Prezentare Scoala de vara TACTIC - Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti

473 views
349 views

Published on

Aceasta prezentare a fost utilizata de trainerul desemnat de Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti, in cadrul scolii de vara TACTIC, organizata in cadrul proiectului Centrul de Informare Europe Direct Bacau 2013.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
473
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
63
Actions
Shares
0
Downloads
9
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Prezentare Scoala de vara TACTIC - Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti

  1. 1. Cristina Lupu Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti Jurnalismul în context european
  2. 2. Sesiunile 1 și 2 Jurnalism. Jurnalism european  10.00 – 11.30  11.45 – 13.15 2
  3. 3. De ce am venit la curs?  Vorbele adolescenţilor 3
  4. 4. Inger și demon  Să numărăm împreună bunele și relele presei. 4
  5. 5. Ce este jurnalismul? 5
  6. 6. Jurnalism  “Jurnalismul e să tipăreşti ceea ce alţii nu vor să fie tipărit. Restul sînt relaţii publice”. George Orwell 6
  7. 7. Mass-media  Fundamentul exercitării profesiei de jurnalist: dreptul de a afirma public ceva ce ai vrea sa spui  Ce e mass-media?  Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presă etc.) [DEx]  ?: pachetul de ţigări e mass-medium? Dar cutia de chibrituri?  Facebook e mass-medium? 7
  8. 8. Tipuri de mass-media  Funcţie de “platforma tehnologică”: - Presă scrisă (ziare, reviste) - Radio - Televiziune - Online - New media 8
  9. 9. Genuri jurnalistice Informare Opinie  ştirea;  ancheta;  reportajul;  interviul.  comentariul;  editorialul;  interviul. 9
  10. 10. Genuri jurnalistice  Ce fel de funcţii îndeplinesc:  dezbaterea televizată?  talk-show-ul?  revista presei comentată? 10 În presa de azi, genurile jurnalistice sunt arareori “pure”.
  11. 11. Jucătorii  Media comerciale şi media publice (SRTV, SRR, Agerpress).  Media naţionale şi media locale:  Presa naţională – câteva nume mari, care fac parte din trusturi media. Se observă proprietatea de media încrucişată – ziare, reviste, posturi de televiziune şi radio, portale online.  Presa locală – foate multe organizaţii mici, de multe ori cu alte agende decât informarea cetăţeanului. Există şi la nivel local branduri puternice, care adună majoritatea publicului. 11
  12. 12. Să tranșăm problema: companii mass-media tipuri de mass-media jurnaliști moguli consumatori reglementare autoreglementare
  13. 13. Jurnalism  “Temeiul exercitării meseriei de jurnalist: interesul public.  Mass-media este un business, care trebuie să producă profit. 13
  14. 14. Ştirea: anatomie Exercițiu 14
  15. 15.  Problemă:  Ce transmiți prin mass-media?  INTERESUL PUBLIC  INTERESUL PUBLICULUI 15 Interesul public Interesul publicului
  16. 16. Lecția de anatomie 16
  17. 17. Ştirea: anatomie  Genul jurnalistic “de bază”.  Compusă din: lead + dezvoltare (citat) + background  Respectă principiul “piramidei inversate” 17
  18. 18. Ştirea: anatomie 18 Lead Dezvoltare Bkg
  19. 19. Capu’ ştirii  Lead – cei 5 W... Şi un H Who? (Cine?) What? (Ce?) Where? (Unde?) When (Când?) Why? (De ce?) How? (Cum?) 19
  20. 20. - Un accident de circulatie in intersectia de la Arcul de Triumf -Au fost implicate: un camion in care se aflau custi cu pui vii si un jeep. -Pui s-au revarsat pe strada -au blocat circulatia pentru 3 ore -Unul dintre soferi purta fusta -O martora de 68 de ani a declarat ca “era evident ca jeep-ul mergea prea repede”. -Un martor (53 ani) spune: In intersectia asta se intampla mereu accidente. Trebuie sa se dea o lege” - Scorpionii roșii au deblocat intersecția. 20 Exercitiu
  21. 21. De la informaţie la ştire:  De unde “sare ştirea”: - Evenimente care se produc “pe cale naturală” (accidente, dezastre); - Activităţi cu caracter planificat (şedinţe de guvern, conferinţe de presă, etc); - Munca de teren a jurnalistului. 21
  22. 22. De la informaţie la ştire:  Ceva nou (actualitatea)  Ceva care afectează un grup de oameni (impactul)  Ceva petrecut în apropiere (proximitatea)  “Sămânţa de scandal” (controversa)  Ceva despre cineva faimos (proeminenţa subiectului)  Ceva despre care vorbeşte lumea (interesul uman)  Ceva ciudat (neobişnuitul, indeditul) 22
  23. 23. Limite ale libertatii de exprimare - Defaimarea, ofensa adusa demnitatii umane, reputatiei (Cod Civil) - Viata privata (Cod Civil, Cod Penal) - Defaimarea natiunii (Cod penal) - Hate speech (rasism, xenofobie, discriminare) - Bunele moravuri 23
  24. 24. Jurnalismul european  Ce este?  Jurnalismul european reprezintă tratarea temelor românești în context european și prezentarea temelor europene.
  25. 25. Concepte cheie ale UE  Organizaţii europene şi instituţii ale UE  Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28 state.  Uniunea Europeană are șapte instituții: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană de Conturi. 25
  26. 26. Teme europene  Funcționarea instituțiilor europene  Legislație europeană  Carta drepturilor fundamentale a UE  Cetățenia europeană  Piața unică europeană  Politica Uniunii Europene in domeniul educatiei Programele de finantare ale Uniunii Europene ai caror beneficiari finali sunt tinerii;  Sprijinul acordat de Uniunea Europeana pentru studiul disciplinelor comunitare; Retelele comunitare din domeniul educatiei.  Libera circulație a forței de muncă în spațiul UE  Egalitate de tratament pentru femei si barbati  Politica agricola comuna  Sănătatea26
  27. 27. Tratarea subiectelor europene  Comisia Europeană a lansat a V a ediție a concursului care recompensează excelența în jurnalismul în domeniul sănătății.  Temele pentru premiul din acest an sunt prevenirea bolilor, îngrijirea sănătății, sistemele de sănătate și drepturile pacienților. Subiectele specifice sunt:  asistența medicală transfrontalieră;  bolile rare;  donarea și transplantul de organe;  forța de muncă în domeniul sănătății;  siguranța pacienților și infecțiile nosocomiale;  bolile cronice: cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul;  vaccinurile antigripale și vaccinarea copiilor;  utilizarea cu prudență a antibioticelor;  îmbătrânirea și demențele;  îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate;  produsele farmaceutice;  factorii determinanți ai sănătății: tutunul, alcoolul, nutriția și activitatea fizică. 27
  28. 28. Tratarea subiectelor europene  http://ec.europa.eu/health-eu/journalist_prize/index_ro.htm  Utilizarea cu prudență a antibioticelor  http://ec.europa.eu/health/antimicrobial_resistance/policy/index_r o.htm  http://ec.europa.eu/health- eu/journalist_prize/2011/docs/article_uk_en.pdf 28
  29. 29.  Pauză de prânz 13.15 – 15.00 29
  30. 30. Sesiunea a III a  Surse de informare. Folosirea noilor tehnologii în sprijinul jurnalismului pe teme europene 15.00 – 16.00 30
  31. 31. Surse de informare  Portalul Comisiei Europene - http://europa.eu/index_ro.htm  Reprezentanta Comisiei Europene in Romania - http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm  Siteurile Europe Direct - http://www.europedirectbacau.ro/  Portalul Parlamenului European - http://www.europarl.europa.eu/portal/ro  EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu  Ploteus: http://europa.eu.int/ploteus/portal/  EU Whoiswho: http://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?lang=en  ECLAS: http://ec.europa.eu/eclas/ (ECLAS este catalogul bibliotecii Comisiei Europene. Include referinţe bibliografice la cărţi, articole de ziar, documente oficiale ale Uniunii Europene şi alte publicaţii.)  Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm  La această adresă sunt disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de către Comisie în Statele Membre şi/sau în statele candidate şi în curs de aderare pe teme de 31
  32. 32. Surse de informare  Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm (sunt disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de către Comisie în Statele Membre şi/sau în statele candidate şi în curs de aderare pe teme de actualitate în UE.)  Comunicate de presă ale instituţiilor Uniunii Europene:  Parlamentul European: http://www.europarl.europa.eu/news/expert/default_en.htm  Consiliul Uniunii Europene: http://www.consilium.europa.eu/cms3_fo/showPage.asp?id=339&lang =en  Comisia Europeană: http://europa.eu/press_room/index_en.htm  Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene: http://www.curia.europa.eu/en/actu/communiques/index.htm  Curtea de Conturi Europeană: http://www.eca.europa.eu/press/press_index_ro.htm  Ombudsmanul European: http://www.europarl.europa.eu/ombudsman/release/en/default.htm 32
  33. 33. Surse de informare  Comitetul Economic şi Social European: http://www.eesc.europa.eu/activities/press/index_en.asp  Comitetul Regiunilor: http://www.cor.europa.eu/en/press/index.htm  Banca Europeană de Investiţii: http://www.eib.europa.eu/news/press  Banca Centrală Europeană: http://www.ecb.eu/press/html/index.en.html  Ştiri TV, Europe by Satellite/EbS: http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm 33
  34. 34. Social Media  http://www.youtube.com/user/EuropeanParliament  https://twitter.com/europarl_ro  http://www.facebook.com/europeanparliament  http://www.epnewshub.eu/#/template=newslist  http://www.facebook.com/EuropeanCommission 34
  35. 35. Sesiunea a IV a  Ce fac comunicatorii? 35
  36. 36. Agenda media Ce este agenda media? Totalitatea problemelor care se discută în media Cum se construieste agenda media? Jurnalistii sunt singurii care decid?  Agenda publicului/cetăţenilor  Agenda politică  Agenda companiilor. 36
  37. 37. Deci, cine face agenda media?  Jurnaliştii, prin alegerea subiectelor şi prin unghiul de abordare.  Editorii/producătorii, prin politica editorială, care depinde şi de publicul instituţiei.  Patronii, prin presiunile pe care le pot exercita, direct sau indirect  Politicienii, mediul de afaceri - prin influenţe directe şi indirecte  Concurenţa – un subiect care apare în altă parte poate fi preluat şi de restul organizaţiilor media.  Contextul: spatiul publicistic, cantitatea de ştiri din ziua respectivă, etc. 37
  38. 38. Mass-media Peisaj? Ecosistem?
  39. 39. Ecosistemul redactiei: - Circuitul informatiei in redactie: - Cum devine o informatie stire – si cum o putem noi ajuta sa devina stire
  40. 40. Funcţii şi roluri în redacţie: •Reporter (editorial) •Secretar general de redacţie (SGR) (editorial + tehnic) •Secretari de redacţie (tehnic) •Editori (şefi de departament) (editorial) •DTP-ist (Desk Top Publishing) / Paginator (tehnic) •Redactor-şef (editorial) 40
  41. 41. Fluxul informaţiei •Stabilirea sumarului •Pre-paginarea •Colectarea informaţiilor •Scrierea textelor (realizarea conţinutului) •Asezarea în pagină •Tiparirea •Distribuţia 41
  42. 42. Momente cheie Ce trebuie să ştie orice comunicator despre presa locală/centrală: Când are loc şi cine decide: •Stabilirea sumarului •Colectarea informaţiilor •Inchiderea ediţiei 42
  43. 43. Ce este știrea? Ştirea e ceea ce consideră jurnaliştii că este ştire. 43
  44. 44. De unde începem? Un comunicat de presa bun trebuie sa respecte aceleasi criterii dupa care jurnalistii isi scriu stirile – sa aiba valoare de informare pentru public.
  45. 45. Valoarea de știre  Valoarea de stire a unei informatii este data de anumite criterii:  Noutatea – evenimentele trebuie sa se fi petrecut de curand, sa fie intr-o relatie de apropiere temporala fata de momentul in care devin publice prin difuzarea lor mediatica.  Impactul – o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari sa devina stire de presa decat una ale carei efecte se rasfrang asupra unui numar limitat de oameni.  Proximitatea – cu cat evenimentele aflate in discutie se petrec intr-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu atat au mai multe sanse sa fie selectate pentru a deveni stiri. 45
  46. 46.  Proeminenta – daca in eveniment sunt implicate persoane publice, vedete ale lumii politice, culturale, economice, sportive atunci sunt sanse mai mari ca evenimentul sa se bucure de atentia jurnalistilor.  Amploarea – cu cat numarul persoanelor implicate in eveniment este mai mare, cu atat importanta pe care jurnalistii o vor acorda evenimentului este mai mare.  Unicitatea – cu cat o fapta, un proces, o situatie sunt mai neobisnuite, mai iesite din comun, cu atat creste posibilitatea de a fi alese de jurnalisti pentru a deveni stiri. Formula – NU este o stire daca un caine musca un om, ci daca un om musca un caine – exprima cel mai bine acest lucru.  Conflictualitatea – evenimente intemeiate pe situatii controversate, pe infruntari de putere sau pe confruntari de idei atrag publicul si implicit, presa.  Interesul uman – acest criteriu poate fi perceput ca o sinteza a tuturor celorlati factori care asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de experientele omenesti, adica de tot ce li se intampla altora, dar li s-ar putea intampla oricand lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente. 46
  47. 47. Titlul  Titlul are mai multe sanse sa atraga atentia jurnalistilor daca:  este acrosant – are puterea de a atrage atentia jurnalistului  centreaza atentia asupra unor actiuni, decizii, realizari, idei de maxima noutate  este scurt si factual  este simplu, direct, cu verbe la moduri ale diatezei active  ofera cititorului o perspectiva clara asupra continutului comunicatului. 47
  48. 48. Scriem pentru cei care citesc  Creierul nu „citeşte”, ci fotografiază.  Cititorul trebuie să înţeleagă cuvintele de la prima privire  Simţim ca “naturală” o lungime medie a frazelor de 16 cuvinte. 48
  49. 49. Comunicatul  Acesta trebuie sa respecte regula piramidei inversate, in care in primul paragraf – lead-ul – se prezinta pe scurt esenta informatiei. Paragrafele urmatoare dezvolta datele enuntate, aducand informatii complementare, totul in ordinea descrescatoare a importantei. Lead-ul trebuie sa raspunda celor 5 intrebari fundamentale:   Cine? Ce? Unde? Cand? De ce? Cum?  Cu cine?  o idee = un singur mesaj = un singur paragraf. 49
  50. 50. De ce e importantă piramida inversată La radio/tv: primele 10 secunde sunt de “captarea atentiei”  La Tv: 80% din informație este transmisă pe cale vizuală;  “O fotografie valoreaza cât 1000 de cuvinte”  De la apariția TV, modul de percepere a textului scris/imaginii s-a schimbat. Accentul cade pe imagine.  Materialele multimedia (materiale care combină text, fotografii, sunet, video, infografice, etc.) sunt mai atractive pentru public. 50
  51. 51. Caracteristici ale stilului jurnalistic relevante pentru redactarea unui comunicat de presa  Textul trebuie sa fie concis. Construiti-l din paragrafe scurte, deoarece sunt usor de inteles si retinut.  Textul trebuie sa fie clar. Utilizati un vocabular simplu, apropiat de limba colocviala, dar nu sarac. El trebuie sa contina cuvinte concrete, cu semnificatie precisa. Trebuie sa evitati jargonul, iar in situatiile in care acest lucru este imposibil, cuvintele cu sensuri tehnice vor fi insotite de explicatii.  Textul trebuie sa fie precis. Folositi date si cifre verificate in prealabil. Scrieti corect numele si adaugati de fiecare data cand este nevoie numele, prenumele, locul de munca, functia persoanelor evocate sau citate. Utilizati sigle sau abrevieri doar dupa ce le-ati explicat in prealabil. 51
  52. 52. Stilul comunicatului  Tonul comunicatului trebuie sa fie factual si neutru. Evitati sa folositi elemente stilistice care pot sugera o pozitie partinitoare sau o anumita stare emotiva. Nu faceti judecati de valoare, nu dati calificative, evitati superlativele sau comparatiile flatante, adica tot ceea ce ar putea da sentimental unui text publicitar.  Stilul comunicatului poate face apel la repetitie. Puteti sa folositi aceasta tehnica pentru a-i determina pe cei care citesc textul sa retina anumite elemente – numele organizatiei, al unui produs, persoane, idei. Aceste cuvinte pot aparea in titlu, lead si o data sau de mai multe ori in corpul comunicatului.  Textul poate cuprinde citate. Acestea ofera mai multa greutate textului si va ofera certitudinea ca acea informatie va fi preluata de catre jurnalisti fara modificari. 52
  53. 53. Scriem pentru cei care citesc  “Comunicatorul” raspunde de modul in care este perceput mesajul.  Oamenilor trebuie sa le vorbesti “pe limba lor”. 53
  54. 54. Cum comunicam? • 1. Informația trebuie să fie valoroasă din punct de vedere jurnalistic. • 2. Trebuie să fie clar pentru public că informația i se adresează și, de asemenea, trebuie să fie clar pentru cititor că merită să o citească. • 3. Începeți cu știrea, apoi vorbiți despre organizația care o anunță -- nu invers. • 4. Puneți-vă întrebarea: “Cum se vor raporta oamenii la informație?” • 5. Primele 10 cuvinte sunt cele mai importante -- așa că aveți grijă să fie eficace. 54
  55. 55. Cum comunicam? • 6. Puneți faptele pe primul plan. • 7. Evitați adjectivele și prețiozitățile de limbaj. • 8. Furnizați cât mai multă informație de contact: nume de persoane, adresă, telefon, fax, email, adresă de web. • 9. Nu dați un comunicat de presă decât dacă aveți informații substanțiale. Uneori e mai bine să aștepți. • 10. Faceți în așa fel încât să ușurați la maximum munca ziariștilor. 55
  56. 56. Ce spunem?  Nu te poţi adresa tuturor în acelaşi fel şi pe aceleaşi căi.  Mesajul = punctul crucial al oricărei campanii de comunicare şi motivul principal pentru care oamenii decid sau nu să sprijine o idee, persoană, campanie. Este raspunsul principal la întrebarea “De ce să mă implic și eu”?  Mesajul explicit.  Mesajul subliminal: cum se prezintă purtătorii de mesaj. 56
  57. 57. Cum devine o informaţie ştire:  Actiune – trebuie să se întample ceva, să influenţeze pe cineva  Să poată să fie ilustrată - elemente vizuale / auditive – foto, video, audio.  Context  “Read my lips: no new taxes” – fraze memorabile, cifre relevante, informatii puternice. Citate, din conferinta sau in comunicat, relevante – care sa atraga atentia asupra stirii si sa o faca memorabilia.  Sa ajungă la jurnalist – distribuţia este foarte importantă.  Sa ajungă la timp la jurnalist – respectarea programului unei redacţii  Noroc . De multe ori, un eveniment poate sa treaca neobservat, daca apare altceva mai “sexy” pentru jurnalisti, chiar daca îndeplineste toate conditiile de mai sus. 57
  58. 58. Jandarmeria Română solidară acţiunii ,, Ora Pământului ’’. Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul colonel Costel Gavrilă, a adresat un apel tuturor jandarmilor, de a participa sâmbătă 31 martie a.c., la acţiunea „ Ora Pământului”, în semn de susţinere a eforturilor globale împotriva poluării şi a încălzirii globale. Între orele 20.30-21.30, jandarmii se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor acestei campanii ecologice, prin reducerea consumului de energie electrică din locuinţele proprii, şi, implicit, a poluării. De asemenea, la nivelul tuturor unităţilor Jandarmeriei Române se promovează un consum raţional al energiei, pentru reducerea cheltuielilor administrative şi protejarea mediului înconjurător, deoarece este momentul să trecem la o schimbare pozitivă şi profundă a modului nostru de a relaţiona cu mediul şi de a ne schimba mentalitatea cu privire la protejarea Pământului. Campanie unică în istorie, „Ora Pământului” îşi propune, prin gestul simplu de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor dezvoltării iresponsabile. Jandarmeria Română a participat constant la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului înconjurător alături de O.N.G.-uri, diverse instituţii publice sau reprezentanţi ai mass-media ( ex.: plantare arbori, acţiuni de ecologizare etc.). Jandarmeriei Române îi revin prin Legea 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător, al florei şi faunei, în responsabilitatea sa aflându-se şi zonele care au statut de arie naturală protejată, de pe teritoriul României. 58
  59. 59. Jandarmeria Română stinge lumina pentru ,, Ora Pământului ’’ / Jandarmeria Română participă la ,, Ora Pământului ’’ Jandarmii români vor participa în acest an la campania internațională ,,Ora Pământului’’. Sâmbătă 31 martie, între orele 20.30-21.30, jandarmii se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor acestei campanii ecologice, reducând consumul de energie electrică din locuinţele proprii, şi, implicit, poluarea. În plus, la nivelul tuturor unităţilorsale, Jandarmeria Română deja promovează un consum raţional al energiei, pentru reducerea cheltuielilor administrative şi protejarea mediului înconjurător. “Jandarmeria are prin lege atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător, dar acesta nu este singurul motiv pentru care am adresat apelul către toți jandarmii de a participa la acţiunea „ Ora Pământului”. Jandarmeria Română participă constant la campanii care au ca scop protejarea mediului alături de O.N.G.-uri, diverse instituţii publice sau reprezentanţi ai mass-media, precum plantarea de arbori sau acţiuni de ecologizare, a declarat domnul colonel Costel Gavrilă, Inspectorul general al Jandarmeriei Române. Campanie unică în istorie, „Ora Pământului” îşi propune, prin gestul simplu de stingere a luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor dezvoltării iresponsabile. Este momentul să trecem la o schimbare pozitivă şi profundă a modului nostru de a relaţiona cu mediul şi de a ne schimba mentalitatea cu privire la protejarea Pământului. 59
  60. 60. Word of wisdom: “Any company is a media company.” Ganditi si actionati ca niste ziaristi.

×