Remarcabila convertire a episcopului        david hill
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Remarcabila convertire a episcopului david hill

on

  • 1,399 views

 

Statistics

Views

Total Views
1,399
Views on SlideShare
1,399
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Remarcabila convertire a episcopului david hill Document Transcript

  • 1. REMARCABILA CONVERTIRE A EPISCOPULUI DAVID HILLÎnregistrare in direct, 26 iunie 1999 Imediat după rostirea acestui mesaj, am fost martori la botezul episcopului DavidHill, împreuna cu alţi trei episcopi, în Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Aceşti patru bărbaţi au părăsit Biserica Dumnezeului Viu ( The Church of the LivingGod ) şi au renunţat la poziţia lor de episcopi, alăturându-se bisericii rămaşiţei. Să citimîn continuare relatarea deosebit de mişcatoare a episcopului David Hill : “ Trăiesc un moment foarte emoţionant pe care l-am aşteptat cu nerăbdare Pentrumine, săptămâna aceasta a fost cea mai lunga săptămâna din tot anul ! Mi se părea căSabatul nu mai vine, ca să am ocazia să vă împărtaşesc istoria convertirii mele, aici laCamp Meeting si să vă spun ce lucrări măreţe face Domnul printre noi. El a promis că la sfârşitul timpului, în ultimele zile, suflete din toate neamurile şigraiurile vor venii în acest loc sfânt. Unii dintre noi cred acest lucru, alţii nu. Dar aceastase întâmpla, chiar în timp ce eu vorbesc. Mi s-a întâmplat şi mie şi se întâmplă şi altora.Dumnezeu şă fie slăvit pentru că aceasta este o adevărată binecuvântare. Vă spunaceasta văzând că suntem înconjuraţi de un aşa mare nor de martori. “Trebuie să lăsăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şisă alergăm cu stăruinţa în alergarea care ne stă înainte!”. Vreau să încep cu începutul, dar înainte de a face aceasta vreau să spun cât de fericitsunt pentru vizitatorii care au venit cu mine. Episcopul Apps şi alţi colegi de ai dânsuluiau aflat o mulţime de ştiri despre mine pe internet şi cu câteva săptămâni în urmă m-auinvitat la una din întâlnirile dânşilor în Cherry Hill, New Jerseý. Le-am vorbit despreLegea Ceremonială. Şi aceşti fraţi ţin Sabatul, de asemenea şi Legea Ceremonială şi amdiscutat cu dânşii despre acest subiect timp de două zile. Dar ceea ce dânşii voiau celmai mult să împărtăşesc cu ei, a fost: Cum am intrat eu în Biserica Adventistă? Cum amfost primit? Ce s-a întâmplat când m-am dus acolo? Cum sunt pastorii lor? Ce au făcutpentru mine? Cum m-au ajutat? Care îmi este poziţia şi titlul? Au avut multe, multe întrebări la care eu am răspuns pe rând. Le-am propus totuşi săvină cu mine la Camp Meeting, unde pot să se întâlnească cu oficialităţile şiconducătorii adventişti, care pot să le răspundă la toate întrebările. I-am invitat să sealăture acestei mari familii, iar dânşii au onorat invitatia mea şi vreau să vă spun că suntfoarte fericit să-i văd astăzi aici! Mă simt ca beţivul care a făcut rost de o sticlă de vin şi nu se simte bine să o beasingur, ci se duce şi îşi caută un tovarăş cu care să bea. De când am gustat din acest vin
  • 2. preţios sunt în căutarea unui tovarăş care să bea puţin cu mine din vinul acesta. Până înmomentul de faţa îmi merge foarte, foarte bine! Mă numesc David Hill şi sunt din singurul stat american care este menţionat în Biblie.Puteţi citi aceasta în Bibliile dumneavoastră! Dacă cumva vă îndoiţi, deschideţi Biblia şi osă vedeţi ( Biblia în limba engleză, n.n):”And Noah came out of his ark-and-saw”(Geneza)... Deci sunt din Statul Arkansas şi dacă cumva uitaţi, vă aduceţi aminte, că David Hill şipreşedintele Bill Clinton sunt din acelaşi stat.... Până la vârsta de 16 ani am fost crescut într-o biserică care se numea “The Churche ofChrist”(Biserica lui Hristos), în care nu se folosea muzica instrumentală. Nu m-amalăturat acestei biserici, ci m-am născut şi am aparţinut ei până la vârsta de 16 ani, cândam devenit penticostal, membru al Bisericii Dumnezeului Viu( The Church of the LivingGod). Am fost convins că aceasta era cea mai bună biserică din lume, deoarece era obiserică biblică cu un nume biblic, Biserica Dumnezeului Viu, stâlpul şi fundamentulAdevărului. Am predicat despre aceasta şi eram fericit. Cu timpul am devenit evanghelist, predicând în mai multe state si în afara StatelorUnite: am fost pastor în Chicago, Cleveland, Texas, California, iar ultimul meu câmp delucru a fost New Jerseý. Mai aveam câţiva ani până la pensionare, când puteam să măplimb pe plajă, să mă joc cu nepoţii, să-mi fac planuri cu soţia... Eram satisfăcut culucrarea pe care o făcusem, înfiinţând mai multe biserici în Virginia, Arkansas, Florida,Trinidad, Guyana. Am simţit că Dumnezeu m-a binecuvântat şi a fost cu mine în lucrareşi începeam să mă uit după cineva care să îmi ia locul. Nu ştiam că foarte curând cinevaîntr-adevăr îmi va lua locul – nu printr-o lucrare omenească şi decizia nu avea să-miaparţină! Nici nu vă puteţi închipui cum poate Dumnezeu să schimbe cursul vieţii! Dacă cinevami-ar fi spus că ziua de astăzi va veni vreodată şi voi lua parte la mişcarea BisericiiAdvente, vorbind altora şi predicând, le-aş fi râs în faţa şi le-aş fi spus că aceasta este oglumă. Noi nu ştim ce are Dumnezeu în planul Său pentru noi şi dacă-L lăsăm să neconducă, nu avem cum să greşim. Într-o duminică, când seviciul Sfintei Cini şi spălarea picioarelor tocmai luaserăsfârşit, o soră mi-a adresat o întrebare. Dorea să-i găsesc un text din Biblie care să arate, că Dumnezeu a schimbat Sabatul în duminică. I-am răspuns că Biblia este plină deastfel de texte, că o să cercetez Scriptura şi o să pregătesc o predică cu acest subiectpentru duminica viitoare. Ceea ce credeam că este atât de uşor, m-a pus serios pestudiu. Credeam că nu e mare lucru să mai folosesc o dată textele pe care leîntrebuinţasem ani de zile. Dar nu am reuşit să găsesc nici măcar un text. Consideram căcunosc Scriptura, ştiam textele pe care le folosisem înainte: Matei 28:1, Fapte 20:7,1Cor. 16:1,2, chiar şi primul capitol din Apocalipsa, unde ni se spune: “ Aceasta este ziuaDomnului!”. Eram convins ca duminica este ziua Domnului. Dar, uneori, abia când ieşim
  • 3. din sfera unei denominaţiuni şi ne ştergem ceaţa de pe ochi, reuşim să vedem limpedecu adevărat. Am cercetat Scripturile timp de o săptămână, căutând măcar un text, doar unul, caresă arate că Isus a schimbat Sabatul în duminică, dar fără succes. Eu, care mă consideramun luptător şi un apărător al Sabatului, care predicam că noi eram singurii care ţineamadevăratul Sabat, care începeam Sabatul seara la asfinţit şi îl încheiam duminică seară laasfinţit... Dacă vizitaţi vreodată Guyana, bărbaţi şi femei de acolo vă vor spune că Hill şibiserica sa ţineau Sabatul şi-l ţineau cu adevărat. A fost o adevărată bucurie pentru mine să predic în biserica fratelui Julian, în NewYork City, Sabatul trecut. Jumătate din această biserica sunt guyanezi şi-l cunosc peepiscopul David Hill. Am fost fericit să-i aud spunând:” Dar dumneavoastră ţineţi Sabatulîn Guyana!”. Adevărat, dar ce zi, de când până când? Şi fraţii mei mi-au spus cum ţineamnoi Sabatul în Guyana. Dar astăzi, eu nu cred că noi ţineam adevărata zi de Sabat atunci.Şi le-am explicat cum am început să cercetez şi să studiez Scripturile în căutarea unuitext care să justifice duminica în Sfânta Scriptură, ca zi de Sabat. M-am ridicat în faţabisericii şi le-am spus că, nefiind în stare să găsesc nici un text care să-mi arate aceastăschimbare, nu am fost în stare să pregătesc predica promisă, dar voi continua săcercetez şi să studiez şi o voi pregăti mai târziu. În timp ce eu continuam să studiez, a ajuns la urechile episcopului că în biserica measunt probleme. M-a contactat şi m-a întrebat care este problema. Am încercat să-i expliccum o soră mi-a adresat o întrebare pe care nu am putut să o rezolv. I-am cerut ajutorul,iar el, ignorând problema mea, m-a întrebat din nou: “ Ce problemă ai?” Din nou i-am spus că sora noastră îmi cerea să-i arăt un text din Biblie pe care nu-lputeam găsi. Mi-a propus următorul răspuns pentru sora noastră:” Uite ce-o să-i spui: săprivească peste tot în jurul ei, pe fereastră, pe stradă, în alte biserici din comunitatea eisi să vadă în ce zi se închină toţi acestia, sâmbată sau duminica? Spune-i să urmăreascatoate canalele TV, unde sunt programe religioase; în ce zi se închină toţi aceştia? Şiacesta îi va fi răspunsul”. I-am spus că sunt de acord să fac aceasta, dar cum rămâne cu mine? Şi eu aveamnevoie de un text care să mă mulţumească. La aceasta, episcopul m-a întrebat: -Frate Hill, eşti mulţumit cu locul tău de muncă? -Da, i-am răspuns. -Îti place să păstoreşti această biserică? Eşti mulţumit cu salariul, cu maşina nouă? -Da. -Atunci termină cu nebuniile şi continuă să predici ca şi până acum! Dar adevărul converteşte pe oricine, în ciuda unui salariu bun, a unui automobil nou,în ciuda dorinţei mamei sau a soţului. Sunt sigur că astăzi şi aici există bărbaţi şi femei care ar dori să ţină adevărata zi deodihnă, chiar dacă mama sau soţul n-ar fi de acord, chiar dacă ar pierde multe avantajemateriale, lumeşti... Dar când te uiţi la locuinţa ta confortabilă, la salariul satisfăcător, la
  • 4. automobilul pe care-l conduci şi-l primeşti nou în fiecare an, la vârsta de 72 de ani,începi să te întrebi:” Sunt eu gata pentru această schimbare? Nimeni nu mai oferă oslujbă unui bărbat de 72 de ani, nimeni nu-l mai plăteşte. Şi toţi prietenii tăi care aurămas în acea biserică? Unde te vei duce? Cine vor fi prietenii tăi? Cine vor ficolaboratorii tăi?” Dacă aş sta în faţa voastră şi aş spune că hotărârea a fost uşoară, aş spune unneadevăr! Am o soţie şi trei copii; decizia nu a fost deloc uşoară! Chiar şi episcopul Hillîşi doreşte trei mese pe zi, şi se îngrijorează cum va trăi de acum înainte. Unde vadormi? Ce va mânca? Adevărul însă aruncă în urmă toate acestea şi ia cârma vieţii tale! Şi astfel m-amhotărât să predic Sabatul adevărat şi sfânt! Niciodată nu voi mai predica despreduminică, ca zi de odihnă. M-am ridicat în faţa bisericii mele şi am declarat aceasta! Nu am primit aplauze. Episcopul a aflat despre aceasta şi m-a contactat degrabă. -Ce e cu această nebunie a ta? Dacă vrei să continui să păstoreşti, va trebui să-ţirevizuieşti poziţia! -Cu duminica am terminat, i-am spus episcopului, în afară de faptul că aţi putea să-mi arătaţi un motiv întemeiat pentru care ar trebui să continui să predic ca înainte. Mi-a promis că mă vizitează luna viitoare. Dar eu nu am aşteptat luna viitoare. Amînceput să predic Sabatul sfânt, chiar acolo în Biserica Dumnezeului Viu. Am început săvenim la biserică sâmbăta dimineaţă, să înfiinţăm şi să conducem Şcoala de Sabat aşacum ne-am priceput şi am început să predic Scriptura. Pentru orice, căutam dovezi şievidenţe biblice. Una dintre ele a fost Luca 4: 16 “ Şi după obiceiul Său, în ziua Sabatului,a intrat în sinagogă....” Sora care mi-a adresat întrebarea, Sheila Marshall, se îngrijora pentru mine şi mi-aspus: “ vor lupta împotriva ta, te vor crucifica...” Am început să mă înarmez cu toate cărtile despre Sabat pe care le-am putut găsi şicomandam cărţi din Oklahoma, Washington,Dallas, Texas, New York. Studiam zi şinoapte şi camera mea arăta ca o bibliotecă. Căutam dovezi pentru ţinerea adevăratuluiSabat. Dumnezeu m-a binecuvântat, mi-a deschis mintea şi m-a învăţat ce răspunsuri sădau episcopului şi altor pastori interesaţi. Câteva săptămâni mai târziu, am primit şi vizita episcopului, care mi-a spus: “ Ori tepocăieşti, ori pleci! Vei fi excomunicat!” I-am spus că nu mă voi schimba şi că voicontinua să predic Sabatul adevărat. În cinci minute am fost excomunicat şi pus subanatemă. Mi s-a spus că voi muri sub acel blestem, dacă nu mă voi pocăi şi nu voi revenila adevăr. Recunosc că mi-a pus mai multe întrebari, la care atunci nu am ştiut cum sărăspund, pentru că nu cunoşteam prea multe despre Sabat. Cineva îmi spunea săptămâna trecută:” Predici aşa de bine despre Sabat, probabil cătoată viaţa ai predicat acest subiect!”. Dacă ar fi fost aşa, as fi fost în stare să-i răspundepiscopului, n-aş mai fi avut nevoie de cărţi, aş fi fost deja echipat cu material şi pregătit
  • 5. să întâmpin astfel de probleme.Eu însă continuam să caut cărţi despre Sabat.Mărturisesc că” De la Sabat la Duminică”, cartea fratelui Samuel Bacchiocchi, a fost obinecuvântare pentru mine. Începeam să mă simt mai confident şi mai pregătit lasubiectul Sabat. După ce am fost excomunicat, am început o nouă activitate. Am scris un articolintitulat” Arătaţi-mi Lumina!” în mai multe ziare şi reviste, arătând că nu există nici untext biblic care să susţina că Isus a schimbat Sabatul, ziua a şaptea, în duminică; nici oevidenţă că El ar fi numit sau binecuvântat vreodată duminica drept zi sfântă de Sabat.Am folosit textul din Isaia 8:20” La lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vormai răsări zorile pentru poporul acesta”. Şi le-am spus că dacă nu predică în armonie cuacest cuvânt, înseamnă că nu au Lumina. Şi am mai făcut ceva: am încercat să dau mărturie despre credinţa mea, ori de câteori s-a ivit ocazia! Am înfiinţat un număr de telefon, la care se putea apela gratuit şi l-ampublicat în reviste religioase şi ziare de mare tiraj. Apoi am publicat un articol în care îiîndemnam şi îi încurajam pe oameni: “ Căutaţi lumina, dragi pastori şi conducători,arătaţi-mi orice pasaj din Sfânta Scriptură din care reiese că Isus ar fi declarat că Sabatuleste ziua de duminică. Chemaţi-mă urgent, ori recunoaşteţi că sunteţi greşiţi! Nimic nuvă opreşte să mă chemaţi, convorbirea telefonică este gratuită, vă aştept!”. Am început să primesc telefoane din toată ţara şi din afară, zi si noapte. Unii mălăudau pentru marele curaj şi pentru pasul pe care l-am făcut, alţii spuneau ca Iuda esterenăscut printre noi, altii mă credeau Satana reâncarnat. Împreuna cu soţia am ales ca orice se va întâmpla, să mergem înainte! Şi acum vreausă mă înţelegeţi: NICIODATĂ, absolut niciodată, nu ne-am gândit să ne alăturăm vreunuigrup, organizaţie sau biserică! Ţelul meu era să cercetez, să studiez, să învăţ tot ceputeam despre Sabat, pentru a avea argumente rezonabile şi sănătoase în lupta mea cuBiserica Dumnezeului Viu. Simţeam că trebuie să-i scot afară pe toţi cei pe care-ichemasem şi încurajasem să se alăture acelei biserici – cel puţin pe aceia. În munca mea continuă de a studia şi comanda noi cărţi, am contactat o societate dinNew York City în acest scop( menţionez că nu ştiam cine sunt, nu aveam adresa lor cidoar numărul de telefon) şi cineva de acolo m-a întrebat dacă sunt adventist de ziua aşaptea şi de ce voiam să cumpăr toate acele cărţi. I-am răspuns că fac aceasta dindorinţa sinceră de a învăţa tot ce pot despre ziua sfântă de Sabat şi ca doream să facaceasta cât de repede posibil! Şi astfel, persoana de la celălalt capăt al firului, s-a oferitsă mă pună în legătură cu Conferinţa Bisericii Adventiste din New Jersey- despre care eunu ştiam nimic. Am întrebat dacă această organizaţie păzea Sabatul şi mi s-a spus că “da”, ziua lor deodihnă era sâmbăta! Două zile mai târziu, pastorul Flint de la Conferinţa din New Jerseym-a contactat, am stat de vorbă şi dânsul m-a recomandat pastorului Hooker, care m-ainvitat să-i vizitez biserica şi să discutăm.
  • 6. Pastorul Hooker mi-a explicat ce este Conferinţa şi cine sunt adventiştii, deasemenea s-a oferit să mă ajute în studiile mele. Mi-a dat o multime de cărţi şi casetedin colecţia “Străbătând veacurile”, de sora White. Mi-a spus că Ellen White esteprofetul bisericii noastre şi m-a îndemnat să studiez acele cărţi. M-am pus pe studiu profund al Scripturii şi al cărţilor pe care le primisem. Amcules tot ce am găsit referitor la Sabat şi i-am predicat soţiei. Am întrebat-o cum i sepărea şi dacă eram destul de convingător. Primind observaţiile sincere şi constructiveale soţiei, am continuat să studiez şi profeţiile în lumina Bibliei.Am început să-miînregistrez predicile, ascultându-le şi comentându-le adesea împreună cu soţia. Într-o dimineaţă, în timp ce eram pe genunchi în rugăciune, cineva a bătut la uşă.M-am dus să deschid: era poliţia! Ne-au identificat şi ne-au spus că au primit ordin dinpartea episcopului să ne evacueze din acea casă, dat fiind faptul că nu mai aparţineamacelei organizaţii, Biserica Dumnezeului Viu, care era propietarul casei în care locuiam.De asemenea, ne-au spus că ne vor ajuta să ne scoatem lucrurile pe trotuar.Imediat amfost ajutaţi să scoatem în stradă tot ce aveam în casă. În timp ce noi duceam cutiile cubunurile noastre, o altă maşină, ne ridica automobilul, Cadillac-ul, spre a fi de asemenearedat propietarului. Totul era pe trotuar. Noi stăteam pe două scaune şi priveam lalucrurile noastre. Unde vom merge? Cu cine vom vorbi? Ce vom face cu lucrurile? Undevom sta la noapte? Trebuie să vă spun că, în Biserica Dumnezeului Viu, când cineva este excomunicat,toţi se retrag, iar el rămâne izolat. Nimeni nu mai are nici un contact cu tine, nimeni nute poate ajuta cu nimic. Cine te ajută, riscă să fie de asemenea excomunicat. Mi-am datseama că nu puteam apela la nimeni, deoarece toţi prietenii mei făceau parte dinBiserica Dumnezeului Viu. Mi-am adus aminte de pastorul Hooker, pe care l-amcontactat. Dânsul m-a invitat să stăm de vorbă. Am simţit imediat mâna lui Dumnezeu.Le-am explicat situaţia mea şi acesti fraţi m-au încurajat, m-au asigurat că nu suntsingur, s-au oferit să mă ajute şi să fie prietenii mei. Pot să vă spun că nu am dormit petrotuar în acea noapte! La plecare, pastorul Hooker mi-a spus că decizia nu o putea lua singur. Mi-a spuscă trebuie să se întâlnească cu un grup, un comitet, pentru a lua hotărârea împreună.Nu mi-a putut spune în ce fel, dar m-a asigurat că voi fi ajutat. Am plecat acasă, am spus totul soţiei şi am aşteptat să aud veşti de la noii meiprieteni. Nu după mult timp, un frate din partea noilor noştri prieteni, ne-a căutat şi ne-a înmânat un plic, cu un cec. Chiar în acea după amiază, am reuşit să ne închiriem ocasă. Probabil vă este faliliar textul din Eclesiastrul 4:9,10,12” Mai bine doi decâtunul,...căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur şicade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!... şi funia împletită în trei nu se rupe uşor”. I-am spus soţiei mele:” Vezi,nu suntem singuri aici, hai să continuăm să lestudiem doctrina, să vedem cât de aproape de doctrina lor ne aflăm”. Am fost fericitcând mi-am dat seama cât de apropiaţi suntem de această biserică.Singurul lucru pe
  • 7. care nu l-am ştiut era că şi la adventişti se face spălarea picioarelor, cu ocazia serviciuluiSfintei Cine. Şi ei, adventiştii, credeau că nu mai este altă religie, care să practice acestseviciu al umilinţei. Dar de fapt şi în Biserica Dumnezeului Viu, există această practică. Am început să frecventăm Biserica Adventistă, să luăm legătura cu pastorul şi săpurtăm adesea discuţii, ore întregi. Soţia m-a însoţit.Împreună cu soţia, nu suntem doarsoţ-soţie, noi doi constituim şi o echipă de lucru.Şi fiindcă am ajuns la familie, vreau săvă spun că primul membru adventist convertit în Guyana, de 88 de ani, este cu mineastăzi aici: Charlotte Haynes, soacra mea. Şi acum să revin la cărţi.Cărţile Ellenei White, au constituit o mare binecuvântarepentru mine! Am început să le studiez împreuna cu Biblia şi mă luminau, îmi dădeamseama că înţelegeam Scripturile, mult mai bine şi mai clar de la început. S-a întâmplat să discut mai târziu cu o persoană care părăsise BisericaAdventistă, sub motivul că adventiştii au înlocuit Biblia cu scrierile Ellenei White.Această persoană susţinea că Ellen White, ar fi făcut această declaraţie. Foarte surprins,am cercetat asiduu cărţile ei şi am găsit un pasaj, unde ea spune că, niciodată nu aintenţionat să înlocuiască Scriptura, cu scrierile ei, ci că Dumnezeu a inspirat-o cu olumină mai mică, pentru a înţelege Lumina cea Mare( Biblia). Un alt frate din New York City, m-a încurajat mult, când mi-a spus să nu măîngrijorez, dacă unii comentează negativ Biserica Adventistă şi profetul ei. “Ai intrat într-o biserica perfectă, mi-a spus el, dar vei intra în contact, cu multe suflete imperfecte! Nutrebuie să te îngrijorezi de învăţăturile şi mesajul acestei cărţi, sunt sub controlul luiDumnezeu!”. I-am spus că despre aceasta sunt foarte convins. Am fost excomunicat dinBiserica Dumnezeului Viu, dar am devenit membru al adevăratei Biserici a Dumnezeuluicelui Viu- Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Când am început să cercetez Scripturile şi Dumnezeu mi s-a descoperit, mi-amzis, că primul lucru pe care trebuie să-l studiez este: De unde vine Sabatul? Şi am începutcu Geneza 2:2,3.Cu siguranţă şi dumneavoastră aţi început de acolo. Dumnezeu mi-a arătat trei etape divine în lucrarea Sa. “ În ziua a şapteaDumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toatălucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o,pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi ofăcuse”(Geneza 2:2,3). Deci Biblia ne spune că El s-a odihnit, unul din lucrurile divine pe care le-a făcut.Faptul că s-a odihnit, înseamnă, S-a oprit din lucrul Său, că şi-a sfârşit lucrarea, nu doarS-a relaxat. Aceasta este prima etapă divină: El s-a odihnit. Cea de-a doua etapă divină, este că El a binecuvântat lucrarea Sa. Vreau să văspun că, nu am găsit în Biblie o altă zi care să fi fost binecuvântată, în afară de ziua aşaptea.Şi cea de-a treia etapă divină, este sfinţirea acestei zile. Aceasta înseamnă că, El apus-o de o parte, a făcut-o sfântă prin prezenţa Lui în acea zi.
  • 8. Şi copii Lui sunt binecuvântaţi în această zi sfântă. Când într-adevăr eşti convins, căaceasta este adevărata şi sfânta zi de odihnă, îţi dai seama şi de bogăţia binecuvântărilorspirituale, fizice, vindecătoare... Marea parte a minunilor făcute de Dumnezeu în Noul Testament, au avut loc înSabat. Aceasta este binecuvântarea Sabatului. Nu ai nevoie să chemi ghicitoarea să-ţispună ce va urma, cum a fost cazul Dianei Wicked, care cu toate că ghicea pentru toatălumea, n-a fost în stare să prevadă momentul în care autorităţile au venit să-i punăcapăt practicii sale! Vreau să mai observăm un alt aspect în Geneza 2:2,3. Cu fiecare din zilele create,a fost o seară şi a fost o dimineaţă, care au marcat ziua întâi, a doua, a treia, a patra, acincea şi a şasea. Cu ziua a şaptea nu găsim c-ar fi fost o seară şi apoi o dimineaţă.Dumnezeu a creat ziua a şaptea, ca un canal deschis. Sabatul perpetuu, veşnic, pentrutotdeauna. Predicam înainte, că Dumnezeu a creat ziua a şaptea pentru evrei şi îmi dauseama că aveam dreptate, fără să fi cunoscut Scriptura îndeaproape. Într-adevăr,Dumnezeu a dăruit ziua a şaptea evreilor. Şi căror evrei? Celor care stau astăzi în faţamea. Odată ce L-am primit pe Isus ca Mântuitor personal, am devenit sămânţa luiAvraam, copiii lui Avraam, suntem Israelul adevărat. Aţi observat ce se spune în Romani 2:28,29?” Iudeu nu este acela care se aratăpe dinafară că este Iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea , care este pe dinafară, încarne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu înlăuntru; şi tăiere împrejur este aceea ainimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de laDumnezeu”. Aici El vorbeşte despre noi, nu despre cei din Palestina. Şi nouă ne-a dăruitDumnezeu, ziua sfântă de Sabat. Înainte, mă bazam pe textele din Coloseni 2:14,16 în care se spune, ca Dumnezeua pironit cele zece porunci împreună cu Fiul Său pe cruce, le-a luat de la noi, pentru căerau împotriva noastră. Dar astăzi, dupa autopsie, toţi suntem mai înţelepţi şi dacăanalizăm cele zece porunci şi ne întrebăm, care este împotriva noastră, realizăm că niciuna din ele! Cu siguranţă, Dumnezeu nu se referea la cele zece porunci în textul din Coloseni,ci la Legea Ceremonială. El ne spune că nu sângele animalelor de jertfă, ne poate curăţide păcate. Avem un alt Miel ce nu se poate compara cu celelalte animale de jertfă, Îlavem pe Isus Hristos, Domnul şi Salvatorul nostru. În încheiere, vreau să vă spun că această schimbare dramatică pe care am făcut-o, nu este ultima, ci prima. Vreau să vă spun, că o să mai vedeţi şi alte biserici venind laadevăr.Mă rog ca şi fratele meu, episcopul Apps din Biserica Dumnezeului Viu, împreunăcu credincioşii săi, să fie mişcaţi şi să se alăture bisericii adevărate. El are mai mulţicredincioşi decât mine, în jur de 2 milioane în întreaga lume, în timp ce eu am păstorit,
  • 9. aproximativ 15-20000 de suflete.Dumnezeu ne spune, că suflete din toate popoarele sevor alătura. Trebuie deci, să ne pregătim pentru marele flux care va veni, ca să fim gataşi să ştim cum să-i primim. Ştiu că n-o să le spuneţi:” Suntem prea graşi, aveţi chelie, nu vă îmbrăcaţipotrivit!”. Dumnezeu vă trimite suflete, biserici întregi. Nu trebuie să vă îngrijoraţi decum arată, ce culoare au, cu ce se îmbracă. Întâmpinaţi-i doar cu “ Bine aţi venit acasă!”