Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege

sa stiu sa~,
<teste ideea funda-
mentali a,"a~este~;c[rti. invata un' 'l~cru
:' ..... :' .. , ),(1 J
esential: sa ne delinim asa cum sintem in realitate,, , ,
ruei mai buni, ruei mai rai .•, .
"
t-i.l "
Adesea, in relatiilenoastre familiale,'de prieterue sau
de iubire, smtemprin~i i~tr-o cape-ana: fie ne acu-
zam pe noi in~ine de eeea ce nu merge in via~anoas-
tra, fie ii acuzam pe eeilal~i.De vina simtinsa defi-
cientele de comunicare.,
Avem nevoie sa in~elegem mecanismele ee guver-
neaza eomuniearea ~irela~iilecu ceilal~ioameni pen-
tru a dobindi mai multi seninatate si mai multi,
efieien~a.Luerarea de fa~ane pune la dispozi~ie mij-
loaeele practice pentru a deveni un partener mai bun
I A. I • /1.1 I
pentru nOt m~me ~1pentru eel pe c~re 11pre~U1m.
ISBN 973-8356-13-X
J~11 ~~ll~lllIIJ~llll~11>
JACQUES SALOME
cA M-"AS ASCUlJA,,...
S·INTELEGE, ,
-'-

COLECTIA D
CARTI ~CHEIE U .
Colectie initiata 1Jicoordonata de
IREN ARSENE

JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor ~i
poet. ~i-a ob~inut licen~ain psihiatrie sociala la Ecole pratique
des Hautes Etudes en Sciences Sociales (Paris). Este fondatorul
Centrului de formare in relaii interumane "Le Regard fertile"
de la Roussillon-en-Provence, unde preda buna parte dintre
cursurile de formare. A predat timp de 15 ani la Universite de
Lille III.
Jacques Salome dorqte sa transfonne comunicarea intr-o
materie de sine statatoare ce se preda in ~coli~icrede in respon-
sabilizarea individului in vederea crearii unor rela~iisanatoase,
printr-o comunicare activa.
~i-a inceput cariera in domeniul relaiilor interumane pornind
de la cercetarile ~i lucrarile ce aparin curentului psihologic
umanist, reprezentat de Carl Rogers. La inceputurile carierei
sale, s-a folosit de psihanaliza, mergind pc direqia propusa de
Milton Erickson, pentru care incon~tientul este un rezervor de
resurse, ~inu 0 componenta intunecata a psihicului.
fn primele sale cursuri de formare, Jacques Salome a folosit
tehnici corporale cum ar fi Rebirth, bionergia sau mi;loacele de
expresie scenid, preCUll1psihodrama.
Dupa aceste numeroase experien~e, ajunge la 0 metoda perso-
nala. EI creeaza un sistem teoretico-practic, dezvoltind con-
cepte ~iinstrumente proprii. Astfel ia na~tere metoda ESPERE
(Energie Specifid Pentru 0 Ecologic Rela~ionala Eseniala).
Scopul demersurilor sale pedagogice ~ieducative nu este acela
de a da sfaturi, ci de a stimula reflec~iapersonala ~imaturizarea,
de a declan~a trezirea con~tiin~ei~iluarea de pozi~iefa~ade sine
~ifa~ade ceilali. Punctul de plecare este exprimarea personala.
A format pina in prezent peste 40 000 de asisteni sociali,
medici, psihologi ~iconsultani. A inut conferine ~icursuri de
formare ~iarc discipoli (moderatori in metoda ESPERE ~ifor-
matori de moderatori) in Frana, Belgia, Quebec, Elve~ia,Insu-
lele Reunion.
Este autor a peste 30 de cari, coauror alunor lucrari de referin-
~adespre comunicare ~i cuplu, teoretician in cadrul Asociaiei
pentru Comunicare Relaionala prin Ascultare Activa. Carile
sale au fost traduse in 27 de limbi.
Semneaza cronici permallente in revistele Psychologies (Frana)
~i Le Guide Ressources (Canada); numeroase apari~ii in presa
francofona (articole cu ~idespre el, interviuri ~icronici ale con-
ferinelor sale): Nouveaux Cles, Madame Figaro, Medicine
naturelle, Presence Magazine, La vie, La marine, Journal de
Quebec, La presse, Magazine 7 jours, Entrevue, Le devoir,
Phares, Mariage.
Este tatal a cinci copii.
SYLVIEGALLANDa fost directoarea Centrului de Psihoterapie
pentru copii al spitalului din Lausanne.
JACQUES SALOME· SYLVIE GALLAND
Daca rn.-a9asculta,
m-a~ intelege
Traducere de
ELENA NECULCEA
/1 GJ )I /~Qc;l.~1
BUCURE$TI, 2002

Descrierea elP a Bibliotecii Nationale
SALOME, JACQUES
Dadi m-a;; asculta, m-a;; intelege / Jacques Salome;
trad.: Elena Neculcea
Bucure;;ti: Curtea Veche Publishing, 2002
328 p.; 20 em (Girti cheie; 37)
Tit. orig. (fr): Si je m'ecoulais, je m'entendrais
ISBN 973-8356-13-X
1.Sylvie Galland
II. Neculcea, Elena (trad.)
159.9
Coperta coleetiei de DAN PERJOVSCHI
Coperta de DAN STANCIU.
Jacques Salome, Sylvie Galland
51 JE M'ECOUTAI5, JE M'ENTENDRAI5
Copyright © 1990, Les Editions de I'Homme
Publie avec l'accord des Editions de I'Homme
© Curtea Veehe Publishing, 2002,
pentru prezenta versitme romimeasdi
ISBN 973-8356-13-X
Tuturar celar pentru care libertatea de a fi
are la baza respectul, fntelegerea ?i taleranta.

Cuvint inainte
A cornunica, a avea 0 relatie, a imparti: nimic nu ni se pare
mai important, esential pentru existenta noastra. A avea sen-
timentul ca e~ti parte a unui ansamblu mai vast, ca e~ti re-
cunoscut, identificat, ca apartii unui grup, unei comunitati
lingvistice este una dintre cele mai profunde ~i vitale aspira-
tii umane.
Dar nicaieri nu sintem invatati sa comunicam, nici in fa-
milie 9i cu am mai putin la ~coala.
In sistemul ~colar, comunicarea se bazeaza pe 0 dinamica
specifica, de tip intrebare-raspuns. Copilul nu poate da un
raspuns personal; nu-i sint acceptate decit raspunsul din car-
te sau cel a~teptat de invatator. Timp de 15 pina la 20 de ani
din viata noastra sintem obligati sa producem raspunsuri, sa
mergem in directia a~teptarilor celorlalti·
Devenim astfel handicapati - ni9te infirmi in ce prive~te
relatiile noastre.
Cind ne dam seama de lacunele noastre, avem nevoie de
mult timp pentru a reinvata, pentru a reinventa mijloacele
concrete prin care sa traim mai bine, sa ne intelegem mai bine
cu celalalt 9i sa-l intelegem mai bine.
In aceasta carte ne-am propus sa va oferim unele dintre
descoperirile noastre; acestea vor reprezenta citeva puncte de
reper ce ne pot ajuta sa ne facem mai bine intele~i ~isa-i inte-
legem mai bine pe ceilalti. Aceste cai ce conduc spre 0 comu-
nicare activa, spre relatii sanatoase, ne vor permite mai ales

,,$i rnai e ceva, am uitat sa-# spun ca slnt olog
In ale comunicarii."
o vorbit, hzainte de aJi fmbriteatClfn euvin-
te, trebuie sit seJormeze, mie mamifer dure-
ros, fn stnzJundul unui pfntee, aeolo unde
prime~te dreptul de a avea un sens, un su-
net, a origine.
Comunicarea
Parintii 9i pedagogii mai degraba impun limite dedt sa
invite la libera exprimare. $i mai gray este faptul ca i9i insu-
gesc exprimarea noastra pentru a vorbi despre noi, in 10cuP
nostru. Dar eel mai rau este faptul ca resping ceea ce expri-
mam noi personal.
Anticomunicarea
Alain Bosquet
Cine oare nu cunoa~te sentimentul difuz ca nu comunica
bine cu sine si cu ceilalti? Cine oare nu se loveste zilnic de di-
fi~ultatea de 'a se expri~a 9i de a se face intel~s?
Daca vreau sa-mi imbunatatesc comunicarea, trebuie mai
intii sa-mi pun intrebari despre felul in care am invatat sa co-
munic. Probabil 0 sa-mi dau seama ca am invatat sa nu comu-
nic. 0 sa descopar ca de foarte timpuriu in existenta mea am
fost privat de dreptulla cuvint chiar de dHre cei care ma iu-
beau ~icare, crezind ca ma inteleg, vorbeau in locul meu.
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
8
sa ne cunoa~tem mai bine pe noi in~ine, sa descoperim ce e
mai bun in noi, necunoscutul din fiecare.
In continuare, vom dezvolta ideea ca este necesar ca fieca-
re sa-~i asume responsabilitatea imbunatatirii relatiei cu sine
insu~i ~i cu ceilalti. Pentru aceasta trebuie sa intelegem anu-
mite mecanisme care guverneaza comunicarea ;;i relatiile in-
time. Mai trebuie, de asemenea, sa evitam 0 dubla capcana,;;i
anume fie sa-i acuzam pe ceilalp de ceea ce nu merge, fie sa
ne acuzam pe noi in~ine ~i sa ne denigram.
Vom descrie,de asemenea, cele mai frecvente capcane
dintr-o relatie ~iTom oferi reperele ~ipunctele de sprijin care
ni se par importante, nu pentru a gasi solutii, ci pentru a pas-
tra directia buna in intretinerea relatiilor.
1 Am inventat aceasta expresie, a vorbi despre eineva fn locul situ,
pentru a descrie 0 exprimare aldHuita din imperative categorice
("Fii.altfel decit e;;ti").,din explicatii ("Daca nu vii, inseamna ca ti-e
frica") ;;inegare ("Tu nu e;;ti neferici.t, ai tot ce-ti trebuie"). Exprima-
rea cuiva care imi spune cum ma vede el, care imi intinde 0 oglinda,
deformata, evident, totu;;i 0 oglinda este cu totul altceva. Acea ex-
primare poate fi relevanta, ma poate ajuta sa ma cunosc mai bine.
Diferenta consUl.in intenp.a celui care imi vorbe;;te despre mine.
---------------~---------------""""'> ••~_.- -

10 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Comunicarea 11
"Mi-e frica, spune copilul.
- N-ai nid un motiv, spune tatal."
"Ma doare, spune copilul cu genunchiul julit.
- N-ai nimic, spune mama."
Aceste mesaje par banale, ele smt generate de buna inten-
tie a parintilor de a-9i lini9ti copiii. Dorinta de a-i scapa pe co-
pii de temeri este 0 meteahna frecventa a parintilor. Oar la fel
de bine, aceste mesaje mseamna 9i: "Nu poti avea incredere
in ce simti tu, eu 9tiu ce trebuie sa simti tu." Ei ii dicteaza al-
tuia emotiile 9i sentimentele pe care ar trebui sa Ie aiba 9i nu
Ie are. Poti ordona sau interzice un act (daca raportul de for-
te permite!) - "Nu ai voie sa 10ve9tibebelu9ulm cap" -, dar
este imposibil sa impui sentimentele - "Trebuie sa-l iube9ti"
-, indiferent de virsta. Impunerea genereaza confuzii. eel
care mcearca 0 emotie se mdoie9te de propria lui traire atund
dnd 0 persoana importanta pentru el (unul dintre parinti, de
exemplu) ii denigreaza, ii neaga sau incearca sa-i imp una
trairile sau sentimentele.
"Trebuie sa-l iube9ti, este fratele tau, nu 9tia ce face cmd
ti-a stricat jucaria ... "
"Oar, dragule, 9tii prea bine ca va iubesc la fel; nu fac di-
ferente intre tine 9i sora ta."
,,$tii ca te adora, chiar daca se infurie. $i apoi, nu ar trebui
sa il contrazid, 9tii ca nu suporta."
$i astfel invatam sa comunicam, prin negarea trairilor
noastre de catre cei care ne iubesc. $i ii vedem negindu-9i in-
clusiv propriile sentimente.
"E9ti trista, mama, plingi?
- Nu, stai lini9tit, nu am nimic." Nimic?
"Mami nu-l iube9te pe tati. Ce are cu ell
- Nu-i adevarat, ce treaba ai tu cu asta? Sa 9tii ca il iu-
be9te ... "
Daci'inu facem efortul de a stabili citeva reguli fund amen-
tale pentm 0 comunicare fireasca, riscam ca toata viata sa su-
"Ea lmi spune eit mit iubepte Iafel ea pe el,
dar eu pi el nu slntem Iafel."
porUim 9i sa transmitem constringeri care saboteaza comuni-
carea 9icare fac ca relatiile intime sa devina dificile, dureroase.
Principii de bad,
Bazele unei comunidiri veritabile sint U90r de enuntat 9i
cumplit de greu de aplicat. Ele se organizeaza m functie de
trei pozitii fundamentale:
• Recunosc 9i Ii confirm celuilalt di exprimarea sa Ii este
proprie, ca sentimentele sau parerile ii apartin.
• Ma exprim vorbind despre mine, afirmmdu-mi pozitia.
• Doresc sa reunesc punctul tau de vedere 9i pe al meu,
nu opunmdu-le sau confundmdu-Ie, ci adunmdu-le
unullinga celalalt, confruntmdu-Ie. De aid se poate na9-
te 0 uniune, un schimb.
Aceste trei pozitii au drept corolare imediate:

1 In ce prive;;te comunicarea, conftmdam adesea cele doua juma-
tati ale unei relatii, fratii Terieur, dintre care unul se nume;;te Alain
;;icelalalt Alex ...
Comunicare ~iexprimare
A comunica inseamna a reuni. Oar ce avem noi de reunit?
Fie diferentele dintre noi, fie asemanarile.
13Comunicarea
"Nu pi se pare di este prea cald aici?"
A te exprima nu inseamna inca a comunica, este doar un
bilet pentru dus, in timp ce comunicarea este un bilet dus-in-
tors care presupune etape succesive:
• Ma exprim.
• Primesc confirmarea ca limbajul'meu a fost inteles.
• Ascult ce spune celalalt.
• Ii confirm ca I-am inteles.
Aceste secvente aparent simple ascund nenumarate cap-
cane. De fapt, celalalt nu reacponeaza la ce i-am spus eu, ci la
ce a inteles el, in functie de fe1u1in care cuvinte1e mele i:;iiga··
sesc ecoul in e1;uneori este 0 diferenta enorma intre ceea ce
am vrut eu sa spun 9i ceea ce a inteles el. Bineinte1es, 9i reci-
proca este va1abila.
Cind ma adresez cuiva, in cursul unei convorbiri difidle 9i
importante, ar trebui sa-1intreb: "Ce ai inteles?" Cind cineva
imi vorbe:;;te, ar trebui sa-i spun: ,,lata ce am mte1es eu din ce
mi-ai spus." A-i aduce ce1uilalt 0 confirmare nu inseamna
nid sa-l aprobi, nid sa recuno9ti ca opinia sa este fundamen-
DACA M-A$ ASCULTA, M-A$INTELEGE12
• Nu 11las pe ceUilalt sa vorbeasca despre mine in locul
meu.
• II invit sa vorbeasca despre el insw}i.
• Admit ca "a te intelege cu cineva" nu inseamna a avea
aceea9i parere, acelea9i sentimente, acela:;;ipunet de ve-
dere.
• Accept sa fac diferenta intre ceea ce vine de la celalalt (9i
ii apartine) 9i ceea ce simt eu (9iimi apartine)l.
Copilului diruia ii este frica ii voi spune: ,Sp este frica" 9i
poate ii voi propune sa-mi vorbeasca des pre frica lui. A9
putea, eventual, sa-i spun mai apoi ca mie nu-mi este fri-
ca, sa-i spun ca nu ma tern de acellucru.
Prietenului care vorbe9te despre mine in locul meu ("Ar
trebui sa te mai intereseze :;;ialtceva dedt benzile desena-
te") a:;;incerca sa-i raspund cu un refuz ("Nu vreau sa-mi
impui tu ce ar trebui sa ma intereseze") sau cu 0 invitatie
("Oaca vrei, poti sa-mi spui ce simti cind ma vezi cu nasul
in benzile mele desenate, ca in seara asta.")
Vorbim despre ceilalti in locullor pentru ca nu :;;timsa Ie
vorbim despre noi, iar exprimarea celorlalti despre noi in 10-
cuI nostru dureaza pina la moarte, daca nu ne asumam riscul
de a ne recuceri dreptulla exprimare.
Una dintre mizele fundamentale ale oricarei tentative de
formare este sa-ti reiei in stapinire propria exprimare. Grice
schimbare trece prin aceasta na:;;tere dificila, dureroasa: sa
ajung la 0 forma de exprimare proprie, care sa fie a mea, dife-
rita de a tuturor celor care m-au crescut sau mi-au fost alaturi.

14 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
Comunicarea 15
tata, ci pur $i simplu sa recuno$ti acel punct de vedere ca fi-
indallui.
,,- Camerele de gazare nu au existat niciodata, sint doar
a inventie a evreilor ca sa aiba de ce se plinge.
- Dumneavoastra spuneti ea nu au existat niciodata, a$a
credeti dumneavoastra, ca acestea sint a inventie a evrei-
lor ca sa fie compatimiti. E parerea dumneavoastra, eu nu
a imparta$esc."
In acest caz, putem incheia discutia la acest stadiu ... sau il
putem invita pe celalalt sa explice pe ce i~ibazeaza convinge-
rea. Eu pot sa incerc sa explic pe ce se bazeaza convingerea
mea. Pot schimba registrul $i-l pot invita sa se exprime. Ce
vrea sa spuna atunci cind neaga existenta camerelor de gaza-
re din timpul celui de-al doilea razboi mondial, ce mesaj vrea
sa transmita ... ?
Vom incerca, in capitolele care urmeaza, sa identifidim
mai clar atitudinile care impiediea sau faciliteaza comuniea-
rea, oprindu-ne asupra fiecareia dintre cele patru etape pre-
zente in oriee comunieare:
• a vorbi;
• a nu spune;
• a asculta;
• a intelege.
A vorbi
Cuvintele ~tiu despre noi lueruri pe
care noi nu Ie ~tim despre ele.
Rene Char
A vorbi despre ce e mai greu, a vorbi despre sine $i nu a
perora despre altii, despre lume, despre viatiL .. Sa-i vorbesc
altcuiva despre mine - asta ar insemna sa-mi exprim per-
ceptia asupra realitatii, trairile, sentimentele. Nu se insista
niciodata suficient asupra importantei lui "eu", atit de frec-
vent inlocuit cu "noi" sau cu "tu".
Exprimarea verbala (nu yom aborda aici multiplele limba-
je ale trupului sau ale gesturilor) se poate situa pe cel putin
cinci niveluri distincte.
Nivelul faptelor
Acesta este registrul anecdotie, cel care ne permite sa spu-
nem ce ~i cum s-a inr-rmplat. Unii tin sa reproduca detaliat $i
fidel ce au vazut, ce au facut, ce s-a intimplat.
Povestesc, de exemplu, actiunea filmului pe care I-am vazut
aseara. Era yorba despre un tata divortat care face 0 calatorie
impreuna cu fiica sa. $i povestesc numeroasele incidente care
au loc de-a lungul expeditiei. Pot sa ma arat entuziasmat, de-
bordant sau mai rezervat in privinta unuia sau altuia dintre
aspectele povestirii.
Nivelul senzatiilor ~i sentimentelor
Acesta este registrul experientelorsau al trairilor legate de
un eveniment, de 0 senzatie sau de a intilnire.
Zona sensibila a reactiilor afective nu lipse9te niciodata,
furnieatura emotionala exista in fiecare, ca sursa inepuizabila
a unei exprimari proprii ... dnd aceasta este posibila. Aceasta
posibilitate va depinde de disponibilitatea mea de a ma dez-
valui, de a face cunoscuta experienta mea intima. Mai depin-
de ~i de felul in care celalalt ma intelege 9i ma indeamna
sa-mi exprim aceasta latura.
A~ putea spune dt de emotionat am fast in timpul acestui
film, dt m-au tulburat anumite scene. Aveam lacrimi in ochi
vazind eforturile pe care Ie facea acel tata pentru a d~tiga
dragostea fiieei lui. Traiam momente de veselie $i bucurie
cfud vedeam complicitatea $i tandretea dintre ei, ma simteam
trist cind neintelegerea reciproca Ii despartea ... $i daca cel ca-
ruia Ii vorbesc este important pentru mine (semnifieativ, adi-
ca inseamna ceva pentru mine),imi va fi necesar ca el sa pri-
measca mesajul, sa ma inteleaga.. Aceasta ascultare imi este
indispensabila.
Multe neintelegeri ~i frustrari apar intr-o relatie ea urma-
re a acestui fapt: celalalt, din ratillni numai de el ~tiute (are un
prag scazut de toleranta, este insensibilla emotii, se teme, ra-

[,;;
mine surd :;;imut la anumite lucruri ...), nu ma poate intelege;
el ma priveaza de aceasta latura vitala pentru mine - cea a
experientei mele, a trairii - sau 0 denigreaza. Acest decalaj
se aflala originea unui numar incredibil de nemtelegeri :;;isu-
ferinte m cadrul familiei. Ne a:;;teptam cu totii ca, printr-un
miracol, celalalt (mama, tata, fratele, sora) sa imi imparta-
:;;easca sentimentele, sa-mi inteleaga sensibilitatea, sa pri-
measca emotiile mele fara a :;;iIe insu:;;i.
o alta dificultate apare atund dnd celalalt imi raspunde
intr-un registru diferit de al meu.
,,- Mama, sa :;;tiica pentru mine a fast extrem de dureros
faptul ca.mi s-a taiat parul atit de scurt la 6 ani.
- Oar ~rau paduchi in :;;coala,intelegi?"
Nu, nu pot sa inteleg daca nu ma simt mai intii interes. Eu
vorbesc de sentimente :;;iea vorbe:;;te de fapte.
Cuvintele ne pot lamuri asupra impasului reciproc ... fara ca
aceasta sa ne consoleze.
"Dar erau paduchi in f'coala!... "
I A..-
Nivelul gindirii, al ideilor
Generalizari, evaluari normative, consideratii logice: 0
mare parte dintre interactiunile noastre se stabilesc la acest
nivel rational sau pornesc de aid.
Ginduri discursive, ginduri-oglinda, gmduri razlete, idei-
Ie leaga :;;isustin emotiile la un nivel ridicat. Ele ne permit sa
ne clasificam experienta, sa 0 asimilam, ne protejeaza, permi-
tindu-ne uneori sa ne deta:;;am.
Gindurile sint puncte de reper indispensabile, balize nece-
sare in haosul sau in multitudinea de situatii din viatiL Gmdul
este evadarea cuvintului spre orizonturi infinite. Este ampli-
ficarea omului pma la granite Ie cunoscute ale cosmosului.
Acela:;;ifilm, 11voi critica, il voi evalua - mi se pare frumos
:;;isubtil--, apoi imi voi imparta:;;i reflectiile asupra relatiei din-
~ tre tata :;;i£iica,asupra diferentei dintre geDeratii, asupra aces-
~. tui gen de film sentimental sau asupra artei de a comunica!
'" Sint atitea :;;iatitea placeri (sau suferinte) care vin sa-mi
~ amplifice gindurile, sa construiasca :;;isa darime lumi, sa in-
venteze sau sa distruga relatii, sa reuneasca sau sa separe po-
sibilul :;;iimposibilul.
Nivelul amintirilor
Orice experienta triHta i:;;igase:;;te ecoul mtr-una mai ve-
che, trimitmdu-ne la momente din trecut. Acest strat afectiv
nu este mtotdeauna accesibil direct sau imediat.
Cred ca a:;;putea spune fara prea multe ezitari ca acest
film m-a facut sa-mi retraiesc propria experienta, de copil cu
parinti divortati, ca mi-a amintit de vizitele tatiilui meu, de
atitea sperante :;;idezamagiri. Poate ca ma face sa-mi reconsi-
der toata mitologia personala despre notiunea de tata, de ca-
min sau de familie.
E ca :;;icum fiecare eveniment din prezent i:;;igase:;;te€coul
intr-un trecut mai apropiat sau mai indepartat. Aceastii reac-
tivare mai mult sau mai putin con:;;tientalasa in noi urme care
cmd :;;icind ne marcheaza relatiile, interactiunile cu ceilalti·
o anumita doamna, care mi se adreseaza pentru prima
data in timpul ul!€i ~f;'_tJ.ltre prietenL imi ~einvie amin-
BIBLIOTECA PUBucA I
,,8. p, HA$f1EU"
$05. ~tef~n eel Mare Nr.20

18 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Comunicarea 19
tirea unei situatii de acum aproape 40 de ani. Aveam 8 ani,
eram la :;;coalaprimara:;;i eram supus sadismului une1lin-
vatatoare care avea aceea:;;iforma a gurii ca :;;iinterlocu-
toarea mea din prezent. ..
$i tara sa-mi dau seama, imi vine sa 0 agresez, sa 0 umi-
lese, sa combat fara pic de curtoazie punctul sau de vede-
re, care nu era chiar atit de diferit de al meu. Ma arat rau-
tacios, artagos, nemilos :;;isimt nevoia sa 0 reduc la tacere
aici, la aceasta reuniune intre prieteni. .. prieteni care sint
toti uimiti de ie:;;ireamea.
Nivelul imaginarului
Fantasmele ~ dorintele impreuna cu toata suita de fante- Izii personale pot fi de asemenea reunite dteodata.
Filmul despre care am vorbit, de exemplu - imi imagina-
sem ca voi face unul de acela:;;itip, dar un pic diferit. Ar fi fost I
mai degraba axat pe relatia de cuplu, eu a:;;fi fost regizorul, /
iar in rolul principal ar fi fost. .. $i in mintea mea incep sa port
discutii cu Delphine Seyring sau Juliette Binoche ...
In conversatie, viata imaginara, atlt de importanta pentru
fiecare, este sursa creativitatii, daca acceptam sa 0 imparta-
:;;im~Iidaca celalalt 0 intelege drept ceea ce este: a viafa imagi-
nara. Daca poate sa inteleaga ca traducerea in cuvinte a ima-
gi:narului meu nu inseama ca 0 sa-l pun in practica. Nevoia
de a fi inteles este specifica imaginarului. Nu-ti poti imparta:;;i
propriul imaginar, nu poti dedt sa asi:;;tila el. Imaginarul are
nevoie sa fie respectat.
ocomunicare deplina este 0 implicare comuna, in care am
posibilitatea sa ma exprim, sa fiu inteles :;;isa-l inteleg pe cela-
lalt la cele cind niveluri, in diverse momente ale unei relatii.
Adesea, cuvintele ne ramin blocate la un nivel sau altul. In
functie de situatie :;;ide interlocutor, in functie de subiectul
abordat, in functie de dezinvoltura sau de temerile noastre :;;i
mai ales in functie de felul in care sintem ascultati, privile-
giem cu precadere un registru :;;ievitam sau respingem altele
cu aceea:;;iperseverenta.
Comunicarile eficiente evolueaza liber de la 0 dimensiune
la alta. Ele lasa cuvintelesa circule in fiecare din aceste di-
4L
mensiuni. Da, arice demers in vederea comunicarii trebuie sa
fie efident, sa permita 0 deschidere, 0 amplificare.
orelatie libera (cea care imi permite sa fiu eu insumi) este
o relatie in care tot,:l poate fi spus1.
Auzim uneari: "Imi vine greu, nu pot sa-i spun ca... " sau:
"Refuza sa asculte ce Ii spun" sau: "Nu indraznesc sa-i spun
pentru ca mi-e teama de reactia lui." Teama de a spune, de a
te exprima liber este adinc inradacinata in multe relatii apro-
piate. Aceasta teama bareaza calea spre entuziasm, spre elan,
spre creativitate. Impune retineri, intretine resentimentulle-
gat de frustrarea de a nu spune.
Uneori, a~teptam prea mult de la limbaj, de Lamitul cuv'in-
tului potrivit ~iadevarat, In vreme ce cuvintele descriu rea-
litafi diferite pentru fiecare.
Adesea sper ca printr-un schimb de cuvinte :;;ide fraze voi
avea acces la 0 comunicare eficienta :;;isavuroasa, a:;;acum imi
daresc. Cita vreme va exista in mine a"ceastasperanta cu gust
de absolut, dupa purtarea unui dialog ma voi simti adesea
cuprins de 0 dezamagire care nu-mi da pace, de 0 angoasa
surda in stomac sau de 0 furie inexplicabila ce-:;;icroie:;;te
drum spre violenta.
Este 0 diferenta foarte mare intre ceea ce traiesc :;;iceea ce
spun despre aceasta,intre ceea ce planuiesc sa spun :;;iceea ce
ma aud spunmd. $i este 0 diferenta la fel de mare intre ce
spun eu :;;ice intelege interlocutorul meu, in functie de per-
ceptiile :;;ireferintele proprii. rar eu nici macar nu :;;tiuce a in-
teles sau a perceput. Uneori, urmeaza sa descopar, cu incinta-
re sau cu stupoare, zile sau chiar saptamini m~litirziu.
Gindurile:;;i imaginile secrete ale celuilalt imi sint complet
necunoscute, a:;;a cum :;;ilui Ii sint necunoscute ale mele.
Chiar :;;icele ale partenerei cu care impart patul :;;ipiinea,
chiar :;;icele ale copilului pe care il inconjor cu 0 dragoste pli-
na de grija inca de la na:;;tere. Misterul ramine, nici macar eu
1Ceea ce nu inseamna ca tatul trebuie spus. Simplul fapt de a (iti
ca este posibil iti da 0 extraordinara incredere in tine, in celalalt.

ei nureu:;;im sa comunidim despre 0 buna parte dintre lucru-
rile esentiale.
Astfel, in orice exprimare verbala - care nu inseamna to-
tu:;;idialog - va exista riscul unor distorsiuni :;;inein~elegeri
intre:
• Ceea ce gindesc, ceea ce traiesc sau am trait. .. :;;iceea ce
pot spune.
• Ceea ce spun efectiv, cu mijloacele mele de exprimare ...
:;;iceea ce intelege :;;iretine celalalt din multitudinea de
mesage continute de discursul meu, privilegiind ceea ce
11emotioneaza, il seduce sau il ameninta eel mai tare.
• Ceea ce cred eu cii a mteles celalalt ... :;;ice crede el ca eu
cred ca a inteles.
Bineinteles, ma straduiesc sa accept aceasta diferenta din- I
tre cuvinte :;;itraire inainte de a incerca sa 0 diminuez. Trebuie Isa recunoa9tem ca orice comunicare verbala este incompltJii
inainte de a incerca sa 0 facem mai eficienta.
Anu spune
lncerdnd sa atingem inaccesibilul,
fawn sit devina imposibil r;i ceea ce
ar fi fast realizabil.
P. Watzlawick
Acest punct ar putea sa para in contradictie cu ce am spus
mai sus, dar lIa nu spune" trebuie inteles ca 0 alegere (:;;inu
ca 0 constringere).
Nu ma pot declara satisfacut de 0 comunicare decit daca
ii accept limitele. Nu este posibil sa spui totul. IIA-9ispune to-
tul" ramine 0 iluzie 9i a capcana - este tenta~ia contopirii.
A nu spune este uneori 0 forma de a-mi marca teritoriul.
Nu doresc sa abordez un subiect sau altul cu acea persoana,
chiar daca ea ma intreaba despre acellucru. Anumite intre-
bari sint indiscrete 9i pot sa nu raspund, nu trebuie sa ma
simt obligat sa raspund.
Ii povestesc unui coleg despre ce am facut m vacanta:
,",
,~
11- Cu cine ai fost in voiaj? se intereseaza el.
- Vreau sa-ti povestesc despre Praga, dar nu am chef sa-ti
vorbesc de viata mea afectiva in acest moment."
A nu spune este legat de asemenea de atentia acordata ce-
luilalt (liE obosit asta-seara, nu e disponibil") 9i de alegerea
momentului potrivit pentru a fi ascultat (IIAstazi simte atit de
tare nevoia sa vorbeasca, incit nu mai e loc :;;ide cuvintele
mele"). Uneori este necesar sa a9tepti momentul cel mai potri-
vit sau sa-ti clarifici lucrurile fata de tine insuti inainte de a in-
drazni sa revii asupra a ceea ce ai trait intr-un anumit moment.
A nu spune, a nu spune prea ~ult permite evitarea unei
anumite IIpoluari a relatiei". Voi fifoarte atent sa nu ma ser-
vesc de celalalt ca de un co:;;de gunoi, deversind asupra lui
cantitati enorme de griji, ginduri deprimante, minii 9i frus-
trari. Multi par sa gindeasca astfel: IICUcit sint mai aproape
de cineva, cu atit mai mult mi se cuvine sa-i spun ce nu-mi
merge, ce nu-mi convine, pina 11aduc la saturatie."
Tocmai celor mai dragi Ie rezervam partea cea mai rea din
noi in:;;ine.Mai ales in relatiile de iubire, in care nu ezitam sa
IIrevarsam" din bel:;;uggrijile 9inefericirile noastre asupra ce-
luilalt. Ne purtam ca 9i cum dragostea ne-ar da dreptul sa po-
luam persoana pe care 0 iubim. 1I0are chiar are dreptul sa fie
vesel sau fericit cind eu sint trist :;;inefericit?"
Acest lIa nu spune", care nu trebuie confundat cu lIa as-
cunde de celalalt", este a forma de autoreglare a comunicarii,
care-i permite fieciiruia sa-9i protejeze zonele de intimitate.
,In absenta ta, am descoperit cit de important este pentru
relatia noastra sa pastram pentru fiecare dintre noi un
spatiu intim, al singuratatii. Eu, aid, simtindu-te aproape
- :;;i m acela:;;itimp tu, simtind, sau poate nu, intesitatea
acestui moment de dinaintea noptii, cmd soarele stralu-
ce9te inca."
Sa fii singur in prezenta celuilalt. 0 comunicare subtila m-
tre doua fiin~e care se ascund in ele insele, in vreme ce 0 for-
ta magnetica se na9te din aceste doua curente paralele :;;idis-
tincte.

'I
A~a se intimpHi uneori dupa consumarea pasiunii. Fiecare
este singur, fericit ca exista, domolit ~ifara dorinta de a inter-
actiona sau a comunica activoTotu~i, in aceasta stare fara scop
~i fara obligatii, prezenta celuilalt conteaza pentru fiecare, 11
confirma ~i11amplifica pina in strafundurile fiintei.
Relatiile de lunga durata au nevoie de aceste taceri de ca-
litate, marturie a placerii intime de a trai propriile senzatii,
simtind in acela~i timp aprobarea (in sensul armonios al ter-
menului) celuilalt.
Acest echilibru delicat pare uneori dificil de gasit. Mult
prea adesea prezenta celuilalt, privirea lui - chiar daca el nu
ma prive~te - capata a importanta care dauneaza relatiei
mele cu mine insumi. Sa fii mai con~tient de prezenta celui-
lalt decit de sine ... E mai u~or sa te bucuri de Sinlratate cind
nu este nimeni in camera, chiar in apartament. ar prezenta
parintilor pare sa compromita posibilitatea unei ncintatoareretrageri in sine mai mult decit prezenta parten ului, a par-
tenerei sau a copiilor ..
$i totu~i, copilul mic ar trebui sa-~i dezvoltel aceasta capa-
citate de a fi singur in prezenta celorlalti tocmai alaturi de
mama sa. Fiind sigur de atentia mamei sale, el poate fi singur,
poate visa sau se poate juca. Intra intr-un spatiu in care, in
mod paradoxal, poate uita de prezenta celuilalt, pentru ca
~tie ca e acolo. Se poate izola de celalalt in acest spatiu tocmai
pentru di ~tie ca nu-l va pierde.
Multe marne patrund in acest spatiu fragil, iinpiedicindu-i
pe copii sa invete aceasta lectie fundamentala: singuratatea.
Mamele intervin, comenteaza jocul, pun intrebari, i~i mani-
festa interesul ~i distrug, prin bunele lor intentii, aceasta cli-
pa suspendata pe care copilul a traia izolat de ele. El era pe
muchie de cutit intre abandonul in singuratate ~i dependen-
ta de relatie. I~i explora capacitatea de a fi a entitate separata
~inu a parte dependenta de existenta celuilalt, care ii este to-
tu~i necesara.
In relatiile de cuplu sau de prietenie aceste momente de
tacere imparta~ita imi par miraculoase, tocmai pentru ca ade-
sea apare acest decalaj intre a~teptarile celor doi sau pentru
ca nu avem capacitatea de a refuza sa ne lasam invadati ori
parazitati de prezenta celui de alaturi.
La fel se intimpla cu acest barbat care conduce ~i care se
lasa leganat de mi~carea lina a ma~inii, intr-un decor aco-
perit de zapada. E relaxat, plute~te intre visare 91cugeta-
re, retras in el insU9i, multumit sa simta prezenta femeii de
linga el fara sa se gindeasca la ea. Dar ea este nelini9tita de
aceasta tacere, pe care 0 percepe ca pe a retragere, jena sau
respingere. $i apoi ea ar vrea sa reia conversatia intrerup-
ta in ajun, sa profite de acest moment pentru a-i spune ce
are pe suflet inca de ieri, pentru a-I face sa spuna ce sim-
te. Poate ca va intrerupe tacerea cu un: /lNu mai zici ni-
mic?" plin de repro9, de nelini9te sau de a9teptari.
Comunicarea libera are la baza acceptarea 9i placerea de a
duce a viata dubla: viata mea cu celalalt, cu ceila1ti ~i a alta
viata numai a mea, In care imi slnt cu adevarat suficient mie
J:nsumi.
"A I1U spune" pome;;te ;;i din aceasta capacitate de izolare
spirituala, din inclinafia catre scufundare intr-o lume secre-
ta proprie ;;idin comuniunea intr-o tacere deplina.
A ascuIta
Caci fntreaga existenta a omu/ui
printre semenii sai nu este aItceva
dedt a /upta pentn! a acapara aten-
tia celuilaIt.
Milan Kundera
E greu sa 11asculti pe celalalt fara sa transferi asupra ta ex-
primarea lui. Pentru aceasta e nevoie de a imensa disponibilita-
te 9i de capacitatea de a-llua pe celalalt ca punct de referinta.
Sa asculti inseamna sa prime9ti ce spune celalalt fara sa ju-
deci, incercind sa intelegi universul sau interior prin raporta-
re la propriul sau sistem de referinta.
Ascultarea activa inseamna sa-i permit celuilalt sa spuna.
cit mai mult ~isa se asculte in timp ce eu incerc sa reiau sau sa

24 DACA. M-A:;; ASCULTA, M-A:;; INTELEGE Comunicarea . 25
rezum ce a spus el, ce am auzit sau macar ce am mteles din ce
a spus el. Mai inseamna f'Jisa pui mtrebari deschise, dintre cele
la care nu se poate raspunde prin da sau nu, dintre cele care
presupun un cum 9inu de ce, dintre cele care il indreapta pe ce-
lalalt catre el insuf'Ji.,,$i tu cum ai reactionat? Ce ai simtit?"
Ne-am obif'Jnuit sa punem intrebari care sugereaza ras-
punsul: ,,$i nu ti s-a parut nedrept?", "De ce nu il paraSef'Jti?"
,,- $eful mi-a adresat 0 remarca neplacuta ...
- Ah! Doar $tii ca af'Jaeel! N-o sa se schimbe."
,,- In seara asta ma simt descurajat f'Jiobosit ...
- E $i normat e atit de cald."
Pentru a asculta trebuie mai mtii sa tac, sa lmi stapinesc
impulsul de a rasp.unde, care este principalul ~staCOl in ca-
lea ascultarii. Daca spusele celuilalt imi trezes emotiile, in
mine vor exploda nevoi stringente de a ma exp ima, de a ex-
plica, de a convinge, de a emite judeca~i, de a da glas senti-
mentelor sau ideilor. /
Cu c'itcelalalt imi este mai apropiat, cu atit emotiile stirni-
te de cuvintele lui vor fi mai puternice. $i daca el vorbef'Jtede-
spre relatia cu mine, cu atit mai mult temerile, dorintele,
amintirile sau proiectiile mele ma vor impiedica sa-l ascult.
De aceea comunicarea intima este atH de dificila, de nesigu-
ra. Fiecare cuvint al celuilalt poate declanf'Jain mine teama de
a nu-l dezamagi, de a nu fi respins, de a nu mai fi iubit.
Sa asculti inseamna sa te abtii - cel putin pentru 0 vre-
me - de la a raspunde, de la a sufoca f'Jide la a-ti msu$i ce spu-
ne celi'ilalt prin incercarea de a face loc propriei tale pareri.
Imi spune di nu i-a placut aceasta carte, f'Jimainte sa ascult
ce anume nu i-a placut, ce I-a deranjat, poate, simt nevoia
sa acaparez subiectul pentru a-mi exprima entuziasmul
pentru aceasta carte.
Oare n-a$ putea sa-l las sa-f'Jiexprime sentimentele mainte
de a mi Ie exprima, eventual, pe ale mele?
Este imposibil ca doi oameni sa se exprime simultan, de
vreme ce ei nu pot sa se asculte dedt alternativ. Dar multe
t
dintre discutii seamana cu 0 lupta pentru captarea atentiei ce-
luilalt.
,,- In ultimii ani am gasit 0 cale de a comunica cu mama.
- Ah, mie imi est~ imposibil, mama mea nu ma asculta
niciodata.. .
- Ne-am intilnit ieri $i am vorbit despre convingerile
noastre.
- Cu tata mi-e mai uf'Jor."
In acest joc al cererilor mcrucif'Jate, fiecare spera sa fie as-
cultat eu atentie de celalalt.
Atunci cind nu ma simt ascultat, inteles, am $i eu partea
mea de responsabilitate. Poate ca nu m-am exprimat suficient
de clar, de direct, poate am sperat ca celalalt va ghici. Poate
nu am mdraznit sa-mi fac clara dorinta: "Af'J vrea sa-ti vor-
besc", "Af'J vrea sa ma asculti", "Af'J vrea sa-ti spun cum am
trait eU acea experienta."
In sufletul fiecaruia exista aceasta dorinta profunda, mai
mult sau mai pu~in ascunsa, de a se putea exprima fara sa fie
judecat ori incurajat, nid alinat, respins sau etichetat. Pur f'Ji
simplu sa fie ascultat pentru a se m~elege mai bine pe sine.
Ascultarea este un cadall frumas pe care-l po}i aferi, cere sau
prIml.
A In!elege
Sa-l fntelegi pe celalalt 'inseamna sa ite alaturi 'in realitatea
sa, sa-i 'intelegi diversele limbaje.
Sa mtelegi ce spune, dar 5a-imtelegi f'Jizimbetele, privirea,
gesturile, respiratia, faptele, durerile, energiile ...
Sa intelegi presupune sa fii atent, sa ai capacitatea de a acor-
da aten}ie. Calitatea unei relatii este data de masura m care

simti disponibilitatea activa a celuilalt ~ipe a ta, chiar ~iatunci
dnd se manifesta prin semne minuscule. aprivire intensa, 0
respiratie mai profunda, un gest care propune, a tacere care
te indeamna sa mergi mai departe.
Sa fntelegi fnseamna sa treci dincolo de simpla ascultare
pentru a prinde esenfialul.
• In ce plan vorbe~te celalalt?
• Intr-un plan real, simbolic sau imaginar?
• La nivel intelectual, afectiv sau anecdotic?
Paradoxul unei bune intelegeri consta in ~aptul ca aceastanecesita sa-l intelegi pe celalalt in planul in ctre vorbe~te, dar
uneari trebuie sa realizezi ~i faptul ca in sP1tele acestui plan
se poate ascunde un altul. Astfel poti trece/dincolo de aceste
cuvinte care functioneaza asemeni unui ecran, pati merge in
cautarea cuvintului care incearca sa se nasca, asemenl unui
pirlu care izvora~te dupa un drum lung ~i tacut prin subte-
ran. Sa intelegi ce se spune, nu intatdeauna acola unde se
spune, ci in planul din care se spune.
Daca celalalt imi vorbe~te despre ce-~i imagineaza, iar eu
il aduc in planul real, inseamna ca I-am inteles gre~;;it,aceasta
neintelegere fiind adesea cauza multor frustrari ~i suferinte.
Daca eu ii spun: "Mi-ar place a sa-mi iau un an de pauza
pentru studiu", iar ea imi raspunde: "Dar cu ce a sa pla-
tim chiria?", simt ca nu a inteles ca ii vorbeam despre do-
rintele mele in plan imaginar.
Daca 0 femeie este de mai multi ani impreuna cu un bar-
bat care ~i-a facut vasectomie ~i intr-o seara ii ~opte~te in
ureche: "Mi-a~ dori un copil de la tine", inseamna ca ea
vrea sa-~i faca inteleasa dorinta de a avea un bebelw;; ~i
toate visurile despre cre~terea unui copil. Daca el ii va ras-
punde: ,,$tii bine ca eu nu mai pot avea capii", cu siguran-
ta ea nu se va simti inteleasa.
Acest plan imaginar are rolul de a echilibra distorsiunile
dintre realitatea exterioara ~i lumea interioara a dorintelor ~i
idealurilor noastre.
Parintii se incapatineaza adesea sa distruga imaginarul
copiilor.
,,- Daca gasesc comoara din pe~tera, imi cumpar un
avian.
- $tii bine ca nu e nici 0 comoara, ~i apoi ce sa faci cu un
avion?"
Capiii - ~i copiii din noi- nu inteleg explicatiile realis-
te, ei inteleg doar ca nu sint intele~i.
Daca celalalt varbe~te in plan cognitiv, daca incearca sa-~i
clarifice 0 idee sau un concept, iar eu nu vad dedt a latura
afectiva, inseamna ca nu I-am inteles. Dar la fel de bine se
poate ca el sa exprime 0 traire emoponala sub forma unei ge-
neralizari. Daca eu preiau ideea ~ia dezvolt in planul intelec-
tual, inseamna acela~i lucru: ca nu am inteles. Daca-mi spune
ce il daare pe plan fiziologic, trebuie sa-l inte1eg in planul in
care imi vorbe~te? Sau trebuie sa inteleg ca aceste dureri fizi-
ce sint 0 exprimare simbolica ~i sa Ie interpretez pomind de
la ce ~tiu eu despre interlocutorul meu? Daca imi spune ca il
doare capu!, eu pot sa inteleg ca in acea seara ii dau dureri de
cap. Ce ar trebui sa fac: sa schimb planul sau sa tamin la cel
ales de el?
Intelegere inseamna ~i ce inteleg eu - pe de a parte, reac-
tia mea la ce spune el, pe de alta parte, sensul pe care il dau eu
mesajului. Daca el spune: "Ma doare capul", paate ca reactia
mea va fi: ,,$i pe mine" sau "N-am nici un chef sa-l aud vai-
tindu-se", iar intelesul pe care il dau eu mesajului va fi axat
asupra mea: "Imi repro~eaza ceva, ii sint a povara" sau asu-
pra lui: "Poate ca e prea stresat, oare are nevoie de un masaj?"
A intelege nu inseamna a raspunde, ~i totu~i raspunsul
meu va indica ce am inteles ~i ce nu. Dincolo de raspuns, va-
loarea ascultarii depinde in buna masura de felul in care imi
fac simpta prezenta. Daca intentionez sa-mi imbunatatesc abi-
litaple de camunicare, trebuie in primul rind sa ~tiu sa ascult
a cerere, 0 dorinta, a nevoie fara a ma simp abligat sa a irnpli-
tu~~ _

nesc. Sa ascult 0 problema fara sa am impresia d trebuie sa 0
rezolv. Pur $i simplu sa ascult $i sa arat d am inteles.
Uneori este necesar sa ii arat ce1uilalt cum a$ vrea sa fiu in-
teles.
AI' vrea safiu fnteles fn ceea ce spun astazi, fn acest moment,
fara ca ce/a/aU sa identifice fntreaga mea fiinfi1 cu ceea ce
spun aCUln;:;i fara sa ma limiteze Ia aceasta.
,,Ah! Imi urasc serviciu1!" Oa, pot sa strig asta intr-o zi in
care ma simt saturat, descurajat sau cople$it de activita~ile
mele cotidiene. In cazul in care celalalt ia remarca mea prea in
serios;;i ilni propune sa-mi schimb meseria sau dad imi argu-
menteaza ca de fapt meseria pe care mi-am ales-d'i~i place,
ma supar pe el $i 0 sa am grija sa nu mai spun, sa nu:::~i mai
dezvalui sentimente1e trecatoare care ma incearca.
A$ vrea sa fiu inteles fara sa fiu nevoit sa adaug: "Nu e ~e-
dt 0 clipa de nemu1tumire, spun asta doar ca sa ma descarc
de 0 traire de momenL," Ar trebui ca el/ea sa $tie sa-mi ras-
punda neutru: "Oa, e 0 meserie grea, mult prea obositoare ... "
sau sa imparta$easd pentru 0 clipa dorinta mea de a lua ime-
diat 0 vacanta sau, $i mai bine, sa ma compatimeasca ;;isa ma
consoleze cu tandre~e.
Ceea ce spun la un moment dat nu este dedt 0 fateta a
unei fiin~e de 0 complexitate imensa $i pline de contradictii.
Ceea ce exprim printr-o izbucnire fireasdi nu este dedt 0 par-
te infima din mine; "Nu ma limita 1aasta."
Un prieten imi spunea: "Sint un indignat innascut, indig-
narea mea este tonica. Mul~i ma cred un ve;;nic nemultu-
mit, dar nu sint dedt un drcota$ vioi."
Sentimentele $isenza~iile depind de momentul in care sint
traite. Exprimarea lor este asemenea co1oritului naturii, care
se schimba odata cu lumina.
"Nu-mi place crema de ciocolata, declara 0 fetita care toc-
mai a mincat trei cupe de erema, nu 0 sa mai maninc nici-
odata."
Tocmai aceasta ascultare judicioasa imi permite sa-mi ex-
prim pe rind slabiciunea ;>ientuziasmul, sa ma arilt eu in-
sumi, a;;a cum sint sub puterea clipei. Oar ma simt liber sa ma
manifest doar dad $tiu ca de fapt celalalt nu confunda par-
tea cu intregul $i ca nu imi scoate in evidenta contradic~iile.
Eu imi cunosc foarte bine contradictiile $i imi revendic drep-
tul de a exprima idei $i sentimente total opuse cu privire la
acela$i subiect.
"Adar aceasta latura a unei relatii care ilni permite sa ma
contrazic singur, sa fiu absurd $i incoerent in opinii."
Decalajele
Cfnd cuvfntui nu mai poate fi 0 punte fntre doua fiinfe, cfnd
cuvfntu/ este eel care desparte.
Exprimarea afectiva este perturbata, respinsa, dnd se 10-
ve;;te fie de 0 judecata de valoare, fie de logic a ra~iona1a. Sa
ne gindim numai citor temeri $i dorinte Ii se raspunde cu "ar
trebui" sau "nu ar trebui", cu "ar fi trebuit" sau /lnu ar fi tre-
buit".
/1- Eu nu am simtul orientarii, nu sint sigur ca voi gasi ci-
nematograful unde trebuie sa ne intilnim ...
- Ei, dar trebuie sa $tii, deja am fost impreuna acolo de
trei ari."
Sentimentele nu se supun sisteme10r de valori. Uneori,
sistemele de valori ajuta la reprimarea, ascunderea sau nega-
rea sentimente1or, dar niciodata la suprimarea lor. C~ iubit
gelos a devenit mai putin gelos dupa ce i s-a spus: "Nu ar tre-
bui sa fii gelos"? Carui copil i-a fost mai putin £rid dupa ce
i-am spus: /ICe blegut e$ti sa-~i fie £rica de a$a ceva!"?
Poate parea inacceptabil sa nu emi~ijudecati despre senti-
mente.

30 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE .Comunicarea 31
,,$i totu9i, obiectivitatea existi:i.Unul are dreptate 9i unul
se in9aHi.Cind ii telefonez fostei mele sotii pentru a vorbi
cu fiica mea, raspunde prietenul ei 9i inchide. Atunci el
grege9te, nu eu!"
"Prea ma sufoca cu parintii ei 9ipe ai mei nu ii suporta, nu
se ginde9te dedt la ea. A fost prea rasfatata, ca toate fiicele
singure la parinti, doar n-o sa-mi spuneti ca asta e corect!"
Logica rafionalii nu are nici 0 putere asupra logicii afective,
de vorbesc douii limbaje complet diferite, sfnt niveluri ire-
conciliabile.
,,- Mi-e frica sa merg la 9coala. ".
- N-ai nici un motiv, toti baietii de virsta ta merg la~coa-
la, invatatoarea va fi buna 9i 0 sa iti placa sa te joci cu
1 .. "
co egll ...
Aceasta mamica bine intentionata a refuzat dialogul proi
pus de fiul ei, a vorbit in gol, a refuzat sa asculte. $i copilul a
primit urmatorul mesaj: "E9ti prostut daca te temi fara a avea
un motiv serios; nu doar ca e9ti fricos, ci 9i idiot."
De mai multe ori pe zi, facem comentarii indirecte de acest
gen. Mai degraba dam raspunsuri izolate dedt sa intram in-
tr-un schimb de pareri activ, la obiect, care sa ne stimuleze 9i
sa ne transforme.
In fiecare dintre noi exista trei planuri care nu se intilnesc:
sentimentele, gindurile rationale 9i sistemele de valori.
Atunci dnd ele se intersecteaza in comunicare, creeaza nu-
meroase neintelegeri. Pe de alta parte, tot ele dau na9tere
unor dialoguri interioare inutile 9i interminabile.
• Pe plan afectiv: "Mi-e teama sa nasc."
• Pe plan logic: "Nu ai nici un motiv, miliarde de fe-
mei au trecut prin asta. Statisticile
arata di la noi in tara riscurile sint
minime."
• Pe plan normativ: "E 0 copilarie 9i 0 la9itate sa intru in
panid in asemenea masura. Ar tre-
bui sa fiu calma 9i relaxata."
,
Pe ce plano sa reactionez? La care dintre planuri 0 sa re-
nunF Cum sa reunesc aceste trei dimensiuni?
Clta u9urare simti cind nu exista contradictii sau decalaje
intre vocea sentimentelor, cea a a ratiunii 9i cea a valorilor:
• "Nu il mai iubesc."
• "E 0 prostie sa continuam sa traim ca doi straini, fara sa
mai avem nimic sa ne spunem zile de-a rindul. E mai lo-
gic sa ne despartim."
• "Pentru mine, este important sa respect ceea ce sint eu
acum."
Aspiram la un grad inalt de coerenta, la 0 unitate depli-
na 9i armonioasa intre logica afectiva, cea rationala 9i cea
normativa.
Metacomunicarea
Metacomunicarea inseamrta sa la9i de-o parte pentru 0 cli-
pa continutul propriu-zis 9i sa te concentrezi asupra formei
exterioare, asupra modului in care reuge9ti sau nu sa comu-
nici.
Nevoia de a fi ascultati, intrebarea despre ce se a9teapta
sau ce se spera de la noi poate fi exprimata.
De exemplu, vreau sa ii povestesc mamei mele cum am
trait 0 anume intimplare in care era 9i ea implicata. Ea va
reactiona, fire9te, justificindu-se sau spunindu-mi cum a
trait ea acel moment. Dar eu imi doresc ca ea sa ma inte-
leaga mai intii, a9a ca 0 sa i-o cer.
"A9 vrea sa ma asculti fara sa ma intrerupi, sa intelegi ce
am simtit eu in acel moment. Poate di ceea ce am simtit eu
nu are nici 0 legatura cu ceea ce ai simtit tu."
o sotie i-ar putea spune sotului: ,,$tiu ca nu iti place sa
vorbe9ti despre asta 9i ca nu iti place sa revii asupra aces-
tei situatii, dar eu simt totu9i nevoia sa-ti spun ce am sim-
tit, prin ce am trecut acum 14 ani, dnd tu mi-ai cerut sa fac
un avort, iar eu am acceptat. E adevarat ca eram la anan-
ghie, ci't ma temeam de ce aveau sa spuna parintii mei de-

32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33
spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in-
grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie in
acel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea.
Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cu
mai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel de
lovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate acestea t;)imai
ales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca pe
o incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea
ce nu s-a spus, de a-·tiimpartafj' aceasta povara, sentimen-tele mele fjichiar regretul care ma incearca. Ei bine, simt
nevoia sa ma asculti./1
Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila in
refacerea unor relatii defectuoase cu parintii.
Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spune
tatiHui sau: 1/ Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;i
sa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai important
lucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sa
ma asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex-
plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga-
mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre-
bari, fara sa-mi spui: «$tiam eu ca a:;;aare sa se intimple.»/1
/I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atunci
cind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar-
mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra-
ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1
Comuniearea eu sine
Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu-
nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu-
ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-
gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc ce
simt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place-
re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubire
sau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu' de
identificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam,
sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.
In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund in
voie, ajungind sa ne deruteze perceptiile.
Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu-
niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cu
placerea de a-i face pe plac celuilalt ...
Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' la-
crimilor :;;ide a uita de mine.
Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :;;irevigo-
rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.
Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente.
Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spune
ca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoi
o dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de minia
mea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat.
/I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1
/I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-
:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1
Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta speranta
irealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne-
dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen-
tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de ..
cit sa evit 0 frustrare.
Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele mele
sentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, am
nevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.
Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu-
prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm-
moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiar
azi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vina
nu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din ce
ar fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...
$i aceste "A:;; fi putut/l, "AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-
puizabile.
Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm
intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de a
trai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerent
in comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.

34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE
liAr fi trebuit sa lucrez
fn lac sa-mi pierd vremea la schi ... II
'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati,
citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0
comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatii
mai stabile.
Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasim
un gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti-
ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fn
umbra.
Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelor
flori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.
Relatiile,
Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.
Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~i
in 1egaturacu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata-
~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum se
formeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu natura
sentimentelor pe care le avem pentru cineva.
Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printre
cele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. De
aceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma-
re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avem
astfelposibilitatea de a recunoa~te ~ide a accepta sentimen-
tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-
ceptabil intr-o relatie ~ice nu. Pentru ca de mult prea multe
ori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com-
placem in relatii care ne distrug, care nu au ~ansede reu~ita
sau care ne instraineaza de noi in~ine~ide lume.
Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-
lor,de~ise aBa,evident, intr-o legatura directa.
IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito-
tu~iavem 0 relatie dificila, imposibila ~iinsuportabila."
liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~ito-
tu~isa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."
A~adar,trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de cele
doua planuri.

36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;JINTELEGE Relatiile 37
"Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra m
discutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?i
mi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..."
Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, pe
afinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0
distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate.
~
Legahirile
Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in-
tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-
turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior de
dorinte, goluri, temeri, nevoi :?ia:?teptari. Toate acestea dau
senzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegi
substraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile,
precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?i
dezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita sau
nereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apm'ent
rupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira-
mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat.
Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce are
mai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?i
de sprijin in aventura vietH.
o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtila
ce necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 terta
entitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine
:?idezvolta un aspect al relatiei.
Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra,
prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru-
pul nostru ...
Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toate
discutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul-
tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune)
la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei
(ea + el + relatia care ii une:?te).
Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une-
ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-
sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicati
in relatie :?ireuniti printr-o legiitura.
Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi-
branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiinta
de sine stahitoare, 0 entitate materializata.
"Iubirea noastra s-a transformat."
"Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani."
"Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam,
sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar-
tindu-te."
"Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fost
atit. de iubite ca mine."
Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnit
fiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, care
devenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-
mente complexe.
"Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-
dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile de
Craciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu se
tin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."
In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului are
prioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane in
parte.
"Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?ti
tu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."
Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia din
energia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ci
un noi asumat abuziv de 0 singura parte.
o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de-
spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:
"I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 po-
zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe post
de intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa

38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE Relatiile 39
ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voi
face tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."
Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas-
muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe care
nu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat"
9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment de
vinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacela
de a 0 fi parasit.
La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare de
persoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, in
anumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen-
tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficient
partenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatia
se degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta,
hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin-
ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nu
a ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu-
tionala, miezul relatiei fiind gol.
Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside-
ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi-
gente, transformari. Daca relatia este importanta pentm
mine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea
(!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt).
A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati
1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm a
ne asuma sarcina de a intretine relatia.
In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro-
duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatie
este vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceea
ce noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerare
aceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va bloca
relatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, nu
mai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin-
ta celor implicati.
De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateuna
de cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con-
vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-
vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mai
lasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.
"II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-
telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu il
mai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-
te plina de minie nestinsa."
eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in-
seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terte
entitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, ce
pare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fi
separata de cei care 1idau na9tere.
Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-
lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-
treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe un
foc sacru.
Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa ma
pierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-o
relatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-
tiala?
Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-
perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple
9i care cons tau 1n:
• a darui;
• a primi;
• a cere;
• a refuza.
Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-
meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-
tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-
tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, de
la celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-
ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru a
stabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prin
a-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre cele
patm instante ale unei relatii.

40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41
A darui
Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitatea
atenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.
Putine cuvinte sint).a fel de echivoce, de in1;'elatoare pre-cum a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta obiectului: dau
ce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;i
atentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea sa
transfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, tot
ce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .
care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumite
telefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is-
pa:;;itor,m pubela personali3.
Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta din
darurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.
A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti
Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de la
premisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;i
gusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidenta
este tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele.
"Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere-
sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-
zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arate
interes, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a ma
expdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: «Ce-ai
mai facut azi?» sau «Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?»
$tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cind
sotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mi
povesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodata
intrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;i
nlama mea."
La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tie
tot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-
presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-
trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nu
ii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-
presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea sa
faca la fel."
Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-
tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-
tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tieca
i1;'idore:;;te... el insu1;'i.
Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-
yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, se
asalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-
nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-
crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintre
frati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar-
be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celui
care nu se exprima suficient de claro
"I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-
jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti ca
imi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm-
du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiserie
pe care a descoperit-o."
Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-
marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim-
tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in-
tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins
1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a doua
zi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca de
satisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor-
besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea sa
mai simt vreo dorinta."
Darurile-cereri
Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa"
de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.

42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43
"Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma-
inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc,
lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $i
ce Ie daruiesc de fapt?
Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparam
multi parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult,
pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten-
tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered.
Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot face
fata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre-
eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca
i;;i ofera timpul, atentia, grija, iarcopilul primei?te toate aces- .
tea ca pe 0 noua ... cerere. I
$i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierile
sau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unele
chiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia."
Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori se
regasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sa
simt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie-
ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imagini
pe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma-
nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, de
fapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceea
ce am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simpla
placere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.
E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de-
dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$te
dedt pe ce primim.
Darurile-obligatie
Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:
o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?i
eu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment.
A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa-
te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea
pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfel
poate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sa
simta plikere.
A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-I
lega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta.
"Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-
tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparat
mobila, i-am gasit un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina."
"Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:
casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am inteles
cit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eram
la mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abia
atunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, de
umbra lui, de prezenta lui."
Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza cel
mai tare.
"Cit m-am sacrificat pentru copiii meW'
"La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!"
"Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pe
care ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam in
alta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care este
singura ... "
Darurile-ofranda
Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi-
cala:
"Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia."
"I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-
mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Discul
meu!"
Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnl
facut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Un
dar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nu
fac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul

44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Relatii1e 45
meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-
fum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra-
pe~te nimic.
Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se as-
cunde nici 0 cerere.
Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca-
re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne
emotioneaza cel mai tar~~~ci dnd primim este sUrlsul deplacere al celui care ofera ~.re se ofera prin ofrand a sa.
A p'imi
Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi-
cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~i
cum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras-
pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0
deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in a
primi.
Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri,
rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri sau
declaratii de dragoste.
A primi multumiri
Complimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admi-
ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te-
reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res-
pinge sau de a Ie minimaliza ..
,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa.
- Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!"
Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nu
chiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte).
,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata.
- Nu am dezbatut suficient punctul al treilea."
Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizam
pe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu-
torului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-
II
1.
ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupra
neputintei sau a singuriitatii sale.
Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se-
ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-
solut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?
,,- Ochii tai arata fantastic astazi.
- $i in celelalte zile nu?/1
,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine.
- $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."
Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit din
partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale?
Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi-
bi! al sinelui.
A primi un refuz sau 0 repunere In discutie
a problemelor
$i acestea par la fel de greu de primit ca 9iincurajarile. Oar
ele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate,
de a ne deschide noi orizontur1.
,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-
zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu este
snficient de clar.;.
- $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1
Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celii-
lalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a cam-
portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevarat
va va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-
titi rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti ne
poate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e,
poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.
Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spre
aUe limite ale posibilului.

Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier-
dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii,
de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, ne
invita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1,
"Eu am 0 alta parere ... "..
A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptate
Prima noastra react~este adesea defensiva, ne agatam de
ce avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune forta
de rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul de
ate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul este
dominat de 0 imensa teama de a se schimba. Daca sInternI .
deschi:;;ila influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua-
litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute,
uneori chiar prioritatile noastre ..
A primi dovezi de interes
"Ti-ai schimbat coafura?/I
"Cum Ii merge fiicei tale?/I
"Pari obosit. .."
In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin-
tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala.
Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noi
sau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pen-
tru a refuza invitatia la discutie.
Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tia
prefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.
II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.
Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu de-
veni dependent din cauza datoriei.
"Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Ii
datorez ... /1
A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am me-
rita/l.
"De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca se
m:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-
tie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai pot
sa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu mai
simt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma fac
sa ma simt triult prea jenata./I
A primi obiecte
Si acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebui
sa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu
primi.
/lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi-
tatia!/I
Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-
re a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In in-
timitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiile
cunoscute ...
"Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m biblioteca
mea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I
"Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nu
este tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo-
ment./I
/lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-
prenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /I
A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~i
un rise de afi invadat, de a se patrunde in universul nostru
intim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de afi influentat,
ded, de a te schimba.
A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a accepta
din toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea

crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa iti
protejeze integritatea sub diverse pretexte.
"Nu merit ... "
"Vreau sa fac eu acest lucru."
"Nu vreau sa datorez nimic nimanui."
A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te
lasa invadat de celalalt ~i a)e inchide, mtre ce la~i sa treadi
spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~i
mai clar conturati:'i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara a
se pierde. ! •
A primi Hira retineri
Resentimentul este inamicul numarul unu al capacitatii
de a primi.
"Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a putea
primi ceea ce-mi ofera el acum."
$i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru ca
nu mai pot fi primite.
Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cu
adevilrat ceea ee ni se afera.
"Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pe
care imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiar
daca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in-
vitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau a
creat-o."
Putem primi doua feluri de daruri:
• Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli-
nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a pri-
mit-o.
• Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sau
un interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min-
I
te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor,
inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."
A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorinte-
lor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muIt
sau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i a
primi se confunda.
Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;i
pe eel care ddruie;;te.
Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai mai
multa valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intim-
plat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie de
opera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~iurca inspre voi
este ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indnta-
re 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile me-
moriei.
Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd-
trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in
arta de a primi.
A cere
Fiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant de
cereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-
ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiple
care necesita ascultare, atentie ~iuneori un raspuns favorabil.
A cere presupune asumarea unui dublu risc:
• cel de a fi refuzat;
• cel de a fi satisfacut.
In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pe
care Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne-
voi sau lips'.ui.

Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9te
sint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta.
Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii
9i parinti.
"Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta de
Craciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu sa
ramii singur cind toata lumea pleaca."
Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0
cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in-
scriu, de conjunctura de moment 9imai ales depind de senza-
tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.
• Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te ii
propune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta va
avea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta,
ea va primi un cadou sau va darui?
·Cind un barbat de 50 de ani, cadru superior, "prime9te" I' ....·.•..
o hirtie de 100 de franci in pragul u9ii, in timp ce i9i ia,
I
_.f
Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da-
ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim.
Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per-
cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul,
toate variantele sint posibile.
"Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva-
lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu-
tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-
tru ea imi acorda atentiet,
Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzlteze
impreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia ea
i s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i face
pe plac. / .
"Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita
9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"
Acceptarea lumineazil chipuZ, refu-
zuZ fi dilfrumusetea.
Rene Char
. I
!
ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca ni-
mic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii face
mamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.
ocerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cu
cit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil.
"Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti pro-
pun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz."
Propunerea:
• evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince-
pindu-mi tirada oricind am chef");
• elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!");
• ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata
timp sa ma asculti");
• fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma
intelegi").
Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea sa
accepte ... sau sa refuze.
Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-i
dau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun-
suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.
Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelor
parti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.
Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;i
asume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.
A refuza
Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atit
mai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune-
reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin-
geri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deterio-
ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...

52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53
_ 1
$i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servi
drept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara aceste
zone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau zi-
duri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse.
Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mi
eeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nu
am chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in-
locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia
timp. i'
Exista trei tipuri de refu :
• Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae.
• Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele
celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine.
• Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor.
Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pe
care mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea unei
alegeri libere.
Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dind
inapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru ea
nu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunem
ca de fapt ne dorim eontrariul.
,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?
- Nu ... /I$i las eartea deoparte eu un suspin.
M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea-
za, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi condu-
ce ca sa-ti fac pe plae./I
Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asupra
ta propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu-
tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele.
"Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I
"Nu ai in~eles.../I
"Nu ai fost alaturi de mine cind ... /1
/lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai mai
venit de trei saptamini./I
$i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino-
va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti-
mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. De
multe ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curaj
pentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-,
guranta edificatoare.
"Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I
"Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovat
pentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."
Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, dar
nu pot face nimie, acestea sint limitele mele./I
"Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te pot
ajnta cn nimic."
Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin.
"Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare san
a parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce-
lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupra
mea problemele sale."
"Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine,
ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negre
sau sentimentele violente ale celnilalt."
"De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replic
la apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa ma
faea sa ma simt vinovat sau incapabil./I
"Am invatat sa spnn cu adevarat «da» doar indraznind sa
spun $i «nn». Mi-a luat mult prea mult timp sa spun «nn»."
Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau,
dezagreabil, nedemn de a fi iubit.
$i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo-
ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteaza
pentru mine.
Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa de
sine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.

54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE
"Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt."
"Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dteva
scene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melo-
dramatic."
"Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama tal
eu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa,
nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata de
viata..· dar inteleg ca pentI tine nu este la fel."
Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contra-
riul de unul care ofera a alta~ irmatie in lac. Este de preferat
sa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a da
na9tere unei relatii bazate B schimbul de opinii.
Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfieinsumi.
Calea cafre echilibru
Cred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecare
intelege 9ifolose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta sa
ceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.
Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilor
dintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9ichiar
mai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferim
atunci cind de fapt cerem.
Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per-
mite sa trecem de la a pozitie la alta.
Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sa
te exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezenta
valoroasa.
Dorin!e, cereri, nevoi
~ilipsuri
In orice relatie intram cu 0 suma de dorinte, temeri, nevoi,, ,
pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto data
aducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori a
uimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, de
a integra visurile in realitate.
Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisau
femei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a a
extinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele-
le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.
Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sa
realizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re-
flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti ca
veghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidem
larg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cu
ceilalti cit 1)icu noi in1)ine.
Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiile
ne conduce cel mai adesea catre un fel de orbire care ne va
provoca nefericire 9i suferinta.
Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite
sa traim mai libel', in echilibru mtre orb ire 9i luciditate anali-
tica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ci
in mi9care.
Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori la
pasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un

56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri 57
loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele in··
tinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.
Dorintele
Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizarea
ei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam
propriile dorinte, facindu-ne in ac11 $i timp intoleranti la do-
rinte1e celorlalti.
o mama vorbe$te despre fiul 1 de 9 ani: "Chiar nu inte-
leg, David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in care
vom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati de
cinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" "
Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus in
mod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impre-
una nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate.
"Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatorese
eu mama ... "
Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua exis-
tenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iar
uneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neex-
primata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toate
capcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/e
mai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, deve-
nind ereajie sau nebunie.
Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indife-
rent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii in-
cearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie pot
implini.
"Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10-
cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cum-
par 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una ca
asta."
Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sa
deseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara,
alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila.
Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din tea-
ma de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce sa
anuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i sim-
plu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele.
"Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica,
pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de git
cind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... "
Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in ace-
la$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorintele
euiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avem
aeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~iviolenti.
"Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$a-
dar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Ie
pot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemenea
dorinte."
"Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisfa-
ce - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."
Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~imacar recunoseuta,
atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.
Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insa
dialogul va fi mai autentic.
Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere,
este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atare
la momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.
-~_.,----------------------------------------------

58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59
ll~
"Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita,
incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar ta-
tal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cum
i se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarte
serios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la ce
virsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru
asta." r
Chipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare va
fi obligata sa fie clovn?
"Of, alta acum! A luat d01'inta mea
drept 0 cerere... "
Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne in-
sU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transfor-
ma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.
o alta fetita, indntata fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$-
mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a excla-
mat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!"
Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de lati-
na ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se elibereze
de a~a-zisa vocatie.
Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua ati-
tudini diferite in relatia cu celalalt:
• Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~-
te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire inte-
rioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubirea
inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te da-
ruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.
Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$te
fara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$area
de cotidian" ~icare sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide in-
cercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau in
Diane.
• Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acor-
de ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire a
mea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", dar·cel
mai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atunci
dorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca.
"Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu
$tiam daca el i$i dore$te acest lucru."
Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~i
cea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un te-
rorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceas-
ta idee in Capitolul 9.
Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in mod
brutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt,
ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face loc
propriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc"
insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei ce-
reri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui
"Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 ex-
presie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dra-
goste pe care ti-o dau eu!"
Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca do-
rintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, sa
Ie respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte de
reper in ceea ce prive$te realizarea lor.
Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care conside-
ra ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfa-
tate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau
1 Albert Cohen, Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului), ed.
Gallimard.

Oa, sa nu-fi uiti niciodata dorintele, sa le respecti ca pe ni$-'
te prieteni dragi $i prefio$i.
Fiecare dorinta, mai mica sau mai mare, realista sau nu,
merit a atentie, merita sa ne punem aceasta intrebare in lega-
tura cu ea:
61Dorinte, cereri, nevoi ~ilipsuri
Simtim uneori dorinte stranii, greu de inteles:
• Dorinta de a suferi, de a fi bolnav.
• Dorinta de a-i face sa sufere pe cei pe care pretindem ca
ii iubim, dorinta de a-i defaima, de a-i vedea murind
chiaro
In anumite cazuri, voi intreprinde chiar 0 actiune care in-
seamna un pas ca.tre realizarea dorintei mele.
Unui baietel care i9i dorea un ponei, tatal sau i-a raspuns:
liCe e9ti dispus sa fad pentru a ti se implini dorinta?"
;>ici:teva luni mai tirziu, baietelul aduse pe biroul tatalui
sau 0 pereche de manu9i, 0 casdi 9i 0 crava9a, primele in-
semne ale unui ca.laret, in viziunea sa, in care copilul i9i in-
vestise toate economiile sale.
eit de puternic este demersul de a te intreba: "Ce e;;ti dis-
pus sa fad pentru a-ti indeplini dorinta?"!
Daca sint 0 tinara care, mai presus de orice, i9i dore9te sa
intilneasca unpartener interesant 9i cultivat, voi merge in in-
timpinarea dorintei mele prin a ma cultiva eu ins ami. ;>idaca.
vreau cu orice pret sa intilnesc femeia vietii mele, cel mai bine
ar fi sa intru ci:tmai curind in viata ...
Oricare ar fi scopul sau obiectul dorintei mele, aceasta se
va domoli sau va deveni mai puternica la cel mai mic gest
concret pe care 11voi face spre a 0 realiza. Uneori ii ofer ceva
prin acest gest, pentru a 0 impiedica sa ceara mai mult, ca 9i
cum a9 trimite un acont unui creditor ca sa nu ma mai deran-
jeze ... 0 vreme.
In sufletul omului nu exista deci:t 0 dorinta cu adevarat
puternica, una singura, aceea de a fi fericit, iar aceasta poate
lua mii de forme. Uneori, aceasta poate traversa toate labirin-
turile aparentelor, poate apuca drumul gregelilor sau se poa-
te pierde in prea multe tatonari.
Joc al tensiunilor, dorinta te impinge sa actionezi, ceea ce
o va nimici, satisfaci:nd-o. Aceasta demonstreaza ca.,in adin-
cuI nostru, noi ca.utam absenta tensiunilor, care se confunda
cu absenta dorintei, dar 0 dorinta implinita aduce eu sine
alta, 9i tot a9a, intr-o reactie in lant la infinit.
--
DACA M-A? ASCULTA, M-A$ INTELEGE
• Ce conteaza pentru mine din aceasta dorinta?
• Ce parte din mine va suieri daca nu obtin raspunsul
sperat?
• Ce imi mai spune aceasta mica. dorintii neobi~;nuitii 9iin-
decentii?
• Ce nouorizont imi deschide?
• Ce cale incearcii sa itni arate?
• lICe fac pentru a-mi indeplini aceastii dorinta?"
Uneori am sa cochetez cu ideea, am sa 0 intorc pe toate fe-
tele, am sa 0 satisfac in mod imaginar sau simbolic. Sau voi
incerca sa 0 inteleg mai bine, sa ascult mesajul pe care mi-l
transmite:
material. Dimpotriva, credem ca de cele mai multe ori copila-
ria este un drum presiirat cu frustriiri, un circuit inchis de ne-
comunicare intensa, 0 permanenta deruta din cauza atitor
posibilitati care se deschid.
Familiile sau 9colile care promoveaza 0 deschidere reala 9i
o fructificare a resurselor 9i posibilitatilor sint foarte rare.
Nu numai micii Mozart sint asasinati, Ct' ,i mii de persoane de
tipul Jules Verne, Thomas Edison, Henri L orit sau cei precurn
vechiul meu prieten din copilarie, Albe. Granger.
Dar ce se va intimpla cu generatWtf care urmeaza, se vor
pierde in viltoarea vietii? /
Unde e9ti acum, dragul meu prieten chinez, pe care te-am
intilnit in piata Tien-An-Men, cu bratele in aer, in calea a27
de tancuri? Imi doresc sa te reintilnesc.
;>i,dumneavoastra, doamna, pe care v-am dorit cu ardoa-
re, fiintii transparentii in rochie alba, pe care am urmarit-o 0
zi intreagii 9i apoi am pierdut-o in acel muzeu din Florenta.
60

62 DACA. M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dodnte, cered, nevoi ;;ilipsuri 63
I
!
Unii inventeaza meditatii simboliee pentru a-;;i eUidi rela-
pa eu dorintele irealizabile, ale lor sau ale eelor apropiati.
Cuvfntul, arta, simbolurile $i joeurile se nase din dorintele
nesatisfaeute.
~-::~':':"'X*':';{W:·;~'<i:~:*X¥>:':':':'::X';-::&:{:::::~:-:::;;';-:::»'.::;:;: /
o mama stabilise un cod care sa-i p~/miUi fiului ei sa su-
porte mai bine despartirile: . /
"Am Inceput un curs de formar~ ;;i trebuie sa lipsesc de
acasa in fiecare luna. Fiul meu se opunea, facea scene dnd
trebuia sa plee. La inceput am incercat sa-i explic, sa-i arat
datele, programul, unde eram ;;iee faceam. Credeam ca il
lini;;tese, dar asta nu Imbunatatea cu nimic situatia. Am
cumparat 0 papu;;a ruseasea, erau ein<;i,una mtr-alta. Eu
am luat doua, iar copilului i-am dat trei. Fiecare ;;i-a seris
numele pe papu;;ile sale.
"Mamieo, nu te pierd, pentru ea te pastrez
in papu$a ruseasei/."
Clnd trebuie sa plee, Ii spun: «Dorese sa Iti Imprumut 0
papu;;a, iar tu sa Imi dai una de-a ta.» Uneori 1ipun bom-
boane m eea pe care i-o dau, iar eu 0 a;;ez pe a sa pe nop-
tiera din camera mea de hotel. Elmtelege foarte bine acest
limbaj, accepta mai u;;or sa fim despartiti, ;;tiind ca I;;ipoa-
te manifesta nelini;;tea, frustrarea sau u;;urarea judndu-se
cu papu;;ile, exprimmdu-se verbalm fata acesteia. Imipo-
veste;;te tot felul de jocuri/ mai mult sau mai putin tandre
sau agresive cu papu;;a mea, adica cu cea care ma repre-
zinta pe durata dt lipsesc; faptul ca astfel poate sa-;;i ex-
prime, sa-;;i numeasca sentimentele care llmcearca este ca
o eliberare./J
o alta doamna, pentru a calma nelini;;tea (;;i agresivitatea)
sotului,ii lasa ca totem, de fiecare data cmd pleca, e;;arfa sa.
Jti imprumut e;;arfa mea, 0 voi recupera cmd ma mtorc ... /J
E;;arfe, batiste, fire de tot felul, legaturi mtinse mtre doua
rastimpuri de absenta: perioade de absenta, perioade de re-
gasire, dt de importante smt acestea, pentru fiecare dintre
noi, de la cel mai mic la cel mai mare.
o femeie care trecea printr-o perioada dificila de singura-
tate ;;i de lipsuri, i;;i confectionase un saculet de pmza pe
care brodase urmatoarele cuvinte: "sac pentru dorinte/J.
Ea nota pe cartona;;e dorintele ;;i frustrarile pe care Ie re-
simtea ;;iIe strecura in saculetul care sUitea agatat la ea in
bucatarie. Din cind m cind, revedea continutul saculetului
;;i arunca acele cartona;;e pe care erau notate dorintele ce
se mvechisera, pe care nu Ie mai simtea sau care fllsesera
satisfacu te.
Ne spunea ca acest joc a ajutat-o foarte mult sa se distan-
teze de suferinta ei ;;i chiar sa rida de aceasta.
Sa-ti recuno;;ti dorinta, in loc sa 0 arunci la discretia oricui,
sa 0 asculti, sa 0 mtelegi ;;i sa 0 protejezi impotriva unor po-
sibile agresillni.
Nu va Ii/saji nevoile, $i eu ant mai putin dorintele la disere-
jia oricui ...

Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege

Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege

Similar to Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege (20)

More from Madalina Blaga

More from Madalina Blaga (8)

Jacques Salome daca m-as asculta, m-as intelege