MANAGEMENTULÎNTREPRINDERILORMICIŞ I MIJLOCII         Ramona Todericiu                      2009
Obiective:Scopul cursului este de a prezenta  o potenţialul pe care îl reprezintă pentru economie întreprinderile  mici şi...
STRUCTURA CURSULUICAPITOLUL I. LOCUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (IMM-uri) ÎN ECONOMIA GLOBALĂ ,CAPITOLUL II. PROCES...
Modul de examinareStructura notei la această disciplină:•   1 punct: din oficiu•   4 puncte: examen•   5 puncte: activitat...
Seminariile• Realizarea temelor şi susţinerea lor în cadrul seminarului  este obligatorie;• Realizarea revistei presei la ...
Bibliografia recomandata1. Borza, A., Managementul întreprinderilor mici şi     mijlocii, Presa Universitară Clujeană, Clu...
10. Întreprinderile mici şi mijlocii în România: Evoluţia     generală, www.animmc.ro;11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., ...
Contextul actual Integrarea in UE Criza economica mondiala
 Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea  europeană drept o provocare şi, în acelaşi timp, drep...
Cand se vor resimti efectele UE?Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face   simtite in u...
Pe cine afecteaza aderarea?In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele     pozitive ale aderarii, pe te...
IMM-uriDupa integrarea in UE 60% dintre IMM-uri vor da faliment,  indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in...
Odata cu expansiunea UE in Centrul si Estul Europei, noile state membre  sunt obligate sa acorde mai multa atentie dezvolt...
Ceea ce s-a intamplat in tarile central si est-europene membre UE, este cauzat de   neindeplinirea in practica a celui dea...
OportunitatiLa nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati,   dar si a unei concurente spori...
RiscuriDar care sunt riscurile pietei unice?In primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatori...
Analiza comparativa a IMM-urilor din                                           Romania, a celor 10 state recent admise in ...
Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti în raport cu IMM-urile din    statele recent admise in UE si IMM-urile ...
Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in    totalul fortei de munca angajate in economi...
Dintotdeauna, societăţile au avut perioade           de înflorire si momente de crizăÎn epocile premoderne, atunci când ex...
Dacă în perioada capitalismului clasic perioadele de stabilitate si dezvoltare economică erau   clare si alternau cu perio...
Cristian Parvulescu: Democratia este amenintataRegimurile democratice sunt amenintate de efectele crizei economice care  r...
o Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar  Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesi...
Evoluţia recentă arată că economia românească nu mai poate fi privită   desprinsă de contextul economic global. Ceea ce se...
Îngrijorările oamenilor de afaceri şi analiştilor nu se opresc la  deprecierea leului:   adâncirea deficitului de cont cu...
Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces  investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate...
Putem compara efectele crizei                 economice actuale cu cele generate de                 criza din 1929-33?Rasp...
Este o criză financiară, este o criză economică         sau avem de-a face cu o adevărată revoluţie         economică?  La...
Pentru România primul vârf de sarcină începe în ianuarie 2009 când ne   apucăm să plătim datoria externă.Se impune o între...
Actualele probleme economice mondiale                         pot aduce avantaje semnificative Uniunii                    ...
5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce    monedele lor nationale au scazut putern...
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza   economica. Sute de mii de someri, mii de firme intra...
Corespunzator scaderii ofertei interne, Guvernul considera ca este de  asteptat, in aceasta varianta: ca dezechilibrele e...
• Deficitul de cont curent masoara iesirile nete de valuta din  economie• Deficitul comercial diferenta dintre valoarea ex...
Probabil ca urmatorii doi- trei ani vom asista la o reasezare a pietei, astfel   incat vor disparea managerii incompetenti...
Ministrul•   "Am cerut 0,4% din PIB , dar am primit numai 0,2%, adica 280    milioane euro. Din acestia 0,34% vor fi aloca...
Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente  reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un  ...
Sfaturi pentru IMM-uriRestrangerea cheltuielilor de administrare si totodata  micsorarea costurilor de functionare , repre...
In raportul anual din sectorul IMM-urilor, realizat de Ministerul   pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turis...
Anul 2009 - intre faliment si    oportunitate pentru IMM-uriEfectele crizei financiare mondiale s-au     simtit si la nive...
Primele IMM-uri care vor avea de suferit vor fi cele  care:o   nu si-au facut un plan de afaceri,o nu sunt suficient capit...
Cu siguranta, anul 2009 va fi foarte greu, iar problemele se vor  accentua, in cazul in care criza se va prelungi si in an...
In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va    depinde foarte mult de modul in care intreprinzatorii    isi vor gan...
La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din   istorie, businessul mondial are nevoie de   noi legi si reguli pent...
Raportul FMI, tradus în bani: România   sărăceşte cu 11 miliarde de euroFondul Monetar Internaţional vede un an dezastruos...
Ce înseamnă însă în bani o  creştere negativă de 4%?Anul trecut, PIB-ul României a fost de 504 miliarde   de lei, iar buge...
FMI vine cu o prognoză de  deficit bugetar de 4,7%, dar,  deocamdată, nu se ştie dacă acest nivel va fi  şi luat în calcul...
Ce spun analiştiiDacă economia României scade cu 4%, e foarte   dramatic.Statul trebuie să fie atent acuma, să nu mărească...
Evolutia economiei
Premiseo IMM-urile reprezinta cel mai dinamic si  mai profitabil sector din Romania,o IMM-urile reprezinta singura alterna...
P. Drucker spunea că “micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice.” Aceste mici afaceri contr...
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un factor de dezvoltare   foarte important în economia fiecărei naţiuni.Avanta...
Integrarea Romaniei in UE presupune faptul că întreprinderile   româneşti,    trebuie : să devină capabile să concureze f...
Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea europeană    drept o provocare şi, în acelaşi timp, drep...
Experienţa Uniunii Europene demonstrează clar că   sectorul IMM poate :o să aibă o contribuţie substanţială la realizarea ...
Măsuri pentru a accelera creşterea sectorului IMM.Aceste măsuri au fost menite : să creeze un mediu de reglementare permi...
Majoritatea IMM din România, la fel ca şi în ţările membre, sunt  micro-întreprinderi, acestea reprezentând 91,2% din numă...
Dată fiind competiţia acerbă de pe Piaţa Internă şi nivelul   crescând al exigenţelor consumatorului, întreprinderile din ...
Sectorul IMM angajează aproximativ 54% din totalul forţei de muncă, darproductivitatea sectorului este mult mai scăzută de...
Obiectivul specific al domeniului - consolidarea şi   dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi atins prin:   va...
Romania se situeaza sub media Uniunii Europene in  ceea ce priveste dezvoltarea sectorului  intreprinderilor mici si mijlo...
Sectorul IMM-urilor reprezinta un puternic element constitutiv al caracterului UE,  iar societatea europeana crede intr-un...
Noul document de politică a IMM        iniţiat de initiat de Comisia EuropeanăDocumentul publicat în data de 11.11.2005, "...
Documentul are in vedere diversitatea IMM  determinata de natura acestora: unele dintre  acestea având capacitate rapidă d...
Acţiunile specifice avute în vedere                     sunt:Promovarea antreprenoriatului şi a aptitudinilor  profesional...
Îmbunătăţirea accesului pe    pieţeÎn prezent nu toate IMM beneficiază de toate oportunităţile oferite de Piaţa    Internă...
Reducerea birocraţieiSe referă la integrarea principiului "Masuri de sprijin începând cu  întreprinderile mici" (Think sma...
Încurajarea potenţialului de             creşterese adresează în principal reducerii decalajelor în ceea ce priveşte   acc...
Întărirea dialogului şi a               consultării cu partenerii•   reducerea decalajelor de informaţii dezvoltarea consu...
Obiectivul specific - consolidarea şi              dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi              atins ...
IMM-urile joacă un rol însemnat în economie            din următoarele motive:• Supleţea structurilor care le conferă o ca...
Rolul şi importanţa întreprinderilor mici     şi mijlocii decurg din anumite trăsături care fac ca ele să fie     mai mult...
• Ajută la funcţionarea întreprinderilor mari , prin faptul   că anumite activităţi pot fi mai bine realizate de către înt...
Întreprinderile mici şi mijlocii se pot    constitui în următoarele domenii de    activitate:•   industria prelucrătoare s...
Directii de actiune Crearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele de  cercetare-dezvoltare cu scopul t...
Cai si mijloace de atingere a                    scopurilor Participarea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nation...
Definirea IMM-urilor, are în vedere       următoarele aspecte:• dimensiunea afacerii : cifra de afaceri, capital social, n...
IMM - urileIntreprinderile micro, mici si  mijlocii (IMM) joaca un rol esential in  economia europeana. Ele reprezinta o s...
DEFINIREA CONCEPTULUIIMM-urilor sunt organisme: cu vocaţie industrială sau comercială cu un centru de profit şi cu o si...
În SUA întreprinderile sunt considerate mici  şi mijlocii dacă:   •   numărul proprietarilor (persoanelor) este între 1-20...
România a preluat parţial acest          criteriu de clasificare• micro-întreprindere: 1-9 salariaţi• întreprinderi mici: ...
IntreprinderePrin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice, autonomă patrimonial şi...
Categoria întreprinderii
NOUA           clasificarea ca IMM -uri•   microîntreprinderi – au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră    de afaceri...
Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor   trei criterii, se va putea determina daca intreprinde...
Ce se intampla daca se                            depaşeşte un anumit prag?Daca        intreprinderea depaseste pragurile ...
În funcţie de relaţia lor cu alte   întreprinderi, raportată:   la capital        sau   drepturile de vot deţinute ori ...
Întreprinderi autonomeO intreprindere este autonoma daca:• Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine ca...
Întreprinderi autonome
Întreprinderea independenta
Întreprinderi partenereSunt intreprindere partenera?   Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza   ...
Întreprinderi partenere
Cazul intreprinderilor publice      ( societati nationale)O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mu...
Cum se calculeaza dateleintreprinderilor partenere ?
Întreprinderi legateSunt o intreprindere legata ?     Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderil...
Întreprinderi legate
Întreprinderi legateStabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra .• 100% din datele intreprinderii legate trebuie adaug...
Întreprinderi legateÎntreprinderile legate sunt întreprinderile între care există   oricare dintre următoarele raporturi :...
Cum sa calculam dateleintreprinderilor legate ?
Care este situatia francizelor ? Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Aces...
În general se conturează în viaţa economică        două tipuri de IMM:Mica întreprindere tradiţională care de regulă: nu ...
Dificultăţile majore apar din    următoarele cauze:• probleme de constituire (în primii unu-doi ani de activitate:  găsire...
Din dimensiunile mici ale acestor întreprinderi decurg mai multe „minusuri“:• număr mic de angajaţi;• resurse financiare l...
Cele mai grave probleme cu care se confruntă o       întreprindere mică pot fi sintetizate ca în lista de mai jos1) Echipa...
Perspectivele IMM-urilorDeşi în ultimul timp acest sector a înregistrat un recul în economia   românească, se va accentua ...
Probleme (neajunsuri) în activitatea IMM-    urilor cum ar fi: Managerii (conducătorii) nu au pregătirea necesară; Lipsa...
Consecinţele unui faliment sunt     prezente:o   în plan material;o   în plan psihologic: de regulă un patron care a dat f...
Printre cauzele falimentului unui IMM       amintim următoarele• Caracteristicile întreprinzătorului: lipsa abilităţilor s...
10 cauze de esec alCam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani -o statistica ce  genereaza un fior d...
Orientarea multilateralaFaptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma...
Atuuri aleDincolo de aceste probleme, întreprinderile mici deţin şi o serie de   atuuri care, exploatate eficient, pot înl...
Succesiunea in afaceri de familieIn mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea se...
Gandirea pe termen lungMajoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de a...
Punctele slabe ale afacerilor                    de familieIntruziuni emotionaleDesi afacerile de familie dau o valoare ad...
Modalit ăţ i de creare a IMM- urilorcursul II
Crearea de întreprinderi face apel deopotrivă :o la aptitudinile personale şi profesionale ale viitorului întreprinzător,o...
Pentru alegerea formei juridice ideale orice întreprinzător  trebuie să analizeze condiţiile specifice ale situaţiei  sale...
Principalele forme în care poate fi lansată o         afacere sunt următoarele:Societate comercială  Societăţile comercial...
Legea nr. 26/1990 prevede cerinţe comune privind denumirea     societăţilor comerciale şi cerinţe specifice diferitelor fo...
Denumirea firmei ca element al politicii        de promovare                            „Totul începe cu numele firmei”Num...
Firmele    tuturor societăţilor comerciale trebuie să        îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:    – să fie d...
Efectul rezervării este acela că, în acest interval de timp, de 3 luni, nici o altă   nouă societate comercială nu va pute...
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Managementul
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Managementul

4,387 views
4,252 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,387
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
85
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Managementul

  1. 1. MANAGEMENTULÎNTREPRINDERILORMICIŞ I MIJLOCII Ramona Todericiu 2009
  2. 2. Obiective:Scopul cursului este de a prezenta o potenţialul pe care îl reprezintă pentru economie întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) în dezvoltarea şi consolidarea mediului de afaceri , cât si o particularitătile managementului acestor firme în scopul de a fi conduse de managerii lor eficient şi eficace.
  3. 3. STRUCTURA CURSULUICAPITOLUL I. LOCUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (IMM-uri) ÎN ECONOMIA GLOBALĂ ,CAPITOLUL II. PROCESUL DE CREARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ,CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII Caracteristici ale IMM în RomâniaCAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII,CAPITOLUL V. INTREPRINZATORUL ca manager şi agent economic,CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII ,CAPITOLUL VII. MARKETINGUL LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ,CAPITOLUL VIII. MANAGEMENTUL RISCULUI,CAPITOLUL IX. MANAGEMENTUL DE CRIZA, Criza mondiala actuala, criza din 1929-1933, Elemente specifice celor doua crize / similaritati stranii , Cum este afectata Romania de criza?CAPITOLUL X. IMM si economia bazata pe cunostinte,CAPITOLUL XI. PERSPECTIVELE ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII,
  4. 4. Modul de examinareStructura notei la această disciplină:• 1 punct: din oficiu• 4 puncte: examen• 5 puncte: activitatea în timpul semestrului • 2 puncte: participarea activă la seminarii/cursuri • 3 puncte: elaborarea unor lucrări pe anumite temeObserva ții privind modul de examinare• Examenul final va fi unul care pune accent pe înţelegerea temelor discutate, pe relaţionare, pe creativitate şi mai puţin pe memorie. Altfel spus testarea va lua forma unor studii de caz, unor exerciţii de relaţionare, argumentarea unor aspecte cheie şi nu se va cere reproducerea simplǎ a unor definiţii sau teorii.• Promovarea examenului presupune obţinerea unui punctaj de minimum 3 puncte (din 4 posibile).• Participarea activă la seminarii presupune seriozitate și respectarea subiectelor de discuţie, fără a divaga.• Realizarea temelor şi susţinerea lor în cadrul seminarului este obligatorie, fiind o conditie pentru a putea intra in examen.
  5. 5. Seminariile• Realizarea temelor şi susţinerea lor în cadrul seminarului este obligatorie;• Realizarea revistei presei la fiecare seminar: se vor forma echipe care vor lucra împreună pe tot parcursul semestrului şi care vor trebui să comenteze articolele esenţiale din următoarele publicaţii CARIERE, TARGET, MONEY, CAPITAL, BUSINESS MAGAZIN, emisiunea BIZ BAZAR- Antena 1concentrare – criza mondiala şi cum este afectată România de ea - tendinţe pe piaţa forţei de muncă
  6. 6. Bibliografia recomandata1. Borza, A., Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.2. Cook, K., Planificarea strategică pentru întreprinderile mici, Editura Teora, Bucureşti, 1998.3. Crăciun, L., Managementul strategic al întreprinderilor mici şi mijlocii, Colecţia Naţională, Bucureşti, 2001.4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The Macmillan Press Ltd, London, 1993.5. Russu, C., Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Expert, Bucureşti, 1996.6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2001.7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005.8. Popescu, D., Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001.9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008.
  7. 7. 10. Întreprinderile mici şi mijlocii în România: Evoluţia generală, www.animmc.ro;11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea albă a IMM- urilor din România, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2003.12. ORDONANŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, www.mimmc.ro accesat ianuarie, 2009.13. Butler, D www.mimmc.ro., Dezvoltarea afacerii- Strategia pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005.14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 200515. http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/charter/index_en.htm16. European Commission European Charter for Small Enterprises — 2007 good practice selection17. Istocescu, A. Cultura firmei în contextul intraprenorial, Revista Economia, Seria Management, Bucureşti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002
  8. 8. Contextul actual Integrarea in UE Criza economica mondiala
  9. 9.  Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea europeană drept o provocare şi, în acelaşi timp, drept un proces de intrare în normalitate pentru economia românească. În momentul de faţă este evident faptul că o parte din întreprinderile româneşti sunt încă insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările noului mileniu. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene, acestea fiind motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare măsurile necesare împotriva crizei financiare globale şi implicaţiile asupra sectorului IMM-urilor.
  10. 10. Cand se vor resimti efectele UE?Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face simtite in urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete eficiente.In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, este de remarcat faptul ca din cele 19 sectoare analizate, aproape jumatate vor resimti efectele aderarii dupa primul an de la integrare. Printre aceste domenii se numara leasingul, IMM-urile, telefonia, internetul, industria hardware, industria software, etc.La polul opus, exista domenii care vor resimtii efectele aderarii dupa 3 ani (ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria HR) dar si pe o perioada mai lunga de timp, 5 ani, asa cum este cazul agriculturii.
  11. 11. Pe cine afecteaza aderarea?In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele pozitive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. |n aceasta categorie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie.Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va fi cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sasa-si restrânga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu vor putea face fata competitiei venite din partea UE.O problema a României este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, va avea o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-11% din fondurile postaderare.
  12. 12. IMM-uriDupa integrarea in UE 60% dintre IMM-uri vor da faliment, indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare.Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea insemnand nu numai crearea standardelor ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMM va fi cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui IMM este de 19 ori mai mica decât media europeana. De altfel, IMM- urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.
  13. 13. Odata cu expansiunea UE in Centrul si Estul Europei, noile state membre sunt obligate sa acorde mai multa atentie dezvoltarii economice, mediului de afaceri si convergentei la standardele economice comunitare. Acest lucru este valabil mai ales in sectorul IMM, fundamentul dezvoltarii economice in cadrul UE si a statelor candidate.In octombrie 2004, la 6 luni de la aderare, tarile central si est-europene devenite membre UE au avut o surpriza neplacuta. IMM-urile lor (forta pe care se bizuiau sa asigure cresterea economica si eventual expansiunea pe pietele vestice) s-au inchis in numar ingrijorator, iar locul lor a fost luat imediat de filialele companiilor transnationale din UE, devenite castigatoarele nete ale extinderii UE.
  14. 14. Ceea ce s-a intamplat in tarile central si est-europene membre UE, este cauzat de neindeplinirea in practica a celui deal doilea criteriu economic al aderarii, dovenid ca nu au, cel putin partial, “capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din UE”. Pentru ca standardele de calitate pe care le cere Piata Comuna nu a putut fi atinse de firmele autohtone, s-a apelat la firmele concurente din statele UE.
  15. 15. OportunitatiLa nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite.Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor in si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei declaratiilor vamale si de plata a TVA în vama.Indepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan- europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente in Romania.Sub conditia imbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.
  16. 16. RiscuriDar care sunt riscurile pietei unice?In primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea europeana.Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene în domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta în pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor in unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare.
  17. 17. Analiza comparativa a IMM-urilor din Romania, a celor 10 state recent admise in UE si a celor din UELa nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 19 milioane de IMM-uri, care reprezinta 99% din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta : sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane, de inovatie si crestere economica.
  18. 18. Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti în raport cu IMM-urile din statele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM- urilor din Romania:o majoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de “comert”, procentul corespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut;o ramura “turism” este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%, respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata;o procentul IMM din sectorul “constructii” este de 3 ori mai scãzut decat media europeana inregistrata in statele recent admise in UE si în Europa;o procentul IMM in ramura “industrie” este 14,4%, comparabil cu cel înregistrat in Europa (10%) si în statele recent admise in UE (12%).Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii din Romania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene.
  19. 19. Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in totalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: Europa-19(Europa-19 = UE-15 + Islanda + Lichtenstein + Norvegia + Suedia) 66% State recent admise in UE - 72%, Romania - 50,5%.Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel: Europa-19 - 5, State recent admise in UE - 6, Romania - 4,8Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putin de 5 angajati, situandu-se sub media europeana.
  20. 20. Dintotdeauna, societăţile au avut perioade de înflorire si momente de crizăÎn epocile premoderne, atunci când existau suficiente spaţii fertile nelocuite, crizele economice erau mai puţin vizibile. Abia odată cu apariţia capitalismului global, crizele economice au devenit nu doar o problemă a unui monarh sau a unei elite politice naţionale, ci o problemă internaţională sau chiar globală.Dacă în trecut crizele puteau fi „externalizate“ relativ usor (de exemplu, prin declansarea unui război), prima jumătate a secolului XX a arătat că riscurile si pagubele pe care le implică operaţiunile militare sunt mult mai mari decât oportunităţile si beneficiile. În lumea contemporană, războaiele „calde“ au încetat deci să fie prima (s.n.) opţiune a unui stat pentru rezolvarea unei crize.Comentatorii economici occidentali au subliniat deja similitudinile între problemele de acum ale instituţiilor bancare si de credit din Statele Unite si Marea Criză din anii 1929-1933. În secolul XX a existat, în mod cert, o legătură între crizele economice si războaiele „calde“. Marea Criză din anii ’30 a fost urmată la scurt timp de cel mai devastator război din istorie.Avem, deci, trei evenimente care pot fi asezate în trei colţuri ale unui pătrat: două crize economice si un război. Putem, oare, să tragem concluzia, ca la „regula de trei simplă“, că ne asteaptă un război? Putem face o analogie între felul în care se declansează, se propagă si se sting crizele economice din ultimii ani si felul în care se declansează, se desfăsoară si se opresc conflictele militare în perioada post-Război Rece. Dacă Marea Criză din 1929-1933 are ca termen de comparaţie cel de-al Doilea Război Mondial, atunci crizele economice din ultimele două decenii (criza financiară din Extremul Orient din 1997, criza economică din Argentina, criza din Mexic si, nu în ultimul rând, actuala stare de febră a economiei mondiale generată de situaţia din Statele Unite ale Americii) seamănă cu conflictele militare desfăsurate în ultimul timp (războaiele din Afganistan si Irak, cele din fosta Iugoslavie, cel din Georgia). În ambele situaţii, declansarea apare relativ brusc, evoluţia evenimentelor este rapidă (si chiar spectaculoasă!) pe o durată de timp relativ scurtă (de la câteva zile până la câteva luni), după care asistăm la o mobilizare internaţională (fie la nivel regional, fie, mai rar, la nivel global), iar criza se localizează si se cronicizează. Dar, atenţie, nu se rezolvă!
  21. 21. Dacă în perioada capitalismului clasic perioadele de stabilitate si dezvoltare economică erau clare si alternau cu perioade tot atât de clare de criză, în epoca postmodernă pe care o trăim constatăm că instabilitatea se cronicizează. Punctele inflamabile se află, practic, aproape oriunde: terorism, gherile, secesiuni, lovituri de stat, intervenţii militare mai mult sau mai puţin legitime. Controlul internaţional al acestor riscuri se exercită, dar el nu este complet.În lumea contemporană, armele cele mai puternice au ajuns atât de devastatoare, încât nimeni nu-si poate permite să le folosească fără să fie el însusi afectat. La fel, interdependenţele economice conduc la situaţia în care nici un stat nu poate evita efectele (si deci si implicarea) unei crize economice din oricare alt stat. Apariţia sistemelor si reţelelor de calculatoare, ca si a unor programe sofisticate, face ca, actualmente, crizele economice să poată fi transpuse în scenarii, simulate, urmărite, izolate si controlate. Nu pot fi încă eliminate (si probabil acest lucru nu va fi posibil încă mulţi ani), dar, dacă avem ca reper Marea Criză din 1929- 1933, trebuie să recunoastem că gestionarea crizelor economice internaţionale a progresat.Nu putem spune că ne asteaptă un război. Dar costurile crizei vor fi cu siguranţă aruncate către jucătorii slabi de pe mapamond. Diversi analisti occidentali au avertizat deja că ţările din Europa de Est vor fi deosebit de sensibile la valul recesiunii care va urma.
  22. 22. Cristian Parvulescu: Democratia este amenintataRegimurile democratice sunt amenintate de efectele crizei economice care risca sa devina si o criza politica, a afirmat politologul Cristian Parvulescu in cadrul dezbaterii "Forma si reforma intre politica, constitutie si administratie" organizata vineri de Pro Democratia. "Criza economica ne obliga sa reflectam asupra tipului de regim politic pe care il avem precum si asupra rolului statului in economie. Un tip de capitalism se afla in criza, a produs criza si s-a bazat pe un anume esafodaj politc", a declarat Parvulescu, citat de NewsIn. Politologul a invocat exemplul precedentei crize economice mondiale de proportii, din perioada 1929-1933, care a dus la prabusirea majoritatii regimurilor democratice din Europa si a averizat ca acest lucru se poate repeta. Parvulescu considera drept o iluzie faptul ca democratia romaneasca s- ar fi putut maturiza suficient in doua decenii pentru a fi imuna la vremuri de criza. De asemenea, un sentiment al securitatii democratice indus de apartenenta la UE nu se justifica din moment ce chiar democratia in interiorul Uniunii este supusa unui test dur, cel al crizei economice.
  23. 23. o Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, cel mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.• Bancheri, oameni de afaceri şi analişti financiari cred că efectele derapajelor actuale vor fi resimţite de piaţă multă vreme de acum înainte, iar prelungirea crizei internaţionale ar putea adăuga sare pe rană.• Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asupra faptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape 20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est.• "Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutia consta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilor financiare internationale",
  24. 24. Evoluţia recentă arată că economia românească nu mai poate fi privită desprinsă de contextul economic global. Ceea ce se întâmplă acum este doar corecţia unor evoluţii nejustificate din trecut: creşterea disproporţionată a salariilor, nesusţinută de o creştere reală a productivităţii, supraevaluarea potenţialului de creştere economică de către investitori, o valoare a leului nejustificată faţă de euro (3,11 vara trecută), având în vedere indicatorii macroeconomici.Acest proces de corectare poate deveni îngrijorător dacă, în contextul actual de instabilitate economică globală, investitorii străini nu mai văd în România: o piaţă de încredere, cu randamente sigure, superioare celor din pieţele mature.În acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecţionând fondurile către alte pieţe.
  25. 25. Îngrijorările oamenilor de afaceri şi analiştilor nu se opresc la deprecierea leului: adâncirea deficitului de cont curent, inflaţia, scumpirea creditelor şi incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la Uniunea Europeanăvin să completeze tabloul întunecatdeja de perspectiva unui an electoralcu măsuri guvernamentale imprevizibile.
  26. 26. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora.
  27. 27. Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33?Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la pierderi de mii de miliarde.
  28. 28. Este o criză financiară, este o criză economică sau avem de-a face cu o adevărată revoluţie economică?  La începutul lunii octombrie publicul larg considera că este vorba ”doar” o criză financiară pe termen scurt.În cursul lunii noiembrie, a început să se vorbească de o criză economică.Acum suntem actorii şi, totodată, spectatorii unei crize economice.Dar semnalele se duc tot mai accentuat spre o direcţie destul de clară. Direcţia poate fi definită ca fiind restructurarea modului de a face afaceri, trecându-se la alte tipuri de energie.Aceste noi tipuri de energie care să înlocuiască ”învechitul” petrol pot crea premisele unei adevărate revoluţii economice. Nici reducerea administrativă a preţului petrolului nu mai poate stăvili ”gaura neagră” a crizei. Dacă mai avem în vedere şi intervenţiile statului în diferite ţări, având pretenţii avansate de capitalism, putem afirma că direcţia este spre o revoluţie economică.Avem de-a face cu o criză de durată, de intensitate sau ambele? Dacă în ceea ce priveşte durata previzionarea este aproape imposibilă (dar nu mai puţin de 2-3 ani), în ceea ce priveşte intensitatea propagării crizei prin globalizare putem afirma că este vorba de o criză cu o puternică intensitate şi cu succesive ”vârfuri de sarcină”.
  29. 29. Pentru România primul vârf de sarcină începe în ianuarie 2009 când ne apucăm să plătim datoria externă.Se impune o întrebare: cum trebuie să se comporte companiile în acest nou context de ”ape tulburi”. Premisele sunt:• creşterea impozitării la începutul anului 2009,• creşterea costurilor la materiile prime şi mărfuri,• creşterea preţurilor la utilităţi,• creşterea cheltuielilor bancare,• creşterea stresului la serviciu şi a numărului de accidente,• scăderea moralului angajaţilor,• scăderea puterii de cumpărare (sau teama de a cumpăra ca rezultat al deflaţiei) şi, implicit,• reducerea drastică a vânzărilor,• reducerile de personal, etc.
  30. 30. Actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii Europene1.Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat ceaeuropeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte dindecalajul fata de americani.2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult maimult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-aprabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro siintegrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite unsprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderareatarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si ausanse mari sa-l castige.4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii,Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare casituatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatieieconomice nefavorabile.
  31. 31. 5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni.6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor.7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.
  32. 32. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si la jumatate. Asa arata anul 2009, descris de specialistii din domeniu. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca, pana la sfârsitul anului, vor fi 550.000 de someri. „Vom vedea abia in august si spre sfarsitul anului ce inseamna cu adevarat criza financiara, cand situatia se va inrautati considerabil”, sustin specialisti din piata.In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randul IMM-urilor , peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de stat prin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme.
  33. 33. Corespunzator scaderii ofertei interne, Guvernul considera ca este de asteptat, in aceasta varianta: ca dezechilibrele externe sa se adanceasca, deficitul comercial sa se majoreze, iar deficitul de cont curent eventual sa isi mentina ponderea la un nivel comparabil cu cel din 2008, in loc sa se reduca ca pondere in PIB.Restrangerea activitatii se va reflecta in scaderea competitivitatii economice si intr-o rata a somajului mai ridicata decat in scenariul de baza.Scenariul de risc mentine insa ipoteza unui efect pozitiv al masurilor anticriza prevazute in proiectul de buget, de circa doua puncte procentuale.
  34. 34. • Deficitul de cont curent masoara iesirile nete de valuta din economie• Deficitul comercial diferenta dintre valoarea exporturilor romanesti si cea a importurilor (intrările de valută sunt mai mici decat iesirile)
  35. 35. Probabil ca urmatorii doi- trei ani vom asista la o reasezare a pietei, astfel incat vor disparea managerii incompetenti, dar si anagajatii neseriosi sau slab pregatiti, dar aflati pe posturi bune.Anul acesta o sa fie unul dintre cei mai grei ani pentru intreprinderile mici si mijlocii, din cauza ca problemele intampinate de marile companii, victime ale crizei financiare, se vor rasfrange asupra IMM-urilor .
  36. 36. Ministrul• "Am cerut 0,4% din PIB , dar am primit numai 0,2%, adica 280 milioane euro. Din acestia 0,34% vor fi alocati functionarilor ministerului, iar restul vor merge la capitalizarea CEC si EximBank ". Astfel, CEC va primi o capitalizare de 900 milioane lei, iar Eximbank 170 milioane lei, fondurile alocate capitalizarii celor doua banci vor fi folosite de acestea numai pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii. In plus, 100 milioane euro vor fi alocati pentru capitalizarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri . Indiferent de domeniul de activitate , majoritatea agentilor economici raporteaza probleme in ceea ce priveste cererea de produse si servicii, angajarile, dar si accesul la finantare. "La nivelul IMM-urilor, impactul crizei este substantial , aceste entitati economice fiind afectate atat in ceea ce priveste cererea de produse si servicii pentru piata interna, cat si cererea pentru piata externa, in special cererea care vine din spatiul UE",
  37. 37. Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si acele organizatii care functionau eficient, au intrat in expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor: productie, angajari, investitii, etc.
  38. 38. Sfaturi pentru IMM-uriRestrangerea cheltuielilor de administrare si totodata micsorarea costurilor de functionare , reprezinta masuri prioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele de revizuire a cheltuielilor.Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele in aceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo unde considera ca produsul are succes pe piata .Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata , prin aplicarea unui nou plan de marketing si sa se indrepte catre noi clienti, fie in tara, fie in strainatate.“ In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu se indatoreze !
  39. 39. In raportul anual din sectorul IMM-urilor, realizat de Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, in 2007, numarul IMM-urilor a crescut cu peste 18% fata de anul 2000.
  40. 40. Anul 2009 - intre faliment si oportunitate pentru IMM-uriEfectele crizei financiare mondiale s-au simtit si la nivel local in ultimul trimestru din 2008, insa majoritatea antreprenorilor au declarat ca rezultatele obtinute anul trecut nu difera prea mult de ceea ce au estimat initial.Anul 2009 este insa mai greu de previzionat. Pentru cei mai multi intreprinzatori, acesta inseamna: scaderea incasarilor, riscul intrarii in blocaj financiar, provocarea gasirii de surse alternative de finantaresau finantarea din surse proprii, scrie Business Standard.
  41. 41. Primele IMM-uri care vor avea de suferit vor fi cele care:o nu si-au facut un plan de afaceri,o nu sunt suficient capitalizate si careo depind, prin contracte, de marile intreprinderi.Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, in cateva luni vor incepe sa aiba probleme si IMM-urile care au intrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM- uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei.
  42. 42. Cu siguranta, anul 2009 va fi foarte greu, iar problemele se vor accentua, in cazul in care criza se va prelungi si in anul urmator.2009 va insemna, ca organizare bugetara, patru ani. Se va revizui bugetul trimestrial, iar estimarile de pe un trimestru nu vor semana cu celelalte.
  43. 43. In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va depinde foarte mult de modul in care intreprinzatorii isi vor gandi proiectul pe termen lung.In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintre IMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sa nu mai apara altele noi !!!!!!Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertiza consultantilor. In prezent, doar 5% dintre IMM-uri apeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor ar trebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care se vor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea fi recuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta
  44. 44. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona.Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate.Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata!!!!!!!!!!!!!
  45. 45. Raportul FMI, tradus în bani: România sărăceşte cu 11 miliarde de euroFondul Monetar Internaţional vede un an dezastruos pentru România, cu o scădere economică de 4% şi deficit bugetar de 4,7%.
  46. 46. Ce înseamnă însă în bani o creştere negativă de 4%?Anul trecut, PIB-ul României a fost de 504 miliarde de lei, iar bugetul pe acest an, construit pe o creştere de 2,5%, ia în calcul un PIB de 579 de miliarde.La o scădere de 4%, PIB-ul se va contracta până la 533 de miliarde, adică România va produce, în acest an, cu 46 de miliarde de lei mai puţin, adică 11,5 miliarde de euro.Bugetul pe acest an presupune cheltuieli angajate de circa 200 de miliarde de lei, adică 34,5% din PIB, cu un deficit de 2%.Ţinta de 2%, la care iniţial Guvernul nu voia să renuţe cu nici un chip (“dacă scad veniturile, vor scădea şi cheltuielile” spune ministrul Pogea, nu mai târziu de luna trecută) a fost ulterior crescută, “pe surse” până la 3,5%, nivel avut în vedere la rectificarea bugetară care e musai să fie făcută.
  47. 47. FMI vine cu o prognoză de deficit bugetar de 4,7%, dar, deocamdată, nu se ştie dacă acest nivel va fi şi luat în calcul la refacerea bugetului şi nici măcar dacă va fi agreată de Fond în negocierile pe marginea acordului de împrumut. În cazul în care ambele condiţii vor fi îndeplinite şi pe baza scenariului de scădere economică.Raportul întocmit de FMI asupra economiei, pe baza căruia se va negocia acordul de împrumut, prevede scădere economică de 4% şi deficit bugetar de 4,7%, potrivit unor surse oficiale apropiate discuţiilor cu Fondul.Concluziile Fondului, care vor apărea peste câteva zile în documentul ce va fi dat publicităţii de către FMI, sunt mult mai proaste faţă de ultimele prognoze ale autorităţilor române: recent, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o creştere economică negativă de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale să declare pentru agenţia de ştiri NewsIn că deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel în buget, fiind considerat deja nerealist.
  48. 48. Ce spun analiştiiDacă economia României scade cu 4%, e foarte dramatic.Statul trebuie să fie atent acuma, să nu mărească taxele. Dacă fiscalitatea creşte, în condiţiile unei restrîngeri atît de puternice a economiei, în sectorul privat nu vor mai rămîne bani.Cel mai indicat ar fi să taie cheltuielile bugetare, a declarat pentru Cotidianul Peter de Ruiter, partner la PricewaterhouseCoopers. Bogdan Baltazar a spus că, în varianta în care scenariul de scădere cu 4% este cel mai rău, evaluarea FMI este posibil să fie corectă.Nicolae Chidesciuc, analist al ING, crede că e nevoie de austeritate. “Odată cu acceptarea unei contracţii, condiţiile pe care le vom îndeplini vor fi mai dure. E bine să recunoaştem deteriorarea situatie economice. Credem că FMI va fi destul de pesimist cu România şi nu va accepta un deficit bugetar de peste 4%. Prognoza noastra pentru creşterea economică este de minus 3,5%. O austeritate economică pronunţată este necesară” crede Chidesciuc.
  49. 49. Evolutia economiei
  50. 50. Premiseo IMM-urile reprezinta cel mai dinamic si mai profitabil sector din Romania,o IMM-urile reprezinta singura alternativa de dezvoltare in conditiile restructurarii, eliminarii monopolului si privatizarii economiei romanesti,o IMM-urile reprezinta singurul sector capabil sa creeze locuri de munca si sa absoarba forta de munca provenind din sectorul de stat,o IMM-urile reprezinta sursa principala pentru formarea clasei de mijloc cu rol decisiv in asigurarea stabilitatii politice si economice a Romaniei.
  51. 51. P. Drucker spunea că “micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice.” Aceste mici afaceri contribuie în bună măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale oricărei economii naţionale.
  52. 52. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un factor de dezvoltare foarte important în economia fiecărei naţiuni.Avantajele acestora constau în flexibilitatea forţei de muncă, în legăturile lor strânse cu mediul local.
  53. 53. Integrarea Romaniei in UE presupune faptul că întreprinderile româneşti, trebuie : să devină capabile să concureze fără restricţii într-o imensă piaţă europeană si internationala; să dobândească acel avantaj competitiv pe propria piaţă.În momentul de faţă este evident faptul că o parte din întreprinderile româneşti sunt încă insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările noului mileniu.
  54. 54. Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea europeană drept o provocare şi, în acelaşi timp, drept un proces de intrare în normalitate pentru economia românească .Guvernul recunoaşte importanţa consolidării capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul creşterii competitivităţii lor într- o piaţă globală.Evoluţiile recente pe pieţele financiare şi impactul lor asupra sectorului IMM-urilor aduc o dovadă în plus că guvernele ţărilor membre ale UE nu trebuie să piardă din vedere sprijinul pentru sectorul IMM-urilor, în eforturile lor de a stabiliza sistemul bancar, aflat în plină criză financiară globală.IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei mondiale, acesta fiind motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare măsurile necesare împotriva crizei financiare globale şi implicaţiile asupra sectorului IMM-urilor.
  55. 55. Experienţa Uniunii Europene demonstrează clar că sectorul IMM poate :o să aibă o contribuţie substanţială la realizarea produsului intern brut,o să creeze noi locuri de muncă şio să stimuleze creşterea exporturilor.IMM au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi de a se adapta rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale.Un sector al IMM- urilor bine dezvoltat poate astfel, să sprijine stabilitatea şi creşterea macro-economică.
  56. 56. Măsuri pentru a accelera creşterea sectorului IMM.Aceste măsuri au fost menite : să creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, atât din punct de vedere legislativ, cât şi din punct de vedere fiscal; să furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea şi susţinerea IMM; să îmbunătăţească competitivitatea şi să stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale.Măsurile au avut ca efect un număr semnificativ de rezultate, cum ar fi: creşterea până la 60% a contribuţiei sectorului IMM în PIB; creşterea contribuţiei IMM în total exporturi până la 24,4% ; asigurarea a 50,5% din totalul forţei de muncă.
  57. 57. Majoritatea IMM din România, la fel ca şi în ţările membre, sunt micro-întreprinderi, acestea reprezentând 91,2% din numărul total de IMM.Dezvoltarea şi consolidarea IMM depinde în mod esenţial de achiziţia de noi echipamente, tehnologii şi know how care să permită adaptarea producţiei la cerinţele Pieţei Interne.Extinderea activităţilor înalt tehnologizate, realizarea de produse cu valoare adăugată ridicată în industria prelucrătoare răspund dezideratului de coeziune economică, necesitând însă investiţii considerabile.
  58. 58. Dată fiind competiţia acerbă de pe Piaţa Internă şi nivelul crescând al exigenţelor consumatorului, întreprinderile din România vor trebui să:o îmbunătăţească calitatea produselor şi a serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securităţii şi protecţiei consumatorului şi al mediului,o să-şi sporească eforturile pentru accesul pe noi pieţe. Implementarea voluntară a standardelor europene şi certificarea produselor de către întreprinderi reprezintă un exemplu de bună practică care şi-a dovedit eficienţa pe pieţele dezvoltate, contribuind la creşterea schimburilor comerciale.o introducerea sistemelor de management al calităţii şi mediului este o investiţie care contribuie la facilitarea accesului produselor şi serviciilor româneşti pe Piaţa Internă şi pe terţe pieţe,o existenţa în România a unei infrastructuri de certificare adecvate este o condiţie fundamentală pentru procesul de certificare şi de implementare a sistemelor de management de mediu şi de calitate de către firme.
  59. 59. Sectorul IMM angajează aproximativ 54% din totalul forţei de muncă, darproductivitatea sectorului este mult mai scăzută decât cea a întreprinderilormari.Productivitatea scăzută a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii seexplică prin faptul că un procent semnificativ al acestora utilizeazăechipamente de producţie depăşite, altele, neîndeplinind cerinţele de calitate ale UE,datorită lipsei de investiţii în tehnologii moderne.În acest context, sectorul IMM are nevoie imperativa de unsprijin adecvat.
  60. 60. Obiectivul specific al domeniului - consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi atins prin: valorificarea sectorului productiv bazată pe extindere şi modernizare, prin: achiziţionarea de tehnologii şi echipamente noi, licenţe şi know-how; inovarea proceselor de producţie şi a produselor; adoptarea standardelor internaţionale şi certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc); accesul pe noi pieţe; promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului şi îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale.
  61. 61. Romania se situeaza sub media Uniunii Europene in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii /IMM/.In UE sunt inregistrate 52 IMM-uri la mia de locuitori, in timp ce in Romania acest indicator este de numai 14 IMM-uri/ 1.000 locuitori.De asemenea, in Romania se inregistreaza o rata scazuta de infiintare a noilor firme deşi este nevoie de mai multi intreprinzatori care să îşi asume riscul infiinţării de noi firme si sa utilizeze oportunitatile pietei.La nivelul UE sunt 25 de milioane de IMM- uri in care lucreaza peste 100 de milioane de persoane.Totodata, IMM-urile detin peste doua treimi din totalul locurilor de munca din sectorul privat.
  62. 62. Sectorul IMM-urilor reprezinta un puternic element constitutiv al caracterului UE, iar societatea europeana crede intr-un sector puternic al IMM-urilor, datorita : avantajelor economice de a avea mai multe unitati de productie care sa reactioneze rapid pe o piata foarte dinamica, capabile sa introduca noi tehnologii si sa personalizeze produsele si serviciile, şi faptului ca sunt o garantie a democratiei adaugand ca "acolo unde IMM-urile sunt puternice, societatea are o garantie a democratiei si a viitorului".Actiunile intreprinse promoveazeă trei aspecte cheie : accesul la informatie, accesul la servicii si accesul la finantare si că aceste actiuni trebuie sa se concentreze tot mai mult la nivel local.
  63. 63. Noul document de politică a IMM iniţiat de initiat de Comisia EuropeanăDocumentul publicat în data de 11.11.2005, "Implementarea Programului Comunitar Lisabona, Politici Moderne pentru Dezvoltare si Ocuparea Forţei de Munca" crează cadrul politicii IMM integrând instrumentele de politica întreprinderii existente, in mod deosebit Carta Europeană a Întreprinderilor Mici şi Planul de acţiuni pentru antreprenoriat, asigurând totodată transparenţa politicii europene in domeniul IMM şi sinergia cu celelalte politici comunitare.Documentul cuprinde referinţe la noile provocări din cadrul UE într-o abordare:o comprehensivă care se bazează pe conceptul "Masuri de sprijin începând cu întreprinderile mici" (Think small first);o inclusivă - care vizează toate domeniile orizontale de intervenţie pentru IMM;o pragmatică - care vizează dezvoltarea parteneriatelor între Statele Membre şi partenerii de susţinere a IMM la nivel local/regional.
  64. 64. Documentul are in vedere diversitatea IMM determinata de natura acestora: unele dintre acestea având capacitate rapidă de creştere alte fiind dependente integral de pieţele locale sau regionale.Astfel politicile pentru IMM trebuie orientate către acele iniţiative si măsuri care să aibă in vedere ambele dimensiuni şi să contribuie la creştere economică şi creare de noi locuri de muncă.Acestea trebuie să valorifice întregul potenţial al întreprinderilor de la întreprinderi nou-înfiinţate (start-up) şi întreprinderi cu mare potenţial de creştere, la întreprinderile tradiţionale care cuprind întreprinderile tradiţionale, respectiv micro- întreprinderile şi întreprinderile meşteşugăreşti, precum şi pe acelea ancorate profund social cum ar fi persoanele fizice şi asociaţiile familiale.
  65. 65. Acţiunile specifice avute în vedere sunt:Promovarea antreprenoriatului şi a aptitudinilor profesionale . CE a pornit de la considerentele că nu sunt suficient exploatate capabilităţile antreprenoriale şi nu sunt stimulate întreprinderile nou- înfiinţate (start-up). Principalele acţiuni prevăzute sunt: exploatarea potenţialului antreprenorial (dezvoltarea unei imaginii pozitive a antreprenorului în societate şi promovarea modelelor de succes); reducerea riscului în afaceri (îmbunătăţirea schemelor de securitate socială şi a procedurilor falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor, reducerea costurilor la înfiinţarea companiilor); promovarea transferului afacerilor (promovarea şi implementarea celor mai bune practici); reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicarea tuturor factorilor in elaborarea si definirea cursurilor şi metodelor implementare. Se vor stabili strategiile naţionale de învăţare pe tot parcursul vieţii în conformitate cu programul cadru "Educatie si Instruire 2010" (Education and training 2010).Reducerea decalajelor va fi finanţată in mod susţinut prin Fondul Economic şi Social); promovarea femeilor antreprenor şi a tinerilor întreprinzători (aceste sunt abordate prin accesul la finanţare şi reţelele de susţinere a antreprenoriatului).
  66. 66. Îmbunătăţirea accesului pe pieţeÎn prezent nu toate IMM beneficiază de toate oportunităţile oferite de Piaţa Internă. Se are în vedere: utilizarea achiziţiilor publice într-un sistem transparent; finanţarea procesului de implementare a standardelor (obţinerea de informaţii on-line cu standardele actualizate); folosirea tuturor oportunităţilor rezultate din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, incluzând taxele aferente; punerea la dispoziţie prin Centrele Euro Info de noi instrumente care să faciliteze cooperarea intre regiunile transfrontaliere; CE va analiza obstacolele în calea exportatorilor pentru a fi stimulat accesul pe piaţa internaţională; Strategia de acces pe piaţă a UE va fi conceputa astfel încât să fie înregistrate şi evaluate impactul plângerilor formulate de companiile europene în activitatea de export în vederea asigurării unei implementări adecvate. În acest sens Comisia va susţine îmbunătăţirea mediului de afaceri, cooperarea cu statele ne-membre, în special ţări candidate şi ţări partenere ale Politicii Europene de vecinătate.
  67. 67. Reducerea birocraţieiSe referă la integrarea principiului "Masuri de sprijin începând cu întreprinderile mici" (Think small first) şi vizează: iniţierea de acţiuni care să conducă în continuare la simplificarea administrativă care se bazează pe recenta Comunicare privind simplificarea mediului de afaceri ; bariere administrative legate în special de creare de locuri de muncă examinarea rezultatelor recentului raport privind firmele cu acţionar unic şi implementarea recomandărilor formulate. utilizarea instrumentelor de politica întreprinderii oferite prin programul comunitar; încurajarea IMM în participarea in programele comunitare prin privind reducerea procedurilor şi îmbunătăţirea informaţiei furnizate; simplificarea procedurilor de ajutor de stat şi încurajarea capitalului de risc şi a unor proceduri accesibile pentru promovarea acestuia; simplificarea sistemului de colectare a TVA prin intermediul unui birou unic (one-stop-shop).
  68. 68. Încurajarea potenţialului de creşterese adresează în principal reducerii decalajelor în ceea ce priveşte accesul la finanţare, cercetare, inovare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). susţinere financiară prin instrumente adecvate. CE va promova o Comunicare privind modul în care se va realiza creşterea financiară; susţinerea inovării şi transferului tehnologic inclusiv prin participarea IMM în iniţiativa EUROPA INNOVA, precum şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu a IMM ca urmare a implementării Programului de asistenţă privind conformitatea de mediu; promovarea participării IMM în cel de al 7 program cadru de cercetare dezvoltare; promovarea e-afaceri si e-învaţare (e-business şi e-learning), prin reţele TIC ca şi dezvoltarea de reţele pentru susţinerea e-afaceri (e- business). ICT va asigura soluţii TIC pentru IMM; dezvoltarea sistemului de analize asupra performanţelor IMM prin intermediul "Observatorului IMM" (SME observatory).
  69. 69. Întărirea dialogului şi a consultării cu partenerii• reducerea decalajelor de informaţii dezvoltarea consultării în timpi reali. Dezvoltarea unui dialog regulat;• crearea unui panel de intervievare a IMM prin intermediul Centrelor Euro Info;• promovarea antreprenoriatului şi a imaginii IMM prin Conferinţa asupra antreprenoriatului şi artizanatului, precum şi promovarea antreprenoriatului în media, susţinerea politicilor relevante "Premiile Europene pentru Iniţiative Antreprenoriale" (Enterprise Policy Award);• îmbunătăţirea cooperării dintre Statele Membre , în special în iniţierea acestei comunicări.
  70. 70. Obiectivul specific - consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi atins prin:• valorificarea sectorului productiv bazată pe extindere şi modernizare, prin achiziţionarea de tehnologii şi echipamente noi, licenţe şi know-how;• inovarea proceselor de producţie şi a produselor;• adoptarea standardelor internaţionale şi certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);• accesul pe noi pieţe;• promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului şi îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale.
  71. 71. IMM-urile joacă un rol însemnat în economie din următoarele motive:• Supleţea structurilor care le conferă o capacitate ridicată de adaptare la fluctuaţiile mediului economic;• Întreprinderile mici şi mijlocii se pot integra relativ uşor într-o reţea industrială regională, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economică a regiunii respective, iar pe de altă parte la reducerea şomajului şi creşterea nivelului de trai, pentru că oferă locuri de muncă;• Dimensiunea lor redusă, care contribuie la evitarea birocraţiei excesive şi la evitarea dezumanizării;• IMM-urile formează la nivelul individual un ansamblu mult mai uşor de controlat/condus.
  72. 72. Rolul şi importanţa întreprinderilor mici şi mijlocii decurg din anumite trăsături care fac ca ele să fie mai mult decât o “miniatură” a întreprinderilor mari, şi anume:• Oferă noi locuri de muncă şi constituie un climat propice pentru perfecţionarea angajaţilor , aceştia dobândind experienţa necesară pentru a se transfera apoi în întreprinderi mari, unde motivaţia în muncă este mai mare;• Favorizează inovarea şi flexibilitatea . Multe produse şi procese tehnologice noi au fost create în întreprinderile mici şi mijlocii întrucât întreprinderile mari, deşi au compartimente de cercetare puternice, tind să-şi canalizeze eforturile spre îmbunătăţirea produselor existente, pe care să le producă apoi în cantităţi mari, obţinând avantaje generate de economia dimensională.• Stimulează concurenţa , adică întreprinderile mici şi mijlocii au un rol activ în crearea unei economii sănătoase şi competitive. Ele încurajează concurenţa în ceea ce priveşte preţul, designul produselor şi eficienţa. Fără existenţa întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderile mari ar deţine monopolul pe domenii de activitate.
  73. 73. • Ajută la funcţionarea întreprinderilor mari , prin faptul că anumite activităţi pot fi mai bine realizate de către întreprinderile mici şi mijlocii. Astfel dacă aceste întreprinderi ar fi instantaneu desfiinţate, întreprinderile mari ar fi nevoite să desfăşoare multe activităţi care nu sunt eficiente pentru ele. Activităţile care pot fi mai eficient realizate în întreprinderile mici şi mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime şi subansamble respectiv distribuţia produselor fabricate de către întreprinderile mari.• Fabrică eficient produse, respectiv prestează eficient servicii . Faptul că întreprinderile mici şi mijlocii continuă să supravieţuiască într-un mediu economic concurenţial constituie o dovadă a funcţionării lor eficiente. Dacă ele ar fi ineficiente şi nu ar avea o contribuţie utilă în economie, atunci ar fi “înghiţite” de concurenţii puternici.
  74. 74. Întreprinderile mici şi mijlocii se pot constitui în următoarele domenii de activitate:• industria prelucrătoare sub forma: fabricilor de încălţăminte, fabricilor de jucării, fabricilor pentru produse alimentare etc. În acest domeniu în ţările dezvoltate cu toate că întreprinderile mari tind să le umbrească pe cele mici, totuşi întreprinderile mici şi mijlocii sunt puternice sub aspect numeric;• construcţii, domeniu în care întreprinderile mici şi mijlocii se pot constitui pentru construcţii industriale, administrative, de locuinţe, etc.;• comerţul cu ridicata , domeniu în care întreprinderile mici şi mijlocii acţionează ca intermediare între producţie şi comerţul cu amănuntul;• comerţul cu amănuntul întreprinderile mici şi mijlocii acţionează ca unităţi independente sau ca lanţuri de magazine;• servicii se constituie întreprinderi mici şi mijlocii pentru: servicii oferite altor întreprinderi, servicii oferite indivizilor sub forma: agenţiilor de turism, curăţătoriilor chimice, hotelurilor, motelurilor, restaurantelor, saloanelor de frizerie şi coafură etc.
  75. 75. Directii de actiune Crearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele de cercetare-dezvoltare cu scopul transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii, Formarea profesionala continua adresata intreprinzatorilor in domenii precum: management, marketing, contabilitate, resurse umane, comunicare, etc., Consultanta si acces la informatii gratuit sau la preturi accesibile privind evolutia pietei interne si internationale, precum si oportunitati comerciale, financiare, manageriale si legale ivite, Sprijinirea IMM-urilor pentru accesarea creditelor preferentiale si garantiilor pentru investitii pentru sectoarele importante ale economiei, Eliminarea discriminarii dintre IMM-uri si companiile de stat, Contactul direct intre intreprinzatori si parteneri de afaceri potentiali din Romania si din alte tari, Transparenta deciziilor privind distributia si utilizarea fondurilor acordate de diverse organisme si organizatii pentru IMM-uri.
  76. 76. Cai si mijloace de atingere a scopurilor Participarea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nationale privind IMM-urile, Realizarea unei retele de centre de consultanta si training capabile sa furnizeze aceste servicii catre IMM-uri la preturi accesibile, Intensificarea actiunilor de aparare si promovare a intereselor IMM-urilor printr-o prezenta permanenta in atentia publica prin intermediul mijloacelor mass-media, Initierea si promovarea unor proiecte de dezvoltare sectoriala, regionala si nationala, Sprijinirea activitatilor de transfer tehnologic catre IMM- uri, Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului de IMM-uri, implicarea acestora in economia nationala, pe piata muncii, etc.
  77. 77. Definirea IMM-urilor, are în vedere următoarele aspecte:• dimensiunea afacerii : cifra de afaceri, capital social, numărul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numărului de personal).• unitatea de conducere : Confederaţia generală a întreprinderilor mici şi mijlocii (Confederation General PME) afirmă că IMM este o întreprindere stăpânită şi condusă de 1 persoană. Statisticile arată că 45% au fost create şi conduse de una şi aceiaşi persoană.
  78. 78. IMM - urileIntreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana. Ele reprezinta o sursa de :o abilitati antreprenoriale,o Inovare sio creare de locuri de munca.In Uniunea Europeana, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile.
  79. 79. DEFINIREA CONCEPTULUIIMM-urilor sunt organisme: cu vocaţie industrială sau comercială cu un centru de profit şi cu o singură activitateCategoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro
  80. 80. În SUA întreprinderile sunt considerate mici şi mijlocii dacă: • numărul proprietarilor (persoanelor) este între 1-20; • au o localizare geografică bine determinată, • managementul este independent, separat de proprietar, • cifrele de afaceri se învârt în jurul a câtorva milioane de $ (comerţ cu amănuntul: 8 mil $; comerţ cu ridicata 22 mil $).În UE criteriul principal este cel al numărului de salariaţi clasificat pe 3 categorii:• micro-întreprindere: 1-9 salariaţi• întreprinderi mici: 10-99 salariaţi• întreprinderi mijlocii: 100-499 salariaţi.
  81. 81. România a preluat parţial acest criteriu de clasificare• micro-întreprindere: 1-9 salariaţi• întreprinderi mici: 10-49 salariaţi• întreprinderi mijlocii: 50-249 salariaţi.
  82. 82. IntreprinderePrin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de servicii, din vânzarea acestora pe piaţă, în condiţii de concurenţă.
  83. 83. Categoria întreprinderii
  84. 84. NOUA clasificarea ca IMM -uri• microîntreprinderi – au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei;• întreprinderi mici – au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;• întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro.
  85. 85. Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie.Respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale.Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM.
  86. 86. Ce se intampla daca se depaşeşte un anumit prag?Daca intreprinderea depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de afaceri si activele totale si pragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va afecta situatia intreprinderii.Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul.Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive.
  87. 87. În funcţie de relaţia lor cu alte întreprinderi, raportată: la capital sau drepturile de vot deţinute ori la dreptul de a exercita o influenţă dominantă, pot exista trei tipuri de întreprinderi:• întreprinderi autonome;• întreprinderi partenere;• întreprinderi legate.
  88. 88. Întreprinderi autonomeO intreprindere este autonoma daca:• Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine capital social sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea respectiva.• Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau din drepturile de vot in intreprinderea resp.Daca intreprinderea este autonoma, inseamna ca nu este partenera sau legata cu alta intreprindere.
  89. 89. Întreprinderi autonome
  90. 90. Întreprinderea independenta
  91. 91. Întreprinderi partenereSunt intreprindere partenera? Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta.DefinitieSunteti o intreprindere partenera daca:• capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale sau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra• nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printre altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai mari de 50% ( si vice versa).
  92. 92. Întreprinderi partenere
  93. 93. Cazul intreprinderilor publice ( societati nationale)O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme publice.Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferi acestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara. De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati si cele financiare relevante ale intreprinderilor publice.Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unor organisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli. Acestia pot detine intre 25% - 50% din actiunile unei intreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM.
  94. 94. Cum se calculeaza dateleintreprinderilor partenere ?
  95. 95. Întreprinderi legateSunt o intreprindere legata ? Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri.DefinitieDoua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi :• o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere.• O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderi.• Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte.• O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere.Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime.Intrerpinderi legate :Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile de vot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% din drepturi in intreprinderea dumneavoastra.
  96. 96. Întreprinderi legate
  97. 97. Întreprinderi legateStabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra .• 100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele ale intreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cu plafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute in definitie.• In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce in majoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale ale altei intreprindere.• Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de care sunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuie adaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestor intreprinderi legate.
  98. 98. Întreprinderi legateÎntreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi : o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi; o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere sau de supraveghere a celeilalte întreprinderi; o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.
  99. 99. Cum sa calculam dateleintreprinderilor legate ?
  100. 100. Care este situatia francizelor ? Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile sunt considerate a fi legate.
  101. 101. În general se conturează în viaţa economică două tipuri de IMM:Mica întreprindere tradiţională care de regulă: nu are o strategie pe termen lung, are o piaţă restrânsă de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor şi eventuala linie de dezvoltare sunt transmise prin experienţă din generaţie în generaţie.Noul tip de IMM (IMM-urile moderne): pun în aplicare o tehnologie de vârf, caută pieţe noi, se orientează spre crearea de produse mai bine adaptate destinaţiei lor, produse de calitate superioară însoţite de un service superior mai ales în ceea ce priveşte fiabilitatea, rezistenţa şi finisajele.IMM-urile moderne de regulă prezintă competenţă în realizarea unui produs complex, competenţă dobândită fie prin studii de specialitate ale angajaţilor fie prin aptitudini deosebite şi experienţa acestora.
  102. 102. Dificultăţile majore apar din următoarele cauze:• probleme de constituire (în primii unu-doi ani de activitate: găsirea de clienţi,dezvoltarea de produse etc.);• probleme de consolidare (în următorii doi-trei ani: găsirea de personal, delegarea autorităţii, controlul întreprinderii);• probleme de expansiune (în faza următoare: găsirea de finanţare, concurenţa pe piaţă cu întreprinderi mult mai mari).
  103. 103. Din dimensiunile mici ale acestor întreprinderi decurg mai multe „minusuri“:• număr mic de angajaţi;• resurse financiare limitate;• un colectiv de conducere restrâns, compus mai ales din asociaţii firmei; în foarte multe cazuri, aceştia învaţă „din mers“ care sunt principalele probleme pe care le presupune activitatea economică;• un sector de activitate destul de restrâns economic şi geografic;• spaţii de activitate care nu sunt în totalitate corespunzătoare tipului de operaţiuni desfăşurate.
  104. 104. Cele mai grave probleme cu care se confruntă o întreprindere mică pot fi sintetizate ca în lista de mai jos1) Echipa managerială – de cele mai multe ori doar întreprinzătorul – nu dispune de competenţele necesare într- un număr de domenii-cheie. Cazul cel mai întâlnit, poate, este al inginerului care începe să se confrunte cu probleme de finanţare, promovare, vânzare.2) Întreprinzătorul nu are timp să ducă la îndeplinire multe din sarcinile complexe pe care le va presupune evoluţia întreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate, nu poate să recruteze personalul calificat în rezolvarea acelor probleme.3) Întreprinzătorul reacţionează la probleme atunci când apar şi mai puţin încearcă să le prevadă şi să planifice măsuri profilactice.4) De regulă, întreprinderile mici nu au experienţa necesară pentru a se dezvolta dincolo de graniţele sectorului de activitate. Se apreciază că procentul exporturilor în cifra de afaceri a întreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.5) Profunda implicare a întreprinzătorului face ca judecata obiectivă să fie adesea dificilă.
  105. 105. Perspectivele IMM-urilorDeşi în ultimul timp acest sector a înregistrat un recul în economia românească, se va accentua importanţa IMM-urilor cel puţin din următoarele considerente:o Există o tendinţă de modificare a ponderilor între ramurile economiei naţionale în favoarea serviciilor (a revenit la modă activitatea de servicii);o S-au creat asociaţii care reprezintă şi apără interesele IMM- urilor (acestea dau semne că funcţionează). Exemplu: Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (organizaţie guvernamentală); Au apărut şi apar publicaţii de specialitate pentru IMM-uri;o Au început să apară specialişti pregătiţi în mod deosebit pentru activitatea în IMM-uri;o Legea 133/1999 precum şi celelalte acte normative şi legi sau ordonanţe au oferit o serie de facilităţi pentru IMM-uri (finanţare de programe pentru pregătire profesională, facilităţi la acordarea de credite, alte facilităţi economico-financiare în special impozitul pe profit).
  106. 106. Probleme (neajunsuri) în activitatea IMM- urilor cum ar fi: Managerii (conducătorii) nu au pregătirea necesară; Lipsa resurselor financiare; Deficienţele activităţii de marketing; Pot apărea dificultăţi în recrutarea personalului; Pachet salarial (nemotivant) faţă de firmele mari; Sunt mai instabile (rată mare de apariţie (creare) şi disparţie (faliment)).
  107. 107. Consecinţele unui faliment sunt prezente:o în plan material;o în plan psihologic: de regulă un patron care a dat faliment nu se apucă prea repede de o altă afacere;o poate avea şi efecte sociale: reducerea locurilor de muncă, dispariţia anumitor produse de pe piaţă.
  108. 108. Printre cauzele falimentului unui IMM amintim următoarele• Caracteristicile întreprinzătorului: lipsa abilităţilor sale atât în plan organizatoric cât şi în plan profesional;• Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum şi incapacitatea de a previziona nivelul acestora;• Mediul extern al firmei care îşi manifestă prezenţa prin factorii săi perturbatori.
  109. 109. 10 cauze de esec alCam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani -o statistica ce genereaza un fior de teama fiecarui intreprinzator. Majoritatea acestor esecuri se aseamana intre ele in cateva puncte cruciale. Amanarea Cand detienti o afacere mica, veti afla ca sarcinile si munca de birou se vor aduna in vrafuri pe biroul dumneavoastra. Amanarea va va creste datoria, si la un moment dat aceasta va poate coplesi. Ignorarea competitiei Loialitatea consumatorului a scazut drastic in ultimii ani. Azi, consumatorii se orienteaza catre locurile de unde pot obtine celel mai bune produse si servicii, chiar daca aceasta inseamna intreruperea unor relatii lungi de colaborare. Monitorizati-va competitorii si nu va fie rusine sa copiati cele mai bune idei ale lor. Si mai mult, dedicati ceva timp pe saptamana sau pe luna pentru conceperea unor metode, produse sau servicii noi pentru firma dumneavoastra. Marketing ineficient sau "alunecos" Contrar cliseurilor, putine produse si servicii se vand singure. Daca nu aveti timp as comercializati produsul cum trebuie, angajati o persoana sa o faca pentru dumneavoastra. Marketingul sustine vanzarea produselor si inputurile financiare. E foarte important sa fie bine facut. Ignorarea nevoilor consumatorului Odata atrasi, consumatorii vor trebui motivati sa ramana. Servicul clienti trebuie sa fie suficient de dezvoltat sa satisfaca clientii. Daca nu este, vor gasi pe altcineva. Incompetenta Angajati oameni care sunt esentiali desfasurarii activitatii. Cand angajati, asigurati-va ca sunt bine pregatiti si capabili sa isi realizeze sarcinile. Tineti minte ca angajatii multumiti devin buni muncitori- incercati sa realizati un mediu de munca ce mentine angajatii multumiti si motivati.
  110. 110. Orientarea multilateralaFaptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma dumneavoastra va avea garantat succes.Intreprinzatorii tind sa preia o serie de sarcini de la contabilitate la marketing si resurse umane.Vad prostPana si cel mai bun restaurant sau magazin de desfacere va da gres daca nu este amplasat unde trebuie. Cand cautati locatia pentru firma,ganditi-na la considerente ca : traficul(cati clienti potentiali trec pe langa magazin in timpul zilei) si facilitatea de a fi gasit(cat de greu le steclientilor sa gaseasca locul).Probleme financiareTrebuie sa stiti cum sa depistati fluxurile financiare catre si dinspre afacerea dumneavoastra-chiar si o afacere profitabila se vadezechilibra daca ramane fara finantare. In plus, tebuie sa invatati sa faceti prognoze ale fluxurilor care va vor ajuta sa decideti cat demulti bani sa cheltuiti.O abordare ingustaFiecare are cateva prejudecati cand ncepe o afacere- nu fiti surprinsi sa aflati ca multe din cele pe care le aveti sunt gresite. Cautatimentori care va pot da sfaturi si impartasiti-le ideile inainte sa luati decizii importante. Cititi reviste si carti despre micile intreprinderi,vizitati situri legate de aceasta si relationati cu altii care au aceleasi interese cu ale dumneavoastra.Planificare inadecvataIncepeti cu obiective si termene limita realiste. De exemplu, nu spuneti doar ca vreti sa va mariti cota de vazari. Stabiliti in locun prag, de exemplu de 50 000 euro pentru vanzarile din sezonul urmator. Dupa care stabiliti in scris care ar fi stapele de a atinge acestprag si stabiliti si termenele limita pentru parcurgerea fiecareia. Consultati-va lista de obiective zilnic si asigurati-va ca faceti ceea cetrebuie ca sa le atingeti.
  111. 111. Atuuri aleDincolo de aceste probleme, întreprinderile mici deţin şi o serie de atuuri care, exploatate eficient, pot înlătura multe din minusurile aduse de caracterul limitat al resurselor acestor intreprinderi:o deciziile pot fi luate mai rapid fiindcă structurile sunt mai simple iar întreprinderea îşi poate schimba repede direcţia de acţiune pentru a valorifica oportunităţile mediului;o odată luată o decizie, aceasta poate fi mai repede pusă în aplicare iar rezultatele pot fi vizibile mai rapid în comparaţie cu o întreprindere mai mare;o relaţiile dintre întreprinzătorul-manager şi angajaţi au şansă să fie mai echitabile iar comunicarea poate fi destul de directă; relaţiile profesionale tind să fie mai flexibile, ceea ce ar putea avea un efect benefic asupra moralului angajaţilor (mediul profesional fiind mai destins);o mediul de muncă are şanse să fie mai bun, angajaţii reuşind să vadă mai repede şi mai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma într-un factor motivator foarte puternic, mai ales pentru a încuraja angajaţii să vină cu idei;o întreprinzătorul-manager este aproape de clienţi şi de piaţă, în general, acest fapt permiţând o reacţie mai rapidă la schimbări.
  112. 112. Succesiunea in afaceri de familieIn mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea se vinde sau este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei. Aceasta actiune este una care are puncte tari si puncte slabe, dar in mod cert este o actiune care trebuie facura cu profesionalism pentru a nu pierde din valoarea afacerii. De fapt cel mai bine ar trebui sa vorbim despre managementul riscului in a lasa afacerea unui succesor din familie.Punctele tari :DedicareaDe obicei cei care au afaceri de familie sunt pasionati de acestea, de unde vine si o implicare si odedicare facuta afacerii superioara. Aceasta pasiune trebuie extinsa la membrii familiei sau la angajati-cheie nemembri ai familiei, care ar putea fi capabili de a prelua intr-o buna zi afacerea.CunostinteleAfacerile de familie au adesea cunostinte tehnice si comerciale pe care concurenta nu le detine. Estepreferabil ca acest know-how sa fie pastrat in interiorul afacerii.FlexibilitateaMajoritatea afacerilor de familie au o proiectie asupra modului de desfasurare al afacerii de genul ca eimuncesc acum si pot fi platiti si mai tarziu. Acest lucru le confera un avantaj superior.
  113. 113. Gandirea pe termen lungMajoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de afaceri.Luarea deciziilor rapidIntr-o afacere de familie sunt bine stabilite pozitiile si atributiunile lor. Pozitiile cheie decizionale suntocupate de unul, maxim doi indivizi. Aceasta da posibilitatea afacerilor de familie de a exploataoportunitatile rapid.Soliditate si mandrieAfacerile de familie sunt adesea organizatii foarte solide si pe care te poti baza. Acesta este un faptrecunoscut de piata. Multi clienti prefera sa faca afaceri cu tipul acesta de companii pentru caactiveaza pe piata de un timp indelungat.
  114. 114. Punctele slabe ale afacerilor de familieIntruziuni emotionaleDesi afacerile de familie dau o valoare adaugata mare afacerii este practic imposibil de anu lasa ca aspecteemotionale legate de familie sa nu se strecoare in desfasurarea afacerii. Aceste probleme pot fi o piedica incalea succesiuniiRigiditateaDesi nu este valabila in cazul tuturor afacerilor de acest gen, rigiditatea exista si se manifesta mai ales in cazulschimbarilor. Fiind bazate pe traditie aceste afaceri tind a nu fi foarte receptive la schimbare.SuccesuineaOrice schimbare in management este un proces important dar si dificil si trebuie facut un management desituatie adecvat. Pentru afacerile de familie acesta este un proces mult mai dificil pentru ca inseamnaalegerea unui anumit membru al familiei in defavoarea altuia.Afacerea sau familia pe primul loc ?Majoritatea slabiciunilor acestui tip de afacere apare din interactiunea problemelor de familie cu cele deafaceri. Astfel managementul situatiilor acestora va fi cheia succesului pe termen lung ala afacerii. Unelefamilii au ca stil decizional punerea problemelor de familie pe primul loc. Altele pun afacerea prima.Succesul s-a dovedit a fi de partea celor care au facut o balanta echilibrata a acestor doua aspecte si numaiprofesionalismul este trasatura care poate duce la realizarea acestei balante.
  115. 115. Modalit ăţ i de creare a IMM- urilorcursul II
  116. 116. Crearea de întreprinderi face apel deopotrivă :o la aptitudinile personale şi profesionale ale viitorului întreprinzător,o la contextul economic ambiant,o la analiza de piaţă a proiectului (şi,implicit, a produsului sau serviciului oferit pieţei),o la poziţionarea concurenţei,o la capacitatea financiară a întreprinzătorului, intim legată de politica statului de finanţare a întreprinderilor.În plus, crearea unei întreprinderi nu este atributul exclusiv al economistului, finanţistului, contabilului sau juristului.
  117. 117. Pentru alegerea formei juridice ideale orice întreprinzător trebuie să analizeze condiţiile specifice ale situaţiei sale şi să găsească răspuns la o serie de probleme, cum ar fi: Natura activităţii pe care doreşte să o desfăşoare; Volumul activităţii sau al afacerii şi posibilităţile de extindere a acestora; Suma de bani necesară; Cum poate obţine aceşti bani; Care ar fi profitul estimat; Să fie realist cu privire la calificarea şi competenţa sa în domeniu; experienţa sa în domeniu; Partenerii de afaceri; Responsabilităţi în caz de faliment; Care sunt taxele pentru iniţierea afacerii şi înfiinţarea firmei.
  118. 118. Principalele forme în care poate fi lansată o afacere sunt următoarele:Societate comercială Societăţile comerciale desfăsoară activităţi în nume propriu (sunt persoane distincte de proprietar), au conducere şi sedii proprii. Cele mai cunoscute forme sunt: SNC, SCS, SCA, SRL. SNC – presupune asocierea unor persoane care s-au acceptat reciproc şi îşi recunosc diferite calităţi individuale, aportul la capitalul social se face sub forma părţilor sociale şi obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul firmei şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor. SCS – se înfiinţează prin contract de societate, aportul la capitalul social se face sub forma părţilor sociale, a comandita înseamnă a participa cu o sumă de bani la o întreprindere, a-ţi asuma răspunderea faţă de creditori pentru eventualele pierderi. Persoana care comanditează (finanţează) afacerea răspunde în limita capitalului adus şi se numeşte comanditar. Cel care se asociază la câştig şi pierdere cu comanditarul se numeşte comanditat şi răspunde nelimitat pentru patrimoniul societăţii. Obligaţiile sunt garantate cu patromoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor comanditaţi. SCA – capitalul social trebuie să fie minim 25.000.000 lei, iar numărul acţionarilor minim 5. Se înfiinţează pe bază de contract de societate şi statut, obligaţiile sunt similare ca la SCS. SRL – este o societate de capitaluri cu număr limitat de membrii, capitalul este divizat în părţi sociale şi este de minim 2.000.000 lei. Se înfiinţează pe bază de contract de societate şi statut cu excepţia SRL-urilor cu asociat unic unde este de ajuns statutul. Această formă este cea mai răspândită.
  119. 119. Legea nr. 26/1990 prevede cerinţe comune privind denumirea societăţilor comerciale şi cerinţe specifice diferitelor forme de societăţi comerciale• Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume colectiv”, scrisă în întregime. Dacă numele unei persoane străine de societate figurează, cu consimţământul său, în firma unei societăţi în nume colectiv, aceasta devine răspunzătoare, nelimitat şi solidar, de toate obligaţiile societăţii.• Denumirea unei societăţi în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită”, scrisă în întregime. Dacă numele unei terţe persoane străine de societate sau al unui asociat comanditar figurează, cu consimţământul său, în firma unei societăţi în comandită, aceasta devine răspunzătoare, nelimitat şi solidar, de toate obligaţiile societăţii.• Din denumirea societăţii cu răspundere limitată poate face parte şi numele unui asociat, dar denumirea trebuie să reflecte obiectul de activitate al societăţii şi va fi însoţită de menţiunea, scrisă în întregime, „societate cu răspundere limitată” sau „S.R.L.”.• La societăţile pe acţiuni şi la cele în comandită pe acţiuni nu există nici o restricţie, doar cerinţa ca denumirea să fie însoţită de menţiunea, scrisă în întregime, „societate pe acţiuni” sau „S.A.” ori, după caz, „societate în comandită pe acţiuni”.
  120. 120. Denumirea firmei ca element al politicii de promovare „Totul începe cu numele firmei”Numele firmei este prima informaţie pe care potenţialul nostru client o aude despre firma noastră. Pentru ca această primă impresie să fie şi una favorabilă, numele firmei trebuie ales cu grijă şi cu mult discernământ.Unele recomandări pot fi avute în vedere: Utilizarea unor expresii străine poate constitui uneori un dezavantaj, prin dificultăţile de pronunţare a numelui firmei mai ales în cazul comunicării prin telefon, Numele firmei trebuie să fie pe cât posibil concis, sugestiv, uşor de ţinut minte şi mai ales original, Este important să alegem un nume cu identitate proprie, uşor de scris sau pronunţat în limba română dar şi uşor de scris şi pronunţat în limbi străine – dacă anticipăm că vom avea relaţii de afaceri cu străinii. În acest sens este bine de evitat prezenţa diacriticelor în nume – caractere dificil de citit sau scris pentru un străin, Totodată, este bine să ştim că legea societăţilor comerciale face anumite precizări referitoare la numele firmei: de exemplu în cazul societăţilor cu răspundere limitată numele trebuie să conţină o referire directă la obiectul de activitate al firmei, Este bine să alegem 2 sau 3 variante de nume, pentru a avea o rezervă în caz că numele ales de noi este deja înmatriculat sau rezervat la Registrul Comerţului ,Politica de comunicare începe cu numele firmei, cu numele produselor, cu tot ce înseamnă identitate grafică a firmei (logo, hârtie cu antet, cărţi de vizită, oferte ale firmei) şi continuă cu materialele de prezentare a firmei şi cu modul de ambalare al produselor.
  121. 121. Firmele tuturor societăţilor comerciale trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii: – să fie disponibilă , adică susceptibilă de a fi apropriată de un comerciant. Firma este disponibilă atunci când nu aparţine altui comerciant, prin înregistrarea ei anterioară în Registrul Comerţului, pentru acelaşi obiect social şi pentru aceeaşi arie teritorială de activitate; – să fie distinctivă , ceea ce presupune ca firma respectivă să constea într-o denumire specifică, care să nu fie generică sau uzuală, şi nici identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în Registrul Comerţului, pentru acelaşi obiect social şi pentru aceeaşi arie teritorială de activitate. De asemenea, nici o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public. Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente. Când o firmă nouă este asemănătoare cu o alta, trebuie să se adauge o menţiune care să o deosebească de aceasta fie prin desemnarea mai precisă a persoanei, fie prin indicarea felului de comerţ exercitat sau în orice alt mod; – să fie licită , întrucât în virtutea principiilor generale nu se poate înregistra o firmă care ar încălca o dispoziţie imperativă a legii privind ordinea publică sau bunele moravuri şi, în general, limitele concurenţei loiale; – să fie scrisă , în primul rând, în limba română, ceea ce nu înseamnă însă că firmele trebuie să fie scrise în mod obligatoriu în limba română, ci doar în mod prioritar.Pentru a evita ca denumirile societăţilor nou înregistrare să producă confuzie cu cele anterior înregistrate, Registrul Comerţului, înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei, verifică la cerere disponibilitatea respectivei denumiri. În cazul în care firma pentru care s- a solicitat verificarea disponibilităţii îndeplineşte condiţiile legii, oficiul Registrului Comerţului eliberează dovada rezervării acesteia, valabilă pentru o perioadă de cel mult 3 luni de la data înregistrării cererii. Dovada va fi lista conţinând firmele anterioare identice sau similare celei rezervate.
  122. 122. Efectul rezervării este acela că, în acest interval de timp, de 3 luni, nici o altă nouă societate comercială nu va putea să se înregistreze cu această denumire. La expirarea duratei de valabilitate a dovezii, aceasta nu mai produce efecte, dacă societatea comercială pentru care a fost solicitată nu s-a înmatriculat.Dreptul de folosinţă exclusivă asupra firmei se dobândeşte la înmatricularea societăţii şi încetează la radierea societăţii. Acest drept nu se poate înstrăina decât împreună cu fondul de comerţ la care este întrebuinţată.Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma anterioară, care cuprinde numele unui comerciant, persoană fizică, sau al unui asociat, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor.Păstrarea firmei precedente este permisă societăţii pe acţiuni, celei în comandită pe acţiuni, sau societăţii cu răspundere limitată, fără cerinţa menţionării raportului de succesiune.

×