Etica online

1,499 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,499
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
32
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Etica online

  1. 1. Etica jurnalismului online.Drepturi de autor, licenţe, veridicitatea datelor
  2. 2. În mediul online, situaţia eticii este cu atât mai neclară cu cît libertatea de exprimare sesituează la cel mai înalt nivel. Există o multitudine de oportunităţi de a manipula opiniilefără a se putea lua urma mesajelor, fără a se cunoaște calea parcursă deacestea, originea, destinaţia, scopul ori veridicitatea. Și aici, conceptul de etică ar trebuisă existe la fel ca în orice alt mediu, însă realitatea dovedește că "scopul scuzămijloacele".Horst Avenarius, Președinte al Consiliului German de Relaţii Publice este de părere că „Înacţiunile noastre avem două repere, legea și morala. Legea e impusă și obligatorie.Morala este liber asumată și necesară. Morala e mai aproape de nevoile noastrecotidiene.”Cele mai importante coduri de etică elaborate la nivel internaţional sunt: codul de eticăPRSA (Public Relation Society of America), codul de la Atena și codul de laLisabona. Practica a dovedit că acestea sunt cel mult citite odată, după care sunt dateuitării în activităţile zilnice.
  3. 3. „Pe Internet suntem mai liberi”, tind mulți să spună și, de ce nu, chiar așae. Pe Internet putem fi anonimi, femei și bărbaţi de diferite vârste. Necreăm și ne schimbăm „identități”. Și aruncăm cu opinii în stânga șidreapta. Unele legitimate, altele imposibile, certe că acest spațiu nepermite uneori prea multe. Această libertate poate avea două fețe. Esteun lucru măreț că ne putem exprima liber fără să ne temem, în specialcând unele dezvăluiri sunt necesare, dar putem cădea uneori în capcanaexagerărilor virtuale. Dacă nu sunt prea multe legi, ar trebui să ținemtotuși cont de regulile nescrise înainte să gafăm și să ne ascundem înspatele tastelor.
  4. 4. Autorii studiului From Quill to Cursor: Freedom of the Media in theDigital Era, au amintit următoarele aspecte:- cenzura pe Internet nu este o copie a cenzurii din media clasică, estemai difuză, mai puțin centralizată, mai răspândită și mult mai puțintangibilă decât formele vechi de cenzură;- riscurile politice ale monopolurilor de Internet trebuie să fie luate înconsiderare, precum și mijloacele variate de acces trebuie să fiepromovate și susținute;- este nevoie să se țină seama de vulnerabilitatea anumitor serviciipivot de pe net, în special de cele oferite de motoarele de căutare.
  5. 5. Etica pe InternetCa în orice alt tip de comunicare, este bine ca și în ceaonline să fie respectate niște reguli. Pe lângă mesajeleclare, limbajul coerent și în limitele decenței, fiecare mesajsau e-mail trebuie semnat, iar semnătura să conținăelemente de contact. Bineînteles, mesajele de tip spam nusunt iubite de nimeni. De asemenea, nici prea multeprescurtări nu sunt indicate, pentru că nu numai că potderanja, dar pot să nu fie pe înțelesul receptorului. Bunulsimț nu trebuie lăsat la o parte atunci când navigăm peInternet, chiar dacă acest mediu este foarte tolerant.
  6. 6. Etica pe net sau netiquette, cum spuncunoscătorii, reprezintă o convenție a unor site-uri șiforumuri, un set de reguli legate de comportamentul peInternet, în special despre cum și ce ar trebui să se scrie peInternet. Netiquette ne recomandă să nu uităm că, deși peInternet suntem mult mai liberi în exprimare, unele aspecteprecum pornografia infantilă, acordarea dreptului lareplică, citarea corectă a surselor, respectarea copyright-ului, nefolosirea atacului la persoană trebuiesc tratate cuatenție.
  7. 7. Etica onlineEtica în jurnalismul online nu este fundamental diferităde etica jurnalistică în general. Cu toate eforturile de areglementa deontologic profesia de jurnalism, existăîncă perspective diferite asupra eticii jurnalistice.David Randall afirmă că etica depinde de câţi banicâștigi, de organizaţia în care lucrezi și de societatea încare trăiești.Problemele de etică sunt de 2 tipuri:1. cele care apar la nivel personal (de obiceireglementate prin cod deontologic).2. cele determinate de funcţionarea sistemului mass-media
  8. 8. 1. La nivel personal sunt toate acele probleme pe care le dezbatem la școală sau de care auzim prin presă.2. Fucţionarea sistemului media pune probleme de etică mai puţin vizibile, nereglementate deontologic și de obicei mai dificile pentru jurnalist. Un exemplu ar fi celebrele generice ale televiziunilor în cazul unor subiecte de presă “grase” cum ar fi inundaţii sau conflicte armate.
  9. 9. Probleme de etică în spaţiul virtualCa jurnalist online întâmpinaţi și probleme de etică specifice acestui spaţiu.1. Jurnalismul online funcţionează non-stop, fără deadline pentru publicarea unuiarticol.Asta implică o presiune de a publica totul cât mai repede ca să apari onlineînaintea altora. De aici avem un interval de timp tot mai scurt între eveniment șipublicarea unui material jurnalistic despre eveniment. Și riscul tot mai mare de aface greseli.2. Un articol de jurnalism online poate fi modificat/amendat/corectatpermanent.
  10. 10. 3. Care este responsabilitatea autorului pentru linkurile exterioareunui articol?Dacă este evident că nu suntem direct răspunzători pentru ceea ceeste publicat pe alte site-uri, alegerea unui anumit link esteaproape similară cu problema etică a corespondentului de războicare alege unde să meargă, deci ceea ce să publice….4. Care este limita admisibilă a prelucrării digitale a uneifotografii sau a altui material multimedia?Un jurnalist de la Washington Post a fost concediat pentru că arealizat un colaj din 2 fotografii din Irak pentru a creea ocompoziție mai reușită, fără să modifice în esență conținutulacelor fotografii.5. Putem culege informații de pe forumuri sau camere de chat fărăa ne anunța explicit prezența și calitatea de jurnalist?Știm că “undercover”-ul e periculos și împotriva principiilorjurnalismului.
  11. 11. 6. Cât de mult ar trebui să ne manifestăm personalitatea într-unblog personal publicat în paralel cu materialele de jurnalismpublicate pe site-ul organizației care ne plăteșteDin păcate sunt mai multe exemple de jurnaliști care au fostconcediați datorită părerilor publicate în webloguri, păreri care nucoincideau cu politica editorială a organizațiilor media din carefăceau parte.7. Cât de mult putem să ne folosim de capacitatea de a ghicianumite adrese URL sau de mail?În general adresele de email ale angajaților unei organizații/firmeau aceeași structură (gen nume.prenume@companie.com). Dacăștim o adresă putem să le ghicim pe celelalte. Deasemenea putemghici anumite adrese ale unor pagini web. Însă putem ajunge și latribunal, așa cum s-a întamplat în cazul Reuters vs. Intentia, ocompanie suedeza de software.
  12. 12. Cultura internetÎn anii 90 s-a vorbit foarte mult despre cultura internet – “cyberculture”.Numeroase studii au încercat să analizeze atât codurile de comunicareonline, semiotica interfețelor, producția culturală, transformarealimbajului, etc.Așa cum spune bine Wikipedia există câteva caracteristici de care ținemseama :- Este o cultură cognitivă și socială, nu una geografică- Creează comunități virtuale.- Este o cultură mediată de un ecran- Informația și schimbul de “knowledge” este foarte importantă- Dependența de tehnologie este foarte mare, așa încât producțiileculturale depind esențial de capacitatea autorilor de a folosi“instrumente”: software, hardware.- Legăturile culturale în comunitate sunt destul de slabe – o culturăfragilă.- Mediul cultural este foarte dinamic și unele producții dispar din centrulatenției foarte rapid.
  13. 13. I. PreambulFiecare persoană are dreptul inviolabil la libera exprimare atât timp câtacesta nu afectează drepturile fundamentale ale altor persoane.Media online este un instrument care aduce noi posibilități decomunicare și noi modalități de a servi publicul.Ca orice mijloc de comunicare în masă, media online trebuie să-șiclădească credibilitatea, așa cum a făcut și media tradițională. Un mijlocprin care media online poate dobândi credibilitate și își poate sporicalitatea este asumarea unor mecanisme de autoreglementareasemănătoare celor din media tradițională.Conținutul generat de utilizatori este o componentă esențială înconstruirea unor comunități online și în exploatarea potențialului deinteractivitate oferit de Internet. De asemenea, conținutul generat deutilizatori este un element al mediei online ce contribuie la extindereapieței ideilor, oferind posibilitatea de a aprofunda anumite teme de interesși conectând oameni cu interese asemănătoare.
  14. 14. Moderarea echilibrată a forumurilor de discuţii contribuie laîmbunătăţirea calităţii întregului conţinut, adăugând forţa șiîncredere elementelor de conţinut online, dinamizânddezbaterile. Prin contrast, dezbaterile nemoderate pot ducela insulte, atacuri la persoana și comentarii de calitateîndoielnică, care pun într-o lumină nefavorabilă produsulpromovat.Demersul redactării unui cod etic pentru media online vine cao alternativă la iniţiativele legislative recente care riscă săafecteze grav libertatea de exprimare. Legislaţia existentăconţine deja reglementări care sancţionează penal discursulce incită la ură, xenofobia, negarea holocaustului saupromovarea ideologiilor fasciste.Acest cod etic trebuie văzut ca un set de aspiraţii și nu ca unset de reguli. Principiile etice prezente aici se aplică oricăreiforme de conţinut online: text, audio, video, fotografii.
  15. 15. Societatea este diversificată atât din punct de vedere al culoriipielii, apartenenţei etnice, naţionalităţii, orientăriisexuale, sexului cât și din punctul de vedere alopiniilor, viziunilor politice, religiei. Codul etic este unîndrumar bazat pe principii etice care stau la baza oricăreisocietăţi deschise, în care oamenii nu sunt excluși social pebaza etniei, culorii pielii, orientării sexuale etc.Codul nu are un mecanism propriu – zis de implementare.Implementarea principiilor etice existente aici se face prin asumarea acestuia de către fiecare actor implicat.
  16. 16. II. NormeÎn redactarea materialelor și moderarea comentariilor care menționează minorități șigrupuri vulnerabile, jurnaliștii, bloggerii, administratorii paginilor web și moderatoriiconținuturilor online, cu responsabilitate, vor:* promova libertatea de exprimare, încurajând dezbaterea de idei și discuțiile încontradictoriu, chiar și atunci când nu sunt de acord cu conținutul acestora;* respectă partenerii de dialog, combătând ideile, dar nu atacând partenerii de dialog!* descurajă discriminarea prin intermediul internetului. Insultele sau afirmațiilerasiste, homofobe, sexiste sau discriminatorii față de alte minorități sau grupuridezavantajate și incitarea la ură sunt intolerabile;* evită incitarea la violență și la comiterea de ilegalități prin mesaje și comentarii;* respectă demnitatea semenilor lor și vor evita menționarea apartenenței la oanumită minoritate sau grup vulnerabil dacă acestea nu sunt relevante, indiferent dacăeste vorba de o minoritate națională, etnică, rasială, religioasă, sexuală, de vârstă saude dizabilitate, precum și orice alt criteriu care ar putea genera discriminarea;* evită utilizarea stereotipurilor și prejudecăților cu privire larasă, vârstă, sex, orientare sexuală, religie, etnie, dizabilitate, statut seropozitiv sauorice alt criteriu; își vor identifica propriile stereotipuri și prejudecăți și se vor asiguracă nu le afectează comunicarea;* respectă dreptul fiecărei persoane sau grup de persoane la autoidentificare/ de a finumit așa cum își dorește;
  17. 17. În redactarea materialelor despreminorităţi, jurnaliștii, bloggerii, administratorii paginilor web șimoderatorii conţinuturilor online vor încerca:- să promoveze libertatea de exprimare, încurajând dezbatereade idei și discuţiile în contradictoriu, chiar și atunci când nu suntde acord cu conţinutul acestora- să respecte partenerii de dialog; polemizaţi, dar nu atacaţipartenerii de dialog.- să diminueze pericolul propagării discriminării prin intermediulmediei online. Atacurile la persoană, insultele sau afirmaţiilerasiste, homophobe, sexiste sau alte forme de incitări la ură suntintolerabile;- să aibă grijă ca materialele postate pe site/forum/blog să nuincite la violenţă sau la comiterea unor infracţiuni;
  18. 18. - să respecte demnitatea și reputaţia semenilor tăi, indiferentde sex, nivel de educaţie, vârstă, apartenenţaetnică, religioasă, orientare sexuală sau politică; nu atrageţiatenţia asupra acestor aspecte personale dacă nu suntrelevante;- să evite utilizarea stereotipurilor și prejudecăţilor cu privirela rasă, vârstă, sex, orientaresexuală, religie, etnie, dizabilitate, aspect fizic sau statutsocial; Identifica-ţi propriile stereotipuri și prejudecaţi șiasigură-te că nu îţi afectează relatarea;- să respecte dreptul subiecţilor implicaţi de a fi numiţi așacum își doresc și să folosească denumirea respectivă înrelatarea lor;- să menţioneze rasa, naţionalitatea, apartenenţa la oanumită minoritate (religioasă, lingvistică, sexuală) numai încazurile în care informaţia publicată se referă la un fapt strict
  19. 19. Concluzie:În mediul online, situaţia eticii este cu atât mai neclarăcu cât libertatea de exprimare se situează la cel maiînalt nivel. Există o multitudine de oportunități de amanipula opiniile fără a se putea lua urmamesajelor, fără a se cunoaște calea parcursă deacestea, originea, destinația, scopul ori veridicitatea. Șiaici, conceptul de etică ar trebui să existe la fel ca înorice alt mediu, însă realitatea dovedește că "scopulscuză mijloacele".
  20. 20. Copyright vs. Proprietate intelectualăExtras din LEGEA nr.8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şidrepturile conexe:Capitolul IIIArt. 7.- Constituie obiect al dreptului de autor operele originale decreaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sauştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sauforma concretă de exprimare şi independent de valoarea şidestinaţia lor, cum sunt:a) scrierile literare şipublicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şiorice alte opere scrise sau orale, precum şi programelepentru calculator;b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi:comunicările, studiile, cursurile universitare, manualeleşcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
  21. 21. c) compoziţiile muzicale cu sau fără text;d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operelecoregrafice şi pantomimele;e) operele cinematografice, precum şi orice alte opereaudiovizuale;f) operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimateprintr-un procedeu analog fotografiei;g) operele de artă plastică, cum ar fi: operele desculptură, pictură, grafică, gravură, litografie, artămonumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plasticasticlei şi a metalului, precum şi operele de artă aplicatăproduselor destinate unei utilizări practice;h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şilucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniultopografiei, geografiei şi ştiinţei în general.
  22. 22. Art. 8. - Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, deasemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost createplecând de la una sau mai multe opere preexistente, şi anume:a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentelemuzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţificecare reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;b) culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şiantologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate orinu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunereamaterialului, constituie creaţii intelectuale.Art. 9. - Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele:a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile şi invenţiile, conţinute într-ooperă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau deexprimare;b) textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şitraducerile oficiale ale acestora;c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi aleorganizaţiilor, cum ar fi:stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;d) mijloacele de plată;e) ştirile şi informaţiile de presă;f) simplele fapte şi date.
  23. 23. Conţinutul dreptului de autorArt. 10. - Autorul unei opere are următoarele drepturi morale:a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera lacunoştinţă publică;b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei;c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică;d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opuneoricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacăprejudiciază onoarea sau reputaţia sa;e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titulariidrepturilor de exploatare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării.Art. 11. - (1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sauînstrăinări.(2) După moartea autorului, exerciţiul drepturilor prevăzute la art. 10 lit. b) şid) se transmite prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe durată nelimitată.Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine Oficiului Românpentru Drepturile de Autor.Art. 12. - Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decidedacă, în ce mod şi când va fi utilizată sau exploatată opera sa, inclusiv de aconsimţi la utilizarea operei de către alţii.
  24. 24. Art. 13. - Utilizarea sau exploatarea unei opere dă naştere la drepturi distincte şiexclusive ale autorului de a autoriza:a) reproducerea integrală sau parţială a operei;b) difuzarea operei;c) importul în vederea comercializării pe teritoriul României a copiilor de peoperă, realizate cu consimţământul autorului;d) reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţiesau de prezentare directă a operei;e) expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografice şide arhitectură;f) proiecţia publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale;g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce serveşte la propagarea fără fir asemnelor, sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;h) transmiterea unei opere către public prin fir, prin cablu, prin fibră optică sauprin orice alt procedeu;i) comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor sonore şi audiovizuale;j) retransmiterea nealterată, simultană şi integrală a unei opere prin oricaredintre mijloacele citate la lit. g) şi h), de către un organism de emisie, diferit deorganismul de origine a operei radiodifuzate sau televizate;k) difuzarea secundară;l) prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opereradiodifuzate sau televizate;m) accesul public la bazele de date pe calculator, în cazul în care aceste bazede date conţin sau constituie opere protejate.
  25. 25. Art. 14. - (1) Prin reproducere, în sensul prezentei legi, se înţelegerealizarea uneia ori a mai multor copii ale unei opere, în orice formămaterială, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau vizuale aunei opere, precum şi stocarea permanentă ori temporară a acesteia cumijloace electronice.(2) Prin difuzare, în sensul prezentei legi, se înţelege distribuirea cătrepublic a originalului ori a copiilor unei opere, prinvânzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cutitlu oneros sau cu titlu gratuit.(3) Nu se consideră difuzare distribuirea către public prin împrumut, cutitlu gratuit, a unei opere, în cazul în care se realizează prin intermediulbibliotecilor publice.

×