Your SlideShare is downloading. ×
0
Biblioteca Ştiinţifică         a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi                          Colloquia professo...
Nu există o instituţie informaţională mai puternică decît Biblioteca,care depozitează şi pune în circulaţie informaţia. Bi...
Sondajul prezent, rezultatele căruia le analizăm în comunicare, a fostrealizat recent de Biblioteca Universităţii „Alecu R...
Eşantionul participării l-au constituit 33 de profesori de toate vîrstele (11 bărbaţi şi 22 femei), vechime în muncă difer...
Comunicarea ştiinţifică este interpretată ca un complex deactivităţi cu două dimensiuni:comunicare în ştiinţă (documentare...
Sondajul prezent ne-a permis să aflăm că 33 din profesorii interogaţipreferă să-şi publice articole în reviste ştiinţifice...
Diseminarea rezultatelor ştiinţifice la nivel internaţionalatestă o performanţă ştiinţifică personală şi instituţională.Ce...
Revistele ştiinţifice în care profesorii îşi publică articolele trebuie să fiedisponibile pentru tot personalul Universită...
Informaţia electronică folosită în cercetare (%)   Toţi profesorii interogaţi utilizeazăinformaţii în format electronic (1...
Cîteva opţiuni ale chestionarului au scos în evidenţă nivelul culturiidigitale a profesorilor.   Răspunsurile atestă că nu...
Preferinţele resurselor informaţonaleVariate sunt resursele on-linepreferate      şi     utilizate     derespondenţi: pent...
Metode de selectare a informaţiei     Profesorii    Universităţii    bălţene    s-aumanifestat din plin şi la opţiunea met...
În comunicarea ştiinţifică profesorii Universităţii utilizează lamaximum email-urile: pentru comunicare în Moldova – 30 pr...
O importanţă deosebită în promovarea rezultatelorcercetărilor ştiinţifice o are comunicarea ştiinţifică directă,care se re...
Direcţii de colaborare cu biblioteca    Menţionam la începutul comunicării căbiblioteca pe de o parte contribuie ladesfăşu...
Sugestii şi recomandări     Profesorii universitari bălţeni şi-auexpus şi unele sugestii şi recomandăriorientate spre îmbu...
CONCLUZII    Analiza datelor de sondaj ne-a orientat spre conturareaurmătoarelor concluzii:    •profesorii universitari bă...
ObiectiveEste necesar ca:•biblioteca universitară să ajute utilizatorul în administrarea celormai variate şi calitative re...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Elena SCURTU, Ana NAGHERNEAC. COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI

525

Published on

Colloquia professorum
TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ. Ediţia a 3-a

Biblioteca Universitară contemporană: spaţii reale şi virtuale
Secţiunea: Oportunităţi şi servicii modernizate pentru utilizatori

COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
525
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
8
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Elena SCURTU, Ana NAGHERNEAC. COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI "

  1. 1. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Colloquia professorumTRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ. Ediţia a 3-a Biblioteca Universitară contemporană: spaţii reale şi virtuale Secţiunea: Oportunităţi şi servicii modernizate pentru utilizatori COMUNICAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: PROFESORI Elena Scurtu, şef serviciu SDIB Elena Scurtu, şef serviciu SDIB Anna Nagherneac, bibliotecar principal SDIB Anna Nagherneac, bibliotecar principal SDIB
  2. 2. Nu există o instituţie informaţională mai puternică decît Biblioteca,care depozitează şi pune în circulaţie informaţia. Bibliotecile participă derînd cu cercetătorii, asociaţii ştiinţifice la o comuniacre ştiinţifică maieficientă, mai cuprinzătoare. Bibliotecile oferă utilizatorului posibilitatea de a obţine informaţie înformat tradiţional şi electronic despre documentele din colecţia biblioteciişi despre cele exterioare necesare în cercetări ştiinţifice ulterioare.Bibliotecile, pe de o parte, contribuie la procesul de cercetare, pe de altăparte – la transmiterea rezultatelor cercetărilor. Necesităţile informaţionale şi culturale ale membrilor societăţii devinmai ample şi mai dinamice. Studierea lor se efectuează prin mai multemetode şi forme. Una din ele este sondajul, un instrument importantpentru elaborarea deciziilor manageriale orientate spre dezvoltareacontinuă a serviciilor şi produselor.
  3. 3. Sondajul prezent, rezultatele căruia le analizăm în comunicare, a fostrealizat recent de Biblioteca Universităţii „Alecu Russo” cu scopul de acunoaşte nivelul de documentare a utilizatorilor cu referire la mijloacele şiinstrumentele de informare, precum şi referitor la cele de modernizare amediului de comunicare ştiinţifică în Moldova. Ca formă de sondaj a fost utilizat chestionarul elaborat de BibliotecaASEM şi aplicat în toate instituţiile de învăţămînt superior din ţară. Conţine 30 de poziţii (unele cu versiuni de răspuns formulate, altele ausolcilitat sugestiile profesorilor). Întrebările propuse pot fi regrupate încîteva direcţii generalizatoare: •Cercetarea ştiinţifică şi comunicarea (publicarea) rezultatelor; •Utilizarea resurselor electronice în căutarea informaţiei; •Comunicare ştiinţifică directă (foruri ştiinţifice) şi în reţele electronice; •Colaborarea dintre biblioteci şi oamenii de ştiinţă.
  4. 4. Eşantionul participării l-au constituit 33 de profesori de toate vîrstele (11 bărbaţi şi 22 femei), vechime în muncă diferită (începînd cu 6 ani şiterminînd cu 50) şi domenii de cercetare variate.Majoritatea subiecţilor deţin grade ştiinţifice.
  5. 5. Comunicarea ştiinţifică este interpretată ca un complex deactivităţi cu două dimensiuni:comunicare în ştiinţă (documentarea, cercetarea propriuzisă) şi comunicarea despre ştiinţă (comunicarearezultatelor) Diverse sunt sursele în care profesorii îşi publică rezultatelecercetărilor efectuate, primatul în comunicarea ştiinţificărevenind revistelor ştiinţifice ce realizează funcţiile:•de actualizare a cercetării;•de promovare a autorilor;•de arhivare a ideilor ştiinţifice.
  6. 6. Sondajul prezent ne-a permis să aflăm că 33 din profesorii interogaţipreferă să-şi publice articole în reviste ştiinţifice de specialitate (24 anual, 8trimestrial şi 1 profesor – în fiecare lună). 20 din profesori dau preferinţărevistelor ştiinţifice naţionale şi numai 13 - celor internaţionale. Credem cărăspunsul este dependent de informarea insuficientă a profesorilor despreapariţia revistelor în alte ţări şi de posibilităţile lor reduse de publicare(majoritatea îşi publică articolele în reviste naţionale, cunosc mai bineconţinutul lor, preţul pentru publicare este mai redus).
  7. 7. Diseminarea rezultatelor ştiinţifice la nivel internaţionalatestă o performanţă ştiinţifică personală şi instituţională.Cercetătorii se confruntă cu mai multe obstacole în publicareaarticolelor în reviste străine. Criteriul cel mai important înselecţia materialului pentru publicare în reviste de nivelinternaţional este momentul inovativ al cercetării (rezultateoriginale), corelaţia rezultatelor obţinute cu ipotezeleştiinţifice deja existente. Din obstacolele menţionate deprofesorii noştri: ce ţin de traducere – 15, financiare – 16,administrative – 4, de acces – 7.
  8. 8. Revistele ştiinţifice în care profesorii îşi publică articolele trebuie să fiedisponibile pentru tot personalul Universităţii, pentru studenţii care seinteresează de rezultatele ştiinţifice obţinute (cercetări din acelaşi domeniu). Biblioteca este acea instituţie care arhivează, concentrează revistele încolecţia sa, elaborează criterii de regăsire a articoleleor profesorilor(informaţie despre publicaţii în Fişierul de autoritate, în bibliografiitradiţionale, la expoziţi) asigurîndu-le, în felul acesta, disponibilitatea . 23 din profesorii chestionaţi sunt satisfăcuţi de disponibilitatearevistelor, 8 exprimă nesatisfacere. Considerăm că una din cauze ce trezeşte nemulţumirea profesorilor estelipsa unor reviste în format tradiţional în Bibliotecă. În aşa situaţii Biblioteca trebuie să pună la dispoziţia utilizatoruluiversiunea electronică a revistei sau să multiplice textele articolelor dinexemplarele de autor (cea ce şi se face). Activitatea trebuie efectuată în colaborare cu profesorii.
  9. 9. Informaţia electronică folosită în cercetare (%) Toţi profesorii interogaţi utilizeazăinformaţii în format electronic (100 %),27 (80 %) din ei nu au nevoie deintermediari în accesarea resurselor 20% - 5 10% - 2electronice şi numai 6 solicită consultaţii. 30% - 6 90% - 2 Informaţiile electronice ştiinţifice, pas 50% - 5cu pas, îşi fac loc în munca de cercetare aprofesorilor universitară bălţeni. Este o concluzie confirmată şi derăspunsurile profesorilor: 80% - 4 în munca de cercetare ştiinţifică a 2 60% - 4profesori informaţia electronică deţine – 70% - 590%, a 4 profesori - 80 %, a 5 profesori– 70 %, a 4 – 60 %., a 5 profesori – 20%; şi numai a 2 profesori – 10 %.
  10. 10. Cîteva opţiuni ale chestionarului au scos în evidenţă nivelul culturiidigitale a profesorilor. Răspunsurile atestă că numai opt profesori interogaţi şi-au creat opagină Web individuală, 25 nu au o aşa pagină. 20 de profesori nudeţin experienţa publicării articolelor în reviste ştiinţificeelectronice şi numai 13 posedă o aşa experienţă. Şi capacităţileprofesorilor de adaptare la oportunităţile emergente oferite de Internetsunt diferite : capacităţi foarte înalte posedă 6 profesori, înalte – 14profesori, suficiente – 10 profesori şi scăzute – 3. Este evident căprofesorii trebuie să-şi desăvîrşească în continuare competenţeleinformaţionale, să-şi formeze o „cultură a mobilităţii”, să se antrenezemai rapid în schimbările produse de civilizaţia electronică.
  11. 11. Preferinţele resurselor informaţonaleVariate sunt resursele on-linepreferate şi utilizate derespondenţi: pentru preprinturioptează 2 profesori, pentrumaterialele întrunirilor ştiinţifice –22 profesori, pentru bazele dedate – 14 profesori, pentru situ-rile instituţiilor ştiinţifice şi aleuniversităţilor – 23 profesori,pentru cataloagele bibliotecilor –15 profesori, contacte cu colegiiprin bloguri – 10 profesori.
  12. 12. Metode de selectare a informaţiei Profesorii Universităţii bălţene s-aumanifestat din plin şi la opţiunea metodelor deselectare a informaţiei. 24 profesori utilizează publicaţii despecialitate disponibile în bibliotecă, 2 comandăliteratură prin împrumutul interbibliotecar, 22caută informaţie în Internet, 10 profesoriutilizează baza de date EBSCO, 25 cautăinformaţie în reviste ştiinţifice cu acces deschis,22 achiziţionează literatură de specialitate.Răspunsurile la ultimele opţiuni demonstreazăcompetenţe informaţionale complexe înselectarea şi utilizarea informaţiei.Concluzionăm că Biblioteca rămîne a fi loculpreferat în realizarea muncii de cercetareştiinţifică.
  13. 13. În comunicarea ştiinţifică profesorii Universităţii utilizează lamaximum email-urile: pentru comunicare în Moldova – 30 profesori, cuţări vecine – 23 profesori, cu ţări îndepărtate - 16 profesori. Şi formele inovatoare de comunicare ştiinţifică sunt aplicate deprofesorii chestionaţi : 9 profesori au indicat arhivele instituţiilorştiinţifice şi ale universităţilor, 10 – blogurile, 9- forumurile on-line, 17profesori nu aplică forme inovatoare de comunicare în reţea. Finanţarea cercetărilor ştiinţifice pe bază de proiecte influenţeazăcalitatea lor, rezultatele cărora au un impact pozitiv asupra societăţii,asupra mediului ambiant. Participarea la proiecte se soldează cu efecte şila adaptarea cercetătorilor la noile tehnologii informaţionale. 12profesori interogaţi evaluează la maximum influenţa participării laproiecte asupra asimilării noilor tehnologii, 20 – influenţează parţial şi 2– suficient. Sondajul a iniţiat o discuţie asupra bazei de date Science CitationIndex şi accesarea ei de profesorii Universităţilor din Moldova. Numai 8profesori de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi studiază revisteştiinţifice prin intermediul acestei baze de date.
  14. 14. O importanţă deosebită în promovarea rezultatelorcercetărilor ştiinţifice o are comunicarea ştiinţifică directă,care se realizează la întruniri ştiinţifice. Aici se oferă posibilităţi de interacţiune dintre autori şiauditoriu, de promovare a rezultatelor cercetărilor ştiinţificeşi de evaluare pe loc a valorii lor. Pentru 28 de profesori universitari bălţeni participarea laforuri ştiinţifice este foarte importantă, pentru 4 - importantăşi doar unu nu pune preţ pe o aşa comunicare. Două opţiuni ale chestionarului au intenţionat să pună înlumină problema motivării în desfăşurarea creativă acercetării. Primatul deţine motivaţia materială (majoritateaprofesorilor); vocaţia, chemarea interioară deţine locul doi (12profesori), formare profesională continuă – 8 profesori.
  15. 15. Direcţii de colaborare cu biblioteca Menţionam la începutul comunicării căbiblioteca pe de o parte contribuie ladesfăşurarea cercetărilor ştiinţifice, iar pede altă parte comunică utilizatorilorrezultatele cercetărilor, generînd noiteritorii de cercetare. Este un procescontinuu de dezvoltare şi progres.Biblioteca deţine importanţa maximă înprocesul de cercetare. Care sunt direcţiile de colaborare dintrebibliotecă şi oamenii de ştiinţă în viziuneaprofesorilor: seminare comune (5 profesori),mese rotunde (6 profesori), lansări de carte(7 profesori), proiecte comune (5 profesori),colaborare electronică (8 profesori).
  16. 16. Sugestii şi recomandări Profesorii universitari bălţeni şi-auexpus şi unele sugestii şi recomandăriorientate spre îmbunătăţirea calităţiiserviciilor informaţionale prestate debibliotecă :•modernizare continuă (9 profesori),• acces la literatura străină (8 profesori),• cursuri pentru formarea competenţelorinformaţionale (8 profesori),•împrumut interbibliotecar perfect (5profesori),•acces la reviste internaţionale despecialitate (4 profesori).
  17. 17. CONCLUZII Analiza datelor de sondaj ne-a orientat spre conturareaurmătoarelor concluzii: •profesorii universitari bălţeni (cu excepţia unora) sunt în pas cuschimbările produse de tehnologiile informaţionale, posedăcompetenţe şi deprinderi adecvate în utilizarea instrumentelordigitale; •în viziunea profesorilor biblioteca rămîne a fi cea mai importantăinstituţie care asigură accesul la informaţie; •în instituţiile superioare unde promovarea proceselor didactic şide cercetare este condiţionată de noutate şi creativitate, bibliotecilesunt solicitate şi frecventate; •convieţuirea paşnică a resurselor tradiţionale cu cele electroniceîntr-o bibliotecă, inclusiv şi universitară, va avea un impact avantajosasupra comunicării ştiinţifice. Ca derivată a concluziilor urmează a fi formulate obiectivelerealizarea cărora va permite bibliotecilor (într-o măsură oarecare) săţină piept provocărilor timpului:
  18. 18. ObiectiveEste necesar ca:•biblioteca universitară să ajute utilizatorul în administrarea celormai variate şi calitative resurse electronice, în selectarea informaţieirelevante;•bibliotecile universitare să-şi diversifice serviciile electronice;•bibliotecile să fie în schimbare continuă, să se adapteze noilorschimbări cu rapiditate;•bibliotecile să-şi extindă prezenţa în mediul on-line;•bibliotecile să studieze prin diferite forme cauzele ocolirii biblioteciide către utilizatori;•angajaţii bibliotecii să fie antrenaţi într-un proces neăntrerupt deobţinere a noi cunoştinţe şi abilităţi profesionale;•angajaţii bibliotecii ( din cei mai competenţi) să se implice înformarea competenţelor informaţionale ale utilizatorilor;•angajaţii bibliotecii să antreneze utilizatorii în schimb de opinii vis-a-vis de activitatea bibliotecii.
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×