Proiect tic a_2b_mladin_lacramioara
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
252
On Slideshare
252
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
3
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. AUTOR,Prof. Lăcrămioara MLADIN
  • 2. ARGUMENT PROTOCOLUL DE LA KYOTO CREARE ŞI EVOLUŢIE DE CE AVEM NEVOIE DE PROTOCOLUL DE LA KYOTO? MODELE DE EMISIE CARE AR PUTEACUPRINS LIMITA ÎNCĂLZIREA PÂNĂ LA NIVELURI „SIGURE” FEED-BACK
  • 3. “Adevărata ameninţare nu este reprezentată de terorism, ci de schimbările climatice determinate de încălzirea globală”, Tony BlairARGUMENT
  • 4. Încălzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu modele climaticeARGUMENT globale complexe au arătat că principalii factori care au determinat acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solară şi în activitatea vulcanică) cât şi antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei datorită activităţilor umane). Numai efectul cumulat al celor 2 factori poate explica schimbările observate în temperatura medie globală a aerului şi oceanului, topirea zăpezii şi a gheţii precum şi creşterea
  • 5. CREARE ŞI EVOLUŢIE „Încălzirea globală ar putea deveni o ameninţare majoră la adresa siguranţei hranei deoarece are un impact puternic asupra producţiei de alimente, precum şi a accesului şi distribuţiei
  • 6. CREARE ŞI EVOLUŢIE Sub impactul “efectului de seră”, clima mondială cunoaşte schimbări majore, într-un ritm rapid, care devin astfel critice pentru existenţa vieţii pe planetă. Acest fenomen prevăzut în urmă cu 110 ani, studiat din 1955 şi care face obiectul unor proiecte de gestionare a efectelor sale din 1975, a dobândit, prin încălzirea globală, o dimensiune mondială. Comunicatul comun din iunie 2005 al academiilor de ştiinţe din 11 mari state a confirmat definitiv consensul elitei ştiinţifice mondiale asupra realităţii fenomenului încălzirii globale, a responsabilităţii activităţilor umane pentru aceasta şi a urgenţei de a se acţiona adecvat. Clasa politică a acceptat, în principiu, concluziile oamenilor de ştiinţă, dar, sub presiunea intereselor economice deosebit de puternice, acţiunea să rămâne
  • 7. CREARE ŞI EVOLUŢIE STATE SEMNATARE
  • 8. MARI POLUATORI Ţările cele mai poluante din lume în emisiile de CO2 (în milioane de tone)
  • 9. DE CE AVEM NEVOIE DEPROTOCOLUL DE LA KYOTO?
  • 10. PROTOCOLUL DE LA KYOTO? “să acţioneze pentru a îndeplini de urgenţăDE CE AVEM NEVOIE DE obiectivele noastre comune şi multiple de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră” “să păstreze sistemul climatic pentru generaţiile prezente şi viitoare” “stabilizarea... concentraţiilor de gaz cu efect de seră în atmosfera la un nivel care împiedică orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic”
  • 11. Emisiile de CO2 provenite din combustibili fosilipână în 2100, scenariul IPCC SRES şi scenariul sub 10C
  • 12. Concentraţia gazelor atmosferice cu efect de seră până în 2100, scenariul IPCC SRES, respectiv scenariul sub 1C. Părţile mai întunecate alebenzilor reprezintă domeniul mai sigur al predicţiei
  • 13. Temperatura medie globală la suprafaţă până în 2100, scenariul IPCC SRES, respectiv scenariul sub 1C.Părţile mai întunecate ale benzilor reprezintă domeniul mai sigur al predicţiei modelului de emisii
  • 14. BURSELE DE POLUARE MECANISMELE COMERŢULUI CU CARBON
  • 15. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE
  • 16. SCHEMA DE COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DEGAZE CU EFECT DE SERĂ ÎN CADRUL U.E.LICITAŢIIAUTORIZAŢIILIMITELE DE EMISIEDEROGĂRI ELECTRICITATEBENCHMARKINGAVIAŢIEREGISTRUPENALIZĂRICORELAREA ETS CU MECANISMELE BAZATE PEPROIECT ALE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO
  • 17. PROPUNEREA DE DIRECTIVĂ DE CONECTARE A MECANISMELOR JI ŞI CDM CU SCHEMA DE COMERŢ CU EMISII A COMUNITĂŢII EUROPENEMECANISMUL DE MONITORIZAREANGAJAMENTEESTIMĂRI PENTRU UE-15 ȘI UE-27MAI MULTE REDUCERIPOLITICI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A EMISIILOR DEGAZE CU EFECT DE SERĂ ÎN SECTORUL ENERGETICÎN UEROMÂNIA DUPĂ MONTREALRECESIUNEA A DUS LA REDUCEREA EMISIILOR DECO2
  • 18. Uniunea Europeană reprezintă astăzi liderul mondial al luptei împotriva schimbărilor climatice şi al cooperării aferente; strategia comunitară în domeniu, devenită operaţională în 2004, înainte de intrarea în vigoare a Protocolului, impune mecanisme şi exigenţeCONCLUZII statelor membre, acceptate şi promovate şi de ţările candidate. Asociată acţiunii UE în materie, România consideră Protocolul de la Kyoto ca o oportunitate de soluţionare a acestei probleme ecologice globale şi se