Convulsii Febrile

3,738 views

Published on

O prezentare concisa, minimul ce merita stiut despre convulsiile febrile.

Published in: Health & Medicine
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,738
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
209
Actions
Shares
0
Downloads
89
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Convulsii Febrile

  1. 1. Convulsiile febrile Dr. Koncsag Sz. Elod Medic rezident pediatru
  2. 2. Introducere 1,3,6 <ul><li>este prototipul de convulsii ocazionale </li></ul><ul><li>sunt cele mai frecvente convulsii la sugar </li></ul><ul><li>77% dintre parinti cred, ca le moare copilul </li></ul>
  3. 3. Scurt istoric 1 <ul><li>Hipocrate (460-370 i. Chr.) </li></ul><ul><ul><li>distinge crizele focale si generalizate </li></ul></ul><ul><ul><li>diferentiaza convulsiile de crizele de apnee, </li></ul></ul><ul><ul><li>recunoaste importanta factorilor varsta, stare febrila, infectie (Prognosis, 24) </li></ul></ul><ul><ul><li>Rhazes (850-932) </li></ul></ul><ul><ul><li> De epilepsia puerorum   epilepsia </li></ul></ul><ul><ul><li>Starsmare, 1664 </li></ul></ul><ul><ul><li>boala ereditara </li></ul></ul><ul><ul><li>William Gowers, 1885 </li></ul></ul><ul><ul><li>importanta factorului ereditar cca. 38% (= incidenta convulsiilor febrile in familii cu AHC pozitive) </li></ul></ul>
  4. 4. Defini tie 1,2,6 <ul><li> atacuri  , accese convulsive </li></ul><ul><li>varsta: apar la sugar si copil intre 3 luni și 5 ani </li></ul><ul><li>asociate cu febra </li></ul><ul><li>i n absen t a unei infec t ii a sistemului nervos </li></ul><ul><li>The consensus Development Panel on CF, 1980 </li></ul><ul><li>Definitia exclude: </li></ul><ul><li>criza convulsiva in afebrilitate </li></ul><ul><li>epilepsie </li></ul><ul><li>infectii intracraniene </li></ul>
  5. 5. CLASIFICARE: crize ocazionale prin modificari extracerebrale 4 <ul><li>Convulsii febrile; </li></ul><ul><li>Convulsiile hipocalcemice; </li></ul><ul><li>Convulsiile hipoglicemice; </li></ul><ul><li>Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta; </li></ul><ul><li>Convulsiile din intoxicatiile acute; </li></ul><ul><li>Convulsiile din carenta de piridoxina; </li></ul>
  6. 6. Epidemiologie 2,5,6,7 <ul><li>sunt cele mai frecvente convulsii la sugar </li></ul><ul><li>2- 5 % dintre copiii sub 5 ani au cel putin o convulsie febril a </li></ul><ul><li>incidenta anuala: 460/100.000 copii </li></ul><ul><li>cel mai frecvent: intre 6-36 luni </li></ul><ul><li>varsta medie: 18-22 luni </li></ul><ul><li>risc: </li></ul><ul><ul><li>frate/sora geaman cu CF in antecedente = 3,5x </li></ul></ul><ul><ul><li>parinti cu CF in antecedente = 4x (8% la rasa alba, 20% in Japonia) </li></ul></ul><ul><ul><li>parinti dg. cu epilepsie = 5x </li></ul></ul><ul><ul><li>sex masculin = 1,72 x </li></ul></ul>
  7. 7. <ul><li>Insuficient cunoscuta; </li></ul><ul><li>In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 (4) factori: </li></ul><ul><li>Ereditatea </li></ul><ul><li>Febra </li></ul><ul><li>Varsta </li></ul><ul><li>(Infectiile) </li></ul>Etiopatogenie 2,3
  8. 8. Etiopatogenie: ereditatea 3,4,7 <ul><li>=  prag  , predispozitie la accese febrile </li></ul><ul><li>transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de varsta – modelul exact este insuficient clarificat; </li></ul><ul><li>istoric familial de epilepsie: 10-50% </li></ul><ul><li>istoric familial de convulsii febrile: 33% </li></ul><ul><li>relatia genetica demonstrata intre diferite forme de epilepsii si CF: </li></ul><ul><ul><li>CF si scleroza hippocampala </li></ul></ul><ul><ul><li>CF si convulsii non-febrile partiale </li></ul></ul><ul><ul><li>CF si epilepsie tip absente </li></ul></ul><ul><ul><li>epilepsie generalizata +CF (GEFS+) </li></ul></ul>
  9. 9. Etiopatogenie: febra 2,3,4,6 <ul><li>cresterea brusca a temperaturii, 75% la >39,5 C; </li></ul><ul><li>cauzele febrei: </li></ul><ul><ul><li>infectiile cailor respiratorii superioare </li></ul></ul><ul><ul><li>otita medie </li></ul></ul><ul><ul><li>bronhopneumonie </li></ul></ul><ul><ul><li>pertussis </li></ul></ul><ul><ul><li>gastroenterite </li></ul></ul><ul><ul><li>infectii urinare </li></ul></ul><ul><ul><li>afectiuni eruptive (rujeola), etc. </li></ul></ul>
  10. 10. Etiopatogenie: varsta 3,4,6 <ul><li>inechilibru fiziologic intre mecanisme excitatorii si inhibitorii in cursul maturarii cerebrale </li></ul><ul><li>frecventa crescuta a bolilor infectioase </li></ul><ul><li>limitele: 1 lună – 6 ani, dar apar rar sub 6 luni si după 4-5 ani; </li></ul><ul><li>cel mai frecvent: intre 6-36 luni </li></ul><ul><li>varsta medie: 18-22 luni </li></ul>
  11. 11. Etiopatogenie 4 <ul><li>„ Din punct de vedere patogenic, CF este considerata un raspuns la o febra mare instalata brusc, la un copil predispus genetic, in perioada de varsta in care pragul convulsivant al creierului imatur este scazut„ </li></ul><ul><li>(Moshe, 1989). </li></ul>
  12. 12. Convulsii febrile simple/complexe 2(modificat) Caracteristici CF simple (95%) CF complexe (5%) Descriere Crize tonice, clonice sau tonico-clonice generalizate, uneori atone Crize focale motorii Durata Sub 5 minute Peste 15 minute Repetitia O criza / 24 ore Mai multe crize / 24 ore Stare de sanatate anterioara Normala Anomalii neurologice bine definite sau supecte Istoric familial Negativ pt. epilepsie  pozitiv pentru CF Pozitiv pentru epilepsie idiopatica sau genetica EEG De obicei normala dupa 7-10 zile de la CF Anomalii iritative clare focale sau generalizate Risc epilepsie In jur de 5 ‰ (=populatia generala) In jur de 10% Deficit postcritic Fara Prezent Varsta In general intre 6-36 luni Frecvent sub 1 an
  13. 13. Diagnosticul pozitiv 2,4,6 <ul><li>anamneza riguroasa; </li></ul><ul><li>Examen obiectiv (ex. neurologic complet) </li></ul><ul><li>Evaluarea gradului de afectare a copilului </li></ul><ul><li>Paraclinica: </li></ul><ul><ul><li>puncţia lombara (controversata) + ex. LCR: </li></ul></ul><ul><ul><li>la copii < 6 luni obligatorie </li></ul></ul><ul><ul><li>la copii < 18 luni recomandabil </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>(Lorber J. și colab, 1980.) </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>cand exista cea mai mica suspiciune de meningita ; </li></ul></ul><ul><ul><li> repetarea punctiei lombare </li></ul></ul>LCR poate fi normal la debutul unei meningite bacteriene!
  14. 14. Diagnosticul pozitiv 2,4,6 <ul><li>Paraclinica </li></ul><ul><ul><li>EEG : </li></ul></ul><ul><ul><li>valoare limitata pentru diagnostic si prognostic </li></ul></ul><ul><ul><li>indicatii: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>exista anomalii neurologice anterioare </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>prezinta caracteristicile CF complexe </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>modificarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara </li></ul></ul><ul><ul><li>CT si RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina. Indicatii: </li></ul></ul><ul><ul><li>deteriorarea starii neurologice, persistenta anomaliilor neurologice focale, convulsii partiale continue </li></ul></ul>
  15. 15. Diagnosticul pozitiv 2,4,6 <ul><ul><li>Paraclinica </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Alte investigatii au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive: </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>radiografia simpla de craniu </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>examene biologice (hemograma, glicemie, calcemie) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>coprocultura (debut diaree?) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>screening toxicologic (plumbul, aspirina, antidepresive triciclice, etc.) </li></ul></ul></ul>
  16. 16. Diagnostic diferential 3,4,8 <ul><li>epilepsia </li></ul><ul><li>spasmul hohotului de plans , apare intre 1-3 ani, manifestat prin apnee, cianoza, hipertonie declanşate de plans; poate fi insotit si de convulsie tonico-clonica. </li></ul><ul><li>meningitele , uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale); </li></ul><ul><li>encefalitele </li></ul><ul><li>anoxia cerebrala (sincopa cerebrala), poate fi declansata de febra, frica, emotie, patologie cardiaca </li></ul><ul><li>convulsiile hipocalcemice, hipokalemice, prin deshidratari </li></ul><ul><li>convulsii din intoxicatii (organofosforice) </li></ul><ul><li>frisonul , caracterizat prin miscari ritmice, oscilatorii fara pierderea constiintei </li></ul><ul><li>tetanie rahitogena: primavara, insotite de alte semne de rahitism </li></ul><ul><li>Sy Sandifer: opistotonus cauzat de reflux gastroesofagian </li></ul><ul><li>Vertigo paroxismal benign </li></ul>
  17. 17. Tratament: criza acuta 2,3,4,6,7,8 <ul><li>masurile generale: </li></ul><ul><ul><li>liniste, decubit lateral, linistirea familiei inspaimantate </li></ul></ul><ul><ul><li>administrare de oxigen, accesului venos pentru perfuzie. </li></ul></ul><ul><li>tratament medicamentos: </li></ul><ul><ul><li>Diazepam 0,3 mg/kgc intravenos, cu o viteza de 1mg/min, se poate repeta de 2-3 ori </li></ul></ul><ul><ul><li>Diazepam Desitin 0,3 mg/kgc intrarectal 5 sau 10mg (>15kgc) </li></ul></ul><ul><ul><li>Lorazepam (Ativan) 0,05-0,1mg/kgc folosit in unele tari </li></ul></ul><ul><ul><li>Fenobarbital 10mg/kgc i.m. in lipsa Diazepamului </li></ul></ul><ul><li>antipiretice: </li></ul><ul><ul><li>acetaminofen, ibuprofen, algocalmin, </li></ul></ul><ul><ul><li>Prisnitz </li></ul></ul><ul><li>combaterea cauzei febrei (bacteriana, virotica, dezechilibru electrolitic etc.); </li></ul>
  18. 18. Tratament: profilaxie intermitenta <ul><ul><li>Diazepam intrarectal 0,3 mg/kg/zi per os la 12 ore interval, pe toata perioada febrei (>38,5C) si inca 2 zile de afebrilitate </li></ul></ul><ul><ul><li>Valproat supp. 150-300mg/zi – considerat in ultimii ani ca o alternativa potențiala </li></ul></ul><ul><ul><li>tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei! </li></ul></ul><ul><ul><li>problema majora: complianța redusa, familia nu observa starea febrila pana la aparitia CF </li></ul></ul>
  19. 19. <ul><ul><li>Fenobarbital 3-7mg/kg/zi , sau </li></ul></ul><ul><ul><li>V alproat 15 -40 mg/kgc/zi timp de 6 luni. </li></ul></ul><ul><ul><li>indicații: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute, recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>parintii, inspaimantati de producerea CF, solicita tratament continuu. </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>dezavantaje: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>lipsa de complianța </li></ul></ul></ul>Tratament: profilaxie continua 2,3,4,6,7
  20. 20. Pronostic, risc de recurenta 4,6 <ul><li>Mortalitatea este foarte scazuta ; </li></ul><ul><li>Riscul de recurenta este de 30-40 % : </li></ul><ul><ul><li>risc crescut: </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>varsta sub 1 an </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>istoricul familial de CF la rudele de gradul I; </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>mediu socio-economic scazut </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>modificari neurologice persistente </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>CF complexe la debut </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>risc scazut </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>febra peste 40C </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>nerelevant </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>EEG </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>infectie virala demonstrata </li></ul></ul></ul>
  21. 21. Pronostic: riscul sechelelor 4,6 <ul><li>Riscul de sechele neurologice si mintale: </li></ul><ul><li>este mic la copiii anterior normali </li></ul><ul><ul><ul><li>abilitati cognitive neinfluentate, nici in cazurile CF recurente </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>(Verity CM, 1993, studiu prospectiv dupa 10 ani) </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><li>posibil dupa unele CF complicate: </li></ul><ul><ul><ul><li>hemiplegii, diplegii, </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>rigiditatea de decorticare, </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>coreoatetoza (Walace, 1982) ; </li></ul></ul></ul>
  22. 22. Prognostic: risc pentru epilepsie 2,4,5 <ul><li>Risc pentru convulsii afebrile secundare dupa CF: </li></ul><ul><ul><ul><li>2-7% din cazuri (risc 2-10x fata de populatia generala) </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>legatura nu este necesar cauzala (predispozitie determinata genetic) </li></ul></ul></ul><ul><li>Factori de risc predictivi pentru epilepsie : </li></ul><ul><li>CF > 15 minute ; </li></ul><ul><li>mai multe CF în 24 ore; </li></ul><ul><li>AHC cu epilepsie; </li></ul><ul><li>tulburari neurologice preexistente </li></ul><ul><li>CF complicate </li></ul>Daca apar ulterior crize epileptice secundare, de obicei (75%) debuteaza in urmatoarele 3 ani!
  23. 23. Bibliografie <ul><li>Wallace S. J.: The Child with Febrile Seizures , Wright, Cornwall, 1988 </li></ul><ul><li>Popescu V., Ionescu M.: Convulsiile febrile in: Popescu V. (sub red.) Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, Bucuresti, 1999 </li></ul><ul><li>Popescu A., Muntean I.: Convulsiile febrile in: Muntean I. (sub red.) Vademecum de pediatrie , Ed. Medicala, Bucuresti, 2007 </li></ul><ul><li>Magureanu S.: Crize epileptice ocazionale . Curs universitar. Bucuresti. </li></ul><ul><li>Nelson B.K., Hirtz D.G.: Febrile Seizures in Swaiman K.F. (ed.) Pediatric Neurology. Principles and Practice , vol. I.,1994, p. 565-569. </li></ul><ul><li>Wallace S.J. Febrile Seizures in: Wallace S.J. et al. (ed.) Epilepsy in Children, Arnold, 2004, p. 123-130. </li></ul><ul><li>Shorvon S., Perucca E., Fish D., Dodson E.: The Treatment of Epilepsy , Blackwell Science, 2004. </li></ul><ul><li>Ol ah E.: Gyermekgyogyaszati kezikonyv , Ed. Medicina, Budapest, 2009. </li></ul>

×