Your SlideShare is downloading. ×
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Convulsii Febrile
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Convulsii Febrile

3,240

Published on

O prezentare concisa, minimul ce merita stiut despre convulsiile febrile.

O prezentare concisa, minimul ce merita stiut despre convulsiile febrile.

Published in: Health & Medicine
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
3,240
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
81
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Convulsiile febrile Dr. Koncsag Sz. Elod Medic rezident pediatru
  • 2. Introducere 1,3,6
    • este prototipul de convulsii ocazionale
    • sunt cele mai frecvente convulsii la sugar
    • 77% dintre parinti cred, ca le moare copilul
  • 3. Scurt istoric 1
    • Hipocrate (460-370 i. Chr.)
      • distinge crizele focale si generalizate
      • diferentiaza convulsiile de crizele de apnee,
      • recunoaste importanta factorilor varsta, stare febrila, infectie (Prognosis, 24)
      • Rhazes (850-932)
      •  De epilepsia puerorum   epilepsia
      • Starsmare, 1664
      • boala ereditara
      • William Gowers, 1885
      • importanta factorului ereditar cca. 38% (= incidenta convulsiilor febrile in familii cu AHC pozitive)
  • 4. Defini tie 1,2,6
    •  atacuri  , accese convulsive
    • varsta: apar la sugar si copil intre 3 luni și 5 ani
    • asociate cu febra
    • i n absen t a unei infec t ii a sistemului nervos
    • The consensus Development Panel on CF, 1980
    • Definitia exclude:
    • criza convulsiva in afebrilitate
    • epilepsie
    • infectii intracraniene
  • 5. CLASIFICARE: crize ocazionale prin modificari extracerebrale 4
    • Convulsii febrile;
    • Convulsiile hipocalcemice;
    • Convulsiile hipoglicemice;
    • Convulsiile din sindromul de deshidratare acuta;
    • Convulsiile din intoxicatiile acute;
    • Convulsiile din carenta de piridoxina;
  • 6. Epidemiologie 2,5,6,7
    • sunt cele mai frecvente convulsii la sugar
    • 2- 5 % dintre copiii sub 5 ani au cel putin o convulsie febril a
    • incidenta anuala: 460/100.000 copii
    • cel mai frecvent: intre 6-36 luni
    • varsta medie: 18-22 luni
    • risc:
      • frate/sora geaman cu CF in antecedente = 3,5x
      • parinti cu CF in antecedente = 4x (8% la rasa alba, 20% in Japonia)
      • parinti dg. cu epilepsie = 5x
      • sex masculin = 1,72 x
  • 7.
    • Insuficient cunoscuta;
    • In determinarea excitabilitatii corticale sunt implicati 3 (4) factori:
    • Ereditatea
    • Febra
    • Varsta
    • (Infectiile)
    Etiopatogenie 2,3
  • 8. Etiopatogenie: ereditatea 3,4,7
    • =  prag  , predispozitie la accese febrile
    • transmitere autozomal dominanta cu penetranta incompleta si expresivitate legata de varsta – modelul exact este insuficient clarificat;
    • istoric familial de epilepsie: 10-50%
    • istoric familial de convulsii febrile: 33%
    • relatia genetica demonstrata intre diferite forme de epilepsii si CF:
      • CF si scleroza hippocampala
      • CF si convulsii non-febrile partiale
      • CF si epilepsie tip absente
      • epilepsie generalizata +CF (GEFS+)
  • 9. Etiopatogenie: febra 2,3,4,6
    • cresterea brusca a temperaturii, 75% la >39,5 C;
    • cauzele febrei:
      • infectiile cailor respiratorii superioare
      • otita medie
      • bronhopneumonie
      • pertussis
      • gastroenterite
      • infectii urinare
      • afectiuni eruptive (rujeola), etc.
  • 10. Etiopatogenie: varsta 3,4,6
    • inechilibru fiziologic intre mecanisme excitatorii si inhibitorii in cursul maturarii cerebrale
    • frecventa crescuta a bolilor infectioase
    • limitele: 1 lună – 6 ani, dar apar rar sub 6 luni si după 4-5 ani;
    • cel mai frecvent: intre 6-36 luni
    • varsta medie: 18-22 luni
  • 11. Etiopatogenie 4
    • „ Din punct de vedere patogenic, CF este considerata un raspuns la o febra mare instalata brusc, la un copil predispus genetic, in perioada de varsta in care pragul convulsivant al creierului imatur este scazut„
    • (Moshe, 1989).
  • 12. Convulsii febrile simple/complexe 2(modificat) Caracteristici CF simple (95%) CF complexe (5%) Descriere Crize tonice, clonice sau tonico-clonice generalizate, uneori atone Crize focale motorii Durata Sub 5 minute Peste 15 minute Repetitia O criza / 24 ore Mai multe crize / 24 ore Stare de sanatate anterioara Normala Anomalii neurologice bine definite sau supecte Istoric familial Negativ pt. epilepsie  pozitiv pentru CF Pozitiv pentru epilepsie idiopatica sau genetica EEG De obicei normala dupa 7-10 zile de la CF Anomalii iritative clare focale sau generalizate Risc epilepsie In jur de 5 ‰ (=populatia generala) In jur de 10% Deficit postcritic Fara Prezent Varsta In general intre 6-36 luni Frecvent sub 1 an
  • 13. Diagnosticul pozitiv 2,4,6
    • anamneza riguroasa;
    • Examen obiectiv (ex. neurologic complet)
    • Evaluarea gradului de afectare a copilului
    • Paraclinica:
      • puncţia lombara (controversata) + ex. LCR:
      • la copii < 6 luni obligatorie
      • la copii < 18 luni recomandabil
        • (Lorber J. și colab, 1980.)
      • cand exista cea mai mica suspiciune de meningita ;
      •  repetarea punctiei lombare
    LCR poate fi normal la debutul unei meningite bacteriene!
  • 14. Diagnosticul pozitiv 2,4,6
    • Paraclinica
      • EEG :
      • valoare limitata pentru diagnostic si prognostic
      • indicatii:
        • exista anomalii neurologice anterioare
        • prezinta caracteristicile CF complexe
      • modificarile sunt expresie a predispozitiei genetice si nu un indicator de epilepsie ulterioara
      • CT si RMN pot fi uneori de ajutor, dar nu sunt indicate de rutina. Indicatii:
      • deteriorarea starii neurologice, persistenta anomaliilor neurologice focale, convulsii partiale continue
  • 15. Diagnosticul pozitiv 2,4,6
      • Paraclinica
        • Alte investigatii au indicatie daca istoricul sau tabloul clinic sunt sugestive:
        • radiografia simpla de craniu
        • examene biologice (hemograma, glicemie, calcemie)
        • coprocultura (debut diaree?)
        • screening toxicologic (plumbul, aspirina, antidepresive triciclice, etc.)
  • 16. Diagnostic diferential 3,4,8
    • epilepsia
    • spasmul hohotului de plans , apare intre 1-3 ani, manifestat prin apnee, cianoza, hipertonie declanşate de plans; poate fi insotit si de convulsie tonico-clonica.
    • meningitele , uneori dificil de diagnosticat (40% din cazuri nu au semne meningeale);
    • encefalitele
    • anoxia cerebrala (sincopa cerebrala), poate fi declansata de febra, frica, emotie, patologie cardiaca
    • convulsiile hipocalcemice, hipokalemice, prin deshidratari
    • convulsii din intoxicatii (organofosforice)
    • frisonul , caracterizat prin miscari ritmice, oscilatorii fara pierderea constiintei
    • tetanie rahitogena: primavara, insotite de alte semne de rahitism
    • Sy Sandifer: opistotonus cauzat de reflux gastroesofagian
    • Vertigo paroxismal benign
  • 17. Tratament: criza acuta 2,3,4,6,7,8
    • masurile generale:
      • liniste, decubit lateral, linistirea familiei inspaimantate
      • administrare de oxigen, accesului venos pentru perfuzie.
    • tratament medicamentos:
      • Diazepam 0,3 mg/kgc intravenos, cu o viteza de 1mg/min, se poate repeta de 2-3 ori
      • Diazepam Desitin 0,3 mg/kgc intrarectal 5 sau 10mg (>15kgc)
      • Lorazepam (Ativan) 0,05-0,1mg/kgc folosit in unele tari
      • Fenobarbital 10mg/kgc i.m. in lipsa Diazepamului
    • antipiretice:
      • acetaminofen, ibuprofen, algocalmin,
      • Prisnitz
    • combaterea cauzei febrei (bacteriana, virotica, dezechilibru electrolitic etc.);
  • 18. Tratament: profilaxie intermitenta
      • Diazepam intrarectal 0,3 mg/kg/zi per os la 12 ore interval, pe toata perioada febrei (>38,5C) si inca 2 zile de afebrilitate
      • Valproat supp. 150-300mg/zi – considerat in ultimii ani ca o alternativa potențiala
      • tratamentul profilactic al recurentelor CF nu previne aparitia epilepsiei!
      • problema majora: complianța redusa, familia nu observa starea febrila pana la aparitia CF
  • 19.
      • Fenobarbital 3-7mg/kg/zi , sau
      • V alproat 15 -40 mg/kgc/zi timp de 6 luni.
      • indicații:
        • copii cu risc crescut (sub 1an, durata CF>15 minute, recurente frecvente, dezvoltare psihomotorie anormala)
        • parintii, inspaimantati de producerea CF, solicita tratament continuu.
      • dezavantaje:
        • efecte secundare (agitatie, deprimarea functiilor cognitive, insuficienta hepatica sau pancreatica) de lunga durata sau chiar definitive
        • lipsa de complianța
    Tratament: profilaxie continua 2,3,4,6,7
  • 20. Pronostic, risc de recurenta 4,6
    • Mortalitatea este foarte scazuta ;
    • Riscul de recurenta este de 30-40 % :
      • risc crescut:
        • varsta sub 1 an
        • istoricul familial de CF la rudele de gradul I;
        • mediu socio-economic scazut
        • modificari neurologice persistente
        • CF complexe la debut
      • risc scazut
        • febra peste 40C
      • nerelevant
        • EEG
        • infectie virala demonstrata
  • 21. Pronostic: riscul sechelelor 4,6
    • Riscul de sechele neurologice si mintale:
    • este mic la copiii anterior normali
        • abilitati cognitive neinfluentate, nici in cazurile CF recurente
            • (Verity CM, 1993, studiu prospectiv dupa 10 ani)
    • posibil dupa unele CF complicate:
        • hemiplegii, diplegii,
        • rigiditatea de decorticare,
        • coreoatetoza (Walace, 1982) ;
  • 22. Prognostic: risc pentru epilepsie 2,4,5
    • Risc pentru convulsii afebrile secundare dupa CF:
        • 2-7% din cazuri (risc 2-10x fata de populatia generala)
        • legatura nu este necesar cauzala (predispozitie determinata genetic)
    • Factori de risc predictivi pentru epilepsie :
    • CF > 15 minute ;
    • mai multe CF în 24 ore;
    • AHC cu epilepsie;
    • tulburari neurologice preexistente
    • CF complicate
    Daca apar ulterior crize epileptice secundare, de obicei (75%) debuteaza in urmatoarele 3 ani!
  • 23. Bibliografie
    • Wallace S. J.: The Child with Febrile Seizures , Wright, Cornwall, 1988
    • Popescu V., Ionescu M.: Convulsiile febrile in: Popescu V. (sub red.) Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie, Ed. Medicala Amaltea, Bucuresti, 1999
    • Popescu A., Muntean I.: Convulsiile febrile in: Muntean I. (sub red.) Vademecum de pediatrie , Ed. Medicala, Bucuresti, 2007
    • Magureanu S.: Crize epileptice ocazionale . Curs universitar. Bucuresti.
    • Nelson B.K., Hirtz D.G.: Febrile Seizures in Swaiman K.F. (ed.) Pediatric Neurology. Principles and Practice , vol. I.,1994, p. 565-569.
    • Wallace S.J. Febrile Seizures in: Wallace S.J. et al. (ed.) Epilepsy in Children, Arnold, 2004, p. 123-130.
    • Shorvon S., Perucca E., Fish D., Dodson E.: The Treatment of Epilepsy , Blackwell Science, 2004.
    • Ol ah E.: Gyermekgyogyaszati kezikonyv , Ed. Medicina, Budapest, 2009.

×