Analiza exporturilor vinurilor 2009

5,748 views
5,561 views

Published on

Published in: Business
0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
5,748
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
165
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Analiza exporturilor vinurilor 2009

  1. 1. PLANUL SECTORIAL DE MARKETING ÎN EXPORTURI PENTRU SECTORUL VINICOL (PSME) INDUSTRIA VINICOLĂ Chişinău, Moldova 2009 1
  2. 2. Cuprins1 Introducere2 Analiza sectorului vinicol din Moldova 2.1 Profilul / caracteristicile: A. Dimensiunea pieţei (fapte şi cifre) B. Evoluţiile pe piaţă / tendinţele C. Structura comerţului (furnizorii, producătorii, reţelele de distribuţie, cumpărătorii) D. Perspectivele sectorului în ţară E. Cadrul legislativ şi instituţional 2.2 Punctele forte 2.3 Punctele slabe 2.4 Identificaţi competenţele cheie & problemele de bază (Punctele Unice de Vânzare (PUV):P.F+P.S.) 2.5 Ameninţările (pe intern) 2.6 Oportunităţile (pe intern) 2.7 Provocările sectorului & strategia pentru a adresa acestea în ţară Acţiuni din capitolul 23 Selectarea şi analiza ţărilor / sectoarelor în UE 3.1 Criteriile de selecţie (atractivitatea pieţei) 3.2 Selectarea ţărilor / sectoarelor 3.3 Selectarea segmentelor de piaţă 3.4 Analiza atractivităţii pieţei şi potenţialului de vânzări în ţările ţintă: Mărimea pieţei (date şi cifre) Potenţialul pieţei Tendinţele pieţei Oportunităţi (externe) Ameninţări (externe) Accesul pe piaţă şi cerinţele cumpărătorilor Acţiuni din capitolul 34 Concluzii privind gradul de pregătire pentru export, posibilităţile de creştere şi provocări 4.1 Identificarea şi explicaţii la punctul SW (competenţele de bază, PUV) cu OT (1 şi 2) (MAR, CSF) 4.2 Identificarea zonelor de conflict şi oferirea recomandărilor sectoriale (tactici)câmpului de luptă & da sfaturi sector (tactici) 4.3 Identificarea ameliorărilor şi oferirea recomandărilor sectoriale (tactici) 4.4 Concluzii: I. gradul de pregătire pentru export II. provocările referitoare la export III. posibilităţile de creştere Acţiuni din capitolul 45 Strategia intrării pe piaţă 2
  3. 3. Practica actuală Practica dorită6 Planul de marketing 6.1 Obiectivele şi scopurile exportului (ISTEŢ) 6.2 Poziţionarea (planul tactic) 6.3 Segmentele de piaţă (PMC) 6.4 Elementele mixului de marketing: I. Preţul II. Produsul III. Promovarea IV. Plasamentul şi oamenii 6.5 Aspecte operaţionale: Planul de AcţiuniANEXE 3
  4. 4. 1. INTRODUCEREAcest document reprezintă un plan de marketing în exporturi pentru sectorul vinicol din RepublicaMoldova şi este rezultatul unui proces, unde, pentru prima oară, toţi actorii relevanţi (din sectorul publicşi privat) ai acestei industrii (vedeţi lista participanţilor în anexă) s-au întrunit, au discutat şi au formulatetapele necesare pentru a elabora planul respectiv.Cu toate că procesul a fost facilitat de CBI (Centrul pentru promovarea importurilor din ţările în curs dedezvoltare), acesta a fost elaborat şi si scris de către participanţi, astfel reprezentând poziţia comună aîntregului sector vinicol. Acest document a fost compilat după o serie de ateliere de lucru organizatetimp de 6 luni.Planul de marketing în exporturi pentru sectorul vinicol stabileşte nişte obiective de export clare şiisteţe/ambiţioase (metoda SMART1 adică orice obiectiv trebuie să fie ISTEŢ (poate fi Înfăptuit(realizabil), Specific, exact în Timp, poate fi Evaluat, şi bine Ţintit (orientat spre rezultate).) petermen scurt, mediu şi lung pentru pieţele selectate ale UE. Acesta specifică în continuare o listă deacţiuni ce trebuie să fie întreprinse de toţi actorii şi care vor ajuta la restructurarea sectorului vinicolpentru a avea succes. Aceste acţiuni pot ulterior fi încadrate în nişte proiecte pilot. În primul rând, însă,Planul va ajuta la optimizarea bugetelor existente şi va contribui la o focusare mai bună a cheltuielilor.De asemenea, se vor elucida posibilităţi de a căuta finanţare suplimentară pentru acţiuni şi proiectespecifice.Strategia de export prezentată în documentul dat a fost compilată în baza metodologiei de mai jos: 1. Analiza sectorului vinicol din Moldova 2. Analiza sectorului vinicol de pe pieţele UE 3. Selectarea şi analiza ţărilor 4. Concluzii cu privire la nivelul de pregătire pentru export, posibilităţi de creştere şi provocări 5. Strategia de penetrare/intrare pe piaţă 6. Obiectivele de export şi Planul de AcţiuniRezultatul acestui proces se explică printr-o cooperare strânsă dintre toate părţile interesate precum şide asumarea angajamentului de a continua acest exerciţiu şi de a implementa planul.Documentul respectiv este în beneficiul sectorului public şi privat. Pentru sectorul public acesta oferăresurse importante la elaborarea strategiilor naţionale, în acelaşi timp oferind anumite instrumente,informaţie şi instrucţiuni pentru planurile de marketing în exporturi în cazul companiilor.Acest Plan este un document “viu” care necesită să fie actualizat şi revizuit în mod regulat, ţinând contde reacţiile în urma rezultatelor atinse. Se recomandă de a crea un grup permanent de lucru cu experţidin sectorul vinicol care va monitoriza şi supraveghea implementarea planului.1 În engleză se foloseşte un acronim, care de fapt reprezintă cuvântul SMART – tradus în română ca ISTEŢ (deştept,priceput, etc.). Fiecare literă a cuvântului SMART în engleză şi ISTEŢ în română iniţiază un alt cuvânt ce descriecâte o calitate a obiectivelor. Toate cuvintele ce derivă de la SMART au fost traduse în română, însă ordinea lor afost schimbată în procesul de traducere. Respectiv: Înfăptuit/Realizabil – obiectivele trebuie să trezească oprovocare, însă una ce poate fi depăşită, ele trebuie să fie realiste. Specific – asigură o atitudine mai specifică şiidentifică realizări specifice în atingerea unui scop. Exact în Timp – să se specifice un cadru de timp pentru realizare.Evaluabil/Măsurabil – obiectivele sunt cuantificabile, organizaţia poate să măsoare unde se află la moment şi undedoreşte să ajungă pe viitor. Bine Ţintite/Orientate spre rezultat – se focusează asupra rezultatelor, şi nu asuprafuncţiilor sau serviciilor organizaţiei 4
  5. 5. Scurt istoricDin epoca antică Moldova este recunoscută ca o regiune agrară şi producătoare de vin, industria careeste considerată cea mai importantă în ţară. Creşterea viţei de vie şi producerea vinului pe teritoriulMoldovei se atestă cu mai mult de 4,000 ani în urmă, pe timpurile când Dacii au descoperit producereavinului din viţa de vie. Această practică a fost ulterior dezvoltată, odată cu aşezările grecilor care auîmpărtăşit tradiţiile lor de producerea vinului cu băştinaşii, şi în continuare sub dominaţia ImperiuluiRoman.Odată cu formarea statului Feudal Moldova, în sec. 14, creşterea viţei de vie s-a dezvoltat mult mairepede. Această ramură s-a bucurat de un succes deosebit pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare care aimportat noi soiuri de viţă de vie şi a stimulat producerea vinului de calitate prin crearea funcţiei dePaharnic (persoana responsabilă pentru băutura domnitorului), sarcina căruia consta în supraveghereaplantaţiilor de struguri şi a producătorilor de vin pentru a asigura producerea unui vin de înaltă calitate.Regula impusă de către acest Domnitor a asigurat un impuls suplimentar la dezvoltarea industrieivinicole prin extinderea suprafeţelor pentru cultivarea viţei de vie, îmbunătăţind tehnologiile şi creândbeciuri gospodăreşti pentru păstrarea vinului.La începutul sec. 16 teritoriul a căzut sub dominaţia Imperiului Otoman, care interzicea producereavinului. Astfel pe parcursul următorilor 300 ani viticultura şi producerea vinului a suferit un regresenorm. Oricum, tradiţia şi succesul acestei ramuri au fost reînviate după semnarea Tratatului de laBucureşti în 1812, atunci când regiunea a devenit o provincie a Imperiului Rus. Nobilimea Rusească apreluat activul acestei ramuri şi a început să cultive în mare parte soiurile locale, aşa ca Rara Neagră,Plavai, Galbena, Zghiharda, Bătuta Neagră, Feteasca Albă, Feteasca Neagră, şi altele. Cea de a douajumătate a sec. 19 s-a bucurat de importurile vinurilor franceze precum şi de sosirea unor vinificatori dinFranţa – acesta fiind motivul din care Moldova se bucură la ziua de astăzi de soiri nobile de viţă de vie.De asemenea, pe parcursul acestei perioade, anumite zone vinicole importante din Moldova aşa caPurcari au căpătat recunoaştere şi faimă la nivel mondial. În felul acesta industria vinicolă înflorea şi către1837 Moldova producea deja mai mult de 10 milioane de litri pe an.Ca şi restul Europei, industria vinului din Moldova a suferit în urma atacului de phylloxera pe la finele sec.19. Oricum către 1906 plantaţiile de vie şi-au revenit, drept urmare a folosirii abundente a materialuluide plantaţie altoit, şi către 1914 Basarabia (teritoriul Moldovei de astăzi) s-a atestat drept o regiune aImperiului Rus cu cea mai mare suprafaţă plantată cu viţă de vie.Primul şi cel de al doilea Război Mondial au dus la declinul ramurii; multe plantaţii au fost distruse, iarindustria a suferit pierderi imense. Doar după finisarea celui de Al Doilea Război Mondial plantaţiilevinicole din Moldova încep să reînvie. Şi plantaţiile şi-au revenit; graţie unui efort enorm de replantaredesfăşurat în perioada 1950 - 1960 suprafaţa totală plantată cu viţă de vie a atins 220,000 hectare. Peparcursul următorilor 20 ani, Moldova a fost cea mai importantă republică a URSS cât priveşteproducerea vinului. Fiecare a doua sticlă de vin şi fiecare a treia sticlă de vin spumant era produsă înMoldova.La mijlocul anilor 1980, industria vinicolă din Moldova a fost iarăşi lovită dureros, de astă dată de politicade interzicere a consumului de alcool, impusă de Şeful statului URSS Mihail Gorbacev. Plantaţiile eraudezrădăcinate în cantităţi masive, iar vinul era distrus. Pentru Moldova aceasta a însemnat o tragedienaţională. După ce Republica Moldova şi-a dobândit independenţa de la Uniunea Sovietică în 1991,industria vinicolă a început să recupereze, dar foarte lent şi dificil.De când a început privatizarea pe la mijlocul anilor 1990, companiile vinicole au început să investească înechipament modern, să planteze suprafeţe noi cu soiuri europene populare. Au fost create multe 5
  6. 6. pepiniere de butaşi de viţă de vie pe parcursul acestei perioade de timp, care comercializau rădăcinicombinate cu material săditor european. 6
  7. 7. 2. ANALIZA SECTORULUI VINICOL ÎN MOLDOVA2.1 PROFILUL / CARACTERISTICILE:Profilul ţării • Ţările vecine: România & Ucraina • Suprafaţa: 33.7 mii km2 • Capitala: Chişinău • Moneda naţională: Leul moldovenesc (MDL) • Populaţia: 4.0 milioane • Numărul companiilor în sectorul vinicol: 173 • Suprafeţele plantate cu vii (total în 2007): 158.000 hectare. • Produs (total în 2008): 237,800 tone • Soiuri roşii: 30% • Soiuri albe: 70%A. Dimensiunea pieţei (fapte şi cifre)Sectorul vinicol din Moldova reprezintă la moment şi continuă să fie unul din cele mai importante sub-sectoare agricole în economia ţării preponderent agrară. În calitate de industrie, aceasta ocupă 3-4% dinîntregul produs industrial şi în jur la 13% din volumul exporturilor 2. Moldova se află pe locul 10 în lumeîn rândul producătorilor şi exportatorilor de băuturi alcoolice, conform estimărilor din in 2005, 1.4% dinprodusul global cu un volum de 2.3 milioane hectolitri de vin îmbuteliat.Jumătatea de sud a ţării beneficiază de clima şi sol, condiţii favorabile pentru cultivarea viţei de vie. Solulse caracterizează prin componenţa de cernoziom şi este foarte fertil, respectiv, regiunile recunoscuteprin producerea vinului se află la latitudinea de 46° - 48°, asemănător cu regiunile franceze Bordeaux şiBourgogne, precum şi regiunile din Italia de nord, recunoscute pentru cultivarea strugurilor.Astăzi, majoritatea suprafeţelor sunt plantate cu soiuri Vitis vinifera, provenite din Europa de Vest,Caucaz, sau locale. 96.5% din viile Moldoveneşti sunt în proprietate privată. În conformitate cu politicade stat, în jur de 26 000 ha au fost plantate în perioada 2002 -2006 şi în felul acesta produsul vinicoltotal se estimează să crească în anii următori. Recolta anului 2009 a constituit aproximativ 400 000 tone.În 2008, în Moldova s-au înregistrat 150 000 ha plantate cu viţă de vie din care, 136 700 roditoare. Dinsuprafaţa totală de 136700 – pe 117562 ha (sau 86%) se cultivă soiurile tehnice iar pe celelalte plantaţii -19138 (14 %) – struguri de masă. Viile tinere (de până la 10 ani) reprezintă 29000 ha. Se estimează căvinăriile din Moldova produc în jur de 140-160 mil.. litre (2008) de vin liniştit pe an, şi în jur de 7,27milioane litri de vinuri spumoase, dintre care mai puţin de 5% sun comercializate pe piaţa internă, iar 95% sunt exportate.Piaţa principală de comercializare a producţiei vinicole moldoveneşti a fost tradiţional CSI, care cumpăraîn jur de 97% de vinuri. Pe parcursul perioadei de declin a URSS vinurile moldoveneşti s-au bucurat de omare cerere în Federaţia Rusă. În perioada 1992-1998, după anularea embargoului de vinuri dinMoldova, ţara a re-cucerit locul de frunte pe piaţa rusească. Anii 2001-2006 au reprezentat o monopolieabsolută a vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusească, ocupând cota de 70-85% din piaţa respectivă(Figura 1). Segmentul ţintă principal ocupat de vinurile moldoveneşti a fost vinul ieftin.2 Biroul Naţional de Statistică 7
  8. 8. Figura 1. Structura exporturilor de produse vinicole pe ţări, 20053 0,29% Export structure of wine products by country, 2005 2,04% 4,98% 0,12% 0,77% 0,68% 11,54% 0,03% Azerbaidjan 1,31% Belarus 0,24% Georgia Kazahstan Kirgizstan Russian Federation Tadjikistan Turkmenistan Ukraine Eu countries Other countires 78,02%Rusia prezenta ţara ţintă cu o piaţă mare şi avantajoasă. Acei ani s-au caracterizat prin lipsa uneipublicităţi bine direcţionate din partea concurenţilor: Ungaria, România, Bulgaria, şi Ucraina. Fiind opiaţă needucată şi haotică, importatorii luptau pentru ca să suplinească nişa prin orice mijloace, chiar şiîn detrimentul calităţii produsului.La 27 martie 2006 autorităţile ruseşti au impus embargoul asupra importurilor vinurilor din Moldova,motivul fiind, aşa numitele substanţele toxice identificate în conţinutul acestora în rezultatul probelor delaborator făcute în Rusia. Embargoul impus de Rusia a dus la pierderea principalei pieţi de comercializarepentru producătorii de produse vinicole din Republica Moldova, cu pierderi economice în valoare deaprox. $160-180 milioane. În jur la 360 de întreprinderi vinicole au fost afectate serios; careva dinacestea au dat faliment. Aceasta a însemnat o criză majoră pentru întreaga industrie, implicândconsecinţe profunde şi foarte grave.În 2005 volumul total de vinuri exportat din Moldova a constituit $ 278.1 milioane, 78.02% din acestafiind furnizat în Rusia. Cu un an mai târziu, acest indicator s-a micşorat la doar $161.1 milioane, aproapede 1,7 ori mai mic decât în 2005.După embargoul impus de Rusia, vinificatorii au început să caute pieţe noi. În 2007 producătorii majori s-au bucurat de vânzări bune pe piaţa din România, Republica Cehă, Polonia, Kîrgîzstan, Kazahstan,Belarus, etc. Acel an a fost marcat de o majorare de 5.5% a exportului din industria respectivăcomparativ cu 2006 cu Ucraina, Belarus şi Kazahstan, acestea fiind pieţele principale (Figura 2).Figura 2. Structura exporturilor a produselor vinicole pe ţară, ianuarie-august 200743 Sursa: Biroul Naţional de Statistică4 Sursă: “Moldova-Vin”, 2007 8
  9. 9. Acordul semnat dintre Republica Moldova şi Rusia în cadrul Summit-ului din iunie 2007 a fondat caleapentru reîntoarcerea vinurilor din Moldova pe piaţa rusească, în speranţa că vânzările vor reveni .Oricum în lipsa vinurilor din Moldova, mulţi producători noi de vinuri au reuşit să pătrundă pe piaţarusească, din Spania, Franţa, Italia şi Argentina, şi care s-au poziţionat pe segmentul de mijloc şi mai susde preţuri. Cât priveşte concurenţii direcţi din Ungaria, Bulgaria, Ucraina, aceştia au ocupat pe deplinsegmentul de mai jos, substituind produsele vinicole din Moldova.La moment vinurile din Moldova foarte lent revin pe piaţa lor tradiţională principală, însă odată cuinvazia concurenţilor, această re-cucerire este foarte anevoioasă şi costisitoare. Printre cele mai marigreşeli comise de vinificatorii moldoveni pe piaţa rusească se enumără următoarele: aspecte ce ţin decalitatea produsului; lipsa campaniilor publicitare; concentrarea produselor nemijlocit pe segmentul depreţuri mici (pe când segmentul cu preţuri medii era absolut liber). Mai mult ca atât, ultimul factor esteopinia vehiculată în rândul populaţiei din Rusia cu privire la calitatea joasă a vinurilor din Moldova.Cu toate că, embargoul impus de Rusia a adus daune covârşitoare industriei vinicole din Moldova, acestaa devenit şi un fel de stimulent pentru o tranziţie spre o etapă absolut nouă de dezvoltare a ramurii devinificaţie în ţară. În rezultat, majoritatea producătorilor au venit cu cele mai bune soluţii pentruprosperitatea acestei industrii:• Diversificarea pieţei (o mai mică dependenţă de piaţa rusească);• Expansiunea pieţei interne;• Intensificarea controlului asupra calităţii producerii vinului, aplicând tehnologii şi materie primă nouă;• Elaborarea unei strategii bine planificate corporative de marketing.În ultimii ani industria încearcă să reînvie. Multe vinării colaborează cu vinificatorii din ţările principaleproducătoare de vinuri aşa ca Italia, Franţa, Australia, şi Noua Zeelandă. Aceştia lucrează împreună cucomercianţii locali de vinuri, împărtăşind cunoştinţele lor despre practicile moderne de vinificaţie,inclusiv acele cunoştinţe şi practici necesare la producerea vinurilor tinere, fructuozitatea gustului la vin,care se bucură de popularitate în toată lumea. Vinificatorii din Moldova foarte rapid au adoptat acestepractice, combinîndu-le cu stilurile tradiţionale de vinuri pentru a produce vinuri care sunt specificeMoldovei şi teritoriului respectiv. 9
  10. 10. B. Evoluţia Pieţei / tendinţele Industria vinicolă continuă să fie dominată de companiile mari, multe din ele cu capital rusesc, sau care iniţial au reprezentat pîrghia de comercializare ale Vinăriilor moldoveneşti şi care erau stabilite în Rusia, în scopul promovării diferitor mărci comerciale, însă ulterior s-au transformat în nişte companii cu drepturi depline. Anumiţi producători de vinuri s-ar putea să se confrunte cu careva dificultăţi pe termen scurt în procesul de transformare a activităţii lor, pentru a face faţă cererii ruseşti la vinuri de la calitate joasă spre medie pentru vinuri de clasa premium de pe piaţa Europei de Vest. Viticultura Viticultura din Republica Moldova se caracterizează printr-o gamă semnificativă de soiuri de struguri, preponderent de origine europeană (estimativ 90 % de soiuri). Cele mai comune soiuri pentru vin alb care constituie aproximativ 70 % din întreaga suprafaţă cultivată includ Pinot Gris, Chardonnay, şi Sauvignon, pe când celelalte 30% reprezintă soiurile pentru vinuri roşii Cabernet Sauvignon, Merlot şi Pinot Noir. Cele mai importante regiuni unde se cultivă viţa de vie în Moldova sunt situate în Centrul şi Sudul Republicii, cu soluri fertile şi latitudine similară cu regiunea Bordeaux şi Burgundy a Franţei. Suprafaţa totală plantată cu vii a suferit un declin de aproximativ 40% începând cu mijlocul anilor 1980, ce se estimează la 150,000 hectare în 2007. Tabelul 1. Suprafeţele plantate cu vii5 (mii hectare)Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Toate categoriile de producătoriSuprafaţa 149 154 152 149 146 148 150 150plantată cu viiDin care 142 150 148 143 138 140 140 138roditoare Sectorul vinicol Cât priveşte tipurile de vinuri produse, predominante sunt cele demiseci şi demidulci reprezentând 75 % din producerea totală de vinuri. Vinăriile din Moldova dispun de un potenţial de producere de până la 1.0 mlrd. de sticle pe an. Figura 3. Produsul industrial vinicol în Moldova 5 Sursa: Anuarul statistic din Moldova 10
  11. 11. Figure 1. Moldova Wine Industry Output 10% 5% Semi-dry and semi 10% sweet Wines Dry Table Wines 75% Sparkling Wines Fortified Wines Source: Moldova-Vin, 2009Piaţa principală pentru vinurile produse în Moldova rămâne să fie spaţiul CSI (ocupând mai mult decât80% din exporturi6), unde brandul vinului moldovenesc este deja bine cunoscut în rândul consumatorilorîncă de pe timpurile epocii sovietice.Pieţele cheie ale UE pentru vinul moldovenesc sunt încă nevalorificate, parţial din motivul calităţii mediiale produselor vinicole din Moldova şi a expunerii limitate a vinăriilor şi a exportatorilor din Moldovafaţă de distribuitori şi vânzătorii en gros din diferite pieţe europene. Oricum, odată cu intensificareaprocesului de privatizare şi refinanţare din partea noilor proprietari, au fost modernizate tehnologiileprecum şi sistemele de management în anumite fabrici mai mari de vinuri, ceea ce a dus la oîmbunătăţire considerabilă a calităţii şi ambalării produselor, pentru ca să se întreprindă primii paşi înrealizarea unor volume modeste de produse vinicole exportate pe piaţa europeană.Vinul exportat în UE a fost preponderent îmbuteliat şi s-a concentrat pe o varietate de pieţe în primulrând în anumite ţări ale Europei de Est, aşa ca Polonia, Republica Cehă, România şi Germania. Piaţavinicolă nemţească rămâne de a fi una din cele mai mari din lume cât priveşte vinul importat, unde peste50% din vinul consumat este cel importat. Vinurile moldoveneşti prevalează pe nivelul de jos al pieţei şise confruntă cu o concurenţă serioasă – vinurile provenite din Europa de Est şi anume cele din Bulgaria,Ungaria şi România.Din 2008, Moldova beneficiază de cotele UE. Exportul vinurilor în baza acestor cote continuă să rămânăscutit de taxe vamale, ex. în 2009 au fost oferite 700 mii Dal de vin pentru a export pe pieţele UE. Înconformitate cu principiile ATP+ cotele anuale trebuie să fie majorate (Regulamentul Consiliului (EC) No.55/2008 din 21 ianuarie 2008).Figura 4. Exportul vinurilor îmbuteliate moldoveneşti în Europa76 BNS, exporturi ianuarie-iulie 20097 Ministerul Economiei 11
  12. 12. 350 300 250 Thousands dal 200 2007 2008 150 2009 100 50 0 Polland Czech Romania Germany Lituania Latvia UK RepublicÎn baza graficului putem concluziona că volumul exporturilor în majoritatea ţărilor UE a crescut, chiardacă 2009 cuprinde doar perioada de 9 luni. Exporturile în România, Letonia şi Regatul Unit la MariiBritanii şi Irlandei de Nord sunt în descendenţă, din motivul unei concurenţe crâncene de preţuri şi crizeifinanciare.Figura 5. Structura Exporturilor de vinuri moldoveneşti8 100,00% 88,80% 88,60% 90,00% 82,20% 80,00% 70,00% 60,00% 2007 50,00% 2008 2009 40,00% 30,00% 20,00% 10,10% 8,70% 11,60% 6,17% 10,00% 1,33% 2,57% 0,00% CIS EU Other countries8 Ministerul Economiei (2009 pentru 8 luni) 12
  13. 13. C. Structura comerţului (furnizorii, producătorii, reţelele de distribuire, cumpărătorii)FurnizoriiRecolta viilor moldoveneşti este mică, spre ex. în 2008, volumul mediu a recoltei de struguri pentru vinulalb a constituit 4,5 t/ha, care de abia de se compară cu recolta ţărilor concurente cheie aşa ca Georgia,unde recolta în 2001 a fost aproximativ 5 MT/ha, cu toate că aici recolta nu a fost semnificativ maiînaltă decât la alţi rivali majori din ECE, aşa ca Bulgaria (3.2 MT/ha) şi România (3.4 MT/ha). În pofidacelor spuse, recolta rămâne să fie extrem de joasă comparativ cu standardele internaţionale din spaţiulUE -15 unde cantitatea medie constituie 7.8 MT/ha, şi Australia unde recolta medie reprezintă peste 13MT/ha.Tabelul 2. Recolta brută de struguri9 (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 703.8 505.0 641.2 677.2 685.6 518.5 466.1 598.0 635 est.Primul motiv pentru recolta joasă este aplicarea insuficientă fertilizanţilor (în special a îngrăşămintelor şisubstanţelor chimice de protecţie a culturilor agricole), irigare insuficientă, dar şi aptitudinile tehnicelimitate ale fermierilor care au moştenit suprafeţe mici de vii în rezultatul procesului de privatizare.Transformările recente care au avut loc în cadrul fabricilor de vin au creat brusc o cerere excesivă pentrustruguri de calitate, care în pofida creşterii producerii nu poate fi satisfăcută de viile îmbătrânite. Mediaglobală a costului de plantarea şi întreţinerea unei vii pe parcursul perioadei de patru ani până la primaroadă se estimează la US$ 10,000, pe când costul plantării unei vii în Moldova se estimează la US$11,000-13,000.Cu toate acestea, multe din vinăriile private noi nu au suficiente investiţii şi o lipsă a resurselorfinanciare pentru a lansa un program semnificativ de plantare, pe când Societăţile de Acţiuni au pusimediat un accent sporit pe modernizarea echipamentului de prelucrare a materiei prime care asigurăun efect imediat asupra calităţii. Însă obţinerea strugurilor de o calitate înaltă va rămâne o problemă petermen scurt ori chiar mediu.VinificatoriiSectorul vinicol include producerea şi îmbutelierea vinului şi a altor băuturi obţinute de la fermentareastrugurilor. Tipic toate vinăriile se clasifică în trei grupe majore: • Producerea primară care prelucrează strugurii în vin brut; • Producerea secundară unde se îmbuteliază vinul; • Vinării combinate unde se combină producerea primară şi secundară. Tabelul 3. Structura Producătorilor de vinuri109 Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova10 Sursa: Fosta Agenţiei Moldova- Vin 13
  14. 14. Vinării cu ciclu de producere primar 65 Vinării cu ciclu de producere secundară 24 Vinării combinate 62 Vinării ce produc vin spumos 12 Fabrici de producere a divinului 10Industria vinicolă în Moldova cuprinde 173 de producători de vinuri specializaţi în producerea vinuluiliniştit, vinului spumos şi a altor băuturi. În pofida investiţiilor în echipament nou şi modern pentruprocesarea strugurilor, păstrarea vinului şi echipament pentru îmbuteliere, în mare parte din Europa devest, capacitatea în cazul majorităţii întreprinderilor rămâne mică folosind doar 20-30 % din capacitatealor de producere11.Structura costurilorCifrele reflectate în Tabelul 4 reprezintă costurile estimative în baza informaţiei oferite de câteva vinării,şi prezintă magnitudinea relativă a costurilor implicate ce ţin de producerea vinului în Moldova. Spredeosebire de alte ţări concurente din spaţiul CSI, producătorii din Moldova au o preferinţă puternicăpentru importul dopurilor precum şi a materialului de ambalare din Europa de Vest, ceea ce nu a fostsemnificativ influenţat de careva regulamente ale pieţei interne sau externe.Tabelul 4. structura costurilor directe în Moldova pentru a produce vin îmbuteliat de la calitate joasăpână la medie (Preţurile sunt indicate în ) Resursele Resurse interne % importate Achiziţionarea strugurilor şi transportarea la 0.13 14% fabrică Procesarea (fermentarea şi filtrarea) 0.19 20% Sticla 0.16 17% Dop 0.025 3% Capsule, Etichete şi ambalare 0.08 9% Îmbuteliere 0.15 16% Costul certificării 0.04 4% +/- Marja între producători 0.10 11% Transportarea la hotar 0.05 5% Subtotal (FOB) 0.11 0.82 0.93 Procent din preţul total FOB 12% 88%Costurile directe indicative pentru producătorii moldoveni sunt similare cu acele raportate în ţărileconcurente din CSI / ECE aşa ca România şi Georgia, unde costul strugurilor s-a calificat ca cel mai înaltcost al producerii, pe când costul pentru dopuri şi produsele de ambalare, fiind mai înalt în Moldova11 Moldova Vin 14
  15. 15. decât acelea din majoritatea ţărilor ECE, deoarece producătorii, istoric, au avut o preferinţă pentrudopurile şi etichetele importate. Pentru multe vinării europene care au în proprietatea lor vii, costulcultivării viţei de vie se raportează să fie mai mic decât cel estimat în regiune; la 50-55 % în Germania,mult din care îl ocupă costul pentru forţa de muncă.Reţeaua de distribuţieCanalele de distribuţie în Republica Moldova.În conformitate cu anumite estimări desfăşurate în 2006, aproximativ 2 mil. sticle au fost comercializatepe piaţa locală. Numărul de sticle de vodca comercializate în acelaşi an a atins 40 mil. sticle. Moldova afost catalogată ca ţară cu un consum sporit de alcool printre celelalte 16 ţări în grupul cu 7.0 litre dealcool pe cap de locuitor (est. 1998): Republica Cehă, Franţa, Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg,Portugalia, Slovenia, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria, Letonia, Federaţia Rusă, Fosta RepublicăIugoslavă Macedonia şi Ucraina.Comercializarea vinului în Moldova este redusă comparativ cu celelalte băuturi alcoolice tari. Există odistribuţie largă de vinuri pe teritoriul întregii ţări, cu nişte campanii modeste de publicitate, care defapt, ar fi încurajat consumul vinului. Structura generală a distribuţiei vinului în Moldova este asiguratăpe canale «on trade» şi «off trade».Canalele «off trade» deţin cota cea mai mare din volumul comercializat. Acestea reprezintă reţelele desupermarketuri, supermarketuri independente, cash & carry, magazinele ce lucrează 24/24. Canalele«on trade» reprezintă barurile şi restaurantele. Sondajul de piaţă desfăşurat de “Magenta Consulting”direcţionat spre cumpărătorii locali «off trade» şi «on trade» de băuturi alcoolice pentru portofoliulmagazinelor retail.Canalul de distribuţie «off trade» se caracterizează printr-o varietate mai mare de băuturi alcoolice.Există un portofoliu similar de băuturi în segmentul «off trade» şi «on trade», oricum lanţul dedistribuţie «off trade» dispune de o gamă mai amplă de băuturi. Suplimentar la acestea, vinurilespumoase, lichiorurile, martini şi brandy pot fi des întâlnite pe rafturile magazinelor. În conformitate cudatele oferite de managerii cumpărători, canalele «off trade» din Chişinău şi din alte raioane nu variazăfoarte mult şi în mare parte se caracterizează prin aceleaşi tendinţe.Cele mai mari companii ce se ocupă de distribuirea vinului din Moldova, care furnizează şi sectoruluiHoReCa şi supermarketurilor, sunt Romatim, Glorinal, Elita-5 Altepi. Reţeaua cheie de supermarkete înMoldova sunt Green Hills, Fidesco, Nr.1, Fourchette, Metro Cash&Carry, Linella. Ţinând cont deconstatările “Magenta Consulting”, în mediu 30% din vânzarea băuturilor alcoolice le ocupă vinul.În sectoarele on-trade băuturile alcoolice de bază prezente în fiecare local sunt vodca, vinul şi coniac.Localurile «on trade» oferă consumatorilor cele mai populare băuturi pentru a promova vânzările,folosind cele mai eficiente instrumente. În felul acesta, vodca şi coniacul se bucură de cea mai marecerere în calitate de băuturi tari, odată ce restaurantele preferă să comercializeze mărcile cele maipopulare şi care se bucură de cerere. Între timp, majoritatea managerilor cumpărători au declarat cădispun de o mare varietate de băuturi în portofoliul său, aşa ca: vinul, vodca, coniac, brandy, bere,lichior şi vin spumos. Pe segmentul on-trade proporţia medie a vinului în structura totală de vânzărireprezintă 35%. Vânzările de vinuri on-trade depind de dimensiunea restaurantului. Vânzările pot variade la 300 la 2000 sticle pe an.Principalele aspecte de colaborare în reţelele «on trade» şi «off trade» sunt cantităţile de livrare,frecvenţa livrării, termenii de plată. În segmentul «off trade», livrarea este de regulă efectuată cel puţino dată pe săptămână, oricum în mediu ar putea fi şi două ori pe săptămână. Cantităţile de vin furnizat ar 15
  16. 16. putea ajunge şi la 300 de sticle în mediu. Condiţiile de plată de regulă se estimează la 25-30 de zile delucru după livrare. Marja «off trade» (distribuitorii, retailerii) de regulă constituie între 20-30%Pe segmentul «on trade» livrările de regulă se efectuează o dată pe săptămână, oricum sunt posibile şilivrări la cerere. Volumele de livrări diferă de la minimum o ladă (6 sticle) la 6 lăzi. Marja de distribuirepentru restaurante şi baruri este mai variată: 20-80% în mediu.D. Perspectivele sectorului în MoldovaViziunea pentru sectorul vinicolSectorul vinicol a fost expus unor serioase lovituri în procesul de tranziţie/schimbare, astfel suferind delipsă de investiţii în plantaţiile de viţă de vie, echipament învechit pentru ciclul primar de prelucrare amateriei prime care adesea afectează calitatea vinului precum şi îmbătrânirea viilor. Schimbările care auavut loc în primul rând au fost condiţionate de procesul de privatizare ce a permis investitorilor care auavut acces la finanţare semnificativă să preia controlul asupra acestor întreprinderi. Cu toate că multe viimai rămân fragmentate, o consecinţă a unui proces defectuos de privatizare al terenurilor,transformările recente în cadrul fabricilor şi consolidarea terenurilor de către companiile agricole mariduc la nişte soluţii dominate de piaţă şi la constrângeri ce ţin de furnizare. Procesul de replantarea viilorîncepe cu adevărat în serios, condiţionat de cererea excesivă pentru strugurii de calitate care implică şicosturi, dar şi faptul că multe vinării au finisat procesul de modernizare a echipamentului, astfeleliberând fonduri pentru achiziţii directe sau luarea în arendă a viilor. Consecinţele probabile înrezultatul acestor acţiuni sunt că producătorii de talie mică vor fi treptat strâmtoraţi în afara sectoruluivitivinicol. În felul acesta nu va fi nici un temei legitim pentru intervenţiile Guvernului într-un procescondus de principiile de piaţă cu excepţia ca executivul ar putea să asigure că proprietarii de talie micăsă fie conştienţi de drepturile lor în calitate de posesori de terenuri, şi să nu existe impedimente serioasela importul rădăcinilor de calitate înaltă din Europa şi din alte ţări.E. Cadrul legislativ şi instituţionalLegea viei şi vinului No. 57 din 10.03.2006 stipulează cadrul normativ, economic şi social în domeniulcultivării butaşilor, viticulturii şi vinificaţiei. Aceasta de asemenea reglementează procesul de producere,prelucrare, comercializare, materialul săditor pentru producerea vinului, soiuri tehnice şi de masă destruguri şi alte produse în bază de must şi vin.Scopul acestei legi este de a crea condiţii necesare pentru cultivarea viţei de vie, a vinului şi a altorproduse în bază de vin şi must; pentru a se ajusta la cerinţele internaţionale în sectorul vinificaţiei; de aconsolida imaginea Republicii Moldova ca ţară, care se bucură de tradiţii frumoase în producereavinului, de a majora exportul vinului de înaltă calitate etc.Legea viei şi vinului conţine de asemenea prevederi speciale cu privire la investiţii în plantaţiile destruguri.Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic No. 1100 din 30.07.2000 asigură cadrul juridic,administrativ, de control şi calitate în domeniul fabricării şi circulaţiei alcoolului şi produselor derivate.Programul pentru reabilitarea şi dezvoltarea viticulturii şi industriei vinului 2002-2020 adoptat printr-ohotărâre de Guvern No. 1313 din 07.10.2002 are ca scop principal dezvoltarea unei ramuri puternice destruguri cu înaltă calitate şi produse vinicole, competitive pe piaţă şi cu o eficienţă economică înaltă.Hotărârea de Guvern cu privire la delimitarea arealului vitivinicol Nr.1366 din 01.12.2006 stipuleazăregiunile, centrele şi câmpurile delimitate cu areal vitivinicol. Aceasta de asemenea conţine listalocalităţilor incluse în centrele ce se ocupă de cultivarea viţei de vie. 16
  17. 17. Cadrul instituţionalAgenţia Agro-industrială "Moldova-Vin" este responsabilă pentru promovarea şi elaborarea politicii destat în domeniul vitivinicol, în conformitate cu legea viei şi vinului. Această instituţie a fost creată în bazadirecţiei “Moldova Vin” din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Datorită importanţeiacordate acestui sector în economia Moldovei, Agenţia a devenit independentă în 2002. În 2005instituţia dată a fost redenumită în Agenţia Agro-Industrială "Moldova-Vin".Situaţia, însă, s-a schimbat recent. Noul Parlament a modificat Legea cu privire la Guvern şi funcţiileAgenţiei vor fi preluate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.Există de asemenea Colegiul Naţional de viticultură şi vinificaţie – una din cele mai vechi instituţii şi unicadin sistemul educaţiei secundare de specialitate care instruieşte specialişti calificaţi în domeniulviticulturii şi vinificaţiei.Institutul de horticultură şi tehnologiilor alimentare este o organizaţie ştiinţifică, care dezvoltă noi soiuri,hibrizi de viţă de vie şi noi tehnologii în industria vinicolă.A fost întreprinsă analiza SWOT a sectorului vinicol din Republica Moldova pentru a scoate în evidenţăavantajele comparative ale sectorului, pentru a identifica punctele forte dar şi vulnerabilităţile sectoruluivinicol, pe unde acesta trebuie să se apere şi de unde trebuie să atace.2.2 PUNCTELE FORTEFactorii macroeconomici: − Nu a existat anterior vreo notorietate sub aspect negativ a ţării – nu există nici o atitudine negativă faţă de produsele din Moldova − Există asemănări de ordin cultural dintre Moldova şi UE − Există un statut înalt pentru industrie la nivel local, sunt produse nişte vinuri cu adevărat bune − O distribuţie bună pe teritoriul Moldovei − Forţe de muncă calificată cu o remunerare joasă − Nişte stiluri de îmbuteliere complexe şi inovative de la o întreprindere de producere a sticlei − Avantaje de cost: Moldova dispune de cel mai jos cost pentru forţa de muncă din Europa − Un preţ relativ competitiv pentru producţia finalăResursele şi condiţiile naturale: − Factorii naturali – o micro-climă unică pentru viţa de vie cultivată, sol bogat − Apropiată din punct de vedere geografic de hotarele UE − Resurse disponibile pentru producerea vinului pe bază ştiinţifică şi cercetări în domeniul vinificaţiei şi viticulturii − Amplasare apropiată a plantaţiilor de fabricile de vinMicrosfera: − Tradiţii îndelungate de producerea vinului, istorie − Careva pieţe de export bine stabilite şi personal calificat în domeniul marketing-ului de export 17
  18. 18. − Careva investiţii în echipament de vinificaţie nou şi bun, capacităţi complete în industria locală pentru producerea sticlelor / dopurilor / capsulelor / etichetelor / butoaie, plantaţii private / − Fabrici moderne − Calitatea înaltă a vinurilor (premii internaţionale) − O folosire relativ redusă a aditivilor pe plantaţii viticole2.3 PUNCTE SLABEFactorii macroeconomici: − O dependenţă excesivă de piaţa rusească de export (acum suspendată), o activitate limitată de export pe piaţa UE odată ce aceasta este încă nouă (comparativ cu cea ruseasca) şi este o piaţa necunoscuta pentru Moldova − Nu există vreo recunoaştere anterioara a Moldovei pe piaţa UE − O pătrundere întârziata pe piaţa UE comparativ cu Australia, Chile, etc. pătrunderea este mai dificila şi concurenta este mai mare − Suport insuficient din partea Guvernului, o colaborare insuficienta între şi în cadrul sectorului public şi cel privat − Absenţa unei strategii bine planificate la nivel naţional în domeniul vinificaţiei în scopul pătrunderii produsului şi promovării acestuia pe piaţa UE.Resursele: − Lipsa resurselor financiare pentru promovarea ţării şi a companiilor − Capacităţi insuficiente de marketing şi de caracter instituţional − Costul înalt al creditelorMicrosfera − Anumite soiuri cum ar fi “vitis labrusca” care sunt nevandabile pe piaţa UE − Problema dimensiunii sticlei de 70 cl − Stilul de gust care este prea dulce pentru majoritatea ţărilor UE − Anumite vinării necesită o schimbare completă a echipamentului − Puţină inovaţie în evoluţii noi aşa ca „screw-cap”, etichetarea poate să rămână de stil vechi − Management insuficient în cadrul întreprinderii − Utilizarea incompletă a capacităţii fabricii − Vii îmbătrânite − Depozite pline cu vin − Productivitatea viilor moldoveneşti este joasă2.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ŞI PROBLEMELE CHEIE (PUV: P.F+P.S)În baza punctelor forte şi slabe la nivel intern, pot fi concluzionate competenţele de bază a industrieivinicole din Moldova, care asigură valoarea unică a vinului moldovenesc faţă de concurenţi şi este dificilde a o imita şi implementa.Competenţele cheie: 1. FACTORII NATURALI 18
  19. 19. Factorii naturali din Moldova ca o combinaţie dintre un microclimat unic (soare, ploi, temperatură), sol fertil, poziţionare geografică avantajoasă pe aceeaşi latitudine ca şi Franţa şi partea de nord a Italiei. 2. Apropierea de UE Apropierea de UE descoperă multe avantaje pentru Moldova. Datorită efectului combinat a unei amplasări apropiate din punct de vedere geografic, a unei forţe de muncă competente cu un nivel jos de remunerare, preţ competitiv pentru produsul final, asemănări culturale, Moldova poate concura cât priveşte aranjamentele logistice, rata cost/preţ şi reacţia la cerere.Problemele cheie: 1. CONCURENŢA Concurenţă înaltă pe piaţa UE şi faptul că Republica Moldova nu este recunoscută peste hotare, criza supra-producerii, criza mondială – toţi aceşti factori împreună creează dificultăţi producătorilor moldoveni să pătrundă şi să devină competitivi pe piaţa UE. Soluţia: campanii de promovarea ţării prin intermediu mass media, târguri, experţi în vinuri, etc. pentru a promova imaginea R. Moldova în UE. 2. LIPSA FINANŢELOR ÎN SCOPUL PROMOVĂRII Situaţia economică dificilă a Republicii Moldova, vulnerabilităţile politice recente au împiedicat alocarea de fonduri pentru promovarea ţării peste hotarele acesteia. Soluţia: De a stimula Guvernul Moldovei şi de a atrage resurse financiare de la investitori străini prin intermediul ONGurilor, proiectelor, băncilor, etc. Bugetul final este prezentat în Anexa X 3. LIPSA CAPACITĂŢII DE A SE ADAPTA LA SCHIMBĂRI Vinificaţia mondială modernă a suferit schimbări suficiente pe parcursul ultimilor 10-15 ani. O concurenţă în ascendenţă, tendinţă schimbătoare în consum, tehnologii moderne au impus producătorii din toată lumea să fie extrem de reactivi pentru a rămâne competitivi. În această lumină de idei, Moldova trebuie să se perfecţioneze considerabil, suferind astfel de o utilizare insuficientă a capacităţii sale. Soluţie: • De a crea soiuri unice locale de viţă de vie asociate cu ţara • De a reorienta producerea spre vinurile seci • De a implica sisteme moderne de producere • De a investi în evoluţii noi („screw caps”, design modern, abordări inovative de marketing) • De a fi adaptivi la tendinţele şi inovaţiile pieţeiPUV (Punctele Unice de Vânzare) 1. PRODUCEREA ECOLOGICĂ DE VIN În condiţiile moderne, unde sănătatea şi mediul ambiant se bucură de o importanţă în creştere, Moldova este aptă să producă şi să ofere pieţei vin prietenos mediului ambiant, adică vin ecologic sau bio, prin utilizarea tehnologiilor inovative în procesul de producere, şi care nu va aduce nici o daună mediului ambiant şi în acelaşi timp va îmbunătăţi calitatea produsului final. 2. O ţară cu văi şi coline 19
  20. 20. Moldova ar putea să-şi folosească particularitatea geografică specifică a sa pentru a promova ţara peste hotarele. O utilizare comună de către toţi producătorii a ideii că Moldova este o ţară cu văi şi coline pe parcursul campaniei specializate de promovare a ţării peste hotare ar putea să ajute la stabilirea identităţii ţării. 3. FLEXIBILITATEA ÎN AFACERI Apropierea de UE oferă şi continuă să ofere în continuare avantaj substanţial şi unic, în felul său, pentru producătorii de vin din Moldova – flexibilitate în producere, costuri, preţuri, logistică, oferte şi în final timp. Moldova este capabilă să reacţioneze foarte rapid la schimbările de pe piaţa UE.2.5 AMENINŢĂRI (la nivel INTERN)Imaginea − Vulnerabilitatea politică a ţăriiPieţe − Embargoul impus de Federaţia Rusă ar putea fi abandonat mai greu sau controalele exagerate vor fi permanent impuse la hotarul cu Rusia − O concurenţă în creştere pe toate pieţele ţintă − Un consum în creştere a băuturilor alcoolice tari şi a beriiResursele − Criza în rezultatul surplusului producerii de vin − Criza economică mondială − Aspectele vulnerabile d.p.d.v. economic ale ţării − Conducerea unor fabrici de vin ezită faţă de necesitatea unor schimbări, − Bulgaria poate impune o ameninţare foarte competitivă şi reală în Rusia şi UE EU (Bulgaria împărtăşeşte multe din avantajele Moldovei şi produce vinul la gustul şi standardele europenilor la un preţ jos), − O vreme rea ar putea să distrugă recolta de struguri (această ameninţare nu este unică doar pentru Moldova), − O panică cu privire la contaminare ar putea ruina piaţa Moldovei de peste hotare (aşa după cum s-a întâmplat în 1985 cu vinul in Austria şi cu glicolul dietilenic).2.6 OPORTUNITĂŢI (PE INTERN)Imaginea: − Cadrul politic în schimbare la moment în Moldova va duce la relaţii mai apropiate cu UE şi o pătrundere mai uşoară pe piaţă;Pieţe − Piaţa UE este deschisă pentru vinul moldovenesc începând cu soiurile vitis vinifera (în special Cabernet Sauvignon / Chardonnay) într-un stil nu dulce şi într-un volum al sticlei de 75 cl (Marea Britanie şi Suedia are putea oferi un potenţial cu toate că Polonia / ţările Baltice nu ar trebui să fie ignorate) − Moldova a fost şi ar putea să fie şi în continuare cel mai mare furnizor de vinuri pentru Rusia, una din pieţe cu cea mai mare perspectivă − Diversificarea pieţei (Rusia şi alte ţări CSI, Europa, SUA, Asia); 20
  21. 21. − Vânzări în vrac (către ţările CSI) are putea oferi avantaje considerabile: oportunităţi de comercializare în volume mari – un volum mai mare de producere – mai multe oportunităţi financiare – mai multa flexibilitate în preţ – etc. − O cerere în creştere în UE pentru vinurile din ţări noi − China şi India în calitate de pieţe de perspectivă pentru viitorResursele: − Anumite fabrici de vinuri au investit în mod înţelept în echipament nou − Alte părţi ale economiei moldoveneşti demonstrează o creştere şi investiţi din afară − O roadă cu adevărat spectaculoasă de struguri /recolta de struguri are putea ridica volumul exporturilor în mod considerabil (aceasta este exact ceea ce s-a întâmplat în Argentina în 1996; aceasta a inclus Argentina pe harta mondială de vinuri pentru prima oară, şi Argentina şi-a menţinut din acele timpuri cota mondială la comercializarea vinurilor.) − Preferinţele comerciale autonome acordate de UE pentru Moldova − Consultanţă europeană în producerea vinului şi marketing; − Suport financiar de stat în plantarea viţei de vieÎn felul acesta, pentru a înregistra progres în sector şi de a mări nivelul exporturilor, actorii din sectorulvinicol din Moldova ar trebui să-şi consolideze eforturile ca să menţină poziţiile forte ale industrieivitivinicole, să identifice posibilităţi pentru a schimba/înlătura părţile slabe spre nişte oportunităţiprioritizate, astfel minimizând ameninţările.2.7 PROVOCĂRILE SECTORULUI & STRATEGIA ŢĂRIIProducătorii de vin din Moldova trebuie să facă faţă următoarelor sfidări/provocări: 12Se atestă o porţiune mare de plantaţii îmbătrânite de viţă de vie din toată suprafaţa cultivată cu soiuritehnice de struguri (aproximativ 75 %, factor care contribuie la diminuarea productivităţii vinului,calităţii şi competitivităţii.În al doilea rând, există un număr exagerat de mare de proprietari de vii - 39 000, care nu sunt afiliaţinici unei asociaţii profesioniste.În Moldova sunt înregistrate mai mult de 175 de companii de vin. Cu toate că există careva asociaţii îndomeniu, activitatea lor nu este suficientă.Există de asemenea careva impedimente de caracter organizaţional şi logistic în sectorul vinicol dinMoldova aşa ca marca comercială de stat obligatorie, plăţile în fondul revitalizării industriei vitivinicole,certificarea.O plată specială se percepe astăzi la exportul produselor vinicole. Această plată constituie 20 eurocenţiper litru şi se colectează pentru fondul de stat pentru revitalizarea viticulturii.Marca comercială de stat (MCS) este oferită de Centrul pentru evidenţa circulaţieialcoolului etilic şi produselor alcoolice. Aceasta costă 0.20 MDL per unitate. MCS conţineinformaţie codificată cu privire la producerea vinicolă şi caracteristicile producătorului. Aspectul negativeste că d.p.d.v tehnologic este dificil de a aplica pe sticlă şi se măreşte costul producerii.12 Sursa: fosta Agenţie Agro-industrială “Moldova-Vin” 21
  22. 22. Cu toate că anumite fabrici de vin au fost certificaţi cu ISO 9001, pentru majoritatea companiilor vinicolepracticile curente cu privire la condiţiile sanitare, calitatea medie a produselor, practicile demanagement şi sistemul contabil nu sunt conforme cu cerinţele certificării respective.O altă problemă specifică este lipsa brandului unic moldovenesc. Cu toate că fiecare companie foloseştebrandul său individual, va fi mai bine pentru imaginea Moldovei să existe un brand unic (spre exemplu“Vinurile Moldovei”).O alocare insuficientă a resurselor financiare pentru activităţi de promovare este o altă problemă.Autorităţile publice, instituţiile de stat precum şi companiile vinicole implicate în promovare nu dispunde posibilităţi suficiente pentru a promova vinul pe larg.Băncile oferă la moment credite companiilor vinicole la rate foarte înalte (de la 21-22 % în valutănaţională şi 10-12 % în USD sau Euro). Aceste condiţii sunt foarte dure pentru producători. Valoareatotală a datoriilor companiilor vinicole către bănci ajunge până la 1 mlrd 200 mii lei.Cultura subdezvoltată a consumului de vin îmbuteliat reprezintă o altă problemă. Se înregistrează o cotăredusă de piaţă pentru vinul îmbuteliat (5 %), deoarece consumatorii preferă vinul de casă. Anumitesoluţii ar fi majorarea consumului prin intermediul campaniilor de mediatizare, prezentând şipromovând avantajele vinului îmbuteliat comparativ cu vinul de casă /bere, impozitarea băuturiloralcoolice în dependenţă de conţinutul de alcool.Una din provocările sectorului vitivinicol este lipsa unui proces de reflectare şi planificare pentru apregăti capacitatea de absorbţie a şocurilor externe (ex. Embargoul impus de Federaţia Rusă în 2006).Astfel, trebuie să fie creat un comitet pentru managementul crizei cu reprezentanţi ai Guvernului şisectorului privat care se vor focusa asupra identificării necesităţilor şi a modalităţilor de adresare şisoluţionare a lor.Un alt aspect critic este nivelul insuficient de responsabilitate din partea Guvernului pentru dezvoltareasectorului vitivinicol. Ar fi util de creat doar o Agenţie Guvernamentală, responsabilă pentru problemeleîntregului sector vitivinicol. Rolurile acestei Agenţii trebuie să fie clar comunicate, iar activităţile descriseîn mod transparent, astfel ca să fie atins nivelul înalt de responsabilizare pentru dezvoltarea sectorului înîntregime.Este de asemenea necesar de a îmbunătăţi sistemul educaţional, de a asigura instruire în cadrulsectorului în întregime şi de a moderniza viticultura şi vinificaţia la cele mai moderne practici ca sădevină competitiv pe piaţa mondială.Perspectivele de dezvoltare pe termen mediu şi pe termen lung ale sectorului vor depinde în mod crucialde îmbunătăţirea calităţii vinului pentru a păşi pe noi pieţe ale UE.Este clar că mecanismele de piaţă prezintă potenţialul pentru a adresa constrângerile ofertei, oricumaceasta va necesita o stabilitate de politici din partea Guvernului pentru a asigura continuitatea acestuiproces.Adiţional la stabilitatea de politici, au fost elaborate recomandările de mai jos în baza potenţialului lorde a reduce structura costurilor directe la nivelul companiilor individuale. 22
  23. 23. Aspectul financiarDe a lichida Regulamentul cu privire la limitele de timp pentru repatrierea fondurilor – Sistemul existentde sancţionare a exportatorilor de vin care nu repatriază mijloacele băneşti timp de 90 zile prezintă openalitate dublă pentru cazul tranzacţiilor cu cont deschis. În cazul în care clientul nu efectuează plata şiluând în consideraţie că mijloacele băneşti sunt adesea repatriate după perioada de 90 zile, de lafabricile de vin se percepe un procent la plată (dobândă) dar totodată ei nu vor putea să primeascăvaloarea iniţială înregistrată pe factură. Acest regulament de fapt nu reduce potenţialul de contrabandăa valutei străine din ţară deoarece există alte metode alternative pe care ar putea să le foloseascăcompaniile, aşa ca formarea preţului la transfer, etc. Odată ce ratele dobânzii se calculează la capitalulde lucru, este şi în interesul exportatorilor să-şi recupereze valorile de pe facturi pe cât de curândposibil. Astfel excluderea acestei prevederi are economisi fabricilor de vin şi exportatorilor din timp şicheltuieli, cât priveşte personal suplimentar şi costuri pentru servicii juridice.Liberalizarea regulamentelor ce ţin de împrumutul în valută străină –Regulamentul actual limiteazăcapacitatea fabricilor de vin să ia credite în valută străină. Atunci când companiile obţin valuta aceastapoate fi folosită doar pentru importul produselor auxiliare. Nu este clar atunci de ce băncile ar trebui săse împovăreze cu acordarea creditelor în valută străină doar pentru importuri, atunci când profilul derisc (cât priveşte valuta străină) este considerabil mai mic la acordarea împrumuturilor pentru piaţa deexport. Astfel toate companiile sunt nevoite să acceseze o piaţă creditară locală mai scumpă unde ratadobânzii poate fi până la 10 % mai înaltă decât ratele pentru creditele acordate în USD. Iată de ce are fibine de exclus acest regulament şi de eliberat companiile de această constrângere semnificativă.Simplificarea sistemului de restituire a impozitelor – Sistemul de restituire a impozitelor care esteneîndemânatic şi ineficient creează costuri considerabile pentru companii şi se estimează la 2 –3 %dinrulajul companiilor. Guvernul va trebui să ia în consideraţie opţiuni pentru micşorarea acesteiconstrângeri. O metodă ar fi de a examina posibilitatea implementării treptate a unui sistem cu scutirede impozite la export în baza principiului Zonă cu prelucrare pentru Export dar la nivel de fiecare vinărieîn parte adică sistemul in-bond (sistem vamal care permite evidenţa importurilor şi exporturilor). Esterecunoscut faptul că succesul unui astfel de sistem va trebui să depindă de ajustarea procedurilorexistente, un număr clar identificat de inspecţii periodice, şi o capacitate de monitorizare mult maiperformantă.Aspectele ce ţin de accesul pe piaţăDe a majora numărul laboratoarelor acreditate capabile să testeze conform standardelor UE – Existenţadoar a unui laborator acreditat să testeze conform standardelor UE rămâne preocuparea că producătoriinu beneficiază de preţuri competitive pentru serviciul de testare. La moment acesta constituie 2 – 3 %din valoarea mărfii. Odată cu creşterea volumelor există speranţa că vor fi acreditate şi alte laboratoarepentru a asigura dezvoltarea unei pieţe competitive.Aspecte ce ţin de mediul de politiciPrivatizarea vinăriilor rămase şi celor controlate de stat – Nedorinţa Guvernului de a privatiza vinăriilerămase în controlul statului continuă să expună sectorul în faţa riscurilor de politici, în special tentaţia dea oferi suport continuu direct şi indirect acestor fabrici. Privatizarea acestor întreprinderi va îmbunătăţinivelul de încredere în cadrul industriei în întregime şi va asigura un semnal bun pentru alţi investitoristrăini care au dorinţa de a investi în aceste vinării mici şi multe la număr.Crearea unui teren de joc pentru toţi participanţii indiferent de dimensiune – Schimbări rapide pe pieţeleexistente şi noi ceea ce implică existenţa unei game diverse de producere / modele de prelucrare care sevor dezvolta pentru a satisface diferite nişe de piaţă. Astfel politica Guvernului va trebui să se focuseze 23
  24. 24. pentru a asigura un teren egal pentru toţi participanţii. Din acest motiv va fi necesar de a revizui anumitepolitici cum a fi plata existentă pentru licenţiere. Plata este impusă tuturor solicitanţilor care doresc săactiveze în calitate de companie vinicolă. Oricum plata fixă curentă în mărime de 36 000 leidiscriminează producătorii mai mici. În acest scop aceasta trebuie implementată într-o manieră mult maiechitabilă, ţinând cont de posibilitatea introducerii unei plăţi în bază de scală ascendentă în dependenţăde volumul de struguri prelucrat.Elaborarea unui mandat clar şi explicit pentru Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - care artrebui să se concentreze asupra facilitării exporturilor prin intermediul unor astfel de activităţi capromovarea vinurilor moldoveneşti pe pieţele străine, şi să ofere asistenţă întreprinderilor care se află înproces de judecată pentru neachitare sau alte încălcări cu privire la pieţele destinatare.Crearea unui mediu favorabil de politici. Mediul existent de politici creează o povară considerabilăpentru întreprinderile vinicole şi exportatorii de produse vinicole, în special în domeniul repatrieriimijloacelor băneşti, împrumuturile în valută străină precum şi dificultăţile ce ţin de restituireaimpozitelor. Acestea implică costuri suplimentare semnificative pentru industrie şi reducecompetitivitatea pe pieţele din ce în ce mai multe şi sensibile la preţ.Guvernul trebuie în mod urgent să re-evalueze eficacitatea şi relevanţa acestor politici şi să leactualizeze. Oricum este important de remarcat faptul că regulamentele vamale interne nu suntconsiderate ca o constrângere în calea comerţului, comparativ cu alte sectoare, conform experienţeiacumulate de majoritatea vinificatorilor şi întreprinderilor vinicole pe parcursul anilor, pentru a minimizaîntârzierile.Moldova prezintă în continuare un risc suveran pentru mulţi investitori din cauza schimbărilor frecventeîn cadrul regulatoriu şi de politici. Oricum sectorul vinicol nu a fost afectat atât de semnificativ ca şi altesectoare cât priveşte investiţiile în interior, şi a beneficiat de fluxuri de capital din Rusia.Aceşti noi investitori ruşi /proprietari de companii vinicole înţeleg necesitatea dezvoltării contactelor cupieţele europene pentru ca să fie atinse scopurile de lungă durată şi anume de accesa piaţa. Respectiv,prin recrutarea consultanţilor francezi şi italieni întreprinderile vinicole au putut să întreprindă primiipaşi pe o nouă piaţă. În pofida acestui fapt există multe companii vinicole care încă necesită investiţii,cunoştinţe şi contacte pentru a accesa aceste pieţe mai noi pe care are putea să le aducă noii investitori.Instabilitatea cadrului de politici ce se atestă în ultima vreme creează temeri serioase în rândulinvestitorilor europeni pentru a direcţiona resursele încoace .Opunerea Guvernului de a reduce prezenţa sa în cele 11 întreprinderi vinicole controlate de stat,“întreprinderi strategice” continuă să expună sectorul unor riscuri suplimentare de politici. În situaţiaunui status quo există pericolul că Guvernul are putea să opteze pentru impunerea unor controalesuplimentare pentru a-şi proteja întreprinderile, ceea ce are putea fi în detrimentul altor companiivinicole din sectorul privat. Astfel privatizarea acestor companii va reduce substanţial aceste riscuri şi aroferi un semnal pentru încurajarea investiţiilor străine în sector.Starea politicilor guvernamentale în sectorul de vinificaţie a pus accentual pe dezvoltarea şi consolidareaîntreprinderilor mai mari, adesea în detrimentul jucătorilor mai mici de pe piaţă. Introducerea unei ratefixe la eliberarea licenţei este un bun exemplu pentru a ilustra această politică. Cu o schimbare rapidăspre pieţele principale cea din Rusia / ţările CSI, şi o pătrundere modestă pe piaţa europeană, este puţinprobabil să există o varietate de modele de producere care vor putea să satisfacă diferite nişe de piaţă.Astfel Politica Guvernului trebuie să asigure măsuri pentru a crea o platformă nivelată pentru toţiproducătorii şi companiile vinicole fără nici o abordare discriminatorie faţă de dimensiunile acesteia. 24
  25. 25. CONSTRÂNGERI ÎN CALEA COMERŢULUIImpozitarea şi administraţia vamalăContribuţia industriei vinicole la veniturile publice a fost organizată în trei tipuri de impozite, impozitulpe profit, Taxa Cu Valoare Adăugată (TVA) şi Accizele. Istoric, cota contribuţiei cu impozitele înagricultură este considerabil mai joasă decât cota agriculturii în PIB, ceea ce a dus la un scepticismgeneral manifestat de Guvern faţă de exportatori. Oricum oficialii Guvernului rămân suspicioşi, adeseachiar şi cu careva justificări că contrabanda, o sub-estimare/sub-evaluare a importurilor, şi formareapreţurilor la transfer sunt specifice pentru această industrie. Respectiv, există o necesitate pentru uncontrol administrativ mai riguros pentru a asigura că sectorul vinicol, fiind unul din contribuabilii cheie îneconomie, ocupă o cotă reprezentativă din volumul total de impozite colectate.Şi anume în acest context Guvernul a impus diferite impozite asupra resurselor cheie în procesul deproducere, care teoretic trebuie să fie restituite dacă produsul este exportat, luând în consideraţie căGuvernul foloseşte principiul de destinaţie pentru taxarea indirectă.Există şi careva impedimente de caracter organizaţional şi logistic în sectorul vinicol din Moldova, aşa camarca comercială obligatorie de stat, plata în fondul revitalizării industriei vinicole, certificarea.O plată specială la moment se colectează la exportul producţiei vinicole. Această plată constituie 20eurocenţi per litru şi se colectează în fondul de stat pentru revitalizarea viticulturii.Marca comercială de stat este oferită de Centrul pentru evidenţia circulaţiei alcooluluietilic şi produselor alcoolice. Si costă 0.20 MDL per unitate. Marca comercială conţineinformaţie codificată despre producerea vinicolă şi caracteristicile producătorului. Aspectul negativ estecă d.p.d.v. tehnologic este dificil să fie aplicată pe sticlă dar şi majorează costul producerii.La moment Guvernul impune 5 % TVA pentru strugurii produşi în ţară, precum şi 20% pentru sticlaimportată. Accizele pentru diferite tipuri de vin variază de la 5 la 10 procente.Teoretic, toate accizele care se bazează pe preţ (ex. lucrări) sunt restituite cu excepţia combustibilului, şicu toate că multe vinării întârzie să-şi restituie impozitul, nici una nu a indicat că aceasta reprezintă oproblemă serioasă în faţa comerţului.În pofida celor mai bune intenţii ale Guvernului, întârzierile în restituirea TVA şi accizelor rămâne încontinuare o constrângere semnificativă pentru toate companiile vinicole şi exportatorii. Întârzierile depeste 6 luni de la data prezentării solicitării este ceva obişnuit iar în câteva cazuri exportatorii aumenţionat că solicitările nu au fost perfectate pentru restituire decât după un an. Până nu demultexportatorii din sector prezentau datoriile debitoare TVA la 10 % reducere pentru a reduce impactulasupra fluxului de numerar. Oricum, la momentul la care Guvernul va închide această posibilitate multefirme au avut un cost suplimentar pentru că angajau personal (în anumite cazuri chiar şi până la 12persoane pe o şarjă) care trebuiau să facă legătura cu inspectoratul de stat pentru ca să restituie acestemijloace băneşti. Aceste măsuri evident creează costuri suplimentare companiilor şi pot ajunge la 2 – 3% din cifra de afaceri (în dependenţă de volumul şi valoarea exporturilor) dacă aceste impozite nu pot firestituite timp de un an. O mare parte a acestor costuri este atribuită la plăţile suplimentare ca dobânzişi costuri de personal implicate pentru a obţine/incasa restituirea. Taxa efectivă impusă pentru exporturipoate fi şi mai mare deoarece aceste taxe indirecte niciodată nu sunt rambursate pe deplin. 25
  26. 26. Documentele principale necesare la devamare la Vama Moldovei pentru exportul produselor vinicole pepiaţa UE: 1. Licenţa la export 2. Certificatul de origine 3. Certificatul de conformitate 4. Raportul cu privire la testarea vinului 5. Certificatul igienic 6. Certificatul fitosanitar 7. FacturaCu toate că Moldova în realitate respectă codul vamal compatibil cu acel al UE, părerea exportatorilorde vin despre procedurile vamale este că acestea sunt greoaie şi extrem de birocratice. Pachetul dedocumente solicitat de Departamentul Vamal în scopul exportului creează probleme suficiente saucosturi adiţionale.Luând în consideraţie volumul de documente solicitat, cantitatea de vin care trece peste hotare zilnic şiprocedurile vamale detaliate fac ca ofiţerul vamal să vină cu cerinţe înalte în faţa exportatorului careadesea depăşesc competenţele administrative. Astfel se percepe o anumită plată pentru a urgentaprocedura de devamare foarte complexă. În cazul pieţelor europene procedura de devamare este maipuţin complicată şi este asigurată de retailerul din ţară.TransportulCalitatea joasă a infrastructurii transportului, în special drumurile şi reţeaua de cale ferată, creează opovară suplimentară pentru exportatori, cu toate că exportatorii de vinuri nu au menţionat aceasta cafiind una din cele mai mari constrângeri pe calea comerţului. Calitatea insuficientă a reţelei de drumuriîn Moldova şi în regiune nu a fost percepută ca o chestie serioasă pentru exportatorii de vinuri, câtpriveşte costurile majorate din cauza daunelor cauzate din motivul tranzitului sau daunelor din cauzamaşinilor care erau spre destinaţia pieţei. Maşinile sunt folosite pentru transportarea vinului în vrac şiîmbuteliat către pieţele europene; oricum luând în consideraţie cantităţile foarte mici de încărcătură lamoment mulţi exportatori nu au raportat probleme semnificative în obţinerea acelor camioane care areputea satisface standardele respective pentru transportarea încărcăturii în Europa. Oricum dacă relaţiilecomerciale se vor dezvolta cu pieţele respective, în special cu Germania, atunci parcul de camioane ce seînvecheşte şi numărul limitat de camioane care satisfac standardele europene, vor duce la majorareacosturilor de încărcătură spre pieţele respective, şi până la urmă luând în consideraţie că costurilepentru transport reprezintă între 5- 7 % din valoarea încărcăturii, costul total al vinurilor moldoveneşticu aceste preţuri va deveni sensibil pe piaţă.Calitate şi standardeExportatorii de vinuri din Moldova se confruntă cu un număr de cerinţe cu privire la standarde atuncicând exportă pe pieţele cheie ale CSI şi UE. Ţinând cont de faptul că majoritatea exporturilor suntdestinate spre pieţele din Rusia şi ţările CSI, majoritatea întreprinderilor din Moldova sunt familiarizatecu standardele GOST, care sunt obligatorii şi care guvernează exportul produselor vinicole spre pieţelerespective însă sunt mai puţin familiarizaţi cu cerinţele ce vizează exportul pe piaţa UE.Întreprinderile mai mari s-au confruntat în trecut cu anumite dificultăţi cât priveşte conformarea custandardele UE, în special ceea ce ţine de grila de “toleranţă” (în cu cât variază conţinutul existent dealcool în vin în raport cu cel menţionat). În cazul vinurilor de masă toleranţa este de 0.5%, pentru vinulspumos, efervescent, şi lichior este 0.8%. Diferenţa cât priveşte respectarea grilei de toleranţă parţialreflectă dificultăţile în obţinerea unui produs uniform care este furnizat de către mulţi producători de 26
  27. 27. talie mică, cu un control limitat asupra calităţii în procesul de recoltă. În pofida acestor dificultăţimajoritatea întreprinderilor vinicole nu au perceput aceasta ca o constrângere serioasă. Mai mult caatât, procesul integrării verticale şi volumul mai mare de investiţii străine direcţionate spre vinăriile maimari vor contribui la depăşirea acestei probleme în următorii 5 - 7 ani odată ce mai multe companii vorobţine treptat controlul direct asupra procesului de cultivare a viţei de vie.Acreditarea laboratoarelorPlăţile achitate pentru testările în laborator rămân de a fi înalte şi se estimează la US$ 0.04 per sticlă înregiune datorită volumelor joase care la moment sunt exportate – de regulă acestea constau dinîncărcături de aproape 15,000 sticle, adesea cu 3 sau 4 branduri diferite, fiecare din ele având nevoie deun certificat. La moment aceasta reprezintă 2 – 3 % din valoare încărcăturii. Având la dispoziţie doar unlaborator acreditat rămâne preocuparea că producătorii nu se bucură de preţuri competitive pentruserviciul de testare. Odată cu creşterea volumelor există speranţa că vor fi acreditate laboratoaresuplimentare pentru a asigura dezvoltarea unei pieţe competitive.În Moldova plata medie pentru o partidă se estimează la 300-400 lei. În cazul unor teste completeaceastă sumă se ridică la 1000 lei.Cerinţele de etichetareDin ianuarie 2003, Comisia Europeană a emis instrucţiuni noi pentru etichetarea vinurilor, care include outilizare restricţionată a cuvintelor şi terminologiei pe etichetele respective. Cu toate că la moment esteo situaţie de tranziţie, durata căreia este ambiguă, vinul care deja a fost etichetat va intra pe piaţă.Standardele sectorului / Preferinţele consumatoruluiStandardele ruseşti /CSI şi cele UE variază însă diferenţele majore rezidă în preferinţele consumatorilorde pe cele două pieţe. Spre exemplu piaţa rusească acceptă vinurile demidulci, cu conţinutul de alcoolde 9 % pe când piaţa europeană cere vin predominat sec cu un conţinut de alcool de 12%. Pentru aobţine un conţinut mai înalt de alcool, întreprinderile trebuie să obţină struguri care conţin 22 – 23 % dezahăr, şi care necesită o plată premium, şi este adesea dificil pentru viticultori să se menţină luând înconsideraţie starea existentă a viilor. Investiţiile în proces de desfăşurare care duc la o calitate mai înaltăa viilor şi integrare mai bună a viilor şi operaţiunilor de prelucrare se vor bucura de performanţe vizibileîn următorii 5-10 ani, astfel reducând barierele în faţa comerţului.ACŢIUNI DE LA CAPITOLUL 2 1. (S) De a îmbunătăţi sistemul informaţional cu privire la sectorul moldovenesc; armonizarea ex. sistemele informaţionale ale Ghildei Vinurilor Moldoveneşti, MoldVin, Miepo etc.; platforme informative pentru străini. 2. (M) De a revizui/îmbunătăţi cadrul legislative cu privire la vinificaţie, cultivare şi export. a. (S) De a activa, îmbunătăţi şi instituţionaliza platforma de dialog public/privat (Consiliul de Pefiliera/ Board). b. Prioritizaţi aspectele! (ex. certificarea; este nevoie de timp; licenţe pentru producere; rambursarea TVA; micşorarea accizului; sistemul de colectare) 3. (S) De a îmbunătăţi permanent calitatea, vinăriile din Moldova ar trebui să continue să caute cooperare cu vinificatorii de nivel internaţional 27
  28. 28. 4. (M-L) De a elabora campanii pentru promovarea comercializării vinului îmbuteliat moldovenesc în rândul consumatorilor din Moldova (dea verifica situaţia cu accizele pe vodca !!).5. (L dar începeţi acum!) De a elabora şi promova mecanisme împreună cu sectorul financiar pentru reeşalonarea creditelor; rolul Guvernului?6. (M) De a elabora/crea marcă comercială unică pentru vinurile moldoveneşti.7. (L) De a purta negocieri cu UE pentru a mări cota la export.8. (M) De a promova pe larg implementarea ISO în rândul producătorilor şi de a introduce stimulente(ex. Banca Mondială, TAM-BAS).9. (S) Eforturi de promovare: de a face un inventar cine cu ce se ocupă, cum şi unde şi cât; apoi în baza acestui plan strategic, de a canaliza şi focusa resursele existente spre pieţele ţintă selectate; (ex. De a crea grup de lucru care se va ocupa de propuneri).10. De a asigura o divizare clară a sarcinilor între Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei cu privire la sectorul vinicol. De a crea un singur punct de contact sau un grup de lucru compus din experţi.11. (M) De a îmbunătăţi informaţia cu privire la oportunităţile UE, Cerinţele pentru accesul pe piaţă etc. pentru sectorul vinicol din Moldova.12. (M-L) Politica de re-plantare în baza potenţialului de piaţă: De a revizui această politică împreună cu sectorul privat. 28
  29. 29. 3 SELECTAREA ŞI ANALIZA ŢĂRILOR / SECTOARELOR ÎN UERezumat, caracteristici principale, tendinţeUE rămâne a fi cel mai mare producător, consumator, exportator şi importator de vin din lume. Totalulproducţiei de vin în UE-27 în 2008/09 a scăzut cu unu la sută din cauza vremii nefavorabile, în special înFranţa şi Spania. Scăderea producţiei în Franţa şi în Spania nu a fost complet compensată de creştereaproducţiei în alte ţări. Se estimează o scădere a consumului de vin în 2009, în principal, din cauza crizeieconomice generale. În 2008, exporturile UE au scăzut cu 5 la sută în volum, dar au crescut cu 11 la sutăîn valoare. Totalul importurilor UE a scăzut cu 4 la sută în 2008, în timp ce livrările din SUA rămân destulde stabile şi sunt din ce în ce mai mult reprezentate de vin vrac îmbuteliat la nivel local pentru distribuţieîn cadrul UE.Din punct de vedere istoric, cultura producţiei şi consumului vinurilor îşi are tradiţiile în Europa. UniuneaEuropeană ocupă o poziţie globală pe piaţa mondială de vin, în termeni de: • Producţie Suprafaţa plantaţiilor de viţă de vie în UE reprezintă aproximativ 49,9% din regiunile viticole din lume şi 39,1% din producţia de struguri (în 2006). În medie, aceasta reprezintă 60% din producţia mondială de vin. • Consum Consumul de vin în UE reprezintă aproape 60% din consumul mondial de vin; • Comerţ UE este principalul exportator (73% din exporturile mondiale) şi importator de vin (55% din importurile mondiale) din lume.Principalele caracteristici ale industriei vinicole din UE: • Suprafeţe mari ale plantaţiilor de viţă de vie, dar care sunt în descreştere; • Rata scăzută de reînnoire a plantaţiilor de viţă de vie; • Volumul de producţie foarte variabil, în funcţie de metodele de viticultură, condiţiile meteorologice, perioadele de timp; • Niveluri de productivitate foarte variabile între statele membre, în funcţie de recoltă şi de zona de producţie; • Scădere constantă a consumului de vin; • Regimuri de impozitare diferite în cadrul statelor membre; • Preţuri şi venituri foarte disproporţionale;Ca rezultat al evoluţiei ascendente a globalizării, piaţa de vin din UE trebuie să facă faţă unor condiţiischimbătoare şi concurenţei din ce în ce mai acerbe. Producţia de vin a crescut în Argentina, Australia,Chile, Noua Zeelandă, Africa de Sud, şi Statele Unite. În ultimii 10 ani, importurile europene din ţările dinafara UE s-au dublat, şi au fost elaborate politici agresive de marketing, promovând în acelaşi timpproduse la preţuri extrem de competitive.În ultimii zece ani, importurile au crescut cu 10 procente pe an, în timp ce exporturile cresc lent.Conform tendinţelor actuale, excesul producţiei de vin va depăşi 10-15% din producţia anuală până înanul 2010, chiar dacă Uniunea Europeană cheltuie aproximativ o jumătate de miliard de euro în fiecarean, pentru a rezolva problema surplusului său de vin. 29
  30. 30. Consumul de vin în cadrul UE scade constant, deşi vânzările vinurilor de calitate sunt în creştere. Totuşi,situaţia s-ar putea schimba vice-versa ca urmare a crizei financiare. Potrivit intuiţiilor de afaceri,consumul este de natură să contribuie la creşterea volumului, dar să încetinească creşterea valorii.Consumatorii, posibil vor consuma alcool la domiciliu şi este mai puţin probabil că ei vor consuma un vinde clasa premium, ceea ce înseamnă că vor cumpara vinuri de mărci mai ieftine.Actuala politică a UE în domeniul producerii vinului este de a dezvolta calitatea de lider al industriei, de amenţine poziţia dominantă pe pieţele mondiale de export de vin, de a simplifica legislaţia în acestdomeniu şi pentru a sprijini dezvoltarea rurală în cadrul Politicii Agricole Comune. Reglementările UEfavorizează industria vinului şi vinul european va satisface cererea consumatorilor pentru produseleindividualizate, personalizate, care sunt naturale, ecologice şi sănătoase.ProducţiaUniunea Europeană continuă să fie lider mondial în ceea ce priveşte domeniul viticulturii (aproapejumătate din total) şi volumul producţiei de vin (aproximativ două treimi din recolta totală la nivelglobal, în medie). În cadrul UE, producţia din Franţa, Italia şi Spania reprezintă, în medie, 75 - 80 la sutădin total. Alţi producători importanţi sunt Germania, Portugalia, România, Grecia şi Ungaria, dar sectorulvinicol are un rol considerabil şi în alte ţări, precum Austria, Bulgaria şi Slovenia. Producţia vinicolă existăşi în Republica Cehă, Slovacia, Cipru şi Luxemburg, totuşi acestea este minoră în comparaţie cu producţiatotală. Următorul tabel arată tendinţele producţiei de vin ale principalelor ţări producătoare din UEpentru perioada cea mai recentă. DINAMICA PRODUCŢIEI DE VIN ÎN CÂTEVA ŢĂRI ALE UEVolumul total al producţiei de vin UE-27 în perioada 2008/09 este în prealabil estimat la 160.2 MHL, saucu 1 % mai puţin decât în 2007/08. Deşi a fost înregistrată o creştere nesemnificativă a recoltelor înItalia, Germania, Grecia, Austria, Ungaria şi România, aceste beneficii au fost aproape completcompensate prin reduceri din cauza vremii nefavorabile în principal în Franţa şi Spania. Potrivit OIV,volumul indicat mai sus este cel mai scăzut din anul 1991.UE domină producţia globală de vin, reprezentând peste 60% din volumul total mondial de vin produs înultimii cinci ani. Principalii producători în UE sunt:Franţa 30
  31. 31. ItaliaSpaniaCele mai recente estimări confirmă faptul că în anul comercial curent, Italia a devenit cel mai importantproducător de vin din lume, deşi acest lucru se datorează în principal scăderii continue a recoltelorînregistrate în Franţa, decât o tendinţă reală de creştere. Producţia Italiană de vin în perioada 2008/09 aajuns la 45,5 MHL, sau cu 7 % mai mult decât recolta extrem de slabă din perioada 2007/08. Totuşi, cutoate că s-a aşteptat la o cifră mult mai mare, în conformitate cu potenţialul mai mare de producţie dinaceastă ţară, timpul nefavorabil a afectat grav producţia de vin. Acest lucru s-a întâmplat mai ales înnordul Italiei, cu centrul situat în Piedmont, unde condiţiile prelungite de timp ploios şi rece care au avutloc în lunile mai şi iunie recent, de multe ori însoţite de furtuni cu grindină şi vânturi puternice, adeterminat o scădere de producţie de peste 15 la sută faţă de anul precedent. Au fost înregistrate şi altescăderi majore în cea mai mare parte a regiunii de nord, deşi cu unele excepţii semnificative.Peste 30 la sută din producţia de vin a Italiei este reprezentată de vinuri cu denumire controlată, celemai multe dintre ele sunt produse în nordul şi, într-o măsură mai mică, în regiunile centrale. Cea maimare parte a vinului produs în partea de sud este, în primul rând, vin de masă. În medie, aproximativjumătate din vinurile italiene sunt albe, iar cealaltă jumătate rămasă sunt roşii, cu o cantitate mică devinuri rosé. Domeniul italian de producţie a vinurilor continuă să scadă, deşi la o rată mult mai mică încomparaţie cu ultimele decenii.În present, Franţa este al doilea cel mai mare producător de vin din lume. Producţia de vin în anulcomercial 2008 a ajuns la 46,5 MHL, sau cu 6 la sută mai puţin decât în anul precedent. Principalelemotive pentru scăderea producţiei sunt condiţiile meteorologice nefavorabile şi micşorarea suprafeţelorcultivate. Nivelul producţiei anului curent este cu aproximativ 24 % mai mic decât cel înregistrat în2004/05. În majoritatea regiunilor viticole, iarna neobişnuit de blândă nu a permis vinului să aibăperioada sa obişnuită de odihnă.Spania are cel mai mare teren de viţă de vie din lume, aproximativ 1,2 milioane de hectare. Cu toateacestea, în ceea ce priveşte producţia, ea este a treia după Franţa şi Italia, în primul rând din cauzarandamentelor scăzute la hectar, deoarece unele vii sunt cultivate pe terenuri marginale slabaprovizionate cu apă. Producţia în 2008/09, este estimată la 36 MHL, sau cu o marjă mai mică de (-2 %)decât în anul precedent, ca urmare a mai multor tendinţe diferite apărute în principalele regiuniproducătoare. Nivelul producerii vinurilor cu denumire controlată în Spania a rămas destul de stabil peparcursul ultimilor ani, după cum a fost producţia de vinuri roşii şi rosé. Pe de altă parte, producţia devinuri albe este în scădere.Canalele de distribuţie în UERolul reţelei de supermarketuri, în cadrul pieţei UE, care practică vânzarea vinului cu amănuntul acrescut constant de la sfârşitul anilor 1980, condusă de Marea Britanie, treptat a fost răspândită în toatestatele membre ale UE. Aceste puncte de vânzare cu amănuntul aplică marje de 15-25 % decât celeconvenţionale de 35-50 %, care au avut impact asupra vinurilor de import, în special asupra sfârşituluicalităţii mai scăzute, etapa la care producătorii moldoveni sunt în competiţie în prezent. Acest segmenta înregistrat o scumpire a preţului în timp ce există o presiune continuă ascendentă asupra îmbunătăţiriicalităţii şi ambalării. Astfel, deşi supermarketurile şi hypermarketurile germane au organizat o marevarietate şi o serie de prezentări de vin de-a lungul ultimilor ani, în special din "regiunile unde niciodatănu s-a cultivat viţa de vie", industria moldovenească nu a fost în măsură să intre cu succes pe piaţă din 31
  32. 32. cauza îngrijorării faţă de calitate şi fiabilitate a aprovizionării. Aceste percepţii, au avut tendinţa de aatenua rata de expansiune pe piaţă, în ciuda unor succese obţinute de către vinăriile mai mari înstabilirea contactele cu distribuitorii de vinuri tradiţionali şi reţelele de distribuţie angro. Prinintermediul acestor canale exportatorii din Moldova au început transportările modeste de vinuri în vracşi liniştite pe piaţă.Magazinele alimentare miciAceste magazine au fost canale de vânzări foarte importante în deceniile anterioare, cu o clientelăstabilă şi bine definită. S-au creat legături foarte strânse între clientelă şi magazin. Până în prezent,numărul de astfel de magazine a scăzut considerabil, deoarece multe dintre ele nu pot face faţăconcurenţei pe piaţă. Rolul lor în distribuţia vinului este în scădere. Totuşi, un tip de magazin, cel deschisnon-stop, şi-a întărit poziţia pe piaţă.Magazine alimentare mijlociiUnele dintre ele au fost reconstruite, a fost schimbată forma lor de proprietate sau s-a consolidat naturalor cooperativă. Concurenţa a forţat unele dintre ele să se închidă, în timp ce altele supravieţuiesc. Aufost adăugaţi unii membri noi la această categorie; unii proprietari exclusivi maghiari care au deschismagazine de la începutul anilor 90 şi-au făcut drumul până în această categorie.Supermarketuri şi hypermarketuriAceasta este categoria în care sau produs cele mai evidente schimbări. Apariţia centrelor comerciale,supermarketurilor şi hipermarketurilor a dus la schimbări fundamentale pe piaţa vinurilor din Ungaria şila importanţa relativă a canalelor de distribuţie. Caracteristicile sale principale includ cota lor de piaţă încontinuă creştere şi politica uniformă de stabilire a preţurilor. Ele sunt prezente sau urmează să apară înaproape fiecare oraş mare în fiecare ţară.Magazine de la staţiile de alimentareAceastă locaţie de distribuţie a vinului este în plină dezvoltare, deoarece la staţiile de alimentareniciodată n-au existat puncte de vânzare a alimentelor şi băuturilor. Până în prezent aproape fiecaremare companie de petrol multinaţională şi-a deschis staţii de alimentare cu benzină şi în toate acestease poate găsi o gamă largă de băuturi, în special vinuri. Acest canal de distribuţie dispune de un numărlimitat de vinuri importate precum şi vinuri spumante. Nu există diferenţe semnificative între diferitefirme în ceea ce priveşte selecţia vinurilor aduse sau preţurile practicate.Magazine specializate de vinO altă formă de distribuţie a vinurilor, anterior non-existentă, ele sunt acum prezente în aproape toateoraşele mari. Nu există reţea de magazine, fiecare magazin este operat de către proprietarii locali. Cotalor pe piaţă este mică, dar care prezintă o gama de vinuri selectă din cele mai scumpe. Există un volumlimitat de vinuri importate expuse în aceste magazine.HORECAImportanţa lor creşte lent, dar continuu. Cu diferenţierea restaurantelor şi serviciilor îmbunătăţiteoferite de restaurant consumului de vin în restaurante a crescut, nu atât de mult în ceea ce priveştevolumul (deşi acest lucru este valabil după toate probabilităţile), ci mai degrabă în ceea ce priveştevaloarea. Fiecare clasă de restaurant oferă o selecţie adecvată de vinuri. Acelaşi lucru se întâmplă şi încazul hotelurilor, ca urmare a apariţiei categoriilor medii şi mici, selecţia de vinuri a devenit mai variată 32

×