Prezentare red
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Prezentare red

on

  • 261 views

A short presentation prepared for the Open Educational Resources Conference in Bucharest, 14.03 2014 (but not presented)

A short presentation prepared for the Open Educational Resources Conference in Bucharest, 14.03 2014 (but not presented)

Statistics

Views

Total Views
261
Views on SlideShare
261
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

CC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike LicenseCC Attribution-NonCommercial-ShareAlike License

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Prezentare red Prezentare red Presentation Transcript

  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 1 Mai citim? Cât, cum, ce? Dar copiii, elevii, studenții noștri?
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 2 Istoria recentă În 1966, profesorul de filosofie Patrick Suppes publica în Scientific American un articol intitulat "The Uses of Computers in Education", text care mi-a marcat viața. Spunea el acolo, acum 48 de ani: "One can predict that in a few years, millions of schoolchildren will have access to what Philip of Macedon's son Alexander enjoyed as a royal prerogative: the services of a tutor as well-informed and as responsive as Aristotle." M-a impresionat această frumoasă profeție, din anii copilăriei calculatoarelor, pe atunci când asta părea o utopie. I-a impresionat pe mulți filosofi și pedagogi și a impulsionat desigur, după 2-3 decenii, dezvoltarea universităților virtuale, a învățământului bazat pe Web, apariția mediilor virtuale de instruire, a tot ceea ce numim acum elearning , MOOC .
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 3 De vină's calculatoarele voastre, pe vremea mea lumea citea ... Presupunem și suntem asigurați de ministere, prin diplomele  eliberate, că absolvenții de liceu și cu atât mai mult „licențiații”, ar  fi capabili să citească, să evalueze o carte, să caute într­o bibliotecă,  să scrie un rezumat sau un eseu, să folosească poșta electronică, să  caute competent pe Web.  In loc de asta, s­ar părea că școala îi convinge de neputința lor de a  scrie singuri măcar o singură pagină, din moment ce îi forțează  mereu să reproducă comentariile altora, obișnuindu­i cu procedeul  „copy­paste”, adică să plagieze.
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 4 Totuși, înainte de a se răspândi calculatoarele, până să apară Internetul un personaj pe nume Marshall McLuhan publica  în 1962  o carte  intitulată „The Gutenberg Galaxy; the making of typographic man”,  New  Amer. Lib. Carte ce a făcut destulă vâlvă, ajungând tradusă  chiar și în românește, publicată în Seria Idei Contemporane, după 13  ani  („Galaxia  Gutenberg;  omul  și  era  tiparului”,  București,  Ed.Politică 1975).  Încă  din  1958,  într­o  prezentare­lecție  la  conferința  American  Association for Higher Education, McLuhan anticipa: „the future  of the book is inclusive. 
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 5 Odată cu dezvoltarea calculatoarelor, până să apară Internetul în  1971,  un  tân r  de  24  de  ani,  a  intuit  c   se  pot  utiliza ă ă calculatoarele  i  la  altceva  decât  calcule,  lansând  un  proiect ș ambi ios  i  excentric,  pe  care  l­a  botezat  tot  cu  numele ț ș inventatorului  tiparului.  Se  numea  Michael  Hart  i  când  a ș decedat, acum 2 ani, prin efortul numero ilor voluntari, erau ș deja transpuse în format digital peste 45 de mii de c r i din ă ț literatura universal . Trecute între timp din forma text­simplu ă ASCII,  la  mul imea  de  formate  ale ț eBook­urilor  actuale.  Din  p cate românii n­au intrat în acest joc, nici înainte de '89, nici ă după.  În  ultimii  ani,  în  proiectul  Gutenberg,  a  ap rut  i ă ș ramura  „self­publishing”,  pentru  autorii  care  accept  ă licen ierea liber . ț ă
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 6 Totuși, cine a inventat cartea digitală? Ca atâtea alte invenții recente și în zona cărții digitale există controverse istorice. Putem afla de la Wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/E-book ) că ar fi existat încercări chiar înainte de 1940 și că un patent pe această direcție a fost înregistrat de o profesoară din Spania (Angela Ruiz), în 1949, cu scopul de a reduce greutatea ghiozdanului copilului... Era desigur vorba de o înregistrare a cărții pe un suport magnetic. Există istorici care apreciază că NLS-ul lui Douglas Engelbart, dela SRI, cu demonstrația celebră din 1968 ar fi fost începutul-semnalul trecerii spre cartea digitală, în timp ce alții susțin că asta s-ar situa doar după lansarea hipertextului, a sistemului de editare cu hipertex de către Ted Nelson și Andries van Dam, în 1967-69.
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 7 Evident, odată cu WorldWideWeb documentele circulă, citim din navigator Am relatat de multe ori atât despre primele încercări, studii, comunicări privind folosirea WWW în școală, precum și despre modelul elaborat/implementat de AlGore și Bill Clinton în celebrul Tellecomunication Act. Că în 1996 în SUA, informatizarea școlilor a fost demarată împreună cu cea a bibliotecilor locale. Că sau construit/modernizat și interconectat bibliotecile din toate localitățile SUA, cu același tip de infrastructură ca și în școli (LTSP). Argumentul fiind: „pentru a-i instrui pe copii în acest domeniu nou, trebuie să ai grijă și de părinți și de bunici”. Am auzit adesea comentarii critice la adresa școlii și programei școlare din SUA. Am avut ocazia să-l aud în Ianuarie 2001 pe un secretar de Stat afirmând că s-a demonstrat deja că profesorii în exercițiu nu pot fi reciclați ca să-și schimbe radical modul de predare. Că trebuie investit în pregătirea viitorilor profesori. N-am învățat nimic dela ei, nici din greșelile altora...
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 8 Prin WorldWideWeb citim din navigator Au devenit și mai ușor accesibile cărțile din proiectul Gutenberg, au apărut pe Web noi manuale, în html, sau chiar ca prezentări, inclusiv în formate audio-video. Avem acces la cărți electronice de tot felul, unele libere, altele pe bani și cu restricții... Slideshare și Youtube au ajuns să ofere multiple variante de autoinstruire, dar și modelul de succes al Academiei Khan. Mediile virtuale de instruire și cursurile tot mai numeroase și mai variate din familia numită generic MOOC adeveresc deja predicția profesorului Suppe. Putem de acasă, prin calculatorul personal, să urmăm cursuri la cele mai prestigioase universități din lume. Trebuie doar să citim, să repetăm, să scriem, să învățăm .
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 9 Evident, odată cu WorldWideWeb ajungem să avem acces la o puzderie de cărți Fiecare librărie importantă din lume (și chiar din țară) este acum  prezentă  pe  Web.  Aflăm  astfel  despre  aparițiile  recente,  despre  cărțile de succes, putem să citim comentariile unor cititori, sau să le  transmitem pe ale noastre. Putem răsfoi cartea, citi câteva pagini,  văzând cuprinsul, putem să o comandăm și s­o și primim rapid în  format electronic, folosind un instrument de plată în rețea. Trebuie  doar să avem grijă la formatul cerut și la restricțiile  (DRM) impuse. Apare  îndată  și  întrebarea:  de  ce  bibliotecile  noastre  nu  oferă  acces la cartea digitală, de ce trebuie să o cumpăr dela librărie când  vreau doar să o împrumut ca s­o citesc?  
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 10 Cu WorldWideWeb instruirea pe tot parcursul vieții devine accesibilă Vrem?  Suntem dispuși să chiar învestim (timp și energie, concentrare  și răbdare) în așa ceva?  Sau  măcar  citind  cărțile  de  care  am  fost  privați  când  eram  școlari? Sau răsfoind versiunile electronice ale revistelor celebre  din lumea largă... Ce ne trebuie? Curiozitate, răbdare și spirit  critic.  Evident că­i mai simplu să stăm blocați la televizor, la Digi24,  sau Antena3, cu convingerea că astfel facem politică, că ne facem  datoria de cetățeni  :­)
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 11 Cum rămâne cu școala, programa, elevii? Nu numai la noi, ci în întreaga Uniune Europeană n­a mers  prea bine intrarea în societatea informațională, adică pregătirea  școlarilor pentru noile meserii, pentru a face față schimbărilor  tot mai rapide.  Testele PISA au arătat limpede încă de acum 7­8 ani că la  finalul școlii, cel puțin un sfert dintre adolescenții Europei nu  îndeplinesc  cerințele  minimale  privind  abilitățile  de  citire,  adică nivelul de alfabetizare cerut de actualele norme privind  viața profesională și privată și posibilitatea de auto­instruire.
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 12 Și ce facem? Pe  Web  se  pot  găsi  și  rezumate,  referate  sau  comentarii  ale  cărților  de  referință,  ocolind  astfel  citirea  lor  și  adesea  o  soluție  facilă  în  locul  lecturii  și  instruirii.  Incapacitatea  multor  cadre  didactice  de  a  identifica  manevra  de  tip  „copy­paste”,  adică  reproducerea fidelă, adesea fără discernământ a unui „referat” găsit  pe Web am calificat­o de peste 10 ani ca o promovare a fraudei, ca  un prim pas în pregătirea unor delicvenți.  Așa zisul învățământ bazat pe proiecte a devenit la noi nu doar o  minciună, ci și o promovare a fraudei, câtă vreme evaluarea se face  doar după dimensiunea dosarului, nu după conținut! 
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 13 Proiecte Europene Ca urmare a tristelor rezultate dela testele PISA au existat mai  multe proiecte Europene pentru ameliorare, mai ales sub umbrela  Grundvigh.  Printre  ele  și  ADORE  –  „Teaching  Struggling  Adolescent Readers” http://adore­project.eu, coordonat de Institute  for  German  Language,  Literature  and  Didactics  LEUPHANA  University  of  Lueneburg  (Germania).  Proiect  care  căuta  să  stimuleze cumva interesul pentru lectură a elevilor (adolescenților),  proiect în care au activat 12 parteneri ­ 11 state din UE, între care și  România, cu o școală din Iași (Richard Wurmbrand College, Iași,  prof. Raluca Pelin și cu Brândușa Chelariu). 
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 14 Concluziile proiectului ADORE S-a căutat astfel să se stabilească un dialog interdisciplinar intre cei interesați/implicați în „chestiunea cititului”, pentru a înțelege nevoile particulare ale tinerilor cititori în relația lor cu mediul național. Proiectul s-a finalizat cu elaborarea unui ghid de bune practici, un fel de manual internațional cu exemple din cele 11 state europene. Ca rezultat, în 2010, la finalul proiectului, s-a publicat un volum de 283 pagini , la PETER LANG GMBH. Din păcate cartea respectivă nu este cu acces liber, chiar dacă-i disponibilă încă (în forma unor exemplare tipărite și nu prea uzate) la morebooksfromberlin și rbmbooks (cu 19-23 Lire Sterline), sau în versiunea pe tabletă (Kindle), cu peste 40 de Lire Sterline ! 
  • 15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 15 Proiecte mai vechi care merită amintite care încercau și au chiar reușit să stimuleze inițiativa și creativitatea copiilor, în cadrul căruia profesorii și învățătorii s-au inițiat alături de elevii lor. Proiecte pe care le-am urmărit și despre care am mai scris. Cel de succes numit Kidlink (inițiat de Odd de Presno în Norvegia, încă din 1987 și devenit rapid multinațional – proiect dedicat copiilor sub 15 ani); bazat pe voluntariatul participanților. Apoi  șocantul  experiment  realizat  de  Sugata  Mitra  și  botezat  sugestiv  „instruirea  prin  gaură”.  Unde  concluzia  era:  „Dacă  le  oferi/asiguri copiilor oportunitatea de a învăța ceva, ceva relevant și  incitant, și îi lași singuri, atunci ei vor învăța lecția aceea. Iar mai  apoi,  conștienți  că  au  învățat  singuri,  își  vor  gestiona  și  răspândi  cunoștințele”. 
  • 15 martie 201415 martie 2014 RED București - M.JalobeanuRED București - M.Jalobeanu 1616 Analfabetism înAnalfabetism în învățământul superior?învățământul superior? Ne așteptăm ca elevii – copii noștri săNe așteptăm ca elevii – copii noștri să termine școala știind să citească și sătermine școala știind să citească și să analizeze un text, știind să caute într-oanalizeze un text, știind să caute într-o bibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poatăbibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poată face un rezumat al celor citite, să scrieface un rezumat al celor citite, să scrie corect-îngrijit mesajele email, să aleagăcorect-îngrijit mesajele email, să aleagă resursele credibile de pe Web.resursele credibile de pe Web. În loc de asta, s-ar părea că școala îiÎn loc de asta, s-ar părea că școala îi convinge asupra inabilității de a scrie singuriconvinge asupra inabilității de a scrie singuri măcar o pagină, impunându-le deprinderea demăcar o pagină, impunându-le deprinderea de a reproduce textele altora, ce mai frecvent prina reproduce textele altora, ce mai frecvent prin „copy-paste”, deci să plagieze…„copy-paste”, deci să plagieze…