Your SlideShare is downloading. ×
Comportamentul românilor în materie de asigurări
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Comportamentul românilor în materie de asigurări

765
views

Published on


0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
765
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
30
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Lipsa de resurse Neicredere in individulaism intreprinderi private Societate fara incredere Neincredere Etatism in semeni Neincredere in instituții
  • 2. economie delicventa politica Mediu Industrie Terorism Boala
  • 3. Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în următoarele domenii: Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile Nu Da fumatul în rândul -55% 36% tinerilo r dro gurile -55% 35% po luarea atmo sferic ă -57% 31% alco o lismul -59% 30% SIDA -48% 41% o bezitatea în rândul tinerilo r -53% 35% ,po luarea lacurilo r râurilo r şi a m ărilo r -58% 31% accidentele rutiere -52% 38% pesticidele -57% 31% deşeurile chimice -58% 27% deşeurile radio active -56% 29% tero rismul -49% 38% incendiile fo restiere -55% 33%
  • 4. Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în următoarele domenii: Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile Nu Da instalaţiile chimice -53% 31% inundaţiile -60% 29% maladiile pro fesio nale -55% 30% centralele nucleare -50% 33% transpo rtul materialelo r periculo ase -52% 33% accidentele do mestice -54% 31% o rganismele mo dificare genetic -57% 27% incinerato arele de deş euri menajere -57% 28% antenele de reţea pentru telefo anele mo bile -52% 33% pro dusele alimentare -55% 34% gripa aviară -53% 33% accidentele de avio n -53% 33% radio grafiile medicale -49% 36%
  • 5. Încrederea stă la baza funcționării unei societăți și a instituțiilor sale, de aceea măsurarea acesteia și analizarea formelor pe care le ia poate constitui un instrument de diagnostic și pentru alte arii ale vieții sociale. C onform unor teorii, există o interdependență între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia: în primul rând, nivelul de încredere mai ridicat al indivizilor în persoanele pe care nu le cunosc personal sau cu care nu sunt înrudite determină schimburi economice mai avantajoase, iar prosperitatea le oferă oamenilor condițiile pentru o încredere mai ridicată în ceilalți.
  • 6. Capitalul social constituie abilitatea oamenilor de a colabora, în scopuri comune. Acest tip de capital apare în societăți unde predomină încrederea. Măsura în care indivizii sunt „programați” cultural să aibă încredere în ceilalți membri ai societății, măsura în care se asociază cu aceștia voluntar (nu pentru că fac parte din familie, spre exemplu) determină natura schimburilor economice care vor avea loc în această societate și nivelul de dezvoltare economică la care acea societate va putea ajunge. Influenta asupra partajarii riscului
  • 7. Este firesc, de altfel, ca încrederea în familie (cu toate că este o formă de capital social) să nu reprezinte un indicator al încrederii la nivelul unei întregi societăți, întrucât nu reprezintă un tip de asociere voluntară. Tocmai acest tip de asociere voluntară este de interes în paradigma lui Fukuyama, asociere care nu este posibilă în absența încrederii și a valorilor comune. Astfel, bunăstarea celorlalți face posibilă bunăstarea personală, conform lui Ludwig von Mises Societățile cu un nivel scăzut de încredere fie își bazează prea mult schimburile economice pe relațiile de familie (China), fie se așteaptă să intervină statul în mare măsură în sectorul economic (Franța). În cele cu un grad ridicat de încredere se remarcă un sentiment de apartenență la alte structuri societale decât familia. În România, care poate fi considerată un stat cu un nivel scăzut de încredere, lucru demonstrat de numeroase cercetări în domeniu. Studiul IRES confirmă aceste descoperiri. O majoritate covârșitoare a românilor consideră că trebuie să fim prudenți când intrăm în relație cu alții și că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe urma celorlalți. Românii au cea mai mare încredere în familia lor, având tot mai puțină încredere în alte persoane cu cât sunt mai distanțate de acest cerc restrâns.
  • 8. Încrederea în instituții este un indicator care oferă informații despre climatul general de încredere și stabilitate socială. Nu este un indicator care să permită analiza valorilor absolute în mod necesar, întrucât încrederea este un element dificil de surprins, ci mai degrabă desprinderea unor tendințe atitudinale și comportamentale. Nivelul de încredere în instituțiile statului este foarte scăzut, românii tinzând să aibă încredere în instituțiile tradiționale precum Biserica și Armata în măsură mult mai mare decât în cele care presupun asocierea cu domeniul politic. Luând în considerare toate problemele cu care se confruntă societatea românească, în momentul de față, reale sau închipuite, artificiale sau nu, climatul social general este unul de frustrare și neîncredere. Lipsa accesului la anumite resurse este un factor care determină neîncrederea, precum și nesiguranța și instabilitatea socială. Polarizarea economică a societății românești, criza economică, migrația forței de muncă și nivelul crescut al șomajului constituie un context în care România poate fi considerat, după anumite definiții, un stat eșuat. În aceste condiții, apare o stare generalizată de „disconfort” social, de alienare a indivizilor. Românii devin preocupați de propriile probleme în așa măsură încât valorile sociale sau interesul pentru bunăstarea comunității devin secundare, odată cu încrederea în ceilalți și în instituții.
  • 9. În ceea ce privește relațiile cu alții, românii cred, în proporție de 85%, că este mai degrabă dezirabil să fii prudent. Doar 13% din totalul respondenților sunt lipsiți de scepticism, afirmând că se poate avea încredere în majoritatea oamenilor. Scepticismul este cu atât mai pronunțat cu cât 66% dintre români sunt de părere că majoritatea oamenilor tind să profite de pe urma lor. Românii sunt foarte încrezători atunci când vine vorba de propria familie. 88% dintre respondenți declară că au foarte multă, respectiv multă încredere în familie. Lucrurile stau diferit în ceea ce privește încrederea față de vecini. Astfel, 46% dintre români spun că au puțină, respectiv foarte puțină încredere în vecinii lor. 26% dintre respondenți declară că au o încredere crescută în oamenii din vecinătate. Același procent (26%) este valabil pentru acei oameni care sunt mai degrabă indiferenți față de relațiile cu vecinii, afirmând că nu au nici multă, nici puțină încredere în aceștia. Scepticismul și lipsa de încredere se manifestă și în cazul oamenilor de altă religie, majoritatea indivizilor supuși anchetei (51%) declarând că tind să aibă puțină sau foarte puțină încredere în acei oameni cu valori religioase diferite de ale lor.
  • 10. Sondajul relevă tendința oamenilor de a manifesta o încredere mult mai mare față de instituțiile de stat, comparativ cu cele private. Această afirmație se bazează pe răspunsurile date de subiecții care au participat la studiu, relativ la încrederea pe care o au în universitățile de stat, respectiv cele private. 43% dintre subiecți au multă încredere în universitățile de stat, în timp ce doar 20 % dintre aceștia se declară în mare măsură încrezători față de instituțiile de învățământ private. În mod similar, 41% dintre respondenți au multă sau foarte multă încredere în întreprinderile de stat, în timp ce numai 27% dintre aceștia manifestă același grad de încredere față de întreprinderile private.
  • 11. Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni încearcă să fie corecți? Cei mai multi oameni încearcă să 66% profite de pe urma mea Cei mai multi oameni încearcă să fie 25% corecti Nu stiu 7% Nu răspund 2%
  • 12. Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni încearcă să fie corecți? Cei mai multi oameni încearcă să 66% profite de pe urma mea Cei mai multi oameni încearcă să fie 25% corecti Nu stiu 7% Nu răspund 2%
  • 13. Cât de multă încredere aveți în …? Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă familie -8% 86% oamenii pe care îi cunoasteti personal -32% 41% vecini -46% 28% oamenii de altă religie -49% 19% oamenii pe care îi întâlniti pentru prima dată -75% 6%
  • 14. Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi de stat? Foarte Foarte multă puțină 32% 27% Multă 19% Puțină 9% 41% 10% pozitiv 37% 3% negativ Foarte Multă multă Nici multă, Putină nici putină Foarte putină Nu răspund
  • 15. Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi private? Foarte Foarte multă puțină 34% 23% Multă 21% Puțină 14% 27% 4% 48% pozitiv negativ 3% Foarte Multă multă Nici multă, Putină nici putină Foarte putină Nu răspund
  • 16. Dumneavoastră câtă încredere aveți în firmele de asigurări? Foarte Foarte multă 30% puțină 22% 21% Multă Puțină 16% 5% 27% 46% pozitiv negativ 5% Foarte Multă multă Nici multă, Putină nici putină Foarte putină Nu răspund
  • 17. Cât de multă încredere aveți în …? Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă Politie -42% 39% posturile de radio private -36% 32% televiziunile private -41% 29% Camera de Comert si Industrie a României -32% 29% întreprinderi private -47% 29% sindicate -50% 28% firmele de asigurări -46% 27% Primărie -47% 27% organizatii non-guvernamentale -46% 27% ziare -47% 27% băncile cu capital privat -45% 26% Consiliul Judetean -47% 26% Judecătorie -57% 21% universităti private -57% 21% tribunale -57% 21% organizatii patronale -51% 18% ministere -57% 16% agentiile guvernamentale -57% 13%
  • 18. Martie 2010
  • 19. Dumnezeu 19% Dezastre naturale 14% Siguranta zilei de mâine/Viitor 10% Sărăcie 5% Lipsa banilor/ Că nu se vor da pensiile 5% Politică si politicieni 4% Criza economică 3% Infractiuni 3% Schimbări climatice 2% Că va fi mai greu 2% Moarte 2% Război sau revolutie 2% Răutate 2% De neprevăzut/Necunoscut 2% Boală 2% Sfârsitul lumii 1% Lipsa unui loc de muncă 1% Altceva 10% Mai multe/Toate 6% Nu stiu 3% Nu răspund 1%
  • 20. În ceea ce privește teama de prețuri, 68,8% dintre respondenții de sex masculin răspund afirmativ, în timp ce persoanele de sex feminin dau același răspuns în proporție semnificativ mai mare: 82,3%. Distribuția pe vârstă a respondenților care se tem de prețuri relevă, de asemenea, diferențe semnificative: persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani se tem de prețuri în proporție semnificativ mai mică (69,3%) decât de cele din toate categoriile de vârstă peste 35 de ani, în cazul cărora s-au înregistrat procentaje similare (36-50 de ani: 76,8%; 51-65 de ani: 78,4%; peste 65 de ani: 77,2%) Și educația pare să afecteze modul în care românii se raportează la prețuri: persoanele fără școală și cele cu maxim 8 clase se tem de prețuri în cea mai mare măsură (79,9%), în timp ce persoanele cu studii superioare se tem în măsură semnificativ mai mică (68,5%). În ceea ce privește influența mediului de rezidență asupra acestui aspect, nu se remarcă diferențe foarte mari: 77,6% din respondenții din mediul rural se tem de prețuri, în timp ce 74% dintre respondenții din mediul rural dau același răspuns. Teama de prețuri se regăsește în cea mai mare măsură în rândul respondenților din Sud, București și Dobrogea (78%), iar în cea mai mică măsură în rândul celor din Transilvania și Banat (72,9%).
  • 21. •Dintre respondenții de sex feminin chestionați, tem în proporție de 76,4%, cele cu studii medii 82,1% se tem de boală, în timp ce proporția în proporție de 74,4%, iar cele cu studii celor ce se tem în rândul persoanelor de sex superioare se tem semnificativ mai puțin: masculin este semnificativ mai mică: 63,8%. 62,8%. •Persoanele mai tinere se tem de boală în •Distribuția în funcție de mediul de rezidență nu măsură mai mică decât cele mai în vârstă: a relevat diferențe semnificative în acest caz, cele între 18 și 35 de ani răspund afirmativ în persoanele de la țară și cele de la oraș proporție de 60,5%, cele între 36 și 50 de ani în părând să se teamă de boală în egală proporție de 72,8%, cele între 51 și 65 de ani se măsură. tem în măsura cea mai mare (80,5%), iar cele •De asemenea, nici diferențele dintre regiuni peste 65 de ani – 77,2%. nu sunt suficient de mari pentru a fi •Și teama de boală pare a fi invers semnificative din punct de vedere statistic. proporțională cu nivelul de educație al subiecților: persoanele cu studii elementare se
  • 22. •Persoanele de sex feminin se tem de șomaj în celor cu studii superioare, procentele sunt măsură mai mare decât cele de sex masculin: foarte apropiate: 41,8%, respectiv 40,6%. 51,2% vs. 41,6%. •Diferențele dintre persoanele din mediu urban •Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de și cele din mediul rural în ceea ce privește ani se tem de șomaj în proporție de 55,6%, acest aspect sunt destul de mici: 45,4% dintre cele între 36 și 50 de ani în proporție de 59,3%, respondenții de la oraș se tem de șomaj, în procentele începând să scadă în cazul timp ce 47,9% dintre cei din mediul rural celorlalte categorii: 38% în cazul persoanelor declară același lucru. cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani și 22,8% •Distribuția pe regiuni, de asemenea, nu relevă în rândul celor de peste 65 de ani. diferențe suficient de mari pentru a fi •În cazul distribuției în funcție de educație, cele considerate semnificative din punct de mai mari valori se înregistrează în cazul vedere statistic în cazul fricii de șomaj. persoanelor cu studii medii: 48,9%, în timp ce în cazul persoanelor cu studii elementare și a
  • 23. •În ceea ce privește frica pentru viitorul copiilor, momentul din viața acestora în care din nou se înregistrează diferențe semnificative în problematica viitorului devine acută. funcție de genul respondenților: femeile se tem în •Educația este un alt factor care influențează frica proporție de 76,6%, în timp ce bărbații se tem în pentru viitorul copiilor: cei mai îngrijorați sunt proporție de 62%. subiecții cu studii elementare: 72,7%, urmați de cei •Distribuția pe vârste relevă de asemenea cu studii medii: 70,8%, cei mai puțin îngrijorați fiind diferențe semnificative: dintre persoanele cu respondenții cu studii superioare: 58,9%. vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, procentul •Tipul localității este un alt aspect care intervine în răspunsurilor afirmative este de 62,4. În cazul celor distribuția răspunsurilor respondenților: 65,3% dintre cu vârsta cuprinsă între 36 și 50 de ani se respondenții din mediul urban se tem pentru înregistrează cel mai înalt nivel de răspunsuri viitorul copiilor, în timp ce 74,4% dintre afirmative: 78,5%, acesta scăzând apoi în cazul respondenții din mediul rural dau același răspuns. acelora între 51 și 65 de ani la 69%, iar în cazul •Cei mai puțin îngrijorați pentru viitorul copiilor sunt celor de peste 65 de ani la 63,1%. Aceste respondenții din Transilvania și Banat, iar cei care diferențe pot fi explicate prin vârsta probabilă a se tem cel mai tare din această cauză sunt cei copiilor respondenților de vârste diferite și din Sudul țării.
  • 24. • În ceea ce privește frica de dobânda la bancă decât cei fără studii sau cu studii bancă se conturează o diferență notabilă elementare (39,5% vs.43,7%). între femei și bărbați. Femeile se declară în • Locuitorii din Moldova si Transilvania și mai mare măsură îngrijorate de acest Banat sunt în aproximativ aceeași măsură aspect (46,5%) decât bărbații (38,6%). temători față de dobânda la bancă • Din punct de vedere al vârstei, tinerii cu (40,5%, respectiv 40,4%), ei diferențiindu-se vârste cuprinse între 18-35 de ani sunt în de locuitorii din zona de sud care sunt mai mai mare măsură ingrijorați de dobânda la preocupați de această problemă (45,6%). bancă (49,9%) decât vârstnicii de peste 65 de ani (24,2%). • Respondenții cu studii medii sunt în mai mare măsură îngrijorați de dobânda la
  • 25. 15-16 februarie 2010
  • 26. Pensii 36% Studiile copiilor/Copii 27% Alt obiectiv important 13% Nu am nici un obiectiv important 19% Nu răspund 5% Political marketing
  • 27. Da 63% Nu 34% Nu stiu 2% Nu răspund 2% Political marketing
  • 28. Da 92% Nu răspund 1% Nu stiu 1% Nu 6% Political marketing
  • 29. Da 71% Nu 25% Nu răspund 1% Nu stiu 3% Political marketing
  • 30. Da 43% Nu 53% Nu răspund 1% Nu stiu 4% Political marketing
  • 31. Da 61% Nu 37% Nu răspund 1% Nu stiu 1% Political marketing
  • 32. Bărbat 4% Femeie 14% Nu contează 80% Nu stiu 1% Nu răspund 1% Political marketing
  • 33. Tânăr 16% Bătrân 8% Nu contează 63% Nu stiu 4% Nu răspund 9% Political marketing
  • 34. Da 52% Nu 40% Nu răspund 1% Nu stiu 7% Political marketing
  • 35. Nu 70% Da 30% Political marketing
  • 36. Asigurări de viată 13% Asigurări medicale 14% Pensie 4% RCA 31% CASCO 17% Asigurare de locuintă 10% Altă asigurare 6% Nu răspund 5% Political marketing
  • 37. Da 44% Nu 55% Nu răspund 1% Political marketing
  • 38. Foarte bună 7% Bună 60% Proastă 11% Foarte proastă 5% Nu stiu 13% Nu răspund 3% Political marketing
  • 39. Da 62% Nu 30% Nu răspund 1% Nu stiu 7% Political marketing
  • 40. Da 56% Nu 43% Nu răspund 1% Political marketing
  • 41. Nu 80% Da 19% Nu răspund 1% Nu stiu 0% Political marketing
  • 42. O relatie foarte bună 6% O relatie mai degrabă 36% bună O relatie mai degrabă 8% proastă O relatie foarte 6% proastă Nu stiu 8% Nu răspund 36% Political marketing
  • 43. Total multumit 16% Multumit 60% Putin multumit 13% Deloc multumit 6% Nu răspund 5% Political marketing
  • 44. Total multumit 15% Multumit 59% Putin multumit 14% Deloc multumit 6% Nu răspund 5% Political marketing
  • 45. Total multumit 11% Multumit 58% Putin multumit 18% Deloc multumit 8% Nu răspund 6% Political marketing
  • 46. Total multumit 7% Multumit 51% Putin multumit 21% Deloc multumit 11% Nu răspund 11% Political marketing
  • 47. Total multumit 6% Multumit 47% Putin multumit 28% Deloc multumit 12% Nu răspund 11% Political marketing
  • 48. Sunteți de acord cu următoarele afirmații? Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial "Asigurările sunt un sector indispensabil" -22% 71% "Asigurările sunt un sector apropiat de -20% 76% preocupările oamenilor" "Asigurările sunt un sector social" -16% 77% "Asigurările sunt un sector în care domină -30% 66% încrederea" "Asigurările sunt un sector drept" -24% 66% "Asigurările sunt un sector despre care sunt bine -34% 62% informat" "Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt -31% 60% transparente" "Asigurările sunt un sector simplu" -34% 56% "Asigurările sunt un sector care încearcă să -33% 52% ramburseze asiguratii cu întârzieri acceptabile" Political marketing
  • 49. Sunteți de acord cu următoarele afirmații? Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial "Asigurările sunt un sector în care tarifele practicate sunt proportionale cu riscurile -32% 54% acoperite" "Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt -30% 61% bine consiliati" "Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze asiguratii cu sume corespunzătoare -27% 61% prejudiciilor suferite" "Asigurările sunt un sector administrativ" -18% 69% "Asigurările sunt un sector dinamic" -20% 64% "Asigurările sunt un sector modern" -11% 78% "Asigurările sunt un sector cu care întretinem o -16% 71% relatie strict comercială" "Asigurările sunt un sector în care am impresia că -45% 41% se plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru" "Asigurările sunt un sector în care am impresia că -25% 60% se implică prea multi actori" Political marketing
  • 50. Venit Total 1-750 751-1500 1501-2500 Peste Nu Fără venit RON RON RON 2500 RON răspund Da 67,7% 59,4% 60,7% 66,3% 65,0% 43,9% 60,9% Sunteti dispus să Nu 31,3% 39,5% 38,2% 33,7% 35,0% 52,6% 38,1% primiti materiale informative de la o companie de Nu stiu 1,0% 1,1% 1,1% * * * 0,8% asigurări? Nu răspund * * * * * 3,5% 0,2% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Political marketing
  • 51. Regiunea Total Sud Transilvania Bucuresti Moldova Banat Dobrogea Pensii 39,8% 36,1% 28,9% 36,1% Studiile copiilor/Copii 24,5% 25,3% 34,4% 26,9% Credeti că pe termen mediu si lung este nevoie să acumulati o Alt obiectiv important 12,1% 15,5% 9,4% 12,8% sumă de bani pentru unul dintre următoarele obiective? Nu am nici un obiectiv important 19,3% 18,4% 20,6% 19,2% Nu răspund 4,3% 4,7% 6,7% 5,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Political marketing
  • 52. Ați prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Gender Sex Total Masculin Feminin 54,9% 45,1% 100,0% Tânăr 20,0% 13,7% 16,6% 54,5% 45,5% 100,0% Bătrân 9,2% 6,4% 7,7% Ati prefera ca agentul de asigurări Nici tânăr, nici 42,5% 57,5% 100,0% care vă caută să fie bătrân 58,5% 66,1% 62,6% tânăr sau bătrân? 18,8% 81,3% 100,0% Nu stiu 1,5% 5,6% 3,7% 52,5% 47,5% 100,0% Nu răspund 10,8% 8,2% 9,3% 45,6% 54,4% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0%
  • 53. Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Vârstă Vârstă Total 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani 29,6% 36,6% 33,8% 100,0% Tânăr 18,6% 17,6% 14,4% 16,6% 27,3% 18,2% 54,5% 100,0% Bătrân 8,0% 4,1% 10,8% 7,7% Ati prefera ca agentul de asigurări care vă Nici tânăr, nici 26,9% 36,6% 36,6% 100,0% caută să fie tânăr sau bătrân 63,7% 66,2% 58,7% 62,6% bătrân? 18,8% 37,5% 43,8% 100,0% Nu stiu 2,7% 4,1% 4,2% 3,7% 20,0% 30,0% 50,0% 100,0% Nu răspund 7,1% 8,1% 12,0% 9,3% 26,4% 34,6% 39,0% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 54. Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Ultima școală absolvită Ultima scoală absolvită Facultate, Total Fără scoală Liceu, Colegiu, Școală generală Profesională Postuniversitare 5,6% 69,0% 25,4% 100,0% Tânăr 12,1% 17,5% 15,7% 16,6% 18,2% 72,7% 9,1% 100,0% Bătrân 18,2% 8,6% 2,6% 7,7% Ati prefera ca agentul de 6,3% 64,6% 29,1% 100,0% Nici tânăr, nici asigurări care vă caută bătrân 51,5% 61,8% 67,8% 62,6% să fie tânăr sau bătrân? 25,0% 56,3% 18,8% 100,0% Nu stiu 12,1% 3,2% 2,6% 3,7% 5,0% 62,5% 32,5% 100,0% Nu răspund 6,1% 8,9% 11,3% 9,3% 7,7% 65,4% 26,9% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 55. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în România? * Vârstă Vârstă Total 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani 26,3% 36,6% 37,1% 100,0% Da 50,0% 62,8% 52,1% 54,9% Credeti că se poate 31,5% 26,5% 42,0% 100,0% avea încredere în Nu societătile de 41,8% 31,6% 41,1% 38,2% asigurări care 33,3% 26,2% 40,5% 100,0% functionează în Nu stiu România? 7,2% 5,1% 6,5% 6,3% 50,0% 25,0% 25,0% 100,0% Nu răspund 1,0% 0,5% 0,4% 0,6% 28,9% 32,0% 39,1% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 56. Credeți că se poate avea încredere în societățile de asigurări care funcționează în România? * Ultima școală absolvită Ultima scoală absolvită Facultate, Total Fără scoală Liceu, Colegiu, Școală generală Profesională Postuniversitare 8,1% 63,7% 28,2% 100,0% Da 46,9% 52,7% 64,2% 54,9% Credeti că se poate 10,5% 70,0% 19,5% 100,0% avea încredere în Nu 42,2% 40,4% 30,9% 38,2% societătile de asigurări care functionează în 16,7% 64,3% 19,0% 100,0% Nu stiu România? 10,9% 6,1% 4,9% 6,3% - 100,0% - 100,0% Nu răspund - 0,9% - 0,6% 9,5% 66,4% 24,1% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 57. Credeți că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în România? * Naționalitatea Nationalitatea Total Română Maghiară Romă Alta 90,2% 8,7% - 1,1% 100,0% Da 54,1% 64,0% - 66,7% 54,9% Credeti că se poate 92,2% 7,0% 0,4% 0,4% 100,0% avea încredere în Nu societătile de 38,5% 36,0% 100,0% 16,7% 38,2% asigurări care 100,0% - - - 100,0% functionează în Nu stiu România? 6,8% - - - 6,3% 75,0% - - 25,0% 100,0% Nu răspund 0,5% - 16,7% 0,6% 91,5% 7,4% 0,1% 0,9% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 58. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în România? * Regiunea Regiunea Sud Total Transilvania Bucuresti Moldova Banat Dobrogea 43,1% 35,8% 21,1% 100,0% Da 57,2% 52,0% 55,7% 54,9% 40,5% 38,1% 21,4% 100,0% Credeti că se poate avea Nu încredere în societătile 37,4% 38,6% 39,3% 38,2% de asigurări care functionează în 33,3% 50,0% 16,7% 100,0% România? Nu stiu 5,0% 8,3% 5,0% 6,3% 25,0% 75,0% - 100,0% Nu răspund 0,4% 1,2% - 0,6% 41,4% 37,8% 20,8% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 59. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în România? * Venit Venit 751-1500 1501-2500 Peste 2500 Total Fără venit 1-750 RON RON RON RON 16,4% 28,9% 30,6% 12,7% 11,3% 100,0% Da 61,7% 49,8% 54,3% 62,5% 74,1% 56,6% Credeti că se poate 13,6% 35,5% 34,6% 11,0% 5,3% 100,0% avea încredere în Nu societătile de 33,0% 39,5% 39,7% 34,7% 22,2% 36,5% asigurări care 12,8% 48,7% 28,2% 5,1% 5,1% 100,0% functionează în Nu stiu România? 5,3% 9,3% 5,5% 2,8% 3,7% 6,3% - 75,0% 25,0% - - 100,0% Nu răspund - 1,5% 0,5% - - 0,6% 15,1% 32,9% 31,9% 11,5% 8,7% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
  • 60. 18-19 mai 2010
  • 61. Vor scădea 62% Vor rămâne la fel Vor creste 8% 27% Nu răspund 1% Nu stiu 3%
  • 62. Februarie 2010 70% Mai 2010 62% 60% 49% 50% 40% 34% 30% 27% 20% 10% 8% 10% 5% 3% 1% 1% 0% Vor creste Vor scădea Vor rămâne la Nu stiu Nu răspund fel
  • 63. Da 50% Nu 49% Nu răspund 1%
  • 64. Februarie 2010 60% Mai 2010 50% 51% 50% 48% 49% 40% 30% 20% 10% 1% 1% 0% Da Nu Nu răspund
  • 65. Nu am venituri 56% Nu-mi plac variantele de asigurări existente 2% Nu cred că am nevoie 8% Nu am încredere în companiile de asigurări 21% Altceva 11% Nu stiu 1% Nu răspund 1%
  • 66. 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 57% Nu am venituri 56% Nu îmi plac variantele de asigurări 3% existetnte 2% 9% Nu cred ca am nevoie 8% Nu am încredere în companiile de 18% asigurări 21% 11% Altceva 11% 2% Nu stiu Februarie 2010 1% Mai 2010 1% Nu răspund 1%
  • 67. Nu 78% Da 22%
  • 68. Nu 89% Da 11%
  • 69. Nu 98% Da 2%
  • 70. Nu 97% Da 3%
  • 71. Nu 91% Da 9%
  • 72. Nu 86% Da 14%
  • 73. Nu 81% Da 19%
  • 74. Răspuns multiplu 22% Asigurare de viață 22% Asigurare de protecție în caz de boală 8% sau accident 11% 2% Asigurare de economisire 2% 2% Februarie 2010 Asigurare de acumulare pentru copii 3% Mai 2010 7% Asigurări medicale 9% 11% Asigurări pentru pensie 14% 22% Alt tip de asigurare 19%
  • 75. Seriozitatea 19% Siguranta oferită 10% Corectitudinea 4% Ajutorul financiar dat la nevoie 3% Promptitudinea 3% Respectarea contractului 2% Increderea 2% Se ocupă de nevoile clientilor 1% Beneficiile 1% Amabilitatea 1% Sinceritatea 1% Comisioanele mici 1% Informarea/Explicatiile 1% Agentii/Personalul 1% Comuncarea cu clientii 1% Atitudinea fată de clienti 1% Că este bună 1% Credibilitatea 1% Ofertele bune 1% Fidelitatea 1% Abordarea 1% Punctualitatea 1% Conditiile/Clauzele 1% Stabilitatea 1% Modul în care lucrează 1% Altele 3% Nu stiu 27% Nimic 7% Nu răspund 5%
  • 76. Neseriozitatea 10% Nerespectarea contractului 6% Neplata/Întărzierea plătilor 6% Minciuna/Hotia 5% Comisioane prea mari 4% Birocratia 3% Neîncrederea 2% Companiile profită mai mult decât clientii 2% Lipsa de informatii 1% Comportamentul agentilor/personalului 1% Insistenta agentilor 1% Îsi neglijează clientii 1% Clauzele ascunse 1% Nesiguranta 1% Incorectitudinea 1% Clauzele/Conditiile contractuale 1% Îsi fac prea multă publicitate 1% Riscul de a da faliment compania 1% Neprofesionalismul 1% Altele 4% Nimic 6% Nu stiu 33% Nu răspund 8%
  • 77. 13% În ultimele trei luni 11% 6% În urmă cu 4-6 luni 9% 8% În urmă cu 7-12 luni 9% 44% Cu mai mult de un an în urmă 46% 4% Nu stiu 4% 24% Nu răspund 21%
  • 78. 45% A fost optiunea mea 51% 7% La sfatul unui membru din familie 9% 12% La sfatul unui agent de asigurări 14% Am fost obligat de bancă, la contractarea 12% unui credit 11% 15% Altceva 10% 2% Nu stiu 1% 6% Nu răspund 4%
  • 79. Probabil da 22% Nu 64% Cu sigurantă da 10% Nu răspund 3%
  • 80. 70% 64% Februarie 2010 61% 60% Mai 2010 50% 40% 30% 25% 23% 20% 9% 10% 10% 4% 3% 0% Cu sigurantă da Probabil da Nu Nu răspund
  • 81. 54% Nu am venituri 57% Nu-mi plac variantele de asigurare 1% existente 2% 15% Nu cred că am nevoie 12% Nu am încredere în companiile de 14% asigurări 17% 14% Altceva 10% 1% Nu stiu 1% Februarie 2010 1% Mai 2010 Nu răspund 1%
  • 82. Nu 83% Da 15% Nu răspund 1% Nu stiu 1%
  • 83. 90% 84% 83% 80% Februarie 2010 70% Mai 2010 60% 50% 40% 30% 20% 15% 14% 10% 1% 1% 1% 1% 0% Da Nu Nu stiu Nu răspund
  • 84. 59% Asigurare de viată 61% 6% Asigurare medicală 8% 15% Asigurare de pensie 9% 12% Asigurare de accident 10% 7% Nu stiu 11% Februarie 2010 1% Mai 2010 Nu răspund 2%
  • 85. 1% Ultima lună 4% Februarie 2010 Mai 2010 3% Ultimele 2-3 luni 5% 6% Ultimele 4-6 luni 8% 12% Ultimele 6-12 luni 15% 76% Mai mult de un an 64% 1% Nu stiu 3% 0 Nu răspund 1%
  • 86. Pensie 32% Studiile copiilor/Copii 30% Alt obiectiv important 12% Nu strâng bani 22% Nu răspund 4%
  • 87. Nu 59% Da 40% Nu răspund 1%
  • 88. +45% Foarte bună 8% Bună 37% Proastă 8% -12% Foarte proastă 4% Nu stiu 25% Nu răspund 17%
  • 89. Da 60% Nu 32% Nu răspund 2% Nu stiu 7%
  • 90. Viitor 12% Lipsa banilor/ Sărăcie 12% Dumnezeu 11% Boală 6% Somaj 5% Nesigurantă 4% Calamităti naturale 2% Situatia din tară 2% Înselătorie 2% Instabilitate 1% Criza financiară 1% Pierederea banilor investiti în asigurări 1% Accident 1% Moarte 1% Conducerea tării 1% Faliment 1% Scăderea nivelului de trai 1% Război 1% Neprevăzut 1% Necazuri 1% Neseriozitate 1% Viata de zi cu zi 1% Altceva 6% De tot 1% De nimic 15% Nu stiu 6% Nu răspund 3%
  • 91. Nu, nu mă tem Da, mă tem viitorul copiilor dumneavoastră -19% 79% boală -23% 76% criminalitate, infractiuni -24% 75% preturi -27% 72% tulburări sociale -31% 68% un atac terorist -48% 51% ziua de mâine -48% 51% somaj -47% 51% statul român -46% 51% un război în zonă -50% 49% bănci -52% 46% companiile de asigurări -72% 25%
  • 92. Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial ”Asigurările sunt un sector indinspensabil” -27% 68% ”Asigurările sunt un sector apropiat de preocupările -27% 69% oamenilor” ”Asigurările sunt un sector social” -25% 68% ”Asigurările sunt un sector în care domină încrederea” -36% 60% ”Asigurările sunt un sector drept” -33% 60% ”Asigurările sunt un sector despre care sunt bine -45% 51% informat”
  • 93. Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial ”Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt -34% 56% transparente” ”Asigurările sunt un sector simplu” -40% 49% ”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze -31% 57% asiguratii cu întârzieri acceptabile” ”Asigurările sunt un sector în care tarifurile aplicate sunt -29% 60% proportionale cu riscurile acoperite” ”Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt bine -35% 55% consiliati” ”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze -29% 61% asiguratii cu sume corespunzătoare prejudiciilor oferite” ”Asigurările sunt un sector în care am impresia că se -47% 38% plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru”
  • 94. +36% Foarte multă 3% Multă 33% -58% Putină 41% Foarte putină 17% Nu răspund 6%
  • 95. O investitie pentru viitor 67% Un rău necesar 21% Nu răspund 5% Altceva 4% Nu stiu 3%
  • 96. Comportamente față de risc Contaminarea de Biasuri de grup in materie de perceptie si asigurari credinte eronate Influenta Atitudini fata de experientei trecute riscuri. Indicatori asupra perceptiei pentru riscofilie si riscului riscofobie Studiul neincrederii asupra Comunicarea fața comportamentului in de risc materie de asigurari
  • 97. Procesare cognitiva in perceptia riscurilor si decizia de a cumpara polite de asigurare Contributia Rolul stimularii supra afectelor la perceptiei riscului evaluarea unei situatii de criza Elaborarea un ui Determinarea catalog a riscurtilor socioculturala de percepute perceptie a riscului Risc obiectiv si risc subiectiv