Viata condusa de scopuri de Rick Warren

  • 2,631 views
Uploaded on

http://parereataconteaza1.wordpress.com …

http://parereataconteaza1.wordpress.com
Insula Ekklesia-un blog pentru tine(ri)
SA AI PRIMAVARA IN SUFLET!

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
2,631
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
191
Comments
0
Likes
5

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. RICK WARRENVIATA CONDUSĂDE SCOPURID■ . E CE SUNT PE ACEST PÁMÁNT? . ■ ■ .■■■■■• ■;■■■ ■.■::
  • 2. CONDUSĂ DE SCOPURI
  • 3. RICK WARRENVIATA CONDUSĂDE SCOPURIDE CE SUNT PE ACEST PĂMÂNT?TifePUBLISHERS INTERNATIONAL
  • 4. Traducerea: Nelu CiorbaEditarea şi tehnoredactarea: Ionel SocaciuDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României WARREN, RICKViaţa condusă de scopuri / Rick Warren. - Oradea Life, 2003ISBN 973-7908-02-3Romanian Edition.Printed in România by "Vcpafrafcei JtSŞ i.i.t.440097 Satu Mare, Str. Arenei 16 Tel. (0261) 768352, fax (0261) 730454
  • 5. Originally published in English as The Purpose-Driven Life Copyright © 2002 by Rick Warren Printed in the USADacă nu există alte precizări, citatele biblice sunt luate din Sfânta Scriptură, traducerea D. Cornilescu.Drepturile de autor pentru ediţia în limba română:© 2003, 2004 LIFE PUBLISHERS INTERNATIONALSpringfield, Missouri, SUA§i LIFE PUBLISHERS ROMÂNIAStr. Ady Endre nr. 33, 410002 Oradea, RomâniaTel. (0259) 136 264, fax (0259) 447 180E-mail: liferom@rdslink.ro, Website: www.liferomania.roToate drepturile rezervate.
  • 6. Această carte îţi este dedicată ţie.Ínainte de-a te fi născut, Dumnezeu a planificat acest moment din viaţata. Faptul că ţii în mână această carte nu este un accident. Dumnezeu doreşte nespus de mult ca tu sădescoperi viaţa pentru care El te-a creat să trăieşti aici pe pământ, şi pentru totdeauna în eternitate:In Hristos descoperim cine suntem şi pentru ce trăim.Cu mult înainte de-a fi auzit noi pentru prima datădeHristos . . . El Şi-apus ochii pe noi şi ne-a destinat unei vieţi glorioase, parte a scopului general pe careEl îl duce la îndeplinire în toţi şi în toate.Efeseni 1:11 (Msg).Sunt recunoscător sutelor de profesori şiscriitori,clasici şi contemporani, care mi-au modelat viaţa şi m-au ajutat să învăţ aceste adevăruri.Mulţumesc lui Dumnezeu şi ţie pentru privilegiul de-a ţi le putea împărtăşi.
  • 7. CUPRINSO călătorie cu scop Legământul meu 13DE CE SUNT PE ACEST PĂMÂNT?Ziua 1 Totul începe cu Dumnezeu 17Ziua 2 Tu nu eşti un accident 23Ziua 3 Ce îţi conduce viaţa? 28Ziua 4 Creat să trăieşti veşnic 37Ziua 5 Privind viaţa din perspectiva lui Dumnezeu 42Ziua 6 Viaţa este o detaşare temporară 49Ziua 7 Raţiunea tuturor lucrurilor 55SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea luiDumnezeu Ziua 8 Planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu 65 Ziua 9 Ce-L face pe Dumnezeusa zâmbească? 71 Ziua 10 Esenţa închinării 80 Ziua 11 Devenind cei mai buni prieteniai lui Dumnezeu 89 Ziua 12 Dezvoltarea prieteniei tale cu Dumnezeu 96 Ziua 13 închinareaplăcută lui Dumnezeu 105 Ziua 14 Când ţi se pare că Dumnezeu este departe 113SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu Ziua 15 Format pentru familia luiDumnezeu 123 Ziua 16 Ce contează cel mai mult 129
  • 8. Ziua ij Ziua 18 Ziua 19 Ziua 20 Ziua 21Un loc căruia să-i aparţii 136 Experimentarea vieţii împreună Dezvoltarea comunităţii 151Restaurarea unei părtaşii distruse Protejează-ţi biserica 167,. MC144159242 167 SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos Ziua 22 Creat să devii asemenea luiHristos 177 Cum creştem 185Transformat prin adevăr 191 Transformat prin necazuri 200 Creştere prin intermediul ispitelor208 învingerea ispitei 216 Este nevoie de timp 224 SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji luiDumnezeu Ziua 29 Acceptarea lucrării ce ţi s-a încredinţat 235 7;„~ ~- Modelat pentru a slujilui Dumnezeu înţelegerea formei tale 249 Foloseşte ce ţi-a dat Dumnezeu 258 Cum acţioneazăslujitorii adevăraţi 266 Gândeşte ca un slujitor 274 Puterea lui Dumnezeu în slăbiciunea ta SCOPUL# 5: Ai fost făcut pentru o misiune Ziua 36 Făcut pentru o misiune 291 Ziua 37 împărtăşireamesajului vieţii, tale 300 Ziua 38 Devenind un creştin de talie mondială Ziua 39 Echilibrează-ţiviaţa 317 Ziua 40 Trăieşte cu scop 324Anexa 1: întrebări pentru discuţii Anexa 2: Resurse 337Anexa 3: De ce am folosit atâtea traduceri? Note 341Ziua 23 Ziua 24 Ziua 25 Ziua 16 Ziua 27 Ziua 28Ziua 30 Ziua 31 Ziua 32 Ziua 33 Ziua 34 Ziua 35281308333339
  • 9. O CĂLĂTORIEFolosirea la maximum a acestei cărţiAceasta este mai mult decât o carte; este un ghid pentru o călătorie spirituală de 40 de zile, carete va ajuta să descoperi răspunsul la cea mai importantă întrebare a vieţii: De ce sunt pe acestpământ? La sfârşitul acestei călătorii vei şti scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta şi vei înţelegeimaginea de ansamblu - cum se potrivesc împreună toate piesele vieţii tale. Având aceastăperspectivă nu vei mai fi atât de stresat, deciziile tale se vor simplifica, vei fi mai mulţumit şi,lucrul cel mai important dintre toate, te vei pregăti pentru eternitate.URMĂTOARELE 40 DE ZILE ALE TALEAstăzi durata medie de viaţă este de 25.550 zile. Aceasta înseamnă durata vieţii tale, dacă eşti unom obişnuit. Nu crezi că ar fi înţelept să pui deoparte 40 de zile dintre acestea ca să descoperi cevrea Dumnezeu să faci de-acum încolo cu zilele care ţi-au mai rămas de trăit?Biblia arată limpede că Dumnezeu consideră 40 de zile o perioadă semnificativă din punct devedere spiritual. Ori de câteO călătorie cu scop9
  • 10. Viaţa ta va fi transformată în următoarele 40 de zile. Această carte este împărţită în 40 de capitolescurte. îţi recomand insistent să citeşti doar un capitol pe zi astfel încât să ai timp să te gândeştila implicaţiile lui pentru viaţa ta. Biblia spune: Permite-I lui Dumnezeu să te transforme într-onouă persoană, schimbându-ţi modul de gândire. Atunci vei şti ce doreşte Dumnezeu să faci".1Unul dintre motivele pentru care cele mai multe cărţi nu ne transformă este faptul că noi suntematât de nerăbdători să citim capitolul următor încât nu ne oprim din citit şi nu ne facem timp să negândim serios la ceea ce tocmai am citit. Ne repezim la următorul adevăr fără să medităm la ceeace am învăţat.Nu citi pur şi simplu această carte. Interacţionează cu ea. Subliniaz-o. Scrie-ţi propriile gânduripe marginile textului. Fă-o cartea ta. Personalizeaz-o! Cărţile care m-au ajutat cel mai mult aufost acelea la care am reacţionat, nu doar le-am citit.PATRU TRĂSĂTURI CARE SĂ TE AJUTELa sfârşitul fiecărui capitol există o secţiune intitulată „Meditând la scopul meu". Acolo vei găsi:10Viaţa condusă de scopuri
  • 11. ori Dumnezeu a dorit să pregătească pe cineva pentru scopurile Lui, a făcut-o în 40 de zile:• Viaţa lui Noe a fost transformată prin 40 de zile de ploaie.• Moise a fost transformat prin 40 de zile pe Muntele Sinai.• Iscoadele au fost transformate prin 40 de zile petrecute în Ţara Promisă.• David a fost transformat prin provocarea lui Goliat care a durat 40 de zile.• Ilie a fost transformat când Dumnezeu i-a dat putere pentru 40 de zile dintr-o singură mâncare.• Toată cetatea Ninive a fost transformată când Dumnezeu le-a dat un termen de 40 de zile ca săse schimbe.• Isus a fost împuternicit prin 40 de zile petrecute în pustie.• Ucenicii au fost transformaţi prin 40 de zile petrecute cu Isus după învierea Sa.
  • 12. • Gândul zilei. Acesta este un adevăr esenţial care rezumă un principiu al vieţii conduse de scopuri, lacare poţi să meditezi tot timpul zilei. Pavel i-a spus lui Timotei: ,Meditează la ceea ce-ţi spun, pentru căDomnul îţi va da pricepere în toate lucrurile".• Verset de memorat. Acesta este un verset din Biblie care ne învaţă un adevăr din acel capitol. Dacăîntr-adevăr vrei să-ţi îmbunătăţeşti viaţa ta, memorarea Scripturii poate fi cel mai important obicei cu carepoţi începe acest proces. Poţi copia acest verset pe o bucată de hârtie ca să-1 porţi cu tine şi să-1 repeţimereu până când îl ştii pe de rost.• întrebare pentru meditare. Aceste întrebări te vor ajuta să te gândeşti la implicaţiile adevărurilor pecare le-ai citit şi la căile de aplicare ale acestora în propria-ţi viaţă. Te încurajez să-ţi scrii răspunsurile pemarginile acestei cărţi sau într-un caiet de notiţe. Scrierea gândurilor este cea mai bună metodă de-a leclarifica.In Anexa 1 vei afla:• întrebări pentru discuţii. Te îndemn insistent să-ţi găseşti unul sau mai mulţi prieteni şi să citiţiîmpreună această carte în următoarele 40 de zile. O călătorie este întotdeauna mai plăcută când ai untovarăş de drum. Cu un partener sau cu un grup mic puteţi discuta ce citiţi şi vă puteţi împărtăşi ideile uniialtora. Asta vă va ajuta să deveniţi mai puternici şi mai spirituali. Adevărata creştere spirituală nu serealizează niciodată izolat, individual. Maturizarea se produce prin relaţii şi părtăşie.Cea mai bună modalitate de a explica scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta este să dai voie Scripturii săvorbească ea însăşi. Prin urmare, în această carte am citat foarte frecvent din Biblie, folosind peste o miede versete diferite, din cincisprezece traduceri şi parafrazări din limba engleză. Am folosit aceste versiunidin mai multe motive, pe care le-am explicat în Anexa 3.O călătorie cu scop11
  • 13. 12Viaţa condusă de scopuri
  • 14. MĂ ROG PENTRU TINEIn timp ce am scris această carte, m-am rugat adesea ca tu să experimentezi acel sentiment incredibil alnădejdii, energiei şi bucuriei care însoţeşte descoperirea scopului pentru care exişti pe această planetă pecare te-a aşezat Dumnezeu. Nimic nu este mai frumos! Mă bucur nespus deoarece cunosc lucrurile extra-ordinare care ţi se vor întâmpla. Mi s-au întâmplat şi mie şi, de când am descoperit scopul vieţii mele, numai sunt acelaşi.Deoarece cunosc beneficiile, vreau să te provoc să perseverezi în această călătorie spirituală înurmătoarele 40 de zile şi să nu laşi să treacă nici o zi fără să citeşti capitolul corespunzător. Viaţa ta merităsă-ţi faci timp să te gândeşti la ea. Rezervă-ţi timp pentru aceasta în programul tău de fiecare zi. Dacă tehotărăşti să faci acest lucru, să semnăm un legământ împreună. Este un lucru semnificativ să-ţi iei unangajament şi să-1 semnezi. Dacă ai vreun partener cu care să citeşti această carte, cere-i să semneze şi elacest legământ. Haideţi să începem împreună!
  • 15. Legământul meuCu ajutorul lui Dumnezeu,mă dedic în următoarele 40 de zile ale vieţii meledescoperirii scopului lui Dumnezeu pentru viaţa mea.Numele tăuNumele partenerei/parteneruluiRick Warren„Mai bine doi decât unul, deoarece împreunăpot lucra mai eficient. Dacă se întâmplă să cadăunul din ei, celălalt îl poate ajuta să se ridice. . .Două persoane pot face faţă unui atacîn care o singură persoană ar fi înfrântă!O funie împletită în trei se rupe greua.Eclesiastul 4:9-10, 12 (TEV)
  • 16. ACEST PĂMÂNT?O viaţă dedicată lucrurilor este,o viaţă moartă, o buturugă;•*■■■■*■■■■<■-■■-■■--■*■■■ ■-■--- ■«■^■•«.-«... ■•.....o viaţă modelată de Dumnezeu este un pom înfloritor.*Binecuvântaţi sunt cei care se íncred ín Domnul.Ei sunt ca pomii sădiţi lângă ape, de căror rădăcinipătrund adânc în apă. Astfel de pomi nu se tem de , căldură, nici nu se, îngrijorează de vremurile, lungide secetă. Frunzişul lor rămâne verde.Ieremia 17:7-8 (NTL)
  • 17. Totul începe cu DumnezeuPentru că toate, dar absolut toate lucrurile,care sunt în ceruri si pe pământ, cele văzuteşi cele nevăzute . . . Toate au început prin Elşi îşi găsesc scopul în El.Coloseni 1:16 (Msg)Până nu te raportezi la Dumnezeu, întrebarea despre scopul vieţii nu-şi are rostul.Bertrand Russell, ateuNu este vorba despre tine.Scopul vieţii tale este mult mai înalt decât împlinirile tale personale, liniştea ta sau chiar decât fericirea ta.Este cu mult mai de preţ decât familia ta, cariera ta, şi chiar decât visurile şi ambiţiile tale cele maifanteziste. Dacă vrei să ştii de ce te-ai născut pe această planetă, trebuie să începi cercetarea aceasta cuDumnezeu. Tu te-ai născut datorită scopului Său şi pentru scopul Lui.Căutarea scopului vieţii a frământat minţile oamenilor timp de mii de ani. Aceasta pentru că, de obicei,începem această căutare într-un punct greşit - noi înşine. Punem întrebări egocentrice cum sunt: Ce vreaueu să fiu? Ce trebuie să fac cu viaţa mea}. Care sunt idealurile mele, ambiţiile mele, visurile mele cuprivire la viitorul meu) Dar concentrându-ne atenţia asupra noastră înşine nu ne vom descoperi niciodatăscopul vieţii.De ce sunt pe acest pământ}17
  • 18. Biblia spune: ,Dumnezeu direcţionează vieţile creaturilor Sale; viaţa fiecăruia se află în puterea Luicc.Contrar a ceea ce spun multe cărţi, filme sau prelegeri, tu nu vei descoperi scopul vieţii tale uitându-te latine însuţi. Probabil că deja ai şi încercat această metodă.Nu tu te-ai creat; prin urmare, este imposibil să ştii pentru ce ai fost creat! Dacă ţi-aş pune în mână oinvenţie, pe care nu ai mai văzut-o niciodată, nu ai ştii la ce se foloseşte,şi nici invenţia însăşi nu ţi-arputea spune. Numai creatorul ei sau manualul de folosire ţi-ar putea spune scopul pentru care a fostconcepută invenţia respectivă.Odată m-am rătăcit prin munţi şi, când m-am oprit să întreb cum pot ajunge în tabără, mi s-a spus: Nu poţiajunge acolo din acest punct. Trebuie să treci de partea cealaltă a muntelui". In acelaşi mod, nu poţi aflascopul vieţii tale începând să-ţi concentrezi atenţia asupra propriei fiinţe. Trebuie să începi cu Dumnezeu,Creatorul tău. Tu exişti numai pentru că Dumnezeu a vrut să exişti. Ai fost făcut de Dumnezeu şi pentruDumnezeu - şi până vei înţelege asta, viaţa ta nu va avea sens. Numai în Dumnezeu ne putem găsioriginea, identitatea, importanţa, scopul, raţiunea existenţei noastre şi destinul nostru. Orice altă cale ducespre o fundătură de unde nu există ieşire.Mulţi oameni încearcă să se folosească de Dumnezeu pentru a-şi afirma eul, dar aceasta nu este altcevadecât o inversare a cursului firesc al lucrurilor şi este sortită eşecului. Ai fost creat pentru Dumnezeu, şi nuinvers, şi a trăi înseamnă a-I permite lui Dumnezeu să te folosească pentru scopurile Sale, nu să-Lfoloseşti tu pe El pentru propriu-ţi scop. Biblia spune: „Fiind obsedaţi de noi înşine în aceste chestiuni nuajungem nicăieri; acordându-I atenţie lui Dumnezeu ajungem la o viaţă liberă, amplă si deschisă".2Am citit multe cărţi care sugerau diferite modalităţi pentru descoperirea scopul vieţii. Toate ar putea fiincluse în categoria cărţilor de autoperfecţionare, pentru că toate abordau subiectulVa[a condusă de scopuri
  • 19. dintr-o perspectivă centrată pe sine. De obicei, cărţile de acest gen, chiar creştine fiind, oferă aceiaşi paşiprevizibili pentru găsirea scopului vieţii: Gândeşte-te ce visuri ai. Clarifică-ţi sistemul de valori.Stabileşte-ţi anumite scopuri. Gândeşte-te care sunt lucrurile la care te pricepi. Propune-ţi scopuri înalte.Caută să le atingi! Fii disciplinat. Crede că îţi poţi atinge scopurile. Implică-i şi pe alţii. Nu renunţaniciodată.Desigur, aceste recomandări conduc adesea la mari succese. De obicei, dacă eşti perseverent înurmărirea lui, îţi poţi atinge scopul propus . Dar a avea succes nu este acelaşi lucru cu împlinirea scopuluivieţii tale. Poţi să-ţi atingi toate scopurile personale, devenind un om de mare succes după standardullumii acesteia, şi totuşi să nu împlineşti scopul real pentru care te-a creat Dumnezeu. Ai nevoie de maimult decât de sfaturi de autoperfecţionare. Biblia spune: „Autoperfecţionarea nu este de nici un folos;jertfirea de sine este calea, calea Mea, de-a te găsi pe tine însuţi, adevăratul tău eu".Cartea aceasta nu este pentru autoperfecţionare. Nu este un ghid care să te ajute să-ţi găseşti carierapotrivită, să-ţi îndeplineşti visurile sau să-ţi planifici viitorul. Nici nu este o carte care să-ţi spună cum sămai adaugi câteva activităţi la un program zilnic deja supraaglomerat. De fapt, te va învăţa cum să facimai puţine lucruri în viaţă - concentrându-te asupra celor mai importante. Această carte îţi va dezvăluicum poţi deveni ceea ce Dumnezeu te-a creat să fii.Deci, cum poţi descoperi scopul pentru care ai fostcreat? Ai doar doua opţiuni. Prima opţiune este speculaţia. Acesta opţiune este aleasa de cei mai mulţioameni, eiîncep să clădească ipoteze, să presupună, să teoretizeze. Când oamenii spun: „întotdeauna amcrezut că viaţa este . . ." asta înseamnă:„Aceasta este cea mai bună ipoteză care mi-a trecut prin minte . . ."De mii de ani, cei mai luminaţi filozofi au discutat şi au făcut speculaţii referitoare la scopul vieţii.Filozofia este o materieDe ce sunt pe acest pământ19
  • 20. importantă şi are locul ei, dar când încearcă să determine scopul vieţii, chiar cei mai înţelepţi filozofi facdoar presupuneri.Dr. Hugh Moorhead, profesor de filozofie la Northeastern Illinois University, a scris odată la 250 dintrecei mai renumiţi filozofi, oameni de ştiinţă, scriitori şi intelectuali din lume, şi i-a rugat să răspundă laîntrebarea: „Care este scopul vieţii?" El a publicat răspunsurile primite într-o carte. Unii şi-au trimis presu-punerile cele mai elaborate, alţii au recunoscut că şi-au stabilit ei înşişi un scop pentru viaţă, iar alţii aufost destul de sinceri încât să admită că nu au nici cea mai vagă idee. De fapt, o parte dintre vestiţiiintelectuali l-au rugat pe profesorul Moorhead să le scrie şi să le spună dacă a descoperit scopul vieţii!4Din fericire există o alternativă la speculaţia despre semnificaţia şi scopul vieţii. Aceasta este revelaţia.Putem să apelăm la ceea ce ne-a descoperit Dumnezeu în Cuvântul Său despre viaţă. Cea mai simplă calede-a afla scopul unei invenţii este să-1 întrebi pe inventator. Această afirmaţie este valabilă şi pentrudescoperirea scopului vieţii tale: întreabă-L pe Dumnezeu.Dumnezeu nu ne-a lăsat să bâjbâim în întuneric punându-ne întrebări şi încercând să găsim răspunsuriprobabile. Pe tot cuprinsul Bibliei, El ne-a descoperit în mod clar cele cinci scopuri ale Sale pentru vieţilenoastre. Biblia este „manualul nostru de utilizare", care ne explică de ce suntem în viaţă, cum să ne trăimviaţa, ce să evităm în viaţă şi la ce să ne aşteptăm în viitor. Ne explică ceea ce cărţile de autoperfecţionareşi cărţile ZIUA ÎNTÂI- filozofice nu au de unde şti. Biblia spune:„înţelepciunea lui Dumnezeu. . . pătrundeadânc în interiorul scopurilor Sale . . . Acesta nu este cel mai nou mesaj, ci seamănă mult cu cel maivechi - calea pe care a ales-o Dumnezeu pentru a manifesta în noi atributele Sale cele mai minunate.5Dumnezeu nu este doar punctul de plecare al vieţii tale; El este sursa ei. Pentru a-ţi descoperi scopulvieţii, trebuie să te întorci la Cuvântul lui Dumnezeu, nu la înţelepciunea lumii acesteia. Trebuie să-ţiclădeşti viaţa pe adevăruri eterne, nu pe psihologie, nici pe alte surse care te îndeamnă să cauţi succesul.Viaţa condusă de scopuri
  • 21. Biblia spune: ,Jn Hristos descoperim cine suntem şi pentru ce trăim. Cu mult înainte de-a fi auzitnoi pentru prima dată de Hristos şi de-a ne învia speranţele, El Şi-a pus ochii pe noi şi ne-adestinat unei vieţi glorioase, parte a scopului general pe care El îl duce la îndeplinire în toţi şi întoate".6 Aceste versete ne descoperă trei adevăruri referitoare la scopul tău în viaţă.1. Tu îţi descoperi identitatea şi scopul vieţii prin intermediul unei relaţii cu Isus Hristos. Dacănu ai o astfel de relaţie, mai târziu o să-ţi explic cum să o începi.2. Dumnezeu S-a gândit la tine cu mult înainte ca tu să te gândeşti la El. Scopul Lui pentru viaţata a fost stabilit înainte de conceperea sau zămislirea ta. El 1-a planificat înainte ca tu să exiştişxfără nici un ajutor din partea ta. Tu poţi să-ţi alegi cariera, soţul/soţia, şi multe alte aspecte alevieţii, dar nu-ţi poţi alege scopul vieţii.3. Scopul vieţii tale se potriveşte perfect într-un scop cosmic, mult mai mare pe care Dumnezeu1-a conceput pentru veşnicie. De acest scop se ocupă cartea de faţă.Andrei Bitov, un romancier rus, a crescut sub regimul comunist, dar într-o zi întunecată din viaţasa Dumnezeu i-a captivat atenţia. El scrie: „In al douăzeci şi şaptelea an al vieţii mele, pe cândcălătoream cu metroul în Leningrad (azi St. Petersburg) am fost cuprins de o disperare aşa deprofundă încât am simţit că viaţa mi se stinge, viitorul mi s-a întunecat imediat şi nimic nu maiavea sens. Dintr-o dată, din senin, mi-au apărut cuvintele: Fără Dumnezeu viaţa nu are sens.Repetând uimit această afirmaţie, am înţeles semnificaţia ei, am coborât din metrou şi am păşit înlumina lui Dumnezeu".7Poate şi tu bâjbâi prin întuneric, neştiind care este scopul tău în viaţă. Felicitări, eşti gata săpăşeşti în lumină!De ce sunt pe acest pământ ? 21
  • 22. ZIUA ÎNTÂI MEDITÂND LA SCOPUL MEU Gândul zilei: Nu este vorba despre mine. Verset de memorat:„Toate au început prin El si sfársesc scopul în El«. ColosenI, l:16b(A4sg) întrebare pentru meditare:Cum pot să-mi ammtesc, în pofida tuturor reclamelor din jurul meu ca a trai cu adevăratînseamnă a trăi, pentru Dumnezeu , nu pentru mine însumi?Viaţa condusă de scopuri
  • 23. Tu nu eşti un accidentEu sunt Creatorul tău. Ai fost în grija Mea chiar înainte de-a te naşte.Isaia 44:2a (CEV)Dumnezeu nu dă cu zarul. Albert EinsteinTu nu eşti un accident.Naşterea ta nu a fost o greşeală a cuiva, nici un eşec; viaţa ta nu este nici o întâmplare fericită anaturii. Este posibil ca părinţii tăi să nu te fi planificat, însă Dumnezeu a făcut-o. El nu a fostsurprins deloc de naşterea ta. De fapt, El a aşteptat-o.Cu mult timp înainte de a fi conceput de părinţii tăi, tu ai fost conceput în mintea lui Dumnezeu.El a fost primul care S-a gândit la tine. Faptul că poţi să respiri în clipa asta nu se datorează sorţii;nu este vorba nici de şansă, nici de noroc şi nici de coincidenţă. Eşti în viaţă pentru că Dumnezeua vrut să te creeze. Biblia spune: ,Domnul va împlini scopul Său pentru minecc}Dumnezeu ţi-a proiectat trupul până în cele mai mici detalii. El ţi-a hotărât în mod deliberat rasa,culoarea pielii, a părului şi toate celelalte trăsături. El ţi-a făcut trupul exact aşa cum a dorit. Deasemenea, El a hotărât talentele naturale pe care le vei avea şi unicitatea personalităţii tale. Bibliaspune: „Tu mă cunoşti si pe dinăuntru si pe dinafară, ştii fiecare os din trupul meu; ştii exactcum am fost făcut, bucăţică cu bucăţică - ştii cum am fost modelat din nimic în ceva".2De ce sunt pe acest pămánt23
  • 24. Pentru că Dumnezeu te-a făcut cu un scop, El a decis când te vei naşte şi lungimea vieţii tale. El aplanificat dinainte zilele vieţii tale, alegând exact timpul naşterii tale şi al morţii tale. Biblia spune: „Cândnu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi eraurânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din elea?De asemenea, Dumnezeu a planificat unde te vei naşte şi unde vei trăi pentru scopul Lui. Rasa şinaţionalitatea ta nu sunt accidente. Dumnezeu nu a lăsat nimic la voia întâmplării. El a planificat toateacestea pentru scopul Lui. Biblia spune: ,£l a făcut toate naţiunile dintr-un singur om, . . . a hotărâtanumite timpuri pentru ele şi locurile exacte unde trebuie să trăiască".,4Nimic în viaţa ta nu este arbitrar. Toate au un scop.Şi mai uimitor este faptul că Dumnezeu a decis cum te vei naşte. Indiferent de circumstanţele naşterii taleşi de identitatea părinţilor tăi, Dumnezeu a avut un plan în crearea ta. Nu are importanţă dacă părinţii tăiau fost buni, răi sau altcumva. Dumnezeu a ştiut că cei doi părinţi au exact elementele genetice necesarepentru a te concepe pe „tine" aşa cum te-a avut El în minte. Ei au avut ADN-ul dorit de Dumnezeu pentrua te face pe tine.Deşi există părinţi nelegitimi, nu există copii nelegitimi. Mulţi copii nu sunt planificaţi de părinţii lor, darei nu sunt neplanificaţi de Dumnezeu. Scopul lui Dumnezeu a ţinut seama de greşelile omeneşti şi chiar depăcat.Dumnezeu nu face nimic accidental şi nici nu greşeşte niciodată. El are o justificare pentru tot ce creează.Fiecare plantă şi fiecare animal au fost planificate de Dumnezeu, şi fiecare persoană a fost proiectată cu unanume scop în minte. Dumnezeu a fost motivat de dragoste când te-a creat. Biblia spune: „Cu mult înaintede a pune temeliile pământului, El ne-a ales ca să fim cei asupra cărora să-Şi reverse dragostea Saa.5Dumnezeu s-a gândit la tine chiar înainte de-a face lumea.Cu mult timp înaintede a fi conceput de părinţii tăi,tu ai fost conceput în mintealui Dumnezeu.24Viaţa condusă de scopuri
  • 25. De fapt, de aceea a creat-o! Dumnezeu a conceput mediul acestei planete în aşa fel încât să putem trăi peea. Noi suntem centrul dragostei Lui şi cele mai de preţ creaturi ale Sale. Biblia spune: ,Dumnezeu ahotărât să ne dea viaţă prin Cuvântul adevărului, ca să fim cele mai importante din făpturile pe care le-afăcut".6 Iată, deci, cât de mult te iubeşte şi te preţuieşte Dumnezeu!Pe Dumnezeu nu IL caracterizează dezordinea; El a planificat totul cu foarte mare precizie. Cu câtfizicienii, biologii şi alţi oameni de ştiinţă descifrează mai multe din tainele Universului, cu atât înţelegemmai bine că acesta se potriveşte în mod unic pentru existenţa noastră, că a fost făcut „la comandă", avândexact caracteristicile care fac posibilă viaţa umană.Dr. Micahel Donton, cercetător principal în domeniul geneticii moleculare umane la Universitatea Otagodin Noua Zeelandă, a ajuns la următoarea concluzie: „Toate dovezile disponibile în ştiinţele biologicesprijină afirmaţia esenţială . . . potrivit căreia cosmosul este un întreg special proiectat, care are viaţa şiomenirea drept scopul şi ţinta lui fundamentală, un întreg în care toate faţetele realităţii îşi găsescsemnificaţia şi explicaţia în acest fapt central".7 Biblia a spus acelaşi lucru în urmă cu mii de ani:Dumnezeu . . . a întocmit pământul, l-a făcut si l-a întărit, l-a făcut nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit casă fie locuit".De ce a făcut Dumnezeu toate acestea? De ce S-a mai deranjat să creeze Universul pentru noi? Pentru căEl este Dumnezeul dragostei. Această dragoste este greu de înţeles, dar poţi avea încredere absolută în ea.Tu ai fost creat ca un subiect special al dragostei lui Dumnezeu! Dumnezeu te-a făcut ca să te poată iubi.Acesta este un adevăr pe care să-ţi zideşti viaţa.Biblia ne spune: Dumnezeu e dragoste"? Nu ni se spune că Dumnezeu are dragoste. El este dragoste!Dragostea este esenţa caracterului lui Dumnezeu. în cadrul Trinităţii există o dragoste perfectă, deciDumnezeu nu a fost nevoit să te creeze. El nu aDe ce sunt pe acest pământ}25
  • 26. Eşti ceea ce eşti pentru un scop. Faci parte dintr-un plan complicat. Eşti o creaţie preţioasă şi cu totulunică, Bărbat sau femeie - aparţinând lui Dumnezeu.Arăţi aşa cum arăţi pentru un scop. Dumnezeul nostru nu a făcut nici o greşeală. El te-a modelat înpântecele mamei tale, Şi eşti exact aşa cum a vrut El să te facă.Părinţii pe care i-ai avut au fost cei pe care El i-a ales, Şi indiferent care sunt sentimentele tale, Ei au fostcreaţi special, cu planul lui Dumnezeu în minte, Şi poartă pecetea Stăpânului.26Viaţa condusă de scopuri
  • 27. fost singur, dar a vrut să te facă pe tine ca să-Şi exprime dragostea Sa. Dumnezeu spune: „...V-am purtat încă de când v-aţi născut. . . Am avut grijă de voi de la naşterea voastră.Chiar şi când veţi îmbătrâni Eu voi fi Acelaşi, chiar şi când veţi încărunţi voi avea ariiă de voi.V-am făcutZIUA A DOUA: . ,şi va voi purta de máná. TU NU EŞTI ACCIDENTDaca nu ar exista Dumnezeu, noi toţi am fi „accidente", rezultate ale întâmplărilor astronomice din univers. Ai putea să te opreşti din citireaacestei cărţi, pentru că viaţa nu ar avea nici scop, nici înţeles, nici semnificaţie. Nu ar exista nimiccorect sau greşit, şi nici o nădejde după scurţii ani trăiţi aici pe pământ.Dar există un Dumnezeu care te-a făcut pentru un scop şi viaţa ta are o semnificaţie profundă!Noi descoperim semnificaţia şi scopul vieţii numai când facem din Dumnezeu punctul dereferinţă al vieţilor noastre. Versiunea „Mesajul" parafrazează astfel Romani 12:3: Singuramodalitate corectă de-a ne înţelege pe noi înşine este prin ceea ce Dumnezeu este şi prin ceea ceface El pentru noi".Următoarea poezie a lui Russell Kelfer rezumă astfel acest adevăr:
  • 28. Ştiu că trauma ce-ai suferit-o nu a fost uşoară, Chiar şi Dumnezeu a plâns că te-a durut atât; Dar a fostîngăduită ca să-ţi modeleze inima Astfel încât să semeni tot mai mult cu El.Eşti ceea ce eşti pentru un scop, Ai fost modelat de nuiaua Stăpânului. Eşti ceea ce eşti, preaiubitule,Pentru că există Dumnezeu!11ZlUA A DOUAMEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Eu nu sunt un accident.Verset de memorat: „Ew sunt Creatorul tău. Ai fost în grija Mea chiar înainte de-a te naşte". Isaia 44:2(CEV)întrebare pentru meditare: Ştiind că Dumnezeu m-a creat în mod unic, care domenii ale personalităţii,trecutului şi aspectului meu fizic îmi este greu să le accept?De ce sunt pe acest pământ ?27
  • 29. Viaţa fiecărui om este condusă de ceva. Majoritatea dicţionarelor spun că verbul a conduce înseamnă „aghida, a controla ori a direcţiona". Indiferent dacă conduci o maşină, baţi un cui sau loveşti o minge degolf, în acel moment tu conduci, ghidezi şi direcţionezi obiectul respectiv. Care este forţa motrice saumotivaţia vieţii tale?Poate că în acest moment eşti condus de o problemă, o strâmtorare ori de termenul de predare al uneilucrări pe care o faci. Poate eşti controlat de o amintire dureroasă, de o teamă care te urmăreşte sau de uncrez inconştient. Există sute de circumstanţe, valori şi emoţii care conduc viaţa ta. Iată, în continuare, cincidintre cele mai obişnuite:Mulţi oameni sunt controlaţi de vinovăţie. Ei trăiesc toată viaţa fugind de propriile greşeli şiascunzându-şi ruşinea. Oamenii controlaţi de vinovăţie sunt manipulaţi de amintiri. Permit trecutului lor săle controleze viitorul. Se autopedepsesc28 Viaţa condusă de scopuri
  • 30. Ce îţi conduce viaţa?Am observat că motivaţia de bază pentru succeseste forţa motrice a invidiei si geloziei.Eclesiastul 4:4 (LB)Omul fără scop în viaţă este cao barcă fără cârmă - un pribeag,un nimic, un neom.Thomas Carlyle
  • 31. adesea fără să ştie, sabotându-şi propriul succes. Când Cain a păcătuit, vinovăţia lui 1-a separat deprezenţa lui Dumnezeu, şi Dumnezeu a zis: „Vei fi un pribeag şi fugar -pe pământ care nu-şi va găsiodihna" . Această afirmaţie îi caracterizează pe mulţi oameni din zilele noastre - ei pribegesc fără scoptoată viaţa.Noi suntem produsul trecutului nostru, dar nu trebuie să fim prizonierii lui. Scopul lui Dumnezeu nu estelimitat de trecutul nostru. El a transformat un ucigaş numit Moise într-un conducător şi un laş numitGhedeon într-un erou curajos. Dumnezeu poate face lucruri măreţe şi cu restul vieţii tale. El estespecializat în a da oamenilor un nou început. Biblia spune: „Cat de fericiţi sunt cei a căror vinovăţie afost iertată!... Cât de uşuraţi se simt cei care şi-au mărturisit păcatele şi Dumnezeu le-a anulat cazierul!Mulţi sunt conduşi de resentimente şi mânie. Aceştia ţin în ei toate rănile de care au avut parte în viaţăşi nu reuşesc niciodată să treacă peste ele. In loc să scape de durere iertându-i pe cei care le-au făcut rău, eiîşi aduc mereu aminte de aceasta. Unii oameni stăpâniţi de resentimente refuză să vorbească despresentimentele lor şi îşi interiorizează mânia, în timp ce alţii explodează, revărsându-şi mânia asupra altora.Ambele răspunsuri sunt nesănătoase şi zadarnice.întotdeauna resentimentele te afectează mai mult pe tine decât pe cel care te-a rănit. In timp ce persoanacare te-a rănit a uitat probabil acest lucru şi-şi continuă viaţa, tu continui să fierbi în durerea ta, perpetuândtrecutul.Ascultă: Cei care te-au rănit în trecut pot continua să te rănească numai dacă tu păstrezi durerea prinresentiment. Ce-a fost, a fost! Nimic nu mai poate schimba trecutul. Tu te răneşti singur cu propriaamărăciune. Pentru binele tău, învaţă din aceasta şi apoi uit-o. Biblia spune: ,A te îngrijora de moarte dincauza resentimentelor este un lucru prostesc şi nesăbuit".Mulţi oameni sunt controlaţi de frică. Frica lor poate fi rezultatul unei experienţe traumatice, a unoraşteptări nerealiste, a disciplinei stricte din familia din care provin, ori chiar a unei predispoziţii genetice.Indiferent de cauză, oamenii controlaţi deDe ce sunt pe acest pământ}29
  • 32. frică pierd adesea mari oportunităţi pentru că le este frică să se aventureze şi să rişte. In schimb, fac doarlucrurile care nu prezintă nici un pericol, evitând riscurile şi încercând să-şi menţină condiţiile prezente deviaţă.Frica este o închisoare autoimpusă care te va împiedica să devii ceea ce Dumnezeu intenţionează ca tu săfii. Trebuie să lupţi împotriva ei folosind armele credinţei şi dragostei. Biblia spune: „Dragostea binedezvoltată izgoneşte frica. Deoarece frica paralizează, o viaţă plină de frică -frică de moarte, frică dejudecată - este o viaţă care n-a ajuns deplin dezvoltată în dragoste*r.4 Mulţi oameni sunt conduşi dematerialism. Dorinţa lor de câştig devine singurul scop al vieţii lor. Această dorinţă de-a avea tot maimult are la bază concepţia greşită potrivit căreia cucât am mai mult cu atât voi fi mai fericit, mai important şi mai protejat, dar toate aceste trei idei suntneadevărate. Posesiunile aduc doar o fericire temporară. Pentru că lucrurile nu se schimbă, în cele dinurmă ne plictisim de ele şi atunci vrem versiuni mai noi, mai mari şi mai bune.Totodată este un mit să cred că dacă am mult voi fi mai important. Valoarea de sine nu este totuna cuaverea cuiva. Valoarea ta nu este determinată de lucrurile valoroase pe care le ai, şi Dumnezeu spune căcele mai valoroase lucruri din viaţă nu sunt lucrurile materiale!Cel mai răspândit mit despre bani este că având mai mulţi vei fi mai protejat, mai în siguranţă. Nu-i aşa!Bogăţia se poate pierde dintr-o dată datorită unor factori care nu se pot controla. Siguranţa adevărată poatefi găsită numai în relaţia ta personală cu Dumnezeu - care nu-ţi poate fi luată niciodată.Mulţi oameni sunt conduşi de nevoia de aprobare din partea altora. Ei permit ca aşteptările părinţilor,ori a soţului sau soţiei, ori a copiilor, ori a profesorilor, ori a prietenilor să le controleze vieţile. Mulţiadulţi încearcă şi acum să câştigeNimic nu este mai importantca şi cunoaşterea scopurilor luiDumnezeu pentru viaţa ta,şi nimic nu poate compensanecunoaşterea lor.30Viaţa condusă de scopuri
  • 33. aprobarea părinţilor pe care nu i-au putut mulţumi niciodată. Alţii sunt motivaţi în viaţă de ceea ce vor ceidin jurul lor, fiind preocupaţi întotdeauna de ce vor zice unii şi alţii. Din nefericire, cei care urmeazămulţimea, de obicei se pierd în ea.Eu nu cunosc toate cheile succesului, dar o cheie sigură a eşecului este să încerci să mulţumeşti pe toatălumea. Dacă eşti controlat sau condus de opiniile altora vei pierde cu siguranţă scopul lui Dumnezeupentru viaţa ta. Domnul Isus a spus: Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni".5Mai există şi alte forţe care îţi pot conduce viaţa, dar toate duc la acelaşi drum înfundat: potenţialnefolosit, stres inutil şi o viaţă neîmplinită.Această călătorie de patruzeci de zile îţi va arăta cum să trăieşti o viaţă condusa de scopuri - o viaţăghidată, controlată şi direcţionată de scopurile lui Dumnezeu. Nimic nu este mai important ca şicunoaşterea scopurilor lui Dumnezeu pentru viaţa ta, şi nimic nu poate compensa necunoaşterea lor - nicisuccesul, nici sănătatea, nici faima sau plăcerile. Lipsită de scop, viaţa este o mişcare fără sens, o activitatefără direcţie şi evenimente fără rost. Lipsită de scop, viaţa este banală, meschină şi inutilă.BENEFICIILE VIEŢII CONDUSE DE SCOPURIExistă cinci beneficii mari ale trăirii unei vieţi conduse de scopuri:Cunoaşterea scopurilor tale dă sens vieţii tale. Noi amfost creaţi ca să avem un rost. De aceea oamenii încearcă metode dubioase cum sunt astrologia şiparapsihologia pentru a descoperi rostul vieţii. Când viaţa are sens, eşti gata să înduri aproape orice; cândviaţa nu are sens, totul devine insuportabil.Un tânăr de vreo douăzeci de ani a scris: „Mă simt ca un ratat pentru că mă lupt să devin ceva şi nu ştiuexact ce anume. Tot ce ştiu este să trăiesc de azi pe mâine. Intr-o zi, dacă voi descoperi scopul vieţii mele,atunci voi simţi că încep să trăiesc."ZIUA A TREIA:CE ÎŢICONDUCEVIAŢA?De ce sunt pe acest pământ ?31
  • 34. Fără Dumnezeu, viaţa nu are scop, şi fără scop viaţa nu are sens. Fără sens, viaţa nu are semnificaţie sausperanţă. In Biblie, mulţi oameni din diferite categorii sociale si-au exprimat lipsa de speranţă. Isaia seplângea: „Degeaba, am muncit, în zadar şi fără folos Mi-am istovit puterea".6 Iov a zis: „Zilele mele de-abia se mai târăsc - o zi fără nădejde o urmează pe alta"7 şi: Renunţ; sunt obosit de viaţă. Lasă-mă-npace. Viaţa mea nu are sens".8 Marea tragedie nu este moartea, ci viaţa fără scop.Speranţa este la fel de esenţială pentru viaţa ta ca aerul şi apa. Pentru a trăi ai nevoie de speranţă. Dr.Bernie Siegel a descoperit că poate prezice care dintre pacienţii săi bolnavi de cancer au şansa săsupravieţuiască punându-le întrebarea: „Vrei să trăieşti o sută de ani?". Cei care au o înţelegere profundă ascopului vieţii răspund da şi pentru aceştia probabilitatea de a supravieţui este mare. Speranţa vine atuncicând ai un scop.Dacă simţi că nu mai ai nici o speranţă, nu renunţa. Schimbări minunate vor avea loc în viaţa ta dacăîncepi să trăieşti cu un scop. Dumnezeu spune: „«Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi», ziceDomnul, «gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde».Ci9 Poate treci printr-osituaţie care ţi se pare imposibilă, dar Biblia spune: „Dumnezeu . . . poate să facă nespus mai mult decâtam îndrăzni noi să cerem sau să visăm vreodată - infinit mai mult decât rugăciunile, dorinţele, gândurilesau speranţele noastre",,10Cunoaşterea scopurilor tale îţi simplifică viaţa. Această cunoaştere defineşte ceea ce faci şi ceea ce nufaci. Scopurile tale devin etalonul pe care îl foloseşti ca să evaluezi care activităţi sunt esenţiale şi care nu.Pur şi simplu te întrebi: „Mă ajută această activitate să împlinesc vreunul dintre scopurile lui Dumnezeupentru viaţa mea?"Dacă nu ai scopuri clare atunci nu ai nici o temelie care să stea la baza deciziilor tale, a planificăriitimpului tău şi a folosirii resurselor tale. Vei avea tendinţa să faci alegeri în funcţie de32 Viaţa condusă de scopuri
  • 35. circumstanţe, presiuni şi starea ta sufletească din acel moment. Oamenii care nu~şi cunoscscopurile încearcă să facă prea multe - şi asta dă naştere la stres, oboseală şi conflicte.Este imposibil să faci tot ce vor oamenii să faci. Tu ai doar timpul necesar ca să faci voia luiDumnezeu. Dacă nu le poţi face pe toate, înseamnă că încerci să faci mai mult decât a intenţionatDumnezeu să faci tu (sau, probabil, te uiţi prea mult la televizor). Viaţa condusă de scopuri teduce la un stil de viaţă mai simplu şi la un program de lucru mai sănătos. Biblia spune: „O viaţăprefăcută, trăită pentru a-i impresiona pe alţii este o viaţă goală, dar o viaţă simplă si modestăeste o viaţă împlinită".l * Aceasta duce şi la pace interioară: „Tu, Doamne, dai o pace perfectăcelor care nu se abat de la scopurile lor si se încred în Tine".12Cunoaşterea scopurilor tale îţi focalizează viaţa. Aceasta te ajută să-ţi concentrezi eforturiletale şi energia ta asupra lucrurilor importante. Fiind selectiv devii eficient.Este omeneşte ca atenţia să ne fie distrasă de lucruri minore şi de multe ori noi ne jucăm cuvieţile noastre. Henry David Thoreau a observat că vieţile oamenilor din vremea sa eraucaracterizate de o „disperare tăcută", dar astăzi o descriere mai bună ar fi distracţie fără ţintă.Mulţi oameni sunt asemenea giroscopului: tot timpul se află într-o mişcare frenetică, fără aajunge vreodată undeva anume.Lipsit de un scop clar, îţi vei schimba mereu direcţia, locul demuncă, relaţiile, biserica sau alte lucruri exterioare - sperând de fiecare dată că schimbarea varisipi confuzia ori va umple golul din inima ta. Te gândeşti: Poate de data asta va fi diferit, darschimbarea respectivă nu rezolvă problema ta adevărată - lipsa unei focalizărişi a unui scop.Biblia spune: „Nu trăiţi o viaţă nepăsătoare si nechibzuită.Fiţi siguri că înţelegeţice vrea Stăpânul".13De ce sunt pe acest pământ?33
  • 36. Puterea concentrării poate fi văzută în cazul luminii. Lumina difuză are puţină putere sau impact, dar îiputem creşte energia focalizând-o. Razele soarelui pot fi focalizate cu o lupă şi astfel putem aprinde obucată de hârtie sau nişte iarbă uscată. Dacă lumina este focalizată şi mai mult, sub forma unei raze laser,aceasta poate străpunge oţelul.Nimic nu poate egala în putere o viaţă focalizată, o viaţă trăită cu un scop. Bărbaţii şi femeile care au avutcea mai mare influenţă de-a lungul istoriei au fost oameni care s-au focalizatcel mai mult. De exemplu, apostolul Pavel aproape singur a răspândit creştinismul pe tot cuprinsultImperiului Roman. Secretul lui a fost o viaţa localizata, si a spus:„Îmi focalizez întreaga energie pentru veşnicie. Dacă vrei ca viaţa ta să aibă impact, focalizeaz-ol Nu mai fi superficial. Nu mai încerca să faci tu totul. Fămai puţin. Renunţă chiar şi la activităţi bune şi fă numai ce contează cel mai mult. Nu confunda activitateacu productivitatea. Poţi fi ocupat fără să ai un scop anume, dar ce rost are? Pavel a spus: „Toţi aceiadintre noi care doresc tot ce are Dumnezeu pentru noi, haideţi să rămânem focalizaţi asupra acesteiţinte0,15Cunoaşterea scopurilor tale îţi motivează viaţa. întotdeauna scopul produce pasiune. Nimic nu îţi dămai multă energie decât un scop clar. Pe de altă parte, pasiunea se pierde când îţi lipseşte scopul. Până şiridicatul din pat devine o mare povară. De obicei munca lipsită de importanţă, nu munca prea multă, neepuizează, ne stoarce de puteri şi ne fură bucuria.George Bernard Shaw a scris: „Adevărata bucurie a vieţii este să participi la realizarea unui scop a căreiimportanţă majoră s-o recunoşti singur; să fii o forţă a naturii în loc să fii un mic, egoist şi febril ghemotocde boli şi văicăreli, care se plânge că lumea din jur nu se dedică pe sine ca să te facă fericit".34Viaţa condusă de scopuri
  • 37. Cunoaşterea scopurilor tale te pregăteşte pentru veşnicie. Mulţi oameni îşi irosesc vieţileîncercând să creeze o moştenire trainică pe pământ. Ei doresc să nu fie uitaţi după ce vor muri.Insă, ceea ce va conta cel mai mult în ultimă instanţă nu va fi ce vor spune oamenii despre viaţata, ci ceea ce va spune Dumnezeu. Oamenii pierd din vedere faptul că toate realizările suntdepăşite în cele din urmă, înregistrările sunt distruse, reputaţiile pălesc şi meritele sunt uitate. Incolegiu, scopul lui James Dobson a fost să devină campionul şcolii la tenis. El a fost foartemândru când trofeul său a fost aşezat într-o poziţie centrală în vitrina de onoare a şcolii. După anide zile, cineva i-a trimis acasă prin poştă acel trofeu. Íl găsise printre lucrurile aruncate la coşulde gunoi cu ocazia remodelării şcolii. Jim a spus: „Cu timpul, toate trofeele tale vor fi aruncatela coşul de gunoi de către cineva!aSă trăieşti ca să-ţi faci o moştenire pământească este un scop mărginit. O utilizare mai înţeleaptăa timpului este să-ţi faci o moştenire veşnică. Nu ai fost aşezat pe pământ pentru ca alţii să-şiamintească de tine. Ai fost aşezat aici ca să te pregăteşti pentru veşnicie.Intr-o zi vei sta în faţa lui Dumnezeu şi El va face o ultimă verificare a vieţii tale, un examenfinal, înainte ca tu să intri în veşnicie. Biblia spune: Nu uitaţi că fiecare dintre noi va stapersonal înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. . . Da, fiecare din noi va trebui să deasocoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu".16 Din fericire, Dumnezeu doreşte ca toţi să trecemacel examen şi de aceea ne-a dat întrebările dinainte. Din Biblie putem deduce că Dumnezeu neva pune două întrebări cruciale:Prima întrebare: „Ce ai făcut cu Fiul Meu, Isus Hristos? Dumnezeu nu-ţi va pune întrebări nicidespre mediul religios din care ai făcut parte, nici despre concepţiile tale doctrinare. Singurullucru care va conta va fi dacă ai acceptat lucrarea pe care a făcut-o Isus pentru tine şi dacă aiînvăţat să-L iubeşti şi săDe ce sunt pe acest pământ ?35
  • 38. te încrezi în El. Isus a zis: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine".A doua întrebare: „Ce ai făcut cu ce ţi-am dat?". Ce ai făcut cu viaţa ta - toate darurile, talentele,oportunităţile, energia, relaţiile şi resursele pe care ţi le-am dat? Le-ai folosit pentru tine însuţi sau le-aifolosit pentru scopurile pentru care te-a făcut Dumnezeu?Scopul acestei cărţi este să te pregătească pentru a putea răspunde la aceste două întrebări. Răspunsul pecare îl vei da la prima întrebare va determina locul în care îţi vei petrece veşnicia. Răspunsul la a douaîntrebare va determina ce vei face în veşnicie. Când vei ajunge la sfârşitul cărţii vei fi gata să răspunzi laambele întrebări.ZIUA A TREIA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Trăirea cu scop este calea spre pace.Verset de memorat: „Tu, Doamne, dai o pace perfectă celor care nu se abat de la scopurile lor şi seîncred în Tine". Isaia 26:3 (TEV)întrebare pentru meditare: Care ar spune prietenii |mei şi familia mea că este forţa ce conduce viaţamea? Care vreau eu să fie această forţă?36Viaţa condusă de scopuri
  • 39. Această viaţă nu este tot ce există.Viaţa pe pământ este doar o repetiţie pentru adevărata viaţă. Tu vei petrece mult mai mult timp de cealaltăparte a morţii -în eternitate - decât aici. Pământul este locul de pregătire, grădiniţa, testarea pentru viaţa tadin veşnicie. Este pregătirea necesară înaintea meciului adevărat; încălzirea dinaintea întrecerii atletice.Viaţa aceasta este pregătirea pentru următoarea.Pe pământ vei trăi cel mult o sută de ani, dar vei exista veşnic în eternitate. Aşa cum a spus Sir ThomasBrowne, timpul tău pe pământ nu este decât „o mică paranteză în eternitate". Tu ai fost creat să trăieştiveşnic.Biblia spune: „Dumnezeu ... a pus veşnicia în inima omenească"} Tu ai un instinct înnăscut care tânjeştedupă nemurire. Aceasta pentru că Dumnezeu te-a conceput după imaginea Lui, ca să trăieşti veşnic. Chiardacă ştim că în cele din urmă fiecare trebuie să moară, moartea ni se pare întotdeauna nenaturală şiDe ce sunt pe acest pământ ?37
  • 40. Creat să trăieşti veşnicDumnezeu... a pus veşnicia iu inima omenească.Eclesiastul 3:11 (NLT)Cu siguranţă Dumnezeu nu ar fi creat o fiinţăaşa cum este omul, ca aceasta să trăiască doar o zi!Nu, nu; omul a fost creat pentru eternitate.Abraham Lincoln
  • 41. cu înDeşi viaţa pe pământ oferă multe variante din care putem alege, eternitatea oferă numai două: cerul şiiadul. Relaţia ta cu Dumnezeu de aici de pe pământ va determina relaţia ta cu El in veşnicie. Dacă înveţisă-L iubeşti pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, şi să te încrezi în El, vei fi invitat să petreci toată veşnicia cu El.Pe de altă parte, dacă respingi dragostea Lui, iertarea Lui şi mântuirea Lui, vei petrece veşnicia separat deDumnezeu pentru totdeauna.C.S. Lewis a spus: „Există două feluri de oameni: unii care spun lui Dumnezeu «Voia Ta să se facă» şiacei cărora Dumnezeu le spune: «Treaba ta, fă ce vrei». în mod tragic, mulţi oameni vor trebui să îndureeternitatea fără Dumnezeu pentru că au ales să trăiască fără El aici pe pământ.Când vei înţelege pe deplin că viaţa este mult mai mult decât aici şi doar pregătirea pentru veşnicie, veiîncepe sa trăieşti diferit. Vei începe sa trăieşti în lumina veşniciei şi acest lucru va afecta modul în care veitrata fiecare relaţie, fiecare sarcină şi fiecare împrejurare. Deodată multe activităţi, scopuri şi chiarprobleme ce păreau atât de importante vor apărea neînsemnate, meschine şi nedemne de atenţia ta. Cu câttrăieşti mai aproape de Dumnezeu, cu atât par mai mici toate celelalte lucruri.38Viaţa condusă de scopuri
  • 42. nedreaptă. Noi simţim că ar trebui să trăim veşnic deoarece Dumnezeu a pus în creierii noştriaceastă dorinţă!Intr-o zi inima ta va înceta să mai bată. Atunci va fi sfârşitul trupului tău şi a timpului tău pepământ, dar nu va fi sfârşitul tău. Trupul tău pământesc este doar o reşedinţă temporară pentruspiritul tău. Despre trupul tău pământesc Biblia spune că este un „cort", dar se referă la viitorultău trup numindu-1 „casă". Biblia spune: „Când se va desface cortul acesta în care trăim -trupulnostru de-aici de pe pământ - Dumnezeu ne va da o casă în cer în care să locuim, o casă pe carea făcut-o El însuşi şi care este veşnică".2
  • 43. Daca timpul tau pe pamant ar fi tot ce înseamnă viaţă, ţi-aş sugera să începi să ţi-o trăieşti imediat. Aiputea să uiţi să fii bun şi cinstit, şi nu ţi-ar fi frică de nici o consecinţă a acţiunilor tale. Te-ai puteacomplace într-un egoism total pentru că acţiunile tale nu ar avea nici o repercusiune pe termen lung. Dar-şi asta schimbă complet situaţia - moartea nu este sfârşitul tău! Moartea nu este lichidarea ta, ci tranziţiata în eternitate, deci există consecinţe veşnice ale tuturor faptelor tale de pe pământ. Fiecare acţiune avieţilor noastre loveşte o coardă ce va vibra în veşnicie.Cel mai dăunător aspect al vieţii contemporane este gândirea pe termen scurt. Pentru a-ţi folosi viaţa lamaxim trebuie să păstrezi tot timpul viziunea eternităţii în mintea ta şi valoarea ei în inima ta. Viaţa esteceva mult mai mult decât aici şi acum! Prezentul este vârful vizibil al gheţarului plutitor. Veşnicia estecealaltă parte a acestuia, pe care nu o poţi vedea de la suprafaţă.Cum va fi eternitatea cu Dumnezeu? La drept vorbind, capacitatea creierilor noştri nu poate cuprindemăreţia şi grandoarea cerului. A încerca să înţelegem veşnicia este ca şi cum ai încerca să descriiInternetul unei furnici. Este inutil. Nu au fost inventate cuvintele care să poată descrie experienţaveşniciei. Biblia spune: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nus-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc".*De ce sunt pe acest pământ}39
  • 44. Când trăieşti în lumina veşniciei, valorile tale se schimbă. îţi foloseşti timpul şi banii într-un modmai înţelept. Preţuieşti relaţiile şi caracterul mai mult decât faima, bogăţia, realizările şi chiardecât distracţiile. Stabileşti o altă ordine a priorităţilor. A fi la curent cu tendinţele actuale,modelele şi valorile populare nuva mai conta atât de mult. Pavel a spus: „Altădată credeam că toate aceste lucruri sunt extrem deimportante, dar acum le consider fără nici o valoare datorita a ceea ce a făcut Hristosa.3
  • 45. ZIUA A PATRA:CREAT SĂTRĂIEŞTIVEŞNICCu toate acestea, Dumnezeu ne-a dat crâmpeie de veşnicie în Cuvântul Său. Noi ştim că în prezentDumnezeu pregăteşte o casă veşnică pentru noi. In cer ne vom întâlni iarăşi cu cei dragi ai noştri care aufost credincioşi, vom scăpa de toate bolile şi suferinţele, vom fi răsplătiţi pentru credincioşia noastră aicipe pământ şi ni se vor încredinţa lucrări pe care le vom face cu bucurie. Noi nu vom sta întinşi pe nori,având aureole în jurul capului şi cântând din harfe! Ne vom desfăta într-o părtăşie neîntreruptă cuDumnezeu şi El Se va desfată cu noi pentru totdeauna, veşnicia neavând sfârşit. într-o zi Isus va spune:„Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierealumii".5C.S. Lewis a prins conceptul veşniciei pe ultima pagină a Cronicelor din Narnia, seria lui de şapte cărţi depovestiri pentru copii: „Pentru noi acesta este sfârşitul tuturor acestor povestiri. . . . Dar pentru ei a fostdoar începutul adevăratei povestiri, întreaga lor viaţă de pe acest pământ ... a fost doar coperta şi pagina detitlu; acum, în sfârşit, ei au început Capitolul întâi al Marii Povestiri, pe care n-a citit-o nici un om de pepământ, care continuă la nesfârşit în veşnicie şi în care fiecare capitol este mai bun decât cel precedent".6Dumnezeu are un scop pentru viaţa ta pe pământ, dar acesta nu se termină aici. Planul Lui implică multmai mult decât cele câteva decenii pe care le vei petrece pe această planetă. Este mai mult decât„oportunitatea unei vieţi". Dumnezeu îţi oferă o oportunitate dincolo de viaţa aceasta. Biblia spune:„Planurile Domnului dăinuiesc pe vecie şi scopurile Lui ţin veşnic".1Singurul loc unde cei mai mulţi oameni se gândesc la veşnicie sunt serviciile de înmormântare, şi atuncide multe ori fac acest lucru în mod superficial, gândind sentimental, bazaţi pe ignoranţă. Poate crezi că nueste bine să te gândeşti la moarte, dar de fapt este nesănătos să trăieşti negând moartea şi să nu iei înconsiderare ceea ce este inevitabil.8 Numai un nebun îşi poate trăi viaţa fără să se pregătească pentru ceeace ştim cu toţii că se va întâmpla în cele din urmă. Trebuie să te gândeşti mai mult la veşnicie, nu maipuţin.40Viaţa condusă de scopuri
  • 46. ZIUA A PATRA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Viaţa este mai mult decât aici şi acum.Verset de memorat: Această lume trece împreună cu tot ce pofteşte ea, dar dacă faci voia luiDumnezeu vei trăi veşnic". 1 Ioan 2:17 (NLT)întrebare pentru meditare: Deoarece am fost creat să trăiesc veşnic, care este lucrul pe caretrebuie să nu-1 mai fac şi care este lucrul pe care să încep să-1 fac astăzi?De ce sunt pe acest pământ ?41
  • 47. După cum cele nouă luni pe care le-ai petrecut în pântecele mamei tale n-au fost altceva decât pregătireapentru viaţă, tot aşa această viaţă este pregătirea pentru următoarea. Dacă ai o relaţie cu Dumnezeu, prinIsus, nu trebuie să-ţi fie frică de moarte. Aceasta este poarta spre veşnicie. Va fi ultima oră a timpului tăupetrecut pe pământ, dar nu va fi sfârşitul tău. în loc să fie sfârşitul vieţii tale, va fi ziua ta de naştere înveşnicie. Biblia spune: „Această lume nu este casa noastră, ci aşteptăm casa noastră veşnică din cer".9Comparat cu veşnicia, timpul nostru pe pământ este doar o clipă, dar consecinţele acestuia dăinuiescveşnic. Faptele acestei vieţi sunt destinul celeilalte. Noi trebuie „să ne dăm seama că fiecare clipă pe careo petrecem în aceste trupuri pământeşti este un timp petrecut departe de casa noastră din cer unde vom fiîmpreună cu IsusK.10 Cu ani de zile în urmă un slogan popular îi încuraja pe oameni să trăiască fiecare zica şi cum ar fi „prima zi a restului vieţii lor". De fapt, ar fi mai înţelept să trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fiultima zi a vieţii tale. Matthew Henry a spus: „Scopul fiecărei zile ar trebui să fie pregătirea pentru ziuanoastră finală".
  • 48. Privind viaţa din perspectiva lui DumnezeuCe este viaţa voastră? Iacov 4:14bNoi nu vedem lucrurile aşa cum sunt ele, ci le vedem prin prisma noastră, asa cum suntem noi.Anaîs NinFelul cum îţi vezi viaţa îţi modelează viaţa ta.Modul în care îţi defineşti viaţa determină destinul tău. Perspectiva ta îţi va influenţa modul în care îţiinvesteşti timpul, cum îţi cheltuieşti banii, cum îţi foloseşti talentele şi cum îţi preţuieşti relaţiile.Una dintre cele mai bune căi de a-i înţelege pe alţi oameni este să-i întrebi: „Cum îţi vezi viaţa?" Veidescoperi că există tot atâtea răspunsuri diferite câţi oameni sunt. Mi s-a spus că viaţa este ca un circ, unteren minat, un carusel de distracţii, un puzzle, o simfonie, o călătorie şi un dans. Oamenii au spus: „Viaţaeste un carusel: Câteodată eşti sus, alteori jos şi câteodată te învârti mereu şi mereu!". Sau: „Viaţa este cao bicicletă cu zece trepte de viteză, dar unele dintre aceste trepte nu le folosim niciodată". Ori: „Viaţa esteca un joc de cărţi: trebuie să joci cu cărţile care ţi-au căzut la împărţeală".Dacă te-aş întreba cum îţi imaginezi viaţa, ce imagine ţi-ar42Viaţa condusă de scopuri
  • 49. veni în minte? Acea imagine este a metaforei vieţii tale. Este concepţia ta despre viaţă, indiferent dacă eşticonştient sau nu de aceasta. Este o descriere a felului în care se desfăşoară viaţa şi a ceea ce aştepţi de laea. Deseori oamenii îşi exprimă metaforele vieţii lor prin îmbrăcăminte, bijuterii, maşini, coafuri,abţibilduri pe care le lipesc pe maşini şi chiar şi tatuaje.Metafora nerostită a vieţii tale îţi influenţează viaţa mai mult decât îţi dai seama. Aceasta îţi determinăaşteptările tale, valorile tale, relaţiile tale, scopurile tale şi priorităţile tale. De exemplu, dacă crezi că viaţaeste distracţie, valoarea primordială a vieţii tale va fi să te distrezi. Dacă vezi viaţa ca o întrecere, veipreţui mult viteza şi probabil vei fi grăbit în cea mai mare parte a timpului. Dacă vezi viaţa ca un maraton,vei preţui rezistenţa, răbdarea. Dacă vezi viaţa ca o luptă sau un joc, victoria va fi foarte importantăpentru tine.Care este concepţia ta despre viaţă!1 Poate îţi bazezi viaţa pe o metaforă greşită a vieţii. Pentrua îndeplini scopurile pentru care te-a creat Dumnezeu pentru tine va trebui să pui sub semnul întrebăriiînţelepciunea convenţională şi s-o înlocuieşti cu metaforele biblice ale vieţii. Biblia spune: „Nu văconformaţi standardelor lumii acesteia, ci lăsaţi-L pe Dumnezeu să vă transforme interiorul vostruprintr-o schimbare completă a minţii voastre. Atunci veţi putea cunoaşte voia lui Dumnezeua.Biblia ne oferă trei metafore care ne învaţă concepţia lui Dumnezeu despre viaţă: Viaţa esteun test, viaţa este un credit, şi viaţa este o detaşare temporară. Aceste idei constituie fundamentul uneivieţi conduse de scopuri. Pe primele două le vom studia în acest capitol, iar pe a treia în capitolul următor.Viaţa pe pământ este un test. Această metaforă a vieţii este văzută în multe relatări de pe tot cuprinsulBibliei. Dumnezeu testează sau încearcă în mod continuu caracterul, credinţa,ascultarea, dragostea,integritatea şi loialitatea oamenilor.Cuvinte ca încercări, ispite, curăţare apar de peste 200 de ori înBiblie. Dumnezeu 1-a testat pe Avraam cerându-i să-1 aducă peDe ce sunt pe acest pământ}43
  • 50. fiul său Isaac ca jertfă. Dumnezeu 1-a testat pe Iacov când a trebuit să lucreze în plus pentru a o câştiga peRahela de soţie.Adam şi Eva au căzut la testul din grădina Edenului, şi David a căzut de mai multe ori la testele la care 1-asupus Dumnezeu. Dar Biblia ne prezintă şi multe exemple de oameni care au trecut teste importante -dintre aceştia fac parte losif, Rut, Estera şi Daniel.Caracterul este revelat şi dezvoltat prin teste sau încercări, şi întreaga viaţă este un test. Tu eşti testat tottimpul. Dumnezeu urmăreşte în mod constant răspunsul tău faţă de oameni, probleme, succese, conflicte,boli, dezamăgiri şi chiar vreme! El urmăreşte chiar şi cele mai simple acţiuni ca, de exemplu, modul încare deschizi uşa înaintea cuiva, cum ridici ceva de jos ori cât de politicos eşti cu o vânzătoare sau cu unospătar.Nu cunosc toate testele la care te va supune Dumnezeu, dar, bazându-mă pe Biblie, pot preziceunele dintre ele. Tu vei fi testat prin schimbări mari, promisiuni întârziate, probleme imposibile, rugăciunineascultate, critici neadevărate şi chiar tragedii fără sens. In viaţa mea am observat că Dumnezeu îmitestează credinţa prin probleme, îmi testează nădejdea prin felul cum îmi administrez bunurile materiale şiîmi testează dragostea prin intermediul oamenilor.Un examen foarte important este modul în care acţionezi când nu simţi prezenţa lui Dumnezeu în viaţa ta.Uneori Dumnezeu Se retrage intenţionat şi nu simţim apropierea Lui. împăratul Ezechia a avut parte deacest test. Biblia spune: „Dumnezeu l-a părăsit pe Ezechia, ca să-l încerce, pentru ca să cunoască tot ceera în inima lui".2 Ezechia s-a bucurat de o părtăşie strânsă cu Dumnezeu, dar într-un moment crucial înviaţa lui, Dumnezeu l-a lăsat singur ca să-i testeze caracterul, să scoată la iveală o slăbiciune şi să-lpregătească pentru o responsabilitate mai mare.Când înţelegi că viaţa este un test, îţi dai seama că nimic din viaţa ta nu este lipsit de semnificaţie. Chiar şiincidentele cele mai mici sunt importante pentru dezvoltarea caracterului tău.44Viaţa condusă de scopuri
  • 51. Fiecare zi este o zi importantă, şi fiecare secundă este o ocazie favorabilă pentru a-ţi dezvolta caracterul,a-ţi demonstra dragostea sau pentru a te încrede în Dumnezeu. Unele teste par copleşitoare, în timp ce pealtele nici nu le observăm, însă toate au implicaţii veşnice.Vestea bună este că Dumnezeu vrea să treci toate examenele vieţii, aşa că nu te va trece niciodată printr-un examen mai greu decât harul pe care ţi 1-a oferit ca să fii biruitor. Biblia spune: „Nu v-a ajuns nici oispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngăduisă fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-oputeţi răbda".De fiecare dată când treci un examen, Dumnezeu observă lucrul acesta şi planifică să te răsplătească înveşnicie. Iacov spune: „Binecuvântaţi sunt cei ce rabdă când sunt testaţi. Căci, cei care trec testul, vorprimi cununa vieţii pe care a promis-o Dumnezeu celor ce-L iubesc".4Viaţa pe pământ este un credit. Aceasta este a doua metaforă biblică a vieţii. Timpul nostru pe pământ,energia, inteligenţa, oportunităţile, relaţiile şi resursele sunt daruri pe care Dumnezeu ni le-a încredinţat casă avem grijă de ele şi să le administrăm. Noi suntem administratori a ceea ce Dumnezeu ne-a datfiecăruia. Acest concept al administrării începe cu recunoaşterea faptului că Dumnezeu este proprietarulfiecărui lucru şi al fiecărei fiinţe de pe pământ. Biblia spune: „Al Domnului este pământul cu tot ce estepe el, lumea şi cei ce o locuiesc!"^în timpul şederii noastre scurte pe pământ, noi nu suntem niciodată proprietari cu adevărat ai vreunuilucru. Dumnezeu doar ne-a împrumutat pământul pe perioada cât suntem aici. Acesta a fost proprietatealui Dumnezeu înainte de-a te naşte, şi Dumnezeu îl va împrumuta la altcineva după moartea ta. Tu doar tebucuri de el pentru o vreme.Când i-a făcut pe Adam şi pe Eva, Dumnezeu le-a dat în grijă creaţia Lui şi i-a numit administratori aiproprietăţii Sale. BibliaDe ce sunt pe acest pământ ?45
  • 52. spune: „Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: «Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţipământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste oricevieţuitoare care se mişcă pe pământ»".Prima sarcină dată de Dumnezeu oamenilor a fost ca aceştia să administreze şi să aibă grijă deproprietatea Lui de pe pământ.Acest rol nu a fost anulat niciodată, ci face parte din scopul nostru,al celor care trăim în prezent. Toate lucrurile de care ne bucurăm trebuie să le tratăm ca pe uncredit pe care Dumnezeu 1-a plasat în mâinile noastre. Biblia spune: „Ce lucru ai pe care să nu-lfi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum l-ai fi dobândit tu însuţi?".1Cu ani în urmă, o pereche s-a oferit să ne pună la dispoziţie casa lor minunată, orientată cu faţaspre plajă, situată în Hawaii, ca să ne petrecem concediul acolo. A fost o experienţă pe care noinu ne-am fi putut-o permite niciodată, dar de care ne-am bucurat nespus de mult. Când am primitcheile, ni s-a spus: „Simţiţi-vă ca acasă!", şi aşa am şi făcut! Am înotat în piscină, am servitmâncare din frigider, am folosit prosoapele din baie şi farfuriile de la bucătărie şi chiar ne-ambătut cu pernele ca să ne distrăm. Totuşi, am ştiut tot timpul că, în realitate, casa nu era a noastră,aşa că am avut o grijă deosebită de orice lucru. Ne-am bucurat să folosim acea casă fără să fimproprietarii ei.In cultura noastră se spune: „Dacă cineva nu este proprietarul unui lucru, nu vaavea grijă de el". Dar creştinii trăiesc după un standard mai înalt: „Pentru că Dumnezeu esteproprietarul acestui lucru, trebuie să manifest faţă de el cea mai mare grijă de care sunt în stare".Biblia spune: „Cei cărora li s-a încredinţat un lucru de valoare trebuie să demonstreze că suntdemni de încrederea care li s-a acordat"^ Domnul Isus S-a referit de multe ori la viaţă ca la uncredit şi a spus multe povestiri pentru a ilustra această responsabilitate faţă de Dumnezeu. în pildatalanţilor,9 un om de afaceri îşi încredinţează averea robilor săi46Viaţa condusă de scopuri
  • 53. pentru perioada de timp cât avea să fie plecat. Când s-a întors, a evaluat felul în care şi-a îndeplinitresponsabilitatea fiecare rob şi i-a răsplătit corespunzător. Proprietarul spune: «Bine, rob bun şicredincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria-stăpânului tău»".wLa sfârşitul vieţii tale pe pământ vei fi evaluat şi răsplătit în conformitate cu modul în care ai folosit ceeace ţi-a încredinţat Dumnezeu. Asta înseamnă că tot ce faci, chiar şi lucrurile obişnuite de fiecare zi, auimplicaţii veşnice. Dacă tratezi totul ca pe un credit, Dumnezeu îţi promite trei răsplătiri. în primul rândDumnezeu va recunoaşte ce ai făcut. El îţi va spune: „Felicitări! Ai făcut tot ce ţi s-a spus!" Apoi, vei fipromovat şi vei primi o responsabilitate mai mare în veşnicie: „Te voi pune peste multe lucruri". Apoi teva cinsti cu o sărbătoare: „Vino şi ia parte la bucuria Stăpânului tău".Mulţi oameni nu-şi dau seama că banii sunt atât un credit cât şi un test de la Dumnezeu. Dumnezeufoloseşte banii ca să ne înveţe să ne încredem în El, şi pentru mulţi oameni banii sunt cel mai importanttest dintre toate. Dumnezeu urmăreşte modul în care folosim banii, ca să vadă cât de demni de încrederesuntem. Biblia spune: „Dacă nu sunteţi demni de încredere când este vorba de bogăţiile pământeşti, cinevă va încredinţa adevăratele bogăţii cereşti?Acesta este un adevăr foarte important. Dumnezeu spune că există o relaţie directă între felul în carefolosesc banii şi calitatea vieţii mele spirituale. Modul în care îmi folosesc banii („bogăţiile pământeşti")determină cât de multe binecuvântări spirituale („adevăratele bogăţii") poate să-mi încredinţezeDumnezeu. Vreau să te întreb: Nu cumva modul în care foloseşti banii îl împiedică pe Dumnezeu sălucreze mai mult în viaţa ta? îţi pot fi încredinţate bogăţii spirituale?Isus a spus: „Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult".12Viaţa este un credit şi un test, şi cu cât Dumnezeu îţi dă mai mult, cu atât Se aşteaptă de la tine să fii mairesponsabil.De ce sunt pe acest pământ ?47
  • 54. ZIUA A CINCEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Viaţa este un credit şi un test.Verset de memorat: „Dacă nu eşti credincios în chestiunile mărunte, nu vei fi, credincios niciîn cele mari".Luca 16:10a (NLT)întrebare pentru meditare: Ce mi s-a întâmplat recent şi acum îmi dau seama că a fost un testdin partea lui Dumnezeu? Care sunt cele mai valoroase lucruri pe care mi le-a încredinţatDumnezeu?Viaţa condusă de scopuri
  • 55. Viaţa este o detaşare temporarăDoamne, aminteşte-mi cât de scurt va fi timpulpe care-l voi petrece pe pământ. Aminteşte-mică zilele îmi sunt numărate şi că viaţa meatrece fără să-mi dau seama.Psalmul 39:4 (NLT)Aici pe pământ sunt doar pentru un timp foarte scurt! Psalmul 119:19 (TEV)Viaţa pe pământ este o detaşare temporară.Biblia este plină de metafore care ne învaţă cât de scurtă, temporară şi trecătoare este viaţa pepământ. Viaţa este descrisă ca o ceaţă, ca un alergător iute, ca o suflare şi ca un fum. Bibliaspune: „Abia ieri ne-am născut. . . Zilele noastre pe pământ sunt la fel de trecătoare ca oumbră".1Ca să-ţi foloseşti viaţa la maxim trebuie să nu uiţi niciodată două adevăruri: în primul rând,comparată cu veşnicia, viaţa este foarte scurtă. In al doilea rând, pământul este doar o reşedinţătemporară. Nu vei fi mult timp aici; prin urmare, nu te lega prea tare de pământ. Roagă-L peDumnezeu să te ajute să vezi viaţa pe pământ aşa cum o vede El. David s-a rugat: „Doamne,ajută-mă să înţeleg cât de scurt este timpul pe care-l voi petrece pe pământ. Ajută-mă să ştiu căvoi mai fi aici doar pentru o clipă".2De ce sunt pe acest pământ ?49
  • 56. în repetate rânduri, Biblia compară viaţa pe pământ cu o şedere temporară într-o ţară străină. Pământul nueste casa noastră permanentă sau destinaţia noastră finală. Aici eşti doar în trecere, pur şi simplu vizitezipământul. Ca să ne arate cât de scurtă este viaţa pe pământ, Biblia foloseşte termeni ca: străini, pelerini,pribegi, călători şi oaspeţi sau vizitatori. Psalmistul a spus: „Nu sunt decât un străin aici pe pământ!cci şiPetru a explicat spunând: „Dacă IL numiţi pe Dumnezeu Tatăl vostru, trăiţi-vă viaţa ca nişte călători pepământul acesta".^în California, unde trăiesc eu, mulţi oameni s-au mutat din alte ţări aici, ca să lucreze, dar ei îşi păstreazăcetăţenia ţării de origine. Acestora li se cere să aibă o carte de înregistrare ca vizitatori (numită carte verde- „green cârd"), care le permite să lucreze aici chiar dacă nu sunt cetăţeni americani. Noi, creştinii, artrebui să purtăm cărţi verzi spirituale, ca să nu uităm că cetăţenia noastră este în ceruri. Dumnezeu le cerecopiilor Săi să aibă o concepţie despre viaţă diferită de cea a necredincioşilor: „Singurul lucru la care segândesc este această viaţă de pe pământ. Dar cetăţenia noastră este în ceruri, unde trăieşte Domnul IsusHristos".5 Creştinii adevăraţi înţeleg că viaţa este mult mai mult decât cei câţiva ani trăiţi pe aceastăplanetă.Identitatea ta este în veşnicie, şi ţara ta de origine este cerul. Când îţi însuşeşti acest adevăr vei înceta să temai îngrijorezi la gândul că pe „pământ nu ai de toate". Dumnezeu este foarte categoric când vorbeştedespre pericolul de a trăi pentru aici şi acum şi al adoptării valorilor,priorităţilor şi al stilului de viaţă a dinjurul nostru. Când cochetăm cu ispitele aceste, lumi,Dumnezeu afirmă că noi comitem adulter spiritual.Biblia spune: Dacă singurul lucru pe care îl doriţi este să vă urmaţi propria cale, veţi deveni duşmani ailui Dumnezeu şi ai căii Sale".Imaginează-ţi că ţi se cere să mergi ca ambasador al ţării tale într-o ţară inamică. Va trebui să înveţi onouă limbă şi să te50Viaţa condusă de scopuri
  • 57. adaptezi la anumite obiceiuri şi diferenţe culturale pentru a fi politicos şi a-ţi putea duce la îndepliniremisiunea. în calitate de ambasador tu nu te vei putea izola de inamic. Pentru a-ţi îndeplini misiunea vatrebui să-i contactezi şi să te raportezi la ei.Dar să presupunem că te obişnuieşti atât de mult în acea ţară străină încât te îndrăgosteşti de ea, preferând-o propriei ţări. Loialitatea şi dedicarea ta se vor schimba. Rolul tău de ambasador va fi compromis. în locsă-ţi reprezinţi ZIUA A ŞASEA: ţara de origine, ai începe să acţionezi ca inamicul şi ai fi un trădător.Biblia spune: „Noi suntem ambasadorii lui Hristos".1 Este trist faptul că mulţi creştini şi-au trădatîmpăratul şi împărăţia Lui. Deoarece trăiesc pe pământ, au ajuns la concluzia nesăbuită că aceasta estecasa lor, ţara lor. Nu este aşa. Biblia spune clar: „Prietenilor, această lume nu este casa voastră, aşa cănu vă aşezaţi prea confortabil în ea. Nu-i faceţi pe plac eului în detrimentul sufletului vostru".^ Dumnezeune avertizează să nu ne ataşăm prea mult de lucrurile din jurul nostru pentru că toate sunt temporare. Ni sespune: „Cei care intră frecvent în contact cu lucrurile lumii trebuie să le folosească în mod înţelept, fărăsă se ataşeze de ele, pentru că lumea aceasta va trece împreună cu tot ce este în eaK.9în comparaţie cu alte secole, pentru cea mai mare parte a lumii occidentale, viaţa nu a fost niciodată maiuşoară. Noi ne distrăm, ne amuzăm şi ne îndestulăm necontenit. Cu toate atracţiile fascinante, mijloacelemass-media captivante şi experienţele plăcute disponibile în zilele noastre, ne este uşor să uităm căadevărata viaţă nu constă în căutarea fericirii. Aceste lucruri îşi pierd puterea de atracţie asupra vieţilornoastre numai când ne amintim că viaţa este un test, un credit şi o detaşare temporară. Noi ne pregătimpentru ceva mult mai bun. „Lucrurile pe care le vedem acum sunt aici astăzi, dar mâine nu vor mai fi.Insă, lucrurile pe care nu le putem vedea acum vor dăinui veşnic".10Faptul că pământul acesta nu este casa noastră ultimă explică de ce noi, ca urmaşi ai lui Isus,experimentăm în această lumeDe ce sunt pe acest pământ ?51
  • 58. dificultăţi, dureri şi respingere.11 De asemenea, aceasta explică de ce unele promisiuni ale lui Dumnezeupar că nu se împlinesc, unele rugăciuni par că nu primesc răspuns şi unele circumstanţe par nedrepte.Povestea nu se sfârşeşte aici.Pentru a ne împiedica să ne ataşăm prea mult de pământ, Dumnezeu îngăduie să avem parte de o cantitatesemnificativă de nemulţumire şi lipsă de satisfacţie în viaţa aceasta - arătându-ne că aici, de această parte aveşniciei, nu vom fi niciodată satisfăcuţi pe deplin. Aici nu suntem pe deplin fericiţi, pentru că aşa estenormal să fie! Pământul nu este casa noastră finală, ci am fost creaţi pentru ceva mult mai bun.Un pe§te nu va finiciodată fericit pe uscat, pentru că a fost creat să trăiască în apă. Un vultur nu s_ar simţi niciodată satisfă-cut dacă nu ar fi lăsat să zboare. Pe pământ, tu nu vei fi niciodată complet satisfăcut, pentru că ai fost făcutpentru ceva mai mult. Aici vei avea momente fericite, dar acestea sunt nimic în comparaţie cu ceea ce aplanificat Dumnezeu pentru tine.Ínţelegerea faptului că viaţa pe pământ este doar o detaşare temporarătrebuie să-ţi schimbe valorile într-un mod radical. Valorile eterne, nu cele temporare, trebuie să devinăfactorii decisivi pentru deciziile tale. C.S. Lewis a făcut următoarea remarcă: „Tot ceea ce nu este veşnic,este veşnic inutil". Biblia spune: „Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căcilucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice.Este o greşeală fatală să presupui că scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta este prosperitatea materială orisuccesul popular, aşa cum îl defineşte lumea. Viaţa din belşug nu are nimic de-a face cu abundenţamaterială, şi credincioşia lui Dumnezeu nu garantează succesul într-o carieră şi nici măcar într-o slujire.Nu-ţi concentra niciodată atenţia asupra cununilor temporare.13Pavel a fost credincios şi totuşi a sfârşit-o în închisoare. Ioan Botezătorul a fost credincios lui Dumnezeu,dar i s-a tăiat capul.52Viaţa condusă de scopuri
  • 59. Milioane de oameni credincioşi au fost martirizaţi, au pierdut totul, ori au ajuns la sfârşitul vieţii acesteiafără să lase ceva în urma lor. Dar sfârşitul acestei vieţi nu este finalul!în ochii lui Dumnezeu, cei mai mari eroi ai credinţei nu sunt aceia care dobândesc prosperitate, succes sauputere în această viaţă, ci aceia care au tratat această viaţă ca pe o detaşare temporară şi au slujit cucredincioşie, aşteptând să-şi primească în veşnicie răsplata promisă. Biblia spune despre eroii credinţei:„Toti aceşti oameni mari au murit în credinţă. Ei nu au primit lucrurile pe care Dumnezeu le-a promisoamenilor Săi, ci doar le-au văzut în depărtare, venind în viitor, şi s-au bucurat. Ei au spus că sunt străinişi călători pe pământ. . . aşteptau o ţară mai bună, adică o patrie cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-Ieste ruşine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate".14 Timpul tău pe pământ nu estepovestea completă a vieţii tale. Trebuie să aştepţi să ajungi în cer ca să trăieşti celelalte capitole ale vieţiitale. Ca să trăieşti ca străin pe pământ ai nevoie de credinţă.Am auzit de multe ori o povestire veche despre un misionar pensionar, care se întorcea în America peacelaşi vapor cu care călătorea şi preşedintele Statelor Unite. Mulţime bucuroasă, paradă militară, covorroşu, pancarte şi reporteri - toţi erau pe chei ca să-i ureze preşedintelui bun venit acasă. Insă misionarul acoborât neobservat de pe vapor. Fiind cuprins de autocompătimire şi resentimente a început să se plângălui Dumnezeu. Atunci Dumnezeu i-a amintit cu blândeţe: „Tu, copilul meu, nu ai ajuns încă acasă".Să nu crezi că vei ajunge în cer cu două secunde înainte de a striga: ,De ce am acordat atâta importanţălucrurilor temporare? Oare ce-am gândit atunci? De ce am irosit atâta timp, energie şi preocupare culucruri care nu aveau să dureze?Când viaţa devine dificilă, când eşti copleşit de îndoială, ori te întrebi dacă merită să trăieşti pentruHristos, aminteşte-ţi că nu ai ajuns încă acasă. Când mori, nu-ţi părăseşti casa, ci mergi acasă.De ce sunt pe acest pământ ?53
  • 60. ZIUA A ŞASEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Această lume nu este casa mea. Verset de memorat: „Noi nu ne uităm la lucrurile care sevăd, ci la cele ce nu se vad; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd suntveşnice".2 Corinteni4:18 întrebare pentru meditare: Ştiind că viaţa pe pământ este o detaşare temporară, cumtrebuie să schimbe aceasta modul meu de viaţă prezent?Vtaţa condusă de scopuri
  • 61. Raţiunea tuturor lucrurilorTotul vine numai de la Dumnezeu. Totul trăieşte prin puterea Sa, şi totul este pentru gloria Sa!Romani 11:36 (LB)Domnul a făcut totul pentru scopurile Sale,Proverbe 16:4 (NLT)Toate sunt pentru El.Ultimul scop al universului este să arate gloria lui Dumnezeu. Este o raţiune pentru orice lucru şifiinţă care există. Şi pentru tine există o raţiune. Dumnezeu le-a făcut pe toate pentru gloria Lui.Fără gloria lui Dumnezeu, nimic nu ar exista.Ce este gloria lui Dumnezeu? Este însuşi Dumnezeu. Este esenţa naturii Lui, mărimeaimportanţei Lui, strălucirea splendorii Lui, demonstraţia puterii Lui şi atmosfera prezenţei Lui.Gloria lui Dumnezeu este expresia bunătăţii Lui şi a tuturor celorlalte calităţi intrinseci şi veşniceale Sale.Unde este gloria lui Dumnezeu? Priveşte doar în jur. Tot ce a creat Dumnezeu reflectă într-un felsau altul gloria Lui. O vedem pretutindeni, de la cea mai mică formă microscopică a vieţii până lavasta Cale Lactee, de la apusuri de soare şi stele până la furtuni şi anotimpuri. Creaţia reveleazăgloria Creatorului nostru. DinDe ce sunt pe acest pământ.55
  • 62. natură învăţăm că Dumnezeu este atotputernic, îi place diversitatea, iubeşte frumuseţea, este organizat,înţelept şi creativ. Biblia spune: „Cerurile declară gloria lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrareamâinilor Lui"}De-a lungul istoriei, Dumnezeu Şi-a revelat gloria unor oameni aflaţi în diferite situaţii. Prima dată Şi-arevelat-o în Grădina Edenului, apoi lui Moise, apoi în Cortul întâlnirii şi în Templu, apoi prin DomnulIsus, şi acum Prin Biserică.A fost prezen tată ca un foc mistuitor, nor, tunet.Dumnezeu furnizeazá toatá luminanecesará.Biblia spune: Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună ca s-o lumineze; căci oluminează slava lui Dumnezeu.A trái pentru gloria lui Dumnezeu,este cea mai buná realizare pe care o putem înfăptui cu vieţile noastre.Gloria lui Dumnezeu se vede cel mai bine în Isus Hristos. El, Lumina lumii, iluminează natura luiDumnezeu. Datorită Domnului Isus, noi nu mai suntem în necunoştinţă despre cum este Dumnezeu cuadevărat. Biblia spune: „Fiul este strălucirea gloriei lui Dumnezeu".5 Isus a venit pe pământ pentru ca noisă înţelegem pe deplin gloria lui Dumnezeu. „Cuvântul S-a făcut om şi a locuit printre noi. Şi noi amvăzut gloria Lui. . . o glorie plină de har şi de adevăr".Gloria inerentă a lui Dumnezeu este ceea ce posedă El prin faptul că este Dumnezeu. Este natura Lui. Noinu putem adăuga nimic la această glorie, exact aşa cum ne este imposibil să facem soarele să străluceascămai tare. Dar ni se porunceşte să recunoaştem gloria Lui, să onorăm gloria Lui, să declarăm gloria Lui, sălăudăm gloria Lui, să reflectăm gloria Lui şi să trăim pentru gloria Lui.7 De ce? Pentru că Dumnezeumerită! îi suntem datori cu fiecare onoare pe care i-o putem da. Deoarece Dumnezeu a făcut toatelucrurile, El merită toată gloria. Biblia spune: „Vrednic eşti, Doamne şi Dumnezeul nostru, să primeştislava [gloria], cinstea şi puterea, căci Tu ai făcut toate lucrurile"^56Viaţa condusă de scopuri
  • 63. Din întregul univers, numai două creaţii eşuează în a-I aduce glorie lui Dumnezeu: îngerii căzuţi(demonii) şi noi (oamenii). In ultimă instanţă, orice păcat este un eşec în a-I aduce glorie lui Dumnezeu. Apăcătui înseamnă a iubi orice altceva mai mult decât pe Dumnezeu. Refuzul de-a aduce glorie luiDumnezeu este o răzvrătire plină de orgoliu, şi este păcatul ce a cauzat căderea lui Satan - şi a noastră, deasemenea. In diferite moduri noi toţi am trăit pentru gloria noastră, nu pentru gloria lui Dumnezeu. Bibliaspune: „Toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava [gloria] lui Dumnezeu".9Nici unul dintre noi nu I-a dat lui Dumnezeu toată gloria care I se cuvine de la vieţile noastre. Acesta estecel mai mare păcat şi cea mai mare greşeală pe care le putem face. Pe de altă parte, a trăi pentru gloria luiDumnezeu este cea mai mare realizare pe care o putem înfăptui cu vieţile noastre. Dumnezeu spune: „Eisunt poporul Meu şi i-am creat ca să-Mi aducă gloriec(W, deci acesta trebuie să fie scopul suprem alvieţilor noastre.CUM POT ADUCE GLORIE LUI DUMNEZEU?Domnul Isus I-a spus Tatălui: „Eu Ţi-am adus glorie aici pe pământ fácând tot ce Mi-ai spus să fac(C.nIsus L-a onorat pe Dumnezeu împlinindu-Şi scopul pe pământ. Noi IL onorăm pe Dumnezeu în acelaşi fel.Când fiecare parte a creaţiei îşi împlineşte scopul, aceasta Ii aduce glorie lui Dumnezeu. Păsările aducglorie lui Dumnezeu zburând,ciripind, construindu-şi cuibul şi făcând alte activităţi pentru care aufost create. Chiar şi umila furnică îi aduce glorie lui Dumnezeu când îşi îndeplineşte scopul pentru care afost creată. Dumnezeu a făcut furnicile să fie furnici, şi te-a făcut pe tine să fii tu însuţi.Irineu a spus:„Gloria lui Dumnezeu este o fiinţă omenească vie pe deplin!".Există multe modalităţi de-a aduce glorie luiDumnezeu, dar ele pot fi rezumate în cinci scopuri ale lui Dumnezeu pentruDe ce sunt pe acest pământ ?57
  • 64. ZIUA A ŞAPTEA:RAŢIUNEATUTURORLUCRURILORviaţa ta. Vom folosi capitolele următoare ale acestei cărţi pentru a le aborda în detaliu, dar acum iată oprivire de ansamblu: Aducem glorie lui Dumnezeu prin închinare.închinarea este prima noastră responsabilitate faţă de Dumnezeu. Ne închinăm Lui bucurându-ne de El.C.S. Lewis a spus: „Poruncindu-ne să-L glorificăm, Dumnezeu ne invită să ne bucurăm de El". Dumnezeuvrea ca închinarea noastră să fie motivată de dragoste, mulţumire şi încântare, nu de datorie.John Piper a spus: „Dumnezeu este glorificat cel mai mult în noi atunci când noi suntem cel maisatisfăcuţi în El".închinarea este mult mai mult decât lauda, cântarea şi rugăciunea adresate lui Dumnezeu. închinarea esteun mod de viaţă în care ne bucurăm de Dumnezeu, IL iubim şi ne dăm pe noi înşine pentru a fi folosiţipentru scopurile Sale. Când îţi trăieşti viaţa pentru gloria lui Dumnezeu, tot ce faci poate deveni un act alînchinării. Biblia spune: „Folosiţi-vă întregul trup asemenea unei unelte ca să faceţi ce este bine pentrugloria lui Dumnezeu".12 Aducem glorie lui Dumnezeu iubindu-i pe alţi credincioşi. Când ai fost născutdin nou ai devenit membru în familia lui Dumnezeu. A-L urma pe Hristos nu înseamnă numai să crezi, ciaceasta include şi apartenenţa şi creşterea în dragoste faţă de familia lui Dumnezeu. Ioan a scris: „Ştim căam trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi".13 Pavel a spus: „Primiţi-vă unii pe alţii cum v-aprimit şi pe voi Hristos; atunci Dumnezeu va fi glorificat".14Este responsabilitatea noastră să învăţăm să iubim aşa cum iubeşte Dumnezeu, pentru că Dumnezeu estedragoste şi asta-L onorează pe El. Isus a zis: „Cum v-am iubit Eu, aşa trebuie să vă iubiţi şi voi unii pealţii. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii".15Aducem glorie lui Dumnezeu devenind asemenea lui Hristos. Odată ce suntem născuţi în familia luiDumnezeu, El vrea să creştem spre maturitatea spirituală. Ce este aceasta? A ne maturiza spiritualînseamnă să devenim asemenea lui Hristos în58Viaţa condusă de scopuri
  • 65. gândire, simţire şi acţiune. Cu cât îţi dezvolţi un caracter mai asemănător cu caracterul lui Hristos cu atât îiaduci mai multă glorie lui Dumnezeu. Biblia spune: „Pe măsură ce Duhul Domnului lucrează în noi, noidevenim tot mai asemănători cu El si reflectăm tot mai mult gloria Lui".16Când L-ai acceptat pe Hristos, Dumnezeu ţi-a dat o viaţă nouă şi o natură nouă. Acum, pentru tot restulvieţii tale pe pământ, Dumnezeu vrea să continue procesul de schimbare al caracterului tău. Biblia spune:„Fie ca voi să fiţi întotdeauna plini de roadă salvării voastre - acele lucruri bune care sunt produse înviaţa voastră de către Isus Hristos -pentru că aceasta va aduce multă glorie si laudă lui Dumnezeu".17Aducem glorie lui Dumnezeu slujind altora cu darurile noastre. Fiecare dintre noi am fost înzestraţi deDumnezeu într-un mod unic cu talente, daruri, îndemânări şi abilităţi. Felul în care am fost concepuţi nueste un accident. Dumnezeu nu ţi-a dat abilităţile pe care le ai ca să le foloseşti în scopuri egoiste. Ele ţi s-au dat pentru folosul altora, exact aşa cum altora li s-au dat abilităţi spre folosul tău. Biblia spune:„Dumnezeu a dat fiecăruia dintre voi daruri din extraordinara Sa varietate de daruri spirituale. Folosiţi-le bine pentru ca generozitatea lui Dumnezeu să poată curge prin voi. . . Eşti chemat să-i ajuţi pe alţii?Fă acest lucru cu toată energia şi puterea pe care ţi le dă Dumnezeu. Atunci Dumnezeu va fi glorificat!Aducem glorie lui Dumnezeu spunându-le altora despre El. Dumnezeu nu vrea ca dragostea Lui şiscopurile Lui să fie ţinute în secret. Deoarece noi ştim adevărul, El Se aşteaptă ca noi să-1 împărtăşimaltora. Acesta este un privilegiu mare -să-i aduci pe alţii la Isus, să-i ajuţi să-şi descopere scopul şi să-ipregăteşti pentru destinul lor veşnic. Biblia spune: „Pe măsură ce harul aduce tot mai mulţi oameni laHristos . . . Dumnezeu va primi tot mai multă glorie".19De ce sunt pe acest pământ >59
  • 66. Isus îţi va da tot ce ai nevoie pentru a trăi pentru El.PENTRU CE VEI TRĂI?Ca să trăieşti de-acum încolo pentru gloria lui Dumnezeu va trebui să-ţi schimbi priorităţile, programul tăuzilnic, relaţiile tale şi toate celelalte. Uneori asta presupune alegerea unei căi mai dificile în locul uneiauşoare. Chiar şi Domnul Isus S-a confruntat cu o astfel de alegere. Ştiind că va fi crucificat, El a strigat:„Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice? Tată, scapă-Mă de ceasul acesta? Dar tocmai pentruscopul acesta am venit până la ceasul acesta! Tată, glorifică-Ţi Numele!".20Domnul Isus Se afla la o răscruce de drumuri. Ce va face? îşi va împlini scopul şi va aduce glorie luiDumnezeu sau Se va da înapoi ca să ducă o viaţă confortabilă şi egoistă? Tu eşti pus în faţa aceleiaşialegeri. Vei trăi pentru scopurile tale, pentru confortul şi plăcerea ta sau vei trăi tot restul vieţii tale pentrugloria lui Dumnezeu, ştiind că El a promis răsplătiri veşnice? Biblia spune: „Oricine ţine la viaţă aşa cumeste ea, distruge acea viaţă. Insă, dacă renunţi la ea ... o vei avea pentru totdeauna, reală şi veşnică".21Acum este timpul să te decizi. Pentru cine ai de gând să trăieşti - pentru tine însuţi ori pentru Dumnezeu?Poate eziţi, întrebându-te dacă vei avea sau nu puterea necesară să trăieşti pentru Dumnezeu. Nu-ţi fiefrică. Dacă alegi să trăieşti pentru El, Dumnezeu îţi va da tot ce ai nevoie. Biblia spune: „Tot ce are de-aface cu o viaţă plăcută lui Dumnezeu ne este dat în mod miraculos prin cunoaşterea personală a Celuicare ne-a invitat să venim la Dumnezeu şi având o relaţie apropiată cu Elcc.22Chiar acum, Dumnezeu te invită să trăieşti pentru gloria Lui împlinind scopurile pentru care te-a creat.Asta este cu adevărat singura cale de viaţă. Orice altceva este doar vegetare. Viaţa reală începe cu dăruireata totală lui Isus Hristos. Dacă nu eşti sigur că ai făcut acest lucru, tot ce trebuie să faci este să crezi şi săprimeşti. Biblia promite: „Tuturor celor ce L-au primit, adică60Viaţa condusă de scopuri
  • 67. celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu".221 Vei accepta tu oferta luiDumnezeu?în primul rând, crede. Crede că Dumnezeu te iubeşte şi te-a creat pentru scopurile Sale. Crede că nu eştiun accident. Crede că ai fost creat să trăieşti veşnic. Crede că Dumnezeu te-a ales să ai o relaţie personalăcu Isus, care a murit pe cruce pentru tine. Crede că indiferent ce ai făcut în viaţa ta de până acumDumnezeu vrea să te ierte.In al doilea rând, primeşte. Primeşte-L pe Isus în viaţa ta ca Mântuitorul şi Domnul tău. Primeşte iertareaLui pentru păcatele tale. Primeşte Duhul Său, care-ţi va da puterea să-ţi împlineşti scopul vieţii tale. Bibliaspune: „Oricine îl acceptă şi se încrede în Fiul, primeşte totul - viaţă completa şi veşnică",24 Oriundeciteşti această invitaţie, te invit să-ţi pleci capul şi să rosteşti sincer rugăciunea care îţi va schimbaveşnicia: „Doamne Isuse, cred în Tine şi Te primesc în viaţa mea". Fă-o chiar acum.Dacă ai rostit sincer această rugăciune, te felicit! Bun venit în familia lui Dumnezeu! Acum eşti gata sădescoperi şi să începi să trăieşti scopul lui Dumnezeu pentru viaţa ta. Te îndemn să mărturiseşti cuivaacest lucru. Vei avea nevoie de ajutor. Spune-i persoanei care ţi-a dat această carte şi vei primi şi altemateriale care te vor ajuta să creşti spiritual.ZIUA A ŞAPTEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Totul este pentru El.Verset de memorat: „ Totul vine numai de la Dumnezeu. Totul trăieşte prin puterea Sa si totul estepentru gloria Sa!"Romani 11:36 (LB)întrebare pentru meditare: în care domenii ale vieţii mele de zi cu zi pot deveni mai conştient de glorialui Dumnezeu?De ce sunt pe acest pământ ?61
  • 68. FOST PLANIFICAT PENTRU PLĂCEREA LUIDUMNEZEUPentru că Dumnezeu i-a plantat asemenea unor stejari minunaţi şiputernici, pentru propria Saglorie.
  • 69. Planificat pentru plăcerea lui DumnezeuTu ai creat toate lucrurile, si ele au fost create şi există pentru plăcerea Ta!Apocalipsa 4:11 (NLT)Domnul are plăcere de poporul Său. Psalmul 149:4aTu ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu.In clipa când ai venit pe lume, Dumnezeu a fost prezent ca martor nevăzut, zâmbind la naşterea ta. El avrut să vezi lumina zilei, şi sosirea ta I-a făcut o mare plăcere. Dumnezeu nu a fost nevoit să te creeze, darEl a ales să te creeze pentru propria Sa desfătare. Tu exişti pentru beneficiul Lui, pentru gloria Lui, pentruscopul Lui şi pentru delectarea Lui.Primul scop al vieţii tale este să-I faci bucurie lui Dumnezeu, să trăieşti pentru plăcerea Lui. Când veiînţelege pe deplin acest adevăr, nu vei mai avea niciodată probleme cu sentimentul lipsei de semnificaţie.Aceasta demonstrează valoarea ta. Dacă eşti atât de important pentru Dumnezeu şi El te considerăsuficient de valoros pentru a te păstra împreună cu Sine în veşnicie, ce semnificaţie mai mare ai puteaavea? Eşti un copil al lui Dumnezeu şi aduci plăcere lui Dumnezeu mai mult ca oricare altă creatură a Lui.Biblia spune: „Datorită dragostei Sale, Dumnezeu hotărâseSCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu65
  • 70. deja că ne va face copii ai Săi prin Isus Hristos - acesta a fost scopul Său şi plăcerea Sa".xUnul dintre cele mai mari daruri pe care ţi le-a dat Dumnezeu este capacitatea de-a te bucura de plăcere.Te-a echipat cu cinci simţuri şi ţi-a dat emoţii ca s-o poţi experimenta. El vrea să te bucuri de viaţă, nudoar s-o înduri. Tu poţi să te bucuri de plăcere datorită faptului că Dumnezeu te-a făcut după imaginea Sa.Adesea uităm că şi Dumnezeu are emoţii. El simte lucrurile foarte adânc. Biblia ne spune că Dumnezeu Seîntristează, devine gelos şi mânios, simte compasiune, milă, durere şi simpatie, precum şi fericire, bucurieşi satisfacţie. Dumnezeu iubeşte, este încântat, simte plăcere, bucurie, voioşie şi chiar râde!2A ne „închina" înseamnă a-I face plăcere lui Dumnezeu. Biblia spune: „Domnul îşi găseşte plăcereanumai în cei care I se închină şi se încred în dragostea Lui".Orice lucru pe care îl faci şi care Ii face plăcere lui Dumnezeu este un act de închinare. Asemenea unuidiamant, închinarea are mai multe feţe. Ar trebui să scriem volume întregi pentru a prezenta toateaspectele închinării, de aceea în această secţiune vom aborda numai aspectele principale.Antropologii au observat că închinarea este o tendinţă universală, întipărită de Dumnezeu în fiecare fibrăumană -o nevoie înnăscută de-a avea o relaţie cu Dumnezeu. Ínchinarea este la fel de naturală ca mâncatulOrice lucru pe care îl fac si care îi face plăcere lui Dumnezeu,este un act de ínchinare.Dacă nu neînchinăm lui Dumnezeu, atunci vom găsi întotdeauna un înlocuitor, chiar dacă sfârşim prin a ne închinanouă înşine. Dumnezeu ne-a făcut cu această dorinţă deoarece El doreşte închinători. Domnul Isus aspus: „Tatăl caută închinători"In funcţie de mediul religios din care provii, s-ar putea să fie nevoie să-ţilărgeşti înţelegerea „închinării". Poate te gândeşti la un serviciu de biserică, unde credincioşii cântă, seroagă şi ascultă o predică. Ori poate te gândeşti la ceremonii, lumânări şi66Viaţa condusă de scopuri
  • 71. împărtăşanie. Ori poate te gândeşti la vindecări, minuni şi experienţe extatice. închinarea poate includeaceste elemente, dar închinarea este cu mult mai mult decât aceste expresii, închinarea este un mod deviaţă.închinarea este mult mai mult decât muzica. Pentru mulţi oameni, închinarea este sinonimă cu muzica.Ei spun: „La noi la biserică prima dată avem închinare şi apoi învăţătură". Această afirmaţie denotă omare lipsă de înţelegere. Fiecare parte a serviciului din biserică este un act de închinare: rugăciunea,citirea Scripturii, cântatul, mărturisirea păcatelor, timpul de linişte,ascultarea unei predici, luatulnotiţelor, darurile de bunăvoie,botezul, Cina Domnului, semnarea unui angajament şi chiar salutul adresatcelor din jur.De fapt închinarea precede muzica. Adam s-a închinat în Grădina Edenului, iar muzica nueste menţionată până în Genesa 4:21, odată cu naşterea lui Iubal. Dacă închinarea ar fi numai muzică,atunci cei care nu au ureche muzicală nu s-ar putea închina niciodată. închinarea este mult mai mult decâtmuzica.Şi mai grav este faptul că deseori „închinarea" este asociată numai cu un anume stil de muzică:„Prima dată cântăm un imn, apoi o cântare de laudă fi închinare". Ori: „îmi plac şi cântările ritmice, darprefer cântările duioase de închinare". în acest sens, atunci când cântarea are un ritm rapid, se cântă taresau foloseşte instrumente de percuţie, aceasta este considerată „laudă". însă, dacă este mai lentă, mailiniştită şi mai caldă, poate şi acompaniată de o chitară, aceea este închinare. Aceasta este o utilizaregreşită obişnuită a termenului „închinare".închinarea nu are nimic de-a face nici cu stilul, nici cu volumul, nici cu ritmul cântării. Dumnezeu iubeştetoate felurile de muzică, pentru că El le-a inventat pe toate - ritmice şi lente, asurzitoare şi domoale, vechişi noi. Poate că ţie nu-ţi plac toate, dar lui Dumnezeu Ii plac! Dacă o cântare îi este oferită lui Dumnezeuîn duh şi adevăr, aceasta este un act de închinare.SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu67
  • 72. Deseori între creştini apar divergenţe referitoare la stilul de muzică folosit la închinare, fiecare apărându-şicu pasiune stilul preferat, pe care îl consideră cel mai biblic sau că îl onorează cel mai mult pe Dumnezeu.în realitate, nu există stil biblic de muzică! în Biblie nu există note muzicale şi noi nu mai aveminstrumentele folosite în timpurile biblice.Direct spus, stilul de muzică preferat vorbeşte mai mult despre tine - mediul din care provii şipersonalitatea ta - decât despre Dumnezeu. Muzica unui anume grup etnic poate suna ca un zgomot pentrualt grup, dar Dumnezeu iubeşte varietatea şi se bucură de toate.Nu există muzică „creştină"; există doar lirică creştină. Cuvintele sunt cele care fac o cântare sfântă, numelodia. Nu există melodii spirituale. Dacă aş cânta o cântare fără cuvinte, nu ai avea de unde şti dacă estevorba despre o cântare creştină sau nu.închinarea nu este pentru beneficiul tău. Ca păstor, primesc bileţele pe care scrie: „Astăzi mi-a plăcutînchinarea. Mi-a fost de mare folos". Aceasta este o altă concepţie greşită despre închinare, închinarea nueste pentru beneficiul nostru! Ne închinăm pentru beneficiul lui Dumnezeu. Când ne închinăm, scopulnostru este să-I facem plăcere lui Dumnezeu, nu nouă înşine. Dacă ai spus vreodată: „Nu m-am ales cunimic din închinarea de astăzi", te-ai închinat cu raţiune greşită. închinarea nu este pentru tine, ci pentruDumnezeu. Bineînţeles că cele mai multe servicii de „închinare" includ şi elemente de părtăşie, edificareşi evanghelizare şi există beneficii ale închinării, dar nu ne închinăm pentru plăcerea noastră. Motivaţianoastră în închinare este să aducem glorie Creatorului nostru şi să-I facem plăcere, în Isaia 29 DumnezeuSe declară nemulţumit de închinarea adusă dintr-o inimă împărţită şi în mod ipocrit. Oamenii îi aduceaului Dumnezeu rugăciuni vechi, laudă nesinceră, cuvinte goale şi ritualuri omeneşti la ale căror semnificaţienici nu se mai gândeau. In închinare, inima lui Dumnezeu nu este mişcată de tradiţie, ci de pasiune şidedicare. Biblia spune:ZIUA A OPTA:PLANIFICATPENTRUPLĂCEREALUI DUMNEZEU68Viaţa condusă de scopuri
  • 73. „Când se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura si cu buzele, dar inima lui este departede Mine. închinarea pe care Mi-o aduc este alcătuită doar din reguli învăţate de la oameni"5închinarea nu este o parte a vieţii noastre, ea este viaţa noastră. închinarea nu este doar pentru serviciiledin biserică. Ni se spune să „ne închinăm Lui în mod continuu" şi SĂ „îl lăudăm de la răsăritul soareluipână la apusul lui".1 Pe paginile Bibliei găsim oameni care L-au lăudat pe Dumnezeu la lucru, acasă, înluptă, în închisoare şi chiar în pat! Lauda trebuie să fie prima activitate a noastră, dimineaţa, cânddeschidem ochii şi ultima noastră activitate înainte de-a adormi, seara.8 David a zis: „Voi binecuvânta peDomnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea".9Fiecare activitate poate fi transformată într-un act de închinare când o faci spre lauda, gloria şi plăcerea luiDumnezeu. Biblia spune: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentruslava lui Dumnezeu".1® Martin Luther a spus: „O lăptăreasă poate mulge vacile pentru gloria luiDumnezeu".Cum putem face orice lucru pentru gloria lui Dumnezeu? Făcând orice lucru ca şi cum l-ai face pentruIsus şi discutând continuu cu El în timp ce faci lucrul respectiv. Biblia spune: „Orice faceţi, să faceţi dintoată inima, ca şi cum aţi lucra pentru Domnul, nu pentru oameni".nAcesta este secretul unei vieţi de închinare -să facem orice lucru ca şi cum l-am face pentru Isus, nu pentruoameni. Romani 12:1 parafrazat sună astfel: „Luaţi viaţa voastră obişnuită, de fiecare zi - dormitulvostru, mâncatul vostru, mersul vostru la lucru, umbletele voastre încoace şi-ncolo -şi aşezaţi-le în faţalui Dumnezeu ca un dar de bunăvoie"}2 Munca ta devine închinare când o dedici lui Dumnezeu şi o faciconştient fiind de prezenţa Lui.Când m-am îndrăgostit de soţia mea, m-am gândit la ea tot timpul: când serveam micul dejun, mergând cumaşina la şcoală, în timpul orelor, stând la rând la cumpărături, alimentând maşina - nu puteam să nu mămai gândesc la acea fată!SCOPUL # î: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu 69
  • 74. Adesea vorbeam cu mine însumi despre ea şi mă gândeam la toate lucrurile pe care le iubeam laea. Asta m-a făcut să mă simt aproape de Kay, chiar dacă ne aflam la câteva sute de kilometridepărtare unul de celălalt şi frecventam şcoli diferite. Gândindu-mă în mod constant la ea, amrămas în dragostea ei. Aceasta este adevărata închinare - să te îndrăgosteşti de Isus.ZIUA A OPTA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Am fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu.Verset de memorat: „Domnul are plăcere de poporul Săua. Psalmul 149:4aîntrebare pentru meditare: Ce muncă obişnuită pot începe s-o fac ca şi cum aş face-o directpentru Isus?70Viaţa condusă de scopuri
  • 75. Zâmbetul lui Dumnezeu este ţelul vieţii tale.Deoarece a fi plăcut lui Dumnezeu este primul scop al vieţii tale, cel mai important lucru este să descopericum să faci asta. Biblia spune: „Căutaţi să aflaţi ce îi place lui Hristos şi apoi faceţi lucrul respectiv".^Din fericire, Biblia ne dă un exemplu clar de viaţă plăcută lui Dumnezeu. Numele acelui om a fost Noe.In zilele lui Noe, întreaga lume devenise coruptă moral. Fiecare trăia pentru propria plăcere, nu pentru alui Dumnezeu. Dumnezeu nu a găsit pe nimeni pe pământ, care să fie interesat în a-I fi plăcut Lui, aşa că I-a părut rău şi a regretat că 1-a făcut pe om. Dumnezeu S-a dezgustat atât de mult de rasa umană încât S-agândit s-o şteargă de pe faţa pământului. Dar a existat un om care L-a făcut pe Dumnezeu să zâmbească.Biblia spune: „Noe era o plăcere pentru Domnul".2Dumnezeu a spus: „îmi place de acest om fiindcă Mă face să zâmbesc. Voi lua totul de la capăt cu familialui". Pentru că NoeSCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu71
  • 76. Ce-L face pe DumnezeuSÁ ZÁMBEASCÁFie ca Domnul să-ţi zâmbească. . . . Numeri 6:(NLT)Zămbeste-i robului Tău; învaţă-mă cum să trăiesc corect.Psalmul 119.135 (Msg)
  • 77. a fost plăcut lui Dumnezeu, noi - eu şi tu - trăim astăzi. Din viaţa lui Noe învăţăm cele cinci acte deînchinare care produc bucurie lui Dumnezeu sau ÍL fac să zâmbească.Dumnezeu Se bucură când îl iubim la modul suprem.Noe L-a iubit pe Dumnezeu mai mult decât orice altceva din această lume, iar el a făcut asta chiar şi atuncicând nimeni nu mai făcea acest lucru. Biblia ne spune că. „Noe L-a urmat în mod consecvent peDumnezeu şi s-a bucurat de o relaţie apropiată cu El"2, toată viaţa lui.Asta este ceea ce vrea Dumnezeu cel mai mult de la tine: o relaţie! Acesta este cel mai uluitor adevăr dinunivers - Creatorul nostru vrea să aibă părtăşie cu noi. Dumnezeu te-a creat ca să te iubească, şi El doreşteca tu să-I răspunzi cu dragoste. El spune: „Nu vreau jertfele voastre - vreau dragostea voastră. Nu vreaudarurile voastre de bunăvoie - vreau să Mă cunoaşteţi!"Simţi pasiunea lui Dumnezeu pentru tine din acest verset? Dumnezeu te iubeşte mult şi El doreştedragostea ta în schimb. El doreşte nespus de mult ca tu să-L cunoşti şi să petreci timp cu El. De aceea aînvăţa să-L iubeşti pe Dumnezeu şi a fi iubit de El trebuie să fie cel mai mare obiectiv al vieţii tale. Dinpunct de vedere al importanţei, toate celelalte aspecte ale vieţii sunt mult,mult mai neînsemnate. Domnul Isus a spus că aceasta este cea mai mare poruncă. El a zis: „Să iubeşti peDomnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu toată mintea ta». Aceasta este primaşi cea mai mare poruncă"r.5 Dumnezeu Se bucură când ne încredem pe deplin în El. Al doilea motivpentru care Noe era plăcut lui Dumnezeu a fost faptul că el s-a încrezut în Dumnezeu, chiar şi atunci cândnu înţelegea tot ce i se spunea. în Biblie citim: „Prin credinţă, Noe a construit o corabie în mijlocul unuipământ uscat. El a fost avertizat în legătură cu ceva ce nu putea vedea, şi a acţionat pe baza a ceea ce i s-a spus . . . Prin urmare, Noe a ajuns să aibă o relaţie strânsă cu Dumnezeu".6Ceea ce doreşte Dumnezeu cel mai mult de la tine este o relaţie,72Viaţa condusă de scopuri
  • 78. Imaginează-ţi următoarea scenă: într-o zi, Dumnezeu vine la Noe şi-i spune: „Sunt dezamăgit de fiinţeleomeneşti. Dintre toţi oamenii de pe acest pământ, nimeni în afară de tine nu se gândeşte la Mine. Dar,Noe, când mă uit la tine, încep să zâmbesc, îmi place cum trăieşti şi, prin urmare, voi aduce potopul pepământ şi voi lua totul de la capăt cu familia ta. Vreau să construieşti o corabie uriaşă, care să te salvezepe tine şi animalele".Existau trei probleme care l-ar fi putut face pe Noe să se îndoiască de aceste cuvinte. în primul rând, Noenu văzuse niciodată ploaie, pentru că înainte de potop Dumnezeu iriga pământul de jos în sus.7 în al doilearând, Noe trăia la sute de kilometri depărtare de cel mai apropiat ocean. Chiar dacă ar fi putut învăţa cumsă construiască o corabie, cum o va duce la apă? în al treilea rând, era problema strângerii tuturoranimalelor şi apoi îngrijirea lor. însă Noe nu s-a plâns de nimic şi nici nu a căutat să se scuze. El s-aîncrezut pe deplin în Dumnezeu şi asta L-a făcut pe Dumnezeu să zâmbească.A te încrede pe deplin în Dumnezeu înseamnă să crezi că El ştie ce este cel mai bine pentru viaţa ta. Teaştepţi ca El să-Şi ţină promisiunile, să te ajute în rezolvarea problemelor şi să facă lucruri imposibile cândeste necesar. Biblia spune: „Domnul ísi găseşte plăcerea în cei care îl cinstesc, în cei ce se încred îndragostea Sa constantă".sLui Noe i-au trebuit 120 de ani ca să construiască corabia. îmi imaginez că a avut parte de multe ziledescurajatoare. Fiindcă ani de zile nu a existat nici un semn de ploaie, el a fost criticat aspru,contemporanii săi considerând că este „un nebun care crede că i-a vorbit Dumnezeu". îmi imaginez căprobabil copiii lui Noe erau adesea stânjeniţi de corabia uriaşă care se ridica înaintea casei lor. Insă Noe acontinuat să se încreadă în Dumnezeu.în care domenii ale vieţii tale trebuie să te încrezi pe deplin în Dumnezeu? încrederea este un act alînchinării. După cum părinţilor le place când copiii se bazează pe dragostea şi înţelepciunea lor, tot aşacredinţa ta îi face plăcere lui Dumnezeu.SCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu73
  • 79. Biblia spune: „Fără credinţă este imposibil să fim plăcuţi lui Dumnezeu".9Dumnezeu Se bucură când îl ascultăm din toată inima noastră. Pentru salvarea animalelor lumii de lapotop a trebuit acordată o atenţie deosebită logisticii şi detaliilor. Totul trebuia făcut exact aşa cum aporuncit Dumnezeu. Dumnezeu nu a zis: „Noe, construieşte o corabie aşa cum vrei tu". Dimpotrivă,Dumnezeu i-a dat instrucţiuni foarte detaliate referitoare la mărimea, forma şi materialele corăbiei, precumşi la numărul diferitelor animale care aveau să fie luate la bord. Biblia ne spune care a fost răspunsul luiNoe: „Deci Noe a făcut totul aşa cum îi poruncise Dumnezeucc.wObservă că Noe a ascultat în totalitate de Dumnezeu (nici o instrucţiune nu a fost omisă), şi el a ascultatîntocmai de Dumnezeu (a făcut totul la timpul şi în modul în care Dumnezeu a vrut să fie făcute lucrurile).Asta înseamnă a asculta din toată inima. Nu este de mirare că Dumnezeu i-a zâmbit lui Noe.Dacă Dumnezeu ţi-ar cere să construieşti o corabie mare, nu-i aşa că ai avea câteva întrebări, obiecţiunisau rezerve? Noe nu a avut. El L-a ascultat pe Dumnezeu din toată inima. Asta înseamnă să faci ceea cezice Dumnezeu fără rezerve sau ezitări. Atunci nu amâni spunând: „Mă voi ruga pentru aceasta", ci facifără întârziere ce ţi s-a spus. Orice părinte ştie că o ascultare întârziată este de fapt neascultare. Dumnezeunu este dator să-ţi dea explicaţii sau motive pentru nici un lucru pe care ţi-1 cere să-1 faci. înţelegereapoate aştepta, dar ascultarea nu. Ascultarea imediată te va învăţa mai multe despre Dumnezeu decât oviaţă întreagă de discuţii biblice. De fapt, unele porunci nu le vei înţelege până nu le vei împlini mai întâi.Ascultarea deschide calea înţelegerii.Deseori noi încercăm să-I oferim lui Dumnezeu o ascultare parţială. Noi vrem să selectăm poruncile pecare să le împlinim. Facem o listă cu poruncile care ne plac şi le împlinim pe acestea în timp ce le ignorămpe cele care ni se par neraţionale, dificile, costisitoare sau nepopulare. Voi merge la biserică, dar nu voi dazeciuială. Voi citi Biblia, dar nu-i voi ierta pe cei care m-au rănit. Totuşi ascultarea parţială esteneascultare.74Viaţa condusă de scopuri
  • 80. Când ascultăm din toată inima facem acest lucru cu bucurie, cu entuziasm. Biblia spune: „Ascultaţi-L cubucurie".11 Aceasta este atitudinea lui David: „Doamne, spune-mi doar ce să fac şi voi face. Te voiasculta din toată inima, atâta timp cât voi trăi. "12Iacov, vorbind creştinilor, a zis: „Noi suntem plăcuţi lui Dumnezeu prin ceea ce facem şi nu doar princeea ce credem".1Este limpede din Cuvântul lui Dumnezeu că nu-ţi poţi dobândi mântuirea. Aceasta o primeşti numai prinhar, nu prin eforturile tale. Insă, ca şi copil al lui Dumnezeu, tu Ii poţi face bucurie Tatălui tău cerescascultându-L. Orice act de ascultare este un act de închinare. De ce îi place lui Dumnezeu atât de multascultarea? Deoarece aceasta demonstrează că îl iubeşti cu adevărat. Domnul Isus a spus: „Dacă MĂiubiţi, veţi păzi [asculta] poruncile Mele".14Dumnezeu Se bucură când îl lăudăm şi Ii mulţumim în mod continuu. Există puţine lucruri care nefac să ne simţim mai bine decât atunci când cineva ne laudă din inimă sau ne apreciază în mod sincer. ŞiDumnezeu iubeşte lauda şi mulţumirea - El Se bucură când IL adorăm şi îi mulţumim.Viaţa lui Noe a fost plăcută lui Dumnezeu pentru că el a trăit având o inimă plină de laudă şi mulţumire.Prima acţiune a lui Noe după potop a fost să-I mulţumească lui Dumnezeu aducându-I o jertfă. Bibliaspune: „Noe a zidit un altar Domnului. . . şi a adus arderi de tot pe altar".15Datorită jertfei Domnului Isus, noi nu mai aducem animale ca jertfe, aşa cum a făcut Noe. în schimb ni sespune să-I aducem lui Dumnezeu „o jertfa de laudă"16 şi „o jertfă de mulţumire".17 Noi îl lăudăm peDumnezeu pentru cine este El şi Ii mulţumim lui Dumnezeu pentru ce a făcut. David a spus: „Voi lăudaNumele lui Dumnezeu prin cântări, şi îl voi glorifica prin mulţumiri. Lucrul acesta este plăcut Domnului."1SUn lucru uimitor se întâmplă când îl lăudăm pe Dumnezeu şi Ii mulţumim; când îi producem bucurie luiDumnezeu şi inimile noastre se umplu de bucurie!1: Ai fost planificat pentru plăcerea tui Dumnezeu75
  • 81. Dumnezeu i-a spus: „Este timpul să-ţi continui viaţa! Fă lucrurile pe care le-am pregătit pentruoameni să le facă. Fă dragoste cu soţia ta. Aveţi copii. Creşteţi-vă familia. Semănaţi-vă ogoareleşi mâncaţi din recolta strânsă. Fiţi oameni! Asta v-am făcut să fiţi!"Poate crezi că eşti plăcut lui Dumnezeu numai când desfaşori activităţi „spirituale" - cum ar ficitirea Bibliei, mersul la biserică, rugăciunea şi mărturisirea credinţei. Şi poate crezi căDumnezeu nu este interesat de celelalte aspecte ale vieţii tale. In realitate, Dumnezeu Se bucurăurmărind fiecare detaliu al vieţiiDumnezeu Se bucură urmărind fiecare detaliu al vieţii tale.76Viaţa condusă de scopuri
  • 82. Mamei mele îi plăcea să gătească pentru mine. Chiar după ce m-am căsătorit cu Kay, când ne vizitampărinţii, mama pregătea adevărate ospeţe cu mâncăruri extraordinare gătite de ea. Una dintre cele mai mariplăceri a ei a fost să ne privească pe noi, copiii, mâncând şi bucurându-ne de ceea ce ne gătise ea. Cu câtne plăcea mai mult mâncarea, cu atât ea se bucura mai mult.Totodată noi îi făceam plăcere mamei exprimându-ne bucuria produsă de mâncarea gătită de ea. Exista opreocupare reciprocă de a produce bucurie celuilalt. In timp ce înfulecam mâncarea extraordinară eramplin de entuziasm şi o lăudam pe mama mea. Voiam nu numai să mă bucur de mâncare ci şi să-i facplăcere mamei mele. Astfel toată lumea era fericită.Şi în ce priveşte închinarea este la fel. Noi ne bucurăm de ceea ce a făcut Dumnezeu pentru noi şi, când neexprimăm acea bucurie înaintea lui Dumnezeu, aceasta îi aduce bucurie - însă, în acelaşi timp, face cabucuria noastră să crească. Cartea Psalmilor spune: „Cei neprihăniţi se bucură, saltă de bucurie înaintealui Dumnezeu; sunt fericiţi şi nu mai pot de veselie".Dumnezeu Se bucură când ne folosim abilităţile. După potop, Dumnezeu a dat lui Noe doar câtevainstrucţiuni simple: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pământul. Tot ce se mişcă şi are viaţă, să văslujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde".20stale, indiferent dacă lucrezi, te joci, te odihneşti, ori mănânci. El nu pierde din vedere nici o mişcare pecare o faci. Biblia ne spune: „Paşii oamenilor evlavioşi sunt direcţionati de către Domnul. El Se bucurăde fiecare detaliu al vieţilor lor. Orice activitate umană, cu excepţia păcatului, ZIUA A NOUA:poate fi făcutá spre plăcerea lui Dumnezeu daca o faci cu o atitudine de laudă. Poţi spăla vasele, reparao maşină, vinde un produs, scrie un program pentru calculator, lucra la fermă şi creşte o familie pentrugloria lui Dumnezeu.Asemenea unui părinte, Dumnezeu Se bucură mai ales urmărindu-te cum foloseşti talentele şi abilităţile pecare ţi le-a dat. Dumnezeu ne-a înzestrat în mod intenţionat cu diferite abilităţi pentru bucuria Lui. Pe uniii-a făcut să fie atleţi, iar pe alţii să fie analişti. Poate eşti înzestrat să fii mecanic, ori matematician, orimuzician ori alte mii de alte meserii. Toate aceste abilităţi pot să aducă un zâmbet pe faţa lui Dumnezeu.Biblia spune: „El ne-a modelat pe fiecare la rândul nostru; acum, urmăreşte tot ce facem".Tu nu-I aduci glorie lui Dumnezeu, nici nu-I faci plăcere ascunzându-ţi abilităţile sau încercând să fiialtcineva; îi produci bucurie lui Dumnezeu numai fiind tu însuţi. De fiecare dată când respingi vreo partedin tine însuţi, tu respingi înţelepciunea şi suveranitatea lui Dumnezeu în crearea ta. Dumnezeu spune:„Tu nu ai nici un drept să te cerţi cu Creatorul tău. Eşti doar un vas de lut modelat de un olar! Lutul nuîntreabă: «De ce m-ai făcut aşa?»"23In filmul Chariots of Fire [Care de foc], alergătorul olimpic Eric Liddell spune: „Cred că Dumnezeu m-afăcut pentru un scop, dar tot El m-a făcut rapid şi, când alerg, simt plăcerea lui Dumnezeu". Mai târziu elspune: „A nu mai alerga ar însemna să-L sfidez". Nu există abilităţi nespirituale, ci numai abilităţi folositeîn mod greşit; începe să-ţi foloseşti abilităţile astfel încât să-I faci plăcere lui Dumnezeu.De asemenea, lui Dumnezeu îi place să te vadă bucurându-te de creaţia Lui. El ţi-a dat ochi ca să te bucuride frumuseţe, urechiSCOPUL # V Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu77
  • 83. ca să te bucuri de sunete, nas şi gură ca să te bucuri de mirosuri şi gusturi, şi nervi sub piele ca să te bucuride atingere. Orice act al bucuriei devine un act al închinării când Ii mulţumeşti lui Dumnezeu pentru el.De fapt, Biblia spune: „Dumnezeu . . . ne dă toate lucrurile din belşug, ca- să ne bucurăm de ele".24Dumnezeu Se bucură chiar şi când dormi! Când copiii mei erau mici, îmi amintesc de satisfacţia adâncăpe care o experimentam în timp ce-i priveam cum dorm. Câteodată ne umpleau ziua cu probleme şineascultare, dar adormiţi arătau mulţumiţi, în siguranţă şi plini de pace, iar atunci îmi aduceam aminte cemult îi iubeam.Copiii mei nu trebuiau să facă nimic pentru mine ca eu să mă bucur de ei. Eu eram bucuros doar văzându-icum respiră, pentru că îi iubeam atât de mult. Zâmbeam şi uneori plângeam de bucurie privind cumpiepturile lor mici se mişcau în sus şi-n jos. Când dormi, Dumnezeu te priveşte ţintă, plin de dragoste,pentru că tu ai fost ideea Lui. El te iubeşte ca şi cum ai fi singura persoană pe pământ.Părinţii nu le cer copiilor lor să fie perfecţi, şi nici măcar maturi, pentru a se bucura de ei. Ei se bucură decopiii lor în fiecare etapă a creşterii lor. In acelaşi fel, Dumnezeu nu aşteaptă ca tu să ajungi la maturitateşi apoi să înceapă să-I placă de tine. El te iubeşte şi Se bucură de tine în fiecare etapă a dezvoltării talespirituale.Poate că ai avut în copilărie sau tinereţe profesori sau părinţi pe care nu i-ai putut mulţumi. Să nu crezi căşi Dumnezeu este la fel. El ştie că nu poţi fi perfect sau fără păcat. Biblia spune: „El ştie cu siguranţă dince suntem făcuţi; îşi aduce aminte că suntem ţărână".25Dumnezeu Se uită la atitudinea inimii tale: Este dorinţa ta cea mai adâncă să-I fii plăcut Lui? Acesta a fostscopul vieţii lui Pavel: „Totuşi, mai mult decât orice altceva, noi dorim să-I fim plăcuţi Lui, fie în casanoastră de aici, fie în cea de dincolo".26 Când trăieşti în lumina eternităţii, nu-ţi mai pui întrebarea: „Decâtă plăcere am parte în viaţă?", ci te întrebi: „De câtă plăcere are parte Dumnezeu din viaţa mea?"78Viaţa condusă de scopuri
  • 84. - în secolul douăzeci şi unu Dumnezeu caută oameni ca Noe - oameni gata să trăiască pentruplăcerea lui Dumnezeu. Biblia spune: „Domnul priveşte de la înălţimea cerurilor peste întreagaomenire, să vadă dacă există vreun om înţelept, care să vrea să fie plăcut lui Dumnezeu".21Vei face tu scopul vieţii tale din a-I fi plăcut lui Dumnezeu? Dumnezeu va face totul pentrupersoana absorbită cu desăvârşire de acest scop.ZIUA A NOUA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Dumnezeu zâmbeşte când mă încred în El.Verset de memorat: „Domnul îşi găseşte plăcerea ín cei care I se închina şi se încred îndragostea Lui".Psalmul 147:11 (CEV) întrebare pentru meditare: Deoarece Dumnezeu ştie ce este cel maibine, în care domenii ale vieţii mele trebuie să mă încred în El cel mai mult?SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu79
  • 85. Esenţa închinării este predarea.Predarea este un cuvânt nepopular, neagreat aproape la fel de mult ca şi cuvântul supunere. Aceastaimplică pierdere şi nimeni nu vrea să fie un învins. Predarea evocă imaginile neplăcute ale admiteriiînvingerii în luptă, a pierderii banilor mizaţi la un joc, ori supunerea în faţa unui adversar mai puternic.Cuvântul predare sau capitulare este folosit aproape întotdeauna într-un context negativ. Criminalii prinşise predau autorităţilor.In cultura concurenţei din zilele noastre suntem învăţaţi să nu dăm înapoi şi să nu cedăm niciodată - decinu auzim prea des despre predare. Dacă victoria este totul, predarea este de neconceput. Mai binediscutăm despre victorie, succes, biruinţă şi cucerire decât despre cedare, supunere, ascultare şi predare.Insă predarea în faţa lui Dumnezeu este esenţa închinării. Este răspunsul natural la dragostea şi harulmăreţ al lui Dumnezeu. Noi ne dăm pe noi înşine Lui, nu de frică sau din datorie, ci din dragoste, „pentrucă EL ne-a iubit întâi80Viaţa condusă de scopuri
  • 86. Esenţa închinăriiDaţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu :Predaţi-I Lui întreaga voastră fiinţă, ca să fie folosită pentru scopuri neprihănite. Romani 6:13 (TEV)
  • 87. După ce ne explică harul incredibil al lui Dumnezeu în primele unsprezece capitole din Romani,Pavel ne îndeamnă să ne predăm pe deplin vieţile lui Dumnezeu în închinare: „Vă îndemn dar,fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să vă oferiţi pe voi înşivă lui Dumnezeu ca o jertfă vie,plăcută Lui şi dedicată slujirii Sale. Aceasta este adevărata închinare pe care trebuie să I-ooferiţi"?Adevărata închinare - a fi plăcut lui Dumnezeu - are loc atunci când te dai în întregime luiDumnezeu. Observă că în acest verset cuvântul oferiţi apare de două ori.Esenţa închinării este să te dai, să te oferi pe tine însuţi lui Dumnezeu.Acest act al predării personale este numit în multe feluri: consacrare, a-L face pe Isus HristosDomnul tău, luarea crucii tale, omorârea eului, cedarea în faţa Duhului Sfânt. Ceea ce conteazăeste să faci acest lucru, nu cum îl numeşti. Dumnezeu vrea viaţa ta si o vrea întreagă. Nouăzeci sicinci la sută nu este suficient.Esmţa închinării este să te dai> să te oferi pe tine însuţi lui Dumnezeu Exista trei bariere care împiedica predarea noastră totală lui Dumnezeu: frica, mândria şi con-fuzia. Noi nu ne dăm seama cât de mult ne iubeşte Dumnezeu, vrem să ne controlăm vieţile şiavem o înţelegere greşită cu privire la semnificaţia predării.Mă pot încrede în Dumnezeu? încrederea este o parte esenţială a predării. Tu nu te predai luiDumnezeu dacă nu te încrezi în El, şi nu te poţi încrede în El până nu-L cunoşti mai bine. Fricane împiedică să ne predăm, dar dragostea alungă orice frică; orice teamă. Cu cât îţi dai seamamai mult cât de mult te iubeşte Dumnezeu cu atât predarea devine mai uşoară.Cum ştii că Dumnezeu te iubeşte? El îţi dă multe dovezi: Dumnezeu spune că te iubeşte;3 eşti tottimpul sub privirile Sale;4 este preocupat de fiecare detaliu al vieţii tale;5 ţi-a dat capacitatea să tebucuri de tot felul de lucruri;6 are planuri bune pentru viaţa ta;7 te iartă8 şi are îndelungă răbdarecu tine.9 Dumnezeu te iubeşte infinit mai mult decât îţi poţi imagina.1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu81
  • 88. Cea mai extraordinară expresie a dragostei Lui este jertfirea Fiului Său pentru tine: „Dumnezeu îşidovedeşte dragostea, faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentrunoicc.10 Dacă vrei să înţelegi cât de important eşti pentru Dumnezeu, priveşte-L pe Hristos cu mâinileîntinse pe cruce, spunând: „Atât de mult te iubesc! Mai bine mor decât să trăiesc fără tine."Dumnezeu nu este un crud stăpân de sclavi, nici un tiran care foloseşte forţa brută ca să ne oblige să nesupunem. El nu încearcă să ne zdrobească voinţa, ci caută să ne atragă la Sine astfel încât noi să ne putemoferi Lui de bunăvoie. Dumnezeu este un iubit şi eliberator, şi predarea noastră Lui aduce cu sinelibertatea, nu robia. Când ne dăm pe noi înşine cu totul Lui, descoperim că Isus nu este tiran, ci salvator;nu şef, ci frate; nu dictator, ci prieten.Recunoaşterea limitărilor noastre. A doua barieră în calea predării totale este mândria noastră. Noi nuvrem să recunoaştem că suntem doar creaturi şi nu deţinem controlul asupra tuturor lucrurilor. Aceastaeste cea mai veche ispită: „Veti fi ca Dumnezeu!". Dorinţa de-a deţine controlul absolut cauzează foartemult stres în viaţa noastră. Viaţa este o luptă, dar cei mai mulţi oameni nu-şi dau seama că această luptă anoastră, la fel ca lupta lui Iacov, este de fapt o luptă cu Dumnezeu! Noi vrem să fim Dumnezeu şi nu avemnici o şansă să câştigăm această luptă.A.W Tozer a spus: „Motivul pentru care mulţi oameni continuă să aibă probleme, să se afle într-o continuăcăutare şi progresând puţin în viaţă este faptul că încă nu au terminat-o cu ei înşişi. Noi încă încercăm sădăm ordine şi ne opunem lucrării lui Dumnezeu în noi".Noi nu suntem Dumnezeu şi nici nu vom fi vreodată. Suntem fiinţe omeneşti. Când încercăm să fimDumnezeu sfârşim aproape ca şi Satan, care a dorit acelaşi lucru.Intelectual, noi ne acceptăm umanitatea, dar nu emoţional. Când ne confruntăm cu limitările noastre,reacţionăm cu iritare, mânie şi resentimente. Vrem să fim mai înalţi (sauZIUA A ZECEAESENŢA ÎNCHINĂRII82Viaţa condusă de scopuri
  • 89. mai scunzi), mai deştepţi, mai puternici, mai talentaţi, mai frumoşi şi mai bogaţi. Vrem să avem totul şi săfacem totul şi ne enervăm când nu se întâmplă asta. Apoi, când observăm că Dumnezeu le-a dat altoratrăsături pe care noi nu le avem, răspundem cu invidie, gelozie şi autocompătimire.Care este semnificaţia predării? Predarea noastră lui Dumnezeu nu este o resemnare pasivă, fatalism sauscuză pentru lene. Nu înseamnă acceptarea condiţiei prezente, ci înseamnă exact opusul. Predareaînseamnă a-ţi sacrifica viaţa sau a suferi pentru a schimba ceea ce trebuie schimbat. Adesea Dumnezeu îicheamă pe oamenii predaţi ca să lupte pentru Sine. Predarea nu este pentru laşi sau pentru cei umiliţi dealţii. Tot astfel, predarea nu înseamnă să renunţi la raţiune. Dumnezeu nu vrea să-ţi iroseşti mintea pe careţi-a dat-o. Dumnezeu nu vrea roboţi care să-L slujească. Predarea nu este reprimarea personalităţii tale.Dumnezeu vrea să folosească personalitatea ta unică. în loc s-o diminueze, predarea o îmbogăţeşte. C.S.Lewis a observat: „Cu cât Dumnezeu deţine un control mai mare asupra noastră, cu atât devenim mai multnoi înşine - pentru că El ne-a făcut. El a inventat felul de oameni care tu şi eu am fost concepuţi să fim. . .Când mă întorc la Hristos, când mă predau pe mine însumi personalităţii Lui, atunci încep pentru primadată să am cu adevărat propria-mi personalitate".Predarea e demonstrată cel mai bine prin supunere. Tu spui: „Da, Doamne!" la tot ce îţi cere El. A spune:„Nu, Doamne!" este o contradicţie. Nu poţi să-L numeşti pe Isus Domnul tău, când refuzi să-L asculţi.După o noapte petrecută pe mare fără să prindă vreun peşte, Simon ne-a prezentat un model de predare,atunci când Isus i-a spus să mai încerce o dată: „Invăţatorule, toată noaptea ne-am trudit şi n-am prinsnimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!"12 Oamenii predaţi ascultă de Cuvântul lui Dumnezeuchiar dacă nu are nici un sens.Un alt aspect al unei vieţi predate pe deplin este încrederea.Avram a urmat instrucţiunile date deDumnezeu fără să ştie unde va ajunge. Ana a aşteptat timpul potrivit al lui DumnezeuSCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu
  • 90. fără să ştie când va fi acesta. Măria a aşteptat o minune fără să ştie cum se va întâmpla. Iosif a avutîncredere în scopul lui Dumnezeu fără să ştie de ce s-a împlinit în acele circumstanţe. Toţi aceşti oameni s-au predat cu totul lui Dumnezeu.Tu ştii că te-ai predat lui Dumnezeu când te bazezi pe Dumnezeu ca El să ducă lucrurile la îndeplinire înloc să încerci să-i manipulezi pe alţii, să forţezi nota şi să controlezi situaţia. Renunţi să mai controlezilucrurile şi IL laşi pe Dumnezeu să lucreze. Nu trebuie să fii întotdeauna „la pupitrul de comandă". Predarea este demonstrată cel mai bine prin supunere si íncreder. Blblia sPune: »Predă-te Domnului şiaşteaptă cu răbdare ca El să lucreze’’In loc să iţi sporeşti eforturile, te încrezi mai mult. De asemenea, ştiică te-ai predat când nu reacţionezi la critici şi nu te grăbeşti să te aperi. Inimile predate se văd cel mai bineîn relaţii. Tu nu-i pui pe ceilalţi la colţ, nu-ţi ceri drepturile şi nu te scoţi pe tine în evidenţă când eşti unom predat.Pentru mulţi oameni, cel mai dificil domeniu al predării este domeniul financiar. Mulţi s-augândit: „Vreau să trăiesc pentru Dumnezeu dar, în acelaşi timp, vreau să câştig suficienţi bani ca să trăiesco viaţă confortabilă şi într-o zi să mă pensionez". Scopul unei vieţi predate nu este pensionarea, pentru căaceasta L-ar concura pe Dumnezeu în ce priveşte câştigarea atenţiei vieţilor noastre. Isus a spus: „Nuputeţi sluji şi lui Dumnezeu şi banilor^4, şi: „Unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră".Exemplul suprem al predării de sine este Domnul Isus. în noaptea dinaintea crucificării, Domnul Isus S-apredat pe Sine planului lui Dumnezeu. El S-a rugat: „Tată, Ţie toate lucrurile Iţi sunt cu putinţă; Te rog,îndepărtează de la Mine paharul acesta al suferinţei. Totuşi, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu6Domnul Isus nu S-a rugat: „Dumnezeule, dacă poţi să dai la o parte această durere, fâ-o, Te rog". Elafirmase deja că Dumnezeu poate face orice! In schimb, El S-a rugat: „Dumnezeule, dacă este în interesulTău să îndepărtezi aceastăViaţa condusă de scopurii
  • 91. suferinţă, fâ-o, Te rog. Dar dacă aceasta împlineşte planul Tău şi Eu vreau acelaşi lucru".Cel care s-a predat cu adevărat spune: „Tată, dacă această problemă, durere, boală, ori circumstanţă estenecesară pentru împlinirea scopului Tău şi pentru gloria Ta în viaţa mea ori în viaţa altora, Te rog nu leîndepărta de la mine". Acest nivel al maturităţii nu poate fi atins foarte uşor. In cazul Domnului Isus,agonia trăită pentru împlinirea planului lui Dumnezeu a fost aşa de mare încât transpiraţia Lui s-atransformat în picături de sânge. Predarea este dificilă. In cazul nostru, predarea este o luptă împotrivaegoismului naturii noastre.Binecuvântările predării. Biblia este limpede ca şi cristalul când vorbeşte despre beneficiile obţinuteprin predarea deplină a vieţii tale lui Dumnezeu. In primul rând, experimentezi pacea: „încetează să temai cerţi cu Dumnezeu.Dacă eşti de acord cu Dumnezeu vei avea pace cel puţin şi lucrurile îţi vor mergebine". Apoi, experimentezi libertatea: „Daţi-vă pe voi înşivă căilor lui Dumnezeu şi libertatea nu vă vapărăsi niciodată . . . poruncile Lui vă eliberează ca să trăiţi pe faţă în libertatea Sa".18 în al treilea rând,experimentezi puterea lui Dumnezeu în viaţa ta. Ispitele care te asaltează necontenit şi problemelecopleşitoare pot fi învinse de Hristos când I le dai Lui.Când Iosua era gata să înceapă cea mai mare bătălie a vieţii sale,19 el s-a întâlnit cu Dumnezeu, s-a aruncatcu faţa la pământ înaintea Lui, s-a închinat şi s-a predat planurilor Lui. Acea predare a avut ca rezultat ovictorie la Ierihon. Acesta este paradoxul: Victoria vine în urma predării. Predarea nu te slăbeşte, ci teîntăreşte. Predat fiind lui Dumnezeu nu mai trebuie să-ţi fie frică de nimic altceva şi nici să te mai predaicuiva. William Booth, fondatorul organizaţiei Armata Salvării a spus: „Măreţia puterii unui om se află înmăsura predării lui".Oamenii predaţi lui Dumnezeu sunt cei pe care îi foloseşte El. Dumnezeu a ales-o pe Măria să fie mamalui Isus, nu pentru că a fost talentată sau bogată sau frumoasă, ci pentru că a fost predată în întregime Lui.Când îngerul i-a explicat planul incredibil al lui Dumnezeu ea a răspuns calm: „Eu sunt slujitoareaSCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu85
  • 92. Domnului şi sunt gata să accept orice vrea El!(C20 Nimic nu este mai puternic decât o viaţă predată înmâinile lui Dumnezeu. „Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu".21Cel mai bun mod de a trăi. In cele din urmă, orice om cedează în faţa cuiva, ori a ceva. Dacă nu te predailui Dumnezeu, vei ceda în faţa opiniilor ori aşteptărilor altora, a banilor, a resentimentelor, a fricii, ori amândriei tale,a poftelor tale sau a eului si dacá nu te ínchini Lui,vei crea alte lucruri(idoli) cárora le vei daviata ta.Eşti liber să alegi cui te predai, dar vei suporta consecinţele alegerii tale. E. Stanley Jones a spus:„Dacă nu te predai lui Hristos, te predai haosului".Predarea nu este cel mai bun mod de a trăi, ci este singurul mod de a trăi. Nimic altceva nu dă rezultate.Toate celelalte abordări ale vieţii duc la frustrare, dezamăgire şi autodistrugere. Versiunea King Jamesnumeşte predarea „slujirea voastră raţională"22 Altă traducere o numeşte „cel mai bun mod de-a sluji luiDumnezeu".23 Predarea vieţii tale nu este un impuls emoţional prostesc, ci un act raţional şi inteligent, celmai responsabil şi sensibil lucru pe care îl poţi face cu viaţa ta. De aceea Pavel spune: „Deci noi facemdin a-I fi plăcuţi scopul nostru".2Cele mai înţelepte clipe din viaţa ta vor fi acelea în care Ii vei spune „da"lui Dumnezeu.Câteodată este nevoie de ani de zile pentru luarea acestei decizii ;în cele din urmă,descoperi că cel mai mare obstacol în calea binecuvântărilor lui Dumnezeu în viaţa ta nu sunt alţii, ci eştitu însuţi - voinţa ta proprie, mândria ta încăpăţânată şi ambiţiile personale. Nu poţi împlini scopurile luiDumnezeu pentru viaţa ta în timp ce te concentrezi asupra planurilor tale.Dacă vrei ca Dumnezeu să facă cea mai profundă lucrare a Sa în viaţa ta, trebuie să începi cu asta. Deci dătotul lui Dumnezeu: regretele tale din trecut, problemele tale prezente, ambiţiile tale viitoare, temerile,visurile, slăbiciunile, obiceiurile, durerile şi86Viaţa condusă de scopuri
  • 93. problemele tale. Pune-L pe Isus Hristos pe locul şoferului în viaţa ta şi ia mâinile de pe volan.Nu-ţi fie frică; nimic din ceea ce se află sub controlul Său nu poate scăpa vreodată de sub control.Avându-L pe Hristos ca Stăpân, poţi face faţă oricărei situaţii. Vei fi ca Pavel: „Sunt gata pentruorice şi în stare de orice prin Cel care mă umple de putere interioară, adică, îmi suntautosuficient în suficienţa lui Hristos".25Predarea lui Pavel a avut loc pe drumul Damascului, după ce a fost doborât la pământ de olumină orbitoare. Altora, Dumnezeu le atrage atenţia cu metode mai puţin drastice. Cu toateacestea, predarea nu este niciodată un eveniment unic. Pavel a spus: „Eu mor în fiecare zi".26Există un moment al predării şi există o practică a predării, care are loc clipă de clipă şi ţine toatăviaţa. Problema cu jertfa vie este că aceasta se poate târî, poate coborî de pe altar, deci esteposibil să fie nevoie să-ţi predai iarăşi viaţa de cincizeci de ori pe zi. Tu trebui să faci din predareun obicei zilnic. Isus a zis: „Dacă oamenii doresc să Mă urmeze, trebuie să renunţe la lucrurilepe care le vor. Pentru a Mă urma trebuie să fie gata să renunţe zilnic la vieţile lor".21Dă-mi voie să te avertizez: Când decizi să trăieşti o viaţă predată în întregime, acea decizie va fitestată. Uneori asta va însemna să faci lucrări incomode, nepopulare, costisitoare sau care parimposibile. Alteori va însemna să faci lucrări opuse celor pe care ţi-ar plăcea să le faci.Unul dincei mai mari conducători creştini ai secolului al douăzecilea a fost Bill Bright, fondatorulorganizaţiei „Campus Crusade for Christ". Prin intermediul personalului acestei organizaţii dinîntreaga lume, a broşurii „Cele patru legi spirituale" şi a filmului Isus (vizionat de peste patrumiliarde de oameni), peste 150 milioane au venit la Hristos şi îşi vor petrece veşnicia în cer.Odată l-am întrebat pe Bill: „De ce v-a binecuvântat şi folosit Dumnezeu atât de mult?" El mi-arăspuns: „In tinereţe am făcut un contract cu Dumnezeu. L-am scris pur şi simplu pe hârtie şi m-am semnat în partea de jos a paginii. Pe acel contract am scris: «Din această zi, eu sunt sclavul luiIsus Hristos»".SCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu 87
  • 94. Ai făcut vreodată un contract ca acesta cu Dumnezeu? Sau încă argumentezi şi te târguieşti cuDumnezeu în legătură cu dreptul Său de a face cu viaţa ta ce-I place Lui? Acum este timpul să tepredai tu însuţi - harului, dragostei şi înţelepciunii lui Dumnezeu.ZIUA A ZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Esenţa închinării este predarea.Verset de memorat: „Predaţi-I Lui întreaga voastră fiinţă, ca să fie folosită pentru scopurineprihănite".Romani 6:13b (TEV)întrebare pentru meditare: Ce domeniu al vieţii mele încă nu l-am predat lui Dumnezeu?Viaţa condusă de scopuri
  • 95. Dumnezeu vrea să fie cel mai bun prieten al tău. Relaţia ta cu Dumnezeu are multe aspecte:Dumnezeu este Creatorul şi Făcătorul tău, Domnul şi învăţătorul, Judecătorul, Răscumpărătorul,Tatăl, Mântuitorul şi mult mai mult decât atât.1 Dar cel mai şocant adevăr este acesta: Dumnezeulcel Atotputernic doreşte nespus de mult să fie Prietenul tău!In Eden vedem relaţia ideală a lui Dumnezeu cu omul: Adam şi Eva s-au bucurat de o prieteniestrânsă cu Dumnezeu. Acolo nu au existat nici ritualuri, nici ceremonii şi nici religie -ci o relaţiesimplă, plină de dragoste între Dumnezeu şi oamenii pe care i-a creat. Fără nici o frică sauvinovăţie, Adam şi Eva se bucurau de Dumnezeu şi El Se bucura de ei.Noi am fost făcuţi să trăim în prezenţa continuă a lui Dumnezeu, dar, după Cădere, acea relaţieideală s-a pierdut. Numai câţiva oameni din Vechiul Testament au avut privilegiul prieteniei cuDumnezeu. Moise şi Avraam au fost numiţi „prieteni ai lui Dumnezeu", David a fost numit „unom după inima lui1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu89
  • 96. Devenind cei mai buni prieteni ai lui DumnezeuDeoarece, pe când eram încă duşmanii Săi, prietenia noastră cu Dumnezeu a fost restauratăprin moartea Fiului Său, vom fi scăpaţicu siguranţă de pedeapsa veşnică prin viaţa Lui.Romani 5:10 (NLT)
  • 97. Dumnezeu", iar Iov, Enoh si Noe au avut o prietenie strânsă cu Dumnezeu.2 Dar frica de Dumnezeu, nuprietenia, a fost mult mai comună în Vechiul Testament.Apoi Domnul Isus a schimbat situaţia. Când a plătit pentru păcatele noastre, la cruce, perdeaua dinăuntrulTemplului, care simboliza separarea noastră de Dumnezeu, s-a rupt în două, arătând că accesul direct laDumnezeu era iarăşi disponibil.Spre deosebire de preoţii Vechiului Testament, care trebuiau să se pregătească ore întregi ca să seîntâlnească cu El, noi ne putem apropia de Dumnezeu oricând. Biblia spune: „Acum ne putem bucura denoua şi minunata relaţie pe care o avem cu Dumnezeu datorită lucrării pe care a făcut-o Domnul nostruIsus Hristos pentru noi, şi prin care ne-a făcut prieteni ai lui Dumnezeu".3Prietenia cu Dumnezeu este posibilă numai datorită harului lui Dumnezeu şi jertfei lui Isus:„Toate acestea sunt făcute de Dumnezeu,care prin Isus Hristos ne-a transformat din duşmani în prieteni".O cântare veche spune aşa: „Nu-i prieten lui Isus asemenea", dar, de fapt, Dumnezeu ne invită să nebucurăm de prietenia şi părtăşia întregii Trinităţi: a Tatălui,a Fiului6 şi a Duhului Sfânt.7Isus a spus: „Nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu ştie ce face stăpânul său; ci v-am numit prieteni,pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu".8 Cuvântul prieten din acest verset nuînseamnă o cunoştinţă întâmplătoare, ci o relaţie apropiată, de încredere. Acelaşi cuvânt este folosit înexpresia „prietenul mirelui"9, precum şi în legătură cu cercul restrâns al unui împărat, format din prietenide încredere. La curţile împărăteşti robii trebuiau să păstreze distanţa cuvenită faţă de împărat, darprietenii de încredere ai acestuia se bucurau de relaţii apropiate, acces direct şi informaţii confidenţiale.Faptul că Dumnezeu doreşte ca eu să-I fiu un prieten apropiat este greu de înţeles, însă Biblia spune: „Eleste un Dumnezeu plin de pasiune în ceea ce priveşte relaţia Sa cu tine".10ZIUA A UNSPREZECEA:DEVENINDCEI MAI BUNIPRIETENIAI LUIDUMNEZEU90Viaţa condusă de scopuri
  • 98. Dumnezeu are o dorinţă profundă ca noi să-L cunoaştem cât mai bine. De fapt, El a planificatUniversul şi a orchestrat istoria, inclusiv detaliile vieţilor noastre,aşa încât noi să devenim prie-tenii Lui. Biblia spune: „El a făcut întreaga rasă umană si a făcut şi pământul ospitalier,oferindu-le oamenilor spaţiu şi timp din belşug ca să trăiască, astfel încăt să-L caute peDumnezeu şi nu doar să bâjbâie în întuneric, ci să-L găsească într-adevăr(C.nA-L cunoaşte şi a-L iubi pe Dumnezeu este cel mai mare privilegiu al nostru, iar a fi cunoscut şiiubit este plăcerea cea mai mare a lui Dumnezeu. Dumnezeu spune: „Dacă cineva vrea să selaude, să se laude că Mă cunoaşte şi Mă înţelege . . . Acestea sunt lucrurile care îmi plac".12Este dificil de imaginat cum e posibilă prietenia apropiată între un Dumnezeu atotputernic,invizibil şi perfect şi o fiinţă omenească limitată şi păcătoasă. Este mai uşor de înţeles relaţiadintre Stăpân şi rob, ori dintre Creator şi creaţie, ori chiar dintre Tată şi Fiu. Dar ce vrea săînsemne faptul că Dumnezeu vrea să fiu prietenul Lui? Cercetând vieţile prietenilor luiDumnezeu din Biblie, învăţăm şase secrete ale prieteniei cu Dumnezeu. Ne vom ocupa de douăsecrete în acest capitol şi de alte patru în următorul.DEVENIND CEL MAI BUN PRIETEN AL LUI DUMNEZEUPrintr-o conversaţie continuă. Niciodată nu vei ajunge la o relaţie apropiată cu Dumnezeu doarmergând la biserică o zi pe săptămână ori chiar având timpul tău zilnic de părtăşie. Prietenia cuDumnezeu se dezvoltă împărtăşind cu El toate experienţele vieţii.Desigur, este important să-ţi formezi obiceiul de-a avea un timp zilnic de părtăşie cu Dumnezeu,13dar El vrea mai mult decât o întâlnire inclusă în programul tău. El vrea să se implice ín fiecareactivitate, fiecare discuţie, fiecare problemă şi fiecare gând. Tu poţi avea o conversaţie deschisă,continuă cu El toată ziua, vorbind cu El,vorbindu-IA-L cunoaşte, si a-L iubi peDumnezeu este cel mai mareprivilegiu al nostru, si a fi cunoscutşi iubit este plăcerea cea mai marea lui Dumnezeu.SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu91
  • 99. despre ceea ce faci ori gândeşti în acel moment. A ne ruga „neîncetat",14 înseamnă să discutăm cuDumnezeu când suntem la cumpărături, când conducem maşina, când lucrăm, ori când desfăşurăm alteactivităţi zilnice.O concepţie greşită, des întâlnită, este că „a petrece timp cu Dumnezeu" înseamnă a fi singur cu El.Bineînţeles că, urmând modelul Domnului Isus, ai nevoie de un timp în care să fii numai tu şi Dumnezeu,dar acesta este numai o fracţiune din timpul cât eşti treaz într-o zi. Tot ceea ce faci poate fi „timp petrecutcu Dumnezeu", dacă El este invitat să fie parte al acelui timp şi tu eşti conştient de prezenţa Lui.Cartea clasică de învăţare a unei constante conversaţii cu Dumnezeu este „Practicarea prezenţei luiDumnezeu". A fost scrisă în secolul al şaptesprezecelea de Fratele Laurenţiu al învierii, un bucătar umildintr-o mănăstire franceză. Fratele Laurenţiu a ştiut să transforme chiar şi cele mai banale şi umileactivităţi, cum ar fi pregătirea mâncării şi spălatul vaselor, în acte de laudă şi părtăşie cu Dumnezeu. Cheiaprieteniei cu Dumnezeu, a spus el, nu este să schimbi ceea ce faci, ci să-ţi schimbi atitudinea faţă de ceeace faci. Ceea ce faci în mod normal pentru tine însuţi, începi să faci pentru Dumnezeu, indiferent dacămănânci, faci baie, lucrezi, te relaxezi ori duci gunoiul afară.Noi simţim deseori că trebuie „să ieşim" din rutina noastră zilnică pentru a ne închina lui Dumnezeu, darasta se întâmplă pentru că nu am învăţat să practicăm prezenţa Lui tot timpul. Fratelui Laurenţiu i-a fostuşor să se închine lui Dumnezeu prin intermediul activităţilor obişnuite ale vieţii; el nu a avut nevoie de unloc retras pentru o împrospătare spirituală specială.Acesta este idealul lui Dumnezeu. In Eden, închinarea nu a fost un eveniment la care se putea participa, cio atitudine perpetuă; Adam şi Eva au avut o părtăşie continuă cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este cutine tot timpul, nici un alt loc nu este mai aproape de Dumnezeu decât locul în care eşti chiar acum. Bibliaspune: „Dumnezeu stăpâneşte peste toţi, este pretutindeni şi este în toţiccO altă idee utilă a Fratelui Laurenţiu este să faci în mod92Viaţa condusă de scopuri
  • 100. continuu rugăciuni scurte tot timpul zilei, în loc să încerci să faci rugăciuni lungi si complicate.Pentru a te putea concentra şi a contracara gândurile rătăcitoare, el a spus: „Nu te sfătuiesc săfoloseşti o mulţime de cuvinte în rugăciune, deoarece deseori discursurile lungi sunt ocazii în_care să fim furaţi de alte gânduri".16Íntr-o epocă a atenţiei deficitare, ``Tot ceea ce faci poate fi„ timp, petrecut cu Dumnezeu,această sugestie, veche de 450 de dacá El este invitat sá fie parte al acestui timp si tuani, de a menţine rugăciunea simplă esti constient de prezenta Lui.``pare deosebit de relevantă.Biblia ne spune să ne „rugăm tot timpul".17Cum putem face acestlucru? O cale este să faci rugăciuni scurte tot timpul zilei,aşa cum au făcut mulţi creştini de-alungul secolelor. Pentru asta alege o propoziţie sau o expresie simplă pe care s-o poţi spune luiIsus dintr-o răsuflare: „Tu eşti cu mine", „Primesc harul Tău", „Depind de Tine", „Vreau să Tecunosc", „Sunt al Tău", „Ajută-mă să mă încred în Tine". De asemenea, poţi folosi expresii scurtedin Scriptură: „Pentru mine a trăi este Hristos", „Tu nu mă vei părăsi niciodată", „Tu eştiDumnezeul meu". Fă aceste rugăciuni cât poţi de des, ca să se înrădăcineze adânc în inima ta.Asigură-te doar că motivaţia ta este să-L onorezi pe Dumnezeu, nu să-L controlezi.Practicareaprezenţei lui Dumnezeu este o deprindere, un obicei pe care îl poţi dezvolta. După cummuzicienii repetă zilnic partiturile pentru a le cânta minunat şi cu uşurinţă, tot aşa tu trebuie să teforţezi pe tine însuţi să te gândeşti la Dumnezeu în diferite perioade ale zilei.Tu trebuie să-ţiinstruieşti mintea să-şi amintească de Dumnezeu.La început va trebui să-ţi faci diferite semne care să-ţi aducă gândurile în mod regulat laconştienta că Dumnezeu este cu tine în acea clipă; începe punând semne vizibile în jurul tău. Poţiplasa o notiţă pe care să scrii: „Dumnezeu este cu mine şi de partea mea, chiar acuma. Călugăriibenedictini folosesc sunetul făcut de ceas la fiecare oră, ca să le amintească să se oprească dinlucru şi să facă „rugăciunea orei" respective. Dacă ai ceas ori telefon celularSCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu
  • 101. cu alarmă, poţi face la fel. Câteodată vei simţi prezenţa lui Dumnezeu, alteori nu o vei simţi.Ín cazul în care cauţi o experienţă a prezenţei lui Dumnezeu prin toate acestea, nu ai înţeles despre cevorbim. Noi nu-L lăudăm pe Dumnezeu ca să ne simţim bine, ci si facem bine. Scopul tău nu este unsentiment, ci o conştientă continuă a realitáţii că Dumnezeu este prezent întotdeauna. Aceasta este modulde viaţă al închinării.Printr-o meditaţie continuă. A doua cale de stabilire a unei prietenii cu Dumnezeu este să te gândeşti laCuvântul Său în tot timpul zilei. Asta este numită meditaţie, iar Biblia ne îndeamnă mereu să medităm lacine este Dumnezeu, ce a făcut El şi ce a spus.18 Este imposibil să fii prietenul lui Dumnezeu fără să stii cespune El. Nu-L poţi iubi pe Dumnezeu dacă nu-L cunoşti şi nu poţi să-L cunoşti dacă nu cunoşti CuvântulLui. Biblia spune ci „Domnul Se descoperea lui Samuel prin cuvântul SăuK.Dumnezeu foloseşte aceiaşimetodă şi azi. Deşi nu poţi sta toată ziua să studiezi Biblia, totuşi te poţi gândi la ea tot timpul zilei,amintindu-ţi versete pe care le-ai citit sau memorat şi cugetând asupra lor în mintea ta.Deseori meditaţia este greşit înţeleasă ca fiind un ritual dificil şi misterios, practicat de călugări izolaţi şimistici, însă meditaţia este pur şi simplu o gândire concentrată - o deprindere pe care oricine o poateînvăţa şi folosi în orice loc.Când frămânţi necontenit o problemă în mintea ta, aceasta se numeşte îngrijorare. Când te gândeştinecontenit la Cuvântul lui Dumnezeu, acesta se numeşte meditaţie. Dacă ştii să te îngrijorezi, atunci ştiideja să meditezi! Trebuie doar să-ţi schimbi atenţia de la problemele tale la versetele Scripturii. Cu cât veimedita mai mult la Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât te vei îngrijora mai puţin.Dumnezeu i-a considerat pe Iov şi David prietenii Lui apropiaţi deoarece au preţuit Cuvântul Său maipresus de orice şi s-au gândit în mod continuu la el tot timpul zilei. Iov a declarat: „Am94Viaţa condusă de scopuri
  • 102. naîUi
  • 103. preţuit cuvintele gurii Lui mai mult decât pâinea mea zilnică".20 David a zis: „O, cât de multiubesc legea Ta! Meditez la ea cât este ziua de lungă".11 „Ele sunt in mod constant în gândurilemele. Nu pot să nu mă gândesc la elecc.22Prietenii îşi împărtăşesc secretele, iar Dumnezeu îţi va împărtăşi secretele Lui dacă îţi veidezvolta obiceiul de-a te gândi la Cuvântul Său tot timpul zilei. Dumnezeu i-a spus lui Avraamsecretele Lui, şi la fel a făcut cu Daniel, cu Pavel, cu ucenicii şi cu alţi prieteni.23Când citeşti Biblia sau auzi o predică, ori asculţi o casetă, dă-le atenţia cuvenită, nu le ignora.Dezvoltă-ţi practica recapitulării adevărului în mintea ta, gândindu-te la el tot timpul. Cu cât veipetrece mai mult timp studiind ce a spus Dumnezeu, cu atât vei înţelege mai mult „secretele"vieţii acesteia, pe care cei mai mulţi oameni nu le înţeleg. Biblia spune: „Prietenia Domnuluieste rezervată pentru cei ce se tem de El. Numai lor le împărtăşeşte secretele promisiunilorSale".24In capitolul următor vom vedea alte patru secrete ale cultivării unei prietenii cu Dumnezeu, darnu aştepta până mâine. începe astăzi practicând în mod constant conversaţia cu Dumnezeu şimeditând continuu la Cuvântul Lui. Prin rugăciune noi vorbim cu Dumnezeu; prin meditaţieDumnezeu ne vorbeşte nouă. Amândouă sunt esenţiale pentru a deveni prieten al lui Dumnezeu.
  • 104. Tu eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi să fii.Ca şi în cazul oricărei prietenii, tu trebuie să lucrezi pentru a-ţi dezvolta prietenia cu Dumnezeu.Acest lucru nu se va întâmpla de la sine, ci necesită dorinţă, timp şi energie. Dacă doreşti olegătură mai profundă, mai strânsă cu Dumnezeu trebuie să înveţi să-I împărtăşeşti în mod cinstitsimţămintele tale, să te încrezi în El când îţi cere să faci ceva, să înveţi să ai grijă de ceea ce Elare grijă şi să doreşti prietenia cu El mai mult decât orice altceva.Trebuie să aleg să fiu sincer cu Dumnezeu. Prima cărămidă a unei prietenii mai adânci cuDumnezeu este o sinceritate totală - despre căderile şi simţirile tale. Dumnezeu nu aşteaptă de latine să fii perfect, dar El îţi pretinde sinceritate totală. Nici unul din prietenii lui Dumnezeu dinScriptură nu au fost perfecţi. Dacă perfecţiunea ar fi o condiţie de bază a prieteniei cu Dumnezeu,niciodată nu am putea fi prietenii Lui. Din fericire, datorită harului lui Dumnezeu, Isus este încă„prietenul păcătoşilor"r.196Viaţa condusă de scopuri
  • 105. Dezvoltarea prieteniei tale cu DumnezeuDomnul este prieten cu oamenii fără prihană. Proverbe 3:32Apropiaţi-vă de Dumnezeu, si El Se va apropia de voi.Iacov 4:8
  • 106. - într-un exemplu uluitor de prietenie sinceră,3 Dumnezeu Şi-a exprimat deschis dezgustul Săutotal faţă de neascultarea lui Israel. El i-a spus lui Moise că îşi va ţine promisiunea de a da ŢaraPromisă israeliţilor, dar El nu va mai face nici un singur pas împreună cu ei în pustie! DumnezeuSe săturase de ei, şi i-a spus lui Moise exact ceea ce simţea.Moise, vorbind ca un „prieten" al lui Dumnezeu I-a răspuns cu aceeaşi sinceritate: „«Iată, Tu-mispui să conduc acest popor,dar nu-mi spui pe cine vei trimite cu mine . . . Dacă mă preţuieşti atâtde mult,descoperă-mi planurile Tale . . .Nu uita,acesta este POPORUL Tău,responsabilitatea Ta.Dumnezeu nu aşteaptă de la tine să fii perfect, dar El pretinde sinceritate totală.1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu97
  • 107. - în Biblie, prietenii lui Dumnezeu au fost sinceri în ceea ce priveşte simţămintele lor, deseoriplângându-se, îndoindu-se, acuzându-L pe Creatorul lor şi argumentând cu El. Totuşi, Dumnezeunu pare să fi fost deranjat de această sinceritate; de fapt, a încurajat-o.Dumnezeu i-a permis lui Avraam să-I pună întrebări cu privire la distrugerea cetăţii Sodoma şisă-I ceară s-o cruţe. Am putea chiar spune că Avraam întrece limitele bunului simţ în încercareasa de a salva cetatea de la nimicirea hotărâtă, negociind cu Dumnezeu, reducând numărul deoameni neprihăniţi necesari pentru salvarea cetăţii de la cincizeci până la zece.La fel, Dumnezeu a ascultat cu răbdare multe acuzaţii de trădare, lipsă de corectitudine şiabandonare din partea lui David. Dumnezeu nu 1-a lovit pe Ieremia când acesta I-a spus că 1-aînşelat. Lui Iov i-a permis să-şi verse toată amărăciunea din suflet în timpul încercării grele princare a trecut şi, la sfârşit, Dumnezeu 1-a apărat pe Iov pentru că a fost sincer şi i-a mustrat peprietenii lui Iov pentru lipsa lor de autenticitate. Dumnezeu le-a zis: „Voi n-aţi fost sinceri nici cuMine, nici când aţi vorbit despre Mine - cel puţin nu atât de mult ca prietenul Meu Iov . . . Acumprietenul Meu Iov se va ruga pentru voi şi Eu voi accepta rugăciunea luicc.2
  • 108. Dacă prezenţa Ta nu preia aici conducerea poporului, poţi să anulezi această călătorie chiar acum! Cumaltfel voi şti că eşti cu mine în aceasta, cu mine şi cu poporul Tău? Mergi cu noi în călătorie sau nu?. . .»Dumnezeu a zis luiMoise: «Bine. Fie cum spui tu; voi face şi acest lucru, căci te cunosc bine şi eşti un omdeosebit pentru Mine».c4Poate Dumnezeu accepta o astfel de sinceritate şi onestitate totală din partea ta? Cu siguranţă! Prieteniaadevărată se zideşte pe destăinuiri. Ceea ce poate părea drept îndrăzneală extremă Dumnezeu o considerádrept autentcitate Dumnezeu ascultă cuvintele Pline de Pasiune ale Prietenilor Săi;El este plictisit de banalităţi pioase şi previzibile.Ca să fii prietenul lui Dumnezeu, trebuie să fii sincer cuDumnezeu, împărtăşindu-I adevăratele tale sentimente, nu ceea ce crezi că ar trebui să simţi sau să spui.Este foarte probabil să fie nevoie să-ţi mărturiseşti unele sentimente ascunse de mânie şi resentimente faţăde Dumnezeu pentru anumite domenii din viaţa ta în care te-ai simţit înşelat sau dezamăgit. Până când nematurizăm suficient de mult ca să înţelegem că Dumnezeu foloseşte totul spre binele nostru, nutrim în noiresentimente faţă de Dumnezeu în ceea ce priveşte înfăţişarea noastră, mediul din care provenim,rugăciunile neascultate, rănile din trecut şi alte lucruri pe care le-am schimba dacă am fi Dumnezeu.Deseori oamenii dau vina pe Dumnezeu pentru durerile provocate de alţii. Aceasta creează ceea ceWilliam Backus numeşte „neînţelegerea ascunsă dintre tine şi Dumnezeu".Amărăciunea este cea mai mare barieră în calea prieteniei cu Dumnezeu: De ce-aş mai dori să fiu prietenullui Dumnezeu dacă El a îngăduit să mi se întâmple asta).Antidotul, desigur, este să înţelegi că Dumnezeuacţionează întotdeauna în interesul tău suprem chiar şi atunci când acest lucru este dureros şi tu nu-1înţelegi. Dar, renunţarea la resentimentele tale şi destăinu-98Viaţa condusă de scopuri
  • 109. irea sentimentelor tale reprezintă primul pas spre vindecare. Fă şi tu aşa cum au făcut mulţioameni din Scriptură - spune-I lui Dumnezeu exact ce simţi.5Ca să ne înveţe să fim sinceri, Dumnezeu ne-a dat cartea Psalmilor - un manual de închinare, plinde cuvinte tari, strigăte, îndoieli, temeri, resentimente şi pasiuni adânci combinate cu mulţumiri,laude şi mărturisiri de credinţă. Fiecare emoţie posibilă este cuprinsă în Psalmi. Când citeştimărturisirile pline de emoţii ale lui David şi ale altora, îţi dai seama că aşa vrea Dumnezeu să I teînchini şi tu - împărtăşindu-I tot ce simţi. Te poţi ruga ca David: „îmi vărs plângerile înainteaLui şi Ii povestesc toate necazurile mele, pentru că sunt copleşit." 6Este o încurajare să ştim că toţi prietenii apropiaţi ai lui Dumnezeu - Moise, David, Avraam, Iovşi alţii - au trecut prin perioade în viaţă când s-au luptat cu îndoiala. Dar, în loc să-şi maschezeîndoielile cu banalităţi pioase, ei şi le-au exprimat cu voce tare, deschis şi public. Uneoriexprimarea îndoielii este primul pas spre următorul nivel al prieteniei cu Dumnezeu. Trebuie săaleg să ascult de Dumnezeu prin credinţă. De fiecare dată când te încrezi în înţelepciunea luiDumnezeu şi faci ce spune El, chiar şi atunci când nu înţelegi, îţi adânceşti prietenia cuDumnezeu. In mod normal, noi nu considerăm că ascultarea ar fi o caracteristică a prieteniei;aceasta este rezervată pentru relaţiile cu părinţii sau cu şeful sau cu ofiţerii superiori, nu cu unprieten. Cu toate acestea, Isus a arătat clar că ascultarea este o condiţie a prieteniei cu Dumnezeu.DOUĂSPREZECEA-El a spus: .Voi sunteţi prietenii Mei dacă faceţi ce vă poruncesc Eu!DEZVOLTAREA PRIETENIEI TALE CU DUMNEZEUIn ultimul capitol am arătat că atunci când Domnul Isus ne-a numit „prieteni" a folosit uncuvânt utilizat şi pentru „prietenii împăratului" de la o curte împărătească. Deşi aceşti oameniapropiaţi ai împăratului se bucurau de privilegii speciale, ei totuşi erau supuşii împăratului şitrebuiau să asculte de poruncile sale. Noi suntem prieteni cu Dumnezeu, dar nu suntem egali cuEl. El este conducătorul nostru iubit, iar noi IL urmăm.1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu99
  • 110. Noi ascultăm de Dumnezeu, nu din datorie, ori de frică sau din obligaţie, ci pentru că IL iubim şi credemcă El ştie ce este cel mai bine pentru noi. Noi vrem să-L urmăm pe Hristos din recunoştinţă pentru ceea cea făcut El pentru noi, şi cu cât IL urmăm mai îndeaproape, prietenia noastră devine tot mai adâncă.Adesea necredincioşii cred că creştinii ascultă din obligaţie, ori vinovăţie, ori frică de pedeapsă, daropusul este adevărat. Noi IL ascultăm din dragoste, pentru că am fost iertaţi şi eliberaţi - şi ascultareanoastră aduce cu sine o mare bucurie! Isus a spus: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pevoi. Rămâneţi în dragostea Mea. Când ascultaţi de Mine, rămâneţi în dragostea Mea, după cum şi Euascult de Tatăl Meu şi rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sărămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină".8Observă că Isus aşteaptă de la noi să facem numai ceea ce a făcut El cu Tatăl. Relaţia Sa cu Tatăl estemodelul pentru prietenia noastră cu El. Isus a făcut - din dragoste - tot ce I-a cerut Tatăl să facă.Adevărata prietenie nu este pasivă; aceasta acţionează. Când Isus ne cere să-i iubim pe alţii, să ajutăm pecei în nevoi, să dăm la alţii din ce avem, să ne păstrăm curaţi, să oferim iertare, şi să-i aducem pe alţii laEl, dragostea ne motivează să ascultăm imediat.Adesea suntem provocaţi să facem „lucruri mari" pentru Dumnezeu;în realitate, lui Dumnezeu îi placemai mult când facem lucruri mici pentru El, ascultându-L din dragoste. S-ar putea ca lucrurile pe care lefacem să nu fie observate de alţii, dar Dumnezeu le observă şi le consideră acte de închinare.Marile oportunităţi pot să apară o dată în viaţă, dar micile oportunităţi ne înconjoară în fiecare zi. Chiarprin acţiuni simple cum ar fi: prezentarea adevărului, o atitudine amabilă şi încurajarea altora noi îi facembucurie lui Dumnezeu. El preţuieşte actele simple de ascultare mai mult decât rugăciunile, laudele saudarurile noastre de bunăvoie. Biblia ne spune: „Ii plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele decâtascultarea de glasul Domnului"? Ascultarea face mai mult decât jertfele*.9Domnul Isus Şi-a început lucrarea publică la vârsta de treizeci100Viaţa condusă de scopuri
  • 111. de ani fiind botezat de Ioan. La acel eveniment Dumnezeu a vorbit din ceruri şi a spus: „Acesta este FiulMeu preaiubit, în care îmi găsesc plăcerea".x® Ce a făcut Domnul Isus timp de treizeci de ani, ca să-Ifacă atâta plăcere lui Dumnezeu? Biblia nu spune nimic despre anii dinainte, cu excepţia unei afirmaţiisimple din Luca 2:51: „S-a întors împreună cu ei la Nazaret, şi le-a fost supus". Treizeci de ani de plăcerepentru Dumnezeu au fost rezumaţi în trei cuvinte: „a fost supus"Trebuie să aleg să preţuiesc ce preţuieşte Dumnezeu. Aşa procedează prietenii - sunt interesaţi de ceeace este important pentru cealaltă persoană. Cu cât devii un prieten mai apropiat al lui Dumnezeu, cu atât îţiva păsa mai mult de lucrurile care IL interesează pe El, te vor mâhni mai mult lucrurile care îlmâhnesc pe El şi te vei bucura mai mult de lucrurile care îi fac Lui plácere.Cu cât devii un prieten mai apropiat al lui Dumnezeu, cu atât îţi va păsa mai mult de lucrurile care îlinteresează pe El.Pavel este cel mai bun exemplu în această privinţă. Planul lui Dumnezeu a fost planul lui, iarpasiunea lui Dumnezeu a fost pasiunea lui: „Ceea ce m-a tulburat peste măsură este faptul că îmi pasă devoi extraordinar de mult - aceasta este pasiunea lui Dumnezeu care arde înăuntrul meu".n David a simţitla fel: „Pasiunea pentru Casa Ta arde înăuntrul meu, şi cei care Te insultă pe Tine mă insultă pe mine.Ce îl interesează pe Dumnezeu cel mai mult? Răscumpărarea poporului Său! El vrea să fie găsiţi toţi copiiiLui pierduţi! Acesta este singurul motiv pentru care Isus a venit pe pământ. Pentru Dumnezeu valoareacea mai mare o are moartea Fiului Său. Al doilea lucru de valoare este împărtăşirea Evangheliei, a Veştiibune, altora. Pentru a fi prieten al lui Dumnezeu ţie trebuie să-ţi pese de toţi oamenii din jurul tău de careîi pasă Lui. Prietenii lui Dumnezeu spun prietenilor lor despre Dumnezeu.Trebuie să doresc prietenia cu Dumnezeu mai mult decât orice altceva. Psalmii sunt plini cu dorinţede acest fel.;: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu101
  • 112. David a dorit cu pasiune să-L cunoască pe Dumnezeu mai mult decât orice; el a folosit cuvinte ca tânjire,dor, sete, foame. IL dorea cu înfocare pe Dumnezeu. El a zis: „Lucrul pe care îl caut mai presus de oriceeste privilegiul de a medita în Templul Său, de a trai în prezenţa Sa toate zilele vieţii mele, ca să măminunez de gloria şi perfecţiunea Lui care sunt incomparabile". într-un alt psalm a spus: „Pentru mine,dragostea Ta preţuieşte mai mult decât viaţa".14Pasiunea lui Iacov pentru binecuvântarea lui Dumnezeu peste viaţa sa a fost atât de intensă încât s-a luptatcu Dumnezeu toată noaptea, până la revărsatul zorilor, spunând: „Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă veibinecuvânta0,r.15 Partea uimitoare a acestei povestiri este că Dumnezeu, care este atotputernic, 1-a lăsat peIacov să câştige! Dumnezeu nu este deranjat când noi „luptăm" cu El, pentru că lupta necesită un contactpersonal şi ne aduce mai aproape de El! Pe lângă aceasta, lupta este o activitate plină de pasiune şi luiDumnezeu Ii place când suntem pasionaţi de El.Pavel a fost un alt om pasionat de prietenia cu Dumnezeu. Pentru el nimic altceva nu a fost mai important;a fost prima lui prioritate, focarul care îi captiva toată atenţia şi scopul ultim al vieţii lui. Acesta estemotivul pentru care Dumnezeu 1-a folosit pe Pavel atât de mult. Traducerea Amplificată exprimă toatăforţa pasiunii lui Pavel: „Scopul meu hotărât este să pot să-L cunosc pe El - să devin progresiv tot maiapropiat şi tot mai familiarizat cu El, percepând, recunoscând şi înţelegând minunile Persoanei Sale maiputernic şi mai clar."16 Adevărul este că eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi să fii. Prieteniaapropiată cu Dumnezeu este o alegere, nu o întâmplare. Trebuie s-o cauţi în mod intenţionat. O vrei cuadevărat - mai mult decât orice altceva? Cât preţuieşte aceasta pentru tine? Merită să renunţi la alte lucruripentru ea? Merită efortul pe care trebuie să-1 faci pentru a-ţi dezvolta obiceiurile şi deprinderile necesare?102Viaţa condusă de scopuri
  • 113. CEA MAI IMPORTANTĂ RELAŢIE A TANu este nimic - absolut nimic - mai important ca dezvoltarea unei prietenii cu Dumnezeu.Aceasta este o relaţie care va ţine toată veşnicia. Pavel i-a spus lui Timotei: „Unii dintre aceştioameni au pierdut cel mai important lucru din viaţă - nu-L cunosc pe Dumnezeu".,18 Ai pierdutcel mai important lucru din viaţă? Tu poţi face ceva în legătură cu acesta chiar acum. Aminteşte-ţi că aceasta este alegerea ta. Eşti atât de aproape de Dumnezeu cât alegi tu să fii.#1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu103
  • 114. Poate că în trecut ai avut o pasiune pentru Dumnezeu, dar acum ţi-ai pierdut acea dorinţă. Aceasta a fostproblema creştinilor din Efes - si-au pierdut dragostea dintâi. Ei au făcut toate lucrurile bune, dar dinobligaţie, fără dragoste. Dacă viaţa ta spirituală este superficială să nu te miri când Dumnezeu va permitedurerea în viaţa ta.Durerea este combustibilul pasiunii - ne energizează cu o putere de schimbare pe care nu o avem în modnormal. C. S. Lewis a spus: „Durerea este megafonul lui Dumnezeu". Este modalitatea lui Dumnezeu de-ane ridica din letargie spirituală. Problemele tale nu sunt pedepse; ele sunt semnale de alarmă din parteaunui Dumnezeu plin de dragoste. Dumnezeu nu este supărat pe tine, ci te iubeşte cu pasiune şi va face totce este necesar ca să te aducă din nou la părtăşia cu El. Există însă o cale mai uşoară de a reaprindepasiunea pentru Dumnezeu: începe să-L rogi pe Dumnezeu să ţi-o dea şi roagă-te până o vei avea. Făurmătoarea rugăciune în tot timpul zilei: „Doamne Isuse, vreau mai mult decât orice să am o relaţieapropiată cu Tine". Dumnezeu a spus captivilor din Babilon: „Când Mă veţi căuta cu toată seriozitatea siveţi dori să Mă găsiţi mai mult decât orice, voi avea grijă să nu fiţi dezamăgiţi1
  • 115. ZIUA A DOUĂSPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Sunt atât de aproape de Dumnezeu cât aleg să fiu.Verset de memorat: Apropiaţi-vă de Dumnezeu si El Se va apropia de voia. Iacov 4:8aîntrebare pentru meditare: Ce alegeri practice voi face azi ca să mă apropii mai mult deDumnezeu?Viaţa condusă de scopuri
  • 116. închinarea plăcută lui DumnezeuSă iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău,cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta.Marcu 12:30Dumnezeu te vrea în întregime.Dumnezeu nu vrea numai o parte a vieţii tale. El îţi cere toată inima ta, tot sufletul tău, toatămintea ta şi toată puterea ta. Dumnezeu nu este interesat de o dedicare făcută cu o jumătate deinimă, de ascultare parţială şi nici de fărâmăturile timpului tău şi banilor tăi. El doreşte oconsacrare totală, nu doar părticele din viaţa ta.Odată, o femeie samariteancă a încercat să discute cu Isus despre cel mai bun timp, loc şi stil deînchinare. Domnul Isus i-a răspuns că aceste chestiuni exterioare nu sunt relevante. Locul în carete închini nu este atât de important ca motivaţia ta de-a te închina şi cat de mult din tine Ii oferilui Dumnezeu când te închini. Există modalităţi corecte şi greşite de închinare. Biblia spune: „Săfim mulţumitori şi să ne închinăm lui Dumnezeu într-un mod plăcut Lui". Modul de închinareplăcut lui Dumnezeu are patru caracteristici:SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu105
  • 117. Lui Dumnezeu îi place când închinarea noastră este corectă. Oamenii spun adesea: „îmi place săgândesc la Dumnezeu ca la . . .", şi apoi îţi împărtăşesc ideea lor despre Dumnezeul la care le-ar plăcea săi se închine. Dar noi nu putem crea pur şi simplu o imagine a lui Dumnezeu, confortabilă şi corectă dinpunct de vedere politic, căreia să ne închinăm. Aceasta este idolatrie.închinarea trebuie să fie bazată pe adevărul Scripturii, nu pe opiniile noastre despre Dumnezeu. DomnulIsus i-a spus femeii samaritene: „închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh si în adevăr; fiindcăastfel de închinători doreşte şi Tatăl".A te „închina în adevăr", înseamnă a te închina lui Dumnezeu aşa cum este El revelat cu adevărat înScriptură.Lui Dumnezeu îi place când închinarea noastră este autentică. Când Domnul Isus a spus că trebuie„să te închini în duh", El nu s-a referit la Duhul Sfânt, ci la duhul tău. Fiind creat după chipul şiasemănarea lui Dumnezeu, tu eşti un duh,care îşi are reşedinţa într-un trup şi Dumnezeu a conceput duhul tău ca să comunice cu El. închinarea esterăspunsul duhului tău la Duhul lui Dumnezeu.Când Isus a spus: „Să iubeşti pe Dumnezeu cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău", El a arătat căînchinarea trebuie să fie adevărată şi din inimă. A te închina nu înseamnă doar să spui cuvintele corecte, citrebuie să crezi ce spui. Lauda care nu porneşte din inimă nici nu este laudă! Este fără valoare, o insultă laadresa lui Dumnezeu.Când ne închinăm, Dumnezeu priveşte dincolo de cuvintele noastre să vadă atitudinea inimii noastre.Biblia spune: „Omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă".3Deoarece închinarea implică bucuria în Dumnezeu, aceasta angajează emoţiile tale. Dumnezeu ţi-a datemoţii astfel încât să te poţi închina Lui cu sentimente adânci - dar aceste emoţii trebuie să fie adevărate,nu false. Dumnezeu urăşte ipocrizia. El nu-V4^închinarea plăcută lui Dumnezeu este profund emoţională şi profund doctrinală. Ne folosim atât inimilecât şi minţile noastre.106Viaţa condusă de scopuri
  • 118. Cel mai bun mod de închinare esteacela care reprezintă cel mai autenticdragostea ta pentru Dumnezeu.El nu doreşte nici teatru, nici prefăcătorie şi nici făţărnicie în închinare. El vrea dragostea ta sinceră, reală.Noi putem să ne închinăm lui Dumnezeu imperfect, dar nu putem să ne închinăm nesinceri. Bineînţeles căsinceritatea singură nu este suficientă; poţi fi sincer în mod greşit. Iată de ce şi duhul şi adevărul suntnecesare, închinarea trebuie să fie atât corectă cât şi autentică. închinarea plăcută lui Dumnezeu esteprofund emoţională şi profund doctrinară.Ne folosim atât inimile cât şi minţile noastre.Astăzi mulţi cred că a fi mişcat emoţional prin muzică şi a fi mişcat de Duhul Sfanţ este totuna, dar nu esteaşa. Adevărata închinare are loc atunci când duhul tău răspunde lui Dumnezeu, nu unui anumit tonmuzical. De fapt, unele cântări sentimentale, contemplative împiedică închinarea pentru că ele mutălumina reflectorului de la Dumnezeu şi o concentrează asupra sentimentelor noastre. Cel mai mare pericolîn închinare este ca atenţia să-ţi fie distrasă de tine însuţi - de interesele tale şi îngrijorarea ta cu privire lace gândesc alţii despre tine.Adesea creştinii au păreri diferite referitoare la modalităţile cele mai potrivite sau mai autentice de a-Llăuda pe Dumnezeu, dar, de obicei, aceste păreri reflectă numai diferenţele de personalitate şi de mediudin care provin aceştia. In Biblie sunt menţionate multe forme de laudă, dintre care putem aminti:mărturisirea păcatelor, cântarea, strigarea, statul în picioare în semn de onoare, îngenuncherea, dansul,strigătele de bucurie, mărturisirea lucrărilor lui Dumnezeu, cântatul la instrumente muzicale şi ridicareamâinilor.4 Cel mai bun mod de închinare este acela care reprezintă cel mai autentic dragostea ta pentruDumnezeu, bazat pe mediul din care provii şi personalitatea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu.Prietenul meu Gary Thomas a observat că mulţi creştini par blocaţi într-o rutină a închinării - o rutinănesatisfacătoare - în loc să aibă o prietenie vibrantă cu Dumnezeu, pentru că se/: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu107
  • 119. forţează pe ei înşişi să folosească metode devoţionale ori stiluri de închinare care nu se potrivesc moduluiunic în care i-a modelat Dumnezeu pe ei.Gary s-a întrebat: Dacă Dumnezeu intenţionat ne-a făcut diferiţi de ce s-ar aştepta ca toţi să-L iubim peDumnezeu înacelaşi fel? Citind scrieri creştine clasice şi luând interviuri credincioşilor maturi, Gary a descoperit cătimp de 2000 de ani creştinii au folosit multe modalităţi diferite pentru a se bucura de o relaţie apropiatăcu Dumnezeu: ieşind în mijlocul naturii, studiind, cântând, citind, dansând, făcând artă, slujindu-i pe alţii,practicând solitudinea, bucurându-se de părtăşie şi participând la zeci de alte activităţi, în cartea lui,Sacred Pathways [Cărări sfinte], Gary identifică nouă dintre căile de apropiere a omului de Dumnezeu:Naturaliştii sunt mai inspiraţi să-şi manifeste dragostea de Dumnezeu afară, în natură. Percepţioniştii ÍLiubesc pe Dumnezeu cu simţurile lor şi apreciază serviciile minunate de închinare care implică văzul,gustul, mirosul şi atingerea, nu doar urechile. Tradiţionaliştii se apropie de Dumnezeu prin ritualuri,liturghii, simboluri şi structuri neschimbate. Pustnicii sau asceţii preferă să-L iubească pe Dumnezeu însingurătate şi simplitate. Activiştii ÍL iubesc pe Dumnezeu confruntând răul, luptând cu nedreptatea şiîncercând să facă pământul un loc mai bun de locuit. Altruiştii sau caritabilii îşi arată dragostea faţă deDumnezeu iubindu-i pe alţii şi împlinindu-le nevoile. Entuziaştii îşi arată dragostea de Dumnezeu princelebrări. Contemplativii îl iubesc pe Dumnezeu prin adorare. Intelectualii ÍL iubesc pe Dumnezeustudiind cu minţile lor.5Nu există o abordare unică - potrivită pentru toată lumea - a închinării şi prieteniei cu Dumnezeu. Un lucrueste sigur: Nu-L poţi glorifica pe Dumnezeu încercând să fii o altă persoană, diferită de cea care aintenţionat El să fii. Dumnezeu vrea să fii tu însuţi: „Iată felul de oameni pe care îi caută Dumnezeu: ceicare în închinarea lor sunt ei înşişi, simpli şi sinceri înaintea Luicc.6108Vaa condusă de scopuri
  • 120. Dumnezeu Se bucură când închinarea noastră este serioasă. Porunca Domnului Isus de „a-L iubi peDumnezeu cu toată mintea ta" este repetată de patru ori în Noul Testament. Dumnezeu nu este mulţumitatunci când cântăm fără să ne gândim la înţelesul cuvintelor, facem rugăciuni superficiale pe care le ştimpe de rost, sau exclamăm mecanic „Lăudat să fie Domnul", pentru că nu ştim ce să spunem ín acel mo-ZIUA A TREISPREZECEAment. Dacă ne închinăm fără ca mintea noastră să participe la aceasta, închinarea nu are sens.Trebuie sá-tipui mintea la contribuţie.ÎNCHINAREA PLĂCUTAIsus a spus că închinarea lipsită de participarea minţii este o bolboroseală inutilă, o repetiţie zadarnică decuvinte.7 Printr-o utilizare excesivă chiar şi termenii biblici pot deveni expresii obositoare şi atunci noiîncetăm să ne mai gândim la semnificaţia lor. Este mult mai uşor să ne închinăm folosind aceleaşiexpresii, în loc să căutăm să-L onorăm pe Dumnezeu folosind căi şi cuvinte proaspete, noi. De aceea teîncurajez să citeşti Biblia folosind mai multe traduceri şi parafrazări. Această abordare a Cuvântului luiDumnezeu te va ajuta să-ţi îmbogăţeşti modalităţile de exprimare în închinare.Íncearcă să-L lauzi pe Dumnezeu fără să foloseşti cuvintele laudă, aleluia, mulţumesc, ori amin. In loc săspui: „Vreau să Te laud", fá o listă de sinonime şi foloseşte cuvinte proaspete cum sunt: admir, respect,preţuiesc, cinstesc, onorez şi apreciez.De asemenea, fii specific. Dacă cineva s-ar apropia de tine şi ar repeta de zece ori: „Te laud!", probabil te-ai întreba: Pentru ce? Ai prefera să ţi se facă două complimente specifice decât douăzeci de generalităţivagi. La fel este şi cu Dumnezeu.O altă idee este să faci o listă cu diferite Nume ale lui Dumnezeu şi să te concentrezi asupra lor. Numelelui Dumnezeu nu sunt arbitrare; ele ne comunică diferite aspecte ale caracterului Său. In VechiulTestament, Dumnezeu S-a revelat treptat pe Sine însuşi lui Israel prin introducerea unor nume noi ale Saleşi El ne porunceşte să lăudăm Numele Lui.8Dumnezeu doreşte ca şi întâlnirile noastre de închinare să fie abordate cu seriozitate. Pavel a dedicatacestui subiect un întregSCOPUL # V Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu109
  • 121. capitol în 1 Corinteni 14 şi apoi încheie: „Totul trebuie să fie făcut într-un mod potrivit şi ordonat".Ín legătură cu aceasta, Dumnezeu insistă asupra faptului că serviciile noastre trebuie să poată fi înţelese denecredincioşi când aceştia sunt prezenţi la întâlnirile noastre de închinare. Pavel a spus: „Să presupunemcă nişte străini sunt prezenţi la serviciul vostru de închinare atunci când îl lauzi pe Dumnezeu cu duhultău. Dacă nu te înţeleg, cum vor putea aceştia să spună «Amin»? Este posibil ca tu să te închini luiDumnezeu într-un mod minunat, dar ceilalţi nu vor fi ajutaţi în nici un fel".w A fi sensibili lanecredincioşii care participă la întâlnirile de închinare este o poruncă biblică. A ignora această poruncăînseamnă a fi atât nesupus cât şi lipsit de dragoste. Pentru explicaţii mai detaliate privitoare la acest aspectcitiţi capitolul „închinarea poate fi o mărturie" din cartea Biserica - o pasiune, o viziune.Lui Dumnezeu îi place când închinarea noastră este practică. Biblia spune: „Aduceţi trupurile voastreca nişte jertfe vii, sfinte, plăcute lui Dumnezeu: acesta este actul vostru spiritual de închinare".n De cevrea Dumnezeu trupul tău? De ce nu spune: Aduceţi duhurile voastre!1Pentru că fără trup tu nu poţi facenimic pe această planetă. In veşnicie vei primi un trup nou,ímbunátátit,perfectionat,dar atáta timp cát estipe pámánt,Dumnezeu íti spune: „Dă-Mi ce ai!".Adevárata ínchinare este ínrádácinatá ín Cuvánt.Asta înseamnă să fii practic în închinare. Am auzit oameni care au spus: „Nu pot să merg la întâlniredeseară, dar voi fi acolo în duhul". Ştii ce înseamnă asta? Nimic. Nu are nici o valoare! Atâta timp cât eştipe pământ, duhul tău nu poate fi decât în trupul tău. Dacă trupul tău nu este acolo, nu eşti nici tu.Ín închinare trebuie „să oferim trupurile noastre ca nişte jertfe vii". De obicei, noi asociem conceptul dejertfă" cu ceva mort, dar Dumnezeu vrea o jertfă vie. El vrea să trăieşti pentru El. Cu toate acestea,problema cu o jertfa vie este că aceasta se poate110Viaţa condusă de scopuri
  • 122. târî, poate coborî de pe altar, şi noi facem deseori acest lucru. Duminica noi cântăm: „înainte, ostaşi ai luiHristos", iar lunea ne trezim că suntem departe de chemarea pe care o avem.In Vechiul Testament, Dumnezeu Şi-a găsit plăcerea în multe jertfe de închinare pentru că ele prevesteaujertfa lui Isus pentru noi, pe cruce. Acum Dumnezeu îşi găseşte plăcerea în diferite jertfe de închinare:mulţumire, laudă, umilinţă, pocăinţă, daruri de bunăvoie, rugăciune, slujirea altora, şi împărtăşireabunurilor noastre materiale cu cei în nevoi.12Adevărata închinare costă. David a ştiut asta şi a spus: xNu voi aduce Domnului Dumnezeului meu arderide tot care să nu mă coste nimic".13Unul dintre lucrurile la care trebuie să renunţăm pentru a ne închina cu adevărat este egocentrismul nostru.Nu-L poţi înălţa pe Dumnezeu şi pe tine însuţi în acelaşi timp. Tu nu te închini ca să fii văzut de alţii sauca să te simţi bine. Trebuie să renunţi în mod deliberat la a-ţi concentra atenţia asupra propriei persoane.Când a spus: „Să iubeşti pe Dumnezeu cu toată puterea taa, Isus a arătat că închinarea necesită efort şienergie. Acest lucru nu este totdeauna convenabil şi confortabil, iar uneori închinarea este în totalitate unact al voinţei - o jertfă deliberată, închinarea pasivă este o contradicţie în termeni.Când ÍL lauzi pe Dumnezeu chiar dacă nu ai o predispoziţie spre laudă, când te dai jos din pat ca să teînchini chiar dacă eşti obosit sau când îi ajuţi pe alţii, tu însuţi fiind epuizat, atunci Ii aduci lui Dumnezeuo jertfă a închinării. Asta Íi place lui Dumnezeu.Matt Redman, un lider de închinare din Anglia, ne spune cum păstorul lui şi-a învăţat biserica,adevăratasemnificaţie a închinării. Pentru a arăta că închinarea este mai mult decât muzica, el a interzis pentru operioadă orice cântare la serviciile din biserică, timp în care ei au învăţat să se închine în alte moduri. Lasfârşitul acestei perioade de timp, Matt a scris cântarea clasică „Esenţa închinării":Mai mult de-un cântec Ţi-aduc,Căci doar cântecul nu-i ceea ce Tu ai fi vrut.SCOPUL # V. Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu111
  • 123. Tu cauţi mult mai adânc decât se poate vedea, Te uiţi în inima mea.14Aînchinarea începe într-adevăr cu inima ta . . .ZIUA A TREISPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Dumnezeu mă vrea în întregime.Verset de memorat: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletultău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea tacc. Marcu 12:30întrebare pentru meditare: Ce-I place lui Dumnezeu cel mai mult chiar acum - închinarea meaprivată sau închinarea mea publică? Ce voi face în legătură cu această situaţie?112 Viaţa condusă de scopuri
  • 124. Când ţi se pare că Dumnezeu este departeDomnul S-a ascuns de poporul Său, dar eu mă încred în El şi îmi pun nădejdea în El.Isaia 8:17 (TEV)Dumnezeu este real, indiferent ce simţi tu.Este uşor să te închini lui Dumnezeu când toate lucrurile îţi merg strună - când ai ce mânca,prieteni, familie, sănătate şi te bucuri de împrejurări fericite. Dar circumstanţele nu sunt totdea-una plăcute. Cum te închini atunci lui Dumnezeu? Ce faci când simţi că Dumnezeu se află lamilioane de kilometri depărtare de tine?Cel mai profund nivel al închinării este să-L lauzi pe Dumnezeu în ciuda durerii, să-i mulţumeştilui Dumnezeu în timpul încercării, să te încrezi în El când eşti ispitit, să te predai Lui când suferişi să-L iubeşti când pare îndepărtat.Deseori prieteniile sunt încercate prin separare şi tăcere; sunteţi despărţiţi de o distanţă fizică oridatorită imposibilităţii de a comunica. In prietenia ta cu Dumnezeu, nu te vei simţi întotdeaunaaproape de El. Philip Yancey a făcut o observaţie înţeleaptă: „Orice relaţie implică perioade deapropiere şi perioade de depărtare şi, într-o relaţie cu Dumnezeu, indiferent cât deSCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu113
  • 125. apropiată este aceasta, pendulul va trece dintr-o poziţie în alta".1 în vremuri grele închinarea devinedificilă.Pentru a-ţi maturiza prietenia, Dumnezeu o va testa cu perioade de separare aparentă - vremuri în caresimţi ca şi cum El te-ar fi abandonat sau te-ar fi uitat. ÍL simţi pe Dumnezeu la milioane de kilometridepărtare. Sfântul Ioan al Crucii s-a referit la aceste zile de uscăciune spirituală, dezamăgire şi înstrăinarede Dumnezeu numindu-le „noaptea întunecată a sufletului". Henri Nouwen le-a numit „lucrarea absenţei",A.W Tozer „lucrarea nopţii", iar alţii le numesc „iarna inimii".Dintre toţi oamenii, în afară de Domnul Isus, David a avut probabil cea mai apropiată relaţie cuDumnezeu. Lui Dumnezeu I-a făcut plăcere să-1 numească: „om după inima Mea".2 Cu toate acestea,chiar şi David s-a plâns în mod frecvent de absenţa aparentă a lui Dumnezeu: „Pentru ce stai aşa dedeparte, Doamne? Pentru ce Te ascunzi când am cea mai mare nevoie de Tine?"3 „Pentru ce m-aipărăsit? De ce rămâi atât de distant? De ce ignori strigătele mele după ajutor?"*1 „De ce m-aiabandonat?*5 Bineînţeles că, în realitate, Dumnezeu nu 1-a părăsit pe David, şi El nu te părăseşte nici petine. El a promis în repetate rânduri: Niciodată nu te voi lăsa şi nici nu te voi părăsi".6 Dar Dumnezeu nu apromis: „Tu întotdeauna vei simţi prezenţa Mea". De fapt, Dumnezeu admite că uneori îşi ascunde fata deZIUA A PAISPREZECEA:noi.7 Există perioade când El pare că nu lucrează în viaţa ta.Floyd McClung descrie această situaţie în felul următor: „într-o dimineaţă, te trezeşti că toate sentimenteletale spirituale au dispărut. Te rogi, dar nimic nu se întâmplă. ÍL mustri pe diavol, dar asta nu schimbă cunimic situaţia. Faci nişte exerciţii spirituale . . . ceri ca prietenii tăi să se roage pentru tine ... îţi mărturiseştiorice păcat de care îţi aminteşti, te duci şi ceri iertare tuturor celor pe care îi cunoşti. Posteşti... tot nimic.începi să te întrebi oare cât va dura acest întuneric spiritual. Zile? Săptămâni? Luni? Se va sfârşi vreodată?. . . Simţi că rugăciunile tale se opresc pur şi simplu la tavan, într-o disperare totală, strigi: „Ce este greşitîn viaţa mea?".8114Viaţa condusă de scopuri
  • 126. Adevărul este că nimic nu este greşit în viaţa ta! Aceasta este o parte normală a încercării şi maturizăriiprieteniei tale cu Dumnezeu. Fiecare creştin trece printr-o astfel de situaţie cel puţin o dată, şi de obicei demai multe ori. Este o situaţie dureroasă şi tulburătoare, dar este absolut vitală pentru dezvoltarea credinţeitale. Cunoaşterea acestui adevăr i-a dat nădejde lui Iov când nu a simţit prezenţa lui Dumnezeu în viaţa sa.El a spus: „Mâ îndrept Dumnezeu admite că uneori îşi ascunde faţa denoispre răsărit, dar nu este acolo; mă duc spre apus, dar nu-L găsesc.Nu-L văd în nord, pentru că esteascuns. Mă întorc spre sud, dar nu-Lpot descoperi. Totuşi, El îmi cunoaşte căile; şi, după ce mă va fiîncercat în foc asemenea aurului, mă va declara nevinovat".9Când Dumnezeu pare distant, poate simţi că este mânios pe tine, ori te disciplinează pentru vreun păcat.De fapt, păcatul întrerupe părtăşia noastră strânsă cu Dumnezeu. Noi ÍL întristăm pe Duhul Sfânt al luiDumnezeu şi stingem părtăşia noastră cu El prin neascultare, prin conflictele pe care le avem cu alţii, fiindprea ocupaţi, fiind prieteni cu lumea şi prin alte păcate.10Dar adesea acest sentiment al abandonării sau înstrăinării de Dumnezeu nu are nimic de-a face cu păcatul.Acesta este un test al credinţei - test pe care toţi trebuie să-1 dăm. Vei continua să-L iubeşti pe Dumnezeu,să te încrezi în El, să I te supui şi să te închini Lui, chiar dacă nu simţi prezenţa Lui sau nu vezi nici odovadă a lucrării Lui în viaţa ta?Căutarea unei experienţe în locul căutării lui Dumnezeu este cea mai obişnuită greşeală pe care o faccreştinii din zilele noastre în închinare. Ei vor să simtă ceva; dacă acest lucru se întâmplă, trag concluziacă s-au închinat cu adevărat. Greşit! De fapt, Dumnezeu ne îndepărtează deseori sentimentele ca să nudepindem de ele. Căutarea unui sentiment nu este închinare, nici măcar atunci când este vorba despresentimentul apropierii de Hristos.Când eşti copil în credinţă, Dumnezeu îţi dă foarte multe emoţii de confirmare şi adesea răspunde la celemai imature şiSCOPUL # V. Aifost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu115
  • 127. egocentrice rugăciuni - ca să ştii că El există. Dar pe măsură ce creşti în Căutarea unei experienţe în loculcredinţă; H fc ya dlbera de acestecăutării lui Dumnezeu este cea mai obişnuită greşeală pe care o fac crestinii din zilele noastre înînchinare. Omniprezenţa lui Dumnezeu şi manifestarea prezenţei Lui sunt două lucruri diferite. Prima este orealitate; a doua este deseori sentiment. Dumnezeu este prezent totdeauna, chiar şi atunci când nu eşticonştient de prezenţa Lui, şi prezenţa Lui este atât de profundă încât nu poate fi măsurată printr-o simplaemoţie.Da, El vrea ca tu să simţi prezenţa Lui, dar El este mai interesat ca tu să te încrezi în El decât casă-L simţi. Credinţa este plăcută lui Dumnezeu, nu sentimentele.Situaţiile care îţi vor întări credinţa celmai mult vor fi acele perioade când viaţa pare că se prăbuşeşte şi Dumnezeu este de negăsit. Asta i s-a ín-tâmplat lui Iov. Intr-o singură zi,el a pierdut totul - familia sa, afacerile sale, sănătatea sa şi tot ce-a avut.Lucru cel mai descurajator a fost faptul că,pe parcursul a treizecişi şapte de capitole,Dumnezeu nu a spusnimic!Cum II lauzi pe Dumnezeu când nu înţelegi ce se întâmplă ín viaţa ta şi Dumnezeu tace?Cum rămâiconectat într-o criză fără comunicare? Cum îţi ţii ochii aţintiţi la Isus când sunt plini de lacrimi? Făcândceea ce a făcut Iov: „Iov,aruncându-se la pământ, s-a închinat şi a zis: «Gol am ieşit din pântecele mameimele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat - binecuvântat fie NumeleDomnului!»"^Spune-I lui Dumnezeu exact ce simţi. Varsă-ţi inima înaintea lui Dumnezeu. Descarcă orice emoţie pecare o simţi. Iov a făcut aceasta când a spus: „Nu pot să tac! Sunt amărât şimânios. Trebuie să vorbesc!".X2 El a strigat când Dumnezeu părea distant: „Oh! Cum nu sunt ca în zileleputerii mele, când Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu. Dumnezeu poate face faţă îndoielii,mâniei, fricii, întristării, confuziei şi întrebărilor tale.116Viaţa condusă de scopuri
  • 128. Ştiai că recunoaşterea lipsei tale de speranţă înaintea lui Dumnezeu poate fi o declaraţie acredinţei? încrezându-se în Dumnezeu, dar simţind disperarea în acelaşi timp, David a scris: „Amcrezut, de aceea am spus: «Sunt complet ruinat!»(c.u Se pare că aceasta este o contradicţie: Măîncred în Dumnezeu, dar eu sunt ruinat! De fapt, sinceritatea lui David scoate în evidenţă credinţalui adâncă. In primul rând, el a crezut în Dumnezeu. In al doilea rând, a crezut că Dumnezeu îiascultă rugăciunea. în al treilea rând, a crezut că Dumnezeu îi dă voie să-I spună tot ce simte şi îliubeşte şi atunci.Concentrează~ţi atenţia asupra lui Dumnezeu - asupra naturii Lui neschimbătoare. Agaţă-te de caracterul neschimbător al lui Dumnezeu, indiferent de circumstanţele în care te găseşti şide ceea ce simţi. Aminteşte-ţi adevărurile veşnice despre Dumnezeu: El este bun, El mă iubeşte,El este cu mine, El ştie prin ce trec, Lui îi pasă de mine şi El are un plan bun pentru viaţa mea.Raymond Edman a făcut următoarea afirmaţie: „Nu te îndoi niciodată în întuneric de ceea ce ţi-aspus Dumnezeu la lumină".Când viaţa i se desfăcea în bucăţi şi Dumnezeu tăcea, Iov a găsit totuşi motive pentru care să-Lpoată lăuda pe Dumnezeu:• Că El este bun şi plin de dragoste.15• Că El este atotputernic.16• Că El observă fiecare detaliu al vieţii mele.17• Că El deţine controlul.18• Că El are un plan pentru viaţa mea.19• Că El mă va salva.20
  • 129. Deci, nu lăsa ca necazurile să te tulbure. Circumstanţele nu pot schimba caracterul lui Dumnezeu. Harullui Dumnezeu este încă plin de putere; El este încă de partea ta, chiar dacă tu nu simţi acest lucru. Inabsenţa unor circumstanţe care să-i confirme prezenţa lui Dumnezeu, Iov s-a agăţat de Cuvântul Lui. El aspus: „Nu m-am depărtat de poruncile buzelor Lui; am preţuit cuvintele gurii Lui mai mult decât pâineamea zilnică".încrederea aceasta în Cuvântul lui Dumnezeu 1-a făcut pe Iov să rămână credincios, chiar şi atunci cândnimic nu mai avea sens. Credinţa lui a fost puternică în mijlocul durerii: „Dumnezeu mă poate ucide, dartotuşi mă voi încrede în Ela.22Când te simţi abandonat de Dumnezeu şi totuşi continui să te încrezi în El în ciuda sentimentelor tale,atunci te închini Lui în cel mai profund mod.Aminteşte-ţi ce a făcut deja Dumnezeu pentru tine. Chiar dacă Dumnezeu nu ar mai face niciodatănimic altceva pentru tine, El tot ar merita lauda ta continuă pentru tot restul vieţii tale pentru ceea ce afăcut Isus pentru tine la cruce. Fiul lui Dumnezeu a murit pentru tine! Aceasta este cea mai extraordinarămotivaţie pentru închinare.Din nefericire, noi uităm detaliile crude ale agoniei sacrificiului pe care Dumnezeu 1-a făcut pentru noi.Familiaritatea dă naştere la automulţumire. Chiar înainte de crucificarea Sa, Fiul lui Dumnezeu a fostdezbrăcat de hainele Lui, bătut până când a ajuns aproape de nerecunoscut, L-au biciuit, L-au dispreţuit şibatjocorit, L-au încoronat cu spini şi L-au scuipat dispreţuitori. Abuzat şi ridiculizat de oameni lipsiţi deinimă, El a fost tratat mai rău ca un animal.Apoi, aproape inconştient datorită faptului că a pierdut mult sânge, a fost forţat să ducă o cruce grea pedeal în sus, a fost ţintuit cu piroane de cruce, a fost lăsat să moară lent, îndurând tortura groaznică a morţiiprin crucificare. în timp ce sângele I_v^gfcxCănd te simţi abandonat de Dumnezeu si totuşi continui să te încrezi în El, atunci te închiniLui în cel mai profund mod.118Viaţa condusă de scopuri
  • 130. se scurgea din trup, ucigaşii plini de furie stăteau în jurul Lui şi-L insultau, bătându-şi joc dedurerea Lui şi cerâdu-I să le demonstreze că este Dumnezeu.Apoi, în timp ce Isus a luat toate păcatele şi toată vinovăţia omenirii asupra Sa, Dumnezeu Şi-aîntors privirea de la acea privelişte hidoasă, şi Isus a strigat într-o disperare totală: „DumnezeulMeu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?" Isus S-ar fi putut salva pe Sine - dar atunci El nu te-ar fi putut salva pe tine.Cuvintele nu pot descrie întunecimea acelui moment. De ce a îngăduit şi a îndurat Dumnezeu untratament atât de îngrozitor şi rău? De ce? Pentru ca tu să nu mai fii obligat să-ţi petreci veşniciaîn iad şi pentru ca tu să poţi avea veşnic parte de gloria Sa! Biblia spune: „Hristos a fost fárăpăcat, însă, de dragul nostru, Dumnezeu L-a făcut să ia parte la păcatul nostru, pentru ca prinunirea cu El noi să avem parte de neprihănirea lui Dumnezeu"3Isus a renunţat la totul pentru ca tu să poţi avea totul. El a murit ca tu să poţi trăi veşnic. Numaiacest lucru merită din partea ta laudă şi mulţumire continuă. Niciodată nu mai trebuie să te întrebipentru ce să-I mulţumeşti lui Dumnezeu.ZIUA A PAISPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Dumnezeu este real, indiferent ce simt eu.Verset de memorat: „El însuşi a zis: «Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voipărăsi»".Evrei 13:5întrebare pentru meditare: Cum îmi pot menţine atenţia concentrată asupra prezenţei luiDumnezeu, mai ales atunci când El pare distant?SCOPUL # 1: Ai fost planificat pentru plăcerea lui Dumnezeu119
  • 131. AI FOST FORMAT PENTRU FAMILIA LUIDUMNEZEUEu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiile. Ioan 15:5Hristos ne face un singur trup . . .noi fiind legaţi unii de alţii. " Romani 12:5 (GWT)
  • 132. Format pentru familia lui DumnezeuDumnezeu este Cel care a făcut toate lucrurile,si toate lucrurile sunt pentru gloria Lui. El a vrutsă aibă mulţi fii, care să ia parte la gloria Lui.Evrei 2:10a (NCV)Vedeţi cât de mult ne iubeşte Tatăl nostru ceresc,că permite să fim numiţi copiii Lui.Şi suntem într-adevăr!1 Ioan 3:1 (NLT) Tu ai fost format pentru familia lui Dumnezeu.Dumnezeu vrea să aibă o familie şi El te-a creat ca tu să faci parte din ea. Acesta este cel de-aldoilea scop al lui Dumnezeu pentru viaţa ta, scop pe care El 1-a conceput înainte de-a te fi născut.întreaga Biblie prezintă lucrarea lui Dumnezeu de a-Şi forma o familie care să-L iubească, să-Lcinstească şi să domnească împreună cu El pentru totdeauna. Biblia spune: „Dintotdeauna planulSău neschimbat a fost să ne adopte în familia Sa, aducându-ne la Sine prin Isus Hristos. Şiaceasta I-a pricinuit o mare plăcerea.1Pentru că Dumnezeu este dragoste, El preţuieşte foarte mult relaţiile. însăşi natura Lui esterelaţională şi El Se identifică peSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia tui Dumnezeu
  • 133. Sine folosind termeni specifici familiei : Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Trinitatea este relaţia lui Dumnezeu cuSine însuşi.Aceasta este un tipar perfect pentru armonia relaţională,iar noi trebuie să studiem implicaţiileei.Dumnezeu a existat dintotdeauna într-o relaţie de dragoste cu Sine însuşi, aşa că El niciodată nu a fostsingur. Nu a avut nevoie de o familie - El a dorit una, aşa că a făcut un plan ca să ne creeze, să ne aducă înfamilia Sa şi să împărtăşească tot ce are cu noi. Aceasta îi produce o mare plăcere lui Dumnezeu. Bibliaspune: „A fost o zi fericită pentru El când ne-a dat vieţi noi prin adevărul Cuvântului Său, iar noi amdevenit, aşa cum se ştie, cei dintâi copii în noua Sa familie".2Când ne punem credinţa în Hristos,Dumnezeu devine Tatăl nostru, noi devenim copiii Lui,alţi credincioşi devin fraţii noştrişi surorile noastreşi Biserica devine familia noastră spirituală.Familia lui Dumnezeu îi include pe toţi credincioşii din trecut,prezent şi viitor.Fiecare fiinţă omenească a fost creată de Dumnezeu, dar nu fiecare om este copil al luiDumnezeu. Singura cale pe care se poate intra în familia lui Dumnezeu este naşterea din nou. „Dumnezeune-a dat privilegiul de a fi născuţi din nou astfel încât acum suntem membri ai familiei lui Dumnezeu".Invitaţia de a face parte din familia lui Dumnezeu este universală,4 dar există o singură condiţie: credinţaîn Isus. Biblia spune: „Toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Isus".Familia ta spirituală este chiar mai importantă decât familia ta fizică deoarece aceasta va dăinui veşnic.Familia noastră de pe pământ este un dar minunat de la Dumnezeu, dar ea este temporară şi fragilă,distrusă adesea prin divorţ, distanţă, îmbătrânire şi, inevitabil, prin moarte. Pe de altă parte, familia noastrăspirituală - relaţia noastră cu ceilalţi credincioşi - va continua toată veşnicia. Aceasta este o unire maiputernică, o legătură mai durabilă decât relaţiile de sânge. Ori de cîte ori s-a oprit ca să mediteze la scopuletern al»124Viaţa condusă de scopuri
  • 134. lui Dumnezeu pentru noi toţi, Pavel a izbucnit în laudă: „Cană mă gândesc la înţelepciunea şiextinderea planului Său cad în genunchi şi mă rog Tatălui întregii familii extraordinare a luiDumnezeu, dintre ai cărei membrii unii sunt deja în cer, iar alţii aici jos pe pământ".6BENEFICIILE APARTENENŢEI LA FAMILIA LUI DUMNEZEUîn momentul când ai fost născut în mod spiritual în familia lui Dumnezeu ai primit câteva daruriextraordinare: numele de familie, trăsături specifice familiei,privilegii ale familiei, acces directîn familie si moştenirea familiei!7Biblia spune: „Deoarece eşti copilul Lui, tot ce are El îţiaparţine ţie".»Noul Testament pune un mare accent pe „moştenirea" noastră bogată. Aici citim:„Dumnezeul meu va împlini toate nevoile voastre potrivit cu bogăţia Sa glorioasă în IsusHristos".9 In calitate de copii ai lui Dumnezeu noi avem parte de averea familiei. Aici pe pământni se dau „bogăţiile . . . harului Său . . . bunătatea . . . gloria . . . înţelepciunea . . . puterea . . . şiîndurarea".10 Dar în veşnicie vom moşteni mult mai multe.Pavel a spus: „Vreau să înţeleg ce moştenire bogată şi glorioasă a dat El poporului Său".11 Ceanume include această moştenire?In primul rând, vom fi împreună cu Dumnezeu pentru totdeauna.12 In al doilea rând, vom fischimbaţi complet ca să fim asemenea lui Hristos.13 In al treilea, rând vom fi scăpaţi de toatebolile, suferinţele şi de moarte.14 In al patrulea rând, vom fi răsplătiţi şi ni se vor încredinţa noipoziţii de slujire.15 în al cincilea rând, vom avea parte de gloria lui Hristos.16 Ce moştenireextraordinară! Eşti mult mai bogat decât îţi imaginezi.Biblia spune: „Dumnezeu a rezervat o moştenire nepreţuită pentru copiii Săi. Aceasta estepăstrată curată şi nepătată, pentru voi, în cer, acolo unde nu poate fi atinsă de schimbare şidescompunere". 17 Asta înseamnă că moştenirea ta veşnică este imposibilSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu125
  • 135. BOTEZUL: IDENTIFICAREA CU FAMILIA LUI DUMNEZEUFamiliile sănătoase se bucură de ele însele; membrilor acestora nu le este ruşine să recunoască faptul căfac parte din familie. Este trist, dar am întâlnit mulţi credincioşi care nu s-au identificat niciodată în modpublic cu familia lor spirituală aşa cum a poruncit Isus - prin botez.CINCISPREZECEA:Botezul nu este un ritual opţional, care să fie tărăgănat sau amânat. El semnifică includerea ta înfamilia lui Dumnezeu. Prin acesta afirmi puternic în faţa lumii: „Mie nu mi-e ruşine să fac parte dinfamilia lui Dumnezeu". Ai fost botezat? Domnul Isus a poruncit acest minunat act pentru toţi cei ceaparţin familiei Sale. El ne-a spus: „Duceţi-vă fi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în NumeleTatălui fi al Fiului fi al Sfântului Duha.19Ani de zile m-am întrebat de ce Marea Trimitere a lui Isus acordă aceeaşi importanţă botezului ca şisarcinilor extraordinare ale evanghelizării şi ucenicizării. De ce este botezul atât de important? Apoi mi-am dat seama că el simbolizează cel de-al doilea scop al lui Dumnezeu pentru viaţa ta: participarea lapărtăşia familiei veşnice a lui Dumnezeu.Botezul abundă în semnificaţii. Botezul tău declară credinţa ta, împărtăşeşte moartea şi învierea luiHristos, simbolizează moartea vieţii tale vechi şi anunţă viaţa ta nouă în Hristos. Totodată este osărbătoare a intrării tale în familia lui Dumnezeu.Botezul tău este o imagine fizică a unui adevăr spiritual. Reprezintă ce s-a întâmplat în clipa când ai fostadus în familia lui126Viaţa condusă de scopuri
  • 136. Ide evaluat, este pură, permanentă şi protejată. Nimeni nu ţi-o poate lua; nu poate fi distrusă niciprin război, nici prin depresie economică şi nici printr-un dezastru natural. Tu trebuie să aştepţi şisă lucrezi pentru această moştenire veşnică, nu pentru pensie. Pavel spune: „Orice faceţi, săfaceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi dela Domnul răsplata moştenirii0,r.18 Pensionarea este o ţintă mărginită. Tu trebuie să trăieşti înlumina eternităţii.
  • 137. Dumnezeu: „ Unii dintre noi sunt evrei, alţii sunt neevrei, unii sunt sclavi şi alţii sunt liberi, însătoţi am fost botezaţi în trupul lui Hristos de un singur Duh si toţi am primit acelaţi Duh Sfânt".20Botezul nu te face membru al familiei lui Dumnezeu; numai credinţa în Isus face asta. Botezularată că faci parte din familia lui Dumnezeu. Asemenea verighetei, botezul este un semn vizibilal unei dedicări interioare pe care ai fâcut-o în inima ta. Este un act al iniţierii, nu ceva ce puideoparte până când ajungi matur spiritual. Singura condiţie biblică este să crezi.21In Noul Testament oamenii au fost botezaţi de îndată ce au crezut. In ziua Cincizecimii 3.000 depersoane au fost botezate în aceeaţi zi în care L-au primit pe Hristos. Altădată, un lider etiopian afost botezat în locul în care a fost convertit, iar Pavel şi Sila l-au botezat pe temnicerul din Filipişi familia lui la miezul nopţii. In Noul Testament nu există botezuri amânate. Dacă tu nu ai fostbotezat ca expresie a credinţei tale în Hristos, fă-o cât se poate de repede, aşa cum a poruncit Isus.CEL MAI MARE PRIVILEGIU AL VIEŢIIBiblia spune: „Atât Isus cât ţi oamenii pe care El îi face sfinţi,toţi aparţin aceleiaţi familii. De aceea, Lui nu-I este rutine să-inumească fraţii Săi ţi surorile Sale".22 Să lăsăm ca acest adevăr săpătrundă în adâncul fiinţei noastre.Tu faci parte din familia lui Dumnezeu şi,pentru că Isus te facesfânt, Dumnezeu este mândru de tine! Cuvintele lui Isus sunt clare: „(Isus)Şi-a întins mâna spreucenicii Săi ţi a zis: «Iată mama Mea si fraţii Mei!Căci oricine face voia Tatălui Meu care esteîn ceruri, acela îmi este frate, soră ţi mamă».f<23 A fi inclus în familia lui Dumnezeu este cea maimare onoare şi cel mai mare privilegiu pe care le vei primi vreodată. Nu se poate compara cunimic. Ori de câte ori te simţi neimportant, neiubit, ori neprotejat aminteşte-ţi cui aparţii.A fi inclus în familia lui Dumnezeu este cea mai mare onoare si cel mai mare privilegiu pe carele vei primi vreodată.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu
  • 138. ZIUA A CINCISPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Am fost format pentru familia lui Dumnezeu.Verset de memorat: „Dintotdeauna planul Său neschimbat a fost să ne adopte în familia Sa,aducându-ne la Sine prin Isus Hristos". Efeseni 1:5a (NLT)întrebare pentru meditare: Cum pot începe să-i tratez pe ceilalţi credincioşi ca membri aifamiliei mele?19RViaţa condusa de scopuri
  • 139. Viaţa este o chestiune de dragoste.Pentru că Dumnezeu este dragoste, cea mai importantă lecţie pe care El vrea s-o înveţi pe pământeste să înveţi cum să iubeşti. Deoarece în dragoste putem să-I semănăm cel mai mult, dragosteaeste temelia fiecărei porunci pe care ne-a dat-o Dumnezeu: „Toată Legea poate fi rezumată într-o singură poruncă: «Iubeşte-i pe ceilalţi ca pe tine însuţi»"}A învăţa să iubeşti în mod altruist nu este un lucru uşor. Este ceva împotriva naturii noastreegocentrice. De aceea avem la dispoziţie o viaţă întreagă să învăţăm să iubim. Desigur,Dumnezeu vrea să iubim pe toată lumea, dar El este interesat în mod deosebit ca noi să învăţămsă-i iubim pe ceilalţi membri ai familiei Lui. Aşa cum am văzut deja, acesta este cel de-al doileascop al vieţii tale. Petru ne spune: „Arătaţi o dragoste deosebită pentru poporul lui Dumnezeu2Pavel scrie şi el despre acest sentiment: „Când avem ocazia să ajutăm pe cineva, trebuie să2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu129
  • 140. Ce contează cel mai multNu contează ce spun, ce cred şi ce fac,fără dragoste sunt falimentar.i Corinteni 13:3b (Msg)Dragostea înseamnă să trăim cum ne-a poruncitDumnezeu să fim. Aşa cum aţi auzit de la început,porunca Sa este aceasta: Trăiţi o viaţă de dragoste.1 Ioan 1:6 (NCV)
  • 141. facem acest lucru. Totuşi, este necesar să acordăm o atenţie specială celor care fac parte din familiacredincioşilor"?De ce insistă Dumnezeu ca noi să arătăm o atenţie şi o dragoste specială credincioşilor? De ce trebuie caaceştia să aibă prioritate în dragoste? Deoarece Dumnezeu vrea ca familia Luisă fie cunoscută în lume prin dragoste, mai mult decât prin orice altceva. Isus a spus că dragostea ZIUA A ŞAISPRE ECEA. noasţrâ reciprocă, a unora faţă de ceilalţi - nu credintele noastre doctrinare - estecea mai puternicá mărturie faţă de lume. El a spus: „Dragostea voastră puternică a unora faţă de ceilalţiva dovedi lumii că sunteţi ucenicii Mei.In cer ne vom bucura veşnic de familia lui Dumnezeu, dar mai întâi avem de făcut o lucrare grea aici pepământ pentru a ne pregăti pe noi înşine pentru o veşnicie a dragostei. Dumnezeu ne instruieşte dându-ne„responsabilităţi de familie" şi cea mai importantă dintre acestea este să practicăm dragostea faţă deceilalţi.Dumnezeu vrea să ai o părtăşie regulată şi apropiată cu alţi credincioşi astfel încât să-ţi poţi dezvoltadeprinderea de a iubi. Dragostea nu poate fi învăţată în izolare. Tu trebuie să fii între oameni - oameni carete irită, care sunt imperfecţi şi care îţi produc frustrări. Prin părtăşie noi învăţăm trei adevăruri importante.CEL MAI BUN MOD DE-A NE FOLOSI VIAŢA ESTE SĂ IUBIMDragostea trebuie să fie cea mai importantă prioritate a ta, obiectivul tău principal şi cea mai mare ambiţiea ta. Dragostea nu este o bună parte a vieţii tale; este cea mai importantă parte. Biblia spune: „Lasă cadragostea să fie cea mai înaltă ţintă a tacc.5Nu este destul să spui: „Unul dintre lucrurile pe care le doresc în viaţă este să iubesc", ca şi cum aceasta arface parte din primele zece lucruri de pe lista ta. In viaţa ta, relaţiile trebuie să fie mai importante decâttoate celelalte lucruri. De ce?Viaţa fără dragoste nu are nici o valoare. Pavel afirmă clar acest lucru: „Nu contează ce spun, ce credşi ce fac, fáră dragoste sunt falimentar".6130Viaţa condusă de scopuri
  • 142. Adesea noi acţionăm ca si cum relaţiile ar trebui înghesuite cumva în programul nostru zilnic. Nepunem problema să găsim timp pentru copiii noştri sau să ne facem timp pentru oameni în vieţilenoastre. Această abordare dă impresia că relaţiile sunt doar o parte a vieţilor noastre, alături demulte alte datorii, însă Dumnezeu spune că relaţiile sunt esenţa vieţii.Patru din cele zece porunci se ocupă de relaţia noastră cu Dumnezeu, iar celelalte şase se ocupăde relaţiile noastre cu oamenii, însă toate zece au de-a face cu relaţiile! Mai târziu, Isus a rezumatlucrurile cele mai importante pentru Dumnezeu în două declaraţii: să-L iubim pe Dumnezeu şi să-i iubim pe oameni. El a spus: „«Trebuie să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inimata . . .» Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua este la fel de importantă:«Să iubeşti pe aproapele tău cape tine însuţi». Toate celelalte porunci şi toate cerinţeleprorocilor au la bază aceste două porunci".1 După ce ai învăţat să-L iubeşti pe Dumnezeu(închinarea), cel de-al doilea scop al vieţii tale este să înveţi să-i iubeşti pe ceilalţi.Relaţiile, nu realizările sau dobândirea lucrurilor materiale, contează cel mai mult în viaţă. Deci,de ce permitem ca relaţiile noastre să fie superficiale? Când programul nostru devinesupraîncărcat, începem să tratăm relaţiile cu superficialitate, reducând din timpul nostru, dinenergia şi atenţia care trebuie acordate adevăratelor relaţii. Ceea ce este cel mai important pentruDumnezeu este înlocuit cu ceea ce este urgent.Lipsa de timp este un mare inamic al relaţiilor. Noi devenim prea ocupaţi cu treburile vieţii,facându-ne lucrul nostru, plătindu-ne datoriile şi îndeplinindu-ne ţelurile, ca şi cum acestea ar fiesenţa vieţii. Nu este aşa. Esenţa vieţii este să învăţăm să iubim - să-L iubim pe Dumnezeu şi să-iiubim pe oameni. Viaţă minus dragoste egal zero.Dragostea nu va pieri niciodată. Un alt motiv pentru care Dumnezeu ne spune să facem dindragoste prima noastră prioritate este faptul că aceasta este veşnică: „Aceste trei lucruriSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu 131
  • 143. continuă veşnic: credinţa, nădejdea fi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea".Dragostea lasă o moştenire. Nu bogăţia ta, nici realizările tale, ci modul în care îi tratezi pe alţi oamenireprezintă cel mai puternic impact pe care îl poţi lăsa pe pământ. Maica Tereza a formulat acest adevăr înfelul următor: „Nu contează ceea ce faci, ci câtă dragoste pui în ceea ce faci". Dragostea este secretul uneimoşteniri durabile.Am fost alături de mulţi oameni în momentele lor ultime, în timp ce se aflau la marginea eternităţii şi nuam auzit pe nici unul spunând: „Adu-mi diplomele!Vreau să le mai văd o dată. Arată-mi premiile mele,medaliile mele, acel Relaţiile sunt esenţa vieţii.ceas de aur pe care l-am primit".Când se termină viaţa pe pământ,oamenii nu se înconjoară cu obiecte.Ceea ce vrem în jurul nostru sunt oamenii - oameni pe care îi iubim şi cu care am avut relaţii.In momentele noastre finale ne dăm seama că relaţiile sunt esenţa vieţii. A fi înţelept înseamnă a învăţaacest adevăr mai devreme decât mai târziu. Nu aştepta să ajungi pe patul morţii ca să înţelegi că nimicaltceva nu contează mai mult.Vom fi evaluaţi pe baza dragostei noastre. Al treilea motiv pentru a face din a învăţa să iubeşti scopulvieţii tale este faptul că în eternitate vom fi evaluaţi pe baza dragostei. Una dintre căile lui Dumnezeu dea-ţi măsura maturitatea spirituală este calitatea relaţiilor tale. In cer Dumnezeu nu-ţi va spune: „Vorbeşte-mi despre cariera ta, contul tău bancar şi hobby-urile tale." In schimb, El va evalua modul în care i-ai tratatpe alţi oameni, în special pe cei în nevoi.9 Isus a arătat că a-L iubi pe El înseamnă a iubi familia Lui şi a neîngriji de nevoile ei specifice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dinaceşti foarte neînsemnaţi membri ai familiei Mele, Mie mi le-aţi făcut".10Când vei fi transferat în eternitate vei lăsa toate lucrurile în urmă. Singurul lucru pe care îl vei lua cu tineva fi caracterul tău.132Viaţa condusă de scopuri
  • 144. De aceea Biblia spune:„Singurul lucru care contează este credinţa care se exprimă prindragoste".11Ştiind acest lucru îţi sugerez ca în fiecare dimineaţă când te trezeşti să îngenunchezi lângă patultău, ori să stai pe marginea acestuia şi să te rogi astfel: „Doamne Dumnezeule, indiferent dacăastăzi voi realiza altceva sau nu, vreau să fiu sigur că îmi voi folosi timpul ca să Te iubesc peTine şi să-i iubesc pe alţi oameni - pentru că aceasta este esenţa vieţii. Nu vreau să irosesc aceastăzi". De ce ţi-ar da Dumnezeu o altă zi dacă tu o vei irosi?CEA MAI BUNĂ EXPRESIE A DRAGOSTEI ESTE TIMPULImportanţa lucrurilor poate fi măsurată prin lungimea timpului pe care suntem gata să-1 investimîn ele. Cu cât investeşti mai mult timp într-un anumit lucru, cu atât scoţi mai mult în evidenţăimportanţa şi valoarea lui pentru tine. Dacă vrei să ştii priorităţile unei persoane, urmăreşte-o cumîşi foloseşte timpul.Timpul este cel mai preţios dar, deoarece tu ai doar o anumită cantitate de timp. Poţi face maimulţi bani, dar nu poţi face mai mult timp. Când îţi oferi timpul tău cuiva, îi dai persoanei res-pective o parte din viaţa ţa pe care nu o vei mai primi niciodată înapoi. Timpul tău este viaţa ta.De aceea, cel mai mare dar pe care îl poţi face cuiva este timpul tău.Nu este destul să spui doar că relaţiile sunt importante; trebuie să demonstrezi asta investindu-ţitimpul în relaţii. Cuvintele singure nu au nici o valoare. „Copiii mei,dragostea noastră nu trebuiesă se limiteze doar la vorbe şi discuţii;aceasta trebuie să fie dragoste adevărată, care semanifestă prin acţiune".12 Relaţiile necesită timp şi efort, şi cel mai bun mod de a exprima corectdragostea este acesta: „T-I-M-P".Esenţa dragostei nu este ce gândim, ce facem ori ce furnizăm altora, ci cât dăm din noi înşinealtora. Adesea, bărbaţii mai ales, nu înţeleg asta. Mulţi mi-au zis: „Nu-mi înţeleg soţia şi copiii.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu 133
  • 145. Le dau de toate. Ce vor mai mult?" Ei te vor pe tine! Ochii tăi, urechile tale, timpul tău, atenţia ta, prezenţata, concentrarea ta - timpul tău. Nimic nu poate lua locul acestora.Cel mai dorit dar al dragostei nu sunt nici diamantele, nici trandafirii şi nici ciocolata, ci este atenţiaacordată persoanei iubite. Dragostea se concentrează atât de intens asupra celuilalt încât uiţi de tine înacel moment. Când îi acordăm atenţia noastră neîmpărţită persoanei iubite, de fapt, îi spunem: „Tepreţuiesc atât de mult încât îţi dau cea mai valoroasă comoară pe care o am - timpul meu". Ori de câte oridai din timpul tău, faci un sacrificiu, iar sacrificiul este esenţa dragostei. In această privinţă îl avem pe Isusca model: „Fiţi plini de dragoste faţă de ceilalţi, urmând exemplul lui Hristos, care ne-a iubit şi S-a datpe Sine lui Dumnezeu pentru noi, ca jertfă, pentru a înlătura păcatele noastre".^Poţi să dai fără să iubeşti, dar nu poţi iubi fără să dai: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că adat..."^ Dragostea înseamnă renunţare - renunţare la preferinţele mele, confortul meu, ţelurile mele,protecţia mea, banii mei, energia mea, ori la timpul meu în beneficiul altcuiva.CEL MAI BUN TIMP PENTRU A IUBI ESTE TIMPUL PREZENTCâteodată amânarea este un răspuns legitim la o sarcină banală, dar pentru că dragostea contează cel maimult, aceasta trebuie să se bucure de cea mai mare prioritate. Biblia accentuează în mod repetat acestlucru: „Ori de câte ori avem ocazie, trebuie să facem bine la toţi".15 „Folosiţi orice prilej favorabil pecare îl aveţi pentru a face bine" „Ori de câte ori poţi, fă bine celor ce sunt în nevoie. Niciodată să nu-ispui vecinului tău să aştepte până mâine, dacă poţi să-l ajuţi astăzi".1De ce acum este cel mai potrivit timp să-ţi exprimi dragostea? Pentru că nu ştii cât timp vei avea aceastăoportunitate. Circumstanţele se schimbă. Oamenii mor. Copiii cresc. Ziua de mâine nu-ţi este garantată.Dacă vrei să-ţi exprimi dragostea faţă de cineva este de preferat s-o faci acum.134Viaţa condusă de scopuri
  • 146. Ştiind că într-o zi vei sta în faţa lui Dumnezeu, iată câteva întrebări la care trebuie să te gândeşti:Cum vei explica acele perioade de timp în care proiectele şi lucrurile au fost mai importantepentru tine decât oamenii? Cu cine trebuie să începi să petreci mai mult timp? Ce trebuie săelimini din programul tău pentru a face posibil acest lucru? Ce sacrificii trebuie să faci?Cel mai bun mod de-a ne folosi viaţa este să iubim. Cea mai bună expresie a dragostei estetimpul. Cel mai bun timp pentru a iubi este timpul prezent.ZIUA A ŞAISPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Viaţa este o chestiune de dragoste.Verset de memorat: „Toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: «Să iubeşti peaproapele tău ca pe tine însuţi»". Galateni5:14 întrebare pentru meditare: Sincer vorbind, sunt relaţiile cea mai mare prioritate a mea?Cum pot fi sigur de acest lucru?SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu135
  • 147. Un loc căruia să-i aparţiiVoi sunteţi membri chiar ai familiei lui Dumnezeu,cetăţeni ai ţării lui Dumnezeu şi aparţineţi caseilui Dumnezeu împreună cu toţi ceilalţi creştini.Efeseni 2:19b (LB)Familia lui Dumnezeu este Biserica Dumnezeului Celui viu, stâlpul şi temelia adevărului.1 Timotei 3:15b (GWT)Eşti chemat să aparţii, nu doar să crezi.Chiar şi în mediul perfect, fără păcat al Edenului, Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca omul să fiesingur".1 Am fost creaţi pentru comunitate, modelaţi pentru părtăşie şi formaţi pentru o familie, şinici unul dintre noi nu poate împlini scopurile lui Dumnezeu de unul singur.Biblia nu spune nimic despre sfinţi singuratici ori pustnici izolaţi de alţi credincioşi şi lipsiţi depărtăşie. Biblia spune că noi suntem aşezaţi împreună, zidiţi împreună, moştenitori împreună,adunaţi împreună, strânşi împreună şi vom fi răpiţi împreună.2 Tu nu mai eşti de capul tău, săfaci numai ce vrei tu.Deşi relaţia ta cu Hristos este personală, Dumnezeu nu a intenţionat niciodată să fie privată. Infamilia lui Dumnezeu tu eşti legat de toţi ceilalţi credincioşi şi noi vom aparţine unii altorapentru veşnicie. Biblia spune: „In Hristos, noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup şifiecare membru aparţine tuturor celorlalţi136Viaţa condusă de scopuri
  • 148. Urmarea lui Hristos include apartenenţa, nu doar credinţa. Noi suntem membri ai Trupului Său - Biserica.C. S. Lewis a observat că expresia a fi membru are origine creştină, dar lumea a golit-o de semnificaţia eioriginală. Magazinele oferă reduceri „membrilor", iar cei ce fac reclamă folosesc numele membrilor ca săcreeze liste de adrese. în biserici, calitatea de membru este redusă adesea la o simplă adăugare a numeluitău într-un tabel, fără nici o responsabilitate sau aşteptare din partea ta.Pentru Pavel, a fi „membru" al bisericii a însemnat a fi un organ vital al unui trup viu, o parteindispensabilă a Trupului lui Hristos, parte legată de celelalte. Noi trebuie să recuperăm şi să practicămsemnificaţia biblică a calităţii de membru. Biserica este un Trup, nu o clădire; un organism, nu oorganizaţie.Pentru ca organele trupului tău să-şi împlinească scopul trebuie să fie conectate la trupul tău. Acelaşiadevăr este valabil şi pentru tine ca parte a Trupului lui Hristos. Tu ai fost creat pentru un rol specific, darvei rata acest al doilea scop al vieţii tale dacă nu vei fi ataşat la o biserică locală vie. Noi ne descoperimrolul în viaţă prin intermediul relaţiilor pe care le avem cu alţii. Biblia ne spune: „Fiecare parte îşiprimeşte semnificaţia din Trup ca întreg, şi nu invers. Trupul despre care vorbim este Trupul lui Hristosformat din oameni aleşi. Fiecare dintre noi îşi găseşte semnificaţia şi funcţiunea ca parte a trupului Său.Insă, asemenea unui deget tăiat, de la mână sau de la picior, noi nu am mai însemna prea mult, nu-i aşa?cc5Dacă un organ este separat cumva de trupul său, se usuca şi moare. Nu poate exista de unul singur, şi nicitu nu poţi. Separata şi deconectată de puterea de viaţă a unei biserici locale, viaţa ta spiritualá se va veştejişi în cele din urmă va înceta să existe.6 Iată de ce primul simptom al declinului spiritual este de obiceiprezenţa neconsecventă la serviciile de închinare şi la alte întâlniri ale credincioşilor. Când ne pierdeminteresul faţă de părtăşie, toate celelalte încep să intre în declin.2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu137
  • 149. BISERICA TA LOCALĂIn afară de câteva excepţii importante care se referă la toţi credincioşii din întreaga istorie, aproape defiecare dată când cuvântul biserică este folosit în Biblie, acesta se referă la o adunare locală, vizibilă. NoulTestament presupune apartenenţa credincioşilor la o adunare locală. Creştinii care nu erau membri ai uneiadunări locale erau cei aflaţi sub disciplina bisericii, care fuseseră daţi afară din părtăşie datorită unuipăcat cunoscut de toţi.11Biblia spune că un creştin fără o biserică locală este asemenea unui organ fără trup, unei oi fără turmă sauasemenea unui copil fără familie. Aceasta este o stare nenaturală. Biblia spune: „Voi aparţineţi casei luiDumnezeu împreună cu toţi creştinii"}2Cultura individualismului independent în care trăim a creat mulţi orfani spirituali - credincioşi care astăzisunt într-o biserică,138Viaţa condusă de scopuri
  • 150. Apartenenţa ta la familia lui Dumnezeu nu este nici lipsită de importanţă, nici ceva ce poate fiignorat din când în când. Biserica este agenda lui Dumnezeu pentru lume. Isus a spus: „Eu îmivoi zidi Biserica, şi toate puterile iadului nu o vor putea cuceri". Biserica este indestructibilă şiva exista veşnic. Ea va supravieţui acestui univers, şi tot aşa se va întâmpla şi cu rolul tău în ea.Persoana care spune: „Eu nu am nevoie de biserică" este fie arogantă, fie ignorantă. Biserica esteatât de importantă încât Isus a murit pe cruce pentru ea: „Hristos a iubit Biserica şi Şi-a datviaţa pentru eaa.8 univers, si tot aşa se va întămpa şi cu rolul tău în ea.Biblia numeste Biserica„Mireasa lui Hristosa şi „Trupul lui Hristos.Nu pot să-mi imaginez că l-aş putea spune lui Isus: „Te iubesc, dar nu-mi place soţia Ta",ori: „PeTine Te accept, dar îţi resping trupul Tău". Dar facem asta ori de câte ori părăsim saudesconsiderăm biserica, ori ne plângem de ea. In schimb, Dumnezeu ne porunceşte să iubimBiserica aşa cum o iubeşte El. Biblia spune: „Iubiţi-vă familia spirituală".10 Este trist, dar mulţicreştini folosesc biserica, dar nu o iubesc.
  • 151. iar mâine în alta - fără nici o identitate, fără să dea socoteală nimănui şi fără nici o dedicare. Mulţicred că pot fi „creştini buni" fără a face parte dintr-o biserică locală, ori chiar fără să participe laserviciile unei biserici locale, dar Dumnezeu este cu totul împotriva unei astfel de idei. Bibliaoferă multe motive convingătoare pentru a fi dedicat şi activ într-o biserică locală.DE CE AI NEVOIE DE FAMILIA UNEI BISERICIFamilia unei biserici te identifică drept un credincios adevărat. Eu nu pot pretinde că-Lurmez pe Hristos dacă nu sunt devotat unui grup specific de ucenici. Isus a spus: „Dragosteavoastră, a unora pentru ceilalţi, va dovedi lumii că voi sunteţi ucenicii Mei".13Când noi ne strângem împreună în dragoste ca o familie a bisericii formată din medii, rase şistatute sociale diferite, depunem o puternică mărturie în faţa lumii.14 Nu tu singur eşti Trupul luiHristos. Noi suntem trupul Lui - împreună, nu separaţi.15Familia unei biserici te scoate din izolarea ta egoistă. Biserica locală este sala de clasă în careînveţi cum să trăieşti în familia lui Dumnezeu. Este un laborator pentru practicarea dragosteiînţelegătoare şi neegoiste. Ca membru participant tu înveţi să ai grijă de alţii şi să participi laexperienţele altora: „Dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este 16preţuit un mădular, toate SAPTESPREZECEA^ mădularele se bucură împreună cu el". Numaiprintr-un contact regulat cu credincioşi obişnuiţi şi imperfecţi putem învăţa adevărata părtăşie şiputem experimenta adevărul Noului Testament de a fi conectaţi şi dependenţi unii de alţii.17Părtăşia biblică înseamnă a fi la fel de dedicaţi unii altora cât suntem de dedicaţi lui Isus Hristos.Dumnezeu aşteaptă ca noi să I ne dăm vieţile unii pentru alţii. Mulţi creştini care ştiu Ioan 3:16nu ştiu că există şi 1 Ioan 3:16: „Isus Hristos Şi-a dat viaţa pentru noi; şi noi trebuie să ne dămvieţile pentru fraţii noştri".18 Acesta este felul de dragoste jertfitoare pe care Dumnezeu aşteaptăca s-o arăţi altor credincioşi - a fi gata să-i iubeşti aşa cum te iubeşte Isus.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu139
  • 152. Familia unei biserici te ajută să-ţi dezvolţi muşchii spirituali. Nu vei creşte în maturitate doar fiindprezent la serviciile de închinare ca un spectator pasiv. Numai participând la întreaga viaţă a bisericiilocale îţi dezvolţi muşchii spirituali. Biblia spune: „In timp ce fiecare parte îşi face lucrarea sa specială,aceasta le ajută pe celelalte părţi să crească, aşa că întregul Trup este sănătos, se dezvoltă şi este plin dedragoste".19In Noul Testament expresiile „unii pe alţii" şi „unii pentru alţii", cu variantele lor, sunt folosite de pestecincizeci de ori. Ni se porunceşte să ne iubim unii pe alţii, să ne rugăm unii pentru alţii, să ne încurajămunii pe alţii, să ne sfătuim unii pe alţii, să ne salutăm unii pe alţii, să ne slujim unii altora, să ne învăţămunii pe alţii, să ne acceptăm unii pe alţii, să ne cinstim unii pe alţii, să ne purtăm sarcinile unii altora, să neiertăm unii pe alţii, să ne supunem unii altora, să ne dedicăm unii altora şi multe alte slujiri reciproce. Astaînseamnă să fii membru al bisericii din punct de vedere biblic! Acestea sunt „responsabilităţile talefamiliale", pe care Dumnezeu aşteaptă să le împlineşti într-o biserică locală. Cu cine faci aceste lucruri?S-ar putea să pară mai uşor să fii sfânt când nu este nimeni prin preajmă ca să pună piedici preferinţelortale, dar aceasta este o sfinţenie falsă, neîncercată. Izolarea dă naştere la înşelare; este uşor să ne înşelămcrezând că suntem maturi dacă nu este cine să ne încerce. Maturitatea reală se manifestă în relaţii.Pentru a creşte, pe lângă Biblie, mai avem nevoie de ceva; avem nevoie de alţi credincioşi. Creştem mairepede şi mai puternici învăţând unii de la alţii şi dându-ne socoteală unii altora. Când alţii împărtăşesc cei-a învăţat Dumnezeu, învăţ şi cresc şi eu. Trupul lui Hristos are nevoie de tine. Dumnezeu are un rolunic pentru tine în familia Lui. Acest rol se numeşte „slujirea" ta şi Dumnezeu te-a înzestrat pentru aceastălucrare: „Fiecăruia dintre noi i se dă un dar spiritual ca mijloc pentru a ajuta întreaga bisericăr.20Biserica ta locală este locul pe care Dumnezeu 1-a conceput pentru tine ca să-ţi descoperi, să-ţi dezvolţi şisă-ţi foloseşti darurile. S-ar putea să ai şi o slujire mai extinsă, dar aceasta este în plus faţă de slujirea tadin biserica locală. Isus nu a promis că va zidi lucrarea ta, ci a promis că va zidi Biserica Sa.140Viaţa condusă de scopuri
  • 153. Tu vei lua parte Ia misiunea lui Hristos în lume. Când Isus a umblat pe pământ, Dumnezeu alucrat prin trupul fizic al lui Hristos; astăzi El foloseşte Trupul Lui spiritual. Biserica esteinstrumentul de lucru al lui Dumnezeu pe pământ. Noi nu trebuie doar să arătăm dragostea luiDumnezeu iubindu-ne unii pe alţii, ci trebuie să o ducem împreună la restul lumii. Acesta este unprivilegiu incredibil ce ni s-a dat nouă tuturor. Ca membre ale Trupului lui Hristos noi suntemmâinile Lui, picioarele Lui, ochii Lui şi inima Lui. El lucrează în lume prin noi. Fiecare din noiîşi are propria contribuţie. Pavel ne spune: „El ne-a creat pe fiecare dintre noi prin Hristos Isuspentru a ne alătura Lui în lucrarea pe care o face, lucrarea bună pe care a pregătit-o pentru nois-o facem şi de care ar fi de preferat să ne fi apucat deja".2Familia unei biserici te va ajuta să nu cazi. Nici unul dintre noi nu este imun la ispită. într-osituaţie potrivită, tu şi eu suntem capabili de orice păcat.22 Dumnezeu ştie asta şi, de aceea, ne-adat fiecăruia responsabilitatea de a veghea asupra altora. Biblia spune: „încurajaţi-vă unii pe alţiiîn fiecare zi. . . pentru ca nici unul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului".2„Vezi-ţi de treaba ta!" nu este o expresie creştină. Noi suntem chemaţi şi ni s-a poruncit să neimplicăm în viaţa altora. Dacă ştii pe cineva care şovăie chiar acum pe cale este responsabilitateata să te duci la el şi să-1 aduci înapoi la părtăşie. Iacov ne spune:„Dacă ştiţi oameni care s-au rătăcitde la adevărul lui Dumnezeu nurenunţaţi la ei. Mergeţi si căutaţi-i. Isus nu a promis că va zidi 24Aduceţi-i înapoi". lucrarea ta, ci a promis că vaUn alt beneficiu al unei biserici zidi Biserica Sa.locale este faptul că aceasta asigură protecţia spirituală a slujitorilor evlaviosi.Dumnezeu dá lide-rilor păstori responsabilitatea de a păzi, proteja, apăra şi de-a se îngriji de bunăstarea spirituală aturmei Sale.25 Ni se spune: „Lucrarea lor este să vegheze asupra sufletelor voastre, si stiu că vorda socoteală de ele lui Dumnezeu".26Satan îi iubeşte pe credincioşii separaţi, deconectaţi de la viaţa Trupului, izolaţi de familia luiDumnezeu şi care nu dauSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu141
  • 154. socoteală înaintea nici unui slujitor spiritual, pentru că ştie că ei sunt lipsiţi de apărare şi fărăputere în faţa atacurilor lui.TOTUL SE AFLĂ ÎN BISERICĂÍn cartea mea Biserica - o pasiune, o viziune, am explicat că pentru a trăi o viaţă sănătoasă esteesenţial să faci parte dintr-o biserică sănătoasă. Nădăjduiesc că vei citi şi acea carte, deoarece eate va ajuta să înţelegi că Dumnezeu a conceput Biserica Sa tocmai ca să te ajute să împlineşti celecinci scopuri pe care le are cu viaţa ta. El a creat Biserica să împlinească cele mai adânci cincinevoi ale tale: un scop pentru care să trăieşti, oameni cu care să trăieşti, principii pentru viaţă, ocredinţă pe care s-o trăieşti şi puterea de a trăi. Nu există nici un alt loc pe pământ unde să poţigăsi toate aceste cinci beneficii într-un singur loc. Scopurile lui Dumnezeu pentru Biserica Sasunt identice cu cele cinci scopuri ale Sale pentru tine. închinarea te ajută să te concentreziasupra lui Dumnezeu; părtăşia te ajută să faci faţă problemelor vieţii; ucenicizarea te ajută să-ţiîntăreşti credinţa; slujirea te ajută să-ţi descoperi talentele; evanghelizarea te ajută să-ţiîndeplineşti misiunea. Nu există nimic altceva pe pământ ca şi Biserica!ALEGEREA TAÍntotdeauna când se naşte un copil, el sau ea devine automat parte a familiei universale aomenirii. Dar, în acelaşi timp, acel copil trebuie să devină membrul unei familii specifice, pentrua-şi primi hrana şi îngrijirea necesară ca să crească sănătos şi puternic. Acest adevăr este valabilşi pe plan spiritual. Când ai fost născut din nou, ai devenit automat parte a familiei universale alui Dumnezeu, dar în acelaşi timp ai nevoie să devii membru al unei expresii locale a familiei luiDumnezeu.Diferenţa între un vizitator al bisericii şi un membru al bisericii este devotamentul. Vizitatoriisunt spectatori din afară; membrii sunt implicaţi în slujire. Vizitatorii sunt consumatori; membriisunt contribuabili. Vizitatorii vor să beneficieze de pe urma142Viaţa condusă de scopuri
  • 155. bisericii fără să-şi asume nici o responsabilitate. Ei sunt ca şi cuplurile care vor să trăiascăîmpreună fără să se dedice căsătoriei.De ce este important să devii parte dintr-o biserică locală? Pentru că aceasta dovedeşte că eştidedicat în realitate, nu doar în teorie, fraţilor tăi şi surorilor tale spirituale. Dumnezeu vrea săiubeşti oameni reali, nu oameni ideali. Iţi poţi irosi toată viaţa căutând biserica perfectă, dar nu ovei găsi niciodată. Tu eşti chemat să iubeşti păcătoşi imperfecţi, aşa cum face şi Dumnezeu.Ín cartea Faptele Apostolilor creştinii din Ierusalim au fost foarte specifici în devotamentul lorunii pentru alţii. Ei au fost dedicaţi părtăşiei. Biblia spune: „Ei s-au dedicat învăţăturii apos-tolilor, vieţii trăite împreună, meselor comune si rugăciunilor".21 Dumnezeu aşteaptă de la tineacelaşi devotament astăzi.Viaţa creştină este mai mult decât o dedicare faţă de Hristos; aceasta include şi o dedicare faţă dealţi creştini. Creştinii din Macedonia au înţeles asta. Pavel a spus: „Aici întâi s-au dat pe ei înşisiDomnului, si apoi si nouă, prin voia lui Dumnezeu".28 Pasul următor după ce ai devenit copil allui Dumnezeu este să devii membru al unei biserici locale. Tu devii creştin dedicându-te pe tineînsuţi lui Hristos, dar devii membru într-o biserică dedicându-te unui grup specific de credincioşi.Prima decizie aduce mântuire; a doua aduce părtăşie.ZIUA A ŞAPTESPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Sunt chemat să aparţin, nu doar să cred.Verset de memorat: „Ín Hristos, noi, care suntem mulţi, alcătuim un singur trup si fiecaremembru aparţine tuturor celorlalţi". Romani 12:5 (Nrv)întrebare pentru meditare: Demonstrează nivelul meu de implicare în biserica locală că euiubesc şi sunt dedicat familiei lui Dumnezeu?SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu143
  • 156. Viaţa a fost concepută pentru a fi împărtăşită.Planul lui Dumnezeu pentru noi este să experimentăm viaţa împreună. Această experienţă împărtăşită estenumităpărtăşie în Biblie. Totuşi, astăzi, cuvântul şi-a pierdut mult din semnificaţia lui biblică. In prezent,de obicei „părtăşie" se referă la o conversaţie întâmplătoare, la socializare, mâncare şi distracţie.întrebarea: „Unde ai tu părtăşie?", înseamnă: „Unde mergi la biserică?"; „Rămâneţi la urmă pentrupărtăşie", înseamnă de obicei: „La terminarea întâlnirii din biserică rămâneţi la un ceai şi să mai stăm devorbă".Adevărata părtăşie înseamnă mult mai mult decât participarea la serviciile bisericii. Părtăşie înseamnă aexperimenta viaţa împreună. Ea include dragostea altruistă, împărtăşirea onestă, slujirea practică, dărniciajertfitoare, mângâierea înţelegătoare şi toate celelalte porunci din Noul Testament care se referă la relaţiilenoastre „unii cu alţii".144Viaţa condusă de scopuri
  • 157. Experimentarea vieţii împreunăFiecare din voi este parte a trupului lui Hristosşi aţi fost aleşi să trăiţi împreună în pace.Coloscni 3:15 (CEV)Cât de plăcut, cât de minunat este ca poporullui Dumnezeu să locuiască împreună în armonie!Psalmul 133:1 (TEV)
  • 158. Când este vorba despre părtăşie, mărimea grupului contează: Cu cât mai puţini, cu atât mai bine. Te poţiînchina împreună cu o mulţime, dar nu poţi avea părtăşie cu ea. Când grupul devine mai mare de vreo zeceoameni, cineva încetează să mai participe - de obicei persoana cea mai tăcută - şi câţiva oameni vordomina grupul.Isus a slujit în contextul unui grup mic de ucenici. El ar fi putut alege mai mulţi, dar a ştiut că doisprezeceeste numărul maxim de membri ai unui grup mic dacă este vorba ca fiecare să participe.Trupul lui Hristos, asemenea trupului tău, este în realitate o colecţie de multe celule mici. De aceea,fiecare creştin trebuie să fie implicat într-un grup mic din biserică, într-un grup de părtăşie, într-o clasă deşcoală duminicală, ori într-o clasă de studiu biblic. Acolo are loc comuniunea reală, nu într-o adunaremare. Dacă ne-am imagina biserica asemenea unui vapor, atunci grupurile mici sunt bărcile de salvareataşate de el.Dumnezeu a făcut o promisiune incredibilă referitoare la grupurile mici de credincioşi: „Acolo unde suntdoi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor".l Din nefericire, nici chiar apartenenţa la ungrup mic, nu garantează experimentarea unei comuniuni sau părtaşii reale. Multe grupuri de şcoalăduminicală sau grupuri mici sunt blocate în superficialitate şi nu au nici o idee ce înseamnă săexperimentezi o părtăşie adevărată. Care este diferenţa dintre o părtăşie adevărată şi una falsă?Ín părtăşia reală oamenii experimentează autenticitatea. Părtăşia autentică nu este superficială, oflecăreală de suprafaţă. Părtăşia adevărată este o comunicare de la inimă la inimă, pentru care uneori estenevoie de curaj. Părtăşia reală se realizează atunci când oamenii sunt cinstiţi cu privire la cine sunt şi cuceea ce se întâmplă în vieţile lor. Ei îşi împărtăşesc durerile, îşi exprimă sentimentele, îşi mărturisesceşecurile, îşi exprimă îndoielile, îşi admit temerile, îşi recunosc slăbiciunile şi solicită ajutorul şirugăciunile celorlalţi.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu145
  • 159. Autenticitatea este exact opusul a ceea ce găsim în unele biserici. ,Ín locul unei atmosfere de sinceritate şiumilinţă, găsim făţărnicie, minciună, politeţe superficială, conversaţie de suprafaţă şi oamenii joacă teatru.Oamenii poartă măşti, sunt tot timpul în defensivă şi se comportă ca şi cum totul ar fi roz în vieţile lor.Numai când suntem deschişi cu privire la vieţile noastre putem experimenta o părtăşie reală. Biblia spune:„Dacă trăim în lumină, după cum Dumnezeu însuşi este în lumină, putem avea părtăşie unii cu alţii. . .Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri".2 Lumea crede că apropierea are loc în întuneric, darDumnezeu spune că apropierea se petrece la lumină. Noifolosim întunericul ca să ne ascundem rănile, căderile, temerile,eşecurile şi defectele. Dar în lumină,lescoatem pe toate la iveala şi recunoaştem ce suntem in realitate. Bineînţeles că pentru a fi autentic este nevoieatât de curaj cât şi de umilinţă.Partasia reala se realizează atunci când oamenu sunt cinstiţi cu privire la cine suni si cu ceeace se întâmplă în vieţile lor.Ínseamnă să înfruntăm frica de-a ne expune, de-a fi răniţi şi respinşi din nou. De ce şi-ar asuma cinevaacest risc? Pentru că aceasta este singura cale de a creşte spiritual şi de a fi sănătos din punct de vedereemoţional. Biblia spune: „Faceţi din asta practica voastră obişnuită: Mărturisiţi-vă unii altora păcateleşi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să puteţi trăi împreună întregi şi vindecaţi. Noi creştem numai asumându-ne riscuri, şi cel mai mare risc dintre toate este să fim cinstiţi cu noi înşine şi cu alţii. In părtăşia realăoamenii experimentează reciprocitatea. Reciprocitatea este arta de a da şi de a primi. înseamnă adepinde unii de alţii. Biblia spune: ,.Modul în care Dumnezeu a conceput trupurile noastre este un modelpentru a înţelege vieţile noastre împreună ca biserică: fiecare parte depinde de toate celelalte părţi".4Reciprocitatea este esenţa părtăşiei: dezvoltarea relaţiilor reciproce, împărtăşirea responsabilităţilor şiajutorarea unora de către ceilalţi. Pavel a spus: „Vreau să ne ajutăm unii pe alţii cu146Viaţa condusă de scopuri
  • 160. credinţa pe care o avem. Credinţa voastră mă va ajuta pe mine, iar credinţa mea vă va ajuta pevoi".5Toţi suntem mai consecvenţi în credinţa noastră când alţii merg împreună cu noi şi neîncurajează. Biblia porunceşte darea de socoteală reciprocă, încurajarea reciprocă, slujireareciprocă, şi cinstirea reciprocă.6 In Noul Testament ni se porunceşte de peste cincizeci de ori săîndeplinim anumite slujbe „unii altora" şi „unii pentru alţii". Biblia spune:„Daţi-vă toate silinţelecasă faceţi lucrurile care duc la pace ţi la zidire reciprocă"?Tu nu eşti responsabil pentru toţi membrii Trupului lui Hristos, dar eşti responsabil de ei.Dumnezeu aşteaptă ca tu să faci tot ce poţi ca să-i ajuţi.Ín părtăşia reală oamenii experimentează compasiunea, înţelegerea celorlalţi. A-ţi manifestacompasiunea sau simpatia faţă de cineva nu înseamnă a-i da sfaturi sau a-i oferi un ajutor rapid,superficial, ci înseamnă a pătrunde înăuntru şi a lua parte la durerea lui sau a ei. Simpatia spune:„Ínţeleg situaţia prin care treci, şi ceea ce simţi nu este nici ciudat, nici deplasat".Astăzi uniinumesc aceasta „empatie", dar cuvântul biblic este „simpatie". Biblia spune: „Ca niste oamenisfinţi . . . fiţi înţelegători [simpatici] cu alţii, buni, smeriţi, blânzi si răbdători".Compasiunea sau simpatia împlineşte două nevoi omeneşti fundamentale: nevoia de a fi înţeles şinevoia de-a avea sentimentele confirmate. Ori de câte ori înţelegi şi confirmi sentimentele cuiva,contribui la dezvoltarea părtăşiei. Problema este că adesea noi suntem aşa de grăbiţi să punemlucrurile la punct că nu avem timp să simţim cu oamenii şi să-i înţelegem. Ori suntem preaocupaţi cu propriile noastre răni. Autocompătimirea duce la secarea simpatiei pentru alţii.Există niveluri diferite de părtăşie şi fiecare este potrivit pentru vremuri diferite. Cele mai simpleniveluri de părtăşie este părtăsia împărtăsirii şi părtăşia studierii Cuvântului lui Dumnezeuîmpreună. Un nivel maiOri de câte ori înţelegi şi confirmisentimentele cuiva, contribui ladezvoltarea părtăşiei.SCOPUL #2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu147
  • 161. adânc al părtăşiei este părtăşia slujirii, când lucrăm împreună în timpul unor călătorii misionare sauproiecte de ajutorare. Cel mai adânc şi mai intens nivel al părtăşiei este părtăşia suferinţei,9 unde noiintrăm în durerea şi supărarea altuia şi ne purtăm sarcinile unii altora. Creştinii care înţeleg cel mai bineacest nivel sunt credincioşii din întreaga lume care sunt persecutaţi, dispreţuiţi şi deseori martirizaţi pentrucredinţa lor.Biblia ne porunceşte: „Când treceţi prin necazuri şi probleme, ajutaţi-vă unii pe alţii şi astfel veţi împlinilegea lui Hristos".w în vremuri de criză, necaz şi nesiguranţă avem cel mai mult nevoie unii de alţii. Cândcircumstanţele ne apasă atât de mult încât credinţa noastră începe să se clatine, atunci avem nevoie cel maimult de prieteni credincioşi. Avem nevoie de un grup mic de prieteni care să creadă în Dumnezeu pentrunoi şi să ne ajute să depăşim acea situaţie de criză. într-un grup mic, Trupul lui Hristos este real şi tangibilchiar şi atunci când Dumnezeu pare distant. în timpul suferinţei sale, Iov a simţit o nevoie disperată după oastfel de părtăşie. El a strigat: „ Un om disperat ar trebui să aibă parte de devotamentul prietenilor săi,chiar dacă el uită frica de Cel Atotputernic".11In părtăşia reală oamenii experimentează mila. Părtăşia este un loc al harului, unde greşelile nu suntaduse mereu în discuţie, ci sunt îndepărtate. Părtăşia are loc atunci când mila biruie dreptatea.Toţi avem nevoie de milă fiindcă toţi ne poticnim, cădem şi avem nevoie de ajutor ca să revenim la caleacea dreaptă. Noi trebuie să avem milă faţă de ceilalţi şi să fim gata să primim milă de la ei. Dumnezeuspune: „Când cineva păcătuieşte, trebuie să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu renunţe la credinţă dincauza disperării".x 2 Tu nu poţi avea părtăşie fără iertare. Dumnezeu ne avertizează: „Să nu purtaţiniciodată pică nimănui",13 pentru că amărăciunea şi resentimentele distrug întotdeauna părtăşia. Deoarecesuntem oameni păcătoşi, imperfecţi, în mod inevitabil ne rănim unii pe alţii când suntem împreună pentruun timpZIUA A OPTSPREZECEA:EXPERIMENTAREAVIEŢII ÎMPREUNĂ148Viaţa condusă de scopuri
  • 162. suficient de lung. Uneori ne jignim unii pe alţii în mod intenţionat, alteori neintenţionat, darindiferent de situaţie, este nevoie de foarte mult har şi foarte multă milă pentru a crea şi a menţinepărtăşia. Biblia spune: „Trebuie să permiteţi si celorlalţi să jertfeascá si să iertaţi pe cel care v-arănit sau ofensat. Nu uitaţi că Domnul v-a iertat; deci trebuie să-i iertaţi pe alţii".14Mila lui Dumnezeu faţă de noi ne motivează să avem şi noi milă faţă de alţii. Aminteşte-ţi căniciodată nu va trebui să ierţi pe cineva mai mult decât te-a iertat Dumnezeu pe tine. Ori de câteori eşti rănit de cineva, ai de făcut o alegere. Trebuie să te întrebi: Pentru ce îmi voi folosi energiaşi emoţiile: pentru răzbunare sau pentru soluţionarea problemei? Nu le poţi face pe amândouă.Mulţi oameni nu sunt dispuşi să arate milă faţă de alţii pentru că nu înţeleg diferenţa dintreîncredere şi iertare. Iertarea înseamnă uitarea trecutului. încrederea are de-a face cu comportareaviitoare.Iertarea trebuie să aibă loc imediat, indiferent dacă persoana în cauză ne-o cere sau nu; încredereatrebuie reconstruită în timp. Íncrederea necesită o examinare a trecutului. Dacă cineva te răneşteîn mod repetat, Dumnezeu îţi porunceşte să-1 ierţi imediat, dar nu se aşteaptă ca să te încreziiarăşi imediat în el, şi nu se aşteaptă de la tine ca să-1 laşi să te rănească în continuare. El trebuiesă demonstreze că s-a schimbat, iar acest lucru se vede în timp. Cel mai bun mediu pentrurestaurarea încrederii este cadrul favorabil al unui grup mic, care oferă încurajare şi cereresponsabilitate din partea membrilor.Există multe alte beneficii pe care le vei experimenta făcând parte dintr-un grup mic dedicatpărtăşiei adevărate. Aceasta este o parte esenţială a vieţii tale creştine, pe care nu o poţi trece cuvederea. De-a lungul a 2.000 de ani creştinii s-au adunat împreună, în mod regulat, în grupurimici pentru părtăşie. Dacă nu ai făcut niciodată parte dintr-un grup ori dintr-o clasă de acest fel,nu poţi să-ţi dai seama ce-ţi lipseşte.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu149
  • 163. 150Viaţa condusă descopuri
  • 164. Ín capitolul următor vom vedea ce trebuie să facem ca să creăm acest tip de comuniune cu alţicredincioşi, dar eu nădăjduiesc că acest capitol te-a făcut să doreşti să experimentezi autentici-tatea, reciprocitatea, compasiunea,înţelegerea şi mila unei părtaşii reale. Tu ai fost creat pentrucomuniune.ZIUA A OPTSPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEU Gândul zilei: Am nevoie de alţii în viaţa mea.Verset de memorat: „Când treceţi prin necazuri şi probleme, ajutaţi-vă unii pe alţii şi astfelveţi împlini legea lui Hristos". Galateni 6:2 (NLT)întrebare pentru meditare: Care este pasul pe care îl pot face astăzi pentru a avea o părtăşiemai reală, de la inimă la inimă, cu un alt credincios?
  • 165. Comunitatea sau grupul de credincioşi din care faci parte necesită dedicare.Numai Duhul Sfánt poate crea o părtăşie reală între credincioşi, dar El o cultivă cu ajutorulalegerilor şi angajamentelor pe care le facem noi. Pavel scoate în evidenţă aceastăresponsabilitate dublă când spune: „Voi sunteţi uniţi împreună cu pace prin intermediul DuhuluiSfânt, deci daţi-vă toate silinţele ca să continuaţi să trăiţi împreună în acest fela. Pentru formareaunei comunităţi creştine pline de dragoste este nevoie atât de puterea lui Dumnezeu cât şi deeforturile noastre.Din nefericire, mulţi oameni cresc în familii cu relaţii nesănătoase, astfel că le lipsescdeprinderile relaţionale necesare pentru o părtăşie reală. Ei trebuie învăţaţi cum să trăiască înarmonie cu ceilalţi membri ai familiei lui Dumnezeu şi cum săSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu151
  • 166. Dezvoltarea comunităţiiPuteţi dezvolta o comunitate sănătoasă şi robustă,care are o relaţie bună cu Dumnezeu si se bucura de rezultateleacesteia numai dacă vă daţi toate silinţele să trăiţi în armonieunii cu alţii, tratându-vă unii pe alţii cu demnitate si cinste.Jacov3:i8 (Msg)Ei s-au dedicat pe ei înşişi învăţăturii apostolilor,vieţii trăite împreună, meselor comune,şi rugăciunilor.Faptele Apostolilor 2:42 (Msg)
  • 167. se raporteze la aceştia. Din fericire, Noul Testament este plin de instrucţiuni despre felul în care putemîmpărtăşi viaţa împreună. Pavel afirmă: „îţi scriu aceste lucruri. . . [ca] să stii cum trebuie să trăieşti înfamilia lui Dumnezeu. Această familie este biserica".2Dacă te-ai săturat de o părtăşie falsă şi vrei să cultivi o părtăşie reală şi o comuniune plină de dragoste îngrupul tău mic, în clasa de şcoală duminicală şi în biserică trebuie să faci câteva alegeri dificile şi să-ţiasumi câteva riscuri.Dezvoltarea comunităţii necesită sinceritate. Va trebui să-ţi pese suficient de mult de ceilalţi ca să spuiadevărul în dragoste, chiar dacă ai prefera să acoperi o problemă ori să ignori o divergenţă. Deşi este multmai uşor să tăcem când unii dintre noi îşi fac rău lor înşişi sau altora printr-un obicei păcătos, o astfel deatitudine nu este o dovadă de dragoste din partea noastră. Cei mai mulţi oameni nu au pe nimeni în viaţalor care să-i iubească suficient de mult ca să le spună adevărul (chiar dacă uneori acest lucru este dureros)şi ei continuă să meargă pe căile autodistrugerii. Adesea noi ştim ce trebuie să spunem cuiva, dar frica dinnoi ne împiedică să spunem adevărul respectiv. Multe părtaşii au fost sabotate de frică: Nimeni nu a avutcurajul să spună adevărul într-un grup în timp ce un membru al grupului îşi ruina viaţa.Biblia ne porunceşte să „spunem adevărul în dragoste", pentru că nu există părtăşie fără sinceritate.Solomon a spus:„Un răspuns sincer este semnul unei prietenii adevărate".4 Uneori asta înseamnă să-ţipese suficient de mult de cineva pentru ca să-1 confrunţi, în dragoste, pe cel care păcătuieşte sau esteispitit să păcătuiască. Pavel spune: „Fraţilor şi surorilor, dacă cineva din grupul vostru face vreogreşeală, voi, care sunteţi spirituali, trebuie să mergeţi la persoana respectivă şi s-o ajutaţi cu blândeţesă se îndreptear.5Ín multe biserici şi chiar în grupuri mici, părtăşia rămâne superficială pentru că membrilor acestora le estefrică de conflict. Ori de câte ori apare vreo problemă care poate cauza tensiune ori disconfort, aceasta estemuşamalizări imediat152 Viaţa condusă de scopuri
  • 168. Când conflictul este abordatşi tratat corect, noi ne apropiemunii de alţii.pentru a se păstra un sentiment fals de pace. „împăciuitorul" intervine imediat şi încearcă să aşeze la locullor penele zburlite ale tuturor, problema nu este rezolvată niciodată şi toţi trăiesc cu o frustrare profundă.Toţi cunosc problema, dar nimeni nu o discută deschis. Aceasta creează un mediu nesănătos al secretelorunde bârfa prosperă. Soluţia lui Pavel a fost directă: „Nu mai minţiţi, nu vă mai prefaceţi. Spuneţiaproapelui vostru adevărul. La urma urmelor, în Trupul lui Hristos, toţi suntem legaţi unii de alţii. Dacăîi minţiţi pe alţii, veţi sfârşi prin a vă minţi pe voi înşivă".6Părtăşia reală, indiferent dacă este vorba despre părtăşia dintr-o căsătorie, prietenie sau biserică, depindede sinceritate. De fapt, în orice relaţie tunelul conflictului este coridorul care duce la apropiere. Atâta timpcât nu veţi aborda deschis şi nu veţi îndepărta barierele adânci, nu veţi ajunge niciodată aproape unii dealţii. Când conflictul este abordat şi tratat corect, noi ne apropiem unii de alţii privind în faţă neînţelegeriledintre noi şi rezolvându-le. Biblia spune: „La urma urmei, oamenii apreciază sinceritatea mai mult decâtmăgulirea".Vorbirea sinceră, deschisă, nu-ţi dă dreptul să spui tot ce vrei, oriunde şi oricând vrei. Aceasta nuînseamnă că poţi să dai dovadă de lipsă de bun simţ. Biblia ne spune că există un timp potrivit şi un modpotrivit pentru a face orice lucru.8 Vorbele necugetate produc răni de durată. Dumnezeu ne spune că înbiserică trebuie să vorbim unii cu alţii aşa cum vorbesc între ei membri unei familii cu cei dragi ai lor:„Nu folosi niciodată cuvinte aspre când îl corectezi pe un bătrân, ci vorbeşte cu el ca şi cum ar fi tatăltău. Vorbeşte cu bărbaţii mai tineri ca şi cum ar fi fraţii tăi; cu femeile mai în vârstă ca şi cum ar fi mamata; cu femeile mai tinere, ca şi cum ar fi surorile tale".9Este trist, dar mii de biserici au fost distruse datorită lipsei de sinceritate. Pavel a trebuit să mustre bisericadin Corint pentru pasivitatea de care au dat dovadă permiţând existenţa imoralităţiiSCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu153
  • 169. în părtăşia lor. Pentru că nici unul nu a avut curajul să înfrunte păcatul, el a spus: „Nu trebuie săpriviţi pur şi simplu în altă parte sperând că problema se va rezolva de la sine. Abordaţi-odeschis si ocupaţi-vă de ea . . . Devastarea şi stânjeneala sunt de preferat condamnării. . .Treceţi cu vederea ca şi cum ar fi ceva lipsit de însemnătate, dar nu este aşa . . . nu trebuie să văcomportaţi ca şi cum totul ar merge bine când unul dintre fraţii voştri creştini duce o viaţăimorală sau necinstită, este neserios în relaţia sa cu Dumnezeu sau grosolan cu prietenii, seîmbată sau devine lacom şi jefuitor. Nu puteţi fi de acord cu o astfel de situaţie, considerând căeste o comportare acceptabilă. Noi nu suntem răspunzători de ceea ce fac cei din afară, dar oarenu avem nişte responsabilităţi faţă de credincioşii din comunitatea noastră?Dezvoltarea comunităţii necesită umilinţă. Íngâmfarea,automulţumirea şi mândria íncápátánatádistrug părtăşia mai repede decât orice altceva. Mândria construieşte ziduri între oameni; umilinţaconstruieşte punţi. Umilinţa este uleiul care înlesneşte şi moderează relaţiile. De aceea spuneBiblia: „Toţi, în legăturile voastre, să fiţi îmbrăcaţi cu smerenie".n îmbrăcămintea potrivităpentru părtăşie este o atitudine umilă sau smerită.Versetul de mai sus continuă: „pentru că Dumnezeu Se opune celor mândri, dar celor smeriţi ledă har1. Acesta este celălalt motiv pentru care trebuie să fim smeriţi: Mândria împiedicămanifestarea harului lui Dumnezeu în vieţile noastre, şi noi avem nevoie de har pentru a creşte, ane schimba, a ne vindeca şi a-i ajuta pe alţii. Noi primim harul lui Dumnezeu atunci cândrecunoaştem smeriţi că avem nevoie de el.Umilinţa nu înseamnă a te desconsidera, ci a te gândi mai puţin la tine însuţi.Biblia spune că ori de câte ori suntem plini de mândrie, noi trăim în opoziţie cu Dumnezeu!Acesta este un mod de viaţă prostesc şi periculos.Există modalităţi practice prin care îţi poţidezvolta umilinţa, şi anume: recunoscându-ţi slăbiciunile, manifestând răbdare faţă deslăbiciunile altora, fiind deschis la corectare şi îndreptând atenţia celorlalţi spre alţii, nu spre tineînsuţi. Pavel ne-a sfătuit:154Viaţa condusă de scopuri
  • 170. „Trăiţi în armonie unii cu alţii. Nu încercaţi să vă daţi mari, ci bucuraţi-vă de tovărăşiaoamenilor obişnuiţi. Să nu vă închipuiţi că ştiţi totul".13 Creştinilor din Filipi le-a scris: „Daţi maimultă cinste altora decât vouă înşivă. Nu fiţi interesaţi numai de propria viaţă, ci fiţi interesaţi şide vieţile celorlalţi".14Umilinţa nu înseamnă a te desconsidera, ci a te gândi mai puţin la tine însuţi. Umilinţa înseamnăZIUA A NOUĂSPREZECEA: a te gândi mai mult la alţii. Oamenii umili se concentrează atât de mult asupra slujirii altora încâtnu se mai gândesc la ei înşişi.Dezvoltarea comunităţii necesită curtoazie. Curtoazia înseamnă respectarea diferenţelor dintrenoi, luarea în considerare a sentimentelor celorlalţi, şi a fi răbdători cu oamenii care ne irită.Biblia spune: „Trebuie să ne purtăm «sarcina» de a manifesta consideraţie faţă de îndoielile şitemerile celorlalţi".15 Pavel a spus lui Tit: „Poporul lui Dumnezeu trebuie să aibă o inimă mareşi să fie curtenitor faţă de toţi oamenii"6Ín fiecare biserică şi în fiecare grup mic, există întotdeauna cel puţin o persoană „dificilă", şi deobicei sunt mai multe. Este posibil ca aceste persoane să aibă nevoi emoţionale speciale,nesiguranţe adânci, maniere iritante ori deprinderi sociale nesatisfăcătoare. Le-am putea numipersoane NHS - „Necesită Har Suplimentar".Dumnezeu i-a pus pe aceşti oameni în mijlocul nostru atât pentru beneficiul lor cât şi al nostru. Eisunt o oportunitate pentru creştere şi un test al părtăşiei: Íi vom iubi noi ca fraţi şi surori şi îi vomtrata cu demnitate?Íntr-o familie, acceptarea nu se bazează pe inteligenţă, frumuseţe sau talent, ci pe faptul căaparţinem unii altora. Noi apărăm şi protejăm familia. Poate că un membru al familiei are ojudecată mai redusă, dar este de-al nostru. Tot aşa, Biblia spune: „Fiţi dedicaţi unii altora caîntr-o familie iubitoare. Excelaţi în manifestarea respectului faţă de ceilalţi".11Adevărul este că noi toţi avem capricii şi trăsături enervante, dar comunitatea nu are nimic de-aface cu compatibilitatea.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu155
  • 171. Baza părtăşiei noastre este relaţia noastră cu Dumnezeu: Noi formăm o familie.Una dintre cheile curtoaziei este înţelegerea mediului din care vin oamenii. Descoperă-le istoria. Când veiştii prin ce au trecut, vei fi mai înţelegător. Ín loc să te gândeşti cât drum mai au de parcurs, gândeşte-tecâtă cale au străbătut până aici, în pofida durerilor lor.O altă caracteristică a curtoaziei este să nu minimalizezi îndoielile cuiva. Faptul că ţie nu ţi-e frică de cevanu înseamnă că o astfel de frică nu este un sentiment justificat. Părtăşia reală are loc atunci când oameniiştiu că pot să-şi exprime îndoielile şi temerile fără să fie judecaţi de ceilalţi.Dezvoltarea comunităţii necesită confidenţialitate. Numai în mediul sigur al acceptării calde şi alconfidenţialităţii demne de încredere oamenii se vor deschide şi îşi vor împărtăşi cele mai adânci răni şicele mai mari nevoi şi greşeli. Confidenţialitatea nu înseamnă să taci când fratele şi sora ta păcătuiesc, ciînseamnă că ceea ce se împărtăşeşte în grupul tău trebuie să rămână în grupul tău, şi grupul trebuie să seocupe de problemele respective şi să le rezolve, nu să bârfească spunându-le altora.Părtăşia bisericii este mai importanta decât orice individ.Dumnezeu urăşte bârfa sau clevetirea, în special când este deghizată ca „cerere de rugăciune" pentrucineva. Dumnezeu zice: „Bârfa este răspânditá de către oamenii răi; aceştia dau naştere la necazuri şirup prieteniile". Bârfa provoacă întotdeauna răni şi diviziuni şi distruge părtăşia, şi Dumnezeu spunelimpede că trebuie să ne împotrivim celor care cauzează diviziuni între creştini.19 Este posibil ca aceştia săse supere şi să părăsească grupul tău ori biserica dacă îi confrunţi în legătură cu acţiunile lor care îi despartpe oameni, dar părtăşia bisericii este mai importantă decât orice individ.Dezvoltarea comunităţii necesită frecvenţă. Trebuie să te întâlneşti frecvent şi regulat cu grupul tăupentru a dezvolta o156Viata condusă de scopuri
  • 172. părtăşie adevărată. Relaţiile au nevoie de timp. Biblia ne spune: „Să nu renunţăm la obiceiulnostru de-a ne întâlni împreună, aşa cum fac unii; în schimb, haideţi să ne încurajăm unii pealţii". Trebuie să ne dezvoltăm obiceiul de-a ne întâlni împreună. Un obicei este ceva ce facifrecvent, nu ocazional. Trebuie să petreci timp cu oamenii - mult timp — pentru a dezvolta relaţiiadânci. Părtăşia este aşa de superficială în multe biserici pentru că nu petrecem mult timpîmpreună, iar atunci când suntem împreună de obicei ascultăm o singură persoană care vorbeşte.Comunitatea se zideşte nu pe comoditate („ne adunăm împreună când ne place"), ci peconvingerea că avem nevoie de părtăşie pentru sănătatea noastră spirituală. Dacă vrei să cultivi opărtăşie reală, va trebui să te duci la întâlnire şi când nu eşti dispus să mergi, deoarece crezi căaceasta este importantă. Creştinii din primul secol se întâlneau zilnic: „Ei se închinau împreunăîn mod regulat la Templu, în fiecare zi, se întâlneau în grupuri mici în case pentru a lua parte laCina Domnului şi serveau masa împreună, cu mare bucurie şi recunoştinţă. Pentru părtăşietrebuie să investeşti timp.Dacă faci parte dintr-un grup mic sau dintr-o clasă vă îndemn să faceţi un legământ al grupului,care să includă cele nouă caracteristici ale părtăşiei biblice: Noi ne vom împărtăşi sentimentelenoastre reale (autenticitatea), ne vom încuraja unii pe alţii (reciprocitatea), ne vom sprijini unii pealţii (compasiunea), ne vom ierta unii pe alţii (mila), vom spune adevărul în dragoste(sinceritatea), ne vom recunoaşte slăbiciunile (umilinţa), vom respecta diferenţele dintre noi(curtoazia), nu vom bârfi nici nu vom cleveti (confidenţialitatea) şi vom face o prioritate dinîntâlnirile grupului (frecvenţa).Când priveşti această listă de caracteristici, îţi dai seama de ce părtăşia reală este atât de rară.Asta înseamnă să renunţăm la egoismul şi independenţa noastră pentru a deveni interdependenţi.Ínsă beneficiile împărtăşirii vieţii împreună întrec cu mult preţul pe care trebuie să-1 plătim, şiaceastă părtăşie ne pregăteşte pentru cer.SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu157
  • 173. ZIUA A NOUĂSPREZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Comunitatea necesită dedicare.Verset de memorat: „Noi înţelegem ce este dragostea când ne dăm seama că Hristos Şi-a datviaţa pentru noi. Asta înseamnă că fi noi trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi".1 Ioan 3:16 (GWT)întrebare pentru meditare: Ce pot face astăzi pentru aajuta la dezvoltarea părtăşiei reale în grupul meu mic şiîn biserica mea?158Viaţa condusă de scopuri
  • 174. Restaurarea unei părtaşii distruse[Dumnezeu] a restaurat părtăşianoastră cu El prin Isus Hristos, şi ne-aîncredinţat această lucrare a restaurării relaţiilor.1 Corinteni 5:18 (GWT)Relaţiile merită restaurate întotdeauna.Pentru că esenţa vieţii este să învăţăm cum să iubim, Dumnezeu vrea să preţuim relaţiile şi sădepunem eforturi pentru a le menţine în loc să renunţăm la ele când apare vreo fisură, vreo ranăsau vreun conflict. De fapt, Biblia ne spune că Dumnezeu ne-a încredinţat slujba restaurăriirelaţiilor.1 De aceea, o mare parte a Noului Testament este destinată să ne înveţe cum trebuie sătrăim în armonie unii cu alţii. Pavel a scris: „Dacă aţi dobândit ceva din faptul că ÍL urmaţi peHristos, dacă dragostea Lui v-a schimbat viaţa, dacă participarea la comuniunea Duhuluiînseamnă ceva pentru voi. . . Acceptaţi-vă unii pe alţii, iubiţi-vă unii pe alţii, fiţi prieteniapropiaţi0. Pavel ne-a învăţat că abilitatea de a trăi în armonie unii cu alţii este un semn almaturităţii spirituale.3SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu159
  • 175. Deoarece Hristos vrea ca familia Lui să fie cunoscută prin drapgostea noastră a unora faţă de ceilalţi,4 opărtăşie distrusă este o mărturie ruşinoasă în faţa necredincioşilor. De aceea, Pavel a fost stânjenit defaptul că membrii bisericii din Corint erau împărţiţi în partide şi chiar îşi intentau procese unii altora. El ascris: „Să vă fie ruşine! Cu siguranţă există cel puţin un om înţelept în biserica voastră care să fie înstare să rezolve o dispută între doi fraţi creştini".5 El a fost şocat că nici unul din biserică nu a fostsuficient de matur ca să rezolve conflictul într-un mod paşnic. In aceeaşi scrisoare el a scris: „Este absolutnecesar sá spun răspicat acest lucru: Trebuie să trăiţi în armonie unii cu alţii".6 Dacă vrei binecuvântarealui Dumnezeu peste viaţa ta şi vrei să fii cunoscut ca şi copil al lui Dumnezeu trebuie să înveţi să fii unfăcător de pace. Isus a zis: „Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu"1Observă că Isus nu a spus: „Ferice de cei ce iubesc pacea", pentru că toţi iubesc pacea. Nici măcar nu azis: „Ferice de cei paşnici, liniştiţi", care nu sunt deranjaţi niciodată de nimic. Isus a spus: „Ferice de ceice lucrează pentru pace" - cei care caută în mod activ să rezolve conflictele. Făcătorii de pace sunt raripentru că procesul de împăcare necesită eforturi mari, este o muncă grea.Deoarece ai fost format să faci parte din familia lui Dumnezeu şi cel de-al doilea scop al vieţii tale pepământ este să înveţi cum să iubeşti pe alţii şi să te raportezi la ceilalţi, realizarea împăcării este una dintrecele mai importante deprinderi pe care ţi le poţi dezvolta. Din nefericire, cei mai mulţi dintre noi nu amfost învăţaţi niciodată cum să soluţionăm un conflict. Realizarea împăcării nu înseamnă evitareaconflictului. Fuga de o problemă, pretinzând că nu există, ori frica de a discuta despre aceasta înseamnă,de fapt, laşitate. Lui Isus, Prinţul Păcii, nu I-a fost frică niciodată de conflict. Nu o dată El a provocatconflictul spre binele tuturor. Uneori trebuie să evităm conflictul, alteori trebuie să-1 creăm, şi în unelesituaţii trebuie să-1 soluţionăm. Iată de ce trebuie să ne rugăm pentru călăuzirea continuă a Duhului Sfânt.160Viaţa condusa de scopuri
  • 176. De asemenea, realizarea împăcării nu înseamnă a ceda în faţa cerinţelor părţii adverse într-un efort deîmpăcare, uneori renunţând la propriile principii. Isus nu ne-a învăţat să cedăm întotdeauna, să acţionămca un preş şi să permitem altora să ne calce în picioare. El a refuzat să cedeze de multe ori în privinţamultor chestiuni, păstrându-Şi poziţia în faţa opoziţiei răului.CUM SE RESTAUREAZĂ O RELAŢIE ZIUA A DOUÂZECEA:Ca şi credincioşi, Dumnezeu ne-a „chemat să punem în ordine relaţiile dintre noi".8 Iată mai jos şapteetape pentru restaurarea părtăşiei.Vorbeşte cu Dumnezeu înainte de a vorbi cu persoana in cauzá.Discuta problema cu Dumnezeu. Dacă vei aduce mai întâi conflictul existent înaintea lui Dumnezeu, înrugăciune,în loc să bârfeşti despre acesta cu un prieten,vei descoperi adesea ca Dumnezeu va schimba fieinima ta, fie va schimba inima celuilalt, fără nici o intervenţie din partea ta. Toate relaţiile tale vor fi maibune dacă te vei ruga mai mult pentru ele.Foloseşte rugăciunea pentru a comunica pe verticală, aşa cum a făcut David cu psalmii săi. Spune-I luiDumnezeu frustrările tale. Plângi înaintea Lui. El nu este niciodată nici surprins, nici deranjat de mânia ta,de rana, de nesiguranţa ta şi de nici o altă emoţie de-a ta. Deci spune-I Domnului exact ceea ce simţi.Multe conflicte îşi au rădăcinile în nevoi neîmplinite. Unele dintre aceste nevoi pot fi împlinite numai deDumnezeu. Când aştepţi ca o persoană - un prieten, soţia sau soţul, şeful sau un membru al familiei - săîmplinească o nevoie pe care numai Dumnezeu o poate împlini, începi să păşeşti tu însuţi pe caleadezamăgirii şi amărăciunii. Nimeni în afară de Dumnezeu nu poate împlini toate nevoile tale.Apostolul lacov a observat că multe din conflictele noastre sunt cauzate de lipsa rugăciunii: „Ce cauzeazăluptele şi certurile dintre voii. . . Doriţi ceva, dar nu obţineţi lucrul respectiv . . . Voi nu aveţi pentru că nucereţi de la Dumnezeu".9 în loc să privim2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu161
  • 177. spre Dumnezeu, noi privim la oameni, aşteptăm ca ei să ne facă fericiţi şi ne mâniem când ne dezamăgesc.Dumnezeu spune: „De ce nu vii prima dată la Mine?"Ia întotdeauna iniţiativa. Nu are importanţă dacă eşti cel jignit sau dacă tu ai rănit pe cineva: Dumnezeuaşteaptă ca tu să faci primul pas. Nu aştepta după cealaltă parte. Du-te tu primul. Restaurarea părtăşieidistruse este atât de importantă încât Isus a poruncit ca aceasta să aibă o prioritate mai mare în viaţanoastră decât închinarea în grup. El a spus: „Dacă intri în locul de închinare şi, în timp ce eşti gata săaduci o jertfă, îţi aduci deodată aminte că un prieten are ceva împotriva ta, lasă-ti darul acolo, pleacăimediat, du-te la acel prieten şi pune-ţi lucrurile în ordine. Atunci şi numai atunci, vino şi rezolvă-ţiproblemele cu Dumnezeu".x®Când relaţiile sunt încordate sau rupte, planifică imediat o întâlnire pentru împăcare. Nu amâna, nu tescuza nici nu promite: „Mă voi ocupa de asta într-o zi". Programează o întâlnire faţă în faţă cu persoana încauză cât mai repede cu putinţă. Amânarea nu face altceva decât să adâncească resentimentele şi săagraveze situaţia. In conflict, timpul nu vindecă; dimpotrivă duce la infectarea rănilor.Acţiunea rapidă reduce şi pagubele spirituale produse. Biblia spune că păcatul, inclusiv conflictulnerezolvat, blochează părtăşia noastră cu Dumnezeu şi ÍL împiedică să ne asculte rugăciunile, pe lângăfaptul că ne face să ne simţim mizerabil. Prietenii lui Iov i-au amintit acestuia: „A te chinui de moarte dincauza resentimentelor este un lucru prostesc şi fără sens" şi: „Cu mânia Dumnezeu aşteaptă ca tu crezialtceva decât că te răneşti pe tine însuţi". ;să faci primul pas.Deseori succesul unei întâlniri pentru împăcare depinde de alegerea timpului şi a locului potrivit.Nu o programaţi când unul dintre voi este obosit, ori grăbit sau când puteţi fi întrerupţi. Cel mai bun timpeste timpul în care amândouă părţile sunt în forma lor cea mai bună.162Viaţa condusă de scopuri
  • 178. Caută să înţelegi sentimentele celuilalt. Foloseşte-ţi urechile mai mult decât gura; înainte de-aîncerca să rezolvi orice dezacord trebuie să asculţi mai întâi sentimentele celuilalt. Pavel ne-aîndrumat: „Fiecare din voi să se uite nu numai la foloasele lui, ci si la foloasele altora".13Expresia „să se uite" este traducerea cuvântului grecesc skopos, care intră în alcătuirea cuvintelornoastre telescop şi microscop. Acesta înseamnă că trebuie să priveşti cu atenţie! Concentrează-ţiatenţia asupra sentimentelor celuilalt, nu asupra faptelor. începe cu înţelegerea celuilalt, nu cusoluţiile.La început, nu încerca să-1 faci pe celălalt să-şi ignore şi să-şi uite sentimentele. Ascultă-1 numaişi lasă-1 să-şi descarce toate emoţiile fără a te apăra. Dă din cap în semn de înţelegere chiar dacănu eşti de acord cu el sau cu ea. Simţămintele nu sunt întotdeauna logice sau adevărate. De fapt,resentimentele ne fac să gândim şi să acţionăm prosteşte.David a admis aceasta: „Când gândurilemi-au fost amare şi sentimentele rănite, am fost la fel de prost ca un animal".1 Noi toţi necomportăm urât atunci când suntem răniţi.Ín contrast, Biblia spune: „înţelepciunea face pe omrăbdător, si este o cinste pentru el să uite greşelile". Răbdarea vine din înţelepciune, şiînţelepciunea vine prin auzirea perspectivei celorlalţi. Prin faptul că ascultăm, noi spunem:„Apreciez părerea ta, îmi pasă de relaţia noastră şi tu eşti important pentru mine". Ce adevăratăeste maxima: „Oamenilor nu le pasă ce ştim până când ştiu că ne pasă de ei"!Pentru restaurarea părtăşiei „trebuie să ne purtăm «sarcina» de a manifesta consideraţie faţă deîndoielile şi temerile celorlalţi. . . Să căutăm să fim plăcuţi celorlalţi, nu nouă înşine, şi să facemceea ce este spre binele lor".16 Este un sacrificiu să absorbi cu răbdare mânia altora şi asta maiales când mânia respectivă nu este justificată. Dar adu-ţi aminte că asta a făcut Isus pentru tine. Ela îndurat mânia nejustificată şi batjocoritoare pentru a te salva: „Căci şi Hristos nu Şi~a plăcutLui însuşi; ci, după cumSCOPUL #2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu163
  • 179. este scris: Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut peste Mine*.Mărturiseşte-ţi contribuţia în acel conflict. Dacă eşti serios în ce priveşte restaurarea părtăşiei, trebuiesă începi procesul de împăcare recunoscându-ţi greşelile sau păcatul. Isus a spus că astfel putem vedealucrurile mai clar: „Scoate întâi bârna din ochiul tău, şi poate că atunci vei vedea suficient de bine ca săte ocupi de paiul din ochiul prietenului tău".îsDeoarece noi toţi avem puncte oarbe, poate că va trebui să ceri ajutorul unei a treia persoane, care să-ţievalueze acţiunile înainte de-a te întâlni cu persoana cu care eşti în conflict. De asemenea, roagă-L peDumnezeu să-ţi arate care a fost contribuţia ta la declanşarea conflictului. întreabă: „Oare sunt euproblema? Sunt nerealist, insensibil ori prea sensibil?" Biblia spune: „Dacă zicem că n-avem păcat, neînşelăm singuri.Mărturisirea păcatelor este un instrument puternic pentru reconciliere. Adesea modul în care tratăm unconflict creează mai multă durere ca problema însăşi. Când începi recunoscându-ţi smerit partea de vină,această atitudine dezamorsează mânia celeilalte persoane şi o dezarmează pentru că probabil se aştepta catu să te aperi. Nu te scuza, nici nu da vina pe altcineva sau altceva, ci recunoaşte în mod cinstit orice rol pecare l-ai avut în conflict. Asumă-ţi responsabilitatea pentru greşelile tale şi cere-ţi iertare.Atacă problema, nu persoana. Nu poţi rezolva problema dacă îţi concentrezi toată atenţia asuprastabilirii vinovatului. Trebuie să alegi una din două. Biblia spune:„Un răspuns blând potoleşte mânia, daro vorbă aspră aţâţă mânia".20 Nu vei reuşi niciodată să-ţi comunici punctul de vedere având o atitudineostilă, deci foloseşte-ţi cuvintele cu înţelepciune. Un răspuns blând este întotdeauna mai bun decât unulsarcastic.In rezolvarea conflictului, modul cum vorbeşti este la fel de important ca şi ceea ce spui. Dacă vorbeştiîntr-un mod ofensator, cuvintele tale vor fi primite cu o atitudine de apărare. Dumnezeu ne spune: „Opersoană înţeleaptă şi matură se cunoaşte după priceperea de care dă dovadă. Cu cât cuvintele ei164Viaţa condusă de scopuri
  • 180. sunt mai plăcute, cu atât este mai convingătoare" 2X Cicăleala niciodată nu dă rezultate. Niciodatănu vei convinge pe cineva atâta timp când eşti agresiv.Ín timpul Războiului Rece, amândouă părţile au fost de acord că unele arme sunt atât dedistrugătoare încât nu trebuie folosite niciodată. Astăzi armele chimice şi biologice sunt interziseşi depozitele de arme nucleare sunt reduse ori distruse. De dragul părtăşiei, trebuie să-ţi distrugiarsenalul armelor nucleare relaţionale, inclusiv condamnarea, minimalizarea, compararea,etichetarea, insultarea, atitudinea de superioritate şi sarcasmul. Pavel a rezumat acestelucruri în felul următor: „Nufolosiţi cuvinte care să rănească, ci `` In rezolvarea conflictului,numai cuvinte folositoare, care să modul cum vorbeşti este la felzidească şi să ofere ceea ce este de important ca şi ceea ce spui.``necesar, astfel încât ceea ce spuneţi să facă bine celor care vă aud".22Cooperează cât se poate de mult. Pavel a spus: „Faceţi tot ce ţine de voi ca să trăiţi în pace cutoţi oamenii",,23 întotdeauna trebuie să plătim un preţ pentru pace. Uneori trebuie să plătim cumândria noastră; deseori ne costă egocentrismul nostru. De dragul părtăşiei, fă tot ce-ţi stă înputinţă ca să ajungi la o înţelegere cu cealaltă parte, să te adaptezi celorlalţi şi să alegi să prefericeea ce au ei nevoie.24 O parafrazare a celei de-a şaptea fericiri a Domnului Isus spune: „Sunteţibinecuvântaţi când puteţi să le arătaţi oamenilor cum să coopereze în loc să concureze, ori sălupte. Atunci ajungeţi să descoperiţi cine sunteţi cu adevărat, si locul vostru în familia luiDumnezeu" 2SPune accentul pe împăcare, nu pe rezoluţie. Nu este realist să te aştepţi ca toţi să fie de acordcu toate. Ímpăcarea se concentrează asupra relaţiei, în timp ce rezoluţia se concentrează asupraproblemei. Când ne concentrăm asupra împăcării, problema îşi pierde din semnificaţie şi adeseadevine irelevantă.Noi putem restabili o relaţie chiar dacă nu suntem în stare să rezolvăm diferenţele dintre noi.Adesea există între creştini dezacorduri legitime, cinstite şi opinii diferite, dar noi putem# 2: Ai fost format pentru familia tui Dumnezeu165
  • 181. avea păpreri diferite fără să fim dezagreabili. Acelaşi diamant privit din unghiuri diferite arată diferit.Dumnezeu aşteaptă unitate, nu uniformitate, şi noi putem umbla mână-n mână chiar dacă nu vedem înacelaşi fel toate lucrurile.Asta nu înseamnă că renunţi la găsirea unei soluţii. Poate că va trebui să continuaţi discuţiile şi chiardezbaterile - dar faceţi acest lucru într-un duh al armoniei. Reconcilierea înseamnă să îngropi securearăzboiului, şi nu neapărat problema. Pe cine trebuie să contactezi ca rezultat al citirii acestui capitol?Cucine trebuie să-ţi restaurezi părtăşia? Nu amâna nici o secundă. Opreşte-te chiar acum şi vorbeştecu Dumnezeu despre acea persoană. Apoi sun-o şi începe procesul. Aceste şapte etape sunt simple, dar nusunt uşor de pus în aplicare. Este nevoie de multe eforturi pentru restaurarea unei relaţii. De aceea Petru neîndeamnă: „Lucraţi din greu ca să trăiţi în pace cu ceilalţi".26 Ínsă atunci când lucrezi pentru pace, tu faciceea ce ar face Dumnezeu. De aceea Dumnezeu îi numeşte pe făcătorii de pace copiii Săi.27împăcarea se concentrează asupra relaţiei, în timp ce rezoluţia se concentrează asupra problemei.ZIUA A DOUAZECEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Relaţiile merită restaurate întotdeauna. Verset de memorat: „Faceţi tot ce ţine de voi ca sătrăiţi în pace cu toţi oamenii". Romani 12:18 (TEV)întrebare pentru meditare: Cu cine trebuie să-mi restaurez astăzi relaţia ruptă?166Viaţa condusă de scopuri
  • 182. Protejează-ţi bisericaVoi sunteţi uniţi împreună cu pace prin intermediulDuhului Sfânt, deci daţi-vă toate silinţeleca să continuaţi să trăiţi împreună în acest fel.Efeseni 4:3 (NCV)Mai presus de toate acestea, lăsaţi ca dragosteavă călăuzească viaţa, pentru că atunci întreaga bisericăva rămâne împreună într-o armonie perfectă.Coloseni 3:14 (LB)Este sarcina ta să protejezi unitatea bisericii tale.Unitatea în biserică este atât de importantă că Noul Testament îi acordă o mai mare atenţieacesteia decât cerului sau iadului. Dorinţa adâncă a lui Dumnezeu este ca noi să experimentămpacea şi armonia unii cu alţii.Unitatea este esenţa părtăşiei. Dacă o distrugi, tu smulgi inima din Trupul lui Hristos. Aceastaeste esenţa, miezul modului în care Dumnezeu a planificat ca noi să experimentăm viaţaîmpreună în Biserica Lui. Modelul suprem de unitate este Trinitatea. Tatăl, Fiul şi Duhul Sfântsunt complet uniţi într-unui Singur. Dumnezeu însuşi este cel mai înalt exemplu de dragostejertfitoare, altruism şi armonie perfectă.SCOPUL #2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu167
  • 183. La fel ca orice părinte, Tatăl nostru ceresc Se bucură când îi vede pe copiii Săi înţelegându-se unii cu alţii.Ín orele Sale finale, înainte de-a fi arestat, Domnul Isus S-a rugat cu pasiune pentru unitatea noastră.1 Íntimpul acelor ore de agonie, unitatea noastră a fost preocuparea Sa cea mai importantă. Asta arată cât desemnificativ este acest subiect.Aici pe pământ, Dumnezeu nu are nimic mai preţios ca Biserica Sa. El a plătit cel mai înalt preţ pentru eaşi doreşte să fie protejată, în special de pagubele devastatoare cauzate prin diviziuni, conflicte şi lipsaarmoniei. Dacă faci parte din familia lui Dumnezeu,responsabilitatea ta este să protejezi unitatea grupuluide credincioşi cu care ai părtăşie. Tu eşti împuternicit de Isus Hristos să faci tot ce este posibil să păstreziunitatea, să protejezi părtăşia şi să promovezi armonia în biserica locală din care faci parte şi între toţicredincioşii. Biblia spune: „Daţi-vă toate silinţele ca să păstraţi unitatea Duhului prin legătura păcii".2Cum realizăm asta? Biblia ne dă sfaturi practice.Concentrează-ţi atenţia asupra aspectelor comune, nu asupra diferenţelor. Pavel ne spune „să neconcentrăm asupra lucrurilor care duc la armonie şi la dezvoltarea reciprocă a caracteruluia. Ca şicredincioşi, noi avem acelaşi Domn, trup, scop, Tată, Duh, botez şi aceeaşi nădejde, credinţă şi dragoste.4Noi împărtăşim aceeaşi mântuire, aceeaşi viaţă şi acelaşi viitor -factori cu mult mai importanţi decâtdiferenţele pe care le-am putea enumera. Acestea sunt elementele asupra cărora trebuie să ne concentrămatenţia, nu asupra diferenţelor personale.Trebuie să ne amintim că Dumnezeu a ales să ne dea personalităţi, medii de provenienţă, rase şi preferinţediferite, deci noi trebuie să preţuim aceste diferenţe şi să ne bucură de ele,nu doar să le tolerăm.Dumnezeuvrea unitate.Dar, de dragul unităţii, nu trebuie să permitem niciodată diferenţelor să ne separe.Trebuie săne concentrăm atenţia asupra lucrurilor care contează cel mai mult - să învăţăm să ne iubim unii pe alţiiaşa cum ne-a iubit Hristos şi să împlinim cele cinci scopuri ale lui Dumnezeu pentru noi şi Biserica Sa.168Viaţa condusă de scopuri
  • 184. De obicei conflictul este un semn al faptului că atenţia ne este concentrată asupra chestiunilor maipuţin importante, pe care Biblia le numeşte „chestiuni discutabile",5 întotdeauna când neconcentrăm asupra personalităţilor, preferinţelor, interpretărilor, stilurilor sau metodelor apardiviziunile. Insă, dacă urmărim să ne iubim unii pe alţii şi să împlinim scopurile lui Dumnezeu.Vom avea parte de armonie. Pavel a pledat pentru aceasta:sá fie o armonie realá între voi şiatunci nu vor exista diviziuni în biserică. Vă rog fierbinte să aveţi aceeaşi mentalitateşi să fiţi uniţi în gând şi scop".6Fii realist în aşteptările tale. După ce descoperi cum doreşte Dumnezeu să fie o părtăşie reală,este uşor să fii descurajat de diferenţa dintre ideal şi real din biserica ta. Totuşi, noi trebuie săiubim cu pasiune biserica în pofida imperfecţiunilor ei. Dorind idealul şi criticând realul dămdovadă de lipsă de maturitate. Pe de altă parte, a ne mulţumi cu realul fără a tinde spre idealînseamnă automulţumire. Maturitatea înseamnă a trăi cu această tensiune în noi.Alţi credincioşi te vor dezamăgi şi te vor desconsidera, dar asta nu este o scuză ca să nu mai aipărtăşie cu ei. Ei fac parte din familia ta, chiar dacă nu se comportă ca atare, şi tu nu poţi să-iabandonezi. în schimb, Dumnezeu ne spune: „îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste şi gândiţi-văcă fiecare greşeşte uneori".Oamenii ajung dezamăgiţi de biserică pentru multe motive logice. Lista ar putea fi foarte lungă:conflicte, răni, ipocrizie, neglijare, meschinărie, legalism şi alte păcate. In loc să fim şocaţi şisurprinşi trebuie să ne amintim că biserica este formată din păcătoşi reali,inclusiv noi înşine.Pentru că suntem păcătoşi, ne rănim unii pe alţii uneori intenţionat şi alteori neintenţionat. Dar, înloc să părăsim biserica, trebuie să rămânem şi să rezolvăm problemele dacă este posibil.Reconcilierea, nu fuga este calea spre un caracter mai puternic şi o părtăşie mai adâncă.Părăsirea bisericii la prima dezamăgire ori deziluzie este sem-SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu 169
  • 185. nul lipsei de maturitate. Dumnezeu vrea să te înveţe atât pe tine cât şi pe alţii anumite lucruri. Pe lângăaceasta, nu există nici o biserică perfectă în care să fugi. Fiecare biserică are setul ei de slăbiciuni şiprobleme. In curând vei fi dezamăgit din nou.Groucho Marx a ajuns renumit spunând că nu vrea să aparţină nici unui club care ar fi dispus să-1primească. Dacă o biserică trebuie să fie perfectă pentru a te satisface, aceeaşi perfecţiune îţi va interzicesă devii membru al ei pentru că tu nu eşti perfect!Dietrich Bonhoffer, păstorul german martirizat pentru că s-a opus nazismului, a scris o carte clasică desprepărtăşie, Life Together [Viaţa împreună]. Acolo el spune că a fi dezamăgit de biserica locală este un lucrubun pentru că această dezamăgire pune capăt falselor aşteptări referitoare la perfecţiune. Cu cât renunţămmai devreme la iluzia că biserica trebuie să fie perfectă pentru a o iubi, cu atât vom înceta mai curând săne prefacem şi vom începe să recunoaştem că toţi suntem imperfecţi şi avem nevoie de har. Acesta esteînceputul unei părtaşii reale.Orice biserică şi-ar putea face un indicator pe care să scrie: „Nu primim nici un om perfect. Acest loc estenumai pentru cei ce recunosc că sunt păcătoşi, au nevoie de har şi doresc să crească". Bonhoffer a spus:„Cel care îşi iubeşte concepţia despre părtăşie mai mult decât părtăşia creştină însăşi devine un distrugătoral acesteia din urmă . . . Dacă nu mulţumim zilnic pentru părtăşia creştină în care am fost aşezaţi, chiardacă nu există experienţe deosebite, nici bogăţii care să poată fi descoperite, ci multă slăbiciune, multedificultăţi şi puţină credinţă; dacă, dimpotrivă, ne plângem mereu că totul este nesemnificativ şi meschin,atunci îl împiedicăm pe Dumnezeu să permită părtăşiei noastre să crească".8 Alege să încurajezi în loc săcritici. Íntotdeauna este mult mai uşor să stai pe margine şi să-i vânezi pe cei care slujesc decât să teimplici şi să-ţi aduci contribuţia la viaţa bisericii. Dumnezeu ne avertizează mereu şi mereu să nu necriticăm, comparăm sau judecăm unii pe alţii!9 Când critici ceea ce face alt credincios prin credinţă şidintr-o convingere sinceră, te amesteci în lucrarea lui Dumnezeu: „Cine ţi-a dat dreptul să-i critici peslujitorii altuia? Numai Domnul lor poate hotărî dacă ceea ce fac ei este corect".®170Viaţa condusă de scopuri
  • 186. Pavel adaugă că nu trebuie să judecăm sau să privim de sus pe alţi credincioşi, ale cărorconvingeri diferă de-ale noastre: „Atunci de ce critici acţiunile fratelui tău, de ce încerci să-l facisă pară neînsemnat? Íntr-o zi toţi vom fi judecaţi, dar nu după standardele celorlalţi si nicimăcar după propriile standarde, ci după standardul luiHristoscc.Ori de câte ori îl judec pe un alt credincios, au loc instantaneu patru lucruri: pierd părtăşia cuDumnezeu, îmi expun mândria şi nesiguranţa, mă pun în poziţia de a fi judecat de Dumnezeu şiproduc rău părtăşiei bisericii. Spiritul critic este un viciu care costă. ZIUA A DOUĂZECI ŞI UNABiblia îl numeşte pe Satan párásul fraţilor noştri".12 Misiunea Diavolului este să blameze, săse plângă de membrii familiei lui Dumnezeu şi să-i critice. De fiecare dată când procedăm astfel,noi suntem înşelaţi ca să facem munca lui Satan în locul lui. Aminteşte-ţi că ceilalţi creştini,indiferent cât de mari sunt diferenţele dintre tine şi ei, nu sunt duşmanii reali. Orice timp pe careîl irosim comparându-i sau criticându-i pe alţi credincioşi este un timp pe care ar fi trebuit să-1folosim pentru dezvoltarea unităţii părtăşiei noastre. Biblia spune: „Haideţi să ne folosimîntreaga energie pentru a trăi în armonie unii cu alţii. Ajutaţi-i pe alţii folosind cuvinte deîncurajare; nu-i trageţi în jos, vânându-le greşelile".l2Refuză să asculţi bârfele. Bârfa sau clevetirea este transmiterea unor informaţii când tu nu faciparte nici din problemă, nici din soluţie. Ştii că transmiterea unor astfel de informaţii este greşită,dar tu nu trebuie nici să le asculţi, dacă vrei să-ţi protejezi biserica. A asculta bârfa este ca şi cumai accepta un bun furat, şi asta te face la fel de vinovat ca şi cum ai fi furat tu însuţi.Când cineva începe să clevetească, ai curajul şi spune-i „Te rog, opreşte-te. N-am nevoie să ştiuaceste lucruri. Ai vorbit direct cu persoana în cauză?". Oamenii care vorbesc despre alţii înprezenţa ta vor vorbi şi despre tine. Nu poţi avea încredere în ei. Dacă îţi pleci urechea laclevetire Dumnezeu spune că eşti o persoană care face necazuri.14 „Cei ce fac necazuri altora îiascultă pe cei careSCOPUL #2: Ai fost format pentru familia luiDumnezeu 171
  • 187. sunt ca ei".15 „Ei sunt cei care rup bisericile, oameni care se gândesc numai la ei înşişi".16Este trist că în turma lui Dumnezeu cele mai mari răni le produc alte oi, nu lupii. Pavel ne avertizează înlegătură cu „creştinii canibali", care „se mănâncă unii pe alţii"şi distrug părtăşia.17 Biblia spune să neferim de astfel de oameni care creează probleme: „Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şicu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci".,18 Cea mai rapidă cale de a pune capăt unui conflict dinbiserică sau dintr-un grup mic este să-i abordezi cu dragoste pe cei ce bârfesc şi să insişti ca ei să nu maibârfească. Solomon a spus: „Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici unclevetitor, cearta se potoleşte":.19Metoda practică a lui Dumnezeu pentru rezolvarea conflictului. Pe lângă principiile menţionate înultimul capitol, Isus a dat Bisericii un proces format din trei paşi simpli: „Dacă fratele tău a păcătuitîmpotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău. Dar, dacănu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sautrei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii".20Când te afli în conflict cu cineva, este tentant să te plângi la o a treia persoană în loc să ai curajul să spuiadevărul în dragoste persoanei în cauză. Aceasta face situaţia mai dificilă. De aceea trebuie să te ducidirect la persoana implicată, întotdeauna confruntarea privată este primul pas şi trebuie să acţionezi câtmai repede posibil. Dacă voi doi nu puteţi rezolva situaţia, următorul pas este să iei unul sau doi martori casă ajute la confirmarea problemei şi la restaurarea relaţiei. Ce trebuie să faci dacă persoana în cauză seîncăpăţânează şi nu vrea să se împace? Isus a spus să o aduci în faţa bisericii. Dacă persoana respectivărefuză să asculte şi de data aceasta, trebuie să o tratezi ca pe un necredincios.21Sprijină-1 pe păstor şi pe slujitorii bisericii. Nu există slujitori perfecţi, dar Dumnezeu a dat slujitorilorresponsabilitatea şi autoritatea de a menţine unitatea bisericii. în timpul conflictelor172Viaţa condusă de scopuri
  • 188. interpersonale aceasta este o sarcină grea. Deseori păstorului îi revine sarcina neplăcută de a slujica mediator între membrii răniţi, aflaţi în conflict, ori imaturi. De asemenea, i se încredinţeazăsarcina imposibilă de a încerca să-i facă pe toti fericiţi, lucru pe care nici chiar Isus nu 1-a pututface!Biblia este clară cu privire la modul în care trebuie să ne raportăm la cei care ne slujesc: „Fitireceptivi la conducătorii care vă păstoresc. Ascultati-le sfatul. Ei veghează asupra conditieivietilor voastre şi lucrează sub stricta supraveghere a lui Dumnezeu.De ce cáutati sa lefaceti munca mai dificilă?"Intr-o zi, pastorii vor sta înaintea lui Dumnezeu ca să dea socoteală de felul în care au vegheatasupra ta. „Ei veghează asupra sufletelor voastre, ca nişte oameni care au să dea socoteală deele".23 Insă şi tu vei da socoteală. Vei da socoteală de felul cum i-ai urmat pe conducătorii tăi.Biblia dă păstorilor instrucţiuni specifice referitoare la modul în care să-i trateze pe cei caredivizează biserica. Ei trebuie să evite discuţiile contradictorii, să înveţe cu blândeţe pe potrivnicişi să se roage pentru schimbarea lor, să-i avertizeze pe cei care argumentează, să pledeze pentruarmonie şi unitate, să-i mustre pe cei ce nu respectă autoritatea şi să-i îndepărteze din biserică peastfel de oameni, dacă aceştia ignoră două avertismente.24Când îi cinstim pe cei ce ne slujesc şi conduc, noi protejăm biserica. Păstorii şi prezbiterii aunevoie de rugăciunile noastre, de încurajarea noastră, de apreciere şi dragoste. Ni se porunceşte:„Cinstiti-i pe acei lideri care muncesc din greu pentru voi, cărora le-a fost încredintatăresponsabilitatea de-a vă îndemna şi îndruma în ascultarea voastră. Copleşiti-i cu apreciere şidragoste®5Vreau să te provoc să accepţi responsabilitatea de a proteja şi promova unitatea înbiserica ta. Dă-ţi toate silinţele pentru asta şi Dumnezeu Se va bucura. Nu va fi întotdeauna uşor.Uneori va trebui să faci ce este mai bine pentru Trup, nu pentru tine,SCOPUL # 2: Ai fost format pentru familia lui Dumnezeu173
  • 189. împărtăşind preferinţele altora. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dumnezeu ne pune în familiabisericii - să învăţăm lepădarea de sine. In părtăşie învăţăm să spunem „noi" în loc de „eu", şi „al nostru"în loc de „al meu". Dumnezeu spune: „Nu vă gândiţi numai la binele vostru. Gândiţi-văşi la ceilalţi si laceea ce este cel mai bine pentru eia.26Dumnezeu binecuvânta bisericile unite. La Saddleback Church - biserica pe care o păstoresc, fiecaremembru semnează un legământ care include promisiunea să protejeze unitatea în părtăşia noastră. Carezultat, biserica niciodată nu a avut conflicte care să ducă la împărţirea bisericii. Şi încă ceva, la fel deimportant: pentru că aceasta este o părtăşie plină de dragoste şi unită, mulţi oameni doresc să facă partedin ea! In ultimii şapte ani, biserica a botezat peste 9.100 de noi credincioşi. Când Dumnezeu are omulţime de credincioşi bebeluşi care doreşte să fie născuţi, El caută cea mai caldă biserică-incubator pecare o poate găsi.Ce faci tu, personal, pentru ca biserica, familia ta spirituală să fie mai caldă şi mai plină de dragoste?Există mulţi oameni în comunitatea ta care caută iubire şi un loc căruia să-i aparţină. Adevărul este că.fiecare are nevoie şi vrea să fie iubit şi când oamenii găsesc o biserică cu membri plini de o dragosteadevărată şi care poartă grijă unii de alţii, nimeni şi nimic nu-i va mai ţine afară.ZIUA A DOUĂZECI ŞI UNA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Este responsabilitatea mea să protejez unitatea bisericii mele.Verset de memorat:„Să ne concentrăm asupra lucrurilor care duc la armonie si la dezvoltarea părtăsieinoastre". Romani 14:19 (Ph) întrebare pentru meditare: Ce fac chiar acum, în mod personal, ca să protejez unitatea bisericii mele?174Viaţa condusă de scopu
  • 190. AI FOST CREAT SĂ DEVIIASEMENEA LUI HRISTOS •Lăsaţi ca rădăcinile voastre să crească adânciÍn Hristos si s-si tragă hrană din EL. Aveţi grijă să continuaţi să creşteţi în Dormnul si sádeveniţi tari si puternici în adevăr Coloseni 2:7
  • 191. Creat să devii asemenea lui HristosDumnezeu a ştiut ce Fel de om sunt de la început.El a hotărât încă de atunci să modeleze vieţilecelor care îl iubesc asemenea, vieţii Fiului Său .. .Acolo, în El, noi vedem originalul si formape care vrea să o dea vieţilor noastre.Romani 8:29 (Msg)Noi ÍL privim pe Fiul Său şi vedem scopul original al lui Dumnezeu în tot ce a creat.Coloseni 1:15 (Msg)Tu ai fost creat să devii asemenea lui Hristos.De la bun început, planul lui Dumnezeu a fost să te facă asemenea Fiului Său, Isus. Acesta estedestinul tău şi al treilea scop al vierii tale. Dumnezeu a anunţat această intenţie la creaţie:„Dumnezeu a zis: «Să facem om după imaginea şi asemănarea Noastră» a.In toată creaţia, numai fiinţele omeneşti au fost create „după imaginea lui Dumnezeu". Acestaeste un mare privilegiu şi ne dă demnitate. Noi nu cunoaştem întreaga adâncime a acestorcuvinte, dar cunoaştem câteva dintre aspectele pe care le include: Asemenea lui Dumnezeu, noisuntem fiinţe spirituale - duhul nostru este nemuritor şi va supravieţui trupului nostru pământesc;SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos177
  • 192. suntem fiinţe intelectuale - putem gândi, raţiona şi rezolva probleme; ca şi Dumnezeu, noi suntem fiinţerelaţionale -putem oferi şi primi o dragoste reală; şi avem conştiinţă morală - putem deosebi binele şi răulşi de aceea vom da socoteală lui Dumnezeu de ceea ce facem.Biblia spune că toţi oamenii, nu numai credincioşii, posedă o parte din imaginea lui Dumnezeu; de aceeauciderea şi avortul sunt greşite.2 Dar imaginea este incompletă şi a fost afectată şi distorsionată de păcat.Astfel Dumnezeu a trimis pe Isus cu misiunea de a restaura întreaga imagine pe care am pierdut-o.Cum arată „imaginea şi asemănarea" completă a lui Dumnezeu"? Ca şi Isus Hristos! Biblia spune căDomnul Isus este „asemănarea exactă a lui Dumnezeu", „imaginea vizibilă a Dumnezeului invizibil"„reprezentarea exactă a Fiinţei Lui".Deseori oamenii folosesc expresia „Cum e tata, aşa şi fiul", cu referire la asemănările familiale. Eu măbucur când oamenii văd asemănarea mea în copiii mei. Dumnezeu, la rândul Său, vrea ca şi copiii Lui săpoarte imaginea şi asemănarea Sa. Biblia spune: „Voi aţi fost. . . creaţi să fiţi ca Dumnezeu, cu adevăratneprihăniţi şi sfinţi".4Dă-mi voie să clarific aici ceva: Tu niciodată nu vei deveni Dumnezeu, nici măcar un dumnezeu. Aceastăminciună plină de mândrie este cea mai veche ispită a lui Satan. Satan a promis lui Adam şi Evei că dacăascultă de îndemnul lui „veţi fi ca Dumnezeu". Multe religii şi filosofia Era Nouă (New Age) încăpromovează această veche minciună, şi anume, că noi suntem divini ori putem deveni dumnezei. Aceastădorinţă de a fi dumnezeu apare ori de câte ori încercăm să controlăm circumstanţele în care ne aflăm,viitorul nostru şi oamenii în jurul nostru. Dar, ca şi creaturi, noi niciodată nu vom fi Creatorul. Dumnezeunu vrea ca tu să devii dumnezeu; El vrea ca tu să devii evlavios - asemenea Lui - însuşindu-ţi valorile,atitudinile şi caracterul Lui. Biblia spune: „însusiţi-vă un mod de viaţă cu totul nou - o viaţă modelată deDumnezeu, o viaţă reînnoită din178Viaţa condusă de scopuri
  • 193. interior şi care se manifestă ea însăşi în comportarea voastră în timp ce Dumnezeu îşi reproduce cuacurateţe caracterul Său în voi".6Scopul final al lui Dumnezeu pentru viaţa ta pe pământ nu este confortul, ci dezvoltarea caracterului. Elvrea ca tu să creşti spiritual şi să devii asemenea lui Hristos. A ajunge ca şi Hristos nu înseamnă să-ţipierzi personalitatea ori să devii un robot fără gândire. Dumnezeu ţi-a creat unicitatea ta, deci în mod sigurEl nu vrea să o distrugă. Asemănarea cu Hristos are de-a face cu transformarea caracterului tău, nu apersonalităţii tale.Dumnezeu vrea să-ţi dezvolţi tipul de caracter descris de Predica de pe Munte,7 roadă Duhului,8 capitolulextraordinar al lui Pavel despre dragoste9 şi lista lui Petru cu caracteristicile unei vieţi productive şieficiente.10De fiecare dată când uiţi că unul dintre scopurile lui Dumnezeu pentru viaţa ta este dezvoltareacaracterului tău, vei deveni frustrat de circumstanţele în care te găseşti la momentul respectiv. Atunci teîntrebi: „De ce mi se întâmplă asta? De ce am parte de aceste dificultăţi? Unul dintre răspunsuri este că ede aşteptat ca viaţa să fie dificilă! Dificultăţile vieţii ne ajută să creştem. Nu uita că pământul nu este cer!Mulţi creştini interpretează greşit promisiunea lui Isus referitoare la „viaţa din belşug"11, crezând căaceasta înseamnă sănătate perfectă, o viaţă confortabilă, fericire continuă, realizarea deplină a visurilor lorşi eliberare instantanee de probleme prin credinţă şi rugăciune. Íntr-un cuvânt, ei se aşteaptă ca viaţacreştină să fie o viaţă uşoară. Ei vor cerul pe pământ.Această perspectivă în care noi suntem preocupaţi de noi înşine îl tratează pe Dumnezeu ca pe un duh,care există pur şi simplu ca să ne slujească în timp ce noi ne urmărim egoişti împlinirea personală. DarDumnezeu nu este servitorul tău, şi dacă accepţi ideea că viaţa ar trebui să fie uşoară, fie vei deveniextrem de dezamăgit, fie vei trăi negând realitatea.SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 179
  • 194. Să nu uiţi niciodată că viaţa nu are de-a face numai cu tine! Tu exişti pentru scopurile lui Dumnezeu şi nuinvers. De ce ţi-ar da Dumnezeu cerul pe pământ, când El a planificat adevărata realitate pentru tine îneternitate? Dumnezeu ne dă acest timp să-1 petrecem pe pământ ca să ne formăm şi să ne dezvoltămcaracterul pentru cer.LUCRAREA DUHULUI LUI DUMNEZEU ÎN TINELucrarea Duhului Sfânt este să producă în tine un caracter la fel ca şi caracterul lui Hristos. Biblia spune:„în timp ce Duhul Domnului lucrează în noi, ajungem să semănăm tot mai mult cu El si să reflectăm totmai mult gloria Luic(.12 Acest proces prin care suntem schimbaţi ca să semănăm tot mai mult cu Isus estenumit sfinţire, şi este cel de-al treilea scop al vieţii tale pe pământ.Tu nu poţi reproduce caracterul lui Isusprin propriile puteri. Hotărârile luate la început de an, puterea voinţei şi intenţiile bune nu sunt suficiente.Numai Duhul Sfânt are puterea să producă schimbările pe care Dumnezeu vrea să le facă în vieţilenoastre. Biblia spune: „Dumnezeu lucrează în voi, dându-vă dorinţa de-a asculta de El si puterea săfaceţi ceea ce îi place Luia.ZIUA A DOUÁZECI si douaMulţi oameni înţeleg prin expresia „puterea Duhului Sfânt" demonstraţii miraculoase şi emoţii adânci.Dar, de cele mai multe ori puterea Duhului Sfânt se manifestă în viaţa ta pe căi liniştite şi neaşteptate, decare uneori nici nu-ţi dai seama şi pe care nici nu le simţi. Adesea El ne atrage atenţia cu „o şoaptăblândă",14 Asemănarea cu Hristos nu se produce prin imitaţie, ci prin locuire. Noi Íi permitem lui Hristossă trăiască prin noi: „Pentru că acesta este secretul: Hristos trăieşte în voi..Cum are loc acest lucru înviaţa reală? Prin alegerile ce le facem. Alegem să facem ceea ce este bine în situaţiile în care ne găsim şiapoi ne încredem în Duhul lui Dumnezeu ca El să ne dea puterea, dragostea, credinţa şi înţelepciuneanecesare ca să le facem. Deoarece Duhul Sfânt trăieşte în noi, aceste lucruri sunt întotdeauna disponibilepentru cei care le cer.180Viaţa condusă de scopuri
  • 195. Noi trebuie să cooperăm cu Duhul Sfânt în lucrarea Sa.Pe tot cuprinsul Bibliei vedem un adevăr important ilustrat mereu şi mereu: Duhul Sfânt îşimanifestă puterea Sa în clipa în care cineva face un pas al credinţei. Când Iosua s-a confruntat cuo barieră imposibilă - apele învolburate ale Iordanului, acestea s-au despicat numai după ceconducătorii au pus piciorul în curentul rapid al apei, prin credinţă şi ascultare.16 Ascultarea areca rezultat manifestarea puterii lui Dumnezeu.Dumnezeu aşteaptă ca tu să acţionezi primul. Nuaştepta să te simţi plin de putere şi încredere. Păşeşte înainte în slăbiciunea ta, făcând ceea cetrebuie să faci, în ciuda fricii şi simţirilor tale. Ín felul acesta cooperezi cu Duhul Sfânt şi aşa sedezvoltă caracterul tău.Biblia compară creşterea spirituală cu o sămânţă, o clădire şi un copil carecreşte. Fiecare metaforă necesită o participare activă: Seminţele trebuie semănate şi cultivate,clădirile trebuie construite - nu apar de la sine - şi copiii, ca să crească, trebuie să mănânce şi săfacă mişcare.Deşi efortul nu are nimic de-a face cu mântuirea ta, acesta are foarte mult de-a facecu creşterea ta spirituală. Ín Noul Testament,ni se spune de cel puţin opt ori„daţi-vă şi voi toatesilinţele"11în creşterea noastră pentru a deveni asemenea lui Hristos. Nu putem sta pur şi simplucu mâinile în sân, aşteptând ca acest lucru să se întâmple.Ín Efeseni 4:22-24 Pavel ne prezintă cele trei responsabilităţi pe care le avem în a deveniasemenea lui Hristos. în primul rând, trebuie să renunţăm la vechile căi de-a acţiona: „Trebuie sărenunţaţi la tot ce ţine de vechiul vostru mod de viaţă. Acesta este complet şi în întregime putred.Descotorosiţi-vă de el"Ín al doilea rând, trebuie să ne schimbăm felul de a gândi. „Lăsaţi ca Duhul Sfânt să vă schimbemodul de gândire"19 Biblia spune că suntem „transformaţi" prin înnoirea minţii noastre.20Cuvântul grecesc pentru transformare este metamorphosis (folositSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos181
  • 196. în Romani 12:2 şi 2 Corinteni 3:18), şi astăzi este folosit pentru a descrie schimbarea uimitoareprin care trece o larvă sau un vierme pentru a deveni fluture. Aceasta este o imagine minunată aceea ce se întâmplă cu noi din punct de vedere spiritual atunci când îi permitem lui Dumnezeu săne direcţioneze gândurile: Suntem schimbaţi din interior spre exterior, devenim mai minunaţi şicăpătăm libertatea să zburăm spre noi înălţimi.Ín al treilea rând, trebuie „să ne îmbrăcăm" cu caracterul lui Hristos, dezvoltându-ne obiceiuri noişi evlavioase. Ín esenţă, caracterul tău este suma obiceiurilor tale; acesta este modul în careacţionezi de obicei. Biblia spune: „Ímbrăcaţi-vă cu noul eu, creat pentru a fi asemenea luiDumnezeu într-o neprihănire şi sfinţenie adevărată".21Dumnezeu foloseşte Cuvântul Său, poporul Său şi circumstanţele ca să ne modeleze. Toateaceste trei sunt indispensabile pentru dezvoltarea caracterului. Cuvântul lui Dumnezeu nefurnizează adevărul necesar creşterii, poporul Său ne oferă sprijinul de care avem nevoie pentru acreşte şi circumstanţele ne furnizează mediul de care avem nevoie pentru a practica asemănareacu Hristos. Dacă studiezi şi aplici Cuvântul lui Dumnezeu, ai părtăşie în mod regulat cu alţicredincioşi, şi înveţi să te încrezi în Dumnezeu în circumstanţe dificile, îţi garantez că vei deveniasemenea lui Hristos. Vom studia mai amănunţit aceste ingrediente ale creşterii în capitoleleurmătoare.Mulţi oameni cred că pentru a creşte spiritual trebuie doar să studieze Biblia şi să seroage. Dar unele lucruri din viaţă nu vor fi schimbate niciodată doar prin studierea Bibliei şirugăciune. Dumnezeu îi foloseşte pe oameni. De obicei, El preferă să lucreze prin oameni în locsă facă minuni, astfel încât să avem nevoie unii de alţii pentru părtăşie. El ne vrea să creştemîmpreună.Ín multe religii, oamenii consideraţi a fi cei mai maturi spiritual şi mai sfinţi sunt ceicare s-au izolat pe ei înşişi de alţii în mănăstiri situate pe vârful unor munţi, unde să nu fie„infectaţi" de contactul cu alţi oameni,însă aceasta este o mare greşeală. Maturitatea spirituală nueste o căutare solitară, individuală! în izolare nu poţi creşte în asemănarea lui Hristos. Trebuie săfii182Viaţa condusă de scopuri
  • 197. înconjurat de alţi oameni şi să interacţionezi cu ei. Trebuie să faci parte dintr-o biserică şi dintr-ocomunitate. De ce? Pentru că adevărata maturitate spirituală înseamnă să înveţi să iubeşti ca şiIsus, şi nu poţi practica asemănarea cu Isus fără să ai relaţii cu alţi oameni. Aminteşte-ţi că a trăiînseamnă a iubi - a-L iubi pe Dumnezeu şi a-i iubi pe oameni.Pentru a deveni asemenea lui Hristos trebuie să treci printr-un proces de creştere îndelungatşi lent. Maturizarea spirituală nu este nici instantanee, nici automată, ci este o dezvoltare treptată,progresivă, care va avea loc tot restul vieţii tale. Referindu-se la acest proces, Pavel a spus:„Acesta va continua până vom ajunge maturi, aşa cum este Hristos, şi vom fi în întregimeasemenea Luir.22 Dumnezeu este mult mai interesat de ceea ce eşti, decât de ceea ce faci.Tu eşti o lucrare în progres.Transformarea ta spirituală în dezvoltarea caracterului lui Isus va duratot restul vieţii tale, şi nici măcar atunci nu va fi terminată aici pe pământ.Se va termina abia cândvei ajunge în cer sau când Se va întoarce Isus. Atunci se va încheia orice lucrare de formare acaracterului tău care va mai fi rămas neterminată. Biblia spune că noi vom deveni perfecţi ca Isusatunci când ÍL vom putea vedea în mod perfect: „Nici măcar nu ne putem imagina cum vom fiatunci când Se va întoarce Isus. Dar ştim că atunci când va veni El vom fi ca El, pentru că îl vomvedea aşa cum este cu adevărat".23Ín viaţa creştină apare multă confuzie datorită ignorării adevărului simplu că Dumnezeu este cumult mai interesat de formarea caracterului tău decât de orice altceva. Ne îngrijorăm când ni separe că Dumnezeu tace cu privire la chestiuni specifice, cum ar fi: „Ce carieră să aleg?".Adevărul este că există multe cariere diferite, care ar putea fi în voia Iui Dumnezeu pentru viaţata. Ceea ce ÍL interesează pe Dumnezeu cel mai mult este ca lucrările pe care le faci să le faciîntr-o manieră creştină.24Dumnezeu este mult mai interesat de ceea ce eşti, decât de ceea ce faci. Noi suntem fiinţeomeneşti, nu lucrări omeneşti. DumnezeuSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 183
  • 198. ZIUA A DOUĂZECI ŞI DOUA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Am fost creat să devin asemenea lui Hristos.Verset de memorat;Ín timp ce Duhul Domnului lucrează în noi, ajungem să semănăm tot maimult cu El si să reflectăm tot mai mult gloria Lui". 2 Corinteni 3:18b (NLT) întrebare pentrumeditare: Ín care domeniu al vieţii mele am nevoie să cer astăzi puterea Duhului Sfânt pentru afi asemenea lui Hristos?Viaţa condusă de scopuri
  • 199. este mult mai interesat de caracterul tău decât de cariera ta, pentru că în veşnicie vei duce cu tinecaracterul tău, nu cariera ta.Biblia ne avertizează: „Să nu vă adaptaţi atât de bine culturii voastre încât să vă potriviţi în eafără să vă daţi seama de acest lucru. în schimb, concentraţi-vă atenţia asupra lui Dumnezeu.Veţi fi schimbaţi din interior spre exterior. . . Spre deosebire de cultura din jurul vostru, care vătrage întotdeauna în jos spre nivelul ei de imaturitate, Dumnezeu scoate la iveală tot ce este maibun în voi, dezvoltând în voi o maturitate bine formată*r.25 Pentru a te concentra asupraasemănării tale tot mai mari cu Isus trebuie să iei o decizie împotriva culturii în care trăieşti.Altfel, alte forţe cum ar fi cei din jur, părinţii, colegii şi cultura vor încerca să te modeleze dupăimaginea lor.Este trist, dar o privire fugară aruncată peste multe cărţi creştine populare arată că mulţicredincioşi nu mai trăiesc pentru scopurile măreţe ale lui Dumnezeu şi se mulţumesc să cauteîmplinirea personală şi stabilitatea emoţională. Acesta este narcisism, nu ucenicie. Isus nu a muritpe cruce doar ca noi să trăim vieţi confortabile şi bine puse la punct. Scopul Lui este mult maiprofund: El vrea să devenim asemenea Lui înainte de-a ne lua la cer. Acesta este cel mai mareprivilegiu al nostru, responsabilitatea noastră imediată şi destinul nostru final.
  • 200. Dumnezeu vrea ca tu să creşti.Scopul Tatălui ceresc pentru tine este să te maturizezi şi să-ţi dezvolţi caracteristicile DomnuluiIsus Hristos. Este trist, dar milioane de creştini îmbătrânesc, dar nu cresc niciodată. Ei suntblocaţi într-o copilărie spirituală continuă, rămânând în scutece şi ghetuţe. Motivul este că ei nuau intenţionat niciodată să crească.Creşterea spirituală nu are loc în mod automat. Trebuie să te dedici creşterii. Trebuie să vrei săcreşti, să decizi să creşti, SĂ faci un efort să creşti şi să perseverezi în creştere. întotdeaunaucenicia - procesul de a deveni asemenea lui Hristos - începe cu o decizie. Isus ne cheamă şi noirăspundem: „«Vino să fii ucenicul Meu», i-a spus Isus. Atunci Matei s-a sculat şi a mers după El.Când primii ucenici au ales să-L urmeze pe Isus, ei nu au înţeles toate implicaţiile deciziei lor. Eiau răspuns pur şi simpluSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos185
  • 201. Cum creştem■ Dumnezeu doreşte să creştem asemenea lui Hristos în toate privinţele. Efeseni 4:15a (Msg)Noi nu am fost concepuţi să rămânem asemenea copiilor.Efeseni 4:14a (Ph)
  • 202. invitaţiei lui Isus. Aceasta este tot ceea ce trebuie ca să începi: Decide să devii ucenic.Nimic nu-ţi modelează viaţa atât de mult ca dedicările pe care alegi să le faci. Dedicările tale te potdezvolta ori te pot distruge, dar oricum, te vor defini. Spune-mi la ce eşti dedicat şi eu îţi voi spune ce veifi după douăzeci de ani. La ce ne dedicăm aceea devenim.Cei mai mulţi oameni pierd din vedere scopul lui Dumnezeu pentru vieţile lor la acest punct aldevotamentului. Multora le este frică să se dedice pentru ceva şi doar plutesc în derivă prin viaţă. Alţii, cuinima împărţită, se dedică unor valori contradictorii, ceea ce duce la frustrare şi mediocritate. Alţii sededică total ţelurilor pământeşti, ca, de exemplu, să devină bogaţi sau faimoşi, şi sfârşesc în dezamăgire şiamărăciune. Fiecare alegere are consecinţe eterne, deci trebuie să faci alegeri înţelepte. Petru neavertizează: „Fiindcă toate lucrurile din jurul nostru au să se topească, ce vieţi sfinte şi evlavioase artrebui să trăiţii"?2Partea lui Dumnezeu şi partea ta. Asemănarea cu Hristos apare atunci când alegi să acţionezi ca şiHristos şi apoi te bazezi pe Duhul Sfânt, ca El să te ajute să pui în practică aceste alegeri.Din clipa în care te decizi în mod serios să devii asemenea lui Hristos trebuie să începi să acţionezi altfel.Va trebui să renunţi la unele obiceiuri vechi, să-ţi dezvolţi obiceiuri noi şi să-ţi schimbi intenţionat felul degândire. Poţi fi sigur că Duhul Sfânt te va ajuta să faci aceste schimbări. Biblia spune: „Continuaţi sălucraţi la desăvârşirea mântuirii voastre, cu frică şi tremurând, pentru că Dumnezeu este Acela carelucrează în voi, dându-vă putere să vreţi şi să acţionaţi potrivit cu scopul Său bun".Aceste versete prezintă cele două părţi ale creşterii spirituale: „lucraţi"şi„lucrează*. Partea lucraţi"esteresponsabilitatea ta, iar „lucrează" este rolul lui Dumnezeu. Creşterea spirituală este186Viaţa condusă de scopuri
  • 203. ZIUA ADOUĂZECI ŞlTREIA:CUM CREŞTEMo lucrare de colaborare între tine şi Duhul Sfânt. Duhul lui Dumnezeu lucrează împreună cu noi, nu numaiîn noi.Aceste versete, scrise pentru credincioşi, nu arată cum să fii mântuit, ci cum să creşti. Nu spun„lucraţi" pentru salvarea voastră, pentru că nu puteţi adăuga nimic la ceea ce Isus a făcut deja. Când„lucrezi" la forma ta fizică, faci exerciţii fizice pentru dezvoltarea trupului tău, nu ca să obţii un trup.Când „lucrezi" la rezolvarea unui puzzle, ai la dispoziţie toate piesele - sarcina ta este să le pui împreună.Fermierii „lucrează" pământul, nu ca să obţină pământ, ci să dezvolte ceea ce au deja. Dumnezeu ţi-a dat oviaţă nouă; acum este responsabilitatea ta să o dezvolţi „cu frică şi tremurând". Asta înseamnă că trebuiesă abordezi într-un mod foarte serios creşterea ta spirituală! Atitudinea nepăsătoare a oamenilor faţă decreşterea lor spirituală arată că ei nu înţeleg implicaţiile eterne (aşa cum am văzut în capitolele 4 şi 5).Schimbarea pilotului automat. Pentru a-ţi schimba viaţa, trebuie să-ţi schimbi modul degândire. Ín spatele oricărui lucru pe care îl faci există un gând. Fiecare mod de comportare estemotivat de un crez, şi fiecare acţiune este determinată de o atitudine. Dumnezeu a revelat acestadevăr cu mii de ani înainte ca psihologii să-1 înţeleagă: „Fii atent la modul în care gândeşti,căci viaţa ta este modelată de gândurile taleK.4Imaginează-ţi că te afli pe un lac la cârma unei bărci rapide, al cărei pilot automat este programatsă meargă spre est. Dacă vrei să te întorci şi să mergi spre vest, ai două posibilităţi pentru aschimba direcţia bărcii. Una este să apuci cârma şi să forţezi barca în mod fizic să se îndrepte îndirecţia opusă celei în care este programat să meargă pilotul automat. Cu o voinţă puternică, l-aiputea învinge pe pilotul automat, însă ai simţi o rezistenţă continuă. In cele din urmă, mâinile îţivor obosi datorită efortului depus şi, când vei lăsa cârma din mână, barca se va îndrepta imediatspre est, direcţia spre care a fost programată.Aşa se întâmplă când încerci să-ţi schimbi viaţa folosind puterea voinţei. Tu spui: „Mă voi forţasă mănânc mai puţin . . .SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos187
  • 204. voi face mai mult sport... nu voi mai fi dezorganizat şi nu voi mai întârzia". Da, puterea voinţei poateproduce schimbări pe termen scurt, dar creează un stres interior continuu pentru că nu te-ai ocupat derădăcina problemei. Schimbarea nu-ţi este naturală aşa că în cele din urmă renunţi - renunţi la dietă şiîncetezi să mai faci sport. Foarte curând vei reveni la tiparele tale vechi de viaţă.Există o cale mai bună şi mai uşoară: Schimbă pilotul automat - modul tău de gândire. Biblia spune:„Permite-I lui Dumnezeu să te transforme într-o nouă persoană, schimbându-ţi modul de gândire"5Primul pas în creşterea spirituală este să începi să-ţi schimbi modul de gândire. Íntotdeauna schimbareaîncepe în mintea ta. Modul cum gândesti determină modul cum simţi şi modul cum simţi influenţeazămodul cum acţionezi. Pavel a spus: „Trebuie să existe o reînnoire spirituală a gândurilor si atitudinilorvoastre".6Ca să fii asemenea lui Hristos trebuie să dobândeşti mintea lui Hristos. Noul Testament numeşte pocăinţăaceastă schimbare a minţii, care în greacă înseamnă „a schimba mintea". Tu te pocăieşti ori de câte ori îţischimbi modul de gândire adoptând modul de gândire al lui Dumnezeu - cu privire la tine însuţi, păcat,Dumnezeu, alţi oameni, viaţă, viitorul tău şi orice altceva. Tu îţi însuşeşti punctul de vedere şi perspectivalui Hristos.Nouă ni se porunceşte „să gândim în acelaşi mod în care a gândit Hristos". împlinirea acesteiporunci implică două aspecte.Prima jumătate a acestei schimbări a minţii constă înceta sá mai gândeştigânduri imature care sunt egoiste şi urmăresc interesele proPrii- Biblia spune: „încetaţi să mai gândiţica si copiii. Ín ce priveşte răul fiţi copii, dar în gândirea voastră fiţi adulţi". Copiii mici prin natura lorsunt complet egoişti. Ei se gândesc numai la ei înşişi şi la nevoile lor. Ei sunt incapabili să dea; pot doarprimi. Aceasta este o gândire imatură. Din nefericire, mulţi oameni nu188Viaţa condusă de scopuri
  • 205. trec niciodată de acest fel de gândire. Biblia spune că gândirea egoistă este sursa comportării păcătoase:„Cei ce trăiesc urmâdu-şi eurile păcătoase se gândesc numai la lucrurile pe care le doresc eurile lorpăcătoase".9A doua jumătate a schimbării minţii pentru a gândi ca Isus este să începi să gândeşti matur. Asta înseamnăsă-ţi concentrezi atenţia asupra altora, nu asupra ta. Ín capitolul său extraordinar în care ne spune care estedragostea reală, Pavel a încheiat spunând că a te gândi la alţii este semnul maturităţii: „Când am fostcopil, am vorbit ca un copil, am gândit ca un copil, am raţionat ca un copil. Când am devenit bărbat, amlăsat în urma mea căile copilăreşti".10Ín zilele noastre mulţi presupun că maturitatea spirituală se măsoară prin cantitatea de informaţii şidoctrine biblice acumulate. Deşi cunoaşterea este o măsură a maturităţii, aceasta nu este totul. Viaţacreştină este cu mult mai mult decât crezurile şi convingerile; aceasta include conduita şi caracterul.Faptele noastre trebuie să fie în concordanţă cu crezul nostru şi credinţele noastre trebuie să fie susţinutede o comportare asemănătoare cu cea a lui Hristos.Creştinismul nu este o religie sau o filosofie, ci este o relaţie şi un mod de viaţă. Esenţa acestui mod deviaţă este să ne gândim la alţii, aşa cum a făcut Isus, în loc să ne gândim la noi înşine. Biblia spune: „Noitrebuie să ne gândim la binele lor şi să încercăm să-i ajutăm făcând ce le place lor. Nici măcar Hristosnu a încercat să-Şi placă Lui însuşi".nGândirea altruistă este esenţa asemănării cu Hristos şi este cea mai bună dovadă a creşterii spirituale.Acest fel de gândire este nenatural, opus culturii noastre, rar şi dificil. Din fericire, avem un ajutor:„Dumnezeu ne-a dat Duhul Său. De aceea nu gândim în acelaşi mod în care gândesc oamenii acesteilumi".2 Ín următoarele câteva capitole vom analiza instrumentele folosite de Duhul Sfânt ca să ne ajute săcreştem.SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 189
  • 206. ZlUA A DOUĂZECI Şl TREIAPMEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Niciodată nu este prea târziu să încep să cresc.Verset de memorat: „Lăsaţi-L pe Dumnezeu să vă transforme interiorul vostru printr-oschimbare completă a minţii voastre. Atunci veţi putea cunoaşte voia lui Dumnezeu - ceea ce estebine, ce-I este plăcut şi este desăvârşit". Romani 12:2b (TEV)întrebare pentru meditare: In care domeniu al vieţii trebuie să încetez să gândesc în felul meuşi să încep să gândesc în felul lui Dumnezeu?190Viaţa condusă de scopuri
  • 207. Transformat prin adevărOamenii au nevoie de ceva mai mult decât de pâine pentru viaţa lor; ei trebuie să se hránească cu fiecarecuvânt al lui Dumnezeu.Matei 4:4 (NLT)Cuvântul plin de har al lui Dumnezeu,vă poate transforma în ceea ce doreşte El să fiţişi vă poate da toate lucrurile de care aţi putea avea nevoie.Faptele Apostolilor 20:32 (Msg)Adevărul ne transformă.Creşterea spirituală este procesul de înlocuire a minciunilor cu adevărul. Isus S-a rugat:„Sfinţeşte-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul".1 Pentru sfinţire este nevoie derevelaţie. Duhul lui Dumnezeu foloseşte Cuvântul lui Dumnezeu ca să ne facă asemenea Fiuluilui Dumnezeu. Pentru a deveni asemenea lui Isus noi trebuie să ne umplem vieţile cu CuvântulSău. Biblia spune: „Prin intermediul Cuvântului noi suntem strâns i împreună şi formaţi pentrusarcinile pe care Dumnezeu le are pentru noi".2Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi comparat cu nici un alt cuvânt. El este viu.3 Isus a zis:„Cuvintele pe care vi le-am spusSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos191
  • 208. RĂMÂNEREA ÎN CUVÂNTUL LUI DUMNEZEUîn prezent există mai multe Biblii tipărite ca niciodată, dar o Biblie uitată pe raft nu are nici ovaloare. Milioane de credincioşi suferă de anorexie (lipsa poftei de mâncare) spirituală, fiindînfometaţi de moarte datorită subnutriţiei spirituale. Ca să fii un ucenic sănătos al lui Hristos,hrănirea cu Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie prioritatea ta numărul unu. Isus a numit-o„rămânere". El a spus: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, atunci192 Viaţa condusă de scopuri
  • 209. Eu sunt duh şi sunt viaţă".,4 Când Dumnezeu vorbeşte, lucrurile se schimbă. Tot ce se află înjurul nostru - întreaga creaţie -există pentru că „Dumnezeu a zis: «Să fie...»". El a vorbit şi toateau luat fiinţă. Fără Cuvântul lui Dumnezeu tu nici nu ai fi în viaţă.Duhul lui Dumnezeu a hotărât să ne dea viaţă prin Cuvântul lui Dumnezeu;Cuvântul adevărului ca sá putem fi asemenea Fiului lui DumnezeuCele mai importante dintretoate fápturile pe care le-a fácut.Biblia este mult mai mult decât un ghid pentru doctrină. Cuvântul lui Dumnezeu generează viaţă,creează credinţă, produce schimbare, îl sperie pe diavol, produce minuni, vindecă răni, zideştecaracterul,- transformă circumstanţele, dă bucurie, biruie adversităţile, învinge ispita, insuflănădejde, dă putere, ne curăţă minţile, aduce lucrurile în fiinţă, ne garantează viitorul veşnic! Noinu putem trăi fără Cuvântul lui Dumnezeu! Nu-1 considera niciodată ca un lucru de apucat.Trebuie să-1 consideri la fel de important pentru viaţa ta ca şi mâncarea. Iov a spus: „Am preţuitcuvintele gurii Lui mai mult decât pâinea mea zilnică".Cuvântul lui Dumnezeu este hrana spirituală pe care trebuie s-o ai pentru a-ţi împlini scopul.Biblia este numită laptele, pâinea, hrana tare şi desertul nostru.7 Această masă îmbelşugată estemeniul Duhului Sfânt pentru întărirea şi creşterea noastră spirituală. Petru ne îndeamnă: „Doriţicu înfocare laptele spiritual si pur, pentru ca prin el să creşteţi în mântuirea voastră".*
  • 210. sunteţi cu adevărat ucenicii Mei".9 în viaţa de zi cu zi, rămânerea în Cuvântul lui Dumnezeu include treiactivităţi.Eu trebuie să accept autoritatea Cuvântului. Biblia trebuie să devină standardul autoritar pentru viaţamea: busola pe care mă bazez pentru a-mi arăta direcţia, sfatul de care ascult în luarea deciziilor înţelepteşi etalonul pe care îl folosesc pentru a evalua totul.Multe dintre problemele noastre îşi au originea în faptul că ne bazăm alegerile pe autorităţi nedemne deîncredere: cultură („toţi fac aşa"), tradiţie („dintotdeauna am procedat aşa"), raţiune („mi s-a părut logic")sau emoţii („aşa am simţit că este bine"). Toate aceste patru sunt afectate de căderea omului. Noi avemnevoie de un standard perfect, care să nu ne îndrume niciodată spre o direcţie greşită. Numai Cuvântul luiDumnezeu împlineşte această cerinţă. Solomon ne aminteşte ci „orice cuvânt al lui Dumnezeu esteperfect",10 şi Pavel ne explică: „Tot ce este scris în Scriptură este Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta întotalitatea lui este folositor pentru a-i învăţa şi ajuta pe oameni, pentru a-i corecta şi a le arăta cum sătrăiască"..nIn primii ani ai slujirii sale, Billy Graham a trecut printr-o perioadă când a avut îndoieli cu privire laacurateţea şi autoritatea Bibliei. într-o noapte cu lună plină, el s-a plecat pe genunchi şi I-a spus plângândlui Dumnezeu că, în ciuda pasajelor confuze pe care nu le înţelegea, începând din acea clipă el se va bazaîn întregime pe Scriptură, considerând-o singura autoritate pentru viaţa şi lucrarea sa. In urma aceleidecizii, viaţa lui Billy a fost binecuvântată cu o putere şi cu o eficienţă neobişnuite.Cea mai importantă decizie pe care o poţi lua astăzi este să stabileşti care va fi autoritatea supremă pentruviaţa ta. Hotărăşte că alegi Biblia drept autoritatea ta finală, indiferent de cultură, tradiţie, raţiune sauemoţii. Hotărăşte-te să întrebi mai întâi: „Ce spune Biblia?", atunci când trebuie să iei o decizie. Ia deciziaca atunci când Dumnezeu îţi va spune să faci ceva, te veiSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos193
  • 211. încrede în Cuvântul lui Dumnezeu şi vei face lucrul respectiv, indiferent dacă îl înţelegi sau nu şiindiferent dacă eşti dispus să-1 faci sau nu. Adoptă declaraţia lui Pavel ca o afirmare a credinţei tale: „Eucred tot ce este în conformitate cu Legea şi care este scris în Proroci".Eu trebuie să asimilez adevărul Cuvântului. Nu este suficient să cred Biblia; trebuie să-mi umplumintea cu ea astfel încât Duhul Sfânt să mă poată transforma folosind adevărul Scripturii. Există cinci căide a realiza acest lucru: tu îl poţi primi, îl poţi citi, îl poţi cerceta, îl poţi memora şi poţi medita la Cuvântullui Dumnezeu.In primul rând, primeşti Cuvântul lui Dumnezeu când îl asculţi şi-1 accepţi cu o atitudine deschisă,receptivă. Pilda semănătorului ilustrează modul în care receptivitatea noastră determină ce se va întâmplaîn continuare cu Cuvântul lui Dumnezeu semănat în vieţile noastre: va prinde rădăcini şi va aduce roadesau nu. Domnul Isus a identificat trei atitudini nereceptive - o minte închisă (pământul tare, de lângădrum), o minte superficială (locurile stáncoase) şi o minte neatentă, distrată sau dezorientată (teren cuspini) - şi apoi a spus: „Fiţi foarte atenţi la felul cum ascultaţi".^De fiecare dată când consideri că nu ai nimic de învăţat dintr-o predică ori de la un învăţător biblic, trebuiesă-ţi verifici atitudinea, în special în ce priveşte mândria, deoarece când eşti smerit şi receptiv, Dumnezeuîţi poate vorbi chiar şi prin cel mai plictisitor învăţător. Iacov ne îndeamnă: „într-un spirit smerit (blând,modest) salutaţi cu bucurie şi primiţi Cuvântul care, plantat şi înrădăcinat în inimile voastre, conţineputerea ce vă poate mântui sufletelea.uIn al doilea rând, în cea mai mare parte a istoriei de 2.000 de ani a bisericii, numai preoţii au avut ocaziasă citească personal Biblia, dar acum miliarde de oameni au acces la ea. Ín pofida acestei situaţii, mulţicredincioşi sunt mai fideli citirii zilnice a ziarelor decât citirii Bibliilor lor. Nu este de mirare că nucreştem. Nu ne putem aştepta să creştem spiritual uitându-ne la televizor trei ore şi citind Biblia doar treiminute.194Vk[a condusă de scopuri
  • 212. ci împlinesc ce spune învăţătura lui Dumnezeu. Cei ce procedează aşa vor fi făcuţi fericiţir.17Al patrulea mod de a rămâne în Cuvântul lui Dumnezeu este memorarea acestuia. Capacitatea ta de a-ţiaduce aminte este un dar dat de Dumnezeu. Poate crezi că ai o memorie slabă, dar adevărul este că aimemorat milioane de idei, adevăruri, fapte şi cifre. Tu îţi aminteşti ce este important pentru tine. CândCuvântul lui Dumnezeu este important, atunci îţi faci timp să-1 memorezi.Există beneficii enorme ale memorării versetelor biblice. Aceasta te va ajuta să rezişti ispitelor; să ieidecizii înţelepte; să-ţi reduci stresul; să devii mai încrezător;să dai sfaturi/ZIUA A DOUÁZECI SI PATRAbune şi să le vorbeşti altora despre credinţa ta.18Memoria ta este ca un muşchi.Cu cât o foloseşti mai mult,cu atât va deveni mai puternică şi memorarea Scripturii va deveni mai uşoară.Poţi începe selectând câtevaversete biblice din această carte, care ţi-au vorbit în mod deosebit şi scriindu-le pe o bucată de hârtie (demărimea unei cărţi de vizită) pe care o poţi purta cu tine tot timpul. Apoi repetă versetele respective cuvoce tare pe parcursul întregii zile. Poţi memora Biblia oriunde: când lucrezi, faci sport, conduci, aştepţisau când mergi la culcare. Cele trei secrete ale memorării Scripturii sunt: repetă, repetă şi repetă! Bibliaspune: „Amintiţi-vă ce a învăţat Hristos şi permiteţi cuvintelor Sale să vă îmbogăţească vieţile şi să văfacă înţelepţi"Al cincilea mod de a rămâne în Cuvântul lui Dumnezeu este să meditezi la el, activitate pe care Biblia onumeşte „cugetare". Mulţi oameni asociază cugetarea sau meditarea cu aceea stare în care nu se maigândesc la nimic concret, ci îşi lasă mintea să hoinărească în voie. Asta este exact opusul meditaţieibiblice. Meditaţia sau cugetarea biblică este o gândire concentrată sau focalizată. Pentru acesta estenevoie de un efort serios. Când meditezi, alegi un verset şi reflectezi, te gândeşti la el mereu şi mereu înmintea ta.Aşa cum am spus în capitolul 11, dacă ştii să te îngrijorezi,196Viaţa condusă de scopuri
  • 213. înseamnă că ştii să cugeti, să meditezi. îngrijorarea este o gândire concentrată asupra uneichestiuni negative. Când meditezi, faci acelaşi lucru, cu diferenţa că te concentrezi asupraCuvântului lui Dumnezeu şi nu asupra problemei tale.Nici un alt obicei nu poate contribui mai mult la transformarea vieţii tale şi la creştereaasemănării tale cu Isus decât meditarea zilnică la Scriptură. In timp ce noi ne facem timp săcontemplăm adevărul lui Dumnezeu, reflectând în(Adevărul te va elibera dar mai întâi s-arputea să te facă sá te simţi mizerabil!)mod serios la exemplul lui Hristos,suntem „transformaţi înasemănarea Lui cu o glorie mereu crescândă"?®Căutând toate locurile din Scriptură în care Dumnezeu vorbeşte despre cugetare, vei fi uimit debeneficiile pe care le-a promis El acelora care îşi fac timp să mediteze la Cuvântul Său în tottimpul zilei. Unul dintre motivele pentru care Dumnezeu 1-a numit pe David „om după inimaMeac este faptul că lui David i-a plăcut să mediteze la Cuvântul lui Dumnezeu. El a spus: „Câtde mult iubesc învăţăturile Tale! Toată ziua mă gândesc la ele".22 Meditarea serioasă la Cuvântullui Dumnezeu este o cheie a rugăciunii ascultate şi secretul unei vieţi încununate de succes.23Eu trebuie să aplic principiile Cuvântului. Primirea, citirea, cercetarea, memorarea şimeditarea la Cuvânt sunt toate inutile dacă nu reuşim să le punem în practică. Noi trebuie sădevenim „împlinitori ai Cuvântului".24 Acesta este cel mai greu pas deoarece Satan i seîmpotriveşte foarte intens. Pe el nu-1 deranjează că faci studii biblice, atâta timp cât nu faci nimiccu ceea ce înveţi.Ne înşelăm singuri atunci când considerăm că ne-am însuşit un adevăr numai pentru că l-amauzit, l-am citit sau studiat. De fapt, s-ar putea să fii atât de ocupat ca să mergi la următorulstudiu, ori seminar, ori conferinţă biblică încât să nu ai timp să aplici practic ceea ce ai învăţat. Aiuitat acele adevăruri în drum spre următoarea întâlnire de studiu. Fără implementare, toatestudiile noastre biblice sunt fără nici o valoare. Isus a spus:SCOPUL #3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos197
  • 214. „Oricine aude aceste cuvinte ale Mele si le pune în practică este ca un om înţelept, care şi-a zidit casa pestâncă".25 De asemenea, Isus a arătat că binecuvântările lui Dumnezeu vin în urma împlinirii adevărului,nu doar cunoscându-1. El a spus: „Acum că ştiţi aceste lucruri, veţi fi binecuvântaţi dacă le faceţi".26Un alt motiv pentru care noi evităm aplicaţia personală este faptul că aceasta poate fi dificilă sau chiardureroasă. Adevărul te va elibera, dar mai întâi s-ar putea să te facă să te simţi mizerabil! Cuvântul luiDumnezeu ne demască motivaţiile, ne scoate în evidenţă eşecurile, ne mustră pentru păcat şi aşteaptă să neschimbăm. Natura umană se opune schimbării, astfel că aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu este o muncăgrea. De aceea este foarte important să discuţi aplicaţiile tale personale cu alţi oameni.Eu nu pot să accentuez suficient importanţa participării la un grup de studiu biblic. întotdeauna învăţăm dela alţii adevăruri pe care nu le-am putea învăţa singuri oricât ne-am strădui. Alţi oameni te vor ajuta săvezi adevăruri care ţie ţi-ar fi scăpat şi te vor ajuta să aplici adevărul lui Dumnezeu în mod practic.Cea mai bună metodă de a deveni un „împlinitor al Cuvântului" este să scrii întotdeauna o acţiune practicăpe care o vei face în urma citirii, studierii ori meditării la Cuvântul lui Dumnezeu. Dezvoltă-ţi obiceiul dea scrie exact ceea ce vrei să faci. Această acţiune trebuie să fie personală (să te implice pe tine), practică(ceva ce tu poţi face) şi măsurabilă (având stabilit un termen până când trebuie s-o faci). Fiecare aplicaţieva implica relaţia ta cu Dumnezeu, relaţia ta cu alţii sau caracterul tău.Ínainte de a citi capitolul următor, fă-ţi timp să te gândeşti la întrebarea aceasta: Ce ţi-a spus dejaDumnezeu să faci prin Cuvântul Său şi încă nu ai început să faci? Apoi scrie câteva declaraţii de acţiunecare te vor ajuta să acţionezi pe baza adevărurilor pe care le cunoşti. Ai putea să spui aceste lucruri unuiprieten căruia să-i dai socoteală de împlinirea lor. Aşa cum a spus D.L. Moody: „Biblia nu ne-a fost datăca să creştem în cunoaştere, ci să ne schimbe vieţile".198Viaţa condusă de scopuri
  • 215. ZIUA A DOUĂZECI ŞI PATRA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Adevărul mă transformă.Verset de memorat: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţicunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi". Ioan 8:31-32întrebare pentru meditare: Ce mi-a spus Dumnezeu deja prin Cuvântul Său şi încă nu amînceput să fac?SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos199
  • 216. Dumnezeu are un scop în spatele fiecărei probleme.El foloseşte circumstanţele ca sá ne dezvolte caracterul. De fapt, ca să ne facă asemenea lui Isus,Dumnezeu contează mai mult pe circumstanţe decât pe citirea Bibliei de către noi. Motivul esteclar: noi ne confruntăm cu circumstanţele douăzeci şi patru de ore pe zi.Isus ne-a avertizat că în lume vom avea necazuri!1 Nimeni nu este imun la durere ori izolat desuferinţă, şi nimeni nu trece uşor prin viaţă, fără să aibă probleme. Viaţa este o serie de probleme.De fiecare dată când rezolvi una dintre ele, altele abia aşteaptă să-i ia locul. Nu toate sunt mari,dar toate sunt semnificative în procesul de creştere pe care îl are Dumnezeu pentru tine. Spunând:„Să nu fiţi uluiţi sau surprinşi când veţi trece prin încercările ca de foc care vă aşteaptă, pentrucă cele ce vi se vor întâmpla nu vor fi lucruri ciudate sau neobişnuite",2 Petru ne asigură că înviaţă problemele sunt normale.200Viaţa condusă de scopuri
  • 217. Transformat prin necazuriNecazurile noastre uşoare si momentane dobândesc pentru noi o glorie veşnică, 2si le întrece cu mult pe toate. Corinteni 4:17 (Nrv)Focul suferinţei este cel careaduce cu sine aurul sfinţeniei.Madame Guyon
  • 218. Dumnezeu foloseşte problemele vieţii ca să ne atragă mai aproape de El. Biblia spune: „Domnul esteaproape de cei cu inima frântă şi scapă pe cei cu duhul zdrobit". Cele mai profunde şi mai minunateexperienţe de închinare le vei avea probabil în cele mai negre zile ale tale - când inima îţi este frântă, cândte simţi abandonat, când nu mai ai nici o opţiune, când durerea este mare - şi tu te întorci numai spreDumnezeu. Ín timpul suferinţei noi învăţăm să rostim cele mai autentice, sincere şi cinstite cu Dumnezeurugăciuni ale noastre. Când suferim nu avem energie pentru rugăciuni superficiale.Joni Eareckson Tada spune: „Când viaţa e roză, este posibil să plutim prin ea având cunoştinţe despreIsus, imitându-L, citându-I cuvintele şi vorbind despre El. Dar numai în suferinţă îl cunoaştem pe Isus". Ínsuferinţă, noi învăţăm despre Dumnezeu lucruri pe care nu le putem învăţa în nici un alt mod.Dumnezeu l-ar fi putut feri pe Iosif de închisoare,4 pe Daniel de groapa cu lei,5 pe Ieremia de-a fi aruncatîntr-o groapă cu noroi,6 pe Pavel de sfărâmarea corăbiei cu el de trei ori,7 şi pe cei trei tineri evrei de-a fiaruncaţi în cuptorul încălzit de şapte ori mai tare ca de obicei8 - dar nu a făcut-o. El a îngăduit acesteprobleme în viaţa lor şi, ca rezultat, toţi aceşti oameni au fost aduşi mai aproape de Dumnezeu.Problemele ne obligă să ne întoarcem privirea spre Dumnezeu şi să ne încredem în El în loc să neîncredem in noi înşine. Pavel a confirmat acest beneficiu când a spus: „Am avut impresia că suntemlipsiţi de putere eram când a fost vorba să ne ajutăm singuri; dar lucrul acesta a fost bun, pentru căatunci am încredinţat totul în mâinile lui Dumnezeu, deoarece numai El ne mai putea salva. Până când nu-ţi mai rămâne nimic decât Dumnezeu, nu vei putea înţelege că nu ai nevoie de nimic altceva decât deDumnezeu.# 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos201
  • 219. ÎNŢELEGEREA PASAJULUI ROMANI 8:28-29Acesta este unul dintre cele mai des citate şi mai greşit înţelese pasaje din Biblie. Aici nu ni se spune:„Dumnezeu face ca toate lucrurile să iasă aşa cum vreau eu". Este evident că aşa ceva nu e adevărat. Deasemenea, nu ni se spune: „Dumnezeu face ca toate lucrurile să aibă un sfârşit fericit pe pământ". Niciacesta nu este adevărat. Există multe sfârşituri nefericite pe pământ.Noi trăim într-o lume căzută. Numai în cer sunt făcute perfect toate lucrurile, aşa cum vrea Dumnezeu săfie. De aceea ni se spune să ne rugăm: „Facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ".12 Pentru a înţelegepe deplin textul Romani 8:28-29 trebuie să-1 studiem expresie cu expresie.„Ştim": Nădejdea noastră în vremuri dificile nu se bazează pe o gândire pozitivă, pe o gândire nerealistă,aşa cum am dori noi să se întâmple lucrurile şi nici pe un optimism natural. Aceasta e o siguranţă bazatăpe adevărurile că Dumnezeu deţine controlul complet al universului nostru şi că El ne iubeşte.202 Viaţa condusă de scopuri
  • 220. Indiferent de cauză, nici una dintre problemele tale nu poate să apară fără permisiunea luiDumnezeu. Tot ce i se întâmplă unui copil al lui Dumnezeu este filtrat de Tatăl, şi Elintenţionează să folosească totul spre bine, chiar şi atunci când Satana şi alţii din jur intenţioneazăsă-i facă rău.Pentru că Dumnezeu deţine controlul în mod suveran, accidentele sunt incidente înplanul bun al lui Dumnezeu pentru tine.Tot ce ti se íntámplá are semnificaţii spirituale Deoarece fiecare zi a vieţii tale a fost scrisă încalendarul lui Dumnezeu înainte de-a te naşte10,tot ce ţi se întâmplă are semnificaţii spirituale.Totul! Romani 8:28-29 explică de ce: „Ştim că Dumnezeu face ca toate lucrurile să lucrezeîmpreună spre binele celor ce îl iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi după planul Său. CăciDumnezeu i-a cunoscut mai dinainte pe oamenii Săi şi i-a ales să devină asemenea Fiului Săucc.
  • 221. „că Dumnezeu face": în spatele oricărui lucru există un Proiectant extraordinar. Viaţa ta nu esterezultatul unei întâmplări, al sorţii sau al norocului, ci este un plan al Maestrului. Istoria este relatarealucrărilor Lui din toate timpurile. El trage sforile. Noi facem greşeli, dar Dumnezeu nu greşeşte niciodată.Dumnezeu nu poate greşi pentru că El este Dumnezeu.„ca toate lucrurile": Planul lui Dumnezeu pentru viaţa ta implică tot ce se întâmplă cu tine - incluzândgreşelile tale, păcatele tale şi rănile tale. Acesta include: bolile, datoriile, dezastrele, divorţul şi moarteaunei persoane apropiate. Dumnezeu poate scoate bine din cel mai mare rău care se întâmplă. El a fâcut-ola Calvar.„să lucreze împreună": Nu separat, nici independent. In planul lui Dumnezeu evenimentele din viaţa talucrează împreună. Ele nu sunt acte izolate, ci părţi interdependente ale unui proces care să te facăasemenea lui Hristos. Ca să faci o prăjitură trebuie să foloseşti făină, sare, ouă, zahăr şi ulei. Mâncateseparat, toate au un gust neplăcut sau chiar amar, dar puse împreună şi coapte ele devin o prăjiturădelicioasă. Dacă îi vei da lui Dumnezeu toate experienţele tale dezagreabile şi neplăcute, El le va amestecaîmpreună pentru ceva bun.„spre binele": Asta nu înseamnă că orice lucru din viaţă este bun. De cele mai multe ori, ceea ce seîntâmplă în lumea noastră este rău şi greşit, dar Dumnezeu este specializat în transformarea lor în bine. Íngenealogia pământească a lui Isus Hristos13 sunt menţionate patru femei: Tamar, Rahab, Rut şi Bat-Şeba.Tamar 1-a sedus pe socrul ei, ca să ajungă însărcinată. Rahab a fost o curvă. Rut nici măcar nu a fostevreică şi a călcat legea ebraică căsătorindu-se cu un evreu. Bat-Şeba a păcătuit cu David şi, ca urmare,soţului ei a fost ucis. Nici una nu au avut o reputaţie bună, dar Dumnezeu a scos ceva bun din ce era rău, şiele fac parte din genealogia lui Isus. Scopul lui Dumnezeu este mai mare decât problemele noastre,durerea noastră şi chiar decât păcatul nostru.„celor ce îl iubesc pe Dumnezeu şi sunt chemaţi": Această promisiune este numai pentru copiii IuiDumnezeu. Nu este pentru oricine. Toate lucrurile lucrează pentru răulSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 203
  • 222. acelora care trăiesc în opoziţie cu Dumnezeu şi insistă să trăiască aşa cum doresc ei.„după planul Său": Care este planul Său? Este ca noi să devenim „asemenea Fiului Său". Tot cepermite Dumnezeu în viaţa ta are acest scop!FORMAREA UNUI CARACTER CA ŞI AL LUI HRISTOSNoi suntem ca nişte bijuterii, modelate cu ciocanul şi dalta adversităţii. Dacă ciocanul bijutierului nu estesuficient de puternic ca să dea la o parte marginile noastre aspre, Dumnezeu va folosi barosul. Dacăsuntem foarte încăpăţânaţi va folosi picamărul. El va folosi orice unealtă de care va fi nevoie. Fiecare problemă este o oportunitate de formare a caracterului şi cu cát este mai cuprinzátoare, potenţialul de formare a muşchil spirituali şi a tăriei morale este mai mare. Pavel a spus: „Ştim că acestenecazuri produc răbdare şi răbdarea produce caracterul". Ce se întâmplă în exteriorul vieţii tale nu esteaşa de important ca şi ce se întâmplă înăuntrul tău. Circumstanţele tale sunt temporare, dar caracterul tăurămâne veşnic.Adesea Biblia compară încercările cu focul din cuptoarele de curăţare a metalelor, carearde toate impurităţile. Petru a spus: „Aceste încercări vin ca să dovedească puritatea credinţei voastre,puritate care este cu mult mai preţioasă decât aurul".15 Un argintar a fost întrebat: „Când îţi dai seama căargintul este pur?" El a răspuns: „Când îmi văd imaginea reflectată în el". Când eşti curăţat prin foculîncercării, oamenii pot vedea imaginea sau chipul lui Isus reflectat în viaţa ta. Iacov a spus: „Când sunteţisupuşi presiunilor, viaţa voastră de credinţă este forţată să iasă la iveală şi să-şi arate adevărataculoare".16Pentru că Dumnezeu intenţionează să te facă ca şi Isus, El te va trece prin experienţe similare cu cele princare a trecut Isus. Acestea includ singurătatea, ispitele, stresul, criticile, respingerile204Viaţa condusă de scopuri
  • 223. şi multe alte probleme. Biblia spune că Isus a învăţat ascultarea prin suferinţă" şi „a fost făcutdesăvârşit prin suferinţă".17 De ce ne-ar scuti Dumnezeu de lucrurile pe care a permis să leexperimenteze Singurul Său Fiu? Pavel a spus: „Noi trecem exact prin aceleaşi situaţii prin caretrece Hristos. Dacă trecem prin vremuri grele împreună cu El, atunci, cu siguranţă, vom treceprin vremuri bune împreună cu El".18CUM SĂ RĂSPUNDEM LA PROBLEME AŞA CA ISUSProblemele nu produc în mod automat ceea ce Dumnezeu intenţionează. Mulţi oameni devin mairăi în loc să devină mai buni, şi nu cresc niciodată. Tu trebuie să răspunzi la probleme aşa cum arrăspunde Isus.Aminteşte-ţi că planul lui Dumnezeu este bun. Dumnezeu ştie ce e cel mai bun pentru tine şiare pe inimă interesele tale supreme. Dumnezeu i-a spus lui Ieremia: „Planurile pe care le am cuprivire la voi [sunt] planuri de prosperitate, nu de nenorocire, planuri care să vă dea speranţă ţiun viitor". Iosif a înţeles acest adevăr când le-a spus fraţilor lui, care l-au vândut ca sclav: „Voi v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine".20 Ezechia a avut aceeaşiînţelegere despre boala care i-a ameninţat viaţa: „A fost spre binele meu că am trecut printimpuri atât de dificile".2 Ori de câte ori Dumnezeu răspunde „Nu!" la cererea ta de-a te scăpa desuferinţă, aminteşte-ţi că: „Dumnezeu face ceea ce este cel mai bine pentru noi, pregătindu-ne casă trăim la înălţimea sfinţeniei Lui".22Este vital să te concentrezi asupra planului lui Dumnezeu, nu asupra problemei sau durerii tale.Aşa a îndurat Isus durerea crucii, şi noi suntem îndemnaţi să-I urmăm exemplul: „Să privim ţintăla Isus, Liderul si Instructorul nostru. El a fost gata să îndure o moarte ruşinoasă pe crucedatorită bucuriei care ştia că îl aşteaptă după aceea".22 Corrie Ten Boom, care a suferit într-unlagăr de exterminare nazist, a explicat puterea concentrării:SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos205
  • 224. „Dacă vei privi lumea, vei fi nefericit. Dacă vei privi înăuntrul tău, vei fi deprimat. Dacă vei privi laHristos, vei fi liniştit!". Concentrarea ta îţi va determina sentimentele tale.Secretul răbdării este să-ţi aminteşti că durerea ta este temporară, dar răsplata va fi veşnică. Moise aîndurat o viaţă plină de probleme „pentru că avea ochii pironiţi spre răsplătire".2^ Pavel a îndurat la felgreutăţile vieţii. El a spus: „Necazurile noastre prezente sunt foarte mici şi nu vor dura foarte mult.Totuşi, ele produc pentru noi o glorie extraordinar de mare,care va ţine veşnic".25ZIUA A DOUĂZECI şi CINCEA: TRANSFORMAT PRIN NECAZURI.Nu accepta o gándire pe termen scurt.Concentrează-te asupra rezultatului final: „Dacă urmează să avem.parte de gloria Lui, trebuie să luăm parte şi la suferinţele Lui. Ceea ce suferim acum este nimic încomparaţie cu gloria pe care ne-o va da mai târziu".26Bucură-te şi mulţumeşte. Biblia ne spune:Mulţumiţi lui Dumnezeu în toate circumstanţele, căci aceastaeste voia lui Dumnezeu pentru voi, în Hristos Isus"21 Cum e posibil aşa ceva? Observă că Dumnezeu nespune să mulţumim ín toate circumstanţele" nu ,pentru toate circumstanţele". Dumnezeu nu aşteaptă să-Imulţumeşti pentru rău, pentru păcat, pentru suferinţă ori pentru consecinţele lor dureroase din lume. Ínschimb, Dumnezeu vrea să-I mulţumeşti că va folosi problemele tale ca să-Şi împlinească scopurile.Biblia spune: „Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul!".2 Nu spune: „Bucură-te de durerea ta". Acesta-imasochism. Tu te bucuri ín Domnul". Nu are importanţă ce se întâmplă, tu te poţi bucura în dragostea,ajutorul, înţelepciunea, puterea şi credincioşia lui Dumnezeu. Domnul lsus a zis: „Bucuraţi-vă în ziuaaceea şi săltaţi de veselie;pentru că răsplata voastră este mare în cer".29De asemenea, ne putem bucura ştiind că Dumnezeu este cu noi când trecem prin necazuri. Noi nu slujimunui Dumnezeu detaşat şi distant, care stă pe tuşă şi ne încurajează folosind expresii ce au devenit banaledeoarece au fost rostite prea des. Ín schimb, El ia parte la suferinţa noastră. lsus a făcut aceasta la206Viaţa condusă de scopuri
  • 225. întruparea Sa şi Duhul Său face asta, acum, în noi. Dumnezeu nu ne va lăsa niciodată singuri.Refuză să renunţi. Fii răbdător şi perseverent. Biblia spune: „Lăsaţi ca procesul să continuepână când răbdarea voastră va fi dezvoltată complet, si veţi descoperi că aţi devenit oameni cuun caracter matur. . . fără puncte slaber.30Formarea caracterului este un proces lent. Ori de câte ori încercăm să evităm ori- să fugim dedificultăţile vieţii, noi scurtcircuităm procesul, ne încetinim creşterea şi, de fapt, sfârşim într-unfel de durere mai rea - aceea durere care însoţeşte negarea şi evitarea. Când vei înţelegeconsecinţele eterne al dezvoltării caracterului tău, vei face mai puţine rugăciuni de tipul„Mângâie-mă" („Ajută-mă să mă simt bine") şi mai multe rugăciuni de tipul „Transformă-mă"(„Foloseşte această împrejurare ca să mă faci mai asemănător Ţie").Ştii că te maturizezi când începi să vezi mâna lui Dumnezeu în circumstanţele vieţii, care parîntâmplătoare, enigmatice şi fără sens.Dacă treci prin necazuri chiar acum, nu întreba: „De ce eu?" ci întreabă: „Doamne, ce vrei săînvăţ?" Apoi încrede-te în Dumnezeu şi mergi înainte făcând ce este bine: „Trebuie să înduraţicu răbdare, rămânând în planul lui Dumnezeu, pentru ca astfel să ajungeţi la desăvârşireapromisă".31 Nu renunţa, ci creşte!ZIUA A DOUĂZECI ŞI CINCEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Există un scop în spatele fiecărei probleme.Verset de memorat: „Ştim că Dumnezeu lucrează prin toate lucrurile pentru binele celor ce-Liubesc, care au fost chemaţi după planul Săucc. Romani 8:28 (NIV)întrebare pentru meditare: Ce problemă din viaţa mea a cauzat cea mai mare creştere în mine?SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 207
  • 226. Creştere prin intermediul ispitelorFericit este omul care nu cedează ca să facărău când este ispitit, pentru că, după aceea,va primi ca răsplată cununa vieţii, pe carea promis-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.Iacov 1:12 (LB)Pentru mine ispitele au fost mijloacelecare m-au pregătit pentru slujire.Martin Luther Fiecare ispită este o oportunitate să faci bine. Pe calea spre maturitatea spirituală, fiecare ispitădevine o treaptă şi nu o piatră de poticnire când îţi dai seama că aceasta reprezintă la fel de mult oocazie de a face ceea ce e bine cât este ca să faci ceea ce e rău. Ispita pur şi simplu îţi pune în faţăo alegere. Deşi ispita este arma principală cu care Satan vrea să te distrugă, Dumnezeu vrea să ofolosească pentru creşterea ta. De fiecare dată când alegi să faci bine în loc să păcătuieşti, tucreşti în caracterul lui Hristos.Ca să înţelegi asta, mai întâi trebuie să defineşti calităţile caracterului Domnului Isus. Una dintrecele mai concise descrieri ale caracterului Lui este roada Duhului: „Când Duhul208Viaţa condusă de scopuri
  • 227. Deci cum lucrează Duhul Sfânt ca să producă aceste nouă fructe în viaţa ta? Le creează dintr-odată? Te vei trezi într-o zi si dintr-o dată vei fi umplut cu aceste caracteristici dezvoltate complet?Nu. Fructul întotdeauna se maturizează şi se coace încet. Următoarea frază exprimă unul dintrecele mai importante adevăruri spirituale pe care le-am învăţat vreodată: Dumnezeu dezvoltăroadă Duhului în viaţa ta îngăduindu-ţi să experimentezi circumstanţe în care eşti ispitit săexprimi calităţi exact opuse! Íntotdeauna dezvoltarea caracterului implică o alegere şi ispiteleaduc cu ele aceea oportunitate.De exemplu, Dumnezeu ne învaţă dragostea punând în jurulnostru unii oameni greu de iubit. Nu este nevoie să fii om cu caracter ca să iubeşti oameni caresunt uşor de iubit şi care te iubesc şi ei. Dumnezeu ne învaţă bucuria reală în mijlocul tristeţii,când ne întoarcem la El. Fericirea depinde de circumstanţele exterioare, dar bucuria se bazează perelaţia ta cu Dumnezeu.Dumnezeu dezvoltá o pace realá în noi, nu făcând ca lucrurile să decurgăaşa cum le-am planificat,ci permiţând în viaţa noastră haos şi confuzie. Fiecare poate fi plin depace privind un apus de soare splendid, ori relaxându-se în concediu. Noi învăţăm pacea realăalegând să ne încredem în Dumnezeu în circumstanţe în care suntem ispitiţi să ne îngrijorăm orisă ne temem. Tot aşa, răbdarea este formată în3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos209
  • 228. circumstanţe în care suntem obligaţi să aşteptăm şi suntem ispitiţi să ne mâniem sau să ne pierdemcumpătul.Dumnezeu foloseşte câte o situaţie opusă fiecărui fruct ca să ne dea posibilitatea să alegem. Nupoţi pretinde că eşti bun dacă nu ai fost ispitit niciodată să fii rău. Nu poţi pretinde că eşti credincios dacănu ai avut niciodată oportunitatea să fii necredincios. Integritatea se zideşte atunci când învingi ispita de afi necinstit; smerenia creşte când refuzăm să fim mândri; şi răbdarea se dezvoltă de fiecare dată cândrefuzi ispita de a renunţa. De fiecare dată când învingi ispita, tu devu mai asemănător cu Isus!CUM LUCREAZĂ ISPITAÍnţelegerea acestui proces ne ajută să ne dăm seama că atacurile lui Satan sunt cu totul previzibile. El afolosit aceeaşi strategie şi aceleaşi trucuri vechi începând de la Creaţie şi până astăzi. De aceea a spusPavel: „Suntem foarte familiarizaţi cu-planurile lui rele".2 Din Biblie învăţăm că ispita urmează un procescu patru etape, pe care Satan 1-a folosit atât ca să-i ispitească pe Adam şi Eva cât şi pe Domnul Isus.Ín prima etapă, Satan identifică o dorinţă din interiorul tău. Poate fi o dorinţă păcătoasă, ca de exempludorinţa de a te răzbuna, ori de a-i controla pe alţii, sau aceasta poate fi o dorinţă legitimă, normală cum arfi dorinţa de a fi iubit ori apreciat, ori de a simţi plăcere. Ispita începe când Satan îţi sugerează (printr-ungând) ca să cedezi unei dorinţe rele, ori să-ţi împlineşti o dorinţă legitimă într-un mod greşit ori la un timpnepotrivit. Fii atent întotdeauna la scurtături. Adesea scurtăturile sunt ispite! Satan ne şopteşte: „Tu meriţiasta! Trebuie s-o ai acum! Va fi încântător . . . mângâietor . . . sau te va face să te simţi mai bine".Noi credem că ispita se află în jurul nostru, dar Dumnezeu spune că începe în interiorul nostru. Dacă nu aifi avut o dorinţă interioară, ispita nu te-ar fi putut atrage. Ispita începe întotdeauna în mintea ta, nu încircumstanţe. Isus a spus:Din interior, din inima oamenilor ies gândurile rele, preacurviile, curviile,uciderile, furturile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, dorinţa puternică210Viaţa condusă de scopuri
  • 229. după plăcerile senzuale, invidiei, hula, mândria si nebunia. Toate aceste lucruri rele ies dininterior" Iacov ne spune că. „există o armată întreagă de dorinţe rele în interiorul vostru".,4Etapa a doua este îndoiala. Satan încearcă să te facă să te îndoieşti de ceea ce a spus Dumnezeureferitor la păcat: Oare este chiar aşa de greşit? Oare a spus Dumnezeu într-adevăr să nu-1 faci?Oare Dumnezeu nu a interzis acest lucru altcuiva sau numai unor oameni din alte timpuri? OareDumnezeu nu vrea să fiu fericit?Biblia ne avertizează: „Vegheaţi! Nu lăsaţi ca gândurile rele sauîndoielile să îndepărteze de Dumnezeu pe nici unul dintre voi".5Etapa a treia este înşelarea. Satan este incapabil să spună adevărul şi este numit „mincinos şitatăl minciunii". Tot ce spune el este neadevăr sau doar jumătate de adevăr. Satan îşi oferăminciunile ca să înlocuiască ceea ce Dumnezeu a spus deja în Cuvântul Său. Satan spune: „Nuveţi muri. Veţi deveni mai deştepţi, veţi fi ca Dumnezeu. Veţi scăpa cu faţa curată. Nu va ştinimeni niciodată. Asta îţi va rezolva problema. Pe lângă asta, toţi ceilalţi fac la fel. Acesta estedoar un păcat mic". Da, un păcat mic este asemenea unei sarcini timpurii - nu se vede, nu seobservă; însă acesta va deveni vizibil în cele din urmă.Etapa a patra este neascultarea. Până la urmă acţionezi pe baza gândului cu care ai cochetat înmintea ta. Ce a început ca idee dă naştere unui obicei. Tu cedezi lucrurilor care ţi-au captatatenţia. Crezi minciunile lui Satan şi cazi în capcana despre care ne avertizează Iacov: „Noisuntem ispitiţi, când suntem atraşi şi prinşi în capcană de poftele noastre rele. Apoi poftelenoastre rele concep şi dau naştere păcatului; şi păcatul, o dată făcut, aduce moartea. Nu văînşelaţi, preaiubiţii mei fraţi".1BIRUINŢA ASUPRA ISPITEIÍnţelegerea modului cum lucrează ispita este utilă în ea însăşi, dar există câţiva paşi pe caretrebuie să-i faci ca să fii biruitor.SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 211
  • 230. Nu te lăsa intimidat. Mulţi creştini sunt demoralizaţi şi speriaţi de gânduri care îi ispitesc,simţindu-se vinovaţi că nu au ajuns la aceea stare în care să fie imuni la ispită. Se simt ruşinaţipur şi simplu de faptul că sunt ispitiţi. Aceasta arată o înţelegere greşită a maturităţii. Niciodată-nu vei ajunge imun la ispită.Íntr-un sens, poţi considera ispita ca şi compliment. Satan nu-iispiteşte pe cei care-i fac voia lui rea; aceştia sunt deja ai lui. Ispita este un semn că Satan teurăşte, nu un semn al slăbiciunii ori al unui caracter lumesc. Aceasta este şi o parte vieţii fiinţeloromeneşti care trăiesc într-o lume căzută. Nu fi nici surprins, nici şocat şi nici descurajat deaceasta. Fii realist cu privire la inevitabilitatea ispitei; tu nu vei fi în stare niciodată să o eviţi întotalitate. In Biblie găsim expresia „Când sunteţi ispitiţi. . ." nu:Dacá sunteţi ispitiţi". Pavel nesfătuieşte: „Amintiţi-vá cá ispitele care vin în viaţa voastră nu sunt diferite de ceea ceexperimentează alţii".Nu este păcat să fii ispitit. Domnul Isus a fost ispitit, dar nu a păcătuit niciodată.9 Ispita devinepăcat numai când îi cedezi. Martin Luther a zis: „Nu poţi opri păsările să zboare pe deasupracapului tău, dar le poţi împiedica să-şi facă cuib în părul tău". Nu-1 poţi împiedica pe Diavol să-ţisugereze diferite gânduri.dar poţi alege să nu le păstrezi în mintea ta şi să nu acţionezi pe bazalor. De exemplu, mulţi oameni nu cunosc diferenţa dintre atracţia fizicá si pofta păcătoasă. Ele nu sunt identice. Dumnezeune-a făcut pe toţi fiinţe sexuale şi acesta este un lucru bun. Atracţia este răspunsul natural,spontan - potrivit cu ceea ce Dumnezeu a pus în noi - la frumuseţea fizică, pe când poftapăcătoasă este un act deliberat al voinţei. Pofta păcătoasă este alegerea de a comite în mintea taceea ce ţi-ar place să faci cu trupul tău. Poţi fi atras de o persoană de sex opus fără să alegi săpăcătuieşti prin poftă. Mulţi oameni, în special bărbaţii creştini, se simt vinovaţi că hormonii daţide Dumnezeu sunt212Viaţa condusă de scopuri
  • 231. activi. Când observă în mod automat o femeie atrăgătoare, presupun că însuşi faptul că au remarcat-o peacea femeie este poftă păcătoasă şi se simt ruşinaţi şi condamnaţi. Dar atracţia devine poftă când ajungi săte gândeşti mereu la femeia aceea.De fapt, cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât Satan te va ispiti mai mult. Din clipa în care deviicopil al lui Dumnezeu, Satan, asemenea unui criminal, pune un preţ pe capul tău. Tu eşti duşmanul lui şi elpune la cale căderea ta.Uneori când te rogi, Satan vine cu tot felul de sugestii bizare ori gânduri rele numai ca să-ţi distragăatenţia şi te facă să-ţi fie ruşine. Nu fi alarmat ori ruşinat de asta, ci dă-ţi seama că lui Satan îi este frică derugăciunile tale şi va încerca să facă orice ca să te împiedice să te rogi. Ín loc să te condamni, întrebându-te: „Cum am putut gândi aşa ceva?", tratează gândul acela ca o încercare de-a lui Satan de a-ţi distrageatenţia şi concentrează-ţi din nou atenţia asupra lui Dumnezeu.Recunoaşte tiparul ispitei tale şi fii gata de acţiune. Există anumite situaţii care te fac mai vulnerabil laispită decât altele. Unele circumstanţe te vor face să te poticneşti imediat, în timp ce altele nu tederanjează prea mult. Aceste situaţii sunt unice pentru slăbiciunile tale şi tu trebuie să le identifici, pentrucă Satan le ştie cu siguranţă! El ştie exact ce te face să cazi, şi va căuta tot timpul să te ducă în acelecircumstanţe. Petru ne avertizează: „Fiţi treji si vegheaţi! Diavolul este gata să se năpustească asupravoastră si nimic nu l-ar încânta mai mult decât să vă ia prin surprindere în timp ce moţăiţiK.wÍntreabă-te: „Când sunt cel mai ispitit? Ín care zi din săptămână? Ín care perioadă a zilei?" De asemenea,întreabă-te: „Unde sunt cel mai ispitit: La locul de muncă? Acasă? Acasă la vecini? La sala de sport? Íntr-un aeroport sau într-un hotel, când sunt plecat de-acasă?"Apoi: „Cine este cu mine când sunt cel mai ispitit? Prietenii? Colegii? O mulţime de străini? Când suntsingur?" Íntreabă-te de asemenea: „Cum mă simt de obicei când sunt cel mai ispitit?"SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos213
  • 232. Poţi fi ispitit când eşti obosit, ori singur, ori plictisit, ori deprimat, ori stresat. Sau poţi fi ispitit când eştirănit, mânios, ori îngrijorat; după un mare succes sau atingerea unei culmi spirituale.Tu trebuie să identifici tiparul specific în care eşti ispitit şi apoi să te pregăteşti să eviţi acele situaţii câtmai mult posibil. Biblia ne spune în repetate rânduri să anticipăm şi să fim gata să ne împotrivim ispitei.11Pavel a spus: „Să nu daţi ocazie diavolului". O planificare înţeleaptă reduce ispitele. ZIUA A DOUĂZECI şi ŞASEA: Urmează îndemnul Proverbelor: „Planifică cu atenţie ceea ce faci. . . Evită răulşi păşeşte drept înainte: nu face nici un pas în afara căii celei drepte". „Oamenii lui Dumnezeu evită căilerele şi se protejează veghind asupra locului unde merg". Cere ajutorul lui Dumnezeu. Cerul are o liniede comunicaţie pentru urgenţe, disponibilă douăzeci şi patru de ore pe zi. Dumnezeu vrea să-I ceri ajutorulca să învingi ispitele. El spune: „Cheamă-Mă în ziua necazului. Eu te voi scăpa, iar tu Mă vei cinsti!" Oastfel de rugăciune eu o numesc rugăciune tip „microunde", pentru că este rapidă şi specifică: S.O.S.!Ajutor! Când eşti atacat de ispită, nu ai timp pentru o conversaţie lungă cu Dumnezeu, ci strigi pur şisimplu! David, Daniel, Petru, Pavel şi multe milioane de oameni au făcut astfel de rugăciuni instantaneepentru ajutor în vreme de necaz.Biblia garantează că strigătul nostru după ajutor va fi auzit pentru că Isus înţelege lupta noastră. El a avutde-a face cu aceleaşi ispite. El „înţelege slăbiciunile noastre pentru că a avut de înfruntat aceleaşi ispiteca şi noi, dar nu a păcătuit".16Dacă Dumnezeu este gata să ne ajute ca să biruim ispita, de ce nu apelăm mai des la ajutorul Lui? Dacăsuntem sinceri, uneori nu vrem să fim ajutaţi! Noi vrem să cedăm ispitei, chiar dacă ştim că faptarespectivă este greşită. Ín acea clipă, noi credem că ştim mai bine decât Dumnezeu ce este cel mai binepentru noi.Altădată ne este ruşine să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru că noi continuăm să cedăm în faţa aceleiaşiispite mereu214Viaţa condusă de scopuri
  • 233. şi mereu. Dar Dumnezeu niciodată nu se enervează, nu se plictiseşte şi nici nu-Şi pierde răbdareacând apelăm mereu la El. Biblia spune: „Deci, să ne apropiem cu deplină încredere de tronul luiDumnezeu, unde există har. Acolo vom primi îndurare şi vom găsi harul care să ne ajute exactatunci când vom avea nevoie de elaDragostea lui Dumnezeu este veşnică, şi răbdarea Lui ţine pentru totdeauna. Dacă trebuie să strigidupă ajutorul lui Dumnezeu de două sute de ori pe zi ca să învingi o anumită ispită, El va finerăbdător să-ţi dea milă şi har, deci vino la El cu curaj. Cere-I puterea să faci ceea ce trebuie şiapoi aşteaptă-te ca El să ţi-o dea.Ispitele ne ţin dependenţi de Dumnezeu. După cum rădăcinile cresc mai puternice atunci cândvântul suflă cu putere în crengile unui copac, tot aşa şi tu devii mai asemănător lui Isus de fiecaredată când te împotriveşti şi învingi ispita. Când te vei poticni - şi acest lucru se va întâmpla -această poticnire nu va fi fatală, ín loc să cedezi sau să renunţi la luptă, priveşte la Dumnezeu,aşteaptă ajutorul Său şi aminteste-ţi că răsplata te aşteaptă: „Când oamenii sunt ispitiţi şi rământari, ei trebuie să se bucure. Căci, după ce îşi vor fi dovedit credinţa, Dumnezeu îi varăsplăti cu viaţa veşnică".18ZIUA A DOUĂZECI ŞI ŞASEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Fiecare ispită este o oportunitate să fac bine. Verset de memorat: „Dumnezeu îibinecuvântează pe oamenii care îndură testarea cu răbdare. După aceea vor primi cununa vieţiipe care a promis-o Dumnezeu celor ce-L iubesc". Iacov 1:12 (NLT)întrebare pentru meditare: Ce trăsătură de caracter asemănătoare lui Hristos pot dezvolta înviaţa mea biruind ispita cea mai obişnuitá?SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos215
  • 234. întotdeauna există o cale de ieşire.Este posibil ca uneori să ţi se pară că o ispită este cu mult mai puternică decât tine şi că nu o poţiînvinge, dar asta este o minciună de-a lui Satan. Dumnezeu a promis că niciodată nu va permitesă vină peste tine mai mult decât a pus în tine ca să poţi îndura. El nu va permite în viaţa ta nici oispită pe care să n-o poţi învinge. Cu toate acestea, trebuie să-ţi faci partea practicând cele patruetape biblice pentru învingerea ispitei.216 Viaţa condusă de scopuri
  • 235. învingerea ispiteiFugi de tot ce îţi produce gândiri rele.. .însă stai aproape de totce te face să vrei sa faci bine. Timotei x.n (LB)Amintiţi-vă că ispitele care vin în viaţa voastrănu sunt diferite de ceea ce experimentează alţii.Şi Dumnezeu este credincios. El va împiedicaispita să devină atât de puternică încâtsă nu i vă puteţi împotrivi.Când veţi fi ispitiţi, El vă va arătao cale de ieşire astfel încât să nu cedaţi ispitei.i Corinteni 10:13 (NLT)
  • 236. Deoarece ispita începe întotdeauna cu un gând, cel mai rapid mod de neutralizare a atracţieiacesteia este să-ţi îndrepţi atenţia spre altceva. Nu lupta cu gândul, schimbă doar canalul minţiitale şi găseşte interes într-o altă idee. Acesta este primul pas în învingerea ispitei.Lupta pentrupăcat este câştigată sau pierdută în mintea ta.Ceea ce îţi câştigă atenţia, te câştigă pe tine. Deaceea Iov a spus: „Am făcut un legământ cu ochii mei ca să nu privesc cu poftă la nici o femeietânără".2 Şi David s-a rugat: „Nu mă lăsa să-mi concentrez atenţia asupra lucrurilor lipsite devaloare".Ţi s-a întâmplat vreodată să priveşti la televizor o reclamă despre mâncare şi deodată săsimţi că ţi-e foame? Ai auzit vreodată pe cineva tuşind şi imediat ai simţit nevoia să-ţi dregivocea? Ai văzut pe cineva căscând, şi deodată ai simţit nevoia să căşti tu însuţi? (Poate că aiînceput să căşti chiar acum, în timp ce citeşti aceste cuvinte!). Asta este puterea sugestiei. Noi, înSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos217
  • 237. Concentrează-ţi atenţia asupra unui alt lucru. Poate că te va surprinde afirmaţia mea cănicăieri în Scriptură nu ni se spune „să ne împotrivim ispitei". Ni se spune „să ne împotrivimdiavolului"1, dar acest lucru este foarte diferit de primul şi-1 voi explica mai târziu. Ín schimb, nise spune să ne concentrăm atenţia asupra unui alt lucru, pentru că nu ne putem împotrivi cusucces unui gând. Când ne împotrivim unui gând, nu facem altceva decât să ne concentrăm şi maimult asupra lucrului greşit şi asta duce la intensificarea ispitei. Să vă explic:De fiecare dată cândîncerci să împiedici un gând să intre în mintea ta, tu îl fixezi mai adânc în memorie.Ímpotrivindu-i-te,de fapt, îl întăreşti. Această afirmaţie este adevărată în special cu privire la ispită. Tu nuînvingi ispita luptând cu simţirea pe care ţi-o provoacă aceasta. Cu cât lupţi mai mult cu osimţire, cu atât aceasta te va consuma şi te va controla mai mult.Tu o întăreşti de fiecare datăcând te gândeşti la ea.
  • 238. Ín mod natural, mergem înainte indiferent care este obiectul asupra căruia ne concentrăm atenţia. Cu cât tegândeşti mai mult la ceva, cu atât mai mult acel ceva pune stăpânire pe tine.Iată de ce repetând: „Trebuie să nu mai mănânc prea mult. . , ori să nu mai fumez . . . sau să nu maipoftesc" este o strategie prin care ne tăiem singuri creanga de sub picioare. Íţi ţine concentrată atenţiaasupra a ceva ce nu vrei. Este ca şi cum ai anunţa: „Eu nu voi face niciodată ceea ce a făcut mama mea".Te programezi pe tine însuţi ca să repeţi acţiunea respectivă.Multe reţete pentru slăbire nu dau rezultate pentru că te fac să te gândeşti tot timpul la mâncare,garantându-ţi că vei flămânzi. Ín acelaşi mod, o vorbitoare care continuă să-şi repete sieşi: „Linişteşte-te!",sfârşeşte prin a deveni agitată! Ín schimb, ea trebuie să-şi concentreze atenţia asupra oricărui alt lucru înafară de sentimentele ei - să se gândească la Dumnezeu, la importanţa cuvântării ei sau la nevoile celor cevor asculta.Ispita începe prin captarea atenţiei tale. Ceea ce îţi captează atenţia îţi stârneşte emoţiile. Apoiemoţiile tale îţi activează comportarea şi acţionezi pe baza a ceea ce ai simţit. Cu cât te concentrezi maimult asupra ideii: „Nu vreau să fac asta", cu atât eşti atras mai puternic în pânza ei.Ignorarea unei ispiteeste mult mai eficientă decât lupta împotriva ei. De îndată ce mintea ta se concentrează asupra unui altlucru, ispita îşi pierde puterea. Deci, când ispita te sună la telefon, nu argumenta, ci închide telefonul!Uneori asta înseamnă să părăseşti fizic o situaţie ispititoare. Aceasta este una dintre situaţiile în care nueste nici o problemă că fugi. Ridică-te şi opreşte televizorul. Pleacă dintr-un grup care cleveteşte.Părăseşte cinematograful la mijlocul filmului. Ca să nu fii înţepat, stai departe de albine. Fă tot ce estenecesar pentru a-ţi îndrepta atenţia spre altceva.Din punct de vedere spiritual, mintea ta este cel mai vulnerabil organ. Ca să reduci ispitirea, ţine-ţi minteaocupată cu Cuvântul lui Dumnezeu şi cu alte gânduri bune. Ínvingi gândurile rele gândindu-te la ceva maibun. Acesta este principiul218Viaţa condusă de scopuri
  • 239. înlocuirii. învingi răul prin bine.4 Satan nu poate să-ţi capteze atenţia când mintea ta este ocupatăcu altceva. Iată de ce Biblia ne spune în mod repetat să ne păstrăm minţile concentrate: „Fixaţi-vă gândurile asupra lui Isusa.5 „Gândeşte-te întotdeauna la Isus Hristos".6„ Umpleţi-vă minţile cu lucruri bune si demne de laudă: lucruri care sunt adevărate, nobile,drepte,pure, vrednice de iubit ţi onorabile"ziua a DOUĂZECI ŞI ŞAPTEA:Dacă eşti serios în ce priveşte biruinţa asupra ispitei trebuie să-ţi supraveghezi mintea şi să con-trolezi informaţiile care îţi intră în minte prin diferite mijloace audiovizuale. Cel mai înţelept omcare a trăit vreodată a spus: „Fii foarte atent cum gândeşti pentru că viaţa îţi este modelată degândurile tale".8 Nu permite să intre în mintea ta orice fel de lucruri, fără să faci nici o deosebire.Fii selectiv. Alege atent la ce te gândeşti. Urmează exemplul lui Pavel: „Noi capturăm oricegând si îl facem să cedeze si să asculte de Hristos".9 Pentru aceasta este nevoie de o practică de-oviaţă, dar cu ajutorul Duhului Sfânt îţi poţi reprograma modul tău de gândire.Vorbeşte despre lupta ta,cu un prieten evlavios sau cu un grup care este gata să te ajute. Nutrebuie să spui la toată lumea problema cu care te confrunţi, dar trebuie să vorbeşti cel puţin cu opersoană demnă de încredere despre lupta pe care o duci. Biblia spune: „Esti într-o situaţie multmai bună când ai un prieten decât să fii cu totul singur . . . Dacă se întâmplă să cazi, prietenultău te poate ajuta să te ridici; dar când eţti singur si cazi, fără să-l ai pe prietenul tău înapropiere, atunci te afli cu adevărat într-o situaţie foarte dificilă".Dă-mi voie să fiu foarte direct: Dacă pierzi lupta împotriva unui obicei rău, persistent, a uneidependenţe sau a unei ispite şi eşti blocat într-un ciclu al bunei intenţii-căderii-vinovăţiei care serepetă, nu vei ieşi biruitor de unul singur! Ai nevoie de ajutorul altor persoane. Unele ispite pot fiînvinse numai cu ajutorul unui partener care se roagă pentru tine, te încurajează şi căruia trebuiesă-i dai socoteală de ceea ce faci.SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos219
  • 240. Planul lui Dumnezeu pentru creşterea şi libertatea ta îi include pe alţi creştini. Părtăşia autentică şi onestăeste remediul pentru lupta ta izolată împotriva păcatelor care nu se dau bătute. Dumnezeu spune că aceastaeste singura cale pentru a fi eliberat:Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca săfiţi vindecaţi(C.Vrei cu adevărat să fii vindecat de acea ispită stăruitoare, care te biruie mereu şi mereu?Soluţia lui Dumnezeu este clară: Nu o înăbuşi; mărturiseşte-o! Nu o ascunde; scoate-o la iveală!Destăinuirea sentimentelor tale este începutul vindecării.Ascunderea durerii sau a răniitaje nu £ace ajtceva decitsá 0 intensifice. Ín întuneric problemele cresc şi devin din ce în ce mai mari,dar când sunt expuse la luminaadevărului ele se micşorează. Eşti bolnav numai atât cât păstrezi secretul. Scoate-ţi masca; nu mai pretindecă eşti perfect şi păşeşte în libertate.La biserica pe care o păstoresc, Saddleback Church, am văzut putereauimitoare a acestui principiu manifestată în eliberarea oamenilor de unele ispite stăruitoare şi dependenţeputernice, cazuri care păreau lipsite de orice speranţă, printr-un program pe care noi l-am numitSărbătoreşte vindecarea [Celebrate Recovery]. Este un proces biblic de recuperare, alcătuit din opt etape,bazat pe Predica de pe Munte a Domnului Isus şi conceput pentru a fi aplicat în grupe mici de sprijin. Ínultimii zece ani peste 5.000 de vieţi au fost eliberate din tot felul de obiceiuri, răni şi dependenţe. Ínprezent programul este folosit în mii de biserici. Recomand cu căldură acest program şi bisericii tale.Satan vrea să crezi că păcatul tău şi ispita ta sunt unice şi, prin urmare, trebuie să le ţii secrete. Adevăruleste că noi toţi suntem în aceeaşi barcă. Toţi avem de luptat împotriva aceloraşi ispite,12 şi „toţi ampăcătuit*. Milioane de oameni au simţit ceea ce simţi tu şi au dus aceleaşi lupte pe care le duci tu acum.Noi ne ascundem căderile din cauza mândriei. Vrem ca alţii să creadă că în viaţa noastră totul este „subcontrol". Adevărul220Viaţa condusă de scopuri
  • 241. este că orice lucru despre care nu poţi vorbi a scăpat deja de sub control în viaţa ta: problemele financiare,căsătoria, copiii, gândurile, sexualitatea, obiceiurile secrete sau orice altceva. Dacă le-ai fi putut rezolva deunul singur, le-ai fi rezolvat deja. Dar nu le poţi. Puterea voinţei şi hotărârile personale nu sunt suficiente.Unele probleme sunt înrădăcinate prea adânc, te-ai prea deprins cu ele şi sunt prea mari ca să le rezolvisingur. Tu ai nevoie de un grup mic sau de un prieten care să te încurajeze, să te ajute, să se roage pentrutine, să te iubească necondiţionat şi căruia să-i dai socoteală. Apoi vei putea face şi tu acelaşi lucru pentruei sau pentru el.De fiecare dată când cineva îmi spune: „Până acum n-am spus niciodată acest lucru nimănui", mă bucurpentru acea persoană, pentru că ştiu că va experimenta o mare uşurare şi eliberare. Supapa de siguranţă vafi deschisă şi pentru prima dată va vedea o licărire de nădejde pentru viitorul ei. Aceasta se întâmplăîntotdeauna când facem ceea ce Dumnezeu ne spune să facem, mărturisind luptele noastre unui prietenevlavios.Dă-mi voie să-ţi pun o întrebare dificilă: Ce pretinzi că nu este o problemă în viaţa ta? Despre ceîţi este frică să vorbeşti? Problema respectivă nu o vei putea rezolva singur. Da, este umilitor să nerecunoaştem slăbiciunile în faţa altora, dar lipsa de umilinţă este chiar lucru care te împiedică să ieşi dinsituaţia grea în care te afli. Biblia spune: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.Smeriţi-vă deci înaintea lui Dumnezeu".Ímpotriveşte-te Diavolului. După ce ne-am smerit şi ne-am supus lui Dumnezeu, ni se spune să neîmpotrivim Diavolului. Partea a doua a lui Iacov 4:7 spune: „împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de lavoi". Nu trebuie să îndurăm pasivi atacurile lui, ci trebuie să luptăm împotriva lui.Adesea Noul Testament descrie viaţa creştină ca o bătălie spirituală împotriva forţelor răului, folosindtermeni specifici războiului cum sunt: luptă, cucerire, împotrivire şi biruinţă. Deseori creştinii suntcomparaţi cu soldaţii care luptă pe teritoriul inamicului.SCOPUL # }: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos221
  • 242. Cum ne putem împotrivi Diavolului? Pavel ne spune: „Ímbrăcaţi-vă cu mântuirea ca şi cu un coif şi luaţisabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu1r.15 Primul pas este să accepţi mântuirea lui Dumnezeu.Nu vei putea spune „Nu" Diavolului până nu Íi spui „Da" lui Hristos Domnul. Dacă nu-L ai pe Hristos, tueşti lipsit de apărare împotriva Diavolului, dar având „coiful mântuirii" minţile noastre sunt protejate deDumnezeu. Nu uita: Dacă eşti credincios, Satan nu te poate forţa să faci ceva. El poate doar să vină cusugestii.Ín al doilea rând, trebuie să foloseşti Cuvântul lui Dumnezeu ca şi o armă împotriva lui Satan. Isusne-a arătat cum să facem acest lucru atunci când a fost ispitit în pustie. De fiecare dată când Satan I-asugerat o ispită, Isus i S-a opus citând cuvinte din Scriptură. El nu a argumentat cu Satan. Când a fostispitit să-Şi folosească puterea pentru împlinirea unei nevoi personale, Isus nu a spus: „Nu sunt flămând",ci pur şi simplu a citat Biblia din memorie. Noi trebuie să facem la fel. Există putere în Cuvântul luiDumnezeu şi lui Satan îi este frică de acesta.Nici măcar nu încerca să argumentezi cu Diavolul. El se pricepe mai bine la argumentare decât tine,pentru că are mii de ani de practică. Tu nu-1 poţi impresiona pe Satan cu logica ori cu opinia ta, dar poţifolosi arma care îl face să tremure - Cuvântul lui Dumnezeu. Iată de ce memorarea Scripturii este absolutesenţială pentru învingerea ispitei. Tu ai acces imediat la el oricând eşti ispitit. Asemenea lui Isus, tu aiadevărul strâns în inima ta, gata să fie folosit.Dacă nu ai memorat nici un verset din Biblie, atunci nu ai nici un cartuş pentru pistolul tău! Te provoc sămemorezi câte un verset pe săptămână pentru tot restul vieţii tale. Imaginează-ţi ce puternic vei fi!Dă-ţi seama de vulnerabilitatea ta. Dumnezeu ne avertizează să nu ne îngâmfăm niciodată şi să nu fimprea încrezători ín noi ínsine.Nici măcar nu încerca să argumentezi cu Diavolul.El se pricepe mai bine la argumentare decât tine, pentru că are mii de ani de practică.222Viaţa condusă de scopuri
  • 243. Ieremia a spus: „Inima este mai înşelătoare decât orice altceva si nu poate fi vindecată deaceastă boală".16 Asta înseamnă că ne pricepem să ne autoînşelăm. Ín anumite circumstanţe date,fiecare dintre noi putem comite orice păcat. Niciodată nu trebuie să lăsăm jos garda şi nici săcredem că suntem imuni la ispite.Nu te avânta nepăsător în situaţii ispititoare. Evită-le.17 Aminteşte-ţi că este mai uşor să staideparte de ispită decât să scapi de ispită. Biblia ne spune: „Nu fiţi atât de naivi şi atât deîncrezători în voi înşivă. Nici voi nu sunteţi scutiţi. Puteţi cădea la pământ la fel de uşor caoricare alt om. Uitaţi încrederea în voi înşivă; este zadarnică. Cultivaţi-vă încrederea înDumnezeu".ZIUA A DOUĂZECI ŞI ŞAPTEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: întotdeauna există o cale de ieşire.Verset de memorat: „Dumnezeu este credincios. El va împiedica ispita să devină atât deputernică încât să nu i vă puteţi împotrivi. Când veţi fi ispitiţi, El vă va arăta o cale de ieşireastfel încât să nu cedaţi ispitei".1 Corinteni.l0:13b (NLT)Íntrebare pentru meditare: Pe cine aş putea să rog să-mi fie partener spiritual, ca să mă ajute săînving o ispită persistentă, rugându-se pentru mine?SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos223
  • 244. Este nevoie de timpToate îşi au vremea lor,şi fiecare lucru de sub ceruriîşi are ceasul lui.Eclesiastul 3:1Sunt sigur că Dumnezeu, Cel care a început în voiaceastă bună lucrare, va continua să lucrezeajutându-vă să creşteţi în harul Său până când,în cele din urmă, lucrarea Sa în voi va fi încheiatăîn ziua când Isus Hristos Se va întoarce.Filipeni 1:6 (LB)Nu există scurtătură pentru maturizare.Este nevoie de ani de zile ca să ajungem adulţi, după cum este nevoie de un sezon întreg pentruca un fruct să crească şi să se coacă. Acelaşi lucru este adevărat şi cu privire la roada Duhului.Formarea caracterului asemănător cu cel al lui Hristos nu poate fi grăbită. Creşterea spirituală, caşi creşterea biologică, cere timp.Când încerci să determini un fruct să se coacă repede, acesta îşi pierde aroma. Ín America, roşiilese culeg de obicei necoapte ca să nu se deterioreze în timpul transportului spre punctele dedesfacere. Apoi, înainte de-a fi vândute, aceste roşii verzi sunt stropite cu bioxid de carbon şi seroşesc imediat. Roşiile gazate224Viaţa condusă de scopuri
  • 245. sunt comestibile, dar nu au aroma roşiilor coapte în grădină, cărora li se permite să se maturizezelent.Deşi noi suntem preocupaţi să creştem cât mai repede,Dumnezeu este interesat să creştemcât mai puternici.Dumnezeu vede vieţile noastre din veşnicie şi pentru veşnicie,aşa că El nu Segrăbeşte niciodată.Odată, Lane Adams a comparat procesul de creştere spirituală cu strategiafolosită de aliaţi în cel de-al doilea război mondial pentru a elibera insulele din Pacificul de Sud.Mai întâi ei „înmuiau" o insulă, slăbindu-i rezistenţa prin bombardarea fortăreţelor inamicului cuobuze de pe vapoare situate în largul oceanului. Apoi, un grup mic de militari din infanteriamarină invada insula şi stabileau un „cap de pod" -ocupând o mică parte din suprafaţa insulei pecare s-o poată controla. După ce capul de pod era asigurat, ei începeau îndelungatul proces deeliberare a restului insulei, câte o mică parte de teritoriu o dată. Ín cele din urmă toată insula aveasă fie adusă sub control, dar nu fără lupte grele.Adams a făcut următoarea paralelă: înainte ca Hristos Domnul să ne invadeze inimile, uneori Eltrebuie să ne „înmoaie" permiţând în viaţa noastră unele probleme la care nu le putem face faţă.Deşi unii îşi deschid viaţa pentru Hristos, de îndată ce El bate la uşă, cei mai mulţi îi opunrezistenţă şi se apără. Ínainte de convertirea noastră, avem parte de experienţe prin care Isus nespune: „Iată Eu stau la uşă şi bombardez."Din clipa în care te deschizi pentru Hristos, Dumnezeu are deja „un cap de pod" în viaţa ta. Esteposibil să crezi că ţi-ai predat toată viaţa Lui, dar adevărul este că există multe aspecte ale vieţiitale de care tu nu eşti conştient la momentul respectiv. Tu îi poţi preda lui Dumnezeu din viaţa tanumai atât cât înţelegi în acel moment. Nu e nici o problemă cu asta. De îndată ce Hristos are ladispoziţie un cap de pod, El începe să cucerească tot mai mult teritoriu până când toata viaţa taeste a Lui în totalitate.SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos225
  • 246. DE CE DUREAZĂ ATÂT DE MULT?Deşi Dumnezeu ar fi putut să ne transforme instantaneu, El a ales să ne dezvolte încet. Isus este precaut înformarea ucenicilor Săi. După cum Dumnezeu a permis israeliţilor să ocupe Ţara Promisă „încetul cuîncetul"5 astfel încât ei să nu fie nimiciţi, tot aşa El preferă să lucreze cu paşi mici în vieţile noastre. De ceeste nevoie de atâta timp pentru schimbare şi creştere? Există mai multe motive. Noi învăţăm încet.Adesea trebuie să reînvăţăm o lecţie de patruzeci sau cincizeci de ori pentru a o şti cu adevărat.Problemele se repetă226Viaţa condusă de scopuri
  • 247. întregime. Vor fi lupte şi bătălii, dar rezultatul niciodată nu va fi pus la îndoială. Dumnezeu a promis ca„Acela care a început în voi această bună lucrare, o va duce la bun sfârşit".1Ucenicia este procesul de conformare la Hristos. Biblia spune: „Noi ajungem la maturitatea reală - aceamăsură a dezvoltării numită «plinătatea lui Hristos»". Asemănarea cu Hristos este destinaţia ta finală, darcălătoria ta va dura toată viaţa.Până acum am văzut că această călătorie implică credinţă (prin închinare), apartenenţă (prin părtăşie) şitransformare (prin ucenicizare). Ín fiecare zi, Dumnezeu vrea să devii din ce în ce mai asemănător cu El:„Aţi început să trăiţi viaţa nouă, prin care sunteţi înnoiţi şi deveniţi asemenea Celui ce v-a făcut"?Astăzi suntem obsedaţi de viteză, dar Dumnezeu este mult mai interesat de tărie şi stabilitate decât deiuţeală. Nouă ne plac soluţiile rapide, scurtăturile, rezolvarea pe loc a problemei. Noi vrem o predică, unseminar sau o experienţă care să rezolve imediat toate problemele, să îndepărteze toate ispitele şi să neelibereze de toate durerile creşterii. Dar reala maturitate nu este niciodată rezultatul unei singureexperienţe, indiferent cât de puternică sau de mişcătoare ar fi aceasta. Creşterea este treptată. Biblia spune:„Treptat, vieţile noastre devin mai strălucitoare şi mai frumoase, pe măsură ce Dumnezeu intră în vieţilenoastre şi noi devenim asemenea Lui".
  • 248. mereu şi noi gândim: „Nu vreau încă o dată! Am învăţat deja această lecţie!" - dar Dumnezeu ştiemai bine. Istoria Israelului ilustrează cât de repede uităm lecţiile care Dumnezeu ne învaţă şi câtde repede revenim la tiparele noastre vechi de comportare. Noi avem nevoie de expuneri repetate.Avem multe lucruri de care trebuie să ne dezvăţăm.Mulţi oameni se duc la consilieri cu o problemă personală sau cu o problemă de relaţie care s-adezvoltat ani de zile şi spun: „Am nevoie să-mi rezolvi problema. Mi-am rezervat o oră pentruaceasta". Ín mod naiv, ei aşteaptă rezolvarea rapidă a unei dificultăţi vechi şi adânc înrădăcinate.Deoarece multe dintre problemele noastre - şi toate obiceiurile noastre rele - nu s-au dezvoltatpeste noapte, nu este realist să ne aşteptăm să scăpăm de ele imediat. Nu există medicament,rugăciune sau principiu care să anuleze imediat pagubele produse timp de mulţi ani de zile.Pentru aceasta este nevoie de o muncă serioasă de îndepărtare şi înlocuire. Biblia numeşte aceastăoperaţie „dezbrăcarea de vechiul euccşi„îmbrácarea cu eu cel nouK. Deşi în clipa convertirii taleţi s-a dat o nouă natură, încă ai vechile obiceiuri, tipare şi practici care trebuie îndepărtate şiînlocuite.Ne este firică să înfruntăm smeriţi adevărul despre noi înşine. Am arătat deja că adevărul neva elibera, dar adesea acesta ne face mai întâi mizerabili.Frica de ceea ce am putea descoperidacă privim în faţă, în mod cinstit, defectele caracterului nostru, ne ţine închişi în închisoareanegării.Numai pe măsură ce Íi permitem lui Dumnezeu să îndrepte lumina adevărului Său spreeşecurile noastre, greşelile noastre şi spre lucrurile care ne împiedică să înaintăm putem începe săne ocupăm de rezolvarea lor.Iată de ce nu poţi creşte fără o atitudine umilă, fiind gata de-a învăţa.Deseori creşterea este dureroasă şi ne sperie. Nu există creştere fără schimbare; nu existăschimbare fără teamă oriSCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos 227
  • 249. pierdere şi nu există pierdere fără durere. Orice schimbare presupune un anumit fel de pierdere: Trebuie sărenunţi la căile vechi pentru a le experimenta pe cele noi. Nouă ne este frică de aceste pierderi, chiar dacăvechile noastre căi ne-au fost dăunătoare, pentru că, asemenea unei perechi uzate de pantofi, ele au fost celpuţin confortabile şi familiare.Oamenii adesea îşi făuresc identitatea în jurul defectelor lor. Noi spunem: „A fi . . . este parteZIUA A DOUĂZECI şi OPTA: din mine" si ;pur şj simplu aşa sunt eu". Frica inconştientă este aceasta: Cine voi fieu dacă renunţ la obiceiul meu, la durerea mea sau la lucrul care mă împiedică să înaintez? Frica aceastava încetini cu siguranţă creşterea ta. Este nevoie de timp pentru formarea obiceiurilor. Aminteşte-ţi căsuma obiceiurilor tale formează caracterul tău. Nu poţi pretinde că eşti bun până când nu eşti în modobişnuit bun - când dai dovadă de bunătate fără să te gândeşti la asta. Nu poţi pretinde că eşti integru, pânăcând nu ţi-ai format obiceiul de a fi întotdeauna cinstit. Un soţ care este credincios soţiei lui de cele maimulte ori nu este credincios deloc! Obiceiurile tale îţi definesc caracterul.Este o singură cale pentru dezvoltarea obiceiurilor caracterului asemănător lui Hristos. Trebuie să lepractici - şi pentru asta este nevoie de timp! Nu există obiceiuri instantanee. Pavel 1-a îndemnat peTimotei: „Practicá aceste lucruri. Dedică-ţi viaţa ta lor, pentru ca toţi să poată vedea progresul tău.Dacă practici ceva de-a lungul unei perioade de timp, vei deveni bun în domeniul respectiv. Repetiţia estemama caracterului şi a deprinderilor. Deseori aceste obiceiuri pentru dezvoltarea caracterului sunt numite„discipline spirituale", şi există zeci de cărţi extraordinare care te pot învăţa cum să le practici. Vezi listacărţilor recomandate pentru creştere spirituală din Anexa 2.NU TE GRĂBIIn timp ce creşti spre maturitatea spirituală, există mai multe căi de cooperare cu Dumnezeu în acestproces:228Viaţa condusă de scopuri
  • 250. Crede că Dumnezeu lucrează în viaţa ta chiar dacă nu simţi aceasta. Uneori creştereaspirituală înseamnă muncă lentă, în care faci doar câte un pas mic o dată. Aşteaptă-te la oîmbunătăţire gradată. Biblia spune: „Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi areceasul lui".8 Există, de asemenea, sezoane în viaţa ta spirituală. Uneori, o perioadă scurtă de timp,vei avea parte de o creştere intensă (primăvară), urmată de o perioadă de stabilizare şi testare(vară şi toamnă).Cum rămâne cu acele probleme, obiceiuri şi răni de care ai dori să scapi în mod miraculos? Poţisă te rogi pentru o minune, dar nu fi dezamăgit dacă răspunsul va veni printr-o schimbaretreptată. Ín timp, un şuvoi de apă mic, dar continuu, va eroda stânca cea mai tare şi va transformabolovani uriaşi în pietricele.Ín timp, o sămânţă mică poate deveni un arbore-gigant [Sequoiagigantea; n.tr.], înalt de 100 de metri.Notează-ţi într-un caiet sau într-un jurnal lecţiile învăţate. Acesta nu este o agendă zilnică aevenimentelor, ci o înregistrare a ceea ce înveţi. Notează-ţi gândurile importante şi lecţiile vieţiipe care Dumnezeu te învaţă despre El, despre tine, despre viaţă, relaţii şi orice altceva.Ínregistrează aceste lucruri ca să le poţi revedea, să-ţi aminteşti de ele şi să le transmiţigeneraţiilor următoare.9 Noi trebuie să învăţăm iarăşi unele lecţii pentru că le uităm. Recitirearegulată a jurnalului tău spiritual te poate scuti de multe răni şi dureri de cap, care nu mai suntnecesare. Biblia spune: „Este absolut necesar să ne ţinem tare de lucrurile pe care le-am auzitca să nu fim îndepărtaţi de ele".10Fii răbdător cu Dumnezeu şicu tine însuţi. Una dintre frustrárile vieţii constá in faptul cá rareori programul lui Dumnezeucorespunde cu programul nostru.Adesea noi suntem grăbiţi când Dumnezeu nu este. S-ar putea săte simţi frustrat de progresul lent pe care îl faci în viaţă. Aminteşte-ţi că Dumnezeu nu se grăbeşteniciodată, ci acţionează întotdeauna la timp. El va folosi3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos229
  • 251. întreaga ta viaţă ca să te pregătească pentru rolul tău din eternitate.Biblia este plină de exemple referitoare la modul în care Dumnezeu foloseşte un procesîndelungat pentru formarea caracterului, în special în formarea caracterului liderilor. A avutnevoie de optzeci de ani ca să-1 pregătească pe Moise, incluzând cei patruzeci de ani din pustie.Timp de 14.600 de zile Moise a tot aşteptat şi s-a întrebat: „Nu a sosit încă timpul?" IarDumnezeu îi tot răspundea: „Nu încă!"Contrar titlurilor cărţilor populare, nu există Paşi uşori spre maturitate şi nici Secrete alesfinţeniei instantanee. Când Dumnezeu vrea să facă o ciupercă, o face într-o noapte, dar cândvrea să facă un stejar uriaş, are nevoie de sute de ani.Sufletele mari sunt crescute prin intermediulluptelor, furtunilor şi perioadelor de suferinţă. Fii răbdător cu acest proces de creştere. Iacov ne-aîndemnat: „Nu încercaţi să ieşiţi înainte de vreme din nici o situaţie. Lăsaţi ca fiecare să-şifacălucrarea ei, ca să ajungeţi maturi şi bine dezvoltaţi".nNu te descuraja. Când Habacuc a ajuns descurajat deoarece avea impresia că Dumnezeu nuacţiona suficient de repede, Dumnezeu i-a spus următoarele cuvinte: „Lucrurile pe care le am înplan nu se vor întâmpla imediat. Vremea în care viziunea se va împlini se apropie încet,necontenit şi în mod sigur. Dacă ţi se pare că se apropie încet, nu dispera, pentru că acestelucruri se vor întâmpla cu siguranţă. Trebuie doar să ai răbdare. Ele nu vor întârzia nici măcaro zi!"12 O întârziere nu este un refuz din partea lui Dumnezeu.Aminteşte-ţi cât de mult ai venit, nu doar cât de mult mai ai de mers. Nu eşti în locul în care aidori să fii, dar nici nu mai eşti în locul în care erai altădată. Cu ani în urmă, oamenii purtau oinsignă populară cu literele PBPGINFWMY Acestea însemnau: "Please Be Patient, God is NotFinish With Me Yet" - „Te rog să ai răbdare; Dumnezeu încă nu Şi-a terminat lucrarea cu mine".Dumnezeu nu Şi-a terminat lucrarea nici cu tine, deci mergi înainte. Chiar şi melcul a ajuns lacorabie perseverând!230Viaţa condusă de scopuri
  • 252. ZIUA A DOUĂZECI ŞI OPTA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Nu există scurtături spre maturitate. Verset de memorat: „Dumnezeu a început săfacă o lucrare bună în voi şi sunt sigur că o va continua până o va termina, la revenirea lui IsusHristos".Filipeni 1:6 (NCV) I întrebare pentru meditare: în care domeniu al creşterii mele spiritualeam nevoie de mai multă răbdare şi perseverenţă?SCOPUL # 3: Ai fost creat să devii asemenea lui Hristos231
  • 253. SCO PU L # 4AI FOST MODELAT PENTRU A SLUJI LUIDUMNEZEU Noi suntem pur şi simplu slujitorii luiDumnezeu. . . Fiecare din noi face lucrareaLui Dumnezeu Eu am plantat sămânţa, Apolo a udat planta,Dumnezeu a fácut sá creascái Corinteni 3:5-6 (TEV)
  • 254. Acceptarea lucrării ce ţi s-a încredinţatDumnezeu însuşi ne-a făcut ceea ce suntem,ne-a dat vieţi noi din Hristos Isus, şi,cu multe veacuri în urmă, El a planificat că noitrebuie să ne trăim aceste vieţi ajutăndu-i pe alţii.Efeseni 2:10 (LB)Te-am glorificat pe pământ, sfârşind până la ultimul detaliu lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac.Ioan 17:4 (Msg)Ai fost aşezat pe pământ ca să-ţi aduci o contribuţie.Nu ai fost creat doar ca să consumi resurse - să mănânci, să respiri şi să ocupi locul degeaba.Dumnezeu te-a destinat să faci ceva deosebit cu viaţa ta. Deşi multe cărţi cu mare succes delibrărie te sfătuiesc cum să „profiţi" cel mai mult de viaţă, nu acesta este motivul pentru care te-acreat Dumnezeu. Ai fost creat să-ţi aduci contribuţia la viaţa de pe pământ, nu doar să iei din ea.Dumnezeu vrea să dai ceva înapoi. Acesta este cel de-al patrulea scop al vieţii tale şi este numit„lucrarea" sau slujirea ta. Biblia ne dă detaliile.Ai fost creat să slujeşti lui Dumnezeu. Biblia spune: „[Dumnezeu] ne-a creat pentru o viaţă defapte bune, pe care le-aSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu235
  • 255. pregătit deja pentru noi ca să le facem".1 Aceste „fapte bune" constituie slujirea ta. Ori de câte ori slujeştialtora în vreun fel, de fapt, slujeşti lui Dumnezeu,2 împlinind unul dintre scopurile tale. Ín următoareledouă capitole vei vedea cum te-a modelat Dumnezeu cu o deosebită grijă pentru acest scop. Ceea ce i-aspus Dumnezeu lui Ieremia este adevărat şi pentru tine: „Eu te-am ales înainte ca să te fi întocmit înpântecele mamei tale şi, mai înainte de-a te fi născut, te pusesem deoparte pentru o slujire specială.Aifost aşezat pe planeta aceasta pentru o lucrare specială.Ai fost salvat ca să slujeşti lui Dumnezeu. Biblia spune: „El ne-a mântuit şi ne-a ales pentru aceastălucrare sfântă nu pentru că am meritat, ci pentru că acesta a fost planul Său".4 Dumnezeu te-arăscumpărat ca să poţi face „lucrarea Sa sfântă". Tu nu eşti salvat prin slujire, ci eşti salvat pentru slujire.Ín împărăţia lui Dumnezeu tu ai un loc, un scop, un rol şi o funcţie de îndeplinit. Aceasta dă vieţii tale omare semnificaţie şi valoare.Isus Şi-a dat propria-I viaţă pentru mântuirea ta. Biblia ne spune: „Dumnezeua plătit un preţ extraordinar pentru voi. Deci folosiţi-vă trupurile pentru a-L cinsti pe Dumnezeu".5 Noinu-L slujim pe Dumnezeu dintr-un sentiment de vinovăţie, ori de frică şi nici măcar din obligaţie, ci îlslujim cu bucurie şi adâncă recunoştinţă pentru ceea ce a făcut pentru noi. Lui îi datorăm viaţa noastră.Prin mântuire,trecutul nostru a fost iertat prezentul nostru are o semnificaţie si viitorul nostru este asigurat.DOUĂZECI si NOUA ZI .Având în vedere aceste beneficii incredibile, Pavel a concluzionat: „Datorită îndurăriiextraordinare a lui Dumnezeu.Oferiţi-vă pe voi înşivă ca o jertfa vie lui Dumnezeu,dedicaţi pentru slujirea Sa".6Apostolul Ioan ne-a învăţat că atunci când slujim altora în dragoste arătăm căîntr-adevăr suntem mântuiţi. El a spus:„Dragostea noastră unii pentru alţii dovedeşte că am trecut dinmoarte la viaţă".1 Dacă nu am dragoste pentru alţii, nu am dorinţa de a sluji altora şi sunt interesat numaide nevoile mele,trebuie să mă întreb serios dacă Domnul Isus este într-adevăr înviaţa mea. O inimă mântuită este una care vrea să slujească.236Viaţa condusă de scopuri
  • 256. Un alt termen pentru slujirea lui Dumnezeu care este înţeles greşit de cei mai mulţi oameni estecuvântul lucrare. Când aud de „lucrare", mulţi oameni se gândesc la păstori, preoţi şi clerici deprofesie, dar Dumnezeu spune că fiecare membru al familiei Sale este un lucrător. In Biblie,cuvintele slujitor şi lucrător sunt sinonime, la fel ca slujire şi lucrare.Dacă nu am dragostepentru alţii, Dacă eşti creştin,tu eşti lucrător,şi când slujeşti, tu lucrezi.De índată ce a fostvindecată de Isus soacra lui Petru „s-a ridicat şi a început să slujească lui Isus"folosind noul ei dar al sănătăţii.Asta trebuie să facem şi noi.Suntem vindecaţi ca să slujim altora.Suntem binecuvântaţi ca să fim o binecuvântare.Suntem mântuiţi ca să slujim, nu să stăm pemargine pierzând timpul în aşteptarea veşniciei.Te-ai întrebat vreodată de ce nu ne ia Dumnezeula cer de îndată ce acceptăm harul Său? De ce ne lasă într-o lume căzută? Ne lasă aici ca săîmplinim scopurile Lui. După ce eşti salvat, Dumnezeu intenţionează să te folosească pentruscopurile Lui. Dumnezeu are o lucrare pentru tine în Biserica Sa şi o misiune pentru tine în lume.Eşti chemat să slujeşti lui Dumnezeu. Crescând mare, poate te-ai gândit că numai misionarii,păstorii, călugării sau alţi lucrători permanenţi ai bisericii sunt „chemaţi" de Dumnezeu, darBiblia spune că fiecare creştin este chemat la slujire.9 Chemarea ta la mântuire a inclus chemareata la slujire. Ele sunt identice. Indiferent de profesia sau cariera ta, tu eşti chemat la o slujirecreştină permanentă. „Creştinul care nu slujeşte" este o contradicţie în termeni.Biblia spune: „El ne-a salvat şi ne-a chemat să fim poporul Lui nu pentru faptele noastre, cidatorită propriului Său scop".10 Petru adaugă: „Voi aţi fost aleşi ca să vorbiţi altora desprecalităţile excelente ale lui Dumnezeu, care v-a chemat".n Tu îţi împlineşti chemarea de fiecaredată când îţi foloseşti abilităţile date de Dumnezeu pentru a-i ajuta pe alţii.# 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu237
  • 257. Biblia spune: „Acum suntem ai lui Hristos . . . ca să putem fi folositori în slujirea lui Dumnezeu". Cât demult din timpul tău eşti folositor în slujirea lui Dumnezeu? Ín unele biserici din China, noilor convertiţi lise spune bun venit în biserică astfel: „Acum Isus are o nouă pereche de ochi cu care să vadă; urechi noi cucare să audă; mâini noi cu care să ajute şi o inimă nouă cu care să iubească pe alţii".Unul dintre motivele pentru care trebuie să faci parte din familia unei biserici locale este ca să-ţi împlineştichemarea de a sluji celorlalţi credincioşi într-un mod practic. Biblia spune: „Voi toţi împreună alcătuiţitrupul lui Hristos, şi fiecare din voi este o parte distinctă şi necesară a acestuia". Trupul lui Hristos are onevoie disperată de slujirea ta - dacă nu crezi întreabă orice biserică locală. Fiecare dintre noi are deîndeplinit un rol şi fiecare rol este important. Pentru Dumnezeu nu există slujire neînsemnată - toate suntimportante.Tot aşa, nu există lucrări nesemnificative în biserică. Unele sunt vizibile, iar altele au loc înspatele scenei, dar toate sunt valoroase. Adesea lucrările mici şi ascunse sunt cele mai importante. In casamea, cea mai importantă sursă de lumină nu este candelabrul mare din sufragerie, ci luminiţa de veghe,care mă ajută să nu dau cu piciorul de ceva când mă ridic noaptea din pat. Nu există nici o legătură întremărime şi semnificaţie. Fiecare lucrare contează deoarece suntem cu toţii dependenţi unii de alţii pentru afuncţiona cum trebuie.Ce se întâmplă când o parte din trupul tău nu funcţionează? Te îmbolnăveşti. Celelalte părţi ale trupuluitău suferă. Să presupunem că ficatul tău a decis să trăiască pentru sine şi-ţi spune: „Sunt obosit! Nu maivreau să slujesc trupul! Vreau un concediu de un an de zile în care să nu fac altceva decât să mănânc.Trebuie să fac ce este cel mai bine pentru mine! Altă parte din trup să-mi ia locul." Ce s-ar întâmpla?Trupul tău ar muri. Astăzi mor mii de biserici locale din cauza creştinilor care nu sunt gata să slujească. Eistau pe margine ca spectatori, şi Trupul suferă.238Viaţa condusă de scopuri
  • 258. Ţi se porunceşte să slujeşti lui Dumnezeu. Isus a spus clar: „Atitudinea voastră trebuie să fie ca şiatitudinea Mea, pentru că Eu, Mesia, nu am venit să fiu slujit, ci să slujesc fi să-Mi dau viaţa".Pentrucreştini, slujirea nu este opţională, o activitate pe care s-o adăugăm la programul nostru, pentru eventuali-tatea în care s-ar întâmpla să avem puţin timp liber. Slujirea este esenţa vieţii creştine.Isus a venit„săslujească" şi „să dea" - şi aceste douá verbe trebuie sa definească şi viaţa ta pe pământ. Slujirea şidăruirea rezumă cel de-al patrulea scop al lui Dumnezeu pentru viaţa ta. Cândva, Maica Tereza a spus: „Atrăi o viaţă de sfinţenie înseamnă a face lucrarea lui Dumnezeu cu zâmbetul pe buze",Isus a învăţat cămaturitatea spirituală nu este niciodată un scop în sine. Maturitatea este pentru lucrare! Noi creştem ca sădăm. Nu este suficient să învăţăm tot mai mult şi mai mult. Trebuie să acţionăm pe baza a ceea ce ştim şisă practicăm ce pretindem că credem. Impresia fără expresie produce depresie. Studiul fără slujire duce lastagnare spirituală. Comparaţia veche între Marea Galileii şi Marea Moartă este încă adevărată. MareaGalileii este de fapt un lac plin de viaţă, pentru că primeşte apă dar o şi dă mai departe. Prin contrast, înMarea Moartă nu trăieşte nimic, pentru că neavând unde -curge, lacul a stagnat.Ín prezent, ultimul lucru de care au nevoie mulţi credincioşi, este să meargă la un alt studiu biblic. Ei dejaştiu mult mai mult decât pun în practică. Ei au nevoie de experienţe de slujire în care să-şi poată folosimuşchii spirituali.Slujirea este opusă înclinaţiei noastre naturale. De cele mai multe ori noi suntem maiinteresaţi să „fim slujiţi"decât să „slujim". Unii spun: „Caut o biserică în care nevoile mele să fie împliniteşi să fiu binecuvântat", şi nu spun: „Caut un loc în care să slujesc şi să fiu o binecuvântare".Aşteptăm caalţii să ne slujească, şi nu invers. Ínsă, în timp ce ne maturizăm în Hristos, noi trebuie să căutăm tot maimult să trăim o viaţă de slujire.SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu239
  • 259. SLUJIREA ŞI SEMNIFICAŢIATu îţi vei da oricum viaţa pentru ceva. Ce va fi aceasta - o carieră, un sport, faimă, sănătate? Niciuna dintre acestea nu vor avea o semnificaţie durabilă. Slujirea este calea spre semnificaţia reală.Prin slujire,noi descoperim semnificaţia vieţilor noastre. Biblia spune: „Fiecare din noi îşigăseşte semnificaţia şi funcţia sa.240 Viaţa condusă de scopuri
  • 260. Urmaşul matur al lui Isus nu mai întreabă: „Cine îmi va împlini nevoile şi începe să se întrebe:„Ale cui nevoi pot să le împlinesc?" Ţi-ai pus vreodată această ultimă întrebare?PREGĂTIREA PENTRU VEŞNICIELa sfârşitul vieţii tale pe acest pământ, vei sta înaintea lui Dumnezeu şi El va evalua cât de bineai slujit altora cu viaţa ta. Biblia spune: „Fiecare din noi va trebui să dea socoteală despre sineînsuşi lui Dumnezeur.15 Gândeşte-te la implicaţiile acestui fapt. Íntr-o zi Dumnezeu va comparatimpul şi energia pe care le-am folosit pentru noi înşine, cu ceea ce am investit în slujirea altora.Ín momentul acela, toate scuzele noastre pentru egocentrism vor părea superficiale: „Am fostprea ocupat", ori: „Eu am avut ţelurile mele" sau: „Eu am fost preocupat cu munca, distracţiilesau m-am pregătit pentru pensie". La toate aceste scuze Dumnezeu va răspunde: „îmi pare rău, airăspuns greşit. Eu te-am creat, te-am salvat, te-am chemat şi ţi-am poruncit să trăieşti o viaţă deslujire. Care parte nu ai înţeles-o?". Biblia îi avertizează pe necredincioşi spunând:„Dumnezeu . . . îşi va revărsa mânia şi urgia peste cei care trăiesc pentru ei înşişi", dar pentrucreştini asta va însemna pierderea răsplătirilor veşnice.Noi suntem cu totul vii numai când îi ajutăm pe alţii. Isus a spus: „Dacă insişti să-ţi scapi viaţa,o vei pierde. Numai cei care renunţă la viaţa lor de dragul Meu şi de dragul Veştii bune vorajunge să cunoască ce înseamnă să trăiască într-adevăr. Acesta este un adevăr atât de importantîncât este repetat de cinci ori în Evanghelii. Dacă nu slujeşti, tu doar exişti, pentru că viaţa estedestinată slujirii. Dumnezeu vrea ca tu să înveţi să iubeşti pe alţii şi să-i slujeşti în mod altruist.
  • 261. ZIUA A DOUĂZECI ŞI NOUA MEDITÂND IA SCOPUL MEU Gândul zilei: Slujirea nu este opţională.Verset de memorat: „Noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptelebune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.Efeseni 2:10 întrebare pentru meditare: Ce mă împiedicá sá accept chemarea lui Dumnezeu dea-I sluji?SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu241
  • 262. parte a Trupului Săucc.18 Slujind împreună în familia lui Dumnezeu vieţile noastre capătă oimportanţă veşnică. Pavel a spus: „Vreau să vă gândiţi la modul în care toate acestea va fac maisemnificativi, nu mai puţin semnificativi. . . datorită întregului căruia îi aparţineţi".Dumnezeu vrea să te folosească pentru a schimba lumea Lui. Vrea să lucreze prin tine. Ceea ceconteaza nu este lungimea vieţii tale,ci dăruirea acesteia. Nu contează cât de mult ai trăit, ci cumai trăit.Dacă nu eşti implicat în nici o slujire sau lucrare, ce scuză ai putea avea? Avram a fostbătrân, Iacov a fost în nesiguranţă, Lea a fost neatractivă, Iosif a fost abuzat, Moise a fost bâlbâit,Ghedeon a fost sărac, Samson a fost codependent, Rahav a fost imorală, David a trăit în adulter şia avut tot felul de probleme familiale, Ilie a vrut să se sinucidă, Ieremia a fost deprimat, Iona afost împotrivitor, Naomi a fost văduvă, Ioan Botezătorul a fost cel puţin excentric, Petru a fostimpulsiv şi iute din fire, Marta s-a îngrijorat mult, femeia samariteană a avut mai multe căsătoriiratate, Zacheu a fost nepopular, Toma a avut îndoieli, Pavel a avut o sănătate şubredă şi Timotei afost timid. Această listă prezintă multe nepotriviri, dar Dumnezeu i-a folosit pe fiecare din ei înslujba Sa. El te va folosi şi pe tine, dacă încetezi să te scuzi.
  • 263. Tu ai fost modelat ca să slujeşti lui Dumnezeu. Dumnezeu a format toate creaturile de pe această planetăspecializate într-un anumit domeniu. Unele animale fug, altele sar, altele înoată, altele sapă galerii pe subpământ şi altele zboară. Toate au un rol particular în viaţă, bazat pe modul cum au fost modelate deDumnezeu. Acelaşi adevăr este valabil şi pentru fiinţele omeneşti. Noi toţi am fost proiectaţi sau„modelaţi" într-un mod unic, ca să facem anumite lucruri.Ínainte de a proiecta o construcţie nouă, arhitecţii se întreabă: „Care va fi scopul ei? Cum va fi folosită?"Funcţia avută în vedere determină întotdeauna forma construcţiei. Ínainte ca Dumnezeu să te creeze petine, El a decis rolul pe care El vrea să-1 ai pe pământ. El a planificat exact modul în care dorea să-L242 Viaţa condusă de scopuri
  • 264. Modelat pentru a sluji lui Dumnezeu„Mâinile Tale m-au modelat si m-au făcut". Iov io:8 (NIV)Poporul pe care l-am modelat pentru Mine însumiva vesti laudele Mele.Isaia 43:21 (NJB)
  • 265. slujeşti şi te-a modelat pentru acele sarcini. Tu eşti aşa cum eşti, pentru că ai fost făcut pentru olucrare specifică.Biblia spune: „Noi suntem opera lui Dumnezeu, creaţi în Hristos Isus ca să facem fapte bune".1Cuvântul nostru poem provine din cuvântul grecesc tradus „operă" sau „lucrare".Tu eşti opera deartă a lui Dumnezeu.Tu nu eşti un produs ieşit de pe bandă, un produs realizat în masă,fără niciun tratament special. Tu eşti făcut la comandă, unic, opera de artă originală.Dumnezeu, în mod deliberat,te-a modelat şi format ca să-L slujeşti într-un mod care face lucrareata unică. El a amestecat cu mare grijă părţile ADN-ului din care eşti alcătuit. David L-a lăudat peDumnezeu pentru această atenţie personală, incredibilă, faţă de detalii: „Tu ai făcut toate părţileinterne, delicate ale corpului meu şi m-ai ţesut în pântecele mamei mele. Mulţumesc pentru că m-ai făcut de o complexitate atât de minunată. Lucrările Tale sunt uimitoare"! Aşa cum a zis EthelWaters: „Dumnezeu nu face rebuturi".Nu numai că Dumnezeu te-a modelat înainte de-a te naşte,dar El a planificat fiecare zi a vieţii tale astfel încât să contribuie la procesul Său de modelare.David continuă: „Fiecare zi a vieţii mele a fost înregistrată în cartea Ta. Fiecare clipă a fostproiectată mai înainte de a trece o singură zi din viaţa mea".1 Asta înseamnă că nimic din ce seîntâmplă în viaţa ta nu este lipsit de semnificaţie, ci Dumnezeu le foloseşte toate ca să temodeleze pentru lucrarea ta pentru alţii şi să te formeze pentru slujirea Lui.Dumnezeu nu iroseşte niciodată nimic.El nu ţi-ar fi dat abilităţi,interese,talente,daruri,personalitate şi experienţe de viaţă dacă nu ar fi intenţionat să le folosească pentru slava Lui.Identificând şi înţelegând aceşti factori tu poţi descoperi voia lui Dumnezeu pentru viaţa ta.Biblia spune că tu eşti „de o complexitate atât de minunată". Eşti o combinaţie de mulţi factoridiferiţi. Ín acest capitol şi înSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu243
  • 266. FORMA: DESCOPERÂ-ŢI DARURILE SPIRITUALEDumnezeu dă fiecărui credincios daruri spirituale pentru a fi folosite în slujire.4 Acestea sunt înzestrărispeciale de la Dumnezeu pentru slujirea Lui şi sunt date numai credincioşilor. Biblia spune: „Cine nu areDuhul Sfânt nu poate primi darurile care vin de la Duhul lui Dumnezeu"?Nu poţi să-ţi câştigi darurile spirituale şi nici să le meriţi -de aceea se numesc daruri. Ele sunt expresiaharului lui Dumnezeu pentru tine: „Hristos ne-a împărţit cu generozitate darurile Sale". Nici nu poţialege darul pe care ai vrea să-1 ai; Dumnezeu hotărăşte acest lucru. Pavel ne-a explicat: „Duhul Sfânt şinumai El este Cel care distribuie aceste daruri.Numai El decide ce dar trebuie să aibă fiecare".1Pentru că Dumnezeu iubeşte diversitatea şi El vrea ca noi să fim speciali, unici, nu toţi primesc Deasemenea, nici un individ nu primeşte toate darurile. Dacă le-ai avea pe toate, nu ai avea nevoie denimeni, şi aceasta ar anula unul dintre scopurile lui Dumnezeu - de-aZIUA A TREIZECEA:MODELATPENTRUA SLUJI LUIDUMNEZEU244Viaţa condusă de scopuri
  • 267. următorul vom analiza cinci dintre aceşti factori, urmând ca apoi să-ţi explic cum să-ţi descoperişi să foloseşti forma pe care ţi-a dat-o Dumnezeu.CUM TE MODELEAZĂ DUMNEZEU PENTRU LUCRAREA TAOri de câte ori Dumnezeu ne încredinţează o lucrare, El ne echipează întotdeauna cu tot ce avemnevoie ca să o îndeplinim. Această combinaţie specifică a înzestrărilor tale reprezintă FORMA taşi este alcătuită din cinci factori:Daruri spiritualeInimăAbilităţiPersonalitateExperienţă
  • 268. ne învăţa să ne iubim unii pe alţii şi să depindem unii de alţii.Darurile tale spirituale nu-ţi sunt date spre folosul tău, ci spre folosul altora, aşa cum daruriledate altora sunt spre folosul tău. Biblia spune: „Fiecăruia dintre noi i se dă un dar spiritual camijloc pentru a ajuta întreaga biserică. Dumnezeu a conceput lucrurile în felul acesta ca să avemnevoie unii de alţii. Când ne folosim împreună darurile noastre, toţi beneficiem. Dacă ceilalţi nu-şi folosesc darurile lor, tu eşti înşelat, şi dacă tu nu-ţi foloseşti darul tău, ei sunt înşelaţi. Iată de ceni se porunceşte să ne descoperim şi să ne dezvoltăm darurile spirituale. Ţi-ai făcut timpca să-ţi descoperi darurile spirituale? Un dar nedespachetat nu are nici o valoare.Ori de câte ori uităm aceste adevăruri de bază despre daruri în biserică vor apărea probleme.Douăprobleme obişnuite care apar sunt: „invidia datorată darurilor" şi „proiectarea darurilor". Primaapare când ne comparăm darurile cu ale altora, nu suntem mulţumiţi cu ceea ce ne-a datDumnezeu şi devenind geloşi sau avem resentimente legate de modul în care Dumnezeu îifoloseşte pe alţii. A doua problemă apare când aşteptăm ca toţi ceilalţi să aibă darurile noastre, săfacă ce suntem noi chemaţi să facem şi să fie la fel de pasionaţi de aceasta ca şi noi. Biblia spune:„în biserică există diferite feluri de slujire, dar toţi slujim aceluiaşi Domn",10Uneori se pune prea mare accent pe darurile spirituale şi se neglijează ceilalţi factori pe careDumnezeu îi foloseşte ca să te modeleze pentru slujire. Darurile tale revelează una dintre cheilepentru descoperirea voii lui Dumnezeu pentru lucrarea ta, însă darurile spirituale nu reprezintătotul. Mai există încă alte patru căi în care te-a modelat Dumnezeu.FORMA: ASCULTĂ-ŢI INIMABiblia foloseşte termenul inimă ca să descrie totalitatea dorinţelor, speranţelor, intereselor,ambiţiilor, visurilor şi afecţiunilorSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu245
  • 269. ce le ai. Inima ta reprezintă sursa tuturor motivaţiilor tale - ceea ce îţi place să faci şi lucrurile de care eştiinteresat cel mai mult. Chiar şi astăzi noi folosim cuvântul în acest sens când spunem: „Te iubesc dintoată inima mea".Biblia spune: „După cum faţa este reflectată în apă, tot aşa inima reflectă persoana1,.n Inima ta reveleazăceea ce eşti tu în realitate - ce eşti tu cu adevărat, nu ce gândesc alţii că eşti, ori ce te forţeazăcircumstanţele să fii. Inima ta determină de ce spui ceea ce spui; de ce simţi aşa cum simţi; şi de ceacţionezi în felul în care acţionezi.12Din punct de vedere fizic, fiecare dintre noi avem o bătaie unică a inimii. Aşa cum fiecare avem oamprentă unică, ochi unici, voce unică, bătăile inimii noastre sunt puţin diferite de toate celelalte. Esteuimitor faptul că dintre miliarde de oameni care au trăit vreodată, nici unul nu a avut bătăi ale inimiiidentice cu ale tale.Ín acelaşi mod, Dumnezeu a dat fiecăruia dintre noi un puls unic a „inimii emoţionale", care creşte cândne gândim la subiecte, activităţi, ori circumstanţe ce ne interesează. Ín mod instinctiv, nouă ne pasă deanumite lucruri şi le ignorăm pe altele. Acestea reprezintă indicaţii referitoare la locul în care trebuie săslujeşti.Un alt cuvânt pentru inimă este pasiune. Există anumite subiecte care ne pasionează şi altele decare nu suntem câtuşi de puţin interesaţi. Unele experienţe te pun în mişcare şi îţi captează atenţia, în timpce altele îţi taie orice elan, ori te plictisesc de moarte. Acestea revelează natura inimii tale.Crescând mare, poate ai descoperit că eşti foarte interesat de unele subiecte, de care nimeni din familia tanu era interesat. De unde au venit aceste preocupări? Ele au venit de la Dumnezeu. Dumnezeu a avut unscop când ţi-a dat aceste interese înnăscute. Pulsul tău emoţional este cea de-a doua cheie pentruînţelegerea formei tale pentru slujire. Nu ignora domeniile care te interesează. Caută să descoperi cum arputea fi folosite acestea pentru gloria lui Dumnezeu. Există un motiv pentru care îţi place să faci acestelucruri.246Viaţa condusă de scopuri
  • 270. Biblia ne spune în mod repetat: „slujeşte lui Dumnezeu cu toată inima tacc.13 Dumnezeu vrea să-L slujeşticu pasiune, nu din datorie. Rareori oamenii excelează în realizarea sarcinilor pe care nu le place să le facăşi faţă de care nu au nici o pasiune. Dumnezeu vrea să-ţi foloseşti interesele tale naturale pentru a sluji Luişi altora. Dacă îţi asculţi îndemnurile lăuntrice, ele te pot îndruma spre lucrarea pe care Dumnezeu aintenţionat-o pentru tine.Cum ştii că slujeşti lui Dumnezeu din toată inima ta?Primul semnal esteentuziasmul.Când faci ceea ce-ti place să faci nimeni nu trebuie să te motiveze, să te provoace, ori să teverifice. Faci lucrul respectiv pur şi simplu din plăcere. Nu ai nevoie de răsplată, de aplauze, ori de platăpentru că îţi place să slujeşti în acest mod. Opusul este de asemenea adevărat: Când nu faci ceva din toatăinima, uşor devii descurajat.A doua caracteristică a slujirii lui Dumnezeu din toată inima este eficacitatea. Ori de câte ori faci lucrurilepentru care ai fost proiectat de Dumnezeu să-ţi placă să le faci, devii bun în facerea lor. Pasiunea duce laperfecţiune. Dacă nu-ţi pasă de o anumită muncă, este puţin probabil că vei excela în efectuarea ei. Princontrast, cei care realizează cel mai mult în orice domeniu sunt cei care fac lucrul respectiv cu pasiune, nudin datorie sau pentru profit.Toţi am auzit oameni care au spus: „M-am angajat la un loc de muncă pe care îl urăsc doar ca să câştig ogrămadă de bani pentru ca într-o zi să pot pleca de acolo şi să fac ce îmi place să fac". Asta este maregreşeală. Nu-ţi irosi viaţa într-un serviciu care nu este expresia inimii tale. Aminteşte-ţi că cele mai marilucruri din viaţă nu sunt lucruri. Semnificaţia este mult mai importantă decât banii. Cel mai bogat om dinlume a spus odată: „O viaţă simplă trăită în frică de Domnul, este mai bună decât o viaţă bogată însoţităde o tonă de dureri de cap!SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu247
  • 271. Nu căuta doar să ajungi să trăieşti „o viaţă bună", pentru că viaţa bună nu este de ajuns. Ín ultimăinstanţă, aceasta nu te va satisface. Poţi avea multe lucruri cu care să trăieşti şi, totuşi, să nu ainimic pentru care să trăieşti. Ţinteşte în schimb pentru „o viaţă mai bunăa — slujind luiDumnezeu într-un mod care să fie o expresie a inimii tale. Descoperă ce-ţi place să faci -lucrurilepe care Dumnezeu ţi le-a pus pe inimă - şi apoi fá-le spre slava Lui.ZIUA A TREIZECEA. MEDITÂND LA SCOPUL MEU. Gândul zilei: Am fost modelat ca să slujesc luiDumnezeu Verset de memorat: „Dumnezeu lucrează prin diferiţi oameni în diferite moduri, dareste acelaşi Dumnezeu, care îşi îndeplineşte scopurile prin toţia.1 Corinteni 12:6 (Ph) întrebare pentru meditare: Care este modul în care mi-ar plăcea săslujesc altora şi aş sluji cu pasiune?248Viaţa condusă de scopuri
  • 272. înţelegerea formei taleTu m-ai modelat întâi în interior, apoi în exterior; Tu mi-ai dat forma în pântecele mamei mele.Psalmul 139:13 (Msg)Numai tu poţi fi tu.Dumnezeu ne-a conceput pe fiecare dintre noi în aşa fel încât să nu existe duplicare în lume.Nimeni nu are exact acelaşi amestec de factori care te face unic. Asta înseamnă că nici o altăpersoană de pe pământ nu va fi în stare să joace rolul pe care Dumnezeu 1-a planificat pentrutine. Dacă nu-ţi aduci contribuţia ta unică la Trupul lui Hristos, aceasta nu va fi adusă dealtcineva. Biblia spune: „Există diferite feluri de daruri spirituale . . . diferite căi de slujire . . .[şi] felurite abilităţi pentru realizarea slujirii. Ín ultimul capitol am studiat primele două dintreacestea: darurile tale spirituale şi inima ta. Acum vom analiza ceilalţi factori care alcătuiescFORMA pe care ţi-a dat-o Dumnezeu ca să-L slujeşti.FORMA: APLICĂ-ŢI ABILITĂŢILEAbilităţile tale sunt talentele naturale cu care ai fost născut. Unii oameni au o abilitate naturală învorbire: Ei au ieşit vorbind din pântecele mamei! Alţi oameni au abilităţi naturale atletice,SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu249
  • 273. excelând în coordonarea mişcărilor fizice. Tot aşa unii sunt buni la matematică, muzică sau mecanică.Când Dumnezeu a vrut să creeze Cortul întâlnirii şi toate uneltele pentru închinare, El a pregătit artişti şispecialişti care au fost înzestraţi cu „îndemânare, abilitate şi cunoaştere pentru tot felul de lucrări, ca săfacă design artistic . . . şi să se angajeze în tot felul de lucrări meşteşugite". Şi astăzi Dumnezeu dă acesteabilităţi şi multe altele, astfel încât oamenii să-L poată sluji.Toate abilităţile noastre vin de la Dumnezeu. Chiar şi abilităţile folosite pentru a păcătui sunt date deDumnezeu; problema în acest caz este că ele sunt folosite în mod greşit sau abuziv. Biblia spune:„Dumnezeu a dat fiecăruia dintre noi anumite abilităţi, ca să facem bine anumite lucruri". Din momentce abilităţile naturale vin de la Dumnezeu, ele sunt tot atât de importante şi tot atât de „spirituale" ca şidarurile tale spirituale. Singura diferenţă constă în faptul că abilităţile naturale ţi-au fost date la naştere.Una din cele mai obişnuite scuze pe care oamenii le invocă pentru a nu sluji este aceasta: „Eu chiar nu amnici o abilitate de oferit". Afirmaţia aceasta este ridicolă. Tu ai zeci, poate sute de abilităţi nedescoperite,nerecunoscute şi nefolosite, care se află într-o stare latentă în interiorul tău. Multe studii au arătat că opersoană obişnuită posedă între 500 şi 700 de deprinderi şi abilităţi diferite - mult mai multe decât îţi daitu seama.De exemplu, creierul tău poate înmagazina o sută de trilioane de fapte. Mintea ta poate aborda 15.000 dedecizii pe secundă, aşa cum se întâmplă atunci când îţi funcţionează sistemul digestiv. Nasul tău poatedeosebi până la 10.000 de parfumuri diferite. Prin pipăit poţi detecta o particulă de mărimea unei miimi demilimetru, şi limba ta poate sesiza gustul de chinină într-o soluţie de 1/2 milioane părţi de apă. Tu eşti unmănunchi de abilităţi incredibile, o uimitoare creaţie a lui Dumnezeu. Una dintre responsabilităţilebisericii este să identifice şi să folosească abilităţile tale pentru slujirea lui Dumnezeu.Fiecare abilitate poate fi folosită pentru gloria lui Dumnezeu. Pavel a spus: „Indiferent ce faceţi, săfaceţi totul250Viaţa condusă de scopuri
  • 274. pentru gloria lui Dumnezeu".A Biblia este plină cu exemple de abilităţi diferite pe care Dumnezeu lefoloseşte pentru gloria Lui. Iată câteva dintre cele menţionate în Scriptură: abilitatea artistică, abilitateaarhitecturală, abilitatea de-a administra, de a găti, de a face corăbii, de a fabrica dulciuri, de a participa ladezbateri, de a proiecta, de a îmbălsăma, de a broda, de a grava, de a cultiva pământul, de a pescui, de alucra în grădină, de a conduce, de a organiza, de a prelucra piatra, de a face muzică, de a fabrica arme, dea coase, de a vopsi, de a planta, de a filozofa, de a inventa, de a lucra cu maşini, de a prelucra lemnul, de anaviga, de a vinde, de a sluji în armată, de a preda, de a scrie proză şi poezie. Biblia spune: „Existădiferite abilităţi pentru slujire, dar acelaşi Dumnezeu dă tuturor abilităţile necesare pentru slujirea lorspecifică".5 Dumnezeu are un loc în biserica Sa în care abilităţile tale specifice pot străluci şi unde poţiavea o contribuţie substanţială. Depinde de tine să găseşti acel loc.Dumnezeu dă unor oameni abilitatea să facă o mulţime de bani. Moise a zis israeliţilor; „Adu-ţi aminte deDomnul, Dumnezeul tău, pentru că El este Cel care îţi dă abilitatea să produci bogăţie". Oamenii care auaceastă abilitate se pricep la afaceri, la comerţ şi ştiu cum să obţină profit. Dacă ai această abilitate înafaceri, trebuie să o foloseşti pentru slava lui Dumnezeu. Cum? Ín primul rând,fii conştient că abilitatea tavine de la Dumnezeu şi mărturiseşte lucrul acesta. Ín al doilea rând, foloseşte afacerea ta pentru a slujinevoilor altora şi pentru a le vorbi celor necredincioşi despre credinţa ta. Ín al treilea rând, înapoiază-I luiDumnezeu cel puţin a zecea parte din profitul tău ca un act de închinare. Ín final, fá-ţi un scop din a fi unConstructor al împărăţiei în loc să fii doar un Constructor al bogăţiei. Voi explica acest aspect încapitolul 34.Dumnezeu vrea să fac ceea ce sunt capabil să fac. Tu eşti singura persoană de pe pământ care poatefolosi abilităţileSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 251
  • 275. tale. Nimeni altul nu poate juca rolul tău, pentru că nimeni nu are forma unică pe care ţi-a dat-oDumnezeu. Biblia spune că Dumnezeu te echipează „cu tot ce ai nevoie pentru a face voia Luia.8 Ca sădescoperi voia lui Dumnezeu pentru viaţa ta, trebuie să examinezi în mod serios care sunt lucrurile la carete pricepi şi care sunt lucrurile la care nu te pricepi.Dacă Dumnezeu nu ţi-a dat abilitatea de a cânta, El nu aşteaptă de la tine să fii cântăreţ de operă.Dumnezeu nu-ţi va cere niciodată să-ţi dedici viaţa unei lucrări pentru care nu ai talent. Pe de altă parte,abilităţile pe care le ai sunt un puternic indicator cu privire la ceea ce Dumnezeu vrea sá faci cu viata ta.ZIUA A TREIZECI şi UNA:Acestea sunt indicaţii privitoare la voia lui Dumnezeu pentru tine. Dacă eşti bun laproiectare, la recrutarea oamenilor, la desen sau la organizare, nu greşeşti dacă presupui că planul luiDumnezeu pentru viaţa ta include într-un fel sau altul acea deprindere. Dumnezeu nu iroseşte abilităţi;chemarea noastră o potriveşte cu abilităţile noastre.Abilităţile nu îţi sunt date numai pentru a-ţi câştigaexistenţa; Dumnezeu ţi le-a dat pentru a sluji cu ele. Petru a spus: „Dumnezeu a dat fiecăruia din voi nişteabilitaţi speciale; asiguraţi-vă că le folosiţi pentru a vă ajuta unii pe alţii, transmiţând altorabinecuvântările felurite ale lui Dumnezeu".9Acum când scriu această carte, aproape 7.000 de oameni îşi folosesc abilităţile în slujirea din bisericaSaddleback, aducând tot felul de servicii pe care ţi le poţi imagina: repararea unor maşini donate, care apoisunt date celor în nevoi; găsirea celor mai bune oferte de produse pentru comenzile bisericii; amenajareaspaţiilor verzi; organizarea documentelor; design, programare şi proiecte de construcţii; asistenţămedicală; gătit; compunere de cântări; lecţii de muzică; instruirea sau antrenarea unor echipe; căutareaunor materiale pentru predici ori traducerea lor şi sute de alte munci specializate. Noilor membri li sespune: „Nu contează la ce te pricepi, lucrul acela trebuie să-1 faci pentru biserica ta".252Viaţa condusa de scopuri
  • 276. FORMA: FOLOSEŞTE-ŢI PERSONALITATEANoi nu ne dăm seama cât de unici suntem fiecare dintre noi. Moleculele ADN pot fi unite într-un numărinfinit de moduri, şi anume, 10 la puterea a 2.400.000.000. Acest număr reprezintă probabilitatea de a găsipe cineva exact ca şi tine. Dacă ai scrie acest număr astfel încât fiecare zero să fie lat de 25 mm, ai aveanevoie de o fâşie de hârtie lungă de vreo 60.000 de kilometri!Ca să ai un element de comparaţie pentru acest număr, unii oameni de ştiinţă au emis ipoteza că numărultuturor particulelor din univers este sub 10 urmat de 76 de zerouri, un număr cu mult mai mic decâtposibilităţile ADN-ului tău. Unicitatea ta este un fapt de viaţă dovedit ştiinţific. După ce te-a făcut pe tineDumnezeu a spart forma în care te-a „turnat". Nimeni nu a fost vreodată şi nimeni nu va fi vreodată exactca tine.Este evident că lui Dumnezeu îi place diversitatea - uită-te numai înjur! El ne-a creat pe fiecare cu ocombinaţie unică a trăsăturilor personalităţii. Dumnezeu i-a făcut pe introvertiţi şi pe extravertiţi. El i-afăcut pe oameni care iubesc rutina şi pe cei care iubesc varietatea. El i-a făcut pe oamenii gânditori" şi pecei care se bazează pe ceea ce„simt". Unii oameni lucrează cel mai bine când primesc o sarcinăindividuală, alţii lucrează mai bine în echipă. Biblia spune: „Dumnezeu lucrează prin diferiţi oameni îndiferite moduri, dar este acelaşi Dumnezeu, care Ísi îndeplineţte scopurile prin toţi".roBiblia ne dă o mulţime de dovezi că Dumnezeu foloseşte toate tipurile de personalităţi. Petru a fostsanguin. Pavel a fost coleric. Ieremia a fost melancolic. Când analizezi diferenţele de personalitate dingrupul celor doisprezece ucenici, este uşor să vezi de ce uneori au existat conflicte interpersonale.Nu există temperament„corecta sau,greşita pentru lucrare. Ín biserică este nevoie de toate tipurile depersonalităţi pentru ca să existe echilibru şi să-i dea gust. Lumea ar fi un loc foarte plictisitor dacă toţi amfi la fel. Din fericire, există peste treizeci şi unu de tipuri de personalitate.Personalitatea ta va afecta modul în care îţi vei folosi darurile4: Ai fost modelat pentru a sluji tui Dumnezeu253
  • 277. FORMA: FOLOSEŞTE-ŢI EXPERIENŢELEAi fost modelat de experienţele tale din viaţă, multe dintre ele fiind în afara controlului tău.Dumnezeu le-a permis cu scopul de a te modela.11 Ín determinarea formei tale pentru a sluji luiDumnezeu trebuie să examinezi cel puţin şase tipuri de experienţe din trecut:• Experienţe familiale: Ce ai învăţat în timp ce ai crescut în familia ta?254Viaţa condusă de scopuri
  • 278. spirituale şi abilităţile tale precum şi locul în care le vei folosi. De exemplu, dacă doi oameni au acelaşidar de evanghelizare, dar unul este introvertit, mai tăcut, iar celălalt extravertit, mai comunicativ, acel darva fi exprimat în moduri diferite.Muncitorii forestieri ştiu că este mai uşor să prelucreze lemnul urmând direcţia fibrelor acestuia decât odirecţie diferită. Ín acelaşi fel, când eşti forţat să slujeşti într-o manieră care nu este „potrivită" pentrutemperamentul tău, apar tensiuni şi neplăceri, este nevoie de efort şi energie suplimentare şi rezultateleobţinute nu sunt dintre cele mai bune. De aceea imitarea slujirii cuiva nu dă niciodată rezultate. Tu nu poţiavea personalitatea lor. Pe lângă aceasta, Dumnezeu te-a făcut pe tine să fii tu însuţi! Poţi învăţa dinexemplele altora, dar trebuie să filtrezi ce înveţi prin forma ta proprie. Astăzi există multe cărţi şi uneltecare te pot ajuta să-ţi înţelegi personalitatea astfel încât să găseşti modalitatea în care s-o foloseşti pentruDumnezeu.La fel ca vitraliile, personalităţile noastre diferite reflectă lumina lui Dumnezeu în multe culori şi tipare.Prin aceasta familia lui Dumnezeu este binecuvântată cu profunzime şi varietate.De asemenea, noi înşine suntem binecuvântaţi. Când faci lucrarea pentru care te-a făcut Dumnezeu, ai unsentiment de mulţumire. Când slujeşti într-o manieră potrivită cu personalitatea pe care ţi-a dat-oDumnezeu, ai parte de împlinire, satisfacţie şi rodire.
  • 279. • Experienţe educaţionale: Care au fost materiile tale preferate la şcoală?• Experienţe vocaţionale: Care a fost meseria în care ai fost cel mai eficient şi care ţi-a plăcut cel maimult?• Experienţe spirituale: Care au fost cele mai semnificative perioade de timp pe care le-ai petrecut cuDumnezeu?• Experienţe de slujire: Cum L-ai slujit pe Dumnezeu în trecut?• Experienţe dureroase: Ce probleme, răni, spini şi încercări ai avut din care ai învăţat ceva?Pentru a te pregăti pentru lucrarea de slujire, Dumnezeu foloseşte cel mai mult această ultimă categorie aexperienţelor dureroase. Dumnezeu nu risipeşte niciodată vreo durere! De fapt, lucrarea ta de slujire ceamai extraordinară va veni aproape sigur din cea mai grea durere. Cine ar putea sluji mai bine părinţilorunui copil cu handicap decât alţi părinţi care au un copil ce suferă în acelaşi mod? Cine ar putea ajuta maibine la recuperarea unui alcoolic, decât cineva care s-a luptat cu acest demon şi a găsit libertatea? Cine arputea mângâia mai bine o soţie care a fost părăsită de soţul ei pentru altă femeie decât o soţie care a trecutprin aceeaşi agonie?Dumnezeu în mod intenţionat îţi permite să treci prin experienţe dureroase ca să teechipeze pentru a putea sluji altora. Biblia spune:„El ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru canoi să-i putem mângâia pe alţii.Când alţii vor trece prin necazuri, noi îi vom putea mângâia aşa cum ne-amângâiat Dumnezeu pe noia.12Dacă vrei cu adevărat să fii folosit de Dumnezeu, trebuie să înţelegi unadevăr plin de putere: Pentru a-i ajuta pe alţii, Dumnezeu vrea să folosească chiar experienţele tale la carete-ai împotrivit cel mai mult sau pe care le-ai regretat cel mai mult în viaţă - experienţele pe care ai vrut săle ascunzi şi să le uiţi. Ele sunt slujirea ta!SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu255
  • 280. Pentru ca Dumnezeu să folosească experienţele tale dureroase, trebuie să fii gata să le împărtăşeşti.Trebuie să încetezi să le mai ascunzi şi trebuie să-ţi recunoşti în mod onest eşecurile tale, greşelile tale şitemerile tale. Făcând aceasta, vei sluji probabil în modul cel mai eficient posibil. Íntotdeauna oamenii suntmult mai încurajaţi când împărtăşim modul în care harul lui Dumnezeu ne-a ajutat în slăbiciuni decâtatunci când ne lăudăm cu punctele noastre tari.Pavel a înţeles acest adevăr, aşa că a fost sincer cu privire la deprimarea lui. El a recunoscut: „Cred cătrebuie să ştiţi, dragi fraţi, despre necazul care ne-a lovit în Asia.Íntr-adevăr am fost apăsaţi pestemăsură de mult, chiar copleşiţi, aşa că nici nu mai trăgeam nădejde de viaţă. Am crezut că suntem sortiţimorţii şi am văzut cât de neputincioşi suntem ca să ne ajutăm noi înşine; totuşi lucrul acesta a fost bun,pentru că atunci punem totul în mâinile lui Dumnezeu, care singur ne poate salva, pentru că El poate săînvie chiar şi morţii. Şi El ne-a ajutat şi ne-a scăpat de o moarte teribilă; da, şi ne aşteptăm ca El să facăacest lucru mereu şi mereu".Dacă Pavel ar fi ţinut secretă această experienţă de îndoială şi depresie, milioane de oameni nu ar fibeneficiat niciodată de experienţa lui. Numai experienţele împărtăşite îi pot ajuta pe alţii. Aldous Huxley aspus: „Experienţa nu este ceea ce se întâmplă cu tine, ci este ceea ce faci tu cu ce ţi se întâmplă". Ce veiface cu lucrurile prin care ai trecut? Nu-ţi irosi durerea; foloseşte-o ca să-i ajuţi pe alţii.Studiind aceste cinci căi prin care Dumnezeu te-a modelat pentru slujire, nădăjduiesc că vei avea oapreciere adâncă pentru suveranitatea lui Dumnezeu şi o înţelegere mai clară a modului în care te-apregătit pentru scopul de a-I sluji Lui. Folosirea formei tale este secretul atât al rodirii, cât şi al împliniriiîn lucrare.14 Când îţi vei folosi darurile spirituale şi abilităţile în domeniul dorinţei inimii tale, într-un modcare să-ţi exprime cel mai bine personalitatea şi experienţele, vei fi cel mai eficient în slujire. Cu câtpotriveşti mai bine aceste elemente, cu atât vei avea mai mult succes.256Viaţa condusă de scopuri
  • 281. ZIUA A TREIZECI ŞI UNA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Numai eu pot fi eu. Nimeni altcineva nu poate.Verset de memorat: „Dumnezeu a dat fiecăruia din voi nişte abilităţi speciale; asiguraţi-vă căle folosiţi pentru a vă ajuta unii pe alţii, transmiţând altora binecuvântările felurite ale luiDumnezeu". 1 Petru 4:10 (LB) întrebare pentru meditare: Ce abilitate sau experienţă personală mi-a dat Dumnezeu şi pecare o pot oferi bisericii mele?SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu257
  • 282. Dumnezeu merită de la tine tot ce ai mai bun.El te-a modelat pentru un scop şi aşteaptă ca tu să pui în valoare tot ce ţi-a dat. El nu vrea să te preocupeabilităţile pe care nu le ai, şi nici să râvneşti la ele. Ín schimb, vrea să te concentrezi asupra talentelor pecare ţi le-a dat ca să le foloseşti.Când încerci să slujeşti lui Dumnezeu în căi pentru care nu ai fost modelat, este ca şi cum ai forţa un şurubpătrat într-o gaură rotundă. Asta creează nemulţumire, tensiune şi produce rezultate limitate. De asemenea,îţi iroseşti timpul, talentele şi energia. Cel mai bun mod de a-ţi folosi viaţa este să slujeşti lui Dumnezeu înfuncţie de forma ta. Pentru a face asta trebuie să-ţi descoperi forma, să înveţi să o accepţi şi să te bucuri deea, şi apoi să o dezvolţi la potenţialul ei maxim.258Viaţa condusă de scopuri
  • 283. Foloseşte ce ţi-a dat DumnezeuDeoarece ne găsim modelaţi în toate aceste părţiale trupului lui Hristos, excelent formate si carefuncţionează uimitor, haideţi să mergem înainteşi să fim ceea ce am fost făcuţi să fim.Romani 12:5 (Msiţ)Ceea ce eşti, este darul lui Dumnezeu pentru tine;ce faci tu cu tine însuţi este darul tău pentru Dumnezeu.Proverb danez
  • 284. DESCOPERĂ-ŢI FORMABiblia spune: „Nu acţionaţi în mod nechibzuit, ci încercaţi să descoperiţi si să faceţi ceea ce Domnul vreasă faceţi".1 Nu lăsa să mai treacă nici o zi; începe chiar acum să descoperi şi să clarifici ce intenţioneazăDumnezeu să fii şi să faci tu.Íncepe cu evaluarea darurilor şi abilităţilor tale. Fă-ţi timp şi analizează atent şi cinstit lucrurile la care eştibun şi cele la care nu te pricepi. Pavel ne îndeamnă: „încercaţi să aveţi o estimare sănătoasă acapacităţilor voastre". Fă o listă. Cere altor oameni să-ţi spună părerea lor într-un mod sincer şi deschis.Spune-le că tu cauţi adevărul şi nu aştepţi complimente din partea lor. Darurile spirituale şi abilităţilenaturale sunt întotdeauna confirmate de alţii. Dacă crezi că ai darul de învăţător sau cântăreţ şi nimeni nueste de acord cu această părere, ce-ţi spune asta? Vrei să ştii dacă ai darul de a conduce? Priveşte pesteumăr în urma ta! Dacă nu te urmează nimeni, nu eşti conducător.Puneţi întrebări de forma: Ín ce domeniu am văzut un rod în viaţa mea^(care alţi oameni l-au confirmat?)Ín ce domeniu am avut deja succes? Testele pentru descoperirea darurilor spirituale şi de inventariere aabilităţilor pot avea o anumită valoare, dar au o utilitate limitată. Ín primul rând, sunt standardizate şi, prinurmare, nu iau în considerare unicitatea ta. Ín al doilea rând, în Biblie nu sunt datedefiniţii pentru darurilespirituale, deci definiţiile sunt arbitrare şi de obicei au o tentă denominaţională. O altă problemă esteaceasta: cu cât devii mai matur cu atât probabilitatea manifestării mai multor daruri în viaţa ta este maimare. S-ar putea să slujeşti, să înveţi sau dăruieşti cu generozitate datorită faptului că eşti matur şi nupentru că acesta este darul tău spiritual.Cel mai bun mod de a-ţi descoperi darurile spirituale şi abilităţile este implicându-te în diferite domenii deslujire. Când am fost tânăr aş fi putut completa o sută de teste pentru daruri spirituale şi abilităţi, fără sădescopăr că am darul învăţării altora, pentru că nu predasem niciodată! Numai după ce am început săaccept oportunităţile de a vorbi am văzut rezultatele,SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu259
  • 285. am primit confirmarea de la alţii şi am înţeles că „Dumnezeu mi-a dat darul pentru această slujire!"Multe cărţi prezintă invers procesul descoperirii. Ele spun: „Descoperă-ţi darul spiritual şi după aceea veiştiI în ce domeniu de slujire să te implici". Ín realitate, lucrurile se întâmplă exact invers; începe săslujeşti, implicându-te în diferite domenii de slujire, şi atunci îţi vei descoperi darurile. Atâta timp cât nute vei implica în slujire, nu vei şti la ce eşti bun.Tu ai zeci de abilităţi şi daruri ascunse pe care nu ştii că le ai pentru că nu le-ai încercat niciodată. Teîncurajez să încerci să faci ceva ce nu ai mai făcut până acum. Nu are importanţă câţi ani ai, te îndemn sănu încetezi niciodată să experimentezi. Am întâlnit mulţi oameni care şi-au descoperit talente ascunse lavârsta de şaptezeci sau optzeci de ani. Ştiu o femeie care, la peste nouăzeci de ani, aleargă şi câştigă probede 10.000 de metri şi nu a descoperit că îi place să alerge până la vârsta de şaptezeci şi şase de ani! Nuîncerca sá-ţi descoperi darurile înainte de a sluji undeva ca voluntar.Íncepe să slujeşti. îţi vei descoperidarurile implicându-te în slujire. Íncearcă să înveţi pe alţii sau să conduci, ori să organizezi, ori să cânţi laun instrument, ori să lucrezi cu adolescenţii. Până nu încerci, nu vei şti niciodată la ce eşti bun. Dacă numerge, numeşte „experiment" ceea ce ai făcut, nu pierdere. Ín cele din urmă vei afla la ce eşti bun.Ia în considerare inima şi personalitatea ta. Pavel ne-a sfătuit: „Explorează cu atenţie ceea ce eşti şilucrarea care ţi s-a încredinţat, şi apoi cufundă-te cu totul în ea". Din nou, este util să afli părereapersoanelor care te cunosc cel mai bine. Íntreabă-te: Care sunt lucrurile care îmi place să le fac cel maimult? Unde mă simt cel mai bine în apele mele? Care este activitatea care mă captivează atât de mult încâtnici nu-mi dau seama cum trece timpul? Ími place rutina sau varietatea? îmi place să slujesc de unulsingur sau în echipă? Sunt mai introvertit260Viaţa condusă de scopuri
  • 286. sau mai extravertit? Semăn mai mult cu un gânditor sau mă călăuzesc mai mult după ceea cesimt? Ce-mi place mai mult -competiţia sau cooperarea?Examincază-ţi experienţele şi notează lecţiile învăţate.Revizuieşte-ţi viaţa şi gândeşte-te la felul cum te-a modelat. Moise le-a spus israeliţilor:„Amintiţi-vă astăzi ce aţi învăţat despre Domnul prin experienţele voastre cu El".4 Experienţeleuitate sunt inutile; acesta este un motiv bun pentru a ţine un jurnal spiritual. Pavel a fost îngrijoratcă galatenii şi-ar putea irosi durerea prin care trecuseră. El a spus: „în zadar aţi suferit voi atât demult? Sper că nu.,Noi rareori vedem scopul lui Dumnezeu în durere, cădere, ori în vreo încurcătură în timp ceacestea ni se întâmplă. Când a spălat picioarele lui Petru, Isus i-a spus: „Tu nu înţelegi ce fac Euacum, dar vei înţelege mai târziu".6 Numai privind în urmă în viaţa noastră înţelegem cum atransformat Dumnezeu o problemă în bine.Pentru a extrage lecţii din experienţele tale este nevoie de timp. Íţi recomand să iei un întregsfârşit de săptămână pentru o revizuire a vieţii, când sá te retragi într-un loc liniştit, să te opreştişi să vezi cum a lucrat Dumnezeu în diferite momente definitorii ale vieţii tale şi să te gândeşticum vrea El să folosească aceste lecţii ca să ajute pe alţii. Pentru cei care cunosc limba englezăexistă resurse care îi pot ajuta, să facă asta.7ACCEPTĂ-ŢI FORMA §1 BUCURÂ-TE DE EADeoarece Dumnezeu ştie ce este cel mai bine pentru tine, trebuie să accepţi cu recunoştinţămodul în care te-a modelat. Biblia spune: „Ce drept ai tu, o fiinţă umană, ca sa-L contrazici peDumnezeu? Vasul de lut nu are nici un drept să spună olarului: «Pentru ce m-ai făcut asa?». Cusiguranţă olarul poate face ce vrea cu lutul!"Forma ta a fost determinată în mod suveran de Dumnezeu pentru scopul Lui; prin urmare, nutrebuie să ai resentimente faţă de ea sau s-o respingi. Ín loc să încerci să te remodelezi caSCOPUL # 4:Aifost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 261
  • 287. să fii ca altcineva, tu trebuie să te bucuri de forma pe care Dumnezeu ţi-a dat-o numai ţie: „Hristos a datfiecăruia dintre noi abilităţi speciale - tot ce a vrut El să avem noi din bogatul Său depozit de daruri".9Unul dintre aspectele acceptării formei tale este recunoaşterea limitelor tale. Nimeni nu este bun la toate,şi nimeni nu este chemat să fie totul. Noi toţi avem roluri definite. Pavel şi-a înţeles chemarea: aceasta nua fost să le facă pe toate sau să placă tuturor, ci să se concentreze asupra unei lucrări specifice pentru carefusese modelat.10 El a spus: „Scopul nostru este să rămânem în limitele planului lui Dumnezeu pentrunoi".11Cuvântul limite se referă la faptul că Dumnezeu încredinţează fiecăruia din noi un domeniu sau o sferă deslujire. Forma ta îţi determină specializarea. Când încercăm să ne extindem lucrarea de slujire dincolo delimitele normale, trecem dincolo de domeniul pentru care ne-a format Dumnezeu şi începem să fim stre-saţi. După cum fiecărui alergător i se alocă o anumită pistă pentru alergare, noi, în mod individual, trebuie„să alergăm cu stăruinţă în alergarea specifică pe care Dumnezeu a pus-o înaintea noastră".12 Nu fiinvidios pe alergătorul de lângă tine; concentrează-te asupra încheierii alergării tale. Dumnezeu vrea să tebucuri folosind forma pe care ţi-a dat-o El. Biblia spune: „Asigurá-te că faci ceea ce trebuie, pentru căatunci vei avea satisfacţia personală de a-ţi fi făcut bine lucrarea si nu vei avea nevoie să te compari cunimeni".13 Satan va încerca să-ţi fure bucuria slujirii în mai multe moduri: ispitindu-te să-ţi comparilucrarea de slujire cu a altora, şi ispitindu-te să-ţi conformezi lucrarea de slujire la aşteptările altora.Amândouă sunt capcane fatale, care îţi vor distrage atenţia de la slujirea pe care Dumnezeu a intenţionat-opentru tine. Ori de câte ori îţi pierzi bucuria de a sluji, opreşte-te şi gândeşte-te dacă nu cumva cauza esteuna dintre aceste ispite. Biblia ne avertizează să nu ne comparăm niciodată cu alţii:262Viaţa condusă de scopuri
  • 288. „Fă-ţi bine propria lucrare şi atunci vei avea ceva cu ce să te lauzi, însă nu te compara cu alţii". Existădouă motive pentru care nu trebuie să compari niciodată forma ta, lucrarea ta de slujire sau rezultateleslujirii tale cu cele ale altcuiva. Ín primul rând, întotdeauna vei găsi pe cineva care pare să facă o lucraremai bună decât a ta şi vei fi descurajat. Ín al doilea rând, întotdeauna va fi cineva care ţi se va părea că nueste atât de eficient ca tine şi te vei umple de mândrie. Oricare dintre aceste două atitudini te va scoate dinslujire şi îţi va fura bucuria.Pavel a spus că este o prostie să ne comparăm cu alţii. El a scris: „Negreşit, n-avem îndrăzneala să nepunem alături sau în rândul unora din aceia care se laudă singuri. Dar ei, prin faptul că se măsoară cu eiînşişi şi se compară ei cu ei înşişi, nu sunt înţelepţi".Ín traducerea parafrazată The Message, citim: „Íntoate aceste comparaţii, gradări şi concurenţe ei pierd esenţa".Vei descoperi că oamenii care nu înţeleg forma ta pentru slujire te vor critica şi vor încerca să te facă să teconformezi la ceea ce cred ei că trebuie să faci tu. Ignoră-i. Pavel a avut de-a face deseori cu critici care nui-au înţeles slujirea şi l-au vorbit de rău. Răspunsul lui a fost întotdeauna acelaşi: evită comparaţiile,fereşte-te de exagerări şi caută numai lauda care vine din partea lui Dumnezeu.17Unul dintre motivele pentru care Pavel a fost folosit atât de mult de către Dumnezeu a fost faptul că el arefuzat să se lase influenţat de criticism, să-şi compare lucrarea lui cu a altora sau să se lase atras îndezbateri inutile referitoare la slujirea sa. Aşa cum a spus John Bunyan: „Dacă viaţa mea este neroditoare,nu are importanţă cine mă laudă, şi dacă viaţa mea este roditoare, nu are importanţă cine mă critică".CONTINUĂ SĂ-ŢI DEZVOLŢI FORMAPildele Domnului Isus despre talanţi ne arată că Dumnezeu aşteaptă ca noi să utilizăm cât mai eficientresursele pe care ni le-a dat. Noi trebuie să ne cultivăm darurile şi abilităţile, să ne păstrăm inimileînflăcărate, să ne dezvoltăm caracterul şi personalitatea şiSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu263
  • 289. să ne îmbogăţim experienţele pentru ca astfel să devenim tot mai eficienţi în slujire. Pavel le-a spusfilipenilor „să continue să crească în cunoştinţă şi priceperer18, şi lui Timotei i-a amintit: „înflăcăreazădarul lui Dumnezeu care este în tine".19Dacă nu-ţi foloseşti muşchii, ei slăbesc şi se atrofiază. Ín acelaşi fel, dacă nu foloseşti abilităţile şideprinderile pe care ţi le-a dat Dumnezeu, le vei pierde. Isus a spus pilda talanţilor ca să scoată în evidenţăacest adevăr. Referindu-se la slujitorul care a refuzat să-şi folosească talantul, stăpânul a spus: „Luaţi-idar talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi".20 Nu folosi ceea ce ţi s-a dat şi îl vei pierde. Foloseşteabilitatea pe care ai primit-o şi Dumnezeu o va face să se dezvolte. Pavel i-a spus lui Timotei: „Asigură-tecă foloseşti abilităţile pe care ţi le-a dat Dumnezeu. . . Pune-le la lucru.Indiferent ce dar ai primit, acesta poate fi mărit şi dezvoltat prin practicare. De exemplu, nimeni nuprimeşte darul învăţării altora dezvoltat complet. Dar prin studiu, prin interacţiune cu cei pe care îi învaţăşi prin practică, un învăţător „bun" poate deveni un învăţător mai bun şi, cu timpul, poate să devinăînvăţător maestru. Nu te mulţumi cu un dar dezvoltat doar pe jumătate. Dă-ţi toate silinţele şi învaţă tot cepoţi.,Concentrează-te ca să faci tot ce poţi mai bine pentru Dumnezeu, o lucrare de care să nu-ţi fie ruşine".Foloseşte orice oportunitate de instruire pentru a-ţi dezvolta forma şi a-ţi îmbunătăţi deprinderile. Ín cernoi Íi vom sluji lui Dumnezeu pentru totdeauna. Acum ne putem pregăti pentru slujirea veşnică,practicând-o pe pământ. Asemenea atleţilor care se pregătesc pentru olimpiade, noi ne antrenăm pentruziua cea mare: „Ei fac lucrul acesta pentru o medalie de aur, care îşi pierde strălucirea şi păleşte. Noiţintim la una al cărui aur este veşnic".Ne pregătim pentru responsabilităţi şi răsplătiri eterne.264Viaţa condusă de scopuri
  • 290. ZIUA A TREIZECI ŞI DOUA. MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Dumnezeu merită tot ce am mai bun în mine şi tot ce pot face eu mai bine.Verset de memorat: „Studiază, fii plin de pasiune si fă tot ce-ţi stă în putinţă pentru caDumnezeu să-ţi poată spune: «Bine, rob bun!» Fii un lucrător de nădejde, care nu are de ce să-ifie ruşine când Dumnezeu îi examinează munca. Analizează corect Cuvântul adevărului si fiipriceput în a-i învăţa pe alţii. 2 Timotei 2:15 (Amp)întrebare pentru meditare: Cum pot folosi cel mai bine ceea ce mi-a dat Dumnezeu?SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu265
  • 291. Noi slujim lui Dumnezeu slujindu-i pe alţii.Lumea defineşte importanţa şi faima cuiva în termenii puterii, posesiunilor, prestigiului şi poziţiei. Dacăpoţi pretinde ca alţii să-ţi slujească, te-ai ajuns. Ín cultura noastră egocentrică, dominată de mentalitateamai întâi eu, a acţiona ca un slujitor nu este un concept popular.Totuşi, Domnul Isus a folosit termenii slujirii, nu ai statutului pentru evaluarea importanţei. Dumnezeudetermină măreţia sau faima ta prin numărul de oameni pe care îi slujeşti, nu prin numărul celor care teslujesc pe tine. Această abordare este atât de contrară concepţiei lumeşti despre măreţie încât ne este greusă o înţelegem, ca să nu mai vorbim de practicarea ei. Ucenicii s-au certat când s-a pus problema cinemerită poziţia cea mai importantă şi, 2.000 de ani mai târziu, liderii creştini încă fac tot felul de manevrepentru a ocupa poziţii şi locuri importante în biserici, denominaţiuni şi organizaţii parabisericesti.266 Viaţa condusă de scopuri
  • 292. Cum acţionează slujitorii adevăraţi„Oricine vrea să fie mare,trebuie să devină slujitor".Marcu 10:43 (Msg)„Poţi spune ce sunt ei după ceea ce fac". Matei 7:16 (CEV)
  • 293. Mii de cărţi au fost scrise despre conducere, dar numai câteva despre conducerea slujitoare. Toţi vor să fieconducători şi nimeni nu vrea să fie slujitor. Noi preferăm să fim generali, nu simpli soldaţi. Chiarcreştinii vor să fie „lideri-slujitori", nu simpli slujitori. Dar a fi ca Isus înseamnă a fi slujitor. Aşa S-anumit El însuşi.Deşi cunoaşterea formei tale este importantă pentru a sluji Iui Dumnezeu, a avea inimaunui slujitor este şi mai important. Aminteşte-ţi că Dumnezeu te-a modelat pentru slujire nu pentru a-ţiconcentra atenţia spre tine însuţi. Fără o inimă de slujitor, vei fi tentat să-ţi foloseşti forma într-un modgreşit, pentru un câştig personal. De asemenea, vei fi tentat să o foloseşti drept scuză pentru a te absolvi deîmplinirea unor nevoi.Deseori Dumnezeu ne încearcă inimile cerându-ne să slujim în moduri ín care nuam fost modelaţi. Dacă vezi un om căzut într-un şanţ, Dumnezeu aşteaptă de la tine sá-1 ajuţi, nu sá zici:„Nu am darul milei ori al slujirii". Deşi s-ar putea să nu fii înzestrat pentru o lucrare specifică, este posibilsă fii chemat să o faci, dacă nu există nimeni prin preajmă care să aibă darul potrivit pentru aceasta.Slujirea ta,principala trebuie să fie în domeniul corespunzător formei tale, dar slujirea ta secundară este înorice loc unde e nevoie de tine pe moment.Forma ta îţi dezvăluie slujirea, dar inima ta de slujitor vadezvălui maturitatea ta. Nu este nevoie de un talent sau dar special ca să rămâi la sfârşit după o întâlnire casă faci curăţenie sau să aşezi scaunele. Fiecare poate fi un slujitor. Singurul lucru de care este nevoie ecaracterul.Este posibil să slujeşti în biserică toată viaţa fără să fii slujitor. Tu trebuie să ai inima unuislujitor. Cum ştii dacă ai inimă de slujitor? Isus a spus: „Poţi spune ce sunt ei după ceea ce fac".Slujitorii adevăraţi se pun la dispoziţie pentru a sluji. Slujitorii adevăraţi nu-şi umplu timpul cu altepreocupări, careSCOPUL # 4; Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 267
  • 294. Dacă îţi vei aminti la începutul fiecărei zile că tu eşti slujitorul lui Dumnezeu, întreruperile nu-ţi vor creaprea multe nemulţumiri pentru că agenda ta va conţine tot ceea ce Dumnezeu vrea să aducă în viaţa ta.Slujitorii consideră întreruperile drept nişte întâlniri programate pentru slujire şi sunt bucuroşi că auoportunitatea de a practica slujirea.Slujitorii adevăraţi sunt atenţi la nevoi. Slujitorii caută întotdeauna căi de-a ajuta pe alţii. Când văd onevoie, ei prind momentul să o împlinească, exact aşa cum ne porunceşte Biblia: „Cât avem prilej, săfacem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă". Când Dumnezeu aduce înaintea ta pe cineva în nevoie,El îţi oferă oportunitatea să creşti în slujire. Observă că Dumnezeu spune că nevoile familiei bisericii taletrebuie împlinite cu prioritate, nu puse pe ultimul loc în lista ta de „lucruri de făcut". Noi pierdem multeocazii de slujire, pentru că ne lipseşte sensibilitatea şi spontaneitatea. Marile oportunităţi de slujireniciodată nu ţin mult. Ele trec repede şi uneori nu ne mai întâlnim cu ele niciodată. S-ar putea să ai osingură şansă să slujeşti acelei persoane, deci foloseşte-te de acel moment. „Nu spune aproapelui tău săaştepte până mâine dacă îl poţi ajuta astăzi".*1John Wesley a fost un slujitor incredibil al lui Dumnezeu. Motoul său a fost: „Fă tot binele pe care îl poţi,cu toate268Viaţa condusă de scopuri
  • 295. le-ar putea limita disponibilitatea. Ei vor să fie gata pentru slujire ori de câte ori sunt chemaţi.Asemenea unui soldat, slujitorul trebuie să fie tot timpul gata pentru a-şi face datoria: „Nici unostaş din serviciul militar activ nu se încurcă cu treburile vieţii de fiecare zi. Dacă slujeşti numaicând îţi convine ţie, tu nu eşti slujitor adevărat. Slujitorii adevăraţi fac ce trebuie făcut, chiar şiatunci când nu le convine.Eşti la dispoziţia lui Dumnezeu oricând? Iţi poate El încurca planurilefără să-ţi producă resentimente? Ín calitate de slujitor, tu nu ai dreptul să alegi şi să decizi cândsau unde vei sluji. A fi slujitor înseamnă să renunţi la dreptul de a-ţi controla programul zilnic şisă permiţi lui Dumnezeu să-1 întrerupă ori de câte ori are nevoie
  • 296. mijloacele cu care poţi, în toate modalităţile în care poţi, în toate locurile în care poţi, ori de câte ori poţi,la toţi oamenii la care poţi, atâta timp cât poţi". Asta-i măreţia. Poţi începe căutând să faci lucrărilemărunte, pe care nimeni altcineva nu este dispus să le facă. Fă acele lucrări mici ca şi cum ar fi lucrăriextraordinare, pentru că Dumnezeu te priveşte.Slujitorii adevăraţi fac tot ce pot mai bine cu resursele pe care le au. Slujitorii nu se scuză, nu amână,nici nu aşteaptă circumstanţe mai bune. Slujitorii nu spun niciodată: „în una din aceste zile", ori „Latimpul potrivit". Ei fac pur şi simplu ce trebuie făcut. Biblia spune: „Dacă aştepţi condiţiile perfecte ca săfaci ceva, nu vei face niciodată nimic".5 Dumnezeu aşteaptă să faci ce poţi, cu ce ai, oriunde te afli.Íntotdeauna slujirea mai puţin decât perfectă este mai bună decât cea mai bună intenţie.Unul dintre motivele pentru care mulţi oameni nu slujesc este faptul că se tem că nu sunt destul de buni casă slujească. Ei au crezut minciuna că numai vedetele pot sluji lui Dumnezeu. Unele biserici au promovatacest mit, transformând „excelenţa" în idol, ceea ce îi face pe oamenii cu talente medii ezitanţi când estevorba de implicare în slujire.Poate ai auzit spunându-se: „Dacă nu poţi face lucrarea asta de cea mai bună calitate, atunci mai bine n-oface!" Isus nu a spus niciodată aşa ceva! Adevărul este că aproape orice facem are o calitate slabă cândsuntem la început - dar în felul acesta învăţăm. La biserica Saddleback, noi practicăm principiul„suficient de bine": Nu trebuie să fii perfect pentru ca Dumnezeu să te folosească şi să te binecuvânteze.Noi preferăm să implicăm în slujire mii de persoane obişnuite decât să avem o biserică perfectă condusăde câteva elite.Slujitorii adevăraţi îndeplinesc orice sarcină cu aceeaşi dedicaţie. Slujitorii fac totul „din toată inima,ca pentru Domnul". Mărimea lucrării nu este relevantă. Singura întrebare pe care o pun este: Trebuiefăcută această lucrare?Nu vei ajunge niciodată la acea stare în viaţă în care să fii prea important ca să mai faci lucrări umile.Dumnezeu nu te va scuti niciodată de lucrările obişnuite. Acestea sunt vitale pentruSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu269
  • 297. programa de formare a caracterului tău. Biblia spune: „Dacă crezi că eşti prea important ca să ajuţi pecineva în nevoie, nu faci altceva decât să te autoînseli. Ín realitate eşti un nimeni". Ín aceste slujirimărunte noi creştem asemenea lui Hristos.Isus S-a specializat în lucrări umile pe care toţi ceilalţi încercau să le evite: spălatul picioarelor, ajutorareacopiilor, pregătirea micului dejun şi slujirea leproşilor. Nimeni şi nimic nu a fost inferior Lui, pentru că Ela venit să slujească. Nu a făcut aceste lucrări în ciuda măreţiei şi importanţei Sale, ci datorită acesteia, şiEl aşteaptă ca noi să-I urmăm exemplul.Deseori lucrările mici dau în vileag o inimă mare. Inima ta de slujitor se descoperă în acţiuni mărunte, pecare alţii nici nu se gândesc să le facă, ca atunci când, după un naufragiu, Pavel a strâns o grămadă demărăcini şi a făcut foc ca să se încălzească cu toţii. El era la fel de epuizat ca şi ceilalţi, dar a făcut lucrulde care toţi aveau nevoie. Nici o sarcină nu este prea umilă când tu ai o inimă de slujitor.Deseori,marile oportunităţi se ascund în lucrările mici. Lucrurile mici din viaţă determină lucrurile mari.Nu căuta lucrări mari pe care să le faci pentru Dumnezeu. Fă pur şi simplu lucruri care nu sunt foarteimportante, şi Dumnezeu îţi va da să faci tot ce vrea El să faci. Dar înainte de-a aştepta lucruri extra-ordinare, încearcă să slujeşti în lucruri ordinare.Íntotdeauna vor fi mai mulţi oameni gata să facă lucruri „mari" pentru Dumnezeu, decât cei care vor dorisă facă lucrurile mici.Pistele pentru cei care vor să fie conducători sunt pline de candidaţi,dar câmpul este larg deschis pentru cei ce sunt gata să fie slujitori. Uneori slujirea ta este orientată însus, spre cei în poziţii de autoritate,alteori slujeşti în jos, celor aflaţi în nevoie. Ín ambele moduri, când eştigata să faci tot ce trebuie, tu îţi dezvolţi o inimă de slujitor.Slujitorii adevăraţi sunt credincioşi slujirii lor. Slujitorii îşi termină lucrarea, îşi împlinescresponsabilităţile, se ţin de270 Viaţa condusă de scopuri
  • 298. promisiunile făcute şi îşi îndeplinesc obligaţiile. Nu fac o lucrare doar pe jumătate şi nu renunţăcând sunt descurajaţi. Ei sunt oameni demni de încredere şi te poţi baza pe ei.Credincioşia a fost dintotdeauna o calitate rară. Cei mai mulţi oameni nu cunosc semnificaţiadedicării. Ei îşi iau diferite angajamente fără să se gândească prea mult, şi apoi le încalcă pentrucel mai neînsemnat motiv, fără nici o ezitare, remuşcare sau regret. Ín fiecare săptămână,bisericile şi alte organizaţii trebuie să improvizeze câte ceva, pentru că voluntarii nu s-au pregătit,nu s-au prezentat, ori nici măcar nu au dat un telefon ca să anunţe că nu mai vin.Pot conta ceilalţipe tine? Există promisiuni pe care trebuie să le respecţi, jurăminte pe care trebuie să le împlineştisau dedicări pe care trebuie să le onorezi? Acesta este un test. Dumnezeu îţi testează credincioşia.Dacă treci testul, eşti într-un anturaj bun: Avraam, Moise, Samuel, David, Daniel, Timotei şiPavel - toţi aceştia au fost numiţi slujitori credincioşi ai lui Dumnezeu. Mai mult decât atât,Dumnezeu a promis că îţi va răsplăti credincioşia în veşnicie. Imaginează-ţi cum te vei simţi într-o zi când Dumnezeu îţi va spune: „Bine, slujitorul Meu bun şi credincios. Ai fost credincios înpuţine lucruri; prin urmare, acum îţi voi da mult mai multe responsabilităţi. Vino să sărbătorimîmpreuná.Apropo, slujitorii credincioşi nu se pensionează niciodată. Ei slujesc cu credincioşietoată viaţa lor. Poţi ieşi la pensie din cariera ta, dar niciodată nu te vei pensiona din slujirea luiDumnezeu.Adevăraţii slujitori nu caută să se facă remarcaţi. Slujitorii nu se promovează pe ei înşişi, nicinu atrag atenţia asupra lor. Ín loc să acţioneze pentru a impresiona şi să alerge după succes, ei„îşi pun şorţul umilinţei ca să slujească unii altora". Dacă li se recunoaşte slujirea, ei acceptăsmeriţi această recunoaştere, dar nu permit faimei să le distragă atenţia de la slujirea lor.Pavel a demascat un fel de slujire care pare spirituală, dar în realitate nu este altceva decâtspectacol, o acţiune prin care se cautá propria ínáltare.SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu271
  • 299. Poate slujeşti în obscuritate într-un loc neînsemnat, simţindu-te necunoscut şi neapreciat. Ascultă:Dumnezeu te-a pus în locul unde eşti pentru un scop! El ţi-a numărat toate firele de păr de pe capşi îţi cunoaşte adresa. Mai bine stai în locul unde eşti până când alege El să te mute de acolo. Íţiva face de cunoscut dacă te vrea în altă parte. Slujirea ta contează pentru împărăţia lui Dumnezeu.„Cánd Hristos Se va arăta iarăşi pe acestpământ, vă veţi arăta şi voi - cei reali, cei glorioşi. Până atunci,mulţumiţi-vă cu obscuritatea".272Viaţa condusă de scopuri
  • 300. El a numit-o slujire de „ochii oamenilor~ slujim ca să-i impresionăm pe alţii cu cât de spirituali suntem.Acesta a fost un păcat al fariseilor. Ei transformaseră ajutorarea altora, dărnicia şi chiar rugăciunea înactivităţi pe care alţii trebuiau să le facă. Isus a detestat această atitudine şi ne-a avertizat: „Când faceţifapte bune, nu încercaţi să vă daţi în spectacol. Dacă procedaţi aşa, nu veţi primi nici o răsplată de laTatăl vostru care este în ceruri.Autopromovarea şi slujirea nu se împacă una cu alta. Adevăraţii slujitori nu slujesc pentru aplauzele sauaprobarea altora. Ei trăiesc pentru o singură Persoană, care îi vede şi îi aude. Aşa cum a spus Pavel:„Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi slujitorul lui Hristos.ziua a treizeci si treia..Nu vei afla mulţi slujitori sub luminile rampei.De fapt, ei le evită ori de câte ori pot. Sunt mulţumiti cu oslujire smeritá,linistitá în umbră. Iosif este un exemplu extraordinar. El nu a atras atenţia asupra sa, ci 1-aslujit în tăcere pe Potifar, apoi pe temnicer, apoi pe bucătarul şi pe paharnicul lui Faraon, şi Dumnezeu abinecuvântat această atitudine. Şi atunci când Faraon 1-a promovat la loc de cinste, Iosif şi-a păstrat inimade slujitor, chiar şi în relaţia cu fraţii lui, care îl vânduseră.Astăzi, din nefericire, mulţi lideri încep ca şi slujitori dar sfârşesc ca şi celebrităţi. Ei devin dependenţi deatenţia celorlalţi, fără să-şi dea seama că a fi tot timpul în lumina reflectoarelor duce la orbire.
  • 301. ZIUA A TREIZECI ŞI TREIA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Slujesc lui Dumnezeu slujindu-i pe alţii. Verset de memorat: „Dacă daţi chiar şiun pahar de apă rece unuia dintre aceşti neînsemnaţi urmaşi ai Mei, veţi fi răsplătiţi cusiguranţă". Matei 10:42 (NLT)întrebare pentru meditare: Care dintre cele şase caracteristici ale unui slujitor adevăratreprezintă cea mai mare provocare pentru mine?SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu273
  • 302. Ín America există peste 750 de „Galerii ale oamenilor faimoşi" şi peste 450 de publicaţii „Cinecine-i", dar nu vei găsi mulţi slujitori adevăraţi în aceste locuri. Notorietatea nu înseamnă nimicpentru slujitorii adevăraţi pentru că ei ştiu care este diferenţa dintre proeminenţă şi semnificaţie.Tu ai mai multe părţi proeminente ale trupului tău fără de care ai putea trăi, însă părţile ascunseale trupului tău sunt indispensabile. La fel este şi cu Trupul lui Hristos. Deseori slujirea cea maisemnificativă este slujirea care nu se vede.Ín cer Dumnezeu îi va răsplăti în mod public pe unii dintre cei mai obscuri şi neînsemnaţi slujitoriai Săi - oameni de care nu am auzit niciodată pe pământ, care s-au ocupat de copii cu tulburăriemoţionale, au făcut curăţenie după bătrâni, au îngrijit pe bolnavii de SIDA şi au slujit în alte miide căi neobservate.Ştiind acestea, nu fi descurajat atunci când slujirea ta nu este observată ori este luată de bună.Slujeşte-L mai departe pe Dumnezeu! „Avântaţi-vă cu toată puterea în lucrarea Stăpânului,încrezători că nimic din ce faceţi pentru El nu este risipă de timp sau de efort". Chiar şi slujireacea mai neînsemnată este observată de Dumnezeu şi răsplătită. Aminteşte-ţi cuvintele lui Isus:„Dacă, în calitate de reprezentanţi ai mei, daţi chiar si un pahar de apă rece unui copilaş, veţi firăsplătiţi cu siguranţă".
  • 303. Slujirea începe în mintea ta.Ca să fii un slujitor este nevoie de o schimbare a minţii, o schimbare a atitudinilor tale.Íntotdeauna Dumnezeu este mult mai interesat de motivaţia pentru care facem ceva decât de ceeace facem. Atitudinea contează mai mult decât realizările;împăratul Amaţia a pierdut favoarea luiDumnezeu pentru CĂ „a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimá care nu era în totuldată Lui. Slujitorii adevăraţi slujesc lui Dumnezeu având o stare mintală formată din cinciatitudini.Slujitorii adevăraţi se gândesc mai mult la alţii decât la ei înşişi. Slujitorii îşi concentreazăatenţia asupra altora, nu asupra persoanei lor. Aceasta este umilinţa adevărată: nu a nedesconsidera, ci a ne gândi mai puţin la noi înşine. Ei uită de ei înşişi. Pavel a spus: „ Uitaţi devoi înşivă suficient de mult ca să daţi o mână de ajutor. Asta înseamnă să-ţi „pierzi viaţa" - să uiţide tine ca să slujeşti altora. Când încetăm să ne concentrăm asupra nevoilor noastre, devenimconştienţi de nevoile din jurul nostru.274Viaţa condusă de scopuri
  • 304. Gândeşte ca un slujitorSlujitorul Meu Caleb gândeşte diferitşi Mă urmează întru totul.Numeri 14:24 (Ncv)Gănditj-vă la voi înşivă aşa cumS-a gândit Hristos Isus la Sine.Filipeni 1:5 (Msg)
  • 305. Isus a renunţat la Sine însuşi fi a luat forma unui slujitor". Când ai renunţat ultima dată la tineînsuţi spre beneficiul altuia? Nu poţi fi slujitor dacă eşti plin de tine însuţi. Numai când uităm denoi înşine facem lucruri care merită să fie amintite.Din nefericire, multe dintre lucrările pe care le facem slujesc deseori intereselor noastre. Slujimca să fim plăcuţi altora, să fim admiraţi sau să ne atingem propriile scopuri. Asta este manipulare,nu slujire. Ín realitate, ne gândim tot timpul la noi înşine şi cât de nobili şi minunaţi suntem. Uniioameni încearcă să foloseascá slujirea ca pe un mijloc cu care să se târguiască cu Dumnezeu:„Doamne eu voi face asta pentru Tine, dacă Tu vei face ceva pentru mine". Slujitorii adevăraţi nuîncearcă să-L folosească pe Dumnezeu pentru scopurile lor, ci Íi permit lui Dumnezeu să-ifolosească pe ei pentru scopurile Lui.Calitatea de a uita de sine, ca şi credincioşia, este foarte rară. Dintre toţi oamenii pe care îicunoştea, Pavel 1-a găsit doar pe Timotei ca să-1 poată da exemplu în această privinţă. Este greusă gândesc ca un slujitor, pentru că asta aduce în discuţie problema fundamentală a vieţii mele:prin natura mea, eu sunt egoist. Cele mai multe gânduri ale mele sunt cu privire la mine. De aceeaumilinţa este o luptă zilnică, o lecţie pe care trebuie să o învăţ iarăşi,mereu şi mereu.Oportunitatea de a fi slujitor îmi iese în cale de zeci de ori pe zi, şi atunci mi se oferă şansa săaleg între împlinirea nevoilor mele şi împlinirea nevoilor altora. Lepădarea de sine este esenţaslujirii.Noi ne putem evalua inima de slujitor după felul cum răspundem când alţii ne tratează cape nişte slujitori. Cum reacţionezi când ţi se recunoaşte ceva, când şeful te laudă ori când eştitratat cu inferioritate? Biblia spune: „Daca te sileşte cineva să mergi cu el o milă, mergi cu eldouă".Slujitorii au o mentalitate de administratori, nu de proprietari. Slujitorii îşi amintesc căDumnezeu este proprietarulSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu275
  • 306. tuturor lucrurilor. Ín Scriptură, administratorul era un slujitor căruia i s-a încredinţat spre administrare oproprietate. Iosif, ca prizonier în Egipt, a fost un astfel de slujitor. Potifar a avut încredere în Iosif şi i-aîncredinţat toată casa lui. Apoi temnicerul i-a încredinţat lui Iosif închisoarea sa. Ín cele din urmă, Faraoni-a încredinţat întreaga sa naţiune. Slujirea şi administrarea merg mână în mână, deoarece Dumnezeuaşteaptă ca noi să fim demni de încredere în amândouă. Biblia spune: „Singurul lucru care se cere de laastfel de slujitori este să fie credincioşi stăpânului lor". Cum tratezi resursele pe care ţi le-a încredinţatDumnezeu?Pentru a deveni un slujitor adevărat va trebui să hotărăşti care va fi rolul banilor în viaţa ta.Isus a spus: „Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpâni. . . Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu şi banilor". El nua spus: „Nu trebuie", ci: „Nu puteţi". Este imposibil. A trăi pentru a sluji şi a trăi pentru bani sunt scopuricare se exclud reciproc. Pe care îl vei alege? Dacă eşti un slujitor al lui Dumnezeu, nu-ţi poţi căuta un aldoilea loc de muncă pe lângă cel pe care îl ai. Tot timpul tău aparţine lui Dumnezeu. El pretinde oloialitate totală, nu o credincioşie parţială.Banii au cel mai mare potenţial de a-L înlocui pe Dumnezeu în viaţa ta. Materialismul este principalacauză care îi îndepărtează pe cei mai mulţi oameni de slujire. Aceştia spun: „După ce îmi voi atingescopurile financiare, voi sluji lui Dumnezeu". Asta este o decizie nebunească pe care o vor regreta toatăveşnicia. Când Isus este Stăpânul tău, banii te vor sluji pe tine, dar dacă banii sunt stăpânul tău, tu deviisluga lor. Cu siguranţă bogăţia nu este păcat, dar nefolosirea ei spre gloria lui Dumnezeu este păcat.Íntotdeauna slujitorii lui Dumnezeu se concentrează mult mai mult asupra slujirii decât asupra banilor.Biblia este foarte clară: Dumnezeu foloseşte banii ca să testeze credincioşia ta ca slujitor. De aceea Isus avorbit mai mult despre bani, decât despre cer şi iad. El a spus: vDacă nu aţi fost credincioşi în felul în careaţi folosit bogăţiile lumeşti, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii? Modul în care îţi administrezi baniiafectează mărimea binecuvântărilor lui Dumnezeu din viaţa ta.276Viaţa condusă de scopuri
  • 307. Ín capitolul 31, am menţionat două feluri de oameni: constructori ai împărăţiei şi constructori ai bogăţiei.Şi unii şi alţii sunt înzestraţi cu daruri care duc la dezvoltarea lucrării în care sunt implicaţi şi la obţinereaunui profit. Constructorii bogăţiei continuă să acumuleze bogăţii pentru ei înşişi indiferent cât de mulţibani fac, dar constructorii ZiUA A TREIXECI si patra-împărăţiei schimbă regulile jocului. Şi ei încearcă săcâştige cât mai mulţi bani, dar fac aceasta ca să-i dea mai departe. Ei folosesc bogăţia pentru a finanţaBiserica lui Dumnezeu şi misiunea acesteia în lume. La biserica Saddleback, noi avem un grup format dincadre de conducere din diferite firme şi oameni de afaceri care încearcă să facă cât mai mulţi bani pentruca să dea cât mai mult pentru extinderea împărăţiei lui Dumnezeu. Te încurajez să discuţi cu păstorul tăuşi să formaţi un grup de constructori ai împărăţiei în biserica voastră. Pentru ajutor vezi Anexa 2.Slujitorii se gândesc la munca lor, nu la ce fac alţii. Ei nu se compară, nu critică, nu concurează cu alţislujitori sau lucrători. Ei sunt prea ocupaţi cu îndeplinirea lucrării pe care le-a încredinţat-o Dumnezeu şinu au timp de alte lucruri.Competiţia dintre slujitorii lui Dumnezeu este ilogică din mai multe motive: Noifacem cu toţii parte din aceeaşi echipă; scopul nostru este să-L prezentăm bine pe Dumnezeu, nu pe noiînşine; nouă ni s-au dat sarcini diferite şi fiecare dintre noi este modelat într-un mod unic. Pavel a spus:„Noi nu ne vom compara pe noi înşine cu ceilalţi ca şi cum unii ar fi mai buni şi alţii mai răi. Avemlucruri mult mai interesante în care să ne investim vieţile. Fiecare dintre noi este un original".Nu există loc pentru nici un fel de gelozie între slujitori. Când eşti ocupat cu slujirea, nu ai timp pentrucritică. Orice timp pe care îl folosim criticându-i pe alţii, l-am putea folosi pentru a sluji. Când Marta s-aplâns Domnului că Măria n-o ajută la munca pe care o făcea, ea şi-a pierdut inima de slujitoare. Slujitoriiadevăraţi nu se plâng de nedreptate, nu se autocompătimesc şi nu au resentimente faţă de cei ce nu slujesc.Ei se încred pur şi simplu în Dumnezeu şi continuă să slujească.4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu277
  • 308. Nu este treaba noastră să-i evaluăm pe alţi slujitori ai Stăpânului nostru. Biblia spune: „Cine eşti tu casăcritici pe slujitorul altcuiva? Domnul va hotărî dacă slujitorul Său a avut succes în slujire sau nu".n Deasemenea, nu este treaba noastră să ne apărăm în faţa criticilor. Lasă-L pe Stăpânul tău să se ocupe deaceştia. Urmează exemplul lui Moise, care a arătat o adevărată umilinţă în faţa opoziţiei, aşa cum aprocedat şi Neemia, al cărui răspuns la critici a fost simplu: „Lucrarea mea este mult prea importantă casă mă opresc acum din ea . . . şi să vin să vă fac o vizită".Dacă slujeşti ca Isus, te poţi aştepta să fii criticat. Lumea, şi chiar o mare parte din biserică, nu înţelegelucrurile pe care le preţuieşte Dumnezeu. Unul dintre cele mai frumoase acte de dragoste faţă de Isus afost criticat de ucenici. Măria a luat ce-a avut ea mai preţios, un parfum foarte scump, şi 1-a turnat petrupul Domnului Isus. Ucenicii au spus că slujirea ei făcută din dragoste a fost o „risipă", dar Isus a spuscă ea a făcut o lucrare „semnificativă" şi asta este tot ce a contat. Slujirea ta pentru Hristos nu va finiciodată o risipă, indiferent ce vor spune alţii.Slujitorii îşi bazează identitatea pe Hristos. Pentru că îşi amintesc că sunt iubiţi şi acceptaţi prin har,slujitorii nu trebuie să-şi dovedească vrednicia. Ei sunt gata să accepte lucrări pe care alţi oameni, nesiguride ei înşişi, le-ar considera „nedemne" de ei. Unul dintre cele mai profunde exemple de slujire, bazat pe oimagine sigură de sine este spălarea picioarelor ucenicilor de către Isus. Spălarea picioarelor este similarăcu munca lustragiului, a celui care se ocupă de lustruitul încălţămintei - o muncă lipsită de orice prestigiu.Dar Isus a ştiut cine era, aşa că munca respectivă nu a constituit o ameninţare la adresa propriei imagini desine. Biblia spune: „Isus, fiindcă ştia că Tatăl îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu avenit şi la Dumnezeu Se duce, S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar, şi S-a încins cu el".14Dacă vrei să fii slujitor, trebuie să-ţi găseşti identitatea în Hristos. Numai oamenii care se simt în siguranţăpot sluji.278Viaţa condusă de scopuri
  • 309. Oamenii nesiguri de ei înşişi sunt preocupaţi întotdeauna de modul în care sunt priviţi de ceilalţi.Le este frică să-şi dea pe faţă slăbiciunile şi se ascund sub straturi protectoare de mândrieşi prefăcătorie. Cu cât eşti mai nesigur de identitatea ta, cu atât vei dori mai mult ca oamenii să-ţislujească, şi cu atât vei avea o nevoie mai mare de aprobarea lor.Henri Nouwen a spus: „Ca să putem sluji altora trebuie să murim faţă de ei; adică, să renunţăm săne mai evaluám valoarea şi însemnatatea folosind etaloanele altora dobândind astfel libertatea dea fi plini de compasiune". Când îţi bazezi valoarea şi identitatea pe relaţia ta cu Hristos, eştieliberat de aşteptările altora, şi asta îţi permite să le slujeşti cu adevărat în cel mai bun modposibil.Slujitorii nu simt nevoia să-şi acopere pereţii cu medalii şi diplome ca să-şi justificelucrarea. Ei nu insistă ca alţii să li se adreseze folosind diferite titluri şi nu se îmbracă în hainelesuperiorităţii. Slujitorii nu au nevoie de simboluri care să le indice poziţia socială, şi nici nu-şimăsoară valoarea prin realizările lor. Pavel a spus: „Poţi să te lauzi singur, dar singura aprobarecare contează este aprobarea Domnului".Dacă cineva a avut şansa în viaţă să se laude cu relaţiile sale şi cu prieteni sus-puşi, acesta a fostIacov, fratele vitreg al lui Isus. El a avut cinstea să crească împreună cu Isus, ca frate al Lui. Cutoate acestea, în introducerea scrisorii sale, el se prezintă simplu astfel: „Iacov, un slujitor al luiDumnezeu şi al Domnului Isus Hristos". Cu cât eşti mai aproape de Isus, cu atât ai mai puţinănevoie să te promovezi tu însuţi.Slujitorii consideră slujirea drept oportunitate, nu obligaţie. Ei se bucură să-i ajute peoameni, să împlinească nevoi şi să slujească. Ei „slujesc Domnului cu bucurie". De ce slujesc eicu bucurie? Pentru că ÍL iubesc pe Domnul, sunt recunoscători pentru harul Său, ştiu că slujireaeste nivelul cel mai înalt de folosire a vieţii şi ştiu că Dumnezeu a promis o răsplată.SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 279
  • 310. Isus a promis: „Tatăl îi va cinsti şi răsplăti pe toţi cei care îmi slujesc". Pavel a spus:„Dumnezeu nu va uita cât de greu aţi lucrat pentru El si cum v-aţi arătat dragostea faţă de Elpurtând de grijă celorlalţi creştini".19Imaginează-ţi ce s-ar întâmpla dacă numai 10 % dintre toţi creştinii din lume şi-ar lua în seriosrolul de slujitori adevăraţi. Imaginează-ţi tot binele care s-ar face. Eşti gata să fii unul dintreaceşti oameni? Nu are importanţă ce vârstă ai, Dumnezeu te va folosi dacă începi să gândeşti caun slujitor. Albert Schweitzer a spus: „Singurii oameni fericiţi cu adevărat sunt aceia care auînvăţat cum să slujească". ZIUA A TREIZECI ŞI PATRAMEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Ca să fiu slujitor trebuie să gândesc ca un slujitor.Verset de memorat: „Atitudinea voastră trebuie să fie identică cu atitudinea lui Hristos Isus.Filipeni 2:5 (Nrv) întrebare pentru meditare: Ce mă preocupă mai mult: să fiu slujit sau săgăsesc căi pentru a sluji altora?280Viaţa condusă de scopuri
  • 311. Puterea lui Dumnezeu în slăbiciunea taNoi suntem slabi. . . dar prin puterea lui Dumnezeu, vom trăi cu El pentru a vă sluji.2 Corinteni 13:4 (NIV)„Eu sunt cu tine; acesta este singurul lucrude care ai nevoie. Puterea Mea iese în evidenţăcel mai bine în oamenii slabi."2 Corinteni 12:9a (LB)Lui Dumnezeu îi place să folosească oameni slabi.Fiecare om are slăbiciuni. De fapt tu ai o grămadă de defecte şi imperfecţiuni: fizice, emoţionale,intelectuale şi spirituale. De asemenea, s-ar putea să te găseşti în circumstanţe pe care nu le poţicontrola şi care te slăbesc, cum ar fi limitări relaţionale sau financiare. Íntrebarea cea maiimportantă este: Ce faci cu toate acestea? De obicei, refuzăm să ne recunoaştem slăbiciunile, leapărăm, le scuzăm, le ascundem şi le detestăm. Aceste abordări ÍL împiedică pe Dumnezeu să lefolosească aşa cum vrea El.Dumnezeu are o perspectivă diferită referitoare la slăbiciunile noastre. El spune: „GândurileMele şi căile Mele sunt mai înalte decât ale voastre." Prin urmare, El acţionează adesea înSCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 281
  • 312. moduri exact opuse aşteptărilor noastre. Noi credem că Dumnezeu vrea să folosească numai punctelenoastre tari, dar El vrea să folosească şi slăbiciunile noastre pentru gloria Lui.Biblia spune: „Dumnezeu îi alege cu bună ştiinţă . . . pe cei pe care lumea îi consideră slabi, ca să-i facăde ruşine pe cei puternici". Slăbiciunile tale nu sunt un accident. Dumnezeu le-a permis în mod deliberatîn viaţa ta pentru ca să-Şi demonstreze puterea Lui prin tine.Dumnezeu nu a fost impresionat niciodată de putere sau autosuficienţă. De fapt, este atras de oameni caresunt slabi şi recunosc acest lucru. Domnul Isus a spus că această recunoaştere a nevoii noastre înseamnă afi „săraci în duh". Aceasta este prima atitudine pe care El o binecuvântează.Biblia este plină cu exemple ale modului în care Dumnezeu foloseşte oameni obişnuiţi, imperfecţi, ca săfacă lucrări extraordinare în ciuda slăbiciunilor acestora. Dacă Dumnezeu ar fi folosit numai oameniperfecţi, nu s-ar fi făcut niciodată nimic, pentru că nici unul dintre noi nu este fără defecte. Faptul căDumnezeu foloseşte oameni imperfecţi este o veste încurajatoare pentru noi toţi.O slăbiciune sau un „ţepuş", cum îl numeşte Pavel, nu este un păcat, un viciu, ori un defect de caracter pecare îl poţi schimba, cum ar fi îmbuibarea ori nerăbdarea. Slăbiciunea este orice limitare pe care aimoştenit-o sau pe care nu ai putere s-o schimbi. Poate fi o limitare cum ar fi un handicap, o boalá cronică,o energie naturală scăzută sau o invaliditate. Poate fi o limitare emoţionala, cum ar fi o cicatricetraumatică, o amintire dureroasă, o schimbare bruscă de personalitate sau o dispoziţie ereditară. Ori poatefi o limitare a talentului sau o limitare intelectuală. Nu toţi suntem supradeştepţi ori supratalentaţi.Când te gândeşti la limitările din viaţa ta, poate eşti ispitit să tragi concluzia: „Dumnezeu nu mă va puteafolosi niciodată".282Viaţa condusă de scopuri
  • 313. Dar Dumnezeu nu este limitat niciodată de limitările noastre. De fapt, Lui îi place să pună putereaSa extraordinară în nişte vase obişnuite. Biblia spune: „Noi suntem asemenea unor vase de lut încare este depozitată această comoară. Adevărata putere vine de la Dumnezeu şi nu de la noi".Asemenea vaselor de lut obişnuite, noi suntem fragili şi imperfecţi şi ne spargem uşor. DarDumnezeu ne va folosi dacă Íi permitem să lucreze prin slăbiciunile noastre. Ca aceasta să seîntâmple,noi trebuie să urmăm modelul lui Pavel.Recunoaşte-ţi slăbiciunile. Recunoaşte că tu eşti proprietarul imperfecţiunilor tale. Nu maipretinde că eşti perfect şi fii cinstit cu tine însuţi. Ín loc să spui tot timpul că nu ai slăbiciuni sausă ţi le scuzi, fâ-ţi timp să-ţi defineşti slăbiciunile. Ai putea face o listă cu ele.Două mari mărturisiri din Noul Testament ne arată lucrurile de care avem nevoie pentru o viaţăsănătoasă. Prima a fost a lui Petru, care I-a spus lui Iisus: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeuluicelui viu!". A doua mărturisire îi aparţine lui Pavel, care a spus unei mulţimi care voia să le aducăjertfe, lui şi lui Barnaba: „Noi suntem doar fiinţe omeneşti ca şi voi". Dacă vrei ca Dumnezeu săte folosească, trebuie să ştii cine este Dumnezeu şi cine eşti tu. Mulţi creştini, în special liderii,uită al doilea adevăr: Noi suntem doar oameni! Dacă este nevoie de o criză care să te facă sărecunoşti acest adevăr, Dumnezeu nu va ezita să o permită în viaţa ta, pentru că te iubeşte.Fii mulţumit cu slăbiciunile tale. Pavel a spus: „Mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunilemele, pentru ca puterea lui Hristos să poată lucra prin mine. Deoarece ştiu că toate acestea suntpentru binele lui Hristos,sunt foarte mulţumit cu slăbiciunile mele". La o citire superficială acesteafirmaţii nu au sens. Noi vrem să fim eliberaţi de slăbiciunile noastre, nu să fim mulţumiţi cu ele!Dar mulţumirea este o expresie a credinţei în bunătatea lui Dumnezeu. Aceasta spune:„Dumnezeule, eu cred că mă iubeşti şi ştii ce este cel mai bine pentru mine".Pavel ne oferă mai multe motive pentru a fi mulţumiţi cu slăbiciunile noastre înnăscute;în primulrând, ele ne determină4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu283
  • 314. să depindem de Dumnezeu. Referindu-se la slăbiciunile lui, pe care Dumnezeu a refuzat să le îndepărteze,Pavel a spus: „Pot să spun că sunt foarte fericit în ce priveşte „ţepuşul". . . deoarece cănd sunt slab,atunci sunt tare - cu cát am mai puţin, cu atât depind mai mult de El. Ori de câte ori te simţi slab,Dumnezeu îţi aminteşte că depinzi de El.De asemenea, slăbiciunile noastre previn aroganţa. Ne ţin umili.Pavel a spus: „Ca să nu mi se urce la cap, mi-a fost dat darul unui handicap, care să mă ţină tot timpul încontact cu limitările mele. Deseori Dumnezeu ataşează o slăbiciune majoră unui punct tare, ca să ţină înfrâu eul nostru. O limitare poate acţiona ca un dispozitiv de control, care să ne împiedice sá alergăm preatare, luând-o înaintea lui Dumnezeu.Când Ghedeon a recrutat o armată de 32.000 de oameni ca sá lupte cumadianitii,Dumnezeu a redus numărul acestora la 300, astfel încât raportul de forţe a fost de 1 la 450, eiluptând împotriva unei armate duşmane de 135.000 de oameni. Aceasta părea a fi o reţetă pentru dezastru,dar Dumnezeu a procedat astfel pentru ca Israelul să ştie că puterea lui Dumnezeu, şi nu tăria lor i-ascăpat.Slăbiciunile noastre încurajează totodată părtăşia dintre credincioşi. Ín timp ce tăria dă naştere unuispirit independent („Eu nu am nevoie de nimeni"), limitările noastre ne arată cât de mare nevoie avem uniide alţii. Când împletim împreună firele slabe ale vieţilor noastre, se formează o frânghie puternică. VanceHavner a glumit: „Asemenea fulgilor de zăpadă, creştinii sunt firavi, dar când se adună împreună pot opricirculaţia".Mai presus de toate, slăbiciunile noastre ne măresc capacitatea de a simţi cu alţii şi de a sluji.Având noi înşine slăbiciuni, probabilitatea de-a avea compasiune şi consideraţie faţă de slăbiciunile altoraeste mult mai mare. Dumnezeu vrea ca tu să slujeşti pe pământ aşa cum a slujit Hristos. Asta înseamnă căalţi284Viaţa condusă de scopuri
  • 315. oameni vor găsi vindecare în rănile tale. Mesajele cele mai importante ale vieţii tale şi slujirea ta cea maieficientă vor fi rezultatul durerilor tale cele mai adânci. Lucrurile care îţi produc cea mai mare stânjeneală,de care eşti cel mai ruşinat şi la împărtăşirea cărora te împotriveşti cel mai mult sunt chiar instrumentelepe care Dumnezeu le poate folosi cel mai eficient pentru a-i vindeca pe alţii.Marele misionar Hudson Taylor a spus: „Toţi uriaşii lui Dumnezeu au fost oameni slabi". Slăbiciunea luiMoise a fost temperamentul său. Datorită acestuia 1-a omorât pe un egiptean, a lovit stânca, când trebuiadoar să-i vorbească, şi a spart tablele de piatră cu Cele zece porunci. Dar Dumnezeu 1-a transformat peMoise în „cel mai blând om de pe pământ".11Slăbiciunea lui Ghedeon a fost subestimarea şi nesiguranţa sa profundă, dar Dumnezeu 1-a transformatîntr-un „om puternic de mare valoare". Slăbiciunea lui Avraam a fost frica. Nu o dată, ci de două ori, el apretins că soţia lui este sora sa, ca să se protejeze pe sine. Dar Dumnezeu 1-a transformat pe Avraam în„tatăl tuturor celor care cred". Simon, cel impulsiv şi având o voinţă slabă, a devenit o stâncă"; David,cel care a comis adulter, a devenit „un om după inima Mea", şi Ioan, unul dintre aroganţii „Fii aitunetului", a devenit „apostolul iubirii".Lista ar putea continua. „Mi-ar lua prea mult timp să prezint istoriile credinţei. . . lui Barac, Samson,Iefta, David, Samuel si a tuturor prorocilor. . . slăbiciunea lor a fost transformată în tărie". Dumnezeueste specializat în transformarea slăbiciunilor în puncte tari. El vrea să ia cea mai mare slăbiciune a ta şi săo transforme.Mărturiseşte-ţi slăbiciunile într-un mod onest. Slujirea începe cu vulnerabilitatea. Cu cât îţi vei lăsamai jos garda, îţi vei scoate mai complet masca şi vei vorbi altora despre luptele tale, cu atât Dumnezeu teva putea folosi mai mult ca să slujeşti altora.Pavel a fost un model de vulnerabilitate în toate scrisorile sale. El şi-a împărtăşit deschis:SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 285
  • 316. • Eşecurile: „Când vreau să fac bine, nu-l fac, şi când încerc să nu fac rău, îl fac oricum!".11• Sentimentele: „V-am împărtăşit toate sentimentele mele".18• Frustrările: „Am fost zdrobiţi şi aproape copleşiţi, şi am avut impresia că nu vom mai scăpacu viaţă din acele situaţii".19• Temerile: „Când am venit la voi, am fost slab, fricos şi plin de cutremur"?®Bineînţeles că vulnerabilitatea este riscantă. S-ar putea să te sperie ideea de a renunţa la apărarea ta şi dea-ţi deschide viaţa pentru alţii. Când îţi împărtăşeşti eşecurile, simţămintele, frustrările şi temerile, rişti săfii respins, dar beneficiile merită să-ţi asumi riscul. Vulnerabilitatea te eliberează emoţional. Deschidereafaţă de alţii te ajută să scapi de stres şi de temeri şi este primul pas spre libertate.Am văzut deja că Dumnezeu „dă har celor smeriţi", dar mulţi înţeleg greşit smerenia. Smerenia sauumilinţa nu înseamnă a te desconsidera sau a-ţi nega punctele tari, ci înseamnă mai degrabă a fi cinstit înlegătură cu slăbiciunile tale. Cu cât eşti mai cinstit, cu atât ai parte de mai mult har. De asemenea, veiprimi har de la alţii. Vulnerabilitatea este o calitate îndrăgită şi noi suntem atraşi în mod natural spreoamenii smeriţi. Aroganţa provoacă repulsie, dar sinceritatea atrage, şi vulnerabilitatea este calea spreapropiere.De aceea Dumnezeu vrea să folosească slăbiciunile tale, nu numai punctele tale tari. Dacă oamenii arvedea numai punctele noastre tari, s-ar descuraja şi ar spune: „E bine pentru ea, dar eu nu voi fi în stareniciodată să fac aşa ceva", însă când ei văd că eşti folosit în ciuda slăbiciunilor tale, sunt încurajaţi săgândească astfel: „Este posibil ca Dumnezeu să mă poată folosi şi pe mine!" Punctele noastre tari daunaştere la concurenţă, dar slăbiciunile noastre dau naştere la părtăşie.Ajuns într-un anumit punct al vieţii tale va trebui să alegi ce vrei să faci: să-i impresionezi pe oameni sausă-i influenţezi. Tu îi poţi impresiona pe oameni de la distanţă, dar trebuie să te apropii de ei ca să-iinfluenţezi şi, când faci asta, ei vor putea să286Viaţa condusă de scopuri
  • 317. vadă imperfecţiunile tale. Nu este nici o problemă în asta. Calitatea cea mai importantă pentruconducere nu este perfecţiunea, ci credibilitatea. Oamenii trebuie să se poată încrede în tine, altfelnu te vor urma. Cum îţi dezvolţi credibilitatea? Nu pretinzând că eşti perfect, ci fiind cinstit.Laudă-te cu slăbiciunile tale. Pavel a spus:„Mă voi lăuda numai cu slăbiciunile mele şi cuputerea lui Dumnezeu, care în măreţia Sa poate folosi astfel de slăbiciuni pentru gloria Lui.Ínloc să iei o postură de om încrezător în sine şi de neînvins,consideră-te un trofeu al harului. CândSatan arată cu degetul spre slăbiciunile tale, fii de acord cu el şi umple-ţi inima de laudă adresatăDomnului Isus, care ne înţelege toate slăbiciunile noastre şi Duhului Sfânt, care „ne ajută înslăbiciunea noastră".Cu toate acestea, Dumnezeu transformă uneori un punct tare într-oslăbiciune, pentru a ne folosi şi mai mult. lacov a fost un manipulant care şi-a petrecut viaţacomplotând şi apoi fugind de consecinţe. Íntr-o noapte s-a luptat cu Dumnezeu şi a spus: „Nu Tevoi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta". Dumnezeu a spus: „Bine!", însă după aceea aapucat coapsa lui lacov şi i-a luxat şoldul. Care este semnificaţia acestei acţiuni?Dumnezeu a atins punctul tare al lui lacov (muşchiul coapsei este cel mai puternic muşchi dincorp) şi a transformat-o într-o slăbiciune. Íncepând din acea zi, Iacov a umblat şchiopătând, aşacă nu a mai putut fugi niciodată. A fost forţat să se încreadă în Dumnezeu, indiferent dacă îiplăcea sau nu acest lucru. Dacă vrei ca Dumnezeu să te binecuvânteze şi să te folosească într-unmod extraordinar, trebuie să fii gata să umbli şchiopătând toată viaţa, pentru că Dumnezeufoloseşte oameni slabi.SCOPUL # 4: Ai fost modelat pentru a sluji lui Dumnezeu 287
  • 318. ZIUA A TREIZECI ŞI CINCEA MEDITÂND LA SCOPUL MEUGândul zilei: Dumnezeu lucrează cel mai bine când îmi recunosc slăbiciunile.Verset de memorat: „Harul Meu îţi este de ajuns căci puterea Mea în slăbiciune este făcutădesăvârşită".2 Corinteni 12:9a întrebare pentru meditare: Limitez eu puterea lui Dumnezeu în viaţa meaîncercând să-mi ascund slăbiciunile? Ín care aspect al vieţii mele trebuie să fiu sincer sau onest casă-i pot ajuta pe alţii?Viaţa condusă de scopuri
  • 319. AI FOST FÁCUTPENTRU MISIUNERodul celui neprihănit este un pom de viaţă;şi cel înţelept câştigă suflete.
  • 320. Ai fost făcut pentru o misiune.Dumnezeu lucrează în lume, şi ne vrea să lucrăm împreună cu El. Această lucrare este numitămisiunea ta. Dumnezeu vrea să ai o lucrare în Trupul lui Hristos şi o misiune în lume. Lucrarea taeste slujirea credincioşilor şi misiunea ta este slujirea necredincioşilor; împlinirea misiunii taleîn lume este cel de-al cincilea scop al lui Dumnezeu pentru viaţa ta.Misiunea vieţii tale este atât împărtăşită cât şi specifică. O parte a ei este o responsabilitate pecare o împărtăşeşti cu toţi ceilalţi creştini, şi cealaltă parte este o însărcinare unică pentru tine. Nevom ocupa de amândouă în capitolele care urmează.Cuvântul misiune provine din cuvântul latin pentru „trimitere". A fi creştin include şi trimitereata în lume ca reprezentant al lui Iisus Hristos.SCOPUL # 5: Ai fost făcut pentru o misiune 291
  • 321. Făcut pentru o misiuneîn acelaşi mod in care Tu Mi-ai dato misiune în lume, le-am dat şi Eu o misiune în lume.loan 17:18 (Msg)Lucrul cel mai important estesă-mi închei misiunea,lucrarea pe care mi-a dat-o Domnul Isus.Fapte 20:24 (NCV)
  • 322. Isus a spus: „CumM-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi".Domnul Isus Şi-a înţeles clar misiunea vieţii Sale pe pământ. La vârsta de doisprezece ani El a spus:„trebuie să Mă ocup de lucrarea Tatălui Meu", şi douăzeci şi unu de ani mai târziu, murind pe cruce, Isusa spus: „S-a isprăvit!" Ca şi copertele unei cărţi, aceste două declaraţii încadrează o viaţă trăită corect, oviaţă condusă de scopuri. Isus Şi-a încheiat misiunea pe care I-o dăduse Tatăl.Misiunea pe care a avut-o Isus cât timp a fost pe pământ,acum este misiunea noastră,pentru că noi suntemTrupul lui Hristos. Ce a făcut El în trupul Său fizic, noi trebuie să continuăm ca trupul Său spiritual,Biserica. Care este acea misiune? Să-i aducem pe oameni la Dumnezeu! Biblia spune: „Hristos ne-atransformat din duşmani ai Săi în prieteni ai Săi şi ne-a încredinţat nouă sarcina de a-i face şi pe alţiiprietenii Săi".Dumnezeu vrea să răscumpere fiinţele omeneşti de sub stăpânirea lui Satan şi să le împacecu Sine însuşi pentru ca noi să putem împlini cele cinci scopuri pentru care ne-a creat, şi anume:sá-LZIUA A TREIZECI Şl ŞASEA / iubim, să facem parte din familia Lui, să devenim ca şi EL, sá-I slujim Lui şi sáspunem altora despre El. După ce noi suntem ai lui Dumnezeu, El ne foloseşte ca să-i câştigăm şi pe alţiipentru împărăţia Sa. El ne mântuieşte şi ne trimite în lume. Biblia spune:„Noi am fost trimişi ca să vorbimpentru Hristos". Noi suntem mesagerii dragostei lui Dumnezeu si ai scopurilor Lui pentru lume.IMPORTANTA MISIUNII TALEÍmplinirea misiunii vieţii tale pe pământ este o parte esenţială a trăirii pentru gloria luiDumnezeu. Biblia ne prezintă mai multe motive pentru care misiunea ta este atât de importantă.Misiunea ta este o continuare a misiunii lui Isus pe pământ. Ca urmaşi ai Lui, noi continuămce a început Isus. Isus nu ne cheamă doar să venim la El, ci şi să mergem pentru El. Misiunea taeste atât de importantă încât Domnul Isus a
  • 323. repetat-o de cinci ori, în cinci moduri diferite, în cinci cărţi diferite ale Bibliei. Este ca şi cum arfi spus: „Vreau cu tot dinadinsul să înţelegi asta!". Studiază aceste cinci trimiteri ale Domnului şivei afla detaliile misiunii tale pe pământ - când, unde, de ce şi cum.Ín Marea însărcinare sauTrimitere,Domnul Isus a spus:„Duceţi-vă la oamenii din toate naţiunile şi faceţi-i ucenici ai Mei.Botezaţi-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi învăţaţi-i să facă tot ce v-am spusEu". Această însărcinare a fost dată fiecărui urmaş al lui Isus, nu numai păstorilor şi misionarilor.Aceasta este însărcinarea ta din partea lui Isus şi nu este opţională. Aceste cuvinte ale lui Isus nusunt Marea Sugestie. Dacă faci parte din familia lui Dumnezeu, misiunea ta este obligatorie.Ignorarea ei înseamnă nesupunere.S-ar putea să nu fii conştient de faptul că Dumnezeu te consideră răspunzător de necredincioşiicare trăiesc în jurul tău. Biblia spune: „Tu trebuie să-i avertizezi, ca ei să trăiască. Dacă nuvorbeşti ca să-i avertizezi pe cei răi să înceteze să mai umble pe căile lor rele, ei vor muri înpăcatele lor, dar Eu te voi considera pe tine răspunzător de moartea lor. Tu eşti singurul creştinpe care unii oameni îl vor cunoaşte vreodată, şi misiunea ta este să le vorbeşti despre Isus.Misiunea ta este un privilegiu minunat. Deşi este o mare responsabilitate să fii folosit deDumnezeu, aceasta este şi o onoare incredibilă. Pavel a spus: „Dumnezeu ne-a dat privilegiul dea-i îndemna pe toţi oamenii să vină ca să aibă parte de favoare, sá fie ímpácati cu EL.Misiuneata implică două privilegii mari: privilegiul de a lucra împreună cu Dumnezeu şi de a-Lreprezenta. Noi suntem parteneri cu Dumnezeu în construirea împărăţiei Lui. Pavel nenumeşte„colucrătorişi el spune: „Noi suntem lucrátori ímpreuná cu Dumnezeu``.Domnul Isus ne-a asigurat mântuirea, ne-a aşezat în familia Lui, ne-a dat Duhul Lui şi apoi ne-afăcut agenţii Lui în lume.SCOPUL # 5: Ai fost făcut pentru o misiune293