A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini

on

  • 435 views

A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini - publicatie în Economist. Magazin Economic, nr.31 (425), 21 august 2013, pag.7 ...

A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini - publicatie în Economist. Magazin Economic, nr.31 (425), 21 august 2013, pag.7

Publicaţie în cadrul proiectului „Remitențele Dezvoltă Comunitățile în Moldova", implementat de Hilfswerk Austria International prin reprezentanța Hilfswek Austria în Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

www.migranti.md

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

Statistics

Views

Total Views
435
Views on SlideShare
435
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
3
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

A muncit cinci ani printre straini ca sa porneasca o afacere cu albini Document Transcript

  • 1. €c nomist magazin economic 21 august 2013 | 7 afaceri A muncit cinci ani printre străini ca să pornească acasă o afacere cu albini Natalia CIUVAGA Dacă îl întrebi de ce s-a apucat de apicultură, Ştefan o să îţi spună cu mândrie că el şi fratele său reprezintă a treia genera- ţie de apicultori în familie. Mai mult, tânărul nu este un agricultor amator, acesta a studiat la Univer- sitatea Agrară din capita- lă, pe care o absolveşte în 2005, după un an petrecut în Anglia unde îşi desfă- şoară practica de produ- cere. Ajuns şomer după absolvire, Ştefan emigrea- ză în Marea Britanie şi se angajează într-o firmă specializată în producerea ambalajelor pentru produ- sele alimentare. Apicultura, o afacere cu potenţial pentru Republica Moldova Măcinat de dorul de casă, dar şi plictisit de monotonia specifică occidentalilor, Ştefan se întoarce după cinci ani în ţară. CV-ul impresionat i-a convins pe angajatorii moldoveni să îi trimită oferte chiar în a doua zi de căutări, Ştefan însă le găseşte mai puţin tentan- te şi hotărăşte să se facă prisăcar întrucât crede că apicultura reprezintă o ramură strategică pentru economia moldovenească, în care producţia şi exporturile cedează pe an ce trece tot mai mult teren importurilor şi consumului. Experienţa prin care a trecut în occident îl deter- mină să se implice în di- verse proiecte comunitare care finanţează în special start-up-urile gasterbaite- rilor. După ce a terminat un curs antreprenorial, organizat de cei de la ODIMM (Organizaţia pentru Dezvoltarea Sec- torului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii), Ştefan îşi încearcă norocul în cadrul Proiectului PNAET pe care îl şi câştigă ulterior. Cu banii obţinuţi din acest grant, tânărul antreprenor procură primii săi stupi. Hilfswerk Austria International, un partener sigur pentru antreprenorii începători Această experienţă îl determină pe Ştefan să caute noi oportunităţi de finanţare. El aplică în scurt timp la Programul de granturi mici „Remi- tenţele dezvoltă comu- nităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Aus- tria International cu su- portul financiar al Uniunii Europene. Devenind unul din cei şapte beneficiari ai proiectului, Ştefan obţine un grant în valoare de 15 mii de euro. Cu aceşti bani el procură un laborator mobil de extragere a mierii, cu o productivitate de 300 kg pe oră. Tânărul spune că laboratorul mo- bil îi va permite să strângă mierea direct de pe deal şi în timp record. Până acum el era nevoit să facă sute de drumuri, deoarece pri- săcile sale sunt amplasate la o rază-distanţă de 25 de km. „Acest laborator uşu- rează munca apicultorilor de zeci de ori”, spune tatăl lui Ştefan. Ţinteşte extinderea pe tot lanţul valoric Deşi refuză categoric să ne spună ce investiţii a În timp ce tot mai mulţi moldoveni îşi fac bagajele pentru Europa, un tânăr din Şoldăneşti refuză, după cinci ani petrecuţi în Marea Britanie, un post de conducere bine plătit pentru a reveni în Moldova să se facă apicultor! Este povestea lui Ştefan Sandic care a reuşit să dezvolte o afacere apicolă performantă pe bani europeni. făcut, tânărul prisăcar re- cunoaşte că banii obţinuţi din granturi, reprezintă numai a cincea sau chiar a şasea partea din inves- tiţiile făcute de el şi de asociaţii săi în ultimii ani de când a pornit afacerea „Făguraşul de aur”, înre- gistrată în satul Şipca din raionul Şoldăneşti. Astăzi, Ştefan se poate lăuda cu peste 1000 de stupi, pe care îi îngrijeşte împre- ună cu fratele şi câţiva prieteni, reveniţi şi ei de curând din străinătate. Preţurile angro pentru un kilogram de miere variază între 28 şi 40 de lei. Conştient de faptul un profit mai mare poate fi obţinut atunci când afa- cerea cuprinde tot lanţul valoric, de la construcţia stupilor şi până la expor- tarea mierii, Ştefan se ambiţionează să dezvolte afaceri pe tot acest lanţ. La moment, compania pe care o conduce se află la etapa finală. În acest sens ei negociază cu nişte po- tenţiali investitori despre procurarea unor linii de termoformare şi procesare a mierii, care ulterior este ambalată şi exportată. Pentru a dezvolta o aface- re pe acest lanţ, este nevo- ie de investiţii de cel puţin 10 mil. de lei. „Noi nu am ajuns, însă, deocamdată, până la această etapă”, spune Ştefan. Piedicile din calea succesului Ca personalitate, Ştefan este un optimist in- curabil, iar curajul cu care abordează realităţile şi experienţa obţinută în oc- cident au stat la baza suc- cesului afacerii sale. De altfel, acesta nu ascunde sub preş probleme cu care s-a confruntat în aceşti trei ani de activitate şi re- cunoaşte că a fost nevoie de multe investiţii şi timp. „Există numeroase proble- me la accesarea fondurilor europene. Prima se referă la maşinăria birocratică şi lipsa de responsabilitate a funcţionarilor publici care în loc să te susţină, îţi pun piedici, dar eu nu cedez cu una cu două!”, ne-a mărtu- risit tânărul antreprenor. Ştefan îi sfătuieşte pe migranţii care vor să investească acasă să se documenteze bine şi să fie extrem de vigilenţi atunci când aleg genul de activi- tate şi locul amplasării în- treprinderii, acestea fiind de o importanţă strategică pentru o afacere de succes.