Your SlideShare is downloading. ×
Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×

Introducing the official SlideShare app

Stunning, full-screen experience for iPhone and Android

Text the download link to your phone

Standard text messaging rates apply

Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate

4,740
views

Published on

Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate …

Copiii cu cerinte educative speciale. Aspecte teoretico-practice de integrare in societate
Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucrului şi eforturilor comune ale experţilor internaţionali şi specialiştilor locali din Moldova şi are drept scop producerea efectelor calitative în activitatea de reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cu CES.

Din sumarul ghidului:
I. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE
II. DEVIERI DE COMPORTAMENT: CAUZE ŞI TRATAMENT
III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIE
IV. INTEGRA REA SOCIALĂ ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ
V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CES: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE
VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR
VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE

Ghidul a fost elaborat şi coordonat de Reprezentanţa Asociaţiei Obşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova în cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE “Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru copii cu CES din Moldova”.

Published in: Education

0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
4,740
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
209
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Ghidul prezintă o culegere şi rezultatul lucruluişi eforturilor comune ale experţilor internaţionalişi specialiştilor locali din Moldova şi are ca dreptscop producerea efectelor calitative în activitateade reabilitare şi incluziunea socială a copiilor cuCES.Elaborat şi coordonat de Reprezentanţa AsociaţieiObşteşti Hilfswerk Austria în Republica Moldova COPIII CUîn cadrul proiectului susţinut de Fundaţia ERSTE“Dezvoltarea reţelei centrelor de reabilitare pentru CERINŢEcopii cu CES din Moldova”Design: Simion Coadă, Mihai Sava EDUCATIVEEditare şi tipar: Bons Offices SPECIALE:Opiniile expuse în acestă lucrare aparţin autorilorşi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere ASPECTEal finanţatorului. TEORETICO-500 ex PRACTICE DE INTEGRAREISBN 978-9975-80-521-6 © Hilfswerk Austria International ÎN SOCIETATE
  • 2. CUPRINSCOPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE Cuprins Copiii cu cerințe educative V. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ I speciale: aspecte de dezvoltare PENTRU COPIII CU CES:I. COPIII CU CERINŢE TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE EDUCATIVE SPECIALE: ASPECTE DE DEZVOLTARE Introducere ........................................................................... 26 Cele mai bune practici din SUA ....................................... 27 Pro bl ema di zabi l i t ăț i i Principiul separării oamenilor cu deficiențe de re- Problema dizabilităţii ............................................................5 stul societății exprimă, pe de o parte, frica acestora Definirea dizabilităţii .............................................................5 Un sistem de cerințe – procese – rezultate în Ca ființă socială, omul este dependent de ceilalți de contaminare, iar pe de altă parte forma de a-și Forme de dizabilităţi..............................................................6 contextul Educației Incluzive............................................ 28 oameni. Această dependență înseamnă, de fapt, transfera propriile eșecuri sociale, politice, econo- Contextul Internațional ..................................................... 28 ajutor, posibilitatea de a comunica și coopera. Acest mice asupra celor ce nu aveau cum să se apere de Bune practici în educaţia incluzivã din Europa ............. 29 lucru dă naștere la sentimentul de apartenență șiII. DEVIERI DE COMPORTAMENT: solidaritate umană, precum și la sentimentul de se- asemenea acuzații. CAUZE ŞI TRATAMENT Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi curitate al individului. În cadrul societăților ce promovează valori reli- în Moldova: com. Peresecina, rl Orhei ........................... 31 Agresiunile ............................................................................ 11 Din categoria copiilor cu CES fac parte atât copiii gioase, deficiențele pot fi interpretate ca pedepse Concluzii .............................................................................. 35 Temerile ................................................................................ 12 cu deficiențe propriu-zise - la care, cerințele specia- pentru păcatele săvârșite, ca semne ale «alegerii» Fobia de şcoală ..................................................................... 13 le sunt multiple, inclusiv educative, cât și copiii fără sau ale «pedepsirii». VI. RUBRICA OPINIA SPECIALIŞTILOR Încrederea în sine ................................................................ 13 deficiențe, dar care prezintă manifestări stabile de În cadrul societății moderne, industriale ce promo- Антонюк Л.И. „Основы психолого – педагогического inadapatare la exigențele școlii. Deci, din această vează valori ale succesului individual și realizărilor Incontinenţă de urină ......................................................... 14 консультирования и сопровождение развития categorie fac parte: Sugerea degetului mare, muşcarea unghiilor ................. 14 personale, deficiența reprezintă un dezastru, o ne- ребенка с нарушением интеллекта ............................... 36 – copiii cu deficiențe senzoriale: vizuale, auditive, norocire, o tragedie personală. Probleme de adormire........................................................ 15 Палазник С.В. „Влияние игры Ticurile .................................................................................. 15 на развитие ребенка” ........................................................ 40 locomotorii etc, Ce se crede despre persoanele cu deficiențe? – copiii cu deficiențe mintale, Mulți oameni au reticențe față de acestea deoare-III. REŢINEREA ÎN DEZVOLTARE VII. REŢEA ÎN ACŢIUNE – copiii cu tulburări afective (emoționale), ce au o concepție greșită despre ele. Unii știu din ŞI TERAPIE – copiii cu handicap asociat. trecut despre persoanele cu handicap faptul că 06 mai 2011 Seminarul „Orientarea vocaţională – erau cerșetori sau lăutari ori au în acest domeniu o oportunitate pentru viaţa independentă a copilului Întâlnim pretutindeni oameni cu deficiențe. Per- Deficienţele parţiale de capacitate o slabă experiență. Nici una dintre aceste idei nu (nereuşite la învăţătură) ..................................................... 16 cu CES” ................................................................................. 42 ceperea lor socială nu este întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând oferă o imagine clară a persoanelor cu deficiențe. Și Deficienţe de concentrare.................................................. 17 10-11 iunie 2011 „Ergoterapia – mediatorul ele sunt oameni ca și ceilalți: unii dependenți, alții important în activitatea de recuperare logopedică semnificații diferite, funcție de cultură și de valo- Deficienţele grafomotorice ............................................... 18 independenți; unii lideri, alții persoane obișnuite; a copiilor cu dizabilităţi” .................................................... 43 rile promovate. Hipnoterapia ........................................................................ 19 unii bogați, alții săraci; unii grași, alții slabi etc. Ca 11-15 iulie 2011 Tabăra de Vară În antichitate se considera că Homer cel orb vede orice persoană, ei sunt produsul unic al eredității Neuropsihologie - Neurofiziologie .................................. 20 „ȚARA FERICIRII“ ............................................................ 44 ce ceilalți nu văd și nici nu înțeleg. Despre evanghe- lor și al mediului și sunt indivizi. Psihologia cognitivă ............................................................ 20 15 septembrie 2011 Vizita Managerilor licul orb din naștere, vindecat, Iisus Hristos spune Centrelor de zi pentru copii cu CES că în aceasta se arată lucrările lui Dumnezeu. Tot Dar și persoanele deficiente, la rândul lor, au douăIV. INTEGRAREA SOCIALĂ la centrele MOTIVAŢIEI .................................................. 48 Evul Mediu este marcat de ideea că deficiențele păreri în ceea ce privește imppedimentul lor: unele ÎN MEDIUL DE VIAŢĂ 21 сентября 2011 Мастер-класс umane reprezintă un semn de «ales» al lui Dum- îl consideră un dezastru, iar altele un simplu incon- «Вышивка как один из методов в реабилитации nezeu sau de «posedat» de diavol. venient. Socializarea in familie ........................................................ 22 детей с особенностями развития» ............................... 49 Jocul ....................................................................................... 25 În cultura modernă europeană repulsia față de октябрь 2011 Центру социально-психологической Definirea dizabilității Integrarea școlară................................................................. 25 реабилитации детей с ОПЖ в Дубоссарах 5 лет ...... 50 acestea este atât de mare, încât nu numai că de- vine imposibilă propoziția «Scoală-te, ia-ți patul Există mai multe perspective de abordare a handi- tău și umblă !», dar om și minune deopotrivă sunt capului ce se concretizează în diferite definiții sau izgoniți la periferia lumii, dacă lumea are așa ceva. modele ale acestuia: COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 4 5 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 3. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE1. Modelul medical. Handicapul este definit ca o rea unui membru, a organismului sau a întregului • Încordarea pronunţată în cute a pleoapelor 5-6 % din copiii născuţi şi rămaşi în viaţă sunt co- boală cronică. mecanism al corpului. • Probabilitate înaltă de carie pii născuţi prematur2. Modelul economic. Pe baza definiției medicale, Încapacitatea fizică este definită ca dezavantaj sau • Rădăcina nasului este largă se consideră că persoanele cu handicap sunt in- • Limbă mare şi lată, salivare abundentă, puterni- Riscurile posibile: restricție în activitate, datorită unei organizații so- capabile de a munci sau a se deplasa, deci sunt ciale ce nu ia în seamă (sau nu o face suficient) per- că reţinere în dezvoltarea vorbirii • Subdezvolatarea organelor, de exemplu plă- neproductive sau mai puțin productive. Handi- soanele cu deficiență fizică, excluzându-le din aria • Ţinerea a patru degete ca o furcă, mâini late mânii sau sistemul nervos capul este, așadar, o boală economică. activităților sociale. • Predispunerea la infecţii • Creşterea redusă în înălţime şi lungime3. Modelul limitării funcționale. Handicapul este • Tulburări ale auzului Concluzia UPIAS este foarte clară: încapacitatea • Predispunerea sporită la infecţii definit ca o deficiență severă, cronică, pro- • Tulburări ale văzului prie persoanei care îndeplinește următoarele sau handicapul fizic reprezintă o formă particulară • Insuficienţă cardiacă: lipsa membranei ce des- a opresiunii sociale. parte camerele inimii, la 33-75 %, mai înainte • Epilepsia condiții: era cauza primară a deceselor • Pareza cerebrală (prin insuficienţă de oxigen, – manifestă o deficiență mentală sau fizică sau Între cele două puncte de vedere prezentate există hemoragie cerebrală) o combinație de deficiențe mentale și fizice; o diferență semnificativă, deși poziția teoretică de • Odată cu vârsta probabilitatea sporită pentru – se manifestă înainte de vârsta de 22 de ani; pe care sunt formulate este în principal aceeași: boala Alzheimer În timpul terapiei intensive, copilul are multe • Lipsa perceperii distanţei experienţe negative, care însă de cele mai multe – pare a continua fără a preciza vreo limită; a) Shearer consideră că societatea trebuie să vrea ori sunt necesare, cum ar fi: durerea, respinge- – reflectă nevoia persoanei de îngrijire, trata- și să facă ceva pentru oamenii cu handicap. Intervenţia: rea luminii, gălăgia, tulburarea somnului, puţine ment sau alte forme de servicii (de tip spe- b) UPIAS consideră că ei înșiși trebuie să lupte contacte afecţiune, distorsiunea ritmului dintre zi cial, interdisciplinar sau general) pentru o pentru a obține/impune ceea ce doresc. • Motorică (grosieră şi motorică fină): echilibru: – noapte. perioadă îndelungată sau pentru toată viață, balansarea, legănarea, sărirea trambulinei, să- De aici rezultă consecințele diferite pentru întregul rirea în sus, a sta într-un picior, târârea printr- Construirea nefastă a relaţiilor mamă – copil concepute și aplicate în mod individual. personal care activează în acest domeniu, în sensul un tunel, depăşirea obstacolelor (orientarea în (deseori mama vede copilul în primele zile după4. Modelul psiho-social raportează handicapul la în care este pus în situația de a opta între: naştere, simţindu-se străină de el) spaţiu), cântece de mişcare; ridicarea fasolelor,societate. Problema handicapului este plasată la – a lucra pentru persoane cu handicap, boabelor, jocuri cu degetele, desenarea, plastili- – Şocul şi sentimentul de vinovăţieinteracțiunea dintre persoane și diferitele segmen- – a lucra cu persoane cu handicap. na, joc în nisip… – Teama şi grija pentru sănătatea copilului, ex.te ale sistemului social. Adaptarea nu mai este uni- • Percepţia de sine: Bazin cu mingi, bazin cu cas- pregătirea pentru moartea sau pentru faptul călaterală, nu mai aparține doar persoanei. Din ce în Forme de dizabilităţi tani, cadă cu fasole, masajul cu mâinile, minge copilul se va naşte cu handicapce mai mult, societatea este cea care trebuie să se cu perişori, palparea părţilor corpului şi numi- – Împărţirea turelor de îngrijire între personaladapteze la persoanele care o compun. 1. Sindromul - Down rea lor, oglinda (rolul părinţilor se va exclude)Anul 1981 a fost Anul Internațional al Persoanelor – Greutăţile la nutriţie, probleme de somn, plân- Diferite denumiri: Mongolism – Denumirea veche • Vorbirea: Comunicarea prin Gesturi (CpG),Handicapate, iar scopul său oficial: a ajuta persoa- sul des („copilul care plânge“) (după cutele/faldurile mongoloide la ochi) zicale, cântece, jocuri cu degetele, exerciţii denele cu handicap să se adapteze din punct de vede- Sindromul - Down –: după descoperitorul J. L. H. mişcare a gurii. Exerciţii de suflare a penelor, În continuare pot apărea următoarele probleme:re fizic și psihic la societate. Down (1866) exerciţii de suflare cu paiul în apă, a face balo- • Probleme cognitiveShearer apreciază că problema reală este cea a naş de săpun, a face grimase, a linge Nutella de Trisomie 21 – în baza cromozomului 21 de trei ori • Probleme de vorbiresocietății și nu a persoanei cu handicap, și anume, pe buze, a mânca Soletti (bastonaşe sărate).cât de dispusă este societatea în a-și schimba pro- • Probleme ale citirii Sindromul - Down este unul din cele mai răspândi- • Procese sociale şi de joacă: a învăţa să aştepţi, a • Probleme la atenţie şi concentrarepriile metode și așteptări relativ la integrarea per- te sindroame înnăscute, unde probabilitatea creşte rămâne în joc, a face curăţenie, a împărţi, a obţi-soanei. • Insuficienţă de iniţiativă proporţional cu înaintarea în vârstă a mamei (de la ne, a ceda, a accepta personalităţile altor copii • Tempoul de lucru şi acurateţea muncii esteUPIAS (Union of Physically Impaired Against ca. 35 ani), totuşi 2/3 din toţi copii diagnosticaţi • Independenţa (a încredinţa şi copiilor ceva) a scăzutăSegregation) într-un program publicat la Londra cu sindromul Down sunt născuţi de mame mai ti- pregăti prânzul, spălatul pe mâini, dezbrăcarea nere de 35 ani. • Probleme de acomodare în mediul social cuîncă din 1976, intitulat «Fundamental Principles şi îmbrăcarea, îndeplinirea unor sarcini uşoare maturii şi grupurileof Disability», precizează că handicapații înșiși, te- (aruncă te rog şerveţelul în coşul de gunoi)oretizând asupra propriei lor condiții în societate Simptome: Reflectări: de a retrăi relaţiile pozitiv, atingerifac distincția dintre «deficiență fizică» și situația plăcute • Handicap mintal în diferite grade de manifestaresocială a celor cu astfel de deficiențe, numită «in- • Hipotonie musculară Tonus = încordare muscu- 2. Copiii născuţi prematur Nu trebuie de exclus activităţile de îngrijire alecapacitate» (disability). lară, Hipotonie= încordare musculară slabă. Hi- mamei, ci de a o încuraja (când copilul plânge în Sugarii care au fost născuţi înainte de săptămânaDeficiența fizică este denumită ca lipsa totală sau pertonie = Tonus prea puternic 37 de graviditate sau care au o greutate mai mică braţele mamei şi nu se poate linişti, aceasta slă-parțială a unui membru al corpului sau ca deforma- • Gât scurt şi larg decât 2500 gr. beşte simţul de autoapreciere al mamei). COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 6 7 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 4. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTARE3. Dizabilitatea auzului Aparatul auditiv în creier nu a fost folosit sau a fost 4. Dizabilitatea corporală • Lipseşte posibilitatea de diversitate a mişcăriiA recunoaşte zgomotele înseamnă ... puţin folosit până acum, şi când acesta durează o Un handicap sau o dizabilitate în domeniul motori- • Mâna este ţinută în pumn şi este întoarsă / suci- perioadă mai îndelungată de timp, porţiunea aces- cii (mişcării) schimbă viaţa în mai multe moduri: tă în interior sau exterior• Siguranţa: Când copilul plânge şi aude vocea ta a creierului rămâne în urmă. • Dependenţa (spălatul, îmbrăcatul, mâncatul, • Piciorul este întins sau sucit înăuntru mamei, el ştie că ea este aproape. Sună telefonul Zgomotele principale şi cele secundare nu se pot mişcarea înainte,…) • Poziţia în vârful degetelor sau soneria de la uşă şi mama deodată pleacă.• Atmosferă, dispoziţie deosebi – suprasolicitare • Limitele în mişcare, independenţa, Viaţa cotidi- Unele simptome se arată numai atunci când copi- ană, vorbirea cu corpul, bunul simţ (din punct lul începe să meargă, mai târziu acesta este apro-• Perceperea muzicii Nu toţi copii ce poartă aparate auditive sau I.C. în- de vedere al corpului şi psihic), experienţe vizionat cu mijloace ajutătoare (spiţe, încălţăminte• Simţul de siguranţă vaţă limba ! • Tabloul de apariţie• Informaţii (Ordinea zilei: noi mergem la cum- ortopedică, scaunul cu rotile, lingură îndoită, cupă, A învăţa să auzi: un copil fără deficienţe de auz are • Perceperea corpului pahar, stand pentru stat, rolator) părături, mâine vin bunicii, peste două zile este nevoie de circa un an până începe cu vorbirea acti- • Sentimentul de autoapreciere ziua ta de naştere, eu mă întorc într-o oră...) vă. El însă a adunat tot timpul acesta deja impresii Există diferite variante, conform zonei de creier • Limitarea socială• Comunicarea: a aduce mesajul prin cuvinte auditive şi de vorbire. Aproape de acelaşi timp are afectate (o parte a corpului, numai mâinile, numai • Cheltuieli mărite (particularităţile de comportament) nevoie un copil cu aparate auditive, până când el picioarele sau toate extremităţile sunt limitate). • Comunicarea schimbatăLimba se poate numai de învăţat, dacă o şi înţeleg. poate să pronunţe primele cuvine.Obiectele capătă un înţeles. 1. Pareza cerebrală infantilă (PCI) – creierul = Important: Stimularea auditivă: emisferele mari ale creierului, pareză= paraliză Zonele limitate ale corpului trebuie să fie implica-Recunoaşterea deficienţei de auz: se întâmplă deregulă la vârsta de 1 ½ ani sau la efectuarea roent- • Utilizarea melodioasă şi în facete a vocii – ră- Cauzele: prenatal (înainte de naştere), perinatal (în te tot timpul (motivarea pentru lucrul cu ambeleghenoscopieie la noi-născuţi. mân desigur, să nu uităm şi de mimica şi gesti- timpul naşterii, de exemplu insuficienţa de oxigen) mâini) culaţie, să vorbim cu faţa sau postnatal (după naştere, de exemplu accident După posibilităţi de lucrat cu folosirea jumătăţiiChiar şi copii cu dizabilităţi ale auzului trec prin de înot, hemoragie cerebrală)prima fază de lălăit, cu timpul, însă ei „îşi pierd au- • Toate jocurile şi instrumentele ce „sună” şi pot corpului (vor fi activate ambele părţi ale creierului) face un zgomot oarecare, cum ar fi clopoţelul, O pareză cerebrală nu este moştenită şi se compunezul.” Deseori este foarte greu de depistat deficien- sunătoarele, cheile, ... – trebuie de propus un dintr-o viaţă întreagă. Terapiile trebuie să dezvolte Atetozaţele de auz, deoarece acest deficit copii îl compen- strategii şi să găsească căi, cum copilul ar putea săsează prin vederea şi percepţia vibraţiei, fluxurilor timp îndelungat, ca copilul să-şi poată face o în- chipuire aibă o experienţă Copii afectaţi au cele mai mari dizabilităţi în mo-de aer... de exemplu tatăl bate din palme la spatele torică, în plan mintal pot fi normali, până la supra-copilului, sau uşa se închide cu zgomot şi copilul se • De lăsat să producă singur zgomote Formele PCI: Spastica, atetoză, ataxie (tulburările de coordonare) şi formele mixte – sunt atinse (le- inteligenţă.întoarce la izvorul zgomotului, deoarece el a simţit • Să atenţionezi zgomotele şi să le dai o asemăna- zate) diferite zone ale creierului Această tulburare a mişcării vine cu mişcări încete,fluxul de aer a acesteia. re cu vorbirea (telefon, avion,…) • Jocul cu degetele, rima, cântecele Pe lângă problemele de mişcare pot apărea şi alte vermiforme, involuntare, încordate, care de regulăO întârziere a dezvoltării vorbirii poate avea de probleme: se pot observa la degetele mâinilor şi picioarelor,asemenea şi alte cauze şi deseori se lasă aşteptată • Muzica prin difuzoare • Primirea hranei cât şi pe faţă. Atetoza ţine de cele mai multe ori pepână la o examinare a auzului. • Vorbirea însoţită de acţiune • Vorbirea ambele părţi ale corpului, unde apare o poziţie asi-Când handicapul a fost depistat, se vor căuta apa- • păpuşi, „Петрушка” (marionetă) metrică a corpului. Mişcările par bizare. Cu cât mi • Tulburările de percepererate pentru auz cât mai repede posibil. Atunci când • Intervenţia asupra echilibrului şi orientării în mult încearcă copilul să-şi controleze mişcările, cu spaţiu: jocul de-ascunsele, căutarea deşteptăto- • Problemele ortopedice (distorsiunea coloaneinu mai rămâne nimic sau nu este îndeajuns puterea vertebrale, mers în vârful degetelor …) atât mai puţin îi reuşeşte aceasta. Încordarea muş-auzului, care se poate îmbunătăţi, atunci deseori se rului zgomotos, depăşirea obstacolelor în spa- chilor sare de la o limită la alta, adică slăbit şi încor- • Lipsa de experienţă a corpului propriu, cu lu-utilizează aşa numita Coclea – un implant în schimb. ţiu, săritul, trambulina,… dat (hipoton şi hiperton). Copii de cele mai multe crurile şi oamenii, orientarea în spaţiuImportant este ca copilul să poată percepe cu sigu- • Boala ce parcurge cu acces (epilepsia) ori încep să stea în picioare foarte târziu, şi mersul Stimularea comunicării:ranţă domeniul vorbirii, pentru a învăţa limba. • Tulburarea capacităţile mintale (2/3 din copii este repezit, nesigur şi asimetric. • Foi din experienţă: de clarificat şi de prelu-I.C. (Implantul – Coclea): constă dintr-un proce- sunt afectaţi) În terapie se încearcă în primul rând, să se insufle/ crat situaţii cu desene simple sau fotografii (desor mic (în spatele aparatului auditiv) schimbă su- • Tulburări ale auzului şi văzului ofere copilului cât mai multă stabilitate (de a ajun- exemplu 3 paturi pentru 3x dormiri şi în fieca-netele în impulsuri electrice, dintr-un magnet sub re dimineaţă unul se exclude până vine bunelul • Secreţia mărită de salivă (salivare abundentă) ge la mijloc).piele, un electrod în Coclea (pavilionul urechii) de – fotografia bunelului) Aprovizionarea cu mijloace ajutătoare (materialeacolo impulsurile vor fi retransmise de la nervul Spastica sau hipertonia musculară • Calendar: o oarecare zi va fi luată în cerculeţ, antiderapante la masa de lucru, bare speciale, lin-auditiv spre creier. desenele (de exemplu ziua pentru jocul în grup, Simptome: gură cu mâner mai gros, farfurii mai adânci, şerve-Dacă asigurarea cu aparate auditive a fost făcută cu înotul,…) • Tonusul muscular (încordarea) este ridicat pen- ţele, manşete, spiţe, caschetă, scaun cu rotile, standsucces, copilul mai întâi trebuie să înveţe a auzi. • C. Î. G: vezi exemplele de intervenţie tru o perioadă mai îndelungată de timp pentru stat/scăunel) COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 8 9 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 5. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE:ASPECTE DE DEZVOLTAREImportant: • Încălţăminte speciale (pentru a evita deformă-Poziţii sigure de stat şi şezut cu fixarea necesară (de rile de picior)exemplu scaune speciale, scaune capitonate, scaun • Scaunul cu rotile, scaunul cu rotile electriccu rotile potrivit) Important: Devieri de comportament:Atmosferă liniştită de lucruDe a oferi copilului posibilitatea de a –şi găsi o po-sibilitate de şedere comodă/fixare (de exemplu şe- • Materiale bine capitonate (decubitusul omo- plaţilor, muşchiul gambei, călcâi, coccis) II cauze şi tratament • Siguranţa din toate părţile în scaunul cu rotilederea pe o mână, a se ţine fix de ceva) • Mult aer curat (activează circuitul sanguin şiSchimbarea poziţiei, de aceea că prin starea tot schimbul de substanţe)timpul fiind încovoiat, (scurtarea tendoanelor) • Nutriţie adecvată, pentru a evita suprapondera- Definiție Ag res i u ni l eapare în la coapsă şi genunchi. bilitatea prin activităţi “Probleme în domeniul comportamentului la copii • Fără exerciţii de mişcare şi de întindere – limi- Principiile de recunoaştere - cum se manifestă2. Bolile musculare şi adolescenţi se pot observa la toate etapele vâr- tează procesul de distrucţie agresiunile? stelor şi sunt caracterizate prin încălcări impulsiveCaracteristic pentru o boală musculară este rupe- • A se mişca pasiv dar foarte atent şi/sau agresive a drepturilor altora sau a regulilor Deja la vârsta copilului sugar se pot stabili parti-rea progresivă a fibrelor musculare (în plan primar • A se evita şederea permanentă în scaunul cu ro- sociale importante. Drept exemple sunt comporta- cularităţi (deosebiri) în privinţa ritmului de somneste musculatura scheletului) tile (contracţii!) mentul criminal, comportamentul rebel acasă sau şi stării de priveghere (a fi treaz). Unii copii sunt • Desenul: de utilizat creioane uşoare şi cu grif la şcoală, autocontrolul slab şi atacurile de furie. predispuşi spre accese deosebit de îndelungate deSimptome: moale Devierile (tulburările) de comportament la copiii ţipăt/plâns. La vârsta copilului mic se observă dese-• Pe lână toate acestea nu e afectată nici starea ge- • Când ridicarea scărilor nu poate fi evitată, a aju- ori tulburări de atenţie şi tulburări de hiperactivita- în pre-pubertate sunt determinate ca tulburări de nerală ta la ridicarea din scaun te. Odată cu creşterea vârstei sunt foarte importante descărcare a încordării, şi sunt în general o reacţie• Slăbiciunea lentă a muşchilor • De evitat şezutul la podele la procesul de educaţie inconsistent, certuri în fa- contactele sociale cu cei de aceeaşi vârstă la grădini-• Dezvoltarea întârziată • A se îmbrăca călduros, deoarece copii prin acti- milie sau greutăţi de a se integra la şcoală. Dese- ţă şi şcoală. Copiii cu un model agresiv de compor-• Oboseala rapidă vităţile lor pot răci uşor ori tulburările de comportament sunt o protecţie tament sunt respinşi de cei de aceeaşi vârstă. Aici• Mers deosebit Una din cele mai întâlnite boli musculare este dis- infantilă şi nemăsurată împotriva fricii şi un simţ începe să se manifeste un cerc închis, de aceea că• Căderea deasă şi împiedicarea trofia musculară - Duchenne. Sunt afectaţi aproape scăzut al autoaprecierii.” intrarea în contact printr-o formă agresivă de com-• Neîndemânarea (stângăcia) numai băieţii. portament deseori reprezintă unica posibilitate de (Olness/Kohen, Lehrbuch der Kinderhypnose- a avea o relaţie cu cei de aceeaşi vârstă. Copiii re-• Slăbirea intensă şi decubitus und hypnotherapie (Manual de hipnoză şi hipno- Dezvoltarea motorică: stau în picioare la circa 12 trăiesc respingerea şi frustrările şi sunt percepuţi deProbleme suplimentare: luni, încep a merge de la 16-18 luni. terapie pentru copii), 2001, Pagina 126) lumea înconjurătoare ca cea mai înaltă agresivitate.• Anomalia dentară Mai întâi de toate este afectată musculatura bazi- Tratarea Cauzele - Cauzele agresivităţii• Deformarea cutiei toracice (distrucţii ale mus- nului – mersul „legănat” culaturii intercostale) Un tratament include obiectivul de creare a limitei “Cauzele comportamentului agresiv se bazează de În perioada între 10 – 15 ani copiii nu mai unt în• scolioza coloanei vertebrale – capacitatea de în care copilul poate învăţa să se comporte adec- cele mai multe ori pe factori genetici şi factori con- stare să stea şi să meargă respiraţie redusă vat. În practică terapia este determinată individual diţionaţi de mediu cât şi pe interacţiunea acestora.• Tulburări în circulaţia sangvină şi tulburări di- Ei mor la vârsta cuprinsă între 20 şi 30 ani din cau- pentru fiecare copil / adolescent în parte. În unele Mai ales interacţiunea dintre copil şi mediu par a gestive za musculaturii slabe a inimii. cazuri se lucrează numai cu părinţii sau mai întâi fi răspunzătoare pentru apariţia problemelor de• Aşteptările de viaţă sunt de cele mai multe ori redu- De asemenea este afectată şi musculatura ce ţine cu părinţii şi numai mai apoi cu copilul. Sunt copii, comportament.” (Cicchetti, 1989) “Influenţele ge- se (de asemenea este afectat şi muşchiul cardiac). care într-un grup cu alţi copii cu aceleaşi probleme netice care pot fi părtaşe la dezvoltarea devierilor de respiraţie – greutăţi la respiraţie îşi „măsoară” şi pot schimba mai uşor comporta- de comportament, deseori se manifestă deja într-• Copii sunt împovăraţi de cunoaşterea că ei au În calitate de efect secundar deseori apare defor- mentul lor propriu. un “temperament greoi” (Belsky et al., 1989). o capacitate scăzută de lucru şi aşteptările lor marea coloanei vertebrale. scăzute de viaţă (schimbarea dispoziţiei, parti- Comportamentul agresiv este foarte răspândit la Alte cauze biologice ar putea fi găsite în tulburările cularităţile de comportament). Vezica urinară şi intestinul gros nu sânt afectate de copii şi adolescenţi şi este una din cele mai des în- de percepţie sau deficienţele de prelucrare a exci- deformarea musculaturii. tâlnite motive pentru un tratament terapeutic înMijloace ajutătoare: taţiei celulelor nervoase (enervării, exasperării). Terapie: formarea sensibilităţii, antrenarea respira- copilărie şi adolescenţă. În următoarele compar- Copiii arată des o coordonare motorică şi o doza-• Încălţăminte ortopedică (pentru a crea posibi- timente se prezintă o viziune succintă asupra dez- ţiei, evitarea contracţiilor (mişcarea pasivă), asigu- re a puterii deficientă şi de aceea acţionează brutal litatea de a sta mia mul timp în picioare) voltării comportamentului agresiv. rarea cu mijloace de ajutorare. (grosolan) şi “excesiv”. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 10 11 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 6. DEVIERI DE COMPORTAMENT:CAUZE ŞI TRATAMENTAcest comportament observat din exterior este care pot apărea în decursul unei dezvoltări şi care În timpul terapiei se atrage atenţia primară la sublini- priu al capacităţii, la acest concept ar trebuie să fieinterpretat ca agresiv şi astfel copilului i se pune nu sunt neobişnuite. erea resurselor, pentru a conştientiza la tinerii clienţi luaţi în consideraţie mai muţi parametri de motiv.”ştampila de agresivitate! Factorii de mediu duc punctele lor forte. Scopul terapiei constă în întărirea (Dorsch, 1994, pagina 603)direct sau indirect la apariţia devierilor de com- Particularităţile de recunoaştere şi cauzele conştiinţei proprii şi un trening de comportament înportament. Formele de comportament agresiv a raport cu situaţiile neplăcute. Aceasta poate avea loc Particularităţi de recunoaştere şi cauze • Frica de despărţire şi fobia de şcoalăcopiilor pot fi deseori o chemare de ajutor adresată atât în contact individual cât şi în grup. Aceşti copii sunt mai mult liniştiţi, nu povestesc Acestea pot apărea ca reacţie la o despărţire de per-mediului. Factorii de stres de perioadă scurtă cum aproape nimic sau vorbesc prea încet. Lor le reu- soana de care sunt ataşaţi (la vârsta de grădiniţă,ar fi de exemplu conflictele în familie, divorţurile, şeşte cu greu să-și exteriorizeze sentimentele, fie şcoală primară). Adesea la copiii de vârstă şcolară, Fo bi a de ş co al ăsituaţia financiară grea în familie, conflictele în cer- acestea de bucurie sau tristeţe. În plan non-verbal mai mari şi adolescenţi apare teama de pericolecul de prieteni pot duce la suprareacţii în formă de astfel de copii au un contact vizual foarte mic, ei ameninţătoare / schimbări ce ţin de familie. Particularităţi de recunoaştereagresivitate din partea copiilor. O psihopatologie a deseori se uită fix la un oarecare obiect, şi aratăpărinţilor cum ar fi de exemplu depresiile mamei/ • Tulburările de somn Se vorbeşte de fobie de şcoală atunci când sunt clar foarte des nelinişte motorică. Deoarece astfel detatălui sau alcoolismul se observă ca fiind un factor Coşmarul în timpul nopţii (pavor nocturnus) se vizibile tendinţele de refuz de a frecventa şcoală, copii nu pot să se afirme, ei evită să creeze contac-de stres la copiii şi adolescenţii agresivi. manifestă de regulă la vârsta devreme şcolară şi se fără ca cauza să aibă legătură cu materialul şcolar, te sociale sau să le menţină pe acestea direct. Un caracterizează prin întreruperi (tulburări) ale som- profesorii sau colegii. De cele mai multe ori proble-Un rol de asemenea important ÎI joacă faptul cât şir de retrăiri negative, fie acestea prin forma dede mult posedă singuri părinţii capacităţi sociale. nului. ma constă în frica de a părăsi limitele (părinţii) cu comportament menţionată mai sus în relaţie cu cei care s-au obişnuit. O fobie de şcoală poate apărea din jur sau un şir de retrăiri negative în domeniulCopii care sunt abuzaţi cât şi copiii abuzaţi sexual • Teama de şcoală prin parametrii care au de a face indirect cu şcoala. capacităţii (grădiniţă şi şcoală), duc mai apoi la omanifestă adesea forme de comportament agresive. Când este vorba de teama de şcoală, atunci teama De exemplu, frica de a merge la şcoală cu autobu- este îndreptată spre şcoală. Comportamentul învă- autoapreciere redusă. sul pentru şcoală, deoarece acesta îi aminteşte co-Tratamentul - Tratamentul şi terapia agresiunilor ţătorului, învăţătoarei, aceasta se referă de aseme- pilului de o ambulanţă şi care ar putea probabil fi nea şi la educatoarea de grădiniţă, de asemenea şi Observarea comportamentului şi explorareaLa tratarea comportamentelor agresive trebuie tot legat de amintiri/retrăiri negative. părinţilor: comportamentul colegilor cât şi suprasolicitareatimpul să fie luaţi în consideraţie la alegerea strate- prin materialul şcolar pot provoca teama. Tratarea Observarea în situaţiile de zi cu zi şi chestionareagiilor terapeutice factorii apariţiei, care pot fi clari-ficaţi prin discuţii în detaliu între părinţi şi copil. În Aceste fenomene sunt studiate/examinate prin părinţilor. Aici sunt discutate informaţiile cu pri- Psihologii practicii psihologiei de dezvoltare con- vire la manifestarea unui anumit comportamentaceastă fază folosirea proceselor de testare proiecti- intermediul observaţiilor comportamentului şi de sideră că este foarte important ca şi părinţii să fieve sau a jocurilor terapeutice este de mare ajutor. asemenea în explorare cu părinţii. (agresiunea, timiditatea) cât şi informaţiile despre incluşi (să participe) la terapie. Scopul este de a forma de comportament, care nu se manifestă nici-Urmează să fie luate în consideraţie următoarele evita situaţiile din contextul familiei care condiţi- odată (printre altele pregătirea redusă de a intra înprincipii ale terapiei: onează acel comportament inadecvat. De cele mai contact, lipsa de memorie/neatenţia ş.a.m.d.) cât Tr a t a r e a multe ori o fobie de şcoală poate fi bine tratată în• Predispoziţia terapeutică sistemică: La trata- şi formele de comportament neproblematice (ac- În tratament avem ca scop expunerea/iluminarea decursul a câtorva şedinţe. Foarte util este lucrul tivităţi de lucru şi joc, aptitudini de lucru manual, ment participă întregul mediu (sistem) al copi- relaţiilor, stimularea independenţei copilului, unde cu sugestiile şi desenele, care îşi iau dezvoltarea lor capacităţile sociale ale copilului). lului. resursele lui sunt trezite / întărite. Competenţele din resursele copiilor şi astfel pot purta cu sine so-• Programe de trening pentru părinţi: “Dezvolta- În ceea ce priveşte tratarea copiilor cu o autoapreci- sociale ale copilului sunt susţinute şi dezvoltate luţionarea problemelor date. rea treningurilor pentru părinţi porneşte de la ere scăzută, sunt importante în general informaţiile ideea că părinţii joacă un rol important la apa- astfel. Aceasta poate avea loc atât în contact indivi- despre condiţiile biologice, sociale şi de asemenea riţia şi menţinerea problemelor de comporta- dual cât şi în grup. Î n c re d e re a î n s i n e culturale. ment a copiilor lor.” Unii copii şi adolescenţi se simt nesiguri în situaţii Lipsa încrederii în sine, nesiguranţa socială sunt• Tratamentul centrat (orientat) spre copil: Co- sociale ce sunt neobişnuite nemijlocit în afara fa- în strânsă legătură cu temerile. Aceste temeri pot Tratarea - tratarea în grupuri şi individual piii trebuie să înveţe să dezvolte şi să exercite miliei. fi atât de masive, încât acestea pot duce la izolare. Tratamentul se desfășoară în grupuri sau în contact alternative la formele de comportament agresiv Problemele de autoapreciere au ca urmare dese- Aceast lucru este parţial condiţionat genetic, însă individual. În centrul atenţiei sunt conştientizările în situaţii critice. Se folosesc toţi paşii posibili ori comportamentul incompetent, reţinerea (sfii- parţial are și cauze psihodinamice. Mulţi copii înva- de comportament nesigur în contextul social cât şi atât în seturi individuale cât şi în grup. tul), timiditatea şi nesiguranţa. Copiii nesiguri din ţă capacităţi sociale adecvate fiind membrii diferitor sensibilizarea percepţiei pentru situaţiile între oa- grupuri sau asociaţii şi învaţă aici cu suportul altor punct de vedere social se evidenţiază prin compor- meni sau în interacţiuni. În continuare se merge laTe m e r i l e tamentul lor verbal şi non-verbal. copii şi a celor maturi. Alţii rămân însă foarte timizi aşteptările unei forme anumite de comportamentFrica de despărţire la copiii mici, teama de întune- şi se retrag/închid. Greutăţile lor se manifestă mai Definiţie: “Aici este vorba de ‘putere/autoritate’, din partea anumitor persoane (părinţi, prieteni ...).ric la vârsta preşcolară şi începutul vârstei şcolare, pronunţat atunci când în continuare are loc un stres un sentiment de siguranţă de a învinge greutăţile. Desigur este vorba de prelucrarea alternativelorfrica la adormire: toate acestea sunt simptome, social, cum ar fi de exemplu schimbarea şcolii. Aceasta nu se poate de lămurit prin conceptul pro- pentru comportamentul nesigur. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 12 13 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 7. DEVIERI DE COMPORTAMENT:CAUZE ŞI TRATAMENTTulburări de obişnuinţă la copii sunt de exemplu timp cu enurezisul.” (ICD-10, Clasificarea Interna- parvine de regulă de la părinţi, atunci când obser- Ti cu r i l eobişnuinţele de tuse (tic [nărav] de tuse), enurezis, ţională a tulburărilor psihice, 1993, Pagina 318) vaţiile şi lămuritul de genul „desigur” nu ajută ca Ticurile sunt mişcări temporare, repetate stereoti-sugerea degetului mare, encoprezia, muşcarea un- copiii să renunţe la aceste obiceiuri. pice sau tonuri ale copilului, care se pot manifestaghiilor, scoaterea firelor de păr, gângăveala, somn- Tratarea Înainte de terapie are loc un lucru comun (cola- într-un mod întâlnit rar sau aproape neîntrerupt.ambulismul ş.a.m.d. Obişnuinţa este atât de auto- La începutul tratamentului “incontinenţei de uri- borare) intensiv cu părinţii. În exploraţie, istoriamatizată la momentul remiterii, încât posibilele nă” este esenţial de examinat motivele (cauzele). personală a copilului stă în centru. Astfel se pun Principiile de recunoaştereînţelesuri emoţionale iniţiale sunt pierdute pentru Atunci când tinerii pacienţi sunt examinaţi de întrebările:copil. (Lehrbuch der Kinderhypnose- und hypno- Un tic se poate arăta (manifesta) ca tuse, grohăit, medicii pediatri sau de medicii neurologi pentru • În ce situaţii apare comportamentul? grimasa convulsivă a feţei, dar de asemenea şi tre-therapie, (Manual de hipnoză şi hipnoterapie pen- copii, şi se poate exclude o cauză medicală, începetru copii) pagina 164) • Există astfel de situaţii, în care la copil nu se ma- sărirea umărului. Ticurile se aseamănă cu mişcări construirea relaţiilor cu terapeuta. nifestă aceste automatisme? „normale”, însă ele nu sunt voluntare. Deseori se La început copilului şi părinţilor li se dau informaţii ajunge la o îngrămădire a ticurilor, aceasta are locTratarea Principiul terapiei noastre este de asemenea lucrul “statistice” privind problema şi cât de des se întâl- de cele mai multe ori, atunci când copilul încearcăCa condiţie importantă pentru un lucru încununat cu resursele. Trebuie să fie dezvoltat un tablou po- neşte aceasta. Copilul primeşte date despre corelaţia să împiedice mişcările. Ticurile de scurtă durată sau zitiv: Ce se schimbă, când obişnuinţa nu mai estede succes este clarificarea motivării, dacă copilul dintre alimente - mai ales băutul, funcţiile digestiei temporare se întâlnesc adesea în copilărie şi pot dis- prezentă? Cu copiii se lucrează des într- un set deeste gata să renunţe la obiceiurile prezente sau nu. şi rinichilor, vezica urinară, sfincter şi datele creie- părea în decursul a câtorva săptămâni sau luni. jocuri terapeutice cu împărţirea părţilor - „părţile/Pentru aceasta este important de clarificat dacă mai rului ca centru de coordonare. În timpul terapiei O înrăutăţire a ticurilor poate fi observată, atunci cotele”. În centru stă lucrul creativ şi orientat/cen-există o boală secundară. Aceasta înseamnă, că co- generale se construieşte autonomia prin formarea când copilul este nervos. Până la circa 10% din bă- trat spre copil.pilul a căpătat prin obişnuinţă inconştient mai mul- analogiei şi căutarea resurselor, astfel încât motiva- ieţi sunt atinşi de ticuri, la fete se întâlnesc în gene-tă putere. În astfel de cazuri se recomandă de a lucra ţia copilului să fie aceea, ca el să preia răspunderea ral mai puţin. În cele mai multe cazuri există o îm-cu sistemul, sau de a coopta (implica) un terapeut Pro bl eme de ado r mi re bunătăţire spontană şi nu este nevoie de o terapie. pentru succesul propriu. O însoţire faptică, neutrăde familie. “ (Olness/Kohen, Lehrbuch der Kinder- din partea părinţilor şi din partea psihologului ce Somnul este ceva, ce se întâmplă de la sine. Nimenihypnose- und hypnotherapie, (Manual de hipnoză efectuează terapia este cea mai bună cale pentru nu poate adormi intenţionat sau dormi prea mult. Cauzeleşi hipnoterapie pentru copii), 1993 pagina 164). auto-reglare şi astfel prin motivare de a abandona Somnul nu poate fi făcut sau impus cu forţa, de ace- Despre cauzele ticurilor nu se ştie prea mult, foarteÎn cazul când forma de comportament manifestată (renunţa) simptomul. Pe lângă aceasta părinţii sunt ea este esenţial de format un „fundament” cores- des sunt acestea într-un context familiar. Pe lângăar putea fi un simptom al unei tulburări fizice de sfătuiţi şi susţinuţi să schimbe sau să renunţe la punzător pentru un somn bun şi sănătos. Totodată aceasta stresul şi presiunea sunt componente im-bază, este numaidecât necesar ca copilul să fie exa- structurile „dăunătoare” de relaţii sau de asemenea trebuie să fie discutați de la bun început factorii de portante de apariţie. Aici se aplică terapia psiholo-minat îndeajuns din punct de vedere medical. la obişnuinţe, care au loc în cadrul familiei. influenţă cum ar fi frica de moarte, ameninţările şi gică. Copiilor trebuie să le fie intermediate com- visurile ce se repetă şi revin din nou şi din nou, şi petenţele, cum ei pot mai bine să se descurce cu astfel de a forma o bază sănătoasă pentru somn. presiunea şi stresul.I n co nt i n e nţ ă d e u r i n ă S u g e re a d e g e t u l u i m a re, m u ş c a re a u ng hiilo r Tulburările de somn sunt deseori cauzate de tul-Nu este întotdeauna clar care este motivul urinării burările interne cum ar fi de exemplu gândurile Terapiainconştiente/necontrolate. Pe lângă componenta Ambele obiceiuri sunt foarte răspândite printre stresante de a înlătura ceva ce provoacă frică. De Esenţial în acest domeniu este colaborarea cu pă-fiziologică ar trebui tot timpul să se considere şi copii. Ele servesc primar pentru ocolirea situaţiilor asemenea şi o dorinţă excesivă de a forţa un somn rinţii. Importantă este terapia în legătură cu sfiala şipredispoziţia emoţională a copilului. Diagnoza ar emoţionale stresante. Aceste obiceiuri pot fi chiar bun, are rezultate inverse deseori. Factorii fizici deficitul de atenţie. Copilul are nevoie de siguran-trebui să se pună după o clarificare exactă a faptu- stimulatoare şi necesare pentru concentraţie, însă (durerile, imboldul/simţul de a te urina, senzaţia ţă mai ales în cadrul familiei, pentru ca el să poatălui dacă un enurezis sau o tulburare emoţională de cu timpul ele devin automatism. În cele mai multe de greu la stomac/umplere sau foame), influenţele lăsa aceste mişcări. Aceasta înseamnă că familia nucomportament duc la urinarea necontrolată. La cazuri aceste obişnuinţe se pierd odată cu trecerea externe (frig/cald) cât şi neregularitatea petrecerii ar trebui să amintească tot timpul copilului / ado-copii în vârstă de până la 5 ani de obicei nu se dia- timpului. zilei determină în repetate rânduri odihna. lescentului despre aceste mişcări. Atrăgând atenţiagnostighează incontinenţa de urină. copilului la un tic poate mări greutăţile lui sau să Terapia Scopul fiecărei consultaţii trebuie să fie acela de a împiedice debarasarea de acestea.Particularităţile de recunoaştere crea condiţiile pentru un somn bun. Aceasta temă Dorinţa de a începe un tratament apare de cele mai Despre cauzele ticurilor nu se ştie prea mult, foarte trebuie să fie discutată cu familie în permanență,“Dacă un enurezis (incontinenţă de urină) este le- multe ori, atunci când se arată vizibil vătămările, dar de asemenea în timpul şedinţelor individua- des sunt acestea într-un context familiar. Pe lângăgat de o (altă) tulburare emoţională sau de com- cum ar fi deformaţiile cronice a lojei unghiulare le cu copilul. Se va încerca de a crea ritualuri de a aceasta stresul şi presiunea sunt componente im-portament, enurezisul trebuie să fie diagnoza prin- (patul unghiei) sau se formează cicatrizări. La copi- merge la culcare, care măresc starea de pregătire de portante de apariţie. Aici se aplică terapia psiholo-cipală numai atunci, când urinarea inconştientă ii mai mari forţa motorie (de pornire) este deseori a lăsa controlul şi de a te „cufunda” într-un somn gică. Copiilor trebuie să le fie intermediate com-parvine cel puţin de câteva ori pe săptămână, şi aspectul social (penibilitatea, ruşinea, înfăţişarea bun. Sugestiile şi lucrul cu tablourile sunt adecvate petenţele, cum ei pot mai bine să se descurce cucând alte simptome arată o covarianţă exactă de urâtă). La copiii mai mici dorinţa pentru o terapie aici ca materiale terapeutice. presiunea şi stresul. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 14 15 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 8. Acţiunile deficienţelor parţiale de capacitate asupra cu zi. Pentru a discuta succesele sau de asemenea comportamentului unui copil deseori nu se recu- „paşii de stagnare” de scurtă durată ce pot parveni nosc mult timp şi pot duce în continuare la tulburări şi pentru a înlătura aceste piedici, este nevoie de prea grele psihice ale copilului. Din punct de vede- o documentare exactă a terapiei acasă şi de o ob- Reţinerea re al comportamentului astfel de copii sunt visători, servare bună efectuată de către părinţi, profesori, III în dezvoltare şi terapie agresivi, timizi, nu se pot integra într-un grup. Cauzele - Cauzele deficienţelor parţiale educatorii de la grădiniţă, cum poate copilul să transpună succesele obţinute în ce priveşte mate- rialul şcolar sau de asemenea în planul comporta- de capacitate mentului. Sunt posibile mai multe cauze pentru apariţia a aşaDefiniţie ferite noduri de nervi în creier nu-şi preiau funcţia deficienţe: D ef i ci enţe de co nce nt ra reReţinerile în dezvoltare îşi au originea de la vârsta lor - retransmiterea excitanţilor, ci acestea sunt pur Lezări toxice (intoxicaţii prin mediul înconjurător, Principiile de recunoaştere - Cum se manifestă şi simplu „parate” sau „duse pe căi incorecte”. alcool şi droguri în perioada de graviditate ...), apro- deficienţele de concentrare?mică a copilului. Merge vorba de o reţinere în dez-voltarea funcţiilor, care sunt strâns legate de ma- vizionarea insuficientă în pântecele mamei, boli in- Neatenţia, impulsivitatea sau hiper - activitatea, Principiile de recunoaştere - Cum se manifestă fecţioase, îmbolnăviri fibroze în timpul gravidităţii,turizarea biologică a sistemului nervos central. În neputinţa de a duce un lucru până la bun sfârşit, deficienţele parţiale de capacitate? infecţii în copilărie, deprivare (neglijare) etc. aceştia sunt parametrii, care vorbesc despre defi-mod tipic leziunile scad cu creşterea vârstei, atuncicând deficitele mici rămân de asemenea şi la vârsta • Copiii de grădiniţă / copiii mici cienţa (dificultatea) de concentrare sau de un de-maturităţii. Deseori copiii afectaţi evită cărţile cu imagini de Terapia - Tratamentul deficienţelor parţiale ficit de atenţie. Cu toate acestea între aceste două colorat. Când ei desenează, trasează cu creionul de capacitate simptome sunt diferenţe. Dacă circa 3-5% de copii„De regulă reţinerea sau limitarea s-a arătat încă destul de tremurând. Lor le este greu să fie liniştiţi În timpul terapiei are loc mai întâi de toate verifi- şcolari sunt afectaţi de deficitul de atenţie, atuncide la cea mai incipientă perioadă posibilă de recu- atunci când este citită o istorioară. O „pasăre” la fe- carea, dacă cauza deficienţelor prezente ar putea fi de deficienţa (dificultatea) de concentrare suferănoaştere, şi până atunci nu a fost nici o perioadă de reastră le distrage atenţia. La această vârstă deseori o deficienţă parţială de capacitate în planul capaci- cu mult mai mulţi şcolari. înainte de toate urmeazădezvoltare normală. Majoritatea acestor tulburări copiii iau rolul de observator, adică nu le reuşeşte tăţii sau în planul comportamentului. O clarificare a fi clarificate cauzele, care sunt diverse. Astfel estese manifestă cu mult mai des la băieţi decât la fete. să se integreze într-un grup. Ei rămân la marginea diagnostică limitează exact deficienţa parţială de necesar de un interviu în detaliu cu părinţii.Pentru tulburările de dezvoltare este caracteristicăo acumulare familiară a situaţiilor asemănătoare, celor ce se întâmplă şi mai întâi cântăresc totul. capacitate. Deseori lor nu le reuşeşte să recunoască refuzul în Cauzeleşi probabil factorii genetici joacă un rol important În terapie sunt construite pas cu pas funcţiile slabîn etimologia multor cazuri. Deseori factorii de sine din partea altor copii cât şi să înţeleagă indica- Stările biologice cum ar fi spre exemplu slăbiciuni- ţiile părinţilor. dezvoltate ale percepţiei. Cu cât copilul este maimediu influenţează funcţiile de dezvoltare cores- le (deficienţele) de prelucrare a excitaţiei celulelor mic, cu atât mai repede se poate atinge nivelul co-punzătoare, totuşi de cele mai multe ori ei nu sunt • Copii de şcoală nervoase sunt adesea cauzele unei deficienţe masi- respunzător. La tratarea deficienţelor parţiale dedecisivi” (WHO, Internationale Klassifikation psy- Astfel de copii se miră de exemplu, că în ciuda ve de concentraţie. Deseori factorii psiho-dinamici capacitate, colaborarea între terapeuţi, copil şi pă-chischer Störungen [Clasificarea internaţională a exersării permanente, ei totuşi au multe greşeli la (schimbările de acasă, la şcoală) de asemenea joacă rinţi este obligatoriu necesară. Astfel acasă trebuietulburărilor psihice], ICD-10, 1993 dictări, că în ciuda multor exerciţii nu merge citi- un rol în aceasta. să se lucreze zilnic la percepţie în unităţi de timp tul, şi astfel nu este de loc distractiv. Copii de vârsta mici (10 minute). Aceasta este necesar pentru a şcolară afectaţi uită tot timpul cele mai uşoare ope- TratareaDeficienţele par ţiale de capacitate putea obţine succese de lungă durată.( n e re u ş i te la învăţ ăt ură) raţii de calcul. Ei se plâng despre faptul că ei nu aud Aceste simptome urmează a fi tratate atunci, când Tratarea deficienţelor parţiale de capacitate durea- acestea stingheresc (împiedică) astfel de copii în în cuvintele rostite dacă profesorul a spus litera „d”Cauzele posibile a nereuşitelor la învăţătură şi/sau ză între 1 şi 1,5 ani. Copiii cu deficienţe parţiale de comportamentul lor şi care nu corespund treptei sau „t”. Ei nu pot „diferenţia la auz” aceste sunetecomportament deviat pot fi deficienţele parţiale capacitate sunt copii ce pot fi puţin încărcaţi. Aceş- de dezvoltare a copilului. asemănătoare.de capacitate. Aceasta înseamnă că unele domenii ti copii au nevoie de toată după- amiaza pentruale percepţiei nu sunt dezvoltate corespunzător La copiere, drumul de la tablă în caiet este simplu pregătirea temelor pe acasă; astfel pentru altceva În cazul când cauza unei astfel de vătămări este de-vârstei. „prea lung”. Cuvântul nu poate fi transportat de pe rămâne puţin timp. De aceea este important, să se ficienţa de prelucrare a excitaţiei celulelor nervoase tablă în caiet fără greşeli. lucreze în unităţi mici de timp la puntele vulnerabi- (întârzierea dezvoltării), acesteia i se opun metodeÎn ce priveşte deficienţele parţiale de capacitate neuropsihologice şi cognitiv psihologice.este vorba de deficienţa de prelucrare a excitanţilor Există elevi, care au probleme din nou şi din nou să le (deficienţele) copilului. Mai mult ca atât pentruîn creier. Excitanţii sunt luaţi din mediul înconju- se concentreze, să rămână liniştiţi pe loc. Dislexia aceste unităţi de trening trebuie să fie dezvoltată o Când însă cel mai probabil că factorii psiho-dina-rător şi sunt transmişi prin canale diferite a per- (greutăţi la citire şi scriere), Discalculia (dificultăţi structură. Trebuie să fie clar, pentru copil şi cei ce mici condiţionează deficienţa, este deosebit de im-cepţiei prin măduva spinării la creier. Acolo aceste la calculare) sunt parametrii de mai departe pentru înfăptuiesc treningul, când vor avea loc unităţile de portant de a sfătui părinţii şi de arătat copilului îninformaţii nu mai pot fi prelucrate corect, dacă di- o astfel de tulburare/deficienţă. exerciţiu. Ele trebuie să devină o obişnuinţă de zi seturi de terapie de joc posibilitatea, cum el poate COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 16 17 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 9. REŢINEREAÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIEsă înveţe să se comporte adecvat în diferite situaţii. lului. În cadrul percepţiei trebuie să fie cuprinse Cum funcţionează ea? Următoarelor principii de bază sau stăpâniri (pozi-Pe lângă aceste intervenţii s-au arătat binevenite cu precizie domeniile motoricii mâinii, percepţia Consultanţa în educare trebuie să fie pentru părinţi ţii) trebuie să li se atragă atenţie specială în proce-din experienţă procesele de relaxare. vizuală, percepţia auditivă, vorbirea - în acest caz un ajutor valoros în confruntarea problemelor de sul terapeutic.Dezvoltarea grafomotorică a unui copil aduce cu vorbirea expresivă a copilului - şi percepţia tactil- educare. Noi ne vedem ca ajutoarele (asistenţii) • Terapeuta trebuie să aibă o relaţie caldă, de pri-sine aceea că la vârsta cuprinsă între doi şi trei ani chinestezică. părinţilor şi copiilor pentru a trasa o cale plină de etenie cu copilul, care duce la un contact bun pese pot efectua deja mişcări coordonate de desenare. În foarte multe cazuri aici se face o colaborare cu dragoste şi cooperare, în care sunt puse structura şi cât de repede posibil.Formele sunt deja mai diverse, mai întâi colţuroase ergo-terapeutul. Aceasta pare important din punct limitele şi se construieşte atenţia reciprocă. • Terapeuta primeşte (acceptă) copilul aşa cum(drepte), apoi rotunde. În această perioadă de timp de vedere al diagnozei diferenţiate, însă îndeosebi el este. În lucrul legat de psihologia copiilor trebuie să seîncepe de asemenea accentuarea şi transpunerea pentru tratarea de mai departe. • Terapeuta îşi bazează relaţia sa cu copilul într-o reuşească să se găsească un acces la lumea interi-elementelor de scris. Astfel, nimic nu mai poate sta atmosferă de despovărare, astfel ca copilul să- oară a copilului. Este nevoie de multă răbdare şiîn calea unui mâzgălit intensiv. Odată cu atingerea Tratamentul şi metodica acestuia şi poată exprima sentimentele sale liber şi fără „bun simţ”, până când copilul va căpăta încredere.vârstei de cinci ani, sunt posibile deja schimbări (baza ştiinţifică) oricare piedici. Aceasta înseamnă de asemenea că niciodată nuconştiente de direcţionare într-un proces de miş- Psihologia de sănătate avem de-a face numai cu copilul - a trata un copilcare. Astfel se poate desena deja o cruce. La 6 - 7 De domeniul psihologiei de sănătate ţin schimbă- fără a implica şi părinţii, ar fi în multe cazuri nepro- Hipnoterapiaani este posibilă colorarea în limite. rile, care au de a face cu sănătatea proprie şi me- ductiv şi inutil. De la bun început trebuie de clarificat cu precizieCe dacă aceste capacităţi încă nu sunt dezvoltate? diul înconjurător al acesteia şi unde este necesară o Copiii ca clienţi ce se înţelege prin acest termen. Confuzia terme-De asemenea şi aici poate fi vorba de deficienţa consultanţă de specialitate (schimbarea obişnuin- nului este mare în general. Este important de făcutparţială de capacitate ca cauză. Un terapeut pentru copii trebuie numaidecât ca- ţelor - dezvoltarea planurilor de sănătate, fumatul, diferenţa între hipnoză, hipnoterapie şi „show-uri greutatea în exces [preponderată]). pabil, să pătrundă în lumea interioară a copilului. de hipnoză”.Deficienţele grafomotorice Este nevoie de multă răbdare şi „bun simţ”, până Pe lângă aceasta este vorba de suport psihologic când copilul va căpăta încredere. Terapia pentru Hipnoterapia este o metodă de tratament, în timpulPrincipiile de recunoaştere - Cum se manifestă şi asistenţă în situaţii de criză (despărţire/divorţ, copii înseamnă de asemenea că niciodată nu avem căreia clientul se află parţial într-o stare schimbatădeficienţele grafomotorice? moarte). Un al punct forte este acceptarea şi pri- a hipnozei sau transă. Această stare se aseamănă de-a face numai cu copilul - a trata un copil fără aÎn funcţie de celemenţionate mai sus, în continua- mirea bolilor. implica şi părinţii, ar fi în multe cazuri neproductiv parţial cu stările de meditaţii şi poate fi observată ore se poate observa refuzul de a desena, probleme Consultanţa în educare este un punct forte în lu- şi inutil. Câteodată se poate observa că problema formă de „auto - cufundare”.în trasarea liniilor, probleme cu apăsarea. Mărimea crul pedagogic şi devine tot mai importantă. cu care copilul a fost adus la psiholog, este mai „Scopul procesului hipnoterapeutic constă în prin-literelor oscilează. Rândurile nu pot fi duse corect. mult problema mediului lumii înconjurătoare a co- cipiu, în faptul ca clientului să i se intermedieze oLiterele şi cifrele sunt schimonosite. împărţirea foii Ce este consultanța în domeniul educării? pilului) decât a copilului în sine. Părinţii vin cu co- predispoziţie spre speranţa în privinţa capacităţi-se dă foarte greu la copiii cu astfel de deficienţe. Noi înţelegem prin “consultanţă în educare” sau de pilul, pentru că doresc ca el să fie „altfel”, mai bun, lor sale să dirijeze o situaţie.” (Olness/Kohen, Le- asemenea “supravegherea părinţilor” o însoţire a pă- câteodată mai coordonat, mai bun la şcoală ş.a. În hrbuch der Kinderhypnose und -hypnotherapieCauzele - cauzele unei posibile deficienţe rinţilor. Pentru a deveni părinte nu există o instruire aceste cazuri trebuie de privit punctul de vedere al (Manualul hipnozei şi hipnoterapiei pentru copii),grafomotorice fondată - pur şi simplu devii părinte. Pe cât de nespec- părinţilor, şi unde este posibil de schimbat siste- 1993, pagina 112).Astfel de copii şi adolescenţi, indiferent dacă sunt taculos se obţine rolul de părinte, pe atât de cotidian mul de valori. (obişnuit) şi de asemenea de central este însărcina- Copiii sunt trataţi prin intermediul diferitor inter-la vârsta de grădiniţă sau şcoalară, pot arăta defi- Deseori simptomul copilului este un semn al gre- rea de educare. Aceasta este de fapt ceva minuscul şi venţii, care au ca scop crearea soluţiilor şi nu con-cienţe în motorica fină şi grosieră, în coordonare utăţilor în familie sau a conflictelor dintre părinţi. nespectaculos - oriunde, unde adulţii şi copiii sunt formarea/păstrarea unei probleme. Ei învaţă astfelşi în controlul mişcării, în regularea tonusului, în Aici se recomandă de pus în aplicaţie soluţii siste-echilibru. Pot fi afectate dozarea forţei (puterii), împreună într-un mediu comun. Cu toate acestea să descopere şi să folosească resurse, şi astfel să mice.exactitatea scopului la îndeplinire şi de asemenea nesiguranţa (nehotărârea) în adresarea cu copiii, şi atingă un maxim de control.percepţia corpului. forma de exprimarea a acesteia devine tot mai mare, Terapia de comportament de aceea că gândul de a trăi împreună (de a avea o Predispoziţia sistemică Terapia de comportament cu copiii lucrează ca şi laTerapia viaţă în comun) se ia tot mai mult în consideraţie. maturi după principiul, că comportamentul nevro- Prin sistemic noi înţelegem colaborarea/conlu-Punctul forte a lucrului nostru cu copiii, care au Acest gând (reflectare) fără colorit emoţional (ne- tic este un comportament dobândit (deprins, învă- crarea cu toate sistemele, care înconjoară copiii. îndeficienţe grafomotorice, constă în delimitarea utru) trebuie să le dea posibilitatea de a lărgi spa- ţat) şi de aceea se poate de dezvăţat înapoi. Com- cele mai multe cazuri aceştia sunt părinţii şi fraţii.precisă diagnostică. Urmează a fi examinate dez- ţiul lor propriu de joacă şi acţiune. Schimbarea de portamentul problematic se analizează cu precizie Deseori sunt de asemenea şi copii, care nu locuiescvoltarea scrierii copilului, coerenţa scrisului, di- perspective este aici cel mai util mijloc şi duce în şi se schimbă mai apoi prin metodele terapiei de cu părinţii biologici. Deosebit de importante suntversitatea formelor, elementele de scris şi motorica multe cazuri la forme de comportament orientate comportament, cum ar fi de exemplu întărirea (în- de asemenea sistemele din afara familiei cum ar fifină. Trebuie să fie ridicat nivelul dezvoltării copi- spre soluţii. curajarea), desensibilizarea ş.a. grădiniţa, şcoala, grupa (după lecţii la şcoală) etc. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 18 19 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 10. REŢINEREAÎN DEZVOLTARE ŞI TERAPIEDe asemenea când părinţii sunt alături în timpul Prima treaptă a dezvoltării percepţiei este numi- lui de intrare. Din aceste particularităţi cele mai economie şi o accesibilitate mai bună a capacităţilorşedinţelor de terapie, toate informaţiile din jurul tă de Felice Affolter treapta specifică modalităţii. importante noi formăm în interior o ipoteză, ce ar memoriei. Funcţia memoriei este astfel de aseme-copilului, informaţiile din domeniul vieţii lui sunt Aceasta înseamnă, că procesul percepţiei are loc în putea fi acest excitant. Această ipoteză internă noi nea un proces activ, aşa ca şi percepţia şi atenţia.foarte importante. în cele din urmă trebuie să fie cadrul unui domeniu al simţurilor. La următoarea o comparăm cu semnalul de intrare şi o schimbămpuse în mişcare procesele de schimbare, pe care treaptă copilul face legăturile între două domenii atât timp, până când ipoteza noastră internă va co- Trening de autoapărare (siguranţă)copilul trebuie să le încerce în mediul cu care este ale simţurilor. Astfel lui îi reuşeşte deja să lege îm- respunde cu semnalul de intrare. Pe ângă aceastadeja obişnuit, şi pentru care el necesită suportul preună cele auzite şi văzute cu atingerile. noi primim tot timpul elemente unice din semna- Grupul ţintă:părinţilor, educatorilor/educatoarelor de la grădi- lul de intrare. Când ipoteza internă se potriveşte cu Copii care manifestă un comportament nesigur în A doua treaptă a dezvoltării percepţiei Felice Affol-niţă, învăţătorilor/ învăţătoarelor. semnalul de intrare, atunci se încheie procesul de situaţii sociale şi situaţii de capacitate (de exemplu ter o numeşte treapta intermodală. Aici apar legătu-Accesul sistemic ajută la prelucrarea reţinerilor în rile dintre domeniile simţurilor în parte. percepţie. nu răspund la întrebările învăţătorului sau răspunddezvoltare, tulburărilor de obişnuinţă şi devierilor Ca rezumat trebuie de menţionat că procesul activ încet, nu prea au contact vizual) şi retrăiesc deseori Următorul pas de dezvoltare este capacitatea în astfel de situaţii sentimente de frică.de comportament. Astfel numai în concordanţă al percepţiei este compus dintr-o analiză perma- copilului, de a recunoaşte succesiunea excitaţi-sistemică poate fi formată(construită) baza pentru nentă a semnalului de intrare, formării de ipoteză ilor ce constituie împreună un tot întreg. Affol- Scopul:dezvoltarea unei interacţiuni sănătoase cu lumea. şi comparării ipotezei cu semnalul de intrare. Per- ter numeşte această treaptă integrare serială. În cepţia este un proces activ a formării de ipoteză ...” În grup copii învaţă în baza jocului pe roluri să se baza aceasta copilul dezvoltă constructiv sistemeN e u ro p s i hologie - Neurofiziologie comporte încrezut și siguri. În consecinţă ei sunt de semnale şi mai apoi vorbirea şi în consecinţa Memoria susţinuţi pentru ca să aplice (folosească) comporta-În activitatea psihologilor, neuropsihologia şi ne- acesteia tehnicile culturii cum ar fi cititul, scrisul, mentul nou învăţat în viaţa lor de zi cu zi. Grupulurofiziologia pare să aibă o importanţă deosebită. calcularea ....” Memoria este „locul de apretare”. Fiecare persoană celor de aceeaşi vârstă reprezintă astfel primul loc deProcesele cum ar fi gândirea, comportamentul şi apretează şi codifică diferit. Este vorba de stoca- exersare şi serveşte copilului ca suport emoţional.retrăirea emoţională sunt în centrul atenţiei. Defi- Psi h o l o g i a co g n i t i vă rea informaţiilor, pentru ca în caz de necesitate săcienţele cognitive sau terapiile cognitive a tulbură- le putem accesa şi reproduce. Memoria de durată Este vorba de primirea, prelucrarea şi stocarea cât ultrascurtă (aici conţinutele percepţiei sunt stocate Trening de competenţă socialărilor mintale sunt de importanţă centrală în neuro- şi redarea informaţiilor. Aceste trei procese se nu- [salvate] pe o perioadă foarte scurtă), memoria depsihologie. Grupul țintă: mesc cunoaştere. Aici mai este nevoie în continua- durată scurtă (serveşte pentru stocarea [salvarea] de re de diferite procese: Copiii care manifestă în situaţii sociale un com-Psihologia dezvoltării scurtă durată a conţinutelor) şi memoria de lungă portament nesigur sau agresiv şi întâlnesc pe lângă durată. În această stocare nu intră toate informaţiile aceasta greutăţi să se integreze în grupul celor deArătarea regularităţilor este obiectul psihologiei de Atenția pe care oamenii le preiau, dat fiind faptul că nu toate aceeaşi vârstă sau să lege prietenii cu aceştia.dezvoltare nu numai pentru domeniul reţinerilor „Aici este vorba de clasificare şi izolare, dintr-o informaţiile sunt atât de relevante, de a fi păstrateîn dezvoltare ci şi în general, după care se schimbăcomportamentul omului, cât şi formele lui de gân- multitudine de excitanţi care acţionează în acelaşi acolo. Totuşi cum funcţionează memoria noastră? Scopul:dire, percepţiile sale, reţinerile şi predispunerile timp, trebuie să fie ales acel excitant, care este cel Noi aducem într-un sistem conţinutele percepţiei, mai important în acel moment. Este un proces ac- Participanţii învaţă în grup să se înţeleagă între ei,sale, dar de asemenea şi capacităţile sale pe parcur- care noi trebuie sau dorim să ni le marcăm. Aceste să se asculte şi să se susţină reciproc. Fiecare copilsul vieţii. Dezvoltarea are loc nu în faze şi se întinde tiv. în cazul când atenţia este tulburată, nu se poate sisteme sunt pentru aceea ca, noi pe de o parte să este întărit astfel în competenţele sale sociale şi înpe parcursul întregii vieţi. În lucrul cu copiii pare alege conştient, ce trebuie transmis spre prelucrare. avem mai mult loc la dispoziţie în stocarea noastră, dezvoltarea sa personală.deosebit de important, de a lua copii, şi de a te de- Aceasta este valabil în egală măsură pentru toate şi pe de altă parte să regăsim mai uşor conţinuteleplasa cu ei acolo, unde ei stagnează în dezvoltarea domeniile percepţiei. Excitanţi vizibili, excitanţi stocate. Aceste structuri de ordonare a memorieilor fără urmărirea strictă a normelor. Norma poate care pot fi auziţi, excitanţi de mişcare şi atingere ...” Limitele şi structura se cunoaşte (învaţă) în joc servesc astfel pentru economisirea şi mărirea capa-fi un scop, însă nu este un bun punct de reper pen- cităţii aptitudinii de marcare. În cadrul acestor sis- Grupul ţintă:tru lucrul cu copiii. Percepţia teme are loc o ordonare, acest proces se numeşte Copiii, care au greutăţi să respecte regulile şi mani-„În cadrul psihologiei de dezvoltare privitor la de- “Aici este vorba de organizare(structură). Sunt ale- “codare”. festă adesea comportament agresiv.ficienţele parţiale de capacitate se pune întrebarea: se elemente în parte şi sunt comparate cu semnalul Mecanismele de codare sunt forme active a conţi-Cum se dezvoltă procesul cunoaşterii? Mai întâi de de intrare. De asemenea aici merge vorba de un Scopul: nutelor percepţiei, pe care noi le folosim în capacita-toate bebeluşul trebuie să interacţioneze cu infor- proces activ. tea noastră de marcare. Codificarea serveşte pentru În grup se învaţă respectarea regulilor pentru camaţiile dintr-un domeniu al simţului. Aceasta este Atunci când un excitant ne pătrunde, pe care noi aceea ca să poată fi stocate mai multe conţinute ale camarazii de joacă se fie recunoscuţi ca partenerivalabil pentru toate domeniile simţurilor - auditiv, l-am ales prin intermediul atenţiei noastre dintr-un memoriei şi pentru ca acestea să poată fi accesate egali.vizual, percepţia tactil-chinestezică (mişcarea şi tot întreg, noi analizăm mai întâi cele mai impor- mai uşor. Aceste mecanisme de codificare sunt in-atingerea). tante particularităţi a acestui excitant, a semnalu- dividuale. Codificarea conţinutelor serveşte pentru COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 20 21 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 11. – părinți echilibrați, mea». Dacă se simte egal în familie, el va ajunge – părinți indiferenți, să se simtă egal și în societate. Practic, familia joacă – părinți exagerați, rolul unui laborator în care copilului cu deficiență i se oferă oportunitatea de a-și găsi locul și de a se Integrarea socială – părinți autoritari (rigizi), obișnui cu situația în care se află. IV în mediul de viaţă – părinți inconsecvenți. Părinți echilibrați. Caracteristica acestei fami- lii constă în realismul cu care membrii ei privesc Copilul cu deficiență trebuie să se regăsească pe același plan afectiv cu frații și surorile sale. El nu trebuie să monopolizeze dragostea părinților, chiar situația. Ei ajung rapid în stadiul de acceptare, se dacă are nevoie de o atenție și de o îngrijire supli- maturizează și pornesc la acțiune. mentară. În familiile echilibrate, acest copil esteRecunoscând faptul că orice proces de readaptare Dacă natura, gravitatea handicapului sau vârsta După ce cunosc situația reală a copilului, ei își or- egal cu frații și surorile sale, dar în același timp estea unei persoane cu dizabilităţi ar trebui să țină cont persoanei nu permit reconversia sa personală, chiar ganizează viața în așa fel încât să acorde atenție co- îngrijit corespunzător. În acest context copilul sede măsurile care favorizează autonomia sa perso- în atelier protejat, la domiciliu sau în centre de aju- pilului cu nevoi speciale. dezvoltă în armonie cu cei din anturajul său, care-inală și/sau asigură independența sa economică și tor pentru muncă, ocupațiile cu caracter social sau acceptă dificultățile. În funcție de diagnostic și de prognostic, părințiiintegrarea sa socială cea mai completă posibil, tre- cultural trebuie să fie prevăzute. vor găsi resursele necesare pentru a acționa singuri Familia impune copilului unele restricții, încura-buie incluse și dezvoltate programme de readapta- Măsuri potrivite trebuie avute în vedere pentru sau cu ajutorul celorlalți membri ai familiei pentri jează activitățile gospodărești și mai ales pe cele dere, măsuri individuale și colective care să favorizeze a asigura persoanelor cu dizabilităţi și în special a-l ajuta «pe cel mic». autoingrijire, stimulează abilitățile fizice și socialeindependența personală, care să-i permită de a duce persoanelor cu handicapuri cu dizabilităţi mentale ale copilului.o viață cât mai normală și completă posibil, ceea ce Părinții știu: «ce este necesar», «când și cum tre- condiții de viață care să le asigure dezvoltarea lor buie oferit», «ce, cum și cât de mult» se poate O persoană cu deficiență are nevoie de a fi recu-include dreptul de a fi diferit. O readaptare totală normală a vieții psihice (inclusiv cea sexuală). Aces-presupune un ansamblu de măsuri fundamentale cere copilului cu nevoi speciale. Aceste reguli con- noscută pentru ceea ce este și așa cum este. Atmo- te măsuri necesită informații și educație sexuală în stituie un adevărat ghid al comportamentului față sfera familială va fi caldă doar atunci când fiecareși complementare, dispoziții, servicii de facilitare școli și instituții.care ar putea garanta accesibilitatea la confortul de copil. membru își ocupă locul care îi aparține.fizic și psihologic. Adaptarea mobilierului exte- Părinții unui copil cu deficiență îndeplinesc teore- Părinții echilibrați sunt calmi, deschiși și își ma-rior și urbanismul, accesul în clădiri, la amenajări S o c ializarea în familie nifestă frecvent dragostea. Căldura implică des- tic aceeași funcție ca și părinții unui copil sănătos.și instalații sportive, transportul și comunicațiile, Copilul diferit se adaptează greu la relațiile inter- Ei trebuie să rămână în primul rând părinți. Părinții chidere către cei din jur, plăcere, atenție, tandrețe,activitățile culturale, timpul liber și vacanțele tre- personale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de unui copil surd, paralizat nu au nimic de făcut pen- atașament. Acești părinți zâmbesc des, își încura-buie să constituie toți atâția factori care contribu- tampon, de mediator între copil și persoanele stră- tru a-l ajuta. Această atitudine aparține părinților jează copiii fără a folosi critici permanente, pedep-ie la realizarea obiectivelor readaptarii. Este im- ine. Uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile echilibrați care privesc toate problemele cu calm. se, amenințări. Copiii acestor părinți vor fi atenți,portant și de dorit de a determina participarea, în inadecvate venite din partea unei persoane străine, prietenoși, cooperanți și stabili emoțional. Acești părinți joacă un rol important în mediereamăsura posibilului, apersoanelor handicapate și a identificând o falsă rea intenție într-un gest oricât relației dintre copil și mediul exterior. Ei mențin un Părinții indiferenți. Acești părinți reacționeazăorganizațiilor care-i reprezintă la toate nivelele de de neutru. climat de toleranță și de egalitate în sânul familiei printr-o hipoprotectie, prin nepăsări, lipsă de inte-elaborare a acestor politici. În alte situații, ei neagă tot ceea ce copilul observă în și în societate. res. La o astfel de situație se poate ajunge prin:Legislația trebuie să țină cont de drepturile persoa- jurul său legat de propria deficiență, insistă pe răuta- Un copil cu deficiență, chiar dacă este susținut are – lipsă de afecțiune,nelor cu dizabilităţi și să favorizeze, pe cât posibil, tea și ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivând la probleme legate de comportamentul natural în fața – suprasolicitarea copilului,participarea lor la viața civilă. În cazul în care per- copil convingerea că lumea în care trăiește este rea. unei persoane străine. În acest caz, părinții joacă un – respingere.soanele nu sunt în măsură de a-și exercita în mod Pe de altă parte, unii părinți refuză să țină cont de rol de tampon sau de mediator între două persoa-deplin drepturile lor de cetățeni, trebuie să fie aju- dificultățile sociale determinate de deficiență. În Lipsa de afecțiune-părinții demonstrează copiilor o ne. Această intervenție va permite depășirea jeneitate de a participa cât mai mult posibil la viața civi- acest fel, ei îi împiedică pe copii să înțeleagă și să lipsă de interes, de afecțiune, de îngrijire. Frecvent, și tensiunilor ce pot apărea în cadrul relațiilor in-lă, asigurându-le ajutorul adecvat și luând măsurile accepte toate aspecte legate de propria deficiență. acești părinți, sunt reci, ostili, își ceartă copilul pen- terpersonale. Ro lul de mediator este ușor de în-necesare. tru nimic, îl pedepsec sau îl ignoră. În aceste familii Datorită acestui rol suplimentar de mediator, deplinit de către părinții echilibrați, care abordeazăPosibilitatea de acces la informație este cheia unei totul cu calm. au loc certuri frecvente, iar copilul este antrenat în reacțiile părinților în fața unui copil cu deficiențăvieți autonome. Mai mult, profesioniștii trebuie să disputele dintre părinți. căpăta o importanță majoră. Părinții reacționează În cadrul unei familii echilibrate copilul cuinformeze asupra tuturor aspectelor vieții, iar per- prin supraprotecție, acceptare, negare sau respinge- O altă categorie de părinți lipsiți de afecțiune sunt deficiență are drepturi și obligații egale. Ei trebu-soanele cu dizabilităţi trebuie să aibă posibilitatea re. Aceste reacții au determinat gruparea părinților cei care nu pot accepta sacrificarea vieții profesio- ie să aibă relații de reciprocitate și de egalitate cude a-și procura informația ele însele. în următoarele categorii: nale. frații și cu surorile sale, să se simtă «ca toată lu- COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 22 23 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 12. INTEGRAREA SOCIALĂÎN MEDIUL DE VIAŢĂPentru copilul cu deficiență situația este foarte di- rat de atenți, transformând copilul într-un individ instabili, nesiguri și incapabili de a opta ferm pen- Jocurile trebuie să fie adaptate în funcție deficilă. El se confruntă cu numeroase probleme pe dependent și solicitant pentru familie. tru o anumită atitudine. deficiența copilului. Copiii cu tulburări de com-care nu le poate depăși sau compensa. Dacă copilul Această permanentă solicitare va genera reacții Alteori copilul este «pasat» la diferiți membri ai portament trebuie să fie permanent sub observație,nu este ajutat să le depășească, se ajunge la situația de nemulțumire și ostilitate din partea părinților, familiei, fiind supus unor metode educative diferi- iar la cei cu ADHD jocurile trebuie să fie cât maide eșec. Sentimentul de inferioritate care apare da- reacții care-l vor face pe copil să devină nesigur. te, adesea contradictorii. variate.torită eșecurilor ajunge să fie trăit intens, devenindtraumatizant. Pentru copiii cu deficiențe această situație este foar- Crescuți într-un mediu inconstant, lipsit de metode te dificilă, întrucât ei nu beneficiază de un regim stabile, copilul devine nesigur și ușor de influențat I nt e g ra re a ș co l a răFrecvent, în această situație, copilul renunță ușor la care implică stimularea și antrenarea în activitățile de persoane rău intenționate.eforturi, deoarece nu are o satisfacție mobilizatoa- casnice. Clopoțelul trebuie să sune pentru toți!re și ajunge la soluții ușoare sau la abandon școlar. Școala este, de asemenea un mediu important de so- Acești părinți vor reuși «marea performanță» de a JoculSuprasolicitarea copilului apare atunci când crește un copil singuratic, lipsit de posibilitatea de cializare. Formele de integrare a copiilor cu CES pot Copiii, majoritatea timpului lor liber și nu numai, fi următoarele: clase diferențiate, integrate în struc-părinții nu țin seama de posibilitățile reale ale aces- a-și manifesta propria personalitate. Copilul se va și-l petrec jucându-se. Jocul reprezintă pentru co- turile școlii obișnuite, grupuri de câte doi-trei copiituia. Părinții unui copil cu deficiență au o reacție de confrunta cu greutățile vieții, dar nu va fi capabil să pii o modalitate de a-și exprima proprile capacități.negare a problemelor. Ei consideră copilul A«ca le facă față, deoarece nu a căpătat instrumentele cu deficienți incluși în clasele obișnuite, integrarea indi- Prin joc, copilul capătă informații despre lumeatoată lumea A» și-i cer rezultate asemănătoare ce- ajutorul cărora să acționeze și să se apere. viduală a acestor copii în aceleași clase obișnuite. în care trăiește, intră în contact cu oamenii și culor ale fraților și surorilor sănătoase. În acest caz, obiectele din mediul înconjurător și învață să se Integrarea școlară exprimă: atitudinea favorabilă aapare o suprasolicitare, care se soldează cu eșecuri Părinții autoritari - acest tip de reacție este tot o orienteze în spațiu și timp. Putem spune că jocul elevului față de școala pe care o urmează; condițiademoralizatoare. formă de hiperprotecție a părinților cu o voință este «munca copilului». În timpul jocului, copilul psihică în care acțiunile instructiv-educative devin puternică. vine în contact cu alți copii sau cu adultul, astfel că accesibile copilului; consolidarea unei motivațiiÎn situația eșecului părinții reacționează prinreproșuri și chiar pedepse repetate, care duc la Acești părinți își controlează copiii într-o manieră jocul are un caracter social. puternice care susține efortul copilului în munca deapariția sentimentului de neputință, incapacitate și dictatorială. Ei stabilesc reguli care trebuie respec- Jocurile sociale sunt esențiale pentru copiii cu învățare; situație în care copilul sau tânărul poate fiinutilitatea efortului. tate fără întrebări. handicap, întrucât le oferă șansa de a se juca cu alți considerat un colaborator la acțiunile desfășurate copii. În aceste jocuri sunt necesare minim două pentru educația sa; corespondența totală între so-Respingerea este o altă modalitate de hipoprotec- Copilul este transformat într-o marionetă, este persoane care se joacă și comentează situațiile de licitările formulate de școală și posibilitățile copi-tie. Copilul cu deficiență este mereu comparat cu dirijat permanent, nu are voie să-și asume răspun- joc (loto, domino, table, cuburi, cărți de joc etc.). lului de a le rezolva; existența unor randamente lafrații și surorile sănătoase și ridiculizat. deri și inițiative, i se pretinde să facă numai «ce», În perioada de preșcolar se desfășoară mai ales în învățătură și în plan comportamental considerate «cât» și «cum» i se spune. Un astfel de compor-Părinții se detașează emoțional față de copiii cu grup, asigurându-se astfel socializarea. Din acest normale prin raportarea la posibilitățile copilului tament din partea părinților are efecte negative, de-deficiență, dar le asigură o îngrijire corespunzătoa- motiv, copiii cu handicap trebuie să fie înscriși la sau la cerințele școlare. oarece copilului i se anulează capacitatea de deciziere. Atitudinea de respingere se manifestă mai mult grădinița din vecinătate, alături de copiii sănătoși. În școală, copilul cu tulburări de comportament și acțiune.sau mai puțin deschis, sub forma negării oricărei Copiii sunt curioși, dar practici, astfel că ei vor aparține, de obicei, grupului de elevi slabi saucalități sau valori a copilului, care este permanent O formă particulară de atitudine autoritară apare în accepta ușor un copil cu deficiență fizică, care se indisciplinați, el încălcând deseori regulamen-ignorat și minimalizat. relația dintre părinți și adolescenți. Părinții continuă deplasează în fotoliu rulant sau în cârje. Ei sunt su- tul școlar și normele social-morale, fiind mereu să îi considere pe tineri copii, neputând accepta ide- ficient de simpli și deschiși pentru a accepta ușorAceste situații apar atunci când copilul nu a fost sancționat de către educatori. Din asemenea moti- ea maturizării lor. În acest context, ei le refuză liber- un coleg cu probleme de sănătate. Perioada dedorit. Părinții consideră că nu au nici un fel de ve, copilul cu tulburări de comportament se simte tatea, încercând să mențină o atitudine de tutelă, în preșcolar este cea mai indicată pentru începereaobligații față de copilul lor. Chiar și în fața legii ei respins de către mediul școlar (educatori, colegi). dorința de a preveni surprizele neplăcute. În acest socializării copiilor cu handicap. La această vârstă,își declină responsabilitatea. Ca urmare, acest tip de școlar intră în relații cu alte caz, răspunsul copilului este violența, ce determină socializarea se realizează ușor prin intermediul ju- persoane marginalizate, intră în grupuri subcultura-Părinții exagerați. Cel mai obișnuit răspuns, mai o deteriorare a legăturilor afective cu familia. căriilor și al echipamentelor de joc. Totuși, trebu- le și trăiește în cadrul acestora tot ceea ce nu-i oferăales din partea mamei, este supraprotecția, o sursă Uneori autoritatea pune în evidență atenția acorda- ie să fim atenți la unele probleme deosebite. Unii societatea.de dependență. tă copilului și grija pentru o îndrumare corespunză- copii cu deficiențe au avut experiența neplăcută a spitalizării și a separării de părinți. De aceea, pot Datorită comportamentului lor discordant în raportAcest comportament împiedică copilul să-și dez- toare. Acest tip de autoritate este justificat mai ales apărea reacții intense, mai ales în primele zile de cu normele și valorile comunității sociale, persoa-volte propriul control, independența, inițiativa și în situația unui copil cu probleme. În aceste cazuri, grădiniță. În alte cazuri, copilul are probleme le- nele cu tulburări de comportament sunt, de regulă,respectul de sine. tânărul este întrebat, participă la discuții, dar în final gate de utilizarea toaletei și de deplasare. În aceste respinse de către societate. Aceste persoane sunt tot părinții decid, în funcție de părerile lor.Supraprotecția este un element negativ, generând situații, este de preferat să se solicite prezența ma- puse în situația de a renunța la ajutorul societății cunegații atât din partea părinților, cât și din partea Părinții inconsecvenți - oscilează de la indiferență mei până la acomodarea copilului în colectivitate și instituțiile sale, trăind în familii problemă, care nucopiilor. Părinții care se simt vinovați devin exage- la tutelă. Cel mai adesea este vorba despre părinți acomodarea personalului cu problemele copilului. se preocupă de bunăstarea copilului. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 24 25 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 13. turi. Egalitatea în societate trebuie să fie susținută care au debutat în școlile din Ontario: PCP (Planifi- Educaţia incluzivă pentru copiii de legislație, conferind persoanelor cu dizabilități drepturi clare și garanții.3 carea Axată pe Persoană), MAPS (Elaborarea Plan- urilor de Acțiune), Cercuri de Prieteni, și PATH (Planificarea Alternativelor de Mâine cu Speranță): cu cerinţe educative speciale: Ca urmare a Conferinţei Mondiale din 1990 pri- aceste programe educaționale reprezintă niște in- V tendinţe şi perspective vind Educaţia pentru Toţi: Satisfacerea nevoilor de bază de învăţamânt, care a avut loc în Jomtien, Thai- landa, provocarea excluziunii de la educaţie a fost strumente puternice pentru construirea și consoli- darea legăturilor dintre școli, părinți și comunități, precum și pentru soluționarea problemelor com- pusă pe agenda politică a mai multor ţări.4 Acest plexe individuale, familiale și de sistem, care pot lucru a contribuit la concentrarea atenţiei la o va- acționa ca bariere în calea Educației Incluzive. rietate mult mai mare de copii ce pot fi excluși sau ”Numai cei ignoranți disprețuiesc educația” a performanţei economice, şi de sporire a capaci- marginalizați în cadrul sistemelor de învăţământ În Statele Unite ale Americii, programele dedica- – Publilius Syrus tăţilor şi alegerilor oamenilor. Excluderea, sărăcia din cauza deficiențelor lor aparente. În urma acestei te Educației Incluzive au crescut exponențial. Un Conferințe, a fost adoptată Declaraţia Mondială cu raport din anul 1994, al Centrului Național de Re- şi dizabilitatea sunt interconectate. Excluderea și privire la Educaţia pentru Toţi, care a subliniat fap- structurare și Incluziune Educațională (NCERI)I nt ro d u ce re marginalizarea reduc oportunitățile pentru per- tul că educaţia este un drept fundamental al omului a documentat programe de incluziune în fiecare soanele cu dizabilități să contribuie productiv laEducaţia incluzivă este o mişcare la nivel mondi- şi care a împins ţările să îşi intensifice eforturile de stat, la toate nivelurile școlare, implicând studenți munca casnică și în comunitate, și deasemeneaal ce vizează crearea unui sistem educaţional unic din întreaga gamă de dizabilități. Deasemenea, în sporesc riscul de a cădea în sărăcie. Barierele ati- îmbunătăţire a educaţiei, în scopul de a se asiguracare îndeamnă toţi copiii deopotrivă să împartă o 1994, un Forum de Lucru privind Școlile Incluzive tudinale precum și cele fizice cum ar fi lipsa de că nevoile esenţiale de învăţamânt pentru toţi ausală de clasă, care îi întîmpină călduros indiferent convocat de către 10 organizații la nivel național, transport corespunzător, inaccesibilitatea fizică, și fost îndeplinite. Un principiu general al Declara-de dizabilitate, trecut, sex, etnie etc. Conceptuali- a identificat următoarele caracteristici ale celor lipsa posibilităților de învățare pot afecta accesul ţiei de la Jomtien ar fi acela că se impune ca toate mai bune practici privind Educația Incluzivă:6zarea actuală a copiilor cu cerințe speciale a înlocu- la oportunitățile de educație și angajare în câmpul politicile şi practicile educaţionale să pornească deit etichetarea negativă din trecut care vedea copiii muncii, reducând deasemenea și șansele de con- la dezideratul că educaţia este un drept de bază al – Un simț al comunității: filozofia și viziunea pre-cu dizabilități ca fiind schilodiți, infirmi, mai puțin solidare a venitului precum și participarea socia- omului. Articolul 3 prevede următoarele:”Nevoile cum toți copii sunt parte și pot învățanorocoși sau retardaţi mental. Conceptul modern lă. “Combinația dintre sărăcie și dizabilitate este şcolare ale persoanelor deficiente/cu handicap – Liderism: Conducătorii instituțiilor deconsideră asemenea copii ca fiind unici, a căror una înfricoșătoare. Oricare din ele poate provoca cer o atenţie specială. Trebuie întreprinse măsuri învățământ joacă un rol critic în implementareunicitate poate fi observată prin alte dimensiuni: apariția celeilalte, iar prezența acestora în asociere pentru asigurarea accesului la educaţie fiecărei ca- – Standarde înalte: așteptări ridicate pentru toțivedere, auz, comunicare, comportament adaptiv şi are o capacitate enormă de a distruge viețile per- tegorii de persoane deficiente, ca parte integrantă a copiii corespunzătoare nevoilor acestoraprin alte calităţi deosebite. soanelor cu dizabilități, și de a impune poveri fami- sistemului de învăţământ.”5 – Colaborare și Cooperare: sprijin și învățareO problemă dominantă în domeniul dizabilității liilor acestora ce sunt prea dure de suportat“. 2 operativăeste lipsa accesului la educaţie pentru copiii şi adul- Cel e mai bu ne prac t i ci di n SUA – Schimbarea de funcții și responsabilități: a în-ţii cu CES. Deoarece educaţia este un drept funda- tregului personal EXCLUDERE DIZABILITATE Marsha Forest (1942-2000)mental pentru toţi, consacrat în Declaraţia Univer- – Gamă largă de servicii: de ex., sănătate, sănata- este unul din cei mai recunoscuți te mentală și servicii socialesală a Drepturilor Omului1, şi protejat prin diverse pioneri ai Educației Incluzive – Parteneriat cu părinții: parteneri egali în edu-convenţii internaţionale, aceasta reprezintă o pro- din America de Nord. La baza carea copiilorblemă foarte gravă. În majoritatea ţărilor, există o INSUFICIENŢĂ SĂRĂCIE viziunii sale incluzive a fost – Medii educaționale flexibile: ritm, sincroniza-diferenţă dramatică în oportunităţile educaţionale credința în copii și în capacitățile re, și locațieoferite pentru copiii cu dizabilităţi şi cele prevăzute acestora. Această convingere se manifestă în câteva – Strategii bazate pe cercetare: cele mai bunepentru cei fără dizabilități. Este imposibil de a rea- După cum putem observa, sărăcia și dizabilitatea din cele mai bune practici adoptate pe scară largă strategii ale practicii de predare și învățareliza obiectivul de Educaţie pentru Toţi, dacă nuse va obţine o schimbare completă a situaţiei. sunt interconectate în mod indisolubil. Persoanele 3 – Noi forme de Responsabilitate: teste standar- Combat Poverty Agency. Poverty Briefing NO. 4: Disability, cu dizabilități sunt mai sărace ca grup decât cea- Exclusion & poverty. July 1995 dizate și surse multipleUn număr semnificativ de copii şi tineri cu dizabi- laltă populație în general, și persoanele ce trăiesc 4 Ainscow M. Haile-Giorgis M. The Education of Children with – Acces: mediul fizic și tehnologielităţi sunt în mare măsură excluşi de la oportuni- Special Needs: Barriers and Opportunities in Central and în sărăcie sunt mai susceptibile decât alții să fie cu – Dezvoltarea Profesională Continuă: în curs detăţile educaţionale pentru învăţământul primar şi Eastern Europe dizabilități. Referitor la problema dizabilităților și a 5 World Conference on Education for All, Meeting Basic Learning desfășuraresecundar. Educaţia este larg recunoscută ca un mij- sărăciei, este importantă o abordare bazată pe drep- Needs, 1990, World Declaration on Education for All andloc de dezvoltare a capitalul uman, de îmbunătăţire Framework for Action to Meet Basic Learning Needs, New 6 Susan J. Peters, ph.D. - Inclusive education: achieving education 2 Acton, N., Secretary General, Rehabilitation International, in York, NY, Inter-Agency Commission for the World Conference for all by including those with disabilities and special education1 http://www.un.org/en/documents/udhr/ Shirley, 1983, p. 79. on Education for All needs. 2003 COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 26 27 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 14. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CERINŢEEDUCATIVE SPECIALE: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE vârsta. Evoluţii similare în alte țări, cum ar fi Aus- Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile tria, Anglia si Noua Zeelandă, au dus la discuţii persoanelor cu dizabilități, şi Educaţia pentru Toţi majore cu privire la viitorul rol al instituţiilor de a UNESCO. învăţămînt special și a serviciilor de sprijin în Un sistem de cerințe – procese – rezultate în cadrul unui sistem determinat de un accent mai contex t u l E d u c aț i e i I n c l u z i ve : B u n e p ra c t i c i î n e d u c aț i a i n c l u z i vă mare pus pe integrare.7 di n Eu ro pa Unele ţări (Australia, Canada, Danemarca, Ita- Implementarea educației incluzive se află în etape lia, Norvegia, şi Spania) au demonstrat progrese diferite. Unele demersuri au avut succes în mai considerabile în implementarea principiului uni- multe țări și, prin urmare, constituie exemple de versal de integrare. Aici, şcoala comunităţii locale bună practică ce pot fi analizate și implementate este adesea privită ca mediul optim pentru elevii în mod adaptat, în funcție de nevoile fiecărei țări. văzuți ca având nevoi speciale, deşi chiar şi în acest Astfel, transformarea școlilor speciale în centre de context situaţia prezintă adesea variaţie de la o re- resurse, implementarea Planurilor Educaționale giune la alta. Individualizate, formarea unor atitudini pozitive Mișcările spre incluziune, sunt de asemenea în- ale părinților și promovarea învățării prin cooper- curajate de Convenţia ONU privind Drepturile Co- are constituie doar câteva exemple de succes. pilului.8 Mai mult ca atât, adoptarea Convenţiei de către Adunarea Generală a ONU şi ratificarea 1. Transformarea școlilor speciale în centre de ulterioară a acesteia de către 193 de ţări impun resurse are loc în multe țări din Europa și constituie o cerinţă pentru schimbări radicale la abordările un exemplu de bună practică. Majoritatea țărilor tradiţionale în privința dispoziţiilor făcute pen- se află în etape diferite: unele dintre acestea sunt tru copiii cu dizabilităţi. Convenţia conţine o se- într-o etapă initială de implementare (spre exem- rie de articole ce impun guvernele să efectueze plu, Cipru, Olanda, Germania, Grecia, Portugalia o analiză sistematică a legislațiilor, politicilor şi și Republica Cehă), în timp ce altele au dezvoltat a practicilor proprii în materie, în scopul de a deja o rețea de centre de resurse în țările lor (spre evalua măsura în care acestea respectă în prezent exemplu, Austria, Norvegia, Danemarca, Suedia și obligaţiile pe care le impun cu privire la copiii cu Finlanda). În general, aceste centre urmăresc atin- dizabilități. gerea următoarelor obiective: De asemenea, în acelaşi context, o serie de eveni- – Oferirea de cursuri de formare continuă a ca- mente-cheie în ceea ce priveşte educaţia incluzivă drelor didactice și altor profesioniști. sunt, cele din 11 – 14 iulie 2010, atunci când – Elaborarea și diseminarea de materiale și meto- Consiliul pentru Copii Excepţionali (CEC) a fost de de lucru moderne. încântat să co-gazduiască Conferința “Riga 2010: – Oferirea de sprijin școlilor incluzive și părinților Îmbrăţişând abordări incluzive pentru Copiii şi Tin- copiilor cu dizabilități. erii cu Cerinţe Educative Speciale”.9 Participanţii au – Oferirea de sprijin individualizat elevilor, pe lucrat împreună pentru a explora oportunităţile de termen scurt. a alinia punerea în practică a învățământului special – Sprijinirea accesului tinerilor cu dizabilități pe incluziv cu prevederile din Convenţia Naţiunilor piața muncii. Unite privind Drepturile Copilului, Convenţia În țările în care sistemul de educație specială este bine dezvoltat, școlile speciale se implică activ înCo ntex t u l I nt e r n ați o n a l sunt declarați ca fiind eligibili pentru învăţământul 7 Ainscow M. Haile-Giorgis M. The Education of Children with procesul incluziunii, colaborarea dintre școlile deÎn unele ţări, integrarea în mare măsură încă special trebuie să fie plasați într-o şcoală specială. Special Needs: Barriers and Opportunities in Central and masă și cele speciale fiind un element cheie în asigu- În Olanda, este raportat că circa 4 la suta din toți Eastern Europereprezintă o aspiraţie. În Germania, de exemplu, 8 http://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY rarea succesului incluziunii. Pe de o parte, educațiaîn timp ce unele iniţiative pilot bazate pe idea de cu vârstele cuprinse între 4 și 18 ani frecventează la &mtdsg_no=IV-11&chapter=4&lang=en incluzivă poate fi privită ca o amenințare la adresaintegrare sunt în curs de desfăşurare, elevii care zi şcolile speciale, deşi proporţia exactă variază cu 9 http://www.cec.sped.org/Content/NavigationMenu/Professional școlilor speciale. În unele țări, incluziunea este difi- Development/RIGA2010Conference/ COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 28 29 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 15. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CERINŢEEDUCATIVE SPECIALE: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVEcil de realizat, deoarece școlile de masă obișnuiesc, În Belgia (Comunitatea Flamandă) s-a emis, în locale, calitatea și nivelul serviciilor sunt varia- I n c l u z i u n e a ş co l a ră a co p i i l o rmai mult sau mai puțin, să delege școlilor speciale anul 2002, o nouă lege cu privire la șansele egale bile. c u d i z a b i l i t ăţ i î n M o l d ova :responsabilitățile pentru anumite probleme. Pe de în educație. Această lege promovează drepturi- – Mărimea clasei. În unele țări (spre exemplu, co m. Pe resecina, rl. Orheialtă parte, unele cadre didactice din școlile speciale le părinților și ale copiilor de a alege tipul școlii Franța) se consideră că numărul crescut al ele- ( c i c l u l p r i m a r ş i l i ce a l )și alți specialiști consideră că sunt unicii experți în și descrie condițiile în care școala poate să refuze vilor din clasă este un factor negativ în proce-problematica elevilor cu dizabilități, fiind singurii înscrierea unui elev cu dizabilități. Orientarea ele- sul incluziunii. Cadrele didactice din aceste țăriîn măsură să satisfacă nevoile educaționale ale ace- vului către un anumit tip de instituție (de tip inclu- consideră că este foarte dificil să includă elevistora. ziv sau special) pornește de la descrierea formelor cu dizabilități, deoarece au foarte multe sarcini de sprijin existente în școală, consultarea părinților didactice.2. Un alt exemplu de bună practică în educația și a serviciilor de consiliere școlară.incluzivă îl reprezintă Planurile Educaționale In- Procesul educației incluzive este în continuădividualizate care au un rol major în precizarea 4. Învățarea prin cooperare contribuie la dezvolta- evoluție, fiind rezultatul eforturilor conjugate aletipurilor de adaptări care sunt necesare în mediul rea elevilor cu dizabilități atât din punct de vedere reprezentanților comunității internaționale, alede învățare și în evaluarea progresului elevilor cu cognitiv, cât și socioafectiv și facilitează procesul instituțiilor naționale și ale factorilor de deciziedizabilități. învățării. Însă, în egală măsură, incluziunea ridică o locali. Deciziile și acțiunile întreprinse de aceștiPeters (2003) trece în revistă datele din rapor- serie de dificultăți sau provocări cărora trebuie să le factori au rolul de a promova și facilita prezența,tul OECD (1994), The Integration of Disabled facă față statele implicate în acest proces. participarea și învățarea în context incluziv a tu-Children into Mainstream Education: Ambitions, Potrivit raportului Agenției Europene pen- turor elevilor. De asemenea, demersurile acestora Organizaţia:Theories and Practices, în care au fost analizate tru Dezvoltare în Educarea Nevoilor Speciale, urmăresc în egală măsură identificarea și înlăturarea barierelor din calea incluziunii. Asociaţia de sprijin a copiilor cu handicap fizicsuccesele și dificultățile întâmpinate în integrarea dificultățile identificate se referă la: din satul Peresecina, raionul Orhei (ASCHF),copiilor cu dizabilități din 23 de țări membre ale a cărei scop este crearea condiţiilor pentru trata- – Educația incluzivă la nivel secundar. Multe țări Esența Educației Incluzive în Austria:OECD. rea, reabilitarea, educarea şi integrarea copiilor cu raportează „probleme serioase” la acest nivel,Conform datelor prezentate în acest raport, există În Austria, politica privind dizabilitatea, astăzi se dizabilităţi şi a celor din familiile defavorizate de la comparativ cu învăþământul primar, ca urma-mai multe forme de plasare a copiilor cu dizabilități, axează pe identificarea şi eliminarea obstacolelor sat, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în re a formării insuficiente a cadrelor didactice,de la plasarea în școli speciale (segregare), până la în calea participării depline şi egalităţii în soci- conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor atitudinilor cadrelor didactice, care nu suntincluderea în clase din școlile de masă, cu oferirea etate, prevenirea şi combaterea discriminării şi Unite cu privire la drepturile familiei şi a copilului. întotdeauna pozitive, adâncirii diferențelorde sprijin individualizat. Odată identificată forma promovarea egalităţii între sexe. În Austria, acce- în învățare dintre elevii cu dizabilități și cei Organizaţia activează din 2002 şi este primulde sprijin, în majoritatea țărilor se elaborează Pla- sul gratuit la educaţie pentru întreaga populaţie fără dizabilități, nivelului academic ridicat și ONG, creat în raionul Orhei, care a militat pentrunuri Educaționale Individualizate (PEI). Aceste constituie un principiu de bază, educaţia fiind a modalităților de organizare a procesului di- incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităti, dar şiplanuri au ca punct de pornire evaluarea nevoilor finanţată prin intermediul taxelor. Educaţia în- dactic. printre primele din republică.și identificarea abilităților/capacităților copiilor cepe în instituţiile preşcolare (până la 6 ani) şi – Rolul părinților. Familiile copiilor cu dizabilități o mare parte a copiilor din Austria frecventeazăpentru a le oferi ulterior acestora forme adecvate Localitatea: severe preferă, uneori, școlile speciale celor de aceste instituții, deoarece majoritatea părinţilorde sprijin. Dintre practicile pedagogice cu eficiență tip incluziv. (aproximativ 85%) își au locul de muncă în afara comuna Peresecina, raionul Orheicrescută în includerea copiilor sunt menționate – Aspecte financiare. Multe țări menționează as- casei. În 3 regiuni austriece educaţia preşcolarăînvățarea prin cooperare, peer tutoring, și învățareaîn grupuri heterogene. pectele financiare ca fiind o barieră majoră în ca- este finanţată prin taxe, însă în toate celelalte, Buna practică lea educației incluzive. În țările în care sistemul părinţii trebuie să plătească o taxă lunară. Există Realizarea incluziunii tuturor copiilor cu dizabili-3. Cele mai multe țări raportează atitudini pozitive educațional este de tip segregat, școlile speciale o perioadă orientativă pentru educaţia preşcolară tăţi dintr-o localitate rurală în şcoala de masă (ci-ale părinților copiilor cu dizabilități față de educația și cadrele didactice se pot simți amenințate de de 1-5 ani, însă lipsește la moment un curriculum clul primar şi liceal) şi pregătirea incluziunii acesteiincluzivă și presiunile pe care aceștia le exercită în procesul incluziunii, exprimând adeseori teme- național. Sarcina învățământului preşcolar constă categorii de copii în grădiniţa din localitate.scopul includerii cât mai multor copii. În țările în ri cu privire la posibilitatea de a-și pierde locu- în aceea că educaţia trebuie să fie plăcută, sigură şicare există un sistem educațional segregat părinții rile de muncă. bogată în procesul de învăţare pentru toţi copiii. Contextexercită presiuni în favoarea incluziunii (Belgia, – Legislație. Deși au fost emise acte legislative, Copiii fiind văzuți ca personae active şi compe-Franța, Olanda, Germania și Elveția). acestea sunt insuficiente. În 2004, situaţia copiilor cu dizabilităţi din s. Pere- tente. Majoritatea copiilor cu dizabilități cresc în secina era ca în toată republica: copiii cu dizabilităţiPărinții au atitudini pozitive și în țările în care – Descentralizare. Deși alocarea resurselor și lu- sânul familiei şi o mare parte din ei frecventează fizice severe şi de intelect nu frecventau şcoala. Ma-includerea constituie o practică uzuală (Cipru, area deciziilor la nivel local sporește flexibilita- grădiniţele “obișnuite” din mediul imediat apro- joritatea lor stăteau acasă, unii dintre ei beneficiindGrecia, Spania, Portugalia, Norvegia și Suedia). tea și mai buna adaptare a serviciilor la nevoile piat caselor lor. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 30 31 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 16. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CERINŢEEDUCATIVE SPECIALE: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVEde instruire la domiciliu, iar câţiva copii au fost pla- Un an mai târziu, organizaţia face un salt calitativ unii, au devenit mai sociabili, mai independenţi,saţi în şcoli-internat de tip închis, pentru a putea deosebit în realizarea incluziunii, obţinând accep- se observă un salt în dezvoltarea lor.beneficia acolo de instruire. Alţi copii cu CES frec- tul tuturor partenerilor (administraţia şcolii, pro- 2. Trei copii cu retard mintal mediu au fost dezin-ventau sporadic şcoala, însă, deşi erau consideraţi fesori, părinţii elevilor şi a colectivelor claselor) ca stituţionalizaţi şi integraţi în familie şi în şcoală.elevi, nu exista o integrare a lor. Cea mai gravă si- toţi copiii cu dizabilităţi, inclusiv cei cu dizabilităţi 3. Întreg colectivul pedagogic al Şcolii primaretuaţie era a acelor copii cu dizabilităţi din localitate severe, să fie repartizaţi în clase obişnuite, conform Peresecina (13 învăţători) şi un grup de profe-care, ajunşi la vârsta şcolarizării, fuseseră apreciaţi vârstei fiziologice. sori din cadrul Liceului „Al. Donici”, care au înca fiind „neinstruibili”, deoarece nu aveau abilităţi clase copii cu CES, au pregătirea necesară şi ex- În paralel, este deschisă a doua clasă incluzivă, înprimare de autoservire şi comunicare, de instruire perienţa instruirii acestor copii, în baza Planul cadrul Şcolii primare, iar ambele clase încep săpedagogică. Părinţii tuturor acestor copii nici nu-şi Educaţional Individualizat (PEI). funcţioneze ca şi săli polivalente.imaginau că ar putea să-i trimită la şcoala din satul 4. Copiii din Peresecina cunosc necesităţile cole-natal. Această experienţă este unică în raionul Orhei, gilor lor cu dizabilităţi şi sunt gata să le ajute să fiind realizată după cele mai evoluate modele eu- devină membri cu drepturi depline ai comuni-În ce constă această bună practică? ropene de incluziune şcolară a copiilor cu dizabi- tăţii. Obiectivul ASCHF - de a realiza integrarea domiciliul copilului. Este primul pas spre inclu- lităţi, valoarea ei fiind şi mai mare datorită ariei deObiectivul ASCHF - de a realiza integrarea socia- socială a copiilor cu dizabilităţi - nu putea fi atins ziune, faptul că copilul a fost adus în şcoală. implementare – o localitate rurală.lă a copiilor cu dizabilităţi - nu putea fi atins fără fără integrarea şcolară a acestor copii. Incluziu- 2. Adaptările arhitecturale şi curriculare. Înintegrarea şcolară a acestor copii. Incluziunea în Incluziunea şcolară nea în mediul şcolar era importantă pentru a le calitate de suport pentru incluziune, au fostmediul şcolar era importantă pentru a le putea ofe- Incluziunea şcolară este o practică prin interme- putea oferi sentimentul că sunt egali cu ceilalţi efectuate adaptări arhitecturale şi curricula-ri sentimentul că sunt egali cu ceilalţi copii şi pen- diul căreia fiecare copil cu cerinţe educaţionale copii şi pentru a rezolva problema stigmatizării re, extrem de necesare. Numai după ce au fosttru a rezolva problema stigmatizării şi tratamentul speciale (CES) poate să frecventeze zilnic şcoala şi tratamentul discriminatoriu faţă de ei. efectuate aceste adaptări, copilul cu dizabilităţidiscriminatoriu faţă de ei. De aceea, începând cu din localitatea în care trăieşte. Spre deosebire de 5. Comunitatea a câştigat prin faptul că un grup va fi adus în şcoală. La Peresecina, adaptările2002, ASCHF începe, pas cu pas, să acţioneze în integrare, care constă în plasarea copilului într-un defavorizat de copii a fost integrat social. S-a arhitecturale (reparaţie în clasele incluzive, cre-direcţia realizării incluziunii şcolare, reuşind, după colectiv de elevi, incluziunea şcolară presupune produs, de asemenea, o schimbare de mentali- area căilor de acces, WC adaptat) au fost posi-mai mulţi ani, realizarea unei performanţe deose- şi pregătirea colectivului clasei, profesorilor, copi- tate şi de atitudine din partea comunităţii faţă bile datorită sprijinului financiar solicitat, prin lului cu CES şi a şcolii în general pentru procesulbite în contextul Republicii Moldova - toţi copiii de copii cu dizabilităţi, de la tratarea cu milă la intermediul proiectelor, mai multor organizaţii: de incluziune. De asemenea, presupune adaptăricu dizabilităţi, inclusiv cei cu dizabilităţi severe, din curriculare şi arhitecturale. Astfel, şcoala incluzi- acceptarea lor ca membri egali ai comunităii. SOIR Suedia, Centrului de zi „Speranţa” dinlocalitatea Peresecina şi alte 3 sate apropiate merg vă este o şcoală deschisă, prietenoasă, flexibilă, Astăzi, satul Peresecina poate fi numit un sat in- Chişinău, Alianţei ONG-urilor active în do-la şcoală! adaptată la nevoile speciale şi cerinţele educative cluziv, în care oamenii au asimilat ideea că orice meniul protecţiei sociale a copilului şi familiei, ale tuturor elevilor. copil cu dizabilităţi din satul lor trebuie să mear- Biroului tehnic al Germaniei (GTZ). AdaptăriÎn 2002-2003, ASCHF face un prim pas spre in-cluziunea şcolară, îngrijindu-se ca toţi copiii cu Principiile de bază ale incluziunii în educaţie gă, în mod obişnuit, la şcoala din localitate. curriculare au fost efectuate de cadrele didacti-dizabilităţi din aria sa de activitate să fie asiguraţi sunt: ce care urmau să aibă în clase copii cu dizabili- 6. Administraţia publică locală din raionul Or-cu instruire la domiciliu. În paralel, copiii au fost – valorizarea egală a tuturor elevilor şi a perso- tăţi şi care, împreună, au căutat metodele opti- hei (nivelul I şi II) dispun de un model localincluşi în programul de recuperare multifuncţiona- nalului (egalitatea de şanse); me de implicare a copilului cu CES în procesul de incluziune şcolară a copiilor cu dizabilităţi,lă şi integrarea socială, realizat de Centrul de zi de – recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în instructiv. realizat într-o localitate rurală.la Peresecina, deschis între timp ca un proiect-pilot propria localitate; 3. A fost instituită funcţia de cadru didactic deal Asociaţiei. – cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă sprijin. Cadrele didactice de sprijin sunt indis- între şcoală şi comunitate; „Dincolo de cifre, cel mai bun rezultat al incluziu- nii şcolare este faptul că fiecare dintre cei 19 copii pensabile procesului de incluziune şcolară, aces-În 2003-2004, primul copil la cărucior din Perese- – recunoaşterea faptului că incluziunea în edu- nu mai stă acasă. Ei fac parte din societate, se im- tora revenindu-le rolul de a-i ajută pe copiii cucina începe să frecventeze zilnic şcoala, fiind inclus caţie este un aspect al incluziunii în societate. plică în diferite activităţi în măsura posibilităţilor CES în procesul de instruire. ASCHF a obţinutîn clasa a V-a. În următorul an de studiu, al doilea lor şi nu se mai simt diferiţi de ceilalţi copii din salarizarea lor de la Consiliul raional Orhei.copil este integrat în şcoală, iar în 2007, organiza- Ce s-a obţinut datorită acestei practici? sat”. (Ana Cucuruzeanu, manager ASCHF) 4. ASCHF consideră importantă existenţa sălilorţia reuşeşte să obţină deschiderea, în cadrul Liceu-lui „Al. Donici” din Peresecina, a primei clase in- 1. Toţi copiii cu dizabilităţi fizice şi de intelect, polivalente în şcolile incluzive, (un alt tip de Cum a fost realizată această practică?cluzive. În această clasă, erau instruiţi toţi copiii cu 19 la număr, din satele Peresecina, Pocşeşti, Tele- suport în realizarea incluziunii şcolare) unde co- şeu şi Sămănanca din raionaul Orhei frecventează 1. Instruirea la domiciliu. În etapa de pregătire piii cu CES se pot odihni, datorită faptului că eicerinţe educaţionale speciale (CES) din Pereseci- şcoala din satul natal, în clase obişnuite, conform a incluziunii şcolare, copiii cu dizabilităţi au be- au un regim special demuncă şi odihnă, îşi potna şi din alte trei sate din împreujurimi – Pocşeşti, vârstei lor fiziologice. Dintre aceşti copii, 8 sunt neficiat de instruire la domiciliu, însă orele de pregăti şi temele mai dificile, cu ajutorul cadru-Teleşeu şi Sămănanca. Instruirea se realiza în baza cu dizabilităţi severe. Copii, beneficiari ai incluzi- pregătire a copilului aveau loc la şcoală, nu la lui didactic de sprijin. La Presecina, cele 2 săliunui program curricular adaptat individual. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 32 33 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 17. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ PENTRU COPIII CU CERINŢEEDUCATIVE SPECIALE: TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE polivalente dispun echipament sportiv, o cana- 4. Într-o clasă obişnuită poate fi integrat nu mai Cheia succesului pea pentru odihna copiilor, o mini-bibliotecă cu mult de unu-doi copii cu CES. Astfel, profeso- 1. Nu ezitaţi să cereţi implicarea APL în rezol- material informativ pentru profesori şi au fost rul poate să le ofere mai multă atenţie. Cadrul varea problemelor care apar pe parcursul deschise prin acordul Primăriei Peresecina. didactic de sprijin va verifica pregătirea copilu- realizării incluziunii şcolare. Copiii cu CES5. Parteneriatele sociale sunt esenţiale pentru lui înainte de lecţii şi, la finele lecţiei, cât a înţe- sunt locuitori egali ai comunităţii, de aceea ba- realizarea unui astfel de proiect. Parteneriatele les din materialul predat. teţi insistent la uşa autorităţilor, insistaţi. De stabilite de ASCHF: 5. Cereţi dreptul copilului cu CES de a fi instruit obicei, refuzurile sunt provizorii şi poate indica • Primăria Peresecina (APL) a oferit spaţiu în instituţia de învăţământ cea mai apropiată de faptul că funcţionarul abordat nu a înţeles pro- pentru cele două clase incluzive, deschise în locul lui de trai şi insistaţi până îl obţineţi. blema. Este nevoie să căutaţi o altă cale, un alt cadrul liceului şi şcolii primare din localita- mod de a vă apropia cu aceeaşi solicitare. te. Pentru reparaţii şi amenajarea lor, au fost Studiu de caz 2. Fără o relaţie bună între organizaţia care imple- atrase fonduri de la organizaţii naţionale şi Elena, Primul copil care a beneficiat de incluzi- mentează proiectul de incluziune şcolară, şcoală internaţionale care finanţează proeicte adre- copii, prin propria instruire despre specificul aces- unea şcolară a fost Elena C., o fetiţă cu dificienţe şi Comisia psihopedagogică e dificil să porneşti sate copiilor cu dizabilităţi. tor copii şi oferindu-le supraveghere în timpul lec- locomotorii, dar cu intelectul păstrat. Fiind dia- la drum. • Direcţia asistenţă socială şi protecţia a fa- ţiilor şi după program. gnosticată cu osteogeneză imperfectă congenitală, miliei Orhei le-a oferit baza de date privind ea a suferit peste 40 de fracturi şi a suportat şapte „Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi Resursele logistice. Pentru ca un copil cu CES poate fi realizată în orice instituţie de învă- situaţia tuturor copiilor cu dizabilităţi; să se simtă integrat, este necesară realizarea adap- transplanturi. Avidă de a studia, a învăţat primele patru clase la domiciliu, mergând la şcoală doar la ţământ general, fără mari cheltuieli”, afirmă • Liceul „”A. Donici” din localitate a oferit tărilor arhitecturale în şcoală: crearea pantelor de manifesătrile de sărbători. În clasa a V-a, Elena a Ana Cucuruzeanu, managerul ASCHF din Pe- sălile de clasă pentru copii cu CES, a ac- acces, readaptarea, după caz, a sălilor de clasă, WC- mers la şcoală, în clasa sa. Colegii săi de clasă fuse- resecina. ceptat efectuarea adaptărilor curriculare şi urilor şi scărilor etc. Pentru a micşora cheltuielile arhitecturale, a fost deschis către instruiri financiare, clasele cu practici incluzive pot fi plasa- se deja pregătiţi pentru a o accepta, iar profesorii Asociaţia de sprijin a copiilor cu handicap fizic privind lucrul cu copiii cu CES; te la parter. – pentru a o instrui în baza de PEI. Noua elevă nu str. Ştefan cel Mare 112 • Consiliul Raional Orhei a acordat două sa- a simţit nici un fel de discriminare, din contra. Ţi- s. Peresecina, r-nul Orhei Resurse informaţionale. Implementarea cu suc- larii pentru cadrele didactice de sprijin; nând cont de nevoile Elenei, administraţia şcolii Tel/Fax: (+373 235) 42335 ces a unui astfel de proiect necesită o informare e-mail: causaa2007@yahoo.com • Direcţia Raională de Învăţământ, ….. a decis repartizarea unui auditoriu pentru clasa a complexă în domeniu. ASCHF din Peresecina V-a la primul etaj., facilitându-i accesul în şcoală. • Centrul de Sănătate din Peresecina a con- poate să ofere ajutor informaţional în baza experi- Succesul incluziunii ei s-a datorat în mare măsură Co ncl u zi i tribuit la stabilirea gradului de invaliditate a enţei de 6 ani. şi faptului că deriginta ei era psihologul şcolii, care Măsura în care educatorii profesionişti, familiile, şi copiilor, precum şi la transferarea acestora Lecţii învăţate a sustinut de la bun început incluziunea şcolară. liderii comunităţii vor intra într-o discuţie cu pri- de la instruirea la domiciliu la cea în cadrul Clasa în care învăţa Elena este fruntaşă, astfel că vire la modul de îmbunătăţire a educaţiei pentru şcolii. 1. Este foarte importantă incluziunea copiilor cu nou-venita a trebuit să facă faţă ca să nu rămână toţi copiii deopotrivă, deține promisiunea pentru6. Cadrele didactice au fost pregătite în cadrul dizabilităţi în clase obişnuite, conform vârstei în urma celorlalţi. Pe parcursul a cinci ani de sti- a diverselor seminare tematice, de asemenea au fiziologice, ncidecum în funcţie de nivelul de transformarea şcolilor din lume, dintr-un sistem dii, Elena a reuşit să se „înscrie” în lista de lideri de învățământ al sec. XX dominat de o perspectivă vizitat România şi Lituania, unde a avut loc un dezvoltare a intelectului. Rolul prioritar al şcolii ai clasei, învaţă bine, scrie poezii. Relaţia dintre ea transfer important de experienţă. Potrivit speci- în cazul copilului cu dizabilităţi este de a-i soci- culturală îngustă, prin una care reflectă și valorează şi colegi este una foarte bună. Absolvind cu note multiculturalismul şi diversitatea. aliştilor ASCHF, profesorii şi cadrele didactice aliza, de a-i ajuta să-şi dezvolte abilităţile şi de- bune treapta gimnazială, acum este elevă în clasa de sprijin nu întotdeauna au nevoie de instruiri prinderile de viaţă. a X-a de liceu. de lungă durată. Seminarele, vizitele de studiu, 2. Nu vă aşteptaţi să obţineţi rezultate mari într- schimbul de experienţă cu alţi profesori sunt su- un timp scurt. Există „perioade de stagnare”, ficiente. Fiecare copil care are o dizabilitate este care pot dura şi un an, când rezultatele dorite Cine poate iniţia şi implementa un astfel de proiect social? Puteţi face diferența diferit în felul său. Experienţa apare odată cu nu apar. Ulterior, acestea pot să explodeze peste Un proiect de incluziune şcolară a copiilor cu prin implicare activă! adaptarea la necesităţile fiecărui copil cu CES. aşteptările noastre. Este nevoie de răbdare pen- nevoi speciale într-o instituţie de învăţământ ge- tru a obţine succese în incluziunea şcolară a co- neral poate fi iniţiat de un ONG, de un grup deResurse necesare piilor cu CES. părinţi activi sau de un singur părinte care esteResursele umane sunt cele mai importante pen- 3. Cadrul didactic de sprijin nu este persoana to- preocupat de viitorul copilului său, cu CES. Detru a realiza cu succes incluziunea şcolară a copiilor talmente responsabilă pentru copilul cu CES. asemenea, orice persoană care doreşte să facă Sarcina lui este să menţină legătura între clasă- ceva pentru copiii cu dizabilităţi din localitatea sacu CES. Profesorii, cadrele didactice de sprijin, pă- sau de administraţia publică locală.rinţii pot contribui foarte mult la instruirea acestor copil, şcoală-copil, elev-profesor. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 34 35 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 18. ке этой работой занимаются педагоги коррек- формировании ориентационного поля через ционных учреждений и она проходит в целом, структурные подразделения для оказания по- довольно стихийно. Каждое учреждение имеет мощи нашим детям в принятии решения в слож- программы помощи и поддержки ребенка, ро- Rubrica дителей, педагогов. И, думается, что наша науч- ных ситуациях жизненного выбора.VI opinia specialiştilor но- практическая конференция положит началу процесса развития Системы сопровождения из стихийного в плановый с успешной реализаци- Сопровождение- это не только помощь, подде- ржка или обеспечение. Это сложный процесс взаимодействия сопровождающего и сопро- вождаемого, результатом которого является и ей не только на школьном, и на городском и на действие, ведущее к прогрессу в развитии со- республиканских уровнях. провождаемого, Носителем проблемы развития Антонюк Л.И. руководитель высшей и отторжение детей из семьи, что приводит «к Создавая систему сопровождения, мы вливаем- ребенка в каждом конкретном случае выступает категории, директор МОУС(К)ОШ-И для социальному сиротству», росту беспризорнос- ся в научно- педагогическое движение, смыслом и сам ребенок, и его родители, и педагоги, и бли- детей с нарушением интеллекта, г. Тирасполь ти и безнадзорности. которого является защита права личности на жайшее окружение ребенка. образовании и развитии. И действительно так. Этот процесс, да и процессы десоциализации Ребенок Педагоги Реальное (а не имитационное) сопровождениеО С Н О В Ы П С И ХО Л О ГО – (социальные, религидные, крименногенные снижает конфликтность в образовательномП Е Д А ГО Г И Ч Е С К О ГО общ-ности), разрушение унифицированной процессе, уменьшает отсев учащихся, возвра-К О Н С УЛ ЬТ И Р О В А Н И Я И школы, дифференциация учебных заведений- щает в систему образования, помогает решить СпециалистСО П Р О В О Ж Д Е Н И Е РА З В И Т И Я все это формирует особую ситуацию развития сопровождения сложные социальные проблемы. ПримерыРЕБЕНКА С НАРУШЕНИЕМ личности ребенка. Ее познание говорит о не- подтверждающие значимость этой службы:И Н Т Е Л Л Е К ТА обходимости создания новых моделей, обеспе- медицинское обследование ребенка в стацио- чивающих разработку и внедрение в практикуЭкологические, экономические, демографичес- наре; решение городской МПК- обучение на Родители Ближайшее окружение процесса образования различных форм и под-кие и иные негативные социальные факторы дому; решение инспекции по делам н/летних ходов, а также индивидуализацию, обучения,последних лет привели к значительным измене- о лишении родительских прав и определение В нашу школьную службу сопровождения( пси- учитывающего:ниям физического, психического и социального в интернат и т.д. Внутренняя школьная служба холого-медикопедагогическая комиссия илисостояния здоровья детей. 1. готовность к обучению; востребована, эффективна, а если это будет на консилиум) входят психолог, дефектолог, лого- 2. индивидуально-психологические особеннос- уровне городском, республиканском и если это пед, социальные педагоги и мед.служба)Практика убеждает нас в том, что в современ- ти; будет регламентироваться нормативно-право-ной школе многочисленные проблемы детей 3. состояние здоровья: вой базой, то и результат будет положительным. Главная задача:резко обостряются. При этом качественно и Второй важный момент- это то, что специаль- 4. социальное состояние индивидуума – защита прав интересов ребенка;количественно изменяются категории детей, ные педагоги( дефектологи, логопеды), медики,объединенные понятием «дети с проблемами в В связи с этим, повышается значимость пси- – массовая диагностика по проблемам разви- психологи, социологи и другие специалистыразвитии, «дети с ограниченными возможнос- холого-педагогических и медико-социальных тия этих служб не могут успешно работать, опира-тями здоровья». Помимо количественного уве- служб, оказывающих помощь детям с проблема- ясь лишь на полученные ранее знания, умения, – выявление групп детей, требующих внима-личения, нарушения в развитии все чаще изме- ми в развитии, поведении и сопровождающих опыт. Потребность в получении новой инфор- ния специалистов;няют поведение, деформируя личность ребенка. их обучение и воспитание. мации, ее осмыслении, осознании меняющихся – консультирование по возможным путям ре-Работая в школе-интернате для детей с наруше- Служба сопровождения определяется как осо- реалий жизни является важнейшей составляю- шения всех участников образовательногонием интеллекта, анализируя ситуацию жиз- бый вид помощи ребенку в обеспечении эффек- щей компетентности таких специалистов. Та- процесса—учащихся, учителей, родителей;ненных условий детей, прихожу к выводу, что тивного развития в условиях образовательного кие дисциплины как психолого-педагогическая – групповые занятия, семинары и тренинги содной из самых главных тенденций, откладыва- процесса. Сама идея сопровождения неразрыв- диагностика и коррекция, психологическое учителями и учениками по изменению сте-ющей отпечаток на проблемы социализации де- но связана с ключевой идеей модернизации сов- консультирование, организация специальной реотипов поведения, коммуникативным на-тства, являются изменения, характеризующие ременной системы образования. Должны быть психологической помощи окажут практичес- выкам. Опыт работы специалистов и педа-развитие современных семейных отношений, созданы условия для развития и самореализа- кую действенную помощь не только специалис- гогов школы позволяет вычленить основныеглавной особенностью которых является ос- ции любого ребенка, при этом полноценное там служб, но и педагогам, работающим с ано- направления деятельности. Это оказание по-лабление духовных связей между родителями и развитии личности должно стать гарантом со- мальными детьми. мощи в решении проблем:детьми. В обществе происходит дифференциа- циализации и благополучия. Я не ошибусь, если – выбора образовательного маршрута; Сопровождение в нашем педагогическом кол-ция жизнедеятельности, кризисное отношение скажу, что в настоящее время у нас в республи- – преодоление затруднений в учебе; лективе практикуется как помощь ребенку в COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 36 37 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 19. RUBRICAOPINIA SPECIALIŞTILOR Этапы сопровождения Уровни сопровождения первичную информацию, уточняет и дополняет «Дневник» служит также целям преемствен- 1-в классе П-вые класса Ш-вые школы ее в дальнейшем. При необходимости обраща- ности, так как сопровождает ребенка с момента1. Диагностика проблемы ется к специалистам и администрации. Отвеча- поступления в учреждение до окончания срока Классный Специальный ет за современность, точность и полноту вноси- пребывания в нем, создает предпосылки для не-2. Анализ проблемы Руководит педагог мых сведений. прерывности коррекционной работы при пере- Учитель Психолог. Специалисты МПК Контроль за ведением дневника осуществляет ходе ребенка»из рук в руки», позволяет видеть3. Разработка плана логопед или городского целостную и всестороннюю картину усилий один из старших администраторов УВК. Кро- коррекционного всех педагогов и специалистов. центра ме того, он оказывает необходимое содействие классному руководителю в сборе данных и кон- При этом можно также не тратить усилий там,4. Коррекция проблемы тактов со специалистами. где работа с ребенком не требует специального Методсовет или Педсовет или ГМПК Педагоги и воспитатели могут вносить инфор- вмешательства.5. Оценка результатов Педсовет консилиум мацию самостоятельно в разделы:» Запись пе- «Дневник» также служит инструментом ока- дагогических наблюдений», «Сведения о рабо- зания необходимой организационно-методи-– личностных проблем развития ребенка; Результативность работы была бы эффективней, те с родителями». ческой и управленческой помощи педагогам и– формирования здорового образа жизни если бы во-первых учителя массовых школ про- Специалисты могут вносить информацию са- воспитателям в повышении профессионально- являли интерес к интегрированному обучению мостоятельно в разделы»Запись педагогичес- го уровня. Эта помощь может носить характерКаждое из этих направлений требует разработ- индивидуальной и групповой работы в виде се- детей с ограниченными возможностями; во- ких наблюдений», Сведения о работе с родите-ки как с точки зрения анализа проблемы, так и минаров, тренингов, конференций и т.п. по те- вторых, необходимо медико-психологическое и лями» и «Рекомендации»програмно-методического обеспечения и ком- мам, которые выявляются в процессе работы с психолого- педагогическое просвещение всегоплексного подхода специалистов службы. И в «Дневником». населения; в третьих, необходимо проведение Содержание «Д Н Е В Н И К А «первую очередь специалисты рассматривают специального обучения родителей и педаго- Необходимость обращения к специалистам (ме-состояние здоровья ребенка как исходную по- 1. Сведения социального характера гического персонала обычных школ, направ- дикам, психологам, врачам), не в момент, когдазицию в решении всех остальных проблем раз- 2. Медицинские данные ленного на изменение у всех участников УВП требуется экстренная помощь, а в плановом по-вития: 3. Психолого-педагогическая информация рядке для заполнения «Дневника»…, служит массовых школ отрицательных социальных ус-– созданий условий для адекватного выбора 4. Запись педагогических наблюдений мощным профилактическим средством, предуп- тановок и стереотипов по отношению к детям с ребенком и родителями образовательного 5. Рекомендации реждающим многие поведенческие проблемы, и проблемами в развитии. маршрута на всех этапах образовательного 6. Сведения о работе с родителями повышает комфортность школьной среды. процесса (поступление в 1 класс; переход из ПРИЛОЖЕНИЕ РЕКОМЕНДАЦИИ К 7. Характеристики. 4 в 5 класс; и из 8 в 9 класс) 8. Рекрмекндательное письмо Использованная литература: «ДНЕВНИКУ ИНДИВИДУАЛЬНОГО– оказание помощи родителям и ребенку в вы- СОПРОВОЖДЕНИЯ» 9. Методические рекомендации по ведению днев- 1. Летунова В.Е. Психолого-педагогическое и медико- никa. социальное сопровождение развития ребенка. СП б., 2011 г. боре образовательного маршрута, опираясь на индивидуальные особенности и состоя- «Дневник индивидуального сопровождения 2. Чепурных Е.Е. Социальная защита детства в сфере Каждый раздел дневника имеет четкие, доступ- учащегося» образования. Ярославль, 2009 г. ние здоровья ребенка; ные, научные рекомендации по заполнению и– изменение образовательного маршрута в содержанию. 3. Шипицина Л.М. Психолого-педагогическое сопровож- «Дневник индивидуального сопровождения» дение при интегрированном обучении детей с проблема- процессе сопровождения развития ребенка является внутренним документом образова- Как видно из перечня содержания дневника в ми в развитии. Москва, 1998 г. в связи с возникшими проблемами, трудно- тельного учреждения и предназначен только для нем организационно сведены в единый доку- стями, состоянием здоровья; служебного пользования.»Дневник ……..» это мент как традиционные для вспомогательных– помощь ребенку, изменившему образова- элемент информационного обеспечения инди- школ документы по изучению детей/ такие как: тельный маршрут, при адаптации в новых видуального подхода в обучении и воспитании акт обследования жилищных условий, харак- условиях. Это только одно 1-е направление. учащегося. Он служит для фиксации и предва- теристики, дневник наблюдения), так и новые Выбор образовательного маршрута. Осталь- рительного анализа сведений, необходимых для документы, которые позволяют более успешно ные направления имеют подобную свою целенаправленной и эффективной помощи вос- использовать информацию о ребенке в целях программу. питаннику в его учебной деятельности и соци- эффективной помощи ему. альной адаптации.Отработаны основные этапы и уровни сопро- Ответственным за ведение дневника являетсявождения детей (см. таблицу). классный руководитель. Он вносит в дневник COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 38 39 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 20. RUBRICAOPINIA SPECIALIŞTILOR ности в движении. Получаемое удовольствие гащения естественнонаучных знаний, и для ли представление о различии между ними. Палазник С.В., директор, от движения способствует жизнерадостности развития тех или иных психических качеств Мальчикам не помешает представление о благотворительный фонд “Ярослав”, ребенка, хорошему расположению духа. Следу- и свойств (наблюдательности, памяти, внима- куклах и наоборот, девочкам - о машинках. А г. Дубоссары ет заметить, что благодаря игре малыш учится то иногда как бывает - родители просто ста- ния); проявлять творческую инициативу, организо- • сюжетно-ролевые игры - игры, в которых вят ребенка перед фактом: вот тебе машинаВ Л И Я Н И Е И Г Р Ы Н А РА З В И Т И Е вывать ход игры, а также направлять ее. Осо- дети подражают бытовой, трудовой и обще- - играй (потому что мальчик).РЕБЕНКА бенно полезны для развития игры с творческим ственной деятельности взрослых, например, 5. Игрушка должна быть в меру функциональ- замыслом. Это игры, когда ребенку предлагает- ной. т.е. слишком простая игрушка - быстроНа протяжении длительного периода развития игры в школу, дочки-матери, магазин, желез- ся разыграть какую-либо знакомую сказку или надоест, а сложная - утомит, и ребенок поте-в жизни ребенка ведущим видом деятельности ную дорогу; ситуацию. Именно живое участие в такой игре, ряет к ней всякий интерес. Чтобы попасть сявляется игра. Игрá — вид непродуктивной а не выслушивание хода событий книжки про- • игры-драматизации представляют собой выбором в золотую середину, учитывайте ужедеятельности, с действиями, ограниченными буждает творческую фантазию малыша. Если исполнение какого-либо сюжета, сценарий имеющиеся у ребенка навыки. Одновременноправилами, которые направлены на создание, ребенок явно справляется с такой творческой которого не является жестким и неизмен- игрушка должна обучать и чему-то новому.развитие и поддержание процесса в заданных деятельностью, то можно предложить развить ным, в отличие от спектакля. 6. Игрушки не должны быть агрессивными.границах. По мнению Д. Б. Эльконина, «в игре мысль дальше, представить, что случилось с ге- • сюжетные игры, помимо познавательного Если вы регулярно пополняете арсенал игру-не только развиваются или заново формируют- роями сказки дальше, и все это разыграть. назначения, развивают детскую инициативу, шечного оружия своему ребенку, то вряд лися отдельные интеллектуальные операции, но и творчество, наблюдательность. стоит задаваться вопросом, почему ребеноккоренным образом изменяется позиция ребён- Ролевая игра имеет решающее значение для раз- • творческие игры, направлены не только на ведет себя агрессивно.ка в отношении к окружающему миру и фор- вития воображения. Игровые действия происхо- дят в выдуманной ситуации; реальные предметы развитие воображения малыша, но также Важно запомнить правило: Игрушки надо вы-мируется механизм возможной смены позиции способствуют формированию личности ре- бирать, а не собирать! При желании игрушкии координации своей точки зрения с другими используются в качестве других, воображаемых; бенка. можно сделать своими руками – и выглядеть длявозможными точками зрения». ребенок берет на себя роли отсутствующих ребенка они будут не менее красивыми и ценны- персонажей. Такая практика действия в приду- Огромное внимание нужно уделять не толькоИгровая деятельность положительно влияет на ми, чем купленные в магазине. Включайте свою манном пространстве способствует тому, что играм с детьми, но и выбору игрушек. фантазию и у вас все получится. С одной сторо-формирование многих психических процессов постепенно дети приобретают способность к- от самых простых до самых сложных. Так, в 1. Игрушка должна соответствовать возрасту ны, это экономия бюджета, а с другой – хоро- творческому воображению. Играя вместе, они шая возможность сплочения семьи.игре начинают развиваться произвольное по- начинают учитывать желания и действия другого ребенка. Слишком большая игрушка для ма-ведение, произвольное внимание и память. В ребенка, отстаивать свою точку зрения, строить лыша вряд ли подойдет для игр. В то же вре- Дорогие родители, помните, что никакая, дажеусловиях игры дети лучше сосредоточиваются и реализовывать совместные планы. Поэтому мя, маленькому ребенку не стоит дарить или самая лучшая игрушка, не может заменить жи-и больше запоминают, чем по прямому заданию игра оказывает огромное влияние на развитие покупать ворсистые игрушки. Потому что в вого общения с папой и мамой!взрослого. Также развивающие игры могут дать общения детей в этот период. К тому же не сто- этом возрасте дети все пробуют “на зубок”. В завершение ещё раз обращаю ваше внимание,пищу для ума с самого раннего возраста, при ит забывать, что игра относится к косвенному Для них лучше игрушки из латекса. что для малыша очень важна поддержка роди-этом ребенок развивается более успешно. Игры методу воздействия: ребенок не ощущает себя 2. Игрушка обязательно должна вызывать по- телей, а также деликатность в максимальнойс предметами, игрушками, позволяют ребен- объектом воздействия взрослого, а является пол- ложительные эмоции. Лучше, если она будет степени при подведении итогов той или инойку учиться обращению и общению в будущем. ноправным субъектом деятельности. яркой (основные цвета: желтый, зеленый, си- игры. Обстановка веселья и доброжелательнос-Игра способствует тому, чтобы ребенок пере- ний, красный). ти в решении поставленных задач будут разви- Взрослые могут использовать различные видыходил к мышлению в образах и представлениях. 3. Важно, чтобы игрушка соответствовала в вать в вашем ребенке не только уверенность, но игры, в том числе:Кроме того, в игре, выполняя различные роли, действительности тому, что она олицетворя- и необходимые качества борца, отстаивающегоребенок становится на разные точки зрения и • подвижные игры (способствуют укрепле- ет. В советские времена совсем не редкостью свою идею.начинает видеть предмет с разных сторон, что нию здоровья детей, развивают движения). было встретить синего жирафа и голубогоспособствует развитию важнейшей мыслитель- Дети любят подвижные игры, с удовольстви- зайца. А временами попадались безликиеной способности человека, позволяющей пред- ем слушают музыку и умеют ритмично дви- игрушки. Это когда непонятна принадлеж-ставить другой взгляд и другую точку зрения. гаться под неё; ность изделия: то ли медведь перед вами, тоТакже через игру у ребенка постепенно раз- • строительные игры - с кубиками, специаль- ли котик. Ведь игрушка кроме эстетики, не-вивается способность находить собственное ными строительными материалами, развивают сет смысловую информацию. И как потомрешение, оригинальные способы ответов, у детей конструктивные способности, служат объяснить ребенку в зоопарке, что медведиигра позволяет родителям завоевать доверие своего рода, подготовкой к овладению в даль- коричневые или белые, а слон - серый, когдаи расположение малыша. Известно, что игры нейшем трудовыми умениями и навыками; он видел их розовыми и зелеными.очень нравятся детям, поскольку они отвечают • дидактические игры - специально разраба- 4. Полезно иметь игрушки противополож-их основным требованиям, а именно, потреб- тываемые для детей, например, лото для обо- ных полов, чтобы мальчики и девочки име- COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 40 41 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 21. în cadrul Proiectului „Dezvoltarea şi promovarea Reţelei centrelor de reabilitare a copiilor cu dizabili- tăţi şi Cerinţe Educative Speciale (CES) în Republi- ca Moldova. Moderatorul seminarului a fost Dna. Zinaida Navoloacă, logoped de gradul superiorVII Reţea în acţiune Centrul „Speranţa” din Chişinău. În cadrul acestui seminar, cadrele au fost instruite cu privire la re- cuperarea logopedică algoritmic și euristic bazată pe ergoterapie - terapia ocupațională ce acționează prin munca manuală pentru menținerea, activarea și reactivarea capacităților creative și productive, Reţeua instituţiilor pentru copii şi tineri cu precum și a potențialului nativ de vorbire. dizabilităţi de pe ambele maluri ale Nistrului Сеть учреждений для детей и молодежи с ограниченными возможностями consiliere, implicarea părinţilor în activitatea de Participanții se- reabilitare a copilului, dezvoltarea organizaţională с обоих берегов Днестра Network of day care centers for children and youth with disabilities from both banks of Dniester minarului au fost prin perfecţionări curente ale cadrelor şi promova- împărțiți în trei rea serviciilor Asociaţiei la nivel regional. ateliere de lucru, Evenimentele desfășurate în cadrul rețelei sunt organizate și susținute de proiectul „Dezvol- tarea şi promovarea Reţelei centrelor de reabilitare a copiilor cu Cerinţe Educative Speciale La etapa actuală cu sprijin din partea ASCHF li- acestea axându-se (CES) în Republica Moldova”care este realizat de Hilfswerk Austria International cu sprijinul ceul din comunitate dispune de 2 clase cu practici pe trei cazuri cu Fundaţiei ERSTE. pozitive în incluziune şi 2 cadre didactice de spri- diferite diagnoze jin – psihopedagogi, doamnele Pruteanu Elena şi logopedice. Dease- Gurduza Veronica susţinute financiar de Consiliul menea au fost pro- raional Orhei, de serviciile cărora beneficiază 11 puse și metode spe- sugestiile privind continuitatea şi stabilitatea servi- copii cu dizabilităţi pronunţate şi alţi 40 de copii cu cifice de recuperare06 m ai 201 1. ciilor prestate pentru copiii şi tinerii cu CES. Ori- CES din şcoală. Totodată in cadrul centrului sunt logopedică, dintreS e mi n a r u l „Orient area entarea vocaţională pentru copiii cu CES rămîne a organizate două cercuri care tind a fi deja ateliere care putem enumera următoarele: metoda de tipvo c aţ i o n a l ă – o o p o r t u n i t ate fi încă un domeniu puţin dezvoltat în R. Moldova, pentru tineri „Lucrul cu lemnul” şi „Ţeserea covoa- verbal prin explicație și conversație, metoda dep e nt r u v i aţ a i n d e p e n d e nt ă a cu toate că iniţierea unor asemenea servicii nu ne- relor”, ateliere care deja pot produce produse pen- tip activ prin exerciții și jocuri, indicii de mișcareco p i l u l u i c u C E S” cesită cheltuieli enorme. Pregătirea de viaţă trebuie tru vânzare, cum ar fi scaune şi măsuţe, dulapuri ce constituie coordonare, precizie și îndemâna-Vineri, 6 mai 2011, HILFSWERK AUSTRIA in să fie parte componentă a programului complex de pentru orice interior, covoraşe şi trăistuţe. Acestea re, indici ai mediului prin sesizarea sunetelor dinMoldova in parteneriat cu Asociaţia de Sprijin a reabilitare şă integrare socială a acestor copii. Acest nu numai că continuă tradiţiile locale, dar şi oferă natură, prezentarea materialelor reale din natură,Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina (AS- seminar a fost unul de transmitere a experienţei posibilitatea de a se descurca în viaţă şi a obţine un imitarea, demonstrația articulatorie, exercițiul arti-CHF) a organizat seminarul „Orientarea vocaţio- pozitive a ASCHF din Peresecina şi a pachetului câştig. Adiţional ASCHF a împărtăşit cu oaspeţii culatoriu - imitativ, independent și spontan și me-nală – o oportunitate pentru viaţa independentă de Servicii alternative de suport în integrarea şco- activitatea sa şi practici bune de conlucrarea cu toda mecanică. În urma analizei fiecărei diagnoze,a copilului cu CES” în cadrul căruia reprezentanţii lară şi socială a copiilor cu CES pentru membrii APL, donatori şi agenţi economici. specialiștii au stabilit obiective, metode și soluțiiReţelei au avut posibilitatea să-şi expună părerile şi Reţelei Centrelor de reabilitarea multifuncţională respective pentru fiecare caz și au elaborat proiecte a copiilor cu dizabilităţi şi CES. 10-11 iunie 2011 Asociaţia de Sprijin a Copiiilor cu Handicap Fizic „Ergoterapia – mediatorul din Peresecina activează din 2002 si îşi desfăşoa- i m p o r t a nt î n a c t i v i t ate a d e ră activitatea în cadrul unor programe cu activităţi re c u p e ra re l o g o p e d i c ă a co p i i l o r stabilite: Centru de zi (centru de reabilitare multi- cu di zabi l i t ăţ i ” funcţională şi integrare socială a copiiilor cu nevoi La 10-11 iunie, 2011 specialiștii din domeniul ser- speciale), Educaţie inclizivă a copiilor cu Cerinţe viciilor de recuperare pentru copiii cu nevoi speci- Educative Speciale (CES), orientare vocaţiona- ale din orașele Dubăsari, Tiraspol, Rezina, Sărata lă pentru copiii cu CES şi din familii vulnerabile Galbenă, Criuleni și Peresecina au participat la (ţeserea covoarelor, lucrul cu lemnul, broderia, de- seminarul „Ergoterapia-mediatorul important în sign cu materiale din natură, cunoaşterea PC, culi- activitatea de recuperare logopedică”, organizat năria), informarea familiei prin seminare tematice, COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 42 43 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 22. СЕТЬ В ДЕЙСТВИИ /REŢEA ÎN ACŢIUNEcorecțional recuperatorii pentru activitatea logo- Eforturi pentru incluzi- activitățile desfășurate pentru copii, intervievân-pedică individuală. unea socială a copiilor du-i ulterior pentru a descoperi ce sentimente le-aImportanța acestui seminar pentru activitatea prac- și tinerilor cu CES sunt trezit această experiență și care activități și atelieretică a logopezilor ce tratează copiii cu dizabilități resimițite și în Republica din cadrul taberei le-au plăcut cel mai mult.și CES este extrem de semnificativă deoarece Moldova prin acțiunile în- De ce a fost această tabără atât de importantă pen-evidențiază accesibilitatea și eficiența ergotera- treprinse de către instituții tru copii? Răspunsul nu este unul accesibil pen-piei în orice gen de recuperare, și în special pune specializate, organizații tru oricine, deoarece s-ar părea că este ceva banalaccentul pe stimularea procesului de formare a și oameni cu suflet mare, și obișnuit, o tabără ca toate celelalte, însă doarindependenței, individualității, și socializării copii- care nu rămân indiferenți acei ce au avut deosebita ocazie să se afle în com-lor cu cerințe educative speciale, ceea ce le permite la nevoile copiilor și încearcă prin gesturi simple și pania unor astfel de copii, să comunice cu ei și săpe viitor adaptarea în cadrul comunității și îi învață din inimă sa facă o diferență în viața lor, insuflân- vadă maturitatea, tristețea și bucuria din ochii lor,să se descurce în viața de zi cu zi. du-le o rază de speranță în ziua de mâine, și într-un înțeleg că pe parcusul celor 5 zile petrecute la ta- viitor în care să simtă că și ei fac parte din societate În cadrul taberei, copii cu cerinţe speciale multiple, bără, copiii au avut parte de momente de neuitat,11- 15 i u l ie 2011. și că au rostul lor în viață. După cum menționa și inclusiv educative, cu deficienţe senzorial-vizuale, de trăiri unice alături de prieteni, creând ei înșișiTa b ă ra d e Vară “ Țara fericirii“ Robert M. Hensel „Faptul că am o dizabilitate nu auditive, locomotorii, mintale și cu handicap aso- prin aura lor pozitivă o atmosferă deosebită și înseamnă că mă dau bătut, ci că trebuie să urmez o ciat, cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, au partici- emoționantă. . În cadrul taberei, copiii au decis ca Charles Dickens spu- cale puțin diferită de a ta”, deaceea este de datoria pat la un şir de activităţi adaptate special pentru ei, echipa lor să fie numită „Copiii Soarelui”, pentru că nea “În lumea mică în noastră să-i tratăm în mod egal și să-i implicăm în având alături însoţitori şi educatori profesionişti, soarele încălzește pe toți deopotrivă, necătând la care își duc existența diferite acțiuni care să le stimuleze atenția dar și care au făcut tot posibilul ca fiecare dintre ei să pri- deosebirile culturale, sociale, materiale sau fizice, copiii, indiferent cine creativitatea, deprinzându-i, în aceeasi măsura, cu mească atenția cuvenită și să fie implicați în iar posterul reprezentativ a înfățișat un soa- i-ar crește, nimic nu viața de zi cu zi. toate jocurile și atelierele desfășurate pentru re mare și amprentele mânuțelor copiilor este observat și simțit Pentru a aduce o rază de bucurie în sufletele ei. De fapt, după cum au menționat cei ce în diferite culori, simbolizând solidarita- mai bine ca nedrepta- copilașilor, în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi au lucrat cu copiii, este o satisfacție spi- te și diversitate. Comunicarea astfel a fost tea“, deaceea dragos- promovarea Reţelei centrelor de reabilitare a copiilor rituală enormă să contribui la bucuria cheia către inimile lor, atenția acordată le-a oferit tea și căldura cu care cu cerinţe speciale (CES) în Republica Moldova”, cu unui copil, deoarece ei apreciază fiece sentimentul de siguranță, iar faptul că nu au fost îi putem înconjura le scopul reabilitării copiilor cu cerinţe educative spe- gest simplu și vorbă bună și te răsplătesc izolați de restul detașamentelor din tabără a re- pot oferi siguranța și ciale, dar şi pentru sensibilizarea opiniei publice cu cu un zâmbet sincer ce măsoară cât o mie dat copiilor încrederea în forțele proprii, la șansa încrederea în viitor. privire la necesitatea integrării sociale a acestora, de cuvinte. de integrare socială, și la un viitor independent.O naţiune poate fi judecată după modul în care a fost organizată în perioada 11-15 iulie curent, Organizând această tabără, s-a făcut încă un mic pas Organizatorii au făcut tot posibilul pentru ca copi-îşi tratează membrii cei mai dezavantajaţi şi mai în raionul Criuleni, Slobozia-Dușca tabăra de vară spre dezvoltarea a cât mai multe inițiative de acest ii să aibă la dispoziția lor o gamă largă de activitățivulnerabili, iar în acest context, integrarea copi- socială sub genericul „Lumea fericirii”, la care au gen, destinate facilitării reabilitării și îmbunătățirii prin care să-și manifeste pasiunile și talentele. Eiilor și tinerilor cu dizabilități nu reprezintă doar participat 28 de copii din cele 9 centre și instituții calității vieții copiilor cu dizabilități, copii ce me- astfel s-au bucurat de un întreg inventar sportiv șisarcina statului ci și a întregii societăți și a tutu- specializate pentru copii și tineri cu dizabilități de rită să fie respectați și iubiți, nuror membrilor, reprezentanților si instituțiilor pe ambele maluri ale Nistrului. marginalizați și ignorați, tabă-acesteia. Considerația pentru copiii cu cerințe ra având și o componentă despeciale educative nu trebuie să constituie numai informare și educare la nivelulresponsabilitatea familiei, prietenilor și vecinilor, societății. De o importanță deo-ci și a tuturor membrilor societății care trebuie să sebită fiind informarea publiculuifie vigilenți cu toate formele de intoleranță și să cu privire la problemele cu carerealizeze că și ei au datoria de a a permite copi- se confruntă copiii cu dizabilități:ilor cu dizabilități să beneficieze de educare, re- de la discriminare la cerințelecuperare, socializare, și stimulare complexă. Co- speciale de educație și socializarepilul cu dizabilităţi trebuie considerat ca făcând precum și necesitatea integrăriiparte din societate. Nu putem să-l ascundem, nu în societate. În acest scop, în ca-are nevoie de mila noastră, ci de sprijinul nostru, drul taberei a avut loc ziua „ușilorpermiţându-i să trăiască alături de ceilalţi copii, deschise”, când reprezentanții me-ca parte integrantă a comunităţii. dia au vizitat tabăra și au urmărit COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 44 45 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 23. СЕТЬ В ДЕЙСТВИИ /REŢEA ÎN ACŢIUNErecreațional, precum și educativ. Împreună cu edu- родители имели возможность такого приятного интересам, где лепили поделки из солёного теста.catorii și însoțitorii au rezolvat puzzle-uri, au jucat и полезного отдыха. Особенно запомнилось занятие «Как стать ли-fotbal și badminton, darts și domino. Atracția cea От имени родителей и детей хочу поблагодарить дером», которое проводили из центра Сперанцаmai mare a fost totuși bazinul, unde cei mai mici și организаторов за предоставленную нам возмож- – Кишинёв.mai mari deopotrivă, s-au bucurat de razele jucăușe ность так замечательно и весело провести эти Ребята получили массу удовольствия, купаясьale soarelui în combinație cu apa caldă și îmbietoa- короткие 5 дней. в бассейне в эти жаркие летние дни. Отличнаяre, profitând la maxim de timpul preconizat acestei организация, хорошее питание, прогулки, игры,activități. Mai mult ca atât, pentru fiecare zi a fost общение детей на разных языках: молдавском,prestabilit un program de activități interesante și Шикина Надежда руссом, белорусском – оставили чувство радостиdiverse, pentru ca copilașii să nu să se plictisească. и восторга.Cel mai important, ei au participat în fiecare seară laconcursurile organizate pentru toate detașamentele, В последние дни детям вручили дипломы за учас-demonstrând că sunt deosebit de talentați și extrem в центре лагеря и огромный стадион привёл всех тие в конкурсах и, конечно, подарки.de dornici de a face parte din întreg colectivul tabe- наших детей, да и взрослых тоже, в безумный вос- Хочется сказать огромное спасибо организато-rei, nefiind izolați și având posibilitatea de a concu- торг. рам, а это Татьяне Еким (Кишинёв), Натальеra cu șanse egale alături de ceilalți copii. Дудий (Дубоссары), Мире и Наталье. Хорошо продуманная программа лагеря и нашаDacă este să spunem lucrurilor pe nume, trebuie să внутренняя программа, позволили нам и наши Детям настолько понравилось в лагере, что ониrecunoaștem și să accentuăm că, nici un copilaș nu особенным детям чувствовать себя полноценны- не хотели уезжать, а сейчас мечтают ещё разa plecat după incheierea taberei fără a fi extrem de ми участниками во всех проводимых мероприя- вернуться в «Мир радости».emoționat, și fără a-și dori să oprească timpul în loc тиях. В дружелюбной и комфортной атмосфереpentru a prelungi momentele frumoase petrecute наши дети сумели раскрыться и поверить в своиalături de prietenii pe care i-au întâlnit în „Lumea Пазыченко Вера силы. Особую радость доставляло нам участие в Этим летом с 11 по 15 июля учащиеся МС (К)fericirii”. Pentru copii, aceste zile au rămas o amin- конкурсах и многочисленные победы в них. В июле 2011 года я с дочкой ОУ № 2 г. Тирасполь Ершова Наталья, Караушtire frumoasă și o deviere de la rutina vieții. S-au Пазыченко Настей, которая Для родителей был организован тренинг, кото- Ольга и Сливка Игорь были приглашены в лет-simțit speciali, și s-au bucurat de atenția pe care o обучается в школе-интерна- рый помог сплотиться нашему и без того друж- ний лагерь для «особых» детей «Мир радос-merită pe deplin. те для неслышащих детей г. ному коллективу. Так же был проведены мастер ти». Лагерь расположен в с. Слободзие-Душка,Cât nu ar fi de straniu, în ciuda situației de- Молдова в прекрасном месте на берегу реки Тирасполя отдыхали в лаге- – классы по декупажу и тестопластике, в кото- ре Слобозеи-Душково.favorizante în care s-au pomenit, în privirea рых наши дети и мы сами имели возможность об- Днестр в лесной зоне. Х организаторы и хозя-acestor copii se citește atât de mult optimism, рести новые навыки и умения, научиться делать ева лагеря радушно встретили ребят в первый Мой ребенок и другие ребя-recunoștință, încredere și dorința de a trăi nor- красивые и радующие глаз, в то же время совсем день заезда. Разместили нас в одноэтажные та нашего интерната ос-mal, încât pare a fi nedrept ca noi toți, cei care несложные поделки. домики со всеми удобствами. В нашем отряде тались очень довольны.avem posibilitatea să-i ajutăm, să rămânem «Дети солнца» были ребята со всех коррекци-indiferenți, deoarece cum a spus și Mark Twain Для меня, как родителя, был приятен тот факт, Была возможность пообщаться с другими де- онных учреждений г. Тирасполь, Дубоссар, Мол-„Bunătatea este limbajul auzit de cei surzi și vă- что мой особый ребёнок имел возможность чувс- тьми с ограниченными возможностями. Жизнь довы. Чтобы было удобнее детям общаться, уzut de cei orbi”. твовать себя счастливым рядом с остальными в лагере была организована интересно. Для учас- каждого был бейджик с его именем. Все 5 дней здоровыми детьми. Включение нас и наших детей тия в мероприятиях привлекались по возможнос- были расписаны. День начинался с утренней за- в программу обычного лагеря для здоровых детей, ти все дети. Очень интересными были меропри-Н а ш и в п еч атле н и я о л а ге р е рядки и заканчивался дискотекой. Детям осо- помогло нам почувствовать себя полноценными ятия: открытие и закрытие лагеря, конкурсы: бенно запомнился первый день, когда после кон-Светлана Палазник, директор, БФ Ярослав участниками общественной жизни и насладить- «Мисс лагеря», «Конкурс песни», «Народные курса талантов, где исполнение Игоря Сливки ся наряду с остальными детьми и взрослыми все- традиции» и др. Дети оздоравливались, закаля-В июле месяце мы замечательно провели время было принято с криками «браво», был зажжён ми простыми жизненными радостями. лись. Детям особенно пришлись по душе купанияв детском лагере в Слободзее – Душка. Лагерь огромный костёр в честь открытия лагерной в бассейне.расположен в очень живописном месте и краси- Только одна маленькая печаль огорчила всех нас смены.вейшие пейзажи окружающие этот чудесный де- – это необходимость расставания. Хотелось Хотелось бы, чтобы такие поездки организовы- Детям очень понравились все конкурсы «Вечер-тский уголок, не могли не оставить след в нашей бы, чтобы в будущем предусматривался более вались чаще. ние посиделки», «Мисс лагеря», «Евровидение»,памяти. продолжительное время участия в подобных де- игра – конкурс «Остров сокровищ», в которых Я благодарна людям, которые заботятся о детяхСама территория лагеря красива своим ланд- тских лагерях и чтобы как можно более большое принимали активное участие. Также приняли с ограниченными возможностями и дали возмож-шафтом. Большой бассейн, который находится количество детей с особыми потребностями и их участие в конкурсе рисунков и в мастерской по ность отдохнуть детям. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 46 47 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 24. СЕТЬ В ДЕЙСТВИИ /REŢEA ÎN ACŢIUNE1 5 s e p te m b r i e 2 0 1 1 . 21 се нтября 2011.Vi z i t a M a n a g e r i l o r Ce nt re l o r d e Мас тер-к ласс «Вы ши в к аz i p e nt r u cop ii cu C E S la cent rele к ак один из методов вM OTI VAŢ I EI реабилитации дете й с особеннос тями развития»În data de 15 septembrie, Oficiul HILFSWERKMoldova împreună cu Asociaţia „MOTIVAŢIE” Место проведения: г. Бендерыdin Moldova (AMM) a organizat un atelier de Тренер: Чутиленко Инна Анатольевна – учре-lucru cu tematica „Bunele practici de realizare a дитель председатель БФ «Синяя птица», худож-programelor de reabilitare şi instruire în cadrul ник-дизайнер, психолог Центра реабилитации г.AMM”. БендерыPrezentarea a fost începută cu relatarea experienţei Цели мастер-класса:începute în anul 2001 – şi anume Centrul Comu- Începând cu 2005 AMM a început să dezvolte şi 5. Asistenţa psihologică, psihopedagogică, socia- lă – evaluare, consiliere, depăşirea şi acceptarea 1. Показ методы использования арт-терапии вnitar pentru Copii şi Tineri (CCCT). Primele pro- servicii pentru copii şi tineri cu dizabilităţi din dizabilităţii, dezvoltarea abilităţilor de comuni- процессе социально-психологической реа-grame a CCCT au fost de: întreaga republică şi anume prin Centrul pentru care, motoricii fine, etc.; билитации подростков и молодежи с ОПЖ. Viaţă Independentă creat în or. Vadul lui Vodă. În– reabilitare a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi Использование вышивки лентами в работе cadrul CVI sunt derulate următoarele programe: Începind cu anul 2009 ca un următor pas a fost специалистов. – locuitori ai mun. Chişinău, 1. Reabilitare şi recuperare activă - kinetoterapie, iniţiat serviciul de orientare vocaţională. Pentru 2. Ознакомление с приемами выполнения работ.– instruire pentru părinţii lor, gimnastică curativă, abilităţi de manevrare a aceasta a fost procurat un imobil care se numeş-– seminare şi traininguri pentru studenţi şi speci- 3. Рассмотреть возможности использования дан- unui scaun rulant şi altor echipamente ajutătoa- te acum Centrul pentru Orientare Vocaţională ной формы работы в рамках арт-мастерской. alişti din domeniu, re, terapie ocupaţională; (COV). În cadrul centrului sunt desfăşurate urmă-– activităţi distractiv/educative cu copiii din co- toarele programe: Мастер-класс «Вышивка как один из методов в munitate. 2. Abilităţi de Viaţă Independentă - menaj, bucă- реабилитации детей с особенностями развития»În cadrul stagiilor de reabilitare copiii au primit tărie, autodeservire, autonomie personală; 1. Orientare şi instruire vocaţională – evaluare, проведен по заявке руководителей учрежденийasistenţă din partea kinetoterapeuţilor, psihologu- 3. Suport pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mo- orientare vocaţională şi determinare profesio- участников был организован на высшем уровнеlui, psihopedagojilor şi instructorilor de recuperare bilitate – evaluarea, prescrierea şi distribuirea nală, asistarea în identificarea şi integrarea la un и происходил в обстановке доброжелательностиactivă, au deprins diverse abilităţi de viaţă indepen- scaunelor rulante şi alte echipamente de mo- loc de muncă, consultanţă şi instruire privind и взаимного доверия. Участники мастер-клас-dentă, terapie ocupaţională, deprinderi de utilizare bilitate, instruirea în utilizarea lor corectă, cre- scrierea CV, cererii de angajare, prezentare în са проявили высокий интерес к представленнойa căruciorului şi alt echipament ajutător. Un punct area accesibilităţii infrastructurii şi a locuinţelor faţa angajatorului la interviu; теме и принимали активное участие в работе.important este integrarea copiilor cu dizabilităţi şi proprii conform standardelor europene; 2. La moment şi instruirea în utilizarea calcula- torului, deprinderi manuale de tipul broderie, Участники мастер-класса определили значи-celor din comunitate în aceleaşi activităţi, ceea ce 4. Sport adaptat - promovarea şi organizarea ac- lucru la maşina de cusut. мость данного вида деятельности, возможностьsporeşte gradul de integrare a ambelor grupe. CCCT tivităţilor sportive cum ar fi tenisul de câmp şi использования его на практике, а также как одинeste un proiect conceput de Direcţia Municipală baschetul în scaun rulant; Astfel tinerii cu dizabilităţi pot obţine cunoştinţe из методов развития мелкой моторики. Подчер-privind Protecţia Dreptu- începătoare în mai multe domenii şi să-şi aleagă o кнули значимость вышивки как метод реабили-rilor Copilului împreună direcţie de dezvoltare. тации посредством искусства, позволяющийcu Centrul de Informare раскрыть потенциал личности и творческиеşi Documentare privind În afară de aceasta un program important este cel de sensibilizare a societăţii, şi aici intră: acţiunile способности индивида.Drepturile Copilului,UNICEF Moldova şi Fun- sociale, demonstraţiile de baschet, maratoanele şidaţia MOTIVATION Ro- master-clasurile, acţiuni ce promovează abilităţilemânia. În 2002 proiectul pozitive ale persoanelor cu dizabilităţi locomoto- rii şi produc schimbarea atitudinii societăţii vizavia fost preluat de Asociaţia de ele.„MOTIVAŢIE” Moldovaşi timp de 6 ani proiectele Pentru dezvoltarea acestor programe a durat o caleprincipale au fost îndrep- lungă şi au fost depuse multe eforturi, dar fiecaretate spre dezvoltarea Cen- organizaţie nou formată are posibilitate să preia cetrului Comunitar. este mai bun şi să ajusteze la necesităţile proprii. COPIII CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE: 48 49 ASPECTE TEORETICO- PRACTICE DE INTEGRARE ÎN SOCIETATE
  • 25. СЕТЬ В ДЕЙСТВИИ /REŢEA ÎN ACŢIUNEо к тя б р ь 20 11. лыми психоневрологическими и физическимиЦ е нтру со ц и а л ь н о - дисфункциями различной степени (органичес-п с и хо л о гиче с ко й р е аб и л итац и и кими поражениями мозга, детским аутизмом,д ете й с О П Ж в Ду босс ар ах 5 лет шизофренией, психопатиями, эпилепсией, гене- тическими нарушениями, глубокой умственнойЦентр предназначен для дневного пребывания отсталостью и др. проблемами), проживающихдетей-инвалидов в возрасте от 3 до 23 лет с тяже- в семьях города и района Дубоссары. 50