Economist. Magazin Economic, 15 ianuarie 2014
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share

Economist. Magazin Economic, 15 ianuarie 2014

  • 209 views
Uploaded on

Publicatie în cadrul proiectului „Remitențele Dezvoltă Comunitățile în Moldova", implementat de Hilfswerk Austria International prin reprezentanța Hilfswek Austria în Moldova, cu suportul financiar......

Publicatie în cadrul proiectului „Remitențele Dezvoltă Comunitățile în Moldova", implementat de Hilfswerk Austria International prin reprezentanța Hilfswek Austria în Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene.

www.migranti.md

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
209
On Slideshare
209
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
1
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. €c 8 | 15 ianuarie 2014 interviu nomist magazin economic Victor Koroli, Hilfswerk Austria International: Societatea are nevoie de exemple pozitive de construire a ceva durabil într-o atmosferă nu tocmai favorabilă În anul 2013 ECOnomist a avut o colaborare frumoasă cu proiectul Hilfswerk Austria International, care a reuşit să finanţeze şapte afaceri construite de către foşti emigranţi şi care reprezintă modele viabile de iniţiere şi dezvoltare a unor afaceri de către foştii migranţi. Investiţia remitenţelor este, în esenţă, o cale de a soluţiona mai multe probleme grave cu care se confruntă Republica Moldova, de la reducerea exodului forţei de muncă până la crearea întreprinderilor mici şi mijlocii, care reprezintă, de regulă, baza unei economii durabile. Şi, în pofida impedimentelor create de realitatea moldovenească, Hilfswerk Austria International a demonstrat că acest lucru este posibil. Despre proiect, climatul antreprenorial din ţara noastră şi despre ce ar trebui să întreprindă autorităţile pentru a multiplica aceste modele, create de Hillfswerk Austria International, am discutat cu coordonatorii proiectului Victor Koroli şi Valerian Tăbârţă. -​Ideea atragerii   remitenţelor în economie nu este una nouă, acesta fiind şi obiectivul unui program guvernamental. Cum a început proiectul şi care au fost cauzele abordării anume a problemei migraţiei? -​Victor Koroli:Ideea   proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile în Moldova” a apărut încă în anul 2008. Analizând transformările care s-au realizat în ultimii 10-15 ani, am constatat că avem un număr foarte mari de concetăţeni plecaţi peste hotare. Această cifră variază după diferite estimări de la 300 de mii la un milion de persoane. Pe de altă parte, anual în Republica Moldova se întorc peste un miliard de dolari. La sfârşitul lui 2014 acestea ar trebui să ajungă la un miliard şi jumătate. Doar circa 7% din aceste mijloace ajung să fie investite în dezvoltare. Restul sunt orientate spre consumul curent. Apare problema utilizării ineficiente a acestor mijloace. Austria International şi-a propus în cadrul acestui proiect să creeze modele de utilizare eficientă a remitenţelor. Astfel, în 2009 a fost pregătită o aplicaţie depusă la Comisia Europeană care a fost aprobată şi în rezultat am primit undă verde. Valoarea totală a proiectului se ridică la 625 mii de euro. Proiectul cuprinde mai multe activităţi. O componentă foarte importantă o reprezintă programul de mativ în acelaşi timp. Deosebirea principală este că, în cazul proiectului nostru condiţiile de selectare erau mult mai lejere, beneficiarii nu trebuiau să vină cu o contribuţie proprie sau să investească din start o sumă, care ulterior să le fie returnată. În cazul nostru nu a existat o astfel de condiţie, deoarece noi am conştientizat, că şi 200 este suficient pentru toţi, şi nu doar în ce priveşte atragerea remitenţelor dar şi atragerea investiţiilor cetăţenilor aflaţi în ţară care au spirit de antreprenori, pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii care în orice ţară reprezintă baza economiei. Ar putea exista o multitudine de programe de acest gen pentru susţinerea investiţiilor persoanelor cu dizabilităţi, pensionarilor, femeilor, dar, în special, a tinerilor, care, din câte arată sondajele neoficiale, în proporţie de 85-90% îşi leagă viitorul de plecarea peste hotare. Aceste statistici nu pot să nu alarmeze. Dacă e să revenim la migraţie şi rolul ei, putem să afirmăm cu certitudine că de pe urma ei sau, mai degrabă, de pe urma remitenţelor au avut de profitat mai multe categorii ale populaţiei şi toate guvernările au avut posibilitatea să se laude cu parametrii macroeconomici îmbunătăţiţi deşi nu au avut prea mari merite în asta. Din contra, s-a produs şi se mai produce un export al forţei de muncă în loc să fie create locuri de muncă aici în ţară şi noi ştim că trebuie să fie pus capăt acestui model economic defectuos. Dacă Moldova îşi doreşte cu adevărat o transformare, atunci trebuie să întreprindem mai multe acţiuni pentru a crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor. Fenomenul migraţiei nu poate fi combătut doar granturi. Pentru programul de granturi au fost alocate 100 mii de euro, din care au fost finanţate şapte microproiecte, care au primit utilaje şi echipamente necesare pentru iniţierea sau dezvoltarea afacerii. O altă componentă importantă o reprezintă studiile. Au fost realizate patru studii importante referitoare la procesul de migraţie, dezvoltarea economică a Republicii Moldova, utilizarea eficientă a rezultatelor migraţiei în dezvoltarea comunităţilor rurale. S-a dezvoltat într-o zonă ţintă ce cuprinde patru raioane din centrul ţării: Orhei, Şoldăneşti, Teleneşti şi Rezina. Proiectul a derulat mai multe activităţi de bază printre care instruirea migranţilor şi a potenţialilor migranţi în iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, am avut un concurs de granturi pentru deschiderea sau dezvoltarea afacerilor deja existente, am publicat şi diseminat ghidul antreprenorului pe înţelesul tuturor, am organizat mai multe ateliere de lucru vizând sensibilizarea şi informarea potenţialilor candidaţi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. -​Dacă e să vorbim   despre atragerea remitenţelor în afaceri, există şi proiectul guvernamental Pare 1+1, care are acelaşi obiectiv. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre cele două proiecte? Victor Koroli: Aceste proiecte au apărut aproxi- anumite genuri de afaceri, a fost exclusă din start posibilitatea de a participa la selecţie a companiilor care se ocupă, de exemplu cu comerţul sau cu prestarea serviciilor de transport. Drept urmare au fost selectate şapte companii care produc, au angajaţi şi unele din ele chiar sunt orientate spre export. Astfel, avem posibilitatea să arătăm că Victor Koroli mii este o problemă pentru cetăţenii din Republica Moldova. Fiecare beneficiar a venit cu o contribuţie in kind. Utilajul necesar beneficiarilor noştri a fost selectat de către Austria International şi dat în folosinţă şi abia la sfârşitul proiectului ei vor intra de iure în posesia lui. Valerian Tăbârţă: În comparaţie cu proiectul Pare 1+1 noi avem mai puţini beneficiari direcţi, doar şapte. Deşi noi n-am enunţat că vom selecta poţi face business de succes şi în domeniul producerii de bunuri sau servicii apropiate de domeniul producere cum ar fi deservirea tehnicii agricole. Victor Koroli: În discuţiile avute cu mai multe persoane, inclusiv oficiali, ni s-a pus întrebarea: la ce bun mai trebuie un program de atragere a investiţiilor dacă există deja Pare 1+1. Acest fapt m-a surprins, deoarece consider că loc pentru astfel de proiecte printr-un singur proiect sau doar prin programe de atragere a remitenţelor, aici este necesară schimbarea abordării la toate nivelele. -​ Însă aceasta este o   problemă deja de mentalitate. Într-adevăr, noi am ieşit dintr-o societate totalitară, unde noţiunea de antreprenor purta o conotaţie negativă de speculant, de afacerist, într-un fel dezonorantă. Pe de altă parte mentalitatea de homo sovieticus, care s-a obişnuit să depindă în întregime de deciziile şefilor, rămâne încă destul de răspândită dacă nu predominantă în societatea noastră. Deşi se reduce ponderea celor care gândesc astfel, nu putem vorbi despre o schimbare rapidă. Suntem ca în cazul exodului evreilor din Egipt care, au trebuit să fie conduşi de Moise timp de 40 de ani prin deşert pentru a lăsa în urmă mentalitatea de sclav, pentru a se simţi oameni liberi. În cazul nostru, pentru a scăpa de o astfel de mentalitate, trebuie să avem curajul să ne construim viaţa pe cont propriu, iar oamenii care revin de peste hotare, din Occident în special, scapă, de regulă, de reminiscenţele sistemului totalitar, devin mai responsabili şi mai încrezuţi în forţele proprii şi cu suficientă demnitate şi perseverenţă pentru a duce până la capăt ceea ce şi-au propus. Iar cei şapte beneficiari ai programului nostru reprezintă modele demne de urmat în acest sens.
  • 2. €c -​Prin ce s-au remarcat   aceşti beneficiari? -​Fiecare dintre ei vine   cu o anumită inovaţie. În cazul proiectului nostru beneficiarii şi-au ales chiar ei echipamentul şi utilajul de care aveau nevoie. Astfel, Ştefan Sandic, care realizează o afacere în domeniul apiculturii, afacere de familie, care deţine aproape 2000 de stupi de albine în zona Şoldăneşti, a achiziţionat prin intermediul proiectului nostru un laborator mobil pentru extragerea mierii în câmp. Un astfel de laborator nu mai există în RM. Utilizarea lui reprezintă un nivel superior de derulare a afacerii în apicultură care presupune eficientizarea cheltuielilor, cooperarea apicultorilor dintr-o anumită zonă deoarece acest laborator reuşeşte să satisfacă necesităţile apicultorilor din câteva raioane. Asta va conduce la pasul următor, care presupune cooperarea dintre mai mulţi apicultori, deoarece laboratorul atât colectează mierea cât şi o omogenizează, iar cei ce vor dori să se folosească de laborator vor trebui să garanteze o calitate înaltă a produsului. Dacă se atinge acest obiectiv, antreprenorii după cooperare s-ar putea gândi la posibilitatea ambalării şi comercializării în comun a mierii ambalate. Procesarea sporeşte preţul de câteva ori. Mierea este un produs care este foarte solicitat pe pieţele europene şi de aceea, piaţă de desfacere este suficientă. Iar producţia de miere în Republica Moldova are potenţial să sporească de cel puţin două ori. Un alt beneficiar este Roman Juncu din Orhei care a venit cu ideea unui laborator mobil electrotehnic care permite să vadă unde este locul defecţiunii cablurilor electrice de înaltă tensiune, unde se produc pierderile în reţea. Acest echipament reprezintă un laborator mobil pentru verificarea cablurilor de înaltă tensiune. Este un serviciu inovator, un serviciu orientat pentru agenţii economici care se confruntă cu astfel de probleme, iar aceste servicii sunt pentru ei foarte utile. Probabil distribuitorii de energie electrică dispun de astfel de echipamente însă acestea, de regulă, costă foarte scump, astfel că beneficiarul nostru, cu această afacere contribuie la apariţia concurenţei pe această piaţă. -​Cum apreciaţi rezul  tatele proiectului? 15 ianuarie 2014 | 9 nomist magazin economic Marele rezultat al proiectului este că fiecare din cei şapte antreprenori practică afaceri de succes şi fiecare din ei poate să servească drept model de succes pe piaţa sa. Şi în perioada aceasta pe care interviu Petru Găină care cultivă şi comercializează coacăză şi agriş. Iarăşi este vorba despre inovaţie fiindcă acest tânăr, de doar 20 de ani, vine cu o altă abordare, investeşte în arbuşti de pomuşoare, deci în lor noştri de a derula afaceri calitative, în special la sate? -​În general în RM   există foarte multe exemple pozitive în ce priveşte capacitatea de a face afaceri. Probabil că este rezultatul condiţiilor vitrege în care este nevoit să se descurce business-ul de la noi. Viaţa i-a făcut pe moldoveni să fie descurcăreţi şi predispuşi spre schimbare. Oamenii şi-o doresc, ei vor să facă parte din schimbare. Asta am văzut în cadrul mai multor activităţi pe care le-am organizat. Oamenii observă repede experienţele de succes şi metodele care conduc la rezultate bune. -​Valerian Tăbâr  ţă: Pe de altă parte trebuie schimbată cultura antreprenorilor. De fapt, aceasta este aproape inexistentă după cum se exprima unul din beneficiarii proiectului şi care a fost în Suedia întro vizită de lucru unde a văzut ce înseamnă de fapt cultura antreprenorială. Un antreprenor de acolo este om de afaceri prin tot ce face. La noi, aceştia nu şi trebuiesc luate toate în calcul. Trebuie depăşită abordarea actuală a autorităţilor care se mulţumesc cu faptul că cele 1,5 mld. de dolari trimişi menţin într-o oarecare măsură stabilitatea macroeconomică, alimentând PIB-ul şi să se gândească cum aceştia ar putea contribui la dezvoltarea comunităţilor dar şi a întregii ţări. Pentru asta trebuie stimulată o comunicare mai strânsă a migranţilor cu localităţile, cu oamenii de acasă, cu factorii de decizie de acasă. Iar statul ar trebui să se gândească cum ar putea convinge aceşti oameni să deschidă afaceri acasă, creându-le facilităţi în acest sens. De asemenea să fie mediatizaţi moldovenii de peste hotare care au succes, au deschise afaceri peste hotare. Acestea ar fi idei pozitive pentru societate. Însă este suficientă doar comunicarea pentru a dezvolta afacerile, pentru a multiplica acele modele pe care le-aţi creat? Bineînţeles că nu este agricultura intensivă. Potrivit studiilor de profil, un hectar de coacăză aduce un profit cât 30-50 de hectare de porumb dacă coacăza este procesată şi apoi comercializată. Plantaţia este acoperită cu o plasă antigrindină, un element de asemenea destul de nou pentru agricultura noastră şi aici comercianţii de plasă antigrindină ar putea urmări după acest model beneficiile oferite de o astfel de plasă pe termen lung. Vorbim deseori despre solul nostru de o bonitate excepţională însă nu putem să organizăm o agricultură eficientă pe măsură. Exemplul lui Petru Găină este un model demn de urmat în acest sens. -​Deseori se pune sub   semnul întrebării spiritul antreprenorial al moldovenilor. Ce credeţi despre capacitatea concetăţeni- pot cel puţin să coopereze între ei, se duşmănesc şi se invidiază neînţelegând că fiind uniţi ar putea obţine mult mai mult. -​Cum privesc comuni  tăţile afacerile şi persoanele care le derulează? Destul de pozitiv şi nu s-ar putea altfel deoarece pe lângă antreprenori şi familiile lor de ele beneficiază şi alţi membri ai comunităţii. Cele şapte afaceri, deşi mici ca dimensiune, oferă 37 de locuri de muncă permanente dintre care 22 au fost deschise în timpul derulării proiectului. Este vorba despre circa 100 de oameni în total, care nu sunt nevoiţi să plece peste hotare, familiile nu sunt nevoite să se despartă, iar copiii nu sunt afectaţi de aceste drame prin care trece o mare parte din generaţia în creştere. Există multe feţe ale migraţiei suficient. Acum, practic nu există o comunicare eficientă a autorităţilor cu diaspora, care să le garanteze acestora că au la ce reveni acasă. Din partea guvernanţilor există doar interesul în ce priveşte voturile pe care le pot obţine de la oamenii de acolo. Un obiectiv ar fi gândirea unor mecanisme de comunicare şi de transfer de experienţă. Poate ar fi bine să gândim la nivel de stat un program de recalificare, în contextul experienţei pierdute pe parcursul anilor de migraţie, poate şi în format on-line şi, bineînţeles, instruirea. Aici vreau să menţionez atitudinea deosebită a unor beneficiari de-ai noştri care au înţeles importanţa cooperării şi a instruirii. Spre exemplu, Ştefan Sandic din Şoldăneşti şi-a proiectat în oficiul său o enţa pe care au acumulat-o peste hotare deoarece piaţa noastră, pur şi simplu nu are nevoie de astfel de servicii sau toate locurile pe piaţă sunt deja ocupate ca în cazul construcţiilor. Un alt beneficiar este Valerian Tăbârţă o traversăm, de căutări, societatea are nevoie de astfel de exemple pozitive, de eroi care reuşesc să construiască ceva durabil într-o atmosferă nu tocmai favorabilă şi să dea exemplu pentru ceilalţi că se poate. Interesul faţă de rezultatele proiectului nostru există şi acest interes se vede, atât din vizitele altor antreprenori la beneficiarii noştri, cât şi din accesarea paginii web a proiectului şi interesul diasporei. În contextul dat cei şapte beneficiari reprezintă modele de utilizare eficientă a remitenţelor. În spatele fiecărei afaceri se află o persoană cu o poveste dramatică trăită în timpul migraţiei. Unul ajunge să construiască poduri în Portugalia şi Maroc apoi vine acasă şi se ocupă de creşterea iepurilor fiindcă asta ştie să facă din copilărie. Înţelege că nu trebuie să lucreze la greu la munci dificile când cu un efort şi organizare exemplară poate face acasă un lucru pe placul său. Din acest exemplu am dedus că pe lângă toate celelalte probleme legate de migraţie, există şi una mai puţin observată dar destul de delicată. Oamenii pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă şi nu lucrează pe specialitate. Lasă în urmă ani de experienţă şi un statut social la care au ajuns în timpul întregii vieţi active. Ajunşi peste hotare, sunt nevoiţi să muncească la negru, la lucrări necalificate. Şi atunci când revin înapoi, experienţa care au avut-o cândva nu-i ajută foarte mult şi nu au unde să revină. Deseori nu pot să utilizeze experi- sală specială de instruire unde să poată prezenta angajaţilor şi partenerilor informaţii despre cele mai noi tehnologii în domeniu. Petru Găină a fost două luni de zile în Cehia pentru a prelua experienţa cultivatorilor de căpşuni din această ţară. Atelierul de deservire a tehnicii agricole de la Mitoc, proprietarul căruia este absolvent al şcolii profesionale din localitate, organizează vizite ale elevilor la atelier. Şi încă ceva referitor la instruire. Într-un alt compartiment al proiectului nostru am instruit peste 600 de beneficiari, inclusiv tineri din şcoli. Atunci am înţeles că ar fi bine, probabil, de a introduce în şcoli un curs de bazele antreprenoriatului care ar fi bine să fie însoţit de un program de granturi pentru startup-uri. -​Ce trebuie să în  treprindă autorităţile pentru ca migraţia să aducă beneficii pe termen lung, atât migranţilor, familiilor acestora, cât şi comunităţilor şi întregii societăţi? Valerian Tăbârţă: Referitor la migraţie şi necesitatea de a schimba trendul, de a-i face pe oameni să revină vreau să menţionez că guvernanţii noştri nu mai au prea mult timp la dispoziţie pentru a face ceva în această privinţă. Dacă deja vedem că cei plecaţi în Occident nu mai intenţionează în mare parte să revină acasă, atunci aceeaşi situaţie s-ar putea întâmpla şi în cazul celor plecaţi în Est, în special în Federaţia Rusă, care adoptă o legislaţie migraţionistă de natură să-i impună pe migranţi să adopte cetăţenia Rusiei. Şi dacă cetăţenilor noştri, care muncesc în Federaţia Rusă, nu li se vor crea condiţii să câştige un ban acasă, ei vor fi nevoiţi să adopte cetăţenia rusească iar asta înseamnă că remitenţele se vor diminua şi din acea direcţie. Guvernanţii noştri au cel mult vreo zece ani pentru a schimba starea de fapt. Dar dacă ne referim la multiplicarea modelelor despre care vorbeam, nu cred că sunt foarte mulţi doritori printre migranţi de a deschide o afacere. Potrivit unui studiu, doar circa 2% dintre ei ar fi dispuşi să deschidă o afacere. A face business nu este atractiv şi aici ar trebui să se concentreze eforturile guvernanţilor, care nu prin vorbe, dar prin fapte ar trebui să îmbunătăţească mediul de afaceri. A dialogat Ion Chișlea