Interdisciplinaritatea

Interdisciplinaritatea în context (non)(in)formal prof. Elena Mănucă p rof . Se b astian Alexandru Şcoala Normală „V asile Lupu” Iaşi

Cuprins

Tema de cercetare

Argument

Obiective generale

Obiective specifice

Receptarea textului liric

Receptarea textului ep ic

Receptarea textului dramatic

Note şi bibliografie

Autori

Tema de cercetare

Oportunităţi şi limite ale teo r iei inteligenţelor multiple aplicate în învăţământul primar, gimnazial şi liceal .

Argument Prin cercetarea noastră metodico-ştiinţifică, ce valorifică teoria inteligenţelor multiple aplicată flexibil în ciclul primar, gimnazial şi liceal, dorim să oferim posibile modele, contexte didactice în care înţelegem interdisciplinaritatea ca pe o modalitate eficientă de asigurare a coerenţei şi calităţii activităţii de predare-învăţare-evaluare. Grupul de lucru format din profesori de limba şi literatura română, informatică, psiho-pedagogie, învăţători şi institu t ori, încearcă să identifice, pornind de la experimentele realizate în practica didactică, oportunităţi dar şi inerente limite ale teoriei inteligenţelor multiple , teorie aplicată şi adaptată ciclului primar, şi să propună posibile soluţii viabile pentru a le depăşi. Câteva dintre modelele didactice pe care intenţionăm să le prezentăm fac parte dintr-un viitor pachet de software educaţional, amplu proiectat pentru nivele diferite: învăţământ primar , gimnazial şi liceal .

Motivaţi de specificul şcolii noastre (profilul pedagogic) şi de ethosul normalist , în calitate de didacticieni care manifestăm un real interes pentru creşterea calităţii şi performanţei didactice prin astfel de abordări inter/transdisciplinare 1 , ne propunem să extindem cercetarea noastră prin ofertarea unor stagii de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru un învăţământ didactic informatizat, insistând pe posibilităţile şi necesitatea adaptării conţinuturilor la mediul didactic informatizat.

Obiective generale

Sensibilizarea şi motivarea elevilor din ciclul învăţământul primar, gimnazial şi liceal asupra necesităţii lecturii ca act creator.

Formarea competenţelor de comprehensiune şi producere a textului literar/nonliterar.

Obiective specifice

Realizarea unor proiecte interdisciplinare propuse la nivel primar, gimnazial şi liceal, care să-i provoace şi să-i motiveze pe elevi, să pătrundă mediat, prin intermediul calculatorului în spaţiul cărţii, al ficţiunii, dezvoltîndu-le prin strategii creatoare, articulate flexibil şi interactiv, competenţele de înţelegere şi producere a textului literar/nonliterar ;

Proiectarea şi realizarea unor instrumente interactive de învăţare, a unor potenţiale soluţii didactice de conţinut electronic concepute să îmbunătăţească procesul de predare/învăţare.

Beneficiari direcţi

Elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal implicaţi în megaproiect.

Beneficiari indirecţi

Învăţători şi profesori cărora li se pot oferta stagii de formare pentru un învăţământ didactic informatizat, insistând pe posibilităţile şi necesitatea adaptării conţinuturilor unor discipline la mediul didactic informatizat.

Pentru învăţământul primar, un prim proiect interdisciplinar ( română, informatică ) este cadrat de termenii cheie călătorie şi comunicare .

A învăţa să cunoşti A învăţa să faci EU COMUNICARE CELĂLALT Realitatea cărţii Realitatea imediată Universul interior Virtual A învăţa să fim A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi

a învăţa să cunoşti înseamnă a învăţa metode care să dea acces la inepuizabila bogăţie a spiritului şi să ducă de la începutul vieţii la refuzul răspunsului prefabricat;

a învăţa să faci trebuie înţeles cu sensul de a face ceva nou pentru a înlătura plictiseala, pentru a duce la echilibrul dintre omul interior şi omul exterior;

a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi înseamnă a respecta normele ce reglementează raporturile umane;

a învăţa să fim trebuie perceput din perspectiva învăţării permanente a elevului de către profesor şi a profesorului de către elev 2 .

Literatura trebuie înţeleasă ca un instrument formativ, psihologii recunoscându-i contribuţia însemnată la dezvoltarea inteligenţei emoţionale 3 - capacitatea de a identifica emoţiile, de a le exprima, de a le folosi în comunicarea interpersonală. Propunem trei paşi prin lumea textului literar pentru a ajunge, uneori prin virtual , în realitatea imediată sau în universul interior . Paşii-proiecte care valorifică teoria inteligenţelor multiple 4 - au fost articulaţi pentru elevi i clas elor a III-a şi a IV-a, astfel încât să-i provoace la un dialog constructiv şi creator pe marginea unor texte literare. Cele trei proiecte realizate în grup sau individual, orientate spre un scop productiv şi concretizate în prezentări orale/scrise, au fost/vor fi performate la clasă, elevii fiind împărţiţi în grupe omogene, în funcţie de disponibilităţile individuale, de tipurile de inteligenţă dominantă.

I . Receptarea textului liric

Text suport : Dimineaţa 5 de V asile Alecsandri

Clasa : a III-a

Timp alocat : 6 ore

Sarcini propuse pentru fiecare grupă:

G1 ( inteligenţa logico-matematică ):

Prezentaţi câteva repere biografice ale poetului V asile Alecsandri. Structuraţi-le sub forma unei scheme.

G2 ( inteligenţa verbal-lingvistică ):

Imaginaţi-vă că participaţi la un concurs televizat de recitări. Realizaţi lectura expresivă a poeziei Dimineaţa de V asile Alecsandri.

Redactaţi o descriere literară, pornind de la expresiile poetice folosite de V asile Alecsandri. Textul tău să nu depăşească ½ pagină A4.

G3 ( inteligenţa vizual-spaţială ): Concepeţi un poster care să ilustreze prin desene proprii sau imagini foto momente ale zilei, surprinse eventual în ciclicitatea anotimpurilor. G4 ( inteligenţa muzical-ritmică ): Selectaţi, împreună cu învăţătorul, un fond sonor care să sugereze bucuria descoperirii frumuseţilor naturii, surprinsă în diferite momente ale zilei. Acest fond sonor poate fi utilizat de grupa G5 pentru a-şi construi momentul de pantomimă. G5 ( inteligenţa corporal-kinestezică ): Imaginaţi un moment de pantomimă prin care să transmiteţi emoţia poetică a textului liric. Vasile Alecsandri.htm

Dimineaţa de Vasile Alecsandri

„ Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,

În curând şi el apare pe-orizontul aurit,

Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,

Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi

Ce răzbat prin frunze- uscate şi s-arată drăgălaşi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă.

Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.

În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii

Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.

Caii zburdă prin ceairuri; turma zbiară la păşune;

Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,

Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,

Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor.”

II. Receptarea textului epic

Text suport: Dumbrava minunată 6 de Mihail Sadoveanu

( capitolul V- Duduia Lizuca găseşte gazdă bună în Dumbravă)

Clasa: a IV-a

Timp alocat: 6 ore

Sarcini propuse:

a. Activitate individuală

Alcătuiţi rezumatul textului de citire „Dumbrava minunată” (capitolul V);

Scrieţi planul de idei.

b. Activitate pe grupe

G1 . ( inteligenţa verbal-lingvistică ) Prezentaţi oral experienţa voastră după o excursie imaginară / reală, pornind din localitatea voastră până la Fălticeni, locul unde M. Sadoveanu a scris povestirea „Dumbrava minunată”. Vă imaginaţi că în dumbravă aţi descoperit „ Căsuţa cu poveşti ”. Realizaţi o poveste pe care să le-o spuneţi prichindeilor/piticilor. Povestea voastră va avea următorul început dat: În poieniţa plină de flori şi de lumină, de ultima creangă a unui cireş era agăţat un stup de albine. Ele erau plecate să culeagă polen pentru a câştiga concursul „Cea mai parfumată şi mai gustoasă miere”.Prin pădure se plimba ursul şi tare îi mai era foame .

Vei ţine cont de planul de idei a. Ursul s-a înfruptat din miere în lipsa albinelor. b. Albinele l-au înţepat pe urs când acesta a venit la furat. c. Albinele sunt la un pas de a pierde concursul. d. Ursul le ajută pe albine să câştige. e. Albinele îl răsplătesc pe urs pentru gestul făcut. G2. ( inteligenţa vizual-spaţială ): Desenaţi personajele pe care le-aţi întâlnit în căsuţa cu poveşti din „Dumbrava minunată”. G3. ( inteligenţa vizual-spaţială şi interpersonală ): Realizaţi un panou cu fotografii ale scriitorului M ihail Sadoveanu, după o excursie reală pe care o faceţi la Muzeul „Mihail Sadoveanu”. Notaţi în dreptul fiecărei fotografii ce reprezintă.

III. Receptarea textului dramatic

Text suport : Hai în Europa! (Scenariu radiofonic de Aurica Dvoracic)

PROIECTUL EUROPA PE ÎNŢELESUL COPIILOR al Fundaţiei „ Corona ” Iaşi, în colaborare cu Şcoala Normală „V asile Lupu” Iaşi, finanţat de PHARE.

Clasa: a IV-a

Timp alocat: 8 ore

Scenariul Hai în Europa! prezintă peripeţiile prinţului Radu, personajul principal, care porneşte în căutarea unei comori prin ţările UE, însoţit de Steluţa, Zâna Europei unite şi de Krampus, un drăcuşor austriac ce-l influenţează negativ pe prinţ. Romania este ultima ţară pe care prinţul doreşte să o viziteze.

Sarcini propuse pentru fiecare grupă G1 . ( inteligenţa verbal-lingvistică ) Povestiţi oral întâmplările prin care a trecut prinţul Radu, eroul care a călătorit prin ţările UE, însoţit de Steluţa, Zâna Europei unite şi de Krampus. Povestiţi în scris fragmentul final al piesei în care prinţul Radu îi cere permisiunea tatălui, regele Rurik, de a porni într-o călătorie prin alte ţări necunoscute de el: Germania, Austria, Ungaria şi România. Scrie o carte poştală pentru a transmite celor dragi gânduri bune cu ocazia vizitei pe care o faci într-una din ţările indicate pe harta realizată de G2. Eşti prinţul Radu şi ai ajuns în timpul călătoriei tale în Iaşi. Compune o scrisoare pe care o trimiţi tatălui tău, regele, căruia îi prezinţi impresiile tale despre acest oraş. Vei folosi măcar cinci substantive proprii şi două pronume de politeţe. Compuneţi o scrisoare de mulţumire adresată zânei Steluţa, care v-a ajutat să călătoriţi prin Europa.

G2 . ( inteligenţa logico-matematică ) şi G3 . ( vizual-spaţială ) Realizaţi o hartă care să prezinte ţările prin care a călătorit/va călători prinţul Radu. Pentru fiecare ţară reprezentată pe hartă, confecţionează câte un steguleţ. G3 . ( inteligenţa vizual-spaţială ) Colecţionaţi date despre oraşul Iaşi. Ordonaţi-le pe un poster pe care să-l puteţi vedea zilnic. Realizaţi un poster cu fotografii/imagini care prezintă aspecte din viaţa şcolii în care înveţi. G4 . ( inteligenţa interpersonală ) şi G1 . ( verbal-lingvistică ) Priviţi imaginile care prezintă aspecte dintr-o ţară pe care o va vizita Radu. Numiţi-o. Formulaţi întrebări despre conţinuturile acestor imagini şi adresaţi-le colegilor. Dacă nu răspund, oferiţi-le ajutorul vostru. Toate grupele primesc o sarcină comună: Cu ocazia vizitei prinţului Radu, îi povesteşti oral, pe baza posterului realizat de colegii de la G3, despre şcoala ta . Scrie o compunere cu titlul „Elev al şcolii europene”.

Etapa realizării produselor În cazul fiecărei activităţi propuse, această etapă activează constructiv disponibilităţile interpersonale, a făcut posibil dialogul elev-elev/elev-învăţător, determinându-i pe elevi să-şi contureze propria valoare, iar pe învăţător să conştientizeze că “acelaşi copil poate fi interesat şi angajat în anumite conţinuturi, în timp ce se poate dovedi irascibil, impulsiv şi neatent pe alte conţinuturi” (Haward Gardner). Prezentarea rezultatelor şi a produselor se va desfăşura într-un cadru larg, în timpul unor activităţi metodico-ştiinţifice, în care învăţătorii şi profesorii implicaţi îşi pot declina concluziile referitoare la oportunităţile/limitele abordării unor conţinuturi din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple.

Evaluarea presupune

evaluarea procesului pe baza observaţiilor învăţătorilor/profesorilor, făcute în timpul cercetării propriu-zise şi în etapa realizării produselor;

b. evaluarea prezentării-învăţătorul/profesorul va urmări competenţa de comunicare orală a fiecărui elev raportor.

La sfârşitul activităţii elevii vor fi evaluaţi şi individual prin administrarea unor teste grilă concepute pe marginea conţinuturilor vizate.

Note ş i bibliografie

Groeben , Norbert, Vorderer, Peter, Lesemotivation-Lekturewirkung , Munster, Aschendorff, 1988.

Solmecke , Gert, Texte horen, lesen und verstehen , Berlin-Munchen, Langenscheidt, 1992, pp. 62-67.

Nicolesco , Basarab, Transdisciplinaritatea , Editura Polirom, Iaşi, 2001, p,72.

Medeşan , Luminiţa, “ Încercare asupra transdisciplinarităţii din perspectivă didactică ” în Didactica limbii şi literaturii române în viziune integrată şi transdisciplinară , Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, p.143.

Cordoş , Sanda, Ce rost are să mai citim literatură , Editura Compania, Bucureşti, 2004, p.41

Dauvillier , Christa, Levy - Hillerich , Dorothea, Spiele im Deutschunterricht , Munchen, Goethe-Institut, 2004.

7 Păcurari , Otilia, Teoria inteligenţelor multiple - bază de curs oferit autorilor la stagiile de formare din cadrul Şcolii de vară de la Sinaia, organizate în perioada 2001-2003 de Centrul Educaţia 2000+.