• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Mem Tehnic Incinta
 

Mem Tehnic Incinta

on

  • 7,147 views

 

Statistics

Views

Total Views
7,147
Views on SlideShare
7,147
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
125
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft Word

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Mem Tehnic Incinta Mem Tehnic Incinta Document Transcript

    • Memoriu tehnic incinta pentru substructura Felix Plaza- Ansamblului de birouri str. Dr. Iacob Felix nr 33-39 Bucuresti Generalitati Prezenta documentaţie rezolvă din punct de vedere tehnico-economic execuţia pereţilor de incintă pentru realizarea infrastructurii ( 5 subsoluri) ansamblului de birouri . Amplasamentul Amplasamentul se gaseste intr-un perimetru delimitat de strazile Dr. Felix, B-dul Alexandru Ioan Cuza si Intr. Dr. Felix. In vecinatatea obiectivului se gasesc constructii de diferite inaltimi si cu solutii constructive diferite. In acest sens se precizeaza sediul Generali, o constructie multietajata S+P+16E, BRD cu regim de inaltime 4S+P+17+18E inalt +4E, blocuri de locuit, in regimuri variabile de inaltime S+P+8-9E, precum si case P si P+1E. Actiuni climatice Din punct de vedere climatic, zona studiata se caracterizeaza printr-o clima temperat-continentala, cu temperaturi medii anuale de 11 C, maxima depasind uneori +40 C, in luna iulie, iar minima poate ajunge la -30 C, in luna februarie. Precipitatiile medii anuale sunt de 550 mm; in anii ploiosi se pot atinge 900 mm/an, iar in cei secetosi in jur de 350 mm/an. Adancimea de inghet este cuprinsa intre 80-90 cm, de la suprafata terenului. Date geotehnice , hidrologice si geomorfologice Din punct de vedere geomorfologic, orasul Bucuresti este situat in Campia Vlasiei-subdiviziune a Campiei Romane. Terenul pe care se afla constructia este relativ plan. Stratificatia de ansamblu este urmatoarea: - in suprafa, un orizont de umpluturi antropice, cu grosimi cuprinse intre 0,60 si 1,30 m; - sub acest orizont, un complex coeziv argilos....argilos prafos, cu grosimi cuprinse intre 1,20 si 3,20 m; - sub complexul argilos, in foraje, s-a interceptat un orizont necoeziv, nisipos, nisipos prafos si nisipos argilos, cu grosimi variabile de la 1,00m la 3,70 m; - sub orizontul nisipos prafos - nisipos argilos, urmeaza un strat necoeziv constituit din pietrisuri cu nisipuri, ce are grosimi cuprinse intre 2,2 m si 6,0 m. Orizontul necoeziv este constituit din nisipuri cu pietrisuri ce prezinta intercalatii de argile si argile nisipoase cu grosimi de cca. 2 m. - sub complexul necoeziv grosier, in foraje, s-a interceptat un orizont coeziv constituit din argile, argile prafoase, argile nisipoase cu intercalatii de nisipuri
    • prafoase, nisipuri, nisipuri argiloase, cu grosimi de cca. 20,00-21,00 mm. Orizontul coeziv si semicoeziv este urmat de un orizont necoeziv constituit din nisipuri fine-medii, uneori slab cimentate, cu granulozitate uniforma, mediu indesate. - Forajele au interceptat pe intervalul de adancime 48,00-48,50-50,00 m o argila cenusie, plastic vartoasa, cu aspect marnos. Complexul argilos de suprafata este alcatuit din argile prafoase, cu plasticitate mare, consistenta in domeniul plastic vartos si compresibilitate medie. Orizontul necoeziv este alcatuit din nisipuri…nisipuri cu rar pietris mic si este afanat in suprafata si cu indesare medie pe masura ce se avanseaza in adancime. Din punct de vedere chimic, apa subterana prezinta o agresivitate slab carbonica asupra betoanelor iar fata de metale este slab corosiva, la corosiva si la puternic corosiva Nivelul hidrostatic initial este de 5,43 m. Descrierea lucrarilor Lucrarea se va realiza intr.-o incinta din pereti mulati completata, pe partea cu cladiri apropiate cu un sistem de sprijinire verticala cu piloti secanti de beton armat, alternand cu piloti de beton simplu, dispusi la interax 1.40m. Peretii vor fi condusi la adancimea de 26-27 m fata de cota actuala a terenului. Apa subterana a fost interceptata la adancimi de 5,43-5,60 m fata de cota actuala a terenului neamenajat si pana la adancimea de -20 m exista orizonturi de ordinul metrilor de nisip si pietris In aceste conditii incastrarea peretilor mulati si a pilotilor se va realiza intr-un complex coeziv argilos...argilos prafos care va crea conditiile realizarii excavatiilor ulterioare intr-un sistem inchis Apa subterana existenta pana la adancimea de -20 m se va evacua prin pompare directa concomitent cu excavarea pamantului pe baza unui proiect de specialitate. Incastrarea peretilor mulati in terenul natural se va realiza pe aprox. 6-7 m in raport cu baza excavatiei generale Masuri ce se vor respecta in timpul executiei • Ritmul de executie al pilotilor secanti si al peretilor mulati va fi astfel organizat incat pilotii secundari (armati), care se foreaza prin carotarea in pilotii primari, realizati din beton simplu, sa se execute mereu in a treia sau a pata zi dupa turnarea celor primari. • Timpul in care incinta ramane deschisa trebuie sa fie cat mai scurt, deci ritmul de executie trebuie sa fie cat mai rapid. In nici un caz nu se va intrerupe executia dupa ce s-au realizat lucrarile de excavatii. • In timpul excavarii se vor curate pilotii de pamant prin raclare si se vor peria cu peria de sarma .Intre piloti si diafragma se va monta hidroizolatia si un strat de polistiren extrudat, in asa fel incat grosimea finala a acestui strat de separare sa fie 3 cm.
    • • Peretele de beton armat se va turna perimetral cu grosimea de 30 cm si va avea, din loc in loc, elemente verticale mai dezvoltate care vor asigura rigidizarea lui si rezemarea pe contur a elementelor orizontale ale structurii interioare a subsolurilor. • Dupa spargerea perimetrala a acoperirii cu beton a pilotilor , in vederea rezemarii radierului, se vor aplica in prealabil benzi de etansare. O atentie deosebita se va acorda la realizarea panotajului, astfel incat sa fie eliminata posibilitatea existentei unor lufturi. Acestea ar putea favoriza posibile antrenari hidrodinamice ale nisipurilor si pietrisurilor inundate inspre interiorul incintei cu efecte nefavorabile asupra terenului din imediata vecinatate si implicit asupra stabilitatii constructiilor din apropiere. Metoda cea mai potrivita de sapare a incintei se apreciaza ca fiind metoda TOP DOWN. Sustinerea peretilor incintei cu spraituri si filate este greu de realizat data fiind suprafata mare in plan a excavatiei si impingerilor importante date de teren si apa. In acest sens se vor respecta prevederile reglementate prin normativul de executie al peretilor de adancime. Pentru fundarea directa a constructiilor proiectate la adancimea de – 20 m fata de cota actuala a terenului, se va lua in consideratie o presiune conventionala de calcul (definita conform STAS 3300/2-85): pconv.= 350 kPa Daca pilotajul se va realiza de la baza excavatiei generale, se recomanda executia prealabila a unei platforme de lucru din material granular (balast, piatra sparta). Aceasta (platforma) se va indeparta ulterior din lucrare, concomitent cu pamanturile excavate pentru realizarea radierului. Pilotii de diametru mare (coloanele) din categoria precizata se vor considera flotanti si se vor incastra in orizontul argilos, cu consistenta ridicata la adancimea de aproximativ 40,00 m de la CTA. Pilotii pot fi executati si de la suprafata terenului, concomitent cu executia peretilor mulati. In acest caz, armarea si betonarea se vor realiza pana la suprafata superioara a radierului, urmand ca dupa realizarea excavatiei generale, capetele pilotilor sa fie sparte pentru incastrarea si solidarizarea in radier. Prevederi generale pentru incinta adanca Realizarea unei excavaţii adânci în zone urbane presupune obţinerea în prealabil de date şi informaţii privind: -Terenul de fundare -Condiţiile meteo-climatice ale zonei -Amplasamentul şi vecinătăţile -Starea construcţiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă Principalele etape ale realizării excavaţiei adânci în zone urbane sunt: -Alegerea dimensiunilor în plan şi adâncimii excavaţiei -Alegerea soluţiei de excavare
    • -Alegerea soluţiei de epuisment -Verificarea siguranţei construcţiilor şi utilităţilor aflate în zona de influenţă -Proiectarea excavaţiei -Evaluarea şi limitarea deplasărilor terenului produse de excavaţie şi de coborârea nivelului apei subterane -Execuţia excavaţiei -Monitorizarea lucrărilor incintei şi a construcţiilor din zona de influenţă Zona de influenta a excavatiei in corelatie cu cladirile vecine Zona de influenta a excavatiei, adica volumul de teren in care se resimt influente reciproce intre constructiile vecine, s-a stabilit in conformitate cu NT 074-2002 si NT 120-2006, de care s-a tinut seama la alegerea solutiei de fundare si sprijinire. In aceste conditii rezulta: -zona de influenta a cladirii proiectate este suprafata care se inscrie in perimetrul ecranului de piloti, respectiv suprafata amplasamentului cuprinsa limitele de proprietate, iar ca adancime sub baza pilotilor cu cca. 1,2m; - zona de influenta a cladirilor invecinate, (cele cu parter si P+1), cu cote de fundare cuprinse intre 0,5m si 1,0m de la suprafata terenului, este delimitata in plan de suprafata fundatiilor acestor cladiri si se extinde lateral pana la ecranul de piloti, in adancime bulbul de presiune al cladirilor vecine se extinde pana la cca. 3m de la suprafata terenului. Prin solutia de sprijinire –ecran de piloti forati cu diametrul de 880mm,cu fisa de 27 m si pereti mulati cu grosime de 800mm, si respectandu-se fazele de executie mentionate, se respecta prevederile normativului privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane NP 120/06, limitandu-se zona de influenta a viitoarei constructii strict la conturul acesteia, ecranul de piloti si pereti mulati fiind astfel dimensionat incat sa fie exclusa deplasarea acestuia spre interior, terenul din aproprierea incintei nefiind deranjat. Urmărirea comportării în exploatare a incintelor adânci şi a construcţiilor existente , respectiv: 1. La peretii cladirilor invecinate se vor monta, de o parte si de alta cate o borna de nivelment. 2. se efectueaza masuratori de nivelment la acesti reperi, in modul urmator: • inainte de inceperea lucrarilor de pilotaj • dupa terminarea pilotilor inainte de inceperea sapaturii • dupa executia radierului • cand structura a ajuns la etajul 2 • dupa terminarea structurii de rezistenta • periodic la 6 luni in primul an si la un an timp de doi ani. 3. rezultatele masuratorilor de nivelment se vor comunica beneficiaruluisi proiectantului pentru a se preveni eventualele avarii la cladirile vecine. Proiectantul se va anunta de urgenta daca se constata aparitia unor fisuri noi pe zidaria cladirilor din vecinatate.
    • Pentru mentinerea functionalitatii si asigurantei in exploatare, beneficiarului cladirii ii revin urmatoarele obligatii: • efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatii • exploatarea constructiei numai in scopurile pentru care a fost proiectata • efectuarea, dupa caz, de modificari, transformari si modernizari numai pe baza de proiecte intocmite de personae autorizate. • Urmarirea comportarii in timp a constructiilor, conform reglementarilor in vigoare. Fenomene supuse urmaririi curente Fenomene obisnuite a. Schimbari de forma si de pozitie a obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al acestora, manifestate prin deplasari vizibile, orizontale si verticale, inclinate sau prin efecte secundare vizibile, cum ar fi:desprinderea trotuarelor, scarilor de soclul sau corpul cladirilor si aparitia de rosturi, crapaturi, descciderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructii, intepenirea usilor sau ferestrelor, greutati sau blocarea in functionarea utilajelor, indoirea barelor sau altor elemente constructive. b. Schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii elementelor de inchidere si compartimentare, al izolatiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii. c. Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor in constructii, fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si al armaturilor la cele de beton armat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, coroziuni…, flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora intinse, degradari ale straturilor de protectie ale structurii metalice. Fenomene deosebite a. Semne de umezire a terenului de fundare in jurul obiectelor de constructie si a tuturor masurilor de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de constructie, etansarea rosturilor trotuar-cladire si scurgerea apelor la canalizarea exterioara. b. In tegritatea si etansarea conductelor purtatoare de lichide c. Modificari in actiunea factorilor de mediu natural si tehnologic care pot implica comportarea constructiei Se recomanda cu putere ca, dupa fiecare cutremur mare sau moderat, proiectantul, impreuna cu beneficiarul sa urmareasca comportarea constructiei prin analiza calitativa si cantitativa. Intocmirea analizelor cade in sarcina proiectantului, care le va efectua la comanda beneficiarului. Analiza calitativa va stabili starea de afectare (prin determinarea gradului de afectare a constructiei) si va descrie comportarea constructiei. Analiza cantitativa va fi realizata cu analize prin calcul care se vor corela cu rezultatul inregistrarilor si al analizei calitative, in cazul cand constructia este
    • prevazuta cu instrumente de control si masurare a diferitelor raspunsuri ale elementelor constructiei in ansamblu, la diferite actiuni. In cazul in care s-au produs degradari sau avarii, proiectantul, prin expertiza tehnica, va stabili masurile de reparatii locale sau consolidari, dupa caz. Inspectarea si expertizarea constructiei se face dupa fiecare actiune exceptionala prin care trece constructia sau la termene fixate prin intelegere intre proiectant si beneficiar , in afara celor precizate in P130-99. Urmarirea tasarii constructiei se face conform C61-74 si dupa fiecare cutremur puternic. Valoarea tasării efective măsurată la o anumită dată este diferenţa dintre cota stabilită iniţial (la plantarea mărcilor şi reperelor) şi cota măsurată la acea dată. NORME DE PROTECŢIA MUNCII Norme Generale de Protecţia Muncii Norme de lucru specifice utilajelor folosite Norme specifice de protecţia muncii pentru terasamente La executia lucrarilor de constructii aferente prezentului proiect, constructorul va lua toate masurile necesare pentru respectarea normelor actuale de protectie si securitate a muncii avizate de M.L.P.A.T. si M.M.P.S.cu Ordinul nr 578/DB/ 5840 –1996. La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii : - Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 (L90) , republicată în anul 2001, şi Normele Metodologice de aplicare a Legii Protecţiei Muncii Nr. 90/1996 (NM), republicată în anul 2001, - Norme Generale de Protecţie a Muncii (NGPM) din 2002, Funcţie de tipul lucrării executate şi de tehnologiile aplicate vor fi respectate şi prevederile următoarelor norme specifice de protecţie şi securitate a muncii : - Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă din 1999 ; - Norme Specifice de Protecţia Muncii (NSPM) pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor – cod 57/1999 ; - NSSM pentru constructii si confecţii metalice – cod 42/2000 ; - NSPM pentru transportul intern – cod 6/2000 ; - NSPM pentru activităţi de terasamente La executia lucrarilor, cat si in activitatea de exploatare si intretinere se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier. In cele ce urmeaza se prezinta principalele masuri care trebuie avute in vedere la executia lucrarilor: - Personalul muncitor sa aiba cunostintele profesionale si cele de protectia muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor in caz de accident.
    • - Sa se faca instructaje si verificari ale cunostintelor referitoare la NTS cu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei,. Acesta este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si pentru cel din alte unitati care vine pe santier in interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Aparate de sudura (grupuri de sudura), precum si generatoare de acetilena vor trebui controlate inainte de inceperea si in timpul executiei sudurilor de catre serviciul ''Mecanic sef'' al intreprinderii sau a santierului respectiv. - In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora. - Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase. Aceleasi norme vor fi respectate de beneficiar si executant. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR In vederea prevenirii si stingerii incendiilor, este necesara respectarea cu strictete a urmatoarelor norme si decrete: • Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ordin MI nr.775/98; • Dispozitii Generale PSI – 001 / Ordinul Ministrului de Interne -1023/1998 ; • Dispozitii Generale PSI – 002 / Ordinul Ministrului de Interne -1080/2000 ; • Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C300/94, aprobat cu ordin MLPAT nr. 20/N/11.06.1994; • Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor, indicativ P 118-99; • Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; • Ordinul M.I. nr.791/02.09.98 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor; Normele indicate mai sus sunt obligatorii atat pentru proiectant, cat si pentru beneficiarul si executantul lucrarilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate. Se va acorda o atentie deosebita depozitarii si manipularii materialelor inflamabile, in scopul prevenirii oricaror posibilitati de incendiu. La punctele de lucru se vor organiza pichete de incendiu, luandu-se toate masurile necesare in scopul respectarii cu strictete a Normelor PSI. Echipelor de interventie li se vor face instructaje speciale privind acordarea de ajutor in caz de incendiu.
    • Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile de prevenire a incendiilor se stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de executie. Receptia si punerea in exploatar a lucrarilor cuprinse in prezentul proiect se va face numai daca s-au realizat masurile PSI indicate in Normele mentionate mai sus. Intocmit, Ing. C. Motelica
    • Caiet de sarcini Executarea pilotilor forati 880 - 1500 mm cu Tubaj recuperabil INTRODUCERE Scopul acestei caiet de sarcini este de a stabili condiţiile de realizare a piloţilor de beton armat foraţi cu tubaj recuperabil p880 – 1500 mm. CONDIŢII PREALABILE Analizarea studiului geotehnic în sensul depistării şi localizării unor eventuale obstacole subterane (hrube, pivniţe, conducte etc.) şi stabilirea măsurilor necesare. Pregătirea platformei de lucru: defrişare, decapare strat vegetal, nivelare, atât pe amplasamentul construcţiei cât şi pe spaţiul înconjurător, necesar manevrării utilajului de forat, a betonierei, a macaralei şi pentru depozitarea carcaselor. Stabilirea tehnologiei optime de forare (adaptată naturii terenului) in funcţie de tipul utilajului . Împrejmuirea amplasamentului si plantarea indicatoarelor de semnalizare a lucrului în zonă. EXECUŢIA PILOŢILOR Înainte de începerea execuţiei piloţilor se efectueaza operatiunea de trasare, materializându-se în teren axul piloţilor cu ajutorul ţăruşilor şi fixarea de repere în afara amplasamentului pentru a se putea retrasa sau verifica execuţia forajului. Fazele tehnologice de execuţie a piloţilor foraţi cu tubaj recuperabil sunt: - trasarea în teren a poziţiei piloţilor, numerotarea şi marcarea lor; - fixarea prin ţăruşi a poziţiei fiecărui pilot; - instalarea utilajului pe poziţie; - introducerea tubajului concomitent cu săparea găurii in uscat sau sub apa: Este cu desavarsire interzisa saparea in avans - se urmareste ca baza tubajului sa se afle in permanenta sub fundul gaurii sapate cu cel putin 0,50m. - curăţarea fundului săpăturii care se executa cu cel mult 2 ore inainte de betonare; - introducerea carcasei de armătură - betonarea pilotului in uscat sau sub apa: Daca in timpul executarii forarii in tubaj apare un curent de infiltratie pe la baza acestuia, este obligatoriu sa se introduca apa in tubaj, pe la partea superioara, in vederea crearii unei contrapresiuni. Nivelul apei in tubaj trebuie sa fie pe toata durata de executie a forarii, de introducere a carcasei de armatura si de betonare cu cel putin 1
    • metru deasupra nivelului liber al apei din amplasament. Betonarea sub apa se face cu metoda Contractor (metoda palniei fixe ridicatoare) - extragerea tubajului pe masura turnarii betonului; se urmareste ca baza tubului sa se afle in permanenta cu cel putin 2,0m sub nivelul betonului. Pentru asigurarea unei bune desfăşurări a lucrărilor, se vor lua măsurile necesare de menţinere în uscat a platformei de lucru (pante, şanţuri etc.), care să asigure colectarea şi evacuarea apei de orice provenienţă. TRASAREA La trasarea şi fixarea poziţiei în plan a fiecărui pilot nu se admit abateri mai mari de 5 mm faţă de proiect. Poziţia axelor rândurilor de piloţi se marchează prin borne aflate în afara perimetrului construcţiei, în locuri în care nu există pericol de degradare sau de mişcare a acestora pe timpul execuţiei lucrărilor. Poziţia fiecărui pilot va fi marcată cu un ţăruş. Numerotarea piloţilor se va face prin litere sau cifre, conform notaţiilor din proiect. INSTALAREA UTILAJELOR PE POZIŢIE Instalarea utilajului pe poziţie se realizează prin mijloace specifice utilajului folosit. Se verifică verticalitatea. INTRODUCEREA TUBAJULUI si EXECUTAREA GĂURII FORATE Săpătura se execută prin forare sub protecţia tubajului. După fixarea corectă a tubajului pe punct şi verificarea verticalităţii acestuia, se incepe introducerea tubului in pamant. In functie de tipul utilajului folosit saparea pamantului se poate face concomitent cu introducerea tubului sau in etape succesive: introducerea tubului, excavarea pamantului, introcerea tubului s.a.m.d. Operaţia de săpare a forajului se însoţeşte de notarea stratificaţiei terenului, de stagnările în excavare, obstacolele întâlnite etc. Execuţia corectă a forajului este direct condiţionată de poziţia corectă a utilajului, pentru aceasta: - utilajul purtător al echipamentului trebuie să se găsească în permanenţă în poziţie orizontală; - se va verifică cu bolobocul platforma utilajului care trebuie să fie în permanenţă orizontală; - legătura tijă-sapă să fie rigidă fără joc, se verifică prin împingerea cu mâna sau prin zgomotul produs când se aşează sapa pe pământ. După săparea forajului şi înaintea betonării se trece la operaţia de curăţire a săpăturii. Măsurarea adâncimii forajului şi a verticalităţii: stabilirea cotei la care se găseşte săpătura atât în timpul forajului cât şi în cel al
    • curăţirii este o operaţie importantă, de a cărei precizie depinde calitatea piloţilor. O primă posibilitate de măsurare este de a folosi tija instalaţiei gradându-se din m în m astfel ca în momentul în care sapa ajunge la talpa săpăturii să se poată citi direct pe ea adâncimea. Aceasta este o măsurare aproximativă. Pentru a măsura cu precizie se foloseşte o sondă confecţionată pe principiul unui fir lung cu plumb. Firul confecţionat dintr-un material inextensibil este gradat din metru în metru. Măsurarea se face pe parcursul săpăturii şi obligatoriu la terminare, înainte de a retrage utilajul de pe poziţie. După excavarea primului foraj se mută instalaţia pe următorul loc; este indicat ca acesta să fie în imediata vecinătate. INTRODUCEREA CARCASEI DE ARMĂTURĂ Armarea piloţilor se face cu bare longitudinale care sunt distribuite în mod simetric faţă de axa verticală a pilotului şi armătura transversală sub formă de fretă. La armarea piloţilor, barele longitudinale vor fi scoase peste capătul pilotului cu lungimea minimă necesară realizării încastrării în grindă sau radierul de fundaţie, conform prevederilor din STAS 2561/3-83. Înainte de introducerea carcasei de armătură în gaura forată, se face recepţia ei, prin verificarea concordanţei cu proiectul, a rigidităţii, a sudării corecte a barelor, a dispozitivelor de menţinere a formei, distanţierilor, etc. Pentru piloţii cu lungimi care depăşesc 10 m, carcasă de armătură se confecţionează din tronsoane care se îmbină între ele prin sudură electrică, la gura forajului. Lungimea maximă a unui tronson este în funcţie de greutatea lui şi de înălţimea de ridicare a utilajului cu care se manevrează, fiind în general de 6 ...10 m. Înainte de introducerea carcasei de armătură în gaura forată, se va face recepţia ei prin verificarea concordanţei cu proiectul privind: diametrul barelor, pasul fretei, rigiditatea carcasei, executarea corectă a sudurii la barele dispozitivelor de menţinere a formei, distanţierilor etc. Înainte de introducerea carcaselor de armătură, se va verifica concordanţa dintre adâncimea găurii forate şi lungimea carcasei de armătură. Diametrul interior al carcasei este limitat de diametrul burlanului de betonare (15...25 cm), care se introduce în interiorul carcasei, cu un spaţiu de siguranţă de minimum 5 cm necesar pentru manevrare şi pentru o ascensiune uşoară a betonului în coloană (în timpul betonării). Carcasa metalică trebuie prevăzută cu distanţieri rigizi, care să permită o alunecare uşoară a acesteia pe pereţii găurii de foraj sau a tubajului. Distanţierii se vor dispune la 1...3 m, în funcţie de diametrul carcasei, astfel încât să se asigure corecta centrare a armăturii în foraj. În cazul unor lungimi mari de piloţi (peste 10 m), armătura se va menţine suspendată la gura forajului, evitându-se astfel frecările armăturii de pereţii forajului.
    • Coborârea carcasei în foraj se face cu troliul sau macaraua. Carcasa se va coborî până aproape de talpa forajului, fără a se sprijini de aceasta, suspendându-se la gura forajului cu ajutorul urechilor de agăţare. BETONAREA PILOŢILOR Pentru a putea asigura betonarea piloţilor în bune condiţiuni, se recomandă a se corela diametrul minim admisibil al pilotului cu lungimea sa. Agregatele trebuie să fie de râu sortate, iar dimensiune maximă a granulelor să nu depăşească 31 mm. Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive la alcătuirea reţetei de betoane se va ţine seama de prevederile STAS 3011-83 şi STAS 3349/1-83. Consistenţa betonului exprimată în tasarea pe con trebuie să fie de 10...15 cm la betonarea în uscat şi 15...18 cm la betonarea sub apă sau sub noroi bentonitic. Armăturile piloţilor se realizează din oţel tip OB 37 sau PC 52 STAS 438/1-89. Clasa betonului, dozaje, agregate şi armare este specificată în proiect Pentru piloţii situaţi în terenuri cu ape agresive, la alcătuirea reţetei de betoane se va ţine seama de prevederile STAS 3011/83 şi STAS 3349/83. Caracteristica principală a betoanelor destinate piloţilor foraţi şi turnaţi pe loc cu ajutorul coloanelor de betonare este lucrabilitatea; consistenţa betonului se măsoară folosind procedeul tasării pe con care trebuie să fie între 15 şi 18 cm. Daca betonarea pilotului durează mai mult de 4 ore, la prepararea lui se va folosi aditiv întârzietor de priză. Betonarea piloţilor se va face după sistemul Contractor, prin intermediul unui tub de betonare (cu diametrul 17 - 20 cm), alcătuit din tronsoane care se prind între ele prin „filet cu şnur”, la partea superioară a tubului fiind montată pâlnia de betonare. Înainte de turnarea primei şarje de beton, se astupă gâtul pâlniei cu un obturator care se trage în momentul când pâlnia este plină (dopul tubului de betonare fiind la maximum 10 cm de talpă), betonul curgând în continuare în tub, cu o viteză constantă care să asigure curgerea fără ca pâlnia sa se umple. Când pâlnia se umple totuşi, se opreşte curgerea în pâlnie şi se ridică cu troliul 0,50 ÷ 1,00 m, în aşa fel încât ţeava să fie tot timpul înecată în beton pe minim 2 m. Nu sunt permise întreruperi mai mari de 1 – 2 ore, pentru evitarea întăririi betonului în coloană. Operaţia de betonare se consideră terminată în momentul apariţiei betonului la cota din proiect. Pentru a se evita antrenarea carcasei de armătură la extragerea coloanei, carcasa piloţilor trebuie prevăzută la partea inferioară cu un grătar din cupoane de armătură pe care presează greutatea betonului turnat. CONTROLUL ŞI EVIDENŢA LUCRĂRILOR DE PILOTAJ Executantul este obligat la recepţia lucrărilor să aibă toate certificatele de calitate pentru beton, oţel beton etc. În timpul execuţiei se va asigura un control permanent asupra următoarelor aspecte principale:
    • - realizarea adâncimii din proiect; - confecţionarea corectă a armăturii; - calitatea betonului pus în operă; - execuţia corectă a betonării; - volumul de beton şi nivelul betonului, prin comparaţie cu volumul găurii. Pe parcursul betonării trebuie să se efectueze următoarele determinări : - la fiecare 10 mc de beton pus în operă, la locul de turnare se determină consistenţa prin metoda tasării conului , STAS 1759/80. - la fiecare 20 mc de beton pus în operă, dar cel puţin o dată pentru fiecare pilot, se prelevează probe (trei cuburi) de beton de la locul de turnare şi se determină clasa betonului conform STAS 1759/80 si STAS 1275/81. Executantul este obligat să dovedească la recepţia lucrărilor, că betonul folosit pentru confecţionarea piloţilor a fost de bună calitate. Aceasta se face prin încercări de laborator efectuate în laboratorul de şantier pe probe de beton prelevate din lucrare. Delegatul beneficiarului poate cere executantului să se preleveze cuburi suplimentare de control, ori de câte ori există îndoieli asupra calităţii betoanelor puse în operă. Pentru fiecare pilot în parte se va întocmi fişa tehnică ce va fi inclusă în registrul de procese verbale de lucrări ascunse. ABATERI ADMISE LA POZIŢIA PILOŢILOR FAŢĂ DE PROIECT Abaterea limită admisă faţă de proiect la poziţia în plan a piloţilor la nivelul bazei fundatiei este de max. 10 cm. Înclinarea piloţilor faţă de verticală nu trebuie sa depăşească 2%. Executantul şi reprezentantul beneficiarului vor face recepţia piloţilor înainte de executarea, întocmind un releveu cu poziţia exactă a piloţilor. Actiunile corective de remediere a neconformitatilor • La abateri ale pilotilor spre incinta, peste limita admisa, se va interveni prin buciardare;daca la turnarea pilotilor exista abateri pe verticala pana la 10 cm, raportate la linia interioara a pilotilor proiectata, aceasta abatere va fi preluata prin reducerea corespunzatoare a peretelui la subsol-in cazul in care betonul pilotului are evazari locale, betonul in exces se va sparge, pastrandu-se acoperirea minima a armaturii prevazute in proiect, pentru abateri mai mari de 10 cm se va modifica local configuratia peretelui de subsol, prin dispozitii date de proiectant de la caz la caz. • In cazul rosturilor deschise se va interveni cu pene si injectii de lapte de ciment cu priza rapida, sau de mortare speciale , fara contractii, cu intarire rapida. • In cazul intreruperilor de betonare a pilotilor la partea superioara, dupa indepartarea depunerilor, se cofreaza si se betoneaza prin suprabetonare VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE PILOTAJ
    • Verificarea calităţii se face prin: a) examinarea poziţiei reale a tuturor piloţilor, notată pe planurile de execuţie, cu modificările sau abaterile survenite în timpul execuţiei; b) corespondenţa dimensiunilor cu cele din proiect; c) controlul calităţii betonului pus în corpul pilotului. REGLEMENTARI TEHNICE Normativ pentru verificarea calităţii în construcţii - C56/2002 Clasificarea şi identificarea pământurilor - STAS-1243/74 Caracteristici fizice şi mecanice ale pământurilor - STAS 1917/73 Produse de oţel pentru armarea betonului - STAS 438/89 NORMATIV privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane-Indicativ NP 120-06 Normativul privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare (NP 074/2002) Cimenturi rezistente la agresivitatea apelor cu sulfaţi - SR 3011/A1 Piloţi foraţi de diametru mare – STAS 2561/4-90 Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii – GE 029/97 Intocmit, Ing. C. Motelica