Our Cultural Newsletter No.  2
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Our Cultural Newsletter No. 2

on

  • 1,576 views

Edited by the Cultural Center from Mioveni Town

Edited by the Cultural Center from Mioveni Town

Statistics

Views

Total Views
1,576
Views on SlideShare
1,576
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
4
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Our Cultural Newsletter No.  2 Our Cultural Newsletter No. 2 Document Transcript

  • ROMÂNIA - ARGEŞ TRIMESTRIAL DE INFORMAŢII CULTURALE BULETIN CULTURAL de Mioveni Nr. 2 / Martie 2010 Publicaţie trimestrială editată de Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural al oraşului Mioveni
  • Editor CONSILIUL LOCAL MIOVENI PRIMĂRIA ORAŞULUI CENTRUL CULTURAL COLEGIUL DE REDACŢIE: Argentina CULCUŞ Bogdan UDROIU Petre LIVEZEANU Mioara PANĂ COLECTIVUL DE REDACŢIE: Iuliana NEDELCU Florina OPREA Răspunderea pentru conţinutul materialelor publicate revine întrutotul semnatarilor! ISSN: 2067 - 1717 Culegere computerizată: Iuliana NEDELCU, Florina OPREA Copertă, tehnoredactare: Iuliana NEDELCU Redacţia: Mioveni, str. Tudor Muşatescu, Bl. V2B, parter, tel/fax: 0348.445.856 E-mail: centrulculturalmioveni@yahoo.com, ziarmiovenii@yahoo.com
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 i N T E R V I U L ED i t I E I !LA?HNCH; #5,#OM r $CL?=NIL #?HNLOF #OFNOL;F -CIP?HC entrul Cultural Mioveni îşi desfăşoară activitatea C din anul 2007 şi este condus cu multă abilitate de către o directoare tânără în persoana doamnei Argentina Culcuş. Colectivul Centrul Cultural Mioveni este unul tânăr, dinamic, dornic de a promova adevaratele valori tradiţionale româneşti. R: Centrul Cultural colaborare cu şcolile şi gră- Florica Arsenescu, câştigător R: Pe raza oraşului există Mioveni este cea mai nouă diniţele, cu care desfăşurăm, al multor concursuri din ţară câteva cămine culturale. În instituţie de cultură din oraş. în parteneriat, mai multe cât şi în străinătate, un taraf ce constă activitatea lor? În ce constă activitatea pe festivaluri şi concursuri. Cea şi o fanfară condusă de prof. A.C.: Căminul Cultural care o desfăşuraţi? mai importantă activitate a Marin Iliuţă. Trebuie Colibaşi şi Casa de Cultură noastră este Zilele oraşului menţionat că ne ocupăm şi Argentina CULCUŞ: Or- Racoviţa (fostul Cămin Cul- Mioveni, ocazie cu care or- de editarea ziarului ganizăm o gamă variată de tural Racoviţa) sunt filiale ganizăm o serie de mani- MIOVENII şi, începând cu activităţi: spectacole, teatru, ale Centrului Cultural festări ce durează trei zile. luna decembrie a anului tre- expoziţii. Centrul Cultural Mioveni. La Colibaşi orga- Anul acesta oraşul Mioveni cut, trimestrial tipărim Mioveni desfăşoară în nizăm periodic spectacole de împlineşte 525 de ani de la Buletinul Cultural de fiecare an aproape 100 de ac- muzică populară, în special prima atestare documentară Mioveni. tivităţi aprobate de Consiliul de sărbători. La Racoviţa, a localităţii. Local Mioveni în baza „Ca- R: Vorbeaţi despre spri- fiind o clădire modernizată lendarului de activităţi cul- R: Cu ce “iese în faţă” Cen- jinirea tinerilor. de curând, condiţiile sunt turale”. Aceste activităţi sunt trul Cultural pe care îl con- mult mai bune, ceea ce ne A.C.: Da. Încercăm pe cât permite să realizăm specta- legate de sărbătorirea zilelor duceţi? posibil să îi sensibilizăm pe cole de anvergură pentru de importanţă istorică, zilei A.C.: În cadrul Centrului copiii, să îi atragem la acti- cetăţeni. Tot aici, pentru că naţionale, poeţilor valoroşi. nostru funcţionează un vităţile noastre, să le trezim spaţiul şi dotarea o permite, Încercăm să promovăm ansamblu de dansuri popu- curiozitatea pentru ceea ce e se pot organiza nunţi, tinerii talentaţi din oraş şi să lare “Plai de dor” pregătit de tradiţional. Săptămânal, or- botezuri sau alte evenimente sensibilizăm publicul în ceea coregraful Cătălin Oancea, ganizăm gratuit cursuri de speciale. ce priveşte arta şi tradiţia un ansamblu vocal - instru- madolină, instrumente de prin organizarea de expoziţii mental de mandoline suflat, orgă, chitară, dans A consemnat de pictură şi de târguri “NOVA” pregătit de prof. popular şi dans de societate. tradiţionale. Avem o strânsă Iuliana NEDELCU BIBLIOTECA FRANCEZĂ VĂ AŞTEAPTĂ DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎNTRE ORELE 08.00 – 16.00 Biblioteca franceză din oraş funcţionează de aproximativ 2 ani în incinta Centrului Cultural Mioveni şi vă aşteaptă cu peste 10.000 de volume în limba franceză şi carte tehnică. Fondul de carte franceză provine dintr o donaţie a Asociaţiei de Prietenie Mioveni – Landerneau, iar cartea tehnică de la SC Automobile Dacia SA. Înscrierile se fac pe baza actului de identitate, sau, în cazul minorilor cu buletinul unuia dintre părinţi. BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ, O INSTITUŢIE CU TRADIŢIE Biblioteca îşi are începuturile din 1953 când a fost înfiinţată în Racoviţa Biblioteca comunală. Aceasta îşi avea sediul într un imobil existent şi astăzi, iar apoi mutată în Căminul Cultural constuit de locuitorii din Racoviţa. În 1989 localitatea a fost de 1 clarată oraş, astfel biblioteca a devenit orăşenească. Astăzi îşi aşteaptă cititorii cu peste 20.500 de volume.
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Vă invităm să vizitaţi situl CENTRULUI CULTURAL MIOVENI www.centrulculturalmioveni.ro Lansat în luna decembrie site-ul Centrului Cultural Mioveni cuprinde informaţii generale despre activităţile cul- turale, evenimente, cursurile oferite, ansamblurile şi formaţi- ile aflate în subordine dar şi serviciile oferite: închirierea Casei de Cultură Racoviţa sau a unui autocar. Site-ul oferă articole, noutati, informaţii culturale şi de utilitate generală, galerie foto şi video de la toate activităţile culturale întreprinse de instituţie. Cei interesati pot accesa urmatoarea adresă: www.cen- trulculturalmioveni.ro. C entrul Cultural Mioveni oferă copiilor şi tiner- ilor din oraş cursuri gratuite de mandolină, instrumente de suflat, chitară, acordeon, 2 dans popular şi dans sportiv (de societate).
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Simpozion P rima ac- tivitate a Centrului C u l t u r a l Mioveni în 2010 a fost comemorarea a 160 de ani de la naşterea po- etului naţional Mihai Emi- nescu, marcată la Mioveni printr-un sim- pozion desfăşurat la Centrul Cultural Mioveni pe 15 Ianuarie. Activitatea a angrenat toate şcolile din oraş şi s-a des- făşurat pe doua secţiuni: creaţii literare şi creaţii artistico – plastice. Cele mai bune lucrări au fost premiate de organi- zatori. În încheierea activităţii corul de copii al Centrului Cultural şi Grupul vocal Premiul special pentru pictură pe sticlă: “Doruleţul” pregătite de înv. Comănoiu MĂGUREANU CRISTIANA Maria, au susţinut un program artistic cls. a VIII-a C Şcoala “Liviu Rebreanu” dedicat poetului nepereche. 3
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Eminescu - o mare de cuvinte, Un ocean de Întelesuri. Am întors pagina Şi luna mi-a devenit prietenă; Am început să citesc, Doar urmărind cu ochii printre rânduri Şi în pâlpâirea unei flăcari care nu se stingea, mi-am creat o lume. O lume a mea, Unde stihurile nu mor niciodată Şi cuvintele reînvie când sunt rostite. Mi se părea o iluzie Să înţeleg cuvintele, Vorbind în catrene şi rime. Dar în lumina unei raze Am înteles: fiecare cuvânt avea un nume: Acesta era: EMINESCU Florentina POPA Clasa a VII-a F Şcoala „Liviu Rebreanu Câştigătoarea locului I la secţiunea creaţii literare Statuia lui Mihai Eminescu 4 din Cernăuţi
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Este o zi minunată de Deşi era pentru prima - Eu sunt Timpul! Eu sunt dispăruse ca prin farmec, ca vară, o zi din vacanţa mea la dată când ajunsesem într-un Moş Timp! şi când nimic nu s-ar fi în- bunici, una dintre cele mai asemenea loc şi ar fi trebuit - Ce bine îmi pare! Asta tâmplat. Am fugit acasă la frumoase zile. Aici am tot- ca totul să fie necunoscut, însemnă că mai pot să stau. bunici şi le-am spus că am deuna un loc preferat - grăd- aveam senzaţia că mai fus- Tu poţi face ceva să opreşti fost până în mijlocul pă- ina, grădina din spatele esem pe acolo. Florile curgerea timpului, iar eu durii, dar ceva m-a reţinut şi casei. dansau îmbrăcate în rochii mai pot sta aici în lumea n-am putut spune nimic de- Este locul în care mă în- de bal, copacii nu mai voastră mult timp. Poate spre ce se întâmplase acolo. tâlnesc mereu în taină cu stăteau locului, nimic nu era chiar să ramân aici. Ce zici? L-am întrebat apoi pe prietena mea cea mai bună: trist, iar pădurea era regina - Ce? Asta nu se bunicul care a fost cel mai pădurea. balului. Am intrat şi eu în poate!Timpul trebuie să bun prieten al lui din copi- Încă de dimineaţă am lumea lor. Am dansat cu flo- curgă, nu am voie să-l larie, iar el, puţin uimit de simţit că acestă zi este altfel, rile, copacii m-au luat de opresc! întrebarea mea, mi-a că ceva straniu plutea în aer; mână şi mi-au arătat într-o - Şi chiar nu poţi face răspuns sec: pădurea. A simţeam că se va întâmpla fugă toate locurile. Peste tot nimic ca să mai pot rămâne, avut şi el în vremea ceva deosebit. M-am am văzut eroii mei preferaţi Moş Timp? copilăriei lui o pădure min- apropiat de ea mai cu teamă din povesti. Zâne şi pitici - Ba da! Ai putea să ne iei unată în care copacii puteau decât de obicei şi era pentru îmi făceau din toate părţile cu tine în sufletul tău pentru umbla, puteau dansa, iar prima dată când pătrun- cu măna de parcă as fi fost totdeauna şi aşa am putea seara când pleca acasă totul deam în inima ei. Aici am prietena lor dintotdeauna. cunoaşte şi noi lumea ta, încremenea ca într-o stranie fost întâmpinată de prietenii După un timp, când tre- spuse unul dintre pitici. amorţeală. noştri: păsările care cântau buia să plec am auzit o voce - Ar fi minunat! Dar cum Atunci mi-am dat seama parcă vrăjite, ariciul care mă tunătoare, dar ciudat de să fac? că, de fapt, fiecare dintre noi privea uimit de după un calma: - Încearcă şi păstrează în avem pădurea noastră, la un tufiş, iepurele care sta timid - De ce te temi? mă între- suflet acestă minunată vârstă moment dat şi că numai de uitându-se la mine.Mi se abă vocea. a copilariei toată viaţa. noi depinde să o luam şi să pare că toate animăluţele se - Este târziu. Timpul a tre- Dacă vei şti să rămâi o păstram cu noi în suflet in- uitau cumva straniu la cut aşa de repede, iar acum copil la orice vârstă, ne vei diferent pe unde ne-ar purta mine.Mi se pare că am ajuns eu trebuie să plec. Bunicii avea alături pe toţi şi vom cărările vieţii. pe tărâmul fermecat, în Ţara mei nu ştiu unde sunt, s-ar putea să te ajutăm de câte Minunilor din poveste. putea să fie îngrijorati şi nu ori vei avea nevoie de noi. Dumitrache Cristina Acolo, în inima codrului s-a vreau să-i supăr. I-am îmbrăţişat pe rând, Clasa a VIII a D deschis o uşă şi am pătruns - Timpul! Ce este timpul? dar până să mă întorc şi să- Şc. “ George cu teamă în adâncul ei. Ştii tu cine sunt eu ? mi iau la revedere, nu mai Topârceanu “ Totul era minunat, fantastic! - Nu… era nimic în jurul meu. Totul 5
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Noapte, noapte iar mă laşi Singur pe cărări pustii, Părasind cu – aceiaşi paşi Tristele melancolii… Stelele se strâng acum, Roua picură pe flori. Spune-mi, încotro să-ndrum Paşii mei rătăcitori? Popescu Alexandra Clasa a II a C Şcoala „George Topârceanu” O, codru sfânt, şi azi vreau să mă chemi Să mă inspir din glasul tau cel dulce, S-alerg la tine, cân’ primele geni De soare, pe frunzele tale străluce… Să fiu copil din nou, să cred în zâne În prinţi, pitici şi în strigoi În moş Crăciun, cu trăsături bătrâne, Ce nu ne lasă ciorăpeii goi… S-ascult din nou, cu inima curată Un cântec lin, venit de nicăieri. Să vad pe geam flori de gheţă, de ză- padă Închipuindu-mi veşnici primăveri…. Să pot să fiu, ce nu-s, şi-am fost odată Şi azi aş alerga la umbra ta , Dar nu mai cred, cu inima mea toată În cântecul şi magia ta… Aninoiu Cristiana Clasa a VII a C Şcoala „Liviu Rebreanu” 6
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 D BALUL DRAGOBETELUI ragobetele, sărbătoarea dragostei la români a fost săr- bătorită la Mioveni printr-o serie de manifestări orga- nizate de Centrul Cultural Mioveni. La Casa de Cultură Racoviţa a avut loc „Balul Dragobetelui”, acţiune desfăşurată în parteneriat cu Asociaţia Pensionarilor „Viaţă Lungă”. Sala a fost ocupată la capacitate maximă de cetăţeni, în special persoane vârstnice, veniţi să asculte programul artistic al Tarafului Centrului Cultural şi al Grupului Vocal „Doruleţul”. S SEARĂ DEDICATĂ CELOR TINERI eara a fost dedicată tineretului. DISCO DOMINO a fost locul de întâlnire al îndrăgostiţilor, care au par- ticipat la concursuri cu premii oferite de organiza- tori. Au fost premiate cele mai frumoase declaraţii de dragoste şi cel mai frumos dans. Supriza serii a fost mo- mentul artistic al trupei Vacanţa Mică şi Frankfurt. 7
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Probabil că nimic altceva ca natura se trezeşte, iar oa- unele locuri, exista obiceiul nu poate defini mai bine menii, intra şi ei în rezo- ca fetele mari să strângă apa spiritul unui popor decât nanţă cu ea. Divinitate din omătul netopit sau de străvechile sale tradiţii şi mitologică similară lui Eros pe florile de fragi. Această obiceiuri. Din punctul meu sau Cupidon, Dragobete apa era păstrată cu multă de vedere tradiţia unui este considerat a fi fiul grijă pentru că avea propri- popor reprezintă identi- Dochiei, un bărbat chipeş şi etăţi magice spunându-se că tatea sa, ceea ce il diferenţi- iubareţ nevoie mare. Năval- e "născută din surâsul ază esenţial de alte nic, el era la daci zeul care, zânelor" şi putea face fetele popoare. ca un "naş cosmic", oficia în mai frumoase şi mai drăgăs- Aceste două sărbători cer la începutul primăverii toase. sunt dedicate celui mai pur nunta tuturor animalelor. În Femeile obişnuiau să at- Valentin îi ajuta pe creştini sentiment din lume: decursul anilor această ingă un bărbat din alt sat în în vremurile persecuţiei. El dragostea. Una provine din tradiţie s-a extins şi la oa- ziua de Dragobete ca să fie a fost prins şi băgat în în- America, cealaltă face parte meni. Astfel, de Dragobete, drăgăstoase tot anul şi mai chisoare, unde a devenit un din tradiţiile noastre. Care fetele şi baieţii se întâlnesc aveau grijă să dea mâncare propovăduitor. Tocmai de este deosebirea între cele pentru ca iubirea lor sa ţină buna orătăniilor din curte, aceea a fost condamnat la două? Ce semnificaţie au tot anul, precum a pasărilor păsărilor cerului, nici o vi- moarte la data de 14 febru- ele? Cât de importante sunt ce se "logodesc" în această etate fiind sacrificată la arie 269. aceste zile pentru noi zi. Înainte de vreme, pre- Dragobete. De multe ori, În timpul cât a stat în în- românii? Voi încerca să arăt tutindeni prin sate se auzea flăcaii petreceau din plin de chisoare el trimitea mesaje în pasajele următoare. zicala: "Dragobetele sărută Dragobete şi prin satele de îmbărbătare prietenilor fetele!". vecine, ca sa le meargă bine spunându-le “Amintiţi-vă de Tot credinţa populară peste vară. Se considera că Valentin” şi “Vă iubesc”. spune ca cei care participă Dragobetele ocrotea şi purta Ziua de 14 februarie a Dragobetele este o sărbă- la Dragobete vor fi feriţi de noroc îndrăgostiţilor, tiner- rămas ca o zi specială în toare a iubirii din tradiţia boli tot anul. Aşadar: ilor în general, putând fi so- care se sărbătorea Sf. românească, care însă nu dimineaţa, îmbrăcaţi în cele cotit un veritabil Cupidon Valentin, fiecare băiat este la fel de cunoscută, din mai bune haine, tinerii se românesc. Se spune că alegând o fată care-i deve- păcate, deoarece nu a fost întâlneau în centrul satului Dragobetele a fost transfor- nea iubită pentru o zi. la fel de mediatizată. Deşi sau în faţa bisericii. Dacă mat într-o buruiană, numită Aceasta se făcea pentru a Dragobetele se sărbătoreşte timpul era favorabil, Năvalnic, de Maica corespunde cu credinţa că la noi pe 24 februarie şi porneau cântând, în grupuri Precista, după ce nesăbuitul împerecherea păsărilor (sim- reprezintă echivalentul către pădure sau prin lunci a îndraznit să îi încurce, şi bolul primăverii) are loc de „Zilei Îndrăgostiţilor” de în căutarea ghioceilor şi a ei, cărările. ziua Sf. Valentin. peste hotare, am ales să im- altor plante miraculoase, Unii dintre noi con- portăm zilele iubirii. folosite pentru descântece damnă această zi, deoarece Credinţa populară de dragoste. Dacă vremea este şi una comercială, o zi românească spune că luna era urâtă, se adunau la unii în care se vând milioane de februarie era considerată dintre ei acasă şi se ţineau De câţiva ani, la în- produse dedicate dragostei luna de primăvară, iar ziua de jocuri şi de poveşti. De ceputul lunii februarie toţi (inimioare, ursuleţi de pluş, de 24 era începutul anului Dragobete se făceau lo- îndrăgostiţii, pornesc la cadouaşe nostime, felicitări, agricol. Este momentul în godne simbolice pentru shopping, hotărâţi să bomboane de ciocolată). In- care se consideră anul următor sau se făceau cumpere cadoul ideal pen- diferent de polemica iscată frăţii de sânge. În pă- tru jumătatea sufletească. de cele două sărbători, con- dure, în jurul Deşi este o sărbătoare cluzia este că dragostea tre- focurilor aprinse, catolică, ziua Sfântului buie sărbătorită tot timpul. tinerii, băieţi şi Valentin este pentru majori- Dacă în fiecare zi am da fete, stăteau de tatea românilor una impor- dovadă de suficient de vorba. Fetele tantă, un bun prilej de a multã bunătate şi dragoste strângeau sărbători împreună cu cel de oameni, am fi siguri că viorele şi iubit (deşi au Dragobetele, vom reuşi să facem să răsară tămâioasă, în viziunea lor acesta nu într-o oarecare măsură sen- pe care le este suficient de “cool“ pen- timente de dragoste şi păstrau la tru a-l celebra). bunavoinţă în sufletele ma- icoane, Una din legendele legate jorităţii oamenilor cu care f i i n d de Sf. Valentin spune că intram în contact, oricare ar folosite apoi acesta a fost un preot român fi ei. în diverse martirizat în timpul perse- Florina OPREA 8 farmece de cuţiei lui Claudius în anii dragoste. Prin 269 - 270d.c. Tânăr fiind,
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 C a în fiecare an, Ansamblul Vocal – edilii locali nu Instrumental „NOVA” au lăsat să şi Ansamblul de treacă neobservată dansuri populare ziua de 1 Martie, „Plai de Dor” şi aducând un mărţişor încheiat de îndrăgiţii muzical celor interpreţi: Liliana Ior- P prezenţi în sala mare dache, Daniel a Casei de Cultură a Chiţulescu şi Nicu O Sindicatelor din oraş. Albu acompaniaţi de rogramul artistic Taraful Centrului Cul- prezentat de tural. amfitrioana notă aparte evenimentului, Ar- evenimentu- gentina Culcuş, a fost lui a fost dată susţinut de Grupul de prezentarea de Vocal „Doruleţul” al rochii de mireasă şi Asociaţiei Pensionar- ocazie ce a şi încheiat ilor „Viaţă Lungă”, manifestarea. Ansamblul de m andolin e NOVA, condus 9 de prof. Florica ARSENESCU
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 A N rtiştii Ansamblului ditionalul. profesionist ume mari au „Doina Gorjului” urcat pe scenă în şi-au arătat încă o dată faţa unui public măiestria, pe scena Casei foarte numeros: Maria de Cultură a Sindicatelor, Loga, Victoriţa Lăcătuşu, într-un spectacol dedicat fe- Ileana Lăceanu, Olguţa meilor întitulat „De la Gorj Berbec, Valentin Samfira, în toată ţara”. Spectacolul a Roberta Crintea, Claudia fost unul de excepţie, ar- tiştii au interpretat şi dansat Torop, Ileana Bacâtea, Na- melodii din toate zonele talia Gorjanu, Georgiana folclorice ale ţării, afişând Bârsac, Alexandra Bleajă, totodată costume populare Maria Băndoiu. Doamnele ce reprezintă o zestre rară, şi domnişoarele au primit inegalabilă, ce respectă flori din partea organizato- întru totul autenticul şi tra- rilor. Doamn ele şi domnişoarele au primit flori din par tea organizatorilor 10
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 poezii Iubirea e un lucru foarte mare Priviţi oraşul. Cimitir viu Iubita mea o are şi mai şi al oamenilor printre care trăiesc Pe mine nu mă-ntrece orişicare zi de zi fără să ştiu Totuşi mă-ntreb :”o fi sau nu o fi?” câte sentimente cheltuiesc şi câte din ele îmi mor sub picioare ori sub roţile maşinilor Am trăit un secol, n-aş dori mai mult care plecă din parcare Nu ştiu-n veşnicie viata cum va fi fiecare cu drumul lor. Mor cu grijă voastră, plânsul vi-l ascult E oraşul meu, orb în simţiri, Preamăriţi iubirea şi veţi nemuri. cu gropi în asfalt şi parcuri pustii cu străzi înguste şi semafoare - priviri, şi serate la care toţi sunt “copii”. Cu cabluri pe sus, în pământ şi în noi Eu am cioplit în marmură statui sublimări de iubire, chiar de gândire Sfinţind Golgota marelui urcuş! murim în fiecare zi, înecaţi în nevoi Când trecatorii-n treabă:”Ale cui”? şi nu-i nimeni sus să ne-acorde scutire. Eu plâng că-s doar un “nimeni”… nu-s Brâncuşi. Curgeri molcome, fluide, de trafic şi norii pe cer sunt din ce în ce mai gri Prof. Marian MECU şi treci la ore când totu-i anarhic cu paşi prea mărunţi sub blocuri cenuşii. Plouă de sus şi plouă divin plouă şi-n tine cu lacrimi de toamnă şi-n suflet îţi e înfipt doar un spin căci steaua de sus ţi-e singura doamnă. Aş vrea doar să pleci, cât mai departe de moartea ce vine din jur şi din tine Te-am cãutat prin sunetele ploii, şi să fiţi singuri - tu şi iluzii deşarte- În serile pline de dor apoi să uiţi oraşul din tine. Când umbra ta din colţul odăii Umplea un tomnatic decor. Te-am căutat prin zăpezile iernii, Bogdan COMĂNOIU Prin neaua albastrului ger Când lacrimile gheţei topite Umpleau al meu gând efemer. Te-am căutat în primăvara dulce Cu amintiri de frezii şi lumini Prin poze şi refrene estompate De-atâtea frământări şi amăgiri. Te-am căutat într-un dulce de vară senin Când marea cu ale ei valuri tulburate Îmi arunca şi ultimul ei suspin În scoicile sale uşor fermecate. Şi sper să te găsesc într-un final Cu tot ce mi-am imaginat eu despre tine Să fii exact aşa cum te-am visat 11 În zilele şi nopţile senine. Florina OPREA
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 dispus să este vorba despre modele, pentru citească şi teorii complexe, că ei sunt capabili poezie, nu este vorba de- să o facă. Nivelul pentru că spre mecanisme intelectual a cres- cititorul de manipulare, cut, posibilităţile modern este vorba pur şi de informare sunt nu alege simplu despre practic nelimitate. pe baza natural. Nu îţi Tendinţa gener- criteriilor place şi vrei să ală ţine astăzi de literare. Să respingi ceea ce o formă de vul- nu mai con- nu se ridică la garizare a infor- fundăm citi- standardele tale. maţiei. Pentru a fi torii cu În zilele noas- accesibilă, criticii, tre, oferta s-a di- aceasta trebuie pentru că versificat, poezia îmbrăcată într-un în aceste transformându-se înveliş cât mai zilele noastre. într-o simplă opţi- atrăgător. Poezia două categorii nu Specialiştii în une. În cadrul nu face excepţie. au nicio, din feri- Astăzi, domeniu afirmă peisajului literar, Valoarea unei in- cire, nicio legă- societatea noastră poezia a pierdut formaţii este dată că astăzi poezia tură. Oamenii se mişcă într-un prestigiul de care astăzi în primul nu mai este cău- citesc pentru că ritm extrem de se bucura în tre- rând de accesibil- tată, că cititorul vor să găsească alert. Parcă nu cut, pentru că itatea ei. Mesajul modern nu mai pretexte genera- mai avem timp să poezia astăzi nu care nu ajunge la vrea poezie. Situ- toare de senti- ne oprim asupra mai reuşeşte să se cât mai mulţi citi- aţia nu este însă mente. Vrem să a ceea ce suntem, impună, să impre- tori are un impact aşa. În loc să vor- ne simţim bine şi redus, iar nu mai avem sioneze cititorul. bim despre o căutăm orice mi- mesajele care au timp să ţinem Cititorul mod- problemă în jloc pentru a un impact redus cont de con- ern nu mai ac- cadrul publicului, atinge acest sunt inutile. secinţele gân- ceptă astăzi să fie ar trebui să vor- deziderat. Pentru a reuşi durilor noastre. tratat de sus. Oa- bim despre o Cititorul de să-şi impre- Iată deci, tot ceea menii au nevoie ce scriem, dacă problemă în poezie are anu- de indivizi dis- sioneze cititorii, vrem să se cazul celor ce mite aşteptări de puşi să îi asculte poetul modern adapteze şi să scriu poezia. la text, pe care şi să ţină cont de trebuie să îi supravieţuiască în Până la urmă, acesta poate sau părerile lor. Dacă convingă că prob- inevitabila nouă suntem cu toţii nu să i le în- vrei să ai un cu- lemele pe care el oameni şi facem deplinească. În le atacă sunt şi ale realitate, trebuie vânt de spus, parte din aceeaşi momentul în care lor. Ca să înceapă să se adapteze dacă vrei să poţi lume, de aceea textul în- să fie citit, el tre- acestor cerinţe. influenţa reali- cei care nu re- deplineşte aştep- buie să scrie de- Globalizarea este tatea imediată, spectă regulile el- tările, el este spre ceea ce se viitorul, evoluţia trebuie să înţelegi apreciat, în mo- întâmplă în jurul nu poate fi ementare ale lumea care te în- lui. negată. Este şi naturii umane se mentul în care nu conjoară. Astăzi, Florina OPREA 12 cazul a ceea ce autoelimină. Citi- le îndeplineşte, el oamenii îşi reprezintă poezia torul modern este este respins. Nu creează singuri
  • Ş BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 coala Generală „George Proiect educaţional Topârceanu” a desfăşurat proiec- tul educaţional „Un mărţişor, din UN MĂRŢIŞOR DIN INIMĂ inimă” acţiune ce s-a materializat printr- o expoziţie cu vânzare, banii fiind folosiţi în scop umanitar. Proiectul, real- izat cu sprijinul autorităţii publice lo- cale şi al Centrului Cultural, a presupus confecţionarea unor lucrări artistice, mărţişoare şi felicitări, de către elevi ai claselor I – IV, folosind numai materiale din natură sau refolosibile. Lucrările au fost expuse în holul Primăriei Mioveni şi la Centrul Cultural, în zilele de 27 Februarie şi 1 şi 2 Martie, iar suma în- casată în urma vânzării a fost folosită pentru cumpărarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru elevi ai şcolii proveniţi din centrele de plasament “CASA NOASTRĂ” şi “DUMBRAVA MINUNATĂ”. Etapa judeţeană a Au lipsit de la com- Ţintoacă Cornelia); Claudiu); locul II - gimnaziu fete şi băieţi Olimpiadei Sportului petiţie 3 elevi (2 fete locul II - Stoica Voinea Lavinia - Şc. (Ciopâcă Mălina - Şcolar la tenis de şi 1 băiat), motivele Adelin- Şc. nr. 19 “G.Topârceanu” Cămpulung şi Vâl- masă s-a desfăşurat în fiind necunoscute. Piteşti (prof. Pribeagu Mioveni (prof. Mus- ceanu Daniel- luna februarie în sala Sistemul de joc a Claudiu); locul III - taţă Paul); locul II- Topoloveni) vor de sport de la Şcoala fost turneu, iar rezul- Staicu Robert- Şc. IStroie Florentina - Şc. reprezenta judeţul “G.Topârceanu”. tatele finale au fost ur- “L.Rebreanu” Suseni (prof. Sârbu Argeş la etapa naţion- La competiţie au mătoarele: Mioveni (prof. Banu Marian); locul IV - ală a Olimpiadei participat primii trei Învăţământ pri- Aurel); locul IV - Ilie Andreea - Şc. Sportului Şcolar, care, clasaţi ai etapelor pe mar: fete: locul I – Staicu Adelin - Şc. Suseni (prof. Sârbu probabil, se va des- cercuri pedagogice. Babătă Ana - Şc. nr. “L.Rebreanu” Marian); băieţi: făşura la Mediaş, jud. Arbitrajul a fost 11 Piteşti (prof. Mioveni (prof. Banu locul I – Vâlceanu Sibiu. De reţinut că asigurat de 7 arbitrii - Paraschiv Cristian); Aurel); locul V – Daniel - Şc. nr. 1 judeţul Argeş a fost antrenori şi jucători locul II- Oprea Ionela Gheorghe Alexandru- Topoloveni (prof. reprezentat la etapa de la C.S.Dacia - Şc. nr. 19 Piteşti Şc. nr. 19 Piteşti (prof. Matei Liviu); locul naţională a acestei Mioveni şi antrenori (prof. Pribeagu Pribeagu Claudiu). II - Manole Alexan- Olimpiade în 2008 şi de la C.S.Topoloveni. Claudiu); locul III - Toţi aceşti copii au dru- Colegiul “CarolI” în 2009, la băieţi, de Au participat la com- Iordache Ioana - Şc. primit diplome din C-lung (prof.Covâl- elevii Păduraru petiţie 27 de elevi de nr. 19 Piteşti partea Şc. cescu Marian); George, respectiv gimnaziu (13 fete şi (prof. Pribeagu „G.Topârceanu” locul III - Pârvan Radu Butoi Constantin, foşti 14 băieţi) şi 9 elevi de Claudiu); locul IV- Mioveni, şcoală orga- - Şc. nr. 1Topoloveni elevi ai Şc. ciclu primar ( 4 fete şi Ene Diana - Şc. nr. 19 nizatoare. (prof. Matei Liviu); “G.Topârceanu”, 5 băieţi), însoţiţi de Piteşti (prof. Pribeagu Gimnaziu: locul IV - Lăpădatu ambii clasându-se pe 22 de profesori Claudiu). fete: locul I – Marius - Şc. nr. 1 locul 8. reprezentând 18 şcoli băieţi: locul I – Ciopâcă Mălina- Şc. Topoloveni (prof. Prof. Paul MUSTAŢĂ, din judeţ- respective 5 Corbescu Marian- Şc. “Sf. Iacob” Câmpu- Matei Liviu). 13 Şc. “G.Topârceanu” Cercuri pedagogice. nr. 13 Piteşti (prof. lung (prof. Căţoiu Locurile I de la
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Investiţie în educaţie LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12 S A DESCHIS UN CENTRU DE RESURSE PENTRU EDUCAŢIE ŞI DEZVOLTARE O raşul Mioveni are un centru de resurse pentru educaţie şi dezvoltare (CRED) care va servi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale oferite de grădiniţe. Centrul, stabilit la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12, va reprezenta un pol de per fecţionare a cadrelor didactice, care vor beneficia aici de tot ceea ce au nevoie pentru dez voltarea profesională. În luna februarie a avut loc Mioveni, I.S.J Argeş, psihologi, ropei. CRED -urile sunt înfi- la Gra diniţa cu Program Pre medici, părinţi, cadre didac- inţate exclusiv în unităţile ur- lungit şi Creşă “TIC PITIC” bane şi vor oferi servicii tice, asistenţi sociali. Beneficia- Mioveni, deschiderea Cen rii acestui proiect sunt copiii complementare grădiniţelor, trului de Resurse pentru Ed mai mici de 7 ani, părinţii, funcţionînd ca centre de infor- ucaţie şi Dezvoltare” CRED. cadrele didactice şi comuni- mare, comunicare, formare şi La manifestare au participat tatea din Mioveni. diseminare a informaţiei, atât oficialităţile locale. pentru părinţii copiilor preşco- REŢEA lari cît şi pentru personalul di- Acest Centru va servi la îm- NAŢIONALĂ dactic şi nedidactic din bunătăţirea calităţii serviciilor DE CENTRE grădiniţe şi creşe. Mai mult educaţionale prin îngrijirea şi Centrul de Resurse pentru decît atît, la CRED se poate protecţia copiilor, colaborarea Educaţie şi Dezvoltare de la adresa pentru informare orice cu părinţii şi cadrele didactice Mioveni face parte dintr-o reţea membru al comunităţii care are dar şi prin servicii de formare, naţională de peste 300 de cen- un proiect sau o iniţiativă ce informare şi consiliere. tre similare. Acestea sunt înfi- vizează domeniul educaţiei SPRIJIN PENTRU inţate în cadrul Proiectului copiilor sub şapte ani. CRED va ÎNTREAGA pentru reforma educaţiei avea în atribuţii şi stabilirea COMUNITATE (PRET), desfăşurat de Ministerul legăturii între toate serviciile Centrul de Resurse pentru Educaţiei Cercetării şi Inovării destinate copiilor de vârste Educaţie şi Dezvoltare”- CRED cu finanţare de la Banca de preşcolare din comunitate. are ca parteneri Consiliul Local Dezvoltare a Consiliului Eu- 14
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 lor cu atmosfera de CLASA A V A Şcoala „Liviu Rebre Maria PANĂ concurs şi cu o modali Premiul I: Pană Bog anu”; tate nouă de a redacta dan – Şcoala „Liviu Re Premiul al II lea: Pet Consiliul Local al o lucrare scrisă, difer breanu”; rică Roxana – Şcoala oraşului Mioveni, Cen ită de cea a olimpiade Premiul al II lea: Crîn trul Cultural şi Centrul gaşu Alexandra – „Liviu Rebreanu”; lor şcolare; Premiul al III lea: de Informare Europa al Şcoala „George Primăriei Mioveni au Concursul s a des Dobre Andrei – Liceul Topârceanu”; organizat a IV a ediţie făşurat astfel: Premiul al III lea: Teoretic „Iulia Zam a Festivalului – concurs Fiecare şcoală a Mandu Silvana – prezentat câte trei lu firescu”. de limba şi literatura Şcoala „George crări pentru fiecare CLASA A VIII A română „ N i c ol a e Topârceanu”; Rizea”. nivel de clasă, respec Premiu pentru partic Premiul al III lea: Organizatorii şi au tiv 12 lucrări (V VIII). ipare: Mănescu Oana – Lupu Claudia – Şcoala propus următoarele Concurenţii au tre Şcoala „Liviu Rebre „Liviu Rebreanu”. obiective: buit să realizeze un anu”. Premiile au fost dezvoltarea simţului eseu de 50 rânduri CLASA A VI A oferite, ca de fiecare lingvistic al elevilor; Premiul al III lea: pornind de la ideea dată, de către familia stimularea gustului Popescu Alexia – pentru lectură şi pen „Totul e posibil pentru Rizea, Centrul Cultural Şcoala „Liviu Rebre tru o exprimare scrisă noi. De nu?” având ca anu”; şi Centrul de Informare corectă; temă şcoala. CLASA A VII A Europa al Primăriei familiarizarea elevi Premiile au fost: Premiul I: Uţă Iulia – oraşului Mioveni. Premierea lucrărilor a avut loc la 15 Centrul Cultural Mioveni
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Iată eseurile căştigătoare: Elev: Alexia POPESCU Clasa: a VI a C D Şcoala Liviu Rebreanu , Mioveni upă cinci care o poţi ani petre- deschide cuţi alături doar pătrun- de colegii mei, nu pot zând în acea uita prin câte peripeţii lume. frumoase sau mai Şcoala puţin frumoase am tre- este locul cut cu toţii. unde poţi să Chiar din primii ani pătrunzi într- ne-am apropiat unii de o lume de alţii, şcoala fiind cea basm, cu pro- care ne-a unit, ne-a ed- fesori care te ucat si ne-a orânduit apreciază ca pe un întreg. dacă înveţi, În şcoală fiecare cu locuri copil a găsit tot spi- unde nu ai poartă spre auto- Această luptă con- jinul în doamnele în- putut încă să dezlegi cunoaştere şi de- tinuă până când văţătoare pe parcursul acea enigmă şi pe care scoperirea talentului fiecare pirat îşi de- a patru ani de în- o s-o înţelegi doar cu înnăscut. schide sufletelul către văţământ primar, iar ajutorul logicii. Şcoala este locul dascălii lor şi îşi pot în- mai târziu în domnii Fiecare elev şi-a unde înveţi să trăieşti frânge frica de a fi as- profesori de care s-au găsit pe parcursul sănătos şi să-ţi placă cultat. apropiat ca de nişte acestor ani de şcoală o să-ţi traieşti copilăria Ajunşi la mal există părinţi iubitori şi gri- ocupaţie nedesluşită din plin. învinşi şi învingători: julii. încă în interiorul su- Aceasta instituţie te aceştia suntem noi ele- Şcoala este locul fletului, dar descoper- pregăteşte pentru un vii, constiincioşi şi cu- unde înveţi primele ită de un profesor sau nou capitol din viaţa rajoşi. litere din alfabet, unde de un învaţător dornic fiecăruia, acela de a fi Prin tot ceea ce am poţi să te destăinui, de a cunoaşte talentul adult. învăţat şi voi învăţa unde legi prietenii pe sclipitor din lăuntrul În această corabie mi-am dat seama că care nu le poţi uita inimii de copil nevino- cu piraţi ce au suflete totul în viaţă este posi- niciodată. vat. închise, care se luptă bil dacă vrei şi dacă În acest lăcaş înveţi În fiecare şcoală ex- pentru a ajunge la poţi. Nu este nicio lucruri care te pot istă activităţi extraşco- mal, puţini reuşesc să poartă pe care să nu o ajuta în viaţă şi te pot lare la diferite materii depăşească duelul din- deschizi cu voinţă. îndruma spre o uşă pe unde poţi deschide o tre reuşită şi esec. 16
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Elev: Iulia Alexandra UŢĂ Clasa: a VII a E Şcoala Liviu Rebreanu , Mioveni În viaţă totul egal cu pierderea pas, ne desprin- sufletul tău ceva, uitat un lucru este posibil, însă libertăţii. dem de pământ şi iar acea dorinţă nu foarte important, nu toţi oamenii Din cele mai putem zbura. este un simplu probabil cel mai sunt demni de a re- vechi timpuri, “Cerul e limita.” capriciu, vei găsi important: SPER- aliza imposibilul fi- omul a ţintit spre a Oare să fie ade- puterea de a ANŢA, căci fără indcă ei nu-şi demonstra că nu vărat? Vom afla merge înainte şi de ea nimic nu e doresc asta. există limite, că doar dacă încer- a-ţi atinge scop- posibil, iar flacăra Pentru a putea barierele pot fi căm. urile, trebuie doar ei îţi va menţine trebuie să vrei, iar rupte indiferent de Problema e că să vrei. viu visul , oricât de pentru a vrea tre- lungimea, lăţimea ne dăm bătuţi prea Nu construi greu ar fi şi oricât buie să-ţi doreşti sau grosimea lor. uşor şi la primul ziduri în inima ta de departe s-ar în- din tot sufletul. Nu este munte firicel de vânt ne căci pentru a reuşi trezări împlinirea Trebuie să-ţi ex- prea înalt ca să nu- clătinăm. Acest ai nevoie doar de lui. ploatezi toate ca- l urci, nu e prob- lucru ar trebui să o inimă curată, de Speranţa moare pacităţile fizice, lemă prea grea să dispară, fiindcă suficientă voinţă şi o dată cu noi, ea psihice şi spirituale n-o rezolvi, nu e putem face totul şi în primul rând de fiind garanţia exis- pentru a izbuti ocean prea întins avem persoane un scop nobil. Tot tenţei unui vis. ceea ce alţii nici să nu-i poţi atinge care ne susţin, care ceea ce faci în Cu acestă armă, nu-şi pot închipui malul, atunci când ne întăresc necon- viaţă să fie făcut având speranţa de că pot face. Nimic crezi. De aceea tenit în drumul din suflet, cu pasi- partea ta, poţi de- nu este imposibil, tindem să exclu- nostru. une, să te stră- veni stăpân pe ci este extraordinar dem ideea că sun- Fiindcă noi cre- duieşti mai întâi să destinul tău, poţi de greu de obţinut. tem limitaţi. dem că totul este veghezi asupra dobândi putere, Viaţa este dată să Într-adevăr, nu posibil, putem nevoilor tale, să curaj şi siguranţă fie a luptătorilor şi ştim totul, nu sun- mişca mâinile care lupţi să le în- de oriunde căci muncitorilor, adică tem desăvârşiţi, mişcă lumea şi deplineşti, să re- aceste trei calităţi cei care vor să-i dar golurile din noi cererile mari duc nunţi la întrebări, esenţiale se află în facă faţă; de asta nu ar trebui să ne la răspunsuri mari, să nu mai astepţi tine. sunt mai fericiţi cei descurajeze, ci iar scopurile înalte răspunsuri, să fii Oamenii nu tre- buie să fie în- care sunt optimişti doar să servească duc la realizări doar tu şi dorinţa lănţuiţi de pentru că luptă asemenea unui măreţe. ta. Pentru că dacă neputinţă, ci să fie pentru scopul lor şi stimul pentru a Totul e posibil năzuieşti la ceva şi determinaţi în au parte de ceea creşte zi de zi mai pentru noi. De ce te înarmezi cu put- acţiunile lor, rezis- ce-şi doresc. Iar cei mult şi pentru a ne nu ?... ere de sacrificiu, tenţi la efort şi să care se luptă cu perfecţiona. Între posibili- cu ambitia de a-ţi nu abandoneze greutăţile vieţii de Nu ne vom tate şi imposibili- depăşi propriile niciodată ceea ce- asemenea au parte cunoaşte niciodată tate nu există limite şi toate ob- şi propun. Dacă de ceea ce îşi capacităţile dacă graniţe de depăşit . stacolele inerente îşi armonizează doresc. Un pes- nu le punem la Atunci când ai o ce-ţi blochează idealurile cu posi- imist nu va câştiga încercare şi dacă motivaţie puter- calea, atunci cu bilitaţile lor reale bătălia cu viaţa nu ne stabilim un nică de a-ţi în- certitudine toate de a le înfăptui, deoarece el tinde scop. Întotdeauna deplini scopurile. acestea îţi vor fiind realişti, ei ar să renunţe la ea şi va rezulta între- Totul se poate garanta succesul. dobândi ceea ce-şi atunci viaţa îl va barea: “Dacă am obţine chiar dacă Puterea se află în propun , deoarece dirija aşa cum va ajuns până aici, drumul spre tine, trebuie doar "totul e posibil..." vrea ea, nu cum oare cât de departe reuşită este dur şi să ştii să o cauţi. 17 vrea omul respec- mai pot să merg?” greu, atâta vreme În situaţiile tiv, iar asta este Şi tot aşa, pas cu cât doreşti din tot acestea, nu trebuie
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Elev: Oana Antonia MĂNESCU Clasa: a V a B 1 Mioveni 5 Septembrie- Totul este posibil. Tre- ziua începerii buie doar să vrei şi să unui nou an ai încredere în tine. şcolar, zi de mare Şi piesa de teatru a emoţie. început. Fiecare oră de O fetiţă cu codiţe curs îşi avea regizorul păşeste timid în curtea ei, scena şi actorii erau şcolii şi intră în şcoală. aceiaşi dar rolurile Sunt eu, elevă de diferite. clasa a V- a. Încăperea Ascultam explicaţi- este frumoasă dar ile cu acea lumină a neprimitoare, parcă. dorinţei de a cunoaşte, Privesc în jur. Obrajii încercam să înţeleg îmi ard. “Ce mă fac? noţiunile noi şi când Nu cunosc pe nimeni, tavalugul era mai greu pentru sfatul dat, pen- angă, am colindat pă- nu o mai am alături pe îmi veneau în ajutor tru că a pus acea piatră durea şi am ascultat de rezistenţă la temelia murmurul izvorului doamna învăţătoare! acele două cuvinte pregătirii mele. alături de Mihai Emi- Voi reuşi să fiu o elevă misterioase “Este posi- Cum? Demon- nescu şi am înţeles că bună?” bil!”. strându-i că îmi place ,,A vorbi frumos Sunt întrebări care Şi într-adevăr a fost obiectul limba româneşte înseamnă a îmi răscolesc mintea şi posibil. română, specialitatea fi colindat de dor, a sufletul. Am legat prietenii dânsei. scrie frumos româneşte Doi ochi blânzi, cu colegii şi cu domnii înseamnă a fi găsit care ne închid pe profesori, am pus suflet Am citit mult, am cărarea dorului spre fiecare într-o cutiuţă şi la înfrumuseţarea cla- pătruns în palatul de dor’’, după cum un glas duios, glasul sei şi m-am tot gândit cleştar al prinţilor şi spunea scriitorul Fanuş domnişoarei dirigintă cum o pot răsplăti pe prinţeselor, am ascul- Neagu. răspunde întrebărilor domnişoara dirigintă tat la gura sobei Rodul muncii mele mele ,,Nu te speria!’’ poveştile lui Ion Cre- este bucuria mea, rodul muncii dom- nişoarei dirigintă sunt eu, compunerile mele, rezultatele noastre. Dar, cel mai mare dar câştigat este acela de a nu ceda niciodată în faţa urcuşului, de a şti să păşesc numai pe petale de trandafir ci şi pe spini pentru că “este posibil !”. 18
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Elev: Alexandra CRÂNGAŞU C Clasa: a V a C Şcoala George Topârceanu , Mioveni u tru totdeauna. Şi este un loc al ”tor- ce suntem. Iar ne descopere. emoţie nu doar şcoala a turii”, ci mai de- eu, am început să Ne-a încurajat să în suflet fost cea care a grabă locul de capăt această în- ne descurcăm sin- trăiesc şi acum contribuit la ceea unde plecam în credere prin par- guri, să încercăm fiorul acelei zile ce sunt acum. fiecare zi într-o ticipările mele la să rămânem copii de toamnă, când Ajunsă aici am călătorie. Ade- tot felul de con- cu sufletul indifer- eu păşeam timid, întâlnit-o pe vărat, destinaţia cursuri sau com- ent de ce vârstă cu paşi înceţi spre doamna învăţă- era în fiecare zi petiţii. Acolo au avem şi să ne bu- şcoală. Eram un toare, persoana alta. încolţit semniţele curăm de tot ce copil de doar care asemenea Într-o zi eram încrederii în mine ne înconjoară. şapte anişori, unei zâne din în împărăţia pe care doamna Iată cum, de la sfios, ruşinos, poveşti, avea să cifrelor, altă dată învăţătoare le copilul timid şi emotiv şi foarte folosească am călătorit în sădise în sufletul neîncrezător de neîncrezător în bagheta magică timp pentru a meu. acum câţiva ani, propriile mele nu pentru a crea cunoaşte mai Am învăţat că am reuşit să devin forţe. Totdeuna palate sau haine bine istoria zbuci- visele noastre ne stăpână pe mine, mă temeam de frumoase, ci pen- umată a neamului hrănesc sufletul, încrezătoare că ceva, neavând tru a modela su- nostru, dar de că nimic nu este totul în viaţă este niciodată sufi- flete. Ea a fost cea cele mai multe ori imposibil dacă îţi posibil, dacă îţi cientă încredere care a picurat în fost în minunata doreşti cu ade- doreşti cu ade- în mine. sufletul fiecăruia lume a poveştilor. vărat şi încerc în vărat. Sunt con- Dar timpul a dintre noi bucuria Glasul duios al iu- fiecare zi să nu- vinsă că nu aş fi trecut şi odată cu cunoaşterii, a de- bitei mele învăţă- mi încui visele şi reuşit fără aju- el am crescut şi scoperirii de lu- toare, mi-a speranţele într-un torul doamnei am devenit un cruri noi şi mai istorisit atât de cufăr vechi pe mele învăţătoare. copil stăpân şi ales ne-a pus în frumos despre care să-l deschid Mi-am dat seama sigur pe mine, pe suflet dragostea eroii din poveşti, mai târziu, când că a fost pentru forţele mele, pe pentru frumos. încât mă visam eu voi fi mare. Sunt mine ca un sculp- puterile mele. Vă Doamna învăţă- a fi o prinţesă sau convinsă că, dacă tor care nu a cio- întrebaţi cum de toare a fost cea chiar Ileana vreau, pot atinge plit sau şlefuit s-a putut întâmpla care ne-a învăţat Cosânzeana din cerul, pot dansa vreo piatră sau o aşa de mare să ne cunoaştem, b a s m e l e cu luna, şi de ce vreo marmură, ci schimbare într-un să ne descoperim româneşti. nu, pot culege în a reuşit un lucru timp atât de şi să ne Dar, dintre fiecare seară câte mult mai greu, să scurt? Ce sau cine înţelegem, pentru toate învăţăturile o stea pe care s-o şlefuiască suflete. m-a putut modela că numai aşa pe care le-am dăruiesc cuiva Pentru toate atât de bine? puteau şi ceilalţi primit cea mai drag. acestea şi pentru Răspunsul este pe să ne descopere importantă dintre De aceea, multe altele care cât de simplu, pe exact cum sun- ele a fost aceea doamna învăţă- nu au fost spuse – atât de adevărat. tem. de a avea în- toare este pentru doamnă învăţă- Am ajuns la În cei patru ani credere în ceea ce mine, una dintre toare – vă şcoală, iar acesta petrecuţi împre- facem, de a crede persoanele cele mulţumesc! a fost primul pas ună ne-a purtat cu tărie în visele mai importante către un nou în- pe covorul ferme- noastre oricât de din viaţa mea. A ceput, către o cat al cărţilor, greu realizabile ar ştiut să ne asculte, 19 lume care avea să făcându-ne să cre- părea şi mai ales a avut răbdare să mă schimbe pen- dem că şcoala nu să credem în ceea ne cunoască, să
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Elev: Pană Bogdan A Clasa: a V a C Şcoala Liviu Rebreanu, Mioveni u trecut scoperit. Şi curat. Acum nu cuţiile noastre părea imposibil. câţiva eram atât de ştiu dacă mai erau atât de Teama, timidi- a n i încântaţi de per- pot plânge cum puerile, atât de tatea, toate s-au buni de la prima spective. Era am plans atunci. sincere... destramat sub mea zi de primul pas spre Am fost zilele Cred că asta cupola mirifica şcoală şi mi-o lumea oame- acestea să îmi face parte din a clasei. Am amintesc de nilor mari. revăd banca. miracolul de a fi legat primele parcă ar fi fost Fiecare copil Am constatat că copil. Veşnica prietenii, care ieri. Încă mai era ca scos din a supravieţuit cu întrebare: Ce mai durează şi am la păstrare cutie. Colegele bine. Patru ani vrei să te faci acum. Am prima uniformă aveau părul de zile am scris când vei fi desluşit primele pe care am pur- prins în cozi, pe ea lucruri ce mare? Probabil taine ale alfa- tat-o. dar ce m-a im- acum mi se par ca mulţi dintre betului, acel E m o ţ i a presionat cel atât de banale. foştii mei colegi monstru care nu primei mele zile mai mult a fost Atunci înce- nu îşi mai am- ne lasă pe noi să ca elev. Nu zgomotul acela peam să le de- intesc ce au citim ziarele, bănuiam atunci de fond: zeci de scopăr. Unde raspuns, dar toţi care îi punea pe că va fi un drum glasuri de copii, dragoste nu e, voiau să fie părinţii noştri să lung, frumos, care încă îşi mai nimic nu e. pompieri, as- ne citească ce din care am în- ţineau mamele Prima mea in- tronauţi, medici scria la televi- văţat în primul de mână, care scripţie. Ce e sau ingineri. Eu zor. rând că viaţa e încă mai se as- ciudat e ca a de- voiam să cresc A urmat mai mai mult decât cundeau în venit crezul mare. Şi atât. târziu chinul ceea ce se vede spatele lor, meu. Doamna Din prima zi de numit tabla în- la suprafaţă. Era vocea ca un învaţătoare a şcoală îmi am- mulţirii. Ce greu prima mare re- tunet a direc- devenit o a intesc şi câte părea atunci să alizare. torului când ne- doua mamă şi garoafe erau în socotim cât face E ciudat cum a spus Bine ati ne-a luat sub buchetul de flori doi ori doi. la 7-8 ani totul venit! Toate aripa ei protec- pe care l-am Acum am în- pare atât de sim- acestea îmi par toare. Patru ani oferit învăţă- văţat să stăpâ- plu. Doamna atât de apropi- de zile ne-a toarei: cinci. nesc cuvintele, învăţătoare ne-a ate. Lacrimile pe oblojit rănile, Atunci am roşit am învăţat şi să invitat în sălile care unii din noi ne-a îndrumat pentru prima înmulţesc, dar de clasă şi a stri- le-au vărsat în paşii spre o dată. nu mai ştiu să gat pentru prima zi de lume mai buna, Aveam să de- mă bucur în prima dată cata- şcoală au fost o lume în care venim în timp o f i e c a r e logul. Ce pure. Au izvorât fiecare avea familie. Eram dimineaţă că emoţionat mă din teama noas- dreptul să fericiţi că nu merg la şcoală. simţeam! Îmi va tră de necunos- viseze. A de- mai suntem Acel univers în striga numele în cut, teama pe venit o per- nişte ne- care eram eroi faţa clasei ! M- care am învins-o soană dragă cunoscuţi pe ne aparţinea în am aşezat lin- treptat, au nouă. Fiecare s- stradă, salutam totalitate. Acum iştit în prima izvorât din bu- a ataşat în felul noii colegi zgo- ne rătăcim bancă. A de- curia noastra de lui de ea. Şi motos, să mă printre pică- venit locul în a face primii acum mai asigur că m-am turi… care totul era paşi în viaţă, au mergem să o auzit. Eram elev posibil. Aveam izvorât din su- vizităm când în clasa I-a şi atâtea de de- fletul nostru avem timp. Dis- nimic nu mi se 20
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Elev: Petrică Roxana Clasa: a VII a D M Şcoala Liviu Rebreanu , Mioveni i-aduc tori sa intre în acel mă ajuta să scriu toarea a comparat care parcă ascul- a m - castel farmecat. frumos. Trăiam fiecare cifră cu un tau şi ele, încercau inte, Când am păşit pentru prima dată anume lucru sau să schiţeze un cu multă nostalgie, pragul clasei am sentimente pe care fiinţă. A venit şi dans de bun venit. de una dintre cele avut pentru mo- nu le mai trăisem. ora de desen unde Atunci am obser- mai frumoase zile ment impresia că Priveam cu fiecare dintre noi a vat că şi afară, de toamnă din am intrat în sala de mult nesaţ la tot trebuit să dea frâu frunzele înce- viaţa mea de până bal a celui mai ceea ce mă încon- liber imaginaţiei. puseră dansul, acum, cea care mi- mare şi mai im- jura. În scurt timp, Eram extrem de probabil că muz- a oferit bucuria de punător castel. îndrumat de în- încântată că voi ica se auzea din- a păşi pentru Geamurile văţătoare, fiecare putea să scriu şi să colo de ferestre şi prima dată în uni- străluceau ca nişte copil a fost aşezat citesc şi parcă crăiasa toamnă a versul plin de mari cristale, băn- la locul lui în voiam ca zâna decis să ne ofere farmec şi mister al cile frumos rân- bancă. În clasă s-a bună să vină şi să- un binemeritat şcolii. Au trecut duite parcă ne aşternut liniştea. mi dea puteri să spectacol pentru mulţi ani de chemau la ele, flo- Cu voce caldă, ea pot învăţa totul prima noastră zi atunci, dar totuşi rile făceau şi ele a început prima într-o clipă. de şcoală. amintirea acelei plecăciuni de bun lecţie. Ne-au fost Poveştile din D e o d a t ă prime zile de venit. prezentate cărţile, abecedar înce- clopoţelul auriu a şcoală va rămâne Cu voce blândă programul care puseră să nu mai răsunat şi atunci în mintea, inima şi şi căldură în trebuia urmat pen- mi se pară ceva de am aflat cu o oare- sufletul meu ca o privire, ne-a în- tru fiecare zi în nedesluşit, totul care tristeţe că flacără veşnic vie! tâmpinat, în parte. A urmat şi începea să prindă prima zi de şcoală Eram aşa de bu- pragul clasei zâna prima oră de scris! contur şi am înţe- se apropie de curoasă că merg la bună a visurilor Literele aşternute les că fiecare cu- sfârşit. Am strâns şcoală, parcă mele: învătătorea! pe fila imaculată a vânt are un rol cu grijă totul şi le- păşeam pe un Din prima bancă, caietului, păreau bine stabilit. A am aşezat în tărâm de basm. acolo unde am mici pitici jucăuşi urmat şi o pauză, ghiozdan, ne-am Şcoala era fost îndrumată de care alergau, se bine-venită totuşi, luat rămas bun de castelul din doamna învăţă- alăturau formând deşi parcă am fi la colegi şi păşind poveste, iar eu toare, puteam cuvinte menite să vrut să desluşim agale am părăsit bobocul cu paşi privi la imensa ne ajute în a de- mai mult din ceea curtea şcolii. După mici şi cu ghioz- tablă neagră ca scoperi lucruri noi. ce lumea min- câţiva paşi m-am danul în spate, ce abanosul, pe care Toţi aceşti mici unată a cărţilor ne întors şi am privit- strângea mîna erau scrise cele omuleti păreau a ascunsese până o din nou. Eram mamei, atunci mai frumoase asculta o fiinţă in- atunci. fericită că când se îndrepta litere ce le-am vizibilă nouă, ur- După pauză, a reuşisem să o aduc spre şcoală. văzut vreodată: mând cu stricteţe urmat o altă sur- la dimensiunile Eram mândră BUN VENIT! indicaţiile aces- priză de proporţii: mele, că îmi de mine şi în ace- Eram fascinată teia. A urmat apoi am aflat ca zâna aparţinea şi că laşi timp stăpânită de tot ceea ce se ora de aritmetică noastă cea bună puteam să de mari emoţii... întâmpla în jurul cu cifre dansând şi ne va încânta cotrobăi prin M-am uitat în jur şi meu şi aşteptam spunându-şi auzul cu melodii fiecare colţişor şi am văzut o cu multă nerăb- fiecare povestea cântate la vioară. mai ales că acolo mulţime de copii dare să văd ce va ei. Pentru a ne de- Sunetul viorii şi TOTUL ERA POSI- însoţiţi de părinţii, urma. Cărţile erau termina să în- vocea caldă a în- BIL! 21 care, ca şi mine, spiriduşi, iar stiloul drăgim şi mai mult văţătoarei ne-au aşteptau nerăbdă- era prietenul ce şcoala, învăţă- fascinat. Florile,
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 Elev: Lupu Claudia Clasa: a VIII a E Şcoala Liviu Rebreanu , Mioveni Şcoala este o cele mai min- supun la mai sunet al susţine mereu, în instituţie bazată unate amintiri. multe sacrificii, clopoţelului dus fiecare clipă. De pe disciplină, ed- Şcoala este casa care se vor în propria mână asemenea, în anii ucaţie şi formarea şi profesorii dovedi benefice de copil pentru a de şcoală apar şi micului şcolar părinţii care nu se pentru viitoarea vesti 1 septem- primele vise, pentru viată. Ea uită niciodată şi noastră carieră. brie, toate aces- primele dorinţe este o a doua ne aşteaptă cu Apoi, şcoala con- tea te fac să te despre viitorul casă pentru noi dor pe fiecare să tinuă să facă pomeneşti într-o tău. Alături de elevii şi în cadrul revenim. parte din viaţa lume nouă, în- glume şi prieteni acesteia învăţăm La şcoală noastră prin cepătoare, plină te simţi mai cura- norme de con- trecem prin mai alegerea proprie de tainele învăţă- jos, stăpân pe duită în societate, multe etape. de admitere la o turii, ale cărţilor, forţele proprii şi ne dezvoltăm int- Prima etapă este facultate, care şi să te reculegi mai încrezător. În electul şi par- formată din este şi etapa fi- mai apoi în pa- acest minunat curgem o clasele I-IV, care nală a formării ginile timpului ca timp reuşeşti să perioadă de plină reprezintă, de alt- noastre ca un erou al unei devii matur, să înflorire către un fel, perioada cetăţean al unei povestiri. înţelegi ceea ce viitor strălucit. noastră de for- ţări, precum şi Fiecare prim doreşti să devii. Încă de la mare, când a opţiunea care ne sunet este un în- Şcoala este fun- primii paşi către doua noastră va da posibili- ceput, fiecare damentul, podul această nouă casă mamă este tatea alegerii unei ultim sunet este pe care trebuie simţim o pro- doamna învaţă- slujbe pe care o un sfârşit şi un în- să-l trecem ca să fundă emoţie şi toare, persoana preferăm şi sun- ceput al sfârşitu- ne atingem un puternic senti- care ne formează tem capabili să o lui, de fapt în anii scopul, este sper- ment de fericire, comportamentul realizăm. de şcoală se iau anţa către îm- căci la şcoală propriu şi ne de- Şcoala este cele mai impor- plinirea unui vom gasi multe schide calea către treapta pe care tante decizii şi te ideal, dar cea mai dintre răspun- viitor. Cea de-a trebuie să urcăm formezi ca per- importantă este surile la unele în- doua etapăy este pentru a ajunge sonalitate pentru şansa care ni se trebări ce păreau una mai com- în vârf, acolo a-ţi crea o cale a oferă pentru a ne confuze, tot aici plexă, temelia de unde ne dorim cu vieţii. În anii de forma ca om vom găsi şi cei la care pornim toţii să ajungem şcoală te simţi cel demn al societaţii mai buni prieteni construirea pro- pentru a ne în- mai fericit şi vesel în care trăim. Ca care pot rămâne priului scop în deplini idealul în copil din lume, o a doua locuinţă aşa pe tot parcur- viaţă. Cea de-a viaţă. alături de colegi a noastră, ea este sul vieţii. Cei mai treia etapă este Prima încercare şi prieteni, cel mai mare frumoşi ani sunt liceul care de- a fost primul căpătând o ade- câstig pe care îl anii de şcoală. schide calea unor sunet caracteristic varată experienţă putem dobândi Fiecare, mai de- noi perspective, oricarui începa- a vieţii. numai dacă ne vreme sau mai alături de alţii tor-elev. Primul În băncile şcolii exprimăm dorinţa târziu va gusta copii şi alţi profe- zâmbet, primul găşeşti un simplu de a-i urma calea din cei mai fru- sori într-o altă in- buchet de flori refugiu al sferei care ne va duce moşi ani, anii de stituţie. Se spune dăruit din suflet tale, deoarece nu la un succes şcoală, anii care că anii de liceu profesoarei, eşti în singură- garantat. nu se uită ci sunt cei mai fru- primul pas alături tate, sunt şi rămân gravaţi în moşi, dar toto- de învăţătoare în colegii şi profe- fiecare inimă cu dată şi cei care ne clasă, primul sorii care te vor 22
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU În România, edu- voltarea economică, caţia s-a instalat într-o tehnologică, adminis- Prof. Mihaela JOIŢA schimbare, ce pare de trativă, culturală a ţării. Şcoala “Petre Tudose” Mălureni Argeş Cuvântul educaţie idealul, mecanismele, acum înainte o condiţie Interesul manifestat este de origine latină şi conţinuturile, final- necesară a dezvoltării. pentru problemele dez- derivă din substantivul ităţile educaţiei s-au De unde noutatea tonu- voltării tinerei generaţii „educatio” care schimbat, au evoluat şi lui ce se remarcă în au favorizat crearea înseamnă creştere, s-au perfecţionat. Edu- rapoartele oficiale. În unei instituţii speciale hrănire, cultivare. Edu- caţia este supusă ele, semnele de satis- caţia are sarcina de a schimbărilor istorice. facţie fiind mult mai de educare, precum şi pregăti omul ca ele- Sistemul educaţional rare decât mărturisirea elaborarea unei teorii ment activ al vieţii so- al românilor a cunoscut lipsurilor. Departe de a pedagogice privind ciale. o organizare diferită, încerca un sentiment copii de vârstă preşco- Educaţia este un tip corespunzătoare princi- de jenă, în semnalarea lară. particular de acţiune palelor etape ale dez- lipsurilor sau a difi- De-a lungul istoriei, umană, o intervenţie voltării statului. Astfel cultăţilor lor, au- educaţia şi-a demon- sau direcţionare, o cat- în perioada regalităţii torităţile care răspund strat rolul vital pentru egorie fundamentală a educaţia se făcea în de învăţământ nu mai dezvoltarea civilizaţiei, pedagogiei. familie; în timpul re- manifestă repulsie faţă culturii umanităţii, pen- Platon definea edu- publicii începe să se de autocritică. Şi tru creşterea gradului caţia ca fiind „arta de a manifeste tot mai mult oricine este mult mai forma bunele de- preocuparea pentru or- înclinat să le acorde în- de ordine şi raţionali- prinderi sau de a dez- ganizarea învăţământu- credere. Schimbarea nu tate în viaţa socială, volta aptitudinile native lui; pe când în timpul este resimţită ca o con- pentru cultivarea valo- pentru virtute ale imperiului sistemul de strângere, ci este dorită, rilor spirituale şi con- acelora care dispun de instrucţie şi educaţie chemată, provocată. ferirea în acest fel a ele.” Aristotel, în lu- capătă un caracter de Este limpede că de edu- unui statut elevat crarea sa „Politica”, stat. caţie depinde dez- condiţiei umane. considera că „educaţia trebuie să fie un obiect al supravegherii pub- lice şi nu particulare”. Educaţia diferă de la o etapă istorică la alta, în funcţie de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii. Educaţia este un fenomen social, specific uman, care apare odată cu soci- etatea, dintr-o anumită necesitate proprie aces- teia – aceea a dez- voltării omului ca om, ca forţă de muncă şi fi- inţă socială. Odată cu succe- siunea epocilor istorice 23
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU Înv. Carmen VOICAN atributele es- tatea de a aplica educative, exi- obiectivele în- Şcoala “Liviu Rebreanu” enţiale ale lecţiei în practică cele genţelor pro- văţării. Când în- de matematică: învăţate. gramei şcolare şi văţarea este conţinut, atractiv- Din con- să respecte,în realizată prin joc, plăcerea copilu- 1 itate, eficienţă, au statările făcute la acelaşi timp, mi- preocupat şi pre- clasă şi citind lit- nunata lume a lui este mai 3 9 ocupă pe majori- eratura de spe- copilăriei, în care mare, interesul t a t e a cialitate, am jocul îşi arată din mai viu, iar activ- 5 învăţătorilor. ajuns la con- plin multiplele itatea de învăţare 7 Obiectivele de cluzia că jocul în valenţe educa- este mult mai referinţă ale în- învăţarea matem- tive. uşoară, creează văţământului aticii constituie Produsele cre- anumite legături preşcolar vizează un rol important. ativităţii învăţă- între copii şi în special as- Pentru copil torului pot mări rezultatul activ- pectele formative ,,jocul este eficienţa comu- ităţii este impre- ale învăţării. La munca, este nicării instrumen- sionant. şcoală se con- binele, este dato- tale, având efecte Jocul intercalat tinuă activitatea ria, este idealul pozitive asupra în procesul in- desfăşurată în vieţii. Jocul este transmiterii - în- struirii are cali- grădiniţe şi se ur- singura atmosferă suşirii de cunoşt- tatea de a motiva măreşte dez- în care fiinţa sa inţe. şi stimula puter- voltarea fizică şi psihologică Mulţi învăţă- nic elevii, mai intelectuală a poate să respire tori creează exer- ales în clasa I, elevilor, însuşirea şi, în consecinţă, ciţii deosebite, când încă nu au mijloacelor fun- poate să jocuri, poves- apărut interesele damentale de ex- acţioneze” (,,Psi- tioare pentru pentru activitatea presie umană, hologie de l’en- elevi. Motivaţia matematică. însuşirea calculu- fant”- Claparede). izvorăşte din dor- Important este Structura pro- sarcini ce-i revin lui elementar. Jucându-se, inţa rezolvării ca în eforturile cesului de în- matematicii în Un factor es- copilul descop- unora dintre sale de a îm- văţământ pe linia şcoală, ca disci- enţial al şcolii eră şi cunoaşte problemele în- bogăţi comuni- metodelor active plină fundamen- contemporane îl lumea înconjură- văţării şi ale ran- carea didactică, de predare-în- tală. Elaborarea constituie re- toare, reflectă damentului învăţătorul să nu văţare oferă în- unei lecţii care să alizarea unei par- viaţa şi activitatea şcolar. Empatia uite că ,,nu tot ce văţătorului în antreneze elevii ticipări active, adulţilor pe care învăţător - elev e se spune se aude, orele de matem- în toate etapele creatoare a o imită în mod un prim pas în re- nu tot ce se aude atică un câmp ei, folosirea unor elevilor la proce- specific. zolvarea prob- se înţelege şi larg de activitate multiple forme sul învăţării, Jocul se poate lemelor date. ceea ce se creatoare. Comu- de activitate in- asimilării şi înscrie ca o Însă, atâta timp înţelege nu de- nicarea mijlo- dependentă, diri- aplicării în prac- metodă activă în cât datele proble- pinde numai de ceşte realizarea jarea şi mai ales tica vieţii, a predarea matem- mei sunt mai noi”(L. Şoitu). fenomenului ed- stimularea cunoştinţelor, aticii, cu rezul- apropiate de in- Utilizând jocul ucaţional în voinţei, atenţiei, priceperilor şi de- tate foarte bune, teresele lor zil- didactic în orele ansamblul său; interesului, prinderilor în- poate fi consid- nice, de ceea ce de matematică ea este definită gândirii şi aptitu- suşite. În erat o activitate le place: poveşti, reuşim să îm- ca relaţia prin dinilor, este un realizarea acestor cognitivă speci- animale, desene, binăm utilul cu care interlocu- obiectiv major sarcini o de- fică vârstei şco- rezolvarea va fi plăcutul, abstrac- torii se pot care trebuie ur- osebită impor- lare. Personal, făcută cu mai tul cu concretul, înţelege şi se pot mărit permanent tanţă o prezintă am acordat o multă plăcere. iar elevii îşi vor influenţa reci- de fiecare învăţă- metodele partici- atenţie deosebită Jocul îşi însuşi cunoşt- proc. tor în munca zil- pative de acestei forme de păstrează actuali- inţele cu mai Realizarea nică la clasă. predare-învăţare învăţare, folosind tatea în ciclul pri- multă uşurinţă şi acestui proces în Abordarea în care să stimuleze jocurile didactice mar, ca o cu plăcere. 24 clasă face posi- lecţii a unui de- gândirea elevilor, astfel încât ele să activitate plăcută, bilă îndeplinirea mers pedagogic munca indepen- corespundă cer- atractivă, prin multiplelor care să realizeze dentă, capaci- inţelor instructiv- care se realizează
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Prof. Aura NEDELCU itere la principalele compo- stituie o preocupare es- nente ale experienţei social- enţiala a şcolii de mâine, nu istorice tezaurizate în este suficientă pregătirea Grup Şcolar Construcţii de Maşini Colibaşi Ca fenomen social, edu- care le reclamă edificarea cultură: ştiinţe, arta, morala, tineretului pentru a se caţia îşi schimbă finalităţile unei societăţi democratice. limba (ca principal mijloc adapta la schimbare, prin şi conţinuturile, formele de Ele privesc toate componen- de comunicare). Schim- educaţie el va trebui să în- organizare şi realizare, ca şi tele şi laturile activităţii de bările în domeniile menţion- veţe să prevadă schimbările metodologiile, odată cu educaţie, de la organizare şi în scopul de a le orienta şi a ate se produceau relativ evoluţiile realizate în plan structuri instituţionale până le stăpâni. lent. Ca urmare, curriculum- social global. Adaptabili- la finalităţi, de la conţinuturi In esenţă, conţinuturile ul şcolar constituia o entitate tatea şi autoreglarea edu- până la metodologii de educaţiei, în primul rând ale fixă, puţine schimbări se caţiei la problematica lucru. educaţiei şcolare, nu mai produceau, şi acestea la in- societăţii, a spaţiului social Atitudinile adoptate în pot fi definite static, sub in- tervale de timp mari. în care se derulează, această direcţie, privind fluenţa unor cerinţe trecute. In contemporaneitate, în- condiţionează semnificaţia rolul educaţiei în rezolvarea Atât dezvoltarea cognitivă, cepând cu a doua jumătate si eficienţa ei. Totodată însă, problemelor lumii contem- cât şi maturizarea efectivă a a veacului trecut, ritmul educaţia – la rândul ei – în- porane, sunt dintre cele mai omului epocii contempo- schimbărilor a devenit mai deplineşte un rol activ în diferite. Ele se distribuie pe rane, cer o raportare con- alert ca oricând. Veacul 20 dezvoltarea societăţii, pe un registru care exprimă, pe stantă la realităţile şi-a schimbat numele la in- care o influenţează. Ca prin- de o parte, o poziţie scep- contemporane. Elementele tervale scurte, ca veac al cipal factor de formare a tică, conservatoare, de neîn- principale ale acestei real- celei de a doua revoluţii in- resurselor umane necesare credere in puterea educaţiei ităţi privesc evoluţia dustriale, al cuceririi spaţiu- tuturor sectoarelor vieţii so- de a îndeplini un rol impor- tehnologiei şi a informaticii, ciale, educaţia se constituie tant în această direcţie, man- lui cosmic, al electronicii şi al mijloacelor computeri- cu impactul acestora asupra şi ca unul dintre factorii de ifestând rezerve şi chiar profesiunilor, dezvoltarea dezvoltare a societăţii. Cu împotrivire faţă de înnoirile zate, toate acestea fiind în- soţite de consecinţe pentru ştiinţelor sociale şi umane, alte cuvinte, schimbarea so- ce se impun în domeniul ed- cu multitudinea rolurilor pe cietăţii implică nevoia unor ucaţiei, iar pe de altă parte o cele mai multe domenii ale vieţii sociale, inclusiv pentru care omul societăţii contem- reconsiderări în modul de atitudine optimistă, con- porane este chemat să le în- realizare a educaţiei astfel structivă, militând pentru educaţie. Progresele înregis- deplinească, precum şi ca aceasta să ofere un cadru regândirea şi adaptarea sis- trate în planul cunoaşterii necesitatea unei formări an- adecvat de dezvoltare a per- temului de educaţie în con- umane, cu toate efectele ticipate care îi conferă indi- sonalităţii omului si să satis- sonanţă cu exigenţe actuale care le însoţesc, antrenează vidului capacitatea de facă exigenţele societăţii. şi viitoare ale vieţii sociale. nevoia de regândire al rolu- adaptare la schimbări vi- Din perspectiva acestei re- Pe această poziţie se lui scolii, al educaţiei în gen- itoare. laţii cu dublu sens, activi- situează numeroasele studii eral, în dinamica Aceasta priveşte, printre tatea de educaţie trebuie şi lucrări care îşi propun să progresului socio-economic, alţi factori sociali, dar nu în privită ca o construcţie a găsească şi să ofere răspun- în pregătirea omului de ultimul rând, şi sistemul ed- unui model interior de suri adecvate diferitelor câtre societatea de azi şi de ucaţional, întrucât fiinţa cunoaştere, apreciere şi acţi- sfidări ale societăţii contem- mâine are nevoie, făcând umană este aceea care une în raport cu lumea în porane. În cadrul acestor necesare reconsiderări – un- provoacă această problem- care trăim şi ca reconstrucţie soluţii posibile pot fi incluse eori substanţiale – în final- atică, după cum tot ea este continuă a acestui model, şi “noile educaţii”, adică ităţile şi conţinuturile aceea care trebuie să o devenind o formă de noile tipuri de conţinuturi şi educaţiei, ca şi în modurile stăpânească, să o analizeze. adaptare a omului la lume şi obiective educaţionale de realizare a acesteia. În perspectiva acestui a lumii la om. menite să adapteze sis- După cum remarcă unii au- deziderat, este necesar ca Având in vedere că în pe- temele educative la impera- tori, punerea sub semnul în- toate componentele princi- rioada actuala societatea tivele generate de trebării a multor pale ale activităţii de in- românească presupune problematica lumii contem- componente ale sistemului strucţie si educaţie să fie schimbări în toate planurile porane. şcolar este, în vremea noas- regândite: finalităţile, sociale (politic, economic, Tradiţional, conţinutul în- tră, un fenomen general şi conţinuturile, metodologi- 25 cultural etc.), este firesc că văţământului a fost alcătuit obişnuit. ile, relaţiile edu- în sistemul de educaţie să se dintr-un număr relativ re- Formarea omului pentru caţionale etc. producă reconsiderările pe strâns de surse care fac trim- schimbare va trebui să con-
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Prof. Aura NEDELCU Grup Şcolar Construcţii de Maşini Colibaşi Este binecunoscut faptul „nu vei realiza nimic în că de calitatea “dialogului” viată”, pot marca definitiv educaţional, respectiv a re- sufletul sensibil al copilului, laţiei profesor-elev, depinde pot declanşa manifestări în mare măsura efectul nevrotice, comportamente muncii educative a profe- deviate. Năruind, prin lipsa sorului. Atunci când se de- de tact pedagogic şi afirmaţii structurează armonia, când necontrolate, visurile copi- climatul din clasa este ten- ilor, profesorul poate sionat, când indiferenţa este provoca un caz tipic de di- atitudine evidentă, sancţiu- dactogenie, conflicte de nile sunt atribuite fără prea adaptare ce pot duce la în- mult discernământ iar iro- chistare şi izolare, la agresiv- nia, ridiculizarea se îmbină itate sau chiar la acte mult cu aroganţa, autoritarismul mai grave. Un zâmbet cald (chiar despotismul), nervoz- face mai mult decât o notă itatea, poate şi un ton mare. Elevul se poate simţi duşmănos şi multe alte as- stresat in fata profesorului pecte din nefericire destul care, la rândul lui poate fi de frecvente în şcolile stresat de probleme person- Consecinţele acestor ati- motivitate, rezistentă româneşti, putem vorbi in- ale, pe care nu le poate de- tudini pot fi sintetizate nu scăzută la frustrare, labilitate discutabil de “management păşi, chiar dacă este neapărat în funcţie de gravi- afectivă, potenţial agresiv defectuos”. conştient de nevoia copiilor tatea lor ci, mai ales, în ridicat, autism) Consecinţele acestor ati- de afectivitate, de voioşie şi funcţie de factorii cu care se b) particularităţi ale per- tudini nu întârzie să apară căldură. relaţionează şi în funcţie de sonalităţii in formare (dez- sub forme mai mult sau mai Favoritismul, care se care apar fenomenele de in- voltarea unor obiceiuri si a puţin grave. O serie de ati- practică şi acum, în era in- adaptare concretizate în unor trăsături de caracter tudini ale profesorului pot formatizată, reprezintă o forme ca: oboseală, stres, reprobabile, carente in edu- determina comportamente alta sursă de derută morală frustrare, lipsă de motivare, caţia primita) dezadaptative ale copiilor; pentru elevi şi chiar sufer- violenţă, minciuna, neat- 2. factorii externi includ: lipsa de interes pentru prob- inţă şi se adaugă la lista enţia, abandon şcolar, a) deficiente de climat fa- lemele personale, pentru cauzelor ce pot avea con- copiatul la ore, fumatul os- milial (relaţii tensionate, trăirile, sentimentele aces- secinţe nedorite, uneori de tentativ, refuzul de a saluta, conflictuale, reprimatoare si tora, comportamentul lungă durată, asupra psi- impertinenţa, înşelăciune, tot tipul de atitudini ale stereotip şi sancţionarea cu hicului elevului. nesupunere, limbaj verbal şi părinţilor faţă de potenţialul notă mică fără să ţină cont Experienţa scolii a nonverbal obscen, jignitor, copiilor) de efectul psihologic al con- dovedit că nu toţi copii vagabondaj, droguri, tâl- b) factorii de ordin şcolar duitei lor. Se ştie că nu întot- reacţionează la fel, hărie, etc. (subaprecierea sau autoa- deauna un răspuns incorect deoarece intervin factorii in- Factorii ce pot provoca precierea capacităţilor reale sau mai puţin corect dividuali ai personalităţii asemenea comportamente ale elevilor, favoritismul, ce înseamnă lipsă de pregătire. fiecăruia. Inadaptarea com- sunt: conduce la pierderea în- Uneori se poate datora unei portamentală a unor elevi 1.factori individuali ce ţin crederii de sine, relaţiile ten- emoţii puternice, alteori este rezultă, de obicei, din inter- de resursele personale ale fiecărui copil în care se in- sionate, conflictuale în efectul suprasolicitării sis- acţiunea acestor cauze indi- clud: familie, şcoală, grup social, temului nervos sau al unor viduale cu cele sociale în 26 probleme familiale. Cuvinte anumite condiţii fa- a) factori ereditari (defi- pierderea încrederii ca „nu eşti bun de nimic”, vorizante. cienţe intelectuale, hipere- celorlalţi).
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU Florina OPREA faptul că aban- află. Profesorii efect colateral, să- ducă studiile la donul şcolar a sunt de parere că i îndepărteze şi bun sfârşit. Situ- scăzut, în anul elevii poartă de filele cărţilor. aţia reiese din 2007-2008, cu mare parte din Astăzi, sin- raportul privind 0,1%, atingând vină, părinţii cred gurele volume Starea Învăţămân- procentul de că profesorii - şi care mai stîrnesc tului, elaborat de 1,9%, pe unele modul în care interesul copiilor Ministerul Edu- paliere, cum ar fi aplică programa şi tinerilor sunt caţiei Con- învăţământul pro- – sunt cei din cele din pro- fesional, acesta a cauza cărora grama şcolară. ajuns la un nivel copii lor nu mai Obligativitatea, record pentru ul- citesc. Cât despre notele de la form şcoală şi mai ales docu- timele două elevi, ei ori evită faptul că ele con- mentului, decenii: 8,5%. tacticos răspunsul tează în diverse ce a fost înaintat Cauzele sunt: la aceasta între- O cincime din- alte evaluări îi de- Parlamentului starea materială bare, ori fac pre- tre copiii români termină pe şco- spre dezbatere, precară a cum ceilalţi: dau nu merg la gră- larii de diverse diniţă, o treime România se află părinţilor, lipsa vina pe oricine vîrste să le par- dintre absolvenţii pe ultimele locuri de atracţie a altcineva. Lipsa curgă, să le foi- de liceu nu se în Europa în priv- meseriilor pentru interesului faţă de leteze ori să le mai obosesc să inţa raportului şcolari precum şi lectură nu este un citească în rezu- susţină bacalaure- dintre numărul nehotărârea fenomen apărut mat pe internet. atul, iar un sfert de elevi şi stu- elevilor de a peste noapte, iar Dar vina nu tre- dintre şcolari nu denţi din sistem şi urma un anumit ea este perfect ex- buie căutată sunt capabili să numărul total al drum în viaţă, plicabilă prin numai în grădina rezolve nici tinerilor care au mulţi schim- cîteva coordonate elevilor. La fel de măcar probleme vârsta necesară bându-şi din mers ce ţin de păşirea adevărat este fap- elementare de şcolarizării. opţiunile şcolare. în era unei civi- tul că, adesea, matematică. Astfel, rata de De ce nu mai lizaţii a vizualu- bibliografia e ast- Învăţământul participare la citesc elevii în lui, în care fel concepută românesc îşi toate nivelurile ziua de azi, este o televizorul şi cal- încît se află foarte menţine rezul- de educaţie înreg- întrebare pe care culatorul reuşesc departe de gustul tatele mediocre, istrată de Româ- şi-o pun mulţi: să ofere mult mai şi preocupările comparativ cu nia este de numai părinţi, profesori, mult decît o făcea destinatarilor săi. sistemele din 56%, faţă de chiar elevi. Şi este pînă acum pagina E drept că, pentru state precum Un- media UE de o întrebare la scrisă este una a înţelege proce- garia, Cehia sau 63%, mai prost care, probabil, dintre ele. Reali- sul de evoluţie a chiar Bulgaria, decât România cei mai mulţi tatea virtuală şi literaturii cei care ar trebui stând doar Bul- răspund într-un imaginile de sin- române, trebuie să fie beneficiarii garia şi Cipru mod favorabil teză i-au cucerit citiţi cronicarii, acestuia, prefer- (55%). Culmea, Costache Ne- propriei per- definitiv şi irevo- în timp ce minis- gruzzi şi 27 ând în proporţie soane, favorabil cabil pe copii, de 20% să nu îşi terul se laudă cu Alecu posturii în care se "reuşind", ca
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu Russo etc., numai ografia şcolară oricum nu prea mintea la idei Să meargă fiecare că scrierile aces- chiar dacă este le atrage atenţia noi, ajutându-ne într-o librărie şi tora sunt atît de obligatorie, nu şi oricum face în acelaşi timp să să aleagă o carte diferite de pre- este citită în total- parte din lectura descoperim care îi intere- ocupările ado- itate ci doar obligatorie pen- lumea, oamenii sează. Dacă le lescenţilor de azi parţial, acest tru şcoală. Mulţi şi pe noi înşine. place, să o încît îi înde- lucru deter- dintre elevi se Poate că ex- citească. Dacă părtează încă şi minându-i pe plâng cum ca lec- agerez, însă cred nu, să o lase la o mai mult de lec- profesori să tura este o că şcoala, în loc parte şi să caute tură. Elevii nu apeleze la pierdere de timp, să ne apropie de alta, până găsesc mai citesc în metode tehno- fiind priviţi în an- lectură, pune ceva care îi pa- prezent pentru că logice reuşind turaj ca un prost cărţile pe un sionează, în care literatura din bib- astefel să-i deter- sau un ,,tocilar" piedestal unde găsesc ceva bun lioteci nu le mai mine pe elevi să apelativ ce îi doar câţiva au pentru ei. Să aibă reflectă aspiraţi- se informeze. agasează extrem privilegiul să dreptul să sară ile. Cărţile sunt de mult. Între- ajungă. În loc să peste pasajele În trecut asociate cu sis- barea care se îţi deschidă care îi plictisesc cărţile erau ex- temul edu- pune este dacă ai mintea, ţi-o şi să abandoneze trem de peţioase caţional - făcut ceva mereu î n c h i d e , o carte dacă nu costând o avere, plictisitoare şi in- din obligaţie forţându-te să ac- corespunde cu fiind respectate eficiente, demo- după ce te cepţi şi să memo- interesele lor. pentru ceea ce date ca şi mijloc eliberezi mai vrei rezi interpretări Oare cum ar fi? transmiteau şi in- de informare, să continui? Citi- care nu îţi O altă soluţie formau în com- comparativ cu tul e o activitate aparţin. Mă gân- ar fi, exemplul paraţie cu zilele alte mijloace de care, făcută din desc la mai multe personal dat de în care trăim, informare mai plăcere, implică soluţii la această parinţi, ca şi când tinerii facile de atingere total mintea şi su- problemă, una modalitate de preferă să a obiectivelor. fletul, e aventură, din ele fiind cum motivare. Ma în- folosească cele De obicei descoperire, en- ar fi dacă li s-ar treb oare câti mai cunoscute tinerii preferă să tuziasm şi bu- spune elevilor să elevi şi-au văzut motoare de citească reviste, curie. Lectura e aleagă ei ce parinţii citind? căutare pe inter- documentare, una din puţinele citesc. Câti elevi au dis- net decât să benzi desenate activităţi care cutat cu parinţii meargă la bib- sau să ,,răs- ne de- lucruri utile aces- liotecă şi să stea foaiscă un site" schid tora, pe care ei ore în şir cu în loc să stea ore le-au aflat din cartea în mană, în şir cu o carte cărţi? obosindu-şi ochii c a r e şi ajungând târziu acasă. Bibli- 28
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU E Prof. Paul MUSTAŢĂ Şcoala Generală “George Topârceanu” levul ciclului opţionalul, să-şi aleagă sunt: Fără a avea pretenţii gimnazial este în responsabilii, să argu- - alegerea colegului de exhaustivitate, cele plin proces de menteze alegerea, să mo- de bancă; prezentate constituie o acumulare a cunoşt- tiveze opţiunea, pot face - colaborarea şi expri- paletă de modalităţi prin inţelor şi formare a per- propuneri de activităţi marea ideilor la gazeta care actul democratic se sonalităţii care începe să pentru care sunt motivaţi de perete (actualizată cel face resimţit direct de se contureze. şi conlucrează pentru re- puţin săptămânal), în re- elev şi care determină un Aspectele comporta- alizarea acestora (pro- vista şcolii, în emisiunile impact puternic, la vârsta mentului în colectiv şi grame artistice, staţiei de radioamplifi- acumulărilor cantitative societate se diferenţiază concursuri sportive, ex- care- vizând viaţa şi ac- şi în mod deosebit calita- pregnant spre sfârşitul ci- cursii, vizite, drumeţii) tivitatea de elev, dar şi tive, sub directa, atenta şi clului, când caracteristici doar în limita cunoşt- acţiuni în planurile co- intransigenta asistenţă (şi ca iniţiativa şi atitudinea inţelor lor, profesorul munităţii adulţilor (inclu- deseori intervenţie) a critică devin mai puter- având aici un rol impor- siv critică vis a vis de profesorului; nuanţat, nice, dar cu un grad de tant în privinţa lărgirii or- necesităţile directe per- este de la sine înţeles că subiectivitate mare, da- izontului lor de cepute de comunitatea toletanţa va fi permanent torat în parte lipsei ca- cuprindere, la bază fiind elevilor, mergând până prezentă. pacităţii de argumentare noţiuni uşor de asimilat, la realizarea integrală a Amploarea exersării care, obiectiv, este în for- având în vedere moti- unora dintre acestea actului democratic şi nu mare. (Vrând-nevrând, varea: teme atrăgătoare, chiar şi numai cu scopul numai, depinde de trebuie să constatăm că traseu interesant, echipa- de a atrage atenţia); pregătirea, de experienţa, această capacitate în for- ment folosit, reguli de re- - posibilitatea inter- de tactul şi măiestria ped- mare este afectată nega- spectat, finalitate venţiei directe în amena- agogică a fiecărui dascăl, tiv de folosirea urmărită, etc. jările ambientale din dar, mai ales, de nivelul neraţională a internetului Un exerciţiu demo- şcolală, clasă, curtea/par- dorinţei/motivaţiei care - messenger-ul, site-ul cratic eficient este cul şcolii; determină implicarea referate.ro, jocurile, de alegerea şefului clasei, a - opţiunea activării în acestuia (nu doar activi- un din ce în ce mai mare responsabilului sportiv, diverse colective tate „funcţionărească”) număr de elevi, în detri- reprezentantului în (redacţie - revista şcolii, într-un sistem care mentul lecturii). Comitetul Eco-şcoală, a revista clasei, revista cer- pregăteşte resursa umană Aspectele comporta- reprezentantului clasei în cului, gazeta de perete; viitoare, sistem declarat mentului care fac obiec- Consiliul elevilor şcolii; echipe sportive, grupuri ani de-a rândul prioritar tul autodeterminării - al exprimarea preferinţelor artistice, cercuri pe disci- în România, sistem ale poziţiei democratice în privind disciplinele pline, etc.; cărui rebuturi nu pot fi interiorul clasei, al şcolii, opţionale constituie un - posibilitatea activării reciclate; ele se întorc al comunităţii- se mani- element important au- în organizaţii specifice împotriva societăţii, a sig- festă corect doar în todeterminat. cum este Asociaţia uranţei, progresului şi cazuri rare, de obicei Votul pentru sportivă şcolară sau orga- prosperităţii acesteia. fiind nevoie de aprecierea ideilor, pre- nizaţia „Cercetaşii Vom avea comunităţi canalizarea energiilor. cedând acţiunea, este ex- României”, afiliată formate din oamenii pe Aspecte privind au- trem de eficient, cu mişcării „Scout” inter- care îi creştem, instruim toorganizarea la nivel de condiţia explicării sem- naţionale, organizaţie şi educăm; vom avea co- clasă, consider că trebuie nificaţiei modului de ex- structurată pe nivele de munităţile pe care le îndeaproape şi cu atenţie primare/argumentare şi a însuşire a unor cunoşt- merităm noi toţi, „de la supravegheate de profe- c o n s e c i n ţ e l o r inţe şi a realizării unor Vlădică până la Opincă!” sor, pentru eliminarea - actului/acţiunii în sine. activităţi - în cadrul regu- în primul rând - a facto- Câteva alte elemente lamentului acceptat la în- rilor subiectivi. Elevii sunt capabili să-şi aleagă de practică democratică scriere şi în funcţie de 29 în şcoală consider că vârstă/clasă.
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU biblioteci şi a activ- care îl putem apropia ităţilor legate de ea. pe elev de carte, îi Felul în care realizăm putem trezi dorinţa aceasta poate avea o in- pentru lectură; fluenţă decisivă asupra • Biblioteca va fi pe- copilului. riodic împrospătată cu Iată ce aş recomanda câte o carte nouă; eu : înainte de a fi citită, ea • Aşezarea cărţilor Înv. Elisabeta TĂNĂSESCU va fi prezentată, pentru pe rafturi să fie făcută la a trezi acestora intere- ŞCOALA NR.1 „LIVIU REBREANU” MIOVENI Omul îşi însuşeşte lectură. De aceea tre- nivelul de acces al sul; treptat, din cea mai buie găsită o serie de copiilor, cu faţa spre ei, astfel încât şi cei mai • Elevii vor fi învăţaţi fragedă copilărie, limba modalităţi care să să-şi aleagă singuri poporului în mijlocul trezescă în elev dorinţa scunzi dintre ei să le poată vedea; cărţile după criterii pro- căruia trăieşte, şi o de a citi, nu obligaţia. • Învăţătorul trebuie puse de învăţător dar foloseşte în relaţiile O soluţie ar fi sale cu ceilalţi. Grija crearea unei biblioteci să-i înveţe pe elevi cum ţinându-se cont şi de pentru educarea limba- a clasei şi înzestrarea să utilizeze cărţile şi va sugestiile lor. jului, pentru însuşirea acesteia cu cărţi, ziare, urmări permanent Contactul cu cartea limbajului, pentru în- reviste la care elevii să modul în care aceştia o nu trebuie lăsat la în- suşirea regulilor limbii aibă acces oricând. fac; tâmplare. Este bine ca şi îmbogăţirea vocabu- Cartea trebuie să dev- • Prin realizarea zilnic, elevii să citească larului, orizontului de ină prietena copilului acestei biblioteci, cincisprezece – cunoaştere, trebuie să de la cea mai fragedă copiii au posibilitatea douăzeci de minute constituie o preocupare vârstă. Ea îl ajută să par- de a împrumuta dintr-o carte. Acest permanentă a părinţilor curgă căile cunoaşterii. oricând o carte, o re- scurt moment de lec- şi a educatorilor. Cu ajutorul ei copilul vistă şi vor fi chiar încu- tură înseamnă foarte O modalitate de re- intră în posesia instru- rajaţi, îndemnaţi, mult pentru adultul de alizare a acestui lucru mentelor care-l vor sugerându-li-se să le studieze împreună cu mâine. este lectura suplimen- ajuta să descopere real- un coleg, prieten sau În afara faptului că tară, faţă de care, în ul- itatea înconjurătoare. timul timp, în mod Pentru al determina acasă cu familia; deschide calea cunoaş- îngrijorător, elevii nu să vadă în carte cel mai • Şi părinţii trebuie terii cartea contribuie la mai simt o atracţie de- bun prieten, nu duş- să fie familiarizaţi cu punerea în valoare a osebită, aceasta fiind man, e bine să reflec- aspectele legate de propriei personalităţi înlocuită cu alte mij- tăm asupra modului de folosirea unei cărţi, dar pe care o va modela şi loace de informare care organizare a acestei şi cu modalităţile prin îmbogaţi. îi solicită mai puţin. La clasele I - IV lec- tura nu mai apare ca obiect de studiu de sine stătător. Poate şi acesta este un motiv pentru care elevii refuză efec- tiv să citească. Textele suport întâlnite în man- uale, texte pe care ele- vii au obligaţia să le citească, nu sunt sufi- ciente pentru a trezi in- teresul copilului pentru 30
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU Înv. Florian BERECHET Şcoala Generală “George Topârceanu” Se poate afirma că una doar pe el, ci să considere dintre crizele semnificative că sunt şi alţii la fel de mer- ce se impune prezentului, ituoşi. A pune copilul să este carenţa în educaţie, trăiască în confort ex- cei 6-7 ani de acasă” con- cepţional, în respect faţă de stituind o sintagmă toanele lui, înseamnă a-i deziderat cu repercursiuni pregăti calea egoismului, în devenirea unei personal- simulând altruismul. Unui ităţi integre, model al soci- copil nu trebuie să-i exal- etăţii „Profesiunea de tezi amorul propriu, prin părinte” nu are sensul lăudare exagerată, oricâte proverbial al „florilor de calităţi ar avea. măr”; familia - dublată În sfaturile date stu- minte. reuşească, trebuie să nu fie metodic de educatoare denţilor, PAVLOV a spus: El devine o copie a celor pe ton aspru; educatorul oferă cursului primar un „Nu vă lăsaţi copleşiţi de auzite şi a sistemului ed- trebuie să fie raţional, să „preparat” cu suficient de orgoliu. Din cauza lui, veţi ucativ oferit de familie. Ex- nu-şi descarce nervii pe cel multe „ingrediente”, care persevera acolo unde ar emple negative: mic. Dacă vina e recunos- să faciliteze demersul unei trebui să cedaţi, veţi pierde cută şi se promite în- • tatăl îşi învaţă fiul că, prestaţii didactice de suc- şi măsura obiectivităţii”. dreptare, părintele trebuie dacă va fi căutat, să ces, evitând eşecul şcolar. Alintarea exagerată trim- să se declare mulţumit. răspundă: „nu e nimeni De regulă, soluţionarea ite la faza anormală de răs- Jocul cu semeni paşnici şi acasă”. problemelor se produce în făţ. E mai just să se frecventarea grădiniţei, au • mama dă bani de conformitate cu tempera- manifeste în faţa copilului influenţă fastă. buzunar fiicei, adăugând: mentele părinţilor şi copi- o purtare caldă, drăgăs- Obligatorie pentru adulţi „să nu afle tata; se fa- ilor - eroare! Dat fiind că toasă şi moderată, chiar este atitudinea fermă: NU vorizează minciuna şi se nicio pedagogie nu poate dacă drămuirea senti- satisface pofta de risipă a ESTE NU, IAR DA SĂ FIE substitui raţiunea şi bunul mentelor nu-i simplă. veniturilor. DA!”. E o greşeală ca mi- simţ. Dându-i-se satisfacţie la • copilul e învăţat să mo- norul să fie corupt prin Vom insera şi analiza toate toanele, el ajunge tiveze absenţa nemotivată daruri, el va repeta acce- câteva dintre manifestările treptat tiranul familiei. dintr-o zi, anunţând că e sele de negativism, ştiind negative, oferind sugestii în Pruncul nu trebuie crescut bolnav. Trăsăturile nega- că sunt răspândite. scopul prevenţiei şi profi- într-o atmosferă de ado- tive ale caracterului minci- Constrângerea nu tre- laxiei. raţie, lipsă de respect, ci nos se pot modifica prin buie să fie brutală, există Egoismul nu este ceva trebuie sfătuit să nu aibă o formarea unor calităţi psi- pedepse blânde, dar us- înnăscut, permanent şi atitudine nedelicată vizavi homorale de valoare supe- turătoare (refuzul de a-l nemodificabil (ca şi altruis- de cei din jur. De pildă, rioară. Sunt situaţii la cei plimba, de a se juca cu pri- mul ori ipocrizia), ci, în- tatăl savantului Victor mici când intervine imagi- etenii, ori altă dorinţă - au deobşte, un rezultat al Babeş nu admitea răs- naţia, ei nu sesizează difer- valoare educativă). răsfăţului. Spre a nu-l făţarea copiilor, era sever Nici un procedeu de enţa dintre posibil şi amâna, părinţii satisfac cu ei, dar avea grija edu- educare, oricât ar fi el de imposibil. inteligent şi alintat, nu micuţului toate poftele, de- caţiei lor. Aceştia erau dis- Comparativ cu ambiţia, egalează puterea exemplu- venind sclavi ai voinţei lui. ciplinaţi când lucra ca sentiment constructiv şi lui. Să generalizăm MOD- Mai întâi trebuie să renunţe părintele, şi comunicau în creator, încăpăţânarea este ELE în viaţa puiului de om: la comportarea greşită de a şoaptă. străduinţă neraţională într- familie, grădiniţa, şcoala, considera copilul „soarele” Frecvent, în mod inconş- o comportare negativă, e selectate din mediul încon- familiei, ceilalţi membrii tient, părinţii învaţă copiii un defect. Ea începe să se jurător, lecturi, mass-media fiind determinaţi să cu minciuna. Când promi- dezvolte cam la 2 ani. - fapt ce conferă perspec- graviteze-n jur aidoma siunile mincinoase se tivă frumoasă de 31 Părinţii încăpăţânaţi vor planetelor. Privind viaţa ca- repetă, copilul nu mai are creşte odrasle asemenea. împlinire spiritu- ntr-o oglindă, să nu se vadă încredere şi, la rându-i, Ca morala şi cearta să ală.
  • BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU Inst. Gabriela TUDOR cânepa. De la semă- maşa, atât la femei cât peretarelor se re- ŞCOALA NR.9 PITEŞTI nat şi până la recoltat, şi la bărbaţi, au o cunoaşte prin al- ţărăncile erau cele folosinţă specială: ternarea dungilor care îngrijeau aceste năframa era folosită la paralele, perpendicu- culturi. nuntă, ca semn al lare pe lungimea pie- Grijile femeilor transformării tinerei sei, şi prin lipsa erau în principal fete în femeie chenarului decorativ. hainele şi ţesăturile casatorită, dar aceeaşi Cand dimensiunile din interior. Primele năframă era pusă în caselor ţărăneşti care atrag atenţia din- bradul de pe mor- cresc, aceste piese de tre ţesături sunt mântul celui mort decor încep a fi hainele. Purtate în necăsătorit. În pi- prinse unele de altele. văzul tuturor, ele cioare încălţămintea Bârnele caselor, în in- atrag atenţia prin obişnuită era opinca, terior, sunt şi ele măiestrie şi diversi- pusă peste obiele, în- acoperite cu fru- tate. Fiecare zonă velitoare din benzi de moase ţesături, culo- etnografică a avut un ţeşătură din lână, ce rile vii alternând cu specific, piesele de apară piciorul cele mai şterse, dând port fiind mărci de re- astfel naştere unui P cunoaştere a mem- LOCUINŢELE decor de o rară fru- brilor comunităţii, ERAU museţe. În timp mo- ortul româ- evoluţia costumului mijloace de apreciere ÎMBRĂCATE tivele geometrice nesc, ca popular românesc şi- a vârstei şi a stării so- ÎN ŢESĂTURI dispar, ele fiind în- trasături gen- ciale. I n t e r i o r u l locuite cu cele flo- a păstrat nealterate erale are aceeaşi Portul ţărănesc locuinţelor ţărăneşti rale. caracteristicile es- avea ca cea mai Multe din tainele asemănare pe tot era cu adevărat “îm- enţiale. răspândită piesă că- brăcat”. Ţesăturile acestui meştesug s-au cuprinsul ţării, având Domeniul ţesă- maşa. Lungimile ei aşezate în interior pierdut; multe tradiţii desigur deosebiri de turilor este alcătuit variază, uneori până erau prezente atât în s-au schimbat. Toate amănunte, cu schim- din cel mai mare ceva mai jos de brâu, casele ţărăneşti, cât şi cunoştintele legate de bari de formă, croială, număr de piese; dar şi alteori până la glezne. în cele boiereşti, ţesături sunt păstrate sau doar de modul de de cunoştinţe cerute Partea de sus a ca- Când se mutau dintr- de meşteri anonimi, folosire a pieptănă- celui ce practică acest maşilor este bogat un loc într-altul, luau de fiecare ţărancă ce turii şi a podoabelor. meşteşug. Fragmente decorată, la femei cu ei în principal inte- trebuia să ştie să El are ca trăsătura es- de ţesături au fost de- această decoraţiune riorul, ce consta în toarcă şi să ţeasă enţială unitatea în va- scoperite datând încă ajungând să acopere chip esenţial din tesă- înainte de a avea o rietate, diferitele din epoca bronzului masiv porţiunea de turi. familie. Şi ea nu în- costume fiind carac- pe teritoriul ţării noas- peste umeri. Pe cap Casa era îmbră- vaţă din cărţi, ci de la teristice regiunilor si tre, mai precis am- femeile purtau basma cată cu peretare, ce femeile din sat. zonelor respective. prente ale acestora au sau maramă din fir de erau ţesute pe lăţimea Multe poate au fost găsite pe fundul PORT borangic. De acum războiului de ţesut şi pierdut semnificaţia MOŞTENIT DE unor vase din pe- încolo ea nu mai pe lungimea peretelui ţesăturilor, dar ţărăn- LA STRĂMOŞI rioada respectivă. Dar poate intra în biserică camerei; de obicei cile vârstnice încă Portul popular pentru a înţelege mai decât cu capul aceste peretare erau mai ştiu, spre exem- românesc îşi găseşte bine misterele acestei acoperit. Bărbaţii pur- aşezate pe partea de plu, că anumite mo- rădăcinile în portul vechi îndeletniciri, tau pe cap căciula cea cameră unde se află şi tive trebuie să fie pe strămoşilor noştri trebuie să ştim cine mai mare parte a anu- patul. Mai târziu cămăşa unui ginere. erau cei ce ţeseau. lui. Chiar după aceste obiecte de Concepţia despre traci, geţi şi daci şi se aseamană cu cel al MEŞTEŞUG moarte, erau în- decor interior au în- lume a oamenilor din gropaţi cu căciula pe ceput a fi prinse unul trecut s-a schimbat, popoarelor din Penin- cap, pentru a o purta de altul, pe toată nu a stat pe loc. Încă PRACTICAT DE sula Balcanică, de- FEMEI şi în lumea de din- lungimea lor, şi în din veacul trecut ea s- sigur cu deosebirile Ei bine, acest colo. timp nu au mai fost a destramat, încetul care constau în ama- meşteşug a fost prac- Aceste două ele- puse pe perete, ci di- cu încetul. ticat de femei. Ele mente amintite până rect pe jos, dând ast- nunte decorative şi 32 erau cele care culti- acum, acoperământul fel naştere colorit. În decursul is- vau, pe suprafeţe mici de cap, la femei, şi că- covoarelor. Decorul toriei, structura şi de pământ, inul şi
  • CUPRINS 1. Interviul ediţiei ...................................................................................................................1 2. Vă invităm să vizitaţi situl CCM......................................................................................... 2 3. Simpozion „Mihai Eminescu”...............................................................................................3 4. Dragobetele – Sărbătoarea dragostei la români...................................................................7 5. Dragobete vs. Valentine’s Day............................................................................................8 6. Spectacol Ziua Mărţişorului................................................................................................9 7. De la Gorj în toată ţara ................................................................................................... 10 8. Poezii............................................................................................................................... 11 9. Despre pozezie în 2010 ................................................................................................... 12 10. Proiect educaţional / Duminică „încinsă” la Şcoala „G. Topârceanu”............................... 13 11. Investiţie în educaţie. GPP nr. 12 – Centru de resusrse pentru educaţie şi dezvoltare............................................. 14 12. Concursul de limba şi literatura română „Nicolae Rizea”................................................. 15 13. Eseuri câştigătoare la Concursul “N. Rizea” – „Totul e posibil. De nu?”...........................16 14. ESEURI Evoluţia schimbărilor în educaţie...................................................................................... 23 Jocul didactic matematic................................................................................................. 24 Impactul lumii contemporane asupra educaţiei.................................................................. 25 Managementul defectuos şi consecinţele sale în mediul şcolar......................................... 26 Lectura în rândul tinerilor, un subiect SF........................................................................... 27 Democraţia în şcoală........................................................................................................ 29 Cultivarea interesului pentru carte.................................................................................... 30 Ce să nu tolerăm copiilor în familie................................................................................... 31 Portul popular românesc................................................................................................... 32 Consiliul Local , Primăria orașului și Centrul Cultural Mioveni, vă urează o primăvară frumoasă plină de zâmbete, căldură sufletească și multe realizări! Primarul orașului Mioveni, Ion GEORGESCU
  • CENTRUL CULTURAL MIOVENI STR. TUDOR MUŞATESCU,BL. V2B, PARTER TEL/FAX: 0348.445.856 E-MAIL: centrulculturalmioveni@yahoo.com SITE: www.centrulculturalmioveni.ro Director: ARGENTINA CULCUŞ TIPĂRIT LA: S.C. UNIVERSAL COLOR S.A.