Cultural Newsletter No. 1

  • 2,196 views
Uploaded on

Cultural Newsletter No. 1

Cultural Newsletter No. 1

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
2,196
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
2
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. ROMÂNIA - ARGEŞ TRIMESTRIAL DE INFORMAŢII CULTURALE BULETIN CULTURAL de Mioveni Anul I, nr. 1/2009 Publicaţie trimestrială editată de Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural al oraşului Mioveni
  • 2. Editor CONSILIUL LOCAL MIOVENI PRIMĂRIA ORAŞULUI CENTRUL CULTURAL COLEGIUL DE REDACŢIE: Argentina Culcuş Constantin Iordan Bogdan Udroiu Petre Livezeanu Mioara Comănescu Elisabeta Panait COLECTIVUL DE REDACŢIE: Iuliana Nedelcu Florina Oprea Răspunderea pentru ISSN: 2067 - 1717 conţinutul materialelor publicate revine întrutorul semnatarilor! Culegere computerizată: Iuliana NEDELCU, Florina OPREA Copertă, tehnoredactare: Iuliana NEDELCU Redacţia: Mioveni, str. Tudor Muşatescu, Bl. V2B, parter, tel/fax: 0348.445.856 E-mail: centrulculturalmioveni@ yahoo.com, ziarmioveni i@yahoo.com
  • 3. CUVÂNT ÎNAINTE BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 M-au bucurat dintodeauna iniţiativele Centrului Cul- tural Mioveni şi, pe cât mi-a stat în puteri (şi în atribuţii), am încercat să răspund pozitiv acestor”provocări”.Unele dintre ele s-au transformat în evenimente culturale de ex- cepţie, devenind tradiţii ale oraşului nostru. Buletinul Cultural de Mioveni constituie una dintre aceste iniţiative ale Centrului Cultural şi sper să se bu- cure de un real succes. Pentru noi, locuitorii Mioveniului, cultura, trdiţiile, trebuie să fie o oglindă în care ne vedem trecutul prezentul şi viitorul. Oraşul în care noi trăim este un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu.Cadrul natural ospitalier, clima blândă, fac din Mioveni un punct important pe harta României. Oa- menii gospodari şi cu iniţiative au reusit să transforme aceste plaiuri dintr-o zonă de grădinarit –importantă, de altfel, pentru perioada respectivă - în cel mai mare centru industrial pentru construcţii de maşini din ţară. Frăţia Dacia-Renault a pus Mioveniul şi pe harta lumii. Sper ca acestă lucrare să ne reamintească de fiecare dată că tradiţiile trebuiesc păstrate cu responsabilitate şi că ele reprezintă până la urmă identitatea noastra ca şi popor. Ion GEORGESCU Primarul oraşului Mioveni MIOVENI - 524 DE ANI PAGINI DE ISTORIE Având o istorie peste 500 acesta ar fi fost întemeiat de demolările din perioada co- de ani, oraşul Mioveni este o personalitate proeminentă, munistă). una din cele mai vechi un “bătrân” autoritar sau un Pentru sărbătorirea trecu- aşezări ale Muscelului. Fiind dregător ascultat pe nume tului oraşului nostru ce are construit la începutul epocii Mihoveanul. medievale, Mioveniul a O perioadă îndelungată drept patron spiritual Pe cunoscut toate trăsăturile oraşul poartă numele de Col- Sfânta Maria, Consiliul Local acestei epoci. Ca majoritatea ibaşi, dar în 1996, după în- Mioveni, Primăria şi Centrul covârşitoare a aşezărilor delungate proteste şi Cultural organizează în noastre săteşti, nu se cunosc memorii ale intelectualităţii, fiecare an, pe 15 August, în mod concret momentul şi oraşul revine la numele de spectacole, expoziţii, concur- împrejurările istorice ale Mioveni, deoarece oraşul constituirii satului Mioveni fusese ridicat pe vatra Miove- suri şi alte activităţi sociale şi (Mihoveni). niului şi nu al Colibaşiului culturale, sub genericul « Potrivit tradiţiei locale, (care rămăsese intact după Zilele oraşului Mioveni». 1
  • 4. CULA RACOVIŢA BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 - MUZEUL ETNOGRAFIC - sunt contradictorii. O inscrip ie datând de la sfârsi- tul secolului XIX- lea, incizat pe o plac xat pe peretele sudic, consemna urma- toarele elemente de referin cu privire la istoricul construc iei :”Zid- it în anul 1806 septembrie 18, ars în anul 1877 de- cembrie 13, reno- vat în anul 1878 iunie 15”. Exist i ele- mente infor- ma ionale prin care se sus ine c acest obiectiv a fost edi- cat în acela i an cu biserica – mon- ument din locali- tate în 1786, aceste informa ii ne ind MU Z E U L E T N O G RA F I C M I O V E NI consemnate în scris, ele ind p s- trate în tradi ia Situat pe malul stâng al raci.(ruku = rac). oral . Arge elului, satul Racovi a P rerea c numele satu- O renovare de este atestat printr-un hrisov lui Racovi a provine de la propor ii a con- emis de c tre cancelaria boierii Racoviceanu ,nu struc iei este con- domneasc a voievodului este justi cat , deoarece ei s e m n a t Vlad Vintil , la 29 decem- au tr it i stapânit mo ia în documentar în brie 1532, prin care se în- secolul XIX-lea ,iar numele anul 1878, prin t reste jupânului Vlaicu satului este cunoscut în grija lui Grigore clucerul i fra ilor acestuia, hrisoave din prima jum - Racoviceanu. st pânirea unor propriet i tate a secolului XVI-lea. În anul 1925 I. în localitate. Dominând platoul din A. Dobrovitz de i- Numele satului este apropierea râului, prin natorul culei aduce diminutivul de la” silueta sa neobi nuit , Cula renovari de ten- rakov”,cu su xul „i ”, cu- Racovi a a înfruntat, de cuial i refacerea vânt de origine slav , care circa dou secole, vicisitu- acoperi ului. Lucr ri de înseamn „de rac”, adic dinile vremurilor. restaurare au fost sat a ezat pe marginea unui Informa iile referitoare f cute i în 1975 de râu sau a unui lac de la momentul edi c rii culei 2
  • 5. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 c tre Direc ia Patrimoniu- acces din exterior asigurat derii monumentului în cir- ranului român, spre lui Cultural Na ional pe printr-o deschidere practi- cuitul de vizitare, amena- aducerea aminte a gener- baza proiectului arhitectei cat în peretele vestic, iar, jând o expozi ie a iilor” i este amenajat pe Ioana Barte . spre etaj, pe o scar inte- reprezentativ de ceramic structura urm toarelor Elementele de natur rioar amplasat în camera popular cu piese sec ii: port popular, în- arhitectural sunt edi ca- nord-est. provenind din principalele deletniciri, numismatic , toare : Cula Racovi a prez- O solu ie arhitectural centre ceramice ale zonei obiecte de art , m rturii int o form adoptat de comanditar în etnoculturale Arge -Mus- religioase, ceramic , arme, paralelipipedic , de plan amenajarea parterului este cel. elemente de art popular , p trat cu dimensiuni im- reprezentat de beciul de În prezent Cula Racov- unelte de tâmplarie i presionante (peste 20 m pe latura estic , cu par- i a func ioneaz ca Muzeu dog rie. înal ime i circa un metru doseal din piatr de râu i etnogra c prin deosebita Anul cesta obiectele grosimea zidurilor). intrare separat pe latura îngrijire a distinsului profe- din Muzeul Etnogra c Compartimentat în nordic a culei. sor Constantin I. N stase . Racovi a au fost donate de dou camere egale ca Speciali tii de la Muzeul etnogra c a C.I. N stase, Consiliului suprafa , cu leg tura di- Muzeul Gole ti au con ti- fost conceput ca „un mo- Local Mioveni. rect între ele, parterul are entizat necesitatea inclu- ment din stilul de via al REDAC IA Se c ţ i a P O R T P O P U L A R a m u z e u l u i “ B U C Ă TĂ RI A B U NI C U ŢE I ” xist multe edi cii de acest gen E în ar . În construirea lor me - terii s-au inspirat din arhitec- tura caselor boiere ti. În general, culele sunt cl diri înalte, cu ziduri v ruite i str punse de me- tereze, ni te mici cet i croite pentru nevoile unei familii. Numele lor provine de la turcescul „kule“, care înseamn „turn“. În general, aceste cl diri au parterul înalt, masiv, luminat prin deschideri foarte înguste i scar interioar . Sunt r spândite în tot spa iul balcanic i se pare c au fost C u l a l u i T U D OR V L A D I M I R E S C U d i n construite în România începând cu C e r n e ţ i, ju d . M e h e d i n ţ i anul 1650, când boierii mai mici sau mai mari încercau s - i apere bunurile de turci. 3
  • 6. vcc BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 “UN MOMENT Cula Racovi a DIN STILUL DE VIAŢĂ AL ŢĂRANULUI ROMÂN” SPRE ADUCERE AMINTE GENERAŢIILOR URMĂTOARE Mo o: „Satul este locul sfânt unde s-a p strat neatins boga ia spiritual a poporului acesta” prof. C.I. N stase Tr ind în mediu urmarea reasc a va i iar lumea evolua colii s trec la ac iune Acela i interes am s tesc, de mic copil am traiului greu. Sunt spre alte obiceiuri, alte cât mai repede mai ales g sit i la Primarul fost impresionat de foarte r bd tori la datini, l sând în urm , c satul meu natal – ora ului Mioveni, stilul de via al ranu- suferin . in foarte în negura uit rii tot Mioveni – începuse a domnul Ion Georgescu lui român. În urm cu mult la demnitatea ceea ce a fost cândva demolat! Zis i f cut! ca i la Directorul Cen- numai un sfert de veac, mo tenit de la str - obiecte, unelte, port În urma unor in- trului Cultural al ora u- ocupa ia ranului era mo ii daci, unul dintre popular, aruncate prin tense c ut ri i lui, doamna Argentina legat mai mult de cele mai seme e nea- magazii, poduri i de preg tiri, aproape cas Culcu . munca câmpului i rar muri. cele mai multe ori cu cas , înso it de ul În ne a men iona pe ici – colea se mai Toate aceste carac- aruncate la gunoi, zi- meu studentul Titi c dup o munc g seau câteva ateliere teristici ale ranului ce-se „nemai ind la N stase, adunând asidu timp de aproape s te ti. Locuitorii român m-au determi- mod ” iar eu nu m obiect cu obiect, g sind doi ani am reu it s satelor n scu i i cres- nat s g sesc modali- puteam hot râ s trec pretutindeni adun m o mul ime de cu i de genera ii legate tatea de a readuce în la ac iune, inând bun voin de donator, obiecte care mai de de p mânt, cu chipuri fa a tinerei genera ii seama bineîn eles i de s tenii ind mândri c care mai interesante i de români adev ra i, au precum i a urm - cei ce ma înconjurau. i ei pot contribui la la 12 Septembrie 1970 inut treaz con tiin a toarelor, h rnicia, iu- „O ini iativ prea în- restaurarea trecutului s inaugur m un neamului. Sunt iste i la birea i felul de a tr i, dr znea ” – un satului nostru prin în - muzeu etnogra c, în minte, dibaci la portul i uneltele de muzeu? mi s-a re- in area unui muzeu, prezen a autorit ilor me te ug i cu mult munc . Cum timpul se pro at! Este poate despre care auzise locale i jude ene. t rie de caracter. scurgea cu repeziciune, drept, dar eu ca u al numai din pres i tele- Profesor Iu eala i energia sunt anii treceau neobser- satului, ca dasc l al vizor. Constantin N STASE 4
  • 7. MÂNĂSTIREA VIEROŞI BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 Mân stirea Viero i, scar supradimension- pivni e mari, bolti e Ruinându-se cu ordonarea Comisiei ctitorie a vesti ilor i at , fresca nu prezint relev dimensiunile vremea, capela a fost Monumentelor Is- vitejilor boieri Gole ti vietu i artistice semni- apreciabile ale ansam- reparat radical în torice din România în ce se trag din neamul cative, exceptând blului monahal. În inc- 1937. La limita acce- perioada anilor 1924 - Basarabenilor tablourile votive ale inta ansamblului este sului în ansamblul 1927 i 1955 -1956. Craiove ti, este lui Iva cu i Albu amplasat „Capela de mân stiresc este am- Grav afectat de a ezat pe valea gârlei Leurdeanu, Alexandru cimitir„ construit de plasat o cruce de pia- seismul din anul 1977, Viero ul. Vod Ghica i Grigore egumenul Samuil tr . Monumentul este biserica a fost restau- A fost întemeiat în Voda Ghica. T rt escul în struc- edi cat de Samuil rat de c tre preotul perioada 1571 – 1573, Ansamblul mân - tura sa, ind utilizate T rt escu în 1836 i Constantin Lupa cu. de c tre vornicul stiresc a fost împrej- materiale preluate din constituie un argu- În anul 1998, Epis- Iva cu Golescu i muit cu un zid înalt de vechea biseric a ment prezumtiv al ex- copia Arge ului i clucerul Albu Golescu circa 10 m, care de- Gole tilor. isten ei, în incinta Mu celelui rein - ind restaurat în limita o incint patru- La începutul sec- Mân stirii Viero i, a in eaz cu aprobarea 1615 de c tre marele later , accesul de pe olului al XX-lea, s-au unui atelier de pietrari Sf Sinod "Mân stirea vistier Stroe Leurdeni. latura sudic , sub demolat clopotni a i organizat în cursul de c lugari Viero cu Întrucât în anul forma unui gang sur- etajul chiliilor, amplelor lucrari de hramul «Intrarea 1825 biserica se ru- montat de o clopot- c r mida rezultat restaurare a ansablului Maicii Domnului în inase, vl dic Samuil ni , degradându-se ind folosit la edi - mânastiresc Biseric », stare nd Sinadon T rt escul o considerabil. Vestigii carea prim riei i a Biserica Mân stirii numit ieromonahul reface din temelie. ale unor foste chilii, colii comunale din Viero a fost restau- Ioanichie Petrescu." Conceput la o precum i ale unor Coliba i. rat , succesiv, sub co- REDAC IA 5
  • 8. CENTRUL CULTURAL MIOVENI BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 Centrul Cultural Mioveni a luat - in în anul 2005 ca urmare a unei hot râri a Consiliului Local Mioveni. Activit ile speci ce desf urate de Centrul Cultural Mioveni, au ca obiec- tive principale educarea artistic a pub- licului prin programe speci ce, sprijinirea tinerilor i arti tilor valoro i în a rmarea lor, cercetarea, conser- varea, valori carea în ceea ce prive te activitatea cultural i promovarea ar- ti tilor. Institu ia ofer G TUIT cursuri pentru copiii din ora : mandolin , dans popular, acordeon, instrumente de su at, chitar i org . La Centrul Cultural activeaz : un taraf cu soli tii: Daniel Chi ulescu, Liliana Iordache, Nicu Albu, Flori Ca aliu i Sergiu Tudor; o fanfar condus de prof. Marin Iliu ; un amsamblu de mandoline “NOVA” condus de prof. Florica Ar- senescu; un ansamblu de dansuri populare “Plai de Dor” preg tit de prof. C t lin Oancea. F o nd ul d e c a r te a fo st d o na t d e A s o c i a ţ i a d e p r i e t e n ie M io ve n i - La nd e r ne a u BIBLIOTECA F NCEZ În cadrul Centrului Cultural func ioneaz i BIBLIOTECA F NCEZ , cu un fond de carte de peste 10.000 de c r i: literatur , istorie, geogra e, muzic , medicin , enciclo- pedii, art , donate de Asocia ia de Pri- etenie Mioveni – Landerneau. Biblioteca gazduie te înc 10.000 de c r i tehnice ce provin dintr-o dona ie a SC AUTOMOBILE DACIA SA. 6
  • 9. CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 DACIA MIOVENI La început s-a numit Casa cultur arge ean Petre u ea, Casa de Cultur a Sindicatelor Col- de Cultur a avut ini iativa de a iba i, mai apoi, când un grup ridica pe soclu, chiar în parcul din de patrio i localnici red fa a sa, spre nemurire, bustul din ora ului istoricul nume al bronz al marelui lozof . miovenilor, institu ia devine În incinta Casei de Cultur a „Casa de Cultur a Sindi- func ionat de 10 ani Biblioteca catelor Dacia Mioveni”. francez (acum donat Centrului Lucr rile de construc ie a Cultural Mioveni), important Casei de Cultur au început în achizi ie de carte fran uzeasc toamna anului 1983. Cl direa d ruit din inim de autorit ile a fost primul edi ciu cultural localit ii Landerneau din Fran a, din Mioveni, o reu it armo- localitate înfr it cu ora ul nizare între tradi ional i mod- Mioveni. ern ind construit în stil În in area i apoi func ionarea autentic arge ean, amplasat forma iei de teatru pentru copii în centrul civic al tân rului ora din fon- forma Uzinei Dacia, men inute în activi- „TOM TI TOT” a condus la luarea ini ia- durile fostului UGSR.( Uniunea Generalã tate de animatori culturali destoinici, se tivei proprii de a permanentiza festivalul cu Sindicatelor din România). Construc ia îi mut acum în cas nou i continu , prin caracter na ional „Ludicus” al teatrelor de revine Trustului Întreprinz tor Genaral spectacolele lor, s duc imaginea in- copii, festival care se desf oar anual. Construc ii Montaj Arge (TAGCM) care teprinderii i a ora ului, cât mai departe. La sugestia i din ini iativa unui mare repartizeaz lucrarea unei echipe de Ansamblul folcloric „Dacia”, coordo- colaborator al institu iei, profesorul Nico- muncitori pricepu i coordona i de in- nat i îndrumat de reputa i oameni de cul- lae Rizea, Casa de Cultur a Sindicatelor ginerul Marian Berliba, locuitor al noului tur arge eni Dorin Oancea i Tic Dacia Mioveni prin directorul s u, Elisa- ora , echip care de nitiveaz impresion- Sorescu, sus ine numeroase spectacole în beta Panait a procedat la în in area unui anta cl dire spre nele anului 1985, iar în localitate, în jude i în ar . Astfel, grupul nou festival de poeziei i cântecului francez prim vara anului urm tor institu ia devine de dansatori i forma ia de muzic popu- ce poart numele scriitoarei de origine func ional . Mai marii timpului au format lar dirijat de Gheorghe Floroiu intre- român „Anna de Noailes”, festival un grup care avea misiunea de a coordona prind câteva turnee în ri europene ca jude ean organizat anual în parteneriat cu i veri ca lucr rile viitoarei institu ii grup Belgia, Fran a, Italia, Turcia. Asocia ia de Prietenie Mioveni-Lan- din care au f cut parte printre al ii Ion Brigada artistic condus cu sârg de derneau. Marinescu, Nicolae Tolescu, Andrei Ion Ilinca î i dezvolt repertoriul i devine Institu ia i-a îmbun t it colaborarea Dulc , Ion Pi igoi. treptat un veritabil teatru de revist cu colile generale de pe raza ora ului i Urmeaz apoi încadrarea personalului sus inând numeroase spectacole atât în particip al turi de Prim ria ora ului la re- de specialitate i a personalului de de- Mioveni cât i pe alte scene din ar , iar alizarea unor ac iuni de mare amploare: » servire, în a a fel încât activitatea institu iei corul cu peste 100 de membrii, condus de Zilele Educa iei Na ionale », « Ziua fe- porne te în tromb odat cu venirea profesorul Gheorghe Gomoiu, particip meii sau Copilulu »i, « Zilele Ora ului » prim verii anului 1986, la doar câteva luni ani de-a rândul, cu brio, la confrunt rile sau Festivalul Interna ional de Folclor de la inaugurarea neo cial din 23 noiem- na ionale între echipe artistice de acela i „Carpa i”. brie 1985. gen. Tot în cadrul acestei institu ii Astfel, noua echip pune bazele Teatrele profesioniste din Bucure ti i func ioneaz Cercul de Pictura condus de func ion rii a numeroase cercuri i cursuri din ar , forma ii artistice din strain tate, Cornel Carstea . tehnico-aplicative, organizeaz dezbateri, aduc pe scena acestei institu ii, mari cre- De-a lungul timpului conducerea insti- mese rotunde, simpozioane privind trecu- atori de art i frumos. tu iei a fost asigurat de directorii: Ion tul poporului român, implicarea tinerei În cei peste 20 de ani de activitate in- Pi igoi, Nicolae Badiu, Dumitru Rus, Ghe- genera ii în via a economico-social , serate stitu ia este vizitat de Teatrul de comedie, orghe Manda, Marius Iliescu , Liviu Popa, i manifest ri literar-muzicale, pro- Teatrul Giule ti, Teatrul "Constantin T - Elisabeta Panait. movarea, în via a social a principiilor cre - nase" din Bucure ti, Teatrul din Pite ti, Elisabeta PANAIT tine i bunei convie uiri, stimularea actului Constan a, Ploie ti, Petro ani, estradele i Director CCS Dacia Mioveni creator i a mi c rii artistice, precum i val- teatrele de revist din Deva, Galati, Re i a ori carea tradi iilor populare locale. i Baia Mare. Forma iile artistice existente pe plat- Omagiind personalitatea omului de 7
  • 10. BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 În anul 1953 este în in at în co- muna Racovi a "Biblioteca Comu- nal " care func ioneaz într-un imobil ce-i apartine lui Bibi Dinic , imobil existent i ast zi situat pe b- dul Dacia, nr.41. În anul 1960 prin contribu ia b neasc i munca vol- untar a locuitorilor se construie te în comun C minul Cultural Racovi a unde va mutat i bib- lioteca ce avea câteva mii de volume de c r i, biblioteca ind frunta pe jude pentru activitatea desf urat . Bibliotecar în acea perioada a fost d-na Elena Tomescu. Biblioteca a func ionat în cl di- rea C minului Cultural pan în anul 1975. Printr-un decret aparut în au- gust 1974, posturile norm întreag de la bibliotecile comunale au fost des in ate, iar bibliotecarii comu- nali au fost retribui i prin indem- niza ii simbolice. Se pierd în aceast perioad foarte multe c r i, astfel c la un fond de carte de la aproximativ 15.000 volume existente în anul 1973 s-a ajuns ca în anul 1987 num rul de volume s ajung la cifra de 6.390. Mai mult decat atât, fondurile alocate pentru achizi ia de carte se reduceau la cifre nesemni- cative. În anul 1989 localitatea a fost declarat ora . Astfel biblioteca a devenit or eneasc , ind condus i deservit de bibliotecar salarizat cu norm întreag . Dup mai multe mut ri prin diverse imobile, acum Biblioteca Or eneasc func ioneaz în blocul P3A, parter, situat pe b-dul Dacia. În prezent biblioteca are un numar de 20.545 volume i 1901 cititori înscri i. Redac ia 8
  • 11. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 LICEUL TEORETIC “IULIA ZAMFIRESCU” consecven obliga iile moderne experimente care revin ec ruia, la nivel na ional i in- asumarea r spunderii terna ional; pentru propriile ac i- O coal în care uni. elevul î i poate dez- Autodisciplina – a volta inteligen a i tal- avea control asupra entele, poate s propriilor ac iuni, cu- investigheze i s ex- vinte, dorin e împul- ploreze cele mai noi suri i a avea un domenii ale cunoa - comportament adec- terii; vat oric rei situa ii; a O coal care da tot ce ai mai bun în preg te te tineretul orice împrejurare. pentru comunitatea Noisuntem: global a noului mile- O coal cu un niu; corp didactic talentat, O coal în care Liceul Teoretic în in eazã Liceul Teo- spune adev rul, de a pasionat i experimen- elevul î i poate dez- „Iulia Zam rescu”, a retic „Iulia Zam rescu” ac iona onest în gând i tat; volta liber personali- luat na tere la data de cu sediul în str. Petre în fapt . O coal cu de- tatea; 01.09.2006 ca unitate Zugravu, Mioveni. Bun tatea – a ar ta schidere colarã cu personalitate Ini ial s-a dorit sã e grij i compasiune, euro- juridicã proprie. colegiu, fapt care a dus prietenie i generozi- pean ; Acest fapt s-a real- la hotãrârea de a avea i tate fa de ceilal i. O izat ca urmare a unei clase de gimnaziu, apoi Perseveren a – a coal mai vechi dorin e, ca i de învãtãmânt pri- consecvent i a g si c a r e elevii din Mioveni sã mar. puterea de a merge mai ofer nu mai fac naveta spre Cum denumirea in- departe în ciuda di - elevilor alte localit i pentru a i ialã „Neagoe Basarab” cult ilor, a e ecurilor u n urma studiile unui liceu nu a fost posibil sã e personale. mediu teoretic, inând cont c aprobat , propunerea Respectul – a ar ta dinamic an de an, elevii cu rezul- Consiliului Local a fost considera ie fa de oa- de în- tate bune formeazã sã se numeascã „Iulia meni, fa de autorit i, v are, clase întregi la liceele Zam rescu”. fa de proprietate i, ce se teoretice din Pitesti. Valori promovate în nu în ultimul rând, fa dore te Dup mai multe L.T.I.Z.: de propria persoan . a inte- propuneri de în in are Curajul – a avea put- Responsabilitatea – grat în în loca ii improprii, erea de a face ceea ce a duce la îndeplinire cu cele mai Consiliul Local i este bine i de a- i urma Primãria Mioveni au propria con tiin . decis construirea unui Judecata în eleapt spa iu nou, modern, – a de ni i a în elege din fonduri proprii, scopurile valoroase i a care s-a ridicat la 85 stabili priorit ile; a miliarde lei vechi gândi prin prisma con- (850.000 RON). secin elor ac iunilor i Prin Ordinul Min- a fundamenta deciziile i s t r u l u i pe în elepciunea prac- 3555/10.04.2006, i tic . d e c i z i a Integritatea – a avea 2716/31.08.2006, se puterea interioar de a 9
  • 12. GRUPUL ŞCOLAR BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 CONSTRUCŢII DE MAŞINI COLIBAŞI In in area Grupului In- Uzinei de Autoturisme i se dustrial Construc ii de nalizeaz în anul 1967. Ma ini Coliba i este strâns Complexul colar este am- legat de amplasarea Uzinei plasat în nord-estul jude ului de Autoturisme în localitatea Arge , în localitatea Coliba i, Coliba i, urmâmd s devin la o distan de 14 Km de principalul izvor de personal ora ul Pite ti, într-un cadru cali cat pentru aceast plat- agreabil, înconjurat de o p - form industrial . dure de stejar ce provoac Lucr rile de construc ie prin în l ime, ve nicie i începute în anul 1967 se des- rezisten la studiul profund, SCURT ISTORIC f oar paralel cu cele ale investiga ie i statornicie. ACTIVIT I EXT COLARE 1969/1970 – î i deschide por ile unitatea colar BALUL BOBOCILOR pentru urm toarele forme de înv mânt : coal pro- În ecare toamn "se num r bobocii"... din licee. Înainte de a le fesional , coal de mai tri i coal post liceal ; cre te penele pentru zbor, î i pun straie de s rb toare i merg la cea 1972/1978 – fun ioneaz în unitatea colar un club mai dintâi petrecere adev rata din viata de colar: Balul Bobocilor. sportiv, cu sec ii de box i lupte, pentru preg tirea viito- GUNOAIELE STR ZILOR… rilor participan i la olimpiade; Strada … Un cuvânt care odinioar însemna lumin , b t i cu 1974/1975 – se în in eaz treapta I de liceu indus- ori, tr suri elegante i pietoni civiliza i. Ast zi, s-a transformat într- trial, curs de zi, pro l mecanic i electrotehnic; o Cenu reas ve nic acoperit de fumul so sticatelor automobile, 1976/1977 – se în in eaz treapta a –II-a de liceu in- în gropi din ce în ce mai mari i mai adânci, care se umplu cu ap , dustrial curs de zi i de seral, în specializ rile: electro- dac plou , cu nisip, dac e var , cu ro i i cu picioare frânte.. Ah! mecanic, electrician între inere i repara ii, mecanic Am uitat de mucurile de igar , de pungile de „Cio-Chips”, de combustie intern , mecanic ma ini i utilaje, prelucr tor bidoanele goale… i mai spunem c iubim! Pe cine, dac nici de propria via s n - prin a chiere, prelucr tor la cald. toas nu ne pas ?! Oare P mântul nu sufer , deja, de prea mult 1980 – unitatea colar a g zduit pentru o lun Foru- poluare? Nu auzim plânsul hohotit al Naturii, al Cerului i al Adân- mul Na ional al Pionerilor. curilor? Ne-am s turat de anii îndelunga i de civiliza ie i vrem s ne 1983 – a avut loc în incinta unit ii colare Etapa întoarcem la Epoca de piatr ? Ta i lini ti i, iubitori ai dezastrelor, Na ional a concursului pe meserii, specialitatea vremea aceea se apropie cu pa i gr bi i, dac nu ne pas !! mecanic auto. Hei! Trezi i-v , totu i! Da i dou palme con tiin ei voastre 1987 –unitatea colar a primit vizita mini trilor în- amor ite, pentru a o readuce la via ! Haide i s protej m mediul, haide i s mai tr im un pic! N-avem voie ca doar noi s bene ciem v amântului din rile Europei de Est. de frumuse ea lumii! Avem obliga ia moral s cl dim o lume mai 1990/1991 – se in in eaz clase de liceu curs de zi i curat , pentru, cei ce ne vor urma, nu s ridic m mun i de reziduuri seral, liera teoretic . de tot felul! Terra nu este o groap de gunoi,ea are o via , aceea 1990/2003 – în unitate se produc transform ri în d ruit i ocrotit de noi. Haide i s în elegem o dat pentru tot- concordan cu noua reform a înv mântului româ- deauna c nimeni nu este obligat s mearg dup noi i s ne strâng nesc, ce fundamenteaz planul de colarizare pe dez- mizeriile! Nicio pung autohton sau de import nu se sup r pe noi voltarea social , economic i cultural , la nivelul dac o înc rc m cu tot ce vrem s arunc m i o ducem, noi - mai civiliza i, cerul – o peruzea i asta e TOTU I CEVA! Elevii liceului localit ii i jude ului. nostru au fost i sunt receptivi la sfaturile Terrei S n toase sub co- 2003/2004 – se în in eaz clasele de arte i meserii, ordonarea doamnei profesoare Vladu Mariana i domnul maistru principalele pepiniere de viitori speciali ti. Dumitru Olteanu. 10
  • 13. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 INTERCULTU LITATE Vasile Adrian – ne-au demonstrat c interculturalitatea presupune schimbul de valori culturale între civiliza ii I SPIRITUALITATE diferite. Ei au adaptat scenic i au interpretat nuvela fan- Cineva, ,, persoan important , nu spunem cine”, a zis tastic a lui M. Eliade – Nop i la Serampore c noi, întregul colectiv de la Grupul colar Construc ii de Ma ini Coliba i, suntem cam … ,,marginaliza i”(!). Elevii clasei a X-a B liceu - Crai Roxana, Chiliment Oare din cauza faptului c studiem în … ,,p dure” ?!! Roxana, Birciu Georgiana, Dumitra cu Andreea, Flo- Posibil, dar aten ie: p durea înseamn via curat , feri i rescu M d lin, M ndi a George, Zan r Adrian, Albu de in uen ele nocive ale societ ii! Scuza i, v rug m, c Alexandru – ne-au convins cât de important este con ti- am copiat idealul educa ional al lui Rousseau! in a identitar , când vrem s tim cine suntem noi, Dovad c natura nu e jungl o constituie faptul c am românii, i cine sunt ceilal i. s rb torit, ca orice om normal, „S pt mâna Educa iei C p ân C t lin i Colbert Mihai ne-au reamintit c Globale - Interculturalitate i spiritualitate”. marii scriitori sunt nemuritori, iar câ iva colegi din clasa Colegii din clasa a XI-a D, an de completare - Ti a a IX-a E SAM l-au readus printre noi pe Caragiale, prin Ionu , SandaViorel, Paleru C t lin, Simion Cosmin, Five o’clock. Î I MUL UMIM, DOMNULE EMINESCU! S RB TOAREA CR CIUNULUI În ecare iarn , vântul scutur copacii. i dac nu pic vreo stelu argintie, tot cade câte-o lacrim de dor. Pentru c noi tim s ne În perioada 17 – 23 decembrie 2009 au fost omagiem rapsozii i îi aducem printre noi ori de câte ori se nasc … o organizate diferite activit i cu ocazia s rb - na tere perpetu . torilor de iarn . Eminescu este Nemuritorul ce c l uze te spre paradisul spiritual Elevii claselor a X-a A Liceu, a XI-a A Liceu genera ii dup genera ii. La începutul ec rui an, ne împrumut din i a X-a A Sam , preg ti i de doamnele profe- marea lui voin i ne ajut s ne învingem sl biciunile. soare Iordan Mirela, Codreanu Nicoleta, ne- Nu avem preten ia s îl ajungem vreodat . Vrem s e mândru c îi suntem urma i, a a cum i el ne-a d ruit mândria de a rosti oriunde i au încântat cu colindele lor. De asemenea i oricum Eminescu! elevele clasei a IX-a B liceu, preg tite de În cinstea sa, noi, elevii clasei a IX-a A, am interpretat, prin joc de rol, doamna profesoar Dima Cornelia, ne-au bu- fragmente din Povestea teiului, am aprins pentru o clip marea-i iubire curat su etele cu lumina sfânt a Na terii pentru Veronica Micle, prin poezii - dialog i prin scrisori ale celor doi Domnului. îndr gosti i. SIMPOZION INTERJUDE EAN „EDUCA IE PRIN SCHIMBARE - INSTRUIRE PRIN EXPERIMENT” Grupul colar Construc ii colaborare cu prof. Cristina D-l Sporea a prezentat în organizarea simpozionului de Ma ini Coliba i a organi- POPESCU – Palatul Copi- proiectele, activit ile i i au prezentat lucr ri i zat pe 21 martie 2009, la ilor Pite ti, ing. Doina evenimentele organizate de referate, iar elevii,, Laz r Casa de Cultur Mioveni, ZAFIU - Grup colar C. M. CSET, inclusiv POLLEN un Ionu M dalin clasa a XI-a A simpozionul interjude ean Coliba i, prof. Ana BADEA – proiect european, la care i u Andreea Livia clasa a cu tema „ Educa ie pentru Grup colar de Chimie In- România este membru ob- XIII-a A, sub indrumarea schimbare - Instruire prin ex- dustrial Pite ti, ing. Mihaela servator, proiect referitor la domnilor profesori Florea periment”, cu sprijinul Con- CRI AN – Grup colar „Instruire prin experiment în Elena i Dobrin Constantin, siliului Local i al Prim riei I.C.M. “Dacia” Pite ti i ing. coala primar ”. La au prezentat lucrarea „ Mioveni. Renate ICEA - Grup co- prezentare au fost invita i ed- Schema de alimentare i co- Activitatea a fost coordo- lar tef ne ti. ucatori, înv tori i profesori mand pentru schimbarea nat de ing. Gabriela Activitatea a fost destinat din înv mântul preuniver- sensului de rota ie a unui NEAGU – Inspector colar elevilor i profesorilor de ti- sitar. motor asincron trifazat cu ro- de specialitate, I. .J. Arge , in e i tehnologie i s-a des- Sec iunile simpozionu- torul în scurtcircuit”. ing. Aurel ERBAN - Direc- f urat în cadrul programelor lui au fost : Pe aceasta cale mul umim tor Grup colar C. M. Col- coordonate de Center for Expozi ie domnului primar Ion iba i, prof. Ileana Science Education and Prezentari experimente Georgescu, Consililui Local, M RG RIT - Director adj. Training _CSET în coor- reale Centrului Cultural i Casei Grup colar C. M. Coliba i i donarea Dr. Dan Sporea de Prezentari experimente de Cultur Mioveni pentru ing. M rioara PREDA - Di- la Institutul Na ional de Fiz- virtuale sprijinul acordat desf ur rii rector adj. Colegiul Tehnic ica Laserilor Plasmei i Ra- Cadrele didactice ale în bune condi ii a acestui „Dimitrie Dima” Pite ti in dia iilor. liceului nostru s-au implicat simpozion. 11
  • 14. ŞCOALA GENERALĂ “LIVIU REBREANU” BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 coala din ora ul clas la care se adaug i Mioveni i-a ales ca pa- coala veche cu cele 4 s li tron spiritual pe renumi- de clas . tul romancier Liviu În anul 2004, cu Rebreanu, care i-a pe- ocazia Zilei Copilului, la trecut ultimii ani din 1 Iunie s-a dat în folos- via la Valea Mare, lo- in o sal de sport mod- calitate situat în ern asteptat de foarte apropiere. mult timp. Înv mântul în În prezent coala Mioveni are tradi ii în- “Liviu Rebreanu” dis- delungate, care decurg pune de 2 corpuri de din dorin a oamenilor de cl diri cu 45 s li de clas pe aceste meleaguri de a dintre care: cunoa te, de a înv a, de 2 laboratoare de in- a se instrui i de a- i în- formatic ; su i o meserie care s le laborator de zic ; asigure existen a în via . “… nu poti avea succes profesional decât daca esti laborator de Anul 1838 este un an de referin pentru în- un om modest si cu idei îndraznete.” chimie; laborator de biolo- v mântul din Mioveni. Liviu Rebreanu gie; Astfel, în acest an în satul de elevi i frecventau cur- struie te acas o sal de cret preziden ial Mioveni cabinet religie; Mioveni cu P r ti exist surile 20 de b ie i. Se clas unde înv toarea este declarat ora de sine bibliotec , sal de coal , iar catagra a pe acest an arat c Tudor men ioneaz c progre- Iulia Zam rescu, pe st t tor. lectur ; Poppa Nicolae, mo nean sul elevilor este bun, iar lâng educa ie i in- Aceast evolu ie a sala modern de din acest sat era “dasc l starea material a colii struc ie ofer copiilor i o ora ului nostru a pus sport, terenuri; de copii”. este bun . mas gratuit . Dup al problema construc iei cabinet psihopeda- În anul 1846 erau în În anul 1894 a fost doilea r zboi mondial, unei coli capabile s gogic; Mioveni i P r ti 115 construit un local nou de frunta ii localit ii erau i cuprind num rul mare centrul logopedic familii care trebuiau s coal în centrul vetrei dasc lii Ion Robea, Iulia al elevilor. Noua coal a zonal; dea câte 2 lei pentru plata satului, construit din zid, Zam rescu, Arion Aldea, fost dat în folosin în cabinet asistent so- înv torului. cu o singur sal de clas Ion I.N stase, C.I. N s- toamna anului 1980 (pe cial; La 7 decembrie 1864 i o cancelarie. tase, Simion Pu ca u, 24 octombrie) i dispune cabinet medical; este promulgat “Legea În anul 1923 se mut Victoria Pu ca u. de 17 s li de clas i 3 cabinet înv tori. instruc iunii publice” de coala în casa Grigorescu În anul 1966 se con- laboratoare, cancelarie, În anul colar 2008- c tre domitorul Al. I. care avea 3 s li de clas , o struie te un local nou de bibliotec , secretariat, 2009 sunt înscri i 1270 Cuza, lege care va reor- cancelarie, o curte mare coal cu 5 s li de clas , cabinet medical i de elevi , r mânând deo- ganiza i moderniza i teren agricol. cancelarie i grupuri san- grupuri sanitare. camdat , una din cele coala româneasc . Ast- În perioada celui de-al itare. Din 1989 s-a transfor- mai mari coli din ar . fel, în anul 1870 la coala doilea r zboi mondial, Dup 1968 localitatea mat în coal i C minul De preg tirea i edu- Mioveni erau înscri i 40 familia Zam rescu con- de nefamili ti din ca ia elevilor se ocup un Mioveni cunoa te o dez- voltare economic i so- apropiere, unde au fost num r de 23 de înv - cial deosebit , aceasta amenajate 30 de s li de tori i 64 profesori. ind în leg tur direct DIRECTORII COLII: cu Uzinele “Dacia”. Mai 1980-1982 - prof. Mircea STOICA întâi devine cartier al 1982-1989 - prof. Mihai BR SLA U municipiului Pite ti i la 1989-1992 - prof. Nicolae RIZEA 1992-1996 - prof. M. R DULESCU Mioveni se declan eaz o 1996-1999 - prof.C-tin N STASE rapid urbanizare i 1999-2005 - prof.Elena PUFU cre tere a popula iei. La 2005- 2009 - prof.C-tin N STASE 19 aprilie 1989, prin De- 2009 - prof. Iulian RIZOIAICA 12
  • 15. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 ŞCOALA GENERALĂ “GEORGE TOPÂRCEANU” Por ile colii „George Topârceanu” au fost deschise la 1 septembrie 1996 ca o necesitate a sporirii calit ii actului educa- tiv i instructiv. Se tie c coala din Mioveni de la acea dat , ast zi „Liviu Rebreanu” ajunsese s e organi- zat astfel c alfabetul nu mai avea litere pen- tru organizarea unei serii. Eforturile nan- ciare ale momentului i cele locale au f cut ca la data anun at circa 1568 elevi în 56 clase I-VIII i 110 cadre didactice s vina în noua loca ie organi- zat pe clase deja con- stituite anterior din zona de sud a ora ului, pentru p strarea ma ii, creare de de- de institu iile de cul- s e prima institu ie ca urmare a unei viz- tradi iilor locale a în- prinderi, formarea de tur , art de la nivel care s e indepen- iuni pozitive a conduc- ceput cu realizarea mentalit i i abilit i jude ean. dent fat de nevoia de erii colii existente în unor programe cul- comportamentale, im- coala "George Mioveni. energie termic , în tural artistice de cali- plicarea cadrelor di- Topârceanu" se poate anul 2000 constru- Odat demarat, tate cum ar o dactice în acest sens l uda cu copii s i care indu-se lâng coal o procesul de ez toare pe tema ind mai mult decât sunt implica i în di- central termic . func ionare a noii coli „Tradi ii de iarn la elocvent . verse activit i artis- În septembrie care a primit denu- români” realizat de Elevii colii tice, corul colii 2007, cu numai 3 zile mirea de „George Topârceanu”, colec- regretatul profesor „George Topârceanu” prezentându-se foarte înainte de începerea tivul de cadre didac- Costache Marinel cu s-au remarcat la bine la” Concursul colii a demarat i ac i- tice a trecut la implementarea în lo- Olimpiadele colare, Jude ean de Tradi ii” , unea „Termopane” amenajarea ambien- calitate pentru prima în Concursuri la fel i forma iile de subven ionat de c tre tal la dotarea cu ma- dat organizat la jude ene i inter- dans modern, expoz- prim rie. teriale i mijloace coala „George jude ene unde au i iile de desen ale În prim vara anului didactice cu sprijinul Topârceanu” a obi- ob inut premiul I, II, elevilor etc. ceiului „Focul Sfântu- III, men iuni sau clasi- Rezultatele remar- 2008, a intrat în reabil- p rin ilor, al I.S.J. i al itare sala de sport. Comunit ii locale. lui Dumitru”, obicei c ri onorante ce le-au cabile ale elevilor i pe care Prim ria i dat dreptul s se cali- cadrelor didactice sunt coala „George Ca orice început, Centrul Cultural ce la fazele zonale i i rodul condi iilor Topârceanu” este o eforturile sunt l ud- Mioveni l-a promovat na ionale (la disci- materiale create, dar i una cu performan e abile i munca depus începe s dea roade în în întreg ora ul ca plinele Educa ie Fiz- al factorului uman cu a at permanent într- sensul performan ei fenomen organizat pe ic , Chimie, Istorie). care coala se poate un proces de autoper- colare la clas ,în ac- lâng coli i în unele Elevii acestei coli mândri. fec ionare a activit ii tivit i educative ex- zone ale ora ului. sunt remarca i i prin Leg tura strâns i i care este deschis la tracurriculare i În ceea ce prive te activit i culturale i cooperarea perma- realiz ri deosebite prin extra colare. randamentul obiec- sportive, în activit ile nent cu Prim ria a elevii s i sub îndru- Preocuparea tivului de baz al colii, organizate de Centrul f cut ca coala marea directa a cadrelor didactice transmiterea de infor- Cultural Mioveni sau "George Topârceanu " cadrelor didactice. 13
  • 16. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 ŞCOALA “MARIN SORESCU” ŞI RACOVIŢA DE SUS coala proprie abia în anul 1898 i pâna la aceast dat , copiii satului înv au la coala Racov- i a de Sus coala din Racovi a de Sus avea în anul 1884 dou posturi de înva tori, ca în anul 1922 s ajung la 3 posturi de înv tor. În anul 1883 proprietarul mo iei Racovi a I.A.Dobrovitz ajunge prefect de Muscel. În 1902 coala Racovi a de Jos a fost construit cu doua s li de clas , cancelarie i locuin pentru diriginte. La 1 octombrie 1903, în lo- calul fostei caz rmi se în - in eaz coala elementar de meserii, sec ia dog rie, iar în 1914 se construie te i dormi- tor pentru elevii din alte sate ce Ş c o a l a R a c o vi ţ a “ M a r i n S o r e s c u ” veneau la coala de meserii. În 1904 s-a în in at i o can- tin pentru elevi. La absolvirea colii elevii primeau, pe lâng diplom i un rând de scule gra- tuit. În perioada 1924-1927 se construie te i în Racovi a de Sus o coal . În 1972 începe construc ia colii elementare Racovi a de Sus, cu patru s li de cas i can- celarie. Dup intrarea României în primul r zboi mondial, coala a fost închis . Dup r zboi activ- itatea colii s-a redeschis, func ionând pân în anul 1948 când a fost des in at . Dup cel de-al doilea r zboi mondial înv mantul va lua o mare amploare, dezvoltându-se atât baza material cât i cea uman . Pân în 1968 Racovi a a func ionat cu statut de comun , Ş c o a l a R a c o vi ţ a d e S u s colii indu-i aronda i elevii din actualul cartier Mioveni care apar ine comunei Racovi a . În Racovi a a fost în in at La început colile Actuala coal Racovi a a colile au fost închise din cauza fost construit în anul 1971 ca pentru prima dat o coal pub- func ionau cu întreruperi din holerei i a revoltei i s-au re- coala general cu 8 s li de lic în anul 1830 ind una din cauza lipsei de înv tori sau a deschis abia din anul 1857. clas , laboratoare i sal de gim- cele mai vchi coli din fostul loca iei. Prin urmare cursurile În anul 1870, Racovi a de nastic . Scoala Racovi a de Jos jude Mu cel. Aceast col a erau sporadice, numai pe tim- Jos devine comun cu adminis- se nume te ast zi coala fost în in at în Racovi a de Sus pul iernii i urmate de un num r tra ie separat i aici va con- "Marin Sorescu ". i acolo înv au i copii din mic de elevi. struit coal de sine st t toare. Director Racovi a de Jos i Valea Stânii. Dup revolu ia din 1848 Satul Valea Stânii î i va în in a Adrian DU 14
  • 17. ŞCOALA GENARALĂ COLIBAŞI BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 Cangurul, faza pe coal i faza jude ean cu elevii care s-au cal- i cat, atât la sec iunea matem- atic , cât i limba român . prezentate cu ocazia depuner- participarea la concursul ilor de coroane de ori la mon- ,,Olimpicii Cunoa terii” cls I - umentul eroilor); IV; 1 Decembrie-Ziua particip ri la întrecerile Na ional a României, 28 mai- sportive (fotbal) organizate la Ziua Eroilor); nivelul ora ului; programe artistice participarea la prezentate în fa a p rin ilor olimpiadele colare: faza pe lo- elevilor cu ocazia s rbatoririi calitate i faza jude ean cu ele- u n o r vii care s-au cali cat; evenimente(Cr ciunul,Ziua participare la manifestar- M r isorului, 8 Martie, Ziua ile dedicate Zilei copilului: de- Copilului); sene pe asfalt, parada activitate organizat în costumelor, cross, activit i parteneriat cu Prim ria sportive: fotbal, tenis de mas , Mioveni,ocazionat de sarb - ah (1 iunie-2009). Elevii colii toarea Sf. Dumitru (octombrie noastre au ocupat locuri frun- 2008); ta e la toate manifestarile orga- participera la concursul de nizate cu acest prilej. Despre vechimea primei pune de o dotare bun cu man- desene organizat de Carrefour- participarea la olimpiada coli din satul Coliba i a m in- uale, material didactic i echipa- România, unde doi elevi din de ah - fazele localitate, forma ii atât din lucrarea „Co- mente. Num rul angaja ilor din coala au ob inut men iuni. jude ean , na ional cu elevul muna Coliba i - Pagini de coala ind de 2 educatoare,4 (decembrie 2008); Fulger Ionut Alexandru din istorie”, scris de colonelul înv toare , 15 profesori. participarea la concursul clasa a VIII a. Gheorghe S vulescu, dar i din Climatul din cadrul colec- de compuneri organizat cu participarea la specta- arhivele Ministerului Instruc iei tivelor de cadre didactice ale ocazia comemor rii prof. Nico- colele de teatru “Pacal în satul din 1845 i 1860. unit ilor respective este unul lae Rizea, unde elevii nostri au lui “ i “Tom i Jerry”(20 noiem- În anul 1904 se construie te pl cut, oferindu-se un context ocupat locul II la ecare sec i- brie-2008 si 28 aprilie-2009); o coal f cut din zid ,cu o sal educativ favorabil comunic rii une (decembrie 2008 ); ”Noi prietenii,noi planuri si o locuin a pentru înv tor. deschise . activitate dedicat de viitor”- ac iune organizat în În perioada cât nu a existat Întregul personal al colii comemor rii marelui poet partene tefane ti i organizarea cl direa propriu-zis pentru este cali cat i are o preg tire de na ional Mihai Eminescu (con- unei activit i comune; coal , elevii înv au într-o cas bun calitate. Dintre cele 23 de curs de poezie organizat la activit i dedicate Zilei cu chirie, ori în loca ia cadre didactice, 4 au gradul I, 6 nivelul colii) - ianuarie 2009; Europei i Zilei P mântului; prim riei. au gradul II, 8 au de nitivatul i activitate cu prilejul zilei actiuni de ecologizare a Construc ia actualei coli 5 sunt debutan i. Tot person- de 24 ianuarie; râului Doamnei (noiembrie din Coliba i s-a f cut în pe- alul colii este interesat de dez- organizarea unei excursii 2008 i aprilie 2009); rioada colectiviz rii 1960-1962 voltarea profesional i cu elevii claselor a VII a i a VIII participarea cu elevii În prezent pe teritoriul perfec ionarea continu . a la Vulcanii Noroio i- claselor a VIII a la simpozionul ora ului Mioveni func ioneaz Managementul colii este Buz u(martie 2009); cu tema “Alcoolul, tutunul i coala cu clasele I-VIII Coliba i asigurat de un director, un con- organizarea unei expozi ii drogurile , o joac nevinovat care are în subordine coala cu silier educativ, Consiliul de cu ou încondeiate cu ocazia Sf. sau un pericol?” i cu desene ale clasele I-IV F get, Gr dini a cu Administra ie, Consiliul Profe- Pa ti - cls III; copiilor pe aceast tem la ex- program normal Coliba i, Gr - soral, Consiliul Reprezentativ al organizarea cercului pozi ia organizat . dini a cu program normal P rin ilor i Consiliul Elevilor ,,Mâini Îndemanatice”- cls III; participarea la Ziua Fran- F get. care colaboreaz permanent participarea la Concursul cofoniei cu dou cenete Num rul elevilor din coal : pentru un cât mai e cient man- Na ional Media Kinder cu ele- prezentate în limba francez ; 186 elevi – coala cu clasele I- agement. Managementul colii vii din clasele I - VII - s-au desf surarea lunar a ed- VIII Coliba i, 65 elevi coala este preocupat de dezvoltarea ob inut numeroase premii ; in elor cu p rin ii elevilor pe cu clasele I-IV F get, 52 copii profesional a elevilor, mani- organizarea unui concurs clase; gr dini a Coliba i , 33 copii gr - fest interes pentru aplicarea pe teme literare clasele I-IV organizarea de sedin e cu dini a F get. unei strategii educa ionale de (recit ri, povestiri), (martie p rintii i elevii claselor a VIII a Elevii care frecventeaz cur- calitate care s vin în în- 2009); în vederea unei bune orient ri surile colii noastre au vârste deplinirea nevoilor elevilor de a participarea la Festivalul colare; cuprinse între 6-15 ani. se adapta cerin elor actuale ale “Tinere Talente “cu o forma ie organizarea unui concurs coala Colibasi dispune de 1 societ ii. de dans modern,unde elevii pe teme de educa ie rutier în cl dire, 7 s li de clas , 3 labora- nostri au ocupat locul III; colaborare cu Poli ia ora ului toare (laborator de informatic Activit ti desfa urate la participarea la Festivalul Mioveni; laborator de biologie, laborator coala cu clasele I-VIII Col- Prim verii cu elevii claselor I- Concurs – campanie: de chimie), 2 cabinete-sal de iba i IV: cel mai bun recitator - locul ”Apa-resurs limitat “în colab- clas (cabinet de istorie, cabinet Printre activit ile desf u- II, dans tematic –men iune, orare cu Prim ria Mioveni; de limba român ), 1 bibliotec , rate cu elevii no tri în acest an parada costumelor – men iune, ac iune de colectare a 1 sal de sport. colar putem enumera : interpretare melodie tematic . de eurilor de hârtie (strângerea coala I-VIII Coliba i dis- programe artistice participarea la Concursul de maculatur ). 15
  • 18. ŞCOALA CU CLASELE I - IV - FĂGET BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 Satul Viero este a ezat la tirii. Odat cu apari ia local- an, acesta r mânând la cate- peste 80 de elevi din clasele I- gura gârlei Viero ul de la care it ii Viero se poate aminti i dr pân în anul 1917.Din IV, num rul elevilor ind în si-a luat numele, pe o vale de coala din acest sat. 1918, la coala din Viero , a u oar cre tere. acoperit cu p duri de fag. În La începutul secolului suplinit ca înva toare Zoe Absolven ii clasei a-IV-a documentele vechi i se mai XIX, în chiliile mân stirii ex- Martin. Înainte de Primul spunea i „Vir ”, sau „Ver ” ista o coal unde se înv a R zboi Mondial, satul avea 79 urmeaz , dup absolvire, cur- i este cunoscut în istorie de scrierea chirilic i c r ile bis- copii de coal la o popula ie surile colii cu clasele V-VIII aproape 450 de ani. erice ti, pentru care mânas- de 698 de locuitori Coliba i, având transportul Este amintit pentru prima tirea cheltuia sumele necesare Dup cel de-al 2 lea R zboi gratuit asigurat de Prim ria dat în anul 1525, într-un pentru venitul sau. Mondial, la coala Viero ora ului Mioveni. hrisov al lui Radu de la Afu- În trecut a avut adminis- erau înv tori so ii Du- Spa iul colar al unit ii ma i, domnul rii tra ie comun cu satul Col- mitrescu Cecilia i Gheorghe. Române ti, care înt re te iba i i pân la secularizarea Dup declararea ora ului este 4 s li de clas , o cance- st pânirea mo iei Viero ul de din 1862, ambele sate erau Mioveni, F getul a devenit larie, repartizate într-un corp c tre familia boierilor Gole ti, proprietatea mân stirii cartier al acestuia. Aici de cl dire i dou s li de gr - cei care vor ctitori în 1573 Viero u. Din anul 1964 satul func ioneaz în prezent dini repartizate într-un alt mânastirea Viero . Viero i-a schimbat numele coala cu clasele I-IV i o gr - corp de cl dire. Din anul 1860 se vorbe te în F get. dini , structuri ale colii cu Biblioteca colar include despre comuna Viero ul Prima coal s teasc s-a clasele I-VIII Coliba i. deoarece pân la acest dat , în in at în anul 1907, avându- Ast zi, coala din F get, un num r de 461 volume pe lâng Mân stirea Viero , l ca înv tor pe G. are în subordine patru clase i carte colar i de specialitate. nu existau decât robii mânas- M r cineanu, numit în acel o cancelarie în care înva Redac ia 16
  • 19. CATEDRALA ORTODOXĂ MIOVENI BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 Amplasat în centrul civic al ora ului Mioveni, Catedrala ortodox cu hramul "S n ii Petru i Pavel" relev , prin monu- mentalitatea conferit de dimensiunile sale impre- sionante i prin originali- tatea solu iilor constructive, preocu- parea edililor de a conferi ora ului valen e arhitec- turale remarcabile. Proiectarea acestui "simbol al credin ei str - mo e ti care domin valea Arge ului" a fost elaborat de c tre arhitec ii Maria i Alexandru Mul escu i inginer Ana-Maria Mari- nescu. Paramentul prezint un decor amplu, con- ceput prin placarea cu marmura alba i bej - aurie, decor de inspira ie bizantin , preluat de arhi- tectura bisericeasc din proiectan ii prev zând balustradele din inox, în Întrucât monumen- dox. secolul al XIV- lea i a continuat secole de-a placarea soclului i a exterior, i din er forjat, tala construc ie se a a Cei care slujesc cu de- rândul pân la arhitectura parape ilor sc rilor lat- la interior. într-un stadiu avansat de votament i supraveg- autohtona ecleziastic a erale cu marmur bej. Catedrala a fost în- de nitivare, o cierea slu- heaz permanent secolului XX. În interior, bazinul din velit cu tabl de aram . jbelor religioase se nisarea lucr rilor distin- În arcadele acesteia se jurul altarului va rea- Tâmpl ria este con- efectueaz în subsolul sei construc ii sunt pre- lizat din marmur alb , ceput pe un suport de cl dirii, înzestrat cu o ii Petre Hera, tefan BISERICA preconizeaz realizarea unor icoane din mozaic, pardoselile interioare din beton armat inclus în icoane care confer inte- Ardeleanu i Vasile mai fastuoase decât cele marmur în trei culori: structura de rezistent a riorului aspectul speci c Sandu. executate în fresc , alb, negru i bej-crem, edi ciului. unui loca de cult orto- Redac ia “TREI IERARHI”MIOVENI Episcopia Arge ului i Muscelului a în in at Parohia „S n ii Trei Ierarhi” la data 1 februarie 2007. Prim ria Ora ului Mioveni a aprobat concesionarea unei suprafe e de teren pe strada Dealul Viilor unde va amplasat biserica parohial . Astfel la 1 septembrie 2007 s-au început lucrarile de construire a unei biserici de lemn în stil maramure an, prima de acest fel din ora ul Mioveni. 17
  • 20. BISERICA “SF. APOSTOLI PETRU BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 ŞI PAVEL” COLIBAŞI Edi cat între anii 1850 - 1860, de c tre ob tea satului Coliba i, pe locul vechii biserici de lemn, biserica actual p streaz pisania veche cu carac- tere chilirice, în care se men ioneaz ctitorii i perioada construirii sale. În perioada anilor 1967 - 1972, din ini iativa preotului Constantin Lupa cu, s-a realizat "o preînnoire cu tencuieli cu alese motive decorative, cu pic- tur nou , mobilier i tâmpl ", autorul iconostasului de lemn ind me terul sculptor Donescu. În anii 1971-1972, a fost con- struit cancelaria, în care s-a or- ganizat un interesant muzeu parohial, pentru depozitarea unor c r i de ritual, icoane i obiecte de cult din patrimoniul velindu-se cu tabl , construc ia În prezent, corabia credin ei divin pentru mântuirea su- sfântului loca . ecleziastic i împodobindu-se ortodoxe din Coliba i are la etelor credincio ilor din paro- Biserica din Coliba i a fost restaurat post 1982, prin osâr- în interior, prin procurarea unor cârma sa pe vrednicii preo i: hie încredin a i spre p storire. BISERICA “SF. NICOLAE” RACOVIŢA dia preotului conf. dr. Gheorghe odoare i obiecte de cult nece- Gheorghe Pufu - paroh i Gheo- Pufu, parohul bisericii, reîn- sare o cierii ritualului religios. rghe Filip, care o ciaz serviciul REDAC IA Sfântul loca al bis- în eleva ie, elemente ericii cu hramurile "Sf. originare înscriindu-se Nicolae” i „Sf. Apos- tipologic în categoria toli" a fost construit în bisericilor de plan tri- anul 1786, pe un pla- conc, cu absida polig- tou, în apropierea con- onala la altar. uen ei Râului În patrimoniul de Arge el cu Râul Târ- valori al bisericii se a gului, de c tre egu- c r i ritualice foarte menul Mân stirii valoroase precum: Râncaciov, arhiman- ”Penticostarion”- dritul Daniil, i de 1786, ”Mineiele” jupân Dumitra cu tiparite la Buda în Br tianu, potrivit pisaniei s pate, cu 1804-1805,”Vie ile litere chirilice, de c tre S n i l o r ” - me terul Hristea în 1835/1836,”Penti- lespedea de piatr x- costar”-1841 etc. at deasupra intr rii în Biserica monu- pronaos. ment “Sf. Nicolae i Sf. Sub raport arhitec- Apostoli” din Racovi a tural, monumentul este slujit cu devo i- construit din car mida une de c tre neobosi- legat în mortar de tul preot paroh var, conserva în plan i Gheorghe Chiliment. 18
  • 21. PRODUSELE TRADIŢIONALE BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 AU AVUT MARE SUCCES LA SĂRBĂTOAREA RECOLTEI entrul i uic , ce au f cut Ansamblul fol- C seam de primari dubl pentru c deva la jum tatea civic al deliciul publicului cloric „Carpa i” al arge eni au fost s rb torim de- lunii iulie, am con- ora u- numeros. S rb - Casei de Cultur încânta i de pro- opotriv Ziua siderat mult mai lui Mioveni a fost toarea a reunit „ T u d o r d u s e l e Recoltei dar i Târ- potrivit s îl facem împodobit de s r- agricultori i pro- Mu atescu” din tradi ionale ex- gul Me terilor Pop- în octombrie i s b toare. S rb - duc tori din tot Câmpulung, i de puse de produc - ulari. Scopul unim cele dou toarea Recoltei pe jude ul care i-au Taraful i Ansam- torii arge eni acestui târg ajuns evenimente sub Valea Arge elului amenajat standuri blul de dansuri participan i. deja la edi ia a VI- genericul: S rb - a durat trei zile, care de care mai populare „Plai de În acest an s r- a, este acela de a re- toarea Recoltei pe timp în care pla- frumoase. Acest Dor” al Centrului b toarea a fost v i t a l i z a Valea Arge elului”. toul Casei de Cul- gen de mani- Cultural Mioveni. dubl , tot cu me te ugurile pop- Organizatorii tur a Sindicatelor festare a avut loc Prezen i la aceast ocazie ulare tradi ionale, evenimentului au Dacia a fost plin pentru prima dat evenimen, pre ed- desf urându-se i de aducere în fa a fost: Consiliul cu produse speci- în ora ul nostru, i intele i vi- Târgul Me terilor publicului obiecte Local Mioveni, ce acestui an- se vrea a deveni o cepre edintele Populari. de valoare, u- Prim ria ora ului otimp: diverse tradi ie. Consiliului Directorul moase produse i Centrul Cul- sortimente de Des chi der ea Jude ean Con- Centrului Cul- me te ug re ti. tural. brânzeturi, pro- evenimentului a stantin Nicolescu tural Mioveni, Dac în anii trecu i REDAC IA duse tradi ionale fost marcat respectiv Florin Argentina Cul- târgul se inea un- din carne, fructe, printr-un program Tec u, deputatul cu : „S rb toarea legume, must, vin artistic sus inut de Ion Burnei dar i o din acest an este Meşterii au încercat să atragă publicul cu frumoase obiecte tradiţionale lucrate manual: sculpturi din lemn, bijuterii, cos- 19 tume populare, icoane pe sticlă şi lemn.
  • 22. PRIETENII NOŞTRI DIN LANDERNEAU BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 - FRANŢA NE-AU VIZITAT În perioada 23 – 27 Octombrie 2009, în ora a fost prezent o delega ie din Landerneau – Fran a, localitate înfr it cu ora ul nostru de 20 de ani. Delega ia format din 11 o ciali: consilieri i oa- meni de afaceri a fost condus de pri- marul ora ului Patrick Leclerc. Programul pritenilor no tri din Lan- derneau a fost înc rcat, ace tia vizitând de-a lungul celor 5 zile mai multe loca ii din ora : C minul Cre , Pia a Dacia, Uzina Dacia – Renault, Cantina Social , având totodat ocazia s între în leg tur cu oameni de afaceri din ora ul nostru. Cu vizita delega iei franceze a coincis în acest an i „Ziua buc t riei franceze” (La Journée de la Cuisine Française), la care au participat copii de la coala „Liviu Rebreanu”, Liceul „Iulia Zam- rescu” i Grupul colar Coliba i. Redac ia FOCUL LUI SUMEDRU În ajunul Sfîntului Dumitru, pe Valea Arge ului exist un obicei numit Focul lui Sumedru. Acest foc simbolizeaz în- noirea timpului, dar i alungarea spiritelor rele. Evenimentul este o tradi ie în jude ul nostru, marcînd i încheierea anului agricol. În jurul imensului foc ce se aprinde de obicei în cel mai înalt loc al satului, se adun to i s tenii, iar femeile împart covrigi, nuci, mere i chiar cîte un pahar cu vin. Dup stingerea focului, ecare localnic ia acas un t ciune, pe care îl arunc apoi în propria livad . De i s-au schimbat multe lucruri, se pare c obiceiul nu a pierit în multe dintre localit ile noastre. La Mioveni tradi ia nu a pierit. În aceast parte a jude ului, tinerii i b trînii sînt înc foarte încînta i de aceast tradi ie i o respect cu s n enie. În acest sens, Consiliul Local i Prim ria ora ului Mioveni au organizat astfel de focuri în toate cartierele i le-au oferit in ecarea an locuitorilor covrigi. Redac ia 20
  • 23. PROIECT MULTILATERAL COMENIUS BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 participat: Ion urmeaz a desf urate, Georgescu, Primarul imagini i detalii referi- ora ului Mioveni, Aurel toare la activit ile deru- Costache - Viceprimarul late în Polonia, ora ului Mioveni, prof. compararea sistemelor univ. dr. ing. Tiberiu de înv mânt din Polo- Macarie - Directorul nia i România precum i Centrului de Formare informa ii generale de- Muntenia al Universit ii spre participarea colilor din Pite ti, Ion Stanciu - în programul Comenius. Directorul Funda iei În nalul activit ii, a „Consor iul pentru Dez- fost prezentat un scurt voltare Local ” Mioveni, program artistic, sus inut Elisabeta Panait - Direc- de renumitul interpret, tor Casei de Cultur a câ tig tor al Cerbului de Sindicatelor Mioveni, Aur Junior 2009, Ion consilieri locali, directori Moise B dulescu, i de ai colilor din ora ul al i elevi ai colii noastre: Mioveni, p rin i, cadre Valentin Poienariu, didactice, elevi. Petru a Iovu, i grupul Activitatea a demarat vocal al clasei a IV-a C. cu intonarea imnului Aprecierea elevilor În ziua de 5 noiem- lumii, trebuie s o g se ti proiect. colii, interpretat de ele- care au participat la brie 2009, la Centrul mai întâi în tine însu i”), Toate informa iile pe vii clasei a IV-a C. aceast activitate a fost Cultural Mioveni a avut în parteneriat cu coli din care le furniz m reprez- Din cuvântul dom- f cut prin acordarea de loc diseminarea activ- Polonia, Italia, Malta i int responsabilitatea ex- nului primar Ion diplome din partea colii it ilor desf urate în Lituania. clusiv a echipei de Georgescu, s-a desprins i prin participarea la o timpul vizitei în Polonia Proiectul este realizat proiect, iar Agen ia îndemnul adresat tuturor excursie oferit de dom- de c tre echipa colii cu cu sprijinul nanciar al Na ional pentru Pro- cadrelor didactice din nul Ion Georgescu, pri- clasele I-VIII "Liviu Re- Comisiei Europene în grame Comunitare în colile ora ului de a par- mar al ora ului Mioveni. breanu" Mioveni, în cadrul Programului Sec- Domeniul Educa iei i ticipa la acest tip de cadrul proiectului euro- torial Comenius al Pro- Form rii Profesionale i proiecte, asigurându-ne Coordonator pean multilateral Come- gramului de Înv are pe Comisia European nu de tot sprijinul Prim riei proiect: nius intitulat “If you want tot Parcursul Vie ii, sunt responsabile pentru i al Consiliului Local prof. Ana Tudor to see the beauty of the coala noastr bene ci- modul în care este folosit Mioveni. world, rst you have to ind de un grant de 24000 con inutul acestor infor- Au fost prezentate Director, nd it in yourself” („Dac de euro pentru realizarea ma ii. scopul, obiectivele Prof. Iulian vrei s vezi frumuse ea activit ilor propuse în La aceast ac iune au proiectului, activit ile ce RIZOAICA 21
  • 24. COMUNICARE ÎN BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 poreclirea, amenin area, ironizarea, patia. Empatia didactic reprezint CARIERA DIDACTICĂ sunt adesea cauze ale inadapt rii acea capacitate a dasc lului de a se elevilor la via a de colar, iar profe- transpune în „ in a” elevilor s i, de sorii arogan i, agresivi sunt privi i de a intui procesualitatea cognitiv i PROFESOR - ELEV elevi cu antipatie. „Apelul la afectiv a celor cu care inter- pedeaps i la amenin ri pare s ac ioneaz , de a vibra i a retr i afec- reprezinte una dintre cele mai nein- tiv, st ri, gânduri, proiecte. spirate i mai contraproductive de- Raporturile dintre profesor i cizii pe care le poate lua un dasc l” elev nu prezint numai o latur Institutor: Gabriela TUDOR ice i mai ales manageriale. Profe- A. Neculau. intelectual . Factorul afectiv are coala Nr. 9 Pite ti – Arge sorul are un rol crucial în via a Indiferen a fa de personali- o importan deosebit asupra ran- elevilor, atât abilit ile de dasc l cât tatea elevului amenin nevoile i damentului intelectual al elevului. Rela ia profesorului cu elevii i însu irile de personalitate au trebuin ele spirituale de baz ale Crearea de bun dispozi ie în clas reprezint o construc ie reciproc , repercursiuni profunde în inima dis- acestuia, respectul fa de sine, reprezint o condi ie necesar pen- dinamic , ce se repliaz permanent cipolilor, provocând reverbera ii nevoia de r spuns afectiv din partea tru evitarea e ecului scolar. Fiecare în func ie de circumstan e i scopuri înc mul i ani dup terminarea celor din jur, nevoia de securitate pe lec ie se desf oar într-un climat educative. Ea este rezultatul unei studiilor. Adesea vâzând c nu este termen lung, de succes, precum i afectiv particular, dispozi ia clasei „opere” comune ce se de nitiveaz în eles, elevul poate s se închid în nevoia de a apar ine unui grup i a variaz în func ie de cea a profesoru- în timp, prin implicarea ambelor sine i s refuze s dea explica ii. acceptat de acesta. lui. p r i. Rela ia cu elevii nu trebuie s Dac asemenea cazuri se repet , Practica colar tradi ional ne- Modul în care profesorul se reduc doar la un aspect formal, apare la elevul respectiv a a – numi- a l sat imaginea profesorului care, reu e te sa rela ioneze cu elevii s i profesorul trebuie s se adapteze tul fenomen de „rezisten inte- vrea s domine elevii i s -i subor- doneze. Într-un asemenea climat este o art , trebuie s dea dovad de neîncetat la speci cul grupului co- rioar ” în virtutea c ruia elevul, de i nimic nu se face din convingere i sensibilitate i dragoste pentru copii, lar sau la membrii acestuia. în elege bine i poate s fac ceea ce pasiune. de empatie i echilibru afectiv, s Raportul dintre elev – profesor îi cere profesorul, nu- i însu e te aceast cerin i se înc p âneaz s Oricât de dotat, inteligent i acorde aten ie problemelor pe care este orecum dezechilibrat din cauza diferen elor de vârst , de statut so- nu o duc la îndeplinire,în aceste bine preg tit este un profesor, dac elevii trebuie s le clari ce, s nu cial, etc, dar ele nu trebuie s devin cazuri, contactul dintre profesor i este o persoan rece are mai pu ine minimalizeze problemele care îi motiv de depreciere a elevilor, de in- elev se întrerupe i în elegerea reci- de transmis în clas . Profesorul care fr mânt , s le acorde respect, con- fatuare, de impunere a propriei per- proc dispare. este distant, care nu este interesat i tribuind astfel în mod pozitiv la pro- soane, de exercitare a Prin d ruirea cu care î i exercit de su etul elevului s u pe lâng fap- pria lor formare. Ini iativa trebuie s autoritarismului. Autoritatea real a atribu iile, prin felul s u de a ori de tul c nu este agreat de colectiv, apar in dasc lului, care trebuie s cadrului dicactic nu este dat de du- a nu ,profesorul apropie sau înde- creaz i st ri de repulsie fa de ac- conduc , s dirijeze aceste rela ii i ritate, rigiditate normativ , abuzul p rteaz copiii, fenomenul de in- tivitatea colar . s le structureze pe comunicare. de statutul s u formal, sanc ionare adaptare este strâns legat de O capacitate deosebit , nece- „Nu putem direc iona vântul, SĂRMANI SUTĂ LA SUTĂ repetat în rela ie cu elevii, ci de re- personalitatea i ac iunile profesoru- sar în realizarea unei rela ii optime dar putem direc iona direc ia cunoa terea competen ei pedagog- lui. Forme ale violen ei verbale, între dasc l i elev o reprezint em- vâslelor” Vince Lombardi. PĂCATE AMĂRÂTE Mi-am pus din i noi în gura toat S pot zâmbi f r angoase Am cunoscut odat la vreme de vacan O ... rabl învechit , o... gioars de „Olsit” Dar nu pot rupe mai nimica O tare nec jit , o smead b trânioar i-acum se plimb , bie ii, într-un „Reno-Megan” CE E TALENTUL i-a a-mi pl cea s rod oase... Îi zic a a c ci înc nu- i prea tr ise anii La bloc st teau s rmanii ca-ntr-un cuptor blindat Cât s o poat lumea numi octogenar . Curgea pe ei sudoarea, gr tar, fripturi, miros... Acum au s r cu ii i aer condi ionat Talentul e atunci când ai Br zdase îns vremea pe fa a ei velur i frig în aer liber tot ce-i mai bun de ros. Ce spune lumii. Dac -l ai. Sinistre reliefuri, cu plugu-i nemilos Iar striele-nvechite i roase de uzur S rmanii, am râ ii, azi pleac la Paris Iar de nu-l ai i crezi c -l ai INCONŞTIENŢĂ edeau ca pe un schelez de sus i pân jos. S - i fac i ei concediul s simt c tr iesc De unde n-ai, de un’ s dai?!... M -ncearc iar catul, dar plâng de bucurie „F tuca mea-i s rman , la margine de ar Nu tiu când vin de-acolo, poate m mai g sesc... O v d din joi în Pa te i tare o doresc Sub noi, planeta avea de toate N-am bani s plec la dânsa cu-a a o pensioar Sunt gra i, frumo i s racii, azi am primit o carte Acum sunt cam pe terminate De unde-atâ ia galbeni, biletul s -l pl tesc?!... Îmi scrie gineric cu propria lui mân i preg tindu-ne mormântul DUMNEZEU SĂ-L IERTE Se roag pentru mine, de toate s am parte Am poluat întreg p mântul. Nici eu nu au, s rmanii, de unde s -mi tot deie i zice c -mi aduce t mâie d-aia bun Au dat apartamentul i-o vil i-au f cut Îmi scriu c -i o minune, un „Peli or” la cheie M-au cam l sat genunchii i simt cum tremur Ne-am cunoscut în pu c rie Frumoas , mobilat , cum nu s-a mai v zut. toat Când m loveai, c l u ce e ti Iar când le plâng de mil m rog i zic Acum e ti la m cel tie Au strâns, amar s rmanii i-au economisit C pot s mor de foame, descul , dezbr cat Dup cum v d. Totâmpite ti. S termine o dat cu hârbul de m idan Sunt ferici i „copiii”... nu-mi trebuie nimic...” Prof. Marian Mecu Membru al „Ligii Scriitorilor” 22
  • 25. BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 SPORIREA EFICIENŢEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL analitic a limbilor str ine. S-a discu- munica. Se impune un minim de tat mult despre un înv mânt co- cuno tin e i, obligatoriu, i cuno t- municativ. A fost îns o gre eal s in e de gramatic român . Iar profe- se considere, dup cum s-a întâm- LIMBILOR STRĂINE sorii de limbi str ine sunt obliga i s plat adesea, c numai comunicarea cunoasc în am nun ime programa orala este comunicare. Dar si cea analitic de limba român , precum scris este tot comunicare, limba i manualele respective. str ina ind tocmai util ca mijloc de Rolul memoriei este foarte im- informare i documentare tiin i c , portant la studiul limbilor str ine. tiin a presupunând cunoa terea Ca i în trecut rolul profesorului este Prof. Aura NEDELCU fesor, care st pâne te perfect spe- limbilor str ine. central. Numai c rolul acestuia a în- Grup colar Construc ii de cialitatea, problemele de lingvistic În ceea ce prive te perfec iunea ceput s se schimbe: el nu mai pred Ma ini Coliba i i de literatur , este automat i un cunoa terii unei limbi str ine, este profesor bun. Pentru aceasta îi sunt lec ia, ci a devenit organizatorul E cientizarea înv mântului cazul s m mai mode ti, tiind necesare îns numeroase cuno tin e acesteia, în care elevii depun o vie foarte bine c , de fapt, nu exist nici limbilor str ine implica o preg tire interdisciplinare de didactic , peda- activitate. o cunoa tere perfect a limbii de specialitate i mai ales una peda- gogie, psihologie, etc., care conju- Adesea se critic manualele co- materne, in uen a acesteia la în- gogic cu totul special . Pe plan gate su ete te cu dragostea pentru lare. A critica e u or, dar a critica ti- v area unei limbi str ine mondial exist în momentul de fa copii i adolescen i pot crea un pro- neputându-se în nici un fel elimina. in i c este mai greu. Se impune în o literatura pedagogic în leg tur fesor de calitate. S nu le cre m elevilor iluzia c se special o „întinerire” a tipurilor de cu acest subiect, care ind atât de Considerând c nu pot exista poate înv a o limb str in f r exerci ii. Creativitatea i informa ia vast dep e te posibilit ile unei metodici, didactici universal valabile efort, c ci in realitate este nevoie de la zi a profesorului au acum un rol singure persoane de a la curent cu pentru toate epocile si toate zonele un studiu intens pentru însu irea determinant. tot ce apare. În acela i timp se poate p mântului, aceasta ind cu atât mai lexicului si a problemelor de gramat- În pedagogia contemporan se observa i învechirea unor lucr ri, mult valabil intr-o societate democ- ic . consider pe bun dreptate c pro- cândva foarte apreciate, dar ast zi, ratic , pluralist , unde lupta de idei Înv mântul imitativ, necon ti- cesul de instruire nu este univoc, ci prin for a împrejur rilor dep ite, este un element cu totul natural, entizat n-a condus nici în în- biunivoc. Nu numai elevii au de în- ducându-ne chiar pe c i perimate. profesorul trebuie s - i dea seama de v mântul colar, nici la adul i la v at de la educatorii lor, ci i ace tia Este gre it s se cread c un pro- obiectivele urm rite in programa competenta i performan a de a co- de la înv ceii lor. RELAŢIA PROFESOR - ELEV sorul are rol de îndrum tor i co- elevilor fa de profesorul lor i în- ŞI EFECTELE FRUSTRANTE ordonator al activit ii elevului. greuneaz crearea unui climat fa- Orice încercare de a umili sau în- vorabil muncii creatoare în clas . ALE APRECIERII ŞCOLARE curca un elev mai ales în prezen a Profesorul care cunoa te val- colegilor s i va sfâr i printr-un oarea aprecierii pozitive nu se va rezultat nedorit; elevul ori se re- feri de o u oar supraapreciere a trage în sine, refuzând s mai co- performan elor elevului; îl va munice, ori reac ioneaz violent aprecia pe elev mai mult decât Prof. Aura NEDELCU tilitate. Sunt i cazuri când contac- fa de încercarea de a încurcat merit , spre a-l face s merite pe Grup colar Construc ii de tul spiritual dintre profesor i elev sau umilit. deplin aprecierea, s se ridice la Ma ini Coliba i nu trece de zona indiferen ei: Indiferen a fa de personali- nivelul aprecierii f cute. Nu este clasa nu exist pentru profesor i tatea elevului amenin nevoile i deloc întâmpl tor c profesorii ce Fiind un act ce ine de sfera re- nici profesorul pentru clas . Ini ia- trebuin ele spirituale de baza ale impulsioneaz elevii mai mult la iilor interpersonale, actul ed- tiva trebuie s apar in îns profe- acestuia, respectul fa de sine, prin laud , ob in rezultate mai ucativ, e cien a sa, se decide pe sorului, care inând seama de nevoia de r spuns afectiv din bune în procesul de educa ie. terenul raporturilor concrete zil- legea esen ial a rela iilor afective partea celor din jur, nevoia de se- Raporturile dintre profesor i nice, dintre profesor i elev. În interumane, trebuie s conduc , curitate pe termen lung, de succes, elev nu prezint numai o latur in- problema rela iei profesor-elev, pe s dirijeze aceste rela ii i s le precum i nevoia de a apar ine telectual . Factorul afectiv are o lâng o bogata experien pozitiv structureze pe colaborare. unui grup i de a acceptat de importan deosebit asupra ran- ce s-a acumulat în decursul anilor, Sursa de nemul umire a acesta. damentului intelectual al elevului. se constat c uneori predomin elevilor î i are originea în compor- Practica colar tradi ional Crearea de bun dispozi ie în arbitrarul, practici învechite i tamentul unor cadre didactice, în ne-a l sat imaginea profesorului clas reprezint o condi ie nece- prejudec ti pe care o atitudine imaginea deformat pe care unii care vrea s domine elevii i s -i sar pentru evitarea e ecului co- conservatoare le men ine. Pentru elevi o au despre profesori i pro- subordoneze. Într-un asemenea lar. Fiecare lec ie se desf oar perfec ionarea rela iei este nece- fesorii despre ei. O parte însem- climat nimic nu se face din într-un climat afectiv particular, sar s se ia în considera ie, pe de o nat din profesori, în aprecierile convingere i pasiune. Este nece- dispozi ia clasei variaz în func ie parte, obiectivele educa iei, iar pe pe care le fac asupra elevilor, pun sar s se fac trecerea de la vechiul de cea a profesorului. de alta parte psihologia tineretului accentul cu prec dere pe e ecurile tip de rela ii în care profesorul co- De aceea profesorii trebuie s contemporan, actul educativ ind acestora, fac prognoze descuraja- laboreaz cu elevii. Principala ac- aib grija ca în derularea procesu- un proces de continu inven ie so- toare, pierzând din vedere per- tivitate a acestuia nu va lui de înv mânt s nu lezeze per- cial . spectiva optimist a viitorului predarea, ci angajarea elevilor în sonalitatea elevului, ci s -l ajute s Rela iile dintre profesor i clas elevului. investiga ii i lucr ri indepen- o dezvolte, s -l ajute s înve e s se polarizeaz , în general în senti- Autoritatea profesorului, dente. Rela iile bazate pe stim i gândeasc singur pentru ca atunci mente de simpatie, încredere rec- bazat pe principiul ”magister respect reciproc reclam i un lim- când va p r si b ncile colii s nu iproc sau, dimpotriv , de dixit”, trebuie înlocuit cu una în- baj adecvat. Expresiile ironice i depind de nimeni, cel pu in din antipatie, neîncredere i chiar os- temeiat pe rela ii în care profe- jignitoare tulbur atitudinea punct de vedere intelectual. 23
  • 26. CERCUL DE PICTURĂ ANTEU BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009 De ce Anteu… “Anteu”, uria faimos în mitologia greac , ul lui Poseidon i al Geei, era de neînvins atâta timp cât atingea p mântul. Vigoarea o primea de la mama sa , Geea ind personi carea P mântului. ,,Anteu’’ a fost pentru noi la început un vis, simplu po i s le transformi în recrea ii. lacrima, nelini tile i talentul, f când s reînvie în nu ceva foarte de nit, ci un gând ca o “tu ” de V-a i întrebat vreodat ? tineri sau mai pu in urbea noastr , fenomenul FRUMOS. În liter- penel, i multe nelini ti, nemul umiri, dorin e… tineri: dac noi to i am tii s mângâiem clapele atur , uneori Anteu a fost asemuit p s rii Nemul umirea ca în sânul societ ii civile unui pian sau corzile unei viori, le-am asculta Phoenix,ren scând din propria-i cenu .A a a a murit interesul pentru fenomenul cultural. C pan la lacrim sunetele , dac am tii s îm- ap rut Anteu. omul de rând, mereu gr bit i supus stresului co- br i m cu mirghelul i cu su etul lemnul de Un gând ren scut din cenu a altor arderi, în tidian, nu mai are o scar a valorilor frumosului, i p r sau de prun al unei sculpturi, dac materiei alte vremi trecute, pe altarul artei. Pentru c astfel c …doar manelele prind. brute i-am da via din, truda, dragostea i visele de preocup ri au fost mereu. Le-au stins din timp A mai fost i dorin a de a împ rt i din tainele noastre,dac am tii s vibr m a slov i inima ne- culorilor celor din jur, i nevoia de a m reg si în în timp vicisitudinile vie ii si ignoran a oamenilor. ar palet … i plumb, i violet, i r s rit de zi, foc su etele celor la început de drum i c utare, i mocnit de amurg sau vis poleit cu pulbere de Ca orice desen, a fost întâi o tu ,apoi alta, gândul c tu la început de drum nu ai avut un în- lun … un crochiu, pe urm un contur bine de nit, cu drumar. i c i-a trebuit o tenacitate de Sisif pen- Dac am tii s privim stelele i nu le-am mai perspectiv i proiecte de activitate. Anteu s-a tru a izbuti. Gândul c i-ar fost mult mai u or crede reci i de neatins, sau s ascult m ploaia ,s ridicat într-o prim var i ca orice pl ntu a cres- dac erai sus inut, iar anii de c utare i-ai folosit tr im r s ritul de soare … cut , a în orit, a dat roade i va mai da. Pentru c din plin. Pentru c pe t râmul dumnezeiesc al Dac nu v-a i întrebat toate astea, închide i v asigur, nu este o plant anual sau bienal ,este artei, tu, truditorul, r t ce ti în spa iul dintre ori pentru o clip ochii i face i un exerci iu de imag- una peren cu r d cini adânci de datin i i stele, cau i i te cau i clip de clip , arzi ecare ina ie. Imagina i-va o astfel de lume , a voastr , în tradi ie. i v mai asigur de un lucru :por ile su- la intensitatea harului t u, dat de Dumnezeu. care a i tr i. i a i iubi... etului lui Anteu, ca i u ile atelierului v sunt de- Apoi, a mai fost necesitatea de a ie i din cas Întreba i-v cum v-a i sim i într-o astfel de schise tuturor. Ca cititori ai publica iei, ca într-un ora cu oameni i tineri care gândesc lume, ce preocup ri,ce gânduri i tr iri a i avea, truditori, colaboratori sau sus in tori i simpati- aparte. i c rora nu le sunt str ine no iuni ca: cum v-a i uita la omul de lâng voi… zan i ai cercului de crea ie i Asocia iei Pro –Arta teatru, muz , poezie, form i culoare, asiu, Dac a i deschis ochii ,uita i-v atent în jur. ArtGESIS care s-a n scut dintr-un vis. Visul de a model i modelaj , tab r de crea ie, spatul i e- Lumea asta exist .Cel pu in în mintea i su etele sus ine fenomenul cultural i tradi ia. Noi to i valet, marmur , granit, acid oxalic, intonaco, unora dintre noi. Nu trebuie decât s punem visul fresco, pictur a secco, sinopia sau arriccio. în oper , s trecem de la stadiul de gând i imag- credem c nu exist limite , nici m car de vârst i A mai fost i o und de gând amar , i anume ina ie la cel de fapt . orientare,pentru a spera , pentru a creea, pentru a c deseori , elevi i p rin i deopotriv , chiar i Acel vis, ca o tu de penel, poate deveni re- gândi ,spre mai frumos, spre înainte, spre idealuri coala au tratat desenul, muzica , sportul ca pe alitate. i pentru voi. Pentru noi nu mai e un vis. i stele…spre condi ia noastr de oameni ai mile- ni te discipline auxiliare. Ore în care po i face Este “Anteu”, un grup de “teribili ti” , care în niului trei… matematic , dirigen ie, divertisment, sau pur i prim vara lui 2001 i-au strâns m nunchi visele, Cornel CÂRSTEA servat în jur numero i purt tori de Ei, cei ale c ror mâini alearg pe cunosc u or. Au easta lui Oblio. Cine suntem, perle ce trebuie puse în valoare. Lor suprafa a pânzei, c utându-i su- Dac acum h l duiesc înc prin P - de unde venim, le trebuie nurul pe care s e ex- puse. Inteligen a, creativitatea, tre- area i o acoper cu re de culoare izvorât direct din inim …mângâie durea f r Rost, s le deschidem drum c tre Poiana cu Speran e a lui încotro ne buie s aib suportul de a se piatra,c utându-i miezul, acolo Anteu. exprima. unde se ascund capodoperele…î i Bolnavi de speran i de îndrept m… În acest or el sunt oameni cu las degetele martore plânsului p - iluzii,cu ochii pe cerul înverzit de pro l de înving tori. Conchistadori durilor de viori… ierburi de leac, în spa iul divin al Noi suntem ,,oamenii din moderni veni i din toat ara s S -i expand m în crea iei,vis m la ploaia cu dia- lun ’’…Fl c ri albe în candelabrul cucereasc o pâine,care au dorit s societate,molipsitor de pozitiv, radi- mante,lacrimi de Dumnezeu care s cerului…Suntem cei care ne facem r mân în acest frumos spa iu ge- ind bucuria cuvântului ales, a sune- ne vindece de neputin , i de ur , i nimb din praf de stele i ve mânt ogra c. Sângele lor, înnobilat curge tului dulce de pe portativ sau de pe de p cat… evanescent din m tase de cur- acum prin trupurile primei genera ii creanga din codru, a luminii r s- i astfel, ecare Anteu dintre cubee…Cer etori spirituali la de Mioveneni. frânte-n culoare… noi, înr d cinat în p mântul Poarta Cerului… Povestea cartierului nostru cu S -i readucem pe scena vie ii pe dragostei de frumos, s poat în ori Suntem asemenea uturilor zâne i cu fe i-frumo i care le trag vis torii care pot s spun ,,Pe norul în buchetul,,PRO ARTA ArtGE- care ies diminea a în pragul orilor ocheade din zborul skate-board- acela ne-am iubit odat ,,apoi, din SIS’’! de unde î i iau zborul zig-zagat urilor, poate începe în taina focului puful lui ne-am f cut aripi cu care * arbore foarte rar, din familia printre oameni,împr tiind bu- din lemn de chiparog* prin care am zburat în adâncul m rii,la nunta chiparosului.P durile de chiparogi curie… danseaz naluci în rochii de fum alb. algelor ro ii, in orite într-un re ex sunt cele în care se ascund inorogii Venim din Totdeauna, planet Din când în când, din c ri sar mimetic, la un prea ro u r s rit de [Sssst!...] în Constela ia Speran ei. pietre pre ioase pân aproape de soare…’’ Ajun i aici, printre voi, am ob- noi…Ace tia sunt ei… Cei cu mintea ascu it se tefan PREDA 24
  • 27. CUPRINS: 1. Mioveni 524 de ani- pagini de istorie pagina 1 2. Cula Racovi a – Muzeul etnogra c pagina 2 3. Un moment din stilul de via al ranului român, prof. C.I. N stase pagina 4 4. Mân stirea Viero i pagina 5 5. Centrul Cultural Mioveni pagina 6 6. Casa de Cultur a Sindicatelor Dacia pagina 7 7. Biblioteca or eneasc pagina 8 8. Liceul „Iulia Zam rescu” pagina 9 9. Grupul colar Coliba i pagina 10 10. coala General „Liviu Rebereanu” pagina 12 11. coala General „George Topârceanu” pagina 13 12. coala General „Marin Sorescu” pagina 14 13. coala General Coliba i pagina 15 14. coala cu clasele I – IV F get pagina 16 15. Catedrala ortodox Mioveni pagina 17 16. Biserica Sf. Trei Ierarhi Mioveni pagina 17 17. Biserica Sf. Apostoli Petru i Pavel Coliba i pagina 18 18 Biserica Sf. Nicolae Racovi a pagina 18 Eveniment cultural: 19. Produsele tradi ionale au avut succes la S rb toarea recoltei pagina 19 20. Prietenii no tri din Landerneau – Fran a ne-au vizitat pagina 20 21. Focul lui Sumedru pagina 20 22. Proiect multilateral Comenius pagina 21 Eseuri: 23. Sporirea e cien ei în înv mântul limbii str ine pagina 23 24. Rela ia profesor – elev i efectele frustrante ale aprecierii colare pagina 23 25. Cercul de Pictur ANTEU pagina 24
  • 28. CENTRUL CULTURAL MIOVENI STR. TUDOR MUŞATESCU,BL. V2B, PARTER TEL/FAX: 0348.445.856 E-MAIL: centrulculturalmioveni@yahoo.com Director: ARGENTINA CULCUŞ TIPĂRIT LA: