• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Despre Autism
 

Despre Autism

on

  • 4,010 views

 

Statistics

Views

Total Views
4,010
Views on SlideShare
4,006
Embed Views
4

Actions

Likes
0
Downloads
83
Comments
0

1 Embed 4

http://dary07.wordpress.com 4

Accessibility

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Despre Autism Despre Autism Document Transcript

    • Anul I, Numarul 2 Martie 2004 www.autism.ro Info autism Publicatie lunara, destinata parintilor si persoanelor care interactioneaza cu copii cu afectiuni din spectrul autist Nevoia de informatie Dupa ce in primul numar ne-am tru copiii cu autism nonverbali” va concentrat atentia in principal asu- ofera elemente necesare atat pen- pra descrierii autismului si a altor tru determinarea abilitatilor afectiuni din spectru si a prezen- curente de comunicare ale copilu- tarii unui curriculum de program lui, cat si principii pentru dezvol- pentru eficientizarea lucrului cu tarea unui program eficient de in- copiii autisti, numarul de fata intra terventie pentru copiii non verbali. putin mai in detaliu in descrierea Incepand cu numarul urmator ne criteriilor de diagnostic. Intrucat propunem sa parcurgem un incercam sa punem accent cat se domeniu, credem noi, de mare in- Din cuprins: poate de mult pe latura practica, teres: terapii. Incepand cu trece- in acest numar puteti gasi, alaturi rea in revista a metodelor tera- de setul de instrumente psi- peutice utilizate, si, pe rand, de- • Autismul si afectiuni din spec- hologice pentru evaluarea copiilor, talierea fiecareia cu accent pe la- trul autist: si un model de aplicare a unui ast- tura practica a aplicarii / posibili- - Criterii de diagnostic pentru fel de instrument: testul Portage. tatii de aplicare in Romania. In nu- afectiuni din spectrul autist.pag 2 In continuare, articolul marul urmator: Analiza Comporta- - Sindromul Asperger vs. Autis- “Dezvoltarea abilitatilor de comu- mentala Aplicata (Applied Behavior mul inalt functional …….........pag 4 nicare expresiva/intentionata pen- Analysis –ABA). • Setul de Instrumente Psi- hologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/Elevilor in Noutati, studii Vederea Orientarii Sco- Rezultatele cercetarilor pot furniza Filmul a fost ales pentru numarul lare………………...…..……………..pag 5 instrumente pentru determinarea mare de scene incluzand comunicare • Aplicatie: evaluarea folosind gradului de severitate pentru in- verbala si non verbala intre protago- fisa de dezvoltare psihomotrica divizii cu autism. nisti, intr-un mediu relativ sarac in PORTAGE……………………….…pag 6 Conform unui studiu realizat la Yale, stimuli distractori. • Dezvoltarea abilitatilor de cand persoanelor cu autism li se pre- Studiul a aratat ca subiectii au ur- comunicare expresiva / inten- zinta o situatie sociala, ei isi concen- marit filmul in moduri diferite, de tionata pentru copiii cu autism treaza atentia de doua ori mai mult exemplu: in scena in care R. Burton si nonverbali)…………………..…...pag 8 asupra gurii si corpului personajelor Liz Taylor se infrunta (prim plan, fata • Carte de vizita: Federatia Or- decat asupra ochilor. in fata) privirea non-autistului se ganizatiilor pentru Persoanele Cercetatorii au urmarit miscarile muta intentionat cautand ochii per- cu Dizabilitati Intelectuale din globului ocular pentru a stabili pe ce sonajelor, pe cand indivizii autisti fo- Romania: INCLUZIUNE zone are loc focalizarea atentiei in- calizeaza atentia asupra gurii celor ROMANIA………………………..pag 13 divizilor cu autism la vizionarea filmu- doua personaje. lui “Cui i-e frica de Virginia Woolf?”. (...continuare in pag 14)
    • Autismul si afectiuni din spectrul autist Criterii de diagnostic pentru afectiuni din spectrul autist O persoana cu autism poate manifesta unele din urma- 1. Dificultati in a stabili interac- utilizeaza cuvintele gresit gramati- toarele comportamente, in tiuni sociale cal, topica neobisnuita a frazei diverse combinatii si cu 1.a. Dificultati in a utiliza limba- etc.) diferite grade de severi- jul/ comportamentul nonverbal 2.b Dificultatea de a intretine o tate: (probleme in a-i privi pe ceilalti in conversatie (probleme in a incepe, ochi; tendinta de a evita privirea a intretine si/ sau a termina un dia- celorlalti; minima utilizare a gesti- log; tendinta de a vorbi incontinuu, cii in timpul comunicarii; mimica in genul “monologului”; impedimente Foloseste tonalitati sau inflexiuni ale saraca sau absenta; dificultati in a in a raspunde la comentariul altora, vocii nepotrivite aprecia cat de aproape poate sa raspunde doar la intrebari care ii stea de ceilalti; ton sau inflexiune a sunt adresate direct; dificultatea vocii nepotrivite) de a vorbi despre subiecte care nu 1.b. Dificultati/ lipsa interesului intra in aria lui de interese) in a dezvolta relatii de prietenie 2.c. Limbaj neobisnuit sau repeti- cu copiii de aceeasi varsta tiv (repeta ceea ce spun altii – eco- (prieteni putini sau deloc; relatii de lalie; repeta secvente auzite la TV, prietenie doar cu adultii sau cu radiou, din carti sau clipuri publici- Nu constientizeaza pericolul copiii mai mari ori numai cu alti tare in momente nepotrivite si in membri ai familiei; relatii bazate afara contextului; utilizeaza cu- numai pe anumite interese speciale; vinte, sintagme, fraze care au un Poate evita con- probleme in interactiunea in grup/ inteles, sens special doar pentru el; tactul vizual colectiv si in a urma regulile utilizeaza un limbaj pedant, aca- “cooperative” ale jocurilor) demic, parca studiat – un fel de 1.c. Reactii minime in a impartasi “mic profesor”) bucuriile, implinirile sau oricare 2.d. Joaca lui nu este adecvata alte interese cu ceilalti varstei (putine scenarii in jocurile (preferinte pentru diferite activi- simbolice cu jucarii; rareori pre- Poate prefera singuratatea tati solitare, privitul la televizor, tinde ca un obiect este altceva, de jocurile de unul singur, fara incer- ex, ca banana poate fi telefon; carea de a implica si alte persoane) prefera sa foloseasca jucariile 1.d. Absenta reactiilor sociale intr-o maniera concreta, nu imagi- Aparenta insensi- sau emotionale de reciprocitate nativa, de ex. sa construiasca cu bilitate la durere (nu raspunde celorlalti, “pare surd”; lego, cuburi etc.; are minim interes nu-i observa pe ceilalti, pare in- (chiar deloc) pentru jocurile sociale diferent la prezenta celorlalti; nu ca “Podul de piatra” sau “Mi-am observa cand ceilalti sufera sau pierdut o batistuta” etc.) Poate refuza sa sunt suparati, nu le ofera alinare) fie tinut in brate 3. Comportamente, activitati re- 2. Dificultati de comunicare petitive, putine arii de interes 2.a. Vorbirea deloc sau putin 3.a. Interes intens doar pentru folosita (nici un cuvant pana la var- anumite subiecte (interes doar sta de 2 ani; nici o propozitie sim- pentru anumite subiecte, in detri- Desfasoara timp indelungat ac- pla pana la varsta de 3 ani, de genul mentul altora; dificultatea de a tivitati repetitive sau neobisnuite. “vreau apa”; daca vorbeste totusi, “trece peste”, de a ignora o activi- Abilitati fizice / verbale inegale Pagina 2 Info autism
    • tate sau un subiect din aria lui de comunicare, interese restranse si interese; interes pentru subiecte comportamente repetitive. Pentru neobisnuite pentru varsta lui, de a intruni criteriile pentru autism, ex. Astrofizica etc.); excelenta copilul dumneavoastra trebuie sa memorie pentru detalii, de obicei prezinte cel putin sase din cele 12 Dificultati in interactiunea cu alti copii doar pentru subiectele din aria de simptome prezentate mai sus. Pen- interes) tru a hotari daca are un simptom, 3.b. Insistenta nerezonabila, el/ ea trebuie sa prezinte unul sau nejustificata, in a urma o anu- mai multe din comportamentele mita rutina familiara (vrea sa asociate simptomului respectiv faca anumite activitati in exact (descrise intre paranteze dupa aceeasi ordine, de ex. sa inchida si fiecare simptom numit). Copilul di- Dificultati in exprimarea nevoilor. Poate folosi gesturi sa deschida usa intr-o ordine agnosticat cu autism va trebui sa specifica; se supara usor chiar si aiba cel putin doua simptome in atunci cand apar schimbari minore domeniul interactiunii sociale, in rutina, de ex. schimbarea dru- cel putin un simptom in domeniul mului de intoarcere de la scoala comunicarii si cel putin un simp- acasa; nevoia de a fi avertizat de- tom in domeniul comportamente spre orice schimbare; devine repetitive, arii restranse de in- foarte anxios, suparat, violent teres. O alta conditie pentru un Repeta cuvinte sau propozitii daca rutina/ ritualurile nu sunt ur- diagnostic sigur este ca cel putin (echolalie) mate intocmai) una dintre deficiente trebuie sa fi 3.c Ticuri motorii, activitati mo- aparut inainte de implinirea var- torii repetitive (bate din palme stei de trei ani. In cazul in care Atasament neobisnuit atunci cand este bucuros sau su- copilul intruneste aceste criterii fata de anumite obiecte parat; isi flutura degetele prin (numarul simptomelor, tipul de fata ochilor etc.) simptome asociate celor trei 3.d Preocupare pentru parti ale domenii, si varsta la care a obiectelor (folosirea obiectelor survenit cel putin una dintre defi- intr-un mod neobisnuit, de ex., ciente), atunci copilul dumneavoas- Rezistenta la schimbare inchide si deschide ochii papusilor, tra va fi diagnosticat cu autism. inchide si deschide usile masinute- Nu toti copiii diagnosticati cu au- lor de jucarie, invarte rotile ju- tism prezinta fiecare din simp- cariilor; este interesat de anumite tomele descrise in tabel; de altfel, calitati ale obiectelor, pe care le nu exista nici un comportament percepe cu ajutorul simturilor, de particular pe care sa-l prezinte ex., ii place sa miroasa ori sa obligatoriu orice copil cu autism. priveasca de foarte aproape Ceea ce inseamna ca ati fi putut Roteste obiecte sau se roteste el insusi obiectele etc.; prefera obiectele intalni simptome care sa nu se re- care se misca/ in miscare; mani- gaseasca in cazul copilului dum- festa interes, chiar atasament, neavoastra. De exemplu, ati auzit pentru obiecte neobisnuite). probabil ca un copil cu autism nu este afectuos, dar copilului dum- neavoastra ii place sa fie alintat, Un copil diagnosticat cu autism, pupat, se cuibareste la pieptul Raspunde neadecvat conform definitiei apartinand dumneavoastra. Acest lucru nu in- (sau nu raspunde) la DSM-IV (vezi Info Autism nr. 1), seamna ca micutul dumneavoastra stimuli auditivi are deficiente in trei arii de dez- a fost diagnosticat incorect. voltare: interactiune sociala, Pagina 3 Info autism
    • Sindromul Asperger vs. Autismul Inalt Functional Cum se stabileste diagnosticul de diagnosticare prin DSM-IV exista si modul in care se fac acestea este in- criterii pentru a diagnostica copii care adecvat, ciudat etc). Nu acelasi lucru se Autism Inalt Functional? Acest ter- nu manifesta retard mintal. Astfel, ca poate spune despre copiii diagnosticati men-diagnostic este folosit pentru o sa se poata stabili un diagnostic de Au- cu Autism Inalt Functional sau autism, categorie de copii cu autism (si ei pre- tism Inalt Functional sau Sindrom As- care, in aceeasi perioada de viata, pre- zinta deficiente in toate cele trei arii perger, se verifica daca sunt indeplinite fera non-interactiunea, activitatile soli- de dezvoltare) care au capacitatea de a manifestarile/simptomele specifice tare. gandi, de a invata (nu prezinta retard pentru autism si, totodata, daca IQ-ul In practica, nu toti copiii se potrivesc mintal), precum si abilitatea de folosi persoanei depaseste limita care indica in caracterizarile de Sindrom Asperger, limbajul vorbit, relativ normale (ei pot un retard mintal. autism Inalt Functional sau Autism, asa sa vorbeasca aproape de nivelul astep- 1. Prin comparatie cu Sindromul As- cum sint definite de Asociatia Ameri- tat pentru varsta lor). Cel putin un perger, indivizii cu Autism Inalt Func- cana de Psihiatrie. Cand un copil pre- sfert, spre o treime, dintre copiii diag- tional au, in general, un IQ mai mic, dar zinta tulburari de dezvoltare pervazive nosticati cu autism fac parte din sub- cu discrepante mici in raportul IQ Vor- (adica in mai multe domenii), diagnos- grupul asa-numit Inalt Functional, dar bire/IQ Performante. In Sindromul As- ticul de Tulburare Pervaziva de Dezvol- studii de data recenta sugereaza ca nu- perger, IQ-ul vorbire este mult mai tare - Nespecifica (PPD-NOS de la Per- marul acestora ar fi chiar mai mare. mare decit IQ-ul performanta. vasive Developmental Disorders - Not In cazul copiilor cu Sindrom Asper- 2. In plus, s-a observat ca legaturi Otherwise Specified) este cel mai ger (SA), simptomele sunt aceleasi cu ereditare exista mai degraba in cazul potrivit. Astfel, copiii care prezinta cele prezentate pentru tulburarile din copiilor cu Sindrom Asperger (in special caracteristici care ar putea duce la spectrul autist, cu exceptia faptulul ca la tatii lor) decit in cazul celor cu Au- persistenta autistica, dar nu prezinta un copil cu SA nu prezinta deficiente tism Inalt Functional. spectrul tulburarilor pentru Sindrom semnificative in cea de-a doua catego- 3. De asemenea, miscarile Asperger, pot fi diagnosticati cu PPD- rie, Comunicarea. Cu alte cuvinte, in- (motricitatea) neindemanatice sunt mai NOS. divizii cu SA prezinta aceleasi defi- Persistenta autistica des intilnite in Sindromul Asperger, pe ciente in domeniul interactiunii, re- cind in Autismul Inalt Functional apar Anumiti cercetatori au obiectat la uti- latiilor sociale, precum si in cel al com- mai degraba miscarile stereotipe, re- lizarea unor diagnostice precise pentru portamentelor repetitive, restrictive ca petitive. o tulburare care oricum reprezinta doar si indivizii cu autism, dar, spre deose- 4. Intarzierile si deficientele in dez- un punct pentru persistenta autistica. bire de acestia din urma, persoanele cu voltarea limbajului sint mai severe in Altii au ajuns la concluzia ca atat Sin- SA nu au acelesi deficiente legate de cazul Autismului Inalt Functional decit dromul Asperger, cat si celelalte tulbu- limbajul vorbit. Indiferent de varsta in Sindromul Asperger. Totusi, si la rari autistice sunt cel mai bine vazute lor, abilitatea de folosi limbajul vorbit copiii cu Sindrom Asperger pot fi intil- ca afectiuni ce se deosebesc prin per- va fi conform varstei cronologice, atat nite particularitati ale vorbirii si ale sistenta neadaptarii sociale, care poate la nivelul gramaticii, vocabularului, cat dezvoltarii limbajului. Cum majoritatea sa difere in functie de gradul de defi- si al pronuntiei. De altfel, este un fapt cazurilor de Sindrom Asperger sint di- cienta in ariile cunoasterii, limbajului si specific pentru copiii diagnosticati cu agnosticate in general peste virsta de 7 motricitatii. Totusi, cei mai multi spe- SA ca vorbirea lor se dezvolta normal, ani, informatiile privind dezoltarea mai cialisti considera ca diagnosticul de spun cuvinte simple inainte de implinirea timpurie a limbajului depind in mare Sindrom Asperger trebuie acceptat din varstei de 2 ani, fraze simple (de genul masura de relatarile parintilor, care nu motive medicale. In primul rand pentru mingea mea, merg afara) pana la 3 sint intotdeauna exacte. Criteriul ca multi parinti accepta mai usor un di- ani. Un al doilea criteriu pentru a stabili potrivit caruia diferentierea intre Sin- agnostic Sindrom Asperger decat au- un diagnostic de Sindrom Asperger, in drom Asperger si Autism Inalt Func- tism (care, in viziunea multora, este afara de dezvoltarea normala a limbaju- tional se face in baza deficientelor de asociat cu necomunicare extrema, lui, este inteligenta normala, definita in vorbire sau absenta limbajului ramine ticuri, comportament dezatruos etc.). general cu un scor IQ peste 70. controversat. Apoi, daca nu s-ar recunoaste diagnos- 5. Sindromul Asperger mai poate fi ticul de Sindrom Asperger, multi copii Sindromul Asperger vs. Autism Inalt diferentiat in baza atasamentului co- cu forme mai usoare de autism ar fi la- Functional pilului fata de parinti la virste mici. In sati fara diagnostic si, in consecinta, nu Totusi, intre Sindromul Asperger si Au- copilaria timpurie, copiii cu Sindrom ar beneficia de terapiile sau serviciile tismul Inalt Functional s-au observat o Asperger manifesta normalitate in ata- necesare recuperarii lor. multime de asemanari. Retardul mintal samentul fata de parinti si in incer- co-apare in autism in aproximativ 75% carile de a se apropia fata de altii (desi dintre cazuri, de aceea in metoda de Pagina 4 Info autism
    • Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/ Elevilor in Vederea Orientarii Scolare (aprobate prin Hotararea Guvernului Nr. 218 din 7 martie 2002) Textul de mai jos este reproduce- Goodenough; m) testul cu 20 de propozitii neter- rea partiala a Hotararii Guvernului d) evaluarea capacitatii de discrimi- minate (eu sunt) (TST). 4. Probe pentru evaluarea activita- Romaniei nr. 218 din 7 martie nare a identicului de simetric in tii psihice: 2002, publicata in Monitorul Ofi- structurile grafice: R.V.E.R.S.A.L.; A. perceptia: cial, Partea I nr. 204 din 26 mar- e) ce vede in imaginile Rorschach; tie 2002 f) domino. a) testul figurilor complexe, A. Rey; 2. Evaluarea motricitatii si psiho- b) testul de orientare spatiala, H. 1. Evaluarea nivelului intelectual: motricitatii: Head; A. Teste de inteligenta generala: a) proba Ozeretski-Guillmain; c) testul frenaj vointa, A. Rey. B. afectivitatea: a) matricele progresive Colorate- b) Gesell, scara de dezvoltare; Raven; c) scara Odette Brunet si Irene a) testul de frustratie Rosenzweig; b) matricele progresive Standard- Lezine; b) completarea de povestiri; Raven; d) proba de lateralitate Harris; c) asociere de cuvinte; c) Dearborn; e) testul pentru gnozia digitala, d) fabulele DUSS. C. limbajul: d) fraze absurde; Gertsmann; e) ce s-a schimbat 1; f) proba pentru sinkinezia membrelor a) scara de dezvoltare a limbajului, C. f) ce s-a schimbat 2; superioare; Paunescu; B. Teste de inteligenta globala: g) test de sinkinezie a membrelor su- b) proba de evaluare a capacitatii a) W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue; perioare, Stambak; cititului, M. Lobrot (Bovet); b) WISC; scara Wechsler-Bellvue; h) proba de motricitate digitala, A. c) Bender-Santucci; c) WAIS; scara Wechsler-Bellvue; Rey; d) probe de flexibilitate asociativa; d) Kaufman (inteligenta globala si sti- i) probe de asamblare (patrat, tri- e) A. Rey adaptata. D. imaginatia: luri cognitive); unghi); e) Binet-Simon (de reetalonat) j) proba Piaget-Head (orientare in a) proba de desen liber; f) N.E.M.I. (R. Zazzo si colaborato- spatiu); b) proba Wartegg; rii) – noua scara metrica a k) testul Head (mina, ochi, ureche); c) proba Collin (completarea lacu- inteligentei; l) Denver; nelor dintr-un desen); g) cuburile Kohs pentru adulti, de m) Portage. d) desenul familiei, Corman. E. memoria: 3. Examinatea psihologica a per- Goldstein; sonalitatii: h) cuburile Kohs pentru copii, de H. a) proba A. Rey pe baza de cuvinte; Santucci; a) chestionare de personalitate; b) proba A. Rey pe baza de figuri ge- i) testul caramizilor; b) CAT, testul de aperceptie pentru ometrice; j) testul Columbia. copii; c) testul figurilor complexe, A. Rey; C. Probe de inteligenta specifica: c) TAT, testul tematic de apercep- d) proba Pieron; a) probe de evaluare a functiei per- tie; e) WISC (proba de memorie). F. atentia: ceptiv-motorie: d) Lucher, testul culorilor; - Santucci (4-6 ani) e) Szondi, proba pulsiunilor; a) proba Toulouse-Pieron; - Bender-Santucci (7-11 ani) – etalo- f) Catell si R. Zazzo, proba de per- b) proba de dublu baraj, R. Zazzo; nat de T. Kulcsar; severare; c) proba Bourdon-Amfimov; b) probe de evaluare a capacitatii de g) testul casa-arbore-om; d) proba Praga; orientare si structurare h) testul arborelui; e) labirinte; spatiala: i) testul Rorschach; f) completarea lacunelor; Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci j) Freiburg; g) proba de discriminare perceptiva. si etalonat de V. Preda); k) STAI I; c) probe de inteligenta pentru desen: l) STAI II; Pagina 5 Info autism
    • Aplicatie: evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE Portage este un test de evaluare a zonelor pe care copilul nu le acopera cronologica a copilului, care repre- copiilor mici (cu varste de pana la 6 si unde acesta are nevoie de ajutor zinta varsta biologica, si, cel de al ani) care poate fi de ajutor in doua Aceasta evaluare ne va crea un doilea concept, varsta mentala a mari directii : mare avantaj in timp astfel incat, copilului sau varsta la care este co- a) testul Portage are avantajul ca daca ii vom face o evaluare la fie- pilul din punct de vedere al dezvol- prin intrebari ne poate crea o idee care 2-3 luni, vom avea o imagine tarii in momentul evaluarii. asupra aptitudinilor si stadiului la mult mai exacta despre evolutia co- In general, toti copiii au anumite care ar trebui sa se afle copilul la o pilului. De cele mai multe ori un cunostinte si o anumita dezvoltare anumita varsta si unde anume este parinte are tendinta sa spuna in cateva zone, proprii fiecarei var- copilul in mod real in momentul “copilul meu evolueaza” …problema ste. De aici pleaca conceptul de evaluarii; apare atunci cand parintele este in- “varsta mentala”, care reprezinta in b) o a doua directie este trebat : cat/cum a evoluat ? fapt un cumul al tutor cunostinte- evaluarea efectiva a copilului la o Exista doua concepte pe care orice lor / aptitudinilor / comportamente- anumita varsta, ceea ce ne poate da test de evaluare, inclusiv testul lor / limbajului pe care un copil le o imagine destul de exacta asupra Portage, le ia in considerare : varsta are la o anumita varsta. Cum se completeaza/interpreteaza spectiva. De asemenea, daca o face doar 60% din cerinte, dar poate executa si testul Portage ? din cand in cand, atunci cand vrea el si in 30% din palierul 4-5 ani – in acest caz marea majoritate a timpului nu o face, dvs o sa treceti ca are o varsta mentala In testul Portage (ca la marea majori- cel mai corect este sa dati un raspuns la aceasta sectiune de 4 ani ) ; tate a testelor de evaluare ) exista 5 negativ la intrebarea respectiva. Acest b) a 2-a varianta este cea in care co- sectiuni care cuprind intrebari in func- test nu urmareste ca dvs sa va impacati pilul nu executa decat 2-3 cerinte de la tie de stadiul normal de dezvoltare al cu gandul ca micutul are o problema, ast- palierul de varsta superior si atunci dvs unui copil . Acestea sunt: fel incat, desi cateodata este foarte trebuie sa considerati palierul de varsta SOCIALIZARE greu, va trebui sa fiti cat mai obiectivi unde el nu reuseste decat 50% ca fiind LIMBAJ in momentul in care il completati . Mer- palierul maxim pentru el in acest mo- AUTOSERVIRE gand mai departe cu evaluarea, se va ment si sa considerati evaluarea pe acea COGNITIV raspunde la fiecare intrebare incepand sectiune ca fiind diviziune la palierul re- MOTOR cu intrebarea nr. 1 de la fiecare secti- spectiv (de exemplu: ati remarcat ca Fiecare sectiune are un numar de intre- une. Atunci cand raspunsurile dvs sunt puteti raspunde pozitiv la 90% din intre- bari la care trebuie raspuns, intrebari pozitive la un palier de varsta in propor- bari pe fiecare palier de varsta la secti- impartite pe paliere de varsta de la 0 – tie de 90% din intrebari, treceti la ur- unea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani 1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5 matorul palier de varsta; in momentul in si ca aici nu poate executa decat 50- ani ; 5 - 6 ani . In grila de evaluare tre- care ajungeti la un palier de varsta la 60% din cerinte si nu poate executa buie raspuns incepand cu intrebarea nu- care raspunsurile dvs pozitive sunt sub decat cateva cerinte din palierul 4-5 marul 1 de la fiecare sectiune (chiar 50% -60% din intrebari va opriti . ani – in acest caz, dvs o sa treceti ca are daca copilul are 4 ani si intrebarea 1 se Aici exista doua variante: o varsta mentala la aceasta sectiune de refera la o varsta de 0 – 1 an). Raspunsul a) trecand la palierul de varsta ime- 3,5 ani ) . afirmativ se traduce prin incercuirea diat superior, remarcati ca totusi copilul La sfarsit veti avea o situatie care va numarului intrebarii pe grila de evaluare, executa cam 30-50 % din cerintele de arata cam asa (sa presupunem ca varsta iar raspunsul negativ se traduce prin la- acolo – in acest caz considerati ca var- cronologica a copilul dvs este de 5 ani si sarea neincercuita a intrebarii respec- sta mentala a copilului dvs la sectiunea 3 luni = 5,25 ani): tive. Toate intrebarile din test sunt in- respectiva este intreaga la palierul de Socializare – 3,5 ani trebari de genul : “face copilul dvs varsta unde nu executa decat 50% din Limbaj – 1,8 ani asta ?” …raspunsul nu poate fi decat da cerinte (de exemplu : ati remarcat ca Autoservire – 3 ani sau nu . In conditiile in care nu sunteti puteti raspunde pozitiv la 90% din intre- Cognitiv – 2,5 ani sigur ca executa in mod uzual o sarcina, bari pe fiecare palier de varsta la secti- Motor – 4,5 ani faceti o proba cu copilul si apoi incer- unea COGNITIV pana la palierul 3-4 ani Varsta mentala a copilului va fi media cuiti sau nu raspunsul la intrebarea re- si ca aici nu poate executa decat 50- aritmetica intre cele cinci sectiuni , re- Pagina 6 Info autism
    • Utilitatea principala a testului o spectiv 3,5 + 1,8 +3 + 2,5 + 4,5 = 15,3 evaluari, acesta ar putea obtine un punc- reprezinta faptul ca, avand evaluarea care trebuie impartita la 5 si veti avea o taj (IQ) mai scazut la a doua evaluare, pe sectiuni, se poate structura pro- varsta mentala de 3,06 ani . Scorul (sau mai ales daca evaluarile se fac la inter- gramul de lucru al copilului cu accent IQ) pe care il veti calcula va fi varsta vale mari si varsta copilului este mica. pe directiile in care scorul este mai mentala de impartit la varsta cro- Mergand mai departe in exemplul nos- nologica X 100 adica (3,06 ani / 5,25 mic. Evaluarile succesive vor arata evo- tru , a treia evaluare (Iul_03) prezinta ani)x100 = 0,58 X 100 = 58 pct. lutia per ansamblu si pe sectiuni, un e- deja imbunatatiri la capitolul limbaj si un xemplu putand vedea in graficul de mai salt destul de mare pe autoservire. Interpretare: jos. Evaluarea a a 4-a (Oct_03) confirma Dupa cum se poate observa in exemplul evolutia pozitiva pe limbaj, si, ca urmare prezentat, intre prima si a doua a imbunatatirii comunicarii, se observa si 130 + Exceptional evaluare, desi ca evolutie pe 4 din cele 5 cresteri pe socializare si cognitiv. IQ-ul 120-129 Foarte bun sectiuni exista cresteri (exceptie limba- la ultima evaluare se afla in partea supe- jul, unde copilul a ramas pe palierul de rioara a zonei de granita. 110-119 Mediu - Superior 1,8), IQ-ul prezinta o evolutie usor de- Exemplul prezentat este pur teoretic, 90-109 Mediu scendenta ( de la 58,29 la 58,18 puncte). avand ca scop familiarizarea cu metoda Aceasta provine din faptul ca intre cele de evaluare. 80-89 Mediu - lnferior doua evaluari (interval de 3 luni), in evo- Cu speranta ca toate acestea or sa va lutia pe cele 5 sectiuni, nu s-au regasit ajute va doresc succes. 70-79 Zona de granita variatii pozitive importante, cu exceptia Fisa de dezvoltare psihomotrica 55-69 Retard usor motricitatii. De retinut ca idee faptul PORTAGE o puteti descarca in format ca, desi copilul face progrese intre doua pdf de pe site-ul www.autism.ro 40-54 Retard moderat 30-39 Retard sever Varsta Mentala = (Socializare + Limbaj + Autoservire + Cognitiv + Motor) / 5 Sub 30 Retard profund I.Q. = (Varsta Mentala / Varsta Cronologica) x 100 Exemplu de evolutie obtinuta in urma evaluarilor folosind testul PORTAGE: Data Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Varsta mentala Varsta cronologica IQ Ian_03 3.5 1.8 3 2.5 4.5 3.06 5.25 58 Apr_03 3.6 1.8 3.1 2.7 4.8 3.2 5.5 58 Iul_03 3.6 2.1 4.2 2.8 5 3.54 5.75 61 Oct_03 3.9 2.8 4.6 3.7 5.6 4.12 6 68 Ian_04 4.6 3.7 4.9 5.2 6 4.88 6.25 78 Pagina 7 Info autism
    • Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva / intentionata pentru copiii cu autism nonverbali Ce este comunicarea ? calizare, sau chiar vorbire, pot fi mod semnificativ subrezita la acesti Comunicarea reprezinta o gama de considerate ca fiind comportament copii. Aceste doua arii, comunicarea comportamente care sunt folosite cu de comunicare intentionata. Aceasta si abilitatile sociale, sunt strans in- intentie in cadrul structurii interac- definitie accentueaza faptul ca o trepatrunse si interdependente. De tiunii sociale, pentru a transmite in- comunicare are loc intr-un context aceea dezvoltarea abilitatilor de formatii, observatii, stari interne, social. Vorbirea/verbalizarea devin comunicare nu poate fi delegata ca sau pentru a cauza schimbari in me- comunicare atunci cand exista o responsabilitate numai in sarcina diul din imediata apropiere. Sunt in- dorinta sau o intentie de a transmite logopedului. Acesta poate furniza di- cluse comportamentele verbale si un mesaj altcuiva. Deoarece relatiile rectii si strategii de urmat, dar nonverbale, atata timp cat se poate sociale sunt aria principala de dificul- comunicarea trebuie folosita con- deduce o intentie, o dovada a antici- tate la copiii cu autism, nu e surprin- tinuu de catre toti cei care vin in parii efectului. De aceea nu orice vo- zator ca o comunicare eficace este in contact cu copilul. 2) Prin gesturi: a arata, a indrepta de- Acest articol are doua scopuri. Sa Intentia de a comunica este indicatorul ofere: dorintei de a comunica a copilului. In getul catre, concentrarea privirii (ex. un 1) intrebari cheie de care trebuie tinut schimb, dorinta de a comunica este copil se uita sau arata catre un obiect seama pentru a determina abilitatile de legata de dezvoltarea relatiilor sociale, dorit si apoi isi schimba privirea concen- comunicare curente ale copilului; o arie de dificultate semnificativa pen- trand-o catre o alta persoana, in felul 2) informatii cu privire la dezvoltarea tru copiii cu autism. Deoarece acesti acesta cerand acel obiect -actul comu- unui program de interventie in comu- copiii adesea nu sunt constienti de altii, nicarii prin care cere). 3) Vocalizarea: folosirea sunetelor, in- nicare bazat pe nevoile de comunicare sau nu sunt interesati de acestia, ale copilului. dorinta sau intentia de a comunica sunt clusiv plansul, pentru a comunica (ex. un adesea absente. Ei nu inteleg ca pot copil spune “ah-ah-ah”, pentru a atrage 1. Intrebari cheie de care trebuie folosi comunicarea pentru a obtine ceva, atentia altei persoane asupra lui). 4) Limbajul semnelor: comunicare cu un tinut seama pentru a determina abili- sau sa determine pe cineva sa faca ceva tatile de comunicare curente ale co- pentru ei. Ei incearca sa-si satisfaca ne- sistem conventional de limbaj prin pilului. voile si dorintele prin ei insisi in orice semne. 5) Folosirea obiectelor: copilul da un mod posibil, si pot suferi cand nu re- Face copilul dovada unei comunicari usesc. Cand interactionezi cu un copil cu obiect unei alte persoane pentru a comu- intentionate? autism, este important sa fii capabil sa nica (ex. copilul da o ceasca parintelui Este important de stabilit daca el face distingi intre suparare si dorinta de a sau pentru a indica “bea”). 6) Folosirea fotografiilor: folosirea unor dovada unei comunicari intentionate. In- comunica, pentru a determina daca el tentia de a transmite un mesaj distinge face dovada unei comunicari intentio- fotografii pentru a comunica (ex. copilul comunicarea de discursul noncomunica- nate. arata catre, sau da fotografii cu obiecte tiv, de verbalizare si gesturi. Cand co- variate, actiuni sau evenimente pentru a- In ce fel comunica copilul? pilul anticipa un efect al comunicarii si comunica dorintele). 7) Pictoriala: folosirea desenelor care sale, indiferent de forma (ex. vorbire, Un copil cu autism, care a demonstrat gesturi, etc.), el demonstreaza intentia. comunicare intentionata, o poate face reprezinta obiecte, actiuni, sau eveni- Exemplu: un parinte raspunde unui copil folosind forme si moduri variate. Este mente (ex. un copil da un desen al unei care plange. In acest moment, copilul nu important sa tii seama de care dintre linii oscilante, parintelui, pentru a indica a facut dovada unei comunicari inten- urmatoarele forme de comunicare se ca vrea sa se dea in leagan). 8) Scrisa: folosirea cuvintelor printate tionate. Totusi daca el continua sa foloseste copilul: planga, se uita la parinte, si apoi se uita sau frazelor pentru a comunica (ex. co- la un obiect dorit, intentia de a comunica 1) Motrica: manipularea fizica directa a pilul scrie, “prea tare” pentru a indica ca a fost demonstrata. Prin plans, uitandu- unei persoane sau a unui obiect (ex. a lua nivelul zgomotului din mediu il deran- se la adult si uitandu-se la obiect, copilul mana unei persoane si a o impinge catre jeaza). anticipa ca va obtine obiectul dorit. obiectul dorit; a da o ceasca unui ingriji- tor pentru a indica “vreau lapte”). In plus, este important de stabilit daca Pagina 8 Info autism
    • 3) Atentia participativa: aceasta este forma de comunicarea folosita de copil angajezi intr-o interactiune sociala. De variaza, depinzand de context si situatie cea mai dificila functie a comunicarii de aceea e important de stabilit daca co- sau de tipul de comunicare dorit. De e- dezvoltat la copiii cu tulburare autista. pilul cu autism este capabil pe de o parte xemplu, copilul poate folosi un mod de Comunicarea este folosita pentru a di- sa inteleaga, si pe de alta parte sa par- comunicare motrica (a lua mana unei per- rectiona atentia altcuiva asupra unui ticipe la comunicare, avand ambele roluri soane si a o impinge catre obiectul dorit) obiect, eveniment, sau tema a unui act in interactiunile ce implica comunicare? pentru a cere un obiect. Totusi acelasi de comunicare. Actele de comunicare ce Exemplu: un copil nonverbal poate initia copil poate folosi o vocalizare (plansul) tin de atentia participativa includ: o interactiune de comunicare cu parin- pentru a respinge un obiect/o actiune, - comentariul (ex. Un copil se uita la tele prin vocalizare pentru a atrage a- sau pentru a protesta. parintele sau si arata spre cer la un tentia, si apoi sa arate pentru a cere un avion de deasupra capului. Copilul nu obiect dorit. Acelasi copil poate Cum isi foloseste copilul limbajul pen- cere avionul dar comenteaza asupra lui, raspunde prin aratarea unei imagini a tru a comunica? atragand atentia altcuiva asupra acestui mancarii dorite cand parintele il in- Cercetarile au aratat ca un copil cu au- obiect) treaba “ce vrei sa mananci?” tism isi foloseste limbajul pentru a - cererea de informatii de la altii (ex. comunica pentru o gama restransa sau Copilul intreaba pe altcineva “unde te Copiii cu autism au de cele mai multe ori limitata de scopuri sau functii. Sunt trei duci”) dificultati in a initia comunicarea cu functii principale sau scopuri ale limba- - furnizarea de informatii altora ( ex. altii, si au tendinta de a fi mai buni la a jului: regularizarea comportamentala, Copilul da informatii despre ceva care nu invata sa raspunda. Cand stabilesti daca interactiunea sociala si atentia partici- este evident sau stiut de cealalta per- el initiaza sau raspunde la orice interac- pativa. Este important de notat ca toate soana: “am fost la targ seara trecuta”) tiune de comunicare, este important sa cele trei functii ale comunicarii se dez- te asiguri de contextele/situatiile par- Copilul are un motiv ca sa comunice? volta pana la varsta aproximativa de 12 ticulare, maniera sau forma de comu- luni, la copiii cu o dezvoltare normala, si Este important de stabilit ce il mo- nicare si scopul sau functia comunicarii. sunt listate in ordine ierarhica de la cea tiveaza pe copil, inainte de a dezvolta un Exemplu: un copil isi gaseste mama in mai putin sociala la cea mai sociala: plan de interventie in limbaj. Ca si la alta camera, o ia mana si o duce pana in 1) Regularizarea comportamentala: copiii cu o dezvoltare tipica a limbajului, bucatarie, unde ii pune mana pe manerul aceasta este cea mai usoara si cea mai copiii cu autism, in general, nu se vor an- frigiderului. Mama deschide frigiderul si timpurie functie a comunicarii. Copilul gaja in interactiuni de comunicare decat incepe sa scoata produse, unul cate unul, foloseste comunicarea pentru a cere/ daca sunt motivati sa o faca. Astfel, pana cand copilul indica prin expresie protesta, sau pentru a-si satisface ne- daca copilului ii place sa se legene, sa faciala si corporala ce produs doreste. voile fizice imediate. Regularizarea com- sara, sa se joace cu coarda sau prefera In acest exemplu copilul initiaza comu- portamentala include: anumite mancaruri, atunci acestea sunt nicarea in bucatarie (contextul) pentru a - cererea de obiecte actiunile/obiectele care ar trebui sa cere mancarea dorita (scopul), folosind o - cererea de actiuni faca parte din planul de interventie. forma de comunicare motrice si prin - cererea de asistenta Este vital sa incorporezi activitati si gesturi. - protest/respingere de obiecte obiecte motivante cand ii ajuti pe copii Este capabil copilul sa foloseasca - protest/respingere de actiuni sa-si dezvolte intentia/dorinta de a strategii “de reparare” cand au loc comunica. A invata o suma de cuvinte 2) Interactiunea sociala: tipuri de com- pentru formarea unui vocabular de baza esecuri in comunicare? portari comunicative care sunt folosite poate insemna eventual, pentru copilul cu Datorita semnificativelor lor dificultati pentru a initia, raspunde la, mentine, sau autism, numai sa puna etichete, nu in- in a comunica cu succes, copiii cu autism termina interactiunile sociale. Aceste seamna ca si invata sa comunice. Folo- pot avea frecvente esecuri in comu- interactiuni sociale comunicative includ: sind initial actiuni si obiecte motivante, nicare si ca vorbitori (exprimarea comu- - cererea de rutine sociale copilul va invata cu adevarat scopurile si nicarii) si ca ascultatori (cand li se cere - cererea comfortului (ex. A cere sa fie functiile comunicarii. Odata ce copilul a sa raspunda). De aceea e important de tinut cand e suparat) invatat asta, vocabularul poate fi extins stabilit daca el si-a dezvoltat, sau e ca- - saluturi (ex. Buna/la revedere) printr-o varietate de strategii de inva- pabil sa foloseasca, orice fel de strate- - cererea de atentie (ex. Copilul cere tare. gii de reparare a comunicarii atat pentru atentie asupra sa strigandu-i pe altii) a primi cat si pentru a transmite mesaje. 1) Esecuri in comunicarea receptiva - se da in spectacol (ex. Copilul practica Raspunde si/sau initiaza copilul (ascultator): interactiunile de comunicare? “datul in spectacol” in timpul jocurilor, imbracatului, etc.). Comunicarea implica atat initierea cat si Deoarece copiii cu autism au dificultati raspunsul la informatie, in timp ce te semnificative in intelegerea limbajului, Pagina 9 Info autism
    • 2. Dezvoltarea unui program de inter- punct de vedere social, prin rutina unei pot avea loc multe esecuri in comunicare, ventie pentru copiii cu autism nonver- activitati. Un alt rezultat pozitiv al ca ascultatori. Aceste esecuri transpar bali: cand copilul nu intelege, sau raspunde folosirii activitatilor de rutina este fap- inadecvat la informatia verbala. O tul ca ele il invata pe copil ca poate im- strategie de reparare a comunicarii care Dupa ce am luat in considerare intreba- parti experientele cu altii prin intro- poate fi folosita in aceste situatii este rile anterioare, poate fi dezvoltat un ducerea comunicarii in cadrul acestor sa prezinti informatia care a fost gresit program de interventie care sa se adre- rutine. inteleasa, in mod vizual (copiii cu autism seze nevoilor de comunicare ale copilului, 3) Amanarea raspunsurilor pentru proceseaza in general informatia vizuala la acest nivel preverbal. Ar trebui sa includa urmatoarele elemente de comu- dorintele/nevoile anticipate: cu timpul s- mai usor decat informatia auditiva). In acest mod se poate determina daca el nu nicare esentiale: ar putea sa fie usor de anticipat si raspunde adecvat (esec in comunicare) raspuns la dorintele si nevoile copilului Dezvoltarea intentiei de a comunica: fie datorita faptului ca informatia e nonverbal, chiar daca copilul nu folo- data verbal, fie pentru ca nu intelege Urmarind instalarea unor abilitati seste comunicare intentionata. Totusi, informatia, cand aceasta e prezentata prelingvistice cum ar fi obtinerea si fiindca scopul programului de interven- verbal si vizual. Multi copiii cu autism mentinerea contactului vizual, un copil tie este dezvoltarea abilitatilor de pot fi usor etichetati ca fiind autist nonverbal poate fi invatat inten- comunicare cu sens (scop, intentie, si “neascultatori” atunci cand nu raspund la tia de a comunica, in mai multe feluri: dorinta), este important de tinut minte 1) Gandirea cauza/efect: gandirea informatia verbala. Intotdeauna trebuie sa astepti ca el sa comunice. Chiar daca tinut seama de abilitatea copilului de a cauza/efect ajuta la dezvoltarea inten- adultul poate ca stie ce vrea copilul, intelege si de a raspunde la informatia tiei de a comunica, deoarece il invata pe este foarte important sa amane inde- verbala (ca fiind opusa informatiei vi- copil ca daca face o actiune poate cauza plinirea dorintelor si nevoilor copilului, zuale) pentru a stabili cauza esecului in o alta sa se intample. Este foarte impor- astfel incat el sa se afle in situatia de a comunicare. tant pentru copil sa-si dezvolte o in- trebui sa interactioneze cu altii pentru telegere a gandirii cauza/efect, printr-o a-si putea indeplini dorintele si nevoile. 2) Strategii de reparare a esecurilor in varietate de experiente, cum ar fi sa se comunicarea expresiva (vorbire): A stabili un mod/forma eficienta si joace cu jucarii muzicale ce sunt acti- vate prin apasarea unui buton, sa se ca- adecvata de a comunica: Cand au loc esecuri in exprimarea comu- nicarii, este important de inteles daca tere pe un scaun pentru a lua o prajitura Dupa stabilirea formei prin care copilul copilul se foloseste de vreuna din de pe tejghea, sa fie recompensat pen- comunica (motrica, prin gesturi, etc.), strategiile de reparare urmatoare: tru anumite comportamente, etc. este important de apreciat daca poate fi a) Repeta aceeasi incercare de comu- folosita o forma mai eficienta pentru a 2) Activitati comune de rutina (copil nicare: este persistent. De exemplu co- exprima aceleasi functii ale limbajului. plus adult): activitati de rutina foarte pilul arata in mod repetat catre un raft De exemplu: daca copilul sare/topaie la care nu poate ajunge, pe masura ce predictibile care includ miscari de ru- entuziasmat in apropierea obiectului adultul ia fiecare obiect de pe raft si il tina, cum ar fi suflatul de baloane de dorit, trebuie luat in calcul un mod mai arata copilului pentru a vedea care e cel sapun, umflatul unui balon si eliberarea eficient de “a cere” acele obiecte dorit. lui, jocul de gadilat “uite vine paian- dorite. Aceasta parte a procesului de b) Arata persoanei ce incearca el sa-i jenul”, rutina de a face o mancare, cum interventie este impartita in doua: a) comunice: un copil poate sa duca un adult ar fi lapte cu cacao, rutina unui joc cu determinarea sistemului de reprezen- la frigider, de exemplu, sa deschida usa jucarii simple, pot stabili comporta- tare vizuala care este cel mai bine in- si sa se intinda catre un raft pe care se mente anticipative la copil. Abilitatea teles de copil (obiecte, fotografii, de- afla laptele, demonstrand ca doreste copilului de a anticipa rezultatele aces- sene exacte, desenul stilizat, cuvintele lapte. tor activitati de rutina foarte predicti- scrise); si b) folosirea acestei informatii c) Foloseste un mod alternativ de a bile asigura intelegerea cauza/efect. pentru a stabili un sistem de comunicare comunica acelasi mesaj: in exemplul an- Imbinarea activitatilor de rutina este o alternativ cat mai adecvat, pentru copil. terior, daca el arata catre un raft de strategie de invatare foarte eficienta In continuare sunt prezentate sisteme mai multe ori, dar adultul tot nu intelege pentru copiii autisti, deoarece asigura de reprezentare vizuala, in ordine ie- (un esec in comunicare), atunci copilul invatarea printr-o caracteristica foarte rarhica, de la cel mai concret la cel mai poate alege o imagine din caietul sau de puternica a autismului, preferinta pen- abstract. comunicare pentru a-si clarifica cererea, tru rutina. Realizarea unor activitati 1) Sisteme de reprezentare vizuala: astfel reparand esecul din comunicare. comune de rutina permite copilului si adultului sa se angajeze in interactiuni a) obiecte reale: copilul foloseste de comunicare cu sens, naturale din obiecte reale variate pentru a comunica Pagina 10 Info autism
    • (ex. aduce parintelui pantofi pentru a (fotografii, desene, schite, cuvinte im- 2) Pentru a dezvolta functia de interac- arata ca vrea afara). primate) pentru a comunica. tiune sociala, interventia ar trebui sa b) obiecte reale in miniatura: copilul d) Sistem de comunicare prin schimb includa: intelege ca un obiect in miniatura de imagini (Picture Exchange Communi- - ocazii de a cere jocuri sociale sau ru- reprezinta obiectul real (ex. o ceasca in cation System –PECS): permite copilului tine, sau continuarea jocurilor sau ruti- miniatura reprezinta o ceasca adeva- sa initieze spontan o interactiune de nelor rata). comunicare prin schimbul de reprezen- - ocazii de a practica comportari de sa- c) imaginile unor obiecte reale, decu- tari vizuale cu o alta persoana. Astfel, lut, verbale sau nonverbale pate pe contur: conturul simbolului, pe prin schimbul fizic de imagini (copilul - ocazii sau nevoia de a atrage atentia care copilul poate sa-l si vada, sa-l si chiar inmanand de ex poza persoanei cu asupra sa, fie verbal, fie nonverbal, che- simta, se pare ca il ajuta pe copil sa in- care comunica), copilul isi dezvolta o in- mandu-i pe altii sau cerand confort teleaga mai repede sistemul de telegere concreta a faptului ca comu- (alinare) reprezentare bidimensional. nicarea reprezinta un schimb de infor- - ocazii de a se da in spectacol in timpul d) fotografiile: copilul intelege ca foto- matii, la propriu, intre doua sau mai jocurilor (ex. de-a v-ati ascunselea, in grafia unei actiuni sau a unui obiect este multe persoane. Programul PECS are mai timpul imbracatului, etc.). reprezentarea obiectului, actiunii sau multe faze sau nivele, plecand de la lu- evenimentului real. cruri concrete pana la notiuni abstracte3) Atentia participativa. Programul de e) desene: copilul intelege ca un desen interventie ar trebui sa includa: Extinderea gamei de functii sau al unei actiuni sau obiect este reprezen- - ocazii (sau nevoia) de a da sau trans- scopuri ale comunicarii: tarea obiectului, actiunii sau evenimen- fera obiecte, sau de a urmarii atentia tului real. Este important sa-l inveti pe copil sa concentrata a altcuiva f) desen stilizat: copilul intelege ca uncomunice pentru o varietate de scopuri. - ocazii (sau nevoia) de a folosi gesturi desen simplu de linii, al unei actiuni sau Dupa ce s-a stabilit cum isi foloseste sau vocalizari pentru a atrage atentia obiect este reprezentarea obiectului, copilul limbajul pentru a comunica, pot fi asupra obiectelor sau evenimentelor (ex. actiunii sau evenimentului real. dezvoltate activitati de interventie pen- a se uita la carti, a merge la gradina zo- g) cuvant scris: copilul intelege ca un tru a extinde scopurile comunicarii co- ologica, a se uita pe fereastra, etc.) cuvant scris este reprezentarea obiec- pilului. Imbinarea activitatilor de rutina, - ocazii de a comenta asupra evenimen- tului, actiunii, sau evenimentului real. ca si activitatile de joc, furnizeaza telor, introducand noutatea si schim- Cuvantul scris ar trebui sa insotesca oportunitati de invatare naturala a lim- barea (ex. a scoate jucarii noi dintr-o toate sistemele de reprezentare vizuala, bajului pentru a dezvolta modul in care sacosa de carpa, a efectua actiuni in- pentru ca multi copii cu autism, chiar si un copil isi foloseste limbajul pentru a teresante cu obiectele) cei nonverbali, dovedesc abilitati lite- comunica. Aceste activitati ar trebui - ocazii sau nevoia de a cere informatii rare. dezvoltate pe baza motivatiilor, ne- sau lamuriri (pentru copiii cu un nivel i- voilor, si capacitatilor de invatare indi- nalt al abilitatilor). 2) Sisteme de comunicare alternativa: viduale ale copilului. Urmatoarea lista descrie oportunitatile de comunicare ce Motivatia de a comunica: a) Prin gesturi: acesta este un sistem de comunicare alternativ important de ar trebui folosite la copilul cu autism Copiii cu autism nu sunt intotdeauna mo- stabilit la copiii autisti nonverbali. Nu pentru a fi dezvoltate si extinse in rela- tivati de elementele care ii motiveaza pe necesita nici un fel de sistem de tie cu cele trei functii primare ale lim- copiii dezvoltati normal, cum ar fi satis- reprezentare vizuala. Un sistem prin bajului: reglarea comportamentului, in- factia intriseca sau lauda sociala. De gesturi poate include aratatul si/sau teractiunea sociala si atentia participa- aceea trebuie sa evaluam pe o baza privitul la obiectele dorite: copilul isi tiva: obisnuita ce e motivant pentru copil prin scutura capul “nu”; impinge ceva mai de- 1) Pentru a dezvolta reglarea comporta- “evaluari intarite”. Parintii pot furniza parte pentru a protesta sau respinge; si mentelor de comunicare, programul de foarte multe din aceste informatii im- face cu mana pentru a saluta. interventie include: portante. Activitatile, obiectele moti- b) Schimbul de obiecte: un sistem de - ocazii de a cere mancare sau obiecte vante, etc., pot servi ca punct de plecare schimb de obiecte se bazeaza pe capaci- - ocazii de a alege dintre mai multe al- in a-l invata pe copil functiile comu- tatea copilului de a da un obiect in ternative nicarii. schimbul unei solicitari – una din func- - ocazii de a protesta la actiuni sau de a Exemplu: este stiut ca un copil este tiile comunicarii. De exemplu daca copilul respinge obiecte foarte motivat de saritul pe o minge mai vrea lapte intinde cana catre adult - ocazii de a cere incetarea unei activi- terapeutica. Aceasta minge este atunci pentru a indica aceasta solicitare. tati folosita pentru a stabili o activitate de c) Indicarea unei imagini: copilul folo- - ocazii sau nevoia de a cere asistenta rutina familiara, al carei scop este de a-l seste un sistem de reprezentare vizuala invata pe copil comunicarea intentionata, Pagina 11 Info autism
    • folosind orice forma de comunicare- rupe rutina, inchizand capacul sticlei demonstreze mai intai comunicare inten- gesturi, manipulare fizica, imagini/ foarte bine si punand sticla in fata co- tionata, inainte de a-l invata strategii de desenul de linii, etc. pilului. Astfel este creata o stimulare a reparare. Strategiile de reparare a ese- copilului pentru a initia interactiunea de curilor din exprimarea comunicarii, in- Dezvoltarea abilitatii de a raspunde la a comunica ca vrea “mai multe baloane”. clud: si de a initia comunicarea: a) Persistenta: a-l invata pe copil sa 1) A raspunde la informatii: modul cum Sistemul de comunicare prin schimbul de repete incercarea sa de a comunica, proceseaza copilul informatia trebuie imagini (PECS), care a fost dezvoltat ca daca initial, partenerul de comunicare nu luat in considerare inainte de a a-l invata sa-l invete pe copil sa initieze interacti- intelege. Aceasta abilitate trebuie in- sa raspunda la comunicare. Daca abili- uni de comunicare spontana cu altii, este vatata prin folosirea unor activitati tatea copilului de a procesa informatia o alta metoda de a-l invata pe copil foarte motivante, care vor mentine in- auditiva este saraca, el va avea dificul- aceasta abilitate de a comunica. teresul copilului de a continua interacti- tati semnificative in a invata sa unea de a comunica, chiar daca a aparut Dezvoltarea de strategii pentru a raspunda la comunicarea verbala. In un esec (de ex. daca copilul nu este repara esecurile din comunicare: schimb, daca abilitatea copilului de a foarte motivat sa comunice ca vrea la procesa informatia vizuala este puter- La copiii autisti nonverbali pot apare baie, nu va fi motivat sa persiste in nica, ar trebui folosit acest mod de esecuri in comunicare si la primirea, si la repetarea acestui mesaj, odata ce a avut procesare pentru a-l invata sa raspunda exprimarea mesajelor. loc un esec in comunicare). Dupa ce co- adecvat la interactiunile de comunicare. 1) Esecuri in primirea comunicarii: urma- pilul comunica un mesaj neclar, parte- Copilul ar trebui invatat sa raspunda in toarele strategii pot fi folosite pentru a nerul de comunicare poate raspunde cu “ situatiile care apar in mod natural, preveni esecurile, sau sa-l ajute pe copil nu inteleg”, sau “ spune-mi inca o data” printr-un canal de procesare pe care il la repararea esecurilor din comunicare insotit de un gest ce exprima aproxima- intelege cu usurinta. atunci cand primeste informatie: tiv acelasi lucru (ridicatul din umeri). Exemplu: in timpul de joaca, un partener a) Asigura atentia copilului inainte de a Copilul trebuie incurajat sa repete me- de comunicare prezinta copilului in mod comunica, strigandu-l pe nume, sau prin sajul, oferindu-i-se un minim ajutor daca vizual, o carte de joc care are doua contact fizic (de ex. atingandu-i umarul) e nevoie. imagini. Apoi partenerul intreaba verbal b) Monitorizeaza semnele ca a inteles b) “Arata-mi”: dupa ce copilul invata sa “pe care o vrei?”. Copilul raspunde (copilul efectueaza actiuni adecvate sau fie persistent, ar trebui sa invete sa adecvat la intrebare aratand sau selec- incearca sa raspunda in mod expresiv) raspunda la “arata-mi” si apoi sa se dea tand alegerea sa vizuala. c) Foloseste propozitii scurte si simple un model de limbaj adecvat daca asta d) Redu cantitatea de informatie audi- are succes. 2) A initia comunicarea: ar trebui create tiva oferita Exemplu: un copil abordeaza un adult, situatii de comunicare, folosind lucruri e) Da copilului timp sa raspunda inainte topaie, vocalizeaza tare si se uita la o care sunt motivante pentru copil, pentru de a repeta, din cauza existentei unei regiune specifica a clasei. Adultul ver- a stabili o activitate de rutina familiara. posibile intarzieri in procesarea infor- balizeaza “Arata-mi”, arata catre aria Odata ce copilul anticipa o schema de matiei auditive clasei indicata de copil, si apoi il duce pe raspuns predictibil, in activitatea de ru- f) Foloseste o varietate de strategii de copil catre acea arie pentru a-l incuraja tina familiara, rutina este sparta pentru suport vizual pentru a te asigura ca el sa “arate”. a creea o stimulare a copilului ca sa ini- intelege mesajul dat. tieze o interactiune prin comunicare, cu 2) Esecuri in exprimarea comunicarii: Susan Stokes, consultant autism scopul de a reinstala rutina. copilul cu autism poate fi invatat Exemplu: a fost stabilita o activitate de “strategii de reparare”, care il vor ajuta http://www.cesa7.k12.wi.us/sped/autism/nonverbal/ non11.htm rutina familiara, suflatul baloanelor de in a repara cu succes esecurile din ex- sapun. Partenerul de comunicare intre- primarea comunicarii. Copilul trebuie sa Concluzie: bal. Trebuie luate in considerare si dezvoltarea abilitatilor verbale. Daca ai o buna intelegere a nivelului sisteme de comunicare alternative Aceste abilitati (a invata sa vor- curent de competenta in comu- pentru acesti copii. La acest nivel, beasca) se pot dezvolta in combi- nicare al copilului, acesta este pri- preverbal, de competenta a comu- natie cu folosirea sistemelor de mul pas in dezvoltarea unui program nicarii, este critic pentru copil sa comunicare alternative. adecvat de interventie in comu- aiba un mod efectiv de a comunica, nicare pentru copilul autist nonver- decat sa te concentrezi doar pe Pagina 12 Info autism
    • Carte de vizita: Federatia Organizatiilor pentru Persoanele cu Dizabilitati Intelectuale din Romania: INCLUZIUNE ROMANIA Scop: nitare Cresterea calitatii vietii persoanelor * Reprezentarea intereselor asociatiilor Contact: cu handicap mental si familiilor lor. membre la tratativele cu institutii guver- Activitati: namentale din tara si strainatate: UNI- Incluziune România, Str. Luterana, nr. 1, * Lobby pentru implementarea Strate- CEF, ONU, UE etc. ap. 51, et. 6,Sector 1 Bucuresti. giei Nationale privind Protectia Speciala * Sprijinirea asociatiilor membre în ve- si Integrarea Sociala a Persoanelor cu derea protejarii drepturilor civile, so- Tel / fax: 021/3132301 Dizabilitati. ciale si a demnitatii persoanelor cu diza- E-mail: dizabiltati@dnt.ro * Advocacy la nivel national pentru per- bilitati în fata institutiilor guvernamen- soanele cu dizabilitati intelectuale tale si neguvernamentale * Promovarea serviciilor pe baze comu- www.pentruvoi.ro/romania_inclusiva.htm Membri: Asociatia „Special Olympics Oltenia” Asociatia „Sfântul Calinic” Centrul de Abilitare Speranta Reprezentant: Lengyel Ionescu Mariana Reprezentant: Paula Stefanescu Reprezentant: Letitia Baba Str. Br. lui Novac, bl. 35IV A1, sc. II, ap. Str. Câmpia Libertatii, nr. 6, bl. PM 52, Str. Fagului, nr. 17, Timisoara 9, Craiova parter, sc. A, sector 3, Bucuresti Tel: 0256/195005. Fax: 0256/195005 Tel: 0251/154561 Tel: 021/2400897. Fax: 021/2400897 E-mail: fas@mail.dnttm.ro Asociatia Handicapatilor Neuropsihici Asociatia Nationala pentru Copii si Reprezentant: Constantin Tranca Fundatia „Pentru Voi” Adulti cu Autism din România Str. lui Novac, bd. Dacia, bl. 26, sc. 1, et. Reprezentant: Laila Onu Reprezentant: Georgeta Crisu 2, ap. 11, Craiova Str. Ioan Slavici, nr. 47, Timisoara Str. Banu Manta, nr. 9, sector 1, Bucur- Tel: 0256/228062. Fax: 0256/228473 Asociatia Handicapatilor Psihic esti E-mail: pentruvoi@pentruvoi.ro Reprezentant: Ana Lupea Tel: 021/6190400, 021/2234347, int. Web: www.pentruvoi.ro Str. Smighilski, nr. 10, Sibiu 253 Tel: 0269/238647. Fax: 0269/214955 Societatea Româna Speranta ARPEHAM Reprezentant: Lia Cojan Asociatia „Îngerii Sperantei” Reprezentant: Ana Draghici Str. Fagului, nr. 17, Timisoara Reprezentant: Ioan Valcan Str. Rafiei Tel: 0256/190245. Fax: 0256/201152 Str. Ion Vidu, nr. 17, Lugoj Tel: 021/2124892 E-mail: societatearomanasper- Tel: 0256/351152. Fax: 0256/355456 anta@yahoo.com Asociatia pentru Protejarea si Ajuto- E-mail: ingerii_sperantei@hotmail.com Web: www.intermeding.com/speranta rarea Handicapatilor Neuro-Psihici Fundatia „MAYA” Reprezentant: Ilies Ana Mariana Asociatia Lacrima Reprezentant: Voichita Chis Str. Milton Lehrer, nr. 18, Cluj-Napoca Reprezentant: Arnold Szorenyi Str. Gh. Doja, nr. 40, bl. D40, parter Tel: 0264/120863, 0264/414022 Str. Intrarea Ciresului, nr. 1, sc. C, ap. Zalau E-mail: handineuro@mail.dntcj.ro 31, et. II, Bistrita Tel: 0260/661837. Fax: 0260/661838 Tel: 0263/218615. Fax: 0263/226850 Asociatia „Esperando” Asociatia „Prietenii la nevoie” Reprezentant: Andrada Craciun, Daniel Fundatia Caritatea Reprezentant: Pop Mircea Filipas Reprezentant: Luiza Rosentzveig Cartier Bradet, str. Avram Iancu, nr. 3, Str. G. Cosbuc, 6/6, Baia Mare Aleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap. bl. M12, ap. 18, Zalau Tel: 0262/206084. Fax: 0262/206085 31, Constanta Tel: 0260/661837. Fax: 0260/661838 E-mail: asesperando@yahoo.com Tel: 0241/614356. Fax: 0241/618694 Asociatia „Down Sindrom” Fundatia Copiii Marii Asociatia „Cascada” Reprezentant: Malnassy Francisc Reprezentant: Luiza Rosentzveig Str. Cetatii, nr. 13/A, Cehu Silvaniei, jud. Reprezentant: Petrica Grobnic Aleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap. Salaj Micro 18, bl. G2, ap. 12, Galati 31, Constanta Tel: 0260/650389 Tel: 0236/444226 Tel: 0241/614356. Fax: 0241/618694 Pagina 13 Info autism
    • Noutati, studii (continuare din pag 1) In alta scena, in care Taylor flirteaza transmit in principal starile mentale Interventia timpurie in programe cu G. Segal, in timp ce R. Burton este (intentii, emotii) prin intermediul aplicate acasa—studiu undeva pe fundal, atentia persoanelor ochilor, aceste stari putand fi in con- non-autiste descrie un triunghi ur- tradictie cu exprimarea verbala (de Studiul examineaza implementarea unui marind expresiile celor trei personaje, exemplu ironie, sarcasam, glume). program, alcatuit dintr-un mix de me- pe cand autistul nici nu l-a privit pe R. Focalizarea puternica a atentiei asupra tode (printre care Loovas, TEACHH, Burton, si nici ochii personajelor din gurii – si prin extensie, asupra cuvinte- PECS), de interventie timpurie pentru prim-plan. lor, poate fi o modalitate de a com- un grup de sapte copii cu autism inalt pensa lipsa elementelor sociale pe care functional. Copiii care au participat la Un studiu ulterior a inclus 15 barbati ei nu le pot intelege pentru ca nu pot studiu au fost apropiati ca varsta cro- cu autism, cu IQ normal si un grup de “citi” privirea vorbitorului. nologica si mentala. Efectele aplicarii control. S-au masurat duratele de timp Studiul mai arata ca, cu cat focalizarea programului, dupa un an de la incepere, in care atentia a fost focalizata pe atentiei se realizeaza mai mult catre au fost incurajatoare, intrucat copiii au patru regiuni: gura, ochi, corp si obiecte, cu atat indivizii autisti stau facut progrese considerabile in toate obiecte. mai slab la capitolul socializare. “Ei nu- ariile de dezvoltare, in special pe cog- Rezultatele sugereaza ca indivizii cu si concentreaza atentia de loc asupra nitiv si limbaj. Conform autoarei autism nu numai ca se uita mult mai personajelor, si ca urmare pierd ele- studiului, Lia Kaderoglou, de la Univer- putin la ochi, dar se pare ca nici nu per- mente sociale transmise atat verbal sitatea din Atena, interventia timpurie cep multa informatie atunci cand o fac. cat si non verbal. prin programe aplicate acasa, care in- “Dintre indivizii autisti supusi studiului, Acest studiu are si un potential aplica- clud parintii in procesul educational, cei care au focalizat mai mult atentia tiv in detectia timpurie a autismului. pare sa fie eficace in cazul copiilor cu asupra gurii sunt si cel mai bine inte- Deoarece abilitatile sociale, cum ar fi autism inalt functional. Cititi studiul in grati social, ceea ce a constituit o sur- privitul preferential catre ochi mai de- intregime pe internet, la adresa: www.isec2000.org.uk/abstracts/ priza pentru ca ne asteptam ca per- graba decat catre gura se formeaza in papers_k/kaderglou_1.htm soanele care focalizeaza atentia mai primele luni de viata, aceasta tehnica mult asupra ochilor sa stea mai bine din ar putea fi folosita pentru a detecta Studii in derulare punct de vedere al socializarii” declara din timp aceasta caracteristica chiar la Daca sunteti interesati in a vedea ce Ami Klin, unul dintre autorii studiului. copiii foarte mici. Detectia timpurie si studii sunt in derulare in momentul de Conform Dr Klin, corelarea pozitiva in- interventia la varste fragede sunt fata, sponsorizate de Institutul Na- tre focalizarea atentiei asupra gurii si esentiale in eforturile de recuperare a tional pentru Sanatatea Copilului si socializare ar putea sugera ca indivizii copiilor cu autism. Dezvoltare Umana USA (National In- cu autism, care au IQ in zona normala, http://www.yale.edu/opa/v31.n8/story15. stitute of Child Health&Human Deve- isi concentreaza atentia numai asupra lopment—NICHD) in domeniul autism, html - Yale Bulletin&Calendar; cuvintelor (gurii), pierzand astfel multe The New York Times, “Experiment of- vizitati: indicii non-verbale transmise prin in- www.nichd.nih.gov/autism/projects.cfm fers look through eyes of autism”, termediul ochilor si a expresiei fetei. June 11, 2002. In general, cele mai multe persoane Povestiri Cum a invatat Mara sa zboare aminteste sau cand vede vreo imagine sa merg bine…” Daca iti plac tucanii, esti prietenul ei pe cu tucani. Incepe sa topaie pe varfuri si Acesta a fost pri- sa dea repede-repede din manute, nu mul vis pe care mi viata. Nu stiu de ce dintre toate conteaza daca suntem in mijlocul orasu- l-a povestit. pasarile a ales tucanul, cu ciocul lui caraghios si disproportionat. “Ce dragut lui sau in cada de baie. Mara are 4 ani. Azi dimineata s-a trezit foarte fericita. Cand e copil, merge e!”, “Uite cat e de dragut!”, “Mama, eu Zambea asa de frumos… “Mami, eu sunt numai pe varfuri. vreau sa fiu tucan! Vreau sa zbor!” De fiecare data se entuziasmeaza cand isi tucan. Am zburat. Pentru ca n-am putut Nu urca si nu coboara singura scarile. Publicatie editata la initiativa si prin eforturile moderatorilor forumului gazduit de www.autism.ro. Informatiile cuprinse in acest nu- mar sunt preluate de pe acest website, daca nu se precizeaza altfel. Pentru mai multe informatii: www.autism.ro/forum Pagina 14 Info autism