Statistica
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Like this? Share it with your network

Share
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
9,410
On Slideshare
9,409
From Embeds
1
Number of Embeds
1

Actions

Shares
Downloads
171
Comments
0
Likes
1

Embeds 1

http://www.lmodules.com 1

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. Statistica True/False Indicate whether the sentence or statement is true or false. A 1. Obiectul de studiu al statisticii il reprezinta fenomenele de masa. A 2. Legile statistice se manifesta sub forma de tendinta si sunt valabile pentru un ansamblu de unitati individuale. F 3. Cercetarea statistica nu tine seama de principiile teoriei probabilitatilor si de cerintele legii numerelor mari. F 4. Fenomenele de masa sunt fenomene simple, previzibile, rezultate din actiunea unui singur factor de influenta. A 5. Statistica descriptiva vizeaza descrierea starii si variabilitatii colectivitatii statistice, dupa una sau mai multe caracteristici. F 6. Statistica descriptiva vizeaza estimarea caracteristicilor unei colectivitati pornind de la cunoastere unui esantion si presupune masurarea incertitudinii rezultatelor. A 7. Conceptul de fenomen de masa, presupune luarea in considerare a urmatoarelor raporturi: - necesitate si intimplare; - legea statistica si legea dinamica; - model statistic si model determinist. A 8. Colectivitatile statistice au un caracter obiectiv si finit iar delimitarea lor presupune definirea elementelor din punct de vedere al continutului, spatiului, timpului si formei de organizare. A 9. Colectivitatile statice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. A 10. Colectivitatile dinamice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. F 11. Colectivitatile statice exprima un flux, o devenire in timp, caracterizarea lor presupunind inregistrarea elementelor componente pe un interval de timp. F 12. Colectivitatile dinamice exprima o stare si au o anumita intindere in spatiu, formind un stoc la un moment dat. A 13. Caracteristica statistica desemneaza trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata. A 14. Caracteristica statistica se mai numeste si variabila statistica. A 15. Cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatiilor de culegere, observare, sistematizare, prelucrare, stocare, analiza si interpretare a informatiilor. A 16. Centralizarea datelor statistice necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. F 17. Centralizarea datelor statistice nu necesita ca datele utilizate sa fie compatibile si aditive. A 18. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe omogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. F 19. Gruparea datelor statistice este o centralizare pe grupe neomogene a unitatilor unei colectivitati dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. A 20. Caracteristica de grupare este acea insusire care sta la baza impartirii colectivitatii in grupe omogene. F 21. Caracteristica de grupare nu trebuie sa fie esentiala si nici cu caracter stabil pentru unitatile colectivitatii cercetate.
  • 2. F 22. Analiza tendintei centrale in seriile de repartitie presupune luare in considerare strict- numai a valorilor individuale. A 23. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica. F 24. Media aritmetica ponderata devine reprezentativa atunci cind termenii seriei sunt foarte imprastiati. A 25. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie. A 26. Media armonica se calculeaza din valorile inverse ale termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. F 27. Media armonica se calculeazape baza relatiei de produs a termenilor seriei. A 28. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media aritmetica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. F 29. Media patratica se calculeaza prin extragerea radacinii patratice din media geometrica a patratelor termenilor seriei, ca medie simpla sau ponderata. A 30. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport? F 31. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? A 32. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj A 33. Într-o serie de distribu ie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distribu iei statistice. A 34. Frecven ele relative sunt mărimi relative de structură ca şi greutatea specifică. A 35. Într-o distribu ie de reparti ie unidimensională cu intervale egale şi varia ie continuă, centrul de interval este o medie aritmetică simplă între limitele intervalului. A 36. Într-o distribu ie cu intervale egale şi varia ie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferen a dintre limitele aceluiaşi interval de grupare. A 37. Frecven ele cumulate se formează din frecven ele absolute ale distribu iei studiate. A 38. Într-o colectivitate statistică cu structură neomogenă şi o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale neegale. A 39. Pentru a analiza forma de varia ie a două caracteristici statice şi legăturile dintre ele folosim un tabel combinat. F 40. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distribu ie statistică multidimensională. A 41. Distribu ia statistică bidimensională se reprezintă grafic cu ,,diagrama norului de puncte". A 42. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ. A 43. Compararea datelor statistice prin diferen ă o numim mărime absolută. F 44. Raportarea păr ilor fa ă de întreg constituie o mărime relativă de intensitate. F 45. Raportul dintre doi indicatori observa i de natură diferită, între care există o rela ie de interdependen ă formează o mărime relativă de coordonare. F 46. Raportul dintre o mărime planificată şi mărimea indicatorului în baza de compara ie este o mărime relativă de structură.
  • 3. A 47. Raportul dintre o mărime realizată şi cea existentă în baza de compara ie reprezintă o mărime relativă a dinamicii. A 48. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, ob inem un coeficient mediu al îndeplinirii planului. A 49. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca tendin ă centrală atunci vorbim de mărimi medii. F 50. Dacă tendin a centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversa i pentru aceeaşi serie atunci avem o medie patratica. F 51. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscila iile sezoniere, accidentale, ciclice. F 52. Oscila iile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului. F 53. Oscila iile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend. F 54. Varia iile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evolu ia fenomenului. F 55. În cadrul unei SCR de lungime mică, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt. F 56. Trendul sintetizează varia ii sezoniere în orizontul SCR. F 57. Erorile de reprezentativitate sunt specifice recensamantului ? A 58. Rezultatele ob inute în sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generală. A 59. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra întregii colectivită i au caracter probabilistic. A 60. Reprezentativitatea eşantionului este o condi ie esen ială în sondajul statistic. F 61. Mãrimea erorii de reprezentativitate se poate mãsura numai relativ. F 62. Dacă unită ile extrase nu sunt restituite colectivită ii generale, sondajul este repetat. F 63. Atunci când unitatea prelevată este restituită colectivită ii studiate, are şanse de a reintra în eşantion, iar sondajul este nerepetat. F 64. Varianta elementarã de sondaj este sondajul tipic. A 65. Sondajul aleator simplu este o variantă elementară de sondaj. A 66. Sondajul stratificat este o solu ie particulară a sondajului aleator simplu. F 67. Sondajul aleator simplu urmăreşte varianta mai multor caracteristici de grupare. A 68. Proprietatea unei variabile de a lua numai două valori reprezintă o caracteristică alternativă. A 69. Ponderea unită ilor ce posedă caracteristica în volumul eşantio-nului reprezintă frecven a relativă sau media caracteristicii alternative. A 70. Dacă vrem să ob inem o selec ie tipică propor ională a eşantioanelor vom ine seama de ponderea unită ilor pe grupe în colectivitatea totală. A 71. Dacă la formarea subeşantioanelor se are în vedere gradul de omogenitate al grupelor măsurat din abaterea standard, atunci ob inem o selec ie tipică optimă. A 72. Prin repartizarea în mod egal a eşantionului pe subeşantioane ob inem o selec ie tipică simplă. A 73. Dacă eşantionul s-a format dintr-o colectivitate formată din unită i complexe, avem un sondaj de serii.
  • 4. A 74. Ipoteza nulă este acea ipoteză pe care cercetătorul doreşte să o discrediteze. A 75. Criteriul de semnifica ie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice. A 76. Eroarea de tip I se produce atunci când respingem ipoteza nulă, deşi ea este adevărată. F 77. Eroarea de tip II se produce dacă acceptăm o ipoteză nulă adevărată. A 78. Riscul vânzătorului este atunci când comitem o eroare de tip I. A 79. Adoptăm o decizie după ce comparăm un test calculat cu o valoare tabelară. A 80. Un test în care cunoaştem legea de distribu ie este un test parametric. A 81. Dacă nu cunosc formele de distribu ie a popula iei utilizez un test neparametric. F 82. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie să nu elimine oscila iile sezoniere, accidentale, ciclice. F 83. Oscila iile sezoniere se repetă rar, în termene largi în jurul trendului. F 84. Oscila iile ciclice se repetă la termene mai scurte de un an în jurul componentei trend. F 85. Varia iile reziduale se repetă la termene scurte, fiind abateri mici de la evolu ia fenomenului. F 86. Trendul sintetizează varia ii sezoniere în orizontul SCR. A 87. Într-o anchetă statistică se foloseşte o scală de la 1 la 10 pentru a măsura acordul/dezacordul subiec ilor fa ă de un produs, atunci am folosit o scală de atitudine. F 88. Cheltuielile cu reclama de sărbători făcute de câteva firme bucureştene le vom analiza ca variabile calitative. F 89. O caracteristică statistică mai este cunoscută sub numele de popula ie statistică. A 90. Ne referim la conceptul de dată statistică, atunci când avem o mărime numerică concretă a unită ii unei colectivită i statistice. F 91. Forma concretă de manifestare a unită ii statistice la nivelul unei colectivită i este o variabilă aleatoare. F 92. Recensământul este o metodă de observare par ială a colectivită ii statistice. A 93. Recensământul este o metodă de observare periodică a colectivită ii statistice. A 94. Ancheta este o observare par ială numai dacă se respectă condi ia de reprezentativitate. F 95. Pentru o colectivitate cu un număr mare de valori individuale distincte şi o amplitudine mică se recomandă o grupare pe intervale. A 96. Pentru o colectivitate cu un număr mare de unită i statistice şi cu o amplitudine mare se recomandă folosirea formulei lui Shurges pentru a afla mărimea intervalului de grupare. Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question. 97. In functie de numarul caracteristicilor, statistica descriptiva poate fi: a. unidimensionala (pentru o variabila); b. multidimensionala (pentru doua sau mai multe variabile); c. toate variantele de mai sus.
  • 5. ____ 98. Analiza statistica urmareste: a. descoperirea a tot ceea ce este permanent, esential si logic in variatia proceselor statistice; b. masurarea influentei factorilor care determina variatii in timp si spatiu; c. masurarea influentei factorilor care determina variatii din punct de vedere calitativ; d. toate variantele de mai sus. ____ 99. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care: a. au o serie de trasaturi esentiale comune; b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 100. Colectivitatile statistice pot fi: a. statice; b. dinamice; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 101. Unitatile statistice nu pot fi: a. simple; b. mixte; c. complexe. ____ 102. Caracteristicile statistice se pot clasifica: a. dupa continut; b. dupa forma; c. toate variantele de mai sus; d. nici una dintre variantele de mai sus. ____ 103. Caracteristicile statistice se pot clasifica in functie de: a. modul de manifestare; b. gradul de esentialitate; c. natura variatiei caracteristicilor numerice; d. a- b- c e. a- c ____ 104. Marimile concrete obtinute din experimente, observatii, numarare, masurare sau calcule se numesc: a. caracteristici statistice; b. date statistice; c. variabile statistice; d. unitati statistice; e. toate variantele de mai sus. ____ 105. Care este scala pentru care valoarea zero indica absenta completa a caracteristicii urmarite: a. scala nominala; b. scala ordinala; c. scala de interval; d. scala de raport;
  • 6. e. toate variantele de mai sus. ____ 106. Care este scala ale carei variante obtinute pot fi supuse operatiilor matematice? a. scala de raport; b. scala de interval; c. scala ordinala; d. scala nominala; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 107. Prelucrarea statistica a datelor presupune: a. sistematizarea lor prin gruparea statistica; b. calculul indicatorilor; c. prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice; d. a- c; e. a- b- c. ____ 108. Dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile statistice nu pot fi: a. unice; b. partiale; c. totale. ____ 109. Dupa timpul la care se refera datele, observarea statistica poate fi: a. observare curenta; b. observare unica; c. observare periodica; d. a- b- c; e. a- c. ____ 110. Tehnica gruparii necesita parcurgerea urmatorilor pasi: a. stabilirea numarului de grupe; b. alegerea si folosirea caracteristicilor de grupare; c. alegerea intervalului de grupare; d. a- c; e. a- b- c. ____ 111. In functie de numarul caracteristicilor de grupare putem avea grupe: a. simple; b. combinate; c. cronologice; d. a- b; e. a- b- c. ____ 112. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu r : a. caracteristica de grupare; b. marimea intervalului de grupare; c. numarul de grupe; d. amplitudinea de variatie; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 113. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu h :
  • 7. a. amplitudinea variatiei; b. numarul de grupe; c. caracteristica de grupare; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 114. Cind ne referim la gruparea datelor statistice, notam cu A: a. amplitudinea de variatie; b. caracteristica de grupare; c. numarul de grupe; d. marimea intervalului de grupare; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 115. Formula lui Sturges este: a. c. b. d. ____ 116. Marimea intervalului de grupare se calculeaza cu formula: a. c. b. d. ____ 117. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei: a. A = Xmax + Xmin b. A = X - Y c. A = Xmin - Xmax d. A = Xmax - Xmin ____ 118. Pentru seriile unidimensionale, exprimate cifric, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. poligonul frecventelor; c. curba frecventelor; d. toate variantele de mjai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 119. Pentru seriile unidimensionale cu atribut calitativ, folosim urmatoarele grafice: a. histograma; b. diagrame de structura; c. poligonul frecventelor; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 120. Pentru seriile bidimensionale, graficul folosit este:
  • 8. a. diagrama norului de puncte(corelograma); b. curbe de densitate(curba frecventelor); c. histograma; d. poligonul frecventelor; e. diagrama de structura. ____ 121. Cu ajutorul formulei , calculam: a. frecventele relative; b. ponderea sau greutatea specifica; c. media aritmetica ponderata; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 122. Cu ajutorul formulei , calculam: a. frecventele relative; b. media aritmetica ponderata; c. ponderea sau greutatea specifica; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 123. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului; c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 124. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului; c. gradul de realizare a productiei in perioada curenta fata de perioada de baza; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 125. Cu ajutorul formulei , calculam: a. marimile relative ale sarcinii de plan; b. marimile relative ale realizarii planului;
  • 9. c. gradul de utilizare a productiei; d. toate variantele de mai sus; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 126. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. calculul mediilor sa se bazeze pe folosirea unui numar mare de cazuri individualediferite, a caror variatie este intimplatoare in raport cu fenomenul in totalitatea lui; b. valorile din care se calculeaza media sa nu fie omogene; c. toate variantele de mai sus; d. nici una din variantele de mai sus. ____ 127. Pentru calcularea corecta a mediilor este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii: a. valorile din care se va calcula media sa fie omogene; b. alegerea acelei medii care corespunde cel mai bine formei de variatie a caracteristicii cercetate; c. calculul mediilor sa se bazeze pe un numar suficient de mare de cazuri individuale diferite; d. toate variantele de mai sus; e. a- c. ____ 128. Cu ajutorul formulei , calculam: a. media aritmetica simpla; b. media armonica; c. media aritmetica ponderata; d. media geometrica; e. nici una din variantele de mai sus. ____ 129. Relatiile existente intre medii sunt date de inegalitatile: a. ; b. ; c. ; d. toate variantele de mai sus; e. nu exista relatie de inegalitate intre cele patru medii. ____ 130. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o: a. grupare teritoriala b. grupare cronologica c. grupare dupa o caracteristica numerica d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ e. grupare combinata ____ 131. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este: a. varianta pozitiva cea mai mare b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie d. varianta care minimizeaza dispersia e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
  • 10. ____ 132. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin: a. recensamant b. sondaje statistice c. anchete statistice d. rapoarte statistice e. monografii statistice ____ 133. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru: a. delimitarea obiectului de observare b. definirea unitatilor de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice d. stabilirea programilui propriu-zis al observarii. ____ 134. Recensamantul ca metoda de observare statistica: a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b. are exclusiv un caracter demografic c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent d. se organizeaza cu o anumita periodicitate ____ 135. Statistica se ocupa de acele fenomene: a.care se produc la o anumita unitate de observare b.care se produc in mod identic c.exclusiv tehnice d.care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa e. care au la origine un singur factor de influenta. ____ 136. Scala de interval: a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport b. are toate caracteristicile scalei ordinale si in plus, distanta sau diferenta dintre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta ____ 137. Care din observarile statistice precizate nu au un caracter permanent: a. anchetele in gospodarii b. rapoartele statistice c. statisticile fiscale d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii, etc. e. recensamintele statistice ____ 138. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: a. serii statistice numerice formate pe variante b. serii statistice formate dupa o variabila alternativa c. serii statistice formate pe intervale egale de variatie d. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie e. orice tip de serie
  • 11. ____ 139. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca: a. s-au utilizat frecventele absolute de aparitie a valorilor individuale b. sirul de valori individuale este omogen c. unul din coeficientii de asimetrie ia valori in intervalul [-1,1] d. sirul de valori este structurat pe intevale de grupare egale e. s-a utilizat media aritmetica ____ 140. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu: a. numarul de unitati din colectivitate b. numarul de unitati din ultima grupa c. 100% d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe ____ 141. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda: a. sa se regrupeze datele, dupa o alta c. se regrupeaza datele, marind numarul de caracteristica intervale de variatie b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand d. se regrupeaza datele marind dimensiunea cont de frecventele nule intervalului ____ 142. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala: a. nominala d. de interval b. proportionala e. cardinala c. ordinala ____ 143. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala: a. ordinala c. de interval b. nominala d. de raport ____ 144. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda: a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative ____ 145. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda: a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie ____ 146. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem: a. gruparea pe variante c. gruparea combinata b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative ____ 147. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente: a. histograma c. corelograma b. cronograma d. diagrame de suprafata ____ 148. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este: a. corelograma c. cronograma b. histograma d. diagrama de structura
  • 12. ____ 149. Histograma este: a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice c. reflecta forma distributiei ____ 150. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de: a. mediana d. coeficientul de variatie b. mediala e. modul c. valoarea medie ____ 151. Dispersia este invers proportionala cu: a. volumul esantionului c. coeficientul de variatie b. abaterea standard d. coeficientul de asimetrie ____ 152. Coeficientul de variatie arata: a. de cate ori este mai mare σ fata de c. de cate ori se cuprinde σ in b. cu cate procente este depasita limita de d. cu cat este mai mare σ decat omogenitate admisa ____ 153. Cuartila intai este: a. media aritmetica intre cuartila a doua si a c. egala cu valoarea minima a caracteristicii treia b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia ____ 154. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia: a. d. b. e. c. ____ 155. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci a. d. b. e. c. ____ 156. Daca notam cu: - media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:
  • 13. a. d. b. e. c. ____ 157. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci: a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal c. seria este de tip platicentica ____ 158. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este: a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale b. [-1, 0] e. [-3, 3] c. [0, 1] ____ 159. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Intensitatea legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin: a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie; b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley. c. coeficientul lui Kendall; ____ 160. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand: a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa; b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica. c. legatura dintre variabile este liniara; ____ 161. Determina i ecua ia dreptei de regresie având coeficientul unghiurilor (-9) şi ordonata la origine 16: a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x c. y = -18 + 16x ____ 162. Legătura dintre productivitatea muncii şi vechimea salaria ilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecua ia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi: a. 22; d. 52,4; b. 3,2; e. nu se poate calcula. c. 32,2; ____ 163. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR: a. de momente; c. de fluxuri; b. de intervale; d. exprimate în unită i fizice. ____ 164. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când: a. indicii cu bază în lan sunt apropia i; c. graficul are un punct de minim; b. modificările absolute cu bază în lan sunt d. graficul are un punct de maxim. aproximativ egale; ____ 165. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când a. fenomenul prezintă o evolu ie aproximativ c. varia ia termenilor seriei prezintă evidente exponen ială; regularită i ciclice; b. indicii de dinamică cu baza mobilă d. nu se pot aplica metodele analitice de reprezint valori apropiate între ei; ajustare.
  • 14. reprezintă valori apropiate între ei; ajustare. ____ 166. Recesiunea economică este o fluctua ie: a. sezonieră; c. întâmplătoare; b. pe termen lung; d. ciclică. ____ 167. Componenta ciclică apare ca urmare a ac iunii: a. factorilor sezonieri; d. tendin ele; b. factorilor ce determină fazele de contrac ie e. nu există această componentă. şi relaxare a fenomenelor; c. factorilor aleatori; ____ 168. Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al ac iunii: a. fluctua iilor legate de anotimp, sau d. tendin ei; similar, în cursul unei zile, săptămâni, luni, trimestru; b. fluctua iilor ciclice; e. componenta sezonieră nu există. c. factorilor aleatori; ____ 169. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi fa ă de cele înregistrate: a. <; d. <, =, >; b. >; e. nu se pot compara. c. =; ____ 170. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasă, nu este d. metoda de ajustare aleasă este optimă; potrivită; b. metoda de ajustare aleasă, este unică; e. metoda de ajustare aleasă este corectă. c. metoda de ajustare aleasă este exactă; ____ 171. Opera iunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin ă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. ____ 172. Extrapolarea reprezintă opera iunea statistică de: a. prelungire a valorilor unei serii c. determinarea unui interval de încredere; cronologice dincolo de perioada analizată conform unei legi de tendin ă; b. interpolare; d. determinarea tendin ei de evolu ie a unui fenomen. ____ 173. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante. a. 6 c. 123 b. 8 d. 4 ____ 174. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este: NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30 Valoarea mediana (Me) va fi de: a. 5 c. 8 b. 7 d. 10 ____ 175. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor 5-10 5 10-15 7
  • 15. 15-20 15 20-25 10 25-30 8 Total 45 Valoarea mediana (Me) calculata va fi: a. 18,66 c. 12,6 b. 21,5 d. 16,7 ____ 176. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele: Studentul A B C D E F G H I K Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5 Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6 Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de: a. 0,9 c. 0,855 b. 0,75 d. 0,655 ____ 177. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel: Candidatul A B C D E F G H Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7 Timp 13 11 12 15 14 9 8 10 dactilo/min Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de: a. -0,71 c. -0,65 b. +0,72 d. +0,82 ____ 178. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel: Culoarea ochilor Total deschisa inchisa culoarea deschis 17 6 23 parului inchis 9 19 28 Total 26 25 51 Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea: a. 0,722 c. 0,813 b. 0,713 d. 0,912 ____ 179. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) Nr. de firme mil. lei 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40
  • 16. Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: · Limita inferioară a clasei a 3-a; · Centrul de interval a clasei a 5-a; · Mărimea intervalului clasei a 4-a Alegeti varianta: a. 85/110/10 c. 80/130/20 b. 60/90/15 d. 70/120/25 ____ 180. Calcula i abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme: Firma 1 2 3 4 5 Lichiditatea generală 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45 Alegati varianta corecta: a. 0,1 c. 0,2 b. 0,16 d. 0,21 ____ 181. Determina i valoarea medie a vânzărilor la export (X ) pe baza valorilor ob inute de 6 firme la export: Firma 1 2 3 4 5 6 Valoarea vânzărilor la 260 800 450 320 970 825 export (mil. lei) Alegeti varianta corecta: a. 600 c. 660 b. 450 d. 780 ____ 182. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clien ilor incer i în totalul clien ilor unei bănci avem următoarea distribu ie: Grupe de firme după Nr. firme nr. clien ilor incer i 0-10 3 10-20 5 30-30 7 30-40 3 40-50 2 Total 20 Determina i valoarea medie a clien ilor incer i : a. 18,2 c. 21,5 b. 20,5 d. 22,8 ____ 183. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clien ilor incer i în totalul clien ilor unei bănci avem următoarea distribu ie: Grupe de firme după Nr. firme nr. clien ilor incer i 0-10 3 10-20 5 30-30 7 30-40 3
  • 17. 40-50 2 Total 20 Determina i valoarea medie a clien ilor incer i : a. 20 c. 18 b. 22 d. 23 ____ 184. Dintr-un studiu asupra vechimii salaria ilor unei firme s-au ob inut următoarele date: Compararea salaria ilor Nr. după vechime salaria i 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determina i vechimea medie a salaria ilor folosind indicatorii de pozi ie (Me şi Mo): a. 11/9 c. 12/8 b. 10/10 d. 7/14 ____ 185. Pentru următoarea distribu ie statistică verifica i reprezentativitatea vechimii medii a salaria ilor unei firme: Grupe de salaria i după Nr. salaria i vechime 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Alegeti varianta corecta: a. 31,25 c. 36,84 b. 35,81 d. 38,81 ____ 186. Dacă cunoaştem următoarele date: Grupe de salaria i Nr. Timpul mediu Dispersiile timpului după vechime salaria i nelucrat (min) nelucrat I 20 30 81 II 90 45 256 III 40 55 121 Determina i coeficientul de nedermina ie (K2) pentru aceşti salaria i din următoarele variante: a. 57 c. 121 b. 77 d. 43 ____ 187. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14
  • 18. 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: ·Amplitudinea varia iei nr. de firme; ·Mărimea intervalului de grupare (h); ·Mărimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecven ă maximă. Alegeti varianta corecta: a. 12/11/90 c. 10/15/80 b. 12/20/90 d. 12/20/70 ____ 188. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste: 1) cartograma 3) cartodiagrama 2) corelograma 4) cronograma Alegeti una din combinatiile: a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4 b. 1, 3 ____ 189. Elementele unui grafic sunt: 1) titlul 4) scara de reprezentare 2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis 3) reteaua Alegeti una din variantele: a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5) b. (1, 2, 3, 4, 5); ____ 190. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru: 1. serii statistice numerice formate pe variante 2. serii statistice formate dupa o regula alternativa 3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie 4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie 5. orice tip de serie Alegeti una din combinatiile: a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5) b. (1, 2, 4); ____ 191. Evolu ia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie: a. de timp; c. de distribu ie de frecven ă; b. cronologică; d. dinamică. ____ 192. Termenii unei SCR sunt independen i pentru că: a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi aceeaşi; fenomen; b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se ob in prin aceleaşi metodologii de calcul. ____ 193. În perioada de vară creşte nivelul de ocupare al lucrurilor în hoteluri, aceasta reprezintă o evolu ie: a. întâmplătoare; c. ciclică; b. sezonieră; d. pe termen lung. ____ 194. Recesiunea economică este o fluctua ie: a. întâmplătoare; c. ciclică; b. pe termen lung; d. sezonieră. ____ 195. Indicii sunt incluşi în categoria:
  • 19. a. indicatorilor varia iei; d. indicatorilor asimetriei; b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendin ei centrale. c. mărimilor medii; ____ 196. Nu reprezintă o condi ie pentru indicatorii sintetici satisfacerea testului de: a. reversibilitate în timp; d. tranzitivitate; b. reversibilitate al factorilor; e. circularitate. c. complexitate al factorilor; ____ 197. Indicele nu se ob ine când raportăm: a. nivelurile înregistrate ale unui fenomen în c. nivelul realizat la cel planificat; momente diferite de timp; b. nivelurile unui fenomen în unită i diferite d. o parte a colectivită ii la total. de spa iu; ____ 198. În colectivită i eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivită ii în grupe mai omogene; b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. ____ 199. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când: a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. ____ 200. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de: a. medie aritmetică; c. medie geometrică; b. medie armonică; d. raport a două medii. ____ 201. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali. ____ 202. Din următoarele expresii recunoaşte i factorul calitativ: a. produc ia marfă; c. pre urile produselor fabricate b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor. ____ 203. Recunoaşte i factorul cantitativ din următoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. produc ia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. ____ 204. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali; b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică. individuali; ____ 205. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei de bază, sunt indici: a. Fischer; d. Paasche; b. Laspeyres; e. to i. c. Edgeworth; ____ 206. Indicii sintetici ce folosesc ponderile perioadei curente, sunt indici: a. Fischer; d. Dobrisch; b. Laspeyres; e. nici unul. c. Paasche; ____ 207. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci: a. metoda de ajustare aleasă, este unică; d. metoda de ajustare aleasă este corectă; b. metoda de ajustare aleasă, nu este e. metoda de ajustare aleasă este optimă. potrivit ;
  • 20. potrivită; c. metoda de ajustare aleasă este exactă; ____ 208. Opera iunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin ă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. ____ 209. În analiza unui fenomen complex, metoda restului nedescompus, spre deosebire de metoda substituirii în lan : a. exagerează influen a factorului calitativ; c. este mai corectă, pentru că izolează numai factorul calitativ la nivelul perioadei de bază; b. este mai corectă, permi ând explicarea mai d. exagerează influen a factorului cantitativ. veridică a cauzelor ce condi ionează varia ia varia iei complexe; ____ 210. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt: a) calcularea indicatorilor absolu i, relativi medii; b) extrapolarea; c) analiza sezonalită ii; d) determinarea trendului; e) indicii cu bază în lan . Alege i combina ia corectă: a. (a, b, c, d); c. (a,e); b. (b, d, e); d. (a, b, d, e). ____ 211. Valorile individuale ale SCR depind de: a) factori esen iali cu ac iune sistematică; b) factori aleatori; c) factori demografici; d) varia ii sezoniere; e) politica economico-socială; f) oscila ii ciclice. Alege i combina ia corectă: a. (a, b, d, f); c. (c, d, e); b. (a, b, c, d); d. (b, c, d, f). ____ 212. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmгtoarele metode mecanice: 1. metoda grafică; 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alege i varianta corectă a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6); ____ 213. Într-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente: 1. varia ii sezoniere; 2. varia ii periodice; 3. oscila ii economice; 4. oscila ii periodice ciclice; 5. varia ii accidentale; 6. varia ii financiare.
  • 21. Alege i varianta corectă: a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6) b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6) ____ 214. Dintre indicatorii absolu i ai SCR enumerăm: 1. indicatorul de nivel; 2. modificarea absolută; 3. indicatorii de structură; 4. ritmul sporului; 5. indicatorl de volum. Alege i varianta corectă: a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5); b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4). ____ 215. Indicatorii relativi ai SCR sunt: 1. indicatorii de pozi ie; 2. indicele de dinamică; 3. ritmul mediu de dinamică; 4. modificarea medie absolută; 5. ritmul de modificare relativă absolută a 1% din ritmul de creştere. Alege i varianta corectă: a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4); b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6) ____ 216. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologică simplă; 3. modificarea absolută medie; 4. ritmul mediu de dinamică; 5. indicele mediu de dinamică; 6. indicatorul mediu de volum. Alege i varianta corectă: a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). ____ 217. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizează când: a. fenomenul prezintă o evolu ie aproximativ d. indici de dinamică cu baza mobilă prezintă exponen ială; valori apropiate între ele; b. fenomenul evoluează sub forma unei e. nu se pot aplica metode analitice de progresii aritmetice; ajustare. c. varia ia termenilor seriei prezintă evidente regularită i ciclice; ____ 218. Componenta ciclică apare ca urmare a ac iunii: a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determină fazele de contrac ie şi relaxare a fenomenelor; b. factorilor aleatori; e. nu există această componentă. c. tendin elor economice; ____ 219. Componenta sezonieră a unui SCR apare ca rezultat al ac iunii: a. fluctua iile legate de anotimp, sau de c. varia iilor repetate sistematic; trimestru, lună, săptămână;
  • 22. b. fluctua iile ciclice; d. compomenta sezonieră nu există. ____ 220. Trendul unui SCR se determină prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci când: 1. modificările absolută cu bază în lan sunt aproximativ egale; 2.modificările indicilor de dinamică cu bază mobilă sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezintă un punct de maxim; 4.şirul termenilor SCR prezintă în evolu ie o progresie geometrică. Alege i varianta corectă: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); ____ 221. Indicele mediu de dinamică se calculează ca: a. medie geometrică, indiferent de indicii de d. medie armonică a indicilor de dinamică cu dinamică cu bază mobilă; bază mobilă; b. medie geometrică, numai dacă indicii de e. medie aritmetică a indicilor de dinamică dinamică cu bază fixă au valori apropiate; cu bază mobilă; c. medie geometrică, numai dacă indicii de dinamică cu bază mobilă au valori apropiate; ____ 222. Extrapolarea reprezintă opera iunea statistică de: 1.interpolare a termenilor unei SCR; 2. determinare a tendin ei de evolu ie a seriei SCR; 3. stabilirea unor termeni viitori situa i în afara orizontului de analiză; 4. determinarea unui interval de încredere pe baza unui model de analiză; 5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiză pe baza unui model de analiză şi introducerea variabilei timp. Alege i varianta corectă: a. (1, 5); d. (3, 5); b. (2, 3); e. (1, 2). c. (3, 4); ____ 223. Metoda restului nedescompus pentru a măsura influen ele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua în considerare: a. ponderile perioadei curente ale factorului d. ponderile perioadei de bază ale factorului calitativ; calitativ; b. ponderile perioadei de bază ale factorului e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ; cantitativ; c. ponderile perioadei de bază indiferent de natura calitativă sau cantitativă a factorului izolat; ____ 224. Evolu ia în timp a unei SCR nu este explicată de o serie: a. de timp; c. de distribu ie de frecven ă; b. cronologică; d. dinamică. ____ 225. Termenii unei SCR sunt independen i pentru că: a. unitatea de măsură a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiaşi aceeaşi; fenomen; b. datele provin din aceeaşi sursă; d. se ob in prin aceleaşi metodologii de calcul. ____ 226. Indicii sunt incluşi în categoria: a. indicatorilor varia iei; d. indicatorilor asimetriei; b. mărimilor relative; e. indicatorilor tendin ei centrale.
  • 23. c. mărimilor medii; ____ 227. În colectivită i eterogene, pentru calcularea indicilor este necesar: a. însumarea directă sub formă de agregat; c. separarea colectivită ii în grupe mai omogene; b. comăsurător sub forma unor ponderi; d. calcularea mediei aritmetice a indicatorilor individuali. ____ 228. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere când: a. valorile individuale nu sunt însumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. ____ 229. Calculul indicilor sintetici, când avem indicii individuali şi valorile în perioada de bază, se face sub formă de: a. medie aritmetică; c. medie geometrică; b. medie armonică; d. raport a două medii. ____ 230. Indicii sintetici nu se vor calcula ca: a. sumă a indicilor individuali; c. raport a două medii; b. medie a indicilor individuali; d. media armonică a indicilor individuali. ____ 231. Din următoarele expresii recunoaşte i factorul calitativ: a. produc ia marfă; c. pre urile produselor fabricate b. numărul mijloacelor fixe; d. numărul muncitorilor. ____ 232. Recunoaşte i factorul cantitativ din următoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. produc ia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. ____ 233. Dacă avem indicii individuali şi valorile perioadei curente, indicii sintetici se vor calcula ca: a. raport a două medii; c. media aritmetică ponderată a indicilor individuali; b. medie armonică ponderată a indicilor d. medie geometrică. individuali; ____ 234. Opera iunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendin ă se numeşte: a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare; b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice. Completion Complete each sentence or statement. 235. Trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice, retinuta in programul statistic pentru a fi inregistrata si care are valori diferite de la o unitate la alta se numeste CARACTERISTICA statistica. 236. Culegerea de informatii, dupa o metodologie unitara, pentru toate unitatile colectivitatii si pe baza unui plan bine stabilit se numeste OBSERVATIE statistica. 237. Daca distributia statistica are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la DREAPTA . 238. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie SIMETRICA 239. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste FRECVENTA . 240. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul CRONOGRAMELOR/DIAGRAMELOR POLARE . 241. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de STRUCTURA .
  • 24. 242. Abaterea medie patratica se calculeaza ca radacina patrata a DISPERSIEI . 243. Amplitudinea absoluta se defineste ca diferenta dintre valoarea MAXIMA si valoarea MINIMA din seria studiata. 244. Regresia ne arata cum o variabila este DEPENDENTA e alta variabila. 245. Corelatia arata gradul in care o variabila este DEPENDENTA de alta variabila. 246. Daca rxy → ±1 , atunci legatura dintre cele doua variabile este PUTERNICA . 247. Legaturile statistice se manifesta ca tendinta variabila numai la nivelul COLECTIVITATII . Matching a. b. c. B 248. Care este formula mediei armonice? C 249. Care este formula mediei geometrice? A 250. Care este formula mediei patratice?
  • 25. Statistica 2 Numeric Response 1. Se cunosc următoarele date: Produse Valoarea produc iei Procentul modificării pre urilor mil. lei (%) V0 V1 - A 120 189 +20 B 88 164 +10 Calcula i dinamica modificării relative pe seama modificării volumului fizic al produc iei ( în %) si modificarea absolută corespunzătoare ( în mil. lei).157/149/158/150 Pentru răspuns tasta i o valoare numerică întreagă (fără zecimale - rotunjită obişnuit). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 2. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca:30-35/11,9 Gruparea salariatilor dupa Numarul vechimea in munca salariatilor 0-5 3 5-10 5 10-15 9 15-20 15 20-25 9 25-30 5 peste 30 3 TOTAL Calculati: • limitele intervalului al 7-lea (pune i limitele intervalului separate prin liniu ă „–”); • media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimală separată prin virgulă de partea întreagă). 3. O bancă studiază clien ii incer i din firme cu care lucrează, studiu din care s-a realizat următoarea distribu ie statistică:35 Grupe de firme după Nr. firme nr. clien ilor incer i 0-10 2 10-20 5 20-30 7 30-40 11 40-50 15 Total 40
  • 26. Determina i valoarea medie a clien ilor incer i folosind o medie corespunzătoare. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 4. În urma unei anchete statistice asupra productivită ii muncii pentru 50 de firme s-au ob inut următoarele date:14 Grupe de firme după Nr. firme productivitatea muncii 0-4 20 4-8 13 8-12 10 12-16 5 16-20 2 Total 50 Determina i valoarea medie a productivită ii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvată. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 5. Dintr-un studiu asupra vechimii salaria ilor unei firme s-au ob inut următoarele date:18/4/18/8 Gruparea salaria ilor Nr. după vechime salaria i 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35 Determina i vechimea medie a salaria ilor folosind indicatorii de pozi ie (cuantilele pentru care K = 2 şi K = 4). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i tinut cont de aceste îndrumări da i ENTER. 6. Dintr-un studiu asupra vechimii salaria ilor unei firme s-au ob inut următoarele date:10/10 Compararea salaria ilor Nr. salaria i după vechime 0-4 2 4-8 7 8-12 18 12-16 6 16-20 2 Total 35
  • 27. Determina i vechimea medie a salaria ilor folosind indicatorii de pozi ie Me şi D5. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 7. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:80/130/20/80 - 100 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: ·Limita inferioară a clasei a 3-a; ·Centrul de interval a clasei a 5-a; ·Mărimea intervalului clasei a 4-a; ·Clasa cu frecven a absolută cea mai mare. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Limitele intervalului separate prin liniu ă „–”. 8. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:90/13/60/95 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: ·Centrul intervalului pentru clasa a 3-a; ·Frecven a relativă (%) a primei clase; ·Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei; ·Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 9. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: 40/35/24/10/2/110/11/2 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11
  • 28. 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: ·Frecven ele absolute cumulate descrescător; ·Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ; ·Frecven ele relative procentuale (%) a claselor a II-a şi a V-a. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 10. Distribu ia de frecven e a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel: 5/16/30/38/40/90/5/8 Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme 40-60 5 60-80 11 80-100 14 100-120 8 120-140 2 TOTAL 40 Notă: Limita inferioară inclusă în interval. Determina i: ·Frecven ele absolute cumulate crescător; ·Centrul de interval (Xi) al clasei a III-a ; ·Frecven ele relative procentuale (%) a claselor a I-a şi a IV-a. 11. Pentru seria statistică simplă dată: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, preciza i: 19/17 ·valoarea mediei aritmetice ( X ); ·valoarea medianei (Me); Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 12. Calcula i pentru o serie statistică simplă: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetică ( X ) şi mediana (Me). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 33/20 13. Pentru distribu ia de frecven e ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: 6/6/6 Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calcula i:
  • 29. ·valoarea mediei aritmetice ( X ); ·valoarea medianei (Me); ·valoarea modală (Mo). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 14. Pentru distribu ia de frecven e ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: 5/6/7/6 Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Calcula i: • cuartilele (Q1, Q2, Q3); • valoarea modală (Mo). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 15. Pentru distribu ia de frecven e ce reprezintă capitalul social de 50 de firme: 6/3/6/9 Capital social (mild. lei) Nr. de firme 1-3 4 3-5 10 5-7 28 7-9 5 9-11 3 Total 50 Determina i: • valoarea modală (Mo); • decilele (D1, D5, D9) Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu două zecimale (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite la a doua zecimală). 16. Distribu ia salaria ilor după vechime se prezintă astfel: 19/19/18 Gruparea salaria ilor după vechime Nr. salaria i 5-10 5 10-15 7
  • 30. 15-20 15 20-25 10 25-30 8 Total 45 Determina i: · valoarea vechimii medii ( X ); · valoarea mediană a vechimii (Me); · valoarea modală a vechimii (Mo). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Limitele intervalului de încredere se trec ca valori numerice cu o zecimală (separate de întreg prin virgulă şi rotunjite normal la prima zecimală) ce se vor separa cu semnul liniu ă „–”. 17. Distribu ia salaria ilor după vechime se prezintă astfel: 19/6/33 Gruparea salaria ilor după vechime Nr. salaria i 5-10 5 10-15 7 15-20 15 20-25 10 25-30 8 Total 45 Determina i: ·valoarea vechimii medii ( X ); ·valoarea abaterii standard (ó); ·coeficientul de varia ie (v). Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 18. Pentru un sondaj de 10% aleator şi nerepetat asupra capacită ii de cazare dintr-o zonă montană, care se prezintă astfel: 55/28 Gruparea unită ilor turistice după Nr. unită i capacitatea de cazare turistice 20-30 5 30-40 14 40-50 18 50-60 30 60-70 15 70-80 12 80-90 6 Total 100 Determina i: ·capacitatea medie de cazare ( X ); ·verifica i omogenitatea seriei;
  • 31. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 19. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) a cunoscut următoarea evolu ie în perioada 2000-2004: 2229/49/1/2 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Consumul 2.050 2.217 2.230 2.400 2.246 Calcula i sistemul de indicatori medii ce caracterizează această SCR ( y, ∆, I, R ), a căror valori au fost : Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. Obs. Pentru I se va trece valoarea numerică cu două zecimale separate de întreg prin virgulă şi rotunjite normal la a doua zecimală. 20. Se cunosc următoarele date privind emisiile radio (mii ore program): 10/13/22/29/120/105/114/110 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Număr emisii radio 50 60 63 72 79 Calcula i : - modificarea absolută cu bază fixă (∆t/1) a acestei SCR ; - indicele de dinamică cu bază mobilă (It/t-1) a acestei SCR. Notă: Răspunsul este o valoare numerică întreagă rotunjită normal dacă nu se specifică altceva. Pentru mai multe valori folosi i separator semnul /. Nu folosi i unită i de măsură sau alte semne specifice. Respecta i ordinea cerin elor. Dacă a i cont de aceste îndrumări da i ENTER. 21. O firmă a înregistrat în semestrul I al anului 2004, următoarele stocuri de mărfuri: 150 DATA 05.01.04 31.01.04 28.02.04 10.04.04 30.05.04 01.07.04 STOC 120 210 185 110 160 80 (kg) Să de determine stocul mediu al semestrului I 2004, a acestei serii de momente, a cărui valoare a fost de; y cr =? Tasta i răspunsul o valoare întreagă (se aproximează după regula generală). 22. Consumul de apă potabilă (litri/locuitor) într-o localitate, a cunoscut următoarea evolu ie: 228/10/1/2 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Consumul 205 219 230 240 246 Calcula i sistemul de indicatori medii ce caracterizează seria SCR dată: . Tasta i răspunsul ca valoare numerică întreagă separate prin semnul / (se aproximează după regula generală).