Tudor opris enciclopedia lumii vii

  • 12,629 views
Uploaded on

 

More in: Education
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
12,629
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3

Actions

Shares
Downloads
266
Comments
0
Likes
3

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. TU()()�()V�I� � I I www.dacoromanica.ro
  • 2. TUDOR OPRISENCICLOPEDIA LUMII VII www.dacoromanica.ro
  • 3. Coperta:MARCEL DANESCU Copyright, 2006: © EDITURA GARAMONDwww.dacoromanica.ro ISBN: 973-9140-71-8
  • 4. TUDOR OPRIS ENCICLOPEDIA LUMII VII EDITURA GARAMONDBUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71 www.dacoromanica.ro
  • 5. Orice reproducere, compilatie sau rezumat al acestei operefail autorizarea Editurii Garamond vor fi urmarite conform legii www.dacoromanica.ro
  • 6. IN CHIP DE PREFATA Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor Opri§ era un copil minune" al botanicii romane§ti. Episo-dul intalnirii noastre 1-am evocat in prefata pe care am scris-o cartii sale Mari le prietenii dinnature ", aparuta in 1982. M-au uimit atunci vastitatea cuno§tintelor sale, u§urinta §i exactitatea cucare determina plantele, maturitatea §i originalitatea gandirii sale §tiintifice. Un joc al destinului a facut ca acest preadolescent, nascut pentru a fi tin mare naturalist, sa-§ischimbe brusc optitmea la sfar§itul liceului. La momentul alegerii carierei, vocatia literara s-adovedit a fi mai putemica, pasiunea sa din copilarie trecand pe plan secundar §i devenind un hobby.Din fericire tradarea" nu a fost totals §i ireductibila, intrucat, de§i doctor in filologie, distins pro-fesor, poet, istoric literar, animator inegalabil al tinerelor talente scriitorice§ti, Tudor Opri§ nu §i-aparasit niciodata pasiunea biologics. Dupe 1949, a fost unul din primii custozi onorifici ai monu-mentelor naturii din Romania, mai tarziu, in 1972, participant la Congresul mondial din Stockholm,al apararii mediului ambiant, secretar general at Societatii pentru raspandirea §tiintei §i culturii,lasand in urma lui, pana in prezent, mai bine de 30 de titluri de beletristica §tiintifica, adevarate biju-terii ale genului, unele din ele premiate, traduse §i bine primite in tail §i peste hotare, sute §i suteemisiuni radio-TV §i de pasionante articole inchinate naturii, ca §i filme §tiintifice de scurt metraj,initiind nenumarate intalniri cu cititorii sai de pe tot cuprinsul tarii. Epuizand in lucrarile §i articolele sale aproape toate domeniile clasice §i modeme ale biologiei,Tudor Opri§ si -a propus sa umple un mare gol in literatura romaneasca de informare §tiintificaadresate in general iubitorilor naturii §i in special milioanelor de copii §i adolescenti avizi decunoa§tere. Acest lucru s-ar fi putut realiza doar printr-o lucrare de sinteza menita sa insumeze acelecuno§tinte despre viata §i lumea vie, absolut necesare culturii unui om modern, sa le grupeze intr-unanumit sistem §i sa le confere o anumita viziune, prezentandu-le intr-o forma nu numai perfect acce-sibila, dar §i cat mai atragatoare din punct de vedere literar. Aceasta carte gandita intai in patru vo-lume, apoi in 10 volume era destinata sa devind un fel de 1000 de carti intr-o singura carte" cumspunea in 1988 un savant belgian de origine romans, un fel de vade mecum" a naturalistului ama-tor, a§a cum o doreau anticii, enciclopedi§tii, Buffon, Brehm, iar la noi, profesorul Ion Simionescu,un opus magnus", o opera globald gandita de un singur cap §i scrisa de o singura mans, pentru a ise asigura unitatea de conceptie §i de stil. Umanist §i enciclopedist intarziat intr-o perioada a colec-tivelor" de creatie, a computerizarii, a microspecializarilor §i a exacerbarii spiritului analitic, TudorOpri§ a reu§it aceasta extraordinary performantd, care ar putea fi comparata doar cu cea realizata deJean Rostand, laureat al premiului Nobel §i autorul vestitei sinteze La vie". Tentativa sa care a cerut o imensa munca de infonnare in peste 40 de ramuri directe §i comple-mentare ale biologiei, o competenta multilaterala §i nu in ultimul rand, maiestrie literara a fostincununata de succes. Enciclopedia lumii vii", unica in felul ei, reprezinta cea mai importantalucrare romaneasca de popularizare ale biologiei, competitive cu cele mai profunde §i originalelucrari de acest gen din lume. www.dacoromanica.ro 5
  • 7. Indiscutabila originalitate a Enciclopediei consta in gruparea extrem de bogatului material infor-mativ in jurul problemelor biologice fundamentale, incepand cu definirea vietii, a evolutiei $iexpansiunii ei cosmice. Unele probleme cum ar fi Limitele extreme ale vietii", Forme de apararein lumea vie", Deplasarea in lumea vie", Comunicarea in lumea vie", Forte le misterioase aleCosmosului si omului" sunt, prin caracterul exhaustiv si sintetic, unicate in literatura noastra si chiarmondiald de popularizare care, ce e drept, le-a abordat, dar totdeauna fragmentar, strict enuntiativsau unilateral. Ca profesor si ecolog, Tudor Opri§ face in fiecare paging o calda pledoarie in favoarea atitudiniisuperioare de intelegere, respect si aparare a naturii, implicand pe cititor in armonia cosmica siinvitandu-I sa-si corecteze pragmatismul egoist cu atitudinea afectiva si reflectia filosofica. Insfarsit, filologul $i scriitorul iii valorifica din plin atu-ul stapanirii tuturor subtilitatilor limbii ca sitalentul literar, imbracand paginile stiintifice intr-o fermecatoare haina artistica, demna de vestitiisai antecesori si contemporani: Fabre, Coupin, Cpuif,.Maeterlinck, Carrel, Simionescu, Sagan, Ifti-movici, Sekora, Osipov, Akimuskin. Ne aflam in fata unei carti titanice pe cat de instructive pe atatde seducatoare, un bestseller al genului care merits sa se gaseasca in biblioteca oricarui iubitor alnaturii. Prof dr docent Ion T Tarnayschi Fost decan a! Facultalii de Biologie §1 director al Gradinii Botanice din Bucurecti www.dacoromanica.ro 6
  • 8. NOTA AUTORULUI Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic §i masiv volum, a fost preluata spre publicare deprestigioasa editura Garamond" care, dupa 1990, a adus inestimabile servicii colii romane§ti §iculturii generale. Este o enciclopedie cu larga adresabilitate a marilor probleme i taine ale biolo-giei. Multi dintre cititorii §i comentatorii enciclopediei mele BIOS, considerate la vremea aparitieiei drept cea mai importanta i complexa carte romaneasca de popularizare din domeniul §tiintelornaturii, si -au exprimat uimirea ca se afla in fata unei vaste lucrari care, prin traditie, ar fl trebuit safie intesata de imagini §i, totodata surpriza ca absenta totals a iconografiei nu i-a mic§orat cu nimicprestigiul §i marele ei succes de public §i presa, atat in tara, cat §i peste hotare. Ma vad acum nevoit dupd aproape doua decenii, cand incerc sa repet experimentul deziconificarii , sa motivez aceastainitiative care vine sa contrazica o mare parte din cartile de astazi, majoritatea traduse, ce puneaccentul exclusiv pe factorul comercial, pe atotputernicia aspectului formal, care vinde" cartea. O tara saraca, precum Romania de azi, nuli permite luxul sa tipareasca in stadiul economic incare ne gasim o carte autohtona cu ilustratii mirobolante a carei cumparare ar face o brqa impor-tanta in bugetul familiei. Dar, pentru a putea demonstra lumii ca, in pofida modestiei financiare aediturilor §i lipsei de interes a sponsorilor pentru astfel de intreprinderi nerentabile" are autori cunimic mai prejos decat cei din Occident, stramuta editorial accentul de pe o forma stralucitoarecare incanta doar privirea §i gadila orgoliile bibliofile pe un continut infinit tiintific§i mai util sub raport instructiv-educativ, asigurand totodatd un acces mai u§or la informare §i cul-tura. Lipsa imaginii obliga insa pe autor sa sporeasca forta de atractie tiintifica §i valoarea expune-rii literare a continutului, iar pe cititor 11 invite la un efort de imaginatie, gandire §i participare active i creative la un text valoros, ceea ce, in mod cert §i cu mult mai mica cheltuiala, it va ajuta saliimplineasca orizontul cunoa§terii. www.dacoromanica.ro 7
  • 9. I VIATADEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZAREORIGINEA VIETII (teorii, ipoteze)EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR VII PE TERRADIVERSITATEA ACTUALEI FLORE SI FAUNESUPRAVIETUITORII VREMURILOR APUSE www.dacoromanica.ro
  • 10. 1 CE ESTE $1 CE iNSU$IRI ARE VIATA ARGUMENT Biologul american Harry Y. Mc. Swen Jr. in apreciata sa lucrare Partitura pentru Terra",aparuta in 1997 la New York, scria: Dintre toate minunatiile sale, cea mai deosebitii caracteristicaa Peimeintului este cu siguranta viata. Dar ce inseamna sa fii viu? Fiecare dintre noi are probabil oidee destul de clara a distinctiei dintre viata yi moarte, dar conceptul ytiintific ar rameine una dintreintrebarile fundamentale al caror raspuns este mult mai neclar deceit s-ar crede [...] Poate ca vomreuyi sa raspundem mai bine la intrebarea ce este viata dacii definim caracteristicile materiei vii." Enuntand ci eu, cu cateva decenii inainte, acest punct de vedere, am considerat ca pentru cla-rificarea notiunii de vials va trebui initial sa facem disjunctia dintre conceptul vitalist-spiritualistci cel ytiintific-materialist care s-au ciocnit in permanenta din Antichitate pans in prezent (yi pro-babil vor face obiect de disputa ci in viitor) pi apoi adoptand criteriul ytiintific sa ne referim lacompozitia materiei vii yi la reliefarea insuyirilor acesteia. Trebuie sa precizam in acord cu Loren Eiseley ca, deci materialismul reprezinta baza definitieiytiintifice a vietii, nimic din ceea ce un observator avizat ar declara viu nu e Inca produs in labora-tor pornind de la zero. Amesteccind ingredientele viefii: carbon, azot, hidrogen, oxigen obtii aceleayisubstante moarte. totuci, in 1993, la Institutul de cercetare Scripps din La Jolla, California, Ge-rald Joyce a creat o molecula similara cu cea real a. Era un fragment de ARN sintetizat in eprubeta.La un ceas dupe crearea ei, molecula a inceput sa adune materie in jurul ei si sa se multiplice. Mole-cula multiplicatoare nu era vie, deoarece nu se putea reproduce, dar acest model artificial, care rei-tereaz a in functiile sale vitale molecula celulara vie, vine sa intiireasca ideea ca suntem pe un drumbun in definirea vietii yi ca ea confirms unele puncte de vedere plauzibile pe care, de altfel, ne-amconstruct ci noi punctul personal de vedere in aceasta extrem de delicate yi controversata problems. Viata se na0e sau preexists? se afla sub inraurirea platonismului. El consi- dera ca fiintele vii, ca §i celelalte lucruri con- Inca din Antichitate s-a produs disjunctia crete (esente"), se formeaza prin combinareadintre conceptiile despre viata. Unii filozofi unui principiu pasiv materia" §i un princi-materiali§ti naivi au considerat-o ca o forma piu activ forma". Pentru fiintele vii, forma"de manifestare a materiei vii, chiar daca, in ce o constituie sufletul. Aceasta da infatipre cor-prive§te modul cum iau na§tere organismele, pului §i it mi§ca. Prin urmare, materia nu areconceptiile tor, aflate la primele inceputuri ale viata, ci este formats §i organizata in moddezvoltarii §tiintei biologice, acreditau princi- rational cu ajutorul fortei sufletului, numita depiul autogenezei. Idea li§tii, in frunte cu Platon,afirmau ca materia vegetala §i cea animals nu Aristotel entelechia. Aceasta forts launtrica,este vie prin ea ins4i, ci are doar posibilitatea orientate spre un scop final, da viata materiei §isa capete viata", dacd in ea se instaleaza un o mentine.suflet nemuritor, preexistent, psiheea". Insu§i Plotin, parintele §colii neoplatonicieneAristotel parintele §tiintelor" cum era numit in aparuta in secolul al III-lea, a fost primul care aEvul Mediu epoca dominate de doctrina sa formulat notiunea de forts vitals (vis vitalis), pe www.dacoromanica.ro 11
  • 11. care o regasim pand in zilele noastre in teoriile ceptiilor vitaliste. Ele sunt prezentate amanuntitdiverselor scoli vitaliste. in cunoscuta lucrare a lui E. Lippman, Urzeu- Impletind legendele mistice egiptene, care gung and Lebenskraft". Savanti ca I. Borodin,stau la baza metempsihozei (reincarnarea spiri- H. Driesch, K. Nage li, J. Uexkull, L. Berta-tului), cu conceptiile neoplatoniciene, crestinis- lanffy, I. Weissman, T. Elting, E. Sinnot, Olgamul creeazA o conceptie mistica originals Lepesinskaia, vorbind despre idioplasma saudespre viata, cuprinsa in Bib lie. Scantul de un germen nemuritor (plasma germinativa),Augustin vedea in aparitia fiintelor vii o mani- de un factor transcendental sau de capacitateafestare a vointei divine, o insufletire a materiei materiei vii, necelulare, de a se organiza in for-inerte de catre un spirit datator de viata". matii celulare, reactualizau intr-o forma sau alts Intreaga stiinta a Evului Mediu este funda- conceptia vitaliste.mentata pe conceptiile vitaliste plotiniene. De o anumita yoga se bucura Ii azi teoriaParacelsus, si mai apoi Van Belmont conside- psiholamarkista a paleontologului americanrau ca in corpul plantelor, animalelor ai omului E. Coppe, continuata de R. France, A. Pauly sipredomind o forts vitals active arheul diri- A. Wagner care sustin ca procesul evolutiei sejata cu ajutorul unor procedee magice si care datoreste actiunii factorilor psihici proprii nudetermine formarea organismului si intreaga lui numai fiecarui organism, dar $i fiecarei celule,comportare ulterioard. impulsului interior spre perfectiune. Pentru a Pomind de la lichide $i infuzii organice in explica procesul ereditatii, psiholamarkistii auputrefactie, in care apareau fiinte microscopice, adoptat teoriile lui E. Hering, R. Semon sipreotul ai naturalistul scotian J. Needham E. Rignano, dupd care ereditatea este o mani-(1713-1781), contemporan $i prieten cu natura- festare a memoriei, ca acumulare a engramelorlistul francez G. Buffon, credea ca in fiecare mnemice", dupd cum spunea Semon.particula microscopica de materie organics este Timp de trei sferturi de secol, conceptiile sti-ascunsa o forts vitals" specials care poate da intifice ale biologilor aflati in acea parte a lumiiviata materiei organice. dominate de ideologia comunista au impus 1i Ultimul reprezentant de seams al vitalismu- fetisizat conceptia lui Fr. Engels, care definealui este F. Pouchet care, intre anii 1858-1863, viata ca pe modul de existenta al corpurilorformuleala o teorie proprie, neovitalista, albuminoide, constand in reinnoirea continua aasemanatoare cu aceea a lui J. Needham. elementelor chimice componente.Pomind de la procesele de putrefactie sau fer- Definitia in sine nu era eronata. $i marelementatie, Pouchet considera ca pentru aparitia chimist D. I. Mendeleev scria ca proteinele seorganismelor este necesard preexistenta unei deosebesc de multe corpuri complexe prinforte vitale". Aceasta ultima incercare de ofi- instabilitatea for fata de multitudinea factorilor,cializare" a unei conceptii naive si antistiintifice ele servind pentru transformarile permanente sia fost definitiv spulberata de experientele logice care constituie o prima conditie pentrusavantului francez L. Pasteur, de care vom activitatea vitals ".vorbi mai amplu in urmatorul capitol. De altfel, Definitia lui Engels ni se pare azi simplistavitalismul primise putemice lovituri in prima si, deci, nesatisfAcatoare. Exists explicatii.jumatate a secolului al XIX-lea prin marile Acum un veac si jumatate nu se cunosteau nicidescoperiri in domeniul fizicii si chimiei. Doc- acizii nucleici, nici structurile fine ale nucleului.trina evolutionists a lui Ch. Darwin barase dru- Stiinta moderns a descoperit intre timp 1i altemul vitalismului, pregatind astfel lovitura deci- insusiri esentiale ale vietii in afara de metabo-siva pe care avea s-o dea Pasteur. lism, ca autoreproducerea ontogenetica a orga- Totusi, in a doua jumatate a secolului al nismului, prin autoreinnoirea periodicA a struc-XIX-lea, ca si in primele decenii ale veacului turii sale, si autoreproducerea filogenetica anostru n-au lipsit incercari de reinviere a con- organismului, prin obtinerea unor descendenti www.dacoromanica.ro 12
  • 12. identici cu parinCii, precum ai faptul ca aceste face posibila formarea legaturii peptidice, careinsusiri, ca si metabolismul sunt expresia sta la temelia alcatuirii moleculei proteice.functionala, dinamica temporala a anumitor Sub forma de acid fosfOric, fosforul estestructuri ale sistemului viu. $tiintele biologice componentul obligatoriu al acizilor nucleici,in frunte cu genetica, precum ai celelalte adia- apoi combinat cu proteine ai lipide constituiecente, au facut in ultimul timp descoperiri li fosfoproteine Ii fosfolipide. Un rol deosebit alprogrese importante in legatura cu structura acestui element este acela de acumulator princi-intima a materiei vii. Interpretarea organismelor pal si distribuitor universal de energie in materieca sisteme vii care se autoconserva prin vie datorita acidului adenozintrifosforic (ATP),autoreglare functionala important castig al ale carui legaturi macroenergice pun in libertategandirii stiinCifice contemporane genereaza o o mare cantitate de energie in procesulviziune multilaterala asupra vietii, tot mai hidrolizei.departata de clasica" definitie a lui Engels. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu Trei lucrari esentiale: Viala de Jean carbonul si transformarea unora in altele au unRostand, Romanul vietii" de A. Ducrocq si rol energic. Transformarea gruparii C-H in O-HLogica viului" de Fr. Jacob, incearca, in mod este cea mai importanta sursa a energiei dinsistematic si original, sa surprinda esenta vietii materia vie. Ea se petrece in procesul respiratieicareia, in ultima instanta, nu i se poate da Inca o si este mediate de legaturile macroergice, maidefinitie complete ai satisfacatoare, atat timp cat ales de ATP.Inca nu s-a rezolvat trecerea pragului de inte-grare care separa lumea vie de lumea nevie. Prin combinarea acestor elemente iau nastere moleculele mici sau monomerii. Acestia intra intr-un numar adeseori nedefinit in corn- Compozitia materiei vii pozitia unei macromolecule. Cand monomerii sunt la fel, macromolecula e un polimer; cand Suportul vietii este incontestabil materia vie. acestia sunt diferiti, este un pseudopolimer.Exists o serie de elemente comune ambelor Organizarea chimice a acestor structuri estefeluri de materie. Deosebirea de proportii a ele- imprecise, ceea ce deschide cai practic nelimi-mentelor chimice in alcatuirea materiei vii este tate de diversificare a substantelor, diversificareconditionata de rolul for biologic. ce creste considerabil cand se trece de la poli- Elementele chimice fundamentale sunt car- meri (cum e celuloza) la pseudopolimeri (cumbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul. sunt substantele proteice Ii acizii nucleici). Carbonul este elementul omniprezent, ato- Principalii componergi ai celulei sunt lipi-mii sai constituind scheletul tuturor moleculelor dele, glucidele, proteinele Ii acizii nucleici.organice. In lanturile lungi in care legaturile Lipidele reunesc o serie de substance care auVan der Waals in moleculele unite intre ele, ca trasaturi comune solubilitatea in solventiatomii de carbon stau la baza structurii mem- organici (eter, cloroform etc.), avand rol plasticbranelor celulare, mitocondriale, a spatializarii si de rezerva. Ele se impart in grasimi propriu-moleculelor de acizi grasi ai zise aipolizaharide. Lega- lipoide (steroli).turile covalente pe care le formeaza cu atomii Glucidele sau hidratii de carbon, dupaaltor elemente si trecerea de la legaturi mai numarul monomerilor, pot fi monozaharideputin stabile la cele mai stabile confers car- (glucoza, galactoza, manoza, fructoza), oligoza-bonului un rol energic de prim rang. haride (maltoza, celobioza, lactoza, zaharoza) Azotul joaca un rol important in procesele sau polizaharide (amidonul, glicogenul, celu-de transfer cu H, deci in procese energetice. De loza). Zaharurile servesc in special drept corn-asemenea, radicalul NH2, din cauza ca poate bustibil. Amidonul si omologul sau animal,ceda un electron, are un caracter bazic, ceea ce glicogenul, formeaza rezerve de glucide ener- www.dacoromanica.ro 13
  • 13. getice, iar celuloza intra in alcatuirea struc- organismul, constanta" patrimoniului ereditarturilor vegetale de rezistenta. al celulei-ou. Proteinele cuprind derivatii azotati organici Autoreinnoirea este conditia esentiala acare stau la baza materiei vii, avand un rol autoconservarii sistemului viu scrie Ionmajor in organizarea §i reglarea activitatii celu- Draghici in Esenta vigil". Interactiunile corn-lare, in cre§terea §i inmultirea organismului viu. plexe cu mediul inconjurator au drept con-Exists proteine de transport (hemoglobina), secinca §i uzura structurilor §i, in general, a sis-contractile (miozina), cu proprietati hormonale temului. Sistemul biologic este autonom, i§i(insulina) sau catalitice (enzimele), de structure repard" singur uzurile (inevitabile unui sistem(colagenul), de protectie (fibrinogenul), de re- dinamic), autoreinnoirea find singurul mijloczerva (cazeina, zeina). de auto-separatie" a sistemului respectiv, care Acizii nucleici au un rol esential in perpetu- se realizeaza prin inlocuirea pieselor uzate" cuarea vietii, fiind purtatorii §i transmitatorii altele noi. Celula are o viata mult mai scurtacodului genetic. Dupe compozitia chimica, se decat individul. Pe durata vietii unui individ sedeosebesc doua tipuri de acizi nucleici: ribonu- succed multe generatii de celule §i, cu toatecleic (ARN), respectiv dezoxiribonucleic acestea, individul ramane mereu acela§i. Noua(DNA), formati dintr-un nutriar mare de generatie de celule este constituita dupemonomeri, numiti nucleotide, in compozitia tiparul" vechii generatii, tipar inregistrat incarora intra restul unei baze azotate de nature structuri specializate.purinica sau pirimidica, restul unui glucid In sistemul individual are loc un continuu(riboza sau dezoxiriboza) §i restul unei mole- proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca sursa energetics §i plastics, lacule de acid fosforic. baza acestor procese sta metabolismul. Metabo- Importanta biologics a DNA-ului consta in lismul este o insu§ire esentiala a fiintei vii, darfaptul ca succesiunea bazelor azotate din mole- nu un scop in sine, ci un mijloc pentru realizareacula lui este caracteristica, reprezentand inregis- autoconservarii. Metabolismul se realizeazatrarea moleculara a informatiei genetice a prin cloud procese antagonice: asimilatiaspeciei respective. Functia ARN-ului este tran- (anabolismul) §i dezasimilatia (catabolismul),scrierea §i transportul informatiei genetice din care se conditioneazd reciproc. Energia rezul-nucleu in citoplasma §i transferul ei in procesul tata prin descompunerea glucidelor §i grasi-de sinteza a substantei proteice. milor este folosita in reactiile anabolice menite sa reface substantele cheltuite §i, invers, sub- stantele sintetizate in anabolism cunt degradate insuOrile materiei vii in cursul reactiilor catabolice. A§a cum spunea E. Schrodinger ( Cc este viata?", 1956), A§a cum am amintit, principala caracteris- metabolismul este un mod specific de corn-tica a materiei vii fata de materia nevie este portare a materiei vii pe durata de existenta aautoconservarea, care se realizeaza prin auto- celulei sau organismului viu, supus unei legitatireinnoirea continua a structurii cu ajutorul bio- ferme care tinde sa mentina intact echilibrulsintezei unor substance. functiunilor prin coordonare §i autoreglare". Schimbarea periodica a substantei vii nu Dar un sistem viu, ca sa existe §i sa seafecteaza capacitatea structurii de a conserva. autoreinnoiasca ontogenetic §i filogenetic, tre-Procesul mentinerii unei structuri stabile este buie sa posede proprietatea de a da na§tere, larealizat de un aparat genetic care contine, in un moment dat, unui sistem aproximativ identicforma codificata, matriciala, informatia speci- cu el. Reproducerea proces specific materieifics structurii. Prin cariochineza, afirma vii este, ca §i metabolismul, un mijloc deE. Guyenot, se mentine, traversand toata viata realizare a scopului suprem al unei fiinte vii, www.dacoromanica.ro 14
  • 14. autoconservarea. Reproducerea se bazeaza pe be numim vitale. Problema vietii este asadar, ininsusirile exceptionale ale DNA-ului de a se esenta, o problema de forma, de structure..."scinda in cele cloud lanturi complementare,fiecare lant vechi functionand ca matrita pentrusinteza catenei complementare. Aceasta pro- krarhia materiei viiprietate, spun J. D. Watson §i F. H. C. Crick inStructura moleculard a acizilur nucleici", Introducerea notiunii de nivel de organi-face ca acizii nucleici sa fie indispensabili zare a materiei vii reprezinta un pas inainte inmateriei vii. Proteinele sunt lipsite de aceasta cunoasterea specificului vietii", sustinea J. P.proprietate, de aceea ele nu pot constitui sub- Vigier in Teoria nivelurilor si dialecticastratul vietii". Iata de ce definitia lui Engels, naturii" (Pensee, nr. 99, 1961).dupd care viata este modul de existents al sub- Notiunea de nivel inseamna gradul deosebitstantelor albuminoide, nu mai poate fi luata in de complexitate a diferitelor categorii de sis-considerare. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa teme biologice, ceea ce duce, firesc, la o ie-subapreciem rolul substantelor proteice. Ca- rarhizare a acestora.racterul indispensabil al substantelor proteice Ea a constituit o preocupare pentru oameniisustine 1. Draghici este demonstrat si de fap- de stiinta cu multi ani in urma. Astfel, Lloydtul ca acizii nucleici nu-si pot realiza insusirile Morgan distingea mai multe niveluri succesive:for decat pe fondul schimburilor metabolice atomi, molecule, cristale, viata etc., caracteri-realizate prin activitatea enzimatica a pro- zate, fiecare, prin legi proprii. T. de Chardinteinei... Proteinele si acizii nucleici se corn- sustinea ca materia vie si cea nevie sunt organi-pleteaza reciproc. Acizii nucleici contin posibi- zate intr-un lung lant de complexitatelitatea autoreproducerii si autoreinnoirii, iar crescanda, care incepe cu particulele ele-proteinele, prin insusirile tor, in special prin mentare, se continua cu atomii, moleculele,metabolism, realizeaza aceste posibilitati". celula, organism $i se incheie cu societatea Francois Jacob, laureat al Premiului Nobel, umana.formuleaza in acest chip specificitatea repro- In 1963 biologul american P. Weisz, in Theducerii ca functie caracteristia a vietii: Repro- Science of Biology", prezenta o noua schema aducerea este capacitatea vietii de a genera viata. ierarhiei nivelurilor: particule sub-atomice,Viata se transmite de la o fiinta la alta printr-o atomi, molecule, agregate moleculare, celule,succesiune care nu cunoaste intreruperi. Viata tesuturi, organe, organisme, specii, biocenoze,este continua". lumea vie. Cu mici modificari, aceasta schema Uimitorul mecanism al vietii, de o comple- o intalnim $i la E. P. Odum (Fundamentals ofxitate pe care nici astazi nu am patruns-o in Ecology", 1959), L. Bertalanffy (Problems oftotalitate, se desfasoard intr-un cadru material Life", 1960), B. Stugren (,57iinta evolutiei",organizat care sugereaza un grad de perfectiune Bucuresti, 1965).atins dupa o indelungata evolutie si La ora actuala, schema elaborate de savantul neintrerupteadaptari si readaptari. Viata nu apare decat la un rus K. M. Zavadski ( Teoria vida", 1961) sianumit nivel de organizare al materiei, legat nu imbunatatita de academicianul roman N. Bot-numai de o anumita compozitie chimica propice nariuc (Biologie generala", ed. II, 1979) paremiscarii biologice, dar si de realizarea unor a raspunde deocamdata cel mai bine cerintelormatrice adecvate. Fenomenul vietii scria in taxonomice si logicii viului.1975 J. Rostand este legat de un anumit aran- N. Botnariuc propune patru niveluri de orga-jament structural, de un mod de organizare nizare: 1. Nivelul individual, avand ca unitatiextrem de complex al materiei: cand aceasta reprezentative indivizii biologici, organisme organizare, and acest aranjament sunt rea- individuale; 2. Nivelul populational sau allizate, atunci se manifests proprietatile pe care speciei, reprezentat prin sisteme populationale www.dacoromanica.ro 15
  • 15. sau ale speciilor; 3. Nivelul biocenotic, unei anumite dinamici a trasaturilor popu-reprezentat prin sisteme biocenotice; 4. Nivelul lationale.biosferei, reprezentat prin sistemul unic al bio- Evolutia, ca proces istoric precizeazasferei planetei noastre. N. Botnariuc este un proces caracteristic po- Pe drept cuvant, N. Botnariuc apreciaza ca pulatiilor §i speciilor. Cu alte cuvinte, nu indi-sistemele componente ale indivizilor din ie- vizii izolati, ci populatiile §i speciile reprezintararhia morfofiziologica (celula, tesut, organ, obiectul si purtatorul material al evolutiei. Decomplex de organe) nu pot fi considerate careprezentand niveluri de organizare, ci doar aceea, legile evolutiei sunt legi caracteristiceniveluri de integrare, deoarece nu respects cri- sistemelor de nivel populational. Cea maiteriul universalitatii. In ce priveste moleculele importanta dintre aceste legi este selectia natu-organice, oricat de complexe ar fi, ele nu pot raid. Ea este factorul care, in succesiunea ge-reprezenta un nivel de organizare al materiei vii, neratiilor, transforms fenomenul individual alci doar trepte in evolutia materiei nevii spre variabilitatii in proces istoric al evolutiei."aparitia vietii. Dar speciile nu traiesc izolate, deoarece pro- In interiorul nivelului individual de organi- cesele vitale se realizeaza doar in cadrul actiu-zare se deosebesc diferite trepte de dezvoltare nilor interspecifice. Plante le verzi, deci plantelecare, de asemenea, nu au un caracter de univer- autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hranasalitate. Pe treapta cea mai de jos se aflavirusurile complexe macromoleculare nucleo- din pamant daca n-ar exista bacteriile careproteice. Urmeaza forme la care celula nu are descompun cadavrele, readucand in circuitultoate elementele complet diferentiate, cum sunt vietii substantele biogene sau fixeaza azotulbacteriile qi algele albastre-verzi, apoi plantele atmosferic oferindu-1 simbiontilor superiori.si animalele unicelulare, urmate de organisme Fara plantele verzi, nu pot trai animalele ierbi-pluricelulare cu diferite grade de cohiplexitate. yore, de la insecte pans la mamifere. La randulCeea ce caracterizeaza acest nivel este integra- lor, aceste flinte constituie baza existentei pen-litatea pronuntatd, ceea ce permite indivizilor sA tru insectele rapitoare, animalele insectivore sise adapteze in mod optim conditiilor de viata. cele carnivore, care traiesc pe seama consuma- Indivizii biologici nu pot exista in afara torilor fitofagi. Din aceasta cauzA, in decursulspeciilor. Populatiile sau speciile reprezintaspune N. Botnariuc nu indivizi izolati, ci evolutiei, diferite specii s-au grupat in anumiteansambluri organizate de indivizi in succe- regiuni, alcatuind formatii complexe, cu propri-siunea neintrerupta a generatiilor. Factorul timp ile for legi, numite biocenoze. Procesul funda-devine o components esentiala a speciei. mental caracteristic acestui nivel it constituieFiecare specie are o istorie a sa in sensul propriu relatiile interspecifice, contradictorii dar §ial acestui cuvant". Individul are o existents unitare, ca si cele intraspecifice, ducand lalimitata; specia una nedefinita, timpul ei de adaptari structurale §i functionale reciproce, lasupravietuire putand ajunge la sute de milioane autoreglarea mecanismelor interne qi, in ultimade ani. Conservarea individului, realizata prin instanta, la integralitatea biocenozei de carecele mai diverse adaptdri, este subordonata con- atama specializarea, productivitatea §iservarii speciei. Procesele si legile sistemelor denivel populational sunt diferite de cele de la supravietuirea indelungata a acesteia.nivelul individual. Procesul fundamental carac- Nivelul biosferei Inca putin studiatteristic acestui nivel it constituie relatiile cuprinde, dupa Zawadski §i Botnariuc, totali-intraspecifice, contradictorii dar si unitare, care tatea biocenozelor, deci totalitatea vietii peduc la dezvoltarea unei anumite structuri a po- Pamant, §i functioneaza ca un sistem biologicpulatiilor si speciilor, a unei anumite organizAri, pe scars planetard. www.dacoromanica.ro 16
  • 16. 2 IPOTEZE, TEORII, EXPERIMENTE PRIVIND APARITIA VIETII PE TERRA ARGUMENT Nu trebuie sa dam un credit absolut scepticismului lui Jean Rostand. Ipotezele emise in ultimajumatate de veac au o relativ buns motivatie logics (desi sunt contestate vehement de adeptii creationismului Viinfific precum Harry M. Morris, Richard Bube, Bernard Ramm, E. H.Andrews, Harold W. Clark 0 multi alti) iar cdteva din ele, precum biogeneza si varianta ei, biostructuralista, pot ft sustinute prin probe de laborator menite sa reconstituie experimental inprezent ceea ce s-ar fi putut petrece in trecut. Realizarea acestor modele" ne sugereazei, cu aju- torul calculului probabilitatilor, caile prin care au putut lua nactere primele formatiuni organizate de viafei. Din clipa cand au fost descoperite cele mai vechi dovezi ale viefii, urme ale structurii si activitatii organismelor, ipotezele au putut sa se prefacci in realitate, iar tabloul evolutiei vietii sa se inchegecoerent Raspunsul la intrebarea privind modul si momentul aparitiei vielii pe Pameint are de luptat cufoarte multe necunoscute si dileme, doar in parte rezolvate. Traim intr-un univers de energie, conditionatei, dupa ecuatia lui Einstein, de relatia cu masa, cu materia deci. Viata nu a apcirut dec.& °data cu structurile capabile sa intretina un permanent schimb de energie cu mediul ambiant. Se ctie azi ca, pentru acest motiv, in structura materiei infra ca elemente fundamentale carbonul, oxigenul, azotul, fosforul ,ci sulful care, prin proprietatile lor, reispund la modul optim conditiilor de vial a de pe Terra. Elementul central in jurul caruia se orga- nizeaza viata pe planeta noastra este carbonul. Dispunand de patru posibilitati de afiliere la alte elemente prin tetravalenta sa , realizeazci o serie de combinatii organice, dintre care unele au capacitatea de a inmagazina o mare cantitate de energie ce o furnizeaza organismul prin procese- le de metabolism. Aceste depozite de energie" sunt constituite din hidrati de carbon (glucide sau zaharuri). 0 alto categorie de substante necesare vietii, cu rol energetic ci structural, sunt lipidele. In compozitia lor, carbonul apare alaturi de hidrogen, oxigen, azot si fosfor. Substantele fundamentale pentru existenta viefii sent protidele, in structura ceirora, in afara de carbon, Intel lnim oxigen, hidrogen, azot, ca elemente principale, ci in mai mica masura sulful ,cifos-forul. Protidele, constituite, la randul lor, din 24 aminoacizi, formeaza fundamentul structural sifunctional al materiei vii. Explicarea modului cum s-au format aceste molecule organice purtlitoare ci transmifcitoare de vials a dat nastere unui mare numar de ipoteze. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat Limp de milenii glindirea omeneascci, cu dublul ei substrat materi- alist ci religios. Aceasta ipoteza naiva, dar care ci -a geisit adepti ci in secolul nostru, merits sit fie citata ca exemplificare istorica a unui mod de gcindire. Teoriile stiintifice moderne pledeazci cu dovezi comune si cu forts egala de convingere pentru aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (panspermia). Nu absenteazei nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamcinfatci de fiinte extraterestre, ve- nite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza). Teoriilor fundamentale, ca ,ci unor variante de interes stiintific, aparute in ultima jumatate de secol, be vom acorda spatiul cuvenit, evidentiin- du-le argumentele,ci dovezile plauzibile, dar ,ci punctele vulnerabile. www.dacoromanica.ro 17
  • 17. Cea mai veche conceptie despre nWerea intestinali s-ar forma din cadavrele in descom-vietii: generatia spontanee punere $i din excremente. Insectele, cum ar fi lantarii, mustele, moliile, efemerele, gandacii de Convingerea ca fiintele vii se pot forma si balegar, cantaridele, puricii, plosnitele, pddu-spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, chii, ar lua nastere din humusul ogoarelor, dindin Antichitate si pand in zilele noastre. mucegai, baligar, lemne si fructe putrede, din Astfel, din cele mai vechi timpuri, in China namolul raurilor si al marilor, din sedimentulddinuia credinta ca puricii din plante (afidele) otetului precum si din land veche. Broastele siiau nastere spontan pe tulpinile de bambus, dacd salamandrele ar aparea din noroi inchegat, iarbutasii sunt rasaditi pe vremea caldd si umeda. soarecii s-ar forma din pamant umed. In acelasiIn cdrtile sacre ale Indiei se mentioneaia mod s-ar fi nascut si fiintele superioare, aparandaparitia a tot soiul de muste si gandaci din initial sub forma de viermi.sudoare $i gunoaie. In inscriptiile cuneiforme Uriasul prestigiul de care se bucura con-ale babilonienilor putem citi ca din malul ceptia aristotelicd in fata Bisericii a facut ca teo-canalelor de irigatie iau nastere viermi $i alte ria generatiei spontanee, grefatd pe ignorantaanimale. In Egiptul antic, se credea ca stratul de intretinutd de teologie, sd zamisleasca teorii"humus ramas dupd revarsarea Nilului poate care de care mai fanteziste si ridicole.genera fiinte vii, daca este incalzit la soare; ast- Potrivit atestdrilor unor savanti de marefel ar lua nastere broastele, serpii, crocodilii. prestigiu ai epocii, gastele si ratele s-ar naste dinAceasta credinta s-a bucurat de popularitate in scoicile marilor, care si ele la randulOrient ca si in Occident, in Antichitate, dar si in trage din fructele copacilor. Pasarile pot apareaEvul Mediu. Nu intamplator, in tragedia Anto- insa si direct din fructele arborilor. Legendaniu ,si Cleopatra de Shakespeare, Lepidus afir- despre copacul cu gaste o gdsim Inca lama ca in Egipt crocodilii iau nastere din malul Inceputul secolului al XI-lea in cartea cardinalu-Nilului, sub actiunea soarelui sudic dogorator. lui Pietro Damiani. Enciclopedistul englez Toti filozofii greci, reprezentanti ai materia- Alexander Needham dezvoltd teoria forrnariilismului naiv, erau adeptii teoriei generatiei pasdrilor din rasina coniferelor. Ideea s-aspontanee. Cel mai clar, aceasta idee a fost inradacinat atat de adanc in constiinta maselor,exprimata in doctrina lui Democrit. Dupd aces- incat camea gastelor si ratelor a inceput sa fieta, viata este rezultatul actiunii mancare de post si papa Inocentiu at socotita fortelormecanice ale naturii. Aparitia initials a fiintelor III-lea a fost nevoit, in 1215, sa interzica,vii sau nasterea for spontand din apd $i namol printr-o bula papald, folosirea ei.s-ar datora unei combinatii intampldtoare, dar Legenda despre copacul de gaste a ddinuitprecis determinate a atomilor in calrul miscdrii pand in secolul at XVII-lea. Ea se intemeia,for mecanice, mai precis, este rezultatul intal- probabil, pe o coincidenta naiva: racusoriinirii si unirii celor mai mici particule de pdmant cipripezi, numiti ratusti-de-mare, atingeauumed cu atomii focului. maturitatea tocmai in anotimpul cand soseau Lucretius Caro, in poemul filozofic De din nord puii gastelor polare. Nu numai gastele,rerum natura", sustine ca, datorita ploii si cal- dar si mamiferele s-ar zamisli prin generatiedurii umede a soarelui, din pamant sau balegar spontanee. Astfel, dupa scrierile timpului, mieiiapar viermi si multe alte animale. ar lua nastere din niste pepeni sau dovleci uriasi. Insusi cel mai mare naturalist at Antichitatii, Desi secolul al XII-lea marcheaza o inflorireAristotel, considera ca viermii obisnuiti, larvele a cunostintelor, aceasta nu atinge domeniulalbinelor si viespilor, cdpusele, licuricii $i felu- biologiei, ramasd la acelasi nivel ca la Inceputulrite alte insecte se formeaza din roux, din mileniului. Dovada cea mai bund o produceputrezirea malului si a gunoaielor, din lemn vestitul medic belgian Van Helmont care, inuscat, din pdr, din sudoare si din came. Viermii 1640, publica o celebrd reteta de oblinere a www.dacoromanica.ro 18
  • 18. $oarecilor din boabe de grau invelite intr-o toate sursele erorilor sunt inlaturate, deci secama$a murdara. Dupe 21 de zile, secretiile din asigura o sterilizare perfecta, infectarea nu maicam*, fermentand cu emanatiile cerealelor, poate avea loc. Astfel a fost respinsa ipoteza cadau na$tere la $oareci vii. infuziile de putrefactie dau ngtere la microbi $i $i W. Harvey, descoperitorul circulatiei ca insa$i putrefactia solutiilor respective sesangvine, Francis Bacon, intemeietorul datore$te activitatii vitale a microorganismelorempirismului materialist, sau R. Descartes, provenite din data. Toate tentativele de a infir-parintele rationalismului, erau de asemenea ma aceasta teza, facute de Pouchet si de alti a-adepti convin$i ai acestei teorii. Astfel, dupd depti ai sai, au dat grey. Teoria generatiei spon-conceptia carteziana, geneza spontana este un tanee parea pentru totdeauna ingropata.proces natural de autoconstituire a unor ma$ini Cercetarile lui Pasteur au produs o impresiecomplicate nascute din materia inconjuratoare covarsitoare asupra contemporanilor. Revolutialipsita de viata, cand pamantul umed sty in bata- savar$ita de savantul francez in biologieia soarelui sau daca are loc un proces de putre- echivala cu revolutia infaptuita de Copernic infactie. astronomie. In ambele cazuri, au fost rastumate Cu greu se poate zdruncina o conceptie, prejudecati ce stapaneau de milenii mintilechiar gre$ita, formate de-a lungul veacurilor. oamenilor.A$a s-a intamplat $i cu teoria generatiei sponta- Totu$i, victoria stralucita a lui Pasteur a lasatnee care $i-a gasit adepti pans $i in miezul vea- in urma un gol.cului trecut. Multi savanti au interpretat experientele lui Incetul cu incetul, a inceput sa se strange ca o dovada absolute a imposibilitatii de a selantul obiectiilor in jurul acestei teorii care a trece de la natura anorganica la fiintele vii.dominat cateva milenii gandirea omeneasca. Imposibilitatea aparitiei spontane a vietii...Experimentele unor savanti ca T. Schwann, trebuie considerate ca find stability la fel deF. Schulze, H. Schrader §i Th. Duch urmareau cert ca ai legea atractiei universale", scria insa infirme posibilitatea genezei spontane a 1871 celebrul fizician W. Thomson (Lordvietii, dar forta for demonstrative era mic$orata Kelvin).sau compromise de diverse erori tehnice. Sfaramarea teoriei generatiei spontanee rasa Polemica in jurul posibilitatii spontane amicroorganismelor a atins punctul culminant in insa cale libera speculatiilor idealiste ai1862, cand F. Pouchet, publicand in 1859 un creationismului. Nu e de mirare, deci, ca adeptiivast studiu de 700 de pagini: Heterogenie ou darwinismului vor apara teoria generatiei spon-trade de la generation spontanee basee sur de tanee ca forma de explicare materialists a na$-nouvelles experiences", unde incerca sa reinvie terii vietii. E. Haeckel, in Histoire de la crea-teoria autogenezei, primeste o replica nimici- tion des titres organises" (1877), spunea ca dacatoare din partea lui Louis Pasteur. In urma unor se respinge ipoteza generatiei spontanee trebuieexperience stralucite yi incontestabile, Pasteur a sa recurgem la miracolul creatiei supranaturale.dovedit ca microorganismele nu pot lua na$tere La not in tars, filozofii materiali$ti ai adeptii luidin infuzii $i solutii organice, cum pretindea Darwin an aparat punctul de vedere sustinut dePouchet. El nu s-a multumit sa combats magis- Haeckel in privinta generatiei spontanee, catral autogeneza, dar a indicat izvoarele raspuns la altemativa creationismului. A$a augre$elilor predecesorilor $i contemporanilor sai. facut V. Conta, in Teoria ondulatiei univer-Astfel, Pasteur a aratat ca aparitia microorganis- sale", sau dr. N. Leon, in Generatiunea spon-melor in experientele cercetatorilor precedenti a tanee ci darwinismul" (Convorbiri literare, nr.fost intotdeauna determinate de greselile for 4, 1903).metodice, ai anume de faptul ca nu eliminasera Mai exista o posibilitate de a eliminatotdeauna sursele posibile de contaminare. Dace amestecul creatiunii in ipotezele despre ori- www.dacoromanica.ro 19
  • 19. ginile vietii, aceea de a accepta ideea etemitatii Panspermia" a fost reluata, printre altii, in avietii. doua jumatate a secolului trecut, de H. Richter, Daca toate incercarile noastre scria in Lordul Kelvin.1874 cunoscutul fiziolog german H. Helmoltz Principalul argument al teoriei panspermieide a produce organisme din substanta lipsita de 1-a constituit faptul ca intr-o serie de meteoritiviata dau grey, cred ca vom proceda cat se poate (condriti) pietrosi au fost descoperiti compusi aide potrivit punandu-ne intrebarea daca viata nu carbonului si chiar particule organizate", ase-este tot atat de veche ca si materia." manatoare algelor si microorganismelor terestre Vegetatia pamantului consemna in carora Clause §i Nagy le-au dat denumiriTraite de botanique" (1891) botanistul francez (Clausiphera fissa on Coelestites sexangula-Ph. Van Tieghem a avut un inceput si va avea tus).un sfarsit, dar vegetatia Universului este etema, In ultima suta de ani s-au strans nenumarateca insusi Universul." probe de meteoriti carbonici (printre cei mai Adeptii teoriei etemitatii vietii considerau celebri amintim pe: Orgueil, Ivuna, Kaba,ca singura explicatie posibila a aparitiei vietii pe Alence, Murchinson) care, in urma unor arna-planeta noastra este ca pe Pamantul virgin, abia nuntite analize de laborator, au dezvaluitformat, sa fi fost adusi germeni viabili prove- prezenta tuturor grupelor principale de compusinind din alte lumi, populate de organisme. Dar ce intra in alcatuirea materiei vii de pe Pamant,pentru ca o asemenea ipoteza sa devina accepta- cum ar fi: hidrocarburi cu lanturi lungi de car-bila stiintific se cerea, in primul rand, sa se de- bon, acenafteni, antraceni, piseni, acizi aroma-monstreze ca viata este larg raspandita in Cos- tici, acizi grasi, 17 aminoacizi (valina, glicina,mos, ca ea exists nu numai pe Pamant si nu prolina, alanina etc.), hidrati de carbon (mano-numai in limitele sistemului nostru solar. In al za, glucoza, arabinoza), compusi azotati ciclicidoilea rand, era necesar sa se explice in ce mod (melamina, amelina, adenina, guanina).acesti germeni, care aveau de strabatut spatii Evident, in acest caz, se punea problemainterplanetare si siderale, au putut ajunge pe originii compusilor organici. Existau douaPamant in stare viabild, punand bazele unei not raspunsuri posibile: on sunt de origine biogend,generatii de fiinte vii. deci sunt produsi ai activitatii unor organisme ce au trait pe corpul ceresc din care provin meteoritii, sau au o origine abiogena si, deci, Panspermia sunt rezultatul evolutiei materiei anorganice, fara prezenta vietii. Parerile au fost impartite. Panspermia parea singura conceptie care, J. Smith, V. Vernadski, I. Haldane, A. I.intr-un anumit fel, raspundea rolului pe care Oparin, N. Botnariuc printre altii auPasteur il atribuise lumii omniprezente a mi- sustinut originea abiogena. S. Kloez, Ch. Lip-croorganismelor, in geneza proceselor cu care man, M. Calvin, J. Hennessey au sprijinitse justifica dezvoltarea aparent spoptana a vietii ipoteza biogena. Pans in jurul anului 1962,in anumite medii. rezultatele care atestau prezenta unor germeni Termenul de panspermia" fusese pentru extraterestri pe suprafata sau in interiorul mete-prima data folosit de filozoful antic Anaxago- oritilor au fost contestate. In ultimele douaras, care vorbea de germenii (spermata") exis- decenii, prin perfectionarea tehnicii de recoltaretenti pretutindeni (pan"), ce fecundeaza malul si evitarea unor probabile contaminari, s-auneinsufletit. Despre circulatia embrionilor de adus dovezi destul de concludente asupra posi-viata" capabili sa supravietuiasca unei lungi bilitatii transportului germenilor de pe alte pla-calatorii prin spatii se pronunta vizionar natura- nete pe Terra. Astfel, Sectia pentru cercetarilistul francez Buffon, in urma cu doua sute de exobiologice de la Ames Research Centerani. (NASA) a pus in evident& in urma unor analize www.dacoromanica.ro 20
  • 20. cromatografice de mare finete, prezenta in presiunii luminii, si nu mai putin stralucitelestructura condritului carbonic Murchinson, experiente ale lui Lebedev, Nicole $i Gule, carecazut in sud-estul Australiei, prezenta amino- 1-au confirmat practic la inceputul veacului nos-acizilor terestri dar si a doi compusi: 2 meti- tru.lalanina si sarcosina, ce nu intra in componenta Arrhenius a calculat dimensiunea optima pesistemelor biologice de pe Pamant, ceea ce care trebuie s-o aiba un corp pentru a putea fidemonstreaza originea for nepamanteand. impins in spatiu de presiunea radiatiei, in-Aceasta presupunere este intarita de inexistenta vingand, astfel, atractia gravitationala. El a sta-serinei care, datorita transpiratiei, este relevanta bilit ca dimensiunea optima ar fi de 100 mili-in amprentele degetelor si ar putea fi usor pusa oane de molecule, adica, daca am presupunein evidenta in procesul de contaminare. Cel corpul sferic, diametrul sau ar fi de 0,00016 mm.putin intr-un caz a fost inlaturata si principala Or, aceasta dimensiune coincide surprinzator cuobiectie formulate de A. I. Oparin privitoare la marimea sporilor de bacterii. Savantul suedezdistrugerea totals a germenilor ratacitori, dato- presupunea ca sporii s-ar deplasa in vid cu orita actiunii sterilizante a radiatiilor cosmice, mare viteza prin presiunea radiatiei solare. Dacechiar in conditiile rezistentei perfecte a acestora un spor paraseste atmosfera noastra, el va fila temperaturile foarte scazute ale vidului inter- impins pand la orbita lui Mute in circa 20 destelar. Astfel bacteria Micrococcus radiodurans, zile si pand la orbita lui Jupiter in 80 de zile. Insupusa unor teste de laborator, a rezistat perfect 14 luni va parasi limitele sistemului nostrula iradieri mai intense chiar decat cele emise de solar, iar dupa 9.000 de ani va ajunge in cea maicenturile de radiatie ale Pamantului. apropiata stea, si anume Alfa din constelatia Deci problemei existentei unor germeni Centaurului.extraterestri pe suprafata Pamantului i s-a putut Teoria, celebra in timpul ei, a dat nastere lada, dupd 1980, un raspuns pozitiv (chiar daca nu multe speculatii privind raspandirea epidemiilorintru totul concludent). Urma sa se solutioneze virale de origine necunoscuta. Azi, ea are$i cea de a doua parte a necunoscutei: cum au nevoie de confirmare. S-au formulat uneleajuns germenii pe Pamant. Doud ipoteze s-au proiecte de cercetari spatiale ce cuprind cap-impus in lumea stiintifica: una sustine ca ger- tarea pulberilor cosmice. Acest praf interplane-menii au fost transportati cu ajutorul mete- tar asigura corectitudinea observatiilor, deoa-oritilor (ipoteza cosmozoilor sau a litopansper- rece pulberile cosmice care cad pe pamant suntmiei); cealalta afirma ca transportul germenilor rapid contaminate de germenii terestri.s-a facut cu ajutorul pulberii cosmice, sub acti- 0 serie de cercetari moderne (mai ales celeunea presiunii luminii (ipoteza radiopansper- efectuate de Carl Sagan) au venit sa confirmemiei). intrucat despre litopanspermie am mai ipoteza lui Arrhenius, inlaturand o serie de re-discutat, ne vom opri putin asupra radiopansper- zerve ce fusesera formulate. Sporii trebuie samiei. strabata spatii cosmice fabulos de mari. Pot ei Creatorul acestei ipoteze a fost savantul savarsi o astfel de calatorie intersiderala,suedez Svante Arrhenius, laureat al Premiului pastrandu-si viabilitatea, tinand seama si de fap-Nobel in 1904. Adept convins al conceptiei Ca tul ca sunt panditi de numeroase primejdii:viata este raspandita pretutindeni in spatiul cos- frigul cumplit, lipsa totals a umiditatii si a oxi-mic, el a incercat sa dovedeasca prin calcule genului, bombardamentul centurilor de radi-posibilitatea transportului de particule materiale atie?de pe un corp ceresc pe altul. Dupe parerea sa, Inca din secolul trecut, R. Pichet $i P. Bec-forta principala ce actioneaza in cazul de fats querel au tinut, timp de treizeci de zile, spori ineste presiunea razelor de lumina. Arrhenius aer lichid. Toti au limas in viata si, dupa un anavea la indemana stralucitele cercetari ale lui si jumatate de conservare, au germinat.Maxwell, care a demonstrat teoretic fenomenul Cercetari mai not au demonstrat ca forme de www.dacoromanica.ro 21
  • 21. viata terestre pot rezista pans la zero absolut. optime pentru a ingloba tot materialul interste-Astfel, experientele lui B. Luyet au confirmat lar.ca prin racirea rapids si profunda a protoplas- De fapt, timpul necesar pentru ca cea ma 1mei cu aer sau hidrogen se evita fenomenul mare parte din carbonul, azotul si oxigenulcristalizarii si deci a distrugerii structurii. interstelar sa fie astfel convertit ar putea fi Protoplasma se vitrified (deci trece intr-o aproximativ de 100 de milioane de ani. 0 con-stare sticloasa) si, la temperaturi joase, aproape versie biologica rapids s-ar produce in zonelede zero absolut, isi poate mentine mii de ani via- unde se formeaza noile stele; conditiile dinbilitatea. zonele exterioare norului cosmic in curs de con- Cat priveste lipsa de umiditate si absenta densare ar permite apei lichide si substanteloroxigenului, acestea nu constituie bariere in organice sa persiste timp de milioane de ani incazul unor forme anaerobe, foarte rezistente la obiecte precum cometele. Carbonul, azotul siuscaciune. oxigenul ar forma atunci microorganisme, iar o Creditul de care se bucura in continuare teo- parte din acestea ar fi expulzate in materialulria panspermiei it confirma teoria astrofizici- interstelar. Acum intra in scenariu cometele,anului Fred Hoyle, enuntata in 1962, in cola- care ar intruni conditii favorabile aparitiei vietii.borare cu matematicianul Chandra Wickra- La periheliu, materialele volatile din nucleul lor,masinghe si cunoscuta sub numele de teoria si mai ales apa, tind sa se amestece cu prafurilespatiului viu", cu toate variantele ei de dupe interplanetare si substantele organice. In acest 1980. Cei doi savanti sunt de parere ca mole- moment, temperatura nucleului ar atinge +27°C,culele organice din cosmos (in ultimii 12 ani au ca sa coboare la aproximativ 173° C la afeliu,fost identificate circa 60) sunt susceptibile, in oscilatii periodice ce ar selectiona structurileconditii favorabile, sa se alipeasca prafurilor de moleculare capabile sa supravietuiasca aici. Radiatia solara (sau a altor stele) ar favoriza for-grafit o forma de carbon pentru a forma marea de polimeri si molecule si mai complexe,aminoacizi, materiale de baza ale vietii. Trans- adaptate tranzitiilor de temperatura. In felulportati de comete, care le ofera un mediu co- acesta ar lua nastere organisme vii, evidentrespunzator, acesti aminoacizi pot forma mole- unicelulare, bacterii. La scars cosmica, timpulcule mai complexe si chiar microorganisme, pentru producerea unor astfel de evenimentegata sa insamanteze orice planeta ce le-ar putea este mai indelungat decat istoria Terrei. Viata arprimi. Odata implantata, viata ar urma aici fi putut fi implantata pe planeta noastra acum 4legile evolutiei. Se poate afirma, deci, ea in miliarde de ani, in momentul trecerii uneiafara Terrei exists o chimie prebiotica", o comete.chimie a moleculelor de la care a luat nastere Cea mai recenta versiune a panspermiei,viata. oferita la sfarsitul secolului al XX-lea de Fran- Prime le microorganisme se formeaza la cis Crick, unul din descoperitorii structurilorscars cosmica. Iata, pe scurt, ipoteza lui Hoyle, ADN-ului, este ca darul vietii a fost adus pedemonstrate matematic de Wickramasinghe. Pamant de o nava spatiala trimisa de fiinteCea mai simple modalitate de producere a sub- extraterestre aflate la mare distanta, teoriestantelor biochimice, nu a moleculelor unice, ci sustinuta ceva mai tarziu, insa partial, de Carla structurilor de molecule, o reprezinta repli- Sagan ca si de multi autori de science-fiction.carea biologica. In conditii adecvate de labora- Se cauta sa se demonstreze ca viata a aparut intor, o singura celula bacteriana se divide in alts lume si a fost adusa fie prin pietre, fie princloud. Cele doua celule-fiice se divid la randul prezumtivi extraterestri, scrie Harry Mc. Sweenfor in patru, opt si asa mai departe, pand la Jr., dar acesta nu spune nimic ci doar muteepuizarea substantelor nutritive. In laboratorul datele problemei dincolo de planeta noastra,cosmic ipotetic, culturile s-au extins in conditii unde se pare ca avem mult mai multe si certe www.dacoromanica.ro 22
  • 22. dovezi, mai ales de ordin chimic, ca ar fi putut 3) Pentru a se sintetiza fdra Intrerupere mo-lua nastere. Chiar daca in momentul de fats nu leculele vii, baza materiei organice, este nece-putem descrie cu exactitate ce s-a petrecut, sara o anumita cantitate de energie. Or, izvorulspeculatia, bazata pe uncle dovezi irefutabile, universal, de energie folosit de viata (ATP) esteeste preferabila viziunii disperate potrivit careia un produs al fiintelor vii, fabricarea lui in inte-viata a fost importata din alt colt al universului". riorul celulei presupunand un mecanism chimic complicat. 4) Reactiile vitale, chiar la organismele cele Biogeneza mai simple, sunt catalizate de catre enzime. Ele se realizeaza la temperaturi moderate, dar cu Para lel cu panspermia, se dezvolta o noua viteze extrem de mari. Or, enzimele primescipoteza care nu are nevoie de probe cosmice", informatia de la acizii nucleici, care la randulci se sustine prin probe de laborator ce reconsti- for sunt asamblati de catre enzime. Care dintretute, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua aceste substante ale vietii a aparut mai intai?nastere viata pe Terra din propria ei protoma- Initial, teoria biogenetica coplesita de suc-terie organics. Adeptii ei sustin ca izvoarele cesul ai autoritatea experientelor pasteuriene avietii trebuie autate in limitele planetei noas- avut o infdtisare naiva, schematics, propunan-tre" (E. Graevski, A. McLaren). du-si mai degraba sa ofere modele analogice Aceasta ipoteza trebuia sa infrunte criticile decat sa refaca istoric procesele chimice aleaduse la Inceputul secolului nostru teoriei aparitiei materiei vii primordiale.evolutioniste asupra originii vietii. Cum a luat La inceputul secolului nostru relateazanastere viata insinuau dusmanii evolutionis- A.I. Oparin in cunoscuta sa lucrare Origineamului darwinist and ea e produsa si trans- vietii pe pamcint" datorita faptului ca multimisa doar de o fiinta vie?" Partizanii originii biologi vedeau cauza proprietatilor vitale aleevolutive a vietii se gaseau inchisi intr-un cerc protoplasmei numai in structura ei, in con-vicios, amintind oarecum vestitul paradox al structia ei spatiala specifica, ignorand cugainii si oului. Cine a aparut mai intai? Daca desavarsire metabolismul aceasta forma deoul, atunci cine 1-a ouat? Daca este gaina, de miscare atat de caracteristica vietii asistam launde provine ea? Sa enumeram obiectiile fun- diferite incercari de a rezolva problema originiidamentale ce se aduceau: vietii cu ajutorul asa-ziselor modele de corpuri 1) Compusii organici esentiali ai vietii: glu- vii"... Reproducerile artificiale a diferite struc-cidele, lipidele, proteinele, acizii nucleici sunt turi s-au bucurat de un mare succes tocmai inazi in mod exclusiv fabricati de fiintele vii. Cum perioada cand se cauta in protoplasma o oare-au putut aparea in lipsa lor? care baza fixa, o constructie mecanica ce ar 2) Animalele, fiinte heterotrofe, nu pot trai conditiona toate proprietatile ei vitale!fard substantele produse de plante, fiinte Atrasi de asemanarile exterioare, multiautotrofe. Pare firesc, dar, sa se caute originea autori s-au straduit sa reproduca artificial proto-vietii in lumea vegetalelor foarte primitive (alge plasma vie, reusind sa realizeze structuri ana-unicelulare), nascute prin evolutia materiei mi- loage pe cale artificiala prin amestecarea si pre-nerale ai capabile sa traiasca autonom, fabrican- cipitarea unor substante, sa obtind la microscopdu-si propria for hrana. Or, astfel de organisme imagini izbitor de asemanatoare cu structurilenecesita un sistem de captare a energiei solare ai ce se observa pe preparatele fixate si colorateun sistem complementar de folosire a acestei ale diferitelor tesuturi vegetale si animale.energii. Ele ar fi trebuit sa fie, inca de la origine, M. Traube, in 1867, a obtinut o pungulitafiinte complexe, lucru foarte improbabil. Pe de dintr-o pelicula foarte find de fericianura dealts parte, clorofila, agentul esential al fotosin- cupru, care, sub actiunea presiunii osmotice, setezei, este fabricat exclusiv de fiinte vii! dilata gi reproducea fenomenul de crestere a www.dacoromanica.ro 23
  • 23. celulelor. La inceputul secolului trecut (1905), Progresele remarcabile obtinute in deceniulL. Rhumb ler a realizat modele de amoebe din al patrulea al secolului trecut in directia apro-cloroform dizolvat in §erlac, ce reproduceau fundarii, cunoa§terii structurii §i functiilor bio-mi§carea, nutritia §i diviziunea celulelor, iar C. logice ale proteinelor §i ale acizilor nucleici §i aBfitschel a realizat forme analoage din ulei de celor mai mici §i contradictorii fiinte vii ultra-masline §i carbonat de potasiu. virusurile, descoperite Inca de la sfar§itul vea- Pornind de la aceste experiente, S. Leduc in cului al XIX-lea de D. Ivanovski a permis tre-Les bases physiques de la vie" (Paris, 1907), cerea de la modele de materie anorgania larelateala o serie de experiente cand, intro- modele de materie organics ale organismelorducand o bucatica de clorufa de calciu anhidru elementare.intr-o solutie saturata de carbonat de potasiu sau Inca de acum 80-85 de ani, numero§ide fosfat de potasiu, tribazic, a obtinut ciuperci cercetatori au observat ca in solutiile coloizilor§i alge osmotice, uimitor de asemanatoare cu hidrofili, pe langa coagulare, se mai constata unprototipurile vii corespunzatoare. fenomen numit de stratificare sau separatie de $i mai stranii sunt formatiile lui Moravek" faze. Solutia se scindeaz5 in cloud straturi: unce se dezvolta in suspensiile de gelatina, azotat strat bogat in substante coloidale §i un lichidde plumb §i apa distilata, sub forma de substante aproape lipsit de coloizi, separat de primul stratporoase cu o puternica mi§care de la bald spre printr-o limits net conturata.varf. Aceste filamente cresc, i§i mentin, indife- Spre a-1 deosebi de coagularea obi§nuit5,rent de pozitia eprubetei sau de alte obstacole, savantul olandez H. Bungerberg de Jong, indirectia initials, sunt sensibile la lumina pe o lucrarea sa Protoplasma (1932), a dat acestuianumita lungime de unda §i, dupd ce ajung la o fenomen numele de coacervare. Stratul lichid,anumita dimensiune, indiferent de gradul de bogat in coloizi, a capatat denumirea de coacer-epuizare a suspensiei hranitoare", se opresc din vat, iar solutia cu continut sarac in coloizi,cre§tere la incitarea unei atingeri. aflata in echilibru cu acest lichid, a primit Un caracter analog 1-au avut §i lucrarile rea- numele de lichid de echilibru.lizate in laboratorul de plasmogenie din Mexico De Jong a obtinut coacervate simple dinal lui A. Herrera, intre 1928-1935. Acesta solutii apoase de gelatina, adaugand substanteamesteca o solutie de sulfocianati cu una de for- deshidratante alcool sau sulfat de sodiu caremol §i obtinea astfel substante azotoase macro- reduc hidratarea particulelor de gelatina, ceea cemoleculare care dadeau solutii coloidale. Prin produce separarea solutiei in cloud straturi. Dacafixarea for cu formol sau alcool, rezultau preci- amestecul se incalze§te pand la +50°C, sepitate cu structuri unele dintre ele semanand in formeaza un coacervat. Se pot obtine coacervatemod izbitor cu cele obtinute prin fixarea celu- simple §i din alte proteine. Solutii de amandindlelor. Interesul acestor experience se rezuma la dializate in apa rece, solutii alcaline de prota-aceea ca arata ce forme variate poate da un mine la care se adauga alcool. Un salt importantamestec de substante coloidale daca sunt prelu- at cercetarilor a fost atins °data cu obtinereacrate intr-un anumit fel. in cunoscuta sa lucrare coacervatelor complexe din amestecarea soluti-O noun teorie despre geneza qi natura vietii", ilor a doi sau mai multi coloizi purtand sarciniaparuta in 1942, Herrera considera drept plas- de semn contrar, cum ar fi o solutie de gelatinamogenie" experientele pentru obtinerea struc- cu o solutie de guma arabica.turilor tiocianice. Desigur, asemenea structuri Coacervatul din gelatind §i guma arabica aputeau sa. apard §i in conditii naturale, opina A. I. facut obiectul clasic cu care au lucrat atat deOparin, dar este indoielnic ca vreun biolog con- Jong, cat §i alti cercetatori. Gelatina poate satemporan sA le considere Inzestrate cu atributele dea coacervate nu numai cu gum5 arabica, ci §ivietii. Ele nu poseda nici metabolism organizat, cu alti hidrati de carbon, cum ar fi guma de sal-nici capacitate de autoreproducere." cam, sarea de sodiu a arabanului, agar-agarul, www.dacoromanica.ro 24
  • 24. amidonuri de diferite provenience, precum §i cu Perioada prebiologica a pregatit timp de mailipoizi, cum ar fi sarea de potasiu a acidului bine de un miliard §i jumatate de ani aparitiaoleic (faimoasa coacervata de untdelemn). In primelor forme organizate de viata.mod egal iau na§tere coacervate din interacti- Oparin considers ca viata a putut sa apara peunea proteinelor de fosfatide, steroli, grasimi $i Terra deoarece planeta noastra impline§te cloudalte lipide. conditii principale: Proprietatile fizico-chimice ale coacer- a) Are o masa, §i deci o forts gravitationalavatelor complexe §i ale celor cu structure inter- medie. Se §tie ca planetele cu gravitatie ridicatans complexa sunt interesante din punct de vede- retin gazele in straturi dense, acestea devenind ecrane ce opresc sau franeaza patrunderea ener-re biologic, deoarece se aseamana in unele pri- giei radiate solare pars la suprafata planetei.vinte cu proprietatile corespunzatoare ale proto- Invers, planetele cu gravitatie mica pierdplasmei. De aceea de Jong, ca si alti citologi au gazele, absorbite fie de spatiul cosmic, fie defost de parere ca celula vie nu este in fond decat planetele apropiate cu o forts de atractie supe-un coacervat multiplu, extrem de complicat. rioara. Pamantul, avand o gravitatie moderate, a Modelul coacervatelor va sluji adeptilor bio- mentinut gazele la o densitate adecvata patrun-genezei sa demonstreze cu probe de laborator derii permisive pentru viata a radiatiilor cos-modul cum a putut lua natere viata in oceanele mice si solare;stravechi, formarea coacervatelor constituind o b) Pozitia ei e convenabila fats de izvoruletapa foarte importanta in evolutia substantelor luminos, Soarele, astfel ca energia solare con-organice primare. Prin formarea coacervatelor stants intretine o temperature suportabila, presupunea de pilda Oparin moleculele de inducand un flux energetic necesar ciclurilorpolimeri organici s-au concentrat in anumite biotice.puncte spatiale §i s-au separat de mediul Ada cum am mai amintit, trasatura generalaambiant printr-o limits mai mult sau mai putin a substantelor care intra in compozitia materieitranpnta". vii este faptul ca toate reprezinta compu§i ai Coacervatul ramane, a§adar, o forma ipote- carbonului. Era firesc deci ca Oparin si Haldanetica de organizare a materiei organice care sa porneasca in explicarea originii vietii de lareproduce tot analogic unele procese initiale de modul de aparitie §i evolutie a acestor compui. Carbonul este foarte raspandit in Cosmos.constituire a protobiontilor. Coacervatul, deci, Studiul diferitelor corpuri cerqti a ara.tat canu e un organism viu, ci numai tulburatoare exists o relatie intre gradul de incalzire a steleipotentialitate a unui organism viu, primordial. §i forma sub care se afla carbonul. Astfel, in Meritul de a scoate insa din impas teoria stele de tipul 0, avand temperaturi de milioaneevolutionists a vietii §i de a o lega de evolutia de grade, carbonul este in stare sub atomics,insa§i a planetei noastre revine biochimistului ionizata. Odata cu scaderea temperaturii, inrus A. I. Oparin (1922) §i biochimistului stelele de tipul B se pot constitui atomi neutri deenglez J. B. S. Haldane (1928). Parerile celor carbon. Primii compu§i ai carbonului sunt dedoi savanti sunt cunoscute in §tiinta sub denu- tipul hidrocarburilor §i apar in stele de tipul A.mirea teoria Oparin-Haldane. In decursul anilor, Este vorba de metin (CH). In atmosfera steleloripoteza a suferit o serie de amendamente aduse cu temperaturi mai scazute apare dicarbonulde autorii insisi, ca §i de adeptii acesteia. Dupd (C2). In atmosfera Soarelui (5.000° 7.000°C) aaceasta teorie, evolutia chimica $i biochimica in fost identificat metanul (CH4) si este probabilarealizarea biogenezei poate fi impartita in trei prezenta altor comp* cu mai multi atomi deetape succesive: etapa neorganicci, etapa carbon 5i de hidrogen. S-au identificat, pana inorganics si etapa biologicci. Prime le doua etape 1980, aproape 30 de compu§i chimici organiciconstituie perioada prebiologicd. de nature abiogend. www.dacoromanica.ro 25
  • 25. Prezenta for a fost evidentiata atat prin ana- oxigenului, ceea ce confirma caracterul chimicliza spectrala, cat si prin studierea compozitiei reducator al atmosferei primitive. Experientelenumerosilor meteoriti. lui Miller au fost continuate de americanii Pe Terra, compusii de carbon din ce in ce C. Pannamperuma §i Carl Sagan, care aumai activi si mai complecsi au devenit, dupd obtinut, in conditiile aceleiasi atmosfere pri-racirea planetei sub 100°C, si deci dupa for- mare, baze purinice si pirimidinice prin iradieremarea atmosferei si hidrosferei primare, medii cu electroni avand o energie apropiata de acu o compozitie chimica de tip reducator. In radioactivitatii naturale sau a razelor cosmice.atmosfera, substante ca: hidrogenul, vaporii de Prin actiunea ultravioletelor sau a razelor gamaapa, amoniacul, metanul, supuse unui intens asupra solutiei de aldehida formica s-au obtinutbombardament de radiatii si corpuscule si pentozele (riboza si dezoxiriboza).extraterestre, ca si unor puternice descarcari Experientele cercetatorilor nisi A. Pasanschielectrice, au dus la formarea unor substante i T. Pavlovskaia au urmarit sa reproduce pro-complexe ca aldehide, alcooli, acizi organici, cesele care se petrec cu substantele organice dinazotat de amoniu si in cele din urma la formarea protoatmosfera dizolvate in oceanul primar. Dinde aminoacizi. $i in mediul acvatic s-au produs solutii de aldehida acetica si azotat de armoniu,o serie de reactii in urma carora s-au format sub- CO si CH4, iradiate cu raze ultraviolete, au re-stante organice micromoleculare de tipul alde- zultat amine, amide, uree, acizi organici.hidei formice, glucozei, ribozei, acizilor grasi, Un pas Inainte a fost facut in 1958, candpurinelor, pirimidinelor. A. Kornberg a realizat prima sinteza a unei 0 astfel de presupunere indrazneata trebuia molecule de acid nucleic. Experienta a fost ref-a-confirmata prin cercetari experimentale menite cuta in 1962 de Schramm, dar in prezenta unorsa obtina substante organice pe cale nefermen- esteri polifosforici, si de C. Pannamperumatativa (deci abiogena), in conditiile atmosferei (1965), cu iradieri la temperature de 150°C. S-auprimitive reducatoare si ale surselor de energie obtinut acizi nucleici si lanturi de nucleotide si,de atunci. Un precedent it constituise, in 1913, in cele din urma, AMP (adenozinmonofosfat),incercarea incununata cu succes a lui W. Lob de din grupul de compusi macroorganici carea obtine aminoacizi prin descarcari electrice, reprezinta acumulatorul" universal de energieefectuate asupra unui amestec de CO, NH3 si in sistemul biologic.H20. In acest fel, s-a putut demonstra experimen- tal ca pe suprafata Pamantului se putea acumu- Experientele au fost reluate cu mijloace la o cantitate apreciabila de variate substantemoderne in 1953 de Stanley Miller, fostul stu- organice cu molecule relativ simple.dent al profesorului american H. Urey, adept al Acest lucru a permis trecerea la cea de aacestei teorii. Pornind de la ipoteza lui A. I. doua etapa a procesului, la cea biologica.Oparin privind alcatuirea atmosferei primitive, Demonstrarea aparitiei primelor forme orga-el a supus timp de o saptamana descarcarilor nizate de viata din materia organics initiala aelectrice generatoare de ultraviolete un amestec ridicat cele mai grele probleme autorilor acesteide H (13%), CH4(26%), NH3 (26%) si vapori de ipoteze.apa (35%), Inchis intr-un balon de 5 1,1a tempe- Se puneau, dintru Inceput, doua intrebari:ratura de 60°C. Miller a obtinut numerosi com- unde si cum au luat nastere aceste prime unitatipusi (CO, CO2, acid cianhidric, acid formic, de viata. La prima intrebare raspunsurile suntaldehida formica, glucide, grasimi, acid acetic, impartite. Se disputa si acum dace locul bio-uree $i numerosi aminoacizi), tragand concluzia genezei poate fi oceanul primar, apele statatoareca primii compusi ce se sintetizeaza in prezenta de mica adancime sau substraturile cu namol,descarcarilor electrice sunt acidul cianhidric si argile si alte minerale care puteau absorbi pealdehidele $i ca reactiile nu se petrec in prezenta suprafata for moleculele organice mici, www.dacoromanica.ro 26
  • 26. inlesnind cataliza polimerilor cu o anumita turi microscopice (2-670 microni), pe care le-aordine a monomerilor. numit coacervate. In 1965, S.W. Fox atrage atentia ea procese- Continuand incercarile lui de Jong, savantulle biogenezei n-au putut avea loc decat in apele indian H. Badahur a obtinut, in 1971, formatiiscazute de langa tarmuri, unde se concentrau jeewanu (particule de viata", in limba hindi),mari cantitati de substante organice expuse radi- expunand la soare sulfocianura de amoniu inatiei ultraviolete si temperaturilor ridicate, pro- formol. Datorita tensiunii superficiale, acesteduse de activitatea vulcanica. El pomea si de la structuri se misca asemenea unor amibe. N-ar fiobservatia ca, in 1963, in urma unor eruptii vul- exclus, sustine Badahur, ca aici sa fi luat nasterecanice submarine, langa coastele Islandei, a luat polimeri care apoi au format coacervate.nastere insula Surtsey. Pe solul proaspat racit, Pentru sustinerea teoriei Oparin-Haldane,cercetatorii au gasit numerosi aminoacizi, intre fenomenul coacervarii este important deoarece,care si unii care nu intrau in compunerea fiin- in cursul evolutiei substantelor organice, el ar fitelor vii. In 1981, vulcanologii rusi au identifi- putut constitui un mijloc eficient de concentrarecat, in conditii ce excludeau orice contaminare a compusilor macromoleculari, in special a sub-externs, in cenusa rezultata in urma unor stantelor de tip proteic dizolvate in hidrosferaexplozii vulcanice din Kamceatka, substante terestra. Dat find ca prin coacervarea sub-organice, intre care aminozaharuri, hidrocar- stantelor organice macromoleculare se for-bonati, 15 aminoacizi si porfirinele biotice stu- meal& de obicei, un numar Insemnat de picaturidiate de catre Alex. Krasnovski. foarte mici, cu o structure intema determinate, Pot fi amintite si lucrarile lui A. Bard si procesul de coacervare constituie o etapa-cheieJ. Lew less, care au demonstrat experimental ca pentru organizarea spatiala a sistemelor orga- nice polimoleculare.unele argile continand catalizatori minerali sunt Trei decenii mai tarziu, S. W. Fox, experi-in stare sa produce aminoacizi din atmosfera mentand cu diferiti aminoacizi, a obtinutprimitive. Alte argile, bogate in nichel, numeroase polimerizari, utilizand ca sursa deactioneaza asupra aminoacizilor ca niste mag- energie caldura. Rezultatul cel mai interesant aneti", absorbindu-i si realizand astfel sinteza fost obtinerea, pomind de la acizii aspartic siunor protenoizi. Experiente asemanatoare au glutamic, a unor polimeri cu greutate molecu-dus la sinteza uscata" a unor acizi nucleici, uti- lara cuprinsa intre 5.000 si 25.000, pe care i-alizand argile bogate in zinc. numit protenoizi din cauza numeroaselor Pentru a raspunde la a doua intrebare trebuie insusiri ce ii apropie de proteine. In prezentasa se admits existenta unei protoselectii, a unei apei sarate, la temperaturi de 25° 45°C, pro-selectii prebiologice care sa favorizeze aparitia teinoizii tind sa treaca la forme structurate, for-si persistenta macromoleculelor cu functii ce mand unele microsfere cu diametrul de doideschideau perspective ulterioare de evolutie a microni. Microsferele au insusirea de a-si sporimaterialului organic. volumul prin adaugare de alti protenoizi sau Ca urmare a acestei protoselectii, ar fi putut prin absorbtia substantelor din mediu si de a selua initial nastere niste macromolecule capabile inmulti prin diviziune. Dace pH-ul mediuluisa manifeste un inceput de asociere a sub- este destul de ridicat, se formeaza in microsferastantelor de tip proteic si chiar de formare a o membrane proteica asemanatoare cu mem-unor roiuri" polimoleculare. Asa cum am mai brana celulara. In timpul proceselor de absorbtiespus, in 1932, in cunoscuta sa lucrare Proto- a unor substante sub actiunea unor catalizatoriplasma", Bungenberg de Jong, cercetand soluti- (zincul, de pilda) sau a razelor ultraviolete, s-aile coloidale, a remarcat si descris fenomenul de constatat o eliberare de energie. In sfarsit,coacervare, deci de separare $i concentrare a supuse unei usoare presiuni, microsferele tindstratului bogat in coloizi sub forma unor pica- sa se aranjeze in lanturi asemanatoare cu algele www.dacoromanica.ro 27
  • 27. coloniale microscopice, ap cum a constatat cazul spiralei polinucletoid-mononucletoid,Duane L. Rohling de la Universitatea din Ca- aceasta temperatura variaza intre 0°C (chiar mailifornia de Sud (S.U.A.). in 1975, T. Decker scazuta) i, de exemplu, 35°C. Mediul in care aintroduce notiunea de bioid fonnaldehidic. El ar aparut viata este, adesea, numit ca bulion diluat,lua na0ere din metan §i ape, ar putea inmagazi- cald, de compu0 organici. Noi credem ca unna energie solard, ar putea avea aferentatie bulion concentrat §i rece ar fi fost un mediu maiinverse (feed-back) §i, prin formarea de geluri nirnerit pentru aparitia vietii".membranoase, ar putea sa creeze indivizi. Sapte ani mai tarziu, cercetatorii romani I.C. Atat coacervatele lui Jong, cat i microsfe- Simionescu i F. Deng, din Iasi, au adusrele de proteins ale lui Fox sau bioizii fonnalde- dovezi experimentale teoriei la rece", demon-hidici ai lui Decker i0 propuneau sa demon- strand ca primii protobiopolimeri au gasitstreze, ca modele ale unor sisteme deschise conditii termodinamice favorabile formarii forprimitive, felul cum s-a trecut Ia primele forme nu in mediul apos, ci pe suprafetele reci aleorganizate de viata §i cum s-au realizat metabo- ghetarilor, pe suprafetele inghetate ale ocea-lismul, nutritia §i chiar reproducerea la nivel nelor §i pe cristalele de gheata din atmosfera. Inprebiologic. atari conditii se satisfac cerintele termodina- S-a incercat corectarea unor puncte vulnera- mice. La adapostul temperaturilor scazute, pro-bile ale ipotezei Oparin-Haldane. du0i primari se concentreaza §i permit sinteza De pilda, teoria evaporarii la cald pe care se protobiopolimerilor.sprijina ipoteza nu explica fonnarea proto- Mai intai se sintetizeaza polimerii de toatebiopolimerilor. Se Stie ca, din punct de vedere speciile §i apoi apar monomerii, ca produ0 determodinamic, mediul apos constituie o bariera degradare a polimerilor.in calea desf4urarii acestei reactii. De aseme- De asemenea, teoria Oparin-Haldane, ca 0nea, la temperaturi de 150°-200°C, caracteris- modelele obtinute in laboratoare nu aveautice tineretii planetei noastre, formarea i stabi- dovezi concludente privind directia §i ordinealizarea unor atari macromolecule, ca i integri- (secventa) sintezei aminoacizilor. Teoria ab-tatea for sub bombardamentul radiatiilor ultravi- sorbtiei" a cercetatonilui israelian M. Katschalskiolete nu sunt cu putinta. aduce o dovada demna de luat in considerare. De aceea, Inca din 1973, S. Miller i L. E. Ea sustine rolul unor minerale care se gasesc §iOrgel ( The origins of life on earth") au emis astazi in locuri ce ar putea fi considerate dreptideea Ca mai degraba temperatura scazuta con- modele ale biogenezei in absorbtia compu0lorstituie o conditie necesara fazelor initiate ale organici existenti in apele primitive. Este vorbabiogenezei: Nu §tim care a fost temperatura de montmorilonit, un fel de argils neagra, careoceanului primitiv, dar putem spune ca instabi- manifests surprinzatoare proprietati catalitice,litatea diferitelor combinatii organise §i a contribuind nu numai Ia orientarea, dar §i lapolimerilor sunt argumente convingatoare ca imprimarea unei anumite ordini, secvente a sin-viata nu ar fi putut aparea in ocean dace tempe- tezelor. Deci functia catalitica a unor astfel deratura sa nu ar fi fost mai scazuta de 25°C. Tem- minerale nu este importanta doar pentru caperatura de 0°C ar fi fost foarte potrivita acestui favorizeaza desfa§urarea unei reactii, dar caproces, iar cea de 21°C ar fi fost i mai potri- devine i un factor de selectie in procesul devita. La asemenea temperaturi scazute, majori- evolutie, deoarece o reactie catalizata (deci maitatea apelor ar fi fost inghetate, in stare lichida intense i rapida) este protejata fata de alteleaflandu-se doar apele ecuatoriale... Toate reacti- care se desfasoara cu viteze 0 intensitati multile bazate pe matrite care, se pare, au dus la mai reduse, fund supuse in mai mare masuraaparitia organizarii biologice se desfa§oard factorilor defavorabili.numai la temperaturi inferioare temperaturilor Coreland §i recomandand datele esentialede topire ale structurilor polinucleotidice. In ale teoriei biogenetice, chimistul Manfred www.dacoromanica.ro 28
  • 28. Eigen, laureat al Premiului Nobel, propune stante organice, capabile sa serveasca drepturmatoarele etape ale organizarii haosului in material pentru construirea componentelorspirit evolutionist: protoplasmatice $i sa furnizeze energia necesara 1. Constituirea primelor polinucleotide. pentru biosinteze. Singura metoda de mobi- 2. Selectia acelora care si-au creat un me- lizare a acestei energii a fost scindarea anaerobecanism de pastrare si transmitere lard erori a a substantelor organice exogene. Evolutia pro-avantajelor si calitatilor obtinute. gresiva a organismelor primare s-a orientat in 3. Stabilizarea sistemului pe baza autoorga- directia emanciparii fata de aceste conditii. (un sistem de feed-back pozitiv ce corn- Selectia naturals a retinut acele organismepleteaza sistemele catalitice, in vederea auto- inzestrate cu organite necesare pentru a preluastimularii sintezelor de autointretinere). unele functii fiziologice si de a utiliza un cerc 4. Aparitia unui spatiu informational si rea- cat mai lung de surse energetice."lizarea unui cod functional de transmitere a 0 revolutie in organizarea materiei vii azestrei informationale. constituit-o dupa Oparin aparitia membranei 5. Stabilirea si consolidarea functiei de ce a transformat forma de arheoplast in celuld,autoreproducere a moleculei. in interiorul careia s-a putut organiza mai rapid 6. Integrarea sistemului informational (un o structure interna si a putut aparea pigmintulribozom primitiv) intr-un genom gigantic, asimilator ce a permis trecerea la o viatafavorizand astfel aparitia protocelulei. autotrofa in urma careia primele organisme 0 confirmare in laborator a mecanismului unicelulare s-au putut dezvolta si inmultide producere" a celei mai simple fiinte vii o printr-un mecanism propriu. Odata cu scindareaconstituie biosinteza virusului simplu Fix 174 prin fotosinteza a moleculei de ape, oxigenul adin 5.500 nucleotide in patru grupe aranjate fost eliberat in atmosfera, care si-a schimbatintr-o ordine si proportie precise, realizata in fundamental chimismul, din reducatoare1967 de biologul american Arthur Kornberg, devenind oxidants. 0 parte din oxigen s-a trans-laureat al Premiului Nobel. Polimerul DNA, format in ozon. Acest gaz va forma un ecran decapabil sa realizeze gruparea moleculelor DNA protectie impotriva ultravioletelor.in proportii precise, se comports la fel ca un Dovada uimitoare a trecerii de la modul devirus natural, patrunde in bacterii, se inmulteste hranire autotrof la cel heterotrof o reprezintain ele si in cele din firma le distruge. Sinteza lui Euglena, apreciata de biologi ca o adevarataKornberg a demonstrat care sunt piesele fosila vie si plasata, din cauza modului ei deabsolute necesare primei forme organizate de hranire, la pragul dintre lumea vegetala si ceaviata: proteinele, components principals a animals. Corpul ei unicelular confine granulecelulei dar fare putere de reproducere verzi de clorofild, ceea ce ne-o arata capaLila saautonoma, acizii nucleici care, in calitatea for de indeplineasca functia complexa a fotosintezei.purtatori ai ereditatii, inlesnesc acest lucru, si, in Asezand o Euglena la intuneric si adaugandsfarsit, proteinele enzimatice a caror activitate in mediul ei de viata substance organice, ea iiicatalizatoare imbina intregul ciclu al aparitiei pierde culoarea verde, devine aproape stravezie siprimordiale a vietii. incepe sa se hraneasca precum un animal. Adu- Cand, cum, sub ce forma a aparut in nature sa din nou la lumina, I i recastiga grauntii deprima forma de viata, iata marile intrebari legate clorofila si revine la modul vegetal de hranire.de etapa biologica. Este posibil, spun adeptii teoriei lui Oparin, Protobiontii au fost, dupa Oparin si Haldane, ca organismele care fac trecerea dintre celeprima materie vie. Cele mai primitive forme cloud regnuri sa fi fost de tip Euglena viridis,ale acestei organizari scria A. I. Oparin care se poate hrani hetero- si autotrof.puteau exista numai in conditia unui aflux per- 0 teorie modems a trecerii de la organis-manent din mediul exterior al diferitelor sub- mele monocelulare procariote la cele eucariote, www.dacoromanica.ro 29
  • 29. avand ca punct de pornire ipoteza Oparin-Hal- cariote consta in descoperirea DNA-ului circu-dane, a fost formulate recent de biologul ameri- lar de tip bacterian, sub forma de nucleoid, incan L. Margulius. El considers ca evolutia mitocondrii §i cloroplaste. Cantitativ, DNA-ullucreaza la nivel molecular si ca simbioza dintre acesta se aseamand cu cel din bacterii. Al doileaunele organite celulare, determinate de schim- argument este descoperirea in mitocondri §ibarea conditiilor de viata in cadrul oceanului cloroplaste a ARN-ului, ribozonul de tip bacte-primar, ar duce la formarea unor organisme not rian. In aceste organite exists sinteza proteicacu alte tipuri de hranire. independents de cea nucleara. Un al treilea La baza tuturor organismelor vii sustine argument ar fi existenta ereditatii extracromo-Margulius sta procariotul heterotrof, deoarece zomiale pe baza genelor proprii ale organitelorel confine codul genetic actual si prezinta sin- amintite mai sus si independents de ceateza proteica. Procariotele anaerobe s-au dife- nucleara. In sffir§it, al patrulea argument 1-arrentiat in diferite tipuri prin mutatie gi selectie constitui reu§ita cultivare in vitro a unor plas-naturals. Acestea foloseau hidrogenul atmosfe- tide fotosintetizante, precum §i faptul ca uneleric sau hidrogenul sulfurat pentru reducere CO2. virusuri paraziteaza selectiv anumite organiteMai tarziu au aparut procariote care foloseau celulare (cloroplastele).hidrogen din apa in reducerea CO2 §i produ- Margulius conchide ca evolutia s-a realizatcerea oxigenului. prin endosimbioze repetate. Criza determinate de acumularea oxigenului Dupe o alts ipoteza, formulate in 1974 deatmosferic a impus procariotelor anaerobe he- Schnepf, celula (eucitul) a luat nastere din sim-terotrofe sa realizeze endosimbioza cu o bac- bioza a trei feluri deosebite de proto-celule. 0terie mutants aerobe §i astfel a aparut stramo§ul bacterie mare, fermentative, a luat ca endosim-eucariotelor de azi, celula eucariota ancestrala. biont o bacterie aerobe gi una fotosintetizanta, In al doilea stadiu, eucariotul a captat prin care putea scinda apa. Simbiontii au pierdut, pesimbioza cu o bacterie spirocheta" un organ de rand, membrana procitara; apoi aparatul geneticmi§care necesar cautarii hranei de care amoeb- s-ar fi redus treptat. Mai putin convingatoare insidul initial. Din amoeboflagelatele (tip proto- ce priveste explicarea determinarii compo-zoar) aparute s-au desprins evolutiv fungii §i nentilor moleculari ai organitelor (citrocromii,animalele, iar mai tarziu plantele. Simbiontul clorofilele, carotinizii), teoria se sustine prinmotil s-a diferentiat in evolutie §i a produs exemple actuale, gi anume prin prezenta unoraparatul mitotic acromatic: fus nuclear, centrioli endosimbionti ce joacd rol de organit celular.etc. In sprijinul acestei idei sustine Margulius Ciliatul Euplotes are drept simbionti bacterii vine variabilitatea diviziunii mitotice celulare gram-negative, fard de care nu se poate divide.la protozoare, unii fungi, alge nucleate §i alte Algele unicelulare eucariote Glaucocystis §ieucariote inferioare. De la mitoza la meioza s-a Cyanophora nu au plastide, folosind Cyaneeleprodus un salt prin care evolutia a descoperit alge albastre pentru aprovizionarea cu sub-calea pentru distribuirea echilibrata a genelor in stante de fotosinteza, iar amiba Pelomyxa, lip-celule-fiice, pentru recombinarea genelor §i sita de mitocondri, se serveste de bacterii endo-marirea variabilitatii genetice a organismelor, simbionte.pentru producerea celulelor sexuale haploide §ialtele. In al treilea stadiu ar fi aparut cloroplastul, Alte teorii moderne despre originea vietiiin urma simbiozei dintre amoeboflagelate §i oalga fotosintetizanta. Aceasta din urma a evolu- Respingand deopotriva teoria biogenezei §iat spre cloroplastul de azi. a insamantarii Pamantului cu germeni veniti de Primul arment in favoarea teoriei sim- pe alte lumi, savantul rus L. Berg a emis, inbiczei aplicata la evolutia ecuariotelor din pro- 1947, o variants originala a ipotezei meteorice, www.dacoromanica.ro 30
  • 30. pomind de la cunoscuta teorie geogonica a american J. W. Schoph a descoperit 11 speciiastrofizicianului rus 0. A. Schmidt, dup5 care de microbi fosili, in Australia de Vest.Pamantul s-a nascut nu prin racirea materiei Una din cele mai interesante zone de cer-incandescente, rupta din Soare, ci pe cale mete- cetare a formelor primitive de viata de pe Terraorica. Odata in aglomerarea meteoritilor din este platoul muntos Neblina din Venezuela, luatcare a luat fiinta Parnantul scrie L. Berg a in primire cativa ani de o echipa de cercetareputut s5 mo§teneasca §i germeni de viata, poate condusa de biologul Charles Bewer Carias.chiar un complex de organisme gata formate." Zona Neblina constituie o enigma a Terrei. Ea In favoarea acestei ipoteze au pledat probele se mentine intacta de zeci de milioane de ani, inmicropaleontologice descoperite in a doua pofida faptului ca tot ce se afla in jurul ei s-ajumatate a veacului trecut. prabu§it §i s-a modificat in urma unor violente Prime le forme bacilare in care s-au gasit i miFari tectonice stravechi. Peste 250 deresturi de aminoacizi, datand de aproape 3 mili- cercetatori venezueleni, columbieni, brazilieni,arde de ani, au fost numite Archaeosphaeroides englezi, francezi, nord-americani inventariaza §ibarbertonensis §i Eobacterium isolatum de studiaza tot ce este viu aici. Neblina este consi-Care descoperitorii lor, cercetatorii americani derate o enciclopedie a vietii pe Pamant de laElso Barghoorn §i James Schopp. Urrne de inceputurile sale §i pand acum. Printre formelealge albastre-verzi, apartinand inceputurilor de viata au fost gasite i microorganismvietii (2 miliarde de ani), au fost deduse din arhaice, ce se adapteaza uimitor celor mai teri-determinarea unui set de opt aminoacizi, cu bile medii: fierbinti, foarte reci, acide etc.structura nealterata, despre care se presupune ea Prin caracteristicile for alcalinofile (pH 12),provin din corpul unor astfel de organisme. In termofile (+265°C), criofile (-70°C), halofileresturile unor alge unicelulare, pastrate in (300g/1) sau acidofile (prefers acizi puri), aces-depozite calcaroase bioconstituite, cunoscute te bacterii descriu istoria vietii pe Pamant. Ast-sub numele de stromatolite, a fost &itd intrea- fel de conditii extreme exists in atmosfera pla-ga serie de aminoacizi. Au fost determinate pe netelor Jupiter, Saturn, Uranus, Venus, in climacale de laborator unele microorganisme despre Lunii, planetei Marte etc., oferind argumentulcare se afirma ca au trait in atmosfera primara, unei vieti posibile, fard indoiala elementara, pesaturate cu amoniac §i metan. Un astfel de alte planete unde s-ar putea ajunge intr-un viitormicroorganism viu, contemporan, a fost aflat de mai mult sau mai putin apropiat.Sanford Siegel intr-un sol saturat cu acelegi Toate aceste probe care pot demonstragaze. convingator vechimea §i caracterul conservativ In deceniul al aptelea, o descoperire al unor forme primitive de viata nu pot sustinedeosebit de interesante in acest sens a fost ins5 teoria lui L. Berg, a§a cum ipoteza lui O.A.facuta de profesorul german W. Dombrovski, Schmidt, nesprijinita de probe concrete, r5-care a izolat peste 40 de specii de bacterii Inca mane o stralucita speculatie §i doar atat.necunoscute din cristalele de sare de varsta per- Acceptand conceptia evolutionists, dupamiana. Ele semanau cu Bacillus sphaerotillus care formele superioare de organizare provincirculans, foarte bine conservat in roci saline. printr-un proces de acumulari cantitative §i deAceste bacterii inactive, find introduse intr-o salturi calitative din forme inferioare, ar trebuisolutie special nutritive, au Inviat §i au Inceput sa admitem, dup5 Berg, a germenii de microor-A. se inmulteasca, prezentand un metabolism ganisme incorporati in materia meteorica teres-deosebit de cel al bacteriilor contemporane. In tra constituie un punct de pomire in drumuldeceniul urmator (1970-1980), descoperiri simi- ascendent al formelor vii. Bacteriile §i proto-lare s-au fa:cut in S.U.A., Rusia, Marea Britanie, zoarele, in mare majoritate heterotrofe, n-aureactivandu-se bacterii-fosile cu varste de 40- putut insa sta la originea vietii deoarece ele nu200 milioane de ani. In 1992 paleontologul se hranesc singure, deci au nevoie de un mediu www.dacoromanica.ro 31
  • 31. nutritiv gata pregatit". Ne-am putea gandi ca in pulberea rece, meteorica, despre care vorbeauprima flora a Parnantului ar fi putut fi reprezen- O.A. Schmidt 5i L. Berg?tata de microbi cu activitate chimica sintetiza- Ca urmare a progreselor efectuate intoare, care se limiteaza la combinatiile anorga- ultimele decenii de zborurile cosmice, ca si anice simple ca amoniacul sau sarurile fierului creditului acordat unor teorii privind origineatrivalent. Dar zestrea de fennenti si modul cum extraterestra a civilizatiei noastre, in urmase desfAsoard metabolismul acestor fiinte dezvaluirii unor coincidente tulburatoare $iseamana atat de mull cu cele ale microorganis- strangerii unor dovezi materiale venind in spri-melor heterotrofe Si fotosintetice obisnuite, jinul acestei ipoteze de domeniul fictiunii sti-incat ace5ti microbi ar putea fi considerati mai intifice, si-au fAcut loc si in biologie opinii dupddegraba varietati derivate ale acestor microor- care viata ar fi fost transplantata pe Terra deganisme. Coborand la lumea virusurilor, chiar si cant civilizatii extraterestre. Cea mai noudaceste fiinte ultrarudimentare" nu pot da o teorie in acest sens apartine lui Francis Crick,explicatie istoricA biogenezei. Aparenta sim- laureat al Premiului Nobel pentru medicina siplicitate a structurii lor, capacitatea lor de a fiziologie in 1962.trece usor din starea de cristal" in starea de Pentru a-si justifica teza, Crick se intoarce lamicroorganism 5i invers au derutat pe multi big-bang-ul initial. De-a lungul miliardelor decercetatori. Microscopia electronics a scos, ani care s-au scurs de la Inceputul expansiunii,insa, in relief uluitoarea complexitate a struc- stelele cele mai masive, cand si-au epuizat re-turii lor. Virusul mozaicului tutunului, de pilda, zervele de combustibil nuclear, s-au prabusit ineste format din 2.130 de unitati infasurate in ele insele, explodand in supemove. Resturilejurul unei spirale asezate ca solzii zburliti ai din aceste cataclisme s-au condensat din nou inunui con de brad. Virusurile nu se pot hrani, stele, avand la ora actuala 9 miliarde de ani,dezvolta sau inmulti pe oricare mediu le-am aproximativ dublul varstei planetei noastre.folosi, ele dezvoltandu-se numai in interiorul Multe dintre ele cam un milion in galaxiaorganismului viu. Aceasta particularitate este un noastra au avut probabil planete pe caremotiv pentru care inframicroorganismele nu pot conditiile fizice erau favorabile formarii defi considerate ca o prima forma de viata. Micro- fiinte vii. Daca acestea din urma au evoluatbiologul francez Fr. Jacob, laureat la Premiul intr-un ritm asemanator celui al organismelorNobel in 1965, prcciza: Virusul nu poate fi terestre, ele au atins poate un nivel ridicat deconsiderat ca organism. in afara celulei, parti- tehnologie cam in aceeasi perioada in care secula virala nu este deck un obiect inert. Numai forma planeta noastra. Aceste ipotetice civiliza-sistemul celuld-virus poseda toate particula- tii, considers Crick, s-au gandit sa raspandeascaritatile viului". viata pe planete, trimitandu-le cu nave spatiale Procedand astfel prin eliminare, singura ca- cu microorganisme. Actiunea in sine presupunetegorie de fiinte unicelulare care ar putea sta la o tehnologie extraordinar de avansata si nubaza vietii ar fi algele albastre. Nu este exclus punea in pericol fiintele evoluate. Ea autoriza oca din aceste alge sa se traga unele bacterii, sa multitudine de tentative spre diverse planetederive familiile superioare de alge, iar o linie pentru a oferi un mediu favorabil vietii.colaterala, declorofilata prin saprofitism, sa fie Conform acestei ipoteze si alte planete, ca hicea a ciupercilor. Dar si aici trebuie sa avem o Parriantul, au fost vizitate" in urma cu 4 mi-serie de rezerve, algele verzi-albastre fi ind con- liarde de ani, viata a putut, pe unele din ele, sasiderate, ce e drept, ca fiinte foarte vechi, con- se dezvolte ca pe Pamant. Dar evolutia stelelorservatoare, plasate insa pe o treapta mai inalta a centrului Galaxiei le-ar fi dispersat acum laformarii vietii, in stadiul aparitiei organismelor mari distante unele de altele si de Parnant.unicelulare autotrofe, capabile, deci, sa se Crick admite ca este imposibil sa dovedimhraneasca singure. Oare ce s-a gash inaintea lor ca viata terestra are la origine aceastA solutie www.dacoromanica.ro 32
  • 32. dirijata" dar apreciaza ca ipoteza este in con- toare a unor macromolecule proteice compati-tradictie cu stiintele moderne. bile cu viata este atat de mica incat ar fi fost In anul 1992 sunt prezentate not argumente necesare cel putin trei miliarde de ani, deciin favoarea originii extraterestre a vietii. intreaga varsta demonstrate a existentei vietii pe Savantul pakistanez Abdus Salam, *eful Pamant, pentru realizarea acestui eveniment.Centrului de fizica teoretica din Triest (Italia), Lecomte de Noiiy in Lhomme devant la sci-laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1979 ence", preciza ca, dupa calculul probabilitatilor,$i descoperitorul particulei 7, singura capabila pentru ca o molecule de inalta disimetrie sa fiesa schimbe polaritatea de la stanga la dreapta, a formats prin hazardul pur este nevoie de unconsacrat dupd 1990 cercetarile sale particulelor volum de substanta de forma unei sfere cu osubatomice si fortelor nucleare in domeniul raze atat de mare incat luminii i-ar trebui 1082aminoacizilor elementele de constructie ale ani-lumina pentru a o parcurge.vietii pe Pamant. Cercetarile sale au inceput de Adeptii teoriei lui Monod au obiectatla constatarea surprinzatoare ca aminoacizii din impotriva probabilistilor". Aceste calculefon-nele arhaice de viata descoperite pe Pamant pornesc de la ideea ca aparitia pe cale spun eiin meteoriti sau in anumite roci organogene abiogena a oricarui aminoacid are aceeasi pro-polarizeaza aproape invariabil, la stanga, fapt babilitate. Experientele arata ca, de fiecare data,caracteristic unor medii ce nu exists in stare na- nu apar toti cei 24 de aminoacizi.turals pe planeta noastra. Acest argument pro" a devenit si un argu- Cercetarile au continuat cu demonstrarea ment contra" teoriei hazardului, deoarece pri-faptului ca o comutare a polaritatii deci o oritatile unor aminoacizi, conditiile concretetranzitie de faza de la stanga (faza arhaica) la care le determine proportiile $i combinatiiledreapta (faza actuala) se efectueaza la tempe- demonstreaza ea procesul for de geneza abio-raturi de circa 73°C (-100° Fahrenheit) si doar gena nu depinde doar de capriciile hazardului ciprin particula subatomica 7, pusa in evidenta de si de anumite orientari si directionari legice. InSa lam in 1983. Cercetari minutioase de labora- aceasta privinta, se considers posibil ca succe-tor verifica experimental validitatea acestei siunea regulata a monomerilor din macromole-teorii. culele compatibile cu viata s-a putut constitui ca Neputinta oamenilor de stiinta de a realiza o un proces autoreglabil prin conexiune inverse.teorie fare fisuri H. H. Pattee a imaginat chiar un model 1 -a irnpins pe Jean Monod,unul din marii biologi ai lumii, laureat al Pre- mecanic al procesului, format dintr-o balanta simiului Nobel, sa amestece hazardul in expli- bile de diferite greutati, aratand ca, prin conexi-carea aparitiei vietii. In cunoscuta sa lucrare une inverse, din configuratii simple pot apareaHazard,si necesitate", aparuta in 1970, Monod succesiuni complexe, ordonate, periodice.acrediteala ipoteza dupd care in oceanele pri- Aparitia intamplatoare a unor asemeneamitive ale Pamantului au luat nWere primele sisteme afirma cu drept cuvant N. Botnariucmolecule de acizi nucleici cu structure ordonata, este la fel de putin probabila ca si a unor macro-prin combinarea intamplatoare a unor nucleo- molecule compatibile cu viata. Asemenea sis-tide libere. Aceste molecule au servit drept teme nu pot fi decat rezultatul unor indelungatematrite pentru sinteze de proteine si, deci, pen- evolutii a formelor de organizare in care necesi-tru aparitia citoplasmei in jurul acestor gene tatea, manifests sub forma legilor unei protose-libere" primitive. lectii, canalizeaza permanent hazardul pe linia Din prima clips a nWerii ei, aceasta teorie solutiilor optime."s-a izbit de opozitia ferma a matematicienilor Dar si intr-o alta directie teoria hazarduluicare, aplicand calculul probabilitatilor pentru nu se motiveaza. Ce e drept, intr-o prima etapacombinatii intamplatoare a 20 de aminoacizi, au prebiotica, hazardul si-a avut rolul lui de necon-demonstrat ca probabilitatea aparitiei intampla- testat. Dar in momentul in care informatia unei www.dacoromanica.ro 33
  • 33. structure viabile a fost inscrisa in molecule de descopere potentele (capacitatile) structurale siDNA, viata depaseste imperiul" intamplarii functionale care zaceau ascunse in structuratrecand in cel al necesitatii. Ceea ce apare prin profunda a materiei inca de la originea univer-hazard este fixat prin selectie si transmis in mod sului. Toate capacitatile metabolice ale mole-necesar prin informatia genetics. culei-enzima orientate spre atingerea unor Din punctul de vedere al dialecticii materi- objective logice nu mai pot fi explicate prinaliste opineaza I. Drfighici toate intermediul unor inlantuiri intamplatoare defenomenele, fara exceptie, au un caracter nece- cauze, ci sugereaza interventia unor relatii de tipsar, deoarece sunt determinate de cauze si legi informational. In momentul in care evolutiaobjective. Deoarece, insa, necesitatea nu se chimica a facut saltul calitativ si a trecut de lamanifesta niciodata ca atare, ci sub forma moleculele anorganice la enzime, au aparutintamplatoare, rezulta ca toate fenomenele au si mecanisme moleculare noi, care au crescutun caracter intamplator. Prin urmare, aparitia complexitatea sistemelor, atat in sus, cat sifenomenelor are un caracter necesar, insa mergand spre profunzimea materiei. Evolutiamodalitatea acestui proces este intamplatoare". biologica a fost in mod aparent calauzita de La un pol diametral opus teoriei hazardului intamplare. In realitate, a fost o evolutie dirijatase situeaza teoria informationala, de facture de o infonnatie primordiala (metainformatie).metafizica a originii vietii, cultivate in eseistica Aceasta metainformatie a dirijat evolutia speci-stiintifica franceza on anglo-americans de ilor ca si cum ar fi fost programata. in acest felultima ore si sustinutd la noi de biofizicianul punand problema scrie Constantin PortelliConstantin Portelli, autor a cloud interesante contradictia dintre creationismul de tip religioslucrari (Dialectica informationalii", 1991 si si evolutionismul stiintific de tip materialist nuRelight pi metafizica moderns ", 1993). Profe- mai este de actualitate. Acest antagonism tre-sortil Portelli incearca sa concilieze in spiritmodern creationismul si teoriile stiintifice buie sa fie depasit printr-o sinteza de ordin superior".asupra vietii prin intermediul argumentelorinformatice. Traim intr-un sistem informatio- Pentru a nu ramane la tin stadiu enuntiativ,nal spune autorul care la randul lui face aceasta ipoteza va trebui sä fie temeinic demonparte dintr-o suits de sisteme infonnationale de strata nu numai printr-o interpretare in luminaordin superior. Exists astfel un fel de transcen- informatics" a textelor biblice, cum o incearcadenta a inforrnatiei si a telefinalitatii (...). Se deocamdata autorul.poate vorbi de o Inteligenta Transcendentala 0 teorie contestata, cu toate demonstratiilecreatoare care a introdus inca de la originea ei seducatoare, este aceea a biocristalogenezei,lumii potenta ca evolutia cosmologica sa emisa in 1971 de A.G. Cairns-Smith. Autorulgenereze viata si evolutia biologica sä genereze pomeste de la ideea ea in lumea minerals existsla un moment dat inteligenta". cristale si subcristale in care o serie de elemente Interpretarea materialist-darwinista a vietii se repeta periodic Intr -o anumita ordine,pe baza unor stricte date fizice, chimice, ter- fenomen ce poate fi intalnit in unele macromo-modinamice, genetice este necesard spune lecule ale organismului.Portelli, dar nu este suficienta. Spre deosebire Cairns-Smith considers deci acizii nucleicide teoriile materialiste de tip darwinist si neo- si proteinele ca substante subcristaline, jardarwinist, dialectica si metafizica informatio- organismul ca o unitate sau un sistem produca-nala atirma ca aceste procese au fost ghidate de tor de substante subcristaline. Pomind de laniste informatii primordiale ( metainformatia aceasta premiss, el presupune ca structuraprimara) si s-au desfasurat ca si cum ar fi fost cristalina spatiala a silicatilor sau a altor mi-programate. Hazardul si selectia naturals au nerale cristaline din roci ar fi putut forma olucrat orbeste" dar nu au facut decat sä matrice dupe care sä se realizeze primele www.dacoromanica.ro 34
  • 34. macromolecule organice cu structura subcrista- impreuna cu J.J. Wolesewich $i J.J. Tuker, alina. facut intre 1976-1980 ample investigatii ultra- Fragilitatea ipotezei este generata de faptul microscopice, a evidentiat in substanta citoplas-ca se sprijina pe analogii formate, neglijand matica, pe baza fotografiilor obtinute, o struc-functiile definitorii ale vietii (autoconservarea, tura microreticulara izbitor de asemanatoare cuautoreproducerea, autoreglarea §i autodez- desenele intuitive ale acad. E. Macovschi. Toto-voltarea), incompatibile cu legile fizico-chimice data, ipoteza savantului roman a subliniat rolulale lumii minerale. apei in aparitia vietii §i a scos in evidenta ca una Mai productive ca ipoteza de lucru este teo- din fractiunile apei, cea biologics (a§a-zisa aperia biostructuralista formulate de savantul vie"), este materia fundamentala a viului, earoman, acad. Eugen Macovschi. constituind liantul moleculelor organice mi Dupd aceasta ipoteza viata nu este o insu§ire favorizand procesele biologice.globala a materiei vii, ci se afla localizata in Toate ipotezele descrise mai sus sunt splen-anumite structuri, numite biostructuri, care dide constructii ale gandirii omene*ti tinzand sareprezinta saltul pe care materia 1-a facut de la dea o explicatie cat mai verosimila aparitieineviu la viu. Biostructurile se prezinta ca o vietii pe Pamant. Din nefericire, nu exists nici omasa spongioasa in ale carei spatii libere se siguranta ca procesele de biogeneza s-au des-gasqte o solutie intraplasmatica. Diseminata in fawrat conform, deductiilor. Acest sentiment itintreaga masa celulard, biostructura constituteun fel de creier celular la nivelul caruia se rea- strabate pe savantul francez Jean Rostand candlizeaza receptionarea, stocarea §i vehicularea scrie in cunoscuta carte La vie" (1962): NuIntregului complex de informatii primite de §tim absolut nimic despre conditiile care dom-celula din mediul exterior, precum si modi- neau pe globul nostru acum doua miliarde deficarile morfologice necesare pentru realizarea ani, despre starea in care se gasea materia etc.homeostaziei (autodezagregare §i autorefacere). Poate ca atunci na§terea vietii era cu mult maiMateria biostructurata se pastreaza numai atata probabila decat am indrazni sa ne Inchipuimtimp cat organismul este viu. Enuntata teoretic extrapoland in trecut datele prezentului. PoateInca din 1958 §i perfectionata progresiv in 1965 ca materia poseda proprietati azi disparute,§i 1969, ipoteza biostructuralista a primit confir- legate de o anumita stare a Cosmosului, cores-marea atunci cand perfectionarea microscopului punzand unui anumit stadiu de expansiune aelectronic a permis o patrundere mai adanca in Universului... In orice caz, toate frumoaselestructura celulei. In martie 1981, K. Forter, de noastre rationamente §i calcule risca sa treacala Universitatea Boulder din California, care, pe alaturi de esential". www.dacoromanica.ro 35
  • 35. 3 O CRONOLOGIE STIINTIFICA A SUCCESIUNILOR FORMELOR VII DE-A LUNGUL TIMPULUI ARGUMENT Desigto; tabloid vietii de-a lungul erelor geologice, indiferent de micile retucuri sau completeiripe care le vor aduce viitoarele descoperiri paleontologice, independent de incertitudinile ceplaneaza asupra cauzelor ce au determinat disparitia brusca a unor grupe de animale ci plante,este conturat $i in linii largi acceptat. A.ya ca ne-am stracluit, pentru parcurgerea mai icsoarci a spatiilor de milioane de ani, sa inf ti-seim intr-o forma cat mai simply .vi cursiva cronologia vietii pe Paincint, retincind doar evenimenteleesentiale ci acele fiinte-cheie pentru intelegerea unor salturi calitative, lard a ne feri sd relevampunctele vulnerabile vi gentrile negre ale evolutiei provocate fie de particularitcitile ciudate, atipice,ale unor perioade geologice, fie de absenta unor certe verigi de legaturei intre niarile grupe ani-male fi vegetale. In vederea reconstituirii acestui tablou istoric ne-am servit de cele mai noi date,confirmate ci acceptate de viinta actuala, straduindu-ne sa le inlatureim uscaciunea si ariditatea. Cele mai vechi dovezi despre formele vii exterior cu unele forme actuate. Doi cercetatori americani, Elso Barghoorn §i James Schopf, Intr -o comunicare tinutd la inceputul anului le-au numit Eobacterium isolation §i1979 in fata Societatii americane de chimie, Archaeosphaeroides barbertoniensis, tinandprofesorul Cyril Ponnamperuma de la Univer- seama de caracterul necolonial, forma,sitatea din Maryland a precizat ca urme de vechimea §i localitatea din apropierea careia auhidrocarburi datand de 3,8 miliarde de ani au fost recoltate.fost depistate in rocile sedimentare prelevate Dacd aceste formatii baciliare pot ridicadin Groenlanda; nu se *tie Inca precis daca for- unele suspiciuni, in schimb stromatolitele,marea acestui grafit se datoreazd unui proces primele depozite calcaroase bioconstituite, cu ofizic sau actiunii microorganismelor. Cain in vechime certa de 3,1 miliarde de ani si situate inaceasta perioadd se presupune ca a luat sfdr§it provincia Natal din partea sudica a Scutuluievolutia chimicd a Pamantului §i a Inceput african, confirms vechimea primelor formeevolutia biologicd. organizate, a pionierilor" constructiei litolo- Cele mai vechi forme organizate de viata gice, care au fost algele verzi-albastre coloniale.apartin unor straturi ceva mai noi (3,1-3,2 mi- Dacd aceste roci calcaroase nu au conservatliarde de ani), constituite din roci silicioase de cu exactitate imaginea protoalgelor din cauzaculoare neagra, cenqie sau verzuie, ce depunerilor ulterioare de carbonati care au tersalterneazd cu stratele bogate in oxizi de fier, contururile, ca si in cazul Seriei de Fig Tree,alcdtuind impreund a§a-numita Serie de Fig rolul de fixator" 5i conservant" 1-au jucatTree din apropierea minelor de our de la Barber- rocile silicioase, asociate stromatolitelor siton (Africa de Sud). Aici au fost identificate aflate in alternanta cu roci feruginoase, cunos-structuri bacilare ultramicroscopice cu lungimi cute sub numele de Formationea de Gunflint. Inde 0.5-0.8 mm se grosimi de 0.2-0.4 mm, acest ansamblu litologic, cercetatorii americaniasemandtoare prin forme, dimensiuni §i peretele Elso Barghoorn *i Stanley Tyles au recunoscut www.dacoromanica.ro 36
  • 36. 8 genuri, printre care GunJlintia si Anikimea, Tulburatoarea lume a fosilelorcare seamana putin cu genurile actuate Oscila-toria §i Eosphaera, ce ne duc cu gandul la fla- Fosilele erau cunoscute *Inca din Antichitate.gelatele de azi, mai ales la Volvox. Dar atat naturalistii greci si romani, cat si Faptul ca ecuariotele au aparut cu peste savantii de cabinet" ai secolelor at XVI-lea si3 miliarde de ani in urma nu trebuie sa ne mire. at XVII-lea le-au socotit drept jocuri aleAnalizele chimice ale acestor roci au relevat naturii". Ele au starnit fantezia populara, careprezenta unor hidrocarburi (pristane si fitane) ce le-a asemuit unor cozi impietrite de carpe, u-reprezinta produsi de descompunere ai cloro- rechi si dinti de zmei, oase de balaur, inspira-filei. toare de preafrumoase legende 5i povesti. Cea de a treia din formatiile care, datorita Cultul oaselor fosile ale unor mari mami-unor conditii norocoase de structure si asezare, fere, privite drept resturi ale unei rase de oameniau putut conserva cele mai vechi forme de viata uriasi ce au trait odinioara sau ca moastele unorde pe Terra este formatitinea de Bitter Springs sfinti, it intalnim larg raspandit in Evul Mediu sidin centrul Australiei, cu vechime estimate de in Renastere in tarile din vestul Europei, aseme-1 miliard de ani si alcatuire litologica aproape nea relieve find pastrate la loc de cinste in bise-identica cu a primelor cloud formatii. Ea ilus- rici si manastiri.treaza intervalul premergator aparitiei reprodu- La inceputul secolului al XVIII-lea, multacerii sexuate ce a deschis porti largi diversi- vulva este starnita dedescoperirea osemintelorficarii genetice a eucariotelor. legendarului rege al cimbrilor, Teutobocchus, Din protoalgele care traiau acum mai bine de fapt oasele unui elefant fosil.de un miliard de ani s-au dezvoltat algele verzi- Fosilele unor animale precum salamandrele,albastre, pastrate pana azi datorita uimitoarei for ihtiozaurii sau mamutii, apropiate de om doarrezistente si capacitatii de adaptare. Astfel, ele prin planul general al structurii scheleticese intalnesc in gheturile Arcticii, in gheizerii comun tuturor vertebratelor tetrapode, suntfierbinti de la Yellowstone, pe fundul Marii prezentate drept resturi ale omului pedepsit deMoarte, in zacamintele de petrol si in munti, la Dumnezeu". Ramasitele acestor oase bleste-inaltimi de peste 5.000 m. Acestea sunt sin- mate" sunt descoperite, in anul 1705, la Albany,gurele organisme vii care au rezistat si exploziei in partea de nord-est a S.U.A., dar ulterior se vabombelor atomice $i cu hidrogen, supravietuind vedea ca oasele respective proveneau de la unsi in interiorul reactoarelor atomice, si in peretii mamut. Celebra in istoria paleontologiei apesterilor intunecate din Nevada unde s-au efec- Minas descoperirea anuntata in anul 1726 detuat explozii nucleare subterane. catre medicul si naturalistul elvetian Johann Algele verzi-albastre, dupa cercetarile pro- Scheuchzer sub numele de Homo diluvii testis,fesorului american Elso Barghoorn, au fost adica omul martor al potopului. La catevaprimele plante ce au preluat oxigenul gazos din decenii dupa moartea lui Scheuchzer, Georgesape si au realizat prin fotosinteza atmosfera" Cuvier a aratat Ca Homo diluvii testis nu esteacvatica irt care au respirat primele animate decat o salamandra cu dimensiuni apropiate demarine (celenterate, spongieri). 0 dovada, in ale omului.acest sens s-a obtinut in 1977 in statiunea fosi- Abia acum 200 de ani oamenii de stiinta aulifera Ediacra, din sudul Australiei. Aici, reusit sa dezlege taina acestor jocuri aleoamenii de stiinta au avut surpriza sa intal- naturii" (ludus naturae), generate in materianeasca impresiuni de stramosi ai coral ilor, minerals sub actiunea unor forte modelatoaremeduzelor, viermilor si (vis plastica), stabilind ca ele nu stint altceva stelelor de mare, ceea cedovedeste ca acum aproximativ 680 de milioane decat resturi ale unor vietuitoare care aude ani, deci la sfarsitul Proterozoicului, aparu- stapanit odinioara apele, uscatul si vazduhul sisera majoritatea grupurilor de nevertebrate. care au disparut apoi in negura vremurilor. Si, www.dacoromanica.ro 37
  • 37. pentru ca ele erau descoperite mai ales in urma De un deosebit interes se bucurd fosilelesdpdturilor, li s-a dat numele de fosile, cuvant care reprezinta forme de trecere intre specii sauderivat din latinesculfossa, adica groapd. intre grupuri mart de fiinte. Ele ne ingaduie sa Multe din fosile reprezinta partile tari ale urmarim si sa intelegem felul cum s-a produsanimalelor (piaci, oase, cochilii), pastrate asa evolutia animalelor.cum sunt ele sau pietrificate, adica impregnate Descoperirea de catre savantul francezde substanta rocii in care au fost prinse. Altele Georges Cuvier a legaturii stranse dintres-au pastrat sub forma mulajului unei parti sau a organele animalelor asa-numita lege a core-intregului corp al animalului, ort ca time ale latiei dintre organe a dat un mare avantactivitatii sale: cuiburi, oua, tuburi. cercetarii vietuitoarelor din trecut. De obicei, In foarte rare cazuri, gi numai in anumite sapaturile scot la iveald doar fragmente dinmedii conservante, s-au transmis animale in- scheletul unor animale. Aplicand aceasta lege,tregi. Astfel, in gheturile Siberiei, s-a pastrat de reusim cu ajutorul doar al unui os caracteristicmai bine de 20.000 de ani un elefant paros sa figuram infatisarea generald a unui animalmamutul cu bland, piele si muschi. In ceara de dispdrut de milioane de ani.pamant (ozocheritei) din Ucraina s-a descoperit Se cunosc, pand in prezent, peste 2 milioaneun rinocer intact, in turba din Irlanda s-au con- de specii fosile, dar numdrul lor, dupd pre-servat elani uriagi, iar lacrima de rasing a chi- supunerile paleontologului american C. Teicher,hlimbarului s-a dovedit a fi un adapost sigur ar depasi 10 milioane. Dar nu toate fosilele au opentru ramasitele miilor de neamuri de insecte importanta deosebita in stabilirea varsteistrdvechi. Pdmantului, sau mai precis a stratelor din care e Vestitorii paleontologiei vor fi doi savanti formats litosfera, nascute in anumite momentefrancezi: naturalistul Louis Leclerc de Buffon, din evolutia scoartei. Pentru determinareacare in monumentala sa opera Epoques de la varstei relative a stratelor (cand gi unde s-au for-Nature, publicatd in 1778, sustine ca fosilele mat), se folosesc asa- numitele fosile caracteris-sunt singurul mod de a fixa cateva repere in tice sau conduceitoare. Datorita lor, strateleimensitatea spatiului si de a pune borne pe dru- gemene", formate in aceleasi timpuri, dar lamul etem al timpului", gi scriitorul gi filozoful distante geografice deosebite, sunt recunoscuteBernard Fontenelle, care preconizeaza intoc- usor de ochiul versat al geologului. Aceste fo-mirea unei hdrti dupd toate felurile de cochilii sile trebuie sa indeplineascd insd anumiteingropate in pamant". conditii: sa fie bine conservate, sa fi trait in Cand inginerul englez William Smith, in mare numar pe suprafata globului, dar sa fi avutzorii veacului al XVIII-lea, a stabilit o corelatie o perioadd de viata relativ scurtd, nasterea giintre succesiunea stratelor de pamant Ai fosilele disparitia lor find cat de cat simultane in toatece le insoteau s-a nascut geologia stratigraficei. punctele planetei.Folosirea acestor resturi strdvechi de viata drept Exists, in afard de acestea, gi alte fosile careinstrumente ale cronologiei geologice prin nu indica o anumite varsta, ci mai degrabdurmarirea insiruirii verticale a acestora a condus modul cum au aparut, factorii fizico-geograficitreptat la ideea ca stratele pamantului sunt file evidenti in timpul cand au trait. Ele ne ()fedale unei istorii de piatrd, scrisd prin mijlocirea informatii privind diversele adancimi in mart,fosilelor". caracteristicile platformei continentale, gradul Oare cum ne pot vorbi aceste urme despre de salinitate al bazinelor acvatice, conditiile detrecutul Pamantului? temperaturd etc. Ele se numescfosile de facies, Fosilele nu sunt amestecate de-a valma in din care fac parte coralii recifali, buretii descoarta Terrei, ci asezate Intr -o anumita ordine mare, unele cochilii de melci si scoici (mai alesce n-a scapat ochiului atent al omului de stiintd. stridiile, a carol- cochilie este puternic modifi- www.dacoromanica.ro 38
  • 38. cats de particularitatile platformei continentale Cu ajutorul fosilelor, putem intreprinde ogj curentilor marini). pasionanta calatorie in epocile indepartate, Aceste pietre vii" au alcatuit temeiuri alunecand pe apa timpului cu zeci $i sute de mi-importante in impartirea istoriei Pamantului in lioane de ani in urma, pentru a face cunostintaere, perioade, epoci, etaje. cu cele mai vestite animale disparute ce au jucat Avand in vedere a in Arhaic §i Proterozoic un rol de seams in istoria atat de zbuciumata aviata organics avea un caracter foarte primitiv, planetei noastre.find concentrate numai in oceane, aceste primecloud ere ale istoriei Pamantului se distingprintr-o viata ascunsa (criptozoicci). Urma- Paleontologia pregateste conceptiatoarele trei ere (Paleozoicci, Mezozoica 0 Cai- evolutionistsnozoic( sau Neozoicoi) formeaza erele vietii vi-zibile (fanerozoica). Indiscutabil ca fosilele constituie argu- Primele urine foarte Clare de vietuitoare mentele cele mai convingatoare ale evolutionis-dateaza din Paleozoic sau Era veche. Ea a durat mului, conceptiei oficializata de invatamant gjcam 370 de milioane de ani. Animalele cele mai acceptata de oamenii de stiinta, iar paleontolo-raspandite in aceasta era au fost trilobitii, iar gia, asa cum arata P. Grasse in lucrarea sadintre plante, stramosii criptogamelor vascu- Evolution du vivant" (1972), este singura inlare, rude uriase ale bradisorului, cozii-calului stare sa dovedeasca realitatea evolutiei $i saferigilor de azi (Sigillaria, Lepidodendron, Neu- releve modalitatile si mecanismele sale. Niciropteris, Calamites), precum $i stramosii consideratiile asupra organismelor actuale, nicibrazilor (Walchia §i Voltzia). imaginatia, nici teoriile nu se pot substitui do- Era urmatoare, Mezozoicul, sau Era cumentelor paleontologice".mijlocie, a tinut 170 de milioane de ani, find Fixismul" nu poate fi motivat doar de per-caracterizata de domnia reptilelor uriase si a sistenta unor conceptii religioase in gandireaconiferelor stravechi. La fel de caracteristice savantilor din secolul al XVIII-lea, ci gi prinpentru mezozoic sunt gi fosilele primei pasari, slaba dezvoltare a paleontologiei in aceastagasita in calcarul din Bavaria, perioada, prin absenta fosilelo-cheie, a acelor litograficArchaeopteryx, §i ale unor rude ale sepiei, forme de tranzitie care sa demonstreze continu-Amonitii, cu cochilii neinchipuit de bogat orna- itatea procesului evolutiv.mentate. Teoria catastrofistii a lui Cuvier trebuie Ultima era, Era noun sau Neozoicei, cea mai judecata din ambele puncte de vedere, si ca unscurta marcheaza pre- produs al conceptiilor creationiste, dar gi ca o 70 de milioane de anidominarea plantelor cu flori $i a animalelor cu eroare generate de marile goluri existente atuncisange cald", pasarile gi mamiferele. Catre in cronologia lumii vii.mijlocul ei au inceput sa se contureze flora si Corectarile" cronologiei sifauna actuala, iar in ultima perioada a acestei recapatarea increderii in capacitatea factorilorere, in Cuaternar sau Antropogen, a apanit obisnuiti din nature de a modela continuuomul, treapta cea mai inalta a evolutiei vietii pe suprafata planetei, ceea ce a dus periodic laPamant. schimbarea fiziografiei sale si, adecvat, a floret De reconstituirea felului cum s-a dezvoltat gi faunei, au pregatit amurgul teoriei catastro-viata in decursul erelor geologice, ca urmare a felor.schimbarii conditiilor de rnediu, se ocupa pale- 0 reluare modems a catastrofismului, ge-obiologia, ajutata de palinologie, al carei obiect nerate de constatarea ca disparitia mama ait formeaza polenul fosil, ramuri tinere ale pale- dinozaurilor s-a produs la limita dintre Cretacicontologiei, §tiinta care studiaza in ansamblu tre- gi Tertiar (numita de geologi fenomenul C T) acutul Pamantului. fost lansata in 1978 de Luis §i Walter Alvarez www.dacoromanica.ro 39
  • 39. de la Universitatea Berkeley din California. scurte perioade catastrofice", capabile saAcestia au observat ca la Gubbio in Italia, schimbe fizionomia litosferei si biosferei.intr-un strat de argils brund plasat intre straturile Noua teorie a uniformismului, cunoscuta azide calcar mezozoic si cenozoic, se concentrase sub numele de actualism, extrapoleaza in trecuto mare cantitate de iridiu. Ulterior, si ei §i alti fenomenele ce actioneaza in prezent. Promoto-cercetatori au gasit concentratii similare de iri- ml ei a fost agronomul scotian James Hutton.diu de aceeasi varsta in Danemarca si Noua Observand cu atentie natura, el a remarcat inZeelanda. Cei doi Alvarez au sugerat ca masiva roci efectele proceselor ce se desfasoara increstere a cantitatii de iridiu in scoarta, la nivel prezent pe Pamant: Nimic, doar timp ii esteplanetar, a fost cauzata de impactul acum circa necesar naturii pentru a forma rocile, relieful §i65 de milioane de ani a unui meteorit de sute tot ce vedem astazi pe suprafata Pamantului",sau mii de tone, a carui materie s-a imprastiat pe spunea agronomul scotian.toata suprafata planetei. Teoria a declansat o Generalizarea, apoi fundamentarea tiinti-furtund de controverse stiintifice in lipsa unui fica a acestei idei a realizat-o Charles LyelI,imens crater de impact care s-o demonstreze autorul celebrei carti Princtpiile Geologiei"concret. lata ca in ultimul deceniu al secolului al (1830), lucrare de temelie a doctrinei evolutio-XIX-lea a fost gasit un crater de dimensiuni niste. Lyell nu s-a multumit, ca Hutton, sagigantice in peninsula Yucatan din Mexic, cu studieze doar actiunea factorilor naturali asupra300 km diametru, numit Chicxuluh (coada lumii anorganice. Urmarind influenta acestor factori asupra organismelor, el a extins principi-diavolului) in limba maiasa. Unne ale impactu- ile actualismului in lumea vie, decretand geolo-lui (perle de rocs topita) au fost gasite in Haiti gia drept stiinta care studiaza schimbarile suc-§i vestul Statelor Unite. Verificarile ipotezei cesive ce au avut loc atat in regnul organic, catcontinua si azi, ea propunandu-si nu sä conteste si in cel anorganic".teoria evolutionista in genere care pare a fi, cu Lucrarea lui Ch. Lye 11 1-a ajutat enorm petoate carentele §i subrezeniile ei provocate de Darwin, cu prilejul voiajului sau in jurul lumiimarele numar de goluri" istorice, exceptii si cu vasul Beagle (1831-1836), sa se convinga deciudatenii, cea mai coerenta §i plauzibila teorie netemeinicia teoriei catastrofelor §i, aplicand ci doar sa corecteze si pe alocuri sa combats principiul actualismului, sa lege disparitiileconstanta unei evoluiii lente, incercand sa misterioase" ale unor specii de mecanismulexplice disparitiile sau aparitiile bruste §i selectiei naturale, pin case speciile mai bineaparent nemotivate de not forme, prin eveni- adaptate, §i ca atare mai competitive, le inlaturamente cosmice sau interne catastrofale, cu pe celelalte.efecte extinse la nivel planetar. Originea speciilor, aparuta in 1859, a re- Evolutia lenta cu prelungita desfasurare in volutionat stiinta istoriei vietii, oferindu-i, sin-timp adoptata initial si de Darwin, care sta la tetic, patru principii fundamentale: a) speciilebaza uniformismului, este sustinuta de geologul nu sunt neschimbatoare, eterne: unele apar,scotian James Hutton, bazat pe principiul ca altele dispar; b) procesul de evolutie se des-prezentul este cheie pentru trecut, deci proce- fasoara fara intrerupere, realizandu-se printr-osele care actioneaza §i acum pot explica toate succesiune de schimbari insensibile, acumulatecaracteristicile geologice ale globului." Dar asa lent; c) toate speciile sunt rezultatul divergenteicum se pronunta Stephen Jay Gould §i David unor linii evolutive pornind de la un stramosM. Raup, uniformismul, care a dominat 150 de comun; d) schimbarile evolutive sunt datorateani gandirea stiintifica, este tot mai infirmat de selectiei naturale, prin a carei actiune, dintredovezile care privesc coloana geologica cat si variatiile aparute intamplator in cadrul generati-evolutia fonnelor vii nu aparute lent in ere ilor succesive, sunt retinute doar cele folositoareindelungi §i fard evenimente, ci construite in speciei (supravietuirea celor mai bine adaptati). www.dacoromanica.ro 40
  • 40. Dificultatile lui Darwin de a crea o imagine O remarcabila contributie in directia rea-coerenta a dezvoltarii lumii vii pe baza con- lizarii unei conceptii evolutioniste care sa inla-ceptiei sale evolutioniste se datoresc imperfecti- titre integral obiectiile aduce dam inismului cla-unilor cronicii geologice, si in primul rand lip- sic $i chiar teoriei sintetice a evolt ponismului asei verigilor de legatura. adus-o un mare savant francez de origine Valul de cercetari paleontologice vizand romans, Denis Buican, profesor de istoria sidescoperirea verigilor" de legatura, aceste filosofia stiintelor de la Universitatile parizienefapte concrete ale evolutiei, declansat de publi- Sorbona si Nanterre, autor al unor lucrari decarea Originii speciilor", conduce la corn- larg ecou, traduse in multe colturi ale lumii, pre-pletarea treptata a golurilor din senile evolutive. cum Evolutia $i evolutionismele" (1989),Studiate in mod sistematic, intr-o perspective Revolutia evolutiei" (1989), Biognoseolo-evolutionista, fosilele redau tabloul istoriei gia" (1983), Evolutia gandirii biologice"vietii ale carei personaje si culori devin tot mai (1995), Evolutia pi teortile evolutioniste"Clare si mai nuantate pe masura sporirii infor- (1997) si, recent, Epopeea luniii vii" (2003),matiilor paleontologice. Chiar in 1861, la doi tradusa si in Romania in 2004.ani dupa publicarea lucrarii lui Darwin, este El este autorul unei variante moderne adescoperit primul exemplar de Archaeopteryx, evolutionismului, teoria sine, gic[ ySi biognose-dovada stralucita a exactitatii prezumtiilor ologia, o noua teorie a cunoasterti aplicatamarelui savant englez. Dupe 1900, au fost biologiei, bazate pe noile date ale biologieidescoperite si alte noduri filogenetice la celulare si moleculare, a carei ultima incu-granitele dintre clasele de nevertebrate si chiar nunare ramane geniul genetic.de vertebrate, cum ar fi Seymouria (legatura Darwinismul, ca si teoria sintetica ce deriveintre amfibieni si reptile) sau Ichthyostega (pun- din el, se ocupa de selectia naturals la nivelultea dintre amfibieni si pestii crosopterigieni). macrosistemelor biologice: specia, biocenozele, Dezvoltarea, in perioada postdarwinista, a ecosistemele. Noua teorie sinergica pomeste deteoriei evolutioniste va fi legata de aparitia unor la microfenomenele intalnite la nivelul micro-not stiinte ce vor aduce argumente suplimentare sistemelor, adica de la nivelul geneticii celulare,variate si vor amplifica orizontul intelegerii clasice si moleculare.unor legi interne ale dezvoltarii vietii (embri- In noua teorie se introduce si notiunea deologia, genetica, biochimia, ecologia). genie genetic, adica interventia omului in In prezent, teoria evolutionista cu cea mai selectia artificiala prin inginerta genetics, deci larga adeziune este teoria sintetica a evolutionis- prin manipulari genetice, adica introducerea demului, care reuneste, pe principiul darwinist al gene si cromozomi in zestrea genetics. Darselectiei naturale, datele geneticii, biochimiei, aceasta selectie genotipica facuta chiar in pa-embriologiei, sistematicii, biogeografiei, ecolo- trimoniul ereditar se intalneste dintotdeaunagiei cu cele ale geologiei si paleontologiei. In in nature. E vorba de o selectia naturalscadrul acestei conceptii moderne, evolutia este genotipica ce elimina, ca urmare a prezenteiinteleasa ca un proces ce se desfasoara in cloud factorilor letali, organismele cu genotipurietape: in prima etapa are loc producerea vari- incompatibile cu supravietuirea, chiar inainteaabilitatii genetice, pe calea recombinarilor sau procesului clasic al selectiei naturale, pus in evi-mutatiilor intamplatoare; in cea de-a doua, vari- denta de Darwin. Alatun de procesele letale, inabilitate este ordonata prin selectie. Contrar es olutie intervine selectia celulara care elimindconceptiei darwiniste, care vedea in evolutie un fenomenul de poliploidie (multiplicarea gami-proces desfasurat la nivel individual, teoria sin- turilor cromozomice), mutatiile care pot fi favo-tetica trateaza evolutia drept un fenomen popu- rabile sau nefavorabile, fenomenul teratologic,lational, ce are loc prin selectia mutatiilor adica al aparitiei monstrilor vegetali si animaliaparute in cadrul larg at populatiilor unei specii. demonstreaza clay existenta unei selectii multi- www.dacoromanica.ro 41
  • 41. polare care confinna teoria sinergicci a evo- latiei speciei, al categoriilor supraspecifice, allutiei. tipurilor de owanizare ale plantelor si ani- malelor. Tot sistematica, in bund colaborare cu mor- Cateva legi si reguli care stau la baza fologia si ecologia au imbogatit evolutionismulintelegerii evolutiei lumii vii cu legea convergentei caracterelor morfologice. Apartenenta si adaptarea la acelasi mediu (ae- De-a lungul a aproape cloud veacuri de cand rian sau acvatic) au condus la aparitia unor ca-omenirea incearca sa dea o dezlegare stiintifica ractere comune, convergente, chiar dace ani-originii si evolutiei vietii s-au emis o serie de malele apartin unor grupe zoologice deosebite.legi si reguli fare de care intelegerea acestor inotatorii din trecut si din prezent, deli nein-procese istorice ar fi cu neputinta. ruditi intre ei, cum ar fi rechinii, pestii-spade, Fiecare stiinta legate de nature si-a adus ihtiosaurii, delfinii $i balenele par a fi croiticontributia la patrimoniul teoretic al biologiei. dupe acelasi tipar. La fel, adaptarea pentru zbor Anatomia comparata, prin Cuvier, a oferit a impus aparitia aripilor la animale extrem deevolutionismului principiul corelatiilor dintre diverse sub raport sistematic: insecte, reptileorgane. Studiind oase separate si apoi reconsti- zburatoare, lilieci, pasari.wind integral prin deductie doua mamifere Numai ca in cadrul convergentei apar cloudfolosite din gipsurile eocene ale colinelor Mont- tipuri de structuri omolaage atunci cand elemartre, din preajma Parisului, si anume Pale- derive din acelasi plan fundamental de structureotherium si Anaplotherium, Cuvier a avut satis- gi analoage, atunci cand, servind aceleiasifactia, atunci cand au fost gasite scheletele functii, au o origine total deosebita (de pildaintregi ale acestor animale, sa constate ca ele aripa insectelor, fats de aripa pasarilor saucorespundeau perfect cu imaginea pe care o liliecilor).schitase pe baza fragmentelor disparate. De Geologia si paleontologia au schitatasemenea, cativa dinti gasiti in aceleasi depozite evolutiei speciilor secvente cu caracter generali-au fost suficienti pentru a stabili ca acestia cum ar fi: succesiunea in timp a organismelor,provin de la un mamifer marsupial, Peratheri- corelatia intre ordinea aparitiilor $i crestereaum, fapt adeverit curand prin descoperirea ba- complexitatii structurale a organismelor,zinului cu oase marsupiale ale mamiferului. cresterea progresiva a variatiei lumii organice inAceste succese it vor detennina pe Cuvier sa timp, prin diversificarea solutiilor" biologicescrie in Discurs asupra revolutiilor globulin de adaptare, extinctia (disparitia), consecinta(1812): Cel mai mic fragment de os, chiar inexorabila a supraspecializarii si deci aaparent cea mai neinsemnata apofiza, prezinta blocarii" capacitatii de adaptare. Pentru pale-un caracter fix si detenninat, in functie de clasa, ontologi, factorul directional al evolutiei itordinul, genul si specia animalului caruia i-a reprezinta principiul lamarckist al adaptarii.apartinut; asa incat, atunci cand gasim doar Dupa biologul american Ernst Mayr, evolutiaextremitatea unui os bine conservat, putem biologica poate fi definite ca schimbare inprintr-o examinare atenta, sustinuta, de analogie diversitatea si adaptarea populatiilor de orga-si comparatia exacta; sa determinam specia nisme. Adaptarea se realizeaza printr-o serie decareia i-a apartinut candva, la fel de sigur ca si tendinte evolutive dezvoltate de populatiile deand am avea intreg animalul in fata noastra". organisme in incercarea for de a cuceri si valori- Sistematica (taxonomia) a venit cu pre- fica cat mai bine conditiile unui anumit mediucizarea ca procesul evolutiei se desfasoara in ecologic. Nu toate liniile de evolutie sunt incu-cloud sensuri: catre o microevolutie (speciatie), nunate de succes. 0 tendinta adaptativa poateconstand din nasterea unor specii not prin trans- deveni, pe parcursul evolutiei, inadaptativa,formarile genetice ce se produc la nivelul popu- ducand la extinctia speciei. Asa s-a intamplat cu www.dacoromanica.ro 42
  • 42. coamele elanilor uriasi (Megaceros) sau cu etc.), ceea ce inseamna ca regresul morfologicgigantii canini ai felinei Machairodus, care, cu este o parte components a progresului biologic,timpul, au devenit niste structuri impovaratoare. ca evolutia nu este un mars tnumfal spre o per- Pornind de la adaptare, paleontologii au fectiune predestinata, ci o inclestare, crancena,desprins cateva legi cu caracter general ale in care strategia celor victoriosi, cu dese abaterievolutiei: legea radiatiilor adaptative, formu- de la mersul rectiliniu, conduce la irnagmea delate de savantul american H. G. Osborn, legea progres global infatisata de tabloul istoric alcaracterului nespecializat al grupelor de ori- vietii" (Dan Grigorescu, inaintea aparitieigine a lui E. D. Cope formele nespecializate omultti", 1980).find considerate ca purtatori ai progresului evo- In pnvinta vitezei evolutiei, in urmalutiv , in sfarsit, legea evolutiei adaptative, ci cercetarilor si metodei propuse de G. Simpsoninadaptative, descoperita de celebrul paleon- (The Meaning of Evolution", 1969), avem latolog rus V. 0. Kovalevski. indemana cateva reguli si repere destul de Genetica iii are aportul ei pretios la aprofun- expresive. Astfel, viteza evolutiei creste progre-darea unor legi biologice. Inca din 1869, pale- siv de la Arhaic spre Cainozoic. Primele etapeontologul austriac W. H. Waagen a evidentiat ale evolutiei s au desfasurat lent, uric ul salt deprezenta unor mutation-richtung (mutatii la materia anorganica la cea vie fund pregatitdirectionale) la unele specii de amoniti jurasici, de-a lungul a sute de milioane de ani. In schimb,mutatii care, prin acumularea gradate si selectie, la sfarsitul Mezozoicului §i inceputul Neozoicu-au condus la aparitia unor not specii. lui viteza a sporit la un ritm mediu de 5-6 mi- Sunt formulate unele reguli si legi in lega- lioane de ani pentru un gen, fats de 30-40 mi-tura cu directia si viteza evolutiei. Citam, prin- lioane de ani la sfarsitul Paleozoicului.tre altele, teoria ortogenetica a evolutiei, Pornindu -se de la datele oferite de G. Simp-enuntata de zoologul german F. Eimer, ce acunoscut o mare popularitate time de peste o son, s-au sintetizat proportiile timpului geolo-jumatate de veac, teoria dupa care evolutia gic, reducandu-se, metaforic, varsta Pamantuluiinregistreaza doar o gradare rectilinie, teoria (4,650 miliarde de ani) la un an calendaristic. Inaristogenezei a lui H. G. Osborn, care o conti- aceasta transpunere cronologica, pe bazanua, explicand tendinta spre perfectiune a datelor existente pand in prezent, procarioteleorganismelor prin existenta unei predispozitii. au aparut in jurul zilei de 1 mai, iar eucariotele Aceste teorii sunt in concordanta cu legea la inceputul lunii august, cele mai vechi animateireversibilitatii evolutiei, formulate de paleonto- multicelulare isi fac aparitia in ultimele zile alelogul belgian L. Do llo, care precizeaza ca, in lui octombrie, avantul for evolutiv conturan-evolutie, un organism nu se poate intoarce la du-se dupa 17 noiembi ie (data ce ar marcastarea stramosilor, iar un organ °data pierdut nu inceputul erei paleozoice), primii pesti apar inpoate fi redobandit. Evolutia este ireversibila jur de 29 noiembrie, iar la 4 decembne primelepentru ca ireversibil este complexul de factori vertebrate terestre (stegocefalii), pe 8 decem-ce a generat o anumita structure sau un anumit brie reptilele, pentru ca pe 26 decembrie (zi cesistem de structuri. Asa se explica de ce trilobitii ar corespunde trecerii de la mezozoic la neo-nu mai pot reveni, de ce nu mai iau nastere zoic), ele sa cunoasLa un dramatic declin; Intreoameni din speciile actuate de maimute. timp au aparut mamiferele (12 decembrie) ei Totusi ei aceste legi nu au un caracter abso- pasarile (19 decembrie), primul hominidlut. In afara de o ortoevolutie, fiintele vii cunosc (Ramapithecus) apare in seara zilei de 30si o evolutie regresivci. In multe cazuri se sem- decembrie, iar genul Homo la ora 20,30 in searanaleaza la fiinte evoluate, chiar si la om, otgane ultimei zile a anului, specia careia apartinem,rudimentare (pilozitatea corpului, apendicele, H. sapiens, desprinzandu-se numai cu 5 minutevertebrele regiunii codale, maselele de minte inaintea Anului Nou. www.dacoromanica.ro 43
  • 43. Nu vom incheia acest capitol fare a aminti cresterea gradului de adecvare a organizariide legea progresului biologic care sty la baza individului si speciei.evolutiei sistemelor biologice. Asa cum spunea In ultima instanta, aceste cai sunt depen-Emil Racovita in Evo httia si problemele ei" dente de dezvoltarea sistemului nervos. Cu cat(Cluj, 1929): progresul nu este un scop in sine; sistemul nervos este mai complex, cu atat inte-el este o tendinta care se realizeaza in anumite grarea organismului la mediu este mai bund,conditii de mediu si are rolul unei echilibrari coeficientul de supravietuire sporit, datoritaoptime a sistemelor biologice". Dupe Darwin, independentei care duce la amortizarea facto-adaptarea continua a speciilor la conditiile for rilor ostili, iar gradul de adecvare creste simti-de viata sub actiunea selectiei naturale sty la tor. De aceea, dezvoltarea sistemului nervos (petemelia progresului biologic. 0 contributie masura ce se apropie de om) este un indiciu alimportanta la elucidarea acestei probleme a superioritatii pe linia progresului biologic.adus-o A. N. Severtov, in lucrarea sa Princi-palele direct ii ale procesului evolutiv. El a ela-borat si introdus in biologie notiunea de proces Depozitele de la Ediacra si liniile de dez-biologic, aratand ca el se realizeaza prin mai voltare a nevertebratelor marinemulte cal morfofiziologice: aromolfoze (modi-ficari radicale care dau nastere la not grupe sis- Asa cum am mai amintit, acum circatematice); idioadaptari (modificari ce 700.000.000 ani se facea trecerea de la cripto-adapteaza specia la conditii de viata mai zoic la fanerozoic. Depozitele din dreptul co-restranse, aducand specializari); cenogenoze linelor de la Ediacra, situate la aproape 500 km(modificari embrionare cu functie adaptativa, nord de portul Adelaida §i explorate in 1947 defavorizand progresul); degenerarea (simplifi- geologul australian R.C. Sprigg, ne releveazacarea morfofiziologica in vederea trecerii la stadiul in care se gaseau nevertebratele, sur-viata sedentary si parazitara). Degenerarea nu prinzator de bine reprezentate, alaturi de algeleeste insa o cale de progres. Progresul inseamna primitive, in etajul superior al precambrianului.perfectionarea insusirilor esentiale ale vietii, iar In ultimele cloud decenii, o fauna de tip ediacri-rezultatul este cresterea autonomiei sistemului. an" a fost descoperita de paleontologi si in pre-Autoconservarea §i autonomia pierd din va- cambrianul superior din Canada, Scandinavia,loarea for in cazul parazitismului. J. Huxley Africa de Sud.(Evolution on action", 1956) si K. M. Zavad- Mate fosilele colectate la Ediacra aveau corski ( Teoria vida", 1961), pornind de la con- pul moale, lipsit de scuturi sau cochilii, sin-ceptia darwinista, considers ca exists doua gurele structuri scheletice find spiculii cal-forme de progres biologic: progresul limitat §i carosi ai spongierilor §i ai presupusilor octoco-progresul nelimitat. Primul se opreste la spe- rali (pene de mare"). Aceste animale traiau incializare si se infunda, la un moment dat, secun- preajma tarmurilor scaldate de valuri.dul reprezinta o linie productiva, ortogenetica, La Ediacra au fost descoperite cateva formece in mod obligatoriu conduce evolutia catre stranii, din care se pare ca se trag stramosii unorspecia umand, considerate ca un etalon al per- grupe actuale.fectiunii biologice. Astfel, Parvancorina, cu capul eliptic, Pe baza analizei comparative a unor grupuri sustinut de un ax prelungit in afard ca un spin,sistematice pe diferite trepte de evolutie, Zavad- aminteste de fonnele larvare ale trilobitilor si deski a dedus trei cai ce caracterizeaza progresul unele artropode actuale fosile cum ar fi crabul-sistemelor biologice, in special in directia sa potcoava (Limulus). Tribrachidium, cu 3 braceprincipala: 1) cresterea gradului de integrali- rasucite ce pornesc din centrul unui disc, fiecaretate a organismului; 2) cresterea coeficientului brat purtand in jur 18 tentacule, pare a fi un stra-mediu de supravietuire a organismultd; 3) mos al aricilor de mare. In sfarsit, Spriggina, cu www.dacoromanica.ro 44
  • 44. cele 40 de segmente ale corpului, inzestrate cu atat datorita frecventei si remarcabilei lor varicate o pereche de picioruse (parapodii) §i cu un etati de forme, cat si infatisarii lor curioase incap acoperit de un scut, seamana deopotrn a cu care se imperecheaza trasaturi de racusori,viermii inelati si cu miriapozii. Tot cu un vierme paienjeni §i insecte. Corpul lor, acoperit de oaduce $i Dickinsonia, imprejmuita de firisoare carapace chitinoasa, cu mineralizatii, era divizatasemanatoare chetilor. atat in lung cat si in lat in 3 parti (lobi), de Doug sute de milioane de ani mai tarziu, unde le vine si numele. In lung, trilobitul eradeci la inceputul paleozoicului, se produce o format dintr-un cefalon, ce se continua cu unusoara modificare a faunei. Alaturi de o serie de torace format din segmente, la capatul caruia setrasaturi ecologice comune cu vechile forme gasea pigidiul, o codita de obicei ascutita. Peprecambriene, cum ar fi existenta dusa aproape latime, micul animal era alcatuit tot din treide tarmuri si mobilitatea redusa, se fac remar- parti: una mijlocie, mai ridicata rachisul acate trasaturi biologice noi: aparitia scheletului carei parte anterioara corespunzatoare cefalonu-extern, chitinos sau calcaros, §i abundenta lui a fost numita glabelii, §i doua laterale: obra-formelor coloniale. Se cunosc circa 400 de jii, in dreptul glabelei, §i pleurele, care inconju-specii de Archeocitatide, animale coloniale rau ca niste foite zdrentuite toracele §i pigidiul.carora cu greu le putem gasi un echivalent in S-au pastrat fosilele a circa 1.200 de genuri.fauna actuala. Prin unele caractere, ele se Singurii lor dusmani erau nautiloidele, dinapropie de bureti, prin altele, de coralii primi- care se cunosc aproape 3.500 de specii fosile.tivi. Corpul fiecarui individ se adaposteste Supravietuitorii actuali ai acestui grup sunt nau-intr-un cosulet calcaros de forma conics, fixat tilii din Oceanul Pacific si Indian, cu tubulde substrat prin mici crampoane. Peretii dubli si inrulat ca o cochilie. Primele nautiloide apar inciuniiti ai cosuletului cuprind despartituri verti- depozite ale cambrianului superior din China,cale (septe) de o mare regularitate geometrica. ear in ovdocian pot fi intalnite in toate marile ceIn ordovcian, arheociatidele dispar. Locul lor va inconjurau blocurile continentale din emisferafi luat de tetracorali §i apoi si de hexacorali, de nord si sud.care, incepand din silurian, vor fi marii con- Primele nautiloide aveau cochilii dreptestructori de recife. La fel de enigmatici sunt (drtocone), lungi cam de un metru. In interior,hiolitii (Hiolithes) cornulariile (Cornularia), acestea erau irnpartite in camarute (septe). Ulti-fiinte necunoscute marilor de azi. In schimb, ma cea mai mare era locuita de animal, allanuri delicate de eocrinoi=i, stramosi ai crinilor canii picior era prefdcut in brace asezate in jurulde mare, iii ondulau piciorusele si cele 5 brace capului, de unde numele de cefalopod. Orto-intortocheate. Umbrelele ramane legat cu sirul de camarute parasite ale cerul gelatinoasemeduzelor se strecurau Para numar printre va- una dupd alta, pe masura ce crestea, printr-unluri, dar alcatuirea lor va ramane un mister tub numit sifon. Cu ajutorul sifonului, animaluldeoarece transparenta lor materie nu s-a putut regla presiunea aerului inlauntrul camarutelor,conserva pans azi. putand astfel, dupa nevoie, sa se scufunde sau Nevertebratele care doming oceanele paleo- sa iasa la suprafata. Pe masura adaptarii la noilezoice sunt unele grupe de crustacei §i de conditii de mediu §i evolutiei lor, nautiloidelemoluste. iii curbau tot mai mult cochilia, apropiind-o de Dintre artropode, se detaseaza gigan- forma nautilului de azi, si iii complicau pentrutostraceele §i trilobili. Gigantostraceele marirea rezistentei structura septelor.cuprindeau raci uriasi din care unii, cum ar fi Un grup zoologic interesant, care imbogateaPterygotus, atingeau 2 m lungime. Chelicerii peisajul faunistic al marilor paleozoice, dis-(clestii) §i ultima pereche de apendici, care juca parand spre sfarsitul devonianului, 1-auun rol important la snot, erau foarte dezvoltati. reprezentat animalele coloniale ascunse cuTrilobitii iii merits pe drept cuvant celebritatea, zecile in tecile cilindrice sau conice dispuse pe www.dacoromanica.ro 45
  • 45. laturile unor tubulete numite randosomi. stru a fost desemnat ca fund cauza muscaturilorIntrucat, in stale fosila, ei conservau la semicirculare de pe partile laterale ale hilo-suprafata loci urmele tuburilor asemenea unei bitilor. Si poate cel mai ciudat dintre toate,strieri, unor smile scrijelite in piatra, au primit expresiv botezat Hallucigenia, prezinta unnumele de graptoliii (graptos scriere; lithos aspect exterior care ne impiedica sa distingempiatra). Pana in 1938, nu se stia daca graptolitii care este capul si pe ce parte se afla.trebuie plasati pnntre alge, printre briozoare sau Toate aceste minuni bizare consemneazaprintre meduze. In acel an, savantul polonez Harry Y. Mc Sween Jr. in Partititra pentruRoman Kozlowski le-a descifrat taina, reusind Terra", reprezinta variatii extreme ale tiparuluisä le studieze in amanunt structura sa-i vietii, modele de inceput care nu mai exists. Deincluda in randul s tonzocordwelor, animate care fapt, una dintre creaturile conservate pe mamelefac legatura dintre nevertebrate si cordate, deci de la Burgess nu pot fi incadrate cu certitudineun fel de unchl" ai vertebratelor. in clasificarea actuala a nevertebratelor. Se pare ca ele se gasesc dincolo de granitele increnga- turilor cunoscute; ele nu sunt stramosii nici unui Fauna cambriand creeaza unele difi- organism modem. In Cambrian, Mama Natura acultati conceptiei evolutioniste racut experimente cu tot felul de structuri anatomice." Teza darwinista a supravietuirii ca- Roderick Murchinson, cunoscut geolog racterelor utile care asigura evolutia pare aicienglez, adept al creationismului, considera contrazisa. Oamenii de stiinta n-au reusit sa sta-explozia de forme vii din Cambrian ca o dovada bileasca daca aceste fiinte au avut avantajeserioasa impotriva evolutionismului. Intr-ade- functionale, cu toata aparenta for buns adaptarevar dupa cum recunostea si Darwin in la mediu. Anomalocaris, de pilda, a disparut inaceasta perioada, plasata acum circa 570 mi- ciuda prazii bogate de care dispuneau. In cazullioane de ani, au aparut ca din neant o multime Cambrianului selectia a cedat primul locde specii fara predecesori dar fara unnasi. norocului, aducand astfel un pretios argument inMurchinson putea demonstra cu usurinta ca favoarea teoriei hazardului.acesta a fost momentul cand Dumnezeu a inter-venit direct $i masiv in creatie. Fara indoiala ca aceste fosile exists Misteriosul Jamoytius §i nasterea verte-nicaieri nu sunt mai bine pastrate cleat in mar- bratelornele Burgess din British Columbia, Canada.Paleontologii Harry Whittington si Simon In anul 1946, invatatul englez White a facutConway Morris au descoperit peste 120 de o descoperire senzationala. Dintr-un strat cu ospecii din care nici una nu se incadreaza intre vechime de peste 400 de milioane de ani din si-vietatile specifice acestei perioade, continand o lurianul mediu al Scotiei a recoltat o fosila pegams de structuri anatomice nemaiintalnite. Din care a numit-o Jamoytius. Desi in stare proasta,acest inedit bestiar" face parte Mare lla, cra- amprenta gasita pe piatra lasa sä se ghiceascabul dantela", un artropod rapid cu multi tepi, cu forma si alcatuirea unui animal straniu.un corp segmentat Ai branhii delicate. Wiwaxia, Oamenii de stiinta s-au bucurat nespus deo creatui a asemanatoare unui melc, avea aceasta descoperire. Jamoytius parea una dintrecochilie si scotea niste tepi protectori in timp ce acele rare si pretioase verigi de legatura, fara dese tara pe fundul marii si naparlea" periodic, care cu greu s-ar putea dovedi cel mai insemnatlasand in unna lui o coaja goals. Anomalocaris salt Inainte filcut de lumea animalelor in trecu-era un animal de prada cam de 60 cm lungime, tul Pamantului.cu brate de apucat $i o gura circulars Dar despre ce veriga $1 despre ce salt estefunctionand ca un spargator de nuci. Acest mon- vorba? www.dacoromanica.ro 46
  • 46. Sa parasim pentru cateva momente oceanul pierdut, din cauza felului sau de viata, o partepaleozoic §i sa poposim, in prezent, la tarmul din trasaturile de animal superior. Asadar, nu iMarii Negre. Pe fundul nisipos, pans la adan- se poate acorda cinstea de a fi socotit o punte decimi de 40 m, vom intalni o faptura martinta si legatura intre cele doua man grupuri zoologice.gratioasa, ingropata pe jumatate si scotand oblic Este greu de combatut o astfel de parere,afara doar partea dinainte. Din cand in cand, se deoarece despre stramosii amfioxului nu se stiadeplaseaza prin ondulatii laterale ale corpului, nimic, iar sperantele de a fi intalniti printre fo-pentru a-si cauta hrana formats din animale sile erau foarte slabe. Corpul for moale, lipsit deminuscule. oase sau de alte parti mai consistente, cu greu Daca vom scoate cateva exemplare la s-ar fi putut pastra zeci de milioane de ani.suprafata, ne va izbi alcatuirea for originala. Iata, insa, Ca descoperirea lui Jamoytius aCorpul acestor fiinte, nu mai lung 5-6 cm, sugerat ideea ca cefalocordatele primitive ar staseamana cu un fier de lance turtit pe margini si la baza protovertebratelor. Fosila descoperita deascutit la cele doua capete. In partea dinainte, White se asemana uimitor de bine cu aceste fap-animalul se terming printr-un cioc, Inapoia turi ce populeaza tannurile marilor si oceanelor,caruia se deschide gura inconjurata de o cununa $i pe care japonezii be pescuiesc pentru prepara-de peri. Pe spate, el poarta o creasta ce se pre- rea pretuitelor conserve de Amoy Amfioxus.lungeste in partea cozii cu o aripioara continu- Celebritatea lui Jamoytius n-a durat decatata si sub pantec. Aduce putin cu o corcitura treizeci de ani. Descoperirea unor exemplareintre un pui de peste si un vierme. Micul animal mai bine conservate ale acestui gen, ce pastraueste foarte straveziu. Prin transparenta ca de sti- unne ale unor siruri de solzi subtiri pe corp, acla a invelisului i se zareste Intreaga alcatuire condus la concluzia ea Jamoytius nu este uninterns. cefalocordat, ci un peste primitiv din grupul Tocmai alcatuirea sa intema a facut din anaspidelor, mai precis al acelei ramuri care seaceasta neinsemnata fiinta o celebritate" a pare ca ar fi condus spre ciclostomii actuali.zoologiei. Infirmarea totals a acestor ipoteze, dup5 Oare ce i-a atras atat de mult pe savanti la 1977, a determinat pe oamenii de *Uinta saacest viermu§ transparent, numit de ei caute in alta parte originea vertebratelor.Amfioxus? Unii sustin ca stramosii for sunt viermii Lumea animalelor se Imparte in doua grupe inelati (anelizi), care se apropie de vertebratemari: animale inferioare, fara lira spinarii prin simetria bilaterals, cordon neural si sistemnevertebratele si cele superioare, cu coloana circulator. Totusi, ipoteza nu poate fi sustinuta,vertebrala vertebratele. deoarece, spre deosebire de vertebrate, cordonul Or, amfioxul (Branchiostoma lanceolatum) neural al anelizilor este situat sub tubul digestiv,sta la hotarul dintre aceste grupe, prezentand iar fluxul sangvin este orientat in sens opus,caractere si dintr-o parte, si din alta, si facand in adica dinspre partea posterioard spre cea ante-acest fel legatura intre ele. De nevertebrate se rioara pe partea dorsals si invers, pe cea yen-apropie prin lipsa inimii si a organelor obisnuite trala a corpului.de simt, prin aparatul sau digestiv simplu si cap- Alti savanti, pomind de la observatia catusit cu perisori si prin sistemul sau nervos primele vertebrate pectii agnati erau inzes-apropiat de al viennilor si insectelor. De verte- trati cu piaci si scuturi de protectie asemana-brate, si mai ales de pesti, 11 leaga felul sau de toare artropodelor oceanelor paleozoice (trilo-inmultire si mai ales coada zgarcioasa de pe biti, gigantostracee), au tras concluzia pripita aspate, ce alcatuie§te un inceput de sira a derivarii pestilor din acestea. Similitudirule erauspinarii. cu totul superficiale, simple convergence evolu- S-au gasit multe voci care sa sustina ca tive datorita, pe de o parte, mediului oceanicamfioxul ar fi un fel de peste degenerat, ce si-a extrem de bogat in saruri de calciu si fosfor, iar www.dacoromanica.ro 47
  • 47. pe de alts parte impel fectiunii mecanismelor de placi osoase $i solzi. Datorita acestor osificarisintetizare a acestor sarun st la pesti fiinte mai dennice au primit numele de ostracodermi.evoluate au dus initial la formarea unor placi Asa cum stateau ingropati pe jumatate ingroase deci la un schelet osos extern asa nisip, cu falcile intredeschise $i ochii bulbucati,cum se petrecea si cu fiintele inferioare, cum ostracodermii pareau niste cavaleri medievalierau trilobitii sau gigantostraceele. imbracati !Ana la mijloc intr-o armura ghintuita In ultimii ant, capata credit ipoteza dupa cu bumbisori de calcar. Doar pantecele si coadacare primele vertebrate s-ar trage din echinoder- le erau neprotejate, ceea ce ii obliga sa steamele fixate, cu aspect floral. Apropierea ne-ar afiindati in nisip. Din aceasta pozitie, in care iiiputea aparea ca o imposibilitate. Echinoder- aparau perfect partea slabs, pestii ostracodermimele, spre deosebire de vertebrate, au o simetrie se aruncau cu un salt asupra trilobitilor ce le tre-radiard, sunt lipsite de schelet intern, nu au ceau pe dinainte, prinzandu-i cu falcile inotocord. Totusi, embriologia si biochimia au sfaramandu-le crusta chitinoasa cu numerosiiscos in relief asemanari tulburatoare. Se stie ca dinti ascutiti.larva echinodermelor este mobila, semanand In anul 1977, paleontologul australian Alexfoarte bine doar cu larva unor cordate primitive, Ritchie a descoperit in roci apartinand ordo-in special a lui amfioxus. Pe plan biochimic s-a cianului inferior din centrul Australiei cel maistabilit o legatui a filetica intre echinoderme si vechi vertebrat: un agnat pe care 1-a numitcordate, datorita asemanarilor constatate in Arandaspis.compozitia pigmentilor care transports oxigen Imperfectiunile de Inceput in cadrul meca-din sange. De asemenea, acidul creatino-fos- nismelor fiziologice de sintetizare a sarurilor deforic, ce intra in alcatuirea tesutului muscular al fosfor si calciu au dus la formarea unor placivertebratelor, nu se intalneste la nici un alt grup groase ce reduceau considerabil mobilitateade nevertebrate, cu exceptia echinodermelor. E primelor vertebrate. Pe masura perfectionariigreu sa admitem filiatia directs a vertebratelor acestor mecanisme si a dezvoltarii mecanis-din echinoderme. Din cauza importantelor melor locomotorii, formatiunile exoscheleticedescoperiri dintre fonnele adulte apartinandacestor grupe de animale, mai plauzibil ar fi sä au devenit tot mai subtiri si mai flexibile, s-auadmitem existenta unui stramos comun redus spatial si au capatat alte destinatii (unelenedescoperit pana in prezent din care s-au au dat nastere dintilor), sarurile minerale depo-desprins primele cordate si diversele tipuri de zitate in tesuturile dennice find tot mai multechinodenne. folosite pentru constituirea unui schelet intern, de sustinere a muschilor. Un progres s-a petrecut la sfarsitul siluria- Primele vertebrate si caracteristicile for nului si inceputul devonianului, cand apar pestii propriu-zisi: acantodienii (pestii cu spini") si 0 suta de milioane de ani a durat pregatirea placodermii (pestii cuirasati", cu piaci). Dinsaltului de la nevertebrate la vertebrate. Fiintele ultimul grup, cel mai cunoscut stramos direct alcare au trecut acest prag critic erau imperfecte si pestilor actuali era Cocosteus.foarte curioase ca infatisare: asemanatoare unor 0 ruda a sa, Pterichtys, nu mai sta ascuns insuveici, nu aveau un schelet intern osificat si nisip, deoarece coada ii este acoperita cu zalenici maxilare, ceea ce le-a atras numele de fine de solzi. Proptit in cele cloud lopateleagnate (a fara; gnathos falca). Agnatele au osoase, articulate indaratul corpului, el Iii inaltaunnasi $i in prezent in grupul pestilor ciclo- partea dinainte acoperita cu platosa, pandindstomi, reprezentati in tara noastra prin chioscar. prada marunta.Spre deosebire de ciclostomii actuali, agnatele Viata acestor pesti a fost destul de lungs. Aufosile dispuneau de un invelis extern format din supravietuit circa 100 milioane de ani, dupd www.dacoromanica.ro 48
  • 48. care au disparut fara urma, lasand in locul for caledonian, care reuneste marile scuturi conti-stramosii rechinilor §i morunilor de azi. nentale ale emisferei nordice intr-un continent Rechinii stravechi aveau aceeasi infatisare numit Continentul Nord-Atlantic sau Continen-inspaimantatoare ca §i cea a urmasilor actuali. tul Vechii gresii rocii, datorita culorii rosii a gre-Eliberati de povara platoselor, ajutati de siilor si conglomeratelor ce-1 constittnau, pro-numeroasele aripioare spinoase si de corpul dusa de prezenta fierului in forma sa completzvelt pi musculos, ei sagetau apa, intrecand in oxidata de oxid feric (Fe 03). Puterniceleviteza oricare animal marin. oxidari sugereaza existenta oxigenului atmos- Prin panza verzuie a marilor stravechi feric, a carui prezenta nu poate fi explicata decatalunecau pe nesimtite ca o uriasa torpila. prin dezvoltarea masiva a plantelor autotrofe.Zarindu-si prada, cu o miscare brusca se rastur- Intr-adevar, atunci cand faurile vijelioase aunau pe spate, cascau gura gigantica inarmata cu inceput sa sape adanc pantele muntilor, caranddinti triunghiulari §i tasneau ca sageata, sfasiind spre tarmuri pietre, nisip §i namol, cand intreanimalele mai marl sau inghitind lacom pe cele mare si uscat s-au interpus mlastini nesfarsite,mici. 0 scurta rasucire, si uriasul fus albastrui au inceput sa apard pi pionierii mediului teres-se departa treptat, lasand in urma cortina pur- tru, care au fost Para indoiala plantele. Ele aupurie a sangelui victimei, sorbita incetul cu permis aparitia animalelor in mediul terestru.incetul de undele mute ale oceanului. Plantele acvatice capata adaptarile cores- Uriasi nebiruiti ai marilor, avand la dispo-zitie o hrana imbelsugata, pe masura ce apele punzatoare mediului terestru, cu substrat solid, bogat in saruri minerale 5i cu o energie solaramarii se imbogateau cu not soiuri de animale,rechinii au capatat cu timpul proportii gigan- radiants mult mai mare decat in mediul acvatic,tice. deci cu posibilitati de sporire considerabila a incetul cu incetul, au aparut stramosii tutu- functiei fotosintetizatoare. Spre deosebire deror grupelor de pesti actuali. Cei din urma si-au alge, plantele terestre trebuie sa dispund de unfacut aparitia teleostenii, cu schelet osos, aparat vegetativ diferentiat in radacina, tulpinastrabunii sardelelor, heringilor, scrumbiilor si ai si frunze, de un sistem de vase conducatoarecelor mai multe neamuri de pesti raspanditi prin care sa se faca circuitul sevei brute spreastazi in toate marile §i oceanele planetei noas- frunze si a celei elaborate de la frunze spretre. organele vegetale. Pionierii" plantelor terestre au fost probabil lichenii care, impreuna cu briofitele, formau Primii pasi pe uscat tufisuri scunde in jurul baltilor §i lacurilor. Primele resturi sigure ale criptogamelor vas- Spre deosebire de undele calde ale Pantha- culare se intalnesc in silurianul superior. Elelassei stramosul" oceanului Pacific de azi apartin psilofitalelor (plante lipsite de frunze §icare colcaiau de animale, intinderile de uscat ale avand, in loc de radacini, tulpini subpamantenesupercontinentului unic Pangeaea, din care se rizomi). In varful micilor tulpini, ce nuvor rupe la sfarsitul paleozoicului cloud conti- depaseau 30-40 cm, apareau sporangii. Lanente (Laurasia §i Gondwana), infatisau ochiu- inceputul devonianului, psilofitalele, cum ar filui, acum 400-500 milioane de ani, un peisaj Psilophyton §i Asteroxylon, evolueaza: tulpiniledezolant. Pretutindeni, colti de piatra rosi de cresc in inaltime, se acopera de o cuticulavaluri §i vanturi, cratere de vulcani ce-si revar- groasa pavaza impotriva evaporarii capatasau din cand in cand lava fierbinte prin conurile frunze si vase conducatoare mai specializate. Peabia iesite din apa. la mijlocul devonianului apar licopodialele Numai la sfarsitul silurianului are loc prima (bradisorii) §i artrofitele (coada-calului) iar spreincretire puternica a scoartei, is nastere lantul sfarsitul acestei perioade devin dominante feri- www.dacoromanica.ro 49
  • 49. gile (filicalele), reprezentate mai ales prin genul Tainita acestor codri intuneco§i, careArchaeopteris. amintesc de padurile ecuatoriale din zilele noas- Prezenta vegetalelor pe uscat incepe sa tre, era tulburata de zbamaitul putemic, ca alatraga §i animalele in cautare de hrana. Cei din- zmeelor de tipla inaltate pe vant putemic, scostai dintre curajo§i sunt insectele §i miriapozii, de escadrile de libelule uria§e, cunoscute subcare n-al fi exclus sä se traga dintr-un stramo§ numele de Meganeura. Acestea masurau cucomun, cu infati§area unui artropod sau vienne aripile deschise mai bine de o jumatate deinelat. Acest stramo§ marin, poposind pe uscat, metru.a trebuit sa faca fats unor not conditii de viata: Nu-i de mirare ca insectele au capatat pro-sa se deplaseze pe pamant, sa pipaie hrana, sa se portiile unor adevarati Herculi, avand lacatere pe tulpina vegetalelor. Si iata-1, incetul cu indemand o hrand imbel§ugata §i nefiind deo-incetul, transformat intr-o fiinta terestra. camdata amenintate de nici un fel de du§man.Prime le inele i se unesc formand capul cu I.ata, insa, ca dupa cateva zeci de milioane deantene, ochi §i gura. Urmatoarele se contopesc ani, la sfar§itul paleozoicului, clima s-a racitintr-un torace putemic, inzestrat cu picioare simtitor, iar suprafata Pamantului s-a acoperitpentru alergare §i catarare, in sfar§it, restul de de§erturi. Uria§ii codri de ferigi dispar ca un vis, lasand loc padurilor alcatuite din stramo§iiinelelor, lipsite de picioare, ii alcatuiescabdomenul. Pentru respiratia aeriand, insectele, brazilor de azi, cum ar fi Cordaitele onca §i miriapozii, au trebuit sa inventeze" tra- Cicadeele care se mai conserva in cateva colturi ale Asiei §i Australiei.heile, un ingenios §i eficient sistem de Aceste adanci schimbari au fost fatale pen-tubu§oare, ramificat in tot organismul, ce trans- tru uria§ii insectelor. S-au pastrat doar aceleporta oxigenul, fara a mai fi necesard medierea forme mai bine pregatite pentru a infruntasangelui. asprimea noilor conditii de viata. Ca sa reziste La sfar§itul devonianului, puternica mai bine frigului din anotimpul rece, insecteleumezeala a tannurilor, inmla§tinarea unor zone incep sa treaca prin procesul de metamorfozaintinse, precum §i caldura ridicata §i statornica adica prin lantul de prefaceri larva-pupa-adultin tot timpul anului favorizeaza dezvoltarea proces ce a dus la continua perfectionare a alca-dendroidelor gigantice, care deschid o noud tuirii lor launtrice.perioada a erei vechi, numita carbonifer. Sa mai facem un pas de cateva zeci de mi- Nesfar§itele mla§tini ale uscatului incep sa lioane de ani in istoria Pamantului. Ne gasim infie impanzite cu paduri luxuriante formate din plina izbanda a piantelor cu flori, care imbiestramo§i ai cozii-calului (Calamites) §i ai feri- insectele cu un nou izvor de hrand: nectarul §igilor arborescente de azi. Trunchiul ferigilor, ce polenul. Toate aceste ispite be cheama pentru aatinge in grosime §i 2 m, se inalta ca o coloana indeplini, fara voia lor, rolul de carau§i aidreapta de 30-40 m, purtand in varf o coroana polenului. Adaptandu-se obiceiurilor §i alca-umbrelata, cu crengi despartite in cate doua. tuirii insectelor, plantele i§i perfectioneaza sis-Dintre acestea, mai raspandite sunt Lepidoden- temul de atragere §i de pudrare cu polen prindron, cu scoarta solzoasa, §i Sigillaria, cu parfumuri on miasme, corole viu colorate §iscoarta acoperita de urmele frunzelor cazute, intocmite cu dibacie, uneori adevarate capcaneasemanatoare unor peceti domne§ti. Aceasta vii, prin saci cu pulbere aurie a§ezati pe parghiivegetatie, acumulata milioane de ani in lagune sau pe talere lipicioase. La randul lor, insectelesau in zonele litorale, sub presiunea rocilor iii schimba neincetat alcatuirea §i viata potrivitacoperitoare §i a temperaturii ridicate, a fost noului fel de hrana. De pilda, aparitia trompei,transformata la inceput in ligniti, apoi in huila §i minuscula tromps aspiratoare, este o urmare aantracit, dand na§tere uria§elor depozite de car- efortului insectei de a suge imbel§ugata recoltabune. de nectar din fundul potirelor inalte. Din aceasta www.dacoromanica.ro 50
  • 50. epoca, insectele si-au inmultit uluitor nea- Singurele vertebrate care populau marilemurile, au inceput sä se apropie de infatisarea vechi erau pestii, atat de bine adaptati prin alca-for de azi *i sä cucereasca globul parnantesc. tuirea corpului *i prin felul de respiratte la viata N-am crede poate povestea de fats daca de apa, incat traiul for pe uscat ar fi part cun-am avea o dovada pe cat de atragatoare, pe neputinta. $i totusi, acum 300 de milioane deatat de sigura a uriasei for raspandiri. ani, cand insectele foiau printre ferigile arbores- Cine nu cunoaste chihlimbarul, bulgarasii cente, in sanul apelor apar doua grupe originaleusurei, aruncati de valuri pe tarmul Marii de pesti: dipnoii §i crossopterigienil.Baltice, on amestecati cu pietre si tarana la noi, Primii, alaturi de branhii, organe de respi-pe Valea Buzaului, unde sunt cunoscuti *i ratie caracteristice pestilor, incep sa capete siexploatati sub numele de romanite. Privindu-le plamani, un fel de basica inotatoare increpta $iin lumina, vom zari prin apele for tulburi niste strabatuta de o bogata retea de vase cu sfinge.punctulete negre. Cu putina atentie, vom Pentru unele imprejurari grele de viata,descifra in ele mumiile unor musculite, paian- plarnanul era absolut necesar. Ne gasim in plindjeni on fluturasi minunat de bine pastrati in sar- framantare a scoartei pamantesti. Pestii litoralicofagul transparent. se aventureaza prin gurile raurilor spre regiumle Folosit acum 2 500 de ani de filozoful grec mlastinoase bogate in hrana. Dar mlastinile suntThales din Milet pentru obtinerea electricitatii capricioase. Oricand pot seca pentru un timp,prin frecare (cuvantul grecesc elektron insem- facand ca pestii sa devina fara voie prizonieriinand chiar chihlimbar), cules mai apoi ca piatra uscatului. Or, in astfel de situatii, doar plamaniide podoaba, el a inceput abia din veacul al ii puteau salva de la o pieire sigura.XIX-lea sa pasioneze pe naturalisti, atunci cand S-ar parea totusi de necrezut ca un peste satainele Pamantului au inceput sa fie descoperite. fie scos in afara mediului sau obisnuit fara ca viata sa-i fie puss in primejdie! Noroc ca urmasiAbia atunci s-a stabilit ca chihlimbarul este o ai dipnoilor stravechi traiesc si astazi in unelerasing fosila cu respectabila varsta de 20-30 colturi ale globului si ne pot alunga neincre-milioane de ani, produsa de un neam de pini derea. Astfel de fosile vii sunt Lepidosiren, dinstravechi (Pinus succinifer). In acest fel, nimeni fluviul Amazon, Neoceratodus, din raurile aus-nu s-a mai Indoit ca micile gaze ce se strevad traliene, on Protopterus, din apele Africii occi-prin pereti sunt insectele acelor vremi, inecate dentale, care ne ajuta sa intelegem cam ce sein mierea lui curie si conservate pana in zilele intampla cu imprudentii for stramosi.noastre. Sa ne oprim, de pilda, la protopterul african, numit de indigeni cambona §i despre care se spune ca nu urmareste apa, ci apa vine spre el. Pestii parasesc apa Acest peste curios iubeste mlastinile, ca $i pri- mii dipnoi. Cand acestea dau semne de secare Asadar, in era veche insectele fac primul pas si anume in perioada cuprinsa intre lunilepe uscat. august si decembrie protopterul incepe sa sape Ele se bucura putind vreme de privilegiul de in mal un put adanc, absorbind namolul cu guraa fi unicii cuceritori ai tarmurilor mlastinoase. si azvarlindu-1, pe masura ce galeria inainteaza,Ca lea anevoioasa de la viata acvatica la cea te- prin capacelele branhiale. Cuibul este apoi lir-restra incepe sa fie strabatuta si de animalele git, ca pestele sa poata executa miscari devertebrate. intoarcere. cat timp se mai pastreaza un strat de Doug conditii se cereau insa pentru infap- apa pe fundul mlastinii, el iii scoate putin capultuirea acestui salt: animalul sa poata respira oxi- afara pentru a sorbi" cate o gura de aer. Candgenul din aer sr sa fie inzestrat cu organe spe- apa seaca cu desavarsire, iar malul amenintaciale pentru a se misca pe uscat. sa-i astupe gura, el isi fabrics la iuteala din pro- www.dacoromanica.ro 51
  • 51. priile lui secretii o gogoasa prelungita pans la thostega. insa cel mai apropiat de pesti estesuprafata, ca un tub, pe care II tine in gura si Ichthyostega, care conserva doua trasaturi aleprin care respira aerul atmosferic. Aici asteapta acestora: rudimente ale aparatului opercular cerabdator, cu corpul Indoit in forma de U si fara acopera branhiile Ai o inotatoare dispusa pesa se hraneasca, perioada de inundatii, cand toata lungimea jumatatii posterioare a pestelui,ploile vor umple din nou albiile secate ale mlas- sustinuta, ca si la pesti, de radii osoase. Mem-tinilor, Ingaduindu -i sa-si reia viata normala. brele tetrapodului semanau perfect cu ale verte-Acesti dipnoi insa nu cauta niciodata uscatul bratelor terestre. Doar centura anterioarddintr-o nevoie proprie. cuprindea un os propriu pestilor: cleitrumul, pe Cu totul altfel sta situatia cu cel de-al doilea care vertebratele it vor pierde treptat dingrup de pesti. Crossopterigienii nu numai ca evolutie. In schimb, structura interns a dintilor,sunt inzestrati cu plamani, dar aripioarele for au de forma labirintica, constituie una din cele maio alcatuire foarte asemanatoare cu o labuta de sigure dovezi ca pestii rhipidisti stint predece-broasca. Ultimul reprezentant al acestui grup sorii labirintodontului Ichthyostega.disparut, Latinzera, a carui descoperire destul derecenta in apele ce scalds Madagascarul siinsulele Comore a stamit o uriasa valva Epopeea stegocefalilor pastreaza aidoma stramosilor sai alcatuireacurioasa a aripioarelor. Epoca de our a amfibienilor, tetrapode capa- Evolutia crossopterigienilor s-a desfasurat bile sa traiasca si in mediul acvatic si in cel te-de-a lungul a doua linii distincte: cea a cela- restru, a inceput cu 350 de milioane de ani incantdor, care s-a perpetuat pans astazi, si cea a urma, la sfarsitul devonianului, §i a duratrhipidistdor, infloritoare in timpul devonianului aproape 100 de milioane de ani, pans la juma-si carboniferului, dar stinsa cu desavarsire la tatea permianului. Perioada for de maximasfOrsitul paleozoicului. inflorire a fost carboniferul, un adevarat paradis Nu celacantii vor da nastere tetrapodelor te- pentru aceste animale, din cauza vegetatiei exu-restre. Cautand mediile stabile, ei se vor conser- berante a numeroaselor turbarii si zone mlasti-va pans azi ca niste fosile vii, in timp ce rhi- noase, determinate atat de clima calda $i umeda,pidistii, mai mobili Ai nestatornici", in cautarea cat si de nasterea lantului hercinic.unor biotopuri noi, si-au valorificat mai bine La inceput, stegocefalii erau marunti si pas-acele trasaturi pre-adaptative" vietii terestre, tau infatisarea pestilor. Mai apoi, dimensiunilerealizand in mod cert marea aventura a cuceririi le-au sporit si infatisarea for s-a apropiat de auscatului. Evenimentul se pare ca s-a petrecut broastelor. Cele doua perechi de picioare, scurtespre sfarsitul devonianului. In 1931, o expeditie si groase, asezate in parti, nu le serveau ladaneza condusa de Koch Lange a descoperit pe sustinerea corpului, ci doar la tarare, iar coadaMuntele Celsius, din Groenlanda, sapte cranii be era de folos mai ales la inot. Ei se miscauale unor pesti crossopterigieni, ce e adaugau greoi si nu se indepartau prea mult de tarm.altor resturi scheletice (vertebre, centuri, mem- Datorita hranei imbelsugate, formats dinbre). Pe bazele acestora, paleontologii suedezi insectele padurilor de ferigi arborescente, cor-Save Soderbergh si Erik Jarwik au reusit sa pul for s-a dezvoltat considerabil, putand atingereconstituie infatisarea acestor animale cam de la Mastodonsaurus peste 3 m lungime. 1 m lungime, cu cap si corp de peste, sustinute Cea mai interesanta broasca stravecheinsa pe picioare asetnenea celor ale verte- ramane insa Archaegosaurus, un animal straniu,bratelor terestre. Pentru ca aceste tetrapode lung cam de vreo 2 m, in care se imbina trasa-aveau cranii de peste au fost numite Ichthyoste- turile tuturor vertebratelor cu sange rece. Capulga. Ulterior, au mai fost descoperite cloud genuri sau mare, aparat de falci puternice, aduce putinde amfibieni arhaici: Ichthyostegopsis §i Acan- cu acela al crocodilului, insa forma botului www.dacoromanica.ro 52
  • 52. aminteste de at broastei. Fruntea este strabatuta zatoare noilor conditii de clime $i sol, le iaude doua orbite Inca dublate ca la pesti, iar falca locul. Stramosii brazilor coniferale, cycado-de sus poarta doua randuri de dinti. Corpul lui phyte §i ginkgophyte poaleleseamand in acelasi timp cu al soparlei $i sala- muntilor, malul apelor, marginile mlastinilor,mandrei, iar reducerea simtitoare a labelor si formand codrii vigurosi. Raman totusi uriasemiscarea de ondulare a cozii it apropie de serpi. spatii goale care, napadite de ierburi si copacei, Asadar, Archaegosaurus reuneste in faptura se prefac cu timpul in stepe nesfarsite, totdea-lui ciudata si monstruoasa caracterele unor una verzi din cauza climei calde.grupuri zoologice care se vor desprinde, cu tim- Asemenea terenuri imbricate intr-o vege-pul, din trunchiul comun, pomind fiecare pe un tatie deasa devine un adevarat rai pentru reptile,drum propriu. a caror dezvoltare nu era conditionata de exis- Incercarile temerare de explorare" a conti- tenta apei, si care s-au raspandit in zonele deser-nentelor in adancimea for de cite labirintodonti tice, semidesertice si de stepe, capatand cu tim-sunt intrerupte incepand cu a doua jumatate a pul, din cauza belsugului de hrana, forme gigan-permianului °data cu dezvoltarea reptilelor, tice.care, fare prea multe dificultati, I i impun supre- Se pare ca locul de nastere at reptilelor ar fimatia asupra uscatului. padurile carboniferului. Deoarece fosilele amfi- bienilor cu infatisare de carpe s-au gasit in stratele de carbuni, acestia au fost numiti Expozitia momtrilor terqtri anthracosauri. Reprezentantul tipic at acestui grip a fost Seymouria, care reprezinta, dupa Toate basmele sunt populate cu fiinte fantas- conceptia darwinista, o excelenta veriga detice: zmei zburatori, balauri cu sapte capete, legatura intre amfibieni si cotylosauriscorpii veninoase, pe care fantezia omului sim- primitive. Desi Seymouria apartine indiscutabilplu le-a inzestrat cu infatisari hidoase. Sa ne amfibienilor, ea tradeaza doua caractere tipicamintim numai de batrana zmeoaica, cea care, reptiliene: prezenta osului caracoid, situat ven-la manie, pornea in urmarirea viteazului cu o tral, alaturat omoplatului, in cadrul centuriifalca in cer si alta pe pamant. Si totusi, imagi- scapulare, si a unui os iliac, largit, propriunatia basmelor este lasata cu mult in urma de soparlelor.fantezia naturii care a zamislit in carne $i oase, Prime le reptile apartinand ordinului Coty-in cupiinsul erei mijlocii, o sumedenie de losauria, din care se vor desprinde toate cele-monstri in fata carora palesc toate plasmuirile lalte grupe de reptile, apar catre mijlocul car-mintii omenesti. b niferului $i erau relativ mici, lungimea for Ne-ar putea surprinde aparitia acestor variind intre 0,30 si 1,50 m, din care cea maicolosi, mai ales ca, la sfarsitul erei vechi, cei mare parte revenea cozii. Printre perfectionarilemai rasariti stegocefali abia dace atingeau 2-3 anatomice ale cotylosaurilor fata de stegocefali,m. Cunoscand insa schimbarile marl ce au avut in vederea adaptarii la mediu, amintim: cornifi-loc la inceputul erei mijlocii, nu ne va fi greu sa carea epidermei, imbunatatirea articulatieiintelegem cum de au putut sa napadeasca mandibulare, prin ferestruirea craniului, si dez-pamantul atatea lighioane inspaimantatoare. voltarea osului patrat, ceea ce imbunatateste Sa incercam sa reconstituim ce s-a petrecut considerabil mecanismul masti ficator.in urrna cu 150 de milioane de ani. Adaugam si verticalizarea membrelor, ceea ce Suprafata uscatului sporeste an de an si cu duce la structuri locomotrice mai adecvate mer-ea si uscaciunea aerului. Smarcurile se reduc sului pe uscat. Insa aparitia oului amniotic, oulsimtitor, si, °data cu ele, dispar treptat, padurile cu coaja sau oul terestru", este cea mai impor-de ferigi arborescente si de coada-calului. Alte tanta inovatie. El sporeste sansele deplante, cu o alcatuire mai complicate, corespun- supravietuire ale embrionului si asigura inde- www.dacoromanica.ro 53
  • 53. pendenta animalului fats de mediul acvatic, si 100 t greutate. Brachiosaurus (24 m lungime,ouale cu coaja putand ecloza §i pe uscat. 851 t greutate), Brontosaurus (19 m lungime, La inceputul mezozoicului, reptilele se 361 t greutate), Diplodocus (28 m lungime, 121inmultesc considerabil, cucerind uscatul Si apoi t greutate). Toate aveau o infatipre apropiata:apele p vazduhul, pe care le-au tinut in partea cea mai voluminoasa a corpului concen-stapanire circa 145 de milioane de ani. trate Ia mijloc $i sustinuta de membre groase ca Incontestabil ca dinozaurienii, adica uriwle niste stalpi, cu gat lung ce sustinea capul dispro-§oparle inspaimantatoare (nume impropriu, portionat de mic §i o coada foarte dezvoltata.deoarece printre dinozaurieni se intalnesc §i Pentru a putea rezista uriwi sale greutati,destule genuri si specii marunte), au suscitat si un dinozaurian ierbivor a trecut printr-o serie decontinua sa suscite cel mai viu interes. adaptari exprimate prin artifice de con- Niciodata Pamantul n-a cunoscut un aseme- structie, pe care un bionist modern ar putea sa lenea aflux de monVri supradimensionati, dispro- is in considerare. Astfel, microstructura tesutu-portionati corporal, astfel incat par a contrazice lui osos al membrelor este foarte dense,legile mecanicii, cu aspecte bizare, cu o exis- sporindu-le astfel rezistenta, membrele sunt dis-tents indelungata dar qi curmata brusc printr-o puse spre mijlocul scheletului, unde e concen-disparitie misterioasa". In jurul for s-au creat trate masa corpului, coloana vertebrala este ast-legende si mituri. fel structurata incat sa preia o parte din greu- Superstitiile in legatura cu oasele de uriaW tatea corpului. Alaturi de sauropode s-au dez-s-au spulberat in 1822, cand medicul englez voltat §i teropodele, a§a-numitii carnosauri,Gideon Mantel! descopera cativa dinti, alaturi adica reptile carnivore menite sä mentina echili-de alte fragmente scheletice provenind de la o brill ecologic al uriwlor populatii de saurieni.reptile uriasa pe care o numqte Iguanodon (cu Carnosaurii cunosc o ascendenta deosebita indinti de iguana"). Doi ani mai tarziu, William jurasicul superior §i in cretacic. Fara a atingeBuck land descrie sub numele de Megalosaurus proportiile dinozaurilor ierbivori, camosaurii(4oparla uria0") cateva resturi uriqe de opar- reu§esc sa emane forts §i sa inspire, cula descoperite in apropierea de Oxford. Si in infatiprea lor, spaima in randul victimelor.acest caz, legea corelatiei organice enuntate de Aveau capul mare, gatul scurt §i robust, falciCuvier a operat corect. llustrul zoolog francez, inarmate cu dinti puternici si ascutiti ca niteexaminand aceste oase, a stabilit ca e vorba de pumnale. Membrele posterioare, masive, tridac-o reptile de 12 m lungime, cu greutatea unui ele- tile §i incheiate cu gheare puteinice sustineaufant (6 t), cifre confirmate prin studiile ulte- greutatea corpului §i dezvoltau o mare viteza inrioare. Alte 7 genuri de §oparle uriw" au fost alergare, iar coada bine dezvoltata si tinuta indescrise pans Ia 1842, ceea ce a indreptatit, in alergare deasupra solului forma impreund cucursul aceluiai an, pe anatomistul englez membrele posterioare un trepied in stare deRichard Owen sa propuna numele de dinozauri repaos. Printre cei mai cunoscuti carnosauri se(deinos = teribil, inspaimantator; saurus =-- citeaza: Megalosaurus, descoperit si in tara oparla) acestor fiinte uriw ce intreceau cu noastra in bazinul Hategului $i la Cernavoda, demult elefantii. Pans in prezent se cunosc in jur catre profesorul Ion Simionescu, Allosaurus §ide 300 de genuri de dinozauri din triasicul Tyranosaurus rex regele saurienilor tirani",mediu §i pans in cretacicul superior, raspanditi, lung de 12-13 m, inalt de 6 m, greu de 71 decu exceptia Antarcticii, pe toate continentele. tone *i cu pumnalele dintilor de 20-25 cm. Incontestabil, campione dinozaurienilor Pentru a preintampina asaltul §oparlelor car-au fost oparlele ierbivore uriqe, a§a-numitele nivore, oparlele ierbivore au capatat o serie desauropode. Printre cele mai impozante se caractere defensive. Creasta hadrosaurilor,numarau Supersaurus, descoperit in 1979 in dinozaurilor cu cioc de rata", cum a fost Cory-statul Colorado (S.U.A.), avand 26 m lungime thosaurus, constituie, dupd J. H. Ostrom, o www.dacoromanica.ro 54
  • 54. forma de adaptare menita sa creased sensibili- sa supravietuiasca in tot timpul ereitatea olfactiva, marind suprafata de dispunere a Unii din ei, cum ar fi Parapachydiscus dinmucoasei nazale si permitand astfel soparlei sa cretacicul superior din Westphalia (Germania),detecteze dusmanii de la distanta, pentru a se ating dimensiuni gigantice (2 m diametru, 4.000refugia in mlastinile invecinate. Stegosaurus e kg greutate). Nu-i greu de inchipuit ce vartejuriinzestrat cu cloud randuri de placi triunghiulare provocau asemenea submarine vii, cat rotile decam de o jumatate de metru, asezate paralel pe moara, and isi puneau in functiune sifonul inspinare, incepand dindaratul capului, foarte urmarirea prazii de la suprafata on din afund!mic, si pang la mijlocul cozii, ce se terming cu Cochilia acestor rapaci vanatori este o ade-un fel de furca cu cloud randuri de spini puter- varata bijuterie. Cele mai ciudate si capricioasenici ai indreptate indarat. Reptila-tanc, numita motive omamentale se impletesc in interiorul sistiintific Ankilosaurus, parea anchilozata din pe suprafata ei: coaste, noduri, muchii, santuri,cauza blindajului de placi groase si spini dun spini. Toate aceste podoabe maresc la maximumcare o acopereau aproape in intregime, facand-o rezistenta cochiliei, cu un minimum de materi-invulnerabila in fata atacului saurienilor car- al. Combinatiile for uimitor de diverse ne ajutanivori. Nu mai putin echipat pentru aparare era astazi sa deosebim mule de specii care s-au pas-si Triceratops, dinozaurul-rinocer", inarmat cu trat cu fosile in diferite colturi ale lumii si aletrei coame, cloud lungi de aproape 1 m, infipte patriei noastre.pe frunte, si until mai scurt si mai gros, asezat pe Amonitii au trait cat si oceanele mezozoice:nas. infatisarea lui teribilii era intarita de uriasul cam 120 de milioane de ani. Spre sfarsitul ereiscut ce ii apara ceafa ai falcile. mijlocii, cochiliile for incep sa capete forme neobisnuite: de lant desfacut, de ghem on bas- ton, iar corpul for creste exagerat. Era semnul Reptile le impanzesc oceanele apropiatei disparitii a acestor animale, ajunse pe culmea dezvoltarii lor. Dinosaurienii nu s-au multumit cu uscatul.Ei au pornit si la cucerirea apelor, leaganul Padurile submarine raman la fel de bogate aitetrapodelor. ospitaliere pentru fiintele acvatice. Numai ca In adancurile oceanelor mezozoice, la fel de batranii tetracorali paleozoici disparusera cucalde ca si ale marilor tropicale de azi ai bogate desavarsire, fiind inlocuiti de hexacorali, alein resturi organice, vietuitoarele marine gaseau caror casute erau impartite in case incapert deminunate conditii de dezvoltare. Decorul pe micii pereti de piatra.care 1-am admirat prin perdeaua verzuie a De unde isi iau oare materialul de con-apelor paleozoice s-a schimbat insa simtitor. structie coralii ai amonitii, primii pentru Pestii placodermi, inveliti in cuirase de ca- scheletele vanjoase, ceilalti pentru cochiliilevaleri medievali, au disparut. In locul for uriase?sageteaza apa carduri nesfarsite de moruni Aruncand o privire pe fundul oceanelor, nestravechi si de stramosi ai sardelelor vom lamuri indata. Malul fin si alburiu este plinheringilor, ca si ai pestilor cu schelet osos, de scheletele unor fapturi microscopice, glo-caracteristici astazi pentru oceanele Pacific si bigerinele, asemanatoare unor minuscule dis-Indian. Ei se Intretaie cu trematosattrii, singurii curi sau formate din niste globulete,reprezentanti marini ai amfibienilor intorsi in acopprindu-se in parte unele pe allele. Atat deoceane din cauza concurentei reptilelor terestre. numeroase erau aceste fapturi marunte, ca Cornul orthocerilor nu mai tulburd linistea scheletele for calcaroase s-au asternut in straturitrilobitilor. $i unii, si altii s-au stins de mult. de sute de metri grosime, dand nastereLocul for a fost luat de amoniti (Amonites), a depozitelor de creta. $i atat de raspandita eracaror cochilie rasucita ai rezistenta be va pet-mite piatra alba pe fundul oceanelor mezozoice, incat www.dacoromanica.ro 55
  • 55. unei lungi perioade a erei mijlocii i s-a dat suprafata marii, varandu-si din and in andnumele de cretacic. capul in adancurile apei pentru a prinde vreun In aceasta imparatie a oceanului mezozoic, animal.uluitor de bogata in forme vii, patrund treptat $i Dar nu numai ei imparteau prada bogata areptilele terestre, atrase de hrana abundenta. oceanelor mezozoice. Elasmozaurii, cu gat deGreoaiele animale s-au adaptat cu vremea girafa si corp de hipopotam, Nozozaurii, inzes-mediului marin, devenind, prin dimensiunile for trati cu dinti robusti si ascutiti, si Geozaurii,uriase si lacomia for neintrecuta, stramosii crocodilului, luau parte la urmarirea tiraniiinspaimantatori ai oceanelor mezozoice. cardurilor de pesti, si nu rareori undele stravezii Nu-i greu sa facem cunostinta cu cei mai ale oceanului erau martorele unor lupte pe viatafaimosi dintre ei. Idea lul adaptativ al reptilelor si pe moarte intre acesti colosi.marine este intruchipat de Ichtyosaurus, Domnia reptilelor marine n-a fost preapestele reptila". Orice uria§ at marilor actuale indelungata. Tot asa de brusc cum au apart,s-ar mandri cu dimensiunile lui. Corpul sau s-au si stins in pragul erei noi.suplu atinge 12 m lungime. Labe le i s-au prefa- Sa fie de vina scaderea temperaturii apei,cut in lopeti pentru inotat. Pe spate se profileaza care n-a priit acestor animale cu singe rece,o aripioard carnoasa, servind la mentinerea imputinarea prazii, disparitia hranei preferatedirectiei. Gatul acestei reptile lipseste aproape sau exploziile submarine ce eliberau substantecomplet, iar capul enorm este inzestrat cu falci radioactive, otravind apele? Cine §tie...lungi in forma de cioc, inarmate cu siraguri dedinti conici, asezati intr-un jgheab ca la croco-dili. 0 coada semilunara, formats dintr-o cur- Reptile le iau in stapanire ai vazduhulbare a sirei spinarii si acoperita de o indoitura apielii, izbeste cu putere apa. In calea cuceririi de catre reptile a unor noi Dintre toate reptilele care populeaza apele, taramuri pentru aflarea hranei si raspandireaei sunt cei mai bine inzestrati pentru acest fel de neamului se asezau oprelisti, uneori de netrecut:viata, iubind numai largul oceanelor. Spre mlastini uriase, prapastii adanci, munti falnici.deosebire de restul reptilelor, care se inmultesc Ba si copacii, al canon frunzis indestula ani-prin oua depuse in nisip si care se clocesc sin- malele ierbivore, incepusera parca, dintr-ogure la soare, ichtiozaurii nasc pui vii, deoarece masura de aparare, sa-si inalte coroanele laouale sunt clocite in trupul mamei. E o trasatura inaltimi ametitoare si sa secrete pe trunchiuriinselatoare de mamifer, ce a facut la inceput pe gume si rasini, facand astfel anevoioasaunii oameni de stiinta sa socoteasca balenele ca catararea.urmasi ai ichtiozaurilor. S-a dovedit mai tarziu In atare situatii, doar planarea prin aer,ca uriaii oceanelor actuale se trag din mamifere rapids si economicoasa, putea sa faca fats noilorde uscat. conditii de viata. Principalul sau concurent a fost Ple- Prima incercare de cucerire a vazduhului osiosaurus, ceva mai mare dar cu mult deosebit datoram insectelor. Am facut cunostinta cu elela infatisare. Aproape jumatate din lungimea prin codrn paleozoici, strunindu-si uriasele aripireptilei o reprezinta un gat lung si flexibil, in de tipla. Ultimii dintre zburatori au fost pasarile,varful caruia se agita un cap mic. De altfel, gatul care, impreuna cu insectele, au limas si astazilung este o excelenta adaptare a animalului, la stapanitorii cerului.pescuit el putand fi folosit ca o undita. Corpul Dar in era mijlocie, invidioase parca pesau scurt si greoi are forma unei luntre late, insecte, si-au incercat norocul si reptilele.inzestrata cu doua perechi de lopeti puternice, Cucerind uscatul $i apele, ele au tins sa is iniar coada scurta si ascutiti ii serveste ca un fel stapanire si vazduhul. Fara indoiala ca densi-de carma. El pluteste asemeni unei lebede pe tatea insectelor ce-si duceau viata in coroanele www.dacoromanica.ro 56
  • 56. copacilor inalti a atras reptilele terestre, mai ales toti oamenii de stiinta. Lunguiet si stramt, aveain regiunile cu hrana saraca, stimulandu-le ten- in partea din fats un cioc ca de barza, de apro-tativele de zbor. ximativ o jumatate de metru, si in partea din Pietrele pastreaza imaginea ciudata a acestor spate o creasta, aidoma unei spade, cam tot atatreptile, care s-au specializat pentru zbor in sco- de lung. Creasta, dupa unii cercetatori, puteapul vanarii mai usoare a gazelor si melcilor. Ele servi reptilei pentru deschiderea drumului prinsunt cunoscute sub numele de Pterosaurieni, coroana deasa a copacilor, in timpul catararii,adica de soparle cu aripi". Prea numeroase nu iar dupd altii, pentru contrabalansarea greutatiierau, insa intamplarea ne-a ajutat sa le maxilarelor.cunoastem infatisarea pe cat de stranie, pe atat Pteranodontii, ca si pterodactilii, reprezintade inspaimantatoare, deoarece locurile unde un progres de adaptare fats de primii pterosauri:si-au sfarsit viata de obicei malurile intarite dintii de pe maxilare $i coada alungita dispar iarale mlastinilor le-au pastrat foarte bine anvergura aripilor sporeste considerabil, ceea ceamprentele. Pterosaurii sunt singurii reprezen- usureaza mult zborul. In parcul national dintanti ai reptilelor ce s-au apropiat de perfor- statul Texas (S.U.A.), D. Lawson a descoperitmantele pasarilor, descoperind" Inaintea aces- fosilele unui Pterodactylus cu o deschidere atora cateva dintre subtilitatile arhitecturii zboru- aripilor de aproape 18 m, intrecand astfel delui. Pneumatizarea oaselor, usurarea scheletului peste 5 on dimensiunile celui mai mare vulturcranian prin vaste spatii goale, intraosoase, actual.eliminarea dintilor si Inlocuirea for prin cioculcomos, scurtarea cozii sunt calitati ale pasarilorpe care le intalnim si la pterosaurii evoluati. Cea De ce au disparut dinozaurienii?mai veche reptile zburatoare, alaturi de Dimor-phodon, a fost Ramphorhynchus. Aducea putin Este o intrebare care obsedeaza, intrucatcu un liliac urias, lung de 4-5 m, al carui corp interesul publicului, al presei, al radioteleviziu-acoperit de solzi fini purta un cap Inarmat cu nii pentru soarta dinozaurienilor sta in stransadinti si se Incheia cu o coada lungs, terminate cu legatura cu ineditul si spectaculozitatea acestoro parte latita in forma de frunza. monstri popularizati de carti, filme si chiar Partea originals a alcatuirii lui o constituiau reclame comerciale si turistice.cele cloud aripi membranoase care, deschise, Dan I. Grigorescu, in lucrarea sa Inainteamasurau 3-4 m. Aripile reptilei zburatoare nu se aparifiei omului", aparuta la Editura Albatros,asemanau cu ale pasarilor, find niste pielite fine in anul 1980, ne ofera o sinteza a nenumaratelorsi rezistente prinse de corp dispute si controverse legate de raspunsul la numite patagiumsi de al cincilea deget al membrelor anterioare, aceasta intrebare. Zecile de ipoteze avansate increscut peste masura. Restul de patru degete aceasta directie de cunoscuti paleontologi caerau Inzestrate cu gheare indoite. L. Davitasvili, G. Erben, V.B. Neiman, V.P. Zborul acestuia, deosebit de al insectelor si Gavrilov, E.1. lvanova, J. Visler, E. Stechow,pasarilor, era mai mult pasiv, o planare find de P. Schindewolf, A.H. Clark, recent D. Milne sicateva zeci sau sute de metri. Chr. McKay pot fi grupate in jurul a doua ca- Nu-i greu de Inchipuit ca aceste reptile tre- tegorii mart de cauze: exteme (legate de mediulbuiau intai sa se catere pe un copac cu ajutorul inconjurator) si interne (dependente.de structuraghearelor, ca apoi sa-si dea drumul din varf spre si fiziologia acestor reptile gigantice).un alt copac din apropiere. Plutirea for era aju- «Din prima categoric de explicatii scrietata de curentii de aer, iar directia, tinuta cu aju- Dan I. Grigorescu fac parte cele legate detorul cozii, foarte mobile. influenta miscarilor de ridicare a lanturilor de $i mai curios inca este Pteranodon-ul, o rep- munti, de deplasarea placilor tectonice care autile zburatoare evoluata. Craniul sau a uimit pe condus la schimbari paleogeografice majore, www.dacoromanica.ro 57
  • 57. convertind foste tinuturi ale marii in zone de Dintre schimbarile survenite in mediuluscat, secand mlastini si lacuri biotopuri geografic consemneaza Dan I. Grigorescu .preferate ale multor dinozauri; vulcanismul ce a racirea climatica de la sfarsitul perioadeiintovarasit orogenezele, cu degajarile sale cretacice apare cea mai posibila cauza care amasive de gaze nocive in atmosfera si putut afecta atat de drastic mediul intern"provocand intensificarea radioactivitatii telurice supraspecializat al dinozaurilor. Racirea chma-(care ar fi influentat fondul genetic al dinozau- tica a constituit un fenomen global resimtit perilor, amorsand mai intai gigantismul aberant si intreaga suprafata a planetei si de toate grupeleamplificand disproportiile corpului); racirea de animale ce traiau in asociatie cu dinozaurii.generala a climatului; trecerea la vegetatia neo- Schimbarea hranei vegetale si lipsa ei de vari-fitica caracterizata prin preponderenta etate in timpul iemii au afectat profund exis-angiospermelor, mai bogate in tanin $i in tenta saurienilor ierbivori, ca si a celor carnivorialcaloizi, nefamiliari" in dieta dinozaurilor; legati de acestia. Singura solutie ar fi fostefecte extratelurice, cum ar fi cresterea radiatiei hibernarea in anotimpul rece. 0 asemeneacosmice, favorizata de modificarea polilor mag- solutie nu putea sta la indemana dinozaurie-netici ai Pamantului, sau explozia catastrofala a nilor, animale uriase, se pare cu sange cald siunei supemove; in sfarsit, factori extemi de sistem termoregulator, dupe descoperirile 5inature biologica, asa cum ar fi unii paraziti sau cercetarile din ultimul deceniu. Metabolismulepidemii generale ce ar fi afectat populatiile de intern implicat in cazul dinozaurilor ierbivori dedinozauri.» talie gigantica, pentru mentinerea caruia ei tre- Cea mai noua ipoteza, formulate de cerceta- buiau sd se hrdneasca 16-18 ore, sau sa alergetorii americani David Milne §i Chris McKay sute de kilometri in cautarea prazii, precumin 1985, atribuie disparitia dinozaurienilor carnosaurii, era incompatibil cu o fiziologieimpactului Terrei cu un asteroid gigant, fapt extodermica. La aceasta se adauga lipsa unorpetrecut in urma cu 65 milioane de ani. refugii de iarna pe masura si numarul acestorImpactul a dus la formarea unui strat gros de reptile gigantice ce nepadisera uscatul. Dispa-praf, limas in suspensie in atmosfera Terrei ritia for nu a fost catastrofica, ci treptata, pecateva luni. Acest urias ecran a impiedicat masura ce supraspecializarea for le facea din cepatrunderea luminii, tulburand astfel gray pro- in ce mai vulnerabile in fata conditiilor decesul fotosintezei, dezechilibrand si sfaramand mediu profund modificate.lanturile trofice. Ca urmare a inhibarii vegetatiei Domnia uriaselor reptile terestre s-a incheiatautotrofe, dinozaurienii, lipsiti de hrana, au dis- acum circa 60 de milioane de ani.parut in masa. Urmele for se pastreaza si pe teritoriul tarii Dintre cauzele interne, cele mai invocate noastre.sunt gerontismttl, adica imbatranirea grupului, In bazinul Hategului, in preajma comunelordinozaurii ajungand la capatul potentialului for Sant Petru, Ciula Mare, Mestecan si Valioara,evolutiv si pierzand plasticitatea adaptativa; de- au fost descoperite de cAtre paleontologulsincronizarii in cresterea unor organe, dezechili- F. Nopcsa fosilele unor colosi care n-au maibre fiziologice si perturbari metabolice, cum ar trait in alte colturi ale lumii: titanosaurul dacic,fi subtierea grosimii oualor, ducand la compro- orthomerul transilvan si curiosul struthiosaurmiterea dezvoltarii embrionilor de dinozauri. transilvan, acoperit cu spini pe gat, cu benzi Se pare ca toate aceste ipoteze complied semicirculare incopciate cu bumbi pe spinare silucrurile. Se inclind azi catre ideea, unanim cu piaci asezate in cloua randuri, ca la stegozaur,acceptata, ca supraspecializarea, extrem de utila pe coada.intr-un mediu stabil, devine nociva si potrivnica Desi neamul acestor monstri a disparut inin clipa schimbarii unor conditii de mediu cum negura vremurilor, pe una din insulele continen-ar fi clima 5i hrana vegetala. tului stravechi al Oceaniei, si anume in Noua www.dacoromanica.ro 58
  • 58. Zeelanda, traieste o copie" a acestora: soparla Din 1877 si pang in 1956 nu s-a mai identi-Sphenodon, numita de localnici hatteria, ficat un nou exemplar de Archaeopteryx,vutarara sau tuatara care aminteste prin deoarece calcarele litografice au incetat sa maiinfatisarea ei de gloriosii sai inaintasi. Partea fie exploatate, tehnica tipografica a imprimai iidinapoi a capului, gatului si spatelui este incoro- in piatra find inlocuita intre timp prin sistemulnata cu o creasta zimtata, tot ce s-a pastrat din mai simplu al cliseelor de zinc. Dupa aproapepodoabele soparlelor gigantice. 80 de ani, in 1956, un nou schelet, incomplet de Supravietuirea hatteriei se datoreste felului data aceasta, a fost gasit langa Solnhofen,sau uimitor de trai. Ea iii imparte frateste intrand in colectia Universitatii din Erlangen,locuinta cu pasarile pufinide, ce traiesc sub iar dupd 1970, alte doua fragmente scheletice aupamant in vizuini lungi de cativa metri $i late de fost descoperite in aceeasi regiune.10-15 cm. Soparla locuieste in partea din dreap- Oare ce atrasese atat de puternic atentiata a vizuinii, iar pasarile in cea din stanga. oamenilor de stiinta la Archaeopteryx?Datorita acestui mod de trai, care a pus-o la add- Este indeajuns sa aruncam o privire pepost de dusmani, n-ar fi exclus ca hatteria sa fi imaginea imprimata in piatra ci ne vom dastrabatut milioane de ani, evocand acea epoca seama cu usurinta cat de indreptatita era curio-cand rudele sale fantastice tineau sub calcaiul zitatea savantilor.for intregul pamant. Ca aspect general, Archaeopteryx seamana cu o pasare, ceva mai mare ca un porumbel ci ceva mai mica decat o gains. Ciocul, aripile 1i Su rprinzatoarea descoperire din cal- corpul acoperit cu pene o asaza alaturi decarele litografice pasarile actuale. Totusi, prezinta 1i numeroase caractere de reptila, foarte apropiate de ale cro- In secolul trecut, in minele de la Solnhofen codililor. Falcile ciocului sunt inarmate cu dintidin Bavaria se scoteau piaci de calcar litograficfolosite in tipografii, la imprimare. Despre puternici. $ira spinarii se continua cu o coadabogatia de fosile a acestui calcar stiau toti mai lungs decat corpul, formats din 21 de ver-oamenii de stiinta. De asemenea, fosile se tebre, dar acoperita cu pene. Aripile au gheare,gaseau si in alte colturi ale Europei, cu o iar centurile formate din oasele ce leaga schele-vechime asemanatoare. tul membrelor, slab inchegate, ne duc cu gandul Iata insa ca in 1861, in localitatea Langenal- mai degraba la soparle.teim, din imediata apropiere a orasului Asadar, ne gasim in fata unui animal careSolnhofen, in cariera Ottman, a fost gasit face trecerea intre reptile si pasari, maischeletul aproape complet al unui animal cu asemanator insa cu cele din urns.pene. 0 fosila aidoma nu se mai intalnise pans Dupa alcatuirea penajului si forma corpului,atunci. Vestea a facut repede inconjurul lumii, se pare ca Archaeopteryx era un zburator nein-iar British Museum din Londra si-a asumat cin- demanatic. Se catara pe copaci, spanzurandu-sestea de a-si imbogati vastele colectii cu aceasta de crengi cu capul in jos,..ca hliecii, 5i apoi iiipiesa uluitoare. Savantul H. von Meyer o dadea drumul in gol. In aceasta clips isidescrie, dandu-i numele de Archaeopteryx litho- deschidea aripile 0i, folosind curentii de aergraphica, adica de pasarea straveche din cal- asemenea planoarelor, strabatea distante scurte.carele litografice". Poate ca intr-un astfel de zbor stangaci exem- Saisprezece ani mai tarziu, tot in Bavaria, la plarele de care am vorbit au cazut intr-o laguna,Blumenberg, in straturi de aceeasi vechime, a s-au inecat si au fost cu timpul acoperite de stra-fost descoperit al doilea exemplar, si mai bine turile fine de calcar.conservat. Aceasta fosila pretioasa se pastreaza Archaeopteryx, primul stramos al pasarilor,in muzeul din Berlin. a aparut cam acum 150 de milioane de ani. www.dacoromanica.ro 59
  • 59. Numeroasele caractere de soparla ne indrep- varf. Pasarea cu infatisarea de reptila trebuiatatesc sa-i cautam originea printre reptilele deci sa se catere pe trunchi, agatandu-se cuzburatoare care au stapanit vazduhul in era ghearele aripilor si sprijinindu-se pe coada, cummijlocie. $i totusi, suntem departe de adevar. fac ciocanitoarele in pozitie de vanat. Chiar siPterosaurienii, reptilele zburatoare, n-au putut zborul ei greoi isi are o explicatie.rezista schimbarilor climatice si au disparut Archaeopteryx nu calatorea dintr-un climatpans la unul, impreund cu uriasii dinozaurieni intr-altul $i nici dintr-o ,attire in alta, pentru ade uscat si apa. Nici ipoteza provenirii pasarilor avea nevoie de un zbor indelungat si rapid.din celurosauri (mici saurieni carnivori arbori- Aceasta pasare straveche, gasind o hrandcoli), sustinuta de 0. C. Marsh §i J. H. imbelsugata, se deplasa cel mult de la un copacOstrom, nici ipoteza din 1879 a lui S.W. Wil- la altul, miscare pentru care zborul planat siliston, reluata recent de J. H. Ostrom, dupa scurt era indestulator.care Archaeopteryx s-ar trage dintr-un proavis" Asemenea presupunere n-ar avea sorti debiped $i alergator, ale carui pene rasfirate pe crezare daca in vremurile noastre n-ar exista omembrele anterioare ar fi jucat initial rolul unor pasare care duce o viata aidoma stramosului-capcane pentru prinderea insectelor, nu sunt sa- fosila, pastrand chiar si ceva din infatisareatisracatoare. Lipsa unor verigi mai apropiate ne acestuia. Este vorba de hoatzin (Opisthocomusobliga sa reconstituim doar deductiv schim- cristatus), o pasare ce traieste prin padurilebarite importante ce au prefacut reptilele tere- inundate ale fluviului Amazon.stre in pasari. Puiul de hoatzin este inzestrat cu gheare la Vom incerca ca schitam drum aripi, care it ajuta sa se catere cu repeziciune pe acestanevoios, folosindu-ne de ipotezele emise in copaci. In timpul zborului sau planat, abia par-1965 de W.J. Bock. curge 40 m. Cand se deplaseaza, care mai mutt, Cea mai imbelsugata hrana o gaseau rep- batand din aripi. Cu ajutorul cozii lungi, el setilele in copaci. Probabil ea unele din ele capa- sprijina de copaci, iar cu ciocul sau, usor indoittasera obiceiul sa se catere pans in varful feri- si fin dintat, prinde insectele.gilor arborescente si cycadeelor pentru a prinde Spre sfarsitul cretacicului, fosilele de pasariinsecte. se indesesc si ele probeaza fara dubiu specia- Unhand o lunga perioada de inundatii, rep- lizarile atinse in cateva milioane de ani,tilele s-au vazut nevoite sa ramana izolate prin- anticipand grupele actuate. Astfel, din cretacicultre crengi si sa-si duca viata in mediul arboricol. superior se cunosc zburatori redutabili ca Membrele posterioare, care le serveau la khthyornis stramo§ at pescarusului, descope-sarit, s-au dezvoltat puternic, in schimb cele rit in depozitele de creta din S.U.A. si Hesper-anterioare, cu care se agatau doar, au inceput sa nornis, pasare inotatoare a carei infatisare evocase transforme incetul cu incetul, pastrandu-si perfect pe aceea a unui cufundac. La inceputuldoar ghearele. Datorita numeroaselor salturi, neozoicului, alaturi de pasarile zburatoare isiaceste membre, care le foloseau initial numai la fac aparitia pasarile alergatoare prefigurandpastrarea echilibrului, s-au preschimbat cu tim- strutii si cazuarii. Diatryma sau Phoroyhacos,pul in aripi. Din cauza apasarii aerului si frecarii masive, cu inaltimi de peste 2 in si ciocuri pu-cu partite moi ale copacilor, pielea soparlelor a temice de 20-30 cm, ofereau o imagine vie ainlocuit solzii cu penele si fulgii, modificare prosperitatii pasarilor. Adevaratii giganti aiadecvata atat functiei termoregulatoare cat si acestora au fost Aepiornis, supranumita sizborului. In acest fel s-a ajuns la forme apropi- pasarea-elefant", si Diornis (pasarea-teri-ate de Archaeopteryx. bird"), care au trait in Madagascar si, respectiv, Coada lunga a acestei pasari-fosile isi avea in Noua Zeetanda, find exterminati cu catevarostul ei. Copacii din acea vreme erau putin veacuri in urma de populatide bastinase printr-oramificati, iar coroanele se forrnau doar spre vanare nemiloasa. Inalte de 3-4 m, cu o greutate www.dacoromanica.ro 60
  • 60. de 400-500 kg, depunand oua gigantice cu cir- cum au facut balenele, casalotii, delfinii, focile,cumferinta de aproape un metru si o capacitate morsel; sirenele. Ba, mai mult, prin lilieci side 8-12 litri, aceste pasdri-mamut au creat le- vampiri, concureazd pasdrile in stdpanirea vaz-gende si au constituit prin soarta lor tragica unul duhului.din cele mai elocvente acte de acuzare impotri- Din cine se trag noii cuceritori ai globului?va actiunii distructive a omului. In cautarea unui stratno at mamiferelor Era noua 0 victoria mamiferelor In aceasta privintd, trecutul ne ofera dovezi Locul reptilelor uriase a fost la putineluat neclare. In schimb, prezentul ne da aiinceputul erei not sau neozoic de mamifere, cateva probe, pe cat de sigure, pe atat demult mai bine inzestrate sa facd tap noilor neasteptate. Ca sa be gasim, va trebui sa neconditii de viata. Ele apdruserd pe la mijlocul deplasdm putin pe continentul surprizelor care emezozoicului; erau insd mdrunte, rareori Australia. Aici trdiesc animale ce au dat mutt dedepasind marimea unui popandau, si intrecute furcd oamenilor de stiintd: ornithorincul side marele avant at reptilelor. echidnele Tachyglossus §i Zaglossus. Acum insd, anumite calitati ale lor, nefolo- Sunt mult deosebiti intre ei si ca loc unde iiisitoare in era mijlocie, s-au dovedit a fi cat se duc viata, si ca infatisare. Ornithorincul trdiestepoate de bine-venite. Faptul ca aveau sange pe malul raurilor si lacurilor, unde isi sapd bar-cald", adica o temperaturd statornicd a corpului, logul, hranindu-se cu vienni si racusori. Are osi erau acoperite de par le-a facut sa reziste deminune racirii climei. Nascand pui vii, blanita deasd, lucioasd si de un brun-inchis, o coadd lungd, un cioc ca de rata, iar degetele suntinmultirea lor devenea mai sigurd. Dentitia lor,diferentiata in incisivi, canini, molari, le-a per- unite printr-o pielita. Echidnele, dimpotrivd,mis, spre deosebire de reptilele uriase, inzes- trdiesc in savane, nu-si fac barlog si se hrdnesctrate doar cu un fel de dinti, sa se obisnuiasca cu cu termite. Seamans, intrucatva, cu niste ariciorice fel de brand. mari, indltati pe picioare puternice; sunt inzes- In sfarsit, creierul mult mai dezvoltat le-a trati cu coadd scurta, cu cioc in forma de tub, siajutat sa face mai usor fata luptei pentru viata, o limbs subtire si cleioasa, cu care prind furni-sa se fereasca mai bine de dusmani, sa -si con- cile, hrana lor preferata.struiasca adaposturi, sa se adapteze mai repede Desi nepotriviti la miscare, ei sunt foartenoilor conditii de trai. inruditi, datorita unor trasaturi comune ce ii Iata de ce noua era, ultima din istoria deosebesc de restul mamiferelor de pe Pamant.Parnantului, a consfintit victoria deplind a ma- Corpul lor are o temperaturd mai scazutd ca amiferelor. celorlalte animale din aceasta grupd. Nu nasc Inmultindu-se vertiginos si inarmate cu pui vii, ci fac oud. Femela de ornithorinc be do-toate calitatile amintite, ele au reusit sa ceste 7-8 zile, in timp ce echidna femeld becucereasca rapid intregul pamant. Nu exists poartd intr-o pungd numita incubator", fonnatacoltisor al uscatului, de la ses spre varful celor doar in timpul inmultirii. Dupd ce puii ies dinmai inalti munti, de la calotele polare ai tundrele oud, sunt hrdniti cu lapte din niste mamele carenesfarsite si pand la pustiurile tropicale si nu seamand cu acelea ale altor mamifere. Puiulpadurile ecuatoriale, unde mamiferele sa nu fie nu suge laptele, ci it linge de pe perisorii din jurintalnite. Au patruns pand si in miezul pamantu- ca de pe o insula imbibata cu lichid. Iatd, deci,lui, ca orbetii, popandaii, cartitele ai cainii pre- ce ciudat amalgam de trasaturi de mamifer siriilor. In cautare de brand, au luat in primire reptile, ceea ce dovedeste ca tot reptileleapele, imprumutand o infdtisare de peste, asa stravechi au dat nastere mamiferelor. www.dacoromanica.ro 61
  • 61. Mamiferele prezinta o serie intreaga de ca- numarul mare de falange ale degetelor §i coadaractere deosebite de restul vertebratelor. lungs tradau dependenta de reptile. Tritylodon, Metabolismul for activ necesita arderi mai animale mici, aveau molari cu tuberculiintense, atragand modificari corespunzatoare in numerosi (de unde be vine numele), foartestructura sistemelor circular $i respirator, cum asemanatori cu ai mamiferelor multituberculate.ar fi separarea totals a sangelui arterial (oxi- In sfarsit, Diarthrognathus, descoperit in Africagenat) de sangele venos (neoxigenat) si aparitia de Sud, in cadrul Formatiunii Karroo, avea odiafragmei si multiplicarea alveolelor pul- dubla articulare a falcilor (prin osul patrat §i,monare. Direct legata de activitatea ghidata de respectiv, prin apofiza coronoida a dentarului).inteligenta, specifics mamiferelor, este dez- Prime le mamifere dateaza din triasic §ivoltarea sistemului nervos, in special a creieru- urmele for au fost descoperite in 1949 de catrelui mare (telencefal), prin cresterea volumului si W. G . Kuhne intr-o cariera de calcar din sudulcircumvolutionarea (cutarea) suprafetei scoartei Tani Galilor. $ase ani mai tarziu, K. A. Kermackcerebrale, ducand la sporirea materiei cenusii si F. Musset au gasit intr-o cariera invecinata unmateria gandirii". In sistemul osos apar o serie veritabil osuar, constituind cea mai mare acu-de inovatii", cum ar fi de pilda articularea cra- mulare din depozitele mezozoice a unor resturiniului la coloana vertebrala prin intermediul a fosile de mamifere. Aproape toate fragmenteledoi condili occipitali sau diferentierea morfo- proveneau de la cloud genuri: Moiganucodon §ilogica a vertebrelor de-a lungul coloanei verte- Kuehneotherium.brate, fuzionarea oaselor centurii pelviene intr-o 0 serie de analogii in alcatuirea oaselor cra-piesa unica bazinul. Craniul mamiferelor se niului §i bazinului apropie morganucodonii deremarca prin reducerea numarului de oase si monotreme (echidna, ornithorincul), mamife-fuzionarea celor existente in complexe osoase rele relicte ce traiesc in prezent in regiunile aus-(complexul temporal, complexul occipital etc.), traliene. Acest gen avea o larga raspandire peasigurand o mai buns protectie a creierului. Dis- glob, find intalnit ulterior in depozitele de lapozitivul de masticatie, de asemenea, sufera sfarsitul triasicului din R.P. Chineza si Africa deimportante modificari pentru asigurarea Sud.energiei necesare unui metabolism foarte activ. Ktiehneotherium, cu trei tuberculi asezatiAnsamblul multiplelor deosebiri scheletice simetric pe suprafata molarilor, este stramosuldefinesc noua conditie a mamiferelor, animale direct al panto-terilor, cu talie marunta de chit-caracterizate prin endotermie, viviparitate, cani, care se afla la originca marsupialelor §iactivitate nervoasa superioara. mamiferelor placentare, datorita unui caracter Oare ce animal anterior mamiferelor antici- specific at molarilor inferiori: prezenta unuipa aceste trasaturi? talonid ce le mareste suprafata. Se pare ca Dupa cercetari de mai bine de o jumatate de primele mamifere marsupiale §i placentareveac, s-a stabilit ca multe din caracterele descoperite in Manciuria si Texas in straturischeletice ale mamiferelor se intalnesc intr-un cretacice, vechi de 105 milioane de ani, au foststadiu incipient in alcatuirea reptilelor terap- Holoclemensia (marsupial), Endotherittm §iside, pe drept cuvant numite reptile-mamaliene. Pappotherium (placentare). Asemandrile mor- Cynognathus, Tritylodon §i Diarthorog- fologice dintre dintii marsupialelor si pla-nathus sunt cei mai apropiati de stramosii ne- centarelor primitive scrie J. Piveteau aumijlociti ai mamiferelor. Cynognathus, reptila condus la parerea ca cele doua grupe principalecu falca de caine", avea nu numai maxilarele ale mamiferelor au un stramos comun.asemanatoare cu ale cainelui, dar §i infatisarea Toate cele trei grupe principale ale mamife-generala. Cei doi condili occipitali, bolta pala- relor actuate: monotremele, marsupialele §i pla-tine complet inchisa, prezenta bazinului atestau centarele erau constituite, asadar, la sfarsitultiecerea spre mamifere; insa vertebrele costale, mezozoicului. www.dacoromanica.ro 62
  • 62. Monotremele, izolate in enclava australiand, (oxienide) §i ai hienelor (hienoide). Creieruln-au evoluat, pastranduli structura primitive §i mic, lipsit de circumvolutii, presupune otransformandu-se in fosile vii. In schimb, mar- inteligenta scazuta, ceea ce probabil a dus lasupialele ai placentarele primitive au evoluat Inlocuirea for de catre carnivorele evoluatespectaculos, cunoscand o mare diversificare la (Carnivora). Acestea cuprind forme terestreinceputul erei neozoice. incluse in subordinul Fissipedia (stramo§i ai Pena acum 2 milioane de ani, patria marsu- pisicilor, ra§ilor, leilor, tigrilor, gheparzilor),pialelor era America de Sud. Timp de 60 de mi- printre care cei mai inspaimantatori erau tigrii-lioane de ani (de la sfar§itul cretacicului pans la cu-dinti-pumnal (Machairodus si Snulodon), §iinceputul cuaternarului), aceasta zone, perfect forme acvatice, reunite in subordinul Pinipede-izolata, a fost un paradis al lor. Restabilirea lor (strarno*ii focilor, leilor de mare, morselor)legaturii dintre cele cloud Americi prin istmul §i in ordinul Cetaceelor (stramo§ii balenei §iPanama a avut efecte dezastruoase asupra delfinului). Cele mai vechi foci sunt cunoscutefaunei endemice a Americii de Sud, majoritatea de acum 25 de milioane de ani, deci de lamamiferelor $i, in special, marsupialele fi ind inceputul miocenului. Cetaceele sunt primeleexterminate de speciile nordice mai competi- dintre mamifere care, inca de la inceputul neo-tive. In prezent, Australia §i insulele invecinate zoicului, au ocupat nip ecologica a reptilelorau ramas patria" acestor vietuitoare. acvatice, ramasa vacanta, adaptandu-se excelent Originea placentarelor pare a fi legata de mediului respectiv, dar pastrand unele caractereAsia. De altfel, primul mamifer placentar, ce le tradeaza provenienta for din forme de car-Endotherium, a fost descoperit in nordul R.P. nivore terestre: capul relativ putin alungit, dintiiChineze. Totu§i, cele mai multe resturi ale pla- diferentiati, regiunea gatului formats din verte-centarelor paleocene provin din America de bre nesudate, membre posterioare prezente, akaNord. Aveau o talie mica §i se hraneau cu cum le vom intalni §i la Prozeuglodon uninsecte. Deci insectivorele sunt primele pla- cetaceu arhaic din eocen.centare. Debi azi ele sunt slab reprezentate Originea tuturor placentarelor ierbivore este(arici, cartite, tupaide), totu§i ele au dat natere, legata de Phenacodus, un reprezentant alla sfar§itul cretacicului, la primate (dintre care ordinului Condylarthra, cuprinzand animalefac parte maimutele §i omul), in paleocen la mici, omnivore, larg raspandite in paleocen.edentate, iar in eocen la chiroptere principalii Phenacodus avea membre scurte, terminate prinreprezentanti zburatori ai mamiferelor. Tot din 5 degete invelite in copite mici; molarii §i pre-primele insectivore i§i trag originea rozatoarele molarii prezentau o coroand scurta, cu tuberculi(veveritele, harciogii, §oarecii, castorii), cel- ie§iti, find adaptati unei vegetatii seculare. Lamai numeroase §i mai raspandite dintre mami- inceputul erei not se desprind principalele divi-fere, iar la sfar§itul paleoceanului §i iepurii ziuni sistematice ale ierbivorelor: imparicopi-(ordinul Lagomorfa). tatele cu 1 sau 3 degete (ordinul Perissodacty- Inca de la sfar§itul cretacicului i§i fac la), din care fac parte caii, zebrele, taurii,aparitia ai precursorii placentarelor carnivore ai rinocerii; paricopitatele cu 2-3 sau 4 degeteierbivore, care multa vreme nu sunt diferentiati. (ordinul Artiodactyla), care includ: mistretii,prezentand aceeai talie mica, craniul scurt oi hipopotamii, camilele, girafele, cerbii, caprele,alungit, dintii nespecializati pentru un anumit bivolii, zimbrii; proboscidienii (ordinul Pro-fel de hrana. Din paleocen, insa, liniile evolu- boscidea), in care intra: mastodontii, deinoterii,tive ale protocamivorelor" §i protoierbi- elefantii.vorelor" se despart. Stramo§ul cailor, Eohippus (Hyraco- Primele carnivore ce apar sunt carnivorele therium), mai mic decat Phenacodus, a cunos-primitive (Creodonta), din care fac parte stra- cut schimbari succesive, al caror tablou a fostmo§i ai nevastuicii, dihorului, §i bursucilor magistral schitat in veacul al XIX-lea de savan- www.dacoromanica.ro 63
  • 63. tul rus V. A. Kovaleski. Seria formelor de la originare din America de Nord, al caror stra-Eohippus Ia calul de azi (Equus), prin fazele mos, Protylophus, cam cat o vulpe, cu membreintermediare (Orohippus Mesohippus Mio- scurte 4 digitate, amintind corabia de azi ahippus Merychippus Pliohippus) reflects deserturilor doar prin fata alungita $i maselelestransa relatie dintre forma biologics si mediul cu tuberculi semilunari, pot fi asezate in randulsau de viata. Cresterea in inaltime $i sporirea marilor calatori" intercontinentali. Desprecomplexitatii molarilor, ca alungirea fetei peripetiile for am scris mai pe larg in lucrareasugera V. A. Kovalevski este legata de accen- Plante le ci animalele cciliitoresc".tuarea specializarii la sfaramarea vegetatiei Un loc aparte Intre ierbivore it ocupd pro-uscate a stepelor, care, pe parcursul miocenului boscidienii, animale cu tromps (proboscis =si pliocenului, iau tot mai mult locul padurilor, tromps). Cele cloud specii actuale: elefantulin timp ce cresterea generals a inteligentei $i african (Loxodonta africana) §i cel asiatic (Ele-capacitatii de alergare reprezenta o arms de phas maxim us) sunt cele mai mari mamifere te-aparare impotriva ferocitatii crescande a carni- restre.vorelor. Stramosul proboscidienilor este Moeritheri- Rinocerii isi au originea in Europa, cel mai um, descoperit in depozite ale oceanului supe-vechi reprezentat al Tor, Prohyracodon, ca §i cel rior Ia El Faiyum in Egipt: Moeritherium numai impozant stramos al acestora Indricotheri- depasea dimensiunile unui mistret; era lipsit deum (8 m lungime, 5,5 m inaltime, 18 tone greu- tromps, dar incisivii de pe ambele falci, maitate), fiind gasiti in tara noastra, in depozitele alungiti, anuntau fildesii urmasilor. Din douaeocene de la Radaia Turea, in apropiere de genuri mai evoluate, Paleomastodon §iCluj-Napoca. Phiomia, provin mastodontii (Mastodon). Ei au Marea majoritate a rumegatoarelor trag stapanit aproape toate continentele, disparand inoriginea dintr-un grup de animale mici, cu pleistocen, nu Inainte de a fi dat nastere ade-infatisare de caprioare, numite tragulide. Aces- varatilor elefanti: Elephas Mammuthus,tea au descendenti actuali: cerbul-moscat pitic primul, locuitorul padurilor calde, celalalt, uri-(Tragulus) din Asia si caprioarele-de-apa (Hye- asul tundrelor inghetate din perioada glaciatiu-moschus) din Africa, animale lipsite de coame, nilor, disparut cu 15.000 de ani in urma.dar purtand pe falca de sus colti alungiti, folositi Deinoterii (Deinotherium), §i ei disparuti inla aparare. pleistocen, se deosebeau mult de restul ele- Au fost descoperiti ai stramosii-fosili fildesi doar pe falca inferioara $i fantilor prindiferitelor grupe de rumegatoare, mai ales de la putemic indoiti in jos si spre interior.inceputul miocenului. Erau cei mai mari si mai florosi dintre ele- Dintre cerbi se detaseaza Dicrocerus, fanti, dovada find impozantul schelet al unuiasemanator cu tragulidele stravechi, Deinotherium (singurul complet din lume),Megaceros, uriasul grupului, despre care vom descoperit pe teritoriul tarii noastre.mai vorbi. Girafele cuprind si forme clasice, dar Rude cu elefantii sunt sirenidele, vacile desi forme aberante, ca Sivatherium din India, mare, care, datorita pozitiei verticale in carecare avea coame ca de cerb $i gat scurt si gros stateau in apa, pacaleau pe navigatorii anticica de bizon. Bovidele, cuprinzand bivolii, inclinati sa be considere fiinte fantastice, juin&bizonii, zimbrii, boii-moscati, caprele, tate femei, jumatate pesti. Aveau un stramos,antilopele, gazelele, devin cele mai raspandite ruda buns cu Moeritherium, cu care locuiau inrumegatoare. Ele provin din stramosul Eotra- acelasi biotop. Din Egiptul de nord, sirenidelegus, la care intalnim pentru prima oars coame au patruns in Mediterand, ajungand pans la noi,goale in interior. Bovidele au avut, ca $i caii, o schelete de-ale for fiind semnalate Tanga Cluj-existents aventuroasa, legata de numeroase Napoca $i la Alberti, nuschimbari climatice. $i camilele, ierbivorele Muscel. www.dacoromanica.ro 64
  • 64. Printre urieyii disparuti ai mamiferelor puland chiar Si Laponia si Groenlanda. Cand,din Romania dimpotriva, se asternea frigul, ca unnare a intin derii ghetarilor, se retrageau spre sud, lasand Numarul impresionant de fosile ne indrep- locul altor animale care iubeau clima rece, cumtateste sa apreciem ca mai toti stramosii ma- ar fi elanul calul laponilor , rinocend lanos,miferelor actuale aparusera Inca de acum 40-50 boul moscat $i capra neagra, pastrata $i acumade milioane de ani. doar pe piscurile alpine. Asadar, si teritoriul tarii Se ivisera stramosii cartitei §i ariciului, noastre, supus toanelor dese si violente aledescoperiti la noi langa baile 1 Mai Oradea si climei din era noua, a fost populat cu astfel dela Beresti Galati. Neamuri stravechi de-ale fiinte azi disparute sau stramutate pe alte tara-lupului strabateau toata Campia Romans in muri mai prielnice. Daca ar fi sa amintm cate-urmarirea nesfarsitelor herghelii de cai. Nu mai va din mamiferele vestite ale acestei perioade, siputin raspanditi erau inaintasii porcilor §i mis- a caror imagine o mai pastreaza doar fosilele, artretilor de azi, ai iepurelui, rasului, vulpii §i trebui sa ne oprim la Machairodus si la elefanti.tovarasului ei de fabule, bursucul. Machairodus, ruda mai rasarita a leului §i Toate mamiferele ce alcatuiesc astazi fauna tigrului, a fost, alaturi de Smilodon, until din ceitarii noastre Iii au reprezentanti, mai mult sau mai puternici si cruzi dintre carnivore. Cu ochiimai putin asemanatori cu ele la inftisare, sub scaparatori, pandea din tufisurile dese hergheli-forma de fosile. Pe meleagurile tarii noastre ile de cai salbatici. Un salt naprasnic si uriasas-au gasit strabuni ai unor animale ce traiesc sageata cadea in spatele victimei. Prada nuacum doar pe alte continente si in alte clime. putea avea nici o scapare. Gura cumplitului Astfel, din pestera de la Igrita, judetul Cluj, felin era inzestrata cu doi colti, ca doua pum-cunoastem resturile unui leu stravechi. Stra- nale, lungi de 20 cm, usor indoiti induntru, §i cumosii hienelor patate, care astazi vietuiesc in creasta ascutita care despica la iuteala, la fel canordul Africii, I i faceau veacul pe la noi, cam un bisturiu, pielea §i camea animalului atacat.prin jurul Bucurestiului, unde se hraneau cu Ne-am fi asteptat ca Machairoduc, datoritacadavrele mamiferelor marl, inecate de pe urmainundatiilor. Tapirii stravechi, altadata foarte fortei si agilitatii sale, sa prospere si sa-si pre-numerosi, azi retrasi in mici regiuni ale Indiei §i lungeasca existenta pans in vremurile noastre,Americii de Sud, au fost regasiti printre fosilele cu atat mai mult cu cat hrana ar fi putut avea dinde la Malustem Galati. Corabia deserturilor" belsug. Totusi, viata neamului sau a fost scurta camila printr-un strabun al ei, ne strabatea si tragica. Pierzania i s-a tras tocmai de lacampiile nisipoase, dovada unnele fosile din redutabila lui arms de atac, coltii lungi sijurul Slatinei. Asa cum am amintit in capitolul inspaimantatori. Acestia, crescuti fara masura,precedent, rinocerii gigantici ca Indricotherium s-au dovedit a fi o pacoste pentru falnicul tigru. lipsiti de coarne §i cu o infatisare mai degraba Datorita formei si lungimii lor, se infigeau atatde girafd sau greoiul Prohyracodon strabateau de adanc si de trainic in victims, incat in multezonele mlastinoase ale Campiei Transilvaniei, cazuri pradatorul nu mai putea sa-i scoata,mainte ca aceasta sa fie acoperita de Marea ramanand agatat de animalul ucis. In acest felPanonicd. Chiar §i simpaticele maimute, stra- era expus sa moara de foame sau sa cads, la ran-mosii macacului, ne inveseleau padurile cu fdp- dul sau, victims altor carnivori.tura for caraghioasa §i vioaie. Nu-i de mirare, deci, ca Machairodus s-a Cum se face ca aceste animale care traiesc in stins dupa o scurta §i nefericita domnie, lasandtarile calde erau odinioara raspandite si in tam ca ainintire cei mai marl canini cu care a fostnoastra? Inzestrat un mamifer vreodata In perioadele de incalzire a climei, stramosii podoabe gasite si in tam noastra la Draghicifor inaintau curajos spre nordul Europei, po- Mused, in 1905, de profesorul I.G. Marinescu. www.dacoromanica.ro 65
  • 65. Daca dinozaurienii au avut gigantii lor, nici elefant stravechi au aruncat o lumina hotara-mamiferele terestre nu s-au lasat mai prejos. toare si deplina asupra adevaratului grup zoo-Detinatorii tuturor recordurilor erau numeroase- logic de care apartine, insemnand o frumoasale neamuri de elefanti stravechi. Mastodontii izbanda stiintifica a scolii paleontologice(Mastodon), cei mai raspanditi dintre ei, nu se romanesti.deosebeau prea mult de elefantii de azi cainfatisare generals, insa aveau cloud perechi defildesi. Pe falca de jos stateau infipti doi colti, Atlasul zoologic al pesterilor cuaternarescurti, in tamp ce maxilarul superior purtapodoaba unei perechi de fildesi lungi si indrep- Pesterile Altamira din Spania sau Dordognetati inainte. Maselele for asa-numitele masele din Franta sunt vestite in toata lumea. Estede uriasi grele de 2-3 kg, prezentau o fata interesant insa ca despre ele vorbesc mai multeacoperita cu trei randun de conulete. tratate de istoria artei decat cartile de geografie. Uriasul-uriasilor acestei ere este insa ruda sa Nu-i nimic obisnuit in aceasta rasturnare de pre-buns Deinotherium giganti.ssinnim. Ca e un ocupari. Grote le de mai sus nu reprezintaanimal teribil ", asa cum il califica denumirea fenomene geologice grandioase ca pesterilesa stiintifica, nu-i prea greu de presupus. Cu o Machocia din Cehoslovacia, Postojna dininaltime de 5 m si o lungime de mai bine de Croatia on Meziad din tara noastra. in schimb,6 m, el era stapanul absolut al uscatului. Din ele sunt adevarate muzee care adapostesc oand in cand, 11 mai deranjau tigrii, leii on comoara de nepretuit: primele manifestari artis-machairozii, insa trompa sa naprasnica ii matu- tice ale omului. Intr-adevar, peretii for sunt scri-ra cu usurinta on ii incolacea, ridicandu-i la jeliti on pictati cu atata finete si maiestrie, incatinaltimea capului si azvarlindu-i cu putere de ramanem surprinsi in fata talentului dovedit depamant. Cand dusmanul viclean it ataca din anonimul nostru stramos. Laolalta, toate acestespate, ingenunchea cu povara deasupra $i mu- reprezentari alcatuiesc sugestivul atlas zoologicgind groaznic se tavalea pe spate, strivindu-1 al unor animale disparute, contemporane cusub greutatea corpului sau de cateva tone. omul cavernelor. Schimbarile mari petrecute in ultima Superstitios, stapdnul pesterii credea caperioada, si mai ales racirea climei, n-au fost fixand cu exactitate imaginea animalului vaprielnice mastodontilor si deinotheirilor, mari reusi sa -1 prinda mai usor, cum fac si azi vand-iubitori de caldura. Cei mai multi au pierit; torii unor triburi australiene, care, inainte de-asupravietuitorii s-au retras spre sud, pastran- pomi in cautarea cangurilor, be deseneaza pedu-se azi doar prin cloud specii: elefantul african pamant conturul, pe parcursul unui ritualsi cel asiatic, si ei aflati in pragul disparitiei. stravechi. Un exemplar fosil de Deinotherium, cu Cel mai adesea figurat pe pereti era mamu-schelet complet, a fost gasit la Manzati Bar lad tul (Mammuthus). Ca imaginea acestuia era catde geologul Gregoriu Stefanescu, acum trei se poate de asemanatoare cu realitatea a dove-sferturi de veac. Reconstituit cu grija $i apoi dit-o descoperirea in gheturile siberiene de larefacut dupa cutremurul din 1977, el formeaza gura fluviului Lena a unui exemplar foarte binepiesa paleontologica cea mai valoroasa a conservat, cu camea si parul pe el.Muzeului de istorie naturals Grigore Antipa" Ruda bund cu deinotheriul gi mastodontul,din Bucuresti, admirata de oamenii de stiinta mamutul era un elefant urias, adaptat climeidin intreaga lume. reci, careia nu-i rezista nici un alt purtator de Deoarece pans atunci se gasisera doar mase- trompa. Imbracat intr-o bland de par lung si des,le izolate, toti savantii credeau ca e vorba de un ce it acoperea in intregime si se ingroasa multtapir urias si 1-au irnaginat ca atare. pe pantece si picioare, el rezista bine gerurilor siDescoperirea, montarea si descrierea acestui se putea culca fard teams pe zapada. Coltii lui, www.dacoromanica.ro 66
  • 66. foarte lungi si putemic curbati, scormoneau sub imbracaminte calduroasa, iar uriasele podoabezapada, in cautare de crengi §i lastare. de os ii slujeau ca materie prima pentru fel de Vara, mamutii se adunau in cirezi naafi, fel de unelte gospodaresti, de la acul de cusutstrabatand distante de sute de kilometri in imbracamintea de piele pana la carligulcautarea hranei. In aceasta perioada, ei unditelor.strangeau sub piele cantitate de grasime, Picturile pesterilor ne vorbesc si de o altsingramadita mai ales indaratul gatului, sub aparitie stranie pe meleagurile bantuite deforma unei cocoase. Aceasta ridicatura, plina cu asprimea glaciatiunilor, §i anume rinocerulrezerve alimentare si absents la celelalte nea- lanos (Rhynoceros antiquitatis). Cu mult maimuri de elefanti din clima calda, a atras atentia viguros decat ruda sa actuala din Africa, el seomului primitiv, care o reproduce in toate deosebea de aceasta §i prin blana lunga §idesenele sale. lanoasa, ca §i prin cele cloud coarne, unul lung si Vanatoarea de mamuti era una din pietrele ascutit, altul mai scurt si mai gros. Nici camea,de incercare a dibaciei omului pesterilor. De si nici blana lui nu erau de lapadat. Numeroaseunul singur §i cu arme primitive, nu era cu oase de rinocer lanos risipite in pesteriputinta sa infrangi o asemenea matahala. De dovedeste ca ei imbelsugau masa oameniloraceea, oamenii primitivi se adunau in grupuri primitivi.mari, it inconjurau, strangeau cercul in jurul lui, Principalul dusman al stramosilor nostri eraca nu cumva sa scape, iar apoi it doborau cu ursul pesterilor (Ursus spaeleus), un Moslovituri de sulita si de topoare. In unele cazuri, Martin enorm, masurand peste doi metri atunciviclenia ajuta vanatorilor. Ei sapau niste gropi cand se indica pe labele dindarat. Petrecandu-siadanci, acoperite cu crengi §i verdeata spre care perioada de hibernare in interiorul grotelorgigantul era ademenit sau gonit prin stripe si ferite §i calduroase, el ocupa adaposturilelovituri de pietre. Intepenit in groapa, animalul ravnite de om. Pe deasupra era si un animalputea fi doborat fara prea multa greutate. agresiv, care punea in pericol viata colecti- Vanarea unui mamut insemna o adevarata vitatii. In acelasi timp, ursul se bucura desarbatoare pentru omul primitiv. Enorma lui pretuire din cauza carnii, grasimii §i blanii sale.cantitate de came si grasime asigura hrana unei Din aceste motive omul primitiv organiza vand-colectivitati pentru multa vreme. tori foarte originale, care se tineau de obicei la Un alt tovaras al omului cavemelor era si inceputul perioadei de hibernare, atunci candcerbul urias (Cervus megaceros). Semana destul familiile de ursi se retrageau in caverne. Vans&de bine cu cerbul padurilor carpatice de azi, torii se imparteau in doua grupe. Unii se asezaunumai ca era ceva mai trupes. Aspectul impund- deasupra grotei, gata sa rostogoleasca bolo-tor i-I dadeau insa coarnele sale gigantice, o vanii, iar ceilalti aprindeau un foc la gura pes-podoaba ramuroasa cu o deschidere de peste trei terii. Ametite de fum §i speriati de strigatelemetri. Cu asemenea coarne putea sa se apere oamenilor, animalele ieseau din adapost. Atunciimpotriva carnivorelor, iar iama sa le foloseasca cei de sus pravaleau blocuri de piatra asupra lor,ca pe niste lopeti la curatatul zapezii sub care iar cei de jos desavarseau efectele bombarda-mijeau fire de iarba sau mladite verzi. mentului aerian. In fiecare primavard, masculii isi primeneau $i acest urs a disparut, ca §i mamutul si cer-podoaba care cantarea peste 20 kg. Fiind adap- bul urias, lasandu-si drept amintire oasele,tat ca $i mamutul pentru clima rece, blana lui stranie in asemenea cantitati in pesteri, incatera mult mai groasa ca a altor neamuri de-ale astazi pot fi exploatate ca ingrasaminte pentrusale. agricultura. Cerbul urias era o prada deosebit de cautata Desigur ca identificarea unor animale dis-de omul primitiv. Carnea sa gustoasa ii servea parute, nu dupd oase, ci dupa insasi imagineadrept hrana, cu blana isi confectiona for reala, n-ar fi fort cu putinta daca omul primi- www.dacoromanica.ro 67
  • 67. tiv nu ne-ar fi lasat memoriile" simple, dar uriaF, care, concurate de om, s-au retras inexpresive ale inceputului maretiei sale, ale zone inaccesibile ale Himalayei §i ale Podiwluiacelei perioade eroice cand, slab §i dezanriat, a Tibet. Apdar, se presupune ca yeti n-ar fi unreu§it sa infranga uriasii mamiferelor prin om al zapezilor", ci o maimuta uria0 ainteligenta §i unire. zapezilor". Dintre driopiteci, acum 12-14 milioane de ani se separd Ramapithecus (maimuta lui Rama In sfarsit, omul... eroul stravechii epopei hinduse Ramayana), primul antropoid la care apar conturate unele Incununarea lungului §i, adeseori, dramati- trasaturi tipic umane.cului drum al evolutiei a fost, incontestabil, 0 cauza importanta a umanizarii ramapithe-aparitia omului. cilor o constituie marimea suprafetei savanelor Nu vom relua in amanuntime lucrurile in detrimentul padurii tropicale, pricinuita de ounanime acceptate de savanti §i consacrate in uria0 racire a climei in unna cu 6 milioane detratate §i manuale, ci vom Incerca sa schitam ani, fapt ce a condus la perfectionarea mersuluisintetic mornentele mai importante din cei biped §i implicit la dezvoltarea creierului, totaproape 20 de milioane de ani de evolutie a pri- mai solicitat sa dea raspunsuri problemelor dematelor care au creat premise umanizarii, existents in conditiile unei competitii din ce indeschizand astfel calea aparitiei omului. ce mai aspre. Asadar, aparitia omului a fost precedata de Trebuie subliniat ca esential pentru liniaevolutia spectaculoasa a primatelor, ce se umanizarii scrie N. Botnariuc in Biologieasernanau dupd aspectul exterior cu maimutele generals" e faptul ca revenirea la viata teres-$i constituie stramo§ii comuni ai maimutelor tra s-a produs dupd viata arboricold, deci avandantropoide $i ai omului. mo§tenite adaptarile (nu specializarile) acesteia Profesorul U. Howels de la Universitatea din wnd. Aceasta mo§tenire a adaptarilorHarvard a confinnat in ultimele sale lucrari ca arboricole a deschis o serie de perspective evo-strarnowl general al maimutelor §i al omului a lutive cu totul noi: posibilitatea statiunii bipede,fost Driopithecus care traia in miocen, deci cu cu eliberarea mainilor de functia locomotoare;circa 15-25 de milioane de ani in unua, in opozabilitatea degetului mare, cu posibilitateaEuropa, India, China, Africa. La sfar§itul mio- apucarii, tinerii, manipularii diferitelor obiecte,cenului $i inceputul pliocenului s-au separat a folosirii §i apoi a fabricarii uneltelor; dez-liniile pongidelor (incluzand stramo§ii marilor voltarea unghiilor, care inlesnesc prehensia si -imaimute antropoide actuale: gorila, uranguta- sporesc puterea; dentitia nespecializata $i hrananul, cimpanzeul) care vor ramane legate de generalizata (omnivora); dezvoltarea vederiiviata arboricola din zone cu paduri dense de stereoscopice; facilizarea si encefalizarea;cele ale hominidelor. Antropologul american crqterea mobilitatii mainii legata de reori-E.L. Simons, profesor la Universitatea din entarea centurii scapulare; dezvoltarea vietii deYale, a remit numeroasele specii si chiar genuri grup, a apararii in cadrul grupului, a mijloacelorde driopiteci descrise in ultimele decenii in trei de comunicare intre indivizi."subgenuri, fiecare propriu altui continent: Drio- Primul hominid, Australopithecuspithecus (pentni Europa), Proconsul (pentru (maimuta sudului"), a fost descoperit in AfricaAfrica), Sivapithecus (pentru Asia). 0 varietate de sud $i de est in 1924. Se admite a au existata sivapitecului, dupa opinia profesorului trei specii: A. africanus, A. robustus §i A. boisei.Simons, ar fi $i Gigantopithecus, raspandit Ei constituie stramo§ii directi ai speciilor genu-acum 2-3 milioane de ani in India §i China, lui Homo. Analiza anatomica a numeroaselorOmul z5pezilor". Faimosul $i mult comentatul resturi de australopiteci pledeaza pentru con-vett ar fi descendent direct al acestor pongide cluzia ca ei reprezinta aka cum am mai amintit www.dacoromanica.ro 68
  • 68. linia evolutiva care a parasit definitiv viata Arheantropii au dat nastere unor forme maiarboricola, umanizandu-se. impreund cu res- evoluate, paleantropii, care au luat in stapanireturile de Australopithecus descoperite in 1969 continentele in perioada cuprinsa intre 300.000de expeditia condusa de Richard Leakey, in si 400.000 de ani in unna. Ei sunt inclusi in spe-depozite din apropierea lacului Rudolf din cia Homo neanderthalensis, numita Si a oame-Kenya, au fost gasite si pietre de rau, cu 5-8 nilor de la Neanderthal, dupa numele Vaiicolturi, a caror varsta a fost estimate la 2,5 mi- Neanderthal, langa Dusseldorf, unde au fostlioane de ani. Dupd opinia lui E. L. Simons, gasiti in 1856. Neanderthalienii, sau oameniiprin secarea unei parti a Mediteranei estice, s-au pesterilor, se asemanau prin multe trasaturi cucreat cai de acces si de schimb intre fauna Asiei oamenii de azi, dar se distingeau usor de acestiasi Africii si Europei. Pe aceste cai au putut prin fruntea joasa si twits, arcada sprancenelorpatrunde ramapithecii asiatici mai evoluati in accentuate, dezvoltarea slabs a barbiei, gatulAfrica, dand nastere australopitecilor. Perioada scurt si masiv. Mergeau cu genunchii putinde existents a acestora se intinde din pliocen, indoiti si cu capul aplecat inainte. Foloseau siacum circa 5 milioane de ani, pang acum produceau focul, slefuiau pietrele, dandu-le o700.000-800.000 de ani, in pleistocen. Se pare. intrebuintare variata, erau buni vanatori, iii con-ca, din toate speciile, cea care a reusit sa fectionau din piei si vegetale imbracaminte sisupravietuiasca mai mult, si din care au derivat incaltaminte, deoarece ei au trait in perioadaspeciile genului Homo, a fost Australopithecus glaciatiunilor.aficanus. Dupa ce neanderthalienii se sting definitiv Evolutia continua a australopitecilor a dus la acum 30 000 de ani, se impune pretutindeniaparitia primelor forme de arheantropi (oameni neantropii, perfect asemanatori oamenilor destravechi), descoperiti mai intai in insula Java, azi, cunoscuti si sub numele generic dein 1891, si apoi in multe colturi ale lumii si oamenii de la Cro-Magnon (Homo sapiens fos-reuniti sub numele generic de Homo erectus sills), deoarece primele resturi ale for au fost(omul cu pozitie verticals "). Arheantropii gasite in 1968 in localitatea Cro-Magnon dincare au trait de acum un milion de ani pana Franca. Unne fosile au fost descoperite si inacum 300.000-400.000 de ani stiau, afirma Cara noastra, in pestera de la Cioclovina,antropologul englez L. B . Leakey, sa produca judetul Hunedoara si in pestera La Adam dinunelte pentru diferite folosinte (vanatoare, judetul Tulcea.aparare, jupuirea pieilor), stiau sa foloseasca In lume circula numeroase tabele cronolo-focul aprins pe cale naturals si sa-1 intretina gice si ipoteze privind evolutia primatelor sitimp indelungat. Pornindu-se de la faptul ca in hominidelor, unele foarte originale, cum ar fidezvoltarea copiilor actuali vorbirea apare cand acelea formulate de austriacul 0. K. Maert, inmasa creierului este de aproximativ 750 g si, incitanta lucrare Der Anfang War das Ende",aplicandu-se legea biogenetica fundamentals, de americanul C.O. Lovejoy (adept al freudis-dupa care ontogenia repeta filogenia, se poate mului) si de englezul sir Alister Hardey caresustine ca la arheantropi s-a produs si acest pas sustine, cu excelente argumente anatomo-fizio-decisiv: aparitia graiului articulat, deoarece logice, ca omul ar fi urmasul unei specii decapacitatea for craniand oscila cu aproximatie maimute care, in pliocen (acum 5 milioane deintre 800 si 1.200 cm. Activitatea complexa a ani), a preferat traiul in apele caldute ale manlorarheantropilor (viata in grup, fabricarea de si lacurilor tropicale, iesind in mediul terestruunelte, folosirea focului, vanarea unor animale 1,5 milioane de ani mai tarziu, in pleistocen,mult mai puternice), activitati ce implicau bune °data cu racirea climei.mijloace de comunicare intre indivizi, pare sa Nu de mult, D. Wilson si V. Sarrich,motiveze aparitia celui de al doilea sistem de cercet4tori de renume ai Universitatii din Cali-semnalizare. fornia, au pus la punct o metoda noua si origi- www.dacoromanica.ro 69
  • 69. nala de datare, numita hemoglobinica. La baza Homo sapiens neanderthalensis §i, in sfarsit,acestei metode stau schimbarile (mutatiile) Homo sapiens sapiens, primul om inzestrat cuintervenite in gene in acele timpuri indepartate limbaj articulat.cand maimuta, maimuta antropoida §i omul au Nu lipsesc nici teorii stiintifice argumentateinceput sa difere intre ei. Mutatiile au afectat si care contests provenienta omului dintr-un stra-hemoglobina, aceasta proteins care, ca toate mos comun cu al maimutelor antropoide,proteinele, se afla in stransa dependents de pornind pe un alt drum.activitatea genelor. Dupd cum indica acest ori- Astfel, savantul austriac Hans Haas, fonda-ginal ceas proteic", dintre cele 287 unitati torul cercetdrii submarine modeme, studiind cuchimice aflate in hemoglobina mamiferelor minutie, timp de mai bine de patruzeci de ani,doar una singura se schimba la 3,5 milioane de dovezile originii omului, a ajuns la o concluzieani. intrucat hemoglobina omului contemporan originals pe care o expune in senzationala dardifera de cea a gorilei contemporane numai cu foarte discutabila sa lucrare Transformareadoua unitati, este evident ca separarea stramosu- pestelui in om".lui for comun a avut loc acum 4-5 milioane de Noi nu am coborat din porn scrie Haasani. Hemoglobina actualei maimute macac ci am iesit din apa. Stramosul nostru comun nu(Maccacus rhesus) se deosebeste insa de cea a fost nici Adam, nici o maimuta, ci un peste.omeneasca cu 12 unitati. Prin urmare, rezulta ca Intr-o zi, el a iesit din apa, s-a adaptat vietii deprotostramosul nostru comun a existat cu circa uscat si asa a aparut omul."30 de milioane de ani in urma, confirmandu-se Conceptia lui s-ar putea rezuma cam in acestastfel geniala intuitie a lui Darwin care, fare a fel: toata fauna si flora terestra au venit dindispune de fosile, a estimat ca primul om a mare. Omul, asa cum it cunoastem astazi, s-aaparut acum 30 de milioane de ani, la mijlocul format progresiv, bucata cu bucata, de-a lunguloligocenului. erelor geologice. Ochii, glasul, gura n-au luat Conform datelor aduse de Willson si Sarrich fiinta in acelasi timp. Cavitatea bucala a luatpe vremea aceea s-a desprins protostramosul nastere acum 1 miliard de ani, dintii acum 400maimutelor actuale, iar mult mai tarziu, doar cu milioane de ani, iar genele au aparut cu circacirca 4-5 milioane de ani in urma, au inceput sa 200 milioane de ani in urma. Cand acum 2-3se delimiteze protostramosii maimutelor milioane de ani a inceput sa apara inteligenta,contemporane antropoide, prccum §i cei ai actu- omul a pierdut si ultimii sai solzi.alului Homo sapiens. Cu aceeasi incetineala s-a format si restul 0 ultima teorie, bazata pe descoperirile corpului care, conform teoriei lui Haas, este unfacute la Hadar (Etiopia) a fost formulate in mozaic de parti asamblate la epoci diferite si in1984 de D. Johanson si T. White si completata moduri diferite.in 1985 tot de un savant american, David Pil- Dupa iesirea din apa, una din problemele cubeam. Ei considers ca Australopithecus afaren- care au fost confruntati stramosii omului a fostsis, cea mai primitiva forma de hominid, este adaptarea pe uscat, incetul cu incetul, de-a lun-stramosul comun al tuturor austrolopitecilor si gul unei perioade de timp extrem de indelun-al genului Homo. Astfel, din Australopithecus gate, aripioarele au devenit brate, apoi ante-afarensis s-au desprins Australopithecus brate, maini, degete, picioare. Atunci candafricanus (in urma cu 3 milioane de ani) si Aus- numarul degetelor mainilor si picioarelor s-atralopithecus robustusboisei (care a supravietuit stabilizat la cinci sustine H. Haas aceastapana in urma cu 500 de mii de ani). Pe cealalta rezolvare s-a dovedit atat de practice, incat ealinie, tot din Australopithecus afarensis s-a s-a pastrat pe tot parcursul perioadelor care audesprins cu 2,5 milioane de ani in urma Homo urmat."habilis, primul fabricant de unelte din istoria Potrivit teoriei savantului austriac, au existatspeciei din care vor lua nastere Homo erectus, 85 de astfel de perioade de la inceputul si pana www.dacoromanica.ro 70
  • 70. la perfectionarea fiintei umane. Intr -una din ele, expeditii In apropierea insulelor Fiji, Tonga,de pilda, s-ar fi realizat asamblarea picioarelor Samoa de Vest, Nuku, Alofa §i Vanuatu pentrula coloana vertebrala, ceea ce a facut ca pe§tele capturarea unei sirene vii, deoarece toatesa se transforme intr-un fel de broasca, picioare expertizele facute pe mumia sirenei din Suvalungi §i elastice aparand din nevoia de a sari au confinnat autenticitatea ei. Kellogg pretindedupd insectele ce-i asigurau supravietuirea. In ca sirena ar fi o mutatie genetica a specieialts perioada s-ar fi produs transformarea bran- umane terestre, adaptata mediului marin. Altihiilor in plamani. $i astazi embrionul omenesc biologi australieni §i americani pretind insapoarta urma unei deschizaturi branhiale, iar urmand teoria lui Haas ca sirena este oarterele capului sunt dispuse exact ca la rechini, mutatie genetica a delfinului, §i ca in trecutargumenteaza Haas. unele exemplare de sirens, parasind mediul Analizand teoria lui Darwin §i pe aceea a lui marin, §i-au modificat partea posterioard a cor-Haas, un spiritual paleontolog american a obser- pului §i §i-au pierdut membrana interdigitala,vat ca ele nu se exclud, ci se completeaza, sin- devenind fapturi terestre.gura deosebire find ca Darwin a luat tram- Pans nu demult sirenele erau socotite fiintevaiul" de la statia maimutei", iar Haas de la fantastice, jumatate femei, jumatate pe§ti, po-aceea a pe§telui". sesoarele unor voci ademenitoare (voci de Cine §tie ce surprize ne vor rezerva sirens). Una din celebrele pove§ti de dragostecercetarile viitorului... din istoria universals, Mica sirens" de Ander- 0 tulburatoare descoperire facuta recent in sen, sintetizeaza toate legendele inspirate deSuva, una din insulele arhipelagului Fiji, de aceste misterioase fiinte, incepand cu intalnireacare biologul australian Bertram Kellogg a for cu Ulisse, in nemuritoarea epopee anticsreadus in atentia antropologilor mediul marin, Odiseea". Popoarele scandinave erau convinsefie ca leagan al omului, fie ca un posibil loc de de existenta sirenelor; germanii le numeaurefugiu al acestuia. ondine, polonezii §i ru§ii rusalce, iar romanii Cu aproape cloud sute de ani in urma, super- din delta rusalfe. Exists o abundenta literaturestitio§ii locuitori ai insulei au capturat cu aju- consacrata sirenelor, iar in ultimii doudzeci detorul navoadelor o flinta ciudata, cu aspect de ani s-au inmultit dovezile despre existenta for insirens, §i au conservat-o in apa sarata. Bertram zona Noua-Guinee-Papua, unde locuitorii le-auKellogg, care a vazut-o, confirms faptul ca dat §i nume legate de originea for ca oameni aimumia are capul unei femei adulte, cu pAr lung. marii. Astfel tribul susurunga le-au numit Ilkai,Jumatatea umanoida este identica cu cea a triburile barok §i nakeia le-au botezat Ri, iaroricarei femei cu exceptia celor cinci degete tribul nov, Tamo Ri.care sunt unite printr-o pielita interdigitala, iar Descoperirea lui Bertram Kellogg care vinerestul corpului, terminat in coada, este perfect sa confinne prezumtiile lui Roy Wagner,asemanator cu al unui delfin. Batranii tribului Richard Greenwell, Gale Raymond §i Kurtspun ca sirena a fost ucisa in timpul unei cere- von Nieda care au zarit ciudatele fapturi inmonii religioase §i apoi a fost uscata, conser- expeditiile din deceniul 1980-1990 ofera o noudvata §i pastrata Intr -o pe§tera pentru a fi piste cercetatorilor §i tidied not semne de intre-impiedicatd sa se intoarca in mare. Ea a fost bare speciali§tilor in antropogeneza.numita Benta Nuvie §i e socotita o vrajitoare Tot deschisa ramane §i problema raselorcare protejeaza de oameni animalele umane. In urma unor amanuntite studii antropo-Locuitorii arhipelagului i§i amintesc ca in urma logice au fost delimitate pe criterii morfologicecu 10-15 ani sirenele erau destul de frecvente in (culoarea pielii, forma capului, a parului, trasa-marile sudului, atacau cu agresivitate pirogile turile fetei etc.) patru grupe (sau cercuri) de§i canvele pescarilor pentru a-i detuma de la rase: europidci (alba), mongolidd (galbend),vandtoare. In cursul anilor viitori, vor avea loc negrida (neagra) §i australida (ba§tina§i aus- www.dacoromanica.ro 71
  • 71. tralieni). Nu s-a convenit inca asupra originii §i pulatiilor §i omogenizarea for §i chiar cu meti-filtattei lor. Unii savanti sustin ca rasele au un sarea acestora (factorul Rhesus). Altii definescstramo§ comun (Ipoteza monocentrica), altit populatiile care s-au conservat in stare purapretind ca rasele actuale provin din diferite (factorul Kell la albi sau factorii Sutter §i Ren-rarmficatit ale stramo§dor (ipoteza policen- shaw la negri). Prelucrarea unui vast materialtrica). De asemenea, in discutie raman criteriile referitor la frecventa a 17 gene responsabile dede delimitare a speciilor. In 1951 UNESCO a sinteza diferitilor factori sangvini a aratat caacceptat definitia raselor propusa de geneticia- 85 °o din variabilitate se produce in interiorulnul Th. Doluhansky: Grupe (populatii) care unor grupuri uman restranse (triburi, natiuni),se deosebesc intre ele pi in prezenta sau prin 7% din variabilitate este caracteristica unorfrecventa unor anumitt factori ereditari". grupuri umane facand parte din aceea§i rasa Printre cele mai sigure criterii sunt acele ca- traditionala §i tot 700 din variabilitate caracte-ractere controlate monogenic (deci de maiputine gene) §1 mai putin supuse infiuentelor rizeaza rasele traditionale (europida, mon-directe ale mediului, care sunt caracterele gene- golida, negrida etc.) Prin urmare, variabilitateatice ale sangelui. Probe le de singe pievalate de individuals in interiorul unor grupuri restransela milioane de oameni de diferite rase", prelu- depa§e§te cu mult diferentele a§a-numitecrate statistic dovedesc, in ceea ce prive§te fac- rasiale." (N. Botnariuc)torii ereditari ABO (grupe sangvine), MN Ni se pare fireasca ultima concluzie formu-(aglutmogent) §i factorul Rhesus" (Rh) nemo- late de expertii UNESCO, §i anume ca la spe-tivarea impartirii raselor" pe criterii morfolo- cia umana este inaplicabil conceptul de rasagice. Mult mai certe sunt criteriile de repartitie biologics ". Unii antropologi, ca J. Ruffle, suntgeografice §i populationala, conditionate adese- §i mai categorici Inca: Procesul de formare aori de factori istorici cu efect adaptiv. raselor de Homo sapiens s-a oprit prin procese- De pilda s-a constatat ca factorii cei mai le de omogenizare ale speciei, generate de pro-vechi (A, B, 0, §i MN) sunt comuni tuturor po- gresul social §i cultural. Prin urmare, structurapulatiilor umane dar §i maimutelor superioare §i actuala a speciei umane este doar populationalaca frecventa diferitelor grupe variaza in diferite §i nu rasiala." In aceasta etapa a gandirii §tiinti-zone geografice, find un rezultat al selectiei fice trebuie deci sa eliminam notiunea de rasanaturale, generate de anumite cauze istorice. umana §i sa luptam Impotriva tuturor aceloraAstfel oamenii cu grupa sangvina A sunt cxtrem care folosesc acest pseudoconcept biologic pen-de sensibili la variold. Deci, in zonele unde intrecut au bantuit epidemiile de variola, grupa A tru fundamentarea §tiintifica a doctrinelor neo-a devenit mult mai putin frecventa. De aseme- naziste §i politicii de segregatie rasiala.nea, se pare a ciuma afecta mai frecvent indi- In prezent legaturile tot mai stranse dintrevizii cu grupa 0 care se gase§te rar in regiunile popoare, intensitatea schimburilor cultural-eco-mai ales asiatice, cunoscute pentru epidemiile nomice, interpatrunderea tot mai active dintrecare §i astazi se mai declan§eaza, find, in sistemele geografice §i populationale, casatori-schimb, mult mai frecvent intalniti in Europa ile interrasiale §i metisarea intense (mai ales innordic-centrals §i prin partite centrale §i septen- S.U.A.) produc pe glob un amestec tot maitrionale ale Americti. Alti factori sangvini sunt omogen al celor mai diverse grupuri, accen-noi. Unii au luat na§tere odata cu contactul po- tuand caracterul unitar al umanitatii. www.dacoromanica.ro 72
  • 72. 4 VARIETATEA LUMII VII ARGUMEIT Terra e o planets cu un spectru larg de conditii pedoclimatice, ceea ce explica marea varietatede forme vegetate ci animate de-a lungul zonelor climatice $i ecotopurilor specializate. Zestrea eibiologics este impresionanta: aproximativ 500.000 de specii de plante yi circa 1.500.000 de speciide animate. .51 suntem Inca departe de a avea un inventar complet al formelor vii, vizibile invi-zibile, ce populeaza pamantul, apa si vazduhul. Pentru ilustrarea uimitoarei varielcifi a lumii vii, am socotit utit sa prezentam, in primul rand,ccitiva din cei mai curioci reprezentanti ai florei si faunei terestre din trecut si din prezent, situati laantipozii marimilor, ei materializcind efortul naturii in dubla directie a macrodimensioncirii organis-melor $i a miniaturizcirii acestora. In continuare, am incercat sa exemplificam ideea de diversitate anaturii prin acele forme vegetate .yi animate care se deta.yeaza de tiparele obisnuite fie prin trcisciturianatomice ce creeaza ambiguitate sau starnesc surpriza, fie prin manifestciri fiziologice sau acte decomportament ignorate sau imbricate secole intregi in vesmcintul unor explicatii fantastice.A. II LUMEA URIASILOR SI PITICILOR terestre, crocodilii si varanii gigantii $opar- lelor. Umezeala intensa, solul bogat, lupta pen- In general Terra favorizeaza formele de tru a birui desi$ul vegetal alcatuiesc un mediuvials cu gabarit mijlociu $i mic, mai plastice si prielnic pentru uria$i ai copacilor ca baobabul simai adaptative. Dovada sta faptul ca grupa zoo- eucaliptul, pentru nesfar$itele liane tropicale,logica cea mai raspandita si prospers o repre- pentru dezvoltarea gigantica a frunzelor, florilorzinta insectele. Un biolog american afirma ca $i fructelor.daca un extraterestru ar studia zestrea vie a Nu-i mai putin adevarat ca nanismul nuPamantului, ar putea conclude, pe drept cuvant, depinde neaparat de precaritatea conditiilor deca Terra este planeta insectelor". Gigantismul viata. In padurile ecuatoriale intalnim si uria$ulnu pare specific planetei noastre. El a fost gandac Hercule, dar si coleoptere marunte, sisanctionat de-a lungul erelor geologice. rapitoare impresionante, dar si miniaturiale, $iAmonitii uria$i ca $i criptogamele gigantice din multicolore pasari-musca, si negrii uria$i dinPaleozoic, deopotriva cu inspaimantatorii triburile borundeze Tutsi, Batutsi si Watutsidinozauri ai Mezozoicului n-au putut (media 2 m), dar $i triburi de pigmei (mediasupravietui mutatiilor climatice sau ecologice. 1,40 m). Gigantismul $i nanismul coexists in Si totu$i gigantismul mai apare $i azi acolo interiorul acelora$i biotopuri, ele reprezentandunde exists conditii prielnice de viata in anu- limitele extreme nu numai, in general, ale mor-mite medii. Astfel spatiile largi ale marilor si fologiei organice, dar $i ale unor reprezentantioceanelor, faptul ca plutirea in apa qureaza apartinand acelora$i grupe de plante si animale.greutatea corpului, favorizeaza In acest fel putem vorbi de urigii si piticii aparitiamon$trilor. La randul ei, abundenta de hrand insectelor, ai unor familii de copaci si ierburi.vegetala si animals pe care o ofera padurile ti- Uneori, ace$ti parametri antinomici pot fi apli-nuturilor calde $i raurile ce le strabat ne explica cati $i organelor vegetale (radacini, frunze,de ce aici vom intalni pitonul $i anaconda uri- flori) sau partilor corpului animal.a$ii $erpilor, elefantul campionul mamiferelor www.dacoromanica.ro 73
  • 73. a) Printre uriasii disparuti ventuze, cu ajutorul carora se deplasau $i isi vanau hrana. Melci ti scoici gigantice din trecut Amonitii erau nu numai foarte numerosi, dar $i foarte diferiti ca dimensiuni, variind de la In oceanele mezozoice $i paleogene, cu un marimea unei mici monede, pans la aceea a uneiplancton foarte bogat, se intalnesc cele mai mari roti de moara. De asemenea, cochilia for eraforme de melci si scoici cunoscute in trecutul foarte diverse (rasucita, derulata, dreapta sauPamantului. inrulata complicat), iar desenul liniei de sudura Gigantul gasteropodelor din toate timpurile (de legatura dintre septele cochiliei), bine indi-ramane Campanilla giganteum, din ecocen, de vidualizat, ceea ce numai ca a ajutat la maila care s-au pastrat cochilii de 40-60 cm, pre- usoara for identificare, dar a permis $i urmarirealung conice, cu ureche foarte larga $i cu spire evolutiei for in timp.bogate in tuberitati. Scoicile stravechi, desi sunt Cei mai impresionanti amoniti apartin genu-intrecute de Tridacna, monstrul de azi al lameli- lui Parapachydiscus, bine in rbranchiatelor, au $i ele reprezentanti supradi- cretacicul superior din Westfalia (R.F. Germa-mensionati. E vorba in primul rand de Inocera- nia). Doua mulaje interne, depuse la muzeelenuts giganteus, scoica a carei cochilie, de forma din Munster $i Frankfurt pe Main, se impun prinunei farfurii, era ornate cu creste concentrice. marimea lor, primul avand un diametru de 2 mLa Salzkammergut, in Austria, s-a gasit o fosila $i o greutate de 3.000 kg, iar cel de al doileade circa un metru lungime $i 60 cm latime. (Muzeul Senckenberg), o inaltime de 1,80 m $i 3 500 kg in greutate. Din pacate camerele in Ceva mai marunt (50 cm lat $i 30 cm lung), care traiau nu s-au pastrat, dar au ramas cele cupieptenul-uria$, Pecten latissimus, era, alaturi aer, in diametru de 0,50 0,75 m. Ambelede stridia gigantica (Ostrea crasissima), lunga exemplare de amoniti, reconstituite, depa$eau inde 40 50 cm, dar ingusta de 10 15 cm, uri- circumferinta 6,60 m.a$ul lamelibranchiatelor din mantle tortoniene, Catre sfar$itul perioadei cretacice, amonitiicare cuprindeau $i arcul carpatic. dispar cu desavar$ire. S-au emis zeci de ipoteze Urmele sau chiar cochiliile intregi au fost in aceasta privinta (E. Basse, N.P. Luppa,gasite in diferite locuri din Muntii Apuseni. Un M. Gignoux, L. Do lio, E.W. Berry, K. Beurlesuperb exemplar de Pecten cu diametrul de etc.). Mai plauzibila pare ipoteza lui Rujentev,25 cm, 1 -am recoltat in 1951, din cariera de pia- dupe care nasterea unor forme mai perfectionatetra de la Sandule$ti-Turda. in cadrul ordinului (cefalopodele cu structure interna), ca si aparitia unor grupe de animale rapitoare mai mobile (mezozaurii, pe$tii Cefalopode intrate in legends teleostieni, cetaceele dintate) au contribuit la exterminarea rapida si totals a amonitilor. Cele mai caracteristice nevertebrate dinmarile mezozoice erau amonitii. Au fost identi-ficate peste 6.000 de specii, raspandite pe toata Crustaceele oceanelor stravechisuprafata globului, stinse astazi cu desavarsire.In perioada triasica, ele au cunoscut o dez- E un lucru bine cunoscut ca stapanii incon-voltare neobi$nuita, aproape exploziva. testabili, timp de 350 de milioane de ani, aiAmonitii traiau intr-o cochilie calcaroasa, oceanelor paleozoice au fost trilobitii, artropodeimpartita de niste pereti laterali (septe) in marine cu corpul divizat in trei parti atat longitu-camere, umplute cu aer, cu exceptia ultimei, dinal, cat $i transversal. In lung, cele trei partiunde se refugia animalul. Corpul for se termina sunt: cefalotoracele, abdomenul $i pigidiul, iar inprin mai multe brate tentaculare prevazute cu lat se evidentiaza o parte medians axisul www.dacoromanica.ro 74
  • 74. flancata de cloud zone de pleure. Unii trilobiti De asemenea, coada-calului (Equisteum), oaveau ochii mari, compusi din 10 15.000 oceli, prezenta comund in locurile umede si mlasti-la fel cu niste mici lentile, care orientau animalul noase, unde isi inalta pana la cel mult 60 70 cmin mediul inconjurator. Formele de mal nu aveau tulpinile goale, cu noduri, in jurul carora se gru-nevoie de ochi; acestia s-au atrofiat, prefacan- peala in verticile firisoarele frunzelor, aveaudu-se in rudimente. 0 descoperire importanta strabuni gigantici. SA ne amintim doar deprivind viata acestor atropode a fost facuta in Calamites, ale carei tulpini atingeau 15 25 m1897, cand geologul american G. Beechert a inaltime si un diametru de baza. de 40 50 cm.descoperit primele larve de trilobiti. In asemenea jungle" paleozoice, bogate in Dintre numeroasele genuri de trilobiti se substante nutritive, era firesc sa se dezvolte oremarca, in prima parte a paleozoicului, lume de insecte uriase. Printre acestea, seUralichas ribeiroi, cel mai viguros reprezentant detasau miriapodele, stapanele humusului, sial acestui grup zoologic. El atingea 70 80 cm libelulele ce dominau vAzduhul padurilor luxu-lungime. Reprezentantii uriasi ai genurilor Te- riante.rataspis gi Paradoxides masurau 50 60 cm. Dintre miriapodele stravechi rude cu ure- Dacd trilobitii preferau largul marilor paleo- chelnita si scolopendra din vremurile noastrezoice, spre tarmuri si in lagunele inmlastinate i§i amintim pe uriasul Arthropleura ornate, aleduceau viata gigantostraceele crustacee inar- carui exemplare fosilizate ating si 1 m lungime.mate cu o pereche de clesti vigurosi. Dintre libelule, Meganeura monyi impre- Genul Pterygotus a atins apogeul dimen- sioneaza prin dimensiunile sale. Lungi de 40sional, unele exemplare depasind 1 m lungime; 50 cm, cu anvergura aripilor de 60 80 cm,clestii for erau estimati la 30 40 cm. aceste neuroptere stravechi strabateau ca niste planoare in miniature mlastinile si uriasele jun- Atat trilobitii, cat si gigantostraceele s-au gle carbonifere in cautare de hrand.stins catre sfarsitul erei paleozoice, pe care audominat-o prin numarul for impresionant. Pestii stravechi Paduri of insecte... din poveste Pestii au cunoscut, de-a lungul evolutiei for de peste 500 de milioane de ani, o serie intreaga In ultimele cloud perioade ale paleozoicului, de modificari, care i-au adus spre inceputul cua-permianul si carboniferul, datorita climei favo- temarului la formele actuale.rabile, imense suprafete de pe toate continentele Primii pesti aparuti au fost pestii placodermiau fost acoperite de paduri luxuriante care, mai care, in devonian, au atins maxima dezvoltare.farziu, au stat la baza fonnarii celor mai vaste si Dintre aceste exemplare cu corpul de dimensi-valoroase depozite de cArbuni (antracit si huild) uni modeste (40 120 cm), protejat de piaciale planetei noastre. speciale (de unde le vine si numele de pesti Atunci s-au dezvoltat stramosii giganti ai cuirasati"), se detaseaza un gigant Dinichtyx,unor criptogame vasculare din timpurile noastre. care atingea 8 9 m, capului revenindu-i circa BrAdisorul (Lycopodium) e o plants comund un metru. El era cel mai lacom predator aldin parterul padurilor de munte. Tulpinile fra- oceanelor paleozoice.gile, acoperite cu mici solzi, in varful carora se Uriasul pestilor stravechi apartine insaleagana spicusorul cu sporangi, abia se ordinului Seldcieni, deci pestilor cu schelet car-detaseaza din frunzarul uscat. Stramosii lui din tilaginos, care cunosc o dezvoltare maxima inpaleozoic erau insa adevarati giganti. Lepido- marile si oceanele din paleogen. Este vorba dedendron sau Sigillaria masurau 20 40 m uriasul rechin Carcharodon auriculatus, cunos-inaltime. cut si din calcarele numulitice de la Albesti- www.dacoromanica.ro 75
  • 75. Muscel. Gigantul pe§tilor din toate timpurile existentei acestei pasari fabuloase, numita deatingea 10 12 m §i se caracteriza prin prezenta localnici pasarea moa. S-a pornit o adevarataunor dinti puternici, triunghiulari, inalti pans la goana dupa e§antioanele frumoase, bine platite.10 cm, cu fetele unimuchiate, uwr convexe §i Acest lucru a permis o reconstituire exacta ainzestrate cu numero§i zimti foarte mici. In cal- pasarii teribile". Inaltimea maxima era de 3 m.carele numulitice de la Albe§ti se intalnesc ade- Exemplarele mumificate aratau ca pasarilesea astfel de dinti-fosila, numiti de localnici aveau corpul acoperit cu pene §i puf moale, dedinti de rechin. culoare alba sau ro§ie-cafenie. Ouale pastrate intact masurau 25 cm in lungime, 20 cm in inaltime §i aveau un volum de 6-8 litri. Pasarile Uriasii pasarilor de odinioara moa nu ocupau numai un loc special in ritu- alurile tribale, dar §i in hrana b4tingilor. Hai- Aparute in jurasic, sub chipul vestitului tuiala la care erau supuse cardurile de pasariArchaeopterix, straniul hibrid de reptile §i moa a facut ca numarul for sa scada intr-un ritmpasare, aripatele i§i continua evolutia pang la ingrijorator. Se pare ca, inspaimantate, pasarilesfar§itul cretacicului, prin forme intermediare s-au refugiat in regiunile cu relief mai acciden-intre pasarea primitive de la Solnhofen §i tat, multe cautanduli scaparea in pe§teri, depasarile moderne caracteristice neozoicului. E unde, ratacite, n-au mai ie§it niciodata. Ultimulvorba de a§a-zisele pasari cu dinti" descoperite exemplar despre care avem cuno§tinta dateazain Kansas (S.U.A.), in 1879, de echipa condusa din 1879, an dupd care aceste pasari se stingde profesorul Ed. Marsh. Cele mai frecvente pentru totdeauna. Aproximativ 125 desene exe-apartineau genurilor Ichthyornis §i Hesperornis. cutate de contemporanii care au avut norocul saUltima seamana cu cufundacul din zilele noas- le vada in viata, alaturi de resturile de oase §i detre, numai ca pe ciocul mult prelungit purta 61 oud colectate, izbutesc se ne dea o imaginede dinti conici robu§ti, bine infipti. fidela a celei mai mari pasari cunoscute vreo- Incepand din neozoic, pasarile nu mai au data." (Meszaros, L. Petrescu, Colo printredinti; ultimele rudimente de reptile au disparut. vietuitoarele striivechi", Ed. stiintifica §i enci-Conditiile favorabile de clime §i hrana au clopedica, 1976, p. 82.)favorizat, in tertiar, aparitia unor forme gigan- Aproape un deceniu mai tarziu, o noua sur-tice. Din tertiarul vechi (eocen) al Europei §i priza avea s-o ofere de data aceasta Madagas-Americii de Nord se cunoa§te Diatryma, pasare carul, insula pasarilor uria§e". In 1850, natura-carenata, asemanatoare oarecum cu cazuarul listul francez J. Geoffroy de Saint Hilaire aaustralian, impresionanta prin statura ei de 2 m primit din Madagascar o lads plina cu oase si$i prin ciocul enorm. In terenurile miocene din ouk din care cloud cu dimensiuni uria§e: 30 50 cmPatagonia au fost descoperite fosilele de inaltime, cu un volum de 8 12 litri, care ar fiPhororhacos, pasari carnivore, robuste, de 2 m cantarit, proaspete, fiecare, cam cate 8 10 kg.inaltime, cu un cap butucanos, care, impreuna Naturalistul francez a presupus ca aceste ves-cu ciocul intors ca un clont de vultur, masura tigii parvin de la o pasare gigantica pe care a50 cm lungime. numit-o Aepyornis maximus. Zeci de expeditii Cuatemarul §i chiar perioada istorica a au pornit in cautarea pasarii-miraj". Cu acestumanitatii de pans acum un mileniu au fost §i prilej, s-a recoltat un material imens privitor laele leaganul unor pasari uria§e. aceasta inaripata, excelenta alergatoare, care In 1839, savantul englez Richard Owen a atingea greutatea de 500 kg.achizitionat de la un marinar osul gigantic al Cu ajutorul carbonului radioactiv (C 14) s-aunei pasari din Noua Zeelanda. Ipotetica pasare stabilit ca Aepyornis a fost exterminate de oma fost numita Dinornis sau pasarea teribild". cam in jurul secolului al II-lea al mileniului tre-Abia in 1843, Owen a putut aduce toate probele cut. www.dacoromanica.ro 76
  • 76. Recent, muzeul californian de istorie natu- Nor, a permis o reconstituire exacta a acestuia.raid din Los Angeles a reconstituit dupa un Baluchitherium avea o lungime de 5 m si oschelet complet, adus in 1974 de pe coastele inaltime de 4 m, picioarele si gatul sau fi indArgentinei, pasarea numita, in cinstea tarii unde mult mai man decat ale unui elefant. El sea fost gasita, Argentavis magnificens. hranea cu frunzele si lastarele copacilor pe care, Se pare ca Argentavis, cea mai mare pasare datorita gatului sau lung, le apuca cu usurinta.care a trait vreodata pe Pamant, era, dupa forma Bogatele campii si paduri asiatice din neogen iiaripilor si a ciocului, un zburator agil si un ofereau o hrana imbelsugata.pradator temut. Anvergura aripilor acestui In marile trecutului, concurentul balenelorexemplar atinge 760 cm iar de la varful ciocului albastre de azi a fost Basilosaurus, gasit inpand la varful cozii pasarea masoara 330 cm. depozitele marine din America de Nord. AsaSpecialiatii presupun ca ea a trait acum 20 25 cum indica si numele, multa vreme savantii aumilioane de ani Ii ca s-a stins inainte de aparitia crezut ca au de-a face cu o reptila uriasa. Maiomului. tarziu, s-a stabilit caracterul de mamifer al aces- tui colos al marilor paleogene, care depasea 20 m lungime si care a disparut in miocen, lasand Campionii mamiferelor preistorice locul unor balene foarte asemanatoare celor de azi. Dintre mamiferele disparute, care au domi- Imensele turme de ierbivore care strabateaunat fauna terestra a neozoicului, se remarca stra- savanele 9i padurile neozoice erau adesea ata-mosii uriasi ai elefantilor, rinocerilor Si felidelor cate de animalele carnivore care implineauactuale. armonios lantul trofic. Printre cei mai cumpliti Victoria absoluta a mamiferelor se datoreste tirani ai mamiferelor se numarau doua genurisangelui cald, inzestrarii cu un sistem apartinand familiei felidelor, disparute cuhomeoterm, capabil sa faca fata brustelor desavarsire in perioada glaciatiunilor. E vorbaschimbari climatice provocate de glaciatiuni, de doi stramosi ai tigrilor de azi. Machairodus,adaptarii functiei de nutritie la noua flora, do- caracteristic Europei 5i Asminata de angiosperme. Multe din aceste plante pandit mai ales in America. Talia for nu depa-not erau inzestrate cu o serie de substance toxi- sea pe cea a unui leu, in schimb dentitia bece (alcaloizi, glicozizi etc.), care ar putea fi una trada puterea si ferocitatea. Arma for de atac odin cauzele disparitiei rapide a reptilelor, adap- constituiau caninii superiori, lungi de 35tate unui alt tip de vegetatie. 5i crenelati. Datorita mobilitatii mandibulei, Cele mai mari mamifere terestre au fost, coltii injunghiau prada ca niste veritabile pum-Med indoiala, stramosii elefantilor de azi, din nale. Se presupune ca ei atacau in specialramura deinotherilor. Acesti proboscidieni tra- mastodontii, carora le sfasiau abdomenul, pen-iau in regiuni inmlastinate, acoperite de paduri, tru a be consuma ficatul.hranindu-se cu frunze si ramuri tinere de Nesatioasele felide iii trag pieirea de laarbori, pe care le rupeau cu trompa $i coltii for caninii for uriasi. In clipa cand au inceput sa dis-puternici. Se apreciaza ca. ratia" for zilnica se para monstrii facuti pe dimensiunile inspaiman-ridica la 400 kg. inaltimea for se pare Ca atingea tatoarelor pumnale, ei au inceput sa atace prada5 m. mica. Din cauza lungimii si curburii coltilor, Dintre rinocerii stravechi se detaseaza uri- acestia ramaneau inclestati in victims, imobi-asul Baluchitherium, descoperit intai in lizand felidul, care cadea prada fie infometarii,Belucistanul oriental (Republica Islamics Pa- fie altor carnivore ce it puteau ataca fara nici unkistan) apoi si in Pakistan. Un schelet intreg, risc pe la spate.dezgropat in 1922 de o expeditie condusa desavantul american J. Osborn in bazinul Tsang- www.dacoromanica.ro 77
  • 77. b) Printre uria0i de azi ai florei din Tara uria§ilor gi 1-a tra cilor... $i, totui nu-i nici o poveste la mijloc. Antene vegetate Un astfel de copac create in realitate, mai ales in sud-estul Asiei. E cunoscut sub numele O antena" vegetala de 150 m nu-i de dis- de banian sau smochinul-pagodelor (Ficus ben-pretuit. Ea intrece de peste doua on inaltimea galensis) qi e socotit arborele slant al buditilor.celui mai inalt molid din Europa, descoperit in Numele ii vine de la faptul ca, uneori, preotii,1945 pe Valea Hartagului din judetul Buzau, §i domici de umbra §i adapost, it insamanteaza insta Ia acela§i nivel cu varful piramidei lui Keops peretele sau acoperi§ul de lemn al pagodelor.(146 m). Fiind un copac nefixat in pamant prin radacini Ca sa-i atingem cre§tetul, ne-ar trebui o subterane, samanta lui incolte§te u§or pe acestscars cu 900 trepte sau 130 de copii a§ezati unul suport intamplator. Dand de umezeala, dinpe umerii celuilalt. samanta se nate o coarda ce se dezvolta rapid, Aceasta antena" nu-i altceva decat eucalip- formand din loc in loc radacini aeriene. Copacultul (Eucalyptus amygdalina), mandria continen- iii desf4oara lateral coroana. Fiecare ram datului australian. nwere catorva radacini adventive, care 11 sustin Dupd trestia de bambus, el are cea mai §i it hranesc. Ramurile se lungesc treptat gi, dinrapids cre§tere. Anual se lungqte cu circa 3 m. loc in loc, trimit spre pamant alti stalpi, astfel$i acest Pasarild-Lati-Lungila al plantelor nu ca, dupd 200 300 de ani, dintr-un singurcontene§te sa se Inalte timp de 70 trunchi is nWere, pe o suprafata de 2 4 ha, o 80 de ani,dupd care se va dezvolta numai in grosime. intreaga padure. Sub cortul ei verde se poate Lacomia de apa a eucaliptului este prover- adaposti un sat intreg.biala. De§i are frunze putine, totti§i transpire Privit de departe, banianul pare un imensfoarte mult. De aceea, el trebuie sa pompeze templu sustinut de sute de coloane de diferiteneincetat apa din jurul radacinilor sale foarte grosimi.ramificate. Or, tocmai aceasta sete, demna deeroul cel prea-sugator al pove§tii lui Creanga, 11face deosebit de folositor omului. Fiind cultivat Un arbore cat o picturein locuri mla§tinoase, el le seaca, facand sa dis-para tantarii, carau§i ai frigurilor. Pe de alts La inceputul veacului trecut, dincolo departe, datorita evaporArii substantelor sale Oceanul Atlantic, in Statele Unite ale Americii auleioase gi aromatice, el imbalsameaza §i curate fost doborat un copac din care s-au incarcataerul din regiune. lata de ce eucaliptii se bucura vreo 600 de vagoane de lemne. Cu asemeneade faima unor copaci antimalarici, care inlatura cantitate de cherestea s-ar fi putut construiaerul rau (mat aria, in limba italiand). aproximativ 300 de case cu pridvor §i doua Din trunchiul sau drept gi rezistent Ia camere.putrezire §i foc se fac cele mai trainice catarge, S-ar crede, poate, ca e vorba de o povestedin lemnul sau fin qi dur aga-zisul lemn de jar- vanatoreasca, dace aceasta §tire n-ar fi fost stre-rah se confectioneaza mobile superioard, iar curata intr-un ziar §tiintific a carui seriozitateuleiurile sale servesc la fabricarea bomboanelor era mai presus de orice banuiala.de eucalipt. Tinand seama ca un vagon poate fi incarcat cu lemnul obtinut cam de la doi brazi batrani, nu-i greu de presupus ca un astfel de copac Smochinul-templu gigantic poate insuma o padurice de peste 1.000 de brazi. S-ar parea ca ne gasim pe taramul Acest gigant, urma al unor brazi stravechi,povevilor. Un Gulliver qugubat a luat un copac traiqte la o altitudine de 2.000 m, in platourile www.dacoromanica.ro 78
  • 78. Sierrei Nevada din State le Unite ale Americii. mor at padurilor africane traie§te 5.000El este cunoscut sub numele de Sequoia gigan- 6.000 de ani.tea sau arborele mamut, din cauza ramurilor In Senegal Tanzania, se cunosc exemplare 5iincovoiate care amintesc de coltii mamutului, declarate monumente ale naturii cuun stramo al elefantului de azi. diametrul trunchiului de 6 8 m. Coroana, de Exemplarele varstnice de Sequoia pot atinge 90 100 m in diametru, formats din crengi135 m inaltime. Trunchiul are la bald o circum- groase, rasucite ca nite 5erpi, acopera oferinta de 50 m 5i poate fi cuprins de 30 de suprafata de 6.000oameni cu bratele deschise. Co ltii de mamut", Tn.inchiul baobabului este invelit intr-o scoartaramurile incovoiate de la baza copacului, au neteda, cenuie-trandafirie, semanand putin cudimensiunile unui brad de 100 120 ani, adica pielea elefantului. Frunze le sale aduc cu ale sal-20 30 m lungime §i 2 m grosime. camului, iar florile mari (20 25 cm in Pe platforma netezita a unui ciot de Sequoia, diametru), deschise doar o noapte, au o corolacu un diametru de 16 in, pot stationa comod alba, matasoasa, cu pete intre care rasare unpand la 12 limuzine on se poate improviza un manunchi de stamine purpurii. Fructele sering de dans, unde, alaturi de orchestra, incap 30 formeaza cam la doua luni de la inflorire §i aude perechi de dansatori. De asemenea, prin forma unor castraveti lungi de 0,50 m grNi de 5itunelul sapat in trunchiul unui exemplar a§ezat 15 20 cm. Ele constituie hrana predilecta ain mijlocul unui drum de munte, se pot strecura maimutelor. Babuinii fac adevarate expeditii incu qurinta autocamioane mergand in sens opus. cautarea lor, motiv pentru care fructelor li se Cea mai mare rezervatie naturals este Par- mai spune §i painea maimutelor".cul National Sequoia" din regiunea centrals a Pentru localnici, baobabul este un arborestatului California. In Padurea uria§a" din inte- atotfolositor. Din trunchiul for se fac pirogi, curiorul rezervatiei, descoperita in 1858 de frunzele o fiertura impotriva febrei, dinH. Tarp, sute de arbori seculari §i milenari miezul fructului se prepard o bautura racoritoareinfrunta timpul fara frica de moarte. Doar omul §i un fel de sapun, iar, pe vremuri, scorburile§i marile cataclisme tectonice it pot dobori. acestuia serveau drept mormant pentru vraci.Secretul longevitatii for consta in grosimea de Copacul este in primejdie sa dispara. B4ti-60 100 cm a scoartei cu calitati tennorezis- na§ii ii transforms trunchiul in adaposturi sautente 5i antiseptice (secrets r4ini §i fitoncide chiar in statii pentru autobuzele ce fac cursecare distrug daunatorii) $i a tesuturilor fara regulate prin savand. Elcfantul este si cl un du*-moarte, datorita impregnarii acestora cu sub- man at baobabului, mai ales in sezonul secetos,stantele minerale 5i aromatice. cand nu gasqte apa u$or. Atunci nipe scoarta 5i Disparut din Europa cu mii de ani in urma, ramurile, uneori distrugandu-1 complet, pentru aarborele Sequoia a fost reintrodus pe batranul bea lichidul adunat in puturile" trunchiului.continent prin anul 1853 5i aclimatizat indiferite tan. La not cel mai impresionant exem-plar de Sequoia a fost sadit acum un veac in par- Liane nesfar§itecul Bailor Herculane pe vremea domnieiimparatului Franz Joseph §i are in prezent 36 m Maimutele sunt gimna§ti neintrecuti. Eleinaltime 5i concureaza in indemanare 5i performante pe 1,7 m grosime. acrobatii de circ care i5i desfa§oara programul" la trapez 5i pe franghii la inaltimi de 10 20 m. Copacul celor o mie de ani" De altminteri, padurea ecuatoriala, unde i$i duc viata maimutele, seamana cu o imensa Ap este numit de triburile africane baoba- cupola alcatuita dintr-un desi$ cumplit debul (Adansonia digitata) dqi, in realitate, acest plante, intre care se da o lupta apriga pentru www.dacoromanica.ro 79
  • 79. fiecare coltisor liber. Lumina e cucerita deplin De departe, pare imensa spinare a unui mon- doar de copacii falnici. Copaceii ar fi con- stru marin ce se onduleaza deasupra valurilor. damnati sa moard. Atunci, adaptandu-se la Probabil ca o astfel de imagine a stamit fantezia culegerea luminii prin micile sparturi ale cortu- oamenilor din trecut, inspaimantati de mirajul lui vegetal, trunchiul for se preface in coarde. uriasului tal unduit de apa si de flotoarele caro-La inceput, acestea se tarasc zeci de metri pe ra reflexele razelor de lumina le dadeau stralu-sol, apoi se catara iarasi zeci de metri, pana ga- circa unor solzi fabulosi.sesc in varful unui copac o poarta libera spresoare, pe unde i§i scot un pamatuf de frunze $iun buchetel de flori. Crescand mai departe, din Radacini fara egallipsa de sprijin, cad pe pamant, unde se tarascincolacindu-se ca un sarpe, pana cand intalnesc Cele mai impozante radacini in raport cuun nou suport. tulpinile le intalnim la plantele de steps, Aceste plante agatatoare sunt vestitele liane deoarece sistemul for radicular este perfecttropicale, numite rotang (Calamus rotang), rude adaptat la conditiile de useaciune. Adaptarea secu palmierii. 0 astfel de coarda, Daemonorops, face in doua chipuri. Cand radacinile sunt scurteadica liana diavolului", desfasurata bine atinge si nu pot patrunde pana la panza freatica, ele selungimea de 400 m, cat lungimea pistei de ramified enorm orizontal pentru a retine cat maiatletism a unui stadion olimpic. multa apa de infiltratie. Este cazul unei plante, Lianele sunt folosite de maimutele acrobate Eurotia ceratoides, specifics Pamirului.ca un fel de franghii cu care fac salturi mortale Acest copacel traieste 200 300 de ani side 40 50 m. infloreste dupa 25 de ani. Radacinile depasesc in volum $i in masa de 10 12 on partile Planta-carpe aeriene. Ele patrund pana la 30 40 cm in pamant, deci in orizonturile de sol care se Legendele chineze si japoneze vorbesc de incalzesc mai puternic, iar lateral, se extind 2dragonul de mare", un carpe uria§ si stralucitor, 3 m pentru a capta putina apa de infiltratie.nascut din adancurile oceanului. Aceste povesti Cand apa de infiltratie nu ramane in straturiau aprins imaginatia primilor corabieri. Martu- superficiale, coborand in adancimea solului,risind a au vazut cu proprii for ochi acest radacinile o urmaresc", alungindu-se putemiczmeu", ei n-au facut decat sa intareasca o pe verticals. Tipic este cazul spinului de desert,straveche superstitie. Alhagi camelorum, hrana preferata a camilelor, Exists oare o urma de adevar in aceasta le- comun in Sahara, ale carui raddeini ating 25genda? Fara indoiala ca. da. E mai putin proba- 30 m lungime, cifra care reprezinta un adevaratbil ca in oceane sa supravietuiasca reptile uriase record.asemanatoare celor care odinioara stapaneauapele. Mai degraba, acest dragon" inspaiman-tator este o nevinovata alga bruna, unica in felul Sase copii sub umbrela unei frunzeei prin lungimea de necrezut a talului. Macrocystis pirifera, asa se numeste acest Copiii de pe meleagurile noastre au obiceiulcolos al Pacificului, intrece balenele de 10 15 vara, cand soarele e prea puternic sau candon in lungime. Ca sa-§i mentina la suprafata incepe sa ploua, sa-si faca umbrelute din frunzecorpul lung de 400 500 m, alga are pe muchie de brustur sau captalan. Codita for de 30 40 cm,saculeti de aer (flotoare) in forma de pere, iar limbul, lung adesea de peste o jumatate depentru a rezista furiei valurilor, talul nu este metru, dau iluzia unor umbrele adevarate, capa-intreg, ci impartit in numeroase panglicute. bile sa protejeze pentru cateva minute capul si www.dacoromanica.ro 80
  • 80. umerii. Sub o astfel de umbrela in nici un caz nu sau sa lupte pentru inmagazinarea pretioaseise pot adaposti doi copii. licori a vietii. $i totu$i, exists umbrele vegetale care pot Organul care tine balanta apei este frunza.adaposti o intreaga ceata de copii. E vorba de Uneori, cand e risipitoare, ea dispare, ca la cac-frunzele unor plante cu aspect de palmier, ce tu$i, reducandu-se la ni$te tepi ce apara tulpinaating lungimi de 5 7 m. Deosebit de practice e prefacuta intr-un rezervor de lichid. Alteori,frunza arborelui de banane (Musa paradisiaca), frunza insa$i devine un adevarat burduf de apa.lungs de 5 6 m $i late de 40 50 cm, u$or Aloe le $i Agave le, plante decorative, culti-stre$inita de nervura medians. Desprinsa din vate in gradini, originare din pustiurile mexi-planta $i sprijinita cu mainile deasupra capetelor cane, sunt un adevarat model in aceasta pri-de un grup de 6 7 copii, a$ezati in $ir strans, ea vinta.devine o adevarata prelate. Datorita inclinarii Planta are o tulpina scurta Ai groasa. Inmarginilor si latimii indestulatoare, frunza e un schimb, frunzele se dezvolta enorm, atingandbun adapost atat impotriva sulitelor fierbinti ale lungimi de 1-2 m. Ele devin rezervoare de apa,soarelui, cat $i a ploilor iuti de la tropice. bine ceruite pe dinafara, si cantaresc, din cauza In jungla Amazoanelor se intalne$te un acumularilor de lichid, cate 10 20 kg fiecare.copac ale carui frunze depa$esc uneori 10 m Din Agave, mexicanii scot bautura nationalslungime. Copacul se nume$te Manicaria sac - numita pulca sau vinul de maguey printr-un pro-cifer. cedeu original. La baza tulpinii se scobe$te, In serele gradinilor botanice, frunza sectata inainte de inflorire, o cavitate rotunda, cu oa palmierului Arecastrum romanozofianum capacitate cam de 10 1. Aici muste$te $i se adunaatinge o lungime de 20 m. seva plantei, extrasa apoi cu ajutorul unui sifon, numit acocot, care se folose$te cam in felul fur- tunurilor cu care scoatem yin dintr-un butoi. Copac sau frunza? Fiecare exemplar de Agave poate da 15 201 de pulca pe zi, timp de 6 luni, dupe care planta se Oricine $tie ca un copac are radacina, usuca. Pulca constituie bautura obi$nuita a me-trunchi $i o coroana cu ramuri si frunze. xicanilor. Lasata sa fermenteze, se preface intr- Exact aceea$i impresie o lass $i o planta ier- o bautura alcoolica de felul tuicii.boasa din tarile ecuatoriale, frecventa inNicaragua, rude cu ba$tina$ul rod al pamantu-lui" si daruita de oamenii de $tiinta cu numele Birdie Amazonuluirasunator de Dracontium gigas. Privita dedeparte, ea poate fi confundata cu un copac, Se spune ca, pe o mare furioasa, barca e cainzestrat cu un trunchi aproape tot atat de gros o frunza pe apa. La temelia acestei comparatiica un om, inalt de 3 4 m $i cu o coroand late sta faptul ca frunza e considerate o pluta fragila,uneori de peste 5 m. Ceea ce am luat drept gata oricand sa fie inghitita de adancuri. Nici-trunchi nu este decat petiolul frunzei, cu odata nu se va spune invers: frunza e ca onumeroase segmente. Ca o astfel de buruiana bared...s-o putem pune intr-un ierbar ne-ar trebui o $i, totu$i, exists o frunza cel putin la fel decoals mare cel putin cat peretele unei camere. trainica $i incapatoare ca o barca. Ca s-o admiram in mediul ei natural ar tre- bui sa facem o calatorie de cateva mii de kilo- Burdufuri de apa metri pans la gura fluviului Amazon. Putem tot a$a de bine s-o admiram in Gra- Seceta pustiurilor obliga plantele sa se apere dina botanica din Cluj, aclimatizata in bazine cuin felurite chipuri impotriva pierderilor de apa apa incalzita. www.dacoromanica.ro 81
  • 81. Aceste frunze-barci apartin lotusului ama- printr-un manunchi de tevisoare infipte directzonic (Victoria amazonica), ale carui milioane in vasele radacinilor gazdei, pentru a-i sugede flori alb-trandafirii insteleazd lenesele unde seva. Cand s-a Intors in tars §i si -a intocmitdinspre vdrsare ale colosului de apd din Ameri- raportul stiintific, putini i-au dat crezare.ca de Sud. Frunze le, de forma circulars, co- Aparatul de fotografiat nu fusese Inca inventat,lorate in verde aprins pe fats si bdtand in vio- iar o asemenea floare, care in conditiile climeilaceu pe partea inferioard, au adeseori un tropicale se prefacea dupd un ceas de ladiametru de 3 m. Marginile for sunt ridicate 5 culegere intr-o mazgd informs, nu putea fi con-6 cm in sus, ca la o tava de pldcinte, de unde servata §i nici transportati Noroc ca raportul anumele de yrupe, care in limba amerindiand starnit curiozitatea catorva colegi care, urman-inseamnd farfurie de apd". Aceasta platformd du-i itinerarul, au confinnat la inapoiere exis-circulard, expusd la soare, unde se strange une- tenta acestei flori uriase cu un diametru maximori putina apa, atrage pdsarile, care o folosesc ca de 1,5 m si o greutate de 10 12 kg. In cinsteascaldatoare. Din aceasta cauza, populatia *ti- descoperitorului, plantei i s-a dat numele den* o mai numeste apona, adica tigaita §i Rafflesia arnoldi.pasdrilor. Cu asemenea forma, si mai ales cuasemenea dimensiuni, nu-i de mirare ca frunzade lotus amazonic se poate preschimba Intr -o Inflorescente uimitoareplutd trainica. Distribuind nisip in mod egal petoata suprafata ei, aceasta poate sd sustina o Tot din Sumatra, insula cu flori uriase, aincarcaturd de 60 90 kg.poposit de la poalele muntelui Kerintji in Gra- dina botanica din New York un oaspete neobis- nuit care, in luna iunie, constituie un punct de Flori cat roata carului atractie pentru zeci de mil de vizitatori. Dintr-un tubercul mare, cu diametrul de In 1819, botanistul olandez Arnold, 50 cm, se ridica o tulpind, in varful careia sestrabdtand padurile Sumaterei, a avut prilejul sa deschide o inflorescenta ca un clopot de date-cunoasca o plantd ciudatd. Sub coroanele unui drald. Ea este formats dintr-o spats (guler) ca aanumit copac se adaposteau flori mai marl ca o rodului-parnantului; pe dinafard galbend siroata de car, Intinse la suprafata pamantului si verde, induntru cafenie, inaltd de 1,5 in §i cuinconjurate de boboci cat capul unui copil. Flo- diametrul de 1,20 m, din mijlocul careiarile, cu cinci petale carnoase §i suculente, aveau tdsneste spadicele, o tija de 2,5 m, la baza careiao culoare de un rosu viu, strabatut de retele fine se gasesc florile ce emit un miros greu de cada-cafenii §i galbene. De partea de sus a cupei flo- vru, atragand astfel mustele pentru polenizare.rale, ingrosata ca un inel, erau prinse organele Numele uimitorului fabricant" de clopote estede inmultire, in fundul cupei se strangea atata Amorphophallus titan us. El e rudd bund cu de-nectar incat ai fi putut umple o craticioard. licata card si cu rodul-pdmantului din padurile La dimensiunile neobisnuite si la aspectul noastre.straniu al acestei plante se adauga Inca o parti- In muntii Kilimanjaro, din estul Africii,cularitate. Enonna floare rdspandeste un miros creste Lobelia deckenii, a carei inflorescentarespingator de cadavru. Duhoarea, ca §i racemoasd, inaltd de 3 4 m §i groasd de 30culoarea de came a petalelor erau mijloace de 40 cm, seamana cu un stalp acoperit cu fireatragere a insectelor in vederea polenizarii. mitoase de land. Aceasta specie lemnoasd de Nu i-a fost greu lui Arnold sd-si dea seama Lobelia iii disputa, alaturi de Amorphophallus,ca planta era parazitd, deci trdia pe seama gloria de a oferi privirilor curioase cele maicopacului unde o descoperise. Ea nu avea clo- impozante inflorescente zamislite de lumearofild §i nici frunze, iar radacinile erau Inlocuite vegetald. www.dacoromanica.ro 82
  • 82. Fructe gigantice valurilor asemenea unor geamanduri verzi. In trecut, oamenii cumparau cu our si pletre Este greu de stabilit tin record absolut, pretioase aceste nuci de mare", crezandu-ledeoarece fiecare tip de fruct iii are uria*ii sai. inzestrate cu proprietati miraculoase. $i azi in Iata, de pilda, printre pastai, se deta*eaza unele muzee spaniole se mai pastreaza mumi-fasolea-de-mare (Entada scandes), ce cre*te pe ile" unor astfel de fructe. Ele pot fi vazute *i lalitoralul marilor tropicale. Pastaia ei, lunga de Muzeul Gradinii botanice din Bucure*ti.0,80 1,20 m *i lath de 10 25 cm, este antre- Taina for a fost dezvaluita atunci cand innata de curentii marini (in special Golfstream) arhipelagul Seychelles din Oceanul Indian s-au*i ajunge pe tarmurile Groenlandei si Scandi- descoperit doua mici insule. Pe tarmurile fornaviei, de unde a fost recoltata de Carl von pietroase cre*tea un neam de cocotier, inalt deLinne. Nu mai putin impresionante stint 30 m si impodobit in varf cu un pana* de frun-pastaile de Cassia grandis, cilindrice, groase de ze. In amintirea acestor insule, oamenii de *ti-2 cm *i lungi de 70 cm, de Saraca thalpingensis inta 1-au botezat Lodoicea seychellarum sau§i Delonix regia din Madagascar ambele Lodoicea maledivica. Vestitele nuci de mare"avand pastai lungi de 60 70 cm *i late de 4 sau cocos de mare" nu erau altceva decat6 cm. fructele acestui palmier, cu o perioada de matu- In Africa cre*te un copac original, Kigelia ratie de 10 ani, impresionante prin dimensiunileafricana, poreclit de localnici arborele de car- lor. Intr-adevar, o astfel de minge are un dimetrunati" datorita fructelor sale cilindrice, asemana- de aproximativ 50 cm *i o greutate de pans latoare unor carnati lungi de 1 m $i aninati de 25 kg. Din samburele fructului se pot face reci-ramuri prin ni*te pedunculi de 2 3 m, aidoma piente pentru apa cu capacitate de 7-8 1. Unicaunor sfori. samanta are o greutate de 6 7 kg. Recordul de volum $i greutate it detin insa Raspandirea urma*ilor se face pe calea apei,cucurbitaceele. Este drept ca in India estica *i in fructul transformandu-se intr-o mica ambarcati-Africa tropicala fructele lungi si subtirele de une.tigva (Lagenaria siceraria) planta cultivate si Cand nuca se coace, laptele dinauntrul ei,la not ating 1 2 m, find folosite, dupe uscare pierzanduli apa, se preface intr-un miez alb, cusi golire, la transvazarea lichidelor, mai ales a o bogata concentratie de zahar si grasimi. Ala-tragerii vinului din butoaie, si ea se obtin soiuri turi de inveli*ul buretos din afara, miezul pufosde pepeni cu fructe lungi de 1 m si cu greutate si u*or ajuta fructului sa se mentina deasuprade 10 15 kg. Insa roadele acestor cucurbitaceesunt intrecute la mare distanta de o varietate cul- valurilor. In acela*i timp, el constituie otivate a dovleacului turcesc (Cucurbita maxima pretioasa substanta de rezerva pentru embrion.var. maxima), cu diametrul de 1,20 1,50 m $i Astfel, plantuta de Lodoicea, inchisa etan* ingreutate intre 40 300 kg. In tam noastra au fost camera ei cu provizii, poate calatori luni intregi,obtinuti dovleci turce*ti, la cateva cooperative uneori pe distante de 3.000 4.000 km, aseme-agricole, in jur de 80 120 kg. nea acelor navigatori solitari despre care, din Un alt campion al fructelor spontane salba- cand in cand, amintesc ziarele.tice este o nuca de palmier, numita si nucamalediva, nu mult deosebita de cea de cocos,care astampara, in oazele africane, setea calato- Uria§ul piticilor vegetalirilor parjoliti de soarele tropical. Nuca malediva este un uimitor navigator Bacteriile *i algele unicelulare sunt cele maisolitar. Corabierii spanioli, pomiti spre Tara mici plante, abia zarite cu ochiul liber, in celemirodeniilor, culegeau din apele Oceanului mai multe cazuri descoperite sub lentilele mi-Indian ni*te fructe gigantice, plutind deasupra croscopului. www.dacoromanica.ro 83
  • 83. $i totu§i, in lumea piticilor vegetali exists o A§a ca, in mod cert, cel mai inalt uria§ alexceptie: alga unicelulard Caulerpa, frecventa Ia tuturor timpurilor a fost Robert Pershing Wad-tdrmul mdrilor calde, care se bucurd de reputatia low (1922 1944), originar din ora§elul Alton,de a fi cea mai mare celuld vegetald indepen- statul Illinois (S.U.A.). El s-a gasit permanentdents cunoscuta. sub control medical, aplicandu-i-se dupd Caulerpa atinge dimensiuni de 30 50 cm. primele luni masurAtori antropologice. LaInteresant e ca organismul ei seamana cu o plan- na§tere, avea o lungime naturald §i o greutatefapluricelulard, inzestrata cu toate organele. medie (3,855 kg). Dar, la putind vreme,A§a-zisele tulpini se intind pe fundul marii, cre§terea lui s-a desfa§urat intr-un ritm extremlobii acesteia, de forma frunzelor, se inaltd ver- de accelerat, care a atras atentia medicilor.tical, iar un fel de radacioare incolore (rizoizi) Ace§tia au tinut un veritabil juntal" al staturiiorgane de fixare se ingroapa in mal, cu toate lui Wad low. Astfel, la 5 ani el masura 162,5 cm,ca intregul complex de forme nu reprezinta la 11 ani a atins pragul celor 2 m, la 13 ani sal-altceva deat o celuld gigantia cu o singura tase" la 2,21 m, la 20 urcase Ia 2,60 m, ca la 22cavitate comund. ani, ultimul an al vietii lui (a murit dintr-o De§i plantd unicelulard, Caulerpa prezintd, infectie provocata de o rand la glezna), sa atingdInca de pe treapta ei inferioard de organizare, plafonul de 2,72 m inaltime §i 229 kg in greu-schema anatomica a unei plante superioare. tate. Tot o americana bate recordul la inaltime al femeilor. E vorba de Ann Pullard, ascutd in c) Printre uria0i de azi ai faunei ora§ul De Ouinqy, statul Louisiana, care la 26 de ani atinsese inaltimea de 2,32 m, intre- Goliatii umani cand-o cu 2 cm pe grecoaica Vasiliki Kalliandi. Cel mai inalt dintre romani a fost Mitu Primii uria§i intrati in legendd n-au fost atat Gogea, care, in deceniul 4 al veacului trecut, erade inalti precum s-a crezut. Diferentele se cunoscut in toata tara. Devenise vedeta de cine-datorau uneori confuziei dintre vechile unitati ma §i chiar sportia (a practicat in scop publi-de masura. A§a a fost cazul cu eroul biblic Go li- citar" boxul). Numele lui a intrat in legenddat, aruia i se atribuise o inaltime de 2,91 m, datorita expresiei populare: e un gogeamitu",cand in realitate nu avea mai mull de 2,08 m. In care se aplica oamenilor cu statura impozantd.alte cazuri, masurdtorile contemporanilor au Mitu Gogea masura 2,36 m.fost eronate. Oricum insa, prezenta femurelor In cele mai multe cazuri, gigantismul eacestor uria§i, pastrate in diverse muzee, a per- provocat de o hiperfunctie a glandei hipofize.mis o recalculare exacta a indltimii, intruat Majoritatea uria§ilor, foarte sensibili §i vulnera-anatomi§tii au demonstrat ca exists un raport bili la boli, nu au depd§it varsta de 30 de ani.totdeauna fix Intre lungimea femurului §ilungimea totald a corpului. In acest fel, uria§ulolandez Daniel Mynhear Cajanus (1714 Insule plutitoare 1749), acreditat cu o inaltime de 2,83 m, masurain realitate doar 2,22 m, tinand seama de femu- Prin man §i oceane, din loc in loc, aparrul sdu conservat in muzeul din Leyden. La fel insule plutitoare din care ta§nesc din cand ins-a intamplat §i cu tamburul major Ivan cand jeturi de apd in forma de V, inalte cat oStepanovici Lu§kin, din garda imperiald rusa.. casd. Sunt vestitele balene despre care s-au scrisDe§i pe fi§ele lui statea inscrisd inaltimea de atatea carp pasionante.2,53 m, in realitate tot femurul sdu, conservat la Cea mai mare dintre ele este balena albastrdMuzeul din Leningrad al Academiei de Stiinte a (Balaenoptera musculus), numita a§a din cauzafoster U.R.S.S., 1-a sazut la 2,39. culorii ei cenu§iu-albdstruie, mai deschisd pe www.dacoromanica.ro 84
  • 84. pantece. Ea este detinatoarea recordului mondi- de 4 m, lungimea de 10 m, circumferinta pan-al absolut al animalelor de pe suprafata globului. tecului de 6 m, iar greutatea de 11.000 kg.Exemplarul cel mai impunator a fost vanat in Particularitatea cea mai de seams a elefantu-1922, in zona Atlanticului de Sud. Avea 33 m lui este trompa, o prelungire a nasului, lunga delungime xi cantarea 185.000 kg. De obicei, 2 3 m, deosebit de mobild, sensibila li puter-balenele albastre masoara 25 30 m lungime xi nica. Datorita alcatuirii ei speciale, trompa poatecantaresc 130.000 140.000 kg, deci greutatea a sa infaptuiasca o serie de actiuni; serveste la2.000 de oameni sau a 30 de elefanti. Jumatate miros, pipait, prindere, rostogolire, scormoniredin greutate o reprezinta carnea, cam 8.000 kg li chiar la aparare, ca un formidabil bici, a cdruisangele, 3.150 kg limba, iar inima, lunga de 1 m, greutate de 60 70 kg ii dd o forta neobisnuita.cantareste aproape 700 kg. In acelasi timp, cu ajutorul celor cloud tuburi din Balenele albastre traiesc in marile reci li interiorul ei, elefantul suge 5 10 1 apa.migreaza iarna spre regiunile calde. Desi Alaturi de trompa, un punct de atractie Ilgreoaie, cand sunt in pericol, aceste mamifere reprezinta coltii sai, incisivii de pe falca supe-ating viteze de aproape 30 km pe ors, ceea ce rioara, care ating dimensiuni impresionante. Ceipresupune dezvoltarea unei puteri mecanice in mai lungi colti au fost inregistrati in 1903 pe te-medie de 530 cai putere. ritoriul actualului stat Congo (Kinshasa): unul Uriasul se hraneste insa cu vietati marine avea 3,49 m, celalalt 3,35 m, iar greutateamici, pestisori xi un neam preferat de crevete, fiecaruia oscila in jurul a 100 kg.Euphausia superba, care formeaza imense Din cauza fildesului de calitate, elefantii auaglomerari la adancuri de 100 200 m. Portia la fost vanati fara crutare. Daca odinioard stra-o masa este cam de o tons. mosii for strabateau si Europa, azi ei sunt pe Balena detine si un alt record mondial abso- cale de disparitie, intalnindu-se din ce in ce mailut, cel al vitezei de crestere. rar in Africa si India. Din aceasta cauza, au fost Dintr-un ou abia vizibil, embrionul se dez- pusi sub protectie.volta in zece luni xi trei saptamani. Puiul Din cele mai vechi timpuri elefantul a fostmasoara la nastere 6 7 m xi cantareste 2.000 kg. imblanzit. Ba chiar mai mull, istoria relateazaDupd case luni de la nastere masoara 16 m, iardupa 2 ani poate atinge dimensiuni maxime, surpriza pe care a pregatit-o Hannibal roma-adica 25 30 m. Nici o specie animals li nici nilor, aparand la portile Romei cu o armatachiar vestitul bambus, trestia cu crestere mira- calarind pe elefanti, animale necunoscute papaculoasa, nu intrec balena in aceasta privinta. atunci in Italia. Astazi, elefantii, mai ales cei indieni, sunt tolositi la transport, tractiune, vanatoare li Pfidurea se cutremura? calarie, sau, dupd dresare, ca animale de circ. Nicidecum... Trece o turma de elefanti,facand sa duduie pamantul. Inaltand trompele, Periscoapele alearga prin savaneei scot strigate patrunzatoare, deschizandu-sidrum prin luxuriantele paduri ecuatoriale. Daca, strabatand savanele africane, veti La Muzeul de istorie naturals al Institutului intalni o padurice baltata de periscoape rasuciteSmithsonian din Washington se gaseste impaiat Intr -o parte si alta si puse in miscare la cel maicel mai mare animal de uscat vanat pand in mic zgomot, sa stiti pa vd gasiti in fata uneiprezent. Este vorba de un exemplar de elefant turme de girafe (Giraffa camelopardalis), ade-african cu urechi ascutite (Loxodonta africana), varati Pasarila-Lati-Lungila ai lumii animale.vanat in 1955 in zona fluviului Cuando, in sud- Girafele ating 5 m inaltime si o greutate devestul Angolei; inaltimea sa pand la umeri este 1.000 2.000 kg. www.dacoromanica.ro 85
  • 85. Celebritatea le-a adus-o gatul, nesfarsitul for Foarte lacom, strutul Inghite orice, fara sa-igat, care are insa tot 7 vertebre, ca si gatul ome- dauneze; de aici zicala are un stomac de strut".nesc. Cocotat pe acest stalp de observatie, capul Prinderea strutilor e un adevarat sport,ei blajin, cu, doud cornite, observa apropierea deoarece localnicii isi pot verifica iuteala cailordusmanilor. In captivitate, tot buclucasul ei gat $i indemanarea vanatoreasca. Aceste pasari seface ca aceia ce o transports sa aiba o adevarata domesticesc usor. Uneori se intalnesc cazuribataie de cap, deoarece nici vagoanele de cale cand strutii sunt dresati pentru paza tunnelor deferata, nici tunelele, nici podurile, si cu atat mai oi. Ei tin locul cainilor, sunt agresivi si urmarescputin avioanele, nu sunt pe masura girafelor. pe infractor, izgonindu-1 cu lovituri de cioc si de Daca inaltimea ii pennite sa atinga frunzele gheare din tarcul turmei.copacilor pana la 5 6 m inaltime, in schimb, ea Mai putin impunatori decat strutii, casuarie pusa la mare incurcatura cand doreste sa pasca (Casuarius) ii intrec insa in greutate, trupul foriarba sau sa bea, fiind nevoita sa se chinuiasca, indesat cantarind si 100 kg.desfacandu-si larg picioarele din fats pentru a se Sunt pasari alergatoare timide, ascunzandu-seputea apleca pana la pamant. in tufisurile dese ale padurilor din Noua Guinee In era zborurilor cosmice, gatul ei atrage si Australia. Se deosebesc de struti prin coifulatentia medicilor. Datorita acceleratiilor man pe din varful capului, prin gatul impodobit cu ciu-care le suporta cosmonautii, acestia se afla in curi 8i prin pozitia aproape orizontala pe care oconditii asemanatoare girafei, a carei inima tre- is corpul in timpul alergarii.buie sa pompeze sangele la inaltimi de cativa Uriasul pasarilor de mare este albatrosul-metri. Inima acestui animal va oferi secretul comun (Diomedea exularis), care osuportarii mai usoare a startului cosmonautilor? deschidere a aripilor de 3 3,5 m. Pare un imens planor alb, cu varful aripilor muiat in tus negru. Tipetele sale ascutite insotesc vasele 8i Cei mai mari aripati bancurile de peste. In sfarsit, stapanul 8i campionul marilor Meritul de a fi gigantii pasarilor si-1 disputa inaltimi este condorul (Vultur gryphus), carepatru aripate la fel de indreptatite, si anume populeaza Anzii Cordilieri, atingand in zbordoua pasari alergatoare, strutul si casuarul, 8i planat 8i inaltimi de 7.000 m. Masurat cu aripilecloud incercate zburatoare, albatrosul si con- deschise el atinge 3 m. Capul 8i partea de jos adurul. capului sunt golase si impodobite cu creste rosii Dintre alergatori, cel mai impunator este de piele.strutul (Struthio camellus), care populeaza Cu toate pagubele pe care le produc atunciregiunile de steps si semidesert ale Africii. El cand ataca oile si viteii, condorii, ca si alti vul-atinge o inaltime de 1,40 m la spate, iar la turi, sunt pasari folositoare. Legile ii ocrotesc,crestetul capului, 2,6 m, si are o greutate de 70 deoarece, hranindu-se cu hoituri, devin un fel de 80 kg. Avand aripile putin dezvoltate, el nu agenti sanitari, ce impiedicapoate zbura. In schimb, picioarele, foarte puter- molimelor printre animale.nice, prevazute cu cloud degete inzestrate cupernite ce impiedica infundarea piciorului innisip, ii permit sa alerge foarte repede. Pasul Sugrumatorul jungleimasoara, in plina fuga, 4 m, iar viteza se apropiede 50 km pe ord. Pe tarmurile mlastinoase ale Amazonului si Oul, de culoarea fildesului, cantareste aprox- afluentilor acestuia traieste cel mai mare carpeimativ 1,6 kg, reprezentand echivalentul de 25 din lume, anaconda (Eunectes murinus), numitde oua de gains. Coaja lui se foloseste de catre de localnici sucuriju, kmnuti sau kamudi. E unbastinasi pentru transportul si pastrarea apei. gigant de 10 12 m lungime, cu circumferinta www.dacoromanica.ro 86
  • 86. de 60 70 cm, cu o greutate de 120 130 kg, zeci de milioane de ani Parnantul, fata de care,imbracat Intr -un vesmant cafeniu-masliniu cu totusi, el ramane un pitic.pete negre. Catarat in copaci, isi urmareste curabdare prada alcatuita din mamifere tropicale(porci-de-apa, aguti, paka) sau din pasari venite Tancul viula mal sa bea apa. Dupa ce si-a sufocat prada,anaconda o taraste sub apa, unde o Inghite. Nu In celebrele sale calatorii cu vasul Beagle,rareori vaneaza si pesti. De om, in general, se Ch. Darwin semnala prezenta celei mai marlfereste. broaste-de-uscat din lume numita broasca La fel de mare ca si anaconda este pitonul- testoasa-elefant (Testudo elephantopus) al careizebrat (Python reticulates), denumit de corp de 2 3 m lungime este sprijinit pe patrumalaysieni uiar sawa, lung de 10 m si greu de picioare groase, ca de elefant. Un astfel decirca 100 kg, caracterizat prin desene negre in tanc" viu, care cantareste 400 500 kg, nubenzi si pete, pe un fond de culoare galben-cas- poate fi ridicat decat de 5 6 oameni. In rezer-tanie. Aceleasi dimensiuni le are si ruda sa vatiile si in gradinile zoologice unde e protejat,buns, pitonul- Intunecat (P bivittatus), a carui chelonianul devine un punct de atractie. Fiindarie se Intinde din India de nord, in Indonezia si deosebit de blajin, el transports, Ears graba, pein China de sud. In unele regiuni din India, carapace 3 4 copii. Masculii sunt de obiceipitonii sunt considerati animale sfinte si sunt mai mari decat femelele, care efectueaza pentruingrij iti de preoti in temple. reproducere migratii la coastele marii, par- curgand 10 12 km in 2 3 zile. Aceste vietuitoare rabdatoare si rezistente la Balaurii din poveste foame (incetandu-si functiile vitale, ele pot posti chiar doi ani!) au o viata Indelungata, limi- In 1912, ziarele relatau cu lux de amanunte ta acesteia depasind uneori 200 de ani.descoperirea ultimului reprezentant al balaurilor Pans in secolul al XVI-lea, arhipelaguldin povesti in insula Komodo din arhipelagul Galapagos numara sute de mii de astfel de itri-indonezian. Exagerarile nu lipseau. Fanteziileincinse i-au atribuit lungimi de 10 m 81 propri- asi. Odata cu sosirea navigatorilor spanioli peetatea de a nu fi strapuns de glont, din cauza insula, animalele au fost vanate Para cru;are.pielii impermeabile. Azi, putinii supravietuitori sunt ocrotiti cu In realitate, varanul din Komodo (Varanus multa grija.komodensis), cea mai mare soparla actuala In legatura cu longevitatea testoaselor uriasepoate atinge o lungime de 3 din Galapagos se citeaza un amanunt din 4 m, ceea ce tre-buie sä recunoastem ca pentru un guster nu-i o povestile de calatorie ale exploratorului englezperformanta oarecare. James Cook. Dupa ce acesta s-a aprovizionat Caput sau e Inzestrat cu ochi mari, cafeniu- cu apa si carne (testoase vii) pe una din insuleleinchis, cu falci semanate in partea interioara cu aihipelagului, el a pornit mai departe. Ajunganddinti ascutiti si usor curbati insulele Tonga, Cook a fost primit prieteneste si cu o limbs galbui- indeschis. Corpul e acoperit cu solzi numerosi, de catre bastinasi. Drept multumire, explora-negri-cenusii, tari ca piatra, iar labele puternice torul a lasat la plecare sefului de trib o broascacu gheare ascutite, minunate unelte de sapat. De testoasa. Atat de mare era broasca si atat de multaltfel, acest urias Iii petrece noaptea in groapa i-a impresionat pe bastinasi, incat acestia ausapata de el. Coada, turtita pe laturi, masoara ales-o... sef de trib, dandu-i numele de Tuicam jumatate din lungimea totals a animalului. Mali lila. Acest sef de trib traieste $i azi, la maiPrin infatisarea generala, ne duce cu gandul la bine de 200 de ani de la calatoria lui Cook.stramosii lui, soparlele gigantice ce au stapanit Chipul sau putea fi intalnit curent pe timbrele www.dacoromanica.ro 87
  • 87. postale emise pentru aceste insule intre anii Diametrul capului este de 33 cm, labele dinapoi 1897 si 1935. au o lungime de 44 45 cm, iar lungimea totals Dintre chelonienii de mare, cea mai a corpului, la exemplarele mature, poate atingeimpozanta este broasca testoasa pieloasa sau 70 80 cm. Ochii bulbucati au un diametru deluthul (Dermochelys coriacea), un adevarat 2 cm. Cel mai mare exemplar a fost capturatgigant care masoarA 2 m lungime si atinge 500 insa abia in aprilie 1989 pe malurile fluviului 600 kg greutate. Sanaga din Camerun de catre cercetatorul ame- Membrele anterioare sunt deosebit de lungi rican Andy Koffman. El avea o lungime de$i lipsite de gheare. Carapacea este rotunjita in 36,83 cm si cantarea 3.657,15 g.partea anterioara si ascutita in forma de coada in Broasca-goliat prefers regiunile ploioase $ipartea posterioard. Cele sapte coaste longitudi- impadurite, greu accesibile.nale ale carapacei, alcAtuite din tuberculi, sunt Abia in anul 1968, dupd indelungati ani deacoperite cu o formatie tegumentard groasa a cercetare, biologul George Subater Pee a reusitcarei suprafata aminteste de pielea balenelor. dezvaluie secretul" inmultirii si metamor- Luthul traieste in toate marile tropicale si fozei. Broasca iii lipeste male pe o plants rara,subtropicale ale emisferei nordice si Diakraea, care creste De locuri ferite, in crap& sudice. indimensiunile sale impresionante se apropie si turile jilave dintre stanci. Tot acolo au fost gasitibroasca-testoasa-de-sups (Chelonia mydas), si cativa mormoloci.care traieste in apele calde ale Oceanului Ajungand in deplinatatea fortelor si aAtlantic, incepand din insulele Azore, pans la dimensiunilor, Conrana goliath nu are alti dus-Capul Bunei Sperante. Anima lul se afunda usor mani in afara crocodililor si a localnicilor dinin apa, inoata bine si traieste de obicei in turme; tribul fang, pentru care camea broastelor-gigantspre tarm se retrage numai in timpul noptii. Se este o delicatesa. Conrana este de o rara agilitatehraneste la batranete cu iarba de mare si alge (se si poseda la perfectie arta de a se camufla. Despune ca in tinerete ar consuma si pesti) si poate aceea, prinderea unui asemenea exemplar cereatinge o greutate de 400 500 kg. Este vanata din partea vanatorilor multa experienta, iar une-fara crutare mai ales pentru camea ei gustoasa. ori o rabdare de fier. Tribul fang, care traieste inPe tarmurile insulelor Tadang, Salang si Besang preajma locurilor de basting ale batracianului, ade la coastele Sumaterei se recolteaza anual invatat sa prinda broastele intr-un fel de navodpand la 2 milioane de oud. aruncat de la distanta, cu precizia cu care un cow-boy iii aninca lasoul. Broasca din Rio-Muni Monstrul din paraiele japoneze In preajma cascadelor de pe raul Mbia, situ-ate in jungla deasa din Rio-Muni (Africa ecua- In secolul trecut, in cateva paraie repezi detoriala), pe o facie lunga de 150 de mile si lata munte din marea insula japoneza Nippon a fostde 60, traieste cel mai mare batracian de pe descoperita o salamandra uriasa care a fostsuprafata globului, Conrana goliath. numita Megalobatrachus maxim us. Cativa ani Dupd cum o arata si numele, broasca e un mai tarziu, intr-o regiune muntoasa a Chinei,aCevarat Goliat printre rudele ei. Ca infatisare, oamenii de tiinta au identificat o ruda bunA anu difera de broastele din tam noastra: are acesteia, M. davidianus, socotit cel mai marespatele acoperit cu negi, pielea verde cu nuante amfibian al timpurilor noastre.brune, iar pe abdomen si pe fata interioard a Aceste salamandre uriase ating o lungime delabelor galbuie. Ceea ce insa o deosebeste de 1,50 1,60 m, o greutate de 50 60 kg si tra-la prima vedere sunt dimensiunile ei gigantice. iesc de obicei peste 50 de ani, avand cea maiConrana ajunge pand la 3,5 kg greutate. lunga viatA printre batracieni. www.dacoromanica.ro 88
  • 88. Lenese si greoaie, aceste salamandre cu cap Paianjeni 5i gandaci cat vrabiilelat si turtit isi duc viata pe fundul apei. Din candin cand, i§i scot la suprafata botul pentru a res- Paianjenul paros si radasca, deli sunt unasiipira. paianjenilor si insectelor din tam noastra, par Salamandra uriasa este vanata pentru carnea niste pitici pe langa rudele lor din tarile calde.gustoasa $i pentru anumite proprietati miracu- In regiunile tropicale ale Americii Centtaleloase ce i le atribuie medicina populara locals, si de Sud, ca si in India, traieste un paianjencare o recomanda ca pe un leac efic.ace de temut, Mygale avicularia, numele sau popularintinerire. S-au luat masuri drastice de protejare find paianjenul-pasarar. Lung de 9 10 cm, cua acestui animal, amenintat din cauza bracona- corpul paros si cu o muscatura mortala pentrujului sa dispara. animale mice si periculoasa pentru om, impara- tul paianjenilor se hraneste cu insecte marl, pasari si soareci, pe care ii imobilizeaza cu ve- Spaima oceanelor ninul sau. Mygalele femele traiesc 15 20 de ani; mas- Alaturi de caracatitele uriase, personajele" culii mai putin; adeseori sunt devorati de femelecare au inspirat cele mai dramatice pagini de dupa ponta, asa cum se intampla cu masculii deproza marina sunt rechinii. scorpioni sau de calugarite. Acesti pradatori temuti se remarca prin gura Aproape la fel de marl sunt si paianjenit-ser-lor transversals, prin silueta eleganta a corpu- part din Brazilia (Grammostola longimana),lui, ca un fus, croit parca sa invinga rezistenta care au un corp de 7 cm lungime (fata de 9 cmapei. Miscarile lor neasteptate si suple, corn- al Mygalei), iar cu picioarele intinse, inca peparate cu zvacnirile unor pumnale, produc pa- atata; in general au predilectie pentru crotali.nica in randul cardurilor de pesti si emotii Prin padurile ecuatoriale, bogate in frunze siinotatorilor, scafandrilor si cercetatorilor sub- putregaiuri vegetale, traiesc cei doi giganti aiacvatici. insectelor: carabusul-Goliat (Goliathus drury) Printre numeroasele neamuri de rechini, se §i ragacea-Hercule (Dynastes hercules). Chiar siremarca doi uriasi ce se pot lua la intrecere cu numele gandacilor amintesc doua personajebalenele. vestite prin statura si forta lor. Fats de semenii Astfel, Rhinodon tipicus, un rechin caracte- lor, acesti gandaci, care masoara 20 cm si can-ristic marilor calde, a oferit amatorilor de recor- taresc 200 250 g, sunt adevarati Goliati.duri un exemplar lung de 18,21 metri, cu o cir- Pe deasupra, ragacea-Hercule are sicumferinta de 9,5 metri si o greutate de 15.000 infatisare razboinica. Ca si ragacea noastra,kg; singura inima cantarea peste 30 kg, iar fica- masculul e inarmat cu o pereche de falci. Numaitul, 900 kg. ca acestea nu au forma coamelor cerbului; cea Alaturi de acesta se situeaza rechinul urias superioara seamand cu un iatagan usor curbat,(Selache maxima), care atinge in mod obisnuit iar cea inferioara, mai scurta, aduce cu o cange.10 12 m lungime si 8.000 kg greutate. Nu este Supusa unor probe de laborator, ragacea-atat de feroce ca si ceilalti semeni ai sal, multu- Hercule a dovedit ca-si merits numele. Astfel,mindu-se cu animalele marunte din largul un exemplar de 220 g a reusit sa umeasca dinmarilor nordice, Linde traieste. Este vanat mai loc o greutate de 187 kg, deci de 850 de on maiales pentru ficatul sau urias (1.000 kg), bogat in mare decat greutatea corpului; inseamna,vitamina D si pentru pielea sa, din care se fac asadar, ca un om de 70 kg, pentru a reahza per-cele mai tari curele de transmisie si cele mai formanta insectei, ar trebui sa clinteasca din locdurabile talpi. un pietroi de aproape 60 t! Si totusi, coleopterul cu cea mai mare lungime este Phibalosoma, al carei corp ingust www.dacoromanica.ro 89
  • 89. atinge 27 cm, iar in stare de repaos, cand sta cu turele noctum Thysania agrippina. El are opicioarele intinse, depa§e§te 40 cm. El face culoare cenu§ie mats cu desene care it fac greuparte din familia fasmidelor, insecte caracteri- de deosebit de scoarta copacilor. Anvergurazate prin forma de ramurica uscata a corpului, aripilor sale atinge 27 cm. Fats de el, albilita,particularitate legata de o forma specials de fluturele-de-varza de pe la noi, este cam de 15adaptare la mediu, numit mimetism. on mai mic.Mimetismul consta in imitarea mediului In tam noastra uria§ii fluturilor noctumi suntambiant, prin modificari corespunzatoare la fluturele cap-de-mort (Acherontia atropos)infati§area corpului §i culorii animalului. zugravit in galben §i negru, avand pe spate un Descoperita la srar§itul secolului trecut in expresiv desen ca un cap de mort, §i flutureleinsula Singapore, Phibalosoma continua sa ochi-de-paun (Saturnia pyri) a carui anvergurastameasca interesul naturali§tilor §i pasiunea atinge 15 16 cm.colectionarilor. Ornithoptera alexandrae, cel mai mare flu- intre libelule, recordul it detine Megalopre- ture diurn (de zi) cunoscut, concureaza inpus coeruleatus, descoperita nu de mult in dimensiuni pasarile. El nu poate fi intalnit decatregiunile mla§tinoase din Columbia. Ea in Valea Popondetta din nord-estul Republiciimascara cu aripile intinse 18 cm. De§i pare un Papua-Noua Guinee. Anvergura aripilor ante-pitic pe langa stramo§ul sau din carbonifer, rioare la mascul este de 28 cm iar la femelaMaganeura, un mic avion de 60 70 cm, Mega- depa§e§te 30 cm. Omizile traiesc pe plantaloprepus intrece mai bine de doua on dimensiu- cataratoare Aristolochia schechleri, la maxinile celor mai mari libelule intalnite in tam maltimi.noastra. Acest fluture a fost descoperit de zoologul Cea mai mare viespe este viespea-paroasa A.S. Meek. 0 femela a fost doborata cu o ploaie(Scolia dejeani), viespe-sapatoare, care traie§te de alice. Masculul a fost prins un an mai tarziu,in tarile mediteraneene. Atinge 5 cm lungime, ascuns intre liane.iar anvergura aripilor depa§e§te 10 cm. Aceastaviespe neagra §i paroasa, de§i infrico§eaza prinaspectul ei, are o intepatura putin dureroasa. imparatii racilor si crabilor Recordmanul racilor este fara indoiala Fluturi uria§i homarul american (Homarus americanus) din Atlanticul de Nord. La 11 februarie 1977, un Dintre zecile de mii de fluturi noctumi se exemplar in greutate de 20,14 kg, masuranddeta§eaza cativa prin dimensiunile for gigan- 1,26 m a fost prins in largul coastelor Novatice. Scotia Canada, §i vandut ulterior unui restau- Astfel in regiunea indo-malaysiana traie§te rant din New York.Attacus atlas, supranumit fluturele cap-de- Acest uria§ al racilor, imbracat intr-o fru-cobra, deoarece varfurile aripilor sale anterioare moasa armura de un albastru-marmorat, pose&imita perfect, prin desenul lor, capul acestei pe- un cle§te mai mare §i altul mai mic. Se pes-riculoase reptile. Desenul reprezinta un caz cuie§te ca §i pe§tii, cu carlige, la adancimi de 50interesant de ginandromorfism. Dimensiunile 60 m.sale impresionante (anvergura aripilor ante- Printre cei mai voinici pare a fi Macrocheirarioare atinge 20 22 cm) ca §i particularitatile kaempaeri, crabul pe picioroange, numit dede care am amintit it fac foarte cautat de locuitorii din Tara crizantemelor Taka-ashi-colectionari. gani. Prin padurile tropicale ale Braziliei, lipit in El traie§te in apele adanci din largul coas-timpul zilei de trunchiul copacilor, traie§te flu- telor de sud-est ale Japoniei. Carapacea exem- www.dacoromanica.ro 90
  • 90. plarelor adulte masoara 30-35 cm, picioarele, lia unui exemplar-record recoltat din largulcirca 1 m, iar distanta dintre clestii labelor in coastelor vest-australiene in 1979 masoaraplina desfasurare masoara 5 m. Pe fundurile li- 77,2 cm in lungime si are o circumferinta ma-nistite, maloase, se rasa greu, ca un paianjen xima de 101 m, cantarind circa 18 kg.gigantic. Cu toata infatisarea lui inspaimanta- In apele din apropierea tarmurilor Africii detoare, Taka-ashi-gani este o faptura inofensiva. vest traieste Cymbium proboscidalis, numit deEste pescuit pentru carnea labelor, mutt apreci- catre senegalezi melcul yeti". El atinge o greu-ate; restul se foloseste la prepararea fainii fura- tate de 7 8 kg. Creste atat de mult, incat la unjere, introdusa in hrana pasarilor. moment dat nu mai incape in propria lui cochilie, care ramane ca o tichie pe imensul corp, revarsat pe nisip. Adus pe uscat, greutatea Rime uriw lui se reduce la un sfert. Mancarea traditionala a bastinasilor, numita tibuden, cuprinde mai tot- Uriasul ramelor este Microchaetus rappi din deauna came sarata de yeti, la care se adaugaAfrica de Sud. In 1937, a fost gasit in Transvaal orez $i peste.un exemplar record, cu o lungime de 6,7 m un$idiametru de 2 cm. Are insa un concurent redutabil. Scoici-lighean In solurile din sudul statului Victoria si inOueensland (Australia) traiesc viermi uriasi, de Ne-am obisnuit cu imaginea maruntelorpamant, $1 numiti scoici de pe litoralul Marii Negre, din careenormis). Ei ating 3 m lungime, o grosime de 2 facem coliere sau cu care ornamentam cutiutedegete si cantaresc 700 800 grame. Primii sau rame pentru fotografii. Rareori cite un piep-colonisti veniti in Australia au crezut ca au de-a tanas sau cite -o midie on stridie se apropie deface cu un carpe. Abia dupa ce zoologii de la marimea podului palmei.Muzeul din Melbourne au examinat acesti $i totusi, in Oceanul Indian traieste un soi deserpi" s-a constatat ca e vorba de niste viermi scoici uriase numite Tridacna gigas sau scoica-inelati, rude bune cu ramele. Infundandu-se in lighean. Cochilia tor, cu diametru de 1 1,5 m,pamant cu capatul for anterior, ei saps galerii de culoare alb-murdar, are santuri si coaste pro-adanci Si sinuoase. Dimineata devreme sau pe nuntate $i margini neregulat ondulate si ascutite.vreme ploioasa, ei apar la suprafata pamantului, Scoicile au o greutate de 100 250 kg, din carela fel ca si ramele. Sunt greu10 prinskg reprezinta greutatea animalu- numai de 15 deoarecesunt foarte sensibili la cea mai usoara vibrare a lui propriu-zis.solului. Tridacnele reprezinta un adevarat pericol Digasterul reprezinta o momeala ideals pen- pentru culegatorii de perle. Daca intamplatortru pescuitul la carlig. Multi naturalisti ii cauta piciorul nimereste intre valvele deschise alespre a-1 studia. In sfarsit, unele pasari aus- scoicii, acestea se inchid brusc, imobilizand petraliene reusesc sa-1 captureze chiar din locuinta scafandru. Populatiile indigene folosesclui subpamanteana. Iata de ce acest vierme a cochiliile for bombate, ca si scutul broastelorfost decretat monument al naturii si e ocrotit pe testoase, drept vase, ligheane $i copaite detot teritoriul Australiei. spalat copiii. Doua valve apartinand unei tridacne uriase (1,5 m) sunt expuse in una din salile Muzeului Melcii marini uria0 de istorie naturals Grigore Antipa" din Bucuresti. Cel mai mare melc este asa-numita trompetade mare (Syrinx arnanus) din Australia. Cochi- www.dacoromanica.ro 91
  • 91. Bra tele ueigqe pans la 105 cm in inaltime si 91 cm in diametru. Aldturi de el sta cupa lui Neptun Ne-au ramas numeroase povesti marinaresti (Poterion patera) din apele Indoneziei caredespre caracatite gigantice, ale caror brate de atinge o inaltime de 120 cm, dar diametrul estezeci de metri lungime apucau corabiile si le ceva mai modest.zdrobeau ca pe o coaja de nuca. Victor Hugo, ca In sfarsit, adancimea maxima din care ausi Jules Verne descriu in cartile for luptele duce fost scosi la suprafata bureti a fost de 5.637 m.de marinari cu acesti monstri marini ce au Cea mai mare dintre meduze este meduzainfierbantat imaginatia atator generatii de navi- arctica uriasa (Cyanea capillata arctica) dingatori. Atlanticul de nord-vest, care poate atinge 2 m in Cefalopodele uriase nu sunt totusi o diametru. Tentaculele meduzei ating lungimeascornire. de 20 30 m. Un exemplar esuat in Golful Inca pe vremea romanilor, Pliniu scria Massachussetts avea un clopot cu diametrul dedespre un exemplar de caracatita al carui cap 2,28 m $i tentacule intinse pe 36,5 m.avea marimea unui butoi de 15 amfore (500 1). insa cea mai veninoasa meduza din lume In 1745, episcopul norvegian Pontopiddan este viespea-de-mare-australiana (Chironexscria despre o sepie uriasa, al carei corp, iesind fieckeri). Veninul sau cardiotoxic a provocat indin apa ca o insula, ar fi avut un diametru de 1880 moartea unui numar de 66 de persoane in2,5 km. largul coastelor Queensland. Victimele iii pierd Mai aproape de adevar se gasea naturalistul viata in 1 3 minute dace nu au asistenta me-francez Buffon, care, in vestita sa carte Istoria dicala imediata. Un mijloc eficace de protectienaturala, relata o intamplare petrecuta cu o it constituie ciorapii-chilot pe care salvamariisepie care, esuand pe un tarn stancos de pe din Queensland ii poarta in timpul carnava-coasta Scandinaviei, in apropierea comunei lurilor de surfing.norvegiene Asa-hong, a trebuit sa piara acolo,dupe ce cu bratele ei aproape ca au dezradacinatcativa copaci de pe mal". Madreporarii Faptul Ca in ultimii 70 80 de ani s-au sem-nalat monstri cu lungime totals de 15 20 m (se Coralii, cel mai important grup de celente-include aici §i lungimea bratelor) nu trebuie sa rate, sunt harnici constructori de paduri subac-ne mire. In muzeul din New York este expus un vatice. Madreporarii formeaza nu numai cel maiexemplar de Architheutis princeps, cu brate numeros, dar si cel mai important grup delungi de 13 m, avand un diametru de mai bine coralieri din cauza ca alcatuiesc recife carede o jumatate de metru. Sectitinea maxima a schimbd configuratia geografica a unor bazinecorpului acestui monstru depaseste 2,60 m. In marine si nasc formatii geologice, cunoscutemuzeul din Miami este conservat un brat de sub numele de atoli. Spre deosebire de termi-23 m lungime, aruncat in valuri in 1 )97 pe tar- nologia stiintifica obisnuita, cuvant atol nu emul peninsulei Florida. luat nici din vechea greaca, nici din latind, ci direct de la bastinasii insulelor din Oceanul Indian. Sensul exact al cuvantului este: insula- Cupele si palariile uriaw ale midi Laguna. Madreporarii, constructorii principali ai DOUG specii de bureti bat recordul de recifelor, necesita conditii speciale pentru a semarime intre semenii lor. dezvolta: apa ]impede, mult oxigen, salinitate E vorba de buretele-butoi (Spheciospongia mare, lumina puternica, temperature de celvespariuni) din Indiile Occidentale si apele putin 20° C §i brand din belsug. De aceea,Floridei ale carui exemplare batrane mascara recifele coraliere nu se pot dezvolta decat pe o www.dacoromanica.ro 92
  • 92. zone din jurul Pamantului, cuprinsa intre 32° d) Printre piticii de azi ai florei si fauneilatitudine sudica *i 32° latitudine nordica, *inumai de la suprafata apei pana la cel mult 10 m Ghivece cu copaci seculariadancime, caci numai in astfel de regiuni se ga-sesc intrunite toate conditiile. Or, aceste locuri Ne-am obisnuit cu imaginea unor pini si ste-coincid cu intinderea Oceanului Indian *i Paci- jari falnici, al caror varf se inalta la 20 30 mfic, bogat presarate cu asemenea recife, care au de la pamant.fost impartite de oamenii de *tiinta in trei cate- $i totu*i, dace am face o plimbare in arhipe-gorii: marginale, de bariera si inelare (atolii). lagul japonez, am avea surpriza sa intalnim $i, pentru ca e vorba *i de recorduri indivi- copaci - miniature ce impodobesc casele *iduale, exemplarul cel mai mare din lume de micile terase din jurul acestora.coral individual este o colonie pietrificata de Copacii-jucarii saditi in pamant sau inGalaxea fascicularis, gasita in Golful Sakiyama ghivece nu sunt specii anumite, ci doar formeledin largul insulei Irimote, Okinawa. Pe axa pitice ale unor arbori care, in mod obisnuit,lungs, aceasta masoara 7,8 m, are o inaltime de ating dimensiuni impresionante. Aspectul for de4 m $i o circumferinta maxima de 19,5 m. Colo- puieti este imelator, deoarece, de obicei, avemnia a fost gasita la 7 august 1982 de catre doc- de-a face cu mo*negi seculari.torul Shohei Shirai de la Institutul pentru dez- Secretul gradinarilor niponi a fost divulgat.voltarea resurselor naturale ale Pacificului. Semintele copacilor falnici sunt introduse in ghivece foarte mici, cu putin pamant. Pe masura cre*terii, planta este mutate de fiecare data in Uriasii piticilor animali ghivece numai cu putin mai mari. Pentru a aduna coroana, gradinarii leaga ramurile intre ele, sau Cele mai mici animale din lume sunt proto- in forma de *erpi incolaciti, lasandu-le sazoarele, fiinte unicelulare care includ flage- creasca astfel. Prost hraniti, impiedicati de alllatele, sporozoarele, rizopodele si ciliatele. intinde radacinile si rasfira ramurile, ei ating De obicei, protozoarele masoara 30 microni dupa 100 150 de ani la inaltimea de 50 60 cm(un milimetru are 1.000 de microni), dimensi- $i grosimea cel mult cat a incheieturii mainii.une redusa care ne obliga sa studiem caracterele Cei mai docili la acest chin s-au doveditexterioare *i structura acestor animate cu aju- coniferele pinii, chiparo*ii, ienuptorul microscopului. on stejarii asiatici. Pentru a obtine astfel de De aceea, formele ce depa*esc 1 mm, deci copaci, numiti de localnici bonsai, este necesardstint vizibile cu ochiul liber, pot intra in.catego- o rabdare de fier, tinand seama ca abia duparia protozoarelor uria*e". 15 30 de ani se stabilizeaza statura *i infa- Cele mai mari protozoare actuale se intal- ti*area unor forme atat de originale *i de pre-nese printre rizopodele marine cu cochilie. A*a tuite in Tara crizantemelor.este, de pilda, batisifonul (Bathysyphon), careare 5 cm lungime. Numulitii, rizopozi fosili, asemanatori unor Arbori miniaturalibanuti, gasiti in calcarele numulitice, puteauatinge un diametru de 16 cm, ca aceia descope- Priceperea *i truda omului pot prefaceriti in Siria de geologul francez Mercier. copacii falnici in jucarii gratioase *i delicate. Formele uria*e ale ciliatelor stentorii *i Nici natura nu se lass insa mai prejos *ispirostomele protozoare frecvente in apele folose*te aceea*i asprime pentru a miniaturizastatatoare, ating 1 2 mm si speciile lemnoase. vizibile cu fi conditii mai sunt $i uncle potochiul liber. Ele au aspectul unor mici palnii *i grele *i mai neprielnice de viata ca in stepe, inbastona*e. turbarii sau in varful muntilor? www.dacoromanica.ro 93
  • 93. Stepele deschise, cu intensa uscaciune a Flori cat Omaha de acsolului §i cu pojarul nimicitor al soarelui, supuncopacii la grele incercari. Nu-i de mirare deci ca Apa este leaganul contrastelor vegetale.rudele salbatice ale prunului §i migdalului, Aici traie§te alga-balaure, cu a carei tulpinaarbori care in livezi au trunchiuri groase §i putem inconjura pista unui stadion, §i algelecoroane de 3 5 m, ajung de nerecunoscut in microscopice, care incap cu miile intr-un dege-stepe. Porumbarul (Prunus spinosa) nu-i decat o tar de apa.tufa de 1 1,5 m, cu ramuri tepoase ce-1 apard $i tot aici traie§te cea mai mica plants cude animale si -i impiedica transpiratia, iar flori de pe glob.migdalul pitic (Amygdalus nana), care imbraca Putem face cuno§tinta cu ea in timpul uneiprimavara stepele dobrogene in covorul plimbari prin balta. Suprafata apelor statatoaretrandafiriu al florilor sale, se pierde printre este acoperita cu o panza verzuie de lintita. Deburuieni, cu trunchiul sau subtire cat un deget §i altminteri, in covorul mi§cator se intalnesc cincicoroana firava de 40 60 cm. soiuri din aceasta plants destul de pagubitoare. Turbele imbibate cu apa, lipsite de sub- Dintre acestea, un interes deosebit it prezintastantele azotoase atat de necesare cre§terii §i cu Wolffia (Lemna) arrhiza.temperaturi scazute (ele ne amintesc de vremea Coloniile de lintita marunta sunt luate lacand gheturile polare coborasera pana aproape prima vedere drept semincioarele verzi ale cinede Ecuator), sunt neprielnice §tie dezvoltarii de balta. In realitate, aceste carei plantecopacilor. Si, totu§i, doua neamuri de mesteacan bobite sunt tulpinite cu infati§area frunzoasa, mesteacanul-pitic (Betula nana), un naparstoc u§or bombata pe fata inferioara, nu mai mari dede copac de 30 40 cm, §i mestecangul (Betu- 1 5 mm. De obicei, inmultirea lintitei se facela humilis), ceva mai rasarit, putand sa ne prin muguri. Mai rar apar §i floricele pe jghea-ajunga pana la umar indraznescde la marginea pluti§oarei formate dintr-un bul sa-§i strecoarepalcurile fragile prin pemele de mu§chi ale mic gulera§, in care sunt reunite o floare femelatinoavelor. Ce deosebire insa intre acestea §i §i doua mascule.rudele for din paduri care ating 10 15 m Nu-i greu de inchipuit ce dimensiuni potinaltime! avea florile, daca ne gandim la dimensiunile In sfar§it, frigul §i vanturile pustiitoare ale intregii plante! Gamalia de ac poate fi luata caiemii, secatuitorul vapai§ al verii ridica pe unitate de masura pentru plante. Impartind increstele muntilor un prag de netrecut in fata patru gamalia, patrimea ei va da o idee aproxi-copacilor falnici. mativa asupra proportiilor florii. Molizii, zadele, zambrii abia cuteaza singu-ratici, strambi §i zdrentuiti, sa urce pana lainaltimea de 1.800 m. Dincolo de acest prag se Oamenii piticiintinde braul copaceilor taratori §i al copacilor-miniatura. Pinul e inlocuit de jneapan, sau jep In polul opus urigilor se situeaza piticii,(Pin us montana var mughus), tufa scunda §i oameni a caror statura nu depa§e§te 1 m. Starea,taratoare care-§i alatura stramb tulpinile patologica de altfel, numita nanism atebiotic"chircite, pentru a rezista asaltului necontenit al se datore§te unei afectiuni endocrine ce mentinevijeliilor. scheletul la dimensiunile §i proportiile din Salciile pletoase, in ale caror scorburi pot sa copilarie.se ascunda doi copii, i§i trimit printre stancile De cea mai mare publicitate s-a bucuratumede ale inaltimilor neamurile for pitice (Salix americanul Charles Sherwod Stratford,herbacea, S. retusa, S. reticulata). Tulpinitele lor, supranumit Tom Degetel", nascut la Bridge-cu frunze pieloase §i cu cate un mati§or in varf, port (statul Connecticut) in 1832. La 5 lunise inalta doar cativa centimetri de la pamant. masura 63,5 cm, la 13 ani nu crescuse decat www.dacoromanica.ro 94
  • 94. pand la 70 cm. Cand a murit, in 1883, Stratford Puii maimutelor-pitice, cand se nasc, nuatinsese 101,6 cm. cantaresc mai mult de 20 grame, iar lungimea Tom Degetel" fusese insa intrecut" de este numai de 5,5 cm; in schimb coada singuraCalvin Phillips, nascut in 1791 la Salem (statul are 7 cm. NIA la varsta de o zi §i jumatateMassachusets), care, la varsta de 21 de ani, avea talpile for au o culoare ro§ie ca sangele. Dintii,67,3 cm §i cantarea 5,44 kg. Vienezul Max pe deplin dezvoltati, sunt ascutiti ca ni§te ace. InTaborsky, nascut in 1883, a atins maximum prima lung a vietii ]or, puii sunt ingrijiti de tats,inaltimii sale la 25 de ani. Avea 69 de cm, deci care ii poarta in spinare sicu 1,7 cm in plus fata de Phillips, in schimb era cumva ii neglijeaza, soata are grija sa-i rea-mai u§or: cantarea doar 5 kg. Daca barbatii minteasca obligatiile i