TU()()�()V�I�       �                 I                         I   www.dacoromanica.ro
TUDOR OPRISENCICLOPEDIA LUMII VII        www.dacoromanica.ro
Coperta:MARCEL DANESCU   Copyright, 2006: © EDITURA GARAMONDwww.dacoromanica.ro   ISBN: 973-9140-71-8
TUDOR OPRIS  ENCICLOPEDIA    LUMII VII                EDITURA GARAMONDBUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71  ...
Orice reproducere, compilatie    sau rezumat al acestei operefail autorizarea Editurii Garamond    vor fi urmarite conform...
IN CHIP DE PREFATA   Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor Opri§ era un copil minune" al botanicii romane§ti. Episo-dul in...
Indiscutabila originalitate a Enciclopediei consta in gruparea extrem de bogatului material infor-mativ in jurul problemel...
NOTA AUTORULUI     Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic §i masiv volum, a fost preluata spre publicare deprestigi...
I                     VIATADEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZAREORIGINEA VIETII (teorii, ipoteze)EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR V...
1                        CE ESTE $1 CE iNSU$IRI ARE VIATA                                           ARGUMENT   Biologul am...
care o regasim pand in zilele noastre in teoriile           ceptiilor vitaliste. Ele sunt prezentate amanuntitdiverselor s...
identici cu parinCii, precum ai faptul ca aceste           face posibila formarea legaturii peptidice, careinsusiri, ca si...
getice, iar celuloza intra in alcatuirea struc-            organismul, constanta" patrimoniului ereditarturilor vegetale d...
autoconservarea. Reproducerea se bazeaza pe                be numim vitale. Problema vietii este asadar, ininsusirile exce...
sau ale speciilor; 3. Nivelul biocenotic,                  unei anumite dinamici a trasaturilor popu-reprezentat prin sist...
2                    IPOTEZE, TEORII, EXPERIMENTE PRIVIND                          APARITIA VIETII PE TERRA               ...
Cea mai veche conceptie despre nWerea                    intestinali s-ar forma din cadavrele in descom-vietii: generatia ...
$oarecilor din boabe de grau invelite intr-o              toate sursele erorilor sunt inlaturate, deci secama$a murdara. D...
ginile vietii, aceea de a accepta ideea etemitatii              Panspermia" a fost reluata, printre altii, in avietii.    ...
cromatografice de mare finete, prezenta in                  presiunii luminii, si nu mai putin stralucitelestructura condr...
viata terestre pot rezista pans la zero absolut.          optime pentru a ingloba tot materialul interste-Astfel, experien...
dovezi, mai ales de ordin chimic, ca ar fi putut                  3) Pentru a se sintetiza fdra Intrerupere mo-lua nastere...
celulelor. La inceputul secolului trecut (1905),                 Progresele remarcabile obtinute in deceniulL. Rhumb ler a...
amidonuri de diferite provenience, precum §i cu                Perioada prebiologica a pregatit timp de mailipoizi, cum ar...
Prezenta for a fost evidentiata atat prin ana-         oxigenului, ceea ce confirma caracterul chimicliza spectrala, cat s...
inlesnind cataliza polimerilor cu o anumita                turi microscopice (2-670 microni), pe care le-aordine a monomer...
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Tudor opris   enciclopedia lumii vii
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Tudor opris enciclopedia lumii vii

15,298 views
15,154 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
15,298
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
43
Actions
Shares
0
Downloads
347
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Tudor opris enciclopedia lumii vii

  1. 1. TU()()�()V�I� � I I www.dacoromanica.ro
  2. 2. TUDOR OPRISENCICLOPEDIA LUMII VII www.dacoromanica.ro
  3. 3. Coperta:MARCEL DANESCU Copyright, 2006: © EDITURA GARAMONDwww.dacoromanica.ro ISBN: 973-9140-71-8
  4. 4. TUDOR OPRIS ENCICLOPEDIA LUMII VII EDITURA GARAMONDBUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71 www.dacoromanica.ro
  5. 5. Orice reproducere, compilatie sau rezumat al acestei operefail autorizarea Editurii Garamond vor fi urmarite conform legii www.dacoromanica.ro
  6. 6. IN CHIP DE PREFATA Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor Opri§ era un copil minune" al botanicii romane§ti. Episo-dul intalnirii noastre 1-am evocat in prefata pe care am scris-o cartii sale Mari le prietenii dinnature ", aparuta in 1982. M-au uimit atunci vastitatea cuno§tintelor sale, u§urinta §i exactitatea cucare determina plantele, maturitatea §i originalitatea gandirii sale §tiintifice. Un joc al destinului a facut ca acest preadolescent, nascut pentru a fi tin mare naturalist, sa-§ischimbe brusc optitmea la sfar§itul liceului. La momentul alegerii carierei, vocatia literara s-adovedit a fi mai putemica, pasiunea sa din copilarie trecand pe plan secundar §i devenind un hobby.Din fericire tradarea" nu a fost totals §i ireductibila, intrucat, de§i doctor in filologie, distins pro-fesor, poet, istoric literar, animator inegalabil al tinerelor talente scriitorice§ti, Tudor Opri§ nu §i-aparasit niciodata pasiunea biologics. Dupe 1949, a fost unul din primii custozi onorifici ai monu-mentelor naturii din Romania, mai tarziu, in 1972, participant la Congresul mondial din Stockholm,al apararii mediului ambiant, secretar general at Societatii pentru raspandirea §tiintei §i culturii,lasand in urma lui, pana in prezent, mai bine de 30 de titluri de beletristica §tiintifica, adevarate biju-terii ale genului, unele din ele premiate, traduse §i bine primite in tail §i peste hotare, sute §i suteemisiuni radio-TV §i de pasionante articole inchinate naturii, ca §i filme §tiintifice de scurt metraj,initiind nenumarate intalniri cu cititorii sai de pe tot cuprinsul tarii. Epuizand in lucrarile §i articolele sale aproape toate domeniile clasice §i modeme ale biologiei,Tudor Opri§ si -a propus sa umple un mare gol in literatura romaneasca de informare §tiintificaadresate in general iubitorilor naturii §i in special milioanelor de copii §i adolescenti avizi decunoa§tere. Acest lucru s-ar fi putut realiza doar printr-o lucrare de sinteza menita sa insumeze acelecuno§tinte despre viata §i lumea vie, absolut necesare culturii unui om modern, sa le grupeze intr-unanumit sistem §i sa le confere o anumita viziune, prezentandu-le intr-o forma nu numai perfect acce-sibila, dar §i cat mai atragatoare din punct de vedere literar. Aceasta carte gandita intai in patru vo-lume, apoi in 10 volume era destinata sa devind un fel de 1000 de carti intr-o singura carte" cumspunea in 1988 un savant belgian de origine romans, un fel de vade mecum" a naturalistului ama-tor, a§a cum o doreau anticii, enciclopedi§tii, Buffon, Brehm, iar la noi, profesorul Ion Simionescu,un opus magnus", o opera globald gandita de un singur cap §i scrisa de o singura mans, pentru a ise asigura unitatea de conceptie §i de stil. Umanist §i enciclopedist intarziat intr-o perioada a colec-tivelor" de creatie, a computerizarii, a microspecializarilor §i a exacerbarii spiritului analitic, TudorOpri§ a reu§it aceasta extraordinary performantd, care ar putea fi comparata doar cu cea realizata deJean Rostand, laureat al premiului Nobel §i autorul vestitei sinteze La vie". Tentativa sa care a cerut o imensa munca de infonnare in peste 40 de ramuri directe §i comple-mentare ale biologiei, o competenta multilaterala §i nu in ultimul rand, maiestrie literara a fostincununata de succes. Enciclopedia lumii vii", unica in felul ei, reprezinta cea mai importantalucrare romaneasca de popularizare ale biologiei, competitive cu cele mai profunde §i originalelucrari de acest gen din lume. www.dacoromanica.ro 5
  7. 7. Indiscutabila originalitate a Enciclopediei consta in gruparea extrem de bogatului material infor-mativ in jurul problemelor biologice fundamentale, incepand cu definirea vietii, a evolutiei $iexpansiunii ei cosmice. Unele probleme cum ar fi Limitele extreme ale vietii", Forme de apararein lumea vie", Deplasarea in lumea vie", Comunicarea in lumea vie", Forte le misterioase aleCosmosului si omului" sunt, prin caracterul exhaustiv si sintetic, unicate in literatura noastra si chiarmondiald de popularizare care, ce e drept, le-a abordat, dar totdeauna fragmentar, strict enuntiativsau unilateral. Ca profesor si ecolog, Tudor Opri§ face in fiecare paging o calda pledoarie in favoarea atitudiniisuperioare de intelegere, respect si aparare a naturii, implicand pe cititor in armonia cosmica siinvitandu-I sa-si corecteze pragmatismul egoist cu atitudinea afectiva si reflectia filosofica. Insfarsit, filologul $i scriitorul iii valorifica din plin atu-ul stapanirii tuturor subtilitatilor limbii ca sitalentul literar, imbracand paginile stiintifice intr-o fermecatoare haina artistica, demna de vestitiisai antecesori si contemporani: Fabre, Coupin, Cpuif,.Maeterlinck, Carrel, Simionescu, Sagan, Ifti-movici, Sekora, Osipov, Akimuskin. Ne aflam in fata unei carti titanice pe cat de instructive pe atatde seducatoare, un bestseller al genului care merits sa se gaseasca in biblioteca oricarui iubitor alnaturii. Prof dr docent Ion T Tarnayschi Fost decan a! Facultalii de Biologie §1 director al Gradinii Botanice din Bucurecti www.dacoromanica.ro 6
  8. 8. NOTA AUTORULUI Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic §i masiv volum, a fost preluata spre publicare deprestigioasa editura Garamond" care, dupa 1990, a adus inestimabile servicii colii romane§ti §iculturii generale. Este o enciclopedie cu larga adresabilitate a marilor probleme i taine ale biolo-giei. Multi dintre cititorii §i comentatorii enciclopediei mele BIOS, considerate la vremea aparitieiei drept cea mai importanta i complexa carte romaneasca de popularizare din domeniul §tiintelornaturii, si -au exprimat uimirea ca se afla in fata unei vaste lucrari care, prin traditie, ar fl trebuit safie intesata de imagini §i, totodata surpriza ca absenta totals a iconografiei nu i-a mic§orat cu nimicprestigiul §i marele ei succes de public §i presa, atat in tara, cat §i peste hotare. Ma vad acum nevoit dupd aproape doua decenii, cand incerc sa repet experimentul deziconificarii , sa motivez aceastainitiative care vine sa contrazica o mare parte din cartile de astazi, majoritatea traduse, ce puneaccentul exclusiv pe factorul comercial, pe atotputernicia aspectului formal, care vinde" cartea. O tara saraca, precum Romania de azi, nuli permite luxul sa tipareasca in stadiul economic incare ne gasim o carte autohtona cu ilustratii mirobolante a carei cumparare ar face o brqa impor-tanta in bugetul familiei. Dar, pentru a putea demonstra lumii ca, in pofida modestiei financiare aediturilor §i lipsei de interes a sponsorilor pentru astfel de intreprinderi nerentabile" are autori cunimic mai prejos decat cei din Occident, stramuta editorial accentul de pe o forma stralucitoarecare incanta doar privirea §i gadila orgoliile bibliofile pe un continut infinit tiintific§i mai util sub raport instructiv-educativ, asigurand totodatd un acces mai u§or la informare §i cul-tura. Lipsa imaginii obliga insa pe autor sa sporeasca forta de atractie tiintifica §i valoarea expune-rii literare a continutului, iar pe cititor 11 invite la un efort de imaginatie, gandire §i participare active i creative la un text valoros, ceea ce, in mod cert §i cu mult mai mica cheltuiala, it va ajuta saliimplineasca orizontul cunoa§terii. www.dacoromanica.ro 7
  9. 9. I VIATADEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZAREORIGINEA VIETII (teorii, ipoteze)EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR VII PE TERRADIVERSITATEA ACTUALEI FLORE SI FAUNESUPRAVIETUITORII VREMURILOR APUSE www.dacoromanica.ro
  10. 10. 1 CE ESTE $1 CE iNSU$IRI ARE VIATA ARGUMENT Biologul american Harry Y. Mc. Swen Jr. in apreciata sa lucrare Partitura pentru Terra",aparuta in 1997 la New York, scria: Dintre toate minunatiile sale, cea mai deosebitii caracteristicaa Peimeintului este cu siguranta viata. Dar ce inseamna sa fii viu? Fiecare dintre noi are probabil oidee destul de clara a distinctiei dintre viata yi moarte, dar conceptul ytiintific ar rameine una dintreintrebarile fundamentale al caror raspuns este mult mai neclar deceit s-ar crede [...] Poate ca vomreuyi sa raspundem mai bine la intrebarea ce este viata dacii definim caracteristicile materiei vii." Enuntand ci eu, cu cateva decenii inainte, acest punct de vedere, am considerat ca pentru cla-rificarea notiunii de vials va trebui initial sa facem disjunctia dintre conceptul vitalist-spiritualistci cel ytiintific-materialist care s-au ciocnit in permanenta din Antichitate pans in prezent (yi pro-babil vor face obiect de disputa ci in viitor) pi apoi adoptand criteriul ytiintific sa ne referim lacompozitia materiei vii yi la reliefarea insuyirilor acesteia. Trebuie sa precizam in acord cu Loren Eiseley ca, deci materialismul reprezinta baza definitieiytiintifice a vietii, nimic din ceea ce un observator avizat ar declara viu nu e Inca produs in labora-tor pornind de la zero. Amesteccind ingredientele viefii: carbon, azot, hidrogen, oxigen obtii aceleayisubstante moarte. totuci, in 1993, la Institutul de cercetare Scripps din La Jolla, California, Ge-rald Joyce a creat o molecula similara cu cea real a. Era un fragment de ARN sintetizat in eprubeta.La un ceas dupe crearea ei, molecula a inceput sa adune materie in jurul ei si sa se multiplice. Mole-cula multiplicatoare nu era vie, deoarece nu se putea reproduce, dar acest model artificial, care rei-tereaz a in functiile sale vitale molecula celulara vie, vine sa intiireasca ideea ca suntem pe un drumbun in definirea vietii yi ca ea confirms unele puncte de vedere plauzibile pe care, de altfel, ne-amconstruct ci noi punctul personal de vedere in aceasta extrem de delicate yi controversata problems. Viata se na0e sau preexists? se afla sub inraurirea platonismului. El consi- dera ca fiintele vii, ca §i celelalte lucruri con- Inca din Antichitate s-a produs disjunctia crete (esente"), se formeaza prin combinareadintre conceptiile despre viata. Unii filozofi unui principiu pasiv materia" §i un princi-materiali§ti naivi au considerat-o ca o forma piu activ forma". Pentru fiintele vii, forma"de manifestare a materiei vii, chiar daca, in ce o constituie sufletul. Aceasta da infatipre cor-prive§te modul cum iau na§tere organismele, pului §i it mi§ca. Prin urmare, materia nu areconceptiile tor, aflate la primele inceputuri ale viata, ci este formats §i organizata in moddezvoltarii §tiintei biologice, acreditau princi- rational cu ajutorul fortei sufletului, numita depiul autogenezei. Idea li§tii, in frunte cu Platon,afirmau ca materia vegetala §i cea animals nu Aristotel entelechia. Aceasta forts launtrica,este vie prin ea ins4i, ci are doar posibilitatea orientate spre un scop final, da viata materiei §isa capete viata", dacd in ea se instaleaza un o mentine.suflet nemuritor, preexistent, psiheea". Insu§i Plotin, parintele §colii neoplatonicieneAristotel parintele §tiintelor" cum era numit in aparuta in secolul al III-lea, a fost primul care aEvul Mediu epoca dominate de doctrina sa formulat notiunea de forts vitals (vis vitalis), pe www.dacoromanica.ro 11
  11. 11. care o regasim pand in zilele noastre in teoriile ceptiilor vitaliste. Ele sunt prezentate amanuntitdiverselor scoli vitaliste. in cunoscuta lucrare a lui E. Lippman, Urzeu- Impletind legendele mistice egiptene, care gung and Lebenskraft". Savanti ca I. Borodin,stau la baza metempsihozei (reincarnarea spiri- H. Driesch, K. Nage li, J. Uexkull, L. Berta-tului), cu conceptiile neoplatoniciene, crestinis- lanffy, I. Weissman, T. Elting, E. Sinnot, Olgamul creeazA o conceptie mistica originals Lepesinskaia, vorbind despre idioplasma saudespre viata, cuprinsa in Bib lie. Scantul de un germen nemuritor (plasma germinativa),Augustin vedea in aparitia fiintelor vii o mani- de un factor transcendental sau de capacitateafestare a vointei divine, o insufletire a materiei materiei vii, necelulare, de a se organiza in for-inerte de catre un spirit datator de viata". matii celulare, reactualizau intr-o forma sau alts Intreaga stiinta a Evului Mediu este funda- conceptia vitaliste.mentata pe conceptiile vitaliste plotiniene. De o anumita yoga se bucura Ii azi teoriaParacelsus, si mai apoi Van Belmont conside- psiholamarkista a paleontologului americanrau ca in corpul plantelor, animalelor ai omului E. Coppe, continuata de R. France, A. Pauly sipredomind o forts vitals active arheul diri- A. Wagner care sustin ca procesul evolutiei sejata cu ajutorul unor procedee magice si care datoreste actiunii factorilor psihici proprii nudetermine formarea organismului si intreaga lui numai fiecarui organism, dar $i fiecarei celule,comportare ulterioard. impulsului interior spre perfectiune. Pentru a Pomind de la lichide $i infuzii organice in explica procesul ereditatii, psiholamarkistii auputrefactie, in care apareau fiinte microscopice, adoptat teoriile lui E. Hering, R. Semon sipreotul ai naturalistul scotian J. Needham E. Rignano, dupd care ereditatea este o mani-(1713-1781), contemporan $i prieten cu natura- festare a memoriei, ca acumulare a engramelorlistul francez G. Buffon, credea ca in fiecare mnemice", dupd cum spunea Semon.particula microscopica de materie organics este Timp de trei sferturi de secol, conceptiile sti-ascunsa o forts vitals" specials care poate da intifice ale biologilor aflati in acea parte a lumiiviata materiei organice. dominate de ideologia comunista au impus 1i Ultimul reprezentant de seams al vitalismu- fetisizat conceptia lui Fr. Engels, care definealui este F. Pouchet care, intre anii 1858-1863, viata ca pe modul de existenta al corpurilorformuleala o teorie proprie, neovitalista, albuminoide, constand in reinnoirea continua aasemanatoare cu aceea a lui J. Needham. elementelor chimice componente.Pomind de la procesele de putrefactie sau fer- Definitia in sine nu era eronata. $i marelementatie, Pouchet considera ca pentru aparitia chimist D. I. Mendeleev scria ca proteinele seorganismelor este necesard preexistenta unei deosebesc de multe corpuri complexe prinforte vitale". Aceasta ultima incercare de ofi- instabilitatea for fata de multitudinea factorilor,cializare" a unei conceptii naive si antistiintifice ele servind pentru transformarile permanente sia fost definitiv spulberata de experientele logice care constituie o prima conditie pentrusavantului francez L. Pasteur, de care vom activitatea vitals ".vorbi mai amplu in urmatorul capitol. De altfel, Definitia lui Engels ni se pare azi simplistavitalismul primise putemice lovituri in prima si, deci, nesatisfAcatoare. Exists explicatii.jumatate a secolului al XIX-lea prin marile Acum un veac si jumatate nu se cunosteau nicidescoperiri in domeniul fizicii si chimiei. Doc- acizii nucleici, nici structurile fine ale nucleului.trina evolutionists a lui Ch. Darwin barase dru- Stiinta moderns a descoperit intre timp 1i altemul vitalismului, pregatind astfel lovitura deci- insusiri esentiale ale vietii in afara de metabo-siva pe care avea s-o dea Pasteur. lism, ca autoreproducerea ontogenetica a orga- Totusi, in a doua jumatate a secolului al nismului, prin autoreinnoirea periodicA a struc-XIX-lea, ca si in primele decenii ale veacului turii sale, si autoreproducerea filogenetica anostru n-au lipsit incercari de reinviere a con- organismului, prin obtinerea unor descendenti www.dacoromanica.ro 12
  12. 12. identici cu parinCii, precum ai faptul ca aceste face posibila formarea legaturii peptidice, careinsusiri, ca si metabolismul sunt expresia sta la temelia alcatuirii moleculei proteice.functionala, dinamica temporala a anumitor Sub forma de acid fosfOric, fosforul estestructuri ale sistemului viu. $tiintele biologice componentul obligatoriu al acizilor nucleici,in frunte cu genetica, precum ai celelalte adia- apoi combinat cu proteine ai lipide constituiecente, au facut in ultimul timp descoperiri li fosfoproteine Ii fosfolipide. Un rol deosebit alprogrese importante in legatura cu structura acestui element este acela de acumulator princi-intima a materiei vii. Interpretarea organismelor pal si distribuitor universal de energie in materieca sisteme vii care se autoconserva prin vie datorita acidului adenozintrifosforic (ATP),autoreglare functionala important castig al ale carui legaturi macroenergice pun in libertategandirii stiinCifice contemporane genereaza o o mare cantitate de energie in procesulviziune multilaterala asupra vietii, tot mai hidrolizei.departata de clasica" definitie a lui Engels. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu Trei lucrari esentiale: Viala de Jean carbonul si transformarea unora in altele au unRostand, Romanul vietii" de A. Ducrocq si rol energic. Transformarea gruparii C-H in O-HLogica viului" de Fr. Jacob, incearca, in mod este cea mai importanta sursa a energiei dinsistematic si original, sa surprinda esenta vietii materia vie. Ea se petrece in procesul respiratieicareia, in ultima instanta, nu i se poate da Inca o si este mediate de legaturile macroergice, maidefinitie complete ai satisfacatoare, atat timp cat ales de ATP.Inca nu s-a rezolvat trecerea pragului de inte-grare care separa lumea vie de lumea nevie. Prin combinarea acestor elemente iau nastere moleculele mici sau monomerii. Acestia intra intr-un numar adeseori nedefinit in corn- Compozitia materiei vii pozitia unei macromolecule. Cand monomerii sunt la fel, macromolecula e un polimer; cand Suportul vietii este incontestabil materia vie. acestia sunt diferiti, este un pseudopolimer.Exists o serie de elemente comune ambelor Organizarea chimice a acestor structuri estefeluri de materie. Deosebirea de proportii a ele- imprecise, ceea ce deschide cai practic nelimi-mentelor chimice in alcatuirea materiei vii este tate de diversificare a substantelor, diversificareconditionata de rolul for biologic. ce creste considerabil cand se trece de la poli- Elementele chimice fundamentale sunt car- meri (cum e celuloza) la pseudopolimeri (cumbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul. sunt substantele proteice Ii acizii nucleici). Carbonul este elementul omniprezent, ato- Principalii componergi ai celulei sunt lipi-mii sai constituind scheletul tuturor moleculelor dele, glucidele, proteinele Ii acizii nucleici.organice. In lanturile lungi in care legaturile Lipidele reunesc o serie de substance care auVan der Waals in moleculele unite intre ele, ca trasaturi comune solubilitatea in solventiatomii de carbon stau la baza structurii mem- organici (eter, cloroform etc.), avand rol plasticbranelor celulare, mitocondriale, a spatializarii si de rezerva. Ele se impart in grasimi propriu-moleculelor de acizi grasi ai zise aipolizaharide. Lega- lipoide (steroli).turile covalente pe care le formeaza cu atomii Glucidele sau hidratii de carbon, dupaaltor elemente si trecerea de la legaturi mai numarul monomerilor, pot fi monozaharideputin stabile la cele mai stabile confers car- (glucoza, galactoza, manoza, fructoza), oligoza-bonului un rol energic de prim rang. haride (maltoza, celobioza, lactoza, zaharoza) Azotul joaca un rol important in procesele sau polizaharide (amidonul, glicogenul, celu-de transfer cu H, deci in procese energetice. De loza). Zaharurile servesc in special drept corn-asemenea, radicalul NH2, din cauza ca poate bustibil. Amidonul si omologul sau animal,ceda un electron, are un caracter bazic, ceea ce glicogenul, formeaza rezerve de glucide ener- www.dacoromanica.ro 13
  13. 13. getice, iar celuloza intra in alcatuirea struc- organismul, constanta" patrimoniului ereditarturilor vegetale de rezistenta. al celulei-ou. Proteinele cuprind derivatii azotati organici Autoreinnoirea este conditia esentiala acare stau la baza materiei vii, avand un rol autoconservarii sistemului viu scrie Ionmajor in organizarea §i reglarea activitatii celu- Draghici in Esenta vigil". Interactiunile corn-lare, in cre§terea §i inmultirea organismului viu. plexe cu mediul inconjurator au drept con-Exists proteine de transport (hemoglobina), secinca §i uzura structurilor §i, in general, a sis-contractile (miozina), cu proprietati hormonale temului. Sistemul biologic este autonom, i§i(insulina) sau catalitice (enzimele), de structure repard" singur uzurile (inevitabile unui sistem(colagenul), de protectie (fibrinogenul), de re- dinamic), autoreinnoirea find singurul mijloczerva (cazeina, zeina). de auto-separatie" a sistemului respectiv, care Acizii nucleici au un rol esential in perpetu- se realizeaza prin inlocuirea pieselor uzate" cuarea vietii, fiind purtatorii §i transmitatorii altele noi. Celula are o viata mult mai scurtacodului genetic. Dupe compozitia chimica, se decat individul. Pe durata vietii unui individ sedeosebesc doua tipuri de acizi nucleici: ribonu- succed multe generatii de celule §i, cu toatecleic (ARN), respectiv dezoxiribonucleic acestea, individul ramane mereu acela§i. Noua(DNA), formati dintr-un nutriar mare de generatie de celule este constituita dupemonomeri, numiti nucleotide, in compozitia tiparul" vechii generatii, tipar inregistrat incarora intra restul unei baze azotate de nature structuri specializate.purinica sau pirimidica, restul unui glucid In sistemul individual are loc un continuu(riboza sau dezoxiriboza) §i restul unei mole- proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca sursa energetics §i plastics, lacule de acid fosforic. baza acestor procese sta metabolismul. Metabo- Importanta biologics a DNA-ului consta in lismul este o insu§ire esentiala a fiintei vii, darfaptul ca succesiunea bazelor azotate din mole- nu un scop in sine, ci un mijloc pentru realizareacula lui este caracteristica, reprezentand inregis- autoconservarii. Metabolismul se realizeazatrarea moleculara a informatiei genetice a prin cloud procese antagonice: asimilatiaspeciei respective. Functia ARN-ului este tran- (anabolismul) §i dezasimilatia (catabolismul),scrierea §i transportul informatiei genetice din care se conditioneazd reciproc. Energia rezul-nucleu in citoplasma §i transferul ei in procesul tata prin descompunerea glucidelor §i grasi-de sinteza a substantei proteice. milor este folosita in reactiile anabolice menite sa reface substantele cheltuite §i, invers, sub- stantele sintetizate in anabolism cunt degradate insuOrile materiei vii in cursul reactiilor catabolice. A§a cum spunea E. Schrodinger ( Cc este viata?", 1956), A§a cum am amintit, principala caracteris- metabolismul este un mod specific de corn-tica a materiei vii fata de materia nevie este portare a materiei vii pe durata de existenta aautoconservarea, care se realizeaza prin auto- celulei sau organismului viu, supus unei legitatireinnoirea continua a structurii cu ajutorul bio- ferme care tinde sa mentina intact echilibrulsintezei unor substance. functiunilor prin coordonare §i autoreglare". Schimbarea periodica a substantei vii nu Dar un sistem viu, ca sa existe §i sa seafecteaza capacitatea structurii de a conserva. autoreinnoiasca ontogenetic §i filogenetic, tre-Procesul mentinerii unei structuri stabile este buie sa posede proprietatea de a da na§tere, larealizat de un aparat genetic care contine, in un moment dat, unui sistem aproximativ identicforma codificata, matriciala, informatia speci- cu el. Reproducerea proces specific materieifics structurii. Prin cariochineza, afirma vii este, ca §i metabolismul, un mijloc deE. Guyenot, se mentine, traversand toata viata realizare a scopului suprem al unei fiinte vii, www.dacoromanica.ro 14
  14. 14. autoconservarea. Reproducerea se bazeaza pe be numim vitale. Problema vietii este asadar, ininsusirile exceptionale ale DNA-ului de a se esenta, o problema de forma, de structure..."scinda in cele cloud lanturi complementare,fiecare lant vechi functionand ca matrita pentrusinteza catenei complementare. Aceasta pro- krarhia materiei viiprietate, spun J. D. Watson §i F. H. C. Crick inStructura moleculard a acizilur nucleici", Introducerea notiunii de nivel de organi-face ca acizii nucleici sa fie indispensabili zare a materiei vii reprezinta un pas inainte inmateriei vii. Proteinele sunt lipsite de aceasta cunoasterea specificului vietii", sustinea J. P.proprietate, de aceea ele nu pot constitui sub- Vigier in Teoria nivelurilor si dialecticastratul vietii". Iata de ce definitia lui Engels, naturii" (Pensee, nr. 99, 1961).dupd care viata este modul de existents al sub- Notiunea de nivel inseamna gradul deosebitstantelor albuminoide, nu mai poate fi luata in de complexitate a diferitelor categorii de sis-considerare. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa teme biologice, ceea ce duce, firesc, la o ie-subapreciem rolul substantelor proteice. Ca- rarhizare a acestora.racterul indispensabil al substantelor proteice Ea a constituit o preocupare pentru oameniisustine 1. Draghici este demonstrat si de fap- de stiinta cu multi ani in urma. Astfel, Lloydtul ca acizii nucleici nu-si pot realiza insusirile Morgan distingea mai multe niveluri succesive:for decat pe fondul schimburilor metabolice atomi, molecule, cristale, viata etc., caracteri-realizate prin activitatea enzimatica a pro- zate, fiecare, prin legi proprii. T. de Chardinteinei... Proteinele si acizii nucleici se corn- sustinea ca materia vie si cea nevie sunt organi-pleteaza reciproc. Acizii nucleici contin posibi- zate intr-un lung lant de complexitatelitatea autoreproducerii si autoreinnoirii, iar crescanda, care incepe cu particulele ele-proteinele, prin insusirile tor, in special prin mentare, se continua cu atomii, moleculele,metabolism, realizeaza aceste posibilitati". celula, organism $i se incheie cu societatea Francois Jacob, laureat al Premiului Nobel, umana.formuleaza in acest chip specificitatea repro- In 1963 biologul american P. Weisz, in Theducerii ca functie caracteristia a vietii: Repro- Science of Biology", prezenta o noua schema aducerea este capacitatea vietii de a genera viata. ierarhiei nivelurilor: particule sub-atomice,Viata se transmite de la o fiinta la alta printr-o atomi, molecule, agregate moleculare, celule,succesiune care nu cunoaste intreruperi. Viata tesuturi, organe, organisme, specii, biocenoze,este continua". lumea vie. Cu mici modificari, aceasta schema Uimitorul mecanism al vietii, de o comple- o intalnim $i la E. P. Odum (Fundamentals ofxitate pe care nici astazi nu am patruns-o in Ecology", 1959), L. Bertalanffy (Problems oftotalitate, se desfasoard intr-un cadru material Life", 1960), B. Stugren (,57iinta evolutiei",organizat care sugereaza un grad de perfectiune Bucuresti, 1965).atins dupa o indelungata evolutie si La ora actuala, schema elaborate de savantul neintrerupteadaptari si readaptari. Viata nu apare decat la un rus K. M. Zavadski ( Teoria vida", 1961) sianumit nivel de organizare al materiei, legat nu imbunatatita de academicianul roman N. Bot-numai de o anumita compozitie chimica propice nariuc (Biologie generala", ed. II, 1979) paremiscarii biologice, dar si de realizarea unor a raspunde deocamdata cel mai bine cerintelormatrice adecvate. Fenomenul vietii scria in taxonomice si logicii viului.1975 J. Rostand este legat de un anumit aran- N. Botnariuc propune patru niveluri de orga-jament structural, de un mod de organizare nizare: 1. Nivelul individual, avand ca unitatiextrem de complex al materiei: cand aceasta reprezentative indivizii biologici, organisme organizare, and acest aranjament sunt rea- individuale; 2. Nivelul populational sau allizate, atunci se manifests proprietatile pe care speciei, reprezentat prin sisteme populationale www.dacoromanica.ro 15
  15. 15. sau ale speciilor; 3. Nivelul biocenotic, unei anumite dinamici a trasaturilor popu-reprezentat prin sisteme biocenotice; 4. Nivelul lationale.biosferei, reprezentat prin sistemul unic al bio- Evolutia, ca proces istoric precizeazasferei planetei noastre. N. Botnariuc este un proces caracteristic po- Pe drept cuvant, N. Botnariuc apreciaza ca pulatiilor §i speciilor. Cu alte cuvinte, nu indi-sistemele componente ale indivizilor din ie- vizii izolati, ci populatiile §i speciile reprezintararhia morfofiziologica (celula, tesut, organ, obiectul si purtatorul material al evolutiei. Decomplex de organe) nu pot fi considerate careprezentand niveluri de organizare, ci doar aceea, legile evolutiei sunt legi caracteristiceniveluri de integrare, deoarece nu respects cri- sistemelor de nivel populational. Cea maiteriul universalitatii. In ce priveste moleculele importanta dintre aceste legi este selectia natu-organice, oricat de complexe ar fi, ele nu pot raid. Ea este factorul care, in succesiunea ge-reprezenta un nivel de organizare al materiei vii, neratiilor, transforms fenomenul individual alci doar trepte in evolutia materiei nevii spre variabilitatii in proces istoric al evolutiei."aparitia vietii. Dar speciile nu traiesc izolate, deoarece pro- In interiorul nivelului individual de organi- cesele vitale se realizeaza doar in cadrul actiu-zare se deosebesc diferite trepte de dezvoltare nilor interspecifice. Plante le verzi, deci plantelecare, de asemenea, nu au un caracter de univer- autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hranasalitate. Pe treapta cea mai de jos se aflavirusurile complexe macromoleculare nucleo- din pamant daca n-ar exista bacteriile careproteice. Urmeaza forme la care celula nu are descompun cadavrele, readucand in circuitultoate elementele complet diferentiate, cum sunt vietii substantele biogene sau fixeaza azotulbacteriile qi algele albastre-verzi, apoi plantele atmosferic oferindu-1 simbiontilor superiori.si animalele unicelulare, urmate de organisme Fara plantele verzi, nu pot trai animalele ierbi-pluricelulare cu diferite grade de cohiplexitate. yore, de la insecte pans la mamifere. La randulCeea ce caracterizeaza acest nivel este integra- lor, aceste flinte constituie baza existentei pen-litatea pronuntatd, ceea ce permite indivizilor sA tru insectele rapitoare, animalele insectivore sise adapteze in mod optim conditiilor de viata. cele carnivore, care traiesc pe seama consuma- Indivizii biologici nu pot exista in afara torilor fitofagi. Din aceasta cauzA, in decursulspeciilor. Populatiile sau speciile reprezintaspune N. Botnariuc nu indivizi izolati, ci evolutiei, diferite specii s-au grupat in anumiteansambluri organizate de indivizi in succe- regiuni, alcatuind formatii complexe, cu propri-siunea neintrerupta a generatiilor. Factorul timp ile for legi, numite biocenoze. Procesul funda-devine o components esentiala a speciei. mental caracteristic acestui nivel it constituieFiecare specie are o istorie a sa in sensul propriu relatiile interspecifice, contradictorii dar §ial acestui cuvant". Individul are o existents unitare, ca si cele intraspecifice, ducand lalimitata; specia una nedefinita, timpul ei de adaptari structurale §i functionale reciproce, lasupravietuire putand ajunge la sute de milioane autoreglarea mecanismelor interne qi, in ultimade ani. Conservarea individului, realizata prin instanta, la integralitatea biocenozei de carecele mai diverse adaptdri, este subordonata con- atama specializarea, productivitatea §iservarii speciei. Procesele si legile sistemelor denivel populational sunt diferite de cele de la supravietuirea indelungata a acesteia.nivelul individual. Procesul fundamental carac- Nivelul biosferei Inca putin studiatteristic acestui nivel it constituie relatiile cuprinde, dupa Zawadski §i Botnariuc, totali-intraspecifice, contradictorii dar si unitare, care tatea biocenozelor, deci totalitatea vietii peduc la dezvoltarea unei anumite structuri a po- Pamant, §i functioneaza ca un sistem biologicpulatiilor si speciilor, a unei anumite organizAri, pe scars planetard. www.dacoromanica.ro 16
  16. 16. 2 IPOTEZE, TEORII, EXPERIMENTE PRIVIND APARITIA VIETII PE TERRA ARGUMENT Nu trebuie sa dam un credit absolut scepticismului lui Jean Rostand. Ipotezele emise in ultimajumatate de veac au o relativ buns motivatie logics (desi sunt contestate vehement de adeptii creationismului Viinfific precum Harry M. Morris, Richard Bube, Bernard Ramm, E. H.Andrews, Harold W. Clark 0 multi alti) iar cdteva din ele, precum biogeneza si varianta ei, biostructuralista, pot ft sustinute prin probe de laborator menite sa reconstituie experimental inprezent ceea ce s-ar fi putut petrece in trecut. Realizarea acestor modele" ne sugereazei, cu aju- torul calculului probabilitatilor, caile prin care au putut lua nactere primele formatiuni organizate de viafei. Din clipa cand au fost descoperite cele mai vechi dovezi ale viefii, urme ale structurii si activitatii organismelor, ipotezele au putut sa se prefacci in realitate, iar tabloul evolutiei vietii sa se inchegecoerent Raspunsul la intrebarea privind modul si momentul aparitiei vielii pe Pameint are de luptat cufoarte multe necunoscute si dileme, doar in parte rezolvate. Traim intr-un univers de energie, conditionatei, dupa ecuatia lui Einstein, de relatia cu masa, cu materia deci. Viata nu a apcirut dec.& °data cu structurile capabile sa intretina un permanent schimb de energie cu mediul ambiant. Se ctie azi ca, pentru acest motiv, in structura materiei infra ca elemente fundamentale carbonul, oxigenul, azotul, fosforul ,ci sulful care, prin proprietatile lor, reispund la modul optim conditiilor de vial a de pe Terra. Elementul central in jurul caruia se orga- nizeaza viata pe planeta noastra este carbonul. Dispunand de patru posibilitati de afiliere la alte elemente prin tetravalenta sa , realizeazci o serie de combinatii organice, dintre care unele au capacitatea de a inmagazina o mare cantitate de energie ce o furnizeaza organismul prin procese- le de metabolism. Aceste depozite de energie" sunt constituite din hidrati de carbon (glucide sau zaharuri). 0 alto categorie de substante necesare vietii, cu rol energetic ci structural, sunt lipidele. In compozitia lor, carbonul apare alaturi de hidrogen, oxigen, azot si fosfor. Substantele fundamentale pentru existenta viefii sent protidele, in structura ceirora, in afara de carbon, Intel lnim oxigen, hidrogen, azot, ca elemente principale, ci in mai mica masura sulful ,cifos-forul. Protidele, constituite, la randul lor, din 24 aminoacizi, formeaza fundamentul structural sifunctional al materiei vii. Explicarea modului cum s-au format aceste molecule organice purtlitoare ci transmifcitoare de vials a dat nastere unui mare numar de ipoteze. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat Limp de milenii glindirea omeneascci, cu dublul ei substrat materi- alist ci religios. Aceasta ipoteza naiva, dar care ci -a geisit adepti ci in secolul nostru, merits sit fie citata ca exemplificare istorica a unui mod de gcindire. Teoriile stiintifice moderne pledeazci cu dovezi comune si cu forts egala de convingere pentru aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (panspermia). Nu absenteazei nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamcinfatci de fiinte extraterestre, ve- nite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza). Teoriilor fundamentale, ca ,ci unor variante de interes stiintific, aparute in ultima jumatate de secol, be vom acorda spatiul cuvenit, evidentiin- du-le argumentele,ci dovezile plauzibile, dar ,ci punctele vulnerabile. www.dacoromanica.ro 17
  17. 17. Cea mai veche conceptie despre nWerea intestinali s-ar forma din cadavrele in descom-vietii: generatia spontanee punere $i din excremente. Insectele, cum ar fi lantarii, mustele, moliile, efemerele, gandacii de Convingerea ca fiintele vii se pot forma si balegar, cantaridele, puricii, plosnitele, pddu-spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, chii, ar lua nastere din humusul ogoarelor, dindin Antichitate si pand in zilele noastre. mucegai, baligar, lemne si fructe putrede, din Astfel, din cele mai vechi timpuri, in China namolul raurilor si al marilor, din sedimentulddinuia credinta ca puricii din plante (afidele) otetului precum si din land veche. Broastele siiau nastere spontan pe tulpinile de bambus, dacd salamandrele ar aparea din noroi inchegat, iarbutasii sunt rasaditi pe vremea caldd si umeda. soarecii s-ar forma din pamant umed. In acelasiIn cdrtile sacre ale Indiei se mentioneaia mod s-ar fi nascut si fiintele superioare, aparandaparitia a tot soiul de muste si gandaci din initial sub forma de viermi.sudoare $i gunoaie. In inscriptiile cuneiforme Uriasul prestigiul de care se bucura con-ale babilonienilor putem citi ca din malul ceptia aristotelicd in fata Bisericii a facut ca teo-canalelor de irigatie iau nastere viermi $i alte ria generatiei spontanee, grefatd pe ignorantaanimale. In Egiptul antic, se credea ca stratul de intretinutd de teologie, sd zamisleasca teorii"humus ramas dupd revarsarea Nilului poate care de care mai fanteziste si ridicole.genera fiinte vii, daca este incalzit la soare; ast- Potrivit atestdrilor unor savanti de marefel ar lua nastere broastele, serpii, crocodilii. prestigiu ai epocii, gastele si ratele s-ar naste dinAceasta credinta s-a bucurat de popularitate in scoicile marilor, care si ele la randulOrient ca si in Occident, in Antichitate, dar si in trage din fructele copacilor. Pasarile pot apareaEvul Mediu. Nu intamplator, in tragedia Anto- insa si direct din fructele arborilor. Legendaniu ,si Cleopatra de Shakespeare, Lepidus afir- despre copacul cu gaste o gdsim Inca lama ca in Egipt crocodilii iau nastere din malul Inceputul secolului al XI-lea in cartea cardinalu-Nilului, sub actiunea soarelui sudic dogorator. lui Pietro Damiani. Enciclopedistul englez Toti filozofii greci, reprezentanti ai materia- Alexander Needham dezvoltd teoria forrnariilismului naiv, erau adeptii teoriei generatiei pasdrilor din rasina coniferelor. Ideea s-aspontanee. Cel mai clar, aceasta idee a fost inradacinat atat de adanc in constiinta maselor,exprimata in doctrina lui Democrit. Dupd aces- incat camea gastelor si ratelor a inceput sa fieta, viata este rezultatul actiunii mancare de post si papa Inocentiu at socotita fortelormecanice ale naturii. Aparitia initials a fiintelor III-lea a fost nevoit, in 1215, sa interzica,vii sau nasterea for spontand din apd $i namol printr-o bula papald, folosirea ei.s-ar datora unei combinatii intampldtoare, dar Legenda despre copacul de gaste a ddinuitprecis determinate a atomilor in calrul miscdrii pand in secolul at XVII-lea. Ea se intemeia,for mecanice, mai precis, este rezultatul intal- probabil, pe o coincidenta naiva: racusoriinirii si unirii celor mai mici particule de pdmant cipripezi, numiti ratusti-de-mare, atingeauumed cu atomii focului. maturitatea tocmai in anotimpul cand soseau Lucretius Caro, in poemul filozofic De din nord puii gastelor polare. Nu numai gastele,rerum natura", sustine ca, datorita ploii si cal- dar si mamiferele s-ar zamisli prin generatiedurii umede a soarelui, din pamant sau balegar spontanee. Astfel, dupa scrierile timpului, mieiiapar viermi si multe alte animale. ar lua nastere din niste pepeni sau dovleci uriasi. Insusi cel mai mare naturalist at Antichitatii, Desi secolul al XII-lea marcheaza o inflorireAristotel, considera ca viermii obisnuiti, larvele a cunostintelor, aceasta nu atinge domeniulalbinelor si viespilor, cdpusele, licuricii $i felu- biologiei, ramasd la acelasi nivel ca la Inceputulrite alte insecte se formeaza din roux, din mileniului. Dovada cea mai bund o produceputrezirea malului si a gunoaielor, din lemn vestitul medic belgian Van Helmont care, inuscat, din pdr, din sudoare si din came. Viermii 1640, publica o celebrd reteta de oblinere a www.dacoromanica.ro 18
  18. 18. $oarecilor din boabe de grau invelite intr-o toate sursele erorilor sunt inlaturate, deci secama$a murdara. Dupe 21 de zile, secretiile din asigura o sterilizare perfecta, infectarea nu maicam*, fermentand cu emanatiile cerealelor, poate avea loc. Astfel a fost respinsa ipoteza cadau na$tere la $oareci vii. infuziile de putrefactie dau ngtere la microbi $i $i W. Harvey, descoperitorul circulatiei ca insa$i putrefactia solutiilor respective sesangvine, Francis Bacon, intemeietorul datore$te activitatii vitale a microorganismelorempirismului materialist, sau R. Descartes, provenite din data. Toate tentativele de a infir-parintele rationalismului, erau de asemenea ma aceasta teza, facute de Pouchet si de alti a-adepti convin$i ai acestei teorii. Astfel, dupd depti ai sai, au dat grey. Teoria generatiei spon-conceptia carteziana, geneza spontana este un tanee parea pentru totdeauna ingropata.proces natural de autoconstituire a unor ma$ini Cercetarile lui Pasteur au produs o impresiecomplicate nascute din materia inconjuratoare covarsitoare asupra contemporanilor. Revolutialipsita de viata, cand pamantul umed sty in bata- savar$ita de savantul francez in biologieia soarelui sau daca are loc un proces de putre- echivala cu revolutia infaptuita de Copernic infactie. astronomie. In ambele cazuri, au fost rastumate Cu greu se poate zdruncina o conceptie, prejudecati ce stapaneau de milenii mintilechiar gre$ita, formate de-a lungul veacurilor. oamenilor.A$a s-a intamplat $i cu teoria generatiei sponta- Totu$i, victoria stralucita a lui Pasteur a lasatnee care $i-a gasit adepti pans $i in miezul vea- in urma un gol.cului trecut. Multi savanti au interpretat experientele lui Incetul cu incetul, a inceput sa se strange ca o dovada absolute a imposibilitatii de a selantul obiectiilor in jurul acestei teorii care a trece de la natura anorganica la fiintele vii.dominat cateva milenii gandirea omeneasca. Imposibilitatea aparitiei spontane a vietii...Experimentele unor savanti ca T. Schwann, trebuie considerate ca find stability la fel deF. Schulze, H. Schrader §i Th. Duch urmareau cert ca ai legea atractiei universale", scria insa infirme posibilitatea genezei spontane a 1871 celebrul fizician W. Thomson (Lordvietii, dar forta for demonstrative era mic$orata Kelvin).sau compromise de diverse erori tehnice. Sfaramarea teoriei generatiei spontanee rasa Polemica in jurul posibilitatii spontane amicroorganismelor a atins punctul culminant in insa cale libera speculatiilor idealiste ai1862, cand F. Pouchet, publicand in 1859 un creationismului. Nu e de mirare, deci, ca adeptiivast studiu de 700 de pagini: Heterogenie ou darwinismului vor apara teoria generatiei spon-trade de la generation spontanee basee sur de tanee ca forma de explicare materialists a na$-nouvelles experiences", unde incerca sa reinvie terii vietii. E. Haeckel, in Histoire de la crea-teoria autogenezei, primeste o replica nimici- tion des titres organises" (1877), spunea ca dacatoare din partea lui Louis Pasteur. In urma unor se respinge ipoteza generatiei spontanee trebuieexperience stralucite yi incontestabile, Pasteur a sa recurgem la miracolul creatiei supranaturale.dovedit ca microorganismele nu pot lua na$tere La not in tars, filozofii materiali$ti ai adeptii luidin infuzii $i solutii organice, cum pretindea Darwin an aparat punctul de vedere sustinut dePouchet. El nu s-a multumit sa combats magis- Haeckel in privinta generatiei spontanee, catral autogeneza, dar a indicat izvoarele raspuns la altemativa creationismului. A$a augre$elilor predecesorilor $i contemporanilor sai. facut V. Conta, in Teoria ondulatiei univer-Astfel, Pasteur a aratat ca aparitia microorganis- sale", sau dr. N. Leon, in Generatiunea spon-melor in experientele cercetatorilor precedenti a tanee ci darwinismul" (Convorbiri literare, nr.fost intotdeauna determinate de greselile for 4, 1903).metodice, ai anume de faptul ca nu eliminasera Mai exista o posibilitate de a eliminatotdeauna sursele posibile de contaminare. Dace amestecul creatiunii in ipotezele despre ori- www.dacoromanica.ro 19
  19. 19. ginile vietii, aceea de a accepta ideea etemitatii Panspermia" a fost reluata, printre altii, in avietii. doua jumatate a secolului trecut, de H. Richter, Daca toate incercarile noastre scria in Lordul Kelvin.1874 cunoscutul fiziolog german H. Helmoltz Principalul argument al teoriei panspermieide a produce organisme din substanta lipsita de 1-a constituit faptul ca intr-o serie de meteoritiviata dau grey, cred ca vom proceda cat se poate (condriti) pietrosi au fost descoperiti compusi aide potrivit punandu-ne intrebarea daca viata nu carbonului si chiar particule organizate", ase-este tot atat de veche ca si materia." manatoare algelor si microorganismelor terestre Vegetatia pamantului consemna in carora Clause §i Nagy le-au dat denumiriTraite de botanique" (1891) botanistul francez (Clausiphera fissa on Coelestites sexangula-Ph. Van Tieghem a avut un inceput si va avea tus).un sfarsit, dar vegetatia Universului este etema, In ultima suta de ani s-au strans nenumarateca insusi Universul." probe de meteoriti carbonici (printre cei mai Adeptii teoriei etemitatii vietii considerau celebri amintim pe: Orgueil, Ivuna, Kaba,ca singura explicatie posibila a aparitiei vietii pe Alence, Murchinson) care, in urma unor arna-planeta noastra este ca pe Pamantul virgin, abia nuntite analize de laborator, au dezvaluitformat, sa fi fost adusi germeni viabili prove- prezenta tuturor grupelor principale de compusinind din alte lumi, populate de organisme. Dar ce intra in alcatuirea materiei vii de pe Pamant,pentru ca o asemenea ipoteza sa devina accepta- cum ar fi: hidrocarburi cu lanturi lungi de car-bila stiintific se cerea, in primul rand, sa se de- bon, acenafteni, antraceni, piseni, acizi aroma-monstreze ca viata este larg raspandita in Cos- tici, acizi grasi, 17 aminoacizi (valina, glicina,mos, ca ea exists nu numai pe Pamant si nu prolina, alanina etc.), hidrati de carbon (mano-numai in limitele sistemului nostru solar. In al za, glucoza, arabinoza), compusi azotati ciclicidoilea rand, era necesar sa se explice in ce mod (melamina, amelina, adenina, guanina).acesti germeni, care aveau de strabatut spatii Evident, in acest caz, se punea problemainterplanetare si siderale, au putut ajunge pe originii compusilor organici. Existau douaPamant in stare viabild, punand bazele unei not raspunsuri posibile: on sunt de origine biogend,generatii de fiinte vii. deci sunt produsi ai activitatii unor organisme ce au trait pe corpul ceresc din care provin meteoritii, sau au o origine abiogena si, deci, Panspermia sunt rezultatul evolutiei materiei anorganice, fara prezenta vietii. Parerile au fost impartite. Panspermia parea singura conceptie care, J. Smith, V. Vernadski, I. Haldane, A. I.intr-un anumit fel, raspundea rolului pe care Oparin, N. Botnariuc printre altii auPasteur il atribuise lumii omniprezente a mi- sustinut originea abiogena. S. Kloez, Ch. Lip-croorganismelor, in geneza proceselor cu care man, M. Calvin, J. Hennessey au sprijinitse justifica dezvoltarea aparent spoptana a vietii ipoteza biogena. Pans in jurul anului 1962,in anumite medii. rezultatele care atestau prezenta unor germeni Termenul de panspermia" fusese pentru extraterestri pe suprafata sau in interiorul mete-prima data folosit de filozoful antic Anaxago- oritilor au fost contestate. In ultimele douaras, care vorbea de germenii (spermata") exis- decenii, prin perfectionarea tehnicii de recoltaretenti pretutindeni (pan"), ce fecundeaza malul si evitarea unor probabile contaminari, s-auneinsufletit. Despre circulatia embrionilor de adus dovezi destul de concludente asupra posi-viata" capabili sa supravietuiasca unei lungi bilitatii transportului germenilor de pe alte pla-calatorii prin spatii se pronunta vizionar natura- nete pe Terra. Astfel, Sectia pentru cercetarilistul francez Buffon, in urma cu doua sute de exobiologice de la Ames Research Centerani. (NASA) a pus in evident& in urma unor analize www.dacoromanica.ro 20
  20. 20. cromatografice de mare finete, prezenta in presiunii luminii, si nu mai putin stralucitelestructura condritului carbonic Murchinson, experiente ale lui Lebedev, Nicole $i Gule, carecazut in sud-estul Australiei, prezenta amino- 1-au confirmat practic la inceputul veacului nos-acizilor terestri dar si a doi compusi: 2 meti- tru.lalanina si sarcosina, ce nu intra in componenta Arrhenius a calculat dimensiunea optima pesistemelor biologice de pe Pamant, ceea ce care trebuie s-o aiba un corp pentru a putea fidemonstreaza originea for nepamanteand. impins in spatiu de presiunea radiatiei, in-Aceasta presupunere este intarita de inexistenta vingand, astfel, atractia gravitationala. El a sta-serinei care, datorita transpiratiei, este relevanta bilit ca dimensiunea optima ar fi de 100 mili-in amprentele degetelor si ar putea fi usor pusa oane de molecule, adica, daca am presupunein evidenta in procesul de contaminare. Cel corpul sferic, diametrul sau ar fi de 0,00016 mm.putin intr-un caz a fost inlaturata si principala Or, aceasta dimensiune coincide surprinzator cuobiectie formulate de A. I. Oparin privitoare la marimea sporilor de bacterii. Savantul suedezdistrugerea totals a germenilor ratacitori, dato- presupunea ca sporii s-ar deplasa in vid cu orita actiunii sterilizante a radiatiilor cosmice, mare viteza prin presiunea radiatiei solare. Dacechiar in conditiile rezistentei perfecte a acestora un spor paraseste atmosfera noastra, el va fila temperaturile foarte scazute ale vidului inter- impins pand la orbita lui Mute in circa 20 destelar. Astfel bacteria Micrococcus radiodurans, zile si pand la orbita lui Jupiter in 80 de zile. Insupusa unor teste de laborator, a rezistat perfect 14 luni va parasi limitele sistemului nostrula iradieri mai intense chiar decat cele emise de solar, iar dupa 9.000 de ani va ajunge in cea maicenturile de radiatie ale Pamantului. apropiata stea, si anume Alfa din constelatia Deci problemei existentei unor germeni Centaurului.extraterestri pe suprafata Pamantului i s-a putut Teoria, celebra in timpul ei, a dat nastere lada, dupd 1980, un raspuns pozitiv (chiar daca nu multe speculatii privind raspandirea epidemiilorintru totul concludent). Urma sa se solutioneze virale de origine necunoscuta. Azi, ea are$i cea de a doua parte a necunoscutei: cum au nevoie de confirmare. S-au formulat uneleajuns germenii pe Pamant. Doud ipoteze s-au proiecte de cercetari spatiale ce cuprind cap-impus in lumea stiintifica: una sustine ca ger- tarea pulberilor cosmice. Acest praf interplane-menii au fost transportati cu ajutorul mete- tar asigura corectitudinea observatiilor, deoa-oritilor (ipoteza cosmozoilor sau a litopansper- rece pulberile cosmice care cad pe pamant suntmiei); cealalta afirma ca transportul germenilor rapid contaminate de germenii terestri.s-a facut cu ajutorul pulberii cosmice, sub acti- 0 serie de cercetari moderne (mai ales celeunea presiunii luminii (ipoteza radiopansper- efectuate de Carl Sagan) au venit sa confirmemiei). intrucat despre litopanspermie am mai ipoteza lui Arrhenius, inlaturand o serie de re-discutat, ne vom opri putin asupra radiopansper- zerve ce fusesera formulate. Sporii trebuie samiei. strabata spatii cosmice fabulos de mari. Pot ei Creatorul acestei ipoteze a fost savantul savarsi o astfel de calatorie intersiderala,suedez Svante Arrhenius, laureat al Premiului pastrandu-si viabilitatea, tinand seama si de fap-Nobel in 1904. Adept convins al conceptiei Ca tul ca sunt panditi de numeroase primejdii:viata este raspandita pretutindeni in spatiul cos- frigul cumplit, lipsa totals a umiditatii si a oxi-mic, el a incercat sa dovedeasca prin calcule genului, bombardamentul centurilor de radi-posibilitatea transportului de particule materiale atie?de pe un corp ceresc pe altul. Dupe parerea sa, Inca din secolul trecut, R. Pichet $i P. Bec-forta principala ce actioneaza in cazul de fats querel au tinut, timp de treizeci de zile, spori ineste presiunea razelor de lumina. Arrhenius aer lichid. Toti au limas in viata si, dupa un anavea la indemana stralucitele cercetari ale lui si jumatate de conservare, au germinat.Maxwell, care a demonstrat teoretic fenomenul Cercetari mai not au demonstrat ca forme de www.dacoromanica.ro 21
  21. 21. viata terestre pot rezista pans la zero absolut. optime pentru a ingloba tot materialul interste-Astfel, experientele lui B. Luyet au confirmat lar.ca prin racirea rapids si profunda a protoplas- De fapt, timpul necesar pentru ca cea ma 1mei cu aer sau hidrogen se evita fenomenul mare parte din carbonul, azotul si oxigenulcristalizarii si deci a distrugerii structurii. interstelar sa fie astfel convertit ar putea fi Protoplasma se vitrified (deci trece intr-o aproximativ de 100 de milioane de ani. 0 con-stare sticloasa) si, la temperaturi joase, aproape versie biologica rapids s-ar produce in zonelede zero absolut, isi poate mentine mii de ani via- unde se formeaza noile stele; conditiile dinbilitatea. zonele exterioare norului cosmic in curs de con- Cat priveste lipsa de umiditate si absenta densare ar permite apei lichide si substanteloroxigenului, acestea nu constituie bariere in organice sa persiste timp de milioane de ani incazul unor forme anaerobe, foarte rezistente la obiecte precum cometele. Carbonul, azotul siuscaciune. oxigenul ar forma atunci microorganisme, iar o Creditul de care se bucura in continuare teo- parte din acestea ar fi expulzate in materialulria panspermiei it confirma teoria astrofizici- interstelar. Acum intra in scenariu cometele,anului Fred Hoyle, enuntata in 1962, in cola- care ar intruni conditii favorabile aparitiei vietii.borare cu matematicianul Chandra Wickra- La periheliu, materialele volatile din nucleul lor,masinghe si cunoscuta sub numele de teoria si mai ales apa, tind sa se amestece cu prafurilespatiului viu", cu toate variantele ei de dupe interplanetare si substantele organice. In acest 1980. Cei doi savanti sunt de parere ca mole- moment, temperatura nucleului ar atinge +27°C,culele organice din cosmos (in ultimii 12 ani au ca sa coboare la aproximativ 173° C la afeliu,fost identificate circa 60) sunt susceptibile, in oscilatii periodice ce ar selectiona structurileconditii favorabile, sa se alipeasca prafurilor de moleculare capabile sa supravietuiasca aici. Radiatia solara (sau a altor stele) ar favoriza for-grafit o forma de carbon pentru a forma marea de polimeri si molecule si mai complexe,aminoacizi, materiale de baza ale vietii. Trans- adaptate tranzitiilor de temperatura. In felulportati de comete, care le ofera un mediu co- acesta ar lua nastere organisme vii, evidentrespunzator, acesti aminoacizi pot forma mole- unicelulare, bacterii. La scars cosmica, timpulcule mai complexe si chiar microorganisme, pentru producerea unor astfel de evenimentegata sa insamanteze orice planeta ce le-ar putea este mai indelungat decat istoria Terrei. Viata arprimi. Odata implantata, viata ar urma aici fi putut fi implantata pe planeta noastra acum 4legile evolutiei. Se poate afirma, deci, ea in miliarde de ani, in momentul trecerii uneiafara Terrei exists o chimie prebiotica", o comete.chimie a moleculelor de la care a luat nastere Cea mai recenta versiune a panspermiei,viata. oferita la sfarsitul secolului al XX-lea de Fran- Prime le microorganisme se formeaza la cis Crick, unul din descoperitorii structurilorscars cosmica. Iata, pe scurt, ipoteza lui Hoyle, ADN-ului, este ca darul vietii a fost adus pedemonstrate matematic de Wickramasinghe. Pamant de o nava spatiala trimisa de fiinteCea mai simple modalitate de producere a sub- extraterestre aflate la mare distanta, teoriestantelor biochimice, nu a moleculelor unice, ci sustinuta ceva mai tarziu, insa partial, de Carla structurilor de molecule, o reprezinta repli- Sagan ca si de multi autori de science-fiction.carea biologica. In conditii adecvate de labora- Se cauta sa se demonstreze ca viata a aparut intor, o singura celula bacteriana se divide in alts lume si a fost adusa fie prin pietre, fie princloud. Cele doua celule-fiice se divid la randul prezumtivi extraterestri, scrie Harry Mc. Sweenfor in patru, opt si asa mai departe, pand la Jr., dar acesta nu spune nimic ci doar muteepuizarea substantelor nutritive. In laboratorul datele problemei dincolo de planeta noastra,cosmic ipotetic, culturile s-au extins in conditii unde se pare ca avem mult mai multe si certe www.dacoromanica.ro 22
  22. 22. dovezi, mai ales de ordin chimic, ca ar fi putut 3) Pentru a se sintetiza fdra Intrerupere mo-lua nastere. Chiar daca in momentul de fats nu leculele vii, baza materiei organice, este nece-putem descrie cu exactitate ce s-a petrecut, sara o anumita cantitate de energie. Or, izvorulspeculatia, bazata pe uncle dovezi irefutabile, universal, de energie folosit de viata (ATP) esteeste preferabila viziunii disperate potrivit careia un produs al fiintelor vii, fabricarea lui in inte-viata a fost importata din alt colt al universului". riorul celulei presupunand un mecanism chimic complicat. 4) Reactiile vitale, chiar la organismele cele Biogeneza mai simple, sunt catalizate de catre enzime. Ele se realizeaza la temperaturi moderate, dar cu Para lel cu panspermia, se dezvolta o noua viteze extrem de mari. Or, enzimele primescipoteza care nu are nevoie de probe cosmice", informatia de la acizii nucleici, care la randulci se sustine prin probe de laborator ce reconsti- for sunt asamblati de catre enzime. Care dintretute, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua aceste substante ale vietii a aparut mai intai?nastere viata pe Terra din propria ei protoma- Initial, teoria biogenetica coplesita de suc-terie organics. Adeptii ei sustin ca izvoarele cesul ai autoritatea experientelor pasteuriene avietii trebuie autate in limitele planetei noas- avut o infdtisare naiva, schematics, propunan-tre" (E. Graevski, A. McLaren). du-si mai degraba sa ofere modele analogice Aceasta ipoteza trebuia sa infrunte criticile decat sa refaca istoric procesele chimice aleaduse la Inceputul secolului nostru teoriei aparitiei materiei vii primordiale.evolutioniste asupra originii vietii. Cum a luat La inceputul secolului nostru relateazanastere viata insinuau dusmanii evolutionis- A.I. Oparin in cunoscuta sa lucrare Origineamului darwinist and ea e produsa si trans- vietii pe pamcint" datorita faptului ca multimisa doar de o fiinta vie?" Partizanii originii biologi vedeau cauza proprietatilor vitale aleevolutive a vietii se gaseau inchisi intr-un cerc protoplasmei numai in structura ei, in con-vicios, amintind oarecum vestitul paradox al structia ei spatiala specifica, ignorand cugainii si oului. Cine a aparut mai intai? Daca desavarsire metabolismul aceasta forma deoul, atunci cine 1-a ouat? Daca este gaina, de miscare atat de caracteristica vietii asistam launde provine ea? Sa enumeram obiectiile fun- diferite incercari de a rezolva problema originiidamentale ce se aduceau: vietii cu ajutorul asa-ziselor modele de corpuri 1) Compusii organici esentiali ai vietii: glu- vii"... Reproducerile artificiale a diferite struc-cidele, lipidele, proteinele, acizii nucleici sunt turi s-au bucurat de un mare succes tocmai inazi in mod exclusiv fabricati de fiintele vii. Cum perioada cand se cauta in protoplasma o oare-au putut aparea in lipsa lor? care baza fixa, o constructie mecanica ce ar 2) Animalele, fiinte heterotrofe, nu pot trai conditiona toate proprietatile ei vitale!fard substantele produse de plante, fiinte Atrasi de asemanarile exterioare, multiautotrofe. Pare firesc, dar, sa se caute originea autori s-au straduit sa reproduca artificial proto-vietii in lumea vegetalelor foarte primitive (alge plasma vie, reusind sa realizeze structuri ana-unicelulare), nascute prin evolutia materiei mi- loage pe cale artificiala prin amestecarea si pre-nerale ai capabile sa traiasca autonom, fabrican- cipitarea unor substante, sa obtind la microscopdu-si propria for hrana. Or, astfel de organisme imagini izbitor de asemanatoare cu structurilenecesita un sistem de captare a energiei solare ai ce se observa pe preparatele fixate si colorateun sistem complementar de folosire a acestei ale diferitelor tesuturi vegetale si animale.energii. Ele ar fi trebuit sa fie, inca de la origine, M. Traube, in 1867, a obtinut o pungulitafiinte complexe, lucru foarte improbabil. Pe de dintr-o pelicula foarte find de fericianura dealts parte, clorofila, agentul esential al fotosin- cupru, care, sub actiunea presiunii osmotice, setezei, este fabricat exclusiv de fiinte vii! dilata gi reproducea fenomenul de crestere a www.dacoromanica.ro 23
  23. 23. celulelor. La inceputul secolului trecut (1905), Progresele remarcabile obtinute in deceniulL. Rhumb ler a realizat modele de amoebe din al patrulea al secolului trecut in directia apro-cloroform dizolvat in §erlac, ce reproduceau fundarii, cunoa§terii structurii §i functiilor bio-mi§carea, nutritia §i diviziunea celulelor, iar C. logice ale proteinelor §i ale acizilor nucleici §i aBfitschel a realizat forme analoage din ulei de celor mai mici §i contradictorii fiinte vii ultra-masline §i carbonat de potasiu. virusurile, descoperite Inca de la sfar§itul vea- Pornind de la aceste experiente, S. Leduc in cului al XIX-lea de D. Ivanovski a permis tre-Les bases physiques de la vie" (Paris, 1907), cerea de la modele de materie anorgania larelateala o serie de experiente cand, intro- modele de materie organics ale organismelorducand o bucatica de clorufa de calciu anhidru elementare.intr-o solutie saturata de carbonat de potasiu sau Inca de acum 80-85 de ani, numero§ide fosfat de potasiu, tribazic, a obtinut ciuperci cercetatori au observat ca in solutiile coloizilor§i alge osmotice, uimitor de asemanatoare cu hidrofili, pe langa coagulare, se mai constata unprototipurile vii corespunzatoare. fenomen numit de stratificare sau separatie de $i mai stranii sunt formatiile lui Moravek" faze. Solutia se scindeaz5 in cloud straturi: unce se dezvolta in suspensiile de gelatina, azotat strat bogat in substante coloidale §i un lichidde plumb §i apa distilata, sub forma de substante aproape lipsit de coloizi, separat de primul stratporoase cu o puternica mi§care de la bald spre printr-o limits net conturata.varf. Aceste filamente cresc, i§i mentin, indife- Spre a-1 deosebi de coagularea obi§nuit5,rent de pozitia eprubetei sau de alte obstacole, savantul olandez H. Bungerberg de Jong, indirectia initials, sunt sensibile la lumina pe o lucrarea sa Protoplasma (1932), a dat acestuianumita lungime de unda §i, dupd ce ajung la o fenomen numele de coacervare. Stratul lichid,anumita dimensiune, indiferent de gradul de bogat in coloizi, a capatat denumirea de coacer-epuizare a suspensiei hranitoare", se opresc din vat, iar solutia cu continut sarac in coloizi,cre§tere la incitarea unei atingeri. aflata in echilibru cu acest lichid, a primit Un caracter analog 1-au avut §i lucrarile rea- numele de lichid de echilibru.lizate in laboratorul de plasmogenie din Mexico De Jong a obtinut coacervate simple dinal lui A. Herrera, intre 1928-1935. Acesta solutii apoase de gelatina, adaugand substanteamesteca o solutie de sulfocianati cu una de for- deshidratante alcool sau sulfat de sodiu caremol §i obtinea astfel substante azotoase macro- reduc hidratarea particulelor de gelatina, ceea cemoleculare care dadeau solutii coloidale. Prin produce separarea solutiei in cloud straturi. Dacafixarea for cu formol sau alcool, rezultau preci- amestecul se incalze§te pand la +50°C, sepitate cu structuri unele dintre ele semanand in formeaza un coacervat. Se pot obtine coacervatemod izbitor cu cele obtinute prin fixarea celu- simple §i din alte proteine. Solutii de amandindlelor. Interesul acestor experience se rezuma la dializate in apa rece, solutii alcaline de prota-aceea ca arata ce forme variate poate da un mine la care se adauga alcool. Un salt importantamestec de substante coloidale daca sunt prelu- at cercetarilor a fost atins °data cu obtinereacrate intr-un anumit fel. in cunoscuta sa lucrare coacervatelor complexe din amestecarea soluti-O noun teorie despre geneza qi natura vietii", ilor a doi sau mai multi coloizi purtand sarciniaparuta in 1942, Herrera considera drept plas- de semn contrar, cum ar fi o solutie de gelatinamogenie" experientele pentru obtinerea struc- cu o solutie de guma arabica.turilor tiocianice. Desigur, asemenea structuri Coacervatul din gelatind §i guma arabica aputeau sa. apard §i in conditii naturale, opina A. I. facut obiectul clasic cu care au lucrat atat deOparin, dar este indoielnic ca vreun biolog con- Jong, cat §i alti cercetatori. Gelatina poate satemporan sA le considere Inzestrate cu atributele dea coacervate nu numai cu gum5 arabica, ci §ivietii. Ele nu poseda nici metabolism organizat, cu alti hidrati de carbon, cum ar fi guma de sal-nici capacitate de autoreproducere." cam, sarea de sodiu a arabanului, agar-agarul, www.dacoromanica.ro 24
  24. 24. amidonuri de diferite provenience, precum §i cu Perioada prebiologica a pregatit timp de mailipoizi, cum ar fi sarea de potasiu a acidului bine de un miliard §i jumatate de ani aparitiaoleic (faimoasa coacervata de untdelemn). In primelor forme organizate de viata.mod egal iau na§tere coacervate din interacti- Oparin considers ca viata a putut sa apara peunea proteinelor de fosfatide, steroli, grasimi $i Terra deoarece planeta noastra impline§te cloudalte lipide. conditii principale: Proprietatile fizico-chimice ale coacer- a) Are o masa, §i deci o forts gravitationalavatelor complexe §i ale celor cu structure inter- medie. Se §tie ca planetele cu gravitatie ridicatans complexa sunt interesante din punct de vede- retin gazele in straturi dense, acestea devenind ecrane ce opresc sau franeaza patrunderea ener-re biologic, deoarece se aseamana in unele pri- giei radiate solare pars la suprafata planetei.vinte cu proprietatile corespunzatoare ale proto- Invers, planetele cu gravitatie mica pierdplasmei. De aceea de Jong, ca si alti citologi au gazele, absorbite fie de spatiul cosmic, fie defost de parere ca celula vie nu este in fond decat planetele apropiate cu o forts de atractie supe-un coacervat multiplu, extrem de complicat. rioara. Pamantul, avand o gravitatie moderate, a Modelul coacervatelor va sluji adeptilor bio- mentinut gazele la o densitate adecvata patrun-genezei sa demonstreze cu probe de laborator derii permisive pentru viata a radiatiilor cos-modul cum a putut lua natere viata in oceanele mice si solare;stravechi, formarea coacervatelor constituind o b) Pozitia ei e convenabila fats de izvoruletapa foarte importanta in evolutia substantelor luminos, Soarele, astfel ca energia solare con-organice primare. Prin formarea coacervatelor stants intretine o temperature suportabila, presupunea de pilda Oparin moleculele de inducand un flux energetic necesar ciclurilorpolimeri organici s-au concentrat in anumite biotice.puncte spatiale §i s-au separat de mediul Ada cum am mai amintit, trasatura generalaambiant printr-o limits mai mult sau mai putin a substantelor care intra in compozitia materieitranpnta". vii este faptul ca toate reprezinta compu§i ai Coacervatul ramane, a§adar, o forma ipote- carbonului. Era firesc deci ca Oparin si Haldanetica de organizare a materiei organice care sa porneasca in explicarea originii vietii de lareproduce tot analogic unele procese initiale de modul de aparitie §i evolutie a acestor compui. Carbonul este foarte raspandit in Cosmos.constituire a protobiontilor. Coacervatul, deci, Studiul diferitelor corpuri cerqti a ara.tat canu e un organism viu, ci numai tulburatoare exists o relatie intre gradul de incalzire a steleipotentialitate a unui organism viu, primordial. §i forma sub care se afla carbonul. Astfel, in Meritul de a scoate insa din impas teoria stele de tipul 0, avand temperaturi de milioaneevolutionists a vietii §i de a o lega de evolutia de grade, carbonul este in stare sub atomics,insa§i a planetei noastre revine biochimistului ionizata. Odata cu scaderea temperaturii, inrus A. I. Oparin (1922) §i biochimistului stelele de tipul B se pot constitui atomi neutri deenglez J. B. S. Haldane (1928). Parerile celor carbon. Primii compu§i ai carbonului sunt dedoi savanti sunt cunoscute in §tiinta sub denu- tipul hidrocarburilor §i apar in stele de tipul A.mirea teoria Oparin-Haldane. In decursul anilor, Este vorba de metin (CH). In atmosfera steleloripoteza a suferit o serie de amendamente aduse cu temperaturi mai scazute apare dicarbonulde autorii insisi, ca §i de adeptii acesteia. Dupd (C2). In atmosfera Soarelui (5.000° 7.000°C) aaceasta teorie, evolutia chimica $i biochimica in fost identificat metanul (CH4) si este probabilarealizarea biogenezei poate fi impartita in trei prezenta altor comp* cu mai multi atomi deetape succesive: etapa neorganicci, etapa carbon 5i de hidrogen. S-au identificat, pana inorganics si etapa biologicci. Prime le doua etape 1980, aproape 30 de compu§i chimici organiciconstituie perioada prebiologicd. de nature abiogend. www.dacoromanica.ro 25
  25. 25. Prezenta for a fost evidentiata atat prin ana- oxigenului, ceea ce confirma caracterul chimicliza spectrala, cat si prin studierea compozitiei reducator al atmosferei primitive. Experientelenumerosilor meteoriti. lui Miller au fost continuate de americanii Pe Terra, compusii de carbon din ce in ce C. Pannamperuma §i Carl Sagan, care aumai activi si mai complecsi au devenit, dupd obtinut, in conditiile aceleiasi atmosfere pri-racirea planetei sub 100°C, si deci dupa for- mare, baze purinice si pirimidinice prin iradieremarea atmosferei si hidrosferei primare, medii cu electroni avand o energie apropiata de acu o compozitie chimica de tip reducator. In radioactivitatii naturale sau a razelor cosmice.atmosfera, substante ca: hidrogenul, vaporii de Prin actiunea ultravioletelor sau a razelor gamaapa, amoniacul, metanul, supuse unui intens asupra solutiei de aldehida formica s-au obtinutbombardament de radiatii si corpuscule si pentozele (riboza si dezoxiriboza).extraterestre, ca si unor puternice descarcari Experientele cercetatorilor nisi A. Pasanschielectrice, au dus la formarea unor substante i T. Pavlovskaia au urmarit sa reproduce pro-complexe ca aldehide, alcooli, acizi organici, cesele care se petrec cu substantele organice dinazotat de amoniu si in cele din urma la formarea protoatmosfera dizolvate in oceanul primar. Dinde aminoacizi. $i in mediul acvatic s-au produs solutii de aldehida acetica si azotat de armoniu,o serie de reactii in urma carora s-au format sub- CO si CH4, iradiate cu raze ultraviolete, au re-stante organice micromoleculare de tipul alde- zultat amine, amide, uree, acizi organici.hidei formice, glucozei, ribozei, acizilor grasi, Un pas Inainte a fost facut in 1958, candpurinelor, pirimidinelor. A. Kornberg a realizat prima sinteza a unei 0 astfel de presupunere indrazneata trebuia molecule de acid nucleic. Experienta a fost ref-a-confirmata prin cercetari experimentale menite cuta in 1962 de Schramm, dar in prezenta unorsa obtina substante organice pe cale nefermen- esteri polifosforici, si de C. Pannamperumatativa (deci abiogena), in conditiile atmosferei (1965), cu iradieri la temperature de 150°C. S-auprimitive reducatoare si ale surselor de energie obtinut acizi nucleici si lanturi de nucleotide si,de atunci. Un precedent it constituise, in 1913, in cele din urma, AMP (adenozinmonofosfat),incercarea incununata cu succes a lui W. Lob de din grupul de compusi macroorganici carea obtine aminoacizi prin descarcari electrice, reprezinta acumulatorul" universal de energieefectuate asupra unui amestec de CO, NH3 si in sistemul biologic.H20. In acest fel, s-a putut demonstra experimen- tal ca pe suprafata Pamantului se putea acumu- Experientele au fost reluate cu mijloace la o cantitate apreciabila de variate substantemoderne in 1953 de Stanley Miller, fostul stu- organice cu molecule relativ simple.dent al profesorului american H. Urey, adept al Acest lucru a permis trecerea la cea de aacestei teorii. Pornind de la ipoteza lui A. I. doua etapa a procesului, la cea biologica.Oparin privind alcatuirea atmosferei primitive, Demonstrarea aparitiei primelor forme orga-el a supus timp de o saptamana descarcarilor nizate de viata din materia organics initiala aelectrice generatoare de ultraviolete un amestec ridicat cele mai grele probleme autorilor acesteide H (13%), CH4(26%), NH3 (26%) si vapori de ipoteze.apa (35%), Inchis intr-un balon de 5 1,1a tempe- Se puneau, dintru Inceput, doua intrebari:ratura de 60°C. Miller a obtinut numerosi com- unde si cum au luat nastere aceste prime unitatipusi (CO, CO2, acid cianhidric, acid formic, de viata. La prima intrebare raspunsurile suntaldehida formica, glucide, grasimi, acid acetic, impartite. Se disputa si acum dace locul bio-uree $i numerosi aminoacizi), tragand concluzia genezei poate fi oceanul primar, apele statatoareca primii compusi ce se sintetizeaza in prezenta de mica adancime sau substraturile cu namol,descarcarilor electrice sunt acidul cianhidric si argile si alte minerale care puteau absorbi pealdehidele $i ca reactiile nu se petrec in prezenta suprafata for moleculele organice mici, www.dacoromanica.ro 26
  26. 26. inlesnind cataliza polimerilor cu o anumita turi microscopice (2-670 microni), pe care le-aordine a monomerilor. numit coacervate. In 1965, S.W. Fox atrage atentia ea procese- Continuand incercarile lui de Jong, savantulle biogenezei n-au putut avea loc decat in apele indian H. Badahur a obtinut, in 1971, formatiiscazute de langa tarmuri, unde se concentrau jeewanu (particule de viata", in limba hindi),mari cantitati de substante organice expuse radi- expunand la soare sulfocianura de amoniu inatiei ultraviolete si temperaturilor ridicate, pro- formol. Datorita tensiunii superficiale, acesteduse de activitatea vulcanica. El pomea si de la structuri se misca asemenea unor amibe. N-ar fiobservatia ca, in 1963, in urma unor eruptii vul- exclus, sustine Badahur, ca aici sa fi luat nasterecanice submarine, langa coastele Islandei, a luat polimeri care apoi au format coacervate.nastere insula Surtsey. Pe solul proaspat racit, Pentru sustinerea teoriei Oparin-Haldane,cercetatorii au gasit numerosi aminoacizi, intre fenomenul coacervarii este important deoarece,care si unii care nu intrau in compunerea fiin- in cursul evolutiei substantelor organice, el ar fitelor vii. In 1981, vulcanologii rusi au identifi- putut constitui un mijloc eficient de concentrarecat, in conditii ce excludeau orice contaminare a compusilor macromoleculari, in special a sub-externs, in cenusa rezultata in urma unor stantelor de tip proteic dizolvate in hidrosferaexplozii vulcanice din Kamceatka, substante terestra. Dat find ca prin coacervarea sub-organice, intre care aminozaharuri, hidrocar- stantelor organice macromoleculare se for-bonati, 15 aminoacizi si porfirinele biotice stu- meal& de obicei, un numar Insemnat de picaturidiate de catre Alex. Krasnovski. foarte mici, cu o structure intema determinate, Pot fi amintite si lucrarile lui A. Bard si procesul de coacervare constituie o etapa-cheieJ. Lew less, care au demonstrat experimental ca pentru organizarea spatiala a sistemelor orga- nice polimoleculare.unele argile continand catalizatori minerali sunt Trei decenii mai tarziu, S. W. Fox, experi-in stare sa produce aminoacizi din atmosfera mentand cu diferiti aminoacizi, a obtinutprimitive. Alte argile, bogate in nichel, numeroase polimerizari, utilizand ca sursa deactioneaza asupra aminoacizilor ca niste mag- energie caldura. Rezultatul cel mai interesant aneti", absorbindu-i si realizand astfel sinteza fost obtinerea, pomind de la acizii aspartic siunor protenoizi. Experiente asemanatoare au glutamic, a unor polimeri cu greutate molecu-dus la sinteza uscata" a unor acizi nucleici, uti- lara cuprinsa intre 5.000 si 25.000, pe care i-alizand argile bogate in zinc. numit protenoizi din cauza numeroaselor Pentru a raspunde la a doua intrebare trebuie insusiri ce ii apropie de proteine. In prezentasa se admits existenta unei protoselectii, a unei apei sarate, la temperaturi de 25° 45°C, pro-selectii prebiologice care sa favorizeze aparitia teinoizii tind sa treaca la forme structurate, for-si persistenta macromoleculelor cu functii ce mand unele microsfere cu diametrul de doideschideau perspective ulterioare de evolutie a microni. Microsferele au insusirea de a-si sporimaterialului organic. volumul prin adaugare de alti protenoizi sau Ca urmare a acestei protoselectii, ar fi putut prin absorbtia substantelor din mediu si de a selua initial nastere niste macromolecule capabile inmulti prin diviziune. Dace pH-ul mediuluisa manifeste un inceput de asociere a sub- este destul de ridicat, se formeaza in microsferastantelor de tip proteic si chiar de formare a o membrane proteica asemanatoare cu mem-unor roiuri" polimoleculare. Asa cum am mai brana celulara. In timpul proceselor de absorbtiespus, in 1932, in cunoscuta sa lucrare Proto- a unor substante sub actiunea unor catalizatoriplasma", Bungenberg de Jong, cercetand soluti- (zincul, de pilda) sau a razelor ultraviolete, s-aile coloidale, a remarcat si descris fenomenul de constatat o eliberare de energie. In sfarsit,coacervare, deci de separare $i concentrare a supuse unei usoare presiuni, microsferele tindstratului bogat in coloizi sub forma unor pica- sa se aranjeze in lanturi asemanatoare cu algele www.dacoromanica.ro 27

×