• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Spania ca mare putere
 

Spania ca mare putere

on

  • 857 views

 

Statistics

Views

Total Views
857
Views on SlideShare
857
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
2
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Spania ca mare putere Spania ca mare putere Document Transcript

    • . IIn secolul XVl, Spania adevenit puterea dominantain Europa. Odata cuexpansiunea imperiuluispanio~ arta ~i literaturaspaniola au injlorit ~i ele.Insa, inevitabi~ situafia s-aschimbat ~i un declin lent~i lung a pus capat supre-mafiei Spaniei.An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai I multe regate cre~tine ~i maure (islamice). Aparitia populatiei islamice data de lainvaziile din secolul VIII, care au fost punctulde plecare al marii culturi a Spaniei Maure. insecolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire"cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itulsecolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granadaa rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea maimare tJarte a Spaniei se afla sub controlul adou~ state: Castilia ~iAragon.I "Regii catolici" in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~teni- torii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice in 1492, au avut loc trei evenimente este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~ aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Columb a navigat spre vest cu trei nave span- Spaniei. iole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Spania -probabil cateva sute de mii de Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. oameni -au fost expulzati din tara. Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare Acest ultim eveniment era important deoa- mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea. rece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~ creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~ Catolicos (regii catolici). De afacerile interne traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i, ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama schimbul promisiunilor conform c~rora vor nobilimii feudale, creand astfel o adminis- beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii tratie centrala eficienta, dominata de au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia castilieni. cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi 123
    • SPANIA CA MARE PUTERE 00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a condamna1ilor (stinga). O pagina din Indexul Cdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase, ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatorii erau extrase. Car1ile medicale erau cenzu- rate; imaginile reprezentind trupuri goale erau considerate indecente."5::;:I O Pictura in relief datand din secolul a! XVI-Iea, infa1i~andu-! pe Boabdil, ultimul conducator musul- man din Spania, care a fugit din palatul A!hambra, din Granada, dupa torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~ caderea ora~ului in niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul din mainile lui Ferdinand Europa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaiele ~i Isabelei, in 1492. impotriva francezilor s-au prelungit pan;l in Granada a fost ulti- 1559, cand s-a incheiat tratatul de la Cateau- ma provincie ocupa- Cambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pen- ta in Recucerirea tru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti.iiE Cre~tina. care ince- Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit in~ puse in 1085. Spania cu un an inainte de pacea de la Cateau- Cambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ti Nepotul habsburg al lui Ferdinand, in ~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~i convertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni virst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numele teritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ra- ~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i tor- de Carol I. Avind deja titlul de duce de telui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lrei turati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul ccl Burgundia, acestaa reunit, in 1519, p~mintu- centru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebire sunt eretici (necredincio~i). rile habsburgice austriece cu lntinsele teritorli de tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;l Aceastcl politiccl intolerantcl se baza pe pe care le mo~tenise, urmind s~ fie numit perioada de domnie. Posesiunile sale cuprin- considerente politice ~i religioase, deoarece Carol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiu deau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile de credinta religioascl comuncl a spaniolilor a roman, titlu sub care este cunoscut in istorie. Jos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comte contribuit la consolidarea unei societclti In La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~i de-a lungul frontierei estice a Frantei, precum care loialitltile regionale"erau puternice. Atat frecventele sale absente l-au f~cut nepopular ~i Napoli ~i Milano in ltalia. Biserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolcl in Spania. in 1520-1521,au izbucnit rnscoale erau institutiide stat aflate sub controlul regal in ora~ele mari ale Spaniei (R~scoala Un conducator "casnic" ~i cu putine interferente din partea papalitcltii. Communeros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ aso- Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltorit Cu toate acestea, comportamentul fanatic al ciat~ cu anumite concesli in favoarea spanio- mult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip a monarhiei urma scl aibcl implicatii ~i mai lilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~ incercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l, adanci cand In Europa au apclrut diferente Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~i- dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercat religioasemai aprige. a petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta a s;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filip Sub conducerea lui Ferdinand, politica fost loculln care a preferat s~ se retrag~. citea ~i scria comentarii ~i ordine -adesea externcl a Spaniei a fost una In care propriul neinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ce interes era lntotdeauna m;li presus de orice. ajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toate Pre1ul suprema1iei Manipulandu-i constant pe regii Frantei In Sub conducerea lui Carol Quintul, Spania a deciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8 perioada rclzboaielor italiene, Ferdinand a intrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare. ca lUl F1l1pera marcat;l de personahtatea lul - reu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i ar- nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast (Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud gintul din America Spaniol~, erau risipite pe ~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tere $i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiunii r~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturile unui proverb: "dac;l moartea ar veni din ne-portugheze a peninsulei cucerind Navarra de a ap~ra catolicismul din Germania lmpotri- Madrid, toti am avea o viat;llung;l". (1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania a va noli erezli luterane (protestante). Trupele Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri speci- devenit o putere formidabilcl. spaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic- fice ..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El 124
    • O Portret al lui Filip al 11-Ieade Tizian. 00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atras sanatatea suveranului era ~ubreda, insa a Spania intr-un rizboi lung ,i costisitor. in trait pana la 70 de ani. Spre deosebire de imaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,te tatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut cea la Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evi- mai mare parte a vie,ii in Spania. incercand denta in asedierea ora,elor Maestricht (jos), ss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu. Antwerp ,i Ghent.~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~- ture disensiunile religioase, Religia $i politica erau inseparabile $i nici o monarhie din sec- olul XVI nu tolera diferendele de natur~ reli- gioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puter- nic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice. Acest lucru a devenit evident in anii 1560, atat in Spania cat $i in str~in~tate. Perse- cutarea moriscilor a dus la izbucnirea unei r~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fost in~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $i investigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii au r~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati, intre 1609-1614- un eveniment cu consecinte graye asupra economiei spaniole. Prin expul- zarea minorit~tilor de oameni hamici $i pri- ceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhii spanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schim- bul idealului de unitate politico-religioas~. Revolu~ie in Tarile de Jos A$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip in T~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilor au dat na$tere unei opozitii de mari proportii, care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti (protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze, in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentru zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastian r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti; Spania, deoarece Filip nu mai putea beneficia al Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti In $i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protes- de prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i Maroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Au tant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engle-~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~ existat pretendenti la tron, Insa doar unul - ze$ti au atacat nave spaniole ce transportau~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a Filip -avea o armata la frontiera portugheza. comori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ de! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip, pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia po- a o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat reyolutia a epuizat resursele Spaniei. sesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontile $i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regi- Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar acesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spania na Scotiei, care se afla la inchisoare. puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571 devenise o mare putere atlantica. Comploturile spaniole de asasinare a flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinut Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580. reginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Mary la Lepanto o yictorie importanta asupra tur- Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti din a fost executat~. In consecint~, Filip avea cale cilor, punand cap~t dominatiei otomane in rarile de ]os; Franta era zdruncinata de liber~ de a pretinde tronul Angliei. 125
    • SPANIA CA MARE PUTERE in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip a O Spania in secoluldepus mari eforturi financiare pentru organi- XVI. Regatul Spanieizarea "invincibilei Armada", o flota uria~a for- a fost creat in 1479,mata din nave de razboi spaniole, care urma prin unificareasa preia armata Ducelui de Parma din Tarile Aragonului ~ide Jos ~i sa o transporte de-a lungul Canalului Castiliei. CucerireaEnglez, pentru a invada apoi Anglia. Granadei ~i Navarrei Filip era condus mai degraba de credinta a completat Spanialui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignorat moderna.binecunoscuta superioritate a navelor delupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nua luat in considerare dificultatea transportariiunei armate intregi pe mare, de vreme cespaniolii nu aveau un port corespunzator inTarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navi-ghatia in 1588,atacurile englezilor i-au provo- O Pu~ca~. Pu~ca~ii,cat daune de proportii, iar 1:nretragere, dis- impreuna cu suli,a~ii,trugerea sa a fost completata de furtuni. alcatuiau infanteria spaniala care, pana Factorul de 5chimbare dupa 1640, a fastArmada spaniola a fost un factor de schimba- cea mai eficienta dinre pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protes- Eurapa.tant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei,iar Spania,care pana atunci sprijinise in secretgrupurile catolice din Franta, s-a implicatdirect 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimitaarmata in Franta, Ducele de Parma nu a pututdefmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventiaspaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-lsprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat insfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nuobtinuse nici un avantaj substantial in Franta. Spania in declin,Sfar~ituldomniei lui Filip a fost intunecat. Sub conducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621), Spania a intrat intr-o perioada de ragaz, facand pace cu Anglia ~i incheind un armistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa econo- mia fusese grav afectata in timpul lui Filip al lI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilor cheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti ~i materiale, 1:nurma carora datoriile regelui aucrescut considerabil iar tara a fost saracita. Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11- lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma. De~i nu era inca foarteevident, Spania era 1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~i artei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea, s-a mentinut pana in a doua jumatate a seco- lului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguel de Cervantes (autorul romanului Don Quijote) ~i marele pictor Velazquez. Filip al IV-IeaFilip allV-lea (1621-65)avea printre consilieri in 1643, armata spaniala a fast infcinta cuun nobil favorit, Contele Olivares, mult mai cruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-sedinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Din astfel capat unei suprematii militare carenefericire 1:nsa,Spania nu-~i mai putea per- durase de peste 100 de ani.mite ni~te ambitii care au dus la reluarea con-flictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantial Recunoa~terea infrangeriidat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30 In 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capatde Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestanti Razboiului de 30 de Ani ~i a data cu acestapentru putere in Germania. s-au spulberat sperantele habsburgilar de a Armata spaniola reprezenta, 1:nca,o fort:I impune religia catalica In Germania sau de ade lupta impresionanta, 1:nsa a obtinut nici nu cansalida autaritatea imperiala.o victorie decisiva 1:nanii 1620 ~i 1630. intre In acela~i an, Spania a recunascut in madtimp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu, aficial independenta Pravinciilar Unitea a~teptat momentul potrivit, neintrand in (Olandeze), la Mi.inster.Rilzbaiul dintre Spaniarazboi decat in 1635. Chiar ~i a~a,Spania ~i-a ~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1ndmentinut pozitia pana 1640. In 1640, Spania a cedat teritarii, .Jucruprin care aceas-Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-a ta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi erauca~tigatindependenta. in acela~ian, locuitorii n~semnificative In camparatie cu decadereaprovinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~i pe intema a tarii, care a raffias un imperiuei, supunandu-sedin nou doar in 1659.Apoi, imens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.