Socialismul

zandu-i Ins~ pe muncitori. Desigur c~ nu le era mult mai r:1udecat 1nainte,cand efectuau munci agricole, ms~ suferinta li se citea pe fat~. O nou~ nesiguranta le str:1b~teaexis- tent~, necunoscuta lor pan~ atunci. Expansiu- nea capitalista era dur:1, pro.vocand o dez- voltare economic~ extraordinar:1,Insotit~ Ins~ de crize teribile ce atr~geaudup~ ele un mare num~r de ~omeri. Viziunea socialista Terorile industrializ~rii din Marea Britanie au fost criticate de mai multi reformatori: roman- cierul Charles Dickens, ~i p~rintele legislatiei muncii: Lordul Shaftesbury nici unul dintre , ace~tianefiind sociali~ti.Altii In~~ priveau din- colo de reform~, considerand c~ dezavanta- jele capitalismului puteau fi lril~turate doar prin abolirea Intregului sistem: In locul con- curentei acerbe, In care cel mai slab trebuia s~ cedeze, societatea tebuia s~ se sprijine pe cooperare, iar marile averi trebuiau Imp~rtite Intre toti. in ciuda numeroaselor diferente de interpretare, aceasta era viziunea fundamen- tal~ a socialismului. pan~ In anul 1830 ideile acestea erau sustinute de c~tre Robert Owen (1771-1858), ~ proprietarul scotian al unei fabrici textile: ~ .~ O Partidul laburist O Karl Marx,ILuptand pentru o societate Independent a fast un personaj central fandat in anul 1893. in istoria socialis- bazata pe bunastare ~i egalita- Pasterul de mai sus mului, ~i-a petrecut te, m4carea sociaUsta s-a dez- reprezinta cea de-a cea mai mare parte 21-a aniversare a a vie~ii in exil, voltat la sfat1itul secolului XIX acestuia. in Anglia. De-a lungul epocii moderne, o urma parasirii pamanturilor de catre oameni epoca foarte dinamicii, aceasta In favoarea ora~elor $i fabricilor. Formidabila actiune a maselor -agitatie, tumult, revolutie s-a raspandit in diferite forme -a reprezentat o trasatura a mai multor crize, ~i a suferit multe transformiirL fiind folosita In scopul a numeroase cauze: Inlaturarea tiraniei, dobandirea independentei nationale, ca~tigarea dreptului de a vota. D e-a lungul istoriei au avut loc multe Speranta Intr-o socie!;ate egala ~i perfecta proteste Impotriva asupririi s~racilorde nu era probabil o noutate. Insa, dupa succe- c~tre cei inst~riti. Din cand In cand, sele Revolutiei Franceze reformatorii au aceste nedrept~ti erau atat de insuportabile, devenit Increzatori ca visele lor s-ar putea incat clasa asuprit~ aiungea la revolte, luptand transforma In realitate. New Lanark, celebra prin locurile sale de pentru o societate bazat~ pe dreptate; munca moderne. Owen a fondat Marea proteste de acest gen au avut loc In Marea Capitalismul intra in scena Uniune Nationala Comerciala, prin care spera Britanie: Mscoala T~ranilor din 1381 ~i activi- Socialismul modern era mai presus de toate, sa uneasca toti muncitorii britanici Intr-o sin- t~tile "Msculatilor" ~i "Minerilor" din secolul o reactie Impotriva transformarii lumii de XVII; secte cu caracter radical, care au luat gura organizatie. Aceasta organizatie era catre Revolutia Industriala, care crease o noua capabila sa paralizeze economia, declan~ind.lna~tere In perioada R~zboiului Civil ~i In cea societate, In care predominau ma~inile, fabri- o greva generala, dind astfel posibilitatea[ Cromwellian~.. cile, caile ferate ~i vapoarele cu aburi, ~i In M.U.N.C. sa transforme Intreaga tara Intr-oI. M~c~rile de acest gen erau de scurt~ care muncitorii se concentrau In ora~e, al avere comuna. De~i planul era foarte ambi-~durat~ In societ~tile ce se spriiineau In special caror numar continua sa creasca.! pe agricultura, ~i viat~ rural~. Cu toate aces- tios, autoritatile au luat toate masurile pentru Primele etape ale Revolutiei Industriale au a Inabu~i uniunea. a, marirea ora~elor a dat acestor mi~c~ri avut In multe privinte un caracter haotic ~i Cuvintele "socialist" ~i "socialism" au fost osibilitatea de a mobiliza populatia urban~, amenintator: murdarie, maghernite, instalatii folosite pentru prima data de catre owen ~i ezistand astfel mai mult timp. O dovad~ a periculoase, patroni duri ~i munca dificila de discipolii sai, Intre 1830 ~i 1840. Termenii cestui fapt a fost Revolutia Francez~, dintre efectuata ~i de copii; erau piincipalele trasa- echivalenti ai ace()tora au aparut In Franta 1789-1794, cand monarhia francez~ a fost turi ale acesteia. Revolutia Industriala a adus cam In aceea~i perioada, de~i numeroase idei nl~turata. beneficii importante clasei capitaliste Cclasa socialiste au fost vehiculate mai devreme de in timpul Revolutiei Industriale din secolul care detinea ~i co~trola sursele aducatoare de catre contele Henri de Saint-Simon (1776- X, mi~carea socialista a luat amploare In venituri, ca de exemplu uzinele), defavori- 1837) ~i de Charles Fourrier (1772-1837). 233

SOCIALISMUL Saint-Simon propunea viziunea unei lumi in care s~ predomine lini~tea ~i ratiunea, Ins~ fiind conttient de impactul tehnologiei, el considera c~ aceasta trebuia stapanit~ de con- duc~tori instruiti ~i nu de popor; din contra, Charles Fourrier era sustin~torul comunelor ce se administrau singure, asemenea lui Robert Owen. Aceast~ discrepanta Intre pla- nurile amintite rnai sus ~i detinerea controlu- lui absolut al muncitori.lor asupra vietilor lor, urma s~ apara din ce In ce mai des In istoria socialismului, provocand astfel dispute teribile In ceea ce privette ideologia (doctrina) socialist~, precurn ~i diviziuni de lung~ durat~ Intre grup~rile socialiste. Spectrul comunism.~luj Viitorul socialismului a fost profund inf1uentat de lucrarile lui Ka,cl Marx (1818-1883) ~i ale colaboratorului s~u Friedrich Engels ..c1820- 1895). jn 1848, In timp ce In Europa au avut loc mai multe revolutii liberale ~i nationale, ace~tia au publicat "Manifestul Comunist", ce In~lta sceptrul comunismului ~i al unei revolutii care trebuia s~ schimbe total ordinea social~ ~i economic~. Folosirea termenului "comunist" reprezenta o provocare, deoarece acesta avea un sens rnai mult revolutionar decat socialist, de~i nu exista inc~ o opozitie definitorie Intre cei doi termeni. Manifestul O Fabrici in Communista avut un impact imediat redus, iar Sheffield, Anglia, in dup~ In~bu~irea revolutiilor din 1848, Marx ~i 1884. Mii de barbati Engels au p~r~sit Germania, pentru a se sta- ~i femei munceau bili mai apoi In Anglia ca exilati. jn exil, Marx din greu pentru un a scris celebra sa carte, "Das Kapital", precurn numar mic de capi- ~i multe alte lucrari alimentate cu idei ~i argu- tali~ti -care erau de mente politice, economice, istorice ~i filo- fapt proprietarii zofice. fabricilor . jn viziunea lui Marx, tr~s~tura-cheie a istoriei a constat Intr-o serie de lupte Intre clase- le sociale. Spre exemplu, dezvoltarea econo- O Bancnota ce miei medievale a avut ca rezultat constituirea putea fi schimbata unei clase capitaliste, sau burgheze (negus- in bunuri de larg tori, oameni de afaceri ~i industria~i), care au consum, dupa un dobandit destul~ putere, Incat s~ detroneze sistem introdus de clasa feudal~. jn lucrarile sale, Marx prezicea Robert Owen.O Un grup dedansatori in NewLanark, Sco,ia, unde,in jurul fabricii salede textile, RobertOwen a construitcase pentru munci-tori ~i ~coli pentrucopiii acestora. inanul 1830, Owen afondat o mareuniune federala decomer, prin care asprijinit mi~careacooperatista a claseimuncitoare.De~i Marx ii consi-dera pe Owen ~i peal,ii care aveau ace-lea~i concep,ii cafiind "utopi~ti" (farao teorie socialista ~ ~"~tiinifica"), Owen a :3avut o influenta mult ~ ..tmal mare asupra il:miscarii laburiste din ~M~rea Britanie. ~ .. ~ 234

cre~terea nivelului de trai al muncitorilor O .Procesul datorit~ dezvol~rii industriale, care vor fi In Interna~ionalei.. cele din urm~ capabili s~-i lnI~ture ~i s~-i 1871. Caderea lnlocuiasc~ pe capitalitti. Comunei din Paris a Schimb~rile de acest gen, dup~ p~rerea sa, dus la destramarea puteau fi realizate doar printr-o revolutie vio- Primei Interna~io- lent~, care s~ aib~ ca rezultat preluarea puterii nale. Mi~carea revo- din mainile capitali~tilor. Dup~ revolutie, Iu~ionara din Fran~a muncitorii trebuiau s~ stabileasc~ o dictatur~ a fost inabu~ita; (a proletariatuluO, pan~ la instalarea definitiv~ britanicii au con- a socialismului. Toate mijloacele de a produce damnat violen~a. ~i de a distribui averi, se aflau astfel sub con- iar ceilal~i sociali~ti trolul muncitorilor. Eventual, In cazulln care au fost demoraliza~i. socialismul ar aduce mari bog~tii, societatea Interna~ionala a fost ar urma s~ treac~ Intr-o faz~ superioara, desfiin~ata in 1872 comunist~, dand oamenilor posibilitatea de a ~i reinfiin~ata in beneficia de toate bunurile ~i serviciile de 1876. care aveau nevoie. Cu toate c~..partidele revolutionare au fost destul de. restranse ca num~r pentru o perioa- d~ de timp, In 1864 Marx a Infiintat Internationala Oamenilor Muncii (Prima O Femei aparand o International~), care avea ca scop dirijarea baricada din Paris, in mi$c~rilor deja existente. Acesta era un pas mai 1871. Marx a Intelept, Marx considerand lupta pentru privit Comuna din socialism ca fiind un efort international: Paris ca pe prima loialit~tile nationale erau irelevante, de vreme revolta a proletaria- ce muncitorii din toat~ lumea aveau mai tului impotriva cla5ei multe In comun decat muncitorii ~i capitali~tii capitali5te. Pe timpul aceleia~i natiuni. Comunei, Pari5UI era COndU5 de un comi- Comuna din Paris tet de muncitori, in anul 1848, o revolt~ a clasei muncitoare a intelectuali ~i mici izbucnit In Paris, locul traditional al revoluti- oameni de afaceri. ilor. Mai tarziu, In 1871, o rascoal~, mult mai Trupele franceze au ~ E violent~, a avut loc, i:n urma Infrangerii nimicit Comuna dupa 6 Frantei de c~tre Prusia. Locuitorii din Paris au cateva 5aptamani. - pre~edintii statelor, inclusiv McKinley, pre~edintele SUA, au fost asasinati. fn 1869 Partidul Social Democrat German a fost fondat, dupa principii marxiste. Terme- nul "social democrat" reprezentau descrierea standard a partidelor marxiste, raspandite In toata Europa, la sfar~itul secolului XIX. Principii na,ionale Cu toate acestea, principalele partide socialiste din Franta ~i din Marea Britanie nu erau organizatii marxiste ortodoxe, ci se bazau pe propriile lor principii. fn Marea Britanie, clasa muncitoare era reprezentata de mi~carea uniunii comerciale, adevaratul progres politic fiind realizat abia dupa anul 1900, cand uniu- nile ~i variatele grupari socialiste s-au unit, formand astfel Partidul Laburist. Cea de-a doua Intemationala, fondata In 1889, a fost deseori macinata de conflicte in- terne. fn 1890, cativa marxi~ti germani au con- siderat ca doctrinele lui Marx trebuiau revizu- ite, In functie de Imprejurarile schimbatoare. Revolutia parea Inca un proiect distant, In declarat ora~ul Comun~ Independent~, timp ce Partidul Social Democrat devenea din Bakunin a fost unuI dintre fondatorii anarhis- mentinandu-se pe pozitii timp de cateva ce In ce mai putemic In Reichstag (parlamen- mului, o doctrin~ ce respingea viziunea lui s~pt~mani, pan~ cand trupele guvernamentale tul german), iar muncitorii Incepeau sa o duca Marx 1n ceea ce privette statuI ca un instru- au atacat ora~ul, nimicind zeci de mii de mai bine. Aceasta demonstra ca socialismul ment represiv, pe care muncitorii trebuiau s~- Comunarzi. De~i Comuna avea o conceptie putea fi instalat prin mijloace parlamentare I foloseasc~ impotriva adversarilor. Anarhi~tii~doar partial socialist~, Marx a privit-o ca pe pa~nice. doreau abolirea tuturor formelor de guver-, prima treapt~ pe calea revolutiei, care a oferit fnsa marxi~tii ortodoc~i nu erau de acord nare, crezand c~ oamenii puteau s~-~i con- socialismului primii s~i martiri. cu aceasta "revizuire", sustinand ca salariile duc~ singuri propriile afaceri. Respingand muncitorilor vor fi Intotdeauna limitate ~i c~ ordinea ~i disciplina, anarhismuI nu a avut Idei contradictorii cei aflati la putere nu vor accepta schimbari niciodat~ influenta pe care o avea socialismul.I primUI 1870, dup~Partiddispute International crunte intres-a Marx destramat ~i revo- in radicale. Primul RazbQi Mondial a gasit inter- O parte din membrii acestei mi~c~ri au recurs nationalismul marxist destul de ~ubrezit. la violent~, terorism ~i asasinate. Ace~tia au Iutionarul rus Mihail Bakunin (1814-76). Membrii celui de-al Doilea Partid Intema- devenit celebri 1n 1890, cand o parte din 235

SOCIALISMULO Congresul de laAmsterdam a! ce!eide-a Doua !nterna-,ionale, din anu! 1904. S-a insistatmu!t asupra uneichestiuni carecontinua sa fiedezbatuta inca din 1899 -daca socia-li~tii trebuiau sau nusa se a!ature par-tide!or burghezepentru a guvernaimpreuna. Sloganul(in c:>landeza)este:"Proletari din to atetari!e, uni,i-va". tional au declarat ferm c~ sociali~tii din toate t~rile se vor uni pentru a se opune r~zboiului, ins~ cand acesta a izbucnit, aceste declaratii . s-au dovedit a fi f~r~ valoare. W O Stindardul Uniunii Na~ionale a Febra razboiului Minerilor.ln Partidul in 1914, cand r~zboiul era deja declarat, par- Laburist din Marea tidele socialiste erau Insp~imantatede ceea ce Britanie, care a luat avea s~ urmeze, fiecare dintre ele sustinand na~tere in urma actiunile propriilor lor guverne. Acesta era alian~ei uniunilor primul sernn -confirmat apoi ~i de alte eveni- comerciale cu mente -c~ nationalismul continua s~ fie cea gruparile socialiste mai puternic~ emotie politic~. create in 1900, Un singur partid s-a folosit In Intregime de marxi~tii se aflau in doctrine marxiste In timpul r~zboiului: aripa minoritate. iar Bol~evic~ ("majoritatea") a Partidului Social majoritatea mem- Democrat Rus, care incerca s~ submineze brilor considerau ca efortul national Impotriva r~zboiului, reu~ind cre~tinii trebuiau sa In cele din urm~ s~ preia puterea In anul se opuna nedrep- 1917. Ca urmare a acestui fapt, Rusia a ta~ii. Pe aceasta idee devenit Uniunea Sovietic~, iar bol~evicii s-a dezvoltat o mare (denumiti ulterior Partidul Comunist), au uniune comerciala ce In~bu~it toate opozitiile, instaland apoi o dic- sustinea mi~carea tatura a proletariatului cu un singur partid ~i laburista. Incepand s~ introduc~ o form~ rigid~ de socialism, controlat~ de stat. Sciziune de mari propor1ii Revolutia bol~evic~ a provocat o mare rup- tur~ In randurile socialismului international. in majoritatea t~rilor ideile celor care voiau s~ urmeze calea bol~evic~ pentru a ajunge In final la o dictatur~ revolutionar~, se loveau de cele ale indivizilor care sperau s~ ajung~~ " la putere prin mijloace pa~nice. A!ja-zi~ii. 0 tj revolutionari se numeau acum comuni~ti, In Qj "5 timp ce parlamentarii rarrulseser~ sociali~ti, u " .. social-democrati, sau membrii ai Partidului E Laburist. Fiecare dintre aceste traditii socia- s " liste au avut repercursiuni importante asupra .c .9, istoriei secolului xx. 236

Socialismul

by R A

Accessibility

Upload Details

Usage Rights

Statistics

Socialismul Document Transcript