Your SlideShare is downloading. ×
Reforma
Reforma
Reforma
Reforma
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Reforma

522

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
522
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
10
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Aparenta unitate a bisericii legale sau de alta naturn ale clerului, precum ~i fata de pozitia dominanta in cadrul slujbe- medievale a fost distrusii lor, astfel incat laicii (cei care nu faceau parte atunci cdnd Martin Luther din cler) devenisera aproape ni~te spectatori. Cu timpul, laicii au devenit mai instariti ~i s-a opus autoritiitii Papei mai educati ~i s-au decis sa joace un rol mai activ in viata religioasa. Folosirea exclusiva a ~i a declan~at Reforma limbii latine limita intelegerea Bibliei pentru Protestantii. Aceastii scindare multe persoane, dar, evident, exista nevoia unui mod mai simplu ~i mai putin ostentativ a dus la riizboaie religioase de manifestare a religiei, a~a cum se sdngeroase in Europa - intamplase in cazul primilor apostoli ai Cre~tinismului. Luand in considerare circum- riizboaie care au durat stantele, era de la sine inteles ca declan~area unei crize religioase era inevitabila. 150 de ani. Primul care ~i-a exprimat public nemultu- mirile a fost Martin Luther (1483-1546), un ~ 1500 Biserica Catolic~ detinea suprematia calugar augustin ~i profesor la universitatea I in Europa central~ ~i de vest, supravietuind din Wittenberg, Saxonia. in ciuda cuno~t- opozitiei Lollarzilor englezi, a husitilor intelor sale, Luther se lovise de anumite lip- boemieni precum ~i a altor dizidenti religio~i. suri in .viata sa spirituala, fapt ce l-a determi- Cu toate acestea, revoltele erau semnalele nat sa creada ca salvarea este posibila doar O Un portret a! !ui Martin Luther. Atacuri!e unei nemultumiri crescande, care in cele din prin credinta, care este un dar harnzit de !ui Luther asupra Bisericii Cato!ice au fost urm~ s-a dovedit imposibil de suprimat. Dumnezeu, ce nu poate fi cumparat. Aceste primite cu osti!itate, provocandu-! pe acesta Criticile aduse Bisericii se refereau la imen- idei inofensive erau de fapt eretice (blasfemii sa avanseze idei ~i mai inacceptabi!e. sa sa avere ~i la coruptia pe care aceast~ bo- impotriva credintelor religioase acceptate).. g~tie o incuraja. O serie de scandaluri sl~bise deoarece duceau la concluzia ca toate cere- O Pagina de titlu a unuia dintre pamfletele autoritatea Bisericii ~i nenum~rati preoti ai moniile ~i practicile prescrise de Biserica pen--lui Luther impotriva Romei, prezentandu-1 Rena~terii erau mai preocupati de avere sau tru a servi mantuirii credincio~ilor erau inutile..pe Papa ~i pe inso~itorii lui inghi~i~i de putere, decat de o viat~ sfant~. Toate acestea falcile ladului. au alimentat resentimentele fat~ de privilegiile Cumpararea mantuirii Justificarea prin credinta" a devenit un ele- ment central al crezului lui Luther, dar acest lucru nu ar fi dus neaparat la un conflict cu Biserica. Luther era un calugar relativ obscur, fara prea mare inf1uenta. Atitudinea sa fata de mantuire putea fi privita ca o varianta mai severn, dar totu~i permisa, printre multiplele variante tolerate de Roma. Conflictul cu autoritatile depindea de modul in care Luther intelegea sa-~i exprime ideile: daca i~i va pro- mova doctrina intr-un mod discret, farn a atrage atentia asupra sa, sau va evidentia in mod public toate implicatiile negative pe care aceasta doctrina le avea pentru Biserica. i Prima disputa initiata de Luther a avut ca : subiect o alta problema, cea a indulgentelor - ~ acestea erau documente care, in anumite situ- O atii, puteiu fi cumparate de catre credincio~ii care preferau mai degraba sa plateasca suma O johann Frederick respectiva decat sa indeplineasca penitentele al Saxoniei, unul din- date pentru ispa~irea pacatelor lor. Aceasta tre principii care a practica oferea conducatorilor bisericii o sursa sus~inut cauza lui importanta de venit, dar s-a ajuns foarte u~or Luther. La stanga se la abuz. in vremea lui Luther, oamenilor li se afl3 Luther iar la spunea ca daca vor cumpara o indulgenta, dreapta Zwingli ~i vor putea pune capat suferintelor prietenilor Melancthon, care ~i rudelor care se af1au in purgatoriu (locul era probabil cel mai unde suf1etele mol1ilor i~i ispa~eau pedeapsa, ardent asociat al lui inainte de a merge in ceruri). in anu11517, un Luther. calugar dominican facea o afacere buna din vanzarea indulgentelor ~i farn pic de ru~ine O Calugarul Tetzel informa audienta ca: ..Imediat ce banul de aur vanzand indulgen,e, a fost dat, suf1etul in ceruri s-a ridicat!". despre care pretin- in Octombrie 1517, Luther a vazut oameni dea ca garanteaza carand bucati de hartie care, sustineau ei, ii va mantuirea. salva de mania Domnului. Acest lucru l-a lO()
  • 2. REFORMAInfuriat Intr-o asemenea masura pe Luther, Roman, Carol v. Luther a facut o impresion- O Un desen satiric, pro-protestant. LutherIncat a batut In cuie, pe u~a bisericu din anta declaratie de credinta, spunand "Aceasta i~i prezinta doctrina (in partea stanga), inWittenberg, o petitie Impotriva vanzaru de este pozitia mea!", dar a fost condamnat de timp ce sfin~ii privesc ingrozi~i cum unindulgente. Petitia continea 95 de teze (argu- Carol $i de multi dintre membrii dietei. calugar predica o salvare extrem de facila, iar .mente) -modul traditional In care un Invatat Scos in afara legii de Carol $i excomunicat Papa vinde indulgen~e (in partea dreapta). .lua pozitie fata de un subiect de factum int- de Biserica, Luther a fost adapostit de prietenielectuala ~i provoca o discutie. Dar atacullui $i $i-a petrecut iarna la un castel saxon din devenit atilt de obi~nuitil, Incilt a influentatLuther viza un mspuns mult mai larg, In afara Wartburg. Acolo a tradus Noul Testament in modul de gilndire ~i exprimare din viata de zicercurilor de carturari, iar ideile sale s-au limba germana, creand o capodopera care a cu zi.raspandit cu o rapiditate de necrezut datorita conferit limbii literare germane trasaturile in urmiltorii ani Luther a pus bazele uneiunei inventu relativ recente -tiparnita. Mule specifice. biserici (considerat:1 de el ~i adeptii lui ode pamflete ~i carti ie~ite de sub tipar au dat Efortul lui Luther $i al reformatorilor de a rena~tere a bisericii primitive, necorupte) careo noua dimensiune disputelor doctrinare din traduce Scripturile in limbi nationale a avut se opunea Bisericii Catolice. Serviciile Bisericiisecolul XVI, cu serioase repercusiuni. efecte de -Iunga durata; in tarile protestante Lutherane se desfil~urau In limba nationalil ~i Conducatoru Bisericu au interpretat pozitia oamenii obi$nuiti aveau posibilitatea sa slujbele erau mult simplificate. De fapt, pelui Luther ca un atac la legitimitatea autoritatu citeasca singuri "cuvantul lui Dumnezeu" $i m:lsur:1 ce Luther ~i-a explicat ~i ~i-a dezvoltatlor, dar nu au reu~it sa II reduca la tacere prin timp de secole lectura regulata a Bibliei a pozitia, a devenit tot mai cla.r cil Intreagaamenintari. Beneficiind de o larga sustinere,Luther ~i-a definit ideile mult mai detaliat ~i aatacat pe un front mai larg. Ulterior a facut unpas hotacltor, respingand autoritatea infaili-bila a Papei ~i traditule instaurate de Biserica,sustinand ca Sfanta Scriptura (Biblia) era sin-gura autoritate adevarata In practica ~i cred-inta cre~tina. Deoarece numeroase doctrine ~ipractici ale Bisericu Catolice fusesem dez-voltate In perioada postbiblica (~i din acestmotiv, sustinea Luther, erau corupte) seimpunea o noua religie, radical reformata. Dieta de la WormsIn 1.520 Luther era pe cale de a fi excomuni-cat (Inlaturat din cadrul Bisericu de autoritati)dac~ nu renunta la opinule sale. In 1.521.,laWorms, a aparut In fata unei diete (consiliu)imperiale, prezidata de imparatul ImperiuluiO Omorarea ~nui cavaler in timpul Revoltei~arane~ti din Germania (1524-25). Ideile luiLuther au starnit nemul~umirea ~aranilor.conducand la o revolta care a fost suprimatacu cruzime.110
  • 3. Biserica, atat ca institutie cat ~i din perspectiva cand de o parte, cand de alta. in 1529, printii Luteranismul ceda incet teren unei religii mai ceremoniilor desfa~urate, avea nevoie de o ~i ora~ele luterane au depus un protest riguroase, mai militante decat Protestantismul. reforma. Numarul sacramentelor a fost redus Impotriva hotararilor Dietei din Speyer, care li Aceasta religie era Calvinismul, ce se baza pe de la ~apte la trei, iar Liturghia a devenit o cer- desemna "protestanti" pe sustinatorii religiei Inva~aturile con~inute in cartea lui Jean Calvin, emonie predominant comemorativa. Preotii reformate. Aflata In mare pericol, e posibil ca Institutiile religiei cre$tine (1536). Calvin nu mai erau considerati o categorie aparte a Biserica Lutherana sa nu fi supravietuit fara (1509-64) era un preot francez, devenit influ- populatiei ~i aveau voie sa se casatoreasca. guvernarea Impovaratoare a lui Carol v. Prin- ent dupa 1541, cand s-a stabilit in ora~ul-stat Manastirile au fost desfiintate (Luther s-a tii germani, protestanti saucatolici, nu doreau elve~ian Geneva, pe care l-a transformat casatorit In 1525 cu o fosta calugarita) ~i au ca puterea lui Carol sa creasca prea mult ~i intr-un "ora~ allui Dumnezeu", considerat de disparut multe alte aspecte ale Cre~tinismului din acela~i motiv Franta catolica era dispusa mul~i protestan~i ca o societate model. medieval: rugaciuni adresate sfintilor sau sa se alieze cu luteranii pentru a Impiedica un Calvin sus~inea ca salvarea (sau condam- Fecioarei Maria, confesiuni, pelerinaje, indul- triumf imperial. narea) sufletului nu depindea de om, ci fusese gente ~i venerarea relicvelor sfinte. decisa dinainte (predestinata) de Dumnezeu; Mo~tenirea lasata de Luther cei pe care El ii alesese pentru a fi salva~i erau Sus~inatori influen~i Luther a murit In 1546, dar razboaiele au con- "ale~ii". Chiar daca aceasta doctrina a predes- In ciuda eforturilor mari facute de Biserica, tinuat In Germania pana cand ambele parti au tinarii suna destul de sinistru, i-a determinat Luther a supravietuit excomunicarii datorita con~tientizat cat erau de epuizate ~i s-au decis pe calvini~ti sa se comporte, cel pu~in in ajutorului primit de la cativa printi germani, sa semneze Pacea de la Ausburg, In 1555. aparen~a, ca ~i cum ar fi facut parte dintre cei mai ales de la conducatorii din Saxonia ~i Principiul pe care se baza aceasta pace nu era "ale~i" ~i deci erau nevoi~i sa pastreze un inalt Hesse. Pe de o parte convingerile religioase spiritual ~i dovedea ca europenii nu erau Inca standard de disciplina ~i moralitate. au jucat un rol important In convertirea lor, dispu~i sa fie toleranti: principele fiecarui stat O alta trasatura aparte a Calvinismului era dar pe de alta parte existau ~i numerose avan- avea puterea sa aleaga religia pe care o dorea faptul ca nu permitea statului sa guverneze taje materiale. Principii luterani puteau sa-~i ~i sa o impuna ~i supu~ilor lui. bisericile, ci mai degraba oferea pastorilor ~i Insu~easca averea Bisericii ~i de asemenea pana In aceasta perioada, cea mai mare congrega~iei putere religioasa, politica ~i so- puteau sa aduca sub controiul lor strict suc- parte a Germaniei de nord era luterana ~i, de ciala. Aceasta insemna ca statuI calvinist ideal cesoarea Bisericii Catolice: Biserica Luterana. asemenea, statele scandinave. O versiune era -asemenea Genevei -o teocra~ie, in care Neavand alti protectori Impotriva Imparatului u~or diferita a Religiei Reformate a fost intro- Biserica conducea statuI ~i controla nume- ~i Bisericii Catolice, Luther nu a avut alta op- dusa In 1522-23 In Zurich, Elvetia, de Ulrich roase aspecte ale vie~ii de zi cu zi. tiune decat sa sustina suprematia autoritatii Zwingli (1484-1531); faptul ca Zwingli ~i statului. Luther nu au reu~it sa cada de acord asupra Militan,i ai religiei Faptul ca Luther a fost nevoit sa faca un unor aspecte ale doctrinei, arata ca In Europa Rigoarea ~i autodisciplina calvini~tilor i-au compromis cu privire la pozitia sa a devenit diviziunile religioase se Inmulteau. in Anglia facut pe ace~tia rezisten~i in fa~a persecu~iilor evident destul de curand, atunci cand entuzi- situatia era diferita, deoarece regele Henric ~i luptatori hotara~i in conf1ictele religioase. asmul generat de sfidarea sa initiala a dus la VIII rupsese legaturile cu Papa ~i se autonu- Din aceasta cauza ei au fost denumi~i "trupele mspandirea mai multor idei ~i mi~cari radi- mise In functia de conducator al bisericii de ~oc ale Reformei". Cu toate acestea, pana ~ale. Anii 1524-25 au fost marcati de cre~terea nationale. Dupa o perioada de schimbari con- la mijlocul secolului XVI ~i cealalta parte dis- numarului de revoke tarane~ti In Germania, tradictorii, regina Elizabeta I s-a urcat pe punea de un numar tot mai mare de militan~i revoke care au fost denuntate de Luther, cu tronul Angliei In 1558 ~i a determinat sta- la fel de dedica~i. Pentru Biserica Catolica, furia isterica a unui om care se temea sa nu bilirea unui Protestantism de lunga durata. Protestantismul s-a transformat intr-o provo- fie Invinovatit pentru ele. In anii 1530, radi- care, astfel incat s-a hotar:1t sa corecteze abu- calismul social ~i religios au fost duse la Raspindirea Calvinismului zurile ~i, intr-un exces de zel, a lansat o con- extreme de anabapti~ti, care respingeau idea Pe masura ce a devenit religie nationala In tra-ofensiva, cunoscuta sub numele de botezarii copiilor ~i In unele cazuri Imbrati~au aceste state, pana la mijlocul secolului protes- idealuri colectiviste primitive. Asemenea cre- tantismul realizase progrese substantiale In dinte au fost pedepsite cu o cruzime aparte. Scotia, Franta, Olanda, Polonia ~i Boemia. in Intre timp catolicii ~i luteranii purtau raz- aceste state precum ~i In regiunile In care boaie unii Impotriva celorlalti, dar norocul era lupta nu fusese Inca dusa la bun sfar~it, O Harta ce prezinta diviziunile religioase in Europa in 1 560. Doar Spania, Italia ~i Portugalia raman in intregime catolice. I Calvinismul a gasit un adevarat punct de sprijin in Fran~a, I.A Olanda, Sco,ia ~i anumite pa~i ale - Ungariei ~i Poloniei. FRANTA . O Erasmus, un ITALIA umanist cre~tin de frunte. Din foarte - multe puncte de vedere, umani~tii din Rena~tere i-au pregatit drumul lui Luther, prin apli- Romano-catolici . Musulmani carea eruditiei lor in Calvini~ti Ortodoc~i . Scripturi ~i prin criti- luterani Anglicani carea Bisericii Catolice.~
  • 4. REFORMA O Calvini~tii dis- trugand statui, ve~minte biserice~ti ~i vitralii. O Jean Calvin, lumi- na calauzitoare a protestantismului, care a urmat luteranismul in anu- mite par1i ale Europei. Doctrina lui Calvin, o doctrina ce nu admitea compro- misurile, a fost pen-Contra-reforma. Consiliul din Trent (1545-63) tru prima dataa redefinit doctrina catolica, nelasand loc pen- expusa in cartea satru nici un compromis cu Protestantismul. Institufiile religieiIezuitii, sau Societatea Il,1i Iisus, constituita de cre~tine.fn 1541 s-afostul soldat spaniol St. Ignatius Loyola ~i ofi- stabilit in Geneva ~icial recunoscuta 1n 1540, au devenit "trupele a transformat acestde ~oc" ale Contra-reformei. Iar puterea ora~-stat elve1ianSpaniei, slb conducerea devotatului Phillip II, intr-un ..ora~ al luia sustinut cauza catolica In Europa. Dumnezeu". Puterea organiza1iei ~i Europa in razboi devotamentul mem-Razboaiele religioase au continuat aproape brilor au constituitun secol, pana In 1648. in Franta ele au elemente definitoriiImbracat forma cont1ictelor dintre catolici ~i intr-o serie de con-hughenoti (protestanti), trupele spaniole flicte importante deintervenind uneori de partea catolicilor. Pe la sfar~itul secoluluilanga luptele purtate cu Olanda razvratita ~i XVI ~i in secolul XVIIrazboaiele pe mare Impotriva Angliei, Spania -mai ales in con-se confrunta ~i cu ereticii. Apoi, cu izbucnirea flictele religioaserazboiului de treizeci de ani (1618-48), franceze, in revoltaGermania a devenit din nou arena principa- din Olanda, Razboiul " ]lelor operatiuni, de~i aceasta lupta a atras de treizeci de ani ~i ~Danemarca, Suedia, Spania, Franta ~i alte state Razboiul Civil din :BIntr-o competitie In care loialitatile religioase Anglia.erau tot mai mult umbrite de necesitatea uneipolitici care sa garanteze puterea. Razboaiele parte din pierderi (mai ales In ceea ce prive~te minoritati aflate Intre propriile lor granite nucivile din Anglia (1642-48) au inclus ~i con- Europa de Est), dar puterea Spaniei era In era o solutie. Pasiunile istovite ~i vistieriilet1icte religioase Incrancenate (de data aceasta declin ~i ideea unui puternic Imperiu goale, oboseala care se facea resimtita ~i maiIntre diferite forme de protestantism) dar au Romano-catolic nu mai parea posibila. ales divizarea Europei In grupari religioaseavut la baza ~i alte motive de divergente. Divergentele religioase din Occident tre- diferite au dus practic la promovarea tole- in 1648, cand s-a terminat razboiului de buiau acceptate ~i, mai mult de nevoie, statele rantei religioase -O consecinta extrem detreizeci de ani, catolicismul recuperase o au Inceput sa recunoasca ca eradicarea unor importanta, de~i neintentionata, a Reformei.112 Istorie universal~ 43 -CONFLICTELE RELIGIOASE Istorie universal~ 46 -RAZBOIUL CIVIL DIN ANGLIA

×