G. BEZVICON Ili     NECROPOLA     CAPITA     t                       (        www.dacoromanica.ro           Bucuresti     ...
I N STI7UTUL DE ISTORIE N. IOR GA"          G. BEZVICON I   NECROPOLA   CAPITALS I              Bucuresti                1...
Necropola Capitalei vede astAzi lumina tiparului sub auspiciile Institutului de Istorie "N.Iorga". Pretios §i original ins...
ISTORICUL CIMITIREIOR DIN Bin URESTI       Vechimea cimitirelor din Bucuregti. corespunde,de bungseamg, vechimii acestei a...
in deal, uncle generalul rue Miloradovici a gi ingltat o truce comemorativg ostagilor cgzuti in lupte in 1807. Alt vechi g...
loc pentru cimitirul spitalului de campanie gi se   recomandA interzicerea inmormintArilor lingA biserici gi scoaterea ci ...
stinjeni, larg 80 stinjeni". Sint ingirate, apoi, cele    optcimitire proiectate :           1 - din straja Podului Mogogo...
(III) - pe ulita Serban Vodg dincolo de bariera acelei ulitide pe miazgzi, pe mogia mgngstirii Vgcgregti unde mai inain-te...
dru Bellu" (1799-1853), cgsgtorit cu Irina, fiica marelui banB sbu Vgcgrescu gi strgnepoata lui Iengchitg Vgcgrescu,  as-e...
aceste cimitire bisericegti sA fie mutate dincolo de bariere,unde li s-a argtat locul. In acelasi an a fost tipgrit gi unr...
se face imprejmuirea locului   gi astfel is flint& Cimitirulisraelit spaniol Bellu, astAzi in goseaua Giurgiului nr.2Ince ...
pentru a se clgdi pe el.       Cimitirul comunitgtii evanghelice a Post repartizat fn1852 gi ingrgdit dincolo de bariera P...
In 1878 "Monitorul com. prim. Bucurepti" (nr.21) pu-blics raportul doctorului I.Felix, cu privire la igiena    pisalubrita...
un interes pi mai mare in comparatie cu extrasele dintr-altraport al sgu, fragmentar reprodus in "Le journal de Buca-rest"...
In sfirpit,Crematoriul uman "Cenupa", din Calea Ser-ban Vodg nr.183, functioneazg de la 25 ianuarie 1928.                 ...
-acest loc cu ocazia tnmormintgrii sale in 1888.       Inscriptii purtind ani vechi ggsim    pe mormintele :Carapano-Cioca...
MONUmNTE DE ARmA       Cimitirele din Bucuregti gi mai ales Cimitirul Bellu,care este un adevgrat muzeu de artg, cuprind c...
altele, Mausoleul Gheorghief este caracteristic prin elementearhitectonice neobizantine gi chiar romInesti, in timp cemau-...
0g1               m        tab                                                      au fostind instrginat de la 1920; stem...
aoestuia din acelagi cimitir (18b-6), precum gi capul poetu-lui G.Magheru (83-160) .        Capela Dobre Nicolau (53-5) e ...
go, profesor la Genova. Intrarea disproportionalg gi inegali-tatea laturilor bazei stricg de pildg aspectul    "piramidei"...
1;444uM       Unele inscriptii prezintA gi ele interes, oglindindmentalitatea vremurilor apuse ( monumental maior A1.Cutar...
Cimitirul Bellu este un monument de culturg. In spiri-    tul hotgririi din 22 aprilie 1955 a Consiliului de Minigtri    s...
G.Ghermani, cu un frumos basorelief (1869, 15-3),         A.Pascal (1871, 5-14),         V.Polizu-Micgunegti, cu medalion ...
tul D.G.Florescu (1875, 12-2), dupg spusele urmagilor celorinmormintati, sint opera lui Karl Storck; aceeasi afirmiese fac...
capela Episcopescu (23-36), actul de angajament al                 sculptorului fiind semnat in 1888, lucrarea re-        ...
Carol Storck (1854-1926) iscglegte la inceputs"Storck1   ziOrn gi chiar !Storck fiul ". El este un     p..odigios   sculp-...
1903 lulls Hasdeu (mamil) (25-22), bust,1903 M.Mitilineu (16-19), bust,1904 general M.Rasti (48-13), bust gi monument,1904...
193.6 MX etrini -Galati ( 56-61) ,     statute,           1916 Carol Gi3b1 (Catolic), bust,           1918 general D.Prapo...
redd in bronz trdatturile fine ale poetului Cincinat Paveles-cu (1934, 13-58)1, ale actorului Petre Liciu (1912,71-38) ,al...
sei Serban Jianu (3-9), al savantului C.Istrati (73-20) si.allui C.I.Stoicescu (15-50), doug medalioane din 1906 dznsoleul...
T.Coadg din 1899 (29-11), bustul T.Vasilescu din 1902 (3161),doug busturi Dancovici din 1903 (43-6), medalionul profesoru-...
Ggsim aici citeva lucrgri de Carol Teutsch : bustul H.Butoianu din 1909 (47-18), doug busturi J.G6b1 din 1910 (58-      o ...
Lui C.Baraschi ii apartine sculptura deasupra capeleiTita Cristescu (1935, 100-18), statuia gi medalionul   de pemormintul...
Spiridon Georgescu a lucrat in 1924 monumental Plopea-nt (96-6), inspirat de monumentul Rescaldani (64-34) gi red e-tat in...
medalionul sotilor B6rbtitescu-Pagcani (1931, 91 -3),               de P.Stadler;            medalionul aviatorului Romeo ...
Luca Koslinski, 1889, 22-16,          Ana Schiopescu, 1889, 41-14,          I,Vr6biescu, 1891, 33-11,          B.Steftines...
Cimitirului Bellu ar ameninta sg aducg acest muzeu de aculp-turi qi arhitecturi la ruing.                            - 37 ...
STUDIEREA CIMITIRELOR       De ani de zile s-a pus problems studierii bogatului ma-terial istoric, pe care-1 of era cimiti...
Vechli ziarigti au incercat sg comercializeze un ghidal Clmitirului Bellu, dar lucrarea a depggit posibilitgtilelor.      ...
nic In leggturg cu cei inmormintati gi mormintele-monuniunte,a accentuat nevoia intocmirii until istoric al cimitirvlui gi...
gistru, cind e vorba de transportarea in cimitir a persoane-lor moarte, on inmormintate in altA parte, precum gi la in-reg...
altele de imoozanta monumentului, care prezint6   insemnAtatepentru cimitir.       Deseori ajungem sg restabilim datele bi...
LISTA CELOR INMORMINTATI IN CIMITIHILE CAPITALEI                 MAI ALES IN CIMITIRUL BELLU        NOTA EXPLICATIVA: se a...
MONUMENTUL EROILOR LUPTEI PRNTRU LIBERTATEA        POPORULUI SI A PATRIEI, PENTRU SOCIALISMAgiu, Constantin, 1891-1961.Ana...
Gheorghiu-Dej, Gheorghe, 19o1-1965.Goldberger, Nicolae, 19o4-1970.Groza, Fetru, 1884-1958.Ionescu, A. Gheorghe, 1913-1970....
S.1tjan, Leontin Gh., 1913-1966.Stoilov, Simion, 1887 -1961.Stefu, Pompiliu, 1910-1942.Trandafirescu, Constantin, 1896-197...
CIMITIRELEAbeg, Filip, m.1952 de 76 ani, general (B.M.).Abeles, Joh.C., 1832-19o8, mezelar (Prot.).Abramescu, Nicolae, 185...
Alexandrescu, Alexandru, 1874-1954, general (sf.Vin.).              Const., 1836-1877, colonel, sotie: Alexandri-         ...
Alexiu, Alexandru G., m.1925 de 53 ani, general (B.M.).   "    Const., 1872 (scris gre§it:1874) -1948, general            ...
Anastasiu Ion, 1858-1941, general (77b-8).    "     Ion I., (Iagi), 1864-1946, general, scriitor                (101-58) ....
Angelescu, Eugen, 1896-1968, profesor universitar, acade-                              mician (B.M                     Ian...
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)

17,054 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
17,054
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3,155
Actions
Shares
0
Downloads
157
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Necropola capitalei. Bezviconi, Gheorghe G. (1910-1966)

  1. 1. G. BEZVICON Ili NECROPOLA CAPITA t ( www.dacoromanica.ro Bucuresti 1972
  2. 2. I N STI7UTUL DE ISTORIE N. IOR GA" G. BEZVICON I NECROPOLA CAPITALS I Bucuresti 1972 www.dacoromanica.ro
  3. 3. Necropola Capitalei vede astAzi lumina tiparului sub auspiciile Institutului de Istorie "N.Iorga". Pretios §i original instrument de lucru, ea vine in sprijinul cer- cetatorilor istoriei moderne gi contemrirane a Romaniei,im- bogaqind gi lArgind substantial posibilitAtile de documen- tare. La opera regretatului istoric Gheorghe Bezviconi, au- torul acestei lucrAri, hernia gi rodnic cercetator al tre- cutului, apreciat in tar& gi peste hotare, se adaugA postum acest nou volum, care depAgegte cadrul unui simplu instru- ment de lucru, el fiind o sursA pretioasA de informare gi oferind posibilitatea unor fructuoase utilizAri. Inventar al celor dispAruti, conIinind datele cronologice ale ince- putului gi sfirgitului existentei lor, important instrument de studiu genealogic, Necropola Capitalei - in care sint ireluse gi date referitoare la teritoriul limitrof oragului propriu-zis - cuprinde intr-o frescA insAgi istoria Romani- ei moderne §i contemporane, intilnindu-se in paginile ei numele fduritorilor statului modern roman, dar gi cele ale luptAtorilor clasei muncitoare, fAuritori ai Romaniei socia- liste. 0 menIiune specialg meritA gi pretioasa actiune de restituire a unui important numAr de monumente de artA,rea--lizatA prin lucrare de Gheorghe Bezviconi. Autorul decedind in 1966, Necropola Capitalei a fost completata gi adusA is zi, ping in anal 1972, prin grija sirguincioasA gi devote- tA a Tatianei Bezviconi, so-tia celui dispdrut, ceea ce a reprezentat o dreapt6 implinire a operei celui ce a fost Gheorghe Bezviconi. Dan Berindei August 1972 www.dacoromanica.ro
  4. 4. ISTORICUL CIMITIREIOR DIN Bin URESTI Vechimea cimitirelor din Bucuregti. corespunde,de bungseamg, vechimii acestei agezAri omenegti. Totugi, evolutieiurbanistice a problemei cimitirelor nu s-a dat o atentie cu-venitg. Altgdatg inmormintgrile se fgceau lingg biserici, in-cit pietrele de morminte de odinioarg, inscriptii pgstrateprin publicatii gi insemngri de cglgtori confirm nunai faptulmentionat. Ca vechime, doar citeva pietre de morminte din ci-mitirul evreesc, din strada Sevastopol nr.13-17, inggduie sgprecizgm functionarea acestui eimitir Inc g la inceputul seco-lului al XVIII-lea; se intelege, in acea vreme, actuala stra-dA Sevastopol se afla in afara limitelor oragului. Problema infiintArii unor cimitire speciale,altele de-cit cele de lingg biserici, n-a apgrut la inceput din motiveigienice, Pentru confesiunile strgine, cimitirele de linggbisericile centrale gi putine la numgr au ajuns-la un momentdat naineApgtoare. Astfel, degi incA din secolul al XVIII-leacunoagtem citeva inscriptii chiar de armeni inmormintati lin-gA biserica romano-catolicg Bargtia, totugi, cimitirul bise-ricesc °atoll° ajungind neincgpgtor, In 1801 a luat fiintg peun loc cumpArat de la Zamfirica Greceanca Cimitirul catolicde la sfVineri din mahalaua Udricani, din C alea CglAragilorde mai tirziu. Cimitirele speciale mai vechi au avut gi armatele strg-ine In timp de rgzboaie. Stim astfel cg, in timpul rAzboiuluiruso-turc din anti 1806-1812, locul repartizat pentru inmor-mintarea in Bucuregti a ostagilor rugi fiind umplut, in 1810s-a dat pentru inmormintarea ostagilor locul cucoanei Dgmg-roaiei de lingA mgngstirea Spirei. Poate locul mai vechi deinmormintare a acestor ostagi se afla chiar lingg Mitropolies www.dacoromanica.ro 3
  5. 5. in deal, uncle generalul rue Miloradovici a gi ingltat o truce comemorativg ostagilor cgzuti in lupte in 1807. Alt vechi gi mai mare cimitir militar rusesc se aflg lingg mgngstirea Mgr- cuta. De asemenea, se afirmg cg de la 1810_locaqul Curtea Ve- che serves drept bisericg ruseascg, ultimul mormint rusesc, descoperit aici in timpul sgpgturilor arheologice mai recente, Mud eel al lui Nicolae Durighin, secretar al consulatului , mort in 1845. Cu o jumgtate de secol inainte, un vice consul rue Ravici a Lost inmormintat la biserica Zlgtari. Frumoasa piatrg cu un vultul bicefal de pe mormintul polcovnicului M. G.Venetki, mort in 1815, care era adgpostitg in curtea bise-ricii Spirea Veche, a Lost transportatg in 1957 la Muzeul Mu-nicipal. In 1907 N.Iorga inregistra mormintul unui "dreggtorrus din vremea ocupatiei", de-a stings bisericii sf.Dimitriede Jurgmint. Alt monument rusesc se aflg lingg biserica Enei.Capela generalului Laptev, de la 33161168-Urea Cernica, a Lostinstrginatg scum citiva ani. 0 piatrg roasg "a unui generalrus" se aflg in curtea gcolii invecinatg cu biserica Pope Nan. Problems scoaterii cimitirelor din incinta oragelor,in vederea aplicgrii unor mgsuri igienice, dateazg abia din epoca ocirmuirli tgrii de ruci In timp de rgzboaie. C ea din- tii incercare se Lace la 9 martie 1809, cind autoritgtile ru- segti cer Divanuluica mortii din Bucuregti gi Iagi sg nu mai fie ingropati incurtile bisericilor; la 18 martie Divanul rinduiegte pe Constantin Predescu, biv vel stolnic,ca sg ales- gg locuri.de cimitire la ie4irea din ora$ a principalelor pa- tru Repetarea is 8 iumie 1810 a dispozitiei cu privire la inmormintgri provoacg protestele locuitorilor, motivate de teams cg hotii vor profana mormintele. In aprilie anul urmg- tor Divanul cere mitropolitului ca, la inmormintgri, gropileBA se Lac adinci de patru palme domnegti de is capacul co-gciugului. Problema este reluatg in timpul altei ocirmuiri rusegtia tgrii. La 29 martie 1829, in urna raportului politaiuluilocotenent-colonelul Birzul, generalul Jeltuhin atrage aten-tia Mitropoliei asupra stgrii antisanitare a cimitirelor bu-curegtene, situate in vgi apoase. Se cere repartizarea unui - - www.dacoromanica.ro 4
  6. 6. loc pentru cimitirul spitalului de campanie gi se recomandA interzicerea inmormintArilor lingA biserici gi scoaterea ci - mitirelor din orag. (Documentele Academiei, DcocLria, nr.56, 5?) . In adresa din 7 iunie 1829 Sint mentionate ldcurile propuse pentru primele cimitire de dincolo de hotarul Capita - lei. Din cele opt locuri proiectate - folosirea a loud tere- nuri este impiedecatA prin formalitAti : in mahalaua sf. loan pe mogii pe Podul Tirgului de afarA (actuala Calea Mosilor)si in mahalaua Delea Nou din ulita Vergului. Al treilea loc -de ling6 biserica Spirea Nouti pe Podul Calicilor este prea inde-pArtat gi se aflA pe un drum impracticabil din cauza noroiu -lui. Se pune in discutie locul din mahalaua Izvorului Nou depe Viten; acest teren poate fi cedat in schimbul unei some de600 lei. Celelalte locuri propuse de politai sint : pentrusectorul Negru - in mahalaua Izvorul Nou - Vitan; pentru sec -torul Albastru - ling& biserica Foigorul spre Brocteni; pen-tru sectorul Rogu gi parte pentru eel Albastru - linga bise-rica BArbatescu pe Podul lui Serban VodA; pentru sectorul Ver-de - in locul Farmazonului pe Podul de pAmint (actuala CaleaPlevnei); in sfirgit, pentru sectorul Galben gi pentru jumg- tatea sectorului Verde - lingA cigmeaua lui Mavrogheni de pe Podul Mogogoaia (la iegirea actualei Calea Victoriei) . Cimi - tirele trebuiesc inconjurate cu un cant, sAnAtatea-cerind scoaterea din incinta orasului pi a cimitirelor altor confesiuni. Chestiunea interzicerii inmormintArilor in incinta o- rasului se discutA in continuare in adresa din 31 octombrie 1829 (aceleasi documente de is Academie, nr.58). La 20 ianua - rie 1830 generalul navel Kiseliov, noul ocirmuitor al tArii, este acela care pune in discutie problema cioclilor,.ca izvor de rAspindire a molimei din acea vreme (aceleagi documente, nr.37) . Din 2 aprilie 1830 dateazA "Socoteala pentru ingrAdi- rea morminturilor i fAcutul bisericii noon". Se aratA eti "la fiegcare simitier 2ate trebuintA de un loc in lung de 100 www.dacoromanica.ro 5
  7. 7. stinjeni, larg 80 stinjeni". Sint ingirate, apoi, cele optcimitire proiectate : 1 - din straja Podului Mogogoaiei afarg, 2 - la Tirgul de afarg, 3 - la Podul de pAmint, 4 - in deal la Filaret, 5 - pentru papistapi, afar& din straja Podului Mogogoaiei, 6 - pentru protestanti, tot la locul acesta, 7 - pentru armeni, afarg de straja Tirgului de afarg, pe drumul Focpanilor, 8 - pentru evrei, tot la locul acesta. Nu este decit un protect de infiintare de cimitire noi,intArit prin regulamentul oracului Bucurepti din 6 iulie 1830(articolul 25 s.a.). MAsurile, izvorite din dorinta de a com-bate epidemiile din acea vreme, ()that& cu retragerea adminis-tratiei provizorii slnt iarApi lAsate in o parte. Abia prinraportul din 24 noiembrie 1847 cure domnie logofAtul loan Ma-nu, presedintele Sfatului orAgenesc, propune infiintareacimitire pe mahalale. Domnitorul rezolvA in mud favorabil ra-portul, numind pentru infAptuirea celor arbtate o comisie for-math din mitropolitul tar!!, loan Manu pi maiorul Boroczinanluna mai 1850 s-a poruncit ingrtidirea locurilor alese pi in-tocmirea planurilor for de catre maiorul Boroczin. Toate a-ceste locuri de cimitire erau rezervate pentru ortodocpi, ca-tolici, protestant!, armeni, israeliti lebi (poloni) pi isra-eliti spanioli. Repartizarea for a intimpinat insA greutAti ,deoarece fiecare comunitate religioas5 credea ch se va proce-da la alegere; de pildA, armenii cereau loc de cimitir la Co-lentina gi la Belvedere. Locurile pentru cimitire erau insg innumAr de zece (cinci pentru ortodocgi pi cinci pentru strain),comisia din 1851 cautind sa satisfacti nevoile din mogiile mA-ngstirepti. Treptat aceste locuri se proiecteazA astfel: pen-tru ortodocgi (I) pe mogia Floreasca lingA gzAdina polcovni-cului Banov; pentru armeni, ortodocgi (II), catolici pi evrei- afarli din ulita Vergului pe mogia Dudegti; pentru ortodocgi www.dacoromanica.ro - 6 -
  8. 8. (III) - pe ulita Serban Vodg dincolo de bariera acelei ulitide pe miazgzi, pe mogia mgngstirii Vgcgregti unde mai inain-te au fost morile domnegti; pentru ortodocgi (IV) pentru u- oofJlita Spirei gi celelalte mahalale dimprejur - dincolo de a-cea barierg, aproape de mgngstireaCotroceni gi in stings dru-mului ce merge la satul Domnegti din Ilfov; pentru ortodocgi(V) pentru mahalaua Gorgani, Mihai Vodg gi celelalte dimpre-jurul Podului de pgmint - dincolo de bariera ulitei Tirgo-vigtei, pe mogia Grozgvegti a mgngstirii sf.Ioan, in parteadespre rgsgrit a mogiei Belvedere gi in dreapta drumului cemerge la satul Giulegti din Ilfov gi care locuri s-au insem-nat in urmg dupg reclama %ia logofetesei Goleascgi, in loculcelor insemnate mai inainte pe mogia Belvedere; tot aici ur-ma sg fie cimitirul pentru protestanti, dincolo de bariera u-litei Tirgovigtei, in partea despre rgsgrit a mogiei Belvede-re gi in dreapta drumului ce merge la satul Giulegti in ju-detul Ilfov, pe mogia Grozgvegti a mgngstirii sf.Ioan, gi sedeosebegte acest loc de cel destinat pentru ortodocgiprintr-odistantg de 100 stinjeni; pentru calvini - iarggi pe aceastgproprietate, aproape de locul destinat pentru protestanti..Fiecare din locurile destinate pentru ortodoegi - cu lungimede cite 200 stinjeni, iar pentru strgini fiecare din locuri-le destinate va fi de cite 15 pogoane (copia propunerilor co-misiei din 1851, la arhiva Serviciului Cimitirelor din Bucu-regti), In ce privegte locul pentru cimitirul cel mai insem-nat de la bariera Serban Vodg, care mai tirziu devine Cimi-tirul Bellu, din Calea Serban Vodg nr.249, se etie Of in 1821acolo se afla curtea boiereascg gi grgdina cea mare a luiBellu cel Bgtrin. De la proprietarul locului vine numele ci-mitirului de mai tirziu, cgrula i se spunea in popor "la Bel-lu". Mai mult, trad.itia amintegte de Barbu Bellu (1825-1900),ministru al cultelor gi justitiei, drept donator al terenu-lui sau al unei pgrti a lui cgtre vechiul Cimitir Bellu; dealtfel, celei dintti biserici din cimitir i se zicea "mgngs-Urea Bellu". Acest Barbu Bellu era fiul logofgtului Alexan- www.dacoromanica.ro
  9. 9. dru Bellu" (1799-1853), cgsgtorit cu Irina, fiica marelui banB sbu Vgcgrescu gi strgnepoata lui Iengchitg Vgcgrescu, as-eltgiat de turd la Constantinopol, impreuLg cu domnul Constali-tin Brincoveanu, iar originea familiei gi a numelai Bellu seridicg la secolul al XVIII-lea din localitatea Bella din Ma-cedonia. Inregistrind gi aceste gtiri, constatgm totusi din do-cumente cg la jumgtatea secolului al XIX-lea o parte a locu-lui viitorului cimitir Bellu apartinea mAngstirii V.,cgregti,care avea acolo trei mori de vInt arendate In anii 1836-1843Sfatului orAgenesc. In 1852 Sfatul orggenesc hotgrggte ince-perea lucrgrilor pentru amenajarea cimitirului, ceTindu-sepentru partea locului care apartinea Mitropoliei consimtgmin-tul mitropolitului, pentru Instrginare; acest conzimtgmint aLost obtinut in 1853. Arhitectul Alexandru Orescu a Intocuitplanurile pentru clgdirea din cimitir a unei capele de o lun-gime de opt stinjeni, lgrgime de 4,4 stinjeni gi ingltime de4 stinjeni, a unei sgli pentru morti gi a unei elgdiri pentrupreoti. Conditiile pentru construirea acestor clAdiri au apg-rut la 15 iunie 1853 In "Buletinul oficial" (nr.37) , iar lu-crgrile de constructie au gi inceput la 1 august acelagi aloftConstruirea capelei a Intirziat din cauza izbucnirii rAzboiu-lui din Crimeea pi a ocupatiei austriace, incit abia in 1855a Lost incheiat cu pictorul Constantin Lecca un contract, Invaloare de 782 lei, pentru zugrgvirea interiorului ei; in va-ra acelui an zugrgvirea capelei gi amenajarea grgdinii au Postterminate. In toamna anului 1855 au Lost Intreprinse lucrgrile deamenajare a cfmpului Cimitirului Bellu, care a inceput sg fun-ctioneze la 21 septembrie 1858; In anul urmguor sefac numiride personal. Tot atunci guvernul trece la aplicarea practicAa hotgririlor sale in leggturg cu mutarea cimitirelor afargdin crag, dincolo de bariere. Astfel se publicg oficial gi secomunicg tuturor parohiilor din mahalalele oragului poruncaprin care se interzice Inmormintarea pe viitor in cimitireledin jurul biserioilor. Be dg termen ping la 1 aprilie 1860 ea www.dacoromanica.ro
  10. 10. aceste cimitire bisericegti sA fie mutate dincolo de bariere,unde li s-a argtat locul. In acelasi an a fost tipgrit gi unregulament pentru inmormintgri. Din Tondica cone esionarilorde locuri pe anii 1859-1874" a Serviciului Cimitirelor aflgmcg Inmormintgrile se Lac In Cimitirul Bellu din noiembrie1859. Cel dintli "concesionar" este C.A.Rosetti, cunoscut ompolitic, care cumpgrg un loc pentru inmormIntarea fiicei sa-le, Elena, iar in aprilie 1861 alt loc, pentru fiul sal, An-ton. De aceea lui C.A.Rosetti i se atribuia infiintarea a-cestui cimitir. Al doilea"concesionar" este scriitorul CesarBolliac, care in aprilie 1860 igi inmorminteazg sotia, Aris-tit. Desi de la 1861 in Cimitirul Bellu sint inregistratenumeroase inmormintgri, totusi pietrele de morminte din a-ceastg perioadg sint destul de rare. "Monitorul Tgrii RomAnesti" din 16 aprilie 1860 (nr.90) anuntg cg dispozitiile luate anterior pentru inmorminta-rea In cimitire se aplicg, deocamdatg, numai in Bucuresti,un-de -Cimitirul Serban Vodg este Bata, iar alte trei cimitirein preggtire, Acelasi ziar din 4 octombrie acelagi an (nr.236) publicg gtirea cd in dealul Filaretului se imprejmuieg-te un loc pentru "inmormintarea arestatilor din temnita ca-pitalei"; este o parte din viitorul Cimitir militar Bellu,ca-re In 1865 figureazg intre cimitirele Bellu ortodox si cato-lie, apartinind Ministerului de rgzboi gi unde sint inmor-mintati la Inceput soldatii morti In temnitt. Vechiul regis-tru al Cimitirului nilitar Bellu, astgzi in goseaua Olteni-tei nr.1, dar recent unit cu Cimitirul Bellu, Incepe de prinanul 1898, iar Inmormintgrile mai numeroase de militari da-teazg de is 1912; turnul de la intrarea in cimitir, ingltatIn 1916, consfinteste odatg cu Inceperea primului rgzboi mon-dial hotgrirea de a se folosi acest cimitir numai pentru mi-litari gi familiile lor. Alt cimitir militar, mai nou, e a-menajat lingg Cimitirul Ghencea ortodox. Treptat iau flint& gi celelalte cimitire.Incg In 1851obstea israelitilor spariioli incearcg sa cumpere de la mgngs-tires Vgcgresti locul pentru cimitirul sgu is bariera SerbanVodg, dincolo de drum de la Cimitirul Bellu ortodox. In 1858 -9- www.dacoromanica.ro
  11. 11. se face imprejmuirea locului gi astfel is flint& Cimitirulisraelit spaniol Bellu, astAzi in goseaua Giurgiului nr.2Ince privepte cimitirul israehtilor lehi (poloni),li se atri-buie un loc pe drumul Trrgovistei. In 1857 comunitatea isra-elitilor lehi Incepe amenajarea cimitirului ei "din sus despitalul Filantropia". Acesta este Cimitirul israelit Filan-tropia. Recent, comunitatea israelitA a mai amenajat un ma-re cimitir, In goseaua Giurgiului 162. Deoarece comunitatea catolicA nu accept locul de ci-mitir ce i se oferea dincolo de bariera Podului Mogosoalei ,printr-un jurnal al Consiliului de Minigtri din 1860 se ho-tArgiste mutarea categoricA a Cimitirului catolic sf.Vineri. InfAptuirea acestei decizii intirzie din cauzil GA inacel an s-a stabilit trecerea cimitirelor din Bucuregti dela Ministerul cultelor in ingrijirea MumicipalitAtii; lucr6-rile de predare a acestor cimitire au durat aproape doi ani.In 1862 se constatll cg Cimitirul catolic de la sf.Vineri es-te neincApAtor gi se cere mutarea lui dincolo de limitele o-rasului.DupA indelungate dezbateri, i se dg loc Maga Cimi-tirul Bellu ortodox, pe proprietatea Mitropoliei; noul loca-yea 8970 de stinjeni sau aproape 7 pogoane.. Episcopia cato-licA a luat In primire acest teren In 1863 gi a Lost intoc-mit un plan; Intre cimitirul catolic si cel ortodox observlimun teren destinat "pentru saraci", Inglobat mai tlrziu In Ci-mitirul milita. In 1864 inmormintArile In vechiul cimitirde lingA biserica sf.Vineri au fast oprite. Comunitatea ca-tchall a obtinut local pentru noul cimitir in mod gratuit dinpartea guvernului. Astfel a luat fiintA Cimitirul catolicBellu, astAzi In goseaua Oltenitei nr.5. La 22 mai 1875 s-apus piatra de temelie a noii capele a cimitirului. "Monito-rul comunal Bucuregti" din 3 noiembrie 1891 (nr.45), vorbinddespre desfiintarea vechiului cimitir catolic de la sf. Vi-neri, pomenea despre transportarea osemintelor In noul cimi- Citiva ani mai tlrziu acelagi ziar din 14 decembrie 1897(nr.57) anunta desfiintarea definitivA a vechiului ciJitircatolic, In care inmormintarile nu se mai filceau din 1866, www.dacoromanica.ro - 10
  12. 12. pentru a se clgdi pe el. Cimitirul comunitgtii evanghelice a Post repartizat fn1852 gi ingrgdit dincolo de bariera Podului Mogogoaiei, agadupg cum se prevedea inch din 1830.. Comunitatea cere alt loc,mai apropiat de orag decit acesta, destiiat pe poseaua Mavro-gheni lingg Bufet. Astfel amenajarea cimitirului intirzie pi-ng In 1864; functionarea lui nu este de lungg duratg. Inch in 1895 "Monitorul comunal Bucuregti" (nr.12) anuntg interventiaC onsiliului de igieng pentru inchiderea cimitirului protes-tant din goseaua Kiseliov. Comunitatea evanghelicg este nevo-itg in 1897 sg deschldg un nou cimitir, in goseaua Giurgiului.Primgria cumpgrg cu 176.710 lei vechiul cimitir din goseauaFilantropiei (colt cu actuala stradg arhitect Ion Mincu, infata Spitalului de urgentg) , afarg de capelg,oferind In whimbpcoala "Petrache Poenaru" din strada Stirbei Vodg. Astfel iafiintg actualul Cimitir evanghelic-luteran Bellu, din poseauaGiurgiului nr.4. Locul celuilalt cimitir protestant - al calvinilor, eimprejmuit la Grozgvegti in aprilie 1858. Agadar, din preve-derile comisiei din 1851, in aceastg parte a orapului ia nag-tere doss. Cimitirul calvin, astgzi in goseaua Giulegti nr.91.In urma groaznicului bombardament de la 4 aprilie 1944, pe oportiune a acestui cimitir a luat fiintg Cimitirul ortodox"4 Aprilie". In 1864 comunitatea armeang igi face loc pentru cimi-tir acolo uncle a fost prevgzut Inch din 1830, pe goseaua Pan-telimon nr.90. Aici au Post aduse unele pietre de morminte dinvechiul cimitir armenesc de lingg bisericg. In 1874 Consilial comunal a interzis inmormIntgrile invechiul cimitir musulman, din strada Mecet, acesta fiind ininteriorul oragului. Se proiecta desfiintarea lui gi transfor- .mares in loc de plimbare. Citva tamp musulmanii au fost tumor-mintati pe o portiune a cimitirului Ghencea ortodox. Razboiuldin anti 1877-1878 a ridicat problema creerii unui cimitir se-parat pentru prizonierii turci; i-a fost repartizat un loc infata Cimitirului Ghencea ortodox, uncle se aflg gi astgzi Cimi-tirul musulman. www.dacoromanica.ro
  13. 13. In 1878 "Monitorul com. prim. Bucurepti" (nr.21) pu-blics raportul doctorului I.Felix, cu privire la igiena pisalubritatea publicg a orapului Bucurepti. Despre cimitire a-flgm urmgtoarele : In anul 1877 a mai Lost inchis pentru inmormintAri ci-mitirul particular din curtea bisericii sf.Dimitrie pe posea-uaColentina, din cauzn cn nu mai oferea loc liber suficient.A fost deschis, insn, un alt cimitir particular, lingg bise-rica atunci ziditn a sf.Gheorghe Nou (Capra) pe poseaua Par-telimon (astgzi nr.131), aproape de cimitirul armc-,esc; in1897 Consiliul de igienn cere inchiderea aces,,ui cimitir.Ast-fel, la sfirpitul anului 1877 oragul avea 17 cimitire treicimitire ortodoxe comunale : Serban Vodg (Bellu) , sf. VineriNoun afar de bariera Tirgoviptei pi sf.Troitg (Ghencea) afa-rg din bariera Spirea. Un cimitir ortodox particular:Ef.Ghe-orghe Nou (Capra) pe goseaua Pant limon. Un cimitir militaralgturi de Cimitirul Servan Vodg. Cinci cimitire ortodoxeparticulare cu restrictiune : Izvorul dintre vii, pe poseauaDudepti, numai pentru enoriapi; Iancu Nou pe soseaua Mopilor,numai pentru enoriapi; TIrcn pe poseaua Vitanului, numai pen-tru enoriagi;Cutitul de Argint pe dealul Filaretului, numaipentru Spitalul Brincovenesc; cimitirul Eforiei spitalelorling& Mnrcuta. Un cimitir catolic lingg Serban Vodg. Dougcimitire protestante : eel al comunitgtii evanghelice pe go-seaua Filantropia pi cel al comunitatii calvine aproape decimitirul comunal sf.Vineri. Un cimitir armenesc pe goseauaMnrcuta. Doug cimitire Israelite : eel al israelitilor legiaproape de cimitirul evangelic gi cel al israelitilor spa-nioli pe dealul Filaret. Un cimitir pentru cei decedati inpenitenciarul V5cgrepti, ling& Cimitirul Serban Vodn, intreeel militar gi eel catolic. Otomanii sint inmormintati in ci-mitirul sf.Troitg (Ghencea). Din 1878 urmeazg ca gi cimitire-le particulare sg fie supuse Regulamentului cimitirelor ela-borat de Consiliul de igienn in 1875. Cimitirul de la bise-rica Cutitul de Argint va fi inchis, Spitalul Brincovenescurmind sg se foloseascn de Cimitirul sf.Vineri Acest raportal doctorului I.Felix, din 1878,prezintg www.dacoromanica.ro - 12 -
  14. 14. un interes pi mai mare in comparatie cu extrasele dintr-altraport al sgu, fragmentar reprodus in "Le journal de Buca-rest" (2 martie 1873) ; reiese cg in 1867 in oragul Bucuregtia existat un numgr de 106 cimitire ortodoxe, din care intretimp au Post inchise 65, numgrul acestora reducindu-se gimai mult in cei cinci ani care au urmat ping la 1878. "Monitorul comunal Bucuregti" din 1890 (nr.7) consta-tg cg din cele cinci cimitire ortodoxe ale Capitalei, numaiCimittrul Serban Vodg are o bisericg, atunci ruinatg; sepreconizeazg mgsuri pentru construirea capelelor gi a came-relor mortuare pentru depunerea obligatorie de 36 ore a mor-tilor. Inch in primul numgr al "Monitorului comunal Bucu-regti" din acelasi an a fost anuntatg licitatia pentru cons-truirea unor capele la Cimitirele Serban Vodg, sf.Vineri,sf.Treime (sf.Troitg)-Ghencea gi Colentina, mai tirziuCimiti-rul Reinvierea, astgLi in strada Reinvierii nr.4 (in poporacest cimitir pgstreazg numele de Pgtrunjel). In 1890 prima-rul Em.Protopopescu-Pake pune pietrele de temelie la capele-le de cimitire : capela Cimitirului Bellu se va clgdi instilul catedralei din Carlsbad, vizitatg de primer. Curindcapelele au fost construite De pildg, capela din CimitirulGhenc a a fost tirnositg de mitropolit in septembrie 1891;cu toate acestea, "Monitorul comunal Bucuregti" din 1899(nr.9) aratg cg acelagi Cimitir Ghencea este neimprejmuit ,limtat doar cu un gent, incit se hotgrggte imprejmuirea luicu uluci. In ce privegte capela Cimitirului Bellu, zugrgvi-rea ei este executatg de pictorul Mihail Popp; mai tirziucapela este pictatg de Dimitrie Belisarie gi Artur Verona ,iar catapeteasma - sculptatg in lemn de Anghel Dime, care amai lucrat in Cimitirul Bellu interiorul micilor capele depe mormintele B Oteteliganu pi Barbu Marinescu. "Yontorul comunal Bucuregti" din 1890 (nr.7) anuntgcumpgrarea unei vii pentru cimitir in suburbia Izvorul Nou;este terenul actualului Cimitir Izvorul Nou, din Drumul 0-gorului nr.37. In ce privegte Cimitirul Iancu Nou sau Bglg-neanu, din goseaua Mihai Bravu nr.119, acesta is nagteredintr-un cimitir mai vechi al bisericii algturate. www.dacoromanica.ro - 13 -
  15. 15. In sfirpit,Crematoriul uman "Cenupa", din Calea Ser-ban Vodg nr.183, functioneazg de la 25 ianuarie 1928. NXX Pentru studiul trecutului vechilor biseri- cimiticepti prezintg interes monumentele for transportate in celedin urmg in Cimitirul Bellu. Pe mgsura desfiintgrii cimiti-relor bisericepti, umii oameni instgriti au mutat osemintelefamiliilor for in Cimitirul Bellu. Unele cruel sint destulde modeste : a Eufrosinei Vizula din 1851 (figura 40 - locul10), a copilei Coemgiopol, din 1853 (13-24), pi o truce dinspatele mormintului 15, figura 17, datind din 1855 sau 1857.Am descoperit pi un grilaj din 1850, in jurul mclucerului Ion Donee (18-21). Printre cei dintii, un loc pentru oseminte pi-a cum-pgrat in august 1863 C,Cantacuzino-Rifoveanu, urmat In ace-lapi an de Scarlet Rosetti (lot rgscumpgrat in noiembrie1865)-. Rgmgpitele reprezentantilor familiilor Vgcgrescu(din secolul al XNIII-lea), Cantacuzino, Florescu p.a. anThat aduse aici dela biserica sf.Ioan eel Mare; Ghica, Ra-let, Zefcarl - de la biserica Sgrindar; Mihglescu,Barbu Slg-tineanu - de be mgngstirea C ernica; Filitti - din comunaNipcov - Buzgu; urmeazg Menu (de la 1826), Cimpineanu (de la1832) g,m.a, 0 veche lespede acoperg mormintul. Zoei 04antacuzino,sotia caimacamului, moartg in 1839 (15-22); sub aceeagi fru-moasti piatrA mac osemintele socrilor ei. Lespedea in carac-tere vechi a mormintului clucerului C.Bobescu, incetat dinviatg in 1847, e completatti cu inscriptiile familiei Dendri-no (28-9). Lespedea de pe marmintul medicului de statrusesc, Avxente Plenetki, dateazg din 1848 (36-12); algturisint ingropati - locotenentul rus E.D.Iatenkov, mort in 1849,colonelul Iosif Volski, mort in 1877, gi gambelanul GrigoreVillamov, prim secretarul Legatiei Rusiei care a ai cumpiArat www.dacoromanica.ro - 14 -
  16. 16. -acest loc cu ocazia tnmormintgrii sale in 1888. Inscriptii purtind ani vechi ggsim pe mormintele :Carapano-Ciocaneli - 1829 si 1843 (22-9), Hagi-Panteli 1850gi 1854 (16-4), Alexandrescu - 1851 (16-1), Elisabeta Raco-vitg - 1853 (3-37), Dobrita Zissu - 1855 (18-20) , G.EConomu- 1855 (20-13). Pitarul Pegacov moare In 1854, Insg monumen-tal familiei sale e ingltat in 1880 (11-11). Lespezi vechiacoperg mormintele A.Gr.Ghica - 1856 (29-6), D.Ralet - 1858(24-29), D.Sorescu - 1858 (13-38), I.N.Ghica - 1859 (22-16),Ion Sgulescu - 1859 (14-37), Elisabeta Opreanu - 1860 (lespe-de scoasg de pe local 15-11), in sfirgit - Aristita Bolliac,InmormIntatg aici in 1860 (30-13); se gtie cg tatg Aristitei,paharnicul Alecu Izvoranu, a murit in 1857 (Biblioteca Aca-demiei, ms. rom. 872, f.109), ceea ce nu reiese insg din ins-criptia de pe lespedea sa invecinatg (30 -87). Observgm cg mormintele mentionate slnt imprggtiate peintreaga suprafatg a vechiului Cimitir Bellu, degi inregis-trgrile celor dintii concesiuni de locuri (noiembrie 1859 -mai 1867) se incep din partea dreaptg a cimitirului. Dispa-ritia multor monuments de altgdatg se explicg prin condamna-bile nepgsare a urmagilor fatg de monumentele istorice. Cutimpul, suprafata cimitirului s-a lgrgit inspre stinga, spreorag, ajungind la o intindere de 28 ha. www.dacoromanica.ro -15-
  17. 17. MONUmNTE DE ARmA Cimitirele din Bucuregti gi mai ales Cimitirul Bellu,care este un adevgrat muzeu de artg, cuprind cea mai bogatgcolectie sculpturala din targ - de busturi, medalioanegi eta -tui, lucrate de vechli noptri sculptori. Ne -am ocvpat de a -ceste monumente de artg, publicind cani-"olul de fatg intitu-lat " "Cimitirul Bellu din Bucuregti - EU2011 L sculntarg piarhitecturg", in volumul "Monumente pi muzee. E12et nu -siei ptiintifice a muzeelor gi monumentelor istorice pi ar -tistice" (1958, p.185-204, cu 9 fotografii). Mai intii am argtat cg, pentru dezvoltarea arhitetorsi noastre, capitolul arhitecturii funerare, important IDstudii istorice, trebuie saris mai ales pe temEiul monumente -lor din Cimitirul Bellu. Sint monumente arhitectonice insem -nate gi prin latura subiectivg, de program, a arhitecturii a -cestor monumente, care se desprind de stilul bisericesc, evo -luind spre unitgti aparte. In cimitir se aflg cele mai vestite construct!! alearhitectului Ion Mincu (1855-1912), promotorul migcgrii derenagtere a arhitecturii romanesti, Insupi Mincu este inmor-mintat aici, sub o troitg de lemn executatg in 1920 de arhi -tectul State Balogin gi de sculptorul C. M.. Babic (81 - 12).Constructiile lui Mincu sint romanesti nu atit prin stilullor, cit prin gindirea originalg, personalg. Primul monumentgi eel mai apreciat prin sobrietatea liniilor este mausoleulfamiliei Ghica (41-5) , clgdit spre sfirgitul secolului tre -cut gi a cgrui creatie arhitectonicg se transmite in grandi -oasele mausoleuri Cantacuzino din anti 1898 - 1899 (40-29) giGheorghief (23-28), repetate in mic in capela Stgtescu (28-6)gi imitate de succesori mai putin talentati in capeleleacheProtopopescu (18b-1), Vlasto (13-1), Cristian Tell (17-18) gi www.dacoromanica.ro - 16 -
  18. 18. altele, Mausoleul Gheorghief este caracteristic prin elementearhitectonice neobizantine gi chiar romInesti, in timp cemau-soleul medieval al Cantacuzinilor a inspirat planul construe-tiei Crematoriului local. Alt lucrare a lui Mincu este cape-la in stil sAtesc romdnesc, zidith in 1905 pe mormintul luiIacob Lahovari (55-13), fiul generalului Iacob Lahovari; lacitiva metri, pietrarul C.Liritis se inspirg din acest monu-ment, clhdind capela C.Clitescu (55-15). De o remarcabilA facturA este capela Zoei Vlahuti -816tineanu (61-110) , in stil romanese de influenth caucazia-no-sud-dunhreanh, zidith in 1913 de arhitectul Grigore Cer-kez (1850-1927) , inmormintat in acelagi cimitir; frumoasacruce de pe mormintul shu, sculptath in piatrh in stil romd-nese, este opera arhitectului C.D.Dobrescu (66-9). In 1954organele autorizate au reconfirmat calitate de monumente is-torice celor trei mausoleuri cltidite de Mincu, acordind ace-eagi calitate gi capelei Cazzavillan(decedat in 1903, 41-1),construith in cimitir de arhitectul A. Clavel. Si cavoulStolojan (55 -17), impodobit cu o sculpturd a lui Dumitru Pa-ciurea, este o creatie a lui Clavel. Desigur, tot aga de im-portanta sint capelele Lahovari, de Mincu, gi Vlahuti-S1hti-neanu, de Cerkez, care credem ch ar fi cazul sh fie declara-te monumente de arhitecturg. Arhitectul Ion Berindei (1871-1928), inmormintat totaici, a clhdit capelele familiei Toma Stelian (32-2 gi 80-6).Prima capelh, imitath in linii mai simple de numerogi cons-tructori, e acezath pe local lui Grigore Petru gi are inhun-tru doug busturi in gips, de Ion Georgescu; nu gtim de tinee sculptath figura in bronz, de deasupra capelei. Vechii arhitecti sint rareori mentionati pe fatadamonumentelor. Nu se cunosc constructorii micilor capele Ma-vrocordat (17-1), SlAtineanu (41-1), Filipescu (6,25), Fil-lis (5-7) g.a., imitate in constructiile de mai tirziu. Aspectul sobru al mausoleului beizadelei Grigore Stur-dza (decedat in 1901, 45-21) meritA atentie, monumentul fi- - 17 - www.dacoromanica.ro
  19. 19. 0g1 m tab au fostind instrginat de la 1920; stemele de pe acoperiyridicate; osemintele beizadelei au Post transportste la mg-ngstirea Agapia, iar un bust lucrat de sculptorul PrancesBourdelle a Post ridicat din cimitir de familie. 0 Lascrip-tie aratg cg "autorul planului gi al constructiei intreguluimonument" este Gheorgbe Boboc, sculptor, se zice - fiul ne-legitim al lui Sturdza. !VS" P.V",2 Alte construotii semnate sint capelele Marghiloman(38-4) de baronul E.Desclers din Paris, li,Fundgteanu (35-27)de C.Storck, G.Steriu (35-21) de sculptorul Ion Oliva , I. .Movilg (91-11) de arh.Arta Cerkez, B.Oteteliganu (1938,6-19)de arh. I. Davidescu, capela Emil Lahovari (91-8) clgditg dearh.E.Schmidt gi ornamentatg in stil pseudo-antic de E. W.Becker, autorul sculpturilor de pe monumenteul L. Drosescu(1940, 58,-32). Arhitectul C.D.Dobrescu, imitind "Temple da-mour" din Versailles, construiepte monumentul desupra cavou-lui Elenei Slgtineanu (43b -3) repetat deasupra cavoului doc-torului A.Urbeanu (83-151). Cavoul profesorului Emil Pangrati, primul director al kScolii de Arhitecturg, este zidit de arlitectul State Ciortar(91-12). Capela doctorului I.Moscu (39-1) este o realizare aarhitectului G.Simota, autorul monumentelor Taciu (5-24) giSimota (31-8), iar.arhitectul C.Iotzu zidegte cavoul Z.Cris-todorescu (58-91) gi capela Craja (8-62), Monumentul de pemormintul D.Cuculi (1918, 40-52) este construit de arhitec-tul L. Schindel. Dintr-o inscriptie pe piatrg aflgm povestirea morlu-mentului-boltg al familiei Linche (21-11). Arhitectul AlbertGalleron (1855-1904) ziditorul Ateneului din Bucuregti, carea reclgdit casele Linche din vechea stradg algturatg - Corg-biei, ar Pi lgsat desenul acestei bolti, conceputg de colo-nelul Alexandru Linche in stilul renagterii franceze din e-poca Louis XII gi construitg in anii 1927-1929 de arhitectulEdmond van Saanen-Algi. Cele patru figuri deasupra coloane-lor boltii sint lucrate de Celine Emilian, care a sculptatde asemenea medalionul lui van Saanen-Algi, de pe mormintul www.dacoromanica.ro - 18 -
  20. 20. aoestuia din acelagi cimitir (18b-6), precum gi capul poetu-lui G.Magheru (83-160) . Capela Dobre Nicolau (53-5) e ziditA solid de acestconstructor renu.mit in a doua jumgtate a secolului trecut.Meritg atentie capelele Vgcgrescu (43-2b), Mironescu (43-1b),V.:Lase-Or (39-4) g.a. Capela A.Costescu (1910, 62-10) e c1K-ditg in stil gotio. Motive gotice zint folosite de asemeneais capelele Mavrocordat (17-1) , monumentul Sc.PetroviciArmis(9b-6) gi altul - M.Fabos din Cimitirul catolic Bellu, cnene face sg ne gindim la sculptorul Karl Storck, a cgrui 1--fluentg s-ar fi resimtit cu timpul in capelele Steriu (35-21)gi aici, la Costesc. Capela Triandafil (5-32) e adusg de isViena, iar capela SanMarin (15-50) - de la Paris. PietrarulRudolf a clgdit capela Minciulescu (35b-8) dupg o schitg in-spiratg in linii simplificate de biserica din Curtea de Ar*geg. Arhitectul G.Cristinel Scadreazg sculpture lui I.Jaleain monumentul Strgjescu (1931, 101-58). Acelaci procedeu ar-hitectonic it inregistrgm in monumentul Anghelescu (32-14)de A.Culina gi D.MAtguanu Nu Ingirgm "capelele" moderniste,care degenereaza in... gherete de tramvai Construirea monu-mentelor, In ansamblul artistic al cimitirului, nu s-a rezle-mentat niciodatg. Monumente-sarcofagii de sine stgtgtoare apartin fami-liilor Cretulesou (1871, 3-27, gi 1873, 7-38), D. Strudza(92-1), Petticari (32-5) c.a. Pretutindeni trebuie cgutateoriginalele, cel putin pentru acest cimitir, modelul fiindstravechi, iar nu imitatiile disproportionate, cxecutate cumai mult sau mai putin talent. Ggsim citeva troite de lemn gi cruci sculptate In pia-trg, in stil romdneso. Amintim crucile Stirbei (4313,-6),de Mi-lita Pgtragcu, Niculescu-Dorobantu (3-35) p.a. Monumente, in aparentg grand4oase prin planul for ar-tistic, trebuie cercetate cu oarecare prudentg In ce priveg-te amesbacul de stiluri, ea oel al lui G.Assan, executat deE.Cassi is Milano, in 1911 (63 -48).. Lash de dorit sculpturemonumentului CF.Robescu (1914, 30-1), lucratg de Luigi Oren- www.dacoromanica.ro - 19
  21. 21. go, profesor la Genova. Intrarea disproportionalg gi inegali-tatea laturilor bazei stricg de pildg aspectul "piramidei"Pompilian, din 1897 (38-11). Monumentele cimftirului poartg amprenta artei clasice,degi modernismul gi-a croft pe alocuri drumul, in stilul ar-hitecturii "capelelor" Mavru (1937, 15-35), Gologan g.e., insculpture "capelelor" Prodanof (72-30), de sculptorul BorisCaragea, Ciulei (40-9) g.a.; aceste "capele", ca gi capelaCraja (8-62) g.a., au porti sculptate in metal. Alte sculp-turi de Caragea le ggsim pe mormintele faniliei C. Bosianu(4-7), lucrare in piatrg apartinind lui Egisto del Frate, giin cavoul Pompilian (38-11). Numeroase monumente sint anonime gi nu prezintg valoa-re, prin banalitatea caracteristicg lucrgrilor de pietrari.Lampatidis gi alti pietrari-sculptori multiplicau aceste o-biecte; de asemenea executau slabe busturi - Mihgescu (1889,11-4), Tarpo (1899, 21-45), loan (1907, 63-32) g. a. Regretgm distrugerea tocmai in anul sgrbgtoririi cen-tenarului, a monumentului scriitorului Nicolae Filimon (1865,8-52), precum gi a monumentului Anei Carcaletcanu (1875,25-7) ,femeie de bine, vindut in 1942 de mogtenitori, unde s-a cons-truit "capela" Nicachi Botez; sculpture denumitg "ingerul cubarbg", reprezenta pe Saturn pi trebuia sA fie lucratg de KarlStorck,. Pentru piese distruse, ca acest monument de artg,Intr -o veche capelg ar fi trebuit infiintat un muzeu al cimi-tirului. Ggsim aici gi busturi aruncate de pe piedesral, decutremurul din 1940, de un bombardament din 1944 gi de succe-sori; printre aceste sculpturi se aflA "Elevul marinar"de IonGeorgescu (25-19), medalionulE.Arion (1880, 21-1) - probabilde Karl Storck, bustul lui Dutg Rgdulescu (?) de Filip Marin,din 1910 (50-2), bustul lui D. Pegacov (1888, 11-11, spart),bustul de lingg locul 22-48, bustul Cotulas (1895,51-20). 1e-ritA sg fie studiat orice monument, ca sg descopenim frumoasereliefuri in marmurA, ca cele de pe mormintul lui D.G.Flores-au (1875,12-2), de pe mormintul Mariei Horbatski (17-20) gi -simbolizarea fazelor vietii - de pe mormintul familiei M. R)-gianu (6-7). www.dacoromanica.ro =11 20
  22. 22. 1;444uM Unele inscriptii prezintA gi ele interes, oglindindmentalitatea vremurilor apuse ( monumental maior A1.Cutarida,C.Cutarida gi maior .Repezeanu, N-am cules versurilede pe monumente. Poe zia de pe mormintul bibliografului D.Iarcu (1872, 21-28) povestegte ca tatAl defunctului pierisesub Tudor gi cg Iarcu a fAcut geoala lui Heliade gi LazAr.Mihail Rusescu (1872, 7-12) a fost omorlt, ca gi paharnieul Leis Pu7tP-a tribunalului In 1857 (30-89).Cei ingropati sint deseori nErriptiilor de pe monu-ments (B.Hasdeu g.a.),ceea ce captitA inseautate cind P VOr-ba de fruntagii culturii. Capitolu1 de fatA rune do stu-diat. LAsind in afar orice discutie despre valoarea oame-nilor inmormintati, putem afirma cg nericolul disparitiLi yia altor monument& este cu atlt mai mare, cu cit urmagii de-seori improvizati continua sA is instrAineze gi sA le dis-t-n7. Un TKnAsescu de cltiva ani gi-a pus fotografiile ru-bedeniilor in vini-q pe mormmntul vienez al familiei Constan-tinidi (48-1), transformind moncgrana "C" intr-un medalionpentru propria-i monogramg. 0 bAtrinil bolnavg a vindul loculLahovari (4-30) croitorului Luca; la moartea bAtrinei,acestaa vtndut monumental Lahovari. Vonumentele de arts Neculescu-Ghica (1-12), altAdatA ingrijite de Academie, ak incaput In .1943 in miinile ctrciumarului Ciocioiu, Ingropat in 1954,clod a fost distrus frumosul sarcofag al filantropului cul-tural Iosif Neculescu. CondamnabilA este distrugerea insacip-tiei de pe cavoul in care este inmormintat profesoryl doctorG.Asachi, mort in 1899 (53-38) .In 1955 afost distrus giins-criptia de pe mausoleul lui Grigore Sturdza (45-21). A dis-pArut apoi inscriptia de pe monnmpntul colonelului D,C. Ma-vrocordat din 1872 (21-24). A fost distrus monnmentul cubus-tul lui G.Fulga, din 1886 (62-6) si a dispArut monumental luiH. gi T.Papazoglu, din 1894 (29-7); s-a mai distrus, apoi,monumental cu bustul de bronz al lui G.Stroescu (91-3). Mo-numentele din cimitir - atitea cite exists - reprezintA o e-pocA gi anumiti oameni, Incit ar pArea suspeetti modestia sauluxul unor morminte instrAinate. www.dacoromanica.ro -23.-
  23. 23. Cimitirul Bellu este un monument de culturg. In spiri- tul hotgririi din 22 aprilie 1955 a Consiliului de Minigtri se cere instituirea unui organ de pgatrare gi studiere perma- nent& a monumentelor din cimitire. Se impure interzLcerea dis- trugerii monumentelor sau inscriptiilor, fgrg avizul organu- lui instituit, precum gi restabilirea in mgsura posibilitatii a monumentelor istorice gi a inscriptiilor distruse. De ase- menea este necesarg interzicerea inmormintgrii sub monumente- le de arta, care astfel stunt supuse distrugerii prin surparea g:opilor, precum gi oprirea instrgingrii monumentelor care prezintA vreun interes istoric on artistic.1 Si aici se impune oarecare prudentg. Astfel,crucea sal- vats a familiei actorului Mihail Pascali n -s fost reagezat in locul ei (28-61), ci tocmai lingg mormintul artistului Ma- tei Millo (30 -8) -. Pe cruce s-au mai Mout inscriptii noi,arg- tindu-se anii vietii lui Pascali (data nagterii nesigurg) gi numele sotiei sale-. Si pe vechea cruce a lui Millo, s-au adg- ugat cuvintele : "Comic celebru". Karl Storck. In cc privegte sculpturile, listele de mai jos nu stnt definitive deoarece - deocamdatg - unele cavouri inchise n-au fost cercetate. Sint busturi semnate de scu4pirlori, dar iscAlitura rAmire inaccesibilA. Multe lucrAri nu poartg semn&turi.. Adincirea atentg a problemei va lAmuri incertitu- dinea noastrg. Studiul monumentelor de sculpturA din Cimitirul. ne ingaduie s& respingem pgrerea gregitg a profanilor cg ma- joritatea acestor opere a fost adusg din straingtate.Monum-n- tele sculptate,dupg vechiul obicei in marmurg, reprezentind ingeri, femei gi diverse motive simbolice-decorative, stunt o- pera profesorului Karl Storck (1826-1887), tatg sculptorilor Carol qi Frederic. Comparindu-le cu alte citeva monumente a- nonime, dar asemangtoare prin facturg, putem sg le atribuim aceluiaci Karl Storck. El semneazg monumentele : 1 Aceste mAsuri le-a propus Stefan Vartanof, geful Serviciu- lui cimitirelor. www.dacoromanica.ro -22-
  24. 24. G.Ghermani, cu un frumos basorelief (1869, 15-3), A.Pascal (1871, 5-14), V.Polizu-Micgunegti, cu medalion (1872, 7-20), Maria Niculcea, cu bust (1876, 11-25), Em-Gugiu, cu bust (1877, 11-12), crucea lui N.Picleanu (1878, 11-17), P.Cantargief, cu bust (1881, 16-10), bustul Mariei Manolescu (6-6), din 1883, de aceeagi factur6 ca gi bustul al6turat - anonim al lui Mihail Manolescu, bustul lui C.A.Rosetti, din 1883 (30-81).De asemenea Karl Storck poate fi sculptorul monumpntelor D.Zissu (1867, 6-1), Maria Spinazzola (1868, 8-7), Maria Manu (1868, 6-5), 176c6rescu (1870, 14-5), Lucia Ghica (1870, 8-3), crucea C.Plopeanu (1870, 14-25), medalionul Avram Gheorghiu (1871, 16-3), Elena Izvoranu (1874, 30-87), Ana Carcaleteanu (1875, 25-1, distrus), Maria Dancovici (1878, 11-13), Iosif Niculescu (1879, 1-12, distrus), Mihail Traian (1880, 25-4), statuia Marigo M.Coloni (1b-1), Macri (24-25) , Pulley (17-17, in afar& de bust), Arvenesso (17-29). Frumosul medalion al lui Avram Gheorghiu s-a atribuitlui Karl Storck, ea gi "femeia cu voal" (sau "madona cu 16-crimi") de pe mormintul Elisabetei Basarabescu (1871, 27-16).Un pietrar-sculptor afirmA 06 admirabila statuie a "femeii auvoal" ar fi una dintre primele opere ale lui Karl Storck;mo-delul este repetat anonim in Cimitirul catolic Bellu, pe mor-mintul Clement Kunst (1883), dar 16sInd fata femeii descope-rit6, ceea ce inlesnegte comparatia statuii cu alte monumen-te semnate. Scenele biblice, lucrate ca in fildeg pe mormin- www.dacoromanica.ro 23
  25. 25. tul D.G.Florescu (1875, 12-2), dupg spusele urmagilor celorinmormintati, sint opera lui Karl Storck; aceeasi afirmiese face gi in leggturg cu scene de pe mormintul Zosima (9-7)Prin comparatie, am putea observe elemente gotice folosite -credem - de acelagi Karl Storck, la clgdirea capelei Eavro-cordat (17-1), dar gi mai sigur la monumental lui Scarlet;Petrovici-Armis (18751 9b-6, iscglit de pietrarul Camparoli-Carrara) gi la alt monument - M.Fabos din Cimitirul catolicBellu. Ion Georgescu. Cel mai talentat elev al profesoru)uiKarl Storck este Ion Georgescu (1856-1898), inmormintat inCimitirul Be llu (15-20). Indrumgtor al generatioi noi, Geor-gescu incepe sculpture noastrg moderng, luptind pentru pro-movarea artei sale. Modest, cider timid, artistul nostru tra-iegte in conditii grele, lucrind mai malt pentru cimitire,wade e plgtit raizerabil, incit este nevoit sg foloseascgmarmurg de cantata inferioarg, prea putin rezistentg. Printre admirabilele cavouri din Cimitirul Be llu rg-mine "monumental-poem" al poetei Iu lia Hasdeu (25-22), princare Georgescu a reugit sg dea o formg plasticg fanteziei ne-mingtiatului pgtrinte, Bogdan Hasdeu. Bustul Iuliei din cavou,sculptat cu multa finete in 1889, este una dintre capodopa-rele artistului ..nostru. Atanci, Georgescu avea virsta dezeci gi trei de arri Stadierea monumentului necesitg ceice-tarea cgrtii Sic cogito de B.Hasdeu, a notelor descriptive deHasdeu gi Gion, precum si a scrisorii omagiale cu oc.,aziainaugurgrii acestui monument adresatgt lui Hasdeu de arni-.,ec-tul Ion Socolescu. Amintim urmgtoarele sculpturi de Ion Georgescu : doug busturi din capela farm lief Tome Stelian (lo- cal apartinea lui Grigore Petru 32-2, fiind cumpgrat in 1882), monumental cu bustul Elenei Nicolescu (1886,32-10) "Tgranca" din 1887, de pe mormintul Papadepol, azi M.Sceopol (11-23) , bustul pictorului C.Lecca (1887,7-37), incacLrat intr-un . monument cu medalionul Victoriei Lecca (1893), www.dacoromanica.ro - 24 -
  26. 26. capela Episcopescu (23-36), actul de angajament al sculptorului fiind semnat in 1888, lucrarea re- petindu-se gi pe locul mormintelor St.Solacoglu (7-8); in capela Episcopescu - ceea ce e impor- tant - se afla bustul Angelinei Davidescu, ng- scutg Episcopescu, executat tot in 1888 de Georgescu gi vindul in 1956 Muzeului de Stet, doug busturi : colonel C.Georgescu gi sotia sa, din 1888 (26-6), medalionul poetului Eminescu, reprezentind pe poet in ultima perioadg a vietii (1889, 9-24), doug busturi Lespezeanu, din 1889 (23-21), monumentul Zgdgriceanu, din 1889 (32-16), bustul C.Borgnescu (1889, 9 -5b), doug busturi Maria gi dr.N.Turnescu, din 1892 (18 -3), bustul Dorei Dalles (1892, 9b-8), bustul elevului mariner C.Racovitd-Damari (1892, 17-12, aruncat mai tirziu lingg mormintele Atanasiu, 25-19), bustul dr.A.Boicescu, din 1893 (27-31), medalionul Gr.Serurie (1893, 26-21), bustul generalului Al.Cernat (1893, 34-7), bustul lui Emaorotopopescu-Pake (1893, 21b-13), ne- semnat, medalionul N.Nicolescu, din 1894 (27-39), bustul St.Constantinescu, din 1895 (38,-12),1 bustul dr.Vasile Vlgdescu, din 1895 (6-11), bustul Mariei Popovici, din 1896 (6-8), medalionul Gavril Elmazoglu (1896, 61-35), bustul M.A.Catargi, din 1897 (56-26), bustul Elizei Rosetti, din 1897 (30-81), medalionul Mariei Stgncescu, din 1897 (21-36), doug busturi : A.ConstantinescuDurduc tai S.A.Dur- due, din 1898 (34-9) , doug busturi t sotii G.Cantacuzino, din 1898 02-20% In Cimitirul catolic Bellu mai ggsim bustul profesoa-rei Natalia Penozi, din 1896, gi medalionul lui Keil Hauer,din 1897. De asemenea Ion Georgescu este autorul monumentuluifunerar al domnitei Bglaga, de la biserica Domnita Bglaga dinBusuresti.1 Poate gi capela ornamentatg cu sculpturi. www.dacoromanica.ro -25-
  27. 27. Carol Storck (1854-1926) iscglegte la inceputs"Storck1 ziOrn gi chiar !Storck fiul ". El este un p..odigios sculp-tor, care - din pgcate - uneori igi iroseste incontestabilultalent in lucra.ri ce nu meritg semngtura sa. Capodorera luiCarol Storck sculptatg in 1900, figura Elenei Izvoranu careigi plinge fiul (24-23), o repetg mult mai rudimentar,la ci-tiva zeci de metri depgrtare, la picioarele statuii lui D.Atanasiu, din 1910 (16-37). Principalele opera ale lui CarolStorck, printre care elegantele medalioane, le ggsim in Ci-mitirul Be llu ortodox. Iatg lista aproximativg a operelor luiCarol Storck, aflate in diverse cimitire din Bucuregti 1881 Arghiropol (22-16), medalion, 1885 Ap.Arsaki (15-36), medalion in frumosul cavou distrus de bombardarrent, 1886 A.Tr.Laurian (40-55), bust, 1886 I .Mire scu ( 2-12) , bust, 1886 r.Dalles (9b-8), medalion, 1888 Aneta Ghenovici (54-83), bust, 1889 C.N.Aiculescu (56-11Y, bust, 1889 Karl Storck (Cimitirul protestant), bust, 1889 mama sculptoruiui Carol Storck (tot acolo), nedalion, 1890 G.Enescu (11-21), bust, 1891 colonel H.FiLitti (26-22), bust, 1892 A.Ionescu (4-26), bust, 1892 G.Vanic (Cimitirul armenesc), doug busturi, 1892 si 1899 Luther (Protestant), doug busturi, 1894 Em. Lahovari (15-36), medalion, Eliza Ghica (1894, biserica Tei) ,sculpturg, 1895 Bragadiru (12-13), doug busturi, 1896 D.Borgnescu (13-3), bust , M.Stiihr (1896, Protestant), medalion, 1896 A.Nicolescu (Cernica), bust, 1899 dr.G.Chiriazi (33-9), bust, figure de mar.,urg este de altg facturg, 1900 Elena Izvoranu (24-23), statute, 1900 Xenia Poenaru (53-53), bust, 1902 T.Velicu (29-20), bust, 1902 A.Schina (29-10), bust, www.dacoromanica.ro - 26 -
  28. 28. 1903 lulls Hasdeu (mamil) (25-22), bust,1903 M.Mitilineu (16-19), bust,1904 general M.Rasti (48-13), bust gi monument,1904 G.Andronescu (40-48) , bust,1905 dr.JVellan (55-23) ", bust,1905 R.N:, (48-4) , bust,1906 Tr.Witting (Protestant), bust,1907 D .Po enaru ( 62-63) , medalion,190 7 Duro (24-24), doug busturi,1907 I.Multescu (66-27), bust,1907 Popiteanu (sf.Vineri), doug busturi,1908 An.Nicolescu (63-20), bust,1908 S t.0 ristu ( 61-94) , medalion,1908 San-Marin (15-50), cloud busturi,1908 Jules Florian (28-1), bust,1909 L.Stoicovici (61-100), bust,1909 I.Bejiu (sf.Vineri) bust,1909 G.Vasiliu (sf.Vineri), bust,1910 D.Atanasiu (16-37), statuie,1910 A.Teodoru (58-75), bust,1910 R.Rusescu (31-58), bust,1910 I.Serbilnescu (31-57), bust,1910 G.Melic (Armenesc), bust,1910 Fr.Broehm (Protestant), medalion,1911 Tell (17-18), bust,1911 Maria Motag (73-13), medalion,1911 Bliss VlAdeanu (51-15), bust,1911 sotia sculptorului, medalion, gi autoportret pe mormint (Protestant) ,1912 E.Petrini (4-31), bust,1912 dr.D.Cristescu (18b-4), bust,1913 dr.Nichita ( 6-6) , bust,1913 N.Grecescu ( sf .Vineri) medalion,1913 St.Urlgteanu (Cernica), bust,1914 E.Nicolescu (27-39), bust,1914 G.Tiegler (73-4), medalion,1915 T.Minciulescu (sf.Vineri), bust, www.dacoromanica.ro - 27 -
  29. 29. 193.6 MX etrini -Galati ( 56-61) , statute, 1916 Carol Gi3b1 (Catolic), bust, 1918 general D.Praporgescu (1b-11), bust, 1919 Dragomirescu (Colentina), bust gi medalion, 1921 E.Noreanu (sf.Vineri), bust, 1923 Tarpo (3 71)-1), doug busturi. Numele lui Carol Storck figureazg de asemenea pe cape-la H.Funateanu (35-27) gi pe monumentul -truce al lui C .Arion(29-23). Tot C.Storck trebuie sg fie sculptorul medalioanelornesemnate din Cimitirul protestant Bellu : Charlotte Borck(1890), Gustav Rietz (1903)gi sotii Grefu. Frederic Storck. Al treilea Storck - Frederic Storck(1872-1942) sau cum iscglegte dinsul : Fritz Storck, este in-mormintat in Cimitirul sf.Vineri. Sculpturile sale din cimi-tire completeazg colectia din muzeul infiintat la Bucuregtide sotia sa, pictorita Cecilia Cutescu-Storck. Amintim meda-lioanele de is Cimitirul catolic Bellu s Math.Greiger (1899) ,Bruzzesi din 1904 gi profesor Fl.Thierin din 1908, precum gibustul Fr.Kaiser (1926), medalionul mamei sculptorului gi me-dalioanele Nirescher din 1941 de is Cimitirul protestant Bel-ls,. Citeva importante opere de Frederic Storck se pgstreazgin Cimitirul Bellu ortodox. Cei patru evangheligti de pe mau-soleul Gheorghief, zidit de I.Mincu, faint modelati de Storckintr-o conceptie personalg, intr-un stil clasic simplificat.Urmeazg : monumentul L.P.NiculesCu (1903, 27-23) , bustul dr.Marinescu, din 1906 (64-31), bustul profesorului Ionescu-Gion,din 1907 (17-25), bustul gi medalionul Stoenescu, din(65-41), medalionul Gr.TrioandRfil, din 1908 (5-32) ,medalionulP.S.Aurelian (1909, 7-38), bustul N.Moscu (1910, 27-22) ,meda-lionul Bgdulescu, din 1911 (61-119) , medalionul Panait Cerna(1913, 84-8), bustul M.Ionescu-C glinegti, din 1914 (6-22),bustul generalului C.Angelescu, din 1920 (38-48), bustul E.Economu (1922, 20-13). Oscar Spathe. Alt sculptor de valoare, Oscar Spathe(1875-1944)1, mort gi inmormintat in satul Niculegti - Buzgu,1 De vreo doug on seraneaz6 gi - Spaethe. - 28 - www.dacoromanica.ro
  30. 30. redd in bronz trdatturile fine ale poetului Cincinat Paveles-cu (1934, 13-58)1, ale actorului Petre Liciu (1912,71-38) ,aleprofesorului Constantin Nitescu (1930, 45-32).. Pe ling4 aces-te trei lucrgri de Spathe, in Cimitirul Be llu mai gdsim altebusturi Iacob (1905) Si general I.Lahovari (1909,55 -13), I.Da lles (1914, 9b-8), St.Cihoski (1920, 7-48) , Em. Porumbaru(1921, 25A-13) pi Lucretia Gracoski (45-20) ,medalionul ElizeiSeitanu (1916, 69-104), figura de pe mormintul lui 0 onst.Mil-le (1927, 100-23), portretul sculptat al generalului R.Vives-cu, din 1928 (56-8), pi medalionul gi scene Hamlet de pe mor-mintul actorului Aristide Demetriade, din 1932 (16-25). Operaimportantg de Spathe este monumentul familiei N.Budigteanu inCimitirul sf.Vineri (ingerul gi trei panouri sculptate), undese and de asemenea bustul lui A.I.Hodog (1929) pi portretulactorului Nottara (1935), lucrate de acelagi artist. In Cimi-tirul catolic Bellu gdsim busturile sculptate de dlnsul pemormintele Aldasoro Si bustul profesorului Eugen Ludwig (1927). Dumitru Paciurea (1873-1932), inmormintat in CimitirulBellu (96) ,are in acest cimitir trei lucrdri: "Capullui Cristcu cunung de spini", de inspiratie laoconeand, pe mormintuldoctorului N.Paulescu (15-10) ; "Adormirea Maicii Domnului",instil neobizantin modernizat, pe cavoul Stolojan (55-171 ;A:tas-tul pictorului Petre Serafim (1910, 74-25). Sculpture "Zeulrdzboiului" se afla pe mormintul generalului Ludovic Mircescudin Cimitirul militar Bellu. Un bust modelat de Paciurea, alpreotului C .Dumi tre sou ( 1927) , 11 gdsim in Cimitirul sf.Pineri. Alti sculntori. Un artist italian, Rafaelo Romanelli(1856-1928), din Florenta, venea in targ pentru contractareapi instalarea unor comenzi de sculpture,. Ii datordm citevapretioase opere din Cimitirul Bellu : "Doamna in alb" (65-36)2,figurile monumentelor Poroineanu (1902, 18b- 25)3,bustul Loui- Desenul monumentului este fgcut de sculptorul C .Baraschi.2 Inscriptia scoasg: "3 et animal de medecin ma tuel Hercules- bad-Mehadia, 11-12 Aoat 1906". Statuia reprezintd pe Kata- lina Baschott pi e indltatg de Andrei Popovici.3 Din cei 12 perpi simbolizind birfelile, care se aflau la pi- cioarele catafalcului Eufrosinei Poroineanu, n-au mai rdmas decit doi...Bi aceasta ar fi un simbol - al uitdrii... www.dacoromanica.ro - 29 -
  31. 31. sei Serban Jianu (3-9), al savantului C.Istrati (73-20) si.allui C.I.Stoicescu (15-50), doug medalioane din 1906 dznsoleul Gheorghief, bustul lui N.Voinescu (64-9), in sfirgit -figurile monumentului Petru Stoicescu (1897, 43-19), neiscA- 1lit. Din sculpturile aduse din strAinAtate prezintA interesmedalionul "Durerea" ci excelenta statuie a Alexandrinei F61-coianu (5-19), lucratA in 1873 de Auguste Preault (1809 - 1879),la Paris; in 1956 aceste doug sculpturi au Lost vindute Muze-ului de Stat, incit statuia din cimitir este o copie. Tot dinParis au Lost aduse sculpturile "Fats cu floare" gi medalio-nul de pe mormintul lui A.Don (22-8), executate in bronz deP.Granet in 1877; bustul doctorului A.StAncescu (92b-9), lu-crat in 1911 de Ernest Dubois; sculpture "Indurerata", de pecavoul I.StAnescu (63-7), executatA in 1918 de D.Peuch.2 Mo-numentul in bronz de pe mormintul Mari ei Cirlova (1908, 2-5), este opera lui Johannes Hottart. Monumentul in marmurA de pemormintul lui G.Vernescu (1900, 31b-B), este lucrat de A.Bar-tholome. Bustul Irinei Polizu (1881, 10b-4) este opera luiCauer-Creuznach, iar bustul doctorului A.V1Adescu (1899,6-10)- al lui E.Acconci. A.Rascaldani din Milano sculpteazA in1906 monumental de pe mormintul doctorului Ion Petrini - Paul (64-54).. Figuri banale In marmurA furnizeazA E.Paleni dinBergamo, pe mormintele Petre Cutof (1890,16-8)§d. P.Popp (1895,25-9). Busturile familiei Naum le executA G.Scarfi din Messi-na, in 1910 (79-58) . Basorelieful de pe capela P. Negreanu eiscAlit de P. de Candide (1938, 3-12). Citeva busturi se aL1in cavoul V.LascAr (39-4). Revenind la sculptorii noptri, uneori mai slab dealtcei mentionati apare Constantin BAlAcescu (1866-1913), inmor-MintatinCimitirul Bellu (84-5). El sculpteazA monumentele :GeorgicA Iliescu din 1898 (8b-2) pi Sofia Mavrodin (1905,18b-3), douA busturi Iacomi din 1898 (34-26), bustul colonelului1 Poate Si medalionul Petelenz, de la Cimitirul catolic Bellu.2 Monument adus in tarn de Zoe D.Aman, pe mormintul fiului ei. www.dacoromanica.ro 30
  32. 32. T.Coadg din 1899 (29-11), bustul T.Vasilescu din 1902 (3161),doug busturi Dancovici din 1903 (43-6), medalionul profesoru-lui C .S.Stoicescu (1909, 21-93) gi doug busturi At. Cosmescu(54-61) In principalul sgu monument, nesemnat, pe mormintulMariei Preda (39-10) , meritg atentie sculpture mai realist.i afigurii centrale. Ettore Cadorin iscglegte citeva medalioane bune : PiaCosmovici (1897, 62-621, dr. D.Brindzg din 1899 (52-6) si Pe-tre Orleanu din 1901 (50-21) . Busturi In marmurg sculpteazg Mihail Gheorghiu : C .Po-rumbaru (1894, 94 -90), Vasile Maniu din 1906 (17-19) , M.Papa-dopol din 1910 gi alte patru busturi gi un medalion, din 1911,ale familiei Papadopol (24-17). Wladimir 0.11egel (1838-1918) a executat bustul C.Esar-cu (1898, 40-35) pi statuia femeii In fate medalionului luiC.Angelescu (1902, 40-53). Vasile Ionescu iscglegte In 1906 bustul Elenei Nicolc.0(1936, 31-42). Pictorul Alexandru C .Satmary, inmormintat in 1933 inCimitirul protestant Bellu, a sculptat bustul cgpitanului Al-fred Angelescu (24-27). Filip Marin (1865-1928), inmormintat in Cimitirul Bel-lu (4-19), are In cimitir bustul C.Gulimgnescu din 1900 (43-Li),bustul P.Constantinescu (1902, 25-3), doug busturi slabe - CDimitriu (1908, 49-74) , precum gi bustul Dutg Rgdulescu (? ca-zut de pe mormintul 50-2), sculptat in 1910. D.Mgtguanu (1889-1929), inmorentat In Cimitiral. af.Vi-neri, sculpteazg pentru Cimitirul Bellu cloud medalioane Pug-cariu din 1909 (2-11), medalionul generalului V.Zottu (1916,29b-1), medalionul N.Zane (43-5) , busturile - colonel T.Cocg-neanu (1920, 47-19b), pictor D.Marinescu (1924, 78-57) , I .A-tanasiu (1926, 98-69) gi general Tell, din 1929 (17-18) pre-cum gi statuile de pe mormintele familiei Cutarida (1-17) gigeneral Tetrat (Bellu-militar, 1926, impreung cu C .Ionescu-Varo a lucrat bustul lui T.Brahu, din 1909(sf.Vineri), gi bustul generalului C,Segrigoreanu. (1944,58-52). www.dacoromanica.ro -31-
  33. 33. Ggsim aici citeva lucrgri de Carol Teutsch : bustul H.Butoianu din 1909 (47-18), doug busturi J.G6b1 din 1910 (58- o sculpturg din 1918 se aflg In Cimitirul protestant 113) ;Be llu, pe mormintele familiei Kleisch. Lidia Kotzebue (1885-1944), inmormIntatg la Moara Dom-neascg - Ilfov, sculptorita admirabilului Monument al Aviati-ei din Bucuregti, este de asemenea autoarea frumoasei statuiin bronz de pe mormintul aviatorului Alexandru Cojan (1935:95-33). Dintre contemporani, printre lucrgrile Militei Pgtrag- 1cu atrage atentia noastrg busturile scriitorilor Panait Is-trati (1935L 37-51, cu basorelieful reprezentind figura mameisale) gi Liviu Rebreanu (1944, 21-80) gi medalionul actoruluiMihai Popescu, din 1955 (96). Amintim de asemenea monumentulfamiliei Eliad (103-4), medalionul B4Oteteliganu (1938,6-19) ,lespezile de pe mormintul Xeniei Sinadino (1941, 64-38) gi depe mormintul Barnoski (1954, 101 -5), bustul Didonei Dumitres-cu (1945, 551)-11), sculpture de pe mormintul Sericgi profesorRadu Novian (1946, 56-34), ingerii de pe mormintul Stefanidi(84-62), portretul violonistului Nottara (1951) din Oimitirulsf Vine ri , sculpturi le din C imi tirul Ghenc ea-mi liter qi dincel evreesc Filantropia, catolic (Capdebo) , Ghencea (conteSchweller), precum gi monumentele Mariei Filotti, AgepsineiMacri-Eftimiu gi lui D,Guati, Madona ingltatg pe mormintulprof. dr. Marin Neste. Alt contemporan,Ion Jalea, pe lingg statuile monumentu-lui Strgjescu (1931, 101-52) gi cele de pe mormintul N.D.Ami-ra (79-12), are o sculpturg pe mormintul lui G,Nicolau (1950,96-1), medalioanele T.Alesseanu (1935, 15-44) gi dr.G.Magheru(1952, 83-160), bustul .Botez (1941, 25-1) , trei busturi dincapela Stoic escu-San-Marin (15-50), semnate, precum gi treibusturi ale familiei generalului I.Nicolescu, nesemnate (32-10) .1 A se vedea de asemenea articolul Zoei Ricci: "Pietre funera- re de Vilita Ptitracicun din revista "Arta, lumina gi culoa- rea" (1946, mai, nr.1, p.53-56) www.dacoromanica.ro -32-
  34. 34. Lui C.Baraschi ii apartine sculptura deasupra capeleiTita Cristescu (1935, 100-18), statuia gi medalionul de pemormintul Margaretei Oprescu (1937, 112-50) gi bustul avocatu-lui I.Vasilescu Nottara (1916, 45-6). Corneliu Medrea (1888-1964), inmormintat in CiMitirulBellu, este reprezentat prin bustul poetului St.O.Iosif (1913,84-2), medalionul scriitorului Lmil Girleanu (1914, 83-6) ,mo-numentul de pe mormintul A.G.Florescu (1925, 99-10) , expresi-vul bust al pictorului Sion (1939, 116-2), lespedea de pe mor-mintu.1 Alexandrinei Vineg (1946, 5-23), sculptat dupg- un de-sen de portelan de Woodgwood, gi capul artistului Ion (Lano....)Lanolescu (1949, 11b-48). Corneliu Medrea are sculpturi pemormintele families Lucaciu (1929), la Cernica, ci in Cimiti-rul armenesc, pe mormintul lui H.Zambaccian. LIOnofrei, sculptorul bustului doctorului G. Marinescu(1938, 100-9) , este mai bogat reprezentat in imitirul sf.Vi-neri, uncle ggsim frumoasele busturi ale lui Vasile Stroescu,din 1928, gi Zsinfir Arbure (1933), precum gi medalioanele P.Zissu (1937) gi ing. G.Zottovici (1948). 0.Han, sculptorul busturilor L.Popescu (1918, 64-26)yial bustului scriitorului Corneliu Moldovanu, din 1919 (114),mai are un bust pe mormintul pictorului Artur Davidoglu (1919),in Cimitirul armenesc. Dimitrie Mires (1868-1942), inmormintat in CimitirulBellu, este sculptorul bustului generalului A..Demonsten, din1926 (59-43). Teodor Burcg, inmurmintat in 1950 in Cimitirul sf. Vi-neri, sculpteazg medalionul profesorului I.Ursu (1925, 72 -6),bustul viceamiralului V.Urseanu, din 1927 (3-38) ,lucrgrile depe mormintul Oprescu (1937, 44-18), precum gi bustul genera-lului C .Dragalina, din 1922, in Cimitirul militar Bellu, yimedalionul aatorului V.Toneanu (1933) , in Cimitirul sf. Vi-neri. C.Flo-r.vath, sculptorul bustului Marinei Dodani,din 1918(18-25) , are doug busturi Florian in Cimitirul sf.Vineri gi 0sculpturg pe mormintul families Gaiser, in Cimitirul protes-tant Bellu. -33- www.dacoromanica.ro
  35. 35. Spiridon Georgescu a lucrat in 1924 monumental Plopea-nt (96-6), inspirat de monumentul Rescaldani (64-34) gi red e-tat in Cimitirul Colentina, precum gi bus urile Ticu Comanes-cu (98-59), in 1926, gi maior M.Izvoranu (18b -22), in 1931. Mai Osim in Cimitirul Bellu : douA busturi Dumitrescu (40-14) gi un bust in cavo- u1 familiei Ghitti Ioan((20 -4), de FavelescuDimo, din 1902; bustul T.Cirnu-Munteanu, de N.Carrara, din 1903 (56 - 55) ; bustul colonalului G.Mareg (1903, 56-44), de C.Ni- coli; bustul lui Remus Opreanu (1908,1-3), de I.Sttinescu; meaalioanele Alexandra Fochidi (75-13) gi mElor M. Bigceanu (1911, 6-20), de Olteanu; medalionul Petre Rogescu (1910, 75-14), de Hans Re- bi bach; bustul gi medalionul Cristescu (1911 gi 1918,18b-4), de A-aehle; medalionul lui I.Georgescu (74-20), din 1912, de T. I Vidali, pietrar-sculptor din Ploiegti; doug busturi S.Filip (1916, 91-4), de pietrarul Ca- rol Ihm; douti medalioane Gaieu, de I.GheorghitA, din 1918 (27-53); medalionul "Mama" lui Theodor-Tbemeli (1920,59-11); medalionul profesorului V.Sion (1921, 9-13), de G. Dimitriu; miniature -medalion Ec.Sttinescu (1923, 21-1), de A. Andritoiu; bustul lui P.Arjoca (1926, 22-10), de fratele sgu, pictorul Ilie Arjoca; bustul S.Alexandrescu (1928, 32-19), de A1.Severin, inmormintat in 1956 in Cimitirul Bellu; acesta a mai ornamentat capela Mincu (33-5); bustul doctor lui D.Gerota (96-21), patru medalioa- ne Davis (1929, 69-84) gi sculptura familiei Cristu (1912, 21-32), de Ion Iordanescu (1881 - 1950), inmormintat in Cimitirul sf.Vineri; busturile Alex.Maxim, din 1927 (99-20), G.Stroescu (1930, 91-3, distrus) si Pantazi-Jornescu (21 - 132), precum Si medalionul G.Marinescu (1940,43 - 15) de Dairlad, Cu numeroase lucrtri in Cind- tirll sf.Vineri; www.dacoromanica.ro -34-
  36. 36. medalionul sotilor B6rbtitescu-Pagcani (1931, 91 -3), de P.Stadler; medalionul aviatorului Romeo Popescu (1931, 23-6), de 0.Bordenache; doug medalioane Orezeanu .(1933, 49-76) ,de I.Pantazi; doug medalioane pe mormintul inginerului P.Antones- cu (1935, 60-1), de G.Tudor (1882-1944); medalionul I.Nitescu (1936, 21-68), de Mac (Cons- tantinescu); bustul generalului David Popescu, din 1937, de Ma- nasse(Roma), pi un cap de fetita alAturi (81-8t); medalionul actorului Gr.Mtirculescu (1943, 45-19),de Al.CAlinescu; monumentul actorului Vasilache (1944, 96), de. Ion Tureatc4; medalionul colonelului C.BrAtianu (1945, 24-31),de Ion Dohatcu, inmormintat In 1952 in Cimitirul Ghencea; medalionul doctorului D.Em.Paulian (1949, 77-3), de Maria Grigorescu; medalionul poetului G.Cogbue, de I.Vlasiu (86-8, transp. 9-19); bustul Z.Jianu, de I.Vlad, din 1952 (3-48),g.a.1 InregistrAm in continuare citeva busturi gi medalioane,care se vor cerceta cu timpul mai atent, paralel cu monumen-tele nesemnalate. Unele din ele ar putea.fi atribuite lui IonGeorgescu gi reprezentantilor familiei Storck t Ion Dobrovici, 1870, 20-14, Gr.Jianu, 1874, 3-9, Elena Anion, 1880, 12-1, R.Borogiu, 1881, 31-6, Aneta Metaxa, 1881, 22-14, D.Teodoru, 1882, 32-6, E.Predescu, 1884, 12-1 (doug medalioane dispgrute), slt.C.Filitti, 1887, 26-22, C.Fulga, 1886, 62-6 (monument distrus), Pandele Iliad, 1887, 15-7, z1 In Cimitirul sf.Vineri gasim busturi gi medalioane de N. Constant (1909) , C.Mihnlesou din Rimnicul- Vilcea (1915), Bavargin (medalionul generalului P.Angelescu, din 1936) ,g. a. www.dacoromanica.ro - 35 -
  37. 37. Luca Koslinski, 1889, 22-16, Ana Schiopescu, 1889, 41-14, I,Vr6biescu, 1891, 33-11, B.Steftinescu, 1891, 34-10, G.TAntisescu, 1891, 17-6, general Ion Carp, 1892, 17-11, H.Baltador, 1895, 17-7, maior Tr.Cioranu, 1895, 11b-31, colonel D.C6linescu, 1896, 52-87, V.Hernia, 1897, 34-29, E. gi CBudigteanu, 1900, 41-32, GOD.Pallade, 1903, 55-37, Luigi Cazzavillan, 1903, 44-1, general G.Gramaticescu, 1907, 45-5, N.Mandrea, 1910, 74-26, I.L.Caragiale, 1912, 58-13, transp. 9-46; Aural Vlaieu, 1913, Bellu-militar, poetul M,Iacobescu, 1913, 84-12 (din Stuttgart), C.F.Robescu, 1919, 7-20, S.Filipescu, 1922, 98-69, dr.Toma Ionescu, 1926, 20-4, Sabba StefAnescu, 1931, 102-68, M.Hagiopol, 1937, 12-1, G. Folescu, 1939, 11b-48, aviator V.Nicolescu, 1944, 124-152, Alice Scare Trandafil, 1945, 114-1, Tache Protopopescu, 18b-1, statuia V.Vasilescu-Valjean, 34-28, g.m.a. Mai putin accesibile rgmfn mozaicurile gi picturile dincimitir, din cauza pristrgrii for in capele inchise. Frumoasemozaicuri eisim In mausoleul Cantacuzino (40-29) zidit de ar-hitectul Ion Mincu. Mozaicuri mai afl6m in "capela" Gologan(1951, 7-36) g.a, Masurile necesare pentru ocrotirea monumentelor isto-rice pi de artg din cimitire trebuie luate neintirziat. Alt-fel schimbarea aspectului istoric pi artistic mai cu seam6 a - 36 - www.dacoromanica.ro
  38. 38. Cimitirului Bellu ar ameninta sg aducg acest muzeu de aculp-turi qi arhitecturi la ruing. - 37 - www.dacoromanica.ro
  39. 39. STUDIEREA CIMITIRELOR De ani de zile s-a pus problems studierii bogatului ma-terial istoric, pe care-1 of era cimitirele tdrii, mai ales Ci-mitirul Bellu din Bucuregti. Valoarea artisticmente din aceste cimitire mAreste insemnAtatea lucrArii. Privind Cimitirul Bellu ca monument de culturd, ne per-mitem o afirmatie : nu cunoastem alt cimitir in alte sari, ca-re sd concentreze, singur, mormintele atitor fruntasi ai ace-lor Agri, ca Cimitirul Bellu. Mormintele istorice stunt risipite in diverse locali-tAti. In U.R.S.S. au Post doud capitals; in Germania gi Italia- mai multe; in Franta gi Anglia existd panteoane; marile ora-ge au cite doug gi mai multe cimitire importante, in dezvolta-rea mai indelangatA a centrelor economice gi culturale.Aga daravem uncimitir care, mai mult decent oricare altul, oglindegtetrecutul tdrii. In asemenea conditii studierea Cimitirului Bellu captitAo semnificatie gtiintificd. Ea va Beryl pentru completareationarelor enciclopedice gi a diverselor opere istorice, ceeace se constatd din informatiile cerute de numerogi delegati aiinstitutiilor de stat. Insugi faptul cd aici stunt inmormi-tatiatipa fruntagi consacrati de Academia Republtcii Populare Ho-mAne, este o <loved& a valorii culturale a Cimitirului Bellu.Inmormintarea in acelasi loc a mai multor reprezentanti ai a-celeiasi familii face imposibild transportarea osemintelor a-cestor fruntasi Intr -alt Panteon. Cu toatA importanta studierii acestui material oferitde cimitirele Capitalei, mai ales de Cimitirul Bellu, migalaunei asemenea lucrldri, care necesitA timp indelungat gi cu-noctinte speciale, n-a permis nimanui sd inchine o opera scri-sa problemei semnalate de atitea on in trecut. www.dacoromanica.ro - 38 -
  40. 40. Vechli ziarigti au incercat sg comercializeze un ghidal Clmitirului Bellu, dar lucrarea a depggit posibilitgtilelor. In leggturg cu expozitia din 1935, Primgria Capitaleia cerut intocmirea listelor eroilor militari gi ale frantagi-lor vietii publice gi sociale a tgrii, inmormintati in prin-cipalele cimitire locale. Cu tot efortul fgcut pe atunci deadministratiile cimitirelor, din cauza lipsei de specialigti,sumarele liste i ocmite n-au prezentat aproape nici un in- 1teres. H.Stahl2 qi alti publiciyti3 au consacrat articoleCimitirului Bellu. Abia in 1941 a apgrut unica brogurginctd-natg de hoi Cimitirului Bellu din Bucure5ti. Academia refu-zind sg publice acest material, "ea putin important", autorulbrogurii a primit propunerea unei colectii strging preocupg-rilor istorice, incit a trebuit sg reducg o bung parte a ma-terialului adunat, sg renunte la argtarea figurilor gi sgcompleteze restul cu date de popularizare, chiar in ceea ceprivegte anti vietii celor inmormintati.Astfel, brogura ti-pgritg in 1941 este o modestg evocare popularg a CimitiruluiBellu sau - dupg cum scriam in prefatg : "o simplg plimbare,in realitate foarte grea, in mijlocul umbrelor trecutului..." Be povestegte cg Cimitirul Bellu, inainte de 1879 cindmortii se inmormintau in jurul bisericilor, era lo.1 de petre-cere; poate cg in amintirea acelor vremuri, cimitirul a rg-mas gi mai tirziu, duminica, loc de excursie gi de intilnirepentru bucuregten1.4 Vizitarea permanentg a Cimitirului Bel-lu de cgtre cetgteni, dar mai ales informatii ce se cer zil-1 Folo im arhiva Serviciului Cimitirelor din Bucuregti.2 Prin imitirul Bellu, in Printre hotare, 1912, nr.2,p.10 -12, P1 - ; e se duc, Bucurepti, 1535, p.242-261.3 Aurel Savela Citeva ore la Bellu, in I-binda ilustratg,su- plrment la nr.89u din 13 iunie 1921; G.Bezviconi, PariFeonul _logrgsit, articol publicat in ziarul N amul romAnPsc ci e- produs in volumul Din alte vremi, Bucuregti, 140, p.12-14.4 E,Btahl, Op C i t , p.242-243. www.dacoromanica.ro - 39
  41. 41. nic In leggturg cu cei inmormintati gi mormintele-monuniunte,a accentuat nevoia intocmirii until istoric al cimitirvlui gia unor liste ale persoanelor mai importante inmormintate eicLDepggind nivelul unei simple inregistrgri, lipsitg de foldsfgrg o dotare gtiintificg, am inceput studiul istoric al pro-blemei. De la Cimitirul Bellu, era natural sg ne extindem -pentru a eves o imagine mai completg a problemei - la celelal-te cimitire gi is Crematoriul "Cenupa" al Capitalei. Proveni-enta mil for pietre de morminte,din Cimitirul Bellu gi dinla-pidaral bisericii Stavropoleos, din vechile cimitire din jurul bisericilor centrale si chiar din mgngstirile $i sateleerpropiate, a fgcut - in cele din urmg - sg Incepem cercetareamormintelor intregii Capitale, cu atit mai mult cu cit ins-scriptiile de pe mormintele publicate sau semnalate in trecutintr-un dosar din 1880 din arhiva episcopului Ghenadie Engcea-nu, depus is Academie, de Naorgai C.Erbiceanu (publicg in1894 pomelnicul mormintelor Mitropoliei din Bucurugti, scrisIn 1776 de eclisiarhul Samuil) q.a., nu infgtigeazg un cod a-parte. Lucrarea de fatg, inceputg in august 1953, a Lost inbung parte realizatg prin intelegerea lui Stefan Vartanof,ge-ful Serviciulyi Cimitirelor gi Crematoriului. Lucrarea maimult decit a dublat numgrul monumentelorde artg din cimitire, cunoscute specialigtilor, care chiar inanii 1954-1955 gi mai tirziu incercau sg completeze listeleacestor monumente, profitind de truda noastrg, fgrg sg arateizvorul. La insirarea celor tnmormintati, care urmeazg, am in-registrat numai anii vietii, deoarece notarea zilel nagteriigi a mortii ar reliefa $i mai multe imprecizii gi date discu-tabile. Data mortii apare la not aproape totdeauna ca elementobiectiv, fiind verificatg, in caz de contrazicere, dupg re-gistru.1 Sint posibile, insg, gregeli provenite chiar din re-1 An cercetat vechile registre ale Cimitirului Bellu,din anii 1E59-1874,1878-1585 si 1& 3-1E99, incomplete si ele din cau- za sistemului defectaos al inregistrgrii inmormintgrilor. www.dacoromanica.ro - 40 -
  42. 42. gistru, cind e vorba de transportarea in cimitir a persoane-lor moarte, on inmormintate in altA parte, precum gi la in-registrarea omonimllor. Nu mai vorbim despre grepelileinscriptii de pe morminte, foarte frecvente gi pe care le sem-nalilm in paranteze, cind le constatAm. CercetArile unor ase-menea date eronate descoperim pi pe monumente : pe mausoleulmarelui ban Dimitrie Ghica - 1803 din 1807, in loc de 1808(41-5), pe place de pe mormintul compozitorului A. Flechten-macher - 1898 din 1897 (50-10), pe monumentul ctizut al plc-,torului Gheorghe Ioanid, mort in ianuarie 1921 (21-121),p.a. Pentru anul nasterii, inregistrarea este un elementsubiectiv, chiar atunci cind ne cAlduzim de inscriptia de pemormint, degi data ariltatti in inscriptie intrece,deseori, caprecizie, alte informatii. De pildA, Bogdan Hasdeu, care dinmotive particulare ipi arAta totdeauna data nagterii grepitA,poartti pe mormint o inscriptie cu mentionarea anului nagte-rii exact : 1838 ; astfel cercetarea acestei inscriptii arexclude "descoperirilen Incercate de divergi autori, aproapeun secol mai tirziu. Sculptorul Ion Georgescu, nAscut la 18ianuarie 1856, era artitat de specialigti ca nAscut in 1855gi 1857; p.a.m.d. Cind nu ne orienttim dupg inscriptiile de pe morminte,registrele cimitirelor sau anuarele oficiale ale magistratu-ril, armatei p.a., notAm anti in paranteze, ca element su-biectiv. InregistrAm inscriptiile de pe morminte, notind formageneralli a numelor de familie, fArii s6 pAstrAm particularitA-tile omise, in cele din urmA, chiar de purtAtorii acestor nu-me. Materialul, in aparent6 putin important, capAtA insemng-tate pe mAsura cizelArii gtiintifice a lucrtirii. Treptat seconstatA valoarea persoanelor, care va permite eliminarea ca-lor mai putin importante. De asemenea, pentru succesiuni piinmormintArd in acelea$i parcele, este importent6schimbArilor de name la femei (nagtere, cAsAtorii). Ne-am c6-1Auzit la inregistrare, in lipsa sited documentAri, printre www.dacoromanica.ro - 41 -
  43. 43. altele de imoozanta monumentului, care prezint6 insemnAtatepentru cimitir. Deseori ajungem sg restabilim datele biografice, inlipsa carora excludem numerosi oameni din patrimoniul cultu-rii noastre. Materialul de fat6 circu16 din octombrie 1954 intrediversi specialisti, care 1-au $i folosit. www.dacoromanica.ro - 42 -
  44. 44. LISTA CELOR INMORMINTATI IN CIMITIHILE CAPITALEI MAI ALES IN CIMITIRUL BELLU NOTA EXPLICATIVA: se aratti numele de famine, pro-numele, uneori §i pronumele tatglui celui inmormintat,anii vietii, figura §i locul unde e inmormintat (in paran-teze). In caz daca anii vietii sint in paranteze, inseamnMct nu am avut putinta sg ne calMuzim de inscriptia de pemormint, on de registrele cimitirului; n insemnnt nscut,iar m - mort. Cind se aratM simplu figura §i locul,inseam-nM c6 e vorba de Cimitirul Bellu. Dact nu putem preeiza lo-cul, notgm uneori Bellu-reg.(registru). Prescurtate sintnumirile cimitirelor: Bellu-Militar - B.i., sf.Vineri - sf.Vin., Colentina - Col., Catolic - Cat., Protestant - Prot.,Evreesc Sev. - Sevastopol, Evreesc Fil.- Filantropia,Evreesc B. - Bellu, de rit spaniol, Crematoriu - Orem.,biserica - bis., mKnittstire - man. In lipsa anului mor ii,anul care precedeazil, cimitirul sau biserica inseamn6 datainaltarii monumentului funerar. CercetMtorul s. aibg invedere legMturile familiale §i sociale, urm6rind inmormin-tgrile din acelea§i poiliuni (figura §i loc). -43- www.dacoromanica.ro
  45. 45. MONUMENTUL EROILOR LUPTEI PRNTRU LIBERTATEA POPORULUI SI A PATRIEI, PENTRU SOCIALISMAgiu, Constantin, 1891-1961.Anagnoste, vasile, 1875-1963.Ardeleanu, Dicolae, 1903-1970.Balmus, Constantin, 1898-1957.Barbu, Solomon, 1904-1965.Berea, Baruh H., 1893-1941.Bogdan, iosif, 1912-1962.Breiner, Bela, 1896-1940.Bucur, Nicolae, 1906-1938.Bujor, Mihai Gh., 1881-1964.Bujor, paul, 1862-1952.Calmanovici, amil, 1896-1956.Cgaugttru, Ion, 1902-1956.Chisinevschi, iosif, 1905-1962.Ciobanu, Mihail, 1900-1965.Constantinescu, Alexandru (Alecu), 1873.-1949.Cristea, ilia, 1892-1958.Crosnef, Gheorghe, 1896-1937.Daciu, voicu, 1900-1952.David, Constantin, 19o8-1941.Dobro-eanu-Gherea, C.,1855-1920.Farcas, Alexandru, 190o-1963.Filirescu, Leonte, 1895-1922.Florescu, Smalanda, 1882-1965.ionagy, loan, 1900-1929.Foris, Stefan, 1892-1946.Frirnu, ion C., 1871-1919.Gheorghe, Petre, 1907-1943.Gheorg):iu, Stefan N., 1879-1914. www.dacoromanica.ro - 44 -
  46. 46. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, 19o1-1965.Goldberger, Nicolae, 19o4-1970.Groza, Fetru, 1884-1958.Ionescu, A. Gheorghe, 1913-1970.Ionescu, Marin (Neic6), 1896-1964.Ionescu, Marin Florea, 1899-1967.Iordtichescu, Teodor, 1884-1958.Iordanof, Gospodin, 19o2-1957.IltzEreanu, Barbu, 1881-1957.Lifsit, Baia, 19o3-1929.Luca, Vasile, 1898-1963.?acovei, Mihail, 1882-1965.M6nescu, Cocu, 1912-1957.Marinescu, Ada, 19o4-1941.Mirel, Costea, 19o7-1951.Moghioros, Alexandru St., 1911-1969.Mohgnescu, Nicolae, 1914-1942.Moraru, Maria, 1911-1958.Moraru, Mihail, 1892-1955.Musoiu, Panait, 1864-1944.Niculescu-Mizil, Gh.Gh.,1886-1945.Niculescu-Wizil (Cotor), Eufrosina, 19o2-1954.Olteanu, Gh.(Iancu), 1881-1968.Paneth, Lilli, 1911-1941.Parhon, Constantin I., 1874-1969.Pltrgscanu, Lucretiu, 19oo-1954.Pauker, Ana, 1894-196o.Petrescu, Dumitru M., 1906-1969.Pintilie, Ilia, 19o3-194o.Plav6t, Stefan, 1913-1944.Pop, Dumitru, 188o-1963.Popescu, Nicolae, (Doreanu), 1897-1960.Popovici, Constantin, 1876-194o.Preoteasa, Grigore, 1915-1957.FMK.ceanu, Lothar, 1899-1955.RanEhet, Iosif, 1904-1952.Roller, Mihail, 19o8-1958. www.dacoromanica.ro -45-
  47. 47. S.1tjan, Leontin Gh., 1913-1966.Stoilov, Simion, 1887 -1961.Stefu, Pompiliu, 1910-1942.Trandafirescu, Constantin, 1896-197o.Vasilescu, Gheorghe M. (Vasia), 1891-1929. www.dacoromanica.ro - 46 -
  48. 48. CIMITIRELEAbeg, Filip, m.1952 de 76 ani, general (B.M.).Abeles, Joh.C., 1832-19o8, mezelar (Prot.).Abramescu, Nicolae, 1858-1931,paroh al bisericilor Brezoia- nu ci Cretulescu, institutor (23-25).Abramovici, Lick Chirita, 1898-1956, militant al micc.rii muncitoregti (Crem.).Acachie, Ierapoleos, m.186o, arhiereu (Cernica). " Palada al Laodiciei, m.1859, arhiereu (Cernica).Adam, Ella, 1912-1971 (Crem.).Adamescu, Andrei, m.1882, director al ImprimeTiei Statului; sotie: Anghelina, m.1889 (4o-23). " Gheorghe A., 1869 (Boris gregit: 187o)-1942, pro- fesor, publicist; sotie: Ecaterina, 1879-1947, n. Chiritescu (4o-23).Adrian, Gheorghe, 1821-1889, revolutionaT din 1848, general, ministru de razboi, membru onorar al Academiei; sotie: Elena, m.1918, n.Sturdza (29-2).Aescher, Hans, m.1937 de 64 ani, pictor (Crem.).Agemoglu, Maria St., 1821-1868, n.A.Sahim (Armenesc). " Mihail, m. 1888 (Armenesc).Agiu, Contt., 1891-1961, militant al migclirii muncitorecti (Crem.).Aguletti, T.A., 1872-192o, profesor, autor de manuale (1b-19) .Albulescu, Const., (n.1878), m.1933, doctor (32-13).Alcalay, Leon, 1847-192o, librar (Evreesc B).Aloes, Const., m.1947 de 85 ani, inginer (Crem.).Aldulescu, Const., m.19o2 de 67 ani (43-3).Alessandrescu, Alfred, 1893-1959, compositor (44b-6).Alesseanu, Gheorghe, 1872-194o, pregedinte la Curtea de Conturi (1o1-1). " Teodor, 1875-1955, profesor, autor de manuale (15-44).Alessiu, Ion, 1835-1920 (17-16).Alevra, Nicolae, 1871 (saris gregit:1872)-1936,general (B.M.). www.dacoromanica.ro - 47-
  49. 49. Alexandrescu, Alexandru, 1874-1954, general (sf.Vin.). Const., 1836-1877, colonel, sotie: Alexandri- na, 1845-1894, n.Pencovici (18-13). Grigore M., (n.181o), m.1885; sotie: Lucia, m.3o ianuarie 1879, de 45 ani, n.Stamatin (21-17). Grigore, 1854-1934, industriag pielar (32-15). Ion N 1835-1906, zis Cafegi-Baga; sotie: Zoe, 1845-1864, n.G.A.Ghermani (16-1). Ion Temistocle, m.193o, inginer, publicist (45-4). Marin, 1864-1934, avocat (4-12). Nicolae, 1800-1851 (16 -1). Nicolae, m.1937 de 77 ani, comandor (Ghencea Milit.). Nicolae, 1884-1957, pictor (114). Sevastia, 1813-1879, fiica stolnicului Ion Catuneanu (16-1). Temistocle, 1846-1918, profesor, publicist (45-4).Alexandrescu-Dersca, Const., m.1954 de 82 ani, doctor (1-16).Alexandrescu-Linche, Const.I., 1877-1935 (16-1).Alexandrescu-Urechia, Gh., 1879-1947, general, scriitor (34-14) .Alexandrescu-Vasal, Vasile, (n.1862) m.192o, actor, scrii- tor; sotie: Alexandrina, 187o-1947, n.Pilltineanu (11-11) .Alexandrov, Petru (V.S.Ivanovskl), (n.184 gregit: 19o8), revolutionar, cumnat al scriitorului Korolenko, doctor in Tulcea (sf.Vin. 16-6).Alexandru, Mircea, ingropat la 17 iunie 1577, domn (bis. Radu-Vod6).Alexeanu, Pg.tragcu, m.1558, fiul banului Ghiorma (mAn. Bolintin)..Alexi, Marin, 1814-1895, profesor, autor de manuale (sf. Vin.). www.dacoromanica.ro - 48-
  50. 50. Alexiu, Alexandru G., m.1925 de 53 ani, general (B.M.). " Const., 1872 (scris gre§it:1874) -1948, general (16-38). " Ion, 183o-19o5 (16-38).Algazi, Eliachim, 1894-1939, tenor al Operei (Evreesc 8.).Algiu, Const., m.1883 de 83 ani (28 -20). " Ion, 1834 -1904, general, prefect al Capitalei (28-28). Mihail, 1843-1901, colonel, prefect al politiei (23-20. Nicolae, 1856-192o, magistrat (29-31). " Pang, 1841-1914 (28-2o).AlimEnescu, Aurel, 1875-1942, general (33b-7).Alimgneqteanu, Vasile, m.1943, inginer, publicist (25-9). Virgil, 1882-1942, inginer petrolist (52-26).Alinescu, Barbu, m.1953, general, profesor (sf.Vin.).Almgjanu, Ilie, m.1957 de 7o ani, profesor de limbi clasice (B.M . ).Altunian, Stepan, m.187o (Armenesc).Amen, Teodor, 1831-1891, pictor; sotie:Ana,184o-1926(33-4). " Zoe, m.1947, n.Butculescu (98-131).Amartscu, Ion, m.1878 de 53 ani (30-2b).Amira, Alexandru, medelnicer; sotie; Maria, m.de 89 ani (bis.Radu Vodg). Nicolae, 1832-1919, filantrop (79-12).Ammann, Eugen, m.19o8, negustor de seminte (Prot.).Amzulescu Dimitrie, m.1955, general (Ghencea Milit.).Anagnosti, Iordache, m.184o, paharnic (Cernica). Smaranda, m.185o, sotie de paharnic (Cernica).Anastasescu, Staur, 1850 -1915, doctor (B.M.)Anastasiu, Alexe, 1865-1947, general, scriitor militar (sf.Vin.) . Cesar, m.1954 de 79 ani, general, scriitor (Col.). Dimitrie, m.1953 de 8o ani, general (B.M.). Gabriela-Alexandrina I., 189o-1926, n.S.Vucu- lescu, poet (94-42). www.dacoromanica.ro - 49 -
  51. 51. Anastasiu Ion, 1858-1941, general (77b-8). " Ion I., (Iagi), 1864-1946, general, scriitor (101-58) . Mihail, I., 19oo-1967, general maior (101-37-38). " Paul M., 1929-1971 (101-37-38). Raul, m.1946, ata*at de pres. (117-129). " Victor, 1867-1933, profesor, geolog, numismat (81b-32).Andonescu, Alexandru, 1821-1889, inginer (Bellu).Andonie, Luca, m.1959 de 86 ani, general (B.M.).Andreescu, loan, 1850-1882, pictor (Bellu).Andreevski, Const.Erast, m.1935; sotie: Vera, m.1945, n.F.Narkevici (sf.Vin.).Andrei, Tudor, 1903-1971 (Ghencea).Andricu, G.M., 1859-191o, director al contabilitatii (23-34).Andrieanu, Demetru, 1838-1866, avocat, fiul lui Andrei Danielov Voinovici (6-12).Andrie, Nicolae, 19o8-1942, ziarist (123-1o8).Andriteanu, Nichita, m.1911, doctor (6-6).Andronescu, Alexandru, 1824-1891 (14-22). " Anastasia, m.1844, sotie de polcovnic (Cernica). " Const., (n.1859) m.1943, profesor doctor (26-2o). . Grigore, 1855-19oo, avocat, publicist (4o-48). " prban, m.1799, stolnic (bis.sf.Nicolae din mahalaua Popescului).Andronic, loan, 1875-1956, preot (Iancu Nou).Andronie, m.1769, protopop (bis.sf.Nicolae din mahalaua Popescului).Anestin, Alexandru, m.1947, ziarist (37-26). " Victor, 1875-1918 , scriitor (sf.Vineri 25-87).Angelescu, Aurel, 1887 (1886?)-1938, profesor universitar (Crem.). . (49-29). Const., n.l9lo, m.de 77 ani . Elie, 1836-1882, inginer, profesor universitar (14-31). a www.dacoromanica.ro - 5o -
  52. 52. Angelescu, Eugen, 1896-1968, profesor universitar, acade- mician (B.M Iancu, (n.1872) m.1938, avocet, om politic (115-2o) . Ion N., 1885-193o, profesor universitar, adz nistru (33b-14). Iordache, 1889-1971, profesor doctor (Bellu). Iorgu, m.1893 de 63 ani, fiul lui Anghel Teodor, m.1865 de 77 ani (49-29). " Paul, 1872-1949, general, ministru (sf.Vin.). Anghel, C.D., 1867 (saris gresit 1868)-1935, consilier legislativ, publicist (Crem.). , Gheorghe, 19o4-1966, sculptor (man.Pasarea). " Petra, 1820-1876 (1-8). Anghelescu, (Angelescu), Alexandru, 1850-1911, general (24-27). Gheorghe I., 1839-1915, general, ministru de razboi: sotie: Elena, 187o-1935 (38- 46). Mihail, m.1906, stenograf (18-20). Nicolae, 1893-1966, fondatorii fabricii de cio- colata (Bellu). Tache, m.1926 de 78 ani (55-19). Anghelichl, Grigore loan, m.1899 de 62 ani (n.1821?), maior (39-5). Anghelovici, Elena, m.1858 (bis.Curtea Veche). " Mihail, m.1876 (1-24). Angius, Mihail, 1871-1936, consul austriac la Galati (Crem.). Antachi, Maria, 1846-1927 (13-2). Antal, Ludovic, 1924-1970, artist (Bellu). " Noise, 1893-1953, doctor (EVreesc Fil.). Antiw, ivireanul, m.1716, mitropolit (mormintul Eau e ark- tat in pomelnicul eclisiarhului Samuil, din 1776, oglindind o traditie cum ca osemintele an fost aduse In tart. (Mi- tropolie). www.dacoromanica.ro - 51 -0.44 --

×