Monitorul Oficial 1832 1932

9,227 views
8,932 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
9,227
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
4
Actions
Shares
0
Downloads
150
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Monitorul Oficial 1832 1932

  1. 1. NIT PM.OFICIAL. 100DEANI www.dacoromanica.ro
  2. 2. MOMTORUL OFICIAL 1332 1932 www.dacoromanica.ro
  3. 3. Serbeim o sutiä de ani dela infiintarea primei foi oficiale romeine.qti. In existenfa unei institufiuni de Stat implinirea a o sutä de ani nu poate seiconstitue un eveniment atunci când Statul respectiv are, la rändul lui, o existenfdmulti-secularei. Dar intrun Stat care nu are o Stare civilei prea veche, centenarulunei institutiuni constitue un eveniment de primul ordin. In Decemvrie 1832, ceind a fost creatif prima foaie de relatiuni oficiale, Romeiniinu constituiau un singur Stat, ci numai o parte dintre ei erau intre hotarele celor cloudPrincipate, Lar mai mult de jumettate erau sub steipeinire sträinii. Chiar i cele cloudPrincipate: Tara Romeineascä si Moldova nu se bucurau de independentei, iar la 1832ele se aflau sub protectoratul Rusiei, care era reprezentatä prin generalul adjutantKisseleff. Infiinfänd in acel an foaia oficiald, carmuirea din Tara Romeineascä atrebuit sä °blind aprobarea reprezentantului Statului protector. Iatä de ce la temelia institufiei Monitorului Oficial stä « Ofitul » semnat degeneralul Kisseleff. Ca set al-edam cum a existat si sa desvoltat ziarul Statului, in cei 100 de aniincheiati, sau intocmit studiile ce urmeazif in acest volum festiv. Din ele se poatevedea cum dela o foaie in format de gazetä de provincie, tipäritä cu litere cirilice,inteo siirmanä tiparnigi particularä, sa ajuns la Monitorul Oficial de azi, cu celetrei pärti distincte fi un apreciabil numeir de pagini tipärite in cele mai moderneconditiuni inteuna dintre imprimeriile Statului si cu un mare respect de reguleleartei grafice. . i, de unde la inceputul lui Monitorul Oficial era dat in concesiune pentru afi tipärit in schimbul unei subvenfiuni din bugetul Statului, azi produce tezauruluipublic o redeventd de aproape 60.000.000 lei pe an. Monografiile ce publiceim mai departe, aratii felul cum sa desvoltat institufia Monitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului. Din citirea lor se va vedea at aceastä institutie, in desvoltarea ei, na fost nici surprinsei, nici intrecutä deprogresul continua al tärii. www.dacoromanica.ro
  4. 4. Asa se face cd Statul posedd astai un ziar oficial metodic organizat si uncomplex de imprimerii dintre cele mai bine si modern utilate. Pentru a se ajunge la aceste rezultate a trebuit sei fie desfäsuratei o munceiintensei si continud. Conducdtorii de asteizi ai Monitorului Oficial f i Imprimeriilor Statului credcei au o elementard datorie sd exprime recunostintei si admiratie tuturor aceloracari prin intelepciunea, vointa, munca si cinstea lor au contribuit la infiintareaMonitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului, cum si la inzestrarea si desvoltareaacestor institutiuni de Stat. In amintirea lor se inchinei acest volum si se face urarea sei le trdiascd si seile sporeascei opera! Comitetul de directie al Monitorului Oficial ,si Imprimeriilor Statului www.dacoromanica.ro
  5. 5. CUPRINSULCUVANT INTRODUCTIV COMITETUL DE DIRECTIE<<MONITORUL OFICIAL» de A. D. BUNESCU 1832-1932 Directorul General al M. O.MONITORUL OFICIAL IN SERVICIUL ISTORIEI de A. D. BUNESCU ROMANILOR Directorul General al M. O.DIRECTIUNEA GENERALA A MONITORULUI de A. D. BUNESCU OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI Directorul General al M. O.IMPRIMERIA CENTRALA. de ALEXANDRU EREMIA Directorul Impr. CentraleIMPRIMERIA CHIINAU de Inginer A. SA.LA.GEANU Directorul Impr. ChisiniMFABRICA DE TIMBRE de Ing. G. A. IOACHIMESCU Directorul Fabr. de TimbreIMPRIMERIA NATIONALA de Inginer C. H. NICOLAU Directorul Impr. Nationale La alcatuirea acestui volum au mai colaborat: d-nii ing. C. LAZU, directorul tehnic, I. IONESCU, fost director tehnic si P.DIMITRIU, inspector, la adunarea materialului istoric .,si statistic; d-1 ST. CONSTANTINESCU, pictorul Fabricii de Timbre, care a executat gra-vurile si a supraveghiat partea artistica a lucrarii. Materialul istoric a fost cules dupa documentele Academiei Romane, ale ArhivelorStatului si ale Directiunii Generale M. O. Plana reprezentand #Femei din Runcu» sa tipeírit prima data pentru ArhivaInstitutului Social Roman», lar o parte din celelalte planse colorate pentru revista Boabpde Grau». www.dacoromanica.ro
  6. 6. MONITORUL OFICIAL» 1832-1932 actelor de guvernamant Publicitatea si administratie de Stat a inceput in tar& romanesti in anul 1829, cand oRomanii erau sa capete din chiar nevoile armatei de ocupatie, care si acum ca si pe vremea lui Potemchin, avea de raspandit circularile ei, de transmis vesti militare, de intretinut un anumc spirit juridic, un ziar in adcvaratul inteles al cuvantului». (N. Iorga, Istoria Presei). i astfel la 8 Aprilie 1829,I. Eliad Rcidulescu scoate la Bucuresti primul numar din o Curierul rorntinesc »care avea sá publice i o cele din launtru si slobode savarsiri ale Statului nostru,precum judecati insemnate, sfaturi i hotariri ale divanului pentru imbunatatireapatriei, vointele divanului pentru publicarea vreunei pricini i celelalte *. Deasemenea notite despre vanzari i mezaturi deosebite i dispozitii despre curateniaoraselor. o Albina Romclneascei , gazeta politica, i administrativ-literara scoasade Asachi la 1 Iunie 1829 la Iasi, va face acelas oficiu pentru Moldova. Trecerea dela acest mod de informatie oficialä la organul de publicitatepropriu al Statului, se face in Tara Romaneasca la 8/20 Decemvrie 1832, iar inMoldova la 22 Iunie/4 Iulie 1833, punandu-se in aplicare dispozitiile regulamentelororganice, care prevedeau: Pentru Tara Romaneasca : Se va alAtura la Ministerul trebilor din läuntru o tipografie cu indatorire de a publicui buletinurile prin care se vor da in cuno§tinta publicului acturile legiuitoare innälfärile in slujbe, orânduiri q. c. 1; acturile din toate Departamenturile ministeriale hotärärile Curii Judeatore§ti i cu un cuvânt once poate sä ajute ca sä se www.dacoromanica.ro
  7. 7. incredinteze cei de supt obliduire cA stApinirea are o neincetati ingrijire spre indeplinirea datoriilor sale ; pentru care si se hotArisc pentru tinerea unei tipografii a Statului D. (Tabloul litera A al organizArii si cheltuielilor Ministerului trebilor din liuntru). Pentru Moldova: «Ministerul din 15untru va avea o tipografie orinduiti care va fi datoare pe rand a publica buletine spre a instiinta pe public despre acturile guvernului precum inaintirile i numirile la posturi si a celor a deosebite Departamenturi Ministeriale precum i hotiririle Giudecitorilor » (art. 141, Cap. IV). ConformAndu-se dispozitiunei Regulamentului organic, Consiliul (Sfatul) administrativ extraordinar al Tara Române§ti, elaboreaza urmatorul jurnal, la 16 Noemvrie 1832: «Astizi la 16 ale lunii lui Noemvrie anul 1832 in adunarea Sfatului administrativ extra- 4- ordinar luindu-si in bigare de seami trebuinta - ce este de a si intocmi un buletin pA seama Statului prin care si si publicuiasci de dota ori pe siptimini in cite o coalä toate cele din parteaobláduirii acestui Printipat, puneri la cale, misuri, orinduiri in slujbe, hotiriri de judeciti, i porunci ce vor esi dela fiescare ramuri de dregkorie care trebuesc a fi stiute de obste precum i legiuirile ce si va face ca dupi acele sA si povitueasci fiescare, sau hotirit ca acest buletin sA se pue in lucrare si si si tipAreasci pi seama Statului trei sute trupuri, pentru care si si pliteasci tipografiei cite doi jumitate galbeni pentru fiescare trup rispun- zindu-se acesti bani din suma de lei douizeci 4 patru mii ce prin organicescul Regulament la tabla cheltuelilor a slujbelor publice insemnati Marele ban Gheorghe-Iordache Filipescu Primul Ministru al Pull RornimcIti din cu litera A. sint hotiriti pi tot anul pentru 1832 oi 1853 cheltueala unui asemenea buletin. Numirul acestor eczamplare sau socotit dupi intindere a trebuintii spre a se putea impArti cite unul la toti suptocirmuitorii du prin plì4i, cite cinci la fiestecare cipetenie de judet ca sA si dea la ocirmuire, la tribunal, la polismaister si la potropopul judetului. Trei la Departamentul Mari Vornicii din liuntru, trei la Visterie, dota la Secretariatul Statului, cincisprezece la Dumnealui eful militii pimintenesti, douizeci la Marea Logofetie a dreptitii ca si si imparti atat la Divanurile, i trebunalurile din Bucuresti precum si la Divanurile din Craiova, sase la Logofetia pricinilor bisericesti cuprinzindu-si intraceste i Eforiile, sase la Agie, sase la Vornicia temnitilor, cincisprezece la comitetul carantinclor i unu la Vornicia Politii, ittr la intimplare de a cere trebuinta ca si si adaoge vreodati cite vreun supliment nu si va mai cere de tipografie altA deosebiti platA pentru aceasta fusa numai pini la un numir de cincisprezece suplimenturi in curgere de un an si suplementul de cite o coali aseminati cu a gazetei, iar pentru trupurile ce tipografia va putea scoate peste suma9 de trei sute pe acelea le va vinde in folosul sin cu pretul ce insusi va chibzui pentru particulari. www.dacoromanica.ro
  8. 8. Asupra acestui buletin si va orindui pa lana Secretariatul Statului un redactor carele va fi insärcinat a primi cite i si vor trimite din partea fiesteciruia departament supt iscilitura sefului sau a directorului, adici porunci ce vor privi dc obste feluri de puneri la cale sau misuri administrative, conditii, hotiriri de judeciti, orinduiri in feluri de posturi i inaltiri in ranguri, carele va ingriji a inchipui intocmirea gazetii In partide dupi firea pricinii la zilele hotirite pi siptilmini. Acesta va avea leafi pe luna cite lei cincisute din paragraful cheltuelilor ecstra- ordinare ». La 18 Noemvrie Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor, Generalul adjutantKisseleff, aproba jurnalul gi autoriza Consiliul a-1 pune in executare: Au Conseil administratif. Jai pris connaissance du rapport que le Sécrétariat dEtat ma adressé en date du 18 novembre Nr. 2251 accompagnant le procès- verbal du Conseil Administratif-Extraordinaire rélatif à la création dun bulletin, qui portera a la connaissance de tous les habitants une fois par semaine les différents actes législatifs et administratifs du Gouvernement. Japprouve le contenu des dispositions arrétés dans le sus-dit procès-verbal; en con- séquence le Conseil est autorisé à procéder la mise a exécution. Le Président Plénipotentiaire des Divans Aide-de-Camps- Général (ss) Kisseleff No. 786 Bucharest le 18 Novembre 1832. lata dar primul statut de organizare Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor, Generalul-adjutant Kisseleffal ziarului Statului, in Tara Româneasca. Elinstitue un redactor pentru alatuirea Buletinului, pe langà Secretariatul Statului.Iar dispozitia Regulamentului organic de (( a se alätura » o tipografie la Ministerultrebilor din läuntru, o interpreteazA in sensul de a se concesiona tipärirea ziaruluiunei tipografii particulare, plOtind-o din fondul de 24.000 lei alocati prin Regula-mentul organic la capitolul mentionat al Ministerului trebilor din lAuntru. Conform jurnalului de organizare, Buletinul urma sO aparä de doug ori pesOptiimânO. Dar la 30 Noemvrie 1832 Secretariatul Statului comunici Marei Vorniciia trebilor din lOuntru dispozitia Generalului Kisseleff cum de altfel se vede giIn aprobarea de mai sus« ca la inceput pAnO sO va face cercare numai °data pesfiptiimanä, Joia sà iasà buletinul, i când la aceastä orAnduità zi, dupà intindereatrebuintii va fi materie de tipirit, atunci sA pot tipäri douil gi trei coale deodatädupà trebuintO ». In aceste conditii apare la 8/20 Decemvrie 1832 Nr. 1 din: « Buletin gazetetadministrativa » publicând un program semnat de ((I. Eliad Redactorul Buletinului Statului » in prima pagina pe care o reproducem in facsimile 2. :3 www.dacoromanica.ro
  9. 9. Semngtura ni-1 indica deci pe I. Eliad ca ocupAnd postul de redactor prevgzut de cgtre jurnalul Sfatului administrativ din 16 Noemvrie pe langg Secretariatul Statului si plait cu 500 lei lunar. Dar Eliad era de fapt editorul Buleti- nului, cad il si tipgrea in tipografia pe care impreung cu slugerul Nicolae Radulescu o cumpgrase, inclusiv privilegiul, dela vgduva Irina Caracas la 11 Octomvrie 1830. Pe Buletin nu era insg mentionatg tipografia. Caracterul oficial al Buletinului este afirmat si mai precis in Nr. 3 din ziva de 22 Decemvrie, când se schimbg titlul in « Buletin gazetif oficialci » i i se adaugg stema tgrii (facsimile). Apar astfel in 1832 patru numere saptgmanale, cu un total de 14 pagini, pe 2 coloane, de formatul 19 x 24 cm. tipgrite I. Eliade-Rfidulescu exclusiv cu litere cirilice de foarte inesteticg Primul redactor al Buletinului Statului tgeturg i cuprinzAnd numai acte oficiale. Cu anul 1833 (care cuprinde 328 pagini in 60 numere), Buletinul devine mai animat. El reflecteazg activitatea administrativg mai laborioasg imprimatg tgrii de Regulamentul organic, filand in trei numere onorurile cuvenite cenzurii (1, 14 §i 47), publiciind Regulamentul scoalelor publice din principatul Tgrii Romfinesti 21i..01 22 ,A,EKMB N° 3 832 E 11 FAZETZ OVIIIAAZ-1 www.dacoromanica.ro
  10. 10. ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, DOMNITORUL MUNTENIEI (1834-1842) (Dupii un original in ulei dela Academia Romiinii) www.dacoromanica.ro
  11. 11. (26-46), un tablou al taxelor de export ( Nr. 1 supliment), etc. Cu acest an incepegi inserarea gtirilor oficioase (referitoare la ajutorul dat de Rusia Turciei cu ocaziarasvratirii vice-regelui Egiptului), iar Eliad (probabil) lanseazä un calduros apelintitulat ((Bucurescio pentru o subscriptie in folosul sinistratilor marelui incendiudela 16 Mai 1833 (Nr. 20). Anul 1 834 inaugureaza tabla de materii, pe care o denumegte Scarii gi opublica evident la finele ultimului numar. Ea se mentine 60." vreme Buletinule editat de Eliade, adica Ana la 1847. Inteun capitol aparte vom desfasura filmul istmiei politice a Tarilor noastreIn cursul acestor 100 ani aga cum ea a fost inregistrata de #Monitorul Oficial».In expunerea monografica de fata, vom releva numai rolul administrativ gicultural al acestui ziar. Pentruca mai tarziu vom gasi pe Carcalechi ca tipograf al Statului esteinteresant sá mentionam cä Nr. 34 din 1836 publica jurnalul Sfatului administrativdin 25 August care acorda lui Zaharia Carcalechi invoirea de (( a statornici aici inCapitala o casa de ingtiintari spre gtiinta lacuitorilor de once trebuinte casnice vor avea cuprinzAnd la art. 4: (( foile de publicatie ce voegte a le tipari de douà oripe saptamana va fi dator a le tipari prin tipografia privilegiata din Bucuregtiprecum §i insugi cere gi dupä ce mai intaiu aceste ingtiintari ale sale se va trece prin cenzura Secretariatului Statului )). Tipografia privilegiata era tipografia lui Eliade. Peste un an avea sa-i expire acest privilegiu acordat la 3 Noemvrie 1817 de Ioan Gheorghe Caragea Voevod tipografiei ce o cumparase dela Irina Caraca§. Dealtfel faptul cà N-rele 2, 3, 4, 5 gi 20 din anul urmätor, 1837, apartiparite cu alte caractere gi in text gi in titlucuvantul Buletin regasim cucaractere identice in Buletinul din 1847 ne face sa credem ca Zaharia Carcalechi§i-a deschis tau tipografia in 1836 gi cä sau tiparit la el gi nu la tipografiaMitropoliei cele 5 numere mentionate, probabil din cauza unei intreruperi intipografia lui Eliad. Anul 1837 publica in Nr. 7 (pag. 27) primul anunt particular, iar anul 1838introduce gtirile din Tara, &And o importanta probabil proportionala, in N-rele3-10, cutremurului general din 11 Ianuarie orele 9 seara, inserand rapoarte §i daride seama din toate judetele. Dar primele §tiri din tara (c diverse» le publica Nr. 13. In 1 8 3 9, Buletinul Oficial participa cu Nr. 56 din 7 Septemvrie la ultimamigcare de emancipare culturala de sub influenta slavona, introducand inpagina 243 primele litere latine, amestecate cu cirilice (facsimile 3). El reflecta in acela§ timp rolul activ al lui Eliade Rädulescu in aceasta mi§care, careia i-a pus la dispozitie tipografia lui: caracterele latine se inmultesc din ce in ce. Anul 1 844 e foarte bogat in ele gi mult mai bine tiparit consecinta areinnoirii literii. Din punct de vedere al rolului administrativ al Buletinului, anul 1844 se caracterizeaza prin inmultirea publicatiilor judiciare, care vor ocupa de aci inainte mult mai mult spatiu ca in trecut. 5 www.dacoromanica.ro
  12. 12. Acel tempo imbucurAtor de latinizare a tiparului va inceta ins5 brusc in pragul numrtrului 10 al anului 1847, ciind expira concesia lui Eliade. Caci eternul si recele o financiar * nu va tine seama de activitatea culturala patriotica a lui Eliad si nici de cheltuielile ce le fàcea cu introducerea literii latine, ci va constata ea pitarul Zaharia Carcalechi a fäcut un pret mai avautajos pentru tiparirea Buletinului cleat paharnicul loan Eliad si deci o ofitul » domnesc publicat in Nr.94 al anului 1846 aprobä asupra lui Carcalechi concesionarea tip5ririi cu incepere dela 4 Februarie 1847 in urmAtoarele conditii: # 1-iu. SA dea pe toata säptamana eke 4 Numere de Buletinuri, in trebuincioasa suma de ecsemplare cu toata ecsactitatea 0 inteun format mai bun. 2-lea. SA tipareasca pe fiecare an, dupa trebuinta 0 cererea Departamenturilor respective, unasuta cincizeci mii coale de hartii, precum: Table de capitatie, patente, diplome, bileturi de ecsportatie, table de socotelile cutiilor, pasporturi, podorojne, min- ziluri, ravaqe de drum, bileturi pentru neguIatorii Turci, bileturi de lucrarea drumurilor, table de preturile productelor, registruri 0 once alt va cere trebuinta, fail ecsepsie in format eli chipul cenit. 3-lea. Pentru toate aceste tipariri vorbite la 1-iu 0 al 2-lea articole de mai sus sa i se plateasca dela Visterie pe fiecare an suma de lei douazeci 0 patru de mii hotarati prin Regulamentul Organic, raspunzanduisä pe fiecare trimestru inainte; avand a se folosi 0 cu tacsa de lei dougzeci pentru fiecare vanzare 0 secfestru ce va publica pentru Buletin, fail insfi sa pretinza vreo osebita plata 0 pentru ridicarea acelor secfestruri. lar cerand trebuinfá a se tipari in vreun an mai multa suma de hartii deck acea de unasuta cincizeci mii coale, pentru acel prisos &A i se plateasca dela Vistierie numai cate parale §ase de coalfi. 4-lea. Lucratorii ce se vor afla in fiinfa la tipografia numitului panä la numar de §ase se vor scuti in cursul acestor qase ani de capitatie 0 de lucrarea drumurilor. Probabil cil zelul noului editor era destul de mare si de grAbit, pentru ca cine stie ce inadvertentà administrativA sA anticipeze asupra datei de 4 Februarie 1847 si astfel Nr. 1 din 1847 sa-1 gAsim tipArit la Carcalechi inteun format putin mai mare (20 x 24 cm.), exclusiv cu litere cirilice §i cu titlul schimbat. Se revine insa imediat la respectarea contractului lui Eliad §i astfel N-rele 2-9 sunt tipArite tot la Eliad, in aceleasi conditii ca anii trecuti. Cu num5rul 10, Carcalechi intrà in satisfacerea contractului, Buletinul cApatând formatul si caracterele numArului 1. Dei literele cirilice sunt mai bine taiate cleat ale lui Eliade, totusi din punct de vedere al culturii nationale, tiparul lui Carcalechi este un regres: au dispArut literele latine. Carcalechi inaugureazA semnarea in josul ultimei pagini: o pitarul Zaharia Carcalechi, Tipograful Curtii*. Anul 1848 suferà câteva accidente din cauza revolutiei. Buletinul apare cu intreruperi mari, numerele 29 si 30 lipsesc, iar la o Scarà » (tabla de materii) &fin asupra lor mentiunea: o Decrete ale revolutiei. Acestea lipsesc netipgrindu-se atunci*. La Nr. 33, ori editura, ori redactia, schimbA titlul Buletinului in Foaie oficiald pentru sechestre f i licitatii, (facsimile 4), dei are publicatii de aceeasi6 naturà ca mai inainte si ca mai pe urmA. Nu ne expliam aceastà schimbare de o zi. www.dacoromanica.ro
  13. 13. Preocuparile pur negustoresti ale tipografului nu se desmint de loc in cursulcelor 6 ani de concesiune : niciun progres in Buletin, de nido naturä, afara deintroducerea unui corp mai mic de litera pentru parte din publicatiile mai putinimportante in.cepand cu Nr. 80 din 1851, si, In sfarsit cantec de lebada intre-buintarea unei litere mai frumos taiate, dar tot cirilieä, incepand cu Nr. 15 din 1052. Intre timp un curios accident de aprovizionare: Nr. 28 din 1851, tiparit pe ohartie colorata albastru deschis. Anul 1853 deschide o nouà epoeä, i-am putea zice glorioasa, a Buletinuluioficial. El apare, chiar cu Nr. 1, inteun format mai mare (30x44 cm.), tiparit cu multalitera latina, si in foarte bune conditiuni, la Tipografia coalelor (a colegiului Sf. Saya). Incetase deci, 3.1concesia lui Carcalechi,iar ofitul» domnesccatre secretariatul Sta- N1E7 Iffftului, din 19 Decemvrie1852 (publ. in Nr. 1),aproba jurnalul Sfatu-lui administrativ extra- 5ordinar din ziva de 18Noemvrie 1852, princare se stabileste ur- omatoarele: Buletinulnu mai publicepolitice; Sa se conto- t sopeasca cu Foaia Sa- Desvoltarea Monitorului Oficial In 100 aniteaseá sub denumirea (numärul anual al paginilor transformate la formatul actual) Buletin. oficial >; Pentru a se avea un jurnal politic se va subventiona tot <( Vestitorul Tiparirea Buletinului sa se faca la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.Saya), ca si celelalte tiparituri ale Statului; Redactarea e data in grija mesii Buletinului *, dela Secretariatul Sta-tului, la care se adauga i un corector » in persoana paharnicului Ghita Marcovici. Crescand in importanta i necesitate, in raport cu desvoltarea administratiei,acest decret reglementeazä deci i chestiunea alcatuirii ziarului, trecand cantitativdela redactorul prevazut in jurnalul dela 16 Noemvrie 1832 care se paretaus ca a disparut intre timp la omassa» (astazi frantuzescul ((birou >>) Buleti-nului, marita inch i cu un corector (in locul redactorului?). Aceasta organizare permite ca probabila intentiune a carmuitorilor de atuncide a adauga Buletinului de informatii i un important caracter de foaie de cultura educatie pentru popor, sä capete o fericita consistentà. Buletinul de Ana la 1853,organul rece al singurei informatii oficiale, devine un organ viu. Anul 1853 este 7 www.dacoromanica.ro
  14. 14. foarte bogat in articole instructive despre cultura pämäntului, semnate de A. Srätineanu si despre creqterea vitelor semnate de Dr. I. Baras, care se continua in anii viitori, complectate cu altele despre variate chestiuni interesand economia, sänätatea si cultura publica, etc., publicate toate sub egida # Eforia coalelor )L De asemenea se in multesc stirile din strainAtate: din räzboiul ruso-turc (Nr. 83), din razboiul Crimeei (suplimentele Nr-lui 70 din 1854), din Constantinopol ( Nr. 85 din 1854). In anul 1853 (Nr. 84) Buletinul publicA pentru prima °ail un text francez (comunicat asupra audientelor generalului Budberg semnat de Secretarul Statului Ioan Manu). Eliminarea literelor cirilice face progrese simtitoare: Nr. 95 din 1859 publia toatä panca oficiala a decretelor cu litere latine (facsimile 5), iar Nr. 97 scoate ultimele litere cirilice care mai rämasesera in maneta. Aceasta activitate crescânda a Monitorului impune preocupgrilor de gospodarie ale guvernantilor. In raportul &Au catre Domn, din 2 Iulie, publicat in Nr. 77, referitor la organizarea Ministerului &Au, Ministrul Afacerilor Sträine si Secretar al Statului (dublat deci astfel intre timp) S. Eilcoianu, prevede un birou insärcinat Cu publicarea Monitorului Oficial si tinerea contabilitätii acestei foi, trecând In statul de lefuri un redactor la Monitor. Este curioasä afirmatia din raportul ministrului ca # postul de redactor al Monitorului Oficial, este o creatie nouä, dupà trebuinta simtitä » and stim &A acest post fusese prevazut in jurnalul din 16 Noemvrie 1832 si cà el fusese ocupat de I. Eliade Radulescu Ana In 1847. E probabil ca ulterior, postul sa demonetizat si a dispärut, pentru ca sa gäsim in decretul din 19 Decemvrie 1852, incercarea de reinviere a lui Fin crearea unui post de corector. Aceasta complecta reinviere datorita ministrului Falcoianu, e platità insä cu ingratitudine: Biroul pentru redactia Monitorului Oficial este trecut la Ministerul de Interne, cu decretul publicat in Nr.121 din 5 Octomvrie. Tipografia continua sa fie cea a colegiului Sf. Saya, dar numai pana la sfärsitul anului 1859, cad Nr. 138 anuntä tinerea unei licitatii pentru tipArirea Monitorului Oficial, iar Nr. 143 publica conditiile acestei licitatii. Ele fixeaza formatul (43x28 cm), tirajul (6000 exemplare) si modul cum va fi impartita materia: # parte oficiala » cu litere cicero ; # parte neoficiala », nuvele straine, fapte diverse, varietati si foileton imprimate cu litere garmond, si anunciuri imprimate cu litere dupci cererea interesatilor. Anul 1859 inregistreaza o inexplicabilà croare: Exemplarele din 24 si 26 August au acelas numar (101) §i aceeasi paginatie (401-404), dei numärul din 28 August este 102 si incepe cu pag. 405. Ca urmare la licitatia tinuta, Nr. 1 din 1860 apare inteun format ceva mai mic, (28x40 cm.) cu titlul schimbat, tiparit la Romanov & Comp. din str. Germanä Nr. 27. Partea oficiall e tipArità cu litere latine ; in cea neoficiala sunt amestecate cu cirilice, 0115 la Nr. 122, cand dispar cirilicele Cu totul. Ministrul de interne se grabeste sa dea o nouä organizare prin raportul, jurnalul (# diarul ») si proiectul din8 4 Noemvrie 1859, publicate in acest niungr qi aprobate de Domn (Anexa 1). www.dacoromanica.ro
  15. 15. Acest jurnal al Consiliului Ministrilor reprezinta a treia faza in evolutiastatutului de organizare a Monitorului Oficial, spre a fi adaptat nevoilor noui alePrincipatelor Unite. Din punct de vedere administrativ progresul e marcat printransformarea mesii » din decretul dela 1852 in « sectie ». Din punct de vedereeditorial se pastreaza varietatea de publicatii de Ana acum, iar tiparul esteobligatoriu cu litere latine desi aceasta dispozitie nu este strict respectata, cumam arätat mai sus. De altfel introducerea literelor latine intampina dificultati inerente, ceca cea condus pe ministrul de interne Ion Ghica sa dea in Nr. 30 un ordin referitor lacorespondenta dintre literele cirilice si cele latine. Cu Nr. 54 Monitorul iese putin din rigiditatea de tinuta impusä de caracterulsalt oficial, publican( o notita polemica la adresa ziarului Romanul )). Mai tarziuexagereazä chiar aceasta iesire din rezervipolemizand in Nr. 65 cu « Reforma », in Nr. 79Cu Conservatorul progresist ». Nr. 55 e primulcare insereaza desbaterile Adunarii Legislative.Si era deci natural ca foarte curand dupäaceea sa citim in Nr. 92 plangerea PrintuluiChica, ca desbaterile apar cu intfirziere inMonitor. 0 plangere care na incetat niciazi dar care din pficate,si atunci ca i acum nu se poate solutiona cleat tot in sanulAdunarilor Legiuitoare. Cu Nr. 79 Monitorul isi mai maresteinca formatul (30x44 cm.) vi-si schimba titlul. Dintre studiile publicate in anul 1860 Ion Chicamentionam: O reproducere din Monitorul Ministrul de interne in 1860Moldovei: «Drumurile de fier si influenta lorasupra sporirei valoarei proprietatii rurale» ( Nr. 75), studiu menit a pregati spiritelepentru legea ce avea sa urmeze si al carei proiect il gasim in Nr. 85; Agricultura proprietarii ( Nr. 246) qi Apicultura sau educatiun.ea albinelor ( Nr. 259), ambelesemnate de P. S. Aurelian; o aruncatura de ochiu asupra industriei (Nr. 292). Pentruca numele Aurelian a cinstit i aceasti institutie, mentionam ca el afost numit in 1860 (decret publicat in Nr. 243) §ef al biroului Monitorului Oficial,In locul lui Grigorie Peretz, indepärtat din post cu avizul Consiliului de Ministri, pentru nedestoinicie in indeplinirea datoriilor functiei sale, ca sef de birouprivizoriu la Monitorul Oficial, i pentru insubordonatie », ca a ocupat acestpost pana la 10 Iulie 1861, cand a fost trecut redactor la foaia sateasca. Spre sarsitul anului 1860, administratia Monitorului sufera iaras o schim-bare: decretul din 5 Septemvrie 1860 (publicat in Nr. 225) trece sectia MonitoruluiInapoi la Ministerul din afara, de unde abia fusese luata i trecuta la cel de interneIn anul expirat 1859, la 5 Octomvrie. Decretul nu arata motivele acestei subitereveniri. In once caz un lucru de Mina gospodärie se castiga: Cu Nr. I din 1861 9 www.dacoromanica.ro
  16. 16. se rein,cepe tiparirea la Tipografia Statului (Sf. Saya ti Nifon.). Ca urmare la schimbarea ministerului, Nr. 154 din 14 Iulie 1861 publicA referatul ministrului de externe D. Bolintineanu, jurnalul Consiliului de Min4tri 0 decretul din 10 Iulie pentru reorganizarea Monitorului Oficial, numirea lui Al. Zane ca §ef al cancelariei publicatiilor oficiale i a lui P. S. Aurelian ca redactor special pentru foaia sateasa, infiintatà cu aceastà ocazie ca supliment al Monitorului Oficial, In care sa se insereze chestiunile interesând pe sAteni. Aceastä organizare nu se ocupà de partea editorial5 a ziarului Statului, ci are numai scopul unei imbunAtAtiri administrative, caci, dupà cinn aratà ministrul in raportul sAu (( printeunu altu jurnalu alu Consiliului dela 27 Augustu 1860, serviciulu Monitorului sa intorsu iar50 la Ministeriulu Trebiloru Sträine i Secretariatu alu Statului, transformatu din nou 0 redusu la mijloacele cele mai restrânse, dela care färA indoiala, nici cA se putea spera vreo imbunàtatire pentru Monitoru*. i in acest scop se desfiinteazà Monitorul francez, se creeazA acea foaie sAteascA, se centralizeazA serviciile acestor publicatii sub un §ef al cancelariei publicatiunilor oficiale 0 se reguleazg chestiunea alocatiilor bugetare. In aceea0 ordine de nevoi, ministrul dä o circulará cAtre prefecti prin care le recomandà sä. se citeascA Monitorul Oficial la sate 0 sa se asigure distributia §i pAstrarea lui (Nr. 193). In ateva numere din 1861 gAsim semnificative reproducen . din (( Gazeta Transilvaniei*: (( sil trimità românii deputati la parlamentul imperial?* (Nr. 99); (( Pretentiunile Româniloru din Hinidora la restauratiunea din 1861» (Nr. 128). Nr. 54 din 1863 reproduce o parte din discursul lui Ion Eliade Itädulescu la moartea poetului national Ion VAcArescu. In aceste conditiuni intervine o epocA de acalmie in viata Monitorului pang la Nr. 164 din 24 Ellie (5 August) 1864, care insereazA un curios decret: des- chiderea unui credit extraordinar pentru plata, intre altii, a lefii neprevAzute in buget pentru #Redactorele pArtei militante a Monitorului Oficialu». Decretul era contrasemnat de Ministrul de interne, ceeace inseamng ea intre timp färà sa fi putut stabili când Monitorul a trecut inapoi la Ministerul de interne. Si in timp ce directorul Monitorului era St. Andronic, Nr. 197 din 3/15 Septemvrie publicA decretul din 1 Septemvrie, cu numirea acestui redactor militant in persoana lui Nicu Aslanu cu titulatura (( Redactore §efu pentru partea politia a Monitorului Oficial*. i intradevAr redactorul militant nuli desminte chemarea: incepAnd cu Nr. 210 ea i in 1853 o nouà epoca se deschide pentru Monitor ; dar pe când pe aceea am denumit-o glorioasà, pe cea de acum vom numi-o comerciali. Pagina 4-a a Nr-lui 210 reprodusä in facsimile 7 ne explicA de ce. Cu Nr. 220 se introduc variatii de literà in chiar corpul publicatiilor oficiale 0 se deschid rubrici noi: revista exterioarà (expozeu politic care mai tArziu se schimba in buletin); rubrica (( anunciuri oficiale * pentru publicatiile comunelor i cele judeatore§ti. Nr. 223 introduce (( Foiletonul Monitorului* cu critici dramatice, unele iscaite de Heijdgu (in Nr. 246 §i 257). In Nr. 229 se introduc (< sciri din intru* la partea neoficialà, iar Nr. 230 deschide un serviciu special al Monitorului10 de depe0 telegrafice, care incepAnd cu Nr. 231 se intituleazà: (( Depege telegrafice www.dacoromanica.ro
  17. 17. (serviciu particular al Monitorului Oficial Romfin)». Pentru a armoniza compunereatipografica cu diversitatea cuprinsului cu accentuarea caracterului comercial, obogata variatie de litera da Monitorului aspectul unui ziar particular, de formatmare (40x54 cm.). Anul 1864 inregistreaza singurul caz de tipar colorat In textul Monitorului:modelul unui bilet de legitimatie tiparit pe fon.d albastru in Nr. 254. Activitatea omilitanta» a lui N. Ceaur Asian face intre timp progreseinteresante: cu Nr. 222, incepe &A fie semnat in josul ultimei pagini, in locul lui St.Andronic, ca redactor 9ef al Monitorului: N. Ceaur Aslan, fara a gilsi in Monitorexplicatia acestei inlocuiri. Dar Nr. 180 din 17/29 August 1865 demasca mobilulacestui zel militant al lui Asian: el publica actul de concesiune din 14 Augustal editärii Monitorului catre N. Ceaur Asian.. Aceasta nefericita formula fusese apro-bata in principiu cu -,jurnalul Consiliului deMinktri din 4 August, s `. 7. (,-c )11 , 6 4provocat de referatul E 7 -,2P- -,% ... 2 I., :- NqI .1 . % k... I s .idin 15 Iulie al mi- F- :-. .. , . k, , N N.4,.. N... -nistrului de interne, e. ?. E F. E.= C.- 1.3.716Er,EiEiiiiiiEEEEEi.--iniii.,EEEambele publicate in Variatia costului tipàririi Monitorului Oficial, dela 1863 la 1901Nr. 173. Acest referat reprezinta un moment critic in viata Monitorului Oficial: operioada de desorganizare, dei el credea ca reorganizeaza. Bazat pe argumente care in 1865 erau deja tardive: crearea unui serios ziarde informatiuni cfin.d presa romaneasca incepuse sa se afirme sau incapacitateacomerciala 9i industriala a Statului, can.d el avea deja o tipografie importanta caretrebuia utilizata, sau pe afirmatiuni necontrolate (numarul redactorilor in raportcu materia), el conduce la un act de concesie desavantajos pentru Stat (Anexa 2). Un jurnal al Consiliului de Minktri din 11 August (publicat in Nr. 180)tempereaza inteo mica masura excesul de avantaje pentru concesionar, modificanddispozitia celui anterior referitor la obligativitatea abonamentelor, in sensul caabonamen.tele pentru fun.ctionari sunt facultative. Imediat in.sa concesionarul capata o compensatie: i se prelunge9te con.cesiape inca 5 ani, asociindu-9i cu aceasta ocazie pe N. Catargiu ( Nr. 204 din 17/29Septemvrie). Mai mult, gasim in Nr. 215 un decret care acorda concesionarilor odespagubire de 17.058,34 lei #potrivit actului de concesiune», fara ca decretul saarate motivul. A9a dar gratie jurnalului din 5 August, dispare pentru un timp din organizatiaStatului, serviciul Monitorului Oficial. De sigur cá spiritul comercial al lui Aslan nu avea sa se opreasca aici. Elcontinua punerea in aplicare a intregului sat program. Deci incepand cu Nr. 237,anunta pe ultima pagina Tipografia Monitorului Oficial angajeaza lucratori ». Prin urmare 19i organizeaza o tipografie proprie, Tipografia MonitoruluiOficial», in care va tipari Monitorul cu incepere dela Nr. 267, care anunta in capul www.dacoromanica.ro
  18. 18. primei coloane: o Tipografia Monitorului fiind desavarsit instalata, de astadi foaia va apare cu caractere cu totul nouà >>. Iatä dar castigurile ziarului cedate de Stat atat de usor creand o noua tipografie, iar Imprimeria Statului lipsita de publicatia care in once timp constitue in definitiv aproape unica justificare a existentei sale ! In privinta redactarii, Monitorul se mentine in forma si fondul de pana acum. Nr. 241 (din 2/14 Noemvrie) anunta o reorganizare a pärtii neoficiale: o Partea neoficiala a Monitorului Oficial, se va compune de mane, Miercuri, inainte din: o Un serviciu telegrafie dilnic din streinetate de ce! putin 100 cuvinte; o O revista esterióra ; o De doue ori pe septemana un articol de sciinte, litere sau comerciu si industrie; oDe trei ori pe septemana un foileton original sau o traducere a vreunei productiuni insemnata streina. o Monitorul va incepe foilet6nele seale cu traducerea renumitei scrieri a d-lui V. Cherbuliez, intitulata: o Romanul unei femei oneste ». Nr. 145 introduce sumarul, in capul primei coloane. Mentionam de asemenea o curiozitate pentru vremea de azi : Nr. 35 publica un anunt mortuar particular. In 1865 ( Nr. 232) apare primul brevet de inventie (pentru un rezervor de exploatarea si conservarea pacurii). Schimbarea radicara din 1866 a regimului politic in tara, se repercuteaza favorabil asupra Monitorului; cu decretul din 10 Martie (publicat in Nr. 59) Locotenenta Domneasca anuleaza concesiunea data lui N. Catargiu N. C. Aslan, si pe baza jurnalului Consiliului de Ministri din 8 Martie, motivat cu referatul ministrului de interne, D. Ghica. (Anexele 3 si 4). Un jurnal din 11 Martie, publicat in acelas Monitor, hotaraste tiparirea Monitorului tot la Imprimeria Statului, iar un decret al Locotenentii numeste pe tefan Andronic o sef redactor al lucrarilor din intru si administrator alu Cancelariei Monitorului Oficial» si pe Grigore Lipoianu o al doilea redactor pentru revista din afará ». Asa dar incepand cu Nr. 59 din 15/27 Martie Monitorul este tiparit iaras in Imprimeria Statului, qi intra in vechea organizatie si administratie ce a avut pana la concesiune. Acest fapt il anunta Nr. 60 in capul primei coloane, cu litere grase, astfel: o Consecuent voturilor Corpurilor Legiuitoare si a decisiunei Consiliului de Ministri, Monitorul Oficial a trecut din nou sub administratiunea Guvernului. <4 Se anuncia déra spre cunoscinta celor ce ar don i sa se aboneze la acésta f6e oficiara, ca localul Redactiunei se afla in coltul stradei ce serva de intrare la Academia St. Saya, casa unde sa tinut péne acum biblioteca nationala; éra pretul abonamentului pe un an este de doui galbeni >>. Dupa cuni indica de altfel si referatul ministrului, anularea concesiunii a12 facut obiectul unor discutiuni in Adunarea Electiva si Senat, discutii la care au luat www.dacoromanica.ro
  19. 19. ííth . 110- k14 .Je" ,14610 Pr ,11 1110, i) . t,. r 4 .4 VVVINNWINVILIORIVINNANNIINALW1010 11 7:GHEORGHE BIBESCU, DOMNITORUL MUNTENIEI (1842D348) (Originalul, cusaturfi de artii, la Academia Romfina) www.dacoromanica.ro
  20. 20. parte atat N. Catargiu, care era deputat, cat si fostul ministru, care acordaseconcesia, generalul I. Florescu. In raspunsul sau, ministrul de interne, D. Ghicaa spus intre altele: o D. Catargiu voind sA faca insa cestiunea mai interesanta, förte interesanta,ne-a vorbit de acei trei deci lucratori cari lucréza la Monitor, dicénd ca au sa remaepe din afara, lAra a mai avea cum sa-si castige Anea. Déra óre Monitorul trecêndsub administratiunea Guvernului, acesti 6meni nu o sa lucreze tot ei Monitorul?Tot ei o sa lucreze, fiti bine incredintati de acésta; eu nu cred ca acei 6menivor voi el impartasésca causa d-lui Catargiu si sA dica: nu voimu sa lucramsub administratiunea Guvernului; voimu mai bine sA saracimu impreuna cu D.Catargiu. o In cestiunea Monitorului, déca se jignesce cine-va este n.umai o singurapersóna, si nu se isbesce nici cum in interesul Societatei intregi, si nici se aducevre-o perturbatiune in comerciul intregei Romanii! o Mie, d-lor, imi pare fórte reu sA nu ved pe unii pusi in positiune a seimbogati cu miliónele precum putea fi pentru d. Catargiu acésta concesiune ; aranu-mi este permis mie sa fac pe generosul cand este vorba de banii Statului; si deaceea, de si cu mahnire déra o sa infatisez Consiliului de Ministri referatul ce 1-ampregatit intru acésta ». Revenit asile! la Stat, Monitorul reduce mult partea comerciara, prindimin.uarea publicatiilor particulare. Mentine insa aproape toate celelalte rubrici.Mentionam ca publicatii mai interesante in 1866: legea pentru publicarea in Monitora legilor promulgate (Nr.142); o scrisoare prin care Hasdeu se plange ministruluide interne contra tipografiei Statului, care intarzie publicarea arhivei istorice(Nr.92): Anul 1866, Aprilie 25. Domnule Ministru, o Iatá sunt aproape doui luni, de cind Tipografia Statului se joaci cu tipArirea arhivei istorice a Rominiei, cere manuscripte, apoi lucreazA cite douA siptAmini o biatA jumitate de coalà, apoi se intrerupe §i nu lucreazA de loc, incito aceasti tacticA a ajuns a fi o neregularitate regulati. 4 Cu toate acestea, domnule ministru, bazat pe contract, guvernul urmeazA a-mi pläti retributiunea de redactor, §i insi§i d-voastri, chiar dela primele zile ale intrArii In acest minister, apreciind importanta unei asemenea publicatiuni ce cuprinde in sine monumentele cele mai pretioase ale istoriei nationale, ati bine-voit a cere dela mine un proiect asupra modului de a da arhivei istorice, o publicitate cit mai intinsi. o Proiectul sa prezentat Ili sa aprobat, salariul mi se plAte§te, portofoliul meu e plin de documente inedite... tipografia Statului se opune ! Tipografia Statului care crede pe semne, &A numai circulArile, budgetele gi etichetele hfirtiilor oficiale sunt lucrar serioase 9i pot avea un interes pentru natiune ! o Aqadar, iau libertatea de a supune aceasta la deciziunea d-voastrA, rugindu-vä, domnule ministru, de a mijloci sA se ordone tipografiei Statului de a acorda arhivei istorice, micar un singur lucrAtor care sA nu lucreze niciodati decit numai la arhiva istoricA ; iar imbolnAvindu-se cumva acel lucritor, boalele sunt foarte dese in 13 www.dacoromanica.ro
  21. 21. personalul cel activ al tipografici Statului, sA fie inlocuit Ara amilnare prin un alt lucrAtor. # Binevoiti, domnule ministru, a primi incredintirile celei mai distinse si sincere consideratiuni. B. P. Hajdeu stirea atentatului contra lui Bismarck (Nr. 92); studiu critic al razboiului din 1866 (Nr. 158 §i 159); compararea armatei lui Cuza cu cea actuali (Nr. 189). In sfarsit Nr. 182 publica chiar anecdote. Anul 1867 inregistreazi un caz unic in analele Monitorului Oficial: num.& dublu 102-103. In parantezi, o pictura de moravuri. Citim in Nr. 70 din 18689 la desbaterile Adunirii Deputatilor, urmitorul dialog : # D. D. Lupascu Ei bine, clack e vorba ca toti si interpretim regulamentul dupfi capricii si fantesie. . . . D. Presedinte : Fiti mai parlamentari, vi rog ». 0 tempora, o mores ! In tot acest timp administratia Imprime- riei Statului si Redactia Monitorului functionau separat, desi in 1868 au fost intrunite in acelasi local, la Academie, in curtea Sf. Saya (Nr. 195). Probabil insä ci aceasta a produs miele confu- ziuni cici Nr. 81 din 1869 se vede silit sa anunte ca Redactia Monitorului e separati de Imprimerie. Lascir Ca targi Nr. 100 anuntä ca desbaterile Corpurilor Ministrul de interne in 1873 Legiuitoare se vor publica in fascicole deosebite aliturate pe Magi Monitor. Totusi se mai publici din and in and si in corpul Monitorului, in special in rezumat. Am aritat mai sus el in 1866 Monitorul a publicat, voit, si anecdote. Urmitoarea informatie din Nr. 107 al anului 1872 nu a voit insä si fie anecdoti : # Telegrama d-lui prefect de Olt cu Nr. 2.020 &Are D. ministru al agriculturei, comerciului si lucririlor publice: Domnule Ministru, Respund telegramei cu Nr. 4.681, am luat dispozitii pentru semenarea meiului; sau ficut continuu rugiciuni pentru pledà si sa adus chiar santa Filofteia dela Curtea de Arges. Prefect Gr. Fälcoianu ». Stransa legituri dintre Monitor si Imprimeriea Statului, accentuate prin14 convietuirea Cancelariilor in acelasi local, si considerata de bunul simt public drept www.dacoromanica.ro
  22. 22. o singurà administratie, duce fatal la regulamentul din 1/13 Iunie 1073 publicatin Nr. 119, privitor la organizarea i administrarea Imprimeriei Statului siMonitorului Oficial. Acest regulament, de o constiincioasä desvoltare (190 articole),In special in ce priveste partea administrativà, intruneste Imprimeria StatuluiMonitorul intro singurä Directiune pe data de 1 Ianuarie 1873. Art. 133 si 148 trateaza destul de rezumat despre redactarea i alatuireaMonitorului 1) . Incepänd cu anul 1875 Monitorul trece dela formatul unui ziar la formatulpe care 11 are si astäzi (24x32 cm.), tipärit cu caracterele pe care le-a pästrat Anaacum. 1) Art. 133. Redactorele Monitorului are urmilteirele indétoriri: A primi si a da curs, prin resolutiuni, la tiite chârtiile intrate privit6re la serviciul Monitorului,precum si a semna esirea sau corespondenta atribuiti acestui serviciu; A traduce depesele primite din striiinitate 10 a le supune aprobarii ministrului, décA va credecesariu; A face revisia paginelor Monitorului si a le semna: a bun de imprimat », färi care autorisatiune nuse vor putea pune sub presä. A redacta un buletin politic dupä gazetele sträine, care nu se va insera in Monitor de ctd dupä ce vafi dobéndit aprobarea ministrului; A ceti toSte ziarele romfine i a nota pfirtile privitbre la administratiunea terei pe cari le va supuneministrului spre observare; A face escursiunile esigiate de serviciul Monitorului cánd asemenea escursiuni ar fi reclamate deministerie, sau din propria séa initiativä; A asista la serbirile nationali, oficiali i altele asemenea a da sémil in Monitor de dênsele; A priveghia ca corectorii Monitorului, ajutorul seu serviciul expeditiunii Monitorului sä-si iimplinéscii deatoria; A priveghia la incheiarea socotelelor Monitorului i inaintarea lor la curtea de compturi pentru tottrecutul pena la 1 Ianuariu 1873, &A de ad inainte serviciele hind contopite, asemenea insäreinare rAmine asupradirectiunii; A nu autorisa inserarea publicatiunilor trämise de autoritäti, déch ele nu vor fi separate de adresesau nu vor fi insocite de taxa legiuità; 1) A ceti anunciurile particulare si a nu autorisa publicarea lor dédi vor continea: polemice, ofense saulucruri nedemne de a figura in f6ia °fickle. Art. 148. Clasificarea i arangiarea pe pagini a materiei Monitorului. I. Partea oficiale: Mesagiele i decretele Domnesci; Raporturile la M. S. Domnitorul; Diurnalele consiliului ministrilor; Referatele Ministrilor; Circularele ministerielor i autoritätile superi6re, i alte asemenea lucriri oficiali; II. Partea neoficiale: Comunicatele ministerielor, däri de sémfi despre ceremoniale si alte asemenea; edintele Corpurilor Depesele telegrafice; Buletinul politic; Diverse. III. Publicaflunile oficiali: Anundurile ministerielor i autoritätilor superiére; Anunciurile administrative; Anunciurile judecatoresci; Publicatiuni diverse, oficiali i ofici6se. IV. Publicafiunile particulare: P) Insertiuni i reelamatiuni; r) Anunciuri diverse. 15 www.dacoromanica.ro
  23. 23. Inteleapta si gospodareasca organizare a regulamentului din 1873, nu va avea insa multa vieata. In Nr.174 din 8 August 1876 apare legea din 4 August care infiinteaza data posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimeriei altul de redactor al Monitorului Oficial, faz-a a vorbi nimio de organizarea separata a celor douà institutii, ceca ce tracia caracterul personal al legii. ata insa ea la 21 Septemvrie se promulga regulamentul pentru organizarea administrarea separata a Monitorului Oficial (Nr.214). Deci sciziunea conducerii e urmata de sciziunea administratiei. Caracterul personal e tradat si de acest regulament, care infiinteaza o Directiune a Monitorului Oficial, desi legea sciziunii vorbea numai de un redactor. Regulamen.tul imparte Directiunea nouà in urmatoarele servicii i birouri: a) directiunea ; b) contabilitatea ; c) serviciul corectorilor Monitorului; servicial special de zetarie al Monitorului; e) serviciul expeditiunii Monitorului; f) registra- tara ; g) arhiva. In privinta redactarii i alcatuirii ziarului el pastreaza normele regulamentului din 1873 cu unele complectari. De sigur ea judecat separat acest regulament este, in ce priveste ziarul Statului, cel mai complect statut din toate cate sau organizat pana la el. Dar stransa legatura intre Imprimerie si Monitor va arata destul de repede neajunsurile despartirii, pentru ca la 1 Martie 1877 o nouà lege (Nr. 48) sg reintruneasca cele 2 posturi create de legea dela 4 August 1876 si astfel Institutia sa-si recapete naturala ei unitate. astfel Monitorul Oficial intra inteo perioadä de stabilitate i Uniste administrativa care avea sA dureze 16 ani. Aceasta perioada se caracterizeaza de altfel i printro stabilitate redactionala. Totusi caracterul informativ In afara de administratia Statului sa restrans din ce in ce, limitandu-se la serviciul privat de telegrame al Monitorului, la redarea solemnitatilor din tara si la putine anunturi comerciale particulare. Mult mai rar ca in trecut apar publicatii cu caracter cultural. Mentionäm in 1878: Raportul lui Gr. Tocilescu, insotit de clisee, asupra cercetarilor dela Verbila, Prahova (Nr. 146) §i asupra unor studii facute in Rusia (Nr. 193). In 1881 Nr. 15 publica procese-verbale ale Academiei. Incepand cu sesiunea 1881.-1882 Desbaterile parlamentare se separa complect de Monitor, aparand in fascicole separate. Inca o caracteristieä a acestui an: numerotatia incepe cu Nr. 1 si la 1 Ianuarie si la 1 Aprilie, de aci inainte anul Monitorului Oficial socotindu-se dela 1 Aprilie la 31 Martie al anului calendaristic urmator. Aceasta mAsura dureaza pana in 1923 inclusiv, cu 1924 reluandu-se numerotatia dela 1 Ianuarie. Cu Nr. 164 din 1884, hártia Monitorului trece la o calitate putin inferioara, situatie compensata de satisfactia nationala pe care ne-o munta in capul primei coloane: cu incepere de astadi, 26 Octombrie 1884, Monitorul Oficial se tipilresce pe hartie din fabrica romana dela Letea, judetul Bacau In anul 1885 gasim o reeditare a manifestarilor polemice din 1860. Dar tocmai cand ziarul de informatie aproape exclusiv oficial a capatat un caracter mai grav,16 aceste note polemice sunt mai agresive. Astfel Nr. 109, publica un comunicat- www.dacoromanica.ro
  24. 24. BARBU DIMITRIE TIRBE1, DOMNITORUL MUNTENIEI (1849-1856) (Dupà un original In ulei dela Academia Romani) www.dacoromanica.ro
  25. 25. desmintire care incepe cu expresiile diarul intereselor straine, ce se numesce Lindépendance roumaine *. Probabil ca aceste adjective nau fost destul deracoritoare, caci Nr. 141 11 nume9te cu ocazia altei desmintiri felia intereselorstraine 9i a scandalurilor». Evident, un neobi9nuit contrast cu tinuta ziarului,care de mult nu mai era 9i ziarul de propaganda politico-culturala din trecut. In 1887 o croare de paginatie: Nr. 226 trece dela pagina 5099 direct la 6000In loc de 5100. Eroarea ramfine necorectata, fal9ificAnd paginatia Orla la fineleanului cu 900 pagini. Din punct de vedere administrativ anul 1887 joaca un rol important in viataMonitorului Ofi- _ Esanplorecial, caci la 20 t7.000-Aprilie se muta 16.000-In noul local pro- 13.000 4 L agenda -priu din bulevar- 14.000 - Porteodul Elisabeta,29. 13000 - 14../ D4bo4n(Nr. 15). Acea- 12.000ata fixare de do- 11 C>00 oo,1miciliu, unita cu ic>"°- MI. 9.000noue nevoi admi- LOCOnistrative, con- 7.000duce pe harnicul 6.000director care a 3.000fost A. Pencovici 4.000si procedeze la 3.000o reorganizare aDirectiunii Mo-nitorului Oficial 1.000 --40.ou - ...... rl. 1 1 1 1 . I 1 1 = f.° VS 1 1 1 gt 9 7.EG.7.P.An 1 1 1 g Ton, en ano Imprimeriilor Variatia tirajului anual al Monitorului Oficial dela 1900-1932Statului. D eci ve-chiului regulament Ii ia locul regulamentul din 9 Septemvrie 1889 publicat inNr. 130,. El ridica institutia la rangul de directiune generara, Monitorul Oficialconstituind partea II-a din ea. Mentine insa eroarea de conceptie a regulamentuluidin 1876 atenuata de faptul comunitatii de conducere cu imprimeria de asepara de restul atelierelor, 9i deci de sub autoritatea 9efului general de ateliere,serviciul special de culegere, corectorii i serviciul expeditiei Monitorului Oficial. In privinta alcatuirii ziarului se mentin aproape neschimbate normele din1873 9.1 1876. Se da insa mai multa desvoltare capitolului referitor la corecturaMonitorului0 desbaterilor parlamentare, iar redactorul este desfiintat, atributiunilelui trecând asupra directorului general ajutat de subdirector 9i paginator. Sub regimul acestui regulament Monitorul Oficial tráete 30 ani, Ana in1919. Desvoltarea crescânda a nevoilor administratiei Statului, conduce la paraleladesvoltare a volumului Monitorului, dupi cum ne arata diagrama respectiva.Deci publicatiile particulare, benevole, adica a caror in.serare nu era ceruta de legi, 17 www.dacoromanica.ro
  26. 26. se reduc din ce in ce, disparand. Deasemenea se reduc telegramele externe, Nr. 107 din 1914 fiind ultimul care le mai confine. Au disparut deci tocmai and erau mai importante. Locul avea sa-1 ja in 1916 comunicatele Marelui Cartier General. Fidel inregistrator al zilelor de restriste ca si al celor de bucurie, dupa ce sa indoliat cu tara intreaga la moartea marelui Rege Carol I, Reginei Elisabeta si Principelui Mircea, Monitorul Oficial se retrage provizoriu in Iasii resemnarii si increderii. Deci Nr. 190 din 22 Noemvrie 1916, tiparit in Tipografia Dacia, P. & D. Iliescu din Iasi, anunta in capul primei coloane: «Se publica spre cunostinta generala ca, Ana la noui dispozitii, Monitorul Oficial va apare la Iasi, strada Lapusneanu, la Tipografia «Dacia ». Asa dar Ana la acele noui dispozitii se scoate din pagina I adresa dela Bucuresti. 0 lipsa de coordonare face insa ca N-rele 190 i 191 El mai apara si in Bucuresti, cu aceleasi date (22 si 23 Noemvrie), con- tinuand bineinteles paginatia dela 7329 (Nr. 189), dar cu alt cuprins st alta des- voltare. Deci Nr. 190 §i Nr. 191 sunt in dublu exemplar in 1916. Nr. 190 tiparit la Iasi continua paginatia tot dela 7329. Grelele imprejurari de atunci se re- percuteaza, evident, asupra starii tehnice a Monitorului Oficial: cuprinsul foarte redus citava vreme ( N-rele 190, 191, 192, 197 in ate 2 pagini), hArtia cu totul inferioara, tiparul sub once tolerantg. Incepand cu Nr. 197, se tipareste la « Tipografia Nationala », care da un tipar ceva mai ingrijit, pfina and se va putea I. I. C. BrAtianu instala partea din Imprimeria Statului ce Primul Ministru in 1919 se organiza la Iasi. Si astfel cu Nr. 249 din 26 Ianuarie / 8 Februarie 1917 Monitorul apare din nou la Imprimeria Statului, dar la Iasi. Dificultatile de aprovizionare nu numai scoboara calitatea hartiei si cernelurilor la un nivel greu de imaginat, dar sileste directiunea sa anunte in Nr. 197 suspendarea abonamentelor din cauza lipsei de hartie. Si totusi aceste file atat de urate la aspect, atat de greu de citit, st care tradeaz1 tot atata suferinta si durere, sunt filele cele mai glorioase ale istoriei neamului romanesc ! InregistrAnd pagini de victorii si pagini de infrangeri, dar totdeauna separate de alte zeci de pagini purtand numele sutelor de mil de eroi, Monitorul anilor 1916-1919 este cartea de aur a tarii! o Nouile dispozitii * ale anuntului din Nr. 190 al anului 1916, sau produs ! Nr. 189 din 14 Noemvrie 1918 anunta ca dela 15 Noemvrie corespondenta sit se18 adreseze la Bucuresti. Si astfel Nr. 191 din 16 Noemvrie este ultimul care apare la www.dacoromanica.ro
  27. 27. Iasi. Nr. 192 din 17 Noemvrie reintroduce pe coperti adresa din Bucuresti si publiciprograma intririi triumfale a Regelui in Capitala Sa. Anul 1919, introducind calendarul Gregorian pe ziva de 1 Aprilie (decretpublicat in Nr. 274), Nr. 1 apare la 15 Aprilie, astfel ca luna Aprilie are numai11 numere. Decretul lege pentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficialsi Imprimeriei Statului si regulamentul respectiv, publicate in Monitorul OficialNr.. 60 din 2 Iulie 1919, nu schimbi nimic in redactarea, alcituirea sau tehnicade pini atunci a ziarului oficial. 0 singuri imbunititire in organizare: trecereaatelierelor speciale ale Monitorului in sectiunea respectivi tehnici a Directiunii. Ele omit &A aibi prevederi pentru ceea ce avea al insemne ziarul oficialinteun Stat de 2, 3 ori mai mare ca pini atunci, si Monitorul avea si sufere.Treptat el nu mai corespundea nevoilor ciroratrebuia al faci fall. Intim legat de viata ad-ministrativi si comercialä a tärii prin exigentade publicitate in Monitor ca efect al legilor dince in ce mai numeroase si mai desvoltate, elpierdea cu fiecare an promptitudinea la careera imperios dator. Pe de alti parte vitregiapropriei sale administratii 1-a impiedicat dea se ridica din inferioritatea tehnici tipogra-flea in care il adusese privatiunile rizboiului.Epoca de refacere care a inceput cu 1920, nua trecut pe la Monitor. i in aceste conditiide decildere tipografici si redactionali pu-blicatiile erau in intirziere cu 2 ani elajunge in anul 1927. 0 noui lege de organizare care se daDirectiunii Generale a Monitorului Oficial si Mareplul Al. AverescuImprimeriilor Statului la 20 Aprilie 1927 Primul Ministru in 1927(Nr. 91), recunoaste insfirsit desvoltarea pecare trebue si o aibi Monitorul Oficial fati de nouile imprejuräri, in urmito-rul articol: «Art. 9. Monitorul Oficial va apare in trei parti: Partea intiia, intitulati: # Monitorul Oficial )), parte oficialcl, cuprinzind:legile, decretele, jurnalele Consiliului de Ministri, deciziunile si once alte publicatiunioficiale de ordin public; Partea doua, intitulati: o Monitorul Oficial)), Desbateri Parlamentare (Senat,Camera), cuprinzind desbaterile Corpurilor Legiuitoare; Partea treia, intitulati: # Monitorul Oficial », partea inserfiunilor adminis-trative, judiciare, comerciale, particulare §i Buletinul birourilor de presd ale Statului, cuprinzind publicatiunile autorititilor administrative, judecitoresti, publicatiile cu caracter comercial sau particular, comunicate, stiri, desmintirile oficiale ale 19 www.dacoromanica.ro
  28. 28. evenimentelor de ordin general, precum gi once alte publicatiuni cerute de diverse legi i regulamente *. Celelalte chestiuni privitoare la Monitor urmau sa fie prevazute in regulament. Degi aceasta impartire a Monitorului Oficial nu era destul de logica, totug un progres sa facia. Numai in teorie, cad punerea In aplicare era prevazuta de ultimul articol al legii la 1 Ianuarie 1928. In cursul anului 1927 se descopera insa ca mai putin legea gi regulamentul, cat alte imprejurari de natura administrativa gestionara de resortul parchetului, au tinut in loe progresul Monitorului Oficial. Urmarea este trecerea intregei institutii dela Ministerul de Interne la cel de Finante, sub administratia Regiei Monopolurilor Sta- tului, pe ziva de 1 Ianuarie 1928, prin legea publicatä in Nr. 287. Inca inainte chiar de aceasta datà, VintilA se institue o comisie compusa din delegati Primul Ministru in 1928 si Ministrul Finanjelor ai diferitelor ministere, spre a stabili o dela 22/6 1927 10/11 1928 impartire mai logicä a materiei Monitorului. Comisiunea stabilegte urmatoarele criterii: « Materia Monitorului Oficial se va imparti in trei parti i anume: Partea I, va cuprinde toate publica- tiunile de interes general cari trebuesc aduse la cunogtinta intregei populatii gi autori- tätilor ; Partea II, va cuprinde toate publi- catiunile de interes particular care trebuesc publicate in Monitorul Oficial, dar de cari partile interesate urmeaza a cauta singure sa ia cunogtinta ; Partea III, va cuprinde Desbaterile Parlamentare. Primele doua pärçi vor avea acelag titlu numar, precum gi data zilei in care apar, insä paginatia separata i vor purta un moto. Desbaterile vor avea numerele lor separate gi paginatia separata pentru Camera I. G. Duca Ministrul de Interne in 1927-1928 gi pentru Senat. Partea I, va cuprinde imediat dupa titlu un sumar al continutului ei in20 ordinea capitolelor, indicand in dreptul fiecarui capitol paginile unde se aflä www.dacoromanica.ro
  29. 29. FO$T1I DIRECTOR! AI MONITORULUI OFICIAL www.dacoromanica.ro
  30. 30. publicatiile respective. La sarsit se va face un sumar al partii II, indicând toatepublicatiile din acea parte. La finele anului se va publica o tabla de materii a tuturor publicatiuniloraparute in cursul anului ». Comisiunea indica deasemenea detailatin procesul-verbal incheiat, ordinea in carese va publica materia in fiecare din celetrei parti. In incheiere, comisiunea face siurmatoarele judicioase propuneri: # Directiunea Monitorului Oficial vaintocmi ca anexa a acestui regulament obrosurä cu modelele de redactiuni prescurtatepentru publicatiile specificate a se publicasub aceasta forma, care dupa aprobareaautorititii superioare competinte, se vatrimite tuturor ministerelor. Cu aceasta ocaziune se vor face sipropuneri pentru modificarea acelor legi caricer publicarea in extenso a unor acte, cacitatiile, mandatele si rapoartele ministrilor,cari insotesc anume decrete in vederea Iuliu Maniupublicarii prescurtate a unora sau imprimärii Prim-Ministru in 1929 si la data serb. centenaruluialtora. O a doua editie a brosurii anexa la regulament va arata redactiuneastabilita pentru acele publicatii in urma modificarii legilor respective. Comisiunea este de parere ca toate publicatiunile autoritatilor si Parlamentului &A fie platite Monitorului, inscriindu-se in bugetele ministerelor respective, sumele necesare, care sume sa fie prevazute si in bugetul de venituri al Monitorului Oficial. Aceasta in scopul de a nu se mai abuza de publicatiuni prea lungi, ci si fie pe cat posibil mai prescurtate si renunttmdu-se chiar la cele cari nu sunt absolut neces are a fi publicate ». Aceste norme se publica pe prima pagina a Monitorului, pentru informarea cititorilor, incepind cu Nr. 284 §i se pun in G. G. Mironescu aplicare la 1 Ianuarie 1928 cand MonitorulMinistrul Finantelor dela 6/6 1932 20/10 1932 si incepe a apana in trei parti separate.Vicepreg. al Cons. de Min, la data serb. centenar. Ele sunt in vigoare si astazi, cu o unicamodificare de nuanta incepind cu Nr. 1 din 1930: publicatiile din partea II suntcaracterizate # de interes limitat » in loc # de interes particular ». 9] www.dacoromanica.ro
  31. 31. 1928 inaugureaza o era de sanatoasä gospodarie i prosperitate pentru Monitor. Printro imediata rationalizare a functionarii imprimeriei, se obtine ca publicatiile sa apara in cel mult trei zile dela primirea lor. Se da curs deasemenea tuturor publicatiilor restante. In acelag an Imprimeria este utilata cu 12 magini de cules, majorate in 1929 la 16, destinate special pentru Monitor, spre a-i asigura promptitudinea indispensabila. Tiparul face progrese sensibile, ()data prin intrebuin- - tarea unei cerneli de calitatea corespunzatoare, a doua °ark* prin inlocuirea literii vechi de mana cu litera noua a maginilor de cules. Monitorul ia infitigarea demna a ziarului V de Stat. 0 caracteristica a spiritului nou care Virgil Madgearu anima activitatea ziarului: Nr. 288 din 1929 Ministrul Finantelor dela 15/11 1929 7/6 1930 qi la data aerbärii centenarului apare la 25 Decemvrie, prima zi de Craciun. Regulamentul din 30 Noemvrie 1929 (publicat in Nr. 2701I) al regiei publice comerciale o Monitorul Oficial gi Imprimeriile Statului » noua forma de organizare a Directiunii Generale incredinteaza redactarea alcatuirea ziarului unui serviciu special o Redactia Monitorului Oficial ». Degi, raportata la caracterul ziarului, ..4 reinvierea acestei notiuni nu mai corespundea in sensul pe care-1 avea in trecut gi pe care are la ziarele particulare, totugi ea avea rostul de a clarifica organizarea institutiei, prin separarea preocuparilor administrative de cele de exploatare. In accasta noua organizare Monitorul Oficial are personalitatea lui admi- nistrativa gi comerciala, determinata prin acest serviciu al Redactiei gi prin contul san special din noua contabilitate in.dustriala. Nu numai noua organizare comerciala, dar gi necesitatea unei bune ordine de Stat, provoaca un jurnal al Consiliului de Minigtri (Nr. 193) (Anexa 6), Mihail Popovici care reglementeaza exclusivitatea titlului de ministrui Finantelor dela 10/11 1928 15/11 1929 Monitor Oficial. gi 13/6 1930-18/4 1931 Ultima lege din 31 Iulie 1931 (Nr. 1751I) cu regulamentul ei din 28 Noemvrie (Nr. 2801I), nu a schimbat nimic in fiinta functionarea ziarului. Masura luatä de guvern cu jurnalul publicat in Nr. 991I din 7 Mai 1931 (Anexa 7), de a se crea22 0 parte a IV-a cu subtitlul Informatorul Oficial» cu scopul de a fi un rezumator www.dacoromanica.ro
  32. 32. informativ al celorlalte, nu a avut o lunga viata. anformatorul Oficial» aparutla 30 Aprilie 1931, inceteaza la 15 Noemvrie acelag an, cu jurnalul publicatin Nr. 268II din 15 Noemvrie. Ajuns la o organizare clara gi adaptata nevoilor, ziarul #Monitorul Oficial»se gasegte astazi la o epoca de stabilizare redactionala gi tehnica. Preocuparle dinultimul timp ale administratiei sau redus la micgorarea costului prin concentrareamateriei gi rezumarea publicatiilor, gi la inlesnirea cercetarii prin imbunatatireasubtitlurilor gi sublinierilor. Nicolae Iorga Constantin Argetoianu Primul Ministru in 1931 Ministrul Finantelor dela 18/4 1931 6/6 1932 Anul 1932 pune in practica un ultim deziderat, care a fost gi al Comisieide organizare din 1927: apare tabla de materii, trimestriala, a pártilor I gi II. * * * Imprejurarile au vrut deci ca anul 1932, reintroducand scara lui I. EliadeRadulescu, sa indice cei 100 ani de viata ai Monitorului Oficial, cu confirmareaca spiritul acestui mare Roman pus la baza ziarului Statului, 1-a urmarit in toateglorioasele imprejurki pe care le-a inregistrat, dela cele doua principate vasaledin 1832, gi a pecetluit gi acest prim centenar. A. D. BUNESCU Directoral General al Monitorului Oficial §i Imprimeriilor Statului 23 www.dacoromanica.ro
  33. 33. ANEXA 1 JURNALUL CONSILIULUI MINWIMILOR DIN 1859 Se aprobeaza alaturatul Project: ALE SANDRU IOAN DIAR Astazi la 4 Noembre anul 1859, Consiliul Ministrilor din Teara Romaneasca, adunandu-se in sedintia, a luat in cercitare urmatorul « Project asupra reorganisarei Monitorului Oficial », presentat de D. ministru din intru: PROIECT: asupra Reorganisarei Monitorului Oficial Monitorul se va imprima in intreg cu litere latine si cu ortografia ce se va ficsa de Comisia insarcinata pentru aceasta. Va avea formatul cel pucin de 42 centimetre lungul si de 28 centimetre latul, si va fi imptirtit in trei coloane de eke 82 linii coloana, socotite pe litere garmond. Monitorul va esi pe toata diva afaril de dumenici, trei dile a le Pascilor, trei ale Craciunului si 12 serbatori mari. Monitorul va fi impfirtit in « Partea oficiala » imprimata cu litere cicero ; « Partea neoficiala » imprimata cu litere garmond; « Nuvele sträine »; o Fapte diverse * si « Varietati » imprimate idem ; « Foileton » imprimat idem, si « Anunciuri * imprimate cu litere dupo cerirea interesatilor. In « Partea oficiall » vor figura decreturile princiare, legile sanctiunate si actele oficiale ale diferitelor ramuri a le Statului, care se vor trimite de catre fie care Minister la Monitor in diva chiar and se vor subscrie de ministrul respectif. In « Partea neoficiali » vor figura desbaterele Camerelor ; proiectele Guvernului; circulare ; relatii despre calatoriele Domnitorului, despre solemnitatile publice si despre ceremoniele oficiale, cum si articuli esplicfitori a politicei si proiectelor Guvernului. In « Nuvelele Straine » se vor reproduce articuli si sciri din Monitorul Oficial al Franciei si din cele mai serioase diare a le Europei, si corespondinta esterioara a Monitorului. In « Fapte diverse » vor figura evenimente din intru Terilor-unite adeverite de Guvern prin raporturi oficiale, scrisori si raporturi catre Minister si corespondinta din intru a Monitorului. In « Varietati » vor figura studiuri si disertatii sciintifice si istorice. In o Foileton » vor figura numai articuli de teatru si de literatura romani. In partea « Anunciuri » se vor insera anunciuri de tot felul, dupo acelea ce decurg din contractele Guvernului. Monitorul formeasa o Sectie in Ministerul din intru, cu un Cap de Sectie, duoi publicisti, un cap de mask un ajutor insarcinat si cu registratura, un contabil, cinci copisti traducetori, duoi alergatori intre redactie si imprimerie, un impfirtitor calare pentru Bucuresci si duoi ampachetori. Capul Sectiei dirige tot Monitorul in administratia, redactia si contabilitatea lui. Cetesce diarele romane si straine ; pune articuli in « partea neoficialä » si tine contabilitatea Monitorului Cu imprimeria, cu abonati si Cu Ministeriul de Financie.94 Publicisti vor da articuli in diferitele rubrici a le Monitorului. www.dacoromanica.ro
  34. 34. harunile j5a4.. : /2-2,4,o eassoiar-lc-ov.z...e..6.e., 6)... .2.yr,a,- "9,-..e. 44g-- 4:e sx,r)re,44ze.: 40.4 42v- 24- 44 sea c,t9~11,z.e. e-.7" 2 2.r., _ Coar.-", % rzzoes-; z-G/ 4.,- .4)44 424c---3e-e-C /1.,:-74-4,4.-.44-z E.r. e.z4... ,seZ27 Z Zr- e 17 .r14,. d: .G."4-G444- ,,,.,-, ,, /8.(8748... rat -4- -<._, ,y-Z, 1 e...Z" ..e__. - Pze-s--e/ C,0,74-ee.r..e.-- e,26.4 ....,---- r z-Z" az.e-47,4-44,e- ve; /42,t4,4-4)e,E. a: .4 rers.c.0, e, oc. ,e-xec,,,,-,,- 444-e2e - e7e - Zt G szyty 414-- i4 140 -4-4_ e1/44-1Zuotp,:: eat"- 814,3. P7,018" 8G C.- at/e 6 1.4, c754 7f6 /11PM/13111E1 ESEDIVITIA I 131,1., IP(JTENTI111 Al, DIN AM IiII.OR. GENE1141.1 1.- 11).11_ T tvr 1ISSELEFF: PEVIllt I TARIFA Bt LEH I OIL(RJ ti TA1111 11011i ESTI (Originabil la Arhix ele Statulni) www.dacoromanica.ro

×