Timp de aproape 200 de aniImperiul Persan s-a intinsintre Egipt -5i India, asigurdndun mediu relativ stabil pentrudezvolta...
IMPERIUL PERSAN                                                      00        Basoreliefurile                            ...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Imperiul persan

609 views
457 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
609
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Imperiul persan

  1. 1. Timp de aproape 200 de aniImperiul Persan s-a intinsintre Egipt -5i India, asigurdndun mediu relativ stabil pentrudezvoltarea civilizafiei.mterior, dupii un declin rapid,el s-a priibu-5it in fafa puteriilui Alexandru cel Mare.C 1vilizatia Egiptului ~lcea din vestul Asiei aveau deja o vechime considerabil~ cand triburile nomade ale mezilor ~iper~ilor au p~rasit stepele pentru a veni inPodi~ul lranului. Mezii s-au a~ezat in sudul in 546 i.Hr., Cyrus pa:trunde in Asia Mica:, O Imperiul Persan in perioada sa de glorieM~rii Caspice; per~ii s-au a~ezatin partea de cucerind Lydia ~i ara~ele grece~ti tributare de ~i cele 20 de regiuni administrative in caresud-est, deasupra coastei de est, ast~zi cunos- pe caasta:. Patrivit legendei, regele Lidiei, era divizat, cunoscute sub numele de satrapii.cut~ sub numele de Golful Persic. De~i in Cresus,era pe punctul de a fi ars pe rug, dargen~ral erau mai putin dezvoltati decat a fast crutat in ultima clipa:de Cyrus. Pavestea O Simbolul zeului Ahuramazda. Religia per-popoarele invecinate -de exemplu asirienii - paate fi adeva:rata: deaarece se ~tie ca: Cyrus sana sus1inea ca omul poate alege intre bineei au adus sistemul religios ~i etic Zoroastrian, era un am generas. Cyrus a extins apai ~i rau. in timpul domniei lui Carius 1, secare a supravietuit pan~ in ziua de azi. sta:panirea per~ilar in nard pana: la Marea spunea ca du~manii Persiei reprezentau raul. La inceput mezii erau mult mai putemici ~i Caspica:~i a purtat a serie de campanil ins-au constituit intr-o uniune de triburi, cu ca- partea de est, dincala de muntil Hindu Ku~.pitala la Ecbatana,pretinzand uneori per~ilors~ le pl~teasc~tribut. Dar mezii, la randullor , Extinderea grani~elorau fost vasali putemicilor asirieni, pan~ cand Fiullui Cyrus, Cambyses II (529-522 i.Hr.), aregele Cyrxartes al Mezilor s-a aliat cu dus la capa:tpraiectul tata:lui sa:udea invada ,caldeenii ~i au cucerit Ninive (612 i.Hr.) ~i in Egiptul, reu~ind sa:-lcucereasca: intregime, incele din urm~ i-au distrus pe asirieni. fapt unic in lunga sa istarie. incerca:rile per~ilar de a se extinde mai Cyrus cel Mare departe in Libia ~i Etiapia nu au fast incu-Suprematia mezilor a fost de scurt~ durat~. nunate de succes; spre sfar~itul damniei sale,Pe~ii s-au unit sub dinastia Ahemenizilor, Cambyses 11a fast preacupat indeasebi decare mai tarziu a dat na~tereunui conduc~tor aparitia unui pretendent la tran ~i de ra:zvra:tir-de geniu, Cyrus cel Mare (Cyrus II, 559-529 ile din imperiu ale mezilar, babilanienilar ~ii.Hr). Aproximativ in anul 559 i.Hr., Cyrus a altar supu~i. Situatia se afla inca:intr-unpunctinceput lupta pentru infrangerea mezilor ~i in critic in mamentul in care a survenit maartea ~cele din urm~ a cucerit un imperiu care lui Cambyses.El nu a la:satnici un descendent ~cuprindea lranul, Armenia ~i estul Asiei Mici direct, dar Darius, camandantul celar Zece ~(as~zi Turcia). Dar acestaera doar inceputul. Mil de Nemuritari (garda regala:), a pretins ~ Planul de baza al ara~ului Persepolis (st6nga). Persepolis era mai degraba un centru ceremonial dec6t o capitala. Situat ;ntr-o regiune muntoasa, printre ruinele sale (dreapta) se numara o cazarma ~i o trezorerie; restul cladirilor reprezinta sali pentru banchete ~i ceremonii regale. " ~ 13
  2. 2. IMPERIUL PERSAN 00 Basoreliefurile persane arata ca platitorii de tribut veneau din toate col,urile imperiului in Persepolis. Mezii. cu palarii rotunde. ~i per~ii. cu palarii cu pliuri. in imaginea de sus. Darius I ~i fiul sau prezidau audien,e (stanga). banilor (0 inventie provenind din Lydia), sub forma unor monede standardizate de aur. A fost remarcabil faptul c;l un imperiu atat de fragil (cel mai mare de pan;l atunci) a reu~it s;l suiravietuiasc;l aproape 200 de ani. Imperiul a ajuns cel mai 1ntins in timpul luidescendenta din dinastia Ahemenizilor ~i a Darius. in 512 i.Hr. el a traversat Bosforulfost acceptat de armata ca fiind noul rege. incercand f;lrn succes s;l 1nving;l triburileDoar dupa doi ani de campanii intense el a nomade scite aflate dincolo de Dun;lre. 20 dereu~it sa suprime toate revoltele ~i sa readuca ani mai tarziu el reface itinerariul, reu~ind s;lpacea In imperiu. ocupe Tracia, pan;l la granitele Macedoniei. in prirnii ani ai dornniei sale, Darius 1(522-486 lHr.) a reu~it sa extinda frontierele Puternica Grecieimperiului pana la raul Indus. Apoi a decis ca Dup;l ce in;lbu~ise o revolt:l a ora~elor gre-e necesar un proces de reorganizare ~i con- ce~ti din Asia Mic;l, Darius era hot:lcit s;lsolidare. Continuand opera Marilor Regi care actioneze impotriva grecilor de pe continent;l-au precedat, el a dat Imperiului Persan dar 1n 490 i.Hr. armata trimis;l cu scopul de a-forma ~i institutiile caracteristice. i pedepsi pe atenieni pentru ajutorul dat gre- l cilor din Asia, a fost invins;l in b;lt:llia de la Un imperiu cosmopolit Maraton. Aceasta era 0 infcingere de mic;lLa fel ca asirienii, per~ii aveau supu~i foarte important;l, ~i Xerxes (486-465 i.Hr.); fiulluidiferiti din punctul de vedere allimbii pe care Darius, a preg;ltit 0 invazie la scarn mult maio vorbeau, al obiceiurilor ~i religiei. Dar In mare, al c;lrei rezultat a fost dezastruos;timp ce asirienii ~i-au impus suprematia prin b;lt:lliile au fost purtate la Salamina(480i.Hr.),teroare, per~ii au Incercat sa lmpace diferitele Plataea ~i Mycale (479 i.Hr). pan;l la urm;l,gruptiri de supu~i. Personalitatile locale Incer- Persia a hot:lcit s;l fac;l pace (446 i.Hr.).cau sa guvemeze cat mai bine cele 20 de Per~ii erau c;ll;lreti buni, dar infanteria lorsatrapii (regiuni administrative) In care Darius era mult mai slab;l decat cea a hoplitilor (sol-Impartise imperiul. Obiceiurile, legile ~i insti- dati pede~tri) greci. Mercenarii greci au jucattutiile publice erau respectate~i toate religiile un rol important in revoltele ~i rnzboaieleerau tolerate; un exemplu faimos 11 constituie civile dintre gruparile rivale pentru putere ~ireconstruirea unui templu din Ierusalim, care care tulburau imperiul. in ciuda unei revi-fusese distrus de babilonieni. gornri, in timpul lui Artaxerxes III (358-338 Toti supu~ii imperiului serveau In armata i.Hr.), imperiul era intr-un vizibil declin ~i erapersana, care a devenit o forta cosmopoli~. evident ca doar luptele dintre statele grece~tiUn sistem bine dezvoltat de drumuri sustinea il fereau de atacul unor du~mani putemici.comertul ~i comunicarea; statiile de po~ta uni- Darius III (336-330i.Hr.) a avut ne~ansasaform amplasatepermiteau curierilor sa schim- ajunga rege tocmai cand amenintarea greacabe caii ~i sa ajunga pana In cele mai izolate devenea realitate ~i Alexandru Macedoncolturi ale imperiului In cateva saptamani. (Alexandru cel Mare) i~i incepea spectacu-Prosperitatea a fost promovata prin folosirea loasa cariern. Istorie universal;l 7- CMLIZA11A GREACA Istorie universal;l ~ -ALEXANDRU CEL MARE

×