Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)

  • 9,228 views
Uploaded on

 

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
No Downloads

Views

Total Views
9,228
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
257
Comments
1
Likes
3

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. DINU C. GIURESCU TARA ROMANEASCA IN SE C OLELE XIV-XV rff-At II114 1111 1 51 1,.. 111( I jrL4 www.dacoromanica.ro Editura stiinifiea
  • 2. Lucrarea de fad4i propune so arateTara Romiineasccidin secolele XIV fi XV,in citeva din principalele 0 1.-ei alcdtuiri:realiati demografice,marcate de vechimea Pci continuitateapoporului roman ;producjia 994bunurilor materiale, motinclusiv echiparea 41110 4- 4tehnicd # circulajiameirfurilor ;intocmirea societeitiicu antagonismele sale;organizarea vigil de statin sectoarelemai importante :idei, mentaliati, 7 icnorme juridice.Cercetarea rdmineconditionatd de numdrulrestrins al documentelorpeistrate din acest interval;de formuldrile forlaconice ; de rezultatele t-arheologiei feudale,aflate incd intr-o fazdde inceput ;de publicarea # indexarea www.dacoromanica.roarhivelor mai recente, or
  • 3. www.dacoromanica.ro
  • 4. Dinu C. Giurescu TARA ROMANEASCA in secolele XIV Si XV eaEditura Stiintifica Bucurqti 1973 www.dacoromanica.ro
  • 5. www.dacoromanica.roCOPERTA $1 SUPRACOPERTA: VAL NIUNTEANU
  • 6. IntroducereTara Romaneasca a secolelor XIV 5i XV se inscrie, prinalcatuirile ei economice, sociale, politice, prin crea0a dearta, in realitatile definitorii ale civilizgiei europene me-dievale. Asezata din Carpatii meridionali ping in valea Dungriisi Marea cea Mare", ea cuprinde in jur de 3 000 de sate5i un numar de orase (tirguri), raspindite din munte 5iping. in cimpie, cu inceputuri din departate timpuri 5icu delimitari statornice, bine §tiute de fiecare colectivi-tate. Realitatea demografica se intemeiaza pe continuitatearomanilor in spatiul carpatic 5i pe unitatea de limbs.Romanii formeaza aproape totalitatea populatiei farii insecolele XIV si XV ; alaturi de ei convie %uiesc, in ci-teva orase mai ales, mici comunitati de sari si unguri,familii de greci 5i raguzani, iar in Dobrogea, musulmani. Ca pe intregul continent, sectorul predominant de pro-ductie it constituie agricultura, in cele doug componentemajore : cultura cimpului cereale (griu, mei, ovaz,orz), vii, livezi, legume (cunoscute 5i continuate, toate,din antichitate), determinind inaintarea lentg a ogoa-relor asupra padurii si cresterea animalelor (ovine,porcine, vite marl., cai), sector in strinsg interdependentacu productia cerealiera ; li se adauga stupgritul 5i pes-cuitul. Resursele subsolului sint puse in valoare prin ex-tragerea si reducerea minereurilor de fier si arama, ca www.dacoromanica.ro5i prin exploatarea salinelor.5
  • 7. Agricultura foloseste unelte, instalatii si metode simi-lare celor din alte parti ale continentului (plugul, moarahidraulica, asolamentul trienal). Productia bunurilor se materializeaza si prin practicareaa zeci de mestesuguri. Meserie" si maestrie", faur (fie-rar), timplar, lemnar, olar, pietrar, carbunar, pielar, mo-rar, arcar l.a. sint de origine latina si arata practi-carea neintrerupta a acestor mestesuguri, din antichitate.Instalatiile medievale mai complexe (cele hidraulice lacuptoarele de redus minereul, pive, viltori, dirste...) staualaturi de cele din alte tari, in aceeasi epoca ; un studiucomparativ ar fi, desigur, de cel mai mare interes. Con-structiile de zid se inscriu in parametrii tehnici si demaestrie ai celor de traditie bizantina, pregatind treptatsinteze definitorii pentru arhitectura veche romaneasca.Mesterii lemnului, judecind dupa marturiile de data mairecenta, dar care reiau tipuri si procedee foarte vechi,aduc o contribu %ie de certa originalitate in arhitecturaeuropeana. Comertul intern are loc in orase, in zonele din jur 1i,deopotriva, pe arii mai mari, cu marfuri de larga cautare(produse metalurgice, sare, peste, articole din textile,import). Schimbul de produse ni-1 arata termenul insusi de tirg"(cu derivatele sale), intrat in limbs din perioada conlo-cuirii romano-slave (pins in secolele IXX). Tirg" ainsemnat initial locul uncle se cumpara si se vinde",apoi operatic de vinzare si cumparare 1i, in al treilearind, asezarea stabila unde se desfasoara nego %ul, adicaorasul propriu-zis. 0 astfel de evolutie semantics arata,pentru intreaga arie de vietuire a poporului roman (undecuvintul s-a impus cu aceste semnificatii), cristalizareatreptata a unor realitati socio-economice similare altorzone europene. Diplome regale si imperiale din secoleleIXX autoriza, in centrul continentului, crearea unortirguri (mercatum concedere, mercatum publicum), undese efectua schimbul de marfuri. Sporadic, in secolul alIX-lea, tot mai explicit in cel urmator, documentele in-scriu, tot pentru centrul si vestul Europei, existenta unorportus si wik, desemnind asezari stabile de negutatori simestesugari, nucleele din care au pornit orasele medievale. Daca la realitatea cuprinsa in termenul insusi de tirg www.dacoromanica.ro in cele trei intelesuri ale sale adaugam cuvintele6
  • 8. ramase din fondul latin at limbii (negot, negufator, avinde, a cumpara, pret, a imprumuta, a schimba, cis-tig...), din lexicul vechi-slav (vama, a plati, a tocmi, do-binda, marg....) si din cel greco-bizantin (arvuna, ieftin,cintar, litra, pravalie, camata...) ne apare, cu deosebitaclaritate, fenomenul fundamental al circulatiei marfurilorin interiorul teritoriilor romanesti la fel ca in cele-lalte tari ale Europei medievale circulatie inlesnita,evident, de folosirea monedei, mai ales din secolele IXXinainte. Prezenta tinuturilor romanesti in schimbul continentalde marfuri, cunoscuta prin marturii arheologice si nu-mismatice, in diferitele etape ale migratiunilor si feudalis-mului timpuriu, capata confirmarea scrisa o data cu ulti-mele decenii ale secolului al XIII-lea, cind genovezii isidesfasoara, cu regularitate, negotul la Dunarea de jos,la Vicina. Constituirea statului feudal centralizat al Tarii Roma-nesti, in jurul anului 1300, da acestei participari o altsamplitudine. Se exportau vite (bovine, berbeci, cai),peste, piei, ceara, miere, brims, seu, yin, grine, sare, blia-nuri de animale salbatice. i se importau postavuri din varietatile cunoscute ale Flandrei, Renaniei, Cehieisi diii Transilvania matasuri, pinzeturi, bumbac, ca-melot, piei fine, fier si col, felurite obiecte de metal (arme, unelte), articole vestimentare de lux, arginta-rie etc., toate destinate unor anume categorii de consu-matori. La care se adaugau mirodeniile, acestea fiind (casi alte marfuri orientale), curent tranzitate spre Tran-silvania §i Ungaria. Politica economics a voievozilor munteni, confirmatadin vremea lui Mircea cel Batrin, intarita ulterior de nu-meroase atestari scrise, a sprijinit interesele tirgovetilorautohtoni, atit in negotul for intern, cit si in afara, in-deosebi pe piata brasoveana. Prin autoritatea for politicssi militara, prin pivilegiile acordate, domnii au inlesnitsi intarit buna desfasurare a comertului intern, extern side tranzit. De aceea si participarea Tarii Romanesti lamarile circuite comerciale intereuropene, realizataanume forme si in etapele anterioare, a devenit continua,o data cu secolul al XIV-lea. Un indice sensibil al evolutiei productiei de marfurieste circulatia monetara. Zeci de descoperiri, tot mai nu- www.dacoromanica.ro7
  • 9. meroase cu cit progreseaza cercetarile, arata pins la evi-denta ca incepind din secolele IXX, pe teritoriul TariiRomanesti, monedele (cu preponderenta celor bizantinede bronz, o parte si din aur, iar altele tataresti, de argint)slujeau ca etalon de valoare 5i mijloc de schimb. 0 ase-menea realitate se inscrie, firesc, in evolutia sud-estuluisi a restului continentului european, in care rolul banilorcreste neincetat pins cind, o data cu secolele XIIXIII,ei devin instrumentul indispensabil desfasurarii vietii eco-nomico-sociale. La fel si in tarile romane. Mari le rezerveale vistieriei lui Basarab I, chiar din primele decenii aleexistentei statului feudal centralizat, se datoresc circulatieimarfurilor cu ajutorul monedelor, functionarii vamilor lahotare, incasarii, eventuale, a unor dari in bani. Absolutfiresc, asadar, ca voievozii munteni sa treaca si la emi-siuni monetare proprii, continuate, aproape fara intre-rupere, din 1365 (Vladislav-Vlaicu) 5i 1477. Manifestarile semnificative ale cresterii economice tir-guri periodice, tirguri permanente devenite orase, circu-latia interns a marfurilor, participarea la marile circuitecomerciale europene, folosirea monedei in tranzactii, im-plinind feluritele descasurari ale vie%ii sociale 5i poli-tice privite in interdependenta 5i evolutia for arataimpede ca in Tara Romaneasca la fel ca in Moldova5i Transilvania productia de marfuri, comertul internsi extern sporesc treptat incepind cu secolele IXX, evo-lulia continuindu-se in diferite ritmuri, dar in acelasisens, in etapele urmatoare. Constituirea statului feudalcentralizat intre Carpati 5i Dunare, ping in Delta, a ac-tionat, la rindu-i, in sens favorabil, asupra acestei cresterieconomice. Analiza unor astfel de marturii esentiale infirma opiniapotrivit careia in istoria Tarii Romanesti si a Mol-dovei ar trebui deosebite doua etape distincte, unapina catre 1450-1460, cind predomina economia natu-rala, si a doua dupg aceasta data, cind ar fi avut loc ocrestere sensibila a productiei de marfuri, o dezvoltarea pietei interne, cu sporirea rolului negutatorilor autoh-toni in schimburile externe, sprijiniti, numai in aceasta adoua faza, de puterea politica (domnie). Etape carorale-ar raspunde, in organizarea politics, farinaitarea feu-dala respectiv, procesul de centralizare a statului. Cele www.dacoromanica.ro 5i,8
  • 10. doua faze in evolutia economics, socials 5i de stat, culinia de demarcatie catre 1450-1460, nu sint confirmatede marturiile documentare, anarizate in totalitatea lor. La fel ca in intreaga Europa, stapinirea pamintului, celmai important mijloc de productie, este determinants sipentru alcatuirea societatii medievale romane5ti : de oparte se rinduiesc stapinii pamintului, de cealalta parteoamenii dependenti, ascultind de cei dintii. Iar in rin-durile stapinilor deosebim pe cei ce-5i lucreaza singuriocinele, ei cu familiile tor, de feudalii care exploateazamunca altora, a taranilor dependenti. Forma curenta de exercitare a proprietatii solului estein devalma5ie, dar cu o foarte precisa evidenta a drep-turilor fiecarei familii asupra teritoriului satesc. Daca ierarhia feudalilor li raporturile multiple de va-salitate dintre ei nu pot fi urmarite ca in alte taxi euro-pene, in schimb, documentele muntene ale secolelor XIV5i XV deosebesc pe boierii mari de cei mici sau ii nu-mesc fie boieri, fie slugi, dregatori, jupani, cnezi sau,uneori, u arata numai pe nume. Si un prim front altensiunilor li antagonismelor se desfa5oara intre feudaliicare cauta sa-si sporeasca avutia si rangul prin acapa-rarea treptata a paminturilor li stapinii de mici ocini careisi apara insag conditia for de oameni liberi. In fata feudalilor clasa dependents. Cei ce pierdu-sera proprietatea asupra solului pastrind un drept deposesie asupra lotului lucrat ; implineau, alaturi de sta-plinii de ocini mici, un rol determinant In productie, efec-tuind direct, cu familiile tor, muncile agricole. Ascul-tau" de feudal (domn, boier, manastire), erau datori" lucreze, sa-i dea dijma din produse. Dupa cum im-plineau dari, dijme 1i prestatii ji fats de stat. A5adar, o dubla exploatare, a feudalului 5i a statului. Legatura personala, ca si ansamblul de indatoriri amin-tit caracterizeaza clasa oamenilor dependenti in TaraRomaneasca, la fel cum o definesc 5i in celelalte statedin Europa medievala (indiferent de formele variate demanifestare, pe zone, a unor asemenea obligatii). Tara-nime dependents cel mai adesea cuprinsa in denumireade sat" (selo), dar desemnata. 5i prin vecini, seleani,tarani (horane), vlahi, case". §i al doilea mare front al www.dacoromanica.ro9
  • 11. antagonismelor se desfa§oara intre feudali §i vecini, ace§-tia tot mai apasati, indeosebi prin darile fate de stat. Ora§enii constituie o alts realitate a societatii medie-vale. Temeiul for economic consta an exercitarea nego-tului §i a me§te§ugurilor ca indeletniciri de sine stata-toare, producatoare pentru piata. Documentele aduc con-firmarea : 21 de meserii specializate in tirgurile muntene§i moldovene catre 1450 §i circa 30 pe la 1500, fata de11 respectiv 13 indicate de acte, la acelea§i date,in sate. Civilizatia medievala romaneasca din secoleleXIV §i XV a cuprins in alcatuirea sa ora§ul, cu acelea§ifunclii economico-sociale de baza ca §i in alte parti alecontinentului, chiar data in organizarea juridico-institu-tionala ca §i in infati§area exterioara a tirgurilor sintcerte diferentieri fats de ora§ul din alte tari ale Europei. Si o ultima categorie, marginala, aceea a robilor, aflatain proprietatea feudalilor, care dispuneau de ei prin vin-zare, cumparare, donatie, mo§tenire. Ca organizare de stat, Tara Romaneasca la fel caMoldova §i Transilvania este un voievodat, condus deun voievod §i domn". Autoritatea cirrnuitorului politicsuprem a fost intotdeauna socotita ca una singura, oriceimpartire a ei fiind considerate ca o situatie anormala,ce trebuia cit mai curind curmata. Voievodul era asistat,in exercitarea puterii, de un sfat de mari dregatori(multi dintre ei cu functii similare demnitarilor de lacurtile regale sau princiare in secolele XIV §i XV) §i careascultau §i se schimbau o data cu domnul ; .aveau sub-alterni directi. Aparatul de stat cuprinde §i pe dregatorii teritoriali,locali parte din ei aflati in functii anterior unificariistatului feudal muntean cu menirea de a veghea laindeplinirea obligatiilor statornicite in relatiile sociale alevremii. Numele for colectiv este dregator (din latinesculdirigo), slugs, slujitor, curtean. Iar dupe natura slujbeiefectuate, se diferentiaza in birari, albinari, brani§tari,dijmari, finari, galetari, vame0 (de oi, porci, albine, stupi,balti), vinariceri, osluhari, povodnicari, globnici, pircalabi,pirgari, pristavi, vatafi, vornici etc. Ei toti materializeaza,pe planul organizarii administrative, de stat, realitateaorinduirii feudale, intemeiata pe sectoarele productieiagricole preponderente, pe pozitia dominants a clasei feu- www.dacoromanica.ro10
  • 12. dalilor. Frecventa cu care dregatorii apar in acte, de lafinele secolului al XIV-lea, arata amplitudinea aparatuluide stat aflat in subordinea domniei (satele sub regimulimunitatii, cu slugi" direct ascultatoare de feudalul bene-ficiar al imunitatii, reprezinta un procent foarte redus).Dregatorii domniei sint prezenti pe toata intinderea TariiRomanesti cu atributii militare, fiscale, administrative sijudiciare, ca reprezentanti ai puterii centrale, ai voievo-dului in toate comunitatile satesti sau orasenesti. Imagi-nea unei Tani Romanesti in care, in secolul al XIV-leaSi pina catre 1450, puterea politica a statului se aflafarimitata, exercitata in primul rind de un numar defeudali beneficiari de imunitati, lasind domniei numaiun rol de coordonare, o atare imagine este net contrarierealitatilor epocii, asa cum ni le dezvaluie documentele,analizate in totalitatea lor. 0 fragmentare a teritoriuluiintre mai multe autoritati politice a existat pina catrefinele secolului al XIII-lea, cind intre Carpatii meri-dionali §i Dunare fiintau mai multe cnezate §i voievo-date. 0 data cu adunarea acestor formatii sub cirmuirealui Basarab, mare voievod, farimitarea politica a incetat. Autoritatea puterii centrale (a domniei) se sprijineanu numai pe dregatorii centrali §i teritoriali, dar, deopo-triva, pe intreaga forts military a tarii, alcatuita din to-talitatea stapinilor pamintului, indiferent de marimeaproprietatii, din contingentele oraselor §i chiar ale satelordependente, oaste datoare sa raspunda la chemarea dom-nului (dezertorii, socotiti hicleni, plateau tradarea cuviata). Intr-o Europa in care, intr-un numar de state regali-tatea incerca, pas cu pas, sa-si consolideze autoritatea,limitind tot mai mult pe aceea a vasalilor de diferitetrepte, organizarea statului feudal centralizat al TariiRomanesti ca si al Moldovei , in secolul al XIV-lea,reprezinta contributia poporului roman la constructia po-litica medievala europeana. Ea se inscrie in varietatea so-lu%iilor cladite pe o baza economics §i socials ce prezinta,in elementele ei definitorii, trasaturi comune la scara in-tregului continent. Ideile, mentalitatile §i normele juridice cit se maipot reconstitui din informatia documentary lacunaraintregesc §i nuanteaza tabloul realitatilor Tarii Romanesti www.dacoromanica.roa secolelor XIV si XV.11
  • 13. Domnii exprima, nu o data, sentimentul puterii, al exercitarii unei autoritati efective, insumind, ca 5ef al sta- tului, atributiile principale de comandant suprem al o5ti- rii 5i de cIrmuitor al treburilor tarii. Titlul de voievod §i domn" raspunde traditiei societatii romane5ti, care nu a dus o politica de expansiune in dauna altor popoare, ci a urmarit, in primul rind, apararea propriului sau teritoriu. Acesta a fost, de altfel, §i obiectivul strategic fundamental al gindirii §i epoca medievala. Apararea patriei s-a infaptuit prin chemarea sub armea tuturor stapinilor pamintului ceea ce asigura o§tiriio larga baza socialsale orarlor §i chiar ale satelor dependente ; prin trans-formarea tarn intregi in zona de operatii ; prin retra-gerea populatiei necombatante spre tinuturile mai ada-postite 5i distrugerea bunurilor ce nu puteau fi transpor-tate (indeosebi alimente, furaje, spre a impiedica aprovi-zionarea agresorului) ; prin marea mobilitate a trupeloratacuri §i retrageri succesive, urinate de alegerea locurilorcelor mai potrivite pentru infruntarile decisive, cu folo-sirea din plin a elementului surpriza in atac. Viata politica interns atesta, periodic, rivalitatea dintrefractiunile boiere5ti, acordind sprijin diferitilor candidaticare, descendenti directi din voievozii inainta5i, aveau,teoretic, egale drepturi sa revendice conducerea supremaa tarii. Ceea ce explica §i violenta represiunilor impotrivahiclenilor §i, deopotriva, preocuparile domnilor, exprimate5i in elaborari teoretice, de a-5i alege cu grija colaboratorii,pretuindu-i, in primul rind, dupa credinta", dupa loiali-tatea lor. In relatiile cu puterile vecine (de la finele secolului alXIV-lea cu Imperiul otoman indeosebi, cea mai puter-nica forts militara a sud-estului european), rezistenta ar-math a fost folosita in cazuri extreme, cind fiinta insa5ia statului era amenintata. Ea s-a imbinat organic cusolutia politica, cu negocierile, menite sa impiedice oeventuala agresiune externs, 5i, mai ales, sa stabileascamodalitatile unei pamice vecinatati, a unui modus vi-vendi. In functie de fluctuatia raporturilor de forts, desporirea sau slabirea capacitatii de aparare, a hotaririi www.dacoromanica.rode a rezista incalcarilor din afara sau uneltirilor interne,12
  • 14. inregistram variatii §i in atitudinea voievozilor, consem-nate de documente. A existat §i o gindire romaneasca privind negociereadiplomatica §i regulile ei de desfa§urare, alegerea persoa-nelor chemate sa duca tratativele, atitudinea de adoptatin fata trimi§ilor unei puteri straine, etapele de urmat inelaborarea unor decizii, respectarea unui protocol nuantat. A existat o gindire romaneasca despre pace §i razboi. Am cunoscut un singur razboi : cel de aparare. Folosirea armelor se face numai in caz de necesitateextrema, cind Cara este invadata, cind mijloacele uneirezolvari pa§nice au dat gre§. Solutia politica este pre-ferabila ciocnirii armelor. Dar disproportia de forte infavoarea du§manului nu trebuie sa scads hotarirea de ane opune agresorului. Vointa de a rezista violentei este hotaritoare. Normele juridice urinate in secolele XIV §i XV sint,in parte, consemnate in actele cancelariei Indeosebicele privind proprictatea funciara ; cele mai multe insaramin nescrise, statornicite de o indelungata practica so-cials, transmise oral, de la o generatie la alta. Studiulcomparativ al normelor de drept folosite in tarile Euro-pei medievale se afla Intr -un stadiu de inceput ; ga incit,cu citeva exceptii (imunitatile, dreptul de protimisis sauacela de ctitorie), nu putem Inca formula Incheieri asu-pra trasaturilor comune §i a diferentierilor.Capitolele ce urmeaia analizeaza civilizatia Tarii Roma-ne§ti din secolele XIV §i XV in citeva din principaleleei alcatuiri : realitati demografice ; productia bunurilormateriale, echiparea tehnica §i circulatia marfurilor ; in-tocmirea societatii cu antagonismele sale ; organizareapolitica ; idei, mentalitati, norme juridice. Cercetarea a fost conditionata de numarul restrins aldocumentelor ; de formularile for laconice ; de rezultatelearheologiei feudale aflata inc. intr-o faza de inceput ; destadiul publicarii §i indexarii unor arhive mai recenteunde aflam insa §i unele §tiri din secolele XIVXV ;de progresul investigatiilor privind tehnica amintiteietape, institutii juridice, etnografia, creatia de arts. Sint www.dacoromanica.ro13
  • 15. tot atitia factori care ingradesc posibilitatile de a detaliasau nuanta realitati existente cu cinci-§ase sute de aniin urma. Dar marturiile, cite ne-au ramas, ne ingaduie totu§i sareconstituim ceea ce a fost definitoriu in diferite sectoarede viata. Este ceea ce am urmarit prin lucrarea de fats.Care, adaugindu-se celor efectuate, sa ne duck in final,pentru toata aria de dezvoltare a poporului nostru, la osinteza a civilizatiei medievale romane§ti, parte integrantaa civilizatiei europene. D.C. G. www.dacoromanica.ro
  • 16. I Coordonate geograf ice i demografice DENUMIREA TARII. INTINDERE $I ASEZARE GEOGRAFICAREALITATI DEMOGRAFICE, VECHIMEA $1 CONTINUITATEA A5EZARILOR NUAIARUL 51 DESIMEA SATELOR POPULATIA ROMANEASCA SA$II 51 UNGURII GRECII. RAGUZANII. MUSULMANII www.dacoromanica.ro
  • 17. DOMN AL TARII ROMANE$T1(Document din 21 noiembrie 1398) www.dacoromanica.ro
  • 18. Denumirea De la primele marturii scrise pastrate din secolul al XIV- farii lea, Cara dintre Severin si gurile Dunarii este romaneasca. Cind jupanul Aldea si sotia sa Bisa daruiesc satul Circa- sov manastirii Cutlumuz de la Athos, ei mentioneaza ca nimeni dintre rudele for sau altul, fie vreun domn al Tarii Romanesti, fie si boier, fie si sudet, fie oricine..." sa nu cuteze a turbura cu ceva satul amintit 1. rocnomilib Bnamxox 3emsm sau rOCH0,41411b 3emste BnacxoM82, este traducerea, in slavona cancelariei muntene, a denumirii /aril, asa cum se rostea ea, avem temeiul s-o afirmam, in graiul romanesc al secolelor XIV 5i XV 3. Aceeasi realitate este consemnata si de marturiile externe ale epocii. Despotul Serbiei, *tefan Lazarevici, intareste ma- nastirilor Tismana Vodita din Tara Romaneasca", mai multe sate din dreapta Dunarii 4. Dar pentru logofetii care redacteaza actele domniei, denumirea cea mai obisnuita este Ungrovlahia, adica Tara Romaneasca dinspre partile aflate sub dominatia coroanei ungare 5. Pentru conducatorii politici si bisericesti ai Bizantului, Vlahia dintre Dunare qi Carpati se deosebea de alte tari" ale vlahilor, din Peninsula Balcanica 6. Tarul bul- gar Mihail a primit, in lupta sa impotriva bizantinilor ce asediau orasul Filipopol, nu putin ajutor de la Un- grovlahi" 7 scrie imparatul Ioan Cantacuzino in cu- noscuta sa istorie. Iar in mai 1359, cind Patriarhia din Constantinopol recunoaste, prin hotarire sinodalk situatia 1 Doc. 21 nov. (1398) ; Documenta Romaniae Historica. B. Tara Romaneasca, vol. I, Bucuresti, 1966, pp. 46-47 (vezi prescurtat, mai departe, DRH, B). 2 Doc. (1401-1406), ibidem, pp. 56-57 si passim. 3 In traducerile vechi ale documentelor slavone citim : Tara Rumaneasca sau Romaneasca. Vezi, de exemplu, traducerea din 1728 a doe, din 8 aug. (1437-1438) sau aceea din seco- lid al XVIII-lea a doc. din 10 aug. 1437, 23 apr. 1441 ; DRH, B, I, pp. 149 si 160. 4 DRH, B, I, p. 69 (nr. 31). 5 Primul act din 1374 ; DRH, B, I, pp. 17-18 ; denumirea revine in zeci al op. passim. de acte sl sute cit. 6 E. STANESCU, Unitatea teritoriului romanesc in lumina naratiunilor externe. Valahia li sensurile ei, in Studii", nr. 6. 1968, pp. 1108-1109. IOAN CANTACUZINO, ittorii, cartea 1, p. 175. Cf. E. STANESCU, op. cit. www.dacoromanica.ro 17
  • 19. existents in biserica munteana, ea se adreseaza lui Ni-colae Alexandru Basarab ca mare voevod §i domn atoata Ungrovlahia" 8, numire ce revine pe urma §i incelelalte acte ale Patriarhiei 9. Autoritatea pe care a aveain sud-estul european cea mai veche imparatie a conti-nentului nostru, continuatoare adevarata a celei romane,explica, pe semne, de ce cancelaria munteana a folositin actele sale Ungrovlahia", mai curind decit alte de-numiri 10. Diecii o completeaza insa, insotind-o, aproape invaria-bil, cu adjectivul toata" : ,,...Io Mircea voievod, dinmila lui Dumnezeu, domn a toata Ungrovlahia..." citimla 27 iunie 1387, ca §i in actele predecesorilor, Dan I§i Vlaicu 11, sau ale urma§ilor, pins la Radu cel Mare 12.Simpla formulare a gramaticilor sau un ecou al unorrealitati de la inceputurile secolului XIV ? Toata Vlahia,cirmuita de primii Basarabi §i de urma§ii lor, nu inseamnatocmai statul unitar cuprins intre Carpati, Dunare §iMarea cea mare", spre deosebire de tarile mai inici, totromane§ti §i acelea, aflate intre acelea§i hotare, in seco-lul al XIII-lea, dar separate inc a unele de altele ? In hrisoavele latine, Cara este Transalpina" cirmuitade un vajvoda Transalpinus" 13. De ce voevod trans-alpin", de peste munti ? In acest fel cancelaria ungarafacea o deosebire intre voevodul tarii de la sud de Car-pati §i cel din Transilvania, acesta din urma continuatoral unor realitati cunoscute Inca de la finele secolului alIX-lea §i inceputul celui urmator, cind populatia roma- 8 HURMUZAKI-IORGA, Documente, XIV, 1, pp. 1-65i C. C. GIURESCU, Intemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, inB.O.R." LXXVII, 1959, nr. 7-10, pp. 678-679. 9 HURMUZAKI-IORGA, Documente, XIV, 1, pp. 1-6 ;actele din 1359. 1° E. STANESCU, op. cit., p. 1108. 11 Doc. din 27 iun. 1387, 3 oct. 1385 §i 1374 : DRH, B, I,pp. 20 §i 18. 12 Doc. din 13 dec. 1500, DRH, B, I, p. 495. 13 Cu variante : waywoda Transalpinarum parcium Trans-alpinensis partium regni Transalpinarum dominus : I. BOG-DAN, Documente privitoare la relatide Tdrii Romdnesti cu Bra-sovul si cu Tara Ungureased in sec. XV si XVI, Bucure§ti, 1905,pp. 36, 311-316, 319, 328, 330-333, 346 etc., DRH, B, I, www.dacoromanica.ropp. 12-14 (nr. 3 §i 5).18
  • 20. neasca traia in mai multe formatiuni politice 14 proprii in interiorul cetatii carpatice. Pentru papalitate, statul dintre Carpatii meridionali §i Dunare este Valahia. Urban al V-lea se adreseaza, la 1370, ,,...fiicei, nobilei doamne Clara, vaduva raposatului Alexandru voevod in Vlahia..." (Wlachia) 15. Acelgi nume cu variante, Walachia, Wlachi (pentru poporul din aceasta tars), Valachia, Vallachia etc. este folo- sit in corespondenta curiei romane in secolele XIV 0 XV 0 in documentele de limbs germane Walachey" 16.intindere Pentru romani, ca unii ce traiau din cele mai indepar-si asezare tate timpuri in acelegi locuri, intinderea ;aril era u§orgeografica de cuprins in cuvinte. Dind libertate de nego% manastirii Cozia, Vladislav al II-lea precizeaza la 1451 egumenului chir Iosif, ca pentru marfurile vindute sau cumparate ...nicaeri sa nu dea vama la toate tirgurile §i la toate vadurile, de la Severin pins la Braila, nici pe drumurile muntilor..." 17 : locurile de trecere la Dunare sau peste munte binecunoscute, a§a incit nici enumerarea for separate nu mai este socotita necesara tirgurile cu re %eaua de drumuri ce le une§te §i, ca puncte extreme, la rasarit Braila, pe unde se aduc marfurile ce yin de peste mare, iar la apus Turnu Severin. Aceea0 intindere, lapidar exprimata, 0 in privilegiul lui Dan al II-lea, catre tirgovi§teni, pe care ii sloboade" de plata vamii, porun- cindu-le : sä umblati 0 pe la Severin 0 prin toate tir- gurile §i la Braila §i prin toatei Sara domniei mele... (subl. ns., D.C.G.)" 15. Pozi %ia geografica a Tarii Romane§ti intrata deplin din primele decenii ale secolului al XIV-lea in desfa- §urarea relatiilor sud-est europene era binecunoscute contemporanilor. 14 Cronicon pictum Vindobonense, Ed. Szentpetery, Budapesta, 1937, p. 234 ; E. STANESCU, op. cit., p. 1107. 15 HURMUZAKI N. DENSUSIANU, Docurnente, 1/2, p. 158. Cf. p. 159 ; E. STANESCU, Op. cit., p. 1106. 15 HURMUZAKI, op. cit., pp. 194, 207, 330, 341, 342, 453, 552, 579, 689, 705, 723. 17 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106). Cf. pp. 220 §i 449 (nr. 128 §i 275). 18 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55). www.dacoromanica.ro 19
  • 21. Pelerinii germani Peter Sparnau si Ulrich von Tenn-stadt, care in 1385 se intorc spre patrie, noteaza ca dupace au parasit istovul, au intrat, la nord de Dunare, inTara Romaneasca" (das Lant Walachei), unde au stra-batut orasele Rusii de Vede, Pitesti, Arges, Carnpulung,indreptindu-se apoi pe valea Oltului spre Transilvania,la Sibiu 19. Calugarul dominican Joan, devenit arhiepiscop de Sul-tanieh, activ participant la tratativele diplomatice dintreTimur Lenk si unele state central si vest-europene, isiredacteaza in 1404 a sa Carte despre cunoaperea lumii (Libellus de notitia orbis), in care cuprinde ceea ce va-zuse §i auzise asupra mai multor tari europene, intre al-tele si Tara Romaneasca. La nord de Bulgaria, scrie arhiepiscopul-diplomat, seafla Volaquia" asezata la Marea cea Mare sau Pon-tica", tara mare..." prin care trece Dunarea, cel maimare fluviu de pe pamint, ce coboara din Germania, (sitrece) prin Ungaria apoi prin Volaquia §i se varsa inMarea cea Mare, linga Lycostomo, ceea ce insearnnaGura Lupului, deoarece cind se varsa in mare formeazamulte insule si (multe) guri" 20. Coordonatele geograficegenerale sint deci exact redate : Tara Romaneasca se in-tinde ping la Marea Neagra si cuprinde, in hotarul ei,pe o anume distanfa, ambele maluri ale Dunarii. Hans Schiltberger, participant la batalia de la Nico-pole si care a stat 31 de ani in Imperiul otoman, intor-cindu-se abia in 1427 in Bavaria, §i-a insemnat in a saCarte de calatorie cele vazute in indelungata peregrinare.Cunoaste Valahia mare (Tara Romaneasca.), Valahia mica(Moldova) si Siebenbargen (Transilvania). In TaraRomaneasca se opreste in cele doua capitale" Arge§ siTirgoviste ; despre Braila stie ca se afla la Dunare, unde 19 N. IORGA, Acte gi fragmente..., III, Bucure§ti, 1897,pp. 1-2 ; IDEM, Istoria comertului romanesc, I, Bucure§ti, 1925,p. 55 ; IDEM, Un vechi ceileitor german in secolul al XIV-lea lanot rectifictiri de interpretare, in R I, XXIII, 1937, nr. 1-3,p. 25 ; Calcitori straini despre tarile romeine, I, Editura Stan-rifica, Bucurevi, gyp. 19. 29 S. PAPACOSTEA, Un cilleitor in girlie romdne la incepu-tul veacului al XV-lea, in Studii", 18, nr. 1, 1965, pp. 171-173 ;Calatori straini..., I, pp. 39-40. www.dacoromanica.ro20
  • 22. coceele si galeele 21 isi descarca marfurile aduse denegustori din paginatate, adica produsele orientale 22. $i cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, in ale saleExpuneri istorice (redactate catre mijlocul secolului atXV-lea pina. catre 1464), cunoaste impartirea Daciei intrei provincii, cu exacte localizari geografice. Tara for scrie el despre Dacii condusi de Mircea (cel Batrin) incepind din Ardeal (Dacia peonilor) 23se intinde ping la Marea Neagra. Intinzindu-se spre mare,are de-a dreapta fluviul Istru 24, iar la stinga tam asa-numita Bogdania 25. De Peonodacia u desparte un muntece se intinde mult, numit al Brasovului. Vecinii ii maiare aceasta Iarg, pe o intindere nu mica, pe sci%ii no-mazi 28... Spre miazanoapte de acestia sint polonii, sprerasarit cinsa. sarmatii" 27. Fara detalii, si istoricul bizantin Ducas scrie ca de unfapt binecunoscut, despre romanii locuind la gurile Du-narii, si despre granitele Tarii Romanesti 28. $i cronicarii otomani, martori ai numeroaselor si vio-lentelor infruntari dintre romani si turci, ne-au lasat su-mare, dar exacte insemnari. Enveri, in a sa Diistiirname (Cartea vizirului), relateaza ca Bahaeddin Umur bei,emirul de Efes, intrind, in 1337-1338, in Marea Nea-gra cu 350 de vase, a ajuns la Chilia, la hotarul TariiRomanesti..." 29. Pentru Orudj bin Adil, autor al Cro-nicilor dinastiei otomane (Tevarih-i al-i Osman), Tara 21 Nave destinate comertului, coceele fiind de mare capacitate. 22 HANS SCHILTBERGER, Reisebuch, ed. V. Langmantel,Tubingen, 1885, p. 52. Calcitori straini..., I, p. 30. " Sau Peonodacia parte din vechea Dacie aflata sub sea-pinirea peonilor (ungurilor). 24 Dunarea. 25 Moldova. Tatarii. 27 Rll§11 : LAONIC CHALCOCONDIL, Expuneri istorice,ed. V. Grecu, Bucure§ti, 1958, p. 63. Pentru Moldova, vezi p. 93. 28 DUCAS, Istoria turco-bizantinii, ed. critics V. Grecu, Bucu-re§ti, 1958, pp. 426 §i 180. 29 Cronici turce0i privind jdrile ronzane, vol. I, ed. M. Gu-boglu §i M. Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 36 ; V. LAU-RENT, La domination byzantine our bouches du Danube sousMichel VIII Paleologue, in R.H.d.S.E.E., vol. 22, 1945,pp. 197-198 ; M. ALEXANDRESCU DERSCA, LexpeditiondUmur beg dAydin aux bouches du Danube (1337 on 1338), www.dacoromanica.roin St. A. 0., II, 1960, pp. 3-23.21
  • 23. Romaneasca (Eflak-ili), unde era bei" (domn) ghiau- rul Mirci" 30, incepea la nord de Nicopole §i Silistra, la Dunare 31. Localizari similare §i la cronicarii A§ih-Pa§a- Zade §i Idris-Bitlisi pentru care hotarul Tarii Romane§ti ajunge pins la Marea Neagra 32. Marturiile cartografice aduc informatii asemanatoare. Cum negutatorii italieni §i-au Incheiat tranzactiile in- deosebi in zona Dobrogei §i a Deltei Dunarii, portulanele au notat la inceput Pangalia (Mangalia), Costanza (Con- stanta), Solina-Salina (Sulina), Sancti-Georgi (Sf. Gheor- ghe), Licostomo-Licostoma (Chilia), Vecina-Vezina (Vi- cina, probabil Isaccea). Localitatile acestea (sau unele din ele) le intilnim pe portulanele Harta Pisana (seco- lul al XIII-lea), Pietro Vesconte (4 exemplare, 1311- 1318), Angelino Dulcerto (1339), a fratilor Pizigani, pe atlasele lui Pinelli (secolul al XIV-lea) §i a lui Iacobus Giroldis (1426) 33. Dar o data cu portulanul lui Battista Becharius (1426), Valachia i§i ocupa locul ei Intre tarile europene, la nord de Dunare 34. Tara Romaneasca (ala- turi de Transilvania §i uneori §i de Moldova) este men- tionata (cu inerentele aproximatii de amplasare ale car- tografiei vremii), intr-un portulan anonim din secolul al XV-lea 35, in mapamondul zis Borgia (1436), in harta lui Bartholomeo de Pareto (1455), in aceea italiana din 1453, in mapamondul lui Fra Mauro Camalduleb (1459) 36. Existenta tarilor romane, ca individualitati politico-economice, este astfel atestata §i de atare marturii. Rea liati Ce §tim despre locuitorii acestei Tani Romane§ti in seco-demografice lele XIV §i XV ? V echimea In primul rind, vechimea §i continuitatea arzarilor, cu si conti- inceputuri in indepartata antiohitate. Citeva denumiri nuitatea din limba traco-dacilor sint graitoare pentru permanenta cqezcirilor omenqti 3° Mircea cel Marin. 31 Cronici turcefti..., I, p. 48. 32 ibidem, pp. 85, 152. 33 M. POPESCU SPINENI, Romania in istoria cartografiei pins la 1600, Bucure§ti, 1938, pp. 72-78 §i harta 27. 34 Ibidem, p. 78. 36 La biblioteca Vaticanului, IBIDEM, harta 32. 36 IBIDEM, pp, 78-80 §i hartile 30, 34. www.dacoromanica.ro 22
  • 24. formelor de via individuals si socials 37 : bordeiul, lo-cuinta cea mai simply, repede refacut chiar daca asupralui tree razboaiele si expeditiile de prada ; vatra ce in-calzeste interiorul bordeiului, slujind, totodata, pregatiriihranei zilnice ; argeaua, mica incapere unde {emeia isiasaza razboiul de tesut pinza necesara imbracamintei ;gardul imprejmuitor al gospodariei si f%rusul, slujind atitla constructii, cit gi la delimitarea unor loturi de teren ;in sfirsit, catunul, ca asezare permanents, de proportiimodeste, grupind citeva familii. Dainuirea neintrerupta aacestor termeni se explica tocmai prin continuitatea, dingeneratie in generatie, a populatiei mai intii dacice, apoiromanizata, dar pastrindu-si anume alcatuiri ale locuinteisi asezarilor rurale, mai pe urma straromaneasca, obligatasa vietuiasca iaolalta cu valurile migratorii, in sfirsit ro-maneasca. Aceeasi permanents si pentru asezarile mai maH, anumesatele, cu numele derivat din latinescul fossatum, desem-nind un loc inconjurat cu ,sang (fossa), care delimita inepoca romans hotarul satului. Din fossatum avem formaintermediary fsat (secolul al XVI-lea) 38. Permanents cese lumineaza citeodata si prin marturii scrise vezi scri-soarea din secolul al IV-lea despre Patimirea sfintuluiSava, traind in partite Buzaului 39 §i deopotriva prin celearheologice. Rezultatele obtinute piny in prezent atesta,pentru secolele IXXIV, zone de locuire foarte intensein Moldova si de frecvente asezari in Muntenia propriu-zisa, indeosebi partile Buzaului si ale Brailei, ale Bucu-restilor ale luncii Dunarii 49. Continuitatea de viata se reflects graitor si in numelesatelor care ne trimit la intemeietorul asezarii, cu gene- 37 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, Bucure§ti, 1967, pp. 2040 215. Cf. AL. ROSETTI, Istoria limbii romane de la originipinci in sec. al XVII-lea, Bucure§ti, 1968, pp. 264, 267, 269,275. 38 AL. ROSETTI, op. cit., pp. 194, 215, 524, 681. 38 P. P. PANAITESCU, Obitea ldrdneascd in Tara Romd-neascii ¢i Moldova. Orinduirea feudald, Bucure§ti, 1964, pp. 22-23 §i nota 17. 40 Indeosebi intre Giurgiu §i Pacuiul lui Soare : vezi studiulphn de interes §i harta intocmite de ST. OLTEANU, Evolutiaprocesului de organizare statald la fi sud de Carpati, in estsecolele IXXIV, in Studii", 24, nr. 4, 1971, pp. 763-764 www.dacoromanica.ro§i 774.23
  • 25. ratii in urma si din care se trag locuitorii de mai tirziu,chiar data printre acestia vor fi venit cu timpul, in modfiresc, gi oameni din alte parti. Alexani (Alexeni) pe Ialomita", daruit de AlexandruAldea manastirii Dealu141, sint urmasii unui Alexe, numece-1 gasim, de altfel, in documentele secolului al XV-1ea42. Albenii pe Gilort", intariti la 30 iunie 1486 lui jupanRoman, fiilor sai§i altora, se trag de la un Albul numefrecvent in actele vremii un Albul fiind de altfelamintit chiar printre stapinii satului de pe Gilort 43. Laintemeietorul asezarii trimit §i denumirile satelor Balomi-resti, Balotesti, Baleani, Balevii, Banesti Ban revine nuo data in onomastica ; Berivoesti, trei sate Birsesti §i altetrei sate Bogdanesti, Bucurestii, Budeni §i Budesti, Cali-nesti, Cazanesti, Cernatesti, Cindesti, Cirstiani, Coco-resti... Comanesti, Dabacesti de la Dabacescul, caz cu-totul semnificativ pentru legatura dintre pamint §i oa-meni, deoarece Ia 27 iunie 1387, in hrisovul de danieal lui Mircea eel Batrin catre Cozia aflam :4 Inca cea daruit manastirii Dimitrie DaVdcescu la moartea lui,cat a fost al sau la Dahace§ti, a patra parte" 44. Iarexemplele pot fi inmultite cu zeci ssi zeci de cazuri ase-manatoare 45. Denumiri de sate cu graitoare intelesuri, fiindca fiecareinsumeaza, intr-un singur nume, sirul neintrerupt de viatasi efortul continuu al copiilor, nepotilor, stranepotilor, ge-neratii de-a rindul ai unor Mihail, Milea, Mircea, Mo-ps, Musat, Nan, Neacsa, Neagoe 46 pentru a scoateroadele pamintului, pentru a famine pe aceleasi locuri,pentru a stapini acest pamint, pentru a-1 apara cu armelecind nu se mai putea altfel, pentru a odihni in el, trecin- 41 DRH, B, I, p. 134. 42 DRH, B, I, pp. 354, 436. 43 DRH, B, I, p. 320. Pentru toate referirile la toponimiasi onomastica secolelor XIVXV, la care nu se dau trimiteriin josul paginii, a se consulta DRH, B, indicele, sub voce. 44 DRH, B, I, p. 24. " Au fost alese numai cazurile in care numele satului isiafla un corespondent in onomastica secolelor XIVXV ; esteevident ca alte denumiri de sat, din aceeasi epoca, trimit Iaintemeietorul lor, chiar daca nu aflam in actele vremii un ase-menea nume. Vezi satele Dragotesti, Farcasesti, Gugesti etc. 46 De la care se trag satele Mihailesti, Milesti, Mircesti, Mo-gosan, Nanaesti, Necsesti, Negoesti, Cf. I. IORDAN, Toponimie www.dacoromanica.roromaneascii, Bucuresti, 1963, pp. 157 si urm.24
  • 26. du-I apoi in miinile urma5ilor, pins in zilele noastre 47. Fiecare nume de sat pastrat in documentele primelor se- cote ale vieii noastre de stat concentreaza istoria societatii feudale romanegi, pornind chiar de la inceputurile el. Realitati demografice ce se regasesc §i in alte topice, nu numai in sate. Astfel, nume de persoane pentru muntii Andrian 48, Arsurile lui Boe 48, cel al lui Manea 50, acela al Muierii 51, pentru balta Cirjeu, cumparata de la un Radomir §i de la Cirjeu §i de la fiii lui Gligor" 52. 0 ve- che ocina a jupanului Ticuci si a fratilor s5.i era la 1480 §i Curtea lui Vilcan" 53 ; altele poarta numele lui Be- rila 54, al lui Micul 55, al lui Bucur 56, Virful lui Vlad (sau al Vladului) 57, Laiovul lui Stroe 58, dupa cum lacul de la Sow, in rata ora§ului Ocnele Mari, poarta numele, ne spune un act ramas de la Radu cel Mare, de Lacul Doamnei 59. Numdrul Dad lexicul ne ingaduie sa luminam durata unor realitati8% desimea demografice, el nu ne desluse5te asupra aspectelor nume- satelor rice ale lor. Ne lipsesc samile §i evidentele Iinute in seco- lul al XIV-lea de dregatorii domniei §i care exprimau, prin obligatii §i venituri, relatiile sociale §i implicit alcatuirile lor. 5i totu§i, documentele dau unele indicatii. Satele sint de doua marimi, bine §tiute, a§a incit diecii actelor nu socot necesar sa dea alte deslu§iri. Mircea cel Batrin d5.ruieste §i intare5te manastirii Cozia, intre altele, satul pe Luncaval, Bucure§tii §i pe Olt, doua sate mici, 47 Cel putin 3/4 din satele mentionate documentar intre 1351 si 1625 exists si astazi vezi mai jos, pp. 26, 27. 48 DRH, B, I, p. 225. Vezi §i doe, din 30 mai 1493, p. 384. 49 Nume ce-1 afilm Intr-un document contemporan din 5 aug. 1452 ; DRH, B. I, p. 190 ; vezi §i p. 180, doc. din iul. 1451. 59 DRH, B, I, p. 218, doc. din 28 clot. 1464 sau p. 291, doe. din 23 mart. 1482. 51 DRH, B, I, p. 310, doc. din 24 apr. 1484. 52 DRH, B, I, p. 475. 53 DRH, B, I ,p. 275, doc. din 18 ian. 54 DRH, B, I, p. 163, doc. din 14 mai 1441. ss Ibidem. 56 DRH, B, I, p. 253, doc. din 1475-1476. 57 DRH, B, I, p. 381, doc. din 10 apr. 1493, Cf. pp. 459 si 483. 58 DRH, B, I, pp. 253, doc. din 1475-1476 si p. 343, doc. din 1489. 59 DRH, B, I, pp. 451, doc. din 1497-1498. www.dacoromanica.ro 20
  • 27. Bogclane§tii §i Luncianii" 613. Ace la§i voevod da porunca,pentru a sprijini intemeierea unei not arzari la gura Ialo-mitei", ca oricine ar dori sa mearga in satul manastirii 61,din satele boieregi mari ,si mici, sa fie slobod de oricedajdii..." 62 (subl. ns. D.C.G.). Deci sate mari 1i mici. Cite familii in fiecare nu maiputem spune astazi. Corespund ele oare celor doua tipuride arzari satul §i catunul, pastrate in lexic ? Esteposibil. In schimb, ne putem gindi la numarul total de sate§i tirguri din secolele XIVXV, folosind ceea ce ne-autransmis documentele pastrate intre 1351/2 (primul rezu-mat al unui act intern ramas pins azi) §i pins catre1625 63. In acest interval, sint atestate documentar 3 220 desate ,si tirguri, din care 2 045 (63,5%) exists §i astazi graitoare confirmare a clainuirii neintrerupte a popo-rului nostru in aceasta parte a pamintului romanesc iar1 175 (36,5%) au disparut intre timp 64. Cifra reprezinta,credem, un minimum, deoarece inenlionarea unei arzariintr-un act scris este determinate nu de nevoia de a inre-gistra inceputurile §i existenta ei, ci de a confirma §i fixa,pentru urma§i, realitatea unor raporturi sociale, cu drep-turile" §i indatoririle" ce rezulta din ele, pentru unii saual/ii. Cind voevodul Vlaicu inzestreaza manastirea nou cla-dita de la Vodila, in hrisovul de danie, din 1374, aflam,pentru India data, de satcle Jidov§tita §i de cel al luiCostea pe Topolog" 65, evident existente dinainte, dar careabia acum sint trecute intr-un act scris. Cind se inalta oaka manastire Tismana §i ea bogat daruita de dom-nie apar alte doua sate 66, Hirsomuinti (Hir§ova lingaBalta Bistrel) §i Vadul Cumanilor, acesta din urma arzat 60 DRH, B, I, p. 44, doc. din 8 ian. 1392. 61 Cozia. 62 DRH, B, I, p. doc. din 1404-1418, Ibidem, doc. 66,din 1407 pt. manastirea Tismana. 63 I. DONAT, A ,cezdrile omenefti din Tara Romtineasca insecolele XIVXVI, in Studii", 9, nr. 6, 1956, pp. 76-77 (stu-diu fundamental). " 0 parte din cele 1 175 gezari au fost de fapt incorporatede tirguri sau alte sate mai mari ; I. DONAT, op. cit., pp. 78§i 91 ; C. C. GIURESCU, Istoria Bucure ,ctilor, Bucurelti, 1966,pp. 255-259. 62 DRH, B, I, p. 18. www.dacoromanica.ro 66DRH, B, I, pp. 21 §i 550, doc. din 3 oct. 1385.26
  • 28. linga vadul de la Calafat si intemeiat cu cel putin douasecole inainte de domnia lui Dan voevod (1385), in vre-mea cind cumanii dominau %inuturile romanesti si cind ne-o arata numele atit de sugestiv al asezarii ei efec-tuau uneori si incursiuni peste Dunare. Cind, la rindulsau, Mircea cel Batrin intareste amintitelor ctitorii Voditasi Tismana, daniile inaintasilor sai, el asaza sub ascul-tarea" egumenului alte case sate : Jarcovti, amindouaVarovnicele", Prilepet, Petrovita si Virbita 67, existentepoate, daca ne raportam la numele lor, din timpul con-locuirii romano-slave. Aidoma aflam de alte asezari si dinactele privind raporturile dintre laici. Atestarea documen-tary a satelor arata numai o schimbare sau o confirmarea stapinirii lor si nu constituie nicicum o dovada asuprainceputurilor lor 68. Din cele 514 sate si tirguri ce aparin acte in intervalul 1352-1500 pentru a nu ne referi de-cit la secolele XIV si XV 69 numai citeva, in num&intim vezi de exemplu Cararenii de la gura Ialomiteisint asezari not 70 : la toate celelalte nu aflam vreo men-tiune asupra intemeierii lor ; ele exista, iar autoritatea destat le inscrie in acte ca realitati binecunoscute, aca inch,nu o data, nu mai socoate necesar sa dea vreo indicatieprivind localizarea lor. Firesc sa fi fost asa, fiindca ceea ceinteresa pe beneficiarii actelor nu era atestarea satului, cidrepturile" si. deci veniturile" ce le dobindeau sau li seconfirmau in legatura cu aceste ocini. De aceea, putemconchide ca. in Tara Romeineasca a secolelor XIVXVexistau cel putin 3 000 de sate (tirgurile inclusiv) 71. Cite familii cuprindeau fiecare din aceste asezari estegreu de precizat, deoarece spre deosebire de Moldovaunde marimea medie a unui sat era de 20 de case 72 inTara Romaneasca nu aflam vreo tire de acelasi fel. Din citi membri se alcatuia o familie ? Este mai ane-voie de dat o cifra medic. Lipsesc date adecvate, iar in 67 DRH, B, I, p. 24, doc. din 27 iunie 1387. 68 DRH, B, I, pp. 81, 123, 126 (nr. 38, 63 5i 65). I. DONAT, op. cit., p. 77. 69 DRH, B, I, p. 66, doc. din 1404-1418. 79 71 A existat probabil o cre5tere demografica, favorizata de in-temeierea statului centralizat al Tarii Romane5ti catre 1300 ; oastfel de cre5tere va fi influentat 5i numarul satelor, gra insa aputea face vreo precizare in stadiul actual al cercetarilor. www.dacoromanica.ro 72 Istoria Romdniei, II, Bucure5ti, 1962, p. 302.27
  • 29. documentele privind stapanirea de ocini, cel mai adeseaapar beneficiarii cu fiii lor, dar nu si cu fetele. StanciulMoenescul are, in 1441, 5 feciori, Marian, Stoica, Sin,Vlad si Mihail ; dintre acestia Marian are, la rindu-i,3 copii pe Aldea, Marian si Stanca, iar Stoica, tot 3,pe ySerban, Coman si Mihail 73. Dar nu putem spune maimult despre familia lui Stanciul Moenescu, de exempluciti nepo%i a avut in total. Alteori nu se dau aceste pre-cizari ; citim numai : Stanciul Dijanul cu copiii lui si cunepotii lui... 74. Uneori, apar si fetele 75. Cu toata imprecizia documentelor, credem ca familiilecu multi copii, ca aceea a lui Stanciul Moenescul, erauobisnuite in secolele XIVXV, compensind, pe aceastacale, pierderile pricinuite de boli si de frecventele razboaie.Fiindca speranta de viata, ca in toata Europa medievalade altfel, era scurta. Marturii directe asupra ravagiilor mo-limelor si ale razboaielor nu s-au pastrat. Dar in cimitiruldin fostul sat Maicanesti, din 72 de morrninte cercetate(datind de la finele secolului al XIV-lea), numai 38 (deci54,16%) erau persoane adulte si aproape 46% copii 76.Este drama celor mici, in primii ani ai vietii, mai dezar-mati in fata conditiilor dure de trai, loviti cei dintii demoarte. Dar si farce alte precizari, pornind de la cifra sateloramintita mai sus, citeva constatari sint cu putinta. Ea ne arata, in primul rind, ca lara cuprindea un nu-mar relativ mare de areziiri, ca era deci bine locuitg.Arhiepiscopul Joan de Sultanieh socoate demn de notat ca.ei (romanii) nu au orase marl, ci multe sate..." 77. Apre-cierea nu este o simpla afirmatie. Ea reflects o realitate,iar cercetarea pe teren confirms desimea acestor sate siraspindirea for pe aproape toata suprafata Tarii Roma-nesti. Din daniile acute de Dan voevod la 27 iunie 1387 ma-nastirii Tismana, Jnrcovat (Jarcovli) era situat linga satulBreznita Ocol de astazi, deci la aproximativ 6 km spre 73 DRH, B, I, p. 160, doc. din 23 apr. 1441 ; vezi §i pp. 174,180, 182 passim (nr. 99, 103, 182). 74 Idem, p. 194, doc. din 4 oct. 1453 ; vezi gi p. 196 (nr. 112). 75 Idem, pp. 207-208, doc. din 12 nov. 1463. 75 PANAIT I. PANAIT, Inceputurile orafului Bucureiti inlumina scipdturilor arheologice, in M.I.M., 5, 1967, p. 15. www.dacoromanica.ro 77 S. PAPACOSTEA, op. cit., p. 173.28
  • 30. NV de orasul Turnu Severin ; tot linga Breznita localizam,probabil, si Petrovita ; cele doua Varovnice se aflau lingaSchela Cladovei, la 2 km spre V de mentionatul oral, inapropierea caruia se situa si Prilepetul 78 ; cu alte cuvinte,pe o razes de cel putin 6 km la NV si V de Turnu Seve-rin intilnim 5 sau chiar 6 sate (data si Virbita ar apar-line aceleiasi zone 79). Sogoino si Pesticevo, adaugate de Mircea cel Batrin ace -luiasi domeniu al Tismanei, erau asezate unul linga altul,in partea de rasarit a baltii Cirna 80. Jidovstita, Susita ambele existente si astazi si Po-tocul, trecute printre satele intarite tot de Mircea cel Ba-trin Tismanei, sint foarte apropiate, sub 2 km, unul dealtul ; de notat, in plus, ca ele se afla, citesitrele, la apro-ximativ 11 km NV de Turnu Severin si la numai 5-6 kmde Breznita-Ocolu, amintita mai inainte. Intr-o alta parte a tarii, in jurul Valenilor de Munte,o situatie asemanatoare : Maniaciul (Maneci), PoenileVarbilaului, Stanesti si Berivoesti in fiinta si acumsint situate, ultimul chiar in raza orasului Valeni, iar cele-lalte, Ia aproximativ 13, 9, 10 km la NV, SV si NE deValeni : toate sint atestate la 1 decembrie 1429 81. Inacelasi an sint amintite si Modruzestii si Crapestii, foarteaproape unul de altul, pe locul unde astazi intilnim VaduSorestilor 82. Desimea asezarilor rurale apare mai graitoare cind leprivim fixate pe harta 83 : ele acopera toata intindereaTarii Romanesti, cu exceptia Baraganului, la sud de riulIalomita, a sesului Brailei, a zonelor de munte de peste1 400 m, unde ele se insiruie totusi de-a lungul treca-torilor (pasul Oltului, drumul Cimpulung-Bran si valeaBuzaului, spre Transilvania). Oricum ar fi strabatut tamdinspre munte la Dunare, de la Severin ping Ia Braila" sint insesi cuvintele gramaticului Calcio din 1451 84 78 DRH, indice, sub voce, pentru toate localizarile. 79 Virbita nu a putut fi identificata Inca. 60 Linga Macesu de Jos de azi ; DRH, B, I, indice, sub voce,doc. din 1391 sept. 1 1392 aug. 31, p. 35. 81 Pentru localizarile pe harta vezi I. CAMARASESCU,C. CHIRIACESCU, C. IOANID, Ghidul drumurilor, Bucuresti,1928. Plansele respective ; DRH, B, I, p. 127. 82 DRH, B, I, p. 126 si indicele, sub voce. 83 Reprodusa dupes I. DONAT, op. cit., p. 80. m DRH, B, I, p. 187. www.dacoromanica.ro29
  • 31. slujbasii domniei, soliile, negutatorii cu carele incarcate demarfuri, ostenii, calugarii, dusmanii, veniti prea adeseoridupa prada, intilneau la numai citeva ceasuri de drum,casele oamenilor. Dar desimea acestor asezari explica §ipotentialul economic si militar al Tarii Romanesti, intr-ovreme in care forta fizica omeneasca era precumpanitoare§i pentru hrana, §i pentru producerea bunurilor destinatecomertului, §i pentru ridicarea armelor impotriva navali-torilor 85. Omul era pretutindeni, la munte, la deal §i layes, in padure ¢i pe vaile riurilor, ,vi la balta, §i fiecarepunct de pe harts, daca 1-am proiecta marindu-1 la scaranaturals ne-ar dezvalui casele §i bordeiele, inconjuratede cimpuri lucrate, de pasuni cu turme, de WO §i iazuri,de paduri, ne-ar desfasura imaginea unui centru de viata,din cele peste 3 000, care alcatuiau societatea romaneascaa secolelor XIVXV. Desigur, in unele zone, viata omeneasca era mult maidensa : sint depresiunile din munti, intreaga regiune sub-carpatica, dealuriletrecind chiar pe cel de astazi 86 - in anume parti numarul satelor in- este tocmai zona undesint atestate documentar, la 1247, in dreapta Oltului, for-matiunile politice ale lui loan gi Farcas, voivodatul roma-nilor condusi de Litovoi, destul de puternic pentru a seopune cu armele suzeranului sau, regele Ladislau al IV-leaal Ungariei, iar in stinga riului, tara lui Seneslau 87,voevodul romanilor, regiuni de unde a pornit, dupa toateprobabilitatile, procesul politic de constituire a statuluifeudal unitar, unde intilnim insiruite majoritatea tirgu-rilor §i oraselor 88, unde procentul de asezari omenestiINTRE 1351/2 $1 1625, SINT ATESTATE DOCUMENTAR IN TARA ROMA-NEASCA 3220 DE SATE $1 TIRGURI DIN CARE 2045 EXISTA 51 ASTAZI(63,5%). FIXAREA LOR PE MARTA ARATA SUGESTIV REALITATI DEMO-GRAFICE DIN SECOLELE XIV -XV -XVI, DESIMEA ASEZARILOR, REPAR-TIZAREA LOR IN TOATE ZONELE, LA MUNTE, DEAL $1 IN CIMPIE. RETI-NEM INSIRUIREA SATELOR DE-A-LUNGUL APELOR IMPORTANTE - PEDU, OLT, ARGES, IALOMITA, BUZAU $1 IN VALEA DUNARII. (DUPA I. DO-NAT, A5EZARILE OMENE.$T1 DIN TARA ROMANEASCA IN SECOLELEXIV -XVI IN STUDII", IX, 1956, FR. 6, P. 80). 85 Cf. 5TEFAN STEFANESCU, Istorie ¢i demografie, in Stu-dii", t. 20, nr. 5, 1967, p. 938. 86 I. DONAT, op. cit., pp. 81-83. 87 DRH, B, I, pp. 7 §i 9, doc. din 2 iunie 1247. 88 I. DONAT, op. cit., pp. 83-85, 89. www.dacoromanica.ro30
  • 32. www.dacoromanica.ro
  • 33. disparute este cel mai mic, unde se inalta un mare nu-mar de ctitorii, centre ale vietii spirituale, ale culturii§i artei. Relativ mai dens populata este Oltenia : cu o supra-fata de 24 078 km2 (31,44%) fata de 76 583 cit repre-zinta Tara Romaneasca, inclusiv Oltenia (fail Delta §iDobrogea), ea cuprinde 1 223 de sate din totalul de3 220, deci 38,290/o 89. Semnificativa este arzarea oamenilor de-a lungul ape-lor, satele urmind linia riurilor : u§or de observat sint celede pe Jiu ; cele care marginesc §i un mal §i celalalt alOltului, fara intrerupere de cind coboara din munte §ipina la Dunare ; cele de pe Calmatui, Vedea, Teleor-man ; ca de altfel de-a lungul tuturor apelor mai marisau mai mici, care se unesc cu Dunarea de la varsareaOltului pina la aceea a Arge§ului §i care, pornite dintredealuri, strabat cimpia munteana. Doua ultime exemplearata cum apa curgatoare a fost indeosebi prielnica omu-lui. Cursul Ialomitei poate fi urmarit dupa salba satelorde pe ambele maluri, de la intrare in cimpie §i pina laVadul Oii, salba cu atit mai vizibila pe harta, cu cit lanord §i la sud cimpia Baraganului, cea mai expusa sece-tei, cuprinde prea putine arzari, lasind, in secolele XIVXVI, spa %ii intregi nelocuite. Al doilea exemplu este alDunarii : aci, continuitatea satelor dezvaluie cum, in dia-logul for permanent cu natura, oamenii vremii au §tiutunde sa-§i ridice casele §i gospodariile, a§a incit sa sefoloseasca de binefacerile fluviului, dar in acela§i timpsa stea oarecum la adapost de puterea sa prea mare, in-deosebi cind apele revarsate cuprindeau totul, fra pu-tinta de impotrivire. Intr-adevar, satele se tin unele dealtele, de la Turnu Severin pina la varsarea Ialomitei,mai aproape de mal vezi portiunea Portile de Fier spreTurnu Severin, unde apele nu pot ie§i din matca, malu-rile fiind inalte sau de-a lungul bra ;ului Borcea, undebaltile se intind mai ales spre rasarit, spre matca prin-cipals a Dunarii ; sau, dimpotriva, satele se tin relativmai departe de fluviu in Oltenia sau de la Turnu(azi Turnu Magurele) §i pina la Cornatel delimitindastfel zonele cuprinse de apele revarsate primavara(vezi harta). www.dacoromanica.ro " Ibidem, p. 83.$2
  • 34. Popu/atia Cele peste 3 000 de sate erau aproape in totalitatea forromeineascci locuite de o populatie romaneasca. Intr-o vreme cind astfel de numaratori nu se efectuau probabil, o atare in- cheiere se sprijina pe citeva fapte, cunoscute de astfel. In primul rind, numele statului Vlahia 90, deci tam in care locuiesc romdnii : este o realitate demografica §i po- litica subliniata de toate actele interne, de cancelariile strain mai apropiate sau mai departate, de calatorii straini §i de alte marturii : pentru to%i exista, intre Car - pali §i Dunare, pins spre Marea Neagra, o Tara Roma- neasca. In al doilea rind, hotarele acestei tari linia mun- lilor §i a Dunarii cu Delta tional de dezuoltare at geto-dacilor, at daco-romanilor, unde s-au consolidat ulterior voivodatele romeinefti : ,,...Tara lui Seneslau, voivodul romanilor, pe care le-am lasat-o acelora, afa cum au stdpinit-o ,si pind acum..." (subl. ns., D.C.G.), citim in actul regelui Bela al IV-lea la 2 iunie 1247 91, zona de unde a pornit unificarea po- litica a statului feudal in al carui teritoriu, statisticile (din timpurile mai apropiate noua) atesta o foarte com- pacts §i densa populalie romaneasca, stapina pe pamin- tul pe care-1 lucreaza, cu atit mai densa cu cit ne urcam in partea de deal §i de munte 92. In al treilea rind, intreaga terminologie a familiei a rdmas la romdni fundamental latina. In asigurarea con- tinuitatii poporului nostru, in spatiul carpato-dunarean, rolul esenlial a apartinut familiei ; prin legaturile ei a realizat soliditatea §i durata celulelor initiale de viata de unde, treptat, s-au dezvoltat comunitatile romanqti cu tarile" de mai tirziu, Recentele cercetari conchid ca ter- menii de inrudire apartin romtinei primitive comune" incepind chiar cu secolul al VII-lea i cei urmatori ; iar atestarea acestei vechimi o aduce §i numarul mare al derivatelor 5tiut fiind ca exista o proportie directs intre vechimea cuvintelor dintr-o limba §i derivatele acesteia 93. Intr-adevar, cei 72 de termeni de baza, de- " Vezi mai sus, p. 17. 91 DRH, B, I, p. 9. 92 I. DONAT, op. cit., pp. 80 51 82. " V. SCURTU, Termenii de inrudire in limba romans, Bucu- re.5ti, 1966, pp. 341-343 5i 331 ; of. p. 37 ; lucrare fundamen- tala. www.dacoromanica.ro 33
  • 35. semnind legaturile de familie §i care reprezinta sub 3,43 ° /odin cuvintele de baza, au dat 760 de derivate, deci 11,17%din totalul derivatelor pe teren romanesc 94. Aceste stra-vechi cuvinte §i-au afirmat forla §i vigoarea numai pen-tru ea realitatea socials pe care o desemnau familiade limbs daco-romans (in acceptia ei restrinsa, dar §imai larga) a putut dainui secole intregi, cu toate pen-dularile, adesea violente, ale popoarelor migratoare, inspatiul carpato-dunarean §i maritim. Denumirile latinepentru structurile familiei s-au pastrat in toate compar-timentele ei, pentru rudenia de singe in linie dreapta,colaterala, pentru rudenia prin alianta (incuscrire), ca§i pentru rudenia conventionala 95. Adaugam, daca mai este necesar a sublinia vitalitateatermenilor amintiti, ca ei razbat uneori chiar §i in textuldocumentelor slavo-romane, in locul celor echivalenti sla-voni. Radu cel Frumos intare§te lui Stanciu cu fiii sai§i cu fiastrii sai, Barbat §i Ion, ca sa le fie jumatate dinSpin in Lovilte" 96. Acelgi voevod da un act mai mul-tor slugi domne§ti intre altii lui Hasan cu fiii lui §icumnatului lui, Fatal..." atit cumnat" cit §i numelepropriu el insu§i derivat dintr-un termen de inrudire apar in aceasta forma in textul documentului slavon 97. Realitatea demografica romaneasca a secolelor XIVXVreiese, in al patrulea rind, din inse§i actele cancelarieimuntene : influenta limbii romanegi vorbite ,,...a fostatIt de puternicii, inc* ea formeaza chiar o trasaturacaracteristica limbii... documentelor slavo-romane" 98. 94 Aproape toti proveniti din latina, pulini din slavona si altelimbi ; daca defalcam numai cuvintele de baza latine, procentuleste ceva sub 3 ; V. SCURTU, op. cit., pp. 342-343. 95 V. SCURTU, op. cit., cap. IIV ; ibidem, pp. 239-258.In schimb, termenii de politete intre rude provin din graiurileslave : bade, nene (neica), nana, ceace (nene), lele, dada. etc. ;ibidem, pp. 261-289. 95 DRH, B, I, p. 234, doc. din 12 dec. 1471 ; D. BOGDAN,Glosarul cuvintelor romdneiti din documenteleBucuresti, 1946, pp. 49, 57, 158. 97 DRH, B, I, p. 227, doc. din 28 tun. 1469. Vezi si exemplullui Fratill (onomastic de la frate) Fratilesti ; DRH, B, I, p. 317si 224 (nr. 197 Ii 131). 99 D. BOGDAN, Caracterul limbilor textelor slavo-romiine,Bucuresti, 1946, p. 7. (lucrare care impreuna cu Glosarul...constitute studii fundamentale pentru influenta limbii romaneasupra textelor documentelor slavo-romane). www.dacoromanica.ro34
  • 36. O atare influents se constata in redarea numelor pro-prii, articulate, de la primele documente pastrate, asacum se rostesc in limba romans (de exemplu Stanciu/,Turcu/, Vilcul, Albul, Radul, Barbul etc.) 99 ; in decli-narea numelor proprii cu terminatiile din slavona, darpornind de la nominativul romanesc articulat 1919 saureproducind direct pe cele ale limbii noastre (Stefane" la vocativ). Deopotriva, in folosirea directs a unornume comune din romans (bunilor, bucuros, alesetc.) lol. Intilnim, in sfirsit expresii caracteristic romeinegi tra-duse ad literam in slavona. Mihail, fiul lui Mircea celBatrin pune in vedere vamesilor din Ruck si Bran sataxeze cu dreptate pe brasoveni, adaugind : ...sa nu semai plinga de voi mai mult pkintelui domniei mete,ca ping acum, sau domniei mele ,ci sa nu-mi mai andniscaiva vorbe de la parintele domniei mele, din pri-cina vorbelor voastre..." sa nu ne purtaci cu vorbegoale ca ,ci pins acuma" (subl. ns., D.0 G.) citimintr-o scrisoare de la Alexandru Aldea 192. Dan, pre-tendentul din timpul domniei lui Vlad Tepes, scrie celordin Brasov despre cruzimile rivalului sau, aratind caToti negustorii din Brasov, din Tara Birsei, au mersin pace in Tara Romaneasca...", dar voevodul, dupace i-a ucis pe toti ,,...cu avutul acelor oameni nu s-aputut siitura"1-03 (subl. ns., D.C.G.). Basarab cel Tinar,ingrijat de uneltirile pretendentilor refugiati in Transil-vania, reaminteste jupanilor brasoveni Hada§ Cretul §iPaul ca daca ei ar voi cu adevarat sa goneasca pe acestipretenden%i, atunci : ...nici unul dintre ei nu s-ar in-virti printre voi" 104. Vlad Dracut asteptind sa puns mina pe domnie afla,desigur cu placere, ca voevodului Alexandru Aldea 99 DRH, B, I, pp. 26-27, 28, 30, 50-51, 56-57, 75-76,81-82, 87-88. 100 DRH, B, I, pp. 342-343, 370-371. 101 GR. TOCILESCU, 534 documente istorice slavo-romane,Bucuresti, 1931, pp. 102, 380, 405 ; Toate cazurile sint discutatesi demonstrate de D. BOGDAN, in Caracterul limbii... §i Glo_sand... 1°2 GR. TOCILESCU, op. cit., pp. 8 si 36. 193 Ibidem, p. 72. 1°1 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 133. D. BOGDAN, Carac- www.dacoromanica.roterul limbii..., pp. 39-41.35
  • 37. ...i -a venit rau §i are sa moara 105. Radu cel Marese mira de atitudinea autorita/ilor din Brasov faca denegutatorii din Tara Romaneasca". Dar cind au voitsa iasa din cetate afara pe poarta, voi ati pus oameniivostri la poarta si le-au tinut calea..."106. Expresiile citate, cazurile gramaticale amintite, reda-rea numelor proprii, sint tot atitea marturii ale faptuluica diecii gindeau actele in romaneste si le traduceauapoi in slavona oficiall 107 a cancelariei, in care pa-trund astfel diferite elemente ale graiului romanesc, limbavie, vorbita zi de zi de locuitorii Tarii Romanesti. De altfel, o cercetare a tuturor cuvintelor romanestidin documentele slavone, muntene si moldovene ale se-colelor XIVXVII a dus la rezultate concludente : sintmii de cuvinte, comune si nume proprii de oamenisi locuri, care agar articulate, flexionate ¢i cu grupulde sunete caracteristice limbii romane 108. Revelatoareeste indeosebi onomastica §i toponomastica, in marea eimajoritate romaneasca, asa cum rezulta chiar din celemai vechi documente interne pastrate 1". Nu este vorbanumai de cuvintele derivate din fondul latin si careatesta influenta limbii romane vorbite a epocii asupracelei slavone : revelatoare sint indeosebi sutele de cu-vinte nume proprii sau comune provenite dinvechea slavona sau alte limbi si care sint trecute in actein forma for romanizata 110. 0 foarte recenta analizaa limbii documentelor slavone emise de cancelaria TariiRomanesti in secolele XIVXV, ajunge la o incheieresirnilara. Ea eviden/iaza prezenta elementelor romanestiin fonetica, in utilizarea articolului proclitic si mai alesenclitic, in formarea pluralului, in flexionarea cuvinte-lor, in genul substantivelor, in adjective, verbe, prepo-zitii, in topice si felurite expresii redate in slavona, darcalchiate dupa romana ; ceea ce arata ca marea ma- 1°5 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 45. 106 Ibidem, p. 187 ;i D. BOGDAN, op. cit., pp. 42-43. 1°7 D. BOGDAN, op. cit., p. 25. 1°8 Vezi D. BOGDAN, Glosarul..., in care aceste cuvinteromanesti ocupa 226 p tiparite. 209 Ibidem, pp. 8-9. www.dacoromanica.ro 11° Intreaga analiza de D. P. BOGDAN, Glosarul...36
  • 38. joritate a gramaticilor erau romani, cu limba materna.romans 111. In concluzie, numele insu§i al tarii, Vlahia adicaTara Romaneasca : hotarele ei cuprinzind exclusiv unteritoriu traditional de dezvoltare al poporului nostru, 5ianume partea dintre Carpatii meridionali, Dunare §iMarea Neagra ; terminologia familiala aproape numaide origine latina ceea ce atesta continuitatea struc-turala a comunitatilor daco-romane §i straromane§ti, in-temeiate pe celula socials esentiala familia ; limbavorbita in fiecare zi, atit de inchegata incit razbate per-manent in textul documentelor redactate in slavona ofi-ciala a cancelariei toate demonstreaza realitatea de-mografica romaneasca a secolelor XIVXV, organiclegata §i indisolubil dezvoltata in spatiul geografic amin-tit, realitate a carei expresie politica este statul feudalunitar al Tarii Romane§ti, cirmuit de Basarab cel Mare§i de urma.3ii sal Marturiile strain yin sa afirme, tot atit de limpede,cine sint locuitorii Valahiei. La 1345, curia romans era informata asupra locuito-rilor Olachi-Romani" din Transilvania §i Tara Roma-neasca. Asocierea insa§i a celor doua nume Vlah-Romaneste intru totul graitoare pentru realitatea etnica a ti-nuturilor amintite 112. Dacii insa scrie Laonic Chalcocondil folosindo terminologie arhaizanta pentru a desemna pe romani au un grai asemcintitor cu al italienilor, dar stricatintru atita §i deosebit, incit italienii greu inteleg ceva,cind vorbele nu sint exprimate deslu§it, incit sä prindaintelesul, ce ar putea sa. spuna. De unde deci cu acelgrai §i avind obiceiuri de ale romanilor, au ajuns inaceasta tail §i s-au a5ezat aici cu locuintele, nici pe altulnu 1-am auzit spunind ceva lamurit, nici eu insumi nu 111 LUCIA DJAMO DIACONITA, Limba documentelor slavo-romane emise in Tara Romaneascii in sec. XIVXV, Bucu-relti, 1971, pp. 269-323. 112 HURMUZAKI-DENSUSIANU, Documente, 1, 1, pp. 697-698 ((nr. DLI) ; 5TEFAN PASCU, Marea Adunare de la AlbaJulia incununarea ideii, a tendintelor fi a luptelor de unitate apoporului roman, Cluj, 1968 ; STEFAN STEFANESCU, TaraRomaneascii de la Basarab I Intemeietorul pins la Mihai Vitea-zul, Bucure§ti, 1970, p. 14. www.dacoromanica.ro37
  • 39. U. 12 13.V El* 9 14. . 18 08%20 24. Itsezeri nefortificate .2141 e Asezari fortificate V.21 0 s31°.331 . o /toad din secolele XIII-XIV Z8CIP23i3g42.-0 33 31 6 do 34).46 88 4 6 4 9p 55 93 ..14 641:51) 06.87 tr 70 9 9599 g 65 7P1.3_04. m,71;.,,.70.112 96 7 me. 1834 019 05. 1712 .1414,26 103. in, 0, 1..47--128 101. .100 17 117.1 0.1.124.11-w # 129 .99 6/132 .141 9 130 139 138* 142 eP 135 140 13 0134 144115 43. 146 147 200 195. 0 248 0 256 0® ® 148 47 )259 258 202 .197. 96 50 ®149 199 19 9 .151 153 249 255 257 201 152 242 24 254 204 203 205 .157 160. 40. 0 0 25 .158 159. ra, 251. 206 161- .252 4 a lata.u. 0 162 165 243 2440 0164 68.9 239. ° 170 181 1 238 245 e. 189 j85./co,r >.* 234c ./ .241 212 210 )4 .237 234d 22 2.22-;12.22:..119-2:78; :2210:921; 236 234h 225 e" iti9 i 21 c;:8;68.718.617:1711m5;:?(;i:7.:381C111;91362/*1 22 235..2358 234a 190 .!4- /1 227 223. isi 1. 183 - 2355 224 1:1234 228 1.....,,,_,,:_, 94 233 IS 232 230 231 0 29 R. ASEZARILE OMENESTI, ATESTATE DE ACTELE CANCELARIILOR IN TA- RILE ROMANE, CONTINUA DE FAPT, SATELE EXISTENTE IN ETAPA DINAINTEA INTESIIEIERII STATELOR FEUDALE INDEPENDENTE. ARHEO- LOGIA VINE SA CONFIRME CU CLARITATE ACEASTA CONTINUITATE. DE$I CERCETARILE SINT INCA INTR-O FAZA DE INCEPUT, AU FOST IDEN- TIFICATE IN TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA, CEL PUTIN 259 ASEZARI DIN SECOLELE IX/X XII, 0 PARTE DIN ELE SITUATE PESTE LOCUINTE ANTERIOARE SECOLELOR IX/X. CERCETARILE DE TEREN ADUC ASTFEL O DOVADA IN PLUS ASUPRA CONTINUITATII NEINTRERUPTE DE VIATA A POPORULUI ROMAN, DIN CARPATI $1 PINA LA DUNARE SI MAREA NEA- GRA (DUPA STEFAN OLTEANU, EVOLUTIA PROCESULUI DE ORGAN1- ZARE STATALA LA EST $I SUD DE CARPATI IN SECOLELE IXXIV, www.dacoromanica.ro IN STUDII", T. 24, 1971, NR. 4, P. 774). 38
  • 40. ma pot pronunta, cum au Post adu5i cu locuintele inaceste locuri...". Se aseamana insa cu italienii 5i in alte privinti 5i inintocmirea traiului de toate zilele §i se folosesc de ace -leaci arme 5i de aceleafi unelte Inca acuma, ca siromanii" 113 (subl. ns. D.C.G.). Grai romanesc, pe care italienii it pot intelege dataeste exprimat des1u5it" ; fel de trai, arme si unelte, careamintesc de inaintgii romani. Marturia cronicarului bi-zantin este cu atit mai semnificativa, cu cit,existe o traditie carturareasca dovada precizarea luiChalcocondil ca nu a aflat ceva lamurit" asupra an-tecedentelor istorice ale dacilor" , el a constatat, dininse5i realitatile secolului al XV-lea cunoscute de el, cala nordul Dunarii se afla romanii, continuatori ai roma-nilor. Atari incheieri le regasim, cu variante, la uma-nistul italian Poggio Bracciolini, in lucrarea sa Discep-tationes convivales (1451) ; la Enea Silvio Piccolomini Pius al II-lea in cunoscutele sale lucrari Historiarerum ubique gestarum locorumque descriptio §i Corn-mentarium rerum memorabilium ; la Nicolaus Machi-nensis, episcop de Modrussa in a sa De bellis Gotho-rum 114. Flavio Biondo, scrie la 1453 urmatoarele rege-lui Siciliei, Alfons de Aragon, in legatura cu proiectulunei cruciade antiotomane : ,,...Si acei Daci Ripensi sauValahi din regiunea Dunarii iii proclama ca o onoaresi isiafi5eaza originea lor romana, pe care Intr -adins ofac sa se vada din vorbirea lor, pe ace5ti creitini, caredupa obiceiul catolic yin in fiecare an sa viziteze Romasi bisericile apostolilor, odinioara ne-am bucurat mult cai-am auzit vorbind in a5a chip, incit cele ce ei le rosteaudupa obiceiul neamului lor, aveau o mireasma de limbslatina taraneasca si putin grama 115. Flavio Biondoa stat de vorba odinioara" deci cu ani in urmafata. de 1453 cind scrie cu romanii ce traiesc in zonaDunarii 5i a retinut (din convorbirile sale) ca. ei Insisi 113 LAONIC CHALCOCONDIL, op. cit., p. 63. 114 A. ARMBRUSTER, Romanitatea romcinilor. Istoria uneiidei, Bucure§ti, 1972, pp. 42-56 (lucrare fundamentall). 115 ST. BARSANESCU, Flavio Biondo, 1453, in Mag. isto-ric", nr. 2. 1967, p. 20 ; Text latin in AL. MARCU, Riflessi destoria rumena, in Ephemeris Dacoromana", I, 1923,pp. 362-363. www.dacoromanica.ro39
  • 41. isi afirma descendenta din coloni5tii romani ai DacieiTraiane. Scrisoarea piing de interes puss al5.turi de Ex-punerile istorice ale cronicarului bizantin Laonic Chal-cocondil 5i de ceea ce 5tiu calatorii strain sau cartografiisecolelor XIVXV ne arata ca romanitatea est-euro-peana pastra inainte de a-i fi subliniat 5i demonstratprin documente carturarii amintirea inceputurilor eila Dunarea de Jos 5i in spatiul carpatic. Prezenta romaneasca este afirmata deopotriva in zonaDeltei 5i tarmul dobrogean. Cind Mahomed al II-lease pregate5te de campanie pentru a pune o data capatrezistentei militare a lui Vlad Tepe5, Ducas noteaza :,,...frica i-a cuprins pe toti : pe romanii ce loLicostomo" 116 (subl. D.C.G.) deci in pantile ns.,Chiliei Vechi 117 care cuprindea o arzare civila, cetateacucerita de *tefan cel Mare in 1465 5i portul interna-tional, unde descarcau 5i incarcau corabiile venite dinMarea Neagra. Denumirea Snsa5i, constatata pe toata in-tinderea pamintului romanesc, vine de la numele comunde Chilie (dar articulat), de la arzarea unui calugar inpartea locului 113. Tot pentru Delta ne-a ramas 5i precizarea a5a-ziseicronici de la Nilrenberg (1493) : ...romanii locuiesc 5iinsulele Dunarii, intre care insula Peuce, vestita la ceivechi, au arzari 5i in Tracia" ; Peuce era numele datDeltei, in total sau in parte, in timp ce Tracia desemna,potrivit traditiei antichitatii, malul drept al Dunarii,implicit, adaugam noi, Dobrogea 111. De-a lungul secolului al XVIII-lea, mai multe hartine releva ilustrind insa o situatie existents, credem,din secolele XIVXV prezenta romanilor in preajmalacurilor Razelm 5i Sinoe, prin topicul Portia dat tre-cerii din cele doua maxi lacuri in Marea Neagra. Nu-mele este in mod cert romanesc 5i deriva din latinesculporta ; el a fost adoptat 5i de hartile ruse5ti aceea 116 DUCAS, op. cit., pp. 426-427. 117 Localizarea Chiliei : C. C. GIURESCU, Principatele romanela inceputul secolului al XIX-lea..., Bucure§ti, 1957, pp. 74-79 ;IDEM, Tirguri sau orate ,fi cetati moldovene..., Bucurqti, 1967,pp. 205-211. 118 C. C. GIURESCU, $tiri despre populatia romaneascii aDobrogei in hdrii medievale ii moderne, Constanta, 1966, p. 20. www.dacoromanica.ro 119 Ibidem, pp. 20-21.40
  • 42. ridicata in 1835, de capitanul-locotenent E. Manganarinoteaza flopntgxoe Imp.rto" (Gin la Portilei) in timpce turcii ii spuneau Portita Bogasi" (Intrarea por-tiIa) 120. Dar pentru ca numele Porticei sa fie atestat de-alungul secolului al XVIII-lea li sa fi fost folosit gi de na-iigatorii altor popoare, inseamna ca el exista din inde-partate timpuri §i era rostit, zi de zi, de o populatie roma-neasca locuind permanent in acele locuri ¢i asemuind cu opoarta legatura lacurilor cu marea. Cit de veche esteaceasta populatie ? Ea exista la cucerirea Dobrogei de c5.treturci, la inceputul secolului al XV-lea, iar toponimul erabine fixat ; in caz contrar, dac5. Tomanii s-ar fi stabilit aciin num5.r mai mare, ulterior, in timpul cirmuirii oto-mane, ar fi fost mult mai firesc ca iegirea lacurilor Ra-zelm oi Sinoe sa poarte o denumire turceasca, aga cumpoarta de altfel o sums de lacuri din Dobrogea de Nordoi chiar uncle sate din apropierea Razelmului121. Or,rfenomenul a fost invers, Portia a r5.mas oi s-a impus sicelorlalte populgii din partea locului. Alte doua topice sint de retinut. Unul este Peceneaga,sat pe Dunarea Veche, la 35 km sud de M5.cin : pentrua ramine sub aceasta forma, el a trebuit sa fie dat deo populatie romaneasc5. locuind degi micgorata canumar if lovita de repetatele migratiuni in nordulDobrogei, in codru sau la Dunare, pe vremea cind pe-cenegii s-au stabilit in aceste locuri catre jumatatea se-colului al XI-lea 122. De altfel, la 1321, geograful arabAbulfeda afirma ca Isaccea ,,...este un orag din tara Va-lahilor"123. Tot romanii au p5.strat amintirea italieni-lor stabilisi. la Chilia Veche, in secolul al XIV-lea, nu- mind un bras al Dunarii Venedicul", iar un ostrov al fluviului Vinitic" atestate de h5.rtile secolului al XVIII-lea, dar transmise, evident, din vremea cind venetienii f5.ceau comer pe Dun5.re 124. 120 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 48-50. 121 Ibidem, pp. 48-50 ; autorul considers numele Portitei exis- tind din evul mediu timpuriu. 122 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 5. 123 ABULFEDA, Geographie, II, p. 31. 124 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 5-6 §I 23 cu bibliografia www.dacoromanica.ro respectiva. 41
  • 43. Dar alaturi de romani traiau in Tara Romaneasca, in secolele XIVXV, sa§i, unguri, greci, bulgari §i sirbi (slavi sud-dunareni), musulmani chiar. Nici asupra for nu s-a pastrat vreo marturie numerics. Sctii Venili din Transilvania, ii aflam atesta %i documentar ti Inca de la inceputul secolului al XIV-lea. La Cimpu-ungurii lung, unul dintre frunta§i, comitele Laurentiu, este in- gropat la 1300 in biserica Baratia 125. Comunitatile catolice, cu organizarea for proprie, con- dusa de episcop 126, erau concentrate (mai ales) in tir- guri 127. Voevodul Vlaicu (Vladislav), primind in tare pe loctiitorul episcopului Dimitrie al Transilvaniei, po- runce§te ...tuturor credincio§ilor sai, orii,renilor, poporu- lui §i oaspetilor de orice neam sau limba ar fi care in de ritul si obiceiul sfintei biserici romane, aflati in toata Tara Transalpine... ", ca sä primeasca cu cinste §i sa dea toata ascultarea cuvenita sus-numitului prelat ; de re- marcat ca enumerarea catolicilor incepe cu locuitorii ora§elor. De§i nu avem decit informatii de ordin gene- ral asupra lor, comunitatile se compuneau, cu certitu- dine, din coloni§ti germani §i unguri veni %i din Transil- vania, singurii care, la aceasta epoca, ascultau de biserica romane. Asemenea comunitati le aflam la Cimpulung amintit mai inainte, la Arge§, sediul episcopului catolic, la Tirgovi§te 128. Nu avem informatii directe despre Indeletnicirile for ; ca orarni, desigur, vor fi fost o parte in orice caz me§te§ugari §i negustori. Numarul familiilor ramine re- lativ modest ; a§a ne explicam repetatele scutiri date episcopului catolic de Arge§ privind plata sumelor dato- rate curiei romane 129. Cei mai numero§i au fost la Cimpulung, unde aflam trei ctitorii catolice Baratia. Cloa§terul §i aceea dedicate Sf. Francisc (azi biserica ortodoxa cu hramul Sf. Gheorghe) 130 unde cea mai 125 E. Lazarescu, Despre piatra de mormint a comitelui Laurenciu fi citeva probleme arheologice fi istorice in legaturci cu ea, in SCIA, IV, 1957, nr. 1-2, pp. 109-127. Vezi mai jos, p. 372. 126 DRH, B, I, p. 13, doc. din 25 nov. 1369. 127 DRH, B, I, p. 157. 128 129 Vezi mai jos, p. 376. 110 PAVEL CHIHAIA, Monuments romans et gothiques du www.dacoromanica.ro XIIIe au XVIe slide en Valachie, in RRHA, t. 5, 1968, pp. 38-43. 42
  • 44. veche pecete a ora5ului era in limba latin5.131 ii unde judetul tirgului se alegea, pins in secolul al XVIII-lea, alternativ dintre romani 5i dintre sa5i. Raporturile dintre comunitatea catolica alcatuita din 1i romani au fost cele de buna convietuire ; sari 1i unguri mai multe fapte ne indreapta pentru secolele XIVXV catre o asemenea concluzie. Mai intii, alegerea judetului cimpulungean, pe rind, dintre ortodoc5i 1i dintre catolici ; urmata secole de-a rindul, regula arata ca drepturile Ii raporturile dintre cele doua comunitati religioase erau bine 5tiute, stator- nicite si respectate. In al doilea rind, dainuirea sute de ani a ctitoriilor amintite. In al treilea rind, absenta oricaror 5tiri privind conflicte intre numitele comunitati, intr-o vreme cind ciocnirile etnico-social-economice im- bracau nu o data haina confesionala. Dimpotriva, voevo- zii munteni au intarit, prin autoritatea lor, libera exer- citare a cultului catolic 132, deci posibilitatea pentru sa5ii 5i ungurii stabilili statornic in Tara Romaneasca de a trai potrivit traditiilor spirituale proprii. Desigur, o ast- fel de politics favorabila bisericii romane a fost de- terminata, in uncle momente, de conjunctura politica 133, dar imprejurdrile politice, prin esenca for trecdtoare, au avut ca fundament o realitate de duratd, si anume toc- mai buna convietuire a tirgovecilor romani, sari fi un- guri; altminteri continuitatea catolicilor, time de mai multe sute de ani, devine mai grew de inteles.Grecii In aceegi epoca au trait in statul muntean ci un numar de greci. Dintre cele 10 case" din Tirgovi5te puse in timpul lui Mircea ccl Batrin sub ascultarea manasti- rilor Cozia 1i Cotmeana, se aflau, judecind dupa nume, alaturi de romani, cel pulin patru familii de greci lanache, Caloian, Nicola Metaxar if Gheorghe Para- mali 134. Felul cum traiau ace5ti tirgovi5teni de diferite neamuri ne-o sugereaza chiar actele date celor doua cti- torii : ceea ce interesa autoritatea de stat era nu apar- 131 IOAN RAUTESCU, Cdmpulung-Muscel. Monografie isto- rico, C. Lung, 1943, pp. 161-162 ; I. HURDUBETIU, FL. NIIRTU, Cimpulungul Muscel medieval, in St. Art. Ist.", XI, 1968 p. 29. 132 Vezi mai jos, p. 374. www.dacoromanica.ro 133 Vezi mai jos, pp. 374-375. 1.4 DRH, B, I, p. 84 (nr. 39). Vezi si p. 103 (nr. 52). 43
  • 45. tenenta etnica, ci situatia socials a familiilor care, toate, erau puse sa slujeasca" manastirilor, sa dea dijme gi sa efectueze munci sau, pentru a relua formularea atit de cuprinzatoare a documentelor, ,,...ca sa fie in supunere si pentru toata nevoia, la orice vreme" ; singura dife- rental pentru ei fiind de a nu mai vedea dregatorii dom- nesti cerindu-le indeplinirea amintitelor indatoriri. Ra- porturile sociale creau beneficiari sau oameni dependenti realitati ce uneau sau desparteau oamenii, peste apro- pierea sau deosebirea etnica 136. Printre greci, cum era si firesc, existau si alte categorii, in primul rind negutatorii. Un pamflet, scris pe la 1415, aminteste de cintaretul Polos Arghiros, posesorul unei apreciabile averi strinse pe cind se afla in slujba dom- nului Valahiei 136. Intelegem din stirile ajunse pins la not 137 ca libertatea de comert pentru greci nu era in vreun fel stinjenita de statul feudal muntean, afara, bineinteles, de cazurile in care ei nu respectau legea 138.Raguzanii In numar restrins gi tot in acelasi sector al negotului gasim si pe raguzani. Unele legaturi sint mentionate si in secolul al XIV-lea, ca, de pilda, cele doua monezi gasite una la Galiciuia (pe Drumul de la Calafat spre Craiova) gi a doua reprezentind pe S. Blaiusfs.Ragusii" la Turnu Severin. Pentru secolul urmator, al XV-lea, gtirile devin mai numeroase 139. 133 Desigur, mai ales in statele feadale, care cuprindeau in ho- tarele for mai multe popoare, se Intilnea si situatia in care dife- renlierile pe plan social erau dublate si de cele etnice, ceea ce, cu timpul, indeosebi in epoca moderns, a dus la antagonisme intre natiunea dominants politiceste si celelalte natiuni. 136 N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei $ Cetdcii Albe, Bucuresti, 1900, p. 35 ; D. RUSSO, Elenizmul in Romdnia, in Studii ist. greco-romane", II, Bucuresti, 1939, pp. 520-521. 137 Alte stiri negutatori despre in : HURMUZAKI- greci IORGA, Documente, XV/1, p. 15 (nr. XIX), 73 (nr. CXXVII) ; N. IORGA, Istoria comercului, I, pp. 130-131 ; I. BOGDAN, Documente Privitoare la relacale Teirii Romilneiti..., pp. 68-69. 138 Nu avem vreo informatie si nici nu putem lace vreo apre- ciere asupra numarului grecilor din Tara Romaneasca in secolele XIVXV. 136 Bibliografia si comentarea stirilor la DINU C. GIURESCU, Relafiile economice ale Tdrii Romiine§ti... sec. XIV XVI, fin www.dacoromanica.ro RSL, XI, 1965, p. 195, notele 1-7. 44
  • 46. Prezenta for ne este confirmata 140 §1 de privilegiul obtinut de ei de la Poarta otomana, in 1442 (confirmat in 1458), cind obtin libertatea de circulatie prin Ana- tolia, Romania, Bulgaria, Tara Romiineascii, Serbia, Albania, Bosnia gi prin toate locurile, tarile gi oragele..." : folosind atare inlesniri, raguzanii vind ,Si cumpara fe- lurite marfuri gi practica (cu toate interdictiile papale) vinzarea ca robi a unor prizonieri din Tara Romaneasca, luati, desigur, de la turci. Tot ei negociaza reluarea ra- porturilor dintre voevodul roman gi otomani dupa ba- talia de la Varna, in 1444, dupa cum u gasim stabiliti la Chilia gi Cetatea Alba. in 1484 141. Pentru numarul mic al raguzanilor stabiliti in Tara Romaneasca in secolul al XV-lea pledeaza lipsa unui tratat special al voevozilor privind negotul for (in corn- paratie, de exemplu, cu bragovenii care obtin repetate confirmari ale privilegiului for de comert), ca gi absenta unei bresle a raguzanilor, cu rinduieli anume fat de vistieria larii, aga cum au format arbanagii, bragovenii gi altii. Oricum, ca gi in cazul grecilor, libertatea for de a aduce sau de a cumpara marfuri nu pare si fi fost ingradita de vreo opreligte anume.Alusztl- In schimb, musulmanii formau comunitati mai de mult manii stabilite. 0 cronica a Selgiucizilor din Anatolia, scrisa de Seyd Lokman in secolul al XVI-lea, dar rezumind izvorul numit Oguzname" 142, ne povestegte cum pe la 1260-1270 traia, refugiat la Constantinopol, la curtea bizantina, Izzedin Keykavuz, fiul sultanului din Ko- nya 143, impreuna cu un prieten Ali Bahadur : Intr-o zi citim in cronica sultanul Izzedin gi Ali Bahadur au spus bazileului (imparatului bizantin) : Noi sintem de neam turcesc, nu putem sa stam mereu in oral ; daca ni se da afara un loc, not ne vom aueza acolo la varatec gi la iernatec, ducind acolo casele noastre gi parasind Anatolia". Basileul continua. cronica le-a dat loc gi patrie in tara Dobrogea, care este un %inut bun, agezat §i sa- 140 Fara sa. 5tim pe cit time erau stabiliji in Tara Romaneasca. 141 DINU C. GIURESCU, op. cit. 142 Scris in secolul al XIV-lea 5i aducind 5tiri din secolul al XIII-lea. www.dacoromanica.ro 143 Pe nume Alaeddin Keykobad. 45
  • 47. natos §i cu apa §i climatul placut. Ei au dat de vestepe sub mina gintilor for turce§ti din Anatolia §i sub pre-textul iernatecului, impreuna cu Saltic, au coborit laIsnila 144§i prin Iznikmid 148 au venit la Uskudan 146 ;§i multe case de-ale turcilor au trecut 147 §i dupa untimp, in tara Dobrogei au fost doua-trei ora§e musul-mane §i treizeci-patruzeci de grupe de ginti turce§ti".Pe Saltic, cronica it nume§te Saru Saltic Dede", ceeace inseamna Mo§ul Saltic cel galben". tirea atesta, reprodusa o prima colonizare a§adar,turceasca in Dobrogea intre 1260 §i 1270. Printre ora§eleintemeiate de musulmani se numara §i Babadagul cunume caracteristic turcesc (inseamna Muntele parin-telui" sau Muntele mo§ului"). Aici exists §i astazi mor-mintul lui Saru Saltic Dede, unde sultanul Baiazidal 11-lea 148 a pus sa se cladeasca un mausoleu. Aceastaprima colonizare nu a schimbat prea mutt aspectul ge-neral etnic al Dobrogei, de vreme ce geograful arab Ab-dulfeda mentioneaza, in 1321, ca Isaccea este un ora5din tara valahilor", adaugind insa Ca cei mai multidintre locuitori profeseaza islamismul" 149. 149 Niceea. 145 Nicomedia. 146 Scutari, pe ;armul Bosforului. 147 Peste Bosfor. 149 1481-1512. www.dacoromanica.ro 149 C. C. GIURESCU, sctiri not despre strtiromanii din Do-brogea, in Tomis", 1967, p. 4.46
  • 48. II Bunuri necesare traiului PRODUCTIA AGRICOLA. GRINELE RASPINDIREA TERENURILOR DE CULTURADEPOZITAREA GRINELOR. EXCEDENTE $1 LIPSURI IN PRODUCTIA AGRICOLA VIILE. POMICULTURA. ALTE CULTURI MODIFICARI IN PEISAJUL RURAL CRESTEREA VITELOR, OILOR, PASTORITUL, TRANSHUMANTA PORCINELE. BOVINELE. CAIL ALBINARITUL PESCUITUL. MARILE ZONE DE PESCUIT. TERENURI REZERVATE PENTRU VINATOARE 51 PESCUIT EXPLOATAREA SUBSOLULUI, SAREA FIERUL 51 ARAMA PACURA. AURUL. CONCLUZI I www.dacoromanica.ro
  • 49. INCA A MAI DARUIT DOMNIA MEA OBROCDE LA CURTEA DOMNIEI MELE, PE FIECARE AN:220 GALE TI DE GRIU $1 10 BUTT DE VIN$1 10 BURDUFURI DE BR1NZA $I 20 DE CA5CAVALE$I 10 BURDUFURI DE MIERE $1 10 BUCATI DE CEARA$112 BUCATI DE POSTAV....Mircea cel Batrin, la 20 mai 1388 in actul de danie catre ma-nastirea Cozia.CAM IN ACEST TIMP LA TURCI ERA UN SENIORNUMIT MURAD BEI, CARE AFLA CA IN VALAHIA MAREEXISTA UN PRINCIPE NUMIT VLAD DRACUL VOEVOD,VESTIT PRIN I3ARBATIE $1 INTELEPCIUNE,CU 0 TARA FOARTE BOGATA SI BINE LOCUITADE OAMENI MARI $1 PUTERNICI,PE CARE TARA AMINTITUL TURC A 1NCEPUT 5-0 RIVNEASCA ,DORIND S-0 CUPRINDA $1 SA-5I SUPUNA LUI $I STAPINIRIISALE PE ACEL DOMN AL ROMANILOR $1 TOATA TARA SA ...".Walerand de Wavrin,participant la expeditia burgundype Dunare, la 1445 2 I Sultanul Murad al II-lea. 2 Traducere dupa textul publicat de N. IORGA, Cronica lui www.dacoromanica.roWavrin, ¢i rominii, in Bul. Camisiei istorice a Kamaniei", VI,Bucure§ti, 1927, p. 61.
  • 50. Productia Tara bogata §i cu multi locuitori este imaginea pamin- agrieolei tului romanesc dintre Carpati §i Dunare, data de o mar- turie din 1445. Temeiul unei atare realitati este pa- mintul cu roadele sale : stapinirea ocinelor, a satelor este determinanta pentru alcatuirea socials ca §i pentru indatoririle militare ale locuitorilor ; relatiile dintre mem- brii societatii, cele de class, sint materializate indeosebi in veniturile pentru stapini §i obligatiile pentru cei dependenti , rezultind din cultivarea solului §i folosirea produselor sale ; muncile, dar mai ales darile §i dijmele, de care se leaga structura administrativ-fiscala a statului sint rinduite §i socotite indeosebi dupe acelea§i produse, care determine §i negotul extern al tarii. In- treaga intocmire a Tarii Romane§ti porne§te de la aceasta baza agrara cu o productie de grine, vita de vie, pomet, vite marl §i mici, albine, pe§te, la care se adauga ex- ploatarea unor minerale indispensabile traiului, mai ales sarea toate pe larg trecute in documentele secole- lor XIVXV, chiar incepind cu cele mai vechi acte interne. Grinele Si mai intii am daruit acestei mai sus-zise manastiri patru sute de Oleg de griu din jude ;ul Jale,sului, pe fiecare an..." : cu aceste cuvinte i§i incepe daniile catre Tismana voevodul Dan I, in hrisovul solemn scris la Arge§, la 3 octombrie 1385 3. De cite on domnia intare§te unui boier stapinirea unui sat §i ii acorda diferite scutiri, cultura grinelor este implicit exprimata prin dijma ce se percepea, numita galetarit 4. Ce se cultiva ? In primul rind, griul, amintit in zeci de documente, apoi meiu/ 5, orzul 8 galeti din sate ale judetului Prahova sint date, anual, de Basarab cel 3 DRH, B, I, p. 21, ibidem in actele de confirmare din 27 ian. 1387 (p. 24), 1391-1392 (p. 35), 1392 (p. 41), 1400-1418 (p. 54), 5 aug. 1424 (p. 106), 2 aug. 1439 (p. 155). Scad insa la 10 galeti de griu in 10 iul. 1464 (212), urcate la 15, la 20 iul. 1497 (p. 451). Vezi si p. 27, doc. din 20 mai 1388 si p. 44. 4 DRH, B, I, p. 129, doc. din 16 sept. 1430 ; p. 146 doc. din 1 aug. 1437. www.dacoromanica.ro 5 Vezi mai jos, p. 51. 49
  • 51. Tinar, manastirii Snagov 6 cum §i ovaul (primele 3 denumiri apartinind fondului latin al limbii, ceea ce arata stravechea for cultura, ultima celui slavon din pe- rioada conlocuirii slavo-romane). Raspin- In ce zone se cultivau aceste grine si in primul rindlirea tere- griul ? Aproape pretutindeni in Tara Romtmeascii, de nurilor pe dealuri pina in cimpia dumireanii carmul mdrii.1e culturci Ctitoria de la Tismana primeste de la Radu cel Mare, pe fiecare an, cite 15 galeti de griu din venitul dom- niei", strins in judetul Mehedintilor 7. Pentru Cozia, voe- vodul Vlad Calugarul innoieste privilegiile anterioare, intre altele ...galetaritul in judetul Vilcea, sa-si is ea- lugarii galetile de griu, cit se afla in acel judet" 8. Ma- nastirii Ostrov, acelasi Radu eel Mare daruieste anual un obroc ,,...din judetul Oltului 5 galeti, ohabnice de griu si de orz 5 galeti..." 9. Griu §i orz se cultiva si in satele din Prahova 19, Padureti 11, Vlasca 12 si Braila 13. In sate de deal, ca de pilda Pausesti, Vladimiresti, Fo- lesti, Cosani §i Caprozi din zona Horezu-Rimnicul Vil- cea 14, in cele situate in plina cimpie a Haraganului, cum sint Alexanii 16, in cele aflate in lunca Dunarii, la balta Potelul de exemplu 16, Costea pe Topolnita 17 sau in cele din Dobrogea 18 se cultivau, in secolele XIV si XV, grine, in primul rind griu si orz. Marturiile documentare de pe intreaga intindere a Tarii Romanesti infirma, asadar, opinia ca, in veacul al XIV-lea, ,,...cultura griu- lui nu era Inca generalizata", ca ,,...o putem socoti des- tul de rara", ca agricultura ; ...se Caeca pe vai §i pe 6 DRH, B, I, p. 291. Vezi §i p. 465, doc. din 19 iul. 1498 p. 492. doc. din 26 apr. 1500. 7 DRH, B, I, p. 451, doc. din 29 iul. 1497. 8 DRH, B, I, p. 340, doc. din 17 apr. 1488. 9 DRH, B, I, p. 492, doc. din 26 apr. 1500. 19 DRH, B, I, p. 291, doc. din 23 mart. 1482. 11 DRH, B, I, p. 465, doc, din 19 iul. 1498. 12 Ibidem. 13 DRH, B, I, p. 330, din 31 iul. 1487 (numai griul este men- tionat) " DRH, B, I, p. 192, doe, din 2 aug. 1453. 16 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431. 16 DRH, B, I, p. 391, doc. din 19 iun. 1493. www.dacoromanica.ro 17 DRH, B, I, p. 18. 18 DRH, B, I, doc. din 28 mart. 1412. 30
  • 52. coaste, mai ales in regiunile deluroase" §i ca ea ,,...nu consta in cultivarea griului, ci in cultivarea altor plante, in primul rind a meiului" 19.Depozitarea Arheologia vine sa confirme ceea ce documentele vremii grinelor exprima cu deosebita claritate. Griu carbonizat, alaturi de mei sau de orz, a fost frecvent gasit in cantitati apre- ciabile, pus in saci, in gropi sau in vase de ceramics in satul de la Zimnicea 20, la Coconi 21, la Straule§ti sau in bordeiele aflate pe locul Pietii Unirii din Bucu- restii de astaz.i 22, la Verbicioara 23 si se vor gasi, de- sigur, in continuare. Saparea unor gropi pentru depozitarea grinelor este de veche traditie. A§ezarile cercetate in diferite parti ale teritoriului romanesc la Archiud, Bratei, Cioroiu Nou, Mugeni, Noslac, Porumbenii Mici, Obreja, Sebe§ sau Soporul de Cimpie, datind din secolele IVV e.n., cuprind, in apropierea locuintelor, gropi pentru pro- vizii, de forme §i dimensiuni variabile 24. Iar un mileniu mai tirziu, Wallerand de Wavrin noteaza, in relatarea sa asupra expeditiei flotei burgunde pe Dunare, la 1445 : Citiva romani au coborit pe tarm unde au gasit mai multe grinare subterane. 6i va voi spune cum. In %I- rile de pe acolo se fac gropi marl in pamint ca niste cisterne unde se bags griu, ovaz §i tot felul de graunte §i apoi se acopera deschizaturile gropilor cu pietroaie mari. Si in dimineata urmatoare noptii, in care fusese atita ceata, pamintul de deasupra gropilor nu era jilay. Dupa acest semn au fost descoperite toate grinarele de sub pamint care se aflau in satul castelului Turcan 25 " V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Vigo feuded in Tara Ronuineascd gi Moldova (sec. XIVXVII), Bucure§ti, 1957, pp. 28-29 §i 32. SCIV, I, 1950, nr. 1, p. 101. 21 N. CONSTANTLNESCU, Coconi, centru de productie ce- ramics din Tara Romeineascii. in SCIV, XV, 1964, nr. 2, p. 108. 22 FL. GEORGESCU, DAN BERINDEI AL. CEBUC, PAUL CERNOVODEANU, P. DAICHIE, ST. IONESCU, P. I. PA- NAIT, C. SERBAN, Istoria orgului Bucureiti, I, Bucure§ti, 1965, p. 74. 23 SCIV, II, 1951, nr. 1, p. 244. 24 D. PROTASE, Problema continuittitii in Dacia in lumina arheologiei §i numismaticii, Bucurelti, 1966, pp. 138-139. www.dacoromanica.ro 25 Turtucaia. 51
  • 53. unde erau §i griu 5i bob 5i mazare, care au prins foartebine galerelor ; §i to%i s-au indestulat 5i fiecaruia i separea ca e o mans cazuta din cer" 26. De reIinut ca undepozit" de forma tronconica, bitronconica sau declopot cuprindea pins la 4 000 kg griu (sau ma-zare), sau 2 800 kg ovaz 27. Cultura griului, a grinelor in general activitateesentialii pentru om iti afla corespondentul, cum este§i firesc, in relafiile sociale. Dijma din aceste produseeste una din obi5nuitele §i importantele zeciuieli, luatede domnie 5i de stapinii de pamint : ca atare, existau 5idregatori anume, gciletarii, ce se ingrijeau de stringe-rea ei 28. Pentru oamenii dependenfi, libertatea de stramutare,de a se stabili intr-un alt sat, era conditionata de ga-leata de iefire (o cantitate substantiala de griu ce tre-buia data stapinului, dupa unele estima %ii 880 ocalesau 1 494,24 1 !) 29. Griul constituia o marfa §i chiar un mifloc pentru acalcula valoarea unor tranzactii. Intr-o tocmeala pentrucumparatura", incheiata la 28 martie 1412, mai multegaleIi" de griu sint evaluate la 6 hiperperi 30, in timpce satul Budenii precizeaza un act din 15 iunie1493 ,,...mai inainte i-au cumparat socrul lui Hrani-tul, Cirstea, de la Ion Capota din Fintinele, pe 9 ga-leti de griu" 31. 26 Calcitori straini..., I, p. 99. De relinut ca Wavrin incepeenumerarea tot cu griul. 27 CORNELIU MATEESCU, Un bordei din epoca lui Mirceacel Batriu descoperit la Vadastra, in MCA, IX, pp. 337-344 ;PANAIT I. PANAIT, Contributii arheologice la cunoafterea sa-tului in secolul al XV-lea, in M.I.M., I, 1964, p. 222 ; R. 0.MAIER, Gropile de pdstrat bucate (cereale) in Dobrogea, inRev. Muzeelor", nr. 3, 1968, pp. 278-279 ; CORNELIU MA-TEESCU, SYLVIU COMANESCU, Contributie la studiul gro-pilor de bucate" din epoca lui Mircea cel Bdtrin : o groapade.scoperita la Vadastra, in SCIV, t. 24, 1973, nr. 1, pp. 83-92. 28 Vezi mai jos, p. 288. 29 0. STOICESCU, Cum miisurau stramoiii, Bucure§ti, 1971,p. 194. 30 DRH, B, I, p. 78. www.dacoromanica.ro 31 DRH, B, I, p. 387.32
  • 54. In sfiriit, masurarea grinelor s-a facut cu o unitate de capacitate anume galeata de unde provine §i numele darii §i at dregatorului amintit 32. Dar griul a constituit §i o marfa pentru export, cum- parata de genovezi §i venetieni la Chilia ; fapt confir- mat §i de cartea lui Francesco Balducci Pegolotti, La prattica della mercatura, scrisa catre 1335 §i de contrac- tele inregistrate la Chilia de notarul genovez Antonio de Podenzolo la 1360-1361 33. Ceea ce inseamna ca, in anumite conditii, existau surplusuri de grine pentru export, ca productivitatea culturilor acoperea §i nevoile consumului intern §i eventualele cereri ale negutatorilor straini.Excedente Putem face unele precizari asupra acestei productivi-§i lipsuri tati ? Datele lipsesc. Nu s-au mai pastrat nici samile in galetarilor pentru ca, pornind de la dijma strinsa de ei,produclia sa ajungem la totalul recoltei unui sat sau chiar a unui agricold judet. De la satul Costea pe Topolnita, hrisovul lui domnesc din 1374 spune numai cite galeti vor fi" 34. Mircea cel Batrin da manastirilor Tismana §i Vodica un obroc anual de 400 galeti de griu din judetul Ja- le§ului", dar din act nu rezulta daca aceasta reprezinta intreaga dijma cuvenita domniei 35. Basarab cel Tinar daruie§te Snagovului 8 galeti de griu §i 8 de orz", de la 8 sate din Prahova, supuse acestei ctitorii ; nu rezulta daca aceasta cantitate reprezinta toata zeciuiala. Surplusuri de grine existau insa in orice caz, in con- ditii climaterice normale, daca socotim ca cele peste 3 000 de sate, in marea for majoritate, erau supuse la dijma. Cantitatile adunate serveau, in primul rind, pen- tru consumul intern ; dar ramineau §i pentru vinzare 36. Cunoa5tem insa §i fenomenul invers, al importului in Tara Romaneasca ; ...§i sa lasati sa ne vie marfa in 32 N. STOICESCU, op. cit., pp. 194-197. Dar aceasta ga- leata era sensibil mai mica decit gLeata de ielire. 33 OCT. ILIESCU, Notes sur Vapport roumain au ravitaille- ment de Byzance, in NEH, III, 1965, pp. 106-107. 34 DRH, B, I, p. 18. 35 DRH, B, I, p. 24, doc. 27 iun. 1387 ; evaluarile din Istoria Romliniei, II, pp. 284-285, privind productia de griu a jude- tului Jalqului, pot fi luate ca o cifra indicative pentru produc- tivitatea culturilor de cerea1e. www.dacoromanica.ro 36 Vezi mai jos, pp. 159-162. 53
  • 55. tara domniei mele ; si piine si fier sau orice, slobod sa umble" (subl. ns., D.C.G.), se adreseaza voevodul Radu Praznaglava brasovenilor, la 17 mai 142137. Trebuie atunci sa conchidem ca importul de griu din Transilvania avea un caracter permanent", cel putin pins in secolul al XVI-lea, cind la 1502 se mentioneaza, pentru intlia oars, saci de griu la export ? 38 Ca in toate epocile in care agricultura se practica extensiv, iar va- riaiiile climatice ramineau determinante pentru recolta, marturiile amintite exprima, si unele altele, o situalie reala §i, ca atare, ele nu se contrazic : in anii de seceta erau aduse grinele transilvanene ; in anii favorabili se adunau, din dijme, unele surplusuri folosite si pentru exporturi. Dijma din grine adunata pe aproape toata intinderea Tarii Romanesti, dregatori anume pentru stringerea ei (galetari), dare specials fara de care rumanii nu obti- neau de Ia stapinii for stramutarea dintr-un sat in altul (galeata de iesire), marfa in negotul intern si extern masurata cu o unitate aparte de capacitate (galeata), mijloc de plata, uneori, pentru cumpararea d sint tot atitea manifestari ale acestei indeletniciri agricole de baza productia cerealiera pe planul relaliilor sociale. Asemenea manifestari se urmaresc fi in celelalte sectoare agrare, me§terzeiresti sau miniere : ele sint de- finitorii pentru analiza activitatilor de productie ale so- cietatii feu dale romanefti, activitati care, in majoritatea lor, s-au exercitat fdra intrerupere, din antichitate piiza in secolele XIV ,ri XV.Ville Constituiau, ca si grinele, un sector important al cultu- rilor, amintite in zeci de documente, chiar din ultimele zone deluroase strugurilor si a vinului , decenii ale secolului al XIV-lea. Ele se regasesc in multe unele traditionale azi pentru produc%ia dar si la cimpie, in sate si in tirguri. Le aflam in partile din NE Severinului, ca, de exemplu, Ia Beala, Preslop 39 sau Turcinesti 40, in zona 37 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tarii Roma% ngti..., p. 10. Vezi §i p. 98. 38 V. COSTACHEL, P. P. RkNAITESCU, A. CAZACU, op. cit., p. 29. 39 DRH, B, I, p. 81, doc. din 10 iun. 1415. www.dacoromanica.ro 49 DRH, B, I, p. 129, doc. din 16 sept. 1430. 34
  • 56. Gorjului la Dimbova, Ciurilesti, Amarul, Romanesti 41,Gura Desului, Saseani s.a. 42 ; in intreaga regiune cu-prinsa intre Rimnicul Vilcii Dragasani PitestiTirgoviste 43. Viile sint cultivate, in secolele XIVXVsi in zona Ploiestilor de astazi de exemplu, la Mo-ciurite 44 sau la Bucov 45, dupa cum ele se intindeauspre rasarit in partite Buzaului §i ale Rimnicului Sarat,facind legatura cu cele din zona Odobesti-Focsani, inMoldova. Evident, vita exista si in partile cimpiei, in sateleCiulinita pe Buzau 46, Fninghisesti (ca la jumatatea dru-mului intre Ploiesti §i Urziceni) 47 Alexani" pe Ia-Lomita in apropierea Urzicenilor 48, Vraestii (Varasti)pe Sabar 49, Ghermanesti §i Dobrosesti (pe malul lacu-lui Snagov) 50, Bolintinu (la vest de Bucuresti) 51 §imulte altele. Via este straveche pe teritoriul romanesc, cunoscutadin neolitic ; era una dintre indeletnicirile de baza muttpretuite in societatea dacia. De aceea §i terminologia s-atransmis din antichitate. Strugure" este un cuvint autoh-ton, din limba dacilor (grce corespondent chiar si inalbaneza) 52 ; la fel si butuc §i curpen. Ceilalti termenide baza s-au pastrat din latina : vita (vitea), cu facia-cina (redicina), trunchiul (trunculus) §i coarda corda ;parul pentru ridicatul vitei (pa//os) ; culesul (colligare),calcatui strugunilor ,dupa cules in calcatoare (calcare-cal-catura), punerea in bute (buttis) ; tot latini sint vin, beat,betiv, a imbata, precum §i poama osebit de semni- 41 Ibidem. 42 DRH, B, I, p. 180, doc. din iul. 1451. 43 DRH, B, I, p. 400, 404 (satul Piaviceni) ; p. 431 (Co-pacelul) ; p. 29 (Jiblea) ; p. 404 (Cazane§ti) ; p. 135 (Golesti) ;p. 147 (Dobru§a, 5erbane§ti, Mamul) ; p. 114 (Manice5ti, Me- Vezurari) etc., etc. 44 DRH, B, I, p. 51, doc. din (1400.1403). 45 DRH, B, I, p. 394, doc. din 2 sept. 1493. 46 DRH, B, I, p. 74, doc. din (1407-1418). 47 DRH, B, I, doc. din 7 oct. 1428, p. 118. 48 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431. 49 DRH, B, I, p. 118, doc. din 7 oct. 1428. 5° DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441. st DRH, B, I, p. 137, doc. din 15 mart. 1433. Vezi harta www.dacoromanica.rodin Istoria Romerniei, II, p. 830. 52 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, p. 216.55
  • 57. 0 1 234 56 7 8 9 10COSOARELE AU FOST MULTE SECOLE FOLOSITE LA RECOLTATUL CIOR-CHINELOR DE STRUGURI. DOUA EXEMPLAR DIN SECOLUL AL XV-LEAGASITE IN CARTIERUL STRAULE$TI DIN BUCURE$T1 (SUS) $I INCOMUNA BUTIMANU JUD. ILFOV (JOS). (DUPA PANAIT I. PANAIT,CONTRIBUTII ARHEOLOGICE LA CUNOA$TEREA SATULUI IN SECOLULAL XV-LEA, PE TERITORIUL DE AZI AL BUCURE$T1LOR, IN MATE-RIALE DE ISTORIE $1 MUZEOGRAFIE", I, 1964, P. 222-223, FIG. 2).ficativ, deoarece inseamna §i termenul generic pentrutoate fructele, dar §i sinonimul strugurelui 53. Ca un ecou al unor stravechi datini sint §i sarbatoareaculesului sau obiceiul de a pune teasta de cal pe haraciiviei sau de a sculpta capul aceluia§i animal pe minerelelingurilor (in zona Draga§ani-Vilcea 54). Cultura straveche, dar evident cu alte conexiuni inrelatiile sociale decit in antichitate. Importanta ei estesubliniata de insa§i formularea documentelor care, enu-merind bunuri imobile sau mobile, trec nu o data viaexplicit, separat de celelalte terenuri. Cind Mircea celBatrin isi inzestreaza noua sa ctitorie de la Cozia ( 20mai 1388), el da porunca diacului sa scrie, intre altele :,,...o bucata (de ocina) pe Arghi§, pe care a cumparat-o 53 C. C. GIURESCU, Istoricul podgoriei Odobeitilor, Bucu-repi, 1969, pp. 14-15 ; N. AL. MIRONESCU, Vinul de viaidlungd. www.dacoromanica.ro 54 N. AL. MIRONESCU, op. cit.36
  • 58. de la tef, cum 0 cu vii..." ; o alts vie, dar ...in patruloeuni : una in hotarul Calinestilor ¢i doua bucki din ho-tarul lui Voico si a doua in hotarul lui Stanislav al luiOreaov..." ; o a treia la Rimnic ...daruita de jupanBudu..." (subl. ns., D.C.G.) 55. Se dau si detalii privindasezarea sau provenien%a lor, uneoci daces plantatia estein plin rod (vie batrina" 56) sau, dimpotriva, para-sites 57. Precizari ce atesta nu numai insemnatatea culturii,dar, ipso facto, §i intreaga tehnica viticola, aplicatd, totpe temeiul unei multiseculare indeletniciri. Alegerea te-renului, pregatirea lui, plantarea vitei (prin butasire),sistemul de asezare a butasilor in groapa, pichetarea te-renului operatii de documentele secolelor atestateXVIIXVIII, se efectuau si anterior de 1500, stiutafiind continuitatea ¢i stabilitatea metodelor de culturesin tot evul de raijloc 58. De exemplu, cosoarele, existentepins astazi, erau folosite si in secolul al XV-lea pentrutaiatul ciorchinilor sau al unor lastare de vita, asa cumarata cele gasite la Straulesti ¢i Butimanu 59. Terenurile cu vita sint stapinite de toate categoriile so-ciale, de la voevod ;i pines la rumen 60, iar implicatillecele mai evidente ale acestui sector de producfie in sferarelaciilor sociale se manifests in dijme ddri. Vinari-ciul zeciuiala din vin intilnit in zeci de docu-mente, era dat si de stapinii de pamint, in folosul dom- niei si de rumani atit pentru domn cit gi pentru boierul de care ascultau". Aceasta dijma numita ¢i vama din vii sau din yin se stringea de dregatori anume vi-naricerii aratati explicit sau implicit, de repetate ori,in actele epocii 61. Supunerea la vinarici, ca la once dijmade altfel, atesta reflectarea productiei materiale in sferaraporturilor sociale ¢i politice, creind venituri pentruunele categorii (inclusiv autoritatea de stat) ¢i obligatiipentru celelalte. 55 DRH, B, I, p. 27. Vezi §i p. 62, 99, 113 (nr. 27, 49, 57). 56 DRH, B, I, p. 436, doc. din 1 aug. 1496. 57 DRH, B, I, p. 411, doc. din 24 mart. 1495. 58 D. MIOC, Din tehnica viticold medievald in Tara Roma-neascd in Studii", t. 22, nr. 3, 1969, pp. 445-4413. PANAIT I. PANAIT, op. cit., p. 223. 60 DRH, B, I, indice sub vinarici. www.dacoromanica.ro 61 Vezi mai jos, p. 317.57
  • 59. La vinzarea §i cumpararea vinului se percepea o taxa,parparul, numita la fel darea luata la negotul cu pe§te 62. Terenurile plantate cu vita formeaza obiectul vinza-rilor §i cumpararilor, negociate separat de celelalte pa-minturi de cultura 63. butea §i vadra , Vinul avea, in societatea feudala romaneasca, propriilesale unitati de masura pastratesecole de-a rindul, pina in pragul epocii contemporane,cind s-a generalizat sistemul zecimal modern, intemeiatpe litru. Zece buti de vin sint date ca obroc anual ma-nastirii Cozia de Mircea cel Batrin 64, danie confirmata§i de urma§i. Alte doua butii prime§te §i ctitoria Stru-galea, de la acela§i domnitor 65, ca §i Tismana de laRadul cel Frumos 66. Pentru butoiul de yin exportat sepercepea o taxa de 10 bani 67 ; dupa cum vinul era co-mercializat §i in interior, la tirguri 68. Cit de mare era un butoi ? Ne raspunde un act dela Radu cel Mare, dat Govorei : 4 dupa aceea, le-amdaruit domnia mea din vinariciul Rimnicului, cit estedomnesc, doua butoaie de cite 100 de vedre" (circa1 288 1). Iar Paul de Alep ne asigura ca a vazut laTismana un butoi uria§ de 3 000 de vedre (38 600 1),facut din lemn de tisa, datind din secolul al XIV-lea 66. Ca §i in cazul cerealelor, vinul servea uneori ca etalonde valoare. Popa Dorotei are, la 1440, un loc de ma-nastire numit Licura" §i §ase vii pentru care a dat3 100 vedre de vin 70. Daca satele se vindeau pe galetide griu, viile erau cumparate pe vedre de§i in ambele 62 DRH, B, I, p. 449, doc. din 4 iun. 1497. Vezi 3i maijos, PP. 78, 79. 63 DRH, B, I, p. 397 3i 413 (nr. 244 3i 254). 64 DRH. B, I, p. 27, doc. din 20 mai 1388. ss DRH, B, I, p. 76, doc. din 11 mai 1409. ss DRH, B, I, p. 212, doc. din 10 iul. 1464. 67 DRH, B, I, p. 108, doc. din (1424-1431). Vezi si mai jos,comertul exterior. sa DRH, B, I, p. 187, doc. din 7 aug. 1451. 69 Paul de Alep, Travels..., fi D. MIOC, N. STOICESCU,Masuri medievale de capacitate din Tara Rormineasca, inStudii", t. 16, nr. 6, 1963, pp. 1 351-1 380 ; N. STOICESCU,Cum masurau stramosii, pp. 171-174, Vadra 12,88 1, iar vadramare olteneasca 15,456 1. (Ibidem, p. 173 ; 38 600 1 este enorm !Probabil ca Paul de Alep a incurcat datele ; DRH, B, I, p. 436. www.dacoromanica.ro 7° DRH, B, I, p. 158, doc. din 16 sept. 144058
  • 60. marturii (secolul al XV-lea) nu putem preciza suprafe- lele de teren. Pentru lucrarea obi§nuita a vitei se cheltuiau, in aceasta epoca, anume sume de bani sau totul se efectua prin munca oamenilor dependenii sau a stapinilor co- proprietari ? Desigur, esentialul dezgropatul, ridica- tul, legatul, eventuala pra§ila, culesul, facerea mustului, punerea in butoaie era indeplinit de vecini sau ru- mani. Dar constructiile aferente pivnita pentru de- pozitarea vinului , haracii ce trebuiau inlocuiIi, in parte anual, mlaja pentru legatul vitei de harac, ciuba- rele, doagele ci butoaiele propriu-zise, teascurile, cosoarele pentru taiat ciorchinii cu alte cuvinte instalatiile, uneltele §i materialele caracteristice acestei indeletniciri, erau ele asigurate numai prin obligaiiile de munca ale vecinilor ? Credem ca §i anumite sume de bani erau necesare, fara ca, pe temeiul documentelor din secolele XIVXV, sa putem da mai multe precizari. La aceasta concluzie ne indeamna o danie a lui Basarab cel Tinar catre ctitoria Snagov ; Si iara§i oricite sate are sfinta manastire in judetul Elhov, iar la ele sa se is birul de la vecinii manastirii, de catre birarii care vor fi, sa-1 aduca la sfinta manastire, cit va sta sfinta manastire, sii fie pentru lucrarea viilor manastirii" 71. De foarte veche tradi0e, nu are, desigur, ponderea sec-Pomicul- toarelor de cultura precedente. Livezile cu mentiune tura anume pentru cele de nuci sint trecute in cel mai vechi document intern cunoscut : ...§i Vodila Mare, pe amindoua partile cu nuci §i cu livezile..." Vlaicu voevod ctitoriei sale de la Vodita 72. Ei existau §i in alte locuri, in satul Runcu de azi 73, sau in locul unde este cladita biserica cea mare a Coziei 74 (Cozia are, in pecenego-cumana, adica in vechea turca, intelesul de nucet de la coz =- nuca). 0 recenta cercetare 71 DRH, B, I, p. 291, doc. din 23 mart. 1482. 72 DRH, B. I, p. 18, doc. din 1374 ; ibidem, p. 21, doc. din 3 oct. 1385 ; p. 24, doc. din 27 ian. 1387 ; pag. 36, doc. din 1391-1392 ; p. 41, doc. din c. 1392 ; p. 212, doc. din 10 iul. 1464 etc. etc. 73 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385 §i p. 24, doc. din 27 iun. 1387 §i confinmari ulterioare. Dadace§ti, azi Runcu. 74 DRH, B, I, p. 59, doc. din 1402-1403, vezi p. 49, doc. din c. 1400 p. 64, doc. din 1404-1406, p. 97, doc. din 1 iun. 1421. www.dacoromanica.ro 59
  • 61. identifica, in toata taxa, 41 de nuceturi" 75 ; in Tara Romfineasca ele se afla mai ales in partile Tirgovi§tei, pe valea Teleajenului, a Buzaului, spre Cislau, Rimnicul Sarat, aproape de valea Ialomitei cam intre Ploiesti Ii Urziceni etc. 76, cu unele atestari documentare chiar din secolul al XV-lea. (Manastirea Nucet din Dimbovita existents sub Dan voevod) 77. Atare plantatii sint foarte vechi, nucet derivind din latinescu nucetum, cu acela§i inteles ca si astazi ; la fel si marul, parul, prunul, piersicul, gutuiul, caisul 78. Dar inscrierea for in documente este rara (in com- paratie cu viile) ; asemenea livezi aveau, dupas toate probabilitatile, o mica pondere ca producatoare" de venituri si de dari. Ceea ce nu inseamna ca nu formau obiectul unor tranzactii comerciale sau nu constituiau obiectul unor drepturi" sau interdictii", fiind astfel prezente in relatiile sociale ale vremii. Un Stanciul §i cu fiii sai" cumpara un pomet de la Vilcul... pentru 4 florini si 15 aspri" suprafata nefiind precizata 79. Se lua poate de la plantatiile mai im- portante si o dijma amintita intr-un singur act (pas- trat numai intr-o traducere) ; intarind jupanului Stan-ciul Moenescul mai multe ocini in Fagara§ si Tara Ro-maneasca, voevodul Vlad Dracu adauga : 5i de aceasta am poruncit domniia mea... sa nu li sa is vama dom-neasca dintii, nice din oi, nice din stupi... nice din livezi,nice din pomete..."8° Cit despre plantatiile unor ctitorii, ele erau aparateciteodata si prin porunca domneasca, deci de cea maiinalta autoritate de stat : Si on pe unde sint pometurilemanastirii de la hotar spune Basarab cel Tin5x inhrisovul dat Tismanei nimeni sa nu cuteze sa lesape sau sa le usuce ca oricine se va incumeta sa le 75 I. JORDAN, op. cit., pp. 83, 415, 427. 76 Ibidem. 77 DIR, XVI, B, I, p. 113, doc. din 23 ian. 1516 si C. C. GIU-RESCU, Doua monumente seligioase din veacul at XIV-Iea : Nu-cetul sau Cozia din Vilcea fi Nucetul din Dimbovita, in M.O.,XIII, 1961, nr. 1-4, pp. 42-44. 78 AL. ROSSETTI, op. cit., pp. 109, 125, 192. 75 DRH, B, I, p. 413, doc. din iun. 1495. 80 DRH, B, I, p. 161, doc. din 23 apr. 1441. Este singurainformatie. 0 dijma den gradini" o regasim in secolulal XVII-lea, vezi doc. din 5 mart. 1631, DRH, B, XXIII, p. 341 www.dacoromanica.ro(nr. 212).60
  • 62. sape sau sa le usuce, rau va pasi" 81. Reflects oare aceste cuvinte ale voevodului o inrautatire a raporturilor dintre manastire si satenii dependensi care, ca o reactie la nedreptasile stapinului stares, incercau sa vateme cel pusin pomii acestuia ? Posibil, mai ales ca amintitul hri- sov cuprinde o sums de interdic %ii menite sa apere, im- potriva unor eventuale incalcari", apa, padurea, fineasa si paminturile manastiresti 82. Pomii se regasesc in toponimie. Hotarele mosiei 5oa5u (azi in zona orasului Ocnele Mari) merg ,,...din Lacul Doamnei drept peste Valea Adinca, pe coasta Murgesti- lor si pin Scorus la vale in Bravita, drept in mcirul popei..." 83. 0 data cu secolul al XVI-lea, asemenea to- pice apar mai des in acte, atestind si realitasi din pe- rioada anterioara 84. AIM Alte culturi se fac cel mai adesea in gradina din jurul culturi casei : varzu, ceapa, aiul (usturoiul), lintea, napul, fa- solea sint toate cu denumiri latine sau mazarea §i pas- taia 85, ramase din limba traco-dacilor, ceea ce arata continuitatea cultivarii lor. Ele nu sint trecute in docu- mentele interne muntenesti din amintita perioada pro- babil tot fiindca nu reprezentau o productie majors, ca grinele si visa de vie 86. Dar cruciasii burgunzi care urea Dunarea in 1445 gasesc in gropile cu provizii, afara de grine, mazare si bob. In locuinlele de la Coconi (din vremea lui Mircea cel Batrin) s-au aflat si seminte de pepeni verzi 87. Erau legumele supuse dijmei ? Pentru Tara Roma- neasca nu avem stiri ; in Moldova, ea se lua din varza 88.Modificciri Peisajul rural, care domina in Tara Romaneasca in modin peisajul absolut (chiar si in infasisarea exterioara a tirgurilor), a rural suferit el modificari in secolele XIV si XV, grin inter- 81 DRH, B, I, p. 278, doc. din 3 apr. 1480. 82 DRH, B, I, pp.277-278, doc. citat. 83 DRH, B, I, p. 451, doc. din 1497-1498. " Vezi numirile de Peri, Pruni, Prunilor etc., DRH, XIII XVI, indice sub voce. 85I. I. RUSU, op. cit., p. 204. 86Vezi mai sus, (pp. 49-59. 87 N. CONSTANTINESCU, Obseroatii asupra satului fortifi- cat... Aiezarea de la Coconi, in SCIV, 1962, nr. 2. www.dacoromanica.ro 88 Doc. din 4 apr. 1488 : I. BOGDAN, Documentele lui $te- f an cel Mare, vol. 1, Iasi, 1913, p. 342. 61
  • 63. ventia omului ? Putem raspunde afirmativ, deli nu sin-tem in masura, in stadiul actual al cercetarii, sa apreciemcit de mari sint suprafetele Principalul transformateefort in aceasta directie a fost de a largi terenurileagricole 89, prin defrisarea padurii. A existat o periodicinaintare a ogoarelor asupra codrului, inceputa in feu-dalismul timpuriu si continua* in ritmuri diferite, pinsin epoca moderns. Cu posibilitatile tehnice ale epocii se doborau co-pacii cu securea, se scoteau radacinile cu sapa apoi seardea terenul respectiv , destelenirea cerea eforturifizice foarte marl, ea Insemna o munca foarte grea side lungs durata ; tocmai de aceea, orice teren de cul-tura astfel oblinut apartinea celui care efectuase de-frisarea 90, indiferent de condifia sa sociald, fie stapin depamint, fie om dependent 91. Mentiunile nu sint pentru secolelenumeroasXIVXV ; o atenta examinare a izvoarelor din perioadaurmatoare, ca si a toponimiei va aduce, desigur, infor-malii noi. Mai multe slugi domnesti" ...Cana si cufralii sai anume Capota si Gon%ea si Stoia si cu fiii forciti le va lasa Dumnezeu...", obtin in 1545 confirmareaocinei for din Negusina ,,... pentru ca le este veche sidreapta ocina si dedina, Inca din zilele raposatului Danvoevod ; si au curatat cu securea si cu sapa si cu foculin padurea deasa si tare" 92. Temeiul juridic al stapi-nirii for 1-a creat deci insasi operatia de defrilare a pa-durii, efectuata in timpul domniei lui Dan al II-lea(probabil). Radu cel Mare intareste Govorei mai multeterenuri : 5i iarasi sa le fie din vadul Slatinei, de laTrestioara si din jos si din sus, cu livezile si cu padureasi cit este curatat in padure" 93. Din formulare se pare6, terenurile de cultura ale satului Trestioara au fost spo-rite pe seama padurii, ceea ce inseamna Ca defrisarileaveau loc si in jurul asezarilor vechi ca si a celor noi,care abia se intemeiau. 89 in sens larg, ogoare, vii, livezi, gradini. 9° V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,op. cit., p. 33. 91 C. GIURESCU, Despre rumani, in Studii de istoria so-cials", Bucurelti, 1943, p. 153. 92 Documente privind istoria Romaniei, XVI, B, vol. II,pp. 328-329 (in continuare DIR). www.dacoromanica.ro 93 DRH, B, I, p. 461.62
  • 64. Iar cit de mult insemna punerea in cultural a unor noisuprafe %e ne-o arata un act din 1619, redactat in graiulde toate zilele, de ...batrinul Stan logofat din Savesti" :Dar Inca am socotit domnia mea cu tot sfatul domnieimele 94, ca ar fi mare blestem si pacat de dumnezeupentru truda munca acestor oameni mai sus zisi sal serisipeasca sj sal -si sparga casele lor si curtile lor si °gra.-zile lor cu tot pometul pe care 1-au sadit si cu via lor,pe care le-au facut pe acel loc pustiu ,d au scos toatapadurea cu saga fi cu multi spini, cu multa muncanevoie ¢i greutate, cu multa fi mare truda §i cu toateagoniselile lor, de dud ei de atita vreme s-au trudit, iaracum in scurt, intr-un ceas, sal se strice si piaramunca lor, ca sa nu mai fie nicairi" 95 (subl. ns.,D.C.G.). Efortul considerabil al unei defrisari de padure si alpunerii in valoare a terenurilor noi castigate este de re-petate on exprimat, servind totodata ca o motivare ma-jors a drepturilor astfel dobindite de cultivatorii incauza. Si frecventele nume de Poiana, Poeni, Poienita, Poie-nile sau Poenari, date unor sate, precum si termenii decuratura, rune (ambele latine) si laz (slay) atesta aceeasinazuinca a omului de a cistiga mai mult ogor, impin-gind inapoi padurea 96. Asemenea denumiri, intilnite insecolele XIVXV 97 sporesc in documente, pe masurace ne apropicm de epocile moderne. Sugestiv este numeledat unei poieni Nevoia" pe care Tudor vistierul a dat-omanastirii Govora ,,... pentru sufletul sau, sal -i fie vesnicapomenire" ; terenul era precis delimitat, actul precizind :,,...sa be fie Nevoia sf cu hotarul sau" 98. 94 Gavril Movila, domnul Tarii Romanesti. 95 Doc. din 28 iun., DIR, XVII, B, III, p. 387 (nr. 347).Cf. D. MIOC, op. cit., p. 450. 95 I. JORDAN, op. cit., pp. 22, 23-24, 42, 415, 457 (Po-ienita) etc. Dintre poeni", desigur ca unele au existat in modnatural in padure fara intervenlia omului ; dar 4i in aceste ca-zuri, o data cu stabilirea permanents a oamenilor, terenul a fostlargit imprejurul poienii naturale, tot prin defrilare. DRH, B, I, pp. 127, 204, 305, 310 (nr. 66, 118, 188, 192). 98 DRH, B, I, p. 470, doc. din 9 ian. 1499 si p. 478 doc. din13 iul. 1499. In secolul al XVI-lea, Curatura, Curatura lui Cer-nica, Laz, Lazul, Lazuri (23 de topice derivate din Laz), Poiana,Poeni, Poienita, Poienile, Poienari (peste 70 de numiri), Runcu : www.dacoromanica.roDIR, XIIIXVI, Indice, sub voce.63
  • 65. Crqterea Cregerea vitelor sta, in tarile roman, in strinsd core- vitelor. latie cu productia cerealiera. Nici nu poate fi inteleas5.Oieritia, in afara culturilor plantelor de cimp in general. Ramuratranshu- components majors a agriculturii, cre5terea animalelor manta a adus cele mai importante venituri in comert 99, iar produsele sale au fost impuse cu prioritate, la zeciuiala. Pdstoritul dateaza din preistorie 5i a continuat neintre- rupt ; daca oaie, berbec, miel, capra, ied, a mulge, lapte, caf, staul sint latine, in schimb cap, vatui (mielul de 1 an) 5i bascd (ling tunsa de pe oaie) sint 5i mai vechi, de origine traco-dacica. Tot limbii dacilor apartin un numar apreciabil de termeni fundamentali ai p5.stroritu- lui baciul, purtind caciula 5i uneori ghioagd pentru aparare, inchide pe sears oile la stina sau intr-un farc ; la timpul mulsului, le trece prin strunga §i din laptele adunat prepara marcat (lapte covasit, iaurt) sau, cu ajutorul chiagului, obtine mai intii un lapte mai con- sistent numit stragheata din care desparte caul ce ser- ve5te pentru prepararea brinzei ; zerul limas este pus la fiert pentru a obtine urda. La nevoie, baciul prinde oile cu ajutorul unei cafe (bat lung de circa 2 in, cu un cirlig la virf) ; tot el le cerceteaza de dipufe sau de giilbeaza 100. Ovinele se situau, probabil, pe primul loc 101. In satele de munte 5i deal ca Beala §i Preslop (1415) 102, in , cele de cimpie ca Alexenii de linga Urziceni 103 sau Maximeanii 104 , in cele de la balta sau din lunca Dunarii 105, pretutindeni avem zeci ¢i zeci de con- firmari documentare crecterea ovinelor apare drept indeletnicire statornica, permanents : . ..ca sa le fie ocine de ohaba de toate slujbele §i dajdiile, cite se afla in Cara domniei mele citim in hrisovul dat de Mircea 99 Cf. V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, op. cit., p. 17. loo Toate cuvintele subliniate provin din traco-daci: I. I. RUSU, Din trecutul pdstoritului romtinesc, in AMET, 1957-1958, pp. 140-151. 101 V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, op. cit., p. 17. 102 DRH, B, I, p. 81. 103 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431. 104 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441. 105 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406 ; p. 97, doc. din www.dacoromanica.ro 1 ian. 1421. 64
  • 66. 4 A JA .2 .p .4 1,,,31}17110 1414b4°Q caAbohdr; re, re G. fa. 494,-3,it os.owal n.1.2 -t toqUainy ; cIi cuocl %) .- .0 !! ;147:Ele,z q, , .% t, 3 .,1 t. -1. ..., J. to,., t- ! li.. 474r-,./,(_ ,- f - .6 GC -..-----,..e. 0,4 3 ^0 t 9 9 4% $ .C. ,---NS v-1,-,,,-, 1 lj13( 1$ VI. 1 t4: a-Th G-N ,, Z- . C, , ,- , ,-,, -..." rt4*, 0. 12 i _......., 1 E- ---,- 0 .1. : 1:y -.: ° 7.1 f -.5 *1E . ;d. =-_ LITORALUL TARILOR ROMANE INCEPE SA FIE NOTAT DE PORTULANE INCA DIN SECOLUL AL XIII-LEA, ODATA CU DEZVOLTAREA NEGOTULUI ITALIAN LA DUNAREA DE JOS. PE PORTULANUL LUI MARINO SANUDO DIN 1320 CITIM, PE TARMUL DOBROGEAN PARTEA STINGA A HARTIH: www.dacoromanica.ro PANGALLIA (MAN GALIA), COSTANZA (CONSTANTAL CELE TREI BRATE ALE DELTEI S(AN)C(T)I GEORGY (SF. GHEORGHE), SOLLINA (SULINA), LI- COSTOMO. PE DUNARE MAI IN AMONTE, CITIM VICINA". (REPRODUS IN NORDEN SKIOLD, PERIPLUS THE EARLY HISTORY OF CHARTS AND SAILINGS DIRECTIONS, STOCKHOLM, 1897 $1 IN CALA- TORI STRAIN! DESPRE TARILE ROMANE, VOL. I, BUCURE$T1, ED. STIINTIFICA 1968, p. 78).
  • 67. 2 .. 1(=1Eta wun5crbarticfi_ ci tnn5 etearocrtigcniftmi/mic ectlibibcrqcr /ancr ani; bcr ereu- Cl")tnictun in ir.ccrri/ron ben diwcfcn scfangcn/in bic heyboo fetyitfr geftirct i tninb waxy 129-Intoninicit.3rent/ nine. (id) Pr Frieg %snub runberbarlid)er thattn; Dieiveyt er inn be r bcYbotial4fft st we1ert/P20 tragcn i sans 011311,cylis 3i1 te(e:b. ). 3nliat onto nut:114ra finScfitrin nccipflfotgenttcn t roc. DINTRE CALATORI1 STRAINI CARE STRABAT $1 SCRIU DESPRE TARA ROMANEASCA, LA FINELE SECOLULUI AL XIV-LEA, SE AFLA $I HANS SCHILI BERGER, PARTICIPANT LA BATALIA DE LA NICOPOLE. CARTEA SA DE CALATORIE A CUNOSCUT MAI MULTE EDITH. IN IMAGINE, SCENA www.dacoromanica.ro DIN AMIN TITA BAIALIE (DUPA C. KARADJA DIE ALTESTEN GEDRUCK- TEN QUELLEN ZU R GESCHICHTE DER RUMANEN, BUCURESTI 1934 P. 117 $1 CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROIIANE, VOL. 1, BUCU- REST!, ED. STIINTIEICA 1968, P. 78).
  • 68. FERECATURA DE TETRAEVANGHEL, LUCRATA LA PORUNCA MARELUIPOSTELNIC MARCEA $1 A SOTIEI SALE MARGA, IN TIMPUL DOMNIEI LUINEAGOE BASARAB, IN ANUL 7072" (1518-1519). FIGURILE $1 ORNAMEN-TELE IN RELIEF SINT OBTINUTE PRIN CIOCANIRE (REPOUSSE), PESPATELE FOII DE ARGINT UNDE S-AU TRASAT, IN PREALABIL, CU UNVIRF METALIC, CA LA UN NEGATIV, CONTURELE MODELELOR. BATE-REA SE FACEA CU CIOCANASE SPECIALE, LOVIND METALUL PRININTERMEDIUL UNOR DALTITE, FATA PLACII DE ARGINT FUND ACOPE-RITA CU MASTIC (CU ROI.UL DE A AMORTIZA EFECTELE CIOCANITURI-LOR). DETALIILE SE REALIZAU PE FATA PLACII DE ARGINT, TOT CUDALTI ANUME, (CIZELURA). FONDUL SCENE!, PUNCTAT MARUNT, E01311NUT CU VIRFURI MEIALICE CE IMPRIMA DIRECT, TOT PRIN CIO-CANIRE, MODELUL DOR11. (FERECATURA, CA $1 CL1$EUL, LA MUZEUL DE ARTA AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA1 www.dacoromanica.ro
  • 69. PLACA DL ARGINT AURIT CU ORNAMENTF A )ORATE DE PP CAPACUL www.dacoromanica.roUNFI CAM, 1ActiA PENT RU till ORIA DE LA TISMANA, DE PARVULCRAIOVESCU RA ru SAI BARBUL SI DANCIUL. FINEI E SECOLULUIAl. XV LIA SAU INC Fall I. I. SICOLULUI AL XVI LEA. (ARGINIARIA, CASI CLIS UL, LA MU7EUL DE ARIA AL REPUBLICII SOCIALIST E RUMANIA).
  • 70. PLACA DE ARGINT GRAVAT DE PE CATUIA FACUTA PENTRU CTITORIADE LA TISMANA DE PARVUL CRAIOVESCU $I FRATII SAI BARBUL $1DANCIUL. FINELE SECOLULUI AL XV-LEA SAU INCEPUTUL SECOLULUIAL XVI-LEA. RETINF1M SIGURANTA LINIII OR, A CON rURELOR GRAVATE (MUZEUL DE ARIA AL REPU131 ICII SOCIALS! I ROMANIA). 11 144 9A- r;.1, ;IV www.dacoromanica.roAnt 91116- t.,117 r
  • 71. PICTURILE DE LA CTITORIA SF. NICOLAE DOMNESC DE LA CURTEADE ARGE$, EXECUTATE PE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIV-LEA,ILUSTREAZA $1 PILDA CELUI CE A ZIDIT 0 CASA (SAU UN TURN), SCE-NA NEINTILNITA IN ICONOGRAFIA SUD-EST EUROPEANA PINA LAACEASTA EPOCA. DOI LUCRATORI URCA PE SCARA LMATERIALE DE CONSTRUCTIE o A V .6 IMME2720 . 60 ft 1 eqs _ 4111 t www.dacoromanica.ro 6
  • 72. IN TIMP CE ALTI PATRU - DIN CARE UNUL CU 0 MISTRIE - INCEARCA SA FIXEZE IN LID UN CADRU DE FEREASTRA; IN STINGA UN SUPRA- VEGHETOR CU UN BICI,GESTICULEAZA. (CLISEUL- MUZEUL DE ARTA AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA). .1/4 T, L tit A ni." Ir Ili ) ,)ri 0 ,thifr 1=24 .1": 7 ," ° www.dacoromanica.ro to 0 sr1`
  • 73. O HARTA DE LA FINELE SECOLULUI AL XIV-LEA, CARE REPREZINTA DUNAREA CU DELTA (LA MIJLOCUL HARTII), 0 PARTEDIN LITORALUL VESTIC AL MARII NEGRE $1 BOSFORUL CU MAREA DE MARMARA (JOS DREAPTA CU SILUETE DE CETATI - www.dacoromanica.roPRINTRE CARE CONSTANTINOPOL, RHODOSTO $1 GALIPOLI). IN NORDUL DUNARII, IN MAI MULTE LOCURI, HARTA INDICA TI-NUTURILE ROMXNESTI: CITIM VLACHIA", VALACHIA TRANSIVANA" = TRANSILVANIA, $1 ALTE TREI INSEMNARI VALACHIA"SAU VLACHIA". CETATILE DE PE MALUL STING - INTRE CARE TURNU $1 GIURGIU - SINT ARATATE IN STAPINIREA CRESTINILOR", IN TIMP CE IN MULTE DIN SUDUL DUNARII SE AFLA OTONIANII (STEAG CU SEMILUNA). (DUPA FR. BABINGER, EINEBALKANKARTE AUS DEM ENDE DES XIV. JAHRHUNDERT, IN ZEITSCHRIFT FOR BALKANOLOGIE, II WIESBADEN, 1964, P. 6$1 CALATORI STRAINI DESPRE TARILE RODIANE", I, BUCURE$T1, EDITURA $T1INTIFICA, P. 86).
  • 74. cel Batrin la 1400-1403 ... incepind de la vama oilor,de vama porcilor..." 106. Formularea revine frecvent indocumentele interne sint 72 numai pina la anul1500 cu vama de oi" pe locul intii al enumerari-lor M. Ceea ce arata si importanta economics a cresteriioilor : supuse la dijma, ele aduceau un atare venit vis-teriei, incit cancelaria a fixat si in redactarea acteloraceasta realitate. De aici si implicatiile in relatiile sociale. Dijma dinoi are un caracter foarte general ; ea se aduna de petoata intinderea Tarii Romanesti, fie stapin de pamint in folosul domniei, fie om dependent 108, fie orasan. i brinza venea la impunere ; documentele amintesc decascavale" sau de casaritul" domnesc din cutare ju-clet 109 : calugarii de la Vodita primesc ,,...pe fiecarean, din casa domneasca", cu obliga%ia de a le impaqisaracilor, intre altele 10 burdufuri de brinza si 12 cas-cavale" 110 danie confirmata si de Dan I si Mirceacel Batrin 111, Trecind vama oilor" inaintea tuturor celorlalte, do-cumentele secolelor XIV ,ri XV alazci pdstoritul printresectoarele de productie agricola fundamentala. Aceastaindeletnicire se exercita pe toata intinderea Tarii Roma-negi, de la munte pina in lunca Dunarii 112, si fapt totatit de esential, numai de catre o populatie agricola se-dentary : dovada o aduc aceleasi documente care, intotalitatea lor, arata ca dijma din oi se aduna numaide la sate ce practicau concomitent agricultura si culti- 106 DRH, B, I, p. 51. 101 DRH, B, I, Indice sub vama din oi". Foarte rar, ca ladoc. din 12 dec. 1424, DRH, B, I, p. 112, aceasta dijma nueste mentionati prima. 108 DRH, B, I, pp. 74, 84, 103 (nr. 34, 39, 52). 109 DRH, B, I, p. 404, doc. din 16 mart. 1494. 110 DRH, B, I, p. 18, doc. din 1374. 111 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385, cind clauza im-partirii ia saraci nu mai apare ; p. 24, doc. din 27 iun. 1387 ;p. 27, doc. din 20 mai 1388 ; p. 35, doc. din (1391-1392) ;p. 44, doc. din 8 ian. (1392) ; p. 54, doc. din (1400.1418) cu35 de burdufuri de brinz5. ! 112 Realitate confirmata in 1838 si statistic : I. DONAT, Pgs-toritul romcinesc si problemele sale, in Studii", t. 19, nr. 2, www.dacoromanica.ro1966, harta anexa.65
  • 75. vau adeseori 5i vita de vie 113. In toate marturiile scriseramase, cregerea oilor este amintita numai in legaturacu wzari statornice, cu sate de o straveche duratii, da-tind, cele mai multe, dinainte de intemeierea statuluifeudal unitar : nu aflam nici un singur document in caredijma din oi sa fi fost adunata de la colectivitaci nomadecare cutreierau cu turmele for Tara Romaneasca §i da-deau, ca atare, cele cuvenite domniei. Dar transhumanta ? Statisticile pastrate din prima ju-matate a secolului al XIX-lea inscriu, in 5ase judetede munte, din Gorj pins in Prahova, 268 345 de oi (sau22,80/0), in timp ce in cele de la ,ses, 905 302 (sau77,20/0) 114. Cu alte cuvinte, trei sferturi din turme cre5-teau in cimpie sau pe dealuri domoale 5i nu aveau ne-voie de pendularea sezoniera vara la munte 5i iarnala cimp rezervata numai turmelor din satele zonelorinalte. Putem extinde aceste realitati 5i la secoleleXIVXV ? Raspunsul este afirmativ, intemeiat pe re-marcabila continuitate a a5ezarilor omene5ti cel pu-tin 63,50/0 din satele atestate documentar intre 13515i 1625 fiind in fiinta. g astazi 115 sate care in primeledecenii ale secolului al XIX-lea (indeosebi pins catre 1830-1840), erau legate de acelea5i sectoare agricolede productie ca 0 inainta5ii tor, cu patru sute de aniin urma 116. Evident, intilnim ,si transhumanta, dar rezervata sate-lor de munte ; trecuta in documente e drept de lainceputul secolului al XVIII-lea ea exprima realitaticu mult anterioare 5i care nu puteau fi modificate, maiales atunci, de trecerea timpului. Foita de apzamintul obiceiurilor cele ce au avut sadea Schell Bra5ovului" deci locuitorii din apropiereamarelui centru transilvanean, innoita la 3 ianuarie 1713 113 Vezi DRH, 1, B, indite, p. 605 sub vama din oi". Decite on apare, in toate aceste acte vama oilor", urmeaza sidijma din grin. Aceeasi concluzie, pe baza statisticilor din se-colul al XIX-lea, este demonstrate de I. Donat, op. cit., p. 287§i extinsa pe perioada anterioara, p. 294. 114 I. DONAT, op. cit., pp. 285-286. Vezi si I. DONAT,La vie pastorale chez les roumains et ses Problemes, in Daco-romania" Jahrbuch filr Ostlic.he Latinitat, 1/1973, pp. 78-103. 115 Vezi mai sus, pp. 26. 116 Veniturile rezultate din cresterea vitelor au ramas piny inprimele decenii ale secolului al XIX-lea pe primul loc. www.dacoromanica.ro66
  • 76. prevede : Pentru turmele for de oi, cind yin pren vara de la cimpu ,si trec la munte, au avut obicei de au dat vame§alor, cite un miel de turma §i vame§ii le-au dat rava§e de §i-au adus oile cu pace. Ce precum au avut obicei, a,sa sa fie ,si de acum inainte" (subl. D.C.G.) 117. A§ezamintul lui voda Constantin Brincovea- nul este confirmat pentru epoca lui Mircea cel Batrin de tnvoiala data de Mihail I sa§ilor Ii romanilor transit- vaneni, de a-gi pave oile §i alte vite prin muntii Tarii Romane§ti, de a folosi pentru acest pastorit padurile §i apele, in aceleag conditii ca §i pamintenii 118. Coborau iarna turmele din satele de munte la balta ? Pe local intfi al celor pasibili de pedepse pentru felu- rite infractiuni sent trecuti intr-un hrisov de la Mircea cel Batrin pastorii, constituind, desigur, o categoric permanenta in lunca dunareana, de vreme ce sint men- tionati primii in mod expres 119. Dar mai mult actul nu ne spune ; dupe ceea ce §tim din epocile urmatoare so- cotim turmele venite de la munte, fie din Tara Roma- neasca, fie din Transilvania, fie, evident, ca apartinind §i satelor din aceasta zone de §es.Porcine le Cre5terea porcilor, indeletnicire transmisa tot din inde- partata antichitate 120, a avut o insemnatate asemana- toare, fiind mentionata ca §i aceea a ovinelor, tot in 72 din documentele interne ale secolelor XIVXV 121. in negotul intern §i extern, porcii formeaza obiectul unor tranzactii curente, cu precizarea taxelor de vam5.122. Un dregator anume numit vame5 de porci" stringea dijma respective 123. 117 Anatefterul, edilia Dinu C. Giurescu, in SMIM, V, 1962, p. 410. 119 HURMUZAKI, 1/2, Documents, p. 502, doc. din 1418. 119 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406, la fel la p. 97, doc. din 1 iun. 1421. 129 Porc, de la porcus. 121 DRH, B, I, Indice, p. 605 sub vama din porci". 122 Pentru negotul intern : DRH, B, I, p. 187, doc. din 7 aug. 1451 ; pentru comertul extern, p. 101, doc. din (1422) ; p. 108, doc. din (1424-1431). Vezi mai jos, comertul extern. 123 DRH, B, I, p. 103, doc. din 28 febr. 1424 ; p. 112, doc. www.dacoromanica.ro din 12 dec. 1424. Vezi mai jos, p. 313. subcapitolul Dijme" 67
  • 77. Bovine le Cresterea vitelor mari are o importanta economics simi- lara. Asupra activitatii propriu-zise nu aflam vreo infor- ma/ie deosebita124 ; si in acest sector se continua o inde- letnicire milenara. In comer% insa, bovinele aduceau, printre cele dintii, venituri la export 125. Nu erau supuse la zeciuiala ; in comparatie cu ovinele sau porcinele, se inmulteau sensibil mai incet §i, dijma ar fi lovit inse§i posibilitatile de dezvoltare a cirezilor. Bovinele constituiau §i apreciate daruri, ale domnito- rilor cum sint cele trimise de Vilad Tepe§ judetului §i celor 12 pirgari din Brasov 126. Caii Aveau un regim asemanator in negoI §i nu erau impu§i la zeciuiala. Ca intotdeauna, exemplarele de rasa aveau cautare : a§a cum roaga Radu cel Mare pe brasoveni, dispus sa plateasca pins la 100 florini, adica pre%ul apro- ximativ a 50 de boi sau 62 de vaci sau 125 de porci. Voevodul sine neaparat sa i se indeplineasca dorinta fiindca adauga in final : Alta iara§i poate sa fie arma- sar sau jugan, cum yeti gasi domniile voastre, numai sa fie mare §i frumos §i bine facut" 127. Alteori asistam la pricini ajunse atit de departe, incit se cere interventia domniei : Serie domnia mea (Alexan- dru Aldea) lui Bratul al lui Sumarin §i astfel iti porun- ce§te domnia mea : calul lui Lalu pe care 1-ai luat de aici, indata sa.-1 inapoiezi. Altfel sa nu cutezi sa faci, dupa porunca domniei mele" 128. Banuim ca Bratul n-a cutezat sa se opuna ordinului. Si furturile erau practicate, probabil cu bune beneficii : Daca vor fi oameni drep%i, cu avutul lor, sa mearga avertizeaza Vlad Dracu pe pirgarii Bra§ovului 129 124 Evident, sapaturile arheologice aduc confirmari repe ale acestei indeletniciri : un instrument de marcat vitele desco- perit in satul Zimnicea, de la finele secolului al XIV-lea : SCIV, nr. 1, 1950, p. 101 ; N. CONSTANTINESCU, Observalii asu- pra satului fortificat..., pp. 59-79. 125 Vezi mai jos, comertul extern. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tarii Roma- 128 I. nevi... p. 92. Laonic Chalcocondil, exagerind poate, consemneaza prada luata de otomani din Tara Romaneasck in 1462, la mai mult de 200 000 de cai §i boi si vaci" (Expuneri", p. 291). 127 Ibidem, pp. 212-213 (nr. CLXXVIII). 128 DRH, B, I, p. 132, doc. din (1431-1436). www.dacoromanica.ro 128 I. BOGDAN, op. cit., p. 83. 68
  • 78. dar dacil vor fi cu cai de furat, sa le facem rau, ca unor oameni rai. Crici sa oiti ca ne-au goht Zara aceasta de cai (subl. ns., D.C.G.). Iar de nu yeti face aceasta, sa stiti ca am sa-mi stric pacea cu voi". Pentru septel in genere, nu avem cifre. Samile" ovi- nelor sau porcinelor supuse la zeciuiala s-au pierdut de mult ; pentru celelalte, bovine sau cai, atare evidente nu au existat. Cel mult putem stabili un raport de valoare intre preturile animalelor dupa taxele de export 130. Cum vama este proportionala, in genere, cu valoarea marfu- rilor, un cal pretuia in primele decade ale secolului al XV-lea, cit 4 bovine sau 6 porci sau 12 berbeci ; dupa un alt tarif, 1 cal = fie 1,5 boi, fie 2 vaci, fie 2,50 porci, fie 12 berbeci, cifre care nu ne pot sugera insa la ce totaluri se ridica acest septel a carui prezenta se rega- seste insa chiar si in toponimie. Intre punctele care delimiteaza ocinile lui Taeincos, Stan si Coltea, la 1437-1438, se gra Lacul Fcitaciunii" §i ,,Piscu Urdii" 131 ; muntele Saila Mare" este stapinit de boierul Dragomir Ruhat si de rudele sale 132, in timp ce Boul apartine, o data cu alti veohi munti", manasti- rii Tismana133. Lacul Porcului este amintit in 1496, in legatura cu o hotarnica134,Piatra Porcului", un an mai tirziu, printre semnele" mosiei *oasu pentru a o des- parti despre alte mosii" 135, iar hotarul Vitelului" mar- gineste o ocina a Govorei 136.Albiniiritul Continua, in secolele XIVXV, o Indeletnicire mile- nara. Albina vine de la latinescul aloina, iar stup de la stypus 137 ;reflectarea acestei activitati in realitatea so- cials este, evident, alta decit in antichitate. Stupii sint raskinditi pe toatii intinderea Tariff Rotainefti, in satele dinspre munte vezi la Ohaba 138 sau la Bradateani, 130 I. BOGDAN, op. cit., pp. 5, 12, 16-17, 19-20. 131 DRH, B, I, p. 148, doc. din 8 aug. 132 DRH, B, I, p. 180, doc. din iul. 1451. 133 DRH, B, I, p. 231, doc. din 28 iul. 1470. 134 DRH, B, I, p. 435, doc. din 1 aug. 135 DRH, B, I, p. 451, doc. din 1497-1498. 136 DRH, B, I, p. 478, doc. din 13 iul. 1499. 137 Diclionarul limbii romane moderne, Bucure§ti, 1958, pp. 18 §i 812. www.dacoromanica.ro 138 DRH, B, I, p. 185, doc. din 5 aug. 1451. 69
  • 79. Ia Jib lea sau Ia Calimanegti 139, ca gi in cele de deal gi cimpie, pink in lunca Dunarii140. Albinaritul zeciuiala din miere gi ceara este o dijma tot atit de frecvent trecuta in acte ca gi vama" din of sau porci141, fiind strinsa de dregatori anume, vamegii de albine" 142 sau albinari"143. Domnia ce- deaza uneori drepturile in favoarea unui boier sau a unei manastiri : In judetul Vilcea pe fiecare an sa-gi adune ingigi calugarii albinaritul precizeaza tot Mircea cel Batrin sa le fie mierea pentru nevoia manastirii iar ceara sa fie pentru bisericei"144, adica pentru lumi- nari. La fel daduse manastirii Vodita, Vlaicu voevod, din casa domneasca", anual o rnaja de ceara" 145, danie confirmata de Dan I cu mentiunea miere gi ceara pe masura, cit va aduce anul" 146. Ambele produse aveau unitatile for proprii de ma.sura : tot Cozia primegte, la 20 mai 1388, de la curtea domneasca 10 burdufuri de miere fi 10 buciiti de ceara"147 : ele reprezinta o can- titate gtiuta, de vreme ce diacul nu a mai trecut in text aka. precizare. Adaugam, pentru a incheia sectorul productiei agri- cole, ca gospodariile croteau, in secolele XIVXV, gi obignuitele pasari de curte148 ; nu avem informatii daca ele erau supuse vreunei zeciuieli sau altei obliga%ii.Pescuilul Atestat din preistorie, hi pastreaza intreaga insemna- tate pentru alimentatie gi negot, in toata perioada. Ca gi in alte activitati, o suma de termeni fundamentali sint 139 DRH, B, I, p. 188, doc. din 7 aug. 1451. 140 DRH, B, I, p. 64, doc. din (1404-1406). DRH, B, I, indice, p. 589. 141 DRH, B, I, p. 103, doc. din 28 febr. 1424 ; p. 140, doc. 142 din 25 iun. 1436. 143 DRH, B, I, p. 218, doc. din 1464 ; p. 292, doc. din 23 mart. 1482. 144 DRH, B, I, p. 44, doc. din 8 ian. 1394 beneficiari, calugarii de la Cozia. 145 DRH, B, I, p. 19, doc. din 1374. 116 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385. 117 DRH, B, I, p. 27 ; sau p. 54, doc. din 1400-1418 pt. Tismana. 118 Vezi sapaturile din satul Zimnicea, secolul al XIV-lea (SCIV, I, 1950, nr. 1, p. 101) sau de la Coconi, secolele XIV XV : N. CONSTANTINESCU, Observaiii asupra satului for- www.dacoromanica.ro tificat. 70
  • 80. transmisi din antichitate : baltk cirlig, gard, melc, piriu,sint considerati dacici 149 indeosebi balta si gard caredovedesc practica unui pescuit continuu in lunca duna-reank inainte de cucerirea romans. Mai numeroase sintcuvintele de origine latina. In primul rind, termenulgeneric de peste (din piscis-piscem), care, la rindu-i, adat numeroase derivate (ceea ce-i atesta si vechimea invocabular) : pescar, pescarita, pescarie, pescuit, pestisor,pescut, pescos, pescarel, pescarus" 150 ; dupa cum multe nume de pescari specializali s-au format prin adaugarea sufixelor latine ar §i er : pastravar, platicar, racar, undilar, virsar, mrejer, coticer si orier. Pentru numele pestilor sau ale diferitelor for organe, aceluiasi fond lexi-cal apartin : lapli (din lactes), basica (inotatoarea,din bessica-vessica) §i probabil crap, somn si platick deliasupra ultimelor exists Inca disculii 151. Dintre unelte,poarta nume latine : sacul (din saccus) avind ca particomponente cercul sau arcul, coarda, frina 1i coada, apoireteaua (din retella derivat din retes), furca sau ostiaservind pentru intepatul pestilor in apa limpede a pi-raielor, mai ales aria, plasa intrebuintata la Dunare sauIn unele lacuri din interior (la Snagov, de exemplu).Relevam, in sfirsit, maestriile 152, care Insemnau totali-tatea uneltelor de pescuit. La acestea se adauga moste-nirea slavonk din perioada conlocuirii roman- slave, dindnumele pestilor mai Insemnali ai apelor noastre 1b3 si auneltelor de pescuit (navod, plask mreaja, virsk vintir,unditk mingioc, juvelnic etc.). Terminologia slavona,adoptata in secolele VIIX, prin acliunea mai multorfactori 154, ne poate sugera sf insemnatatea pescuituluiin aceasta perioada, atit pentru hrana locuitorilor, cit sipentru obligatiile auto htonilor daco-romani fata de slavicare, ca element dominant, impusesera primilor plataunor anume dijme sau efectuarea unor anume prestatii. 142 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, pp. 204 §i 215-216. 150 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului fi a pisciculturii in Romania, Bucure§ti, 1964, p. 51. Intreaga analiza a terminolo- giei asupra pescuitului reproduce concluziile acestei lucrari fun- damentale. 151 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 51-52. 152 Ibidem ; pt. orie, p. 217. 153 Morun, nisetru, viza, cega, §tiuca, lin, babu§ca, clean, mreana, pastrav, lostrita, zglavoaca lipan, cum 9i icrele. etc., 154 Vezi analiza for in C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 52-53. www.dacoromanica.ro 71
  • 81. Importanta acestui sector de productie creste dupa constituirea statului feudal unitar al Tarii Romanesti, atit prin posibilitatile sporite de a furniza o marfa des- tinata exportului, cit 1i prin reflectarea in raporturile sociale. Pescuitul se practica atestat de multe mar- turii documentare in toata zona Dunarii si in inte- riorul tarii in iezere, balti si ape curgatoare, inclusiv in cele de munte. Mari le In primul rind venea Dunarea cu tot complexul de balti zone pe care-1 alimenteaza : la 1374 este amintit ,,... venitulde pescuit domnesc de la virsii si toata viltoarea cea de la mijloc cu toate ale ei si Dunarea de la Padina Oreahova pins la Mostistea de Sus mergind spre Risava si Vodita Mare, pe amindoua partite..." 155, Viltoarea" amintita, nu- mita in alte acte si ...virtejul de la mijloc, pe Dunare, la iuteli" 156 este un loc cunoscut la Portile de Fier unde Dunarea se roteste si formeaza un ochi (anafor") si unde se prinde cega 157. Padina Oreahova si Mostistea sint doua puncte in apropierea Virciorovei, iar Risava desemneaza Orsova 158. Intr-un singur loc al Dunarii deci, pe o porliune restrinsa, pescuitul se practica in mod con- tinuu vezi cele opt virsii amintite si era aducator de beneficii domniei. Evident, el se practica si inainte de 1374 ; hrisovul lui Vlaicu nu face decit sa arate o situatie de fapt, pe care o consemneaza numai fiindca s-a produs o modificare a regulii existente : manastirea Vo- dita va primi, de acum inainte, venitul din peste cuve- nit anterior domniei 158. Pe Dunare, in jos, multimea baltilor a determinat numele intregii regiuni cuprinse intre Calafat si varsarea Jiului : este judetul de Bala cu un mare numar de 165 EORH, B, I, p. 18, pt. traducere vezi §i C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 65-66. 158 DRH, B, I, p. 35, doc. din 1391-1392, vezi §i p. 21, doc. din 3 oct. 1385 ; p. 24, doc. din 27 iun. 1387 ; p. 54, doc. din 1400-1418 (unde virtejul" este localizat la Poqiile de Fier). 157 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 66. 158 DRH, B, I, indice, pp. 558 §i 562. 158 De aceea, pentru a descrie zona Dunarii, unde se prac- tica pescuitul in secolele XIVXV, vom utiliza §i documente din secolele XVIXVII, deoarece ele nu fac decit sa consem- neze realitati mult mai vechi. www.dacoromanica.ro 72
  • 82. locuri de pescuit 160, intinse pe zeci de kilometri §i dincare documentele secolului al XV-lea dau numai citevapuncte (Top lap., Birzogirla, Jietul, Natal, Cot lov, Ca-li§te etc.) 161. La rasarit de riul Jiu, aflam o alts mare zona cu-prinsa intre satele Sarata 5i Or lea de azi, pe o distantade aproximativ alti 28 km cunoscut azi sub numele deBalta Potelul", in secolele XIVXV sub acela de Ma-mino, iar la 1247 probabil de Celei 162. La rasarit de Olt, Mircea cel Batrin daruie§te, iarBasarab cel Batrin confirms manastirii Cutlumuz de laMuntele Athos stapinirea peste ,,...toate baltile de laSvi5tov pe tot Calmatuiu..." 163. Aria este precizata deun act din 23 iulie 1512-1513 ; intregul complex depescuit se intindea cel putin intre localitatile Traian(la vest) §i Zimnicea (la est), pe o distanta de aproxi-mativ 45 km, avind ca intindere principals de apa baltaSuhaia. In secolul al XV-lea, acest complex purta numeleorgului Si§tov de pe malul drept al Dunarii, deoarecebalta Suhaia se terming cam in dreptul lui ; i se maispunea balta Calmatuiului", dat fiindca riul se varsa inea, dind impresia ca a ereat, de fapt, apele statatoaredin jur. De ce astazi a ramas Suhaia ? Pentru ca intimpul verii, cind Dunarea nu o mai alimenteaza, baltaprincipals seaca ; romanii i-au spus deci seaca (vezi 5isatul cu acela§i nume amintit mai sus), ceea ce in limbaslavona se traduce prin suha-suhaia (cu res-pectiv) 164. Pentru lunca Dunarii de la rasarit de Turnu Magurele§i pins la Calargi cuprinzind, intre altele, lacurileChircanul, Maharu, Pietrelor, Greaca, Cap de Urs, Span-tov, Mosti§tea, Boian, Sfrederile §i Calargi nu avem§tiri scrise in secolele XIVXV ; dar §tim ca pescuitulconstituia o indeletnicire constants, a§a cum arata sapa-turile arheologice 165 ; in schimb, sintem informa/i de 160 DRH, B, I, pp. 120-121, doc. din 28 oct. 1428 ; indi-cee, sub voce si C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 75-76. 161 DRH, B, I, indicele, sub voce. 162 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 66-67 si DRH, B, I,pp. 44, 361 (nr. 17, 225). 163 DRH, B, I, p. 252, doc. din 1475-1476. 164 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 67-68. 165 Ibidem. www.dacoromanica.ro73
  • 83. un hrisov al lui Mircea cel Batrin pentru toata parteadintre Calargi si varsarea Ialomitei (Piva Pietrii de azi),marginita de bratul Borcea si cursul principal al flu -viului 166. Cit despre ultima mare zona de pescuit la Dunare (Inainte de delta), cunoscuta sub numele de BaltaBrailei", avem 5tiri din scrisorile de raspuns adresate delocuitorii jude%elor Braila, Buzau 5i Rimnic si unde seaminte5te 5i de ...toti pescarii din Braila" 167. Evident, pe5tele se prindea 5i in celelalte ape ale TariiRomane5ti, chiar dac*a mentiunile documentare nu sinttot atit de numeroase ca la Dunare. Manastirea Snagovprime5te in seapinire mai multe sate ...si cu battik sicu toate locurile..." 168 (precizate prin mentionarea Gher-mane5tilor aflali chiar pe malul lacului), Intre altele si,,...o bucata de pamint cu girla Sneagovului partea luiMano" 169. Despre celelalte lacuri naturale, documentelesecolelor XVIXVIII aduc multe informatii care potfi utilizate intru totul, cel putin pentru a constata exis-tenta acestor locuri de pescuit in epocile anterioare. La fel erau folosite iazurile sau hele.5teiele, trecute indocumente Inca din secolul al XIII-lea, deli existentafor trebuie sa fie straveche :in fungi sau care se vor face de catre din§ii, care toatevrem sa se opreasca in intregime in folosul fratilor aces-tora, afara de pescariile de la Dunare si iazurile de laCelei pe care le pastram impreuna, pe seama noastra §ia lor" 170, a5a citim in actul dat de regele UngarieiBela al IV-lea cavalerilor Ioaniti, privind veniturile aces-tora din Tara Severinului 5i din cnezatele oltene. Prezenta in limba romans a termenilor iaz" (un lacartificial, creat prin bararea unui curs de apa cu ajuto-rul unui dig perpendicular pe firul apei) si acelui derimnic" (cu acelgi inteles, de la riba = pe5te ribnic 186 DRH, B, I, pp. 64, 97, 99, 111, 140, etc. 167(nr. 28, 48, 49, 56, 77, 96, 107) ; C. C. GIURESCU, op. cit.,pp. 68-69. 167 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile riirii Roma-nevi..., pp. 282 §i 284. 118 DRH, B, I, p. 118, doc. din 7 oct. 1428. 169 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441. 170 DRH, B, 1, p. 8, doc. din 2 iun. 1247 §i C. C. GIU-RESCU, op. cit., pp. 60-62. www.dacoromanica.ro74
  • 84. rimnic), ambele intrate in lexic din perioada conlocuiriiromano-slave, arata ca cel putin din secolele VIIXaceasta ramura a pisciculturii era practicata pe terito-riile romanesti171. Iazurile s-au construit continuu, asa cum arata expli-cit diploma din 1247 sau asa cum procedeaza, douasecole §i jumatate mai tirziu, marele vornic Parvu Craio-vescu, care a pus sa se faca un helesteu la satul Mircestipe riul Doamnei, ,,...tot cu sapele §i cu cazmalele §i s-aufacut §i mori" 172. Iar voevodul Radu cel Mare(1495-1508) cere judetului §i celor 12 pirgari ai Bra-sovului sa-i gaseasca ,,... un maistor... pentru helesteie..." fa-gaduindu-le ca-1 va plati mai mult decit era obiceiu1173.Sub Mircea cel Batrin a existat, probabil, pe piriul Ilfov§i iazul de la Nucet, lung de circa 13 km pe 800 m la-time, in fiinta pins in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea ; el a servit la alimentarea cu peste a curtiidomnesti din Tirgoviste 174. Si apele de munte au fost toate folosite. Dar inscriereabar in acte a ramas conditionata ca in celelalte ca-zuri amintite de o schimbare intervenita in statutuljuridic, in normele ce reglementau proprietatea asu-pra lor. In concluzie, pescuitul se practica pe toatii intindereaTarii Romcinefti in secolele XIVXV, cuprinzind ma-rile complexe de-a lungul Dundrii de la Turnu Se-verin §i pina in Delta , lacurile ,si &Ville naturale dininterior, iazurile ,si apele curgatoare. Dar daca indeletnicirea, ca atare, isi are inceputurilein preistorie si a fost practicata fara vreo intrerupere, inschimb, conexiunile ei cu intocmirea economico-socialssint altele in epoca feudala §i acestea sint trasaturiledeosebitoare, caracteristice ale perioadei. In primul rind, stapinirea asupra apelor. Domnia aveapartea ei ; precizari nu putem face, dar faptul rezulta 171 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 127-129 §i 303-304. 172 Facut in timpul domniei lui Vlad Calugarul (1482-1485) tire transmisa de un document din 12 februarie 1533 : DIR,XVI B, II, 126-127. 13 GR. TOCILESCU, 534 p. 208. www.dacoromanica.ro documente, 174 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 157.75
  • 85. din daniile acute de voevozi unor ctitorii, ca de exem-plu Voditei sau Coziei. Alaturi de domn, mdevin marl posesoare de balti, lacuri si ape curgatoare.Vodita primeste venitul domnesc" de la 8 virsii laPortile de Fier ; Tismana stapineste balta Bistret (pri-mita de la Radu I), cu o zona de pescuit de peste30 km ; Cozia si Govora au mai multe proprietati laCelei, iar Cutlumuzul (de la muntele Athos), Suhaiacu toate ce tin de ea ; in sfirsit, Cozia devine mareaposesoare a Borcei, pe o intindere de 25 km, daca nuchiar de 88 km (dupa cum identificam girla Sapatulinscrisa in documente). Totusi, ctitoria nu era aim sin-gura stapinitoare : Pentru ca a venit inaintea domnieimele egumenul Simon ne spune voevodul Radu celFrumos la 1467 de i-a dat domnia mea pe slugiledomniei mele Dragoi si Goe din Facaieni si Gures dinFratilesti si din Floci, Petre pirgarul si Buduslov,de li-au dat hotar pe apd, pe unde scrie cartea domnieimete" (subl. ns., D.C.G.) 175. Din baltile Dunarii scoteavenituri si Dealu1176. Proprietate manastireasca intilnim si asupra apelor demunte. Mircea cel Batrin scrie staretului Nicodim ,,...canimeni sa nu cuteze a incerca sa pescuiascii in riul Tis-menii sau sa-si pasca orice fel de vita, incepind de lasat in sus pins in munti ; ci numai calugarii sit fie vol-nici sit vineze pege" (subl. ns., D.C.G.) 177. Se vede cao noua delimitare devenise necesara, deoarece voevoduladauga : ,,...de asemenea si jupan Brata sa-i fie hotar-nic..." 178. Existau si proprietati individuale. Asa este,,...un om Tampa, care s-a inchinat staretului Sofronie,sa fie poslusnic manastirii, care ,ci acesta a daruit o girla(subl. ns., D.C.G.) 179 sau ,,...jupan Stan purtatorul desabie" care da ctitoriei Snagov ,,...o bucatci de peimint cugirla Sneagovului partea lui Mano" (subl. ns., D C.G.) 189. DRH, B, I, p. 224, doc. din 15 ian. 176 DRH, B, I, pp. 242-243, doc. din 1474. 176 177 DRH, B, I, p. 71, doc. din 23 nov. 1406 1i p. 277, doc.din 3 agr. 1480 ; C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 70-71. 178 DRH, B, I, p. 71. 179 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406. www.dacoromanica.ro 180 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iunie 1441.76
  • 86. Terenuri In Tara Romaneasca la fel ca in Moldova 5i Transil- rezervate vania de altfel aflam zone special rezervate, in care pentru vinatul 5i pescuitul se faceau numai cu invoirea stapinu-vincitoare lui. Ele se numesc fie /ovigi, de la slavonescul ROMIT14,ci pescuit cu intelesul de vinatoare (inclusiv pentru pe5te), fie bra- n4ti de la 6pammr, cu sensul de loc oprit, nu se poate intra decit cu autorizalie. Cu alte cuvinte, at doilea termen reflect& tocmai ingradirile" 5i drep- turile" rezultind din stapinirea asupra terenurilor de vinatoare 5i pescuit, in societatea feudala romaneasca. Cea mai cunoscuta a fost lovi5tea din nordul judetului Arge5, in depresiunea intracarpatica Racovita-Bratovo- e5ti-Tite5ti, existents probabil din feudalismul timpuriu, 5i care a dat acela5i nume 5i intregii regiuni 181. Brani5tile apartineau domniei, manastirilor 5i boieri- lor. Existau probabil brani5ti domne5ti linger varsarea Ia- lomitei in Dunare, o alta la vest de tirgul Buzaului, o a treia in Vlalca, la rasarit de Calugareni, 5i a patra in judetul Slatina 182, toate cu hotare bine delimitate. De ultima din ele aflam in 1495, cind Vlad Calugarul hotara5te ,,...ca sa le fie brani5tea domniei m Slatina, oricit este hotarnicita cu semne, pentru ca am dat-o domnia mea sfintei manastiri de la Glavaciov" 183. In aceste terenuri rezervate, nimeni nu avea voie sa pescuiasca sau sa vineze fara invoirea stapinului ; alt- minteri se expunea la pedepse, uneori foarte grave. Daca pentru riul Tismana, amintit mai inainte, interdictia este formulae& in termeni generali 184, pentru Glavacioc da- nia lui Vlad Calugarul aduce depline lamuriri : De aceea, cine va intra din tara domniei mele sau din ora- 5ele domniei mele, sau din ale& parte citim in hri- sov iar ei sa intrebe pe egumenul de la Gleivaciov ; pins ce el nu-i va asa sa intre in acea brani5te, ei sa nu fie volnici sa intre, far& 5tirea lui 5i fara a-1 intreba. Iar cine va intra, el sa plateasca sfintei manastiri ce-i va fi legea. Iar cine va fi gasit ca a intrat in brani5te, fara 5tirea lor, iar calugarii sa fie volnici sa-i facer rau". De retinut ca insuli aparatul de stat veghea ca drep- turile" stapinului feudal sa fie respectate : *i to Tatule 181 DRH, B, I, pp. 102, 234 (nr. 51, 139). 182 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 293-294. 183 DRH, B, I, p. 416, doc. din 4 sept. 184 Vezi mai sus, p. 76. www.dacoromanica.ro 77
  • 87. de la Hintesti adauga voevodul Vlad Calugaruliatci ca to -am pus domnia mea vcitaf, ca sa-mi pcizestiacea branicte §i sa-tni pazesti acei stupi, sa to silesti cumstii mai bine. $i cu aceasta carte a domniei mele sastrigi in tirg, sa audit orice om, ca am dat-o domnia measfintei manastiri,caci am lasat acea braniste gi aceistupi pe cazul tau, sa-i paze0i. Altfel sa nu fie, dupaspusa domniei mele" (subl. ns., D.C.G.) 185. Alteori. pedepsele deveneau foarte aspre. Pentru aapara branistea de linga Flaminzesti a manastirii Curteade Arges, domnia aminteste, la 15 aprilie 1533, ca cineva indrazni, gra stirea egumenului, sa taie lemne in pa-dure sau ...pestele sa vineze,... acelui om i se va taiamina" 186 (subl. ns., D.C.G.). §i mai drastic este Raducel Mare, ciind intareste Coziei baltile, la bratul Borcea.Nimeni, fara incuviintarea manastirii, ...sa nu fie vol-nic sa pescuiasca sau. sa zagazuiasca pe aceste balti...nici orasan, nici boier, nici alti oameni, nici satul vreunuiboier..." ; cel ce nu va respecta interdictia, ,,...unul caacela sa stie ca-1 va prinde domnia mea de-i vom legapiatra de git vom arunca in apa" 187. Amenintarea cu o pedeapsa atit de apriga sugereazadesele conflicte intre localnici si feudal, in cazul nostruegumenul ctitoriei Cozia, care a cerut sprijinul autori-tatii supreme din stat. Stapinirea asupra apelor, pe linga interdictia, pentrualtii, de a pescui, insemna mai ales dreptul domniei,boierului sau manastirii 188 de a aduna prin vamesii debalti" dijma din pestele prins. Pestele constituia 1i unadintre marfurile cautate la export, mentionat in multedintre privilegiile de comert muntene aleXIVXV 189. Pentru pestele incarcat in care se plateao dare specials numita parpar" 190, existents, dupatoate probabilitatile, dinainte de intemeierea statului uni-tar. In sfirsit, pentru a incheia capitolul obligatiilor so-ciale determinate de pescuit, amintim de muncile pres- 185 DRH, B, I, p. 416. 186 DIR, B, XVI, II, p. 130. 187 DIR, XVI, B, I, p. 25, doc. din 13 ian. 1503. 188 Vezi mai jos, cap. dijme ; DRH, B, I, p. 202.doc. din 5 mart. 1458. 189 Vezi mai jos, Comertul exterior. www.dacoromanica.ro 190 Vezi mai jos, capitolul dari.78
  • 88. tate de satenii dependenti la iezaturile sau zagazurile he- lesteielor, la garduri si lese, precum si obligatia de a pescui pentru domnie cu scopul de a aproviziona curtea voevodului cu anume soiuri 191, de exemplu morunul si ceilalti din familia sturionilor. $i iarasi am daruit obroc sfintei manastiri, hotarkste Radu cel Mare pe fie- care an, din judetul Romanatilor, din 6 sate, 12 galeti domnesti si cite o maja de morun ,si cite o maja de crap..." 192. Exploa- In exploatarea subsalului, sarea venea cea dintii. Ex-tarea sub- tragerea ei s-a efectuat, fara intrerupere, din indepartata solului. epoca a comunei primitive, a sporit in timpul statului dac, Sarea cit §i dupa cucerirea romans ; a continuat si dupa retrage- tea administratiei romane din Dacia, in perioada migra- liunilor. Marturie stau astazi 64 de topice derivate din termenul latin sal-salis (Sarata, Sarktelul, Saratuica, Sarateni sau nume compuse) si marcind caracteristica dominants a terenului 193. Indelungata conlocuire ro- mano-slava se regaseste si in acest sector, unde apar Sla- nicul, Slatina sau Solonetul, formate din caatib, echi- alentul vechi-slav numelui latin sus-amintit : sint al astazi cunoscute zeci de asemenea topice, raspindite, ca 1i precedentele, pe intreg teritoriul tariff, uncle dintre ele trecute 1i in actele interne ale secolelor XIVXV. Asa sint pentru a ne margini la Tara Romaneasca tir- gul Slatina, centru comercial 1i loc de papas al carelor cu marfuri 194 sau vadul Slatinei", amintit intr-o hotar- nicie, prin imprejurimile orasului Baffle Govora 195. La acestea se adauga termenul de ocna care, din intelesul mai larg de mina" a ajuns sa desemneze numai exploa- tarile de sare, marcind astfel deosebita insemnatate a acestora 196. Nu cunoastem cifre pentru secolele XIVXV. Ex- ploatarea se facea la Vel Ocna de linga Rimnicul 191 Vezi mai jos, muncile in legatura cu pescuitul. 192 DRH, B, I, p. 436, doc. din 1 aug. 1496. 193 I. IORDAN, Toponimie romtineasca, pp. 125-127. 194 Vezi mai jos, capitolul Tirguri. 195 DRH, B, I, p. 461, doc. din 15 apr. 1498. Pentru alte exemplificari, vezi D. C. GIURESCU, Ob ecsporte soli, in R.D.E.S.E.E., I, 1963, nr. 3-4, pp. 421-433. www.dacoromanica.ro 196 I. IORDAN, Toponimie romaneasca, pp. 52, 127. 79
  • 89. Vilcea 1" §i la Ocna Mica de linga Tirgoviste 198, ca si inmalurile de sare, unde extragerea se facea la zi, in jude-tele Buzau, Slam Rimnec (insusi numele arata prezentaacestor zacaminte) si Saac (Secuieni). In aceste locuriprecizeaza o carte a voevodului Constantin Brincoveanu oamenii ,,...sint ei slobozi di-si iau ei sare den muntiiaciia de sare, de acolo" 199 sau, cum adauga un alt act,,,...care iau si maninca sare din munte" 200. Privilegiullocuitorilor din cele trei jude/e de a-si scoate sare cit aunevoie pentru consumul propriu, nu si pentru negot, da-teaza dinainte de intemeierea statului feudal unitar, iardomnia nu a facut decit sa recunoasca o situatie de fapt,mentinind-o. Daca ar fi posterior secolului al XIV-lea,nu in/elegem de ce un atare drept nu ar fi fost acordattuturor locuitorilor din imprejurimile ocnelor mari, infiinta 281. Daca scoaterea sarii continua de milenii, conexiunilepe plan social erau evident altele decit in antichitate.Dreptul de a deschide ocne apartineau numai domniei,dupa cum vinzarea sarii aducea voevodului venituri in-semnate 282. In schimb, proprietatea solului unde se deschidea minaapartinea unor diferite categorii, incepind, desigur, cuvoevodul tarii. Radu Prasnaglava intareste manastirilorCozia si Cotmeana ...cite a dat si daruit parintele dom-niei mele, sfintraposatul Mircea voevod", intre altele,,,...o ocnd, la Ocna de Sus" 283. Salina de linga Tirgoviste era deschisa sub Neagoe Ba-sarab 204, dar nimic nu infirma parerea ca ar fi fost si 191 DRH, B, I, p. 62, doc. din 1402-1418 ; p. 113, doc.din 17 iul. 1425 ; p. 336, doc. din 4 febr. 1488 ; p. 450, doc.din 29 iul. 1497. 198 Prima mentiune de la 7 ian. 1517, ceea ce arata ca ocnase exploata probabil si in secolul at XV-lea : DIR, XVI, B, 1,pp. 117-118. 199 Anatefterul, p. 374, doc. 1700-1071. 200 Ibidem, p. 387, doc. din 5 dec. 1697. Vezi si A. ILIES,$tiri in legiiturg cu exploatarea sarii in Tara Romeineasca pingin veacul al XVIII-lea, in SMIM, I, 1956, pp. 192-193. 201 De exemplu, la Vel Ocna sau Ocna Mare de linga Tir-goviste. 202 $tirile documentare sint ulterioare, vezi A. ILIES, op. cit.,pp. 163-164 si Anatefterul, pp. 407-408. 203 DRH, B, 1, p. 99, doc. din 19 iun. 1421. www.dacoromanica.ro 204 DIR, XIV, B, I, doc. din 7 ian. 1317, pp. 117-118.80
  • 90. mai veche ; nu avem nici un act asupra inceputurilor ei,iar menlionarea in scris vine doar cu prilejul unei con-firmari a unor drepturi anterior statornicite. 0 tiredin 10 iulie 1614, este lamuritoare pentru raporturileexistente intre autoritatea centrals 1i proprietarul tere-nurilor de unde se scoate sarea. In hrisovul catre ma-nastirea Dealul, Radu Mihnea precizeaza : ...aceasta ocnaeste veche ocina calugareasca data de raposatul Io Ra-dul voevod, ctitorul sfintei manastiri din Deal sa fiesfintei manastiri toatii ocina §i din vama al treilea aspru.ySi a lasat ca din bolovanii de sare sa se is de catre ma-nastire 3 bolovani" 205. Asadar, regula existents in vre-mea lui Radu cel Mare 1i, desigur, inainte era ca totprodusul salinelor revenea domniei §i, potrivit obiceiului(cu putere de lege nescrisa), stapinul piimintu/ui ma-nastire sau boier avea dreptul de dijma, la inceput 30/adin totalul sarii extrase, ulterior, dupa dating, a zeceaparte 206. Comercializarea sarii in interiorul tarii se facea tot cuautorizalie si in folosul domniei 207, cu exceptiile pe careinsusi voevodul le acorda. Vladislav al II-lea, hotarasteCoziei dreptul ,,...ca sa umble slobode carutele acesteimanastiri sa cumpere sare la ocne, pe care cumparind-o,varna sa nu dea..." 208, in timp ce Radu cel Mare aprobaTismanei sa primeasca gratuit, anual, ,,...cite doua carede sare din Ocnele de la Rimnic, un car de sare ma-runta, cit va putea lua si al doilea car de 400 bolo-vani..." 209. Produclia salinelor constituia o marfa trimisa cu regu-laritate peste hotare, in Peninsula Bakanica 210. Cit des-pre starea sociala a celor ce lucreaza in mine in seco-lele XIV si XV, sintem mai putin informali asa incittrebuie sa ne sprijinim pe documente ulterioare. adica taietorii de sare, erau, la Ocnele Mari, in- 205 DIR, XVII, B, vol. II, pp. 296-297 ; A. ILIES, op. cit.,p. 158. 206 Pentru dijma la cuantumul de 1/10 vezi A. ILIES, op. cit.,pp. 166-167. 207 Vezi mai jos, comerlul intern. 208 DRH, B, I, p. 187, doc. din 7 aug. 1451, p. 220, doc.din 14 oct. 1465. 209 DRH, B, I, pp. 450-451, doc. din 29 iul. 1497. www.dacoromanica.ro 210 Vezi mai jos, comerlul exterior.81
  • 91. deosebi tiganii, robi ai manastirilor Cozia, Govora sau ai domniei : munca lor, fapt deosebitor, cunostea proba- bil, Inca din secolul al XIV-lea si forma de retribuire in bani 211. Maglasii, care scoteau bolovanii de sare din adincime 1i-i asezau in gramezi la suprafaca, se recrutau dintre locuitorii stapini de pamint ai citorva sate din judetul Vilcea 212. Deopotriva, orasenii Ocnelor Mari aveau Indatoriri fata de salina aducerea din padure a lemnariei necesare constructiilor exploatarii, saparea pamintului pins la atingerea stratului de sare (in cazul deschiderii unei not mine) etc. Nu lipseau nici drega- torii camarasii ocnelor cu largi atributii, inclusiv dreptul de judecata asupra lucratorilor sau aceia care Insemnau cantitatile extrase. Felurite categorii sociale, apdar, de la mosneanul stapin de pamint ping la rob aveau anume obligacii" fata de domnie in le- gaturd cu extragerea ,si comercializarea sarii ; unii sco- teau frith anume beneficii, fie din venitul obi,cnitit al dregatoriei (ciimara§ii), fie din dijrna (pentru proprie- tarul locului unde se afla salina), fie din eventualele danii ale voevodului (in bolovani de sare etc.)Fierul Despre exploatarea fierului §i aramei documentele scrise lsi ale secolelor XIVXV cuprind putine stiri, completatearanza insa prin marturiile arheologice. In feudalismul timpuriu, extragerea §i prelucrarea se efectua, de regula, de aceiasi mestesugari, minereurile provenind din zonele Invecinate, din surse locale apropiate : fie ,,...din nivelurile de sedi- men tare ale formatiunilor pliocene documentate in toata zona subcarpatica" (de exemplu, la Bucov, Vadul Sapat, Budureasa, Tirgsor) ; fie ,,...oxizi de fier de virsta cuater- nara, de origine sedimentar aluvionara", aflati in malul riurilor (ca in cazul atelierelor metalurgice identificate la Bucuresti, Ciurelu, Mogosoaia, Baneasa sau la Dridu, Marculesti, Malu, Alexandria, Verbita, Coconi etc.) ; fie, in cazul Dobrogei, din zacamintele de fier de la Iulia (sud-vest de Tulcea Altintepe §i chiar din terasele Du- narii la Pacuiul de Soare §i la Dervent) 213. Aseme- 211 A. ILIES, op. cit., pp. 177, 180-186. 212 Ibidem. 5T. OLTEANU, CONST. 5ERBAN,Mqtefugurile din Tara 213 Romcineascil fi Moldova in evul media, Bucure§ti, 1969, pp. 15-17 www.dacoromanica.ro §1 harta de la p. 18 (in continuare se va cita yST. OLTEANU, 82
  • 92. nea marunte exploatari, suficiente insa pentru acoperireanevoilor locale, au continuat si dupa constituirea statu-lui feudal al Tarii Romanesti 214, cind si domnia da pe-riodic un nou impuls extragerii si prelucrarii unor anumeminereuri, in primul rind fierul si arama, atestate inzona Rimnicul Vilcea-Govora ; la Capatineni (Arges) 215 ;la Baia de Fier (Baie za hier"), baie desemnind un locde unde se scoate o bogie a subsolului (satul Baia",continuind o straveche asezare fortificata dacica aparein scris, intiia data, la 18 ianuarie 1480 216) ; la Strau-lesti, unde in atelierul unui faurar s-au gasit lupe si barede fier, creuzete, unelte de taiat si perforat, obiecte se-mifinite, cupru tot in bare etc. 217 ; sau la piriul Jeleze"(de la jelezo = fier) pe unde trecea hotarul mosiei vor-nicului Neagoe din Slavesti 218 ; in valea Solovanului cufiiarele", amintia la o delimitare a satelor Cap4ineni,Cheiani si Poenari 219 ; la Baiasi" in Lovistea 229. Ca-illgaril manastirii Cozia, la rindu-le, se ocupau st cu vin-zarea fierului prin tirgurile Tarii Romanesti, fier pro-venit, probabil, din exploatarile proprii 221. Asupra aramei ne informeaza chiar Mircea cel Batrin :5i Inca a daruit domnia mea spune voevodul in hri-Mestesugurile, deoarece au fost consultate numai capitolele re-daotate de 5t. Olteanu din lucrarea citata). §T. OLTEANU,Cercetari cu privire la productia minierd din Moldova si TaraRomaneascel din sec. XXVII, in Studii", t. 19, nr. 5, 1966,pp. 942-946 ; NICOLAE MAGHIAR, ST. OLTEANU, Dinistoria mineritului in Romania, Bucure§ti, 1970, pp. 103-105,108-109. 214 De exemplu, la Coconi sau Pacuiul lui Soare : $T. OL-TEANU, C. URBAN, op. cit., p. 47. 215 $T. OLTEANU, Cercetari cu privire la productia minierd...,p. 950. 216 DRH, B, 1, p. 275 (n. 170). 217 DIR, XVI, B, 1, p. 164, doc. din 26 nov. 1520: DINUC. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie veche romaneasca, Bucu-re§ti, 1967, p. 11. 218 ST. OLTEANU, Mestesugurile, p. 48 ; Istoria orasuluiBucuresti, I, p. 74. 219 Doc. din 4 mai 1556 ; DIR, XVI, B, 3, p. 43 (nr. 54) ;DINU C. GIURESCU, A. PANOIU, op. cit. 220 Evident, not identificari se fac pe masura progresului cer-cetarilor arheologice ; Baiasi : DIR, XVI, B, III, p. 1, doc. dinfebr. 1551. 221 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106), doc. din 7 aug. 1451 §i5T. OLTEANU. Cercetari cu privire la produccia minierd...,p. 949. www.dacoromanica.ro83
  • 93. sovul Tismanei venitul ce este al domniei mele de la rotile lui Ciop Hanos, care le-a facut de curind la Bra- tilov..." 222. Ce se socotea aici aflam dintr-o confirmare (c. 1392) catre aceeasi ctitorie : ...si de la rotile lui Ciop Hanos, la Bratilov, zeciuiala de aramci" 223. Exploa- tarea a continuat in secolul al XV-lea, ultima mentiune fiind din 1464 224. Acoperea aceasta productie consumul intern ? Sigur, nu, de vreme ce voevozii munteni indeamna sa nu fie stinjenit importul fierului, scutindu-1 chiar de plata va- mu 225. Cind brasovenii, din diferite pricini, vor sa opreasca negotul, domnii munteni reactioneaza ; Basarab cel Batrin ii instiinteaza, pe la 1475-1476, ...ca se afla destul fier si la turci Inca mai ieftin si vom cumpara (de la ei)..." ; si intr-o noua scrisoare adauga. : ,,...dar cu lucrul vostru nu stiu cum sta, de opriti si scuturile si arcurile fierul §i orice arme si orice marfuri. Nu ,soi stiu ce faceti si ce asteptati ; razmirita vreti oare sa fa- ce%i sau ce ginditi nu stiu". Acelasi indemn si de la jupan Albul" boier muntean fruntas, catre brasoveni : ...si lasati sa fie drumurile slobode. Sa aduca cine ce vrea ci fier §i arama si orice marfa..." 226 (subl. ns., D.C.G.). Iar Radu cel Mare ii ameninta cu represalii : ...caci Baca yeti opri fierul, domnia mea va opri alte marfuri" 227.Pcicura Straveche era si exploatarea pacurei ; numele, derivat din picula" (picatura), apare sub aceasta forma roma- neasca in actele moldovenesti redactate in slavona Azi in judetul Mehedinti : DRH, B, I, p. 35 (nr. 14). 222 DRH, B, I, p. 41 (nr. 16). 223 224 Confirmari din 1400-1418, 2 aug. 1439 §i 10 iul. 1464 : DRH, B, I, p. 54 (nr. 22) ; p. 156 (nr. 89) ; p. 212 (nr. 124). Cf. P. P. PANAITESCU, Minele de aramii ale lui Mircea cel Batrin, in RIR, VII, 1937, pp. 258-263 ; T. OLTEANU, op. cit., p. 948. 225 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tariff Rome- nefti, p. 10 (nr. IV), doc. din 17 mai 1421 ; cf. p. 12 (nr. V) ; Ibidem, pp. 18-19 (nr. IX) ; vezi §i pp. 23, 28, 30-31, 129, 242, 251, 256 (nr. XI, XII, XVII, CII, CCII, CCX, CCXII). 226 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile nefti, pp. 125 §i 129, 251 (nr. XCIX, CII 0 CCX) ; cf. p. 343. 227 Ibidem, p. 242 (nr. CCII); Cf. HURMUZAKI-N. IORGA, Documente XV/2, pp. 123 §i 127 (nr. CCXXIII §i CCXXXI). www.dacoromanica.ro 84
  • 94. din secolul al XV-lea. In documentele muntene, cea mai veche menIiune este din 1517 : hotarul manastirii jupa- nului Draghici din Cricov trece ,,...de la Ulmi pina in drumul Branului... si din lacul cu rachiti, peste dimb, la Pacuri ; astfel, de la Peicuri in sus, pe drumul sapat, pina la Cumatra..." 228: topicele au fost aflate la fata locului de sulgerul Semca si cei 12 boieri hotarnici, iar termenul in sine adoptat ca atare in documentele sla- vone (lexicul slay medieval neavind un cuvint corespun- ztor) aduce una dintre cele mai graitoare dovezi asupra continuitatii populatiei romanice si straromanesti in stinga Dunarii, in dealurile Carpatilor. Numai aici s-a folosit pacura din antichitate si pina in evul mediu ; data inaintasii nostri ar fi parasit vechea Dacie si ar fi trecut cu tolii in Peninsula Bakanica, termenul pacura nu s-ar fi format acolo (nici una dintre limbile balcanice sau romanice nu -1 are), deoarece lipsea cu totul produsul corespunzator 229.Aunt/ Despre aurul scos din nisipurile riurilor (Lotru, Jiu, Olt, Arges, Ia lomila, Buzau etc.), marturiile scrise vorbesc incepind din secolul al XVI-lea ; dar este cert ca extra- gerea se efectua si in epoca precedents. Ne indreapta spre o atare incheiere insusi numele metalelor pretioase aurul si argintul de origine latina ; dupa cum ace- leiasi limbi apartin si sarea, fierul, arama si carbuncle, scoase din adincul pamintului in Tara Romaneasca (si celelalte provincii romanesti de altfel), de-a lungul in- tregii epoci feudale 239. Cultivarea grinelor, viticultura si pomicultura, vitele mici si mari, albinaritul si pescuitul, reprezinta pentru seco- lele XIV si XV sectoarele esentiale ale productiei. 0 228 DIR, XVI, B, I, pp. 131-132 (nr. 131), act din 22 no- iembrie. 228 Numele de pacura deriva din picula (picatura), deoarece in unele zone de pilda. §i azi intre Bane.,ti §i Cimpina pe- trolul, mustind la fata pamintului, se prelinge, sub forma, de picaturi, pe coastele inclinate. Intreaga demonstratie la C. C. GIURESCU, Vechimea ,,milestriilor", in Viata Economia" www.dacoromanica.ro din 15 iulie 1966. 238 C. C. GIURESCU, op. cit. 85
  • 95. economic bazata aproape in intregime pe produsele so-lului, vegetale si animale, la care se adauga exploatareacitorva minereuri, sare indeosebi si uncle cantitati de fier,arama si pacura. De aceea, stapinirea pamintului, adicaa principalului mijloc de productie, constituie un cri-teriu de baza si in intelegerea realitatilor sociale ; peeconomia agrara, cu indeletnicirile mai sus enumerate seasaza intregul sistem de dari, dijme si munci care, la rin-du-i, determine alcatuirea aparatului de stat ; capacita-tea de export a /aril, deci in ultima instanta putinta unorexcedente de plata, in numerar, se leaga tot de aceeasiproduce agricola. Documentele n-au pastrat date sta-tistice ; nu putem exprima cantitativ productia, dupacum nu stim data se va putea determina productivitateaunora dintre sectoarele ei. Dar ne putem gindi la pon-derea lor, asa cum se reflects in intelegerea contempo-ranilor. Aceasta pondere este exprimata in actele de in-tarire ale proprietatilor, unde se enumera si scutirile decare stapinii de pamint. Cind Mircea cel beneficiauBatrin confirms satul Ciulnita" pe Buzau, manastiriiSnagov, el precizeaza : ,,...de asemenea de toate slujbelesi dajdifle si darile man si mici, cite se afla in tara desine statatoare si stapinirea domniei mele, incepind dela vama oilor, de vama porcilor, de albinarit, de gale-tarit, de vinarici, de gloabe, de caraturi, de podvoade,de fin, de cascavale, si de dusegubine si de toate cele-lalte munci, afara de singura oastea cea mare sa se ridicepentru domnia mea, iar altceva nimic mai mult". Enu-merarea revine in zeci si zeci de documente ale secolu-lui al XV-lea, aproape fare modificari 231 ; earealitati ale vietii economice, care si-au aflat locul si informularul actelor interne intocmite de cancelaria mun-teana. Principalele sectoare aducatoare de venituri erauvitele mici, grinele si vinul, concluzie confirmata de altfelsi de cuprinsul privilegiilor de comert. www.dacoromanica.ro 231 DRH, B, I, p. 74, doc. din 1407-1418.-.1
  • 96. III Mqte§uguri §i tehnici METALURG1A, REDUC EREA MINEREULUI VECHIMEA FAURARIEI. PLUGUL MORILE ACTIONATE DE APA. FRECVENTA LOR BENEFICII $1 OBLIGATII IN LEGATURA CU MORILE VECHIMEA LOR. ASPECTE TEHNICE TESATORIA. PIUA. DIRSTELE. VILTORILE. OLARITUL ALTE MESTE$UGURI. EXTRAGEREA SARII MESTESUGUL ARGINTARILOR TEHNICA CONSTRUCTIILOR, LOCUINTELE ARHITECTURA DE CULTNIVELUL TEHNIC IN TARA ROMANEASCA IN SECOLELE XIV $1 XV www.dacoromanica.ro
  • 97. TERMENII GENERIC! CEI MAI VECHIMESERIE, MAIESTRU .p. MAESTRIE,CA .FI DENUMIRILE UNOR INDLETNICIRI DE GAZA:FAUR-FIERAR, TIMPLAR, LEMNAR, OLAR, PIETRAR, CARBUNAR,PIELAR, MORAR, ARGINTAR, ARCARSINT DE ORIGINE LATINA $1 ARATAPRACTICAREA NEINTRERUPTA A ACESTOR ME$TE$UGURIDIN ANTICHITATEA DACO-ROMANA FlNif IN EPOCA FEUDALA. www.dacoromanica.ro
  • 98. Care a fost nivelul tehnic al productiei in Tara Roma- neasca a secolelor XIV §i XV ? Documentele epocii dau foarte sumare indicatii, ce trebuie adesea completate prin §tirile de mai tirziu. Le adaugam marturiile sapa- turilor arheologice §i ale instalatiilor sate§ti ramase pins in zilele noastre §i care atesta anume utilaje §i procedee utilizate indeosebi cu sute de ani in urma.Metalurgia Roca de minereu se disloca cu ajutorul rangilor 1, bu- catile farimindu-se cu ciocane de mina (ulterior actio- nate hidraulic) 2. Din minereul astfel pregatit, reduce- rea fierului 3 se efectua dupa procedeele atestate in secolele IXXIII intr-un cuptor-furnal de forma ovals, construit partial in parnint, cu inaltimea cel mult 1 m §i diametrul partii superioare 1,60 m, peretii inte- riors fiind lutuiti cu o fatuiala silicioasa refractara". Arderea era activizata cu foale manuale. Minereul in- trodus in cuptor impreuna cu carbunele de lemn se scurgea sub forma de pasta groasa. la o temperatura de circa 1 000° in partea de jos a cuptorului de unde era scos cu ajutorul cangilor. Acest tip de cuptor atestat prin descoperirile de la Ghelar (secolele IXX), Hlincea (secolul al XIII-lea), partial la Bucov (secolul al X-lea) §i Birlad (secolele XIXII) , asemanator celui din alte tars ale Europei, cam in aceea.5i epoca, a continuat sa fie folosit in tarile romane §i in secolele XIVXV 4. Dar procedeul nu era economic, deoarece zgura ramasa cuprindea un mare procent de fier, intre 30 §i 500/05 ; in plus, cum maxi- mul de temperatura nu depara 1 000, pentru a se obtine transformarea fierului in stare lichida (topire) era necesar un spor de Inca 400-500°, rezultat obtinut abia dupa introducerea unor foale actionate hidraulic. 1 Judecind dupa gtiri mai recente din Tara Romaneasca gi dupa exemplele similare din alte tali ale continentului. 2 ST. OLTEANU, Mestelugurile..., p. 18. 3 Pentru a se obline lupa de fier, adica bucata de metal din care se lucrau felurite obiecte. 4 Intreaga descriere dupa ST. OLTEANU, Mestefugurile..., pp. 18-20 ; IDEM, Probleme ale metalurgiei medievale din Ta- rile Romdne..., in Revista muzeelor", 4, 1967, nr. 2, p. 122 ; Cf. N. MAGHIAR, ST. OLTEANU, Din istoria mineritului, pp. 106-107. www.dacoromanica.ro 5 N. MAGHIAR, ST. OLTEANU, op. cit. 89
  • 99. Pentru Tara Romaneasca, folosirea fortei hidraulice lacuptoarele de redus minereul de arama este atestata Inscris la 1391-1392 6. Rotile" de la Bratilovo (de undese scotea si prelucra arama), amintite in hrisovul luiMircea cel Batrin, sint instalatii prevazute cu roti, ac-donate de apele riului Brebina, si care puneau in mis-care foalele, introducind astfel in cuptorul-furnal curen-tul de aer necesar procesului de reducere a oxizilor 7.Procedeul (folosit probabil si in metalurgia fierului) erade data relativ recenta : documentul mentioneaza ca. mes-terul Ciop Hanos a facut de curind" aceste roti 8. Lupele de fier trebuiau insa incalzite din nou si for-jate pentru a se elimina materialul steril din ele ; apoise lucrau felurite obiecte unelte agricole, de pescuit,arme, obiecte de uz casnic, podoabe, inclusiv unelte ne-cesare fierariei 9. Dace, in feudalismul timpuriu, meta-lurgia extractive nu era separate in spatiuprelucratoare (de exemplu, la Bucov, secolele XXI),incepind din secolul al XIV-lea, asistam la acest procesde separare, atestat prin ateliere unde se faureau obiec-tele de fier (de exemplu, la Zimnicea), dar care nu cu-prind nici un fel de urme (bucati de minereu, zgura)ale operatiilor de extragere si reducere. Prelucrarea obiec-telor se facea la o temperature de circa 1 000°, mesteriicunoscind si metode de obtinere a otelului (analizele auconstatat un otel cu 0,3o/0 carbon in pasta metalica, cuo structure destul de omogena). In confectionarea lame-lor de otel (pentru sabii, cutite) se folosea si tratamen-tul termochimic de cementare a otelului 10, dupe cum se 6 Vezi mai sus, p. 82-84. 7 *T. OLTEANU, Gercettiri cu privire la produccia miniera...,p. 948. 8 Pentru Moldova este atestat documentar, in secolul al XV -!ea,iar in Transilvania in secolul at XIV-lea : T. OLTEANU, Pro-bleme ale metalurgiei..., p. 123. 9 Atelierele de fierarie au fost identificate la Bucov, Rado-vanu (Ilfov), Barlogu (Arges), Cetatenii din Vale (Arges), Capi-dava, Dinogetia, Hlincea, Dragoslaveni (Vrancea), Valeni si Bradu (Bacau), Batca Doamnei (linger Piatra Neamt). 10 Cementarea consta in introducerea de carbon, prin difu-ziune, in stratul superficial al otelurilor mai moi sau aliate pentrua obtine un strat cu mai mare rezistenta la uzura. In Transilva-nia, procedeul este atestat din secolul at XIV-lea : T. OL- www.dacoromanica.roTEANU, Megefugurile, pp. 65-66.90
  • 100. cunwea §i turnarea fierului in forme (fara Ins sa pu- tern preciza cit de raspindita era aceasta metoda).Vechimea Daca tehnologia extragerii i prelucrarii metalelor, in-faurariei dcosebi a fierului §i aramei, Inregistrase unele progrese, meseria, ca atare, era straveche, iar practicarea ei nein- trerupta de catre roman §i inainta§ii for daco-romani se adevere§te prin insa§i terminologia, derivata din latina. Faux vine nemijlocit din latinescul Faber; faurar are su- fixul ar, caracteristic limbii roman, cind desemneaza once me§te§ugar. Faurii au lucrat fierul (ferrum) incal- zindu-1 cu carbuni (carbo-carbonis), pregatit de carbu- nari (carbonarius), in cuptorul (coctorium) de redus mi- nereul. Partea centrals a cuptorului s-a numit vatra nume stravechi existent inainte de cucerirea romans ; zgura apartine aceluia§i fond lexical, daca nu cumva de- riva din latinescul scoria. Focul 1-au intarit faurii cu aju- torul foiului sau a foalelor (de la foles) 11. Dintre unelte, numele for colectiv fiiarale" aflat intr-un document din 6 septembrie 1757, ne trimite tot la ferum-ul initial, cheia la clavis, cutitoaia la cotitus, foarfecele la forfex 12. Terminologia romaneasca legata de fondul latin este con- semnata §i intr-un inventar din 1700 al fierariilor de pe domeniul Hunedoarei ; textul redactat in maghiara cu- prinde numiri direct in romane§te ; bucata masa pe care curge fierul, forma §i fundul doua unelte, fata o tabla facuta tot din fier, ursul bucata mare de fier ce se scoate din cuptor §i se bate cu ruda pentru des- prinderea zgurei, purtatorii care transports minereul : toti ace.5ti termeni yin din buccata, fundus, facies, ursus, portatorius 13. 11 DINU C. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie, p. AL. ROSETTI, Istoria limbii romane, I, pp. 104, 121-122, 1042 ; H. TIKTIN, Rumanische-Deutsches Warterbuch, sub voce ; Dicrionarui limbii romane moderne, sub voce. 12 N. IORGA, Studii ,yi documente, XIV, Bucurelti, 1907, pp. 85-86. 13 D. PRODAN, Productia fierului pe domeniul Hunedoarei in sec. XVII, in AIIC, III 1958-1959, pp. 35-37, 75, 90, 119 ; D. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie, p. 10. Evident, terminologia tehnica si fierarie s-au imbogatit de-a lungul epo- www.dacoromanica.ro cilor si cu nume slave (ciocan, cleste, dalta, nicovala, pila, priboi, sfredel, tocila), germane (rgpa, surubelnita) si maghiare (ilau). 91
  • 101. Dar despre fauri, ca oameni, ce §tim ? Extrem de pu- tin, daca lasam de o parte marturiile materiale ale me;- tqugului lor. Cea mai veche mentiune scrisa o gasim pe un act din 17 noiembrie 1431, unde un Mihai Faur pare a fi trecut ca martor 14. Un Faurul cu copii sal" se nu- mara printre robii stapiniti de familia Craiove;tilor, la 150215, dupe cum un alt Faurul" apartinea manas- tirii Argq, aproape patru decenii mai tirziu 16. Dar ei se numara ;i in alte categorii sociale 17. Scurte ;tiri ni-i arata specializati in me;te;ugul for ; aftam de un Radul tablariul" din Porcareni 18 sau de Bois caldara- rut cu copiii sal" 19. 5tirile se inmultesc in a doua juma- tate a secolului al XVI-lea 29. Dar pentru veacurile XIVXV, cind in documentele Tarii Romane5ti nu intilnim decit pe Mihai Faur, ce putem spune ? Atelierele de fierarie, identificate la sate 5i (war, precum 1i obiectele lucrate arata, concludent, prezenta acestor me;te;ugari in Ora dintre Carpatii Me- ridionali 1i Dunare, a5a cum ii regasim in Moldova ;i Transilvania 21. Situatia for socials o socotim similara cu aceea atestata in secolul fie tirgoveti, :fie al XVI-lea stapini de pamint, fie robi 22. Nu avem nici o ;tire asu- pra organizarii for profesionale, in fratii sau bresle.Plugul In agriculture sectorul dominant al productiei medie- vale plugul gi moara constituie utilajele principale 23 ; pentru lucrul pamintului se foloseau si uneltele cele mai 14 DRH, B, I, p. 134 (nr. 72). 15 DIR, XVI, B, I, p. 12 (nr. 7). 16 DIR, XVI, B, II, p. 413 (nr. 3) ; Cf. 5T. OLTEANU, Metteptgurile..., p. 53. 17 DIR, XVI, B, II, p. 379 (nr. 399), doc. din 22 mai 1548. 18 Ibidem, p. 30 (nr. 27), doc. din 29 aug. 1526. 19 Ibidem, p. 197 (nr. 190), doc. din 11 decembrie. 20 ST. OLTEANU, op. cit., p. 53. 21 Un inceput de specializare este probabil si in secolele XIVXV sabierii, de exemplu, intr-o epoca de hupte foarte frecvente. Pentru atelierele de fierari vezi ST. OLTEANU, op. cit., pp. 52-54, 63-68, cu bibliografia respective. 22 De-a lungul perioadei medievale, categoriile sociale princi- pale ramin aceleasi ; in interiorul for insa gi chiar de la una la alta se produc, fireste, deplasari individuale in ierarhia socials. 23 Studii fundamentale care arata stadiul cercetarilor (cu bi- bliografia respective : N. EDROIU, P. GYULAI, Evolufia plugu- www.dacoromanica.ro luj in tiirile romane in epoca feudal& in AMN, II, 1965, 92
  • 102. PLUG SIMETRIC CU CORMAN SCHIMBATOR. PARTILE COMPONENTE:GRINDEIUL (1), TALPA (2), COARNELE (3), BTRSA (4), BRAZDARUL (5)FIERUL LUNG (6), CORMANUL (7), BATUL CU CARE SE SCHI111BA FIERULLUNG (8). SUS, SEPARAT, TALPA PLUGULUI (2). (DUPA N. EDROIU, P. GYU-LAI, EVOLUTIA PLUGULUI IN TARILE ROMANE IN EPOCA FEUDALA,IN ACTA MUSES NAPOCENSIS", II, 1965, P. 310 FIG. 1).simple sapa, hirletul, grapa (nume autohtone apar-tinind vechiului substrat tracodacic 24). Studiul plu-gului din tarile romane, in secolele XIVXV anevoiede efectuat din pricina lipsei de informa%ii scrise asupracaracterului tehnic, a raritatii materialului iconogralic §ia insuficientei celui arheologic se completeaza insacu ceea ce .tim din veacurile XVIXVIII, evolutiapornita din antichitate fiind in acest sector indeob§telenta. Dacii aveau un instrument de arat cu un tip debrazdar caracteristic (neintilnit in afara teritoriilor traco-dacice) ; cadru simplu cu grindei curbat, in care seprindea uneori cutitul de fier ce despica pamintul, cutalpa (plaz) sau fail 25 ; cu coarne §i barsa 26. Romaniiaduc in Dacia un alt brazdar de fier (de 2 tipuri) 27 §1.PP. 307-344 ; VASILE NEAMTU, Contribution a litude duprobleme des instruments aratoires utilises au Moyen Age, inRRH, 1967, nr. 4, pp. 533-552 ; N. EDROIU, Despre apariliaplugului in leirile romaine, in Terra Nostra", II, Bucurelti, 1971,pp. 95-117. 24 I. 1. RUSU, Limba traco-dacilor, p. 204. 25 Se pare ca. in Dacia preromana cel mai raspindit era tipulde plug Mfg plaz : N. EDROIU, op. cit., p. 106. 26 Ibidem, pp. 104-106 (cu bibliografia respectiva). 27 Ibidem, pp. 107-108. www.dacoromanica.ro93
  • 103. 5 4 1PLUG DE CONSTRUCTIE ASIMETRICA, AVIND URMATOARELE ELEMENTETALPA (1), GRINDEIUL (2), COARNELE (3), BIRSA (4), BRAZDARUL (5):FIERUL LUNG (6), CORMANUL (7). (DUPA N. EDROIU, P. GYULAI, EVOLUTIPLUGULUI IN TARILE ROMANE IN EPOCA FEUDALA, IN ACTA MUSEINAPOCENSIS", II, 1965, P. 311, P. 2). aratrul instrument mai perfectionat, termen pastrat giin vechea limba romans gi de unde deriva §i verbul aara" 28. Din aratru deriva §i plugul propriu-zis, in mo-mentul cind utilajul a fost completat prin cormana 29,evolutia (foarte lenta de altfel) avind loc prin practica-rea neintrerupta a agriculturii in tinuturile carpato-danu-biene, in indelungata perioada a migratiunilor ca gi afeudalismului timpuriu. Descoperirile de brazdare de laGarvan-Dinogetia (judetul secolele IVVI, Tulcea)Birlogu (judetul Argeg), Capidava (judetul Constants),Baneasa-Bucuregti, Radovanu (judetul Ilfov), Ploiegti-Triaj, Surdulegti (judetul Argeg) 30, precum §i identifi-carea oticului 31 la Dridul (judetul Ilfov), Ciurelu-Bucu-regti, Pacuiul lui Soare (judetul Ialomita), Capidavaatesta, in etapa feudalismului timpuriu, folosirea unuiinstrument de arat derivat din aratru, dar mai perfectio-nat, cu brazdar de tip simetric 32. In secolele XIVXV (ca gi in etapele urmatoare), celmai frecvent utilizat a fost tocmai plugul simetric cu 28 Ibidem. 29 Ibidem, p. 109. 3° Din secolele IXXI. 31 Piesa ca o lopat,ica, servind la curatirea brazdei de fier. 32 Toate cu trimiterile bibliografice la N. EDROIU, op. cit.,pp. 109-111. www.dacoromanica.ro94
  • 104. 0 SCENA DIN PICTURA EXTERIOARA A CTITORIEI DE LA VORONET,(PERETELE NORD), REPREZINTA PE ADAM IN STRAIE TARANE$T1, LAARAT. SE DISTING BINE LA PLUG, COARNELE, TALPA, BRAZDARUL,BIRSA, GR1NDEIUL $1 FIERUL LUNG. PLUGARUL TINE IN MINA DREAPTA0 LOPATICA. PLUGUL DE CONSTRUCTIE ASIMETRICA, INSTRUMENT DE-RIVAT DIN ARATUL ROMAN, A FOST UTILIZAT IN DIFERITE TARI EURO-PENE, PINA IN ANGLIA (DUPA VASILE NEAMTU, CONTRIBUTION ALETUDE DU PROBLEME DES INSTRUMENTS ARATOIRES UTILISESAU MOYEN AGE EN MOLDAVIE, TN REVUE ROUMAINE DHISTOIRE",VI, 1967, NR. 4, P. 544 -546, FIG. 9 $1 10).cormana schimbatoare, alcatuit dintr-un cadru (cu talpa,grindei, coarne §i birsa) §i din cele trei parti direct lu-cratoare : brazdarul (sau fierul lat), fierul lung (cutitulde plug) §i. cormanul ce se schimba de pe o parte pealta a plugului. A fost utilizat in secolele XIVXVdqi in mai mica masura §i plugul asimetric, cu cor-man fix a§ezat intotdeauna pe partea dreapta, cum §iunele tipuri de tranzitie 33. In stadiul actual al cerceta- 33 N. EDROIU, P. GYULAI, Evolutia plugului..., pp. 307-344 ; VASILE NEAMTU, op. cit., pp. 533-552 ; N. EDROIU,Despre aparitia plugului, pp. 95-117 (cu toate trimiterile biblio-grafice la studiile mai vechi sau recente) ; ST. OLTEANU, Evo-lutia procesului de organizare statald..., pp. 770-771, nota 60;concluziile adoptate mai sus pentru Tara Romaneasca se in-temeiaza pe cercetarea comparative, efectuata de autorii citati,a materialelor arheologice §i documentare de pe tot teritoriul www.dacoromanica.roRomaniei.95
  • 105. O PICTURA INTERIOARA DIN CTITORIA SF. ILIE - SUCEAVA (ZIDITA.IN 1488), REPREZINTA. UN PLUG GREU" CU ROTILE, TRAS DE OPT ROI.(DUPA VASILE NEAMTU, CONTRIBUTION A LETUDE DU PROBLEMEDES INSTRUMENTS ARATOIRES UTILISES AU MOYEN AGE EN MOLDAVIE, IN REVUE ROUMAINE DHISTOIRE", VI, 1967, NR. 4, PP. 547-552 SI FIG. 15-16).rilor, putem reline, ca o constatare de ordin general, caevolutia, pe plan tehnic, de la aratru la plugul simetriccu cormana si la acel simetric a insemnat ;i un spor deproductivitate in cultura cerealelor 34. Cit anume ra-mine, deocamdata fara raspuns. Macinatul grauntelor se facea cu ajutorul rf,mitelor §ial morilor. Primele se aflau in once sat producator degrine 35 §i reprezinta tipul cel mai simplu al uneltei demacinat, actionata numai de fora omeneasca. Este alca-tuita din doua pietre, asezate una peste alta, aceea su-perioara, mobila §i invirtita cu ajutorul unui lemn binefixat (hadaragul") in piatra 36 ; scoate o Mina maimare. 34 ST. OLTEANU, op. cit. 36 Sint atestate in sapaturile arheologice : vezi, de exemplu,N. CONSTANTINESCU, Coconi centru de produclie ceramics...,p. 108. 36 T. PAMFILE, Industria casnica la romeini, pp. 176-177 ;V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZA www.dacoromanica.rofeudald..., p. 41.96
  • 106. Morile Mori le, mi§cate de forts hidraulica, cunoscute §i utilizateactionate din antichitatea clasica 37, sint amintite la mijlocul seco- de aka lului al XIII-lea ca fiind de constructie curenta 38. Dupe intemeierea Tarii Romane§ti independente, §ti- rile se inmultesc. Vladislav voievod (Vlaicul) daruie§te ctitoriei de la Tismana §i o moara in Bistrita" (girla Bistret), confirmata apoi la 3 octombrie 1385 §i de Dan I 39. La fel stapinesc mori mlnastirile Bolintin 40, Snagov 41, de aa Cricov 42, Govora 43 sau Cozia §i Cod- meana 44. Am facut domnia mea doua mori" ne spune Vlad Calugarul la 11 septembrie 1489 pe care le daruie§te apoi Govorei 46. Evident, cele mai multe erau ridicate §i apartineau stapinilor de pamint : ,,...moara, care au cumparat-o Pavel de la Stoica" pe riul Neajlov, noteaza un hrisov din 29 aprilie 1459 46. Jupanul Mogo§, cu fiii §i cu fiicele sale, capita de la domnie intarire §i pentru vaduri de moara la Mice§ti (judetul Muscel) 47 ; alt jupan Stoica, sotia sa Caplea §i feciorii for daruiesc Codmenei ,,...a for moara §i cu al ei hotar" 48 deci cu tot terenul aferent instalatiilor propriu-zise, cit §i spa%iul necesar sta- tionarii carelor §i oamenilor veniti la macinat. In Mi- ce§ti amintit mai sus la finele secolului al XV-lea se facuse §i un iaz de moara 49. Dar nominalizarea" acestor constructii prin indicarea proprietarului ramine o exceptie, determinate de vreo schimbare in situatia for 37 VITRUVIUS, De arhitectura, ed. G. M. Cantacuzino, T. Costa, Gr. lonescu, Bucurelti, 1964, pp. 402-410. 38 DRH, B, I, p. 8. 38 DRH, B, I, p. 21 (nr. 7). Confirmari ulterioare la 27 iunie 1387 (p. 24, nr. 8 mori in Bistrila ") ; 1 sept. 1391-31 aug. 1392 ; (p. 35, nr. 14) : c. 1392: (p. 41, nr. 16) ; 1400- 1418 (p. 54, nr. 22) etc. etc. 48 Chiar in satul Bolintin ; ibidem, p. 109 (nr. 109). 41 Patru mori la Didrih; ibidem, p. 218 (nr. 127). 42 Ibidem, p. 322 (nr. 201). 43 Ibidem, p. 354 (nr. 220). Cf. A. SACERDOTEANU, Moara din Rimnic a mcIneistirii Govora, in M.O., XV, 1963, nr. 5-6, pp. 371-373. 44 DRH, B, I, p. 61 (nr. 26) §i pp. 99, 111 (nr. 49 §i 56). 48 Ibidem, p. 354 (nr. 220). Cf. p. 260 (nr. 157). 46 Ibidem, p. 191 (nr. 109). La 15 apr. 1456 ; ibidem, p. 197 (nr. 113). 47 Doc. din 8 ian. 1489; ibidem, p. 341 (nr. 213). Cf. p. 356, 48 394 (nr. 221, 243). www.dacoromanica.ro 48 La 1 apr. 1497 ; ibidem, p. 447 (nr. 274). 97
  • 107. juridica, consemnata si intarita de domnie ; pentru rest,adica in marea majoritate a satelor, morile hidrauliceerau folosite de fiecare colectivitate, genera%ie dupa ge-neratie, fara vreo atestare documentary. Le regasim normal si in tirguri, unde macinaugrinele produse chiar pe tarinele din ocolul orasului. Ammai daruit spune Mircea cel Batrin chiar in actul deinzestrare a Coziei la 20 mai 1388 si o moara in ho-tarul Pitestilor... si o moara la Rimnic pe care a daruit-oDan voievod..." 50. Care este frecventa for teritoriala ? Ca in toate do-meniile vieIii noastre economice si sociale din secoleleXIVXV, lipsesc orice fel de date recapitulative. Darla 19 iunie 1421 manastirile Cozia si Cotmeana cer siobtin de la voievodul Radu Prasnaglava o confirmarea tuturor daniilor efectuate de Mircea cel Batrin. Sintinsirate 16 sate cu 8 (opt) mori mentionate anume, plusalte patru mori doua in Tirgoviste §i doua in Pitesti.Iar la Dridu erau, in timpul lui Vlad Dracul, patru moricare functionau si patru decenii mai tirziu, cum ne ade-vereste hrisovul lui Basarab cel Tinar din 1482 51. Erau,asadar, destul de dese din satele amintite, unul arepatru mori, iar la celelalte intilnim cel putin o moarala 2 sate, aflate in stapinirea manastirilor , probabilsufciente numeric §i ca randament, intr-o vreme cindasezarile noastre nu erau prea maxi 52. Beneficii si obligatii apar pe planul relaiiilor socialesi in legatura cu morile. Dreptul si initativa construiriifor o aveau diferite categorii. Voievodul Vlad Caluga-rul amintit inainte face doul mori in satul Na-nisesti (1anasesti), la Gura Topologului 53. Cozia si Cod-meana obtin hrisov special de la Mircea cel Batrin pen-tru stapinirea unui loc de moara pe apa Prahovei" 51. 5° DRH, B, I, p. 27 (nr. 9). Cf. p. 44 (nr. 17). 51 DRH, B, I, p. 291 (nr. 197). 52 0 opinie contrary in interpretarea acestui document : VeziV. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Viatafeudald..., p. 41. Pentru nArimea satelor vezi mai sus pp. 25-26.Cf. Istoria Rom.iniei, II, harta de la p. 826 ; CORNEL IRIMIE,Ancheta statistics in legeiturci cu refeaua de instalatii tehnicepopulace acfionate de aPei, in Cibinum", 1967-1968. Vezi hartaRaspindirea li frecvenfa instalatiilor de mori laranefti. 53 1 sept. 1489, DRH, B, I, p. 354 (nr. 220). www.dacoromanica.ro " Ibidem. p. 61 (nr. 26).98
  • 108. Stanciu Moenescul cu ai sai cinci feciori i§i vad con-firmat, intre altele, §i un loc de moara in Olt, in Voila§i Apa Morii" (subl. ns., D.C.G.) 55. Retinem numelesemnificativ determinat de folosirea apei pentru amica o roata de moara ; retinem §i aprobarea dom-neasca, ca jupan Moenescul sa-§i faca toate amenajariletehnice necesare. Cazan logofatul §i fratele sau Radul auo moara ,,...pe care au afezat-o fi au facut-o cu trudalor..." (subl. ns., D.C.G) 56, in timp ce Voica §i Stoicadin Uri stapinesc, pe Topolog, un vad de moara, pecare-1 vind cu 600 de aspri 57. In sfir§it, in tirgul Jiuluiexistau mori (actul nu precizeaza cite !) ,,...pe cane le-afacut popa Agaton 58 cu munca fraglor se-0, pe un locdaruit Tismanei de jupanii Stanciul §i Micleu§ (subl. ns.,D.C.G.) 59. Voievozi, boieri, calugari construiesc, a§adar,mori, la sate §i la orge ; alaturi de cele citeva cazuriconsemnate, sute de alte constructii se inalta pe malulapelor, fara a mai fi trecute in acte, pe masura nevoilor§i imprejurarilor. Dar, alaturi de beneficii, yin obligatille, indatoririle :satele dependente trebuiau sa se ingrijeasca de morile sta-pinului feudal, sa le pazeasca §i sa le repare. §i oricitesate au pazit morile, cit time au fost domne§ti porun-ce§te Radu cel Frumos referindu-se la cele 4 mori exis-tente la Didrih (Dridu) §i ascultatoare acum de manasti-rea Snagov acelea sa be pazeasca fi sa le dreaed cindse stricci"6°. Satele Bahna, Virful Vladului §i Clecevet toate in dependenta Tismanei sint scutite, in fa-voarea manastirii fire§te, de munca ce trebuiau s-o pres-teze, in folosul domniei, la mori §i poduri." Nici omunca o domniei mele sa nu lucreze, nici la cetate, nicila mori" adauga Radu cel Mare referindu-se la satulGlodul al manastirii Govora 82. Tirgovetii dependen%i 55 Doc. din 23 apr. 1441 ; ibidem, p. 161 (nr. 93). 56 Doc. din 2 ian. 1450 ; ibidem, p. 177 (nr. 101). 57 Doc. din 1 aug. 1496 ; ibidem, p. 435 (nr. 268). 58 Egumenul Tismanei. DRH, B, I, p. 125 (nr. 64). 59 6° DRH, B, I, p. 218 (nr. 127). Cf. doc. din 23 mart. 1482 ;ibidem, p. 291 (nr. 179). 51 Doc. din 9 ian. 1498 ; ibidem, p. 459 (nr. 281). 62 Doc. din 25 ian. 1499 ; ibidem, p. 474 (nr. 290). www.dacoromanica.ro99
  • 109. aveau obligatii asemanatoare 63. N-avem, in schimb, in-formatii despre indatoririle membrilor unor obgti, stapinide pamint, cind construiau o moara in propriul for sat,dupa ce norme functiona instalatia, cine o repara sauo pazea etc. Ce gtim despre vechimea morii de apa pe teritoriultarilor romane ? Folosirea energiei hidraulice pentru ma-cinatul grinelor a fost cunoscuta de daco-roman din an-tichitatea clasica (epoca romans) sau, aga cum au fostexprimate unele abia in secolele VIIIXIII opinii, (dupa altii de-abia in secolele XIXIII) ? et. Raspunsulintr-un sens sau altul are o semnificatie mai larga ; elne poate arata in ce masura nivelul tehnic al civilizatieiromanegti din secolele XIVXV, in domeniile funda-mentale ale productiei materiale, este un rezultat al ex-perientei proprii a societatii romanegti, determinat decontinuitatea indeletnicirilor gi de folosirea cit mai po-trivita. a mediului natural sau daca, dimpotriva, aceastatehnica a fost imprumutata din alte parti, de la altepopoare. Moara de apa a fost o instalatie de intrebuintare cu-rents. in lumea romans, in secolele IIIII, iar Vitruvius,in a sa De arhitectura, precizeaza : 5i tot a§a sint nenu-marate alte feluri de magini despre care nu e nevoie savorbim, caci ne sint cunoscute, fiindu-ne zilnic sub mina,precum morile, foalele fierarilor, carele, trasurile cu douaroti, strungurile §i altele, care au o intrebuiniare comuna,potrivit cu deprinderile noastre" (subl. ns., D.C.G.) 65, Si tot el ne explica iimpede 5i principiile ei de functio-nare aga incit putem socoti certa utilizarea morilor hi-draulice in Dacia Traiana. Au ramas in folosinta atare instalatii gi in Indelungataperioada a migratiunilor ? Raspunsul este afirmativ, in-trucit cultivarea grinelor s-a efectuat in continuare ; con-ditiile naturale multimea apelor curgatoare au favo-rizat constructia morilor [o apa din Tara Hateguluipoarta §i azi numele de Ri de moare, denumire derivataprin forma Riu de mori dintr-un latin popular (ri(u)u de 63 Doc. din 1417-1418. DRH, B, I, p. 84 (nr. 39). 64 Intreaga argumentare la C. C. GIURESCU, Moara de apala ronziini, in Viata economics ", nr. 50/174, din 16 dec. 1966. 65 VITRUVIUS, De arhitectura, pp. 402, 410, plamele 79, www.dacoromanica.ro80/2.100
  • 110. molae)1 66 ; terminologia fundamentals legata de con-structia instalatiei propriu-zise este de origine latina. Termenul generic moara vine de la inola, nume vechilatinesc, anterior sinonimului molendinum (din care de-riva moulin al francezilor). Constructia in intregimea eieste casa morii 67, cu perecii ei 5i cu masa pietrelor 68. Pu-nerea in functiune este exprimata tot prin cuvinte lati-ne§ti : ,,,,Si sa avem a darea moara pe fclinei pan la SantaMarie Mare", citim intr-o insemnare din 1702 69 ; Ia fel §ioperatia esentiala de farimare a granntelor §i de pro-ducere a fainii, a macina vine de la machinare. 5ipartite esenliale ale morii au numirile de aceea§i origine :roata (din rota) ; cupa (cuppa) ; dinte §i masea (dens-dentem §i maxilla de unde §i expresia, intilnita in docu-mentele noastre, de a strica dintii sau maselele sau inimamorii, adica de a desfiinta moara) ; piatra (petra), ceade jos fiind statatoare (sto stare), iar aceea de deasupraalergatoare (allargare) ; ft.. (fusum) ; strat (stratum) ;bra% (bracchium) ; cai caluri (caballus) ; coard5.(chorda) ; speteail (de Ia spats spatha) ; scutura-toare (scutura, executulare) ; chinga, (chinga) ;(frontale) ; ciutura. (cytola) ; cruci (crucem) ; capastru(capistrum) ; buric (umbilicus) ; prefuste (fustis plus pre-fixul) ; brotac (brotacus) ; broasca. (brosca) W. Concluziase impune : moara de apii, cunoscuta din antichitate, afost folositei in continuare de daco-romani si de romeini cum arata terminologia citata de-a lungul intregiiperioade a migrafiunilor pinii in epoca feudalii; construe-Oa ei, de mai multe tipuri diferentiatii in functie dedebitul si viteza apei, de numilrul pietrelor de macinat,de miirimea si numarul aripilor rohilor reprezintli unadintre manifesteirile si contributiile certe ale societiitii roma-nesti la civilizatia tehnicil medievalii europeanei. Pe plan tehnic, moara de apa este cu atit mai repre-zentativa cu cit constructia ei dovede.5te deplina conlu- 66 DANIEL POPESCU, De la De arhitectura" lui Vitruviusla toponimia romdneasca, in Tribuna", nr. 28 (388), din 9iun. 1964. 67 N. IORGA, Studii ii documente, III, Bucure§ti, 1901,p. 283 ; nota 2 ; doc. din 1702 ; casa morii". 68Toti termenii subliniali deriva din latina. 69 N. IORGA, op. cit. www.dacoromanica.ro 70 C. C. GIURESCU, op. cit.101
  • 111. MOARA CU CIUTURX REPRE- ZINTA UNUL DIN CELE MAI VECHI TIPURI DE MOARA. DIN TARA NOASTRA. APA VINE PE PLANUL INCLINAT AL SCOCULUI (3) SI LOVESTE IN PALETELE CIUTURII (2) PE CARE LE PUNE ASTFEL IN MISCARE. JOS, 0 CIUTURA DE MOARA (DUPA VASILE CARABIS, MORILE 51. PIVELE DE PE VALEA JALE5ULUI JUDE TUL GORJ, IN CIBI- NUM", SIBIU, 1967-1968, P.www.dacoromanica.ro 237).
  • 112. rind, fasonarea lemnului si a pietrei ,crare si articulare a mai multor mestesuguri in primul precum si o corn-pieta cunoastere a principiilor de constructie, fiecareparte components avind o functionalitate precisa, cu to-tul adaptata conditiilor naturale si finalitatii intregii insta-latii 71. Evident, daces moara hidraulica era cunoscutadin antichitate, extinderea ei teritoriala s-a produs treptat;de-a lungul feudalismului timpuriu o dovada marturiaadusa de diploma ioanitilor din 1247 , precum §1 insecolele urmatoare, dupes intemeierea Tarii Romanesti in-dependente. Importanta ei pentru economia feudala reiesedin mentionarea anume in documente a morilor si a va-durilor sau a iazurilor de moara, alaturi de celelalte bu-nuri sate, ocine, vii, paduri etc., din obligatiile impusecategoriilor sociale dependente, in legatura cu constructialsi functionarea morilor. In paralel, desigur, s-au mentinutin folosinta §i risnitele. Asupra aspectelor tehnice propriu-zise, documentelescrise ale epocii cuprind, cum este de a§teptat, doar su-mare referinte. Vadurile de moara deci locurile anumepotrivite pentru viitoarele constructii erau reperate, cu-noscute, luate in stapinire si formau obiect de tranzactii.Printre ocinele jupanului Mogo§ se numara la 1456 siaceea ,,...de la Micesti si cu vaduri de moara" 72 ; alteasemenea vaduri sint amintite pe Teleajen " sau pe To-polog 74 ; se adauga, fireste, numeroasele locuri cunoscutede colectivitatile in cauza pe baza unei multisecularetraditii, pentru care nu mai era necesara o recunoasterescrisa a statului feudal. Din aceeasi straveche oameniiexperienta, secolelorXIVXV cunosteau precis cantitatea de apes (debit siviteza) necesara, precum si felul in care ea trebuie in-dreptata pentru functionarea optima a morii. Cind voievodul Vlad Dracul confirms lui StanciulMoenescul proprietatile din Tara Fag5.rasului, el adauga :...si le-am dat for loc de moara in Olt, in Voila si ApaMorii, apd de cloud roate §i i-am slobozit sa poata duce 71 CORNEL IRIMIE, Mulinologie, in Contemporanul", 1171,nr. 12 din 21 mart. 1969. 72 Doc. din 15 aprilie ; DRH, B, I, p. 197 (nr. 113). 73 Doc. din 10 sept. 1486 ; ibidem, p. 322 (nr. 201). www.dacoromanica.ro 74 Doc. din 1 aug. 1496 ; ibidem, p. 433 (nr. 268).103
  • 113. apa din riu la mark pre unde ar vrea ei §i sä fie slo-bozi in apa for a pascui §i a mai face alte mori ;i yin-toape ;i dirste, iara nu altii, §i din sus de sat pins lahotarul Voivodeanilor §i din jos de sat, pins in Oltu". 75Pe toata intinderea apei aflate in stapinirea lor, StanciulMoenescul §i ai sai aveau libertatea sa-§i ridice §i altemori §i instalatii hidrotehnice ; de notat, deopotriva, caunitatea de masura pentru a aprecia marimea locului demoara era apa necesara pentru 2 roate. Mai aflam, din documentele epocii, ca se ridicau §iconstruclii injugate, cite doua, folosind acela5i curs deapa : ,,...acele mori facute la Tirgovi§te citim intr-unhrisov din 1450 una este moara lui Manea Udri§te,iar cealalta este a lui Cazan logorat, douii intr-o casa" 76. Putem descrie tipurile existente in aceasta vreme ? Unraspuns mai complet nu putem da pins cind nu se varealiza o cercetare de ansamblu, pe zone, a morilor deapa astazi in fiinta pentru a putea deduce, prin analogie,pe acelea existente §i cu cincilase secole in urma (§i ingeneral de-a lungul intregii perioade medievale). Darunele reconstituiri credem ca sint cu putinta ; un exem-plu ni-1 da moara cu ciutura, aka cum o gasim in seco-lul nostru pe riul Jalq, in satele de mo§neni Runcu, Sa-nate§ti, Arcani, Campofeni (Cimpu-Fornii), Stolojani §iStroe§ti, toate din judetul Gorj 77. Ea reprezinta cel maivechi tip de moara cu apa din tara noastra, iar in 1957se mai aflau in fiinta 304 in Oltenia §i Muntenia §i509 in Banat ceea ce ne da o idee asupra trecventeifor §i cu sute de ani in urma 78. Sint constructii alimentate prin caderea apei care punein mi§care roata §i, prin ea, intregul mecanism. Vadulsau iazul din spatele morii (creat printr-un mic dig) arepe margine iezeturi cu pari de lemn, legati intre ei §iintariti prin scinduri, crengi, pamint §i pietri§. 73 Doc. din 23 apr. 1441, ibidem, p. 161 (nr. 93). 76 Doc. din 2 ian., DRH, B, I, p. 177 (nr. 101). a V. CARABIS, Morile fi pivele de pe valea jalefului, inCibinum", 1967-1968, p. 231. Descrierea morii cu ciutura seface dupa acest studiu. 78 CORNEL IRIMIE, Ancheta statistics..., pp. 418-422 §ibibliografia de la p. 418, nota 10 (lucrarile lui V. BUTURA,CORNEL IRIMIE §.a.) ; MONICA BUDI5, PETRE IDU, www.dacoromanica.roMori cu ciutura §i pine, in Cibinum", 1967-1968, pp. 217-229.1114
  • 114. 5 ILINTERIORUL UNEI MORI, MECANISMUL DE MACINAT: COSUL PE UNDESE TOARNA GRAUNTELE (1), CARE CAD IN POSTAVITA (2) SI SINT MACI-NATE INTRE PIETRELE DE MOARA (3) DINTRE CARE ACEEA DE SUS ESTEMISCATOARE SAU ALERGATOARE; FAINA, INGRADITA DE OCOLI (4) SEVARSA IN LADA SAU POSTAVA (5). (DUPA VASILE CARABIS, MORILE $1PIVELE DE PE VALEA JALE5ULUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM",SIBIU, 1967-1968, PP. 236-238). Apa vine pe un scoc (jgheab inclinat) la ciutura(a§ezata orizontal). Aceasta din urma stramo§ul de lemnal turbinei", numita §i roata morii, are 14-16-20 cauce(aripi), infipte intr-un val de lemn, prins la rindu-iprintr-un cerc de fier in fus ; fusul trece prin piatra dejos (zacatoare) ,Si este fixat de piatra de sus (mi§ca-toare sau alergatoare). In jurul pietrelor de macinat staupatru laturi de lemn ocolii menite sa opreasca ras-pindirea fainii ce se varsa in lads sau postava (albie).Grauntele se pun din saci intr-un co§ de scinduri, situatdeasupra pietrelor morii ; din cos boabele trec intr-o la- www.dacoromanica.ro105
  • 115. dila (postavita), de unde cad spre macinare. Producti- vitatea unei asemenea mori, cind apa este destula, ajunge la 30-40 kg de boabe pe ors 79.Tescitoria Un alt sector important al mestesugurilor medievale il constituie tesdtoria, prelucrarea textilelor. Pinza este un cuvint autohton, provenit din traco-daca, farl corespon- dent in albaneza 80, prezenta sa, ca termen generic, in limba romans de astazi, este concludenta pentru vechi- mea si dainuirea neintrerupta a mestesugului corespun- zator. Torsul este atestat prin fusaiole din lut si piatra rar de plumb sau os ; de forme diferite (sferica, bi- tronconica, circulars plata sau fin verigi aflate, de exemplu, la Bucov sau Dridu, secolele XXI). Calitatea firelor si a fuioarelor de in si cinepa (cele gasite la Garvan-Dinogetia, aceeasi epoca.) implica opera %iile de topire, melitare, periere si toarcere. Tesaturile in doua i%e erau fie de calitate superioara, slujind pentru ca- masi, fie cu legatura diagonals (gen rips) cu flotari", adica ape" pe suprafata, fie pima de sac, utilizate si la imbracaminte ; ele (indeosebi aceea cu flotari") pre- supun utilizarea la Garvan a rdzboaielor de tip orizontal, superior celui vertical 81. Daca pentru feudalismul timpuriu marturiile arheolo- gice ne ingaduie constatarile de mai sus, in schimb docu- mentele muntene din secolele XIVXV cuprind foarte putin la acest capitol 82. Dupa toate probabilititile, pos- tavul era lucrat in satele dependente ale Coziei 83, ceea 79 V. CARABIS, op. cit., pp. 235-240. In secolele XVIXVIII, §tirile asupra morilor numeroase : devin vezi GH. CEAUSEL, M. VLAD, Contributie la studiul morilor de la Buzau, in St. A. I., II, 1957; V. CARABIS, op. cu.; V. BUTURA, Mori cu roata orizontalii din sud-estul Europei ; MONICA BU- DI5, PETRE IDU, op. cit., pp. 217-224. 8° I. I. RUSU, op. cit., p. 216. 91 Intreaga detaliere §i bibliografie la ST. OLTEANU, Mege- iugurile..., pp. 32-33. 82 Pentru Moldova, menliunile din secolul al XV-lea sint mai frecvente. Vezi M. COSTACHESCU, Documente moldoveneiti..., II, Iasi, 1932, pp. 188, 314-325. 83 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106). Hrisovul cuprinde 2 parti, enumerind marfurile pe care calugarii le cumparau pentru nevoile for (sare, yin, pelte) §i cele pe care le vindeau : aidoma berbe- cilor ;i porcilor care proveneau, desigur, din satele manastirqd, www.dacoromanica.ro postavul 5i fierul vor fi fost tot din productia proprie". 106
  • 116. 2 n 0 0 ,MMEM:=MMEIMil7 u.MECANISMUL DE FUNCTIONARE AL PIVEI (SEC TUNE INTR -O INSTALA-TIE DIN CAMPOFENI): APA VENITA DIN VAD $1 DIRIJATA PE UN PODINCLINAT, LOVESTE IN ARIPILE ROTH (1). 0 DATA CU ROATA SE MICA$1 UN FUS CU OPT DINTI DE LEMN (2) CARE RIDICA, ALTERNATIV, DOUASAU PATRU MAIE TOT DE LEMN. (DUPA. VASILE CARABI$, MORILE $IPIVELE DE PE VALEA JALE5EILUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM"SIBIU, 1967-1968, P. 242).ce presupune §i existenta instalatiilor textile aferente, ac-tionate de forta hidraulica : pivele, §tezele (sau viltori)sau virtoape, dirstele. De ultimele doua, in Tara Faga-ra§ului, aflam cind Vlad Dracul da voie lui StanciulMoenescul sali construiasca pe apa Morii (derivata dinOlt) ,,...alte mori §i virtoape §i dirste" 84. Nici o alta . DRH, B 1, p. 161 (nr. 93). Pentru (Erste, de exemplu :vezi : DIR, XVI, B, III, pp. 95, 205 ; vol. IV, p. 288 ; DIR,XVII, B, I, pp. 163, 414; voL II, pp. 357 etc. ctc. www.dacoromanica.ro107
  • 117. §tire scrisa nu ne vine din Tara Rornaneasca, in seco- lele XIV §i XV. Dar Coica logofatul, care scrie actul mai sus citat, considers aceste instalatii hidraulice drept lu- cruri bine cunoscute ce nu au nevoie de precizari. 0 data cu secolele XVI §i mai ales XVII, §tirile sporesc (tot Fara indica%ii asupra caracteristicilor tehnice). Cum aratau atare instalatii pentru lucrul textilelor in secolele XIVXV ? Reconstituiri se pot face in sta- diul actual al cercetarilor pe temeiul celor pastrate pins astazi 95. Five, Piva-piva deriva din latinescul pila §i slute la ingroprea dirste (indesarea) postavului. si Dirstele sint atestate documentar in secolele XVIviltori XVII, ceea ce ne indreptate§te sä le socotim in functie §i mai inainte. Insemnatatea instalatiei ca §i motile §i pivele reiese din insa§i mentionarea ei anume in ac- tele intaritoare ale feluritelor proprietaIi. Jupanul Vlaicu stapine§te, printre altele, la 1559, ,,...un ogor de la dirsta lui Dragomir" 86. Mihaila din Cazane.5ti vinde jupinului Pavlache, fost mare comis, 2/3 din ocina sa ...§i din cimp §i din padure §i din apa §i din lunca Babelor §i din moara §i din dirsa §i despre tot hotarul (subl. ns., D.C.G.)" 87. §i locurile amenajate pentru asemenea insta- latii formau obiect separat de tranzactie. Stoica din Chiojd curnpara de la popa Stan din Basca de Jos, un vad de dirsta"88. Instal4a serve5te pentru ingro§area tesaturii §i scoa- terea firelor 99. 85 S-au .putut produce unele modificari pe plan tehnic de-a lungul epociior. Piesele esentiale pentru functionare au existat, Fara indoiala, si in secolele XIVXVI, cind instalatiile sint atestate documentar ; asa incit imaginea de astazi ne apropie, credem, sensibil de realitatea tehnica in urma cu existents 400-500 de ani. 88 DIR, XVI, B, III, p. 95. Cf. p. 205. 67 DRH, B, XXII, 92 (nr. 44). La fel documental din 18 aug. 1628 ; ibidem, p. 308 (nr. 145). Cf. doc. 17 iul. 1577, DIR, XVI, B, IV, p. 288 (nr. 288), 7 oct. c. 1609, DIR, XVII, B, I, p. 414 (nr. 369) si din 16 ian. 1615, DIR, XVII, B, II, p. 357 (nr. 314). 88 Doc. din 18 apr. 1605, DIR, XVII, B, I, p. 163 (nr. 162) ; doc. din 16 nov. 1628, DRH, B, XXII, p. 357 (nr. 177). www.dacoromanica.ro 89 CORNEL IRIMIE, Ancheta statistics..., p. 439. 108
  • 118. MAIELE PIVEI (1) LOVESC RITMIC POSTAVUL (DMA) ASEZAT IN OALASAU TROACA (2). CADRUL IN CARE LUCREAZA MAIELE ESTE FORMATDIN BRATE (3), GRINDA (4) $I POPA (5). PIVELE RAMASE PINA ASTAZIPREZINTA VARIANTE, ESTE GREU DE AFIRMAT CARE DIN ELE VOR FIFUNCTIONAT 51 IN SECOLELE XIV- XV, DAR ELEMENTELE COMPONENTEESENTIALE NU AU PUTUT Fl DECIT ASEMANATOARE CELOR CUNOSCUTEIN PREZENT. (DUPA VASILE CARABIS, MORILE 51 PIVELE DE PE VALEA www.dacoromanica.roJALE5ULUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM", SIBIU, 1967-1968, P. 245).
  • 119. Viltorile sint folosite pentru spalarea §i indesarea tesa- turilor, pentru a le face mai paroase. Ele sint situate fiindca elementul principal este jetul de apes linga piva sau dirsta. Le reconstituim dupes cele din Moldova (numite in secolid al XV-lea steaza) 90 si din Transil- vania (viltori) 91. Dar pins la studiul acestor instalatii, in toate zonele §i pins la o incercare de a le seria §i cronologic, nu ne putem pronunta daces acest tip mai evoluat va fi fost folosit in Tara Romaneasca in secolele XIV si XV.Ohiritu/ Confectionarea vaselor de ceramics pentru uzul casnic, pentru pastrarea alimentelor sau a placilor decorative constituie un alt sector important al productiei medie- vale. De milenara traditie, oltiritul se practica la sate si in tirguri, cu o variata productie, regasita, prin sapaturi, in numeroase puncte ale teritoriului carpato-danubian. Aceleasi cercetari ne informeaza §i asupra aspectelor teh- nice ale mestesugului, deli nu aflam nici o informatie scrisa asupra olarilor in documentele de epoca ale Tarii Romanesti. Cunoscuta din cele mai indepartate timpuri ale anti- chitatii, roata olarului era curent intrebuintata in seco- lul al X-lea in ladle romane ; utilizarea ei nu a incetat, de-a lungul perioadei migratiunilor (in secolele IV XII) 92. Pe fundul vaselor de lut, indeosebi in secolele XXIII, apar semne diferite figuri geometrice simple, crucea de diferite tipuri, virfuri de sageata , considerate stampile sau marci de olar §i folosite pentru a deosebi marfa produsa de diferiti mesteri sau centre, ceea ce arata dezvoltarea §i cautarea pe care o aveau mestesugul si pro- dusele sale 93. 90 CONSTANTIN TURCU, Steaza, instalaiie primitiva sateasca pentru Perfectionarea unor tesitturi casnice, in Stuclii", nr. 4, 1955, pp. 113-118. 91 CORNEL IRIMIE, Pivele §i vittorile din Marginimea Si- biului fi de pe valea Sebefului, Sibiu, 1956, pp. 58-64. 92 Roata olarului a fost utilizata de geto-daci : BARBU SLA- TINEANU, Ceramica feudala romgneasca, Bucure.5ti, 1958, pp. 154-155. 93 Si in acest sector, aspectele tehnice sint reconstituite pe baza materialului etnografic de data mai recenta. In cazul rocii olarului insa nu au intervenit alte perfectionari in afara rotii www.dacoromanica.ro de picior", a.5s incit descrierea de mai sus o putem considera in- 110
  • 120. PARTEA PRINCIPALA A UNEI VILTORI (IN MOLDOVA STEAM ESTE UNCIUBAR TRONCONIC, UNDE SE PUN TESATURILE. APA VENITA. DIN CA-NALUL (LAPTOCUL) UNEI MORI (SAU ALTA INSTALATIE HIDRAULICA),CADE IN VILTOARE, PE UN JGHIAB, DE LAO INALTIME DE 2 - 3 METRI,FORMIND IN 1NTERIORUL CIUBARULUI UN CURENT CIRCULAR, CAREACTIONIND ASUPRA TESATURILOR, LE SPALA $1 LE INDEASA. (DUPAC. TURCU, STEAZA, INSTALATIE PRIMITIVA SATEASCA PENTRUPERFECTIONAREA UNOR TESATURI CASNICE, IN ,,STUDII", VIII, 19552NR. 4, PP. 113-118 $1 FIG. 2). Cuptoarele degajate in situ" ne ingadwie sa urmairimcum se efectua arderea vaselor de lut. Tipul mai simplu,cu o singura camera" (vezi la Garvan-Dinogetia, seco-temeiata pentru secolele XIVXV. Pentru detail, vezi 5T. OL-TEANU, Meitelugurile..., pp. 24-27. Dovada utilizarii din plina rotii de picior o aduce ceramica gasit5, la Coconi, lucrata lainceputul secolului al XV-Iea : N. CONSTANTINESCU, Co-coni, p. 106. www.dacoromanica.ro111
  • 121. lul al X-lea ; la Bucuresti in punctele Mihai Voda" sisectorul Curtea Veche str. Sf. Ioan Nou ambele dinveacurile XIIXIII), are baza circulars cu un diametrude circa 0,80 m, iar partea superioara ca o calota cu unorificiu de aerisire 94. Acest ,gen de cuptor doar cu ocamera, in care se facea si foal si se ardeau si oalelea continuat sa fie utilizat pins in secolul al- XVIII-lea,cum arata descoperirile de Ia Vadastra 95. Dar tot laBucuresti (a doua jumatate a veacului al XV-lea si ince-putul celui urmator) 96 a fost gasit si un tip mai evoluat,numit cuptor cu gratar orizontal" 97 sau cu gratarfix" 98, care cuprinde doua parti, distincte, camera de foc,in pamint ; deasupra solului, camera de ardere a vaselor,de forma tronconica, intre ele ffind o plita circulars, cugauri prin care circula caldura, din compartimentul undese facea focul spre partea superioara unde erau depozitateoalele si unde temperatura ajungea pink la 1 000°C ; cali-tatea ceramicii este superioara, in urma arderii realizateuniform 99. Din aceeasi categoric, dar cu uncle particularitati fafade precedentele, sint cele doua cuptoare de la Coconi, da-tind din primul deceniu al secolului al XV-lea, din timpulcirmuirii lui Mircea cel Batrin 109.. Desigur, not informa-tii ne vor fi aduse de viitoarele sapaturi. Putem conchidede pe acum insa ca, in secolele XIVXV, mestesugulfolosea instalatii tehnice evoluate cu o productie care,prin cantitate si calitate, acoperea intregul consum devase casnice de uz curent, pentru pastrarea alimentelor,pentru transportul firescategoriile sociale, de la oamenii dependenti la marii dre- 94 $T. OLTEANU, op. cit., p. 25. 95 CORNELIU C. MATEESCU, Seipiituri arheologice Ia Vii-dastra (1960-1966), in M.C.A., IX, pp. 61-62. Cf. $T. OL-TEANU, op. cit., pp. 62-63 si 107. Tipuri similare din seco-lele IVVI, la Cringasi (Bucuresti) Si Garvan-Dinogetia, veziBARBU SLATINEANU, Ceramica feudalii, pp. 157 si 159. Cup -torul de la Vadastra are o forma tronconica, cu vatra simpla. 96 DINU V. ROSETTI, Collea, pp. 672, 676. 97 $T. OLTEANU, p. 107. 98 N. CONSTANTINESCU, Coconi, p. 103. 99 Descrierea tipului este facuta dupa cuptorul cu gratar ori-zontal descoperit Ia Suceava, din prima jumatate a secoluluial XV-lea. $T. OLTEANU, Mote p. 107. www.dacoromanica.ro 100 N. CONSTANTINESCU, Coconi, pp. 103-112.112
  • 122. 1m A 0 eCUPTOR DE CERAMICA. DIN PRIMUL DECENIU AL SECOLULUI AL XV-LEA.GASIT LA COCONI (JUDETUL ILFOV). IN STINGA (IN SECTIUNE), CAMERA(VATRA) DE FOC CU DOUA. COMPARTIMENTE AVIND INTRE ELE UN PI-CIOR DE PAMINT LONGITUDINAL. SPRIJINITE PE ACEST PICIOR SI PEPERETII INTERIOR AI GROPII, SE AFLA 10 BRATE, MODELATE DIN LUTCU PLEAVA, DEA SUPRA LOR AFLINDU-SE CAMERA DE ARDERE PROPRIU-ZISA. RECENTE CERCETARI AU DEGA JAT *I ALTE TIPURI DE CUPTOAREPENTRU CERAMICA DIN SECOLELE XIV-XV. (DUPA N. CONSTANTI-NESCU, COCONI - CENTRU DE PRODUCTIE CERAMICA DIN TARAROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA), IN SCIV, XV, 1964, NR. 1, PP. 103-112*I FIG. 3).gatori §i domnie. Fire§te, a existat, ca in toate epocile, §io ceramid. de lux, de import, dar ponderea ei esteredusa. Varietatea vaselor este apreciabila : borcane, oale cutoarte de diferite feluri, cani cu buza trilobata, ulcioarein genul amforelor, cupe cu picior inelar, plosci, pahare,farfurii, strachini, canite etc. Ornamentele cuprind liniisimple, ondulate, benzi, triunghiuri stelate, Impletituri,elemente florale stilizate, pasari, alte motive animaliere,bumbi, cruci. 0 sums de vase erau smaltuite, inclusivcele produse de atelierele rurale 101, ceea ce contirma pro-ductia unui atare tip de ceramics §i in atelierele sate§tiInca din secolele XIV §i XV. Privindu-le, sintem impre- 101 De exemplu, in atelierul din satul Coconi, in timpul luiMircea cel Batrin : N. CONSTANTINESCU, Coconi, pp. 106si 111 ; IDEM, Observatii asupra satului fortificat. Multe frag-mente ceramice din secolul al XIV-lea s-au gasit, de exemplu,la Zimnicea ( S.C.I.V., I, 1, p. 101) nr. la Vadastra 1950, si (M.C.A., VII, p. 61). www.dacoromanica.ro113
  • 123. sionati de diversitatea mare a conturelor, de frumusetea formelor in ansamblu, de proportiile echilibrate, de de- plina functionalitate a partilor componente (toarta, cioc, margini, picior etc.), de ingeniozitatea, spontaneitatea 5i armonia ornamentatiei de la simplu liniar pins la figurativ stilizat de toata aceasta estetica a formelor 5i volumelor care in epoca noastra contemporana for- meaza obiectul unor laborioase cercetari 5i care atunci cu cinciiase secole in urma. se realiza, in diferite sectoare ale productiei materiale, pe temeiul unei inde- lungate, uneori stravechi traditii, transmisa din generatie in genera %ie 5i avind ca temei o statornica experienta de viata. Despre reflectarea acestei meserii in realatiile sociale, documentele Tarii Romane5ti din secolele XIVXV nu ne dau nici un fel de des1u5ire. Olarii, cind i5i vindeau marfa la tirg, plateau, desigur, vama" (taxa), ca la orice produs comercializat in aceste centre. Ca locuitori ai sate- lor stapini de ocini sau oameni dependenti sau ca ora5eni, ei erau supu5i la darile, dijmele 5i slujbele impuse categoriei for sociale ; nu 5tim sa fi avut o inda- torire specials fata de domnie, fata de statul feudal sau de stapin, legata de calitatea for de olari. Alte Dar mai erau 5i alte me5te5uguri pe care le urmarim inmqtepguri secolele XIVXV, mai ales tot dupa produsele mese- ria5ilor sau operele lor. Pe primul plan yin meseriile legate de construirea cetatilor, a caselor de suprafata, a bor- deielor, a numeroaselor laca5uri biserice5ti : caramidari, pietrari, lemnari, 5indrilari, varniceri. practicat, deopotriva, 5i celelalte me5te5uguri cerute de insa5i des- fa5urarea vietii sociale : me5teri de care, poduri, brutari, dogari, pielari, tabacari, cizmari, croitori, in piatra, aurari-argintari (zlatari), brodeuri etc. In afara marturiilor materiale ale tuturor acestor me5- te5uguri 5i maestrii 102 ne-au ramas 5i citeva mentiuni scrise din secolele XIVXV. Basarab eel Tinar cere la Bra.5ov ,,...doi zidari buni" unul specializat in arza- tul olanelor 103. Iar fostul mare vornic Vintila, roaga pe 102 Vezi mai jos despre locuinca rural §i ori§eneasea, ceati (arhitectura militara), arhitectura ecleziastica. 103 I. BOGDAN, Documente privitoare la relating Tdrii Roma- riga..., p. 177 (nr. CXLVI, scrisoare de prin 1478-1482. www.dacoromanica.ro 114
  • 124. aceiasi brasoveni ca Petru zidarul sa vina in Tara Roma-neasca pentru a-i face doua biserici : ,,...mi -am prega-tit, adauga el, tot ce a fost de trebuinta : ctiriimidavar de piatra" (subl. ns., D.C.G.) 104 Caramizile si va-rul erau la fata locului, produse de oameni specializati.Varul se obtinea din bolovani de calcar introdusi in cup-toare speciale, fie dreptunghiulare (tip mai vechi, finelesecolului al XIV-lea, dimensiunile camerei de ardere10,20 x 4,30, cu 5 guri de foc, suprafata cuptorului62 m2, iar volumul sau 130 m3), fie cilindrice (diame-trul 4,50 m, adincimea 2 m, peretii captusiti cu bolovanide gresie, capacitatea de ardere circa 2 vagoane de piatrade var) 105. Cetatea Giurgiului, cu ziduri masive din piatra bruta,unor fasonata in exterior, si din emplecton (piatra maimarunta legata cu un mortar foarte rezistent), a fostinaltata la porunca lui Mircea cel Batrin : ,,...nu existspiatra in acest castel declara in 1445 voievodul VladDracul care sa nu-1 fi costat (pe Mircea) un bolovande sare care se scoate din stinci in Tara Romaneasca".Mesterii pietrari erau bine platiti, folosili la cetati, cti-torii gi alte constructii. Obligatia de a taia copaci si de a-i transporta figu-reaza de repetate on in documente. Scutirea de darea 106numita copaci" este data gi unor locuitori ai Tirgo-vistei107, satenilor din Alexani gi Razvad 108, din Vla-desti102, Malul de Sus si Zlatesti110, din Gura Desului,Saseni, Bosioara gi Gaojani m etc. etc. Aceeasi scutire estetrecuta, in alte documente, lemne" 112, iar intr-un caz,pastrat insa numai intr-o traducere veche, sub denumirea 104 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 438 (nr. 437). 105 5T. OLTEANU, Meltefugurile..., pp. 71-75. Marturiavine din Moldova, dar tehnologia nu putea fi diferita in TaraRomaneasca. 106 Evident, in favoarea unor sapini feudali, clerici sau laid. 107 La 1417-1418 ; DRH, B, I, p. 84 (nr. 39). 1°8 La 17 noiembrie 1431 ; ibidem, p. 134 (nr. 72). 109 La 23 august 1437 ; ibidem, p. 152 (nr. 87). 116 La 7 august 1445 ; ibidem, p. 174 (nr. 99). 111 In iulie 1451 ; ibidem, p. 180 (nr. 103). Cf. pp. 183, 190,192, 194, 200, 239, 249, 267 etc. 112 La 30 iun. 1441, 9 ian. 1443, 1445, 5 aug. 1451, 7 aug.1451 ; DRH, B, I, p. 166 (nr. 95), p. 167 (nr. 96), p. 172(nr. 98), p. 185 (nr. 105), p. 188 (nr. 107). www.dacoromanica.ro115
  • 125. de cherestea" 113. Daces aceasta ultima traducere esteexacta, atunci uneori cel putin in obligatia copaci"sau lemne" intra si fasonarea cherestelei necesare con-structiilor. Oricum insa, este sigur ca din trunchiurile decopaci aduse stapinului feudal de satenii dependenti, invirtutea obligatiilor la care erau supusi, se fasona toatalemnaria necesara constructiilor. 0 parte din aceasta, 1ianume talpile grinzile groase pe care se aseza oricelocuinta de suprafatii trebuiau lucrate de oamenii de-pendenti in beneficiul stapinului 1i constituie o dare anumementionata in actele vremii. Aceasta indatorire apare lalocuitorii din satele amintite mai inainte GuraDesului, Saseni, Boisoara 1i Gaojani, din Mirsa, Ohaba,Gavanestii, Scheai, Uiesti, Ciesti, din Cotesti, $tefanesti,Go lesti Cirstianesti, Telesti Jugorul 114 $i fie- etc.care mentiune arata implicit prezenta me5tesugarilor. Pentru ,sindrilari prima mentiune scrisa o avem de lamijlocul secolului al XVI-lea locuitorii din Sohodol(linga Baia de Arama) taie o cantitate apreciabila delemne de padure ,,...de au scos sindrile fi scoarte 5i toatece le-au trebuit" 115. Imaginea noastra despre activitatea mesterilor con-structori este completata prin uneltele gasite din feuda-lismul timpuriu, cit si din secolele XIVXV : 610 51bards de timplarie, tirnacop, ranga, ic, dalta 1i ciocanpentru extragerea gi fasonarea pietrei, mistrie pentru zi-darie 116. Ne-au ramas chiar 1i reprezentari pictate edrept, cam schematic la biserica Sf. Nicolae DomnescCurtea de Arges (pe la mijlocul secolului al XIV-lea) :intr-una, 2 zidari, cu mistriile in mina, inalta un zid, iardoua ajutoare le aduc materialele necesare ; in alta ima-gine, un mester, cu un ciocan-dalta, ciople5te o lespede, 113 La 25 mai 1429 pentru satele Modruze§ti §i. Ceape§ti ;ibidem, p. 126 (nr. 65). 114 DRH, B, I, pp. 174, 180, 183, 190, 239 (nr. 99, 103, 105,108, 143). 115 DIR, XVI, B, vol. III, p. 188 (nr. 224), doc. din 5apr. 1564-1568). Cf. ST. OLTEANU, Meiteiugurile..., p. 54. 116 Vezi trimiterile la ST. OLTEANU, M www.dacoromanica.rop. 30, 69.116
  • 126. in timp ce un al doilea incearca sa miste o a doua les-pede, cu o ranga 117. Pe butari (sau dogari) ii regasim, nu o data in acte,prin obiectele ce le confectionau : Inca a mai daruitdomnia mea scrie Mircea cel Batrin obroc de lacurtea domniei mele, pe fiecare an : 220 galeti de grinsi 10 buli de vin... 118. 0 danie similara ,,...2 buti de vin"face acelasi voievod si manastirii Strugalea 119. Mierea,miedul si vinul se exportau in vase taxate de vamesi : si butoiul de miere, 20 bani si butoiul de mied, 10 bani,butoiul de vin, 10 bani" 120. Aflam intimplator intr-unact de la Radu cel Mare si de marimea untna dintreele : ...doua butoaie de cite 100 de vedre" (subl. ns.,D.C.G.) 123 (circa 12 880 1). Gum asemenea vase tre-buiau periodic verificate, drese sau din nou facute, inte-legem ca butarii aveau o activitate continua in TaraRomaneasca, atestata documentar chiar din secolul alXIV-lea. Prezenla tabacarilor, pregatind pieile pentru negot siexport este si ea consemnata prin insasi menlionarea ar-ticolelor prelucrate de ei, in privilegiile vamale 122. Deopotriva, activitatea pielarilor este atestata chiarprin importul pieilor fine si al blanurilor 123. Pe croitori ii aflam, implicit, mentionati o data cuimporturile continue de postavuri si alte stofe, din celemai bune ateliere ale Europei centrale si de vest, ca sidin Orient : toate privilegiile de negot, de la Mircea celBatrin si pina la Vlad Dracul, consemneaza anume pos-tavurile de Ipres, Louvain, Köln, Cehia, camelotu1124. 117 V. VATASIANU, Istoria artei feudale in tarile romeine,Bucure§ti, 1959, pp. 328-329, 363, 365-366, 371. Cf. T. OL-TEANU, p. 69. 118 Doc. din 20 mai 1388, DRH, B, I, p. 27 (nr. 9) ; la felin doc. din 8 ian. 1392, p. 44 (nr. 17). Cf. pp. 212-220. 119 Doc. din 11 mai 1409 ; ibidem, p. 76 (nr. 35). 128 Porunca lui Dan al II4ea catre vame§ii din Ruck §i Dim -bovila 1424-1431 ; ibidem, p. 108 (nr. 54). 121 Doc. din 1 aug. 1496 ; ibidem, p. 436 (nr. 268). Cf.N. STOICESCU, Cum masurau stramoiii, pp. 151-152 §i 173,unde se arata ca vadra de 10 ocale = 12,88 1, iar vadra mareolteneasca = 15,456 1. 122 Vezi mai jos, exporturile. 123 Vezi mai jos, importurile. www.dacoromanica.ro 124 Vezi mai jos, importurile.117
  • 127. acesti croitori trebuiau sa tie croi felurite haine, in-clusiv cele purtate de calugari 125. Asemenea haine eraufoarte pretuite ; cu ele si cu ceva bani cumparai uneoricite un sat intreg : Vlad Calugarul da o intarire ,,...luiDanciul cu fiii lui 5i fratelui sau Marco cu fiii lui 5iLatco cu fiii lui, ca sa le fie Ia5ii toti, pentru ca i-aucumparat de la ySusman de la Curte pe 35 florini ungu-re5ti si pe un caftan de imbracaminte" 126 ; ceea ce cu-prinde si mestesugul croitorului. M esterii de air* sint atestati tot de timpuriu ; lucrufiresc intr-o vreme cind grosul transporturilor se efectuacu acest mijloc. Locuitorii din Luciiani sint scutiti fatade stat (dar in favoarea a 9 boieri si slugi domnesti),intre altele, ,,...de gloaba, de cars, de podvoade..." 127.Printre transporturile anume consemnate sint cele depeste 128, de sare, cu indicarea capacitatii : ,,...cite douitcare de sare din Ocnele de la Rimnic, un car de saremarunta, cit va putea lua 5i al doilea car de 400 bolo-vani...,, 129 ; sau de mai-furl dif erite 130. Acest mijloc detransport servea 5i ca unitate de ingsurci pentru platavamii. Dan al II-lea scrie vame5ilor din Dimbovita sataxeze pe bra5oveni ,,...de la un car, citi cai, aticia bani§i de la fiece car, 1 peste..." 131. Volumul, marimea ca-rutei erau socotite, in mod firesc, dupa numarul cailor.far la exemplele de mai sus adaugam zecile de mentiunidespre podvoade adica transporturi (caraturi) 132, dincare cel putin o parte se faceau tot cu carutele, altele cu 125 DRH, B, I, pp. 19, 21, 24, 35, 41, 106, 155 (nr. 6,8, 14, 16, 53, 89). 126 Doc. din 5 apr. 1485 ; ibidem, p. 314 (nr. 194). 127 Doc. din 10 aug. 1437 ; DRH, B, I, p. 149 (nr. 85) ;Cf. p. 264, 284, 302, 395, 397, 436 (nr. 160, 175, 186, 243,244, 268) etc. 128 Doc. din 15 ian. 1467; ibidem, pp. 224-225 (nr. 131). 129 Doc. din 29 iul. 1497 ; ibidem, pp. 450-451 (nr. 276).Nu stim cit era marimea unui bolovan. 130 Doc. din 7 aug. 1451 ; ibidem, p. 187 (nr. 106). Vezi scu-tirile anterioare, pp. 67 (nr. 30), p. 91 (nr. 45), p. 121 (nr. 62)§i cele posterioare, p. 220 (nr. 128). 131 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tiirii Roma-nefti..., p. 28. 132 Vezi DRH, B, I, indice, p. 601, unde podvezile sint amin-tite in 64 de doctunente pins la 1500 : era deci o obligatie ge-nerala, ce revenea mai tuturor locuitorilor de la sate si tirguri, www.dacoromanica.roCf. N. STOICESCU, Cum mdsurau stramolii, pp. 254-256.118
  • 128. caii. In intreaga Tara RomAneasca, la deal ca §i la §es, in sate §i in tirguri, carul era in secolele XIVXV vehi- culul greu de transport, ceea ce insemna, obligatoriu, prezenta me§terilor, in toate zonele, priceputi in repa- rarea §i confectionarea lor. Iar cind, in 1696, Constantin Brincoveanu da porunca : Si carul sa fie cu 4 boi §i inscortat §i invalit §i grijit bine §i cu topor §i cu sfreadel §i cu cutatoae pe cum au fost §i an. Si cu un chirigiu la cars, sa fie om de isprava §i cu cheza§ie buna" 133, el nu exprimI deck realitatea unui me§te§ug de multe on secular. Me§terii podari erau chemati de domnie sa constru- iasca poduri de lemn de§i, in majoritatea cazurilor, tre- cerile peste riuri se faceau direct prin vad. Trei sate de- pendente ale Tismanei sint scutite de Radu cel Mare : ,,...nici la muncile domniei mele sa nu lucreze, nici la cetate, nici la mori, nici la poduri sä nu lucreze" 134. Este singura mentiune a unei atare obliga%ii de munca, inainte de 1500 135.Extragerea Dar la extragerea sarii care era tehnica folositcl? Oc- sarii nele functionau in secolele XIV §i XV ele au fost utilizate fara intrerupere din antichitate 136, dar primul document, cuprinzind o descriere mai precisa a felului cum se taiau §i scoteau bolovanii de sare din mina, da- teaza din 1719-1722, pentru Ocnele Mari. Socotim ca metode asemanatoare erau folosite §i in epoca lui Mir- cea cel Batrin 137. Fiecare exploatare are dou5. deschi- deri (puturi), una mai larga, protejata de o impletitura de nuiele de stejar, groase de aproximativ 2-3 degete numite tambra care impiedica pamintul sapat sa 133 Anatefterul, p. 469 (nr. 277). 134 Doc. din 9 ian. 1498; ibidem, p. 459 (nr. 281). 135 Dupa 1500 menciunile de poduri §i podete se inmultesc : ST. OLTEANU, Me§tefugurile..., p. 77. 136 Vezi mai sus, p. 79-82. 137 Deoarece, pe de o parte, aceasta tehnica ramine neschlinbata in secolul al XVIII-lea §i in primele decenii secolului al XIX-lea : vezi demonstralia lui A. ILIES, Piri in legatura cu exploatarea sarii, pp. 169-173, iar pe de alts parte, fiindca tehnica" aratata la inceputul secolului al XVIII-lea cuprinde operavii foarte simple, cele strict indispensabile scoaterii sarii din aclincime, operatii care nu puteau fi altele nici in veacurile XIV www.dacoromanica.ro Ii XV. 119
  • 129. se scurga in ocna pe unde intra taietorii (ciocangii);i se scoate sarea gi apa, ;i o a doua deschidere, maiingusta, necesara evacuarii aerului stricat 138. Ridicareabolovanilor taiati in galerie se facea in burdufuri, cuajutorul unui fel de scripete simplu numit crivac, actio-nat de 1 sau mai multi cai, umblind in cerc 139. Crivaculera de fapt un tambur cilindric cu un ax de lemn ; cladse rotea (sub acliunea tractiunii animale) un capat alotgonului de pe acest tambur se infapra scotind dinocna un bolovan de sare, iar celalalt capat se desfa;ura,coborind in exploatare 140. In interior, munca nu se efec-tua decit pe o galerie principals, cu directia de inaintaremai mult in jos. Dislocarea bolovanilor de sare se operacu topoare, ciocane (uncle batatoare, prizmatice sau ci-lindrice si altele taietoare) ;i pene de °tel. Daces lu-crul devenea greu din cauza adincimii, taietorii refuzau&a mai lucreze, ass incit o astfel de ocna era parasitesdupes 3 sau cel mult 4 ani ;i se cautau ;i se sapau al-tele 141. Relinem deci o tehnica extrem de simples, incare esentialul era indeplinit de munca omeneasca, sin-gurul dispozitiv propriu-zis fiind amintitul crivac. Maiexista pi o exploatare de suprafata practicata, desigur,dinainte de intemeierea Tarii Romane;ti , in care ope-ratiile se reduceau la dislocarea saparea sarii. La ea serefers Constantin Brincoveanu cind porunce§te dre0-torilor sai ...sa umble sa sa scrie sararitul, pre la sateledin judetul Slam Rimnec ;i din judetul Buzau ;i dinjudetul Sac care au obiceaiu de dau sararit, pentru cadshit ei slobozi di -ii iau ei sare den muntii aciia de sare,de acolo" 142 (subl. ns., D.C.G.). Aurul se gasea in Tara Romaneasca numai in nisi-purile riurilor. La 1500 (este cea mai veche ;tire scrisapastrata) se cheltuiesc 900 de dinari, aducindu-se de laSibiu unelte pentru ...spalatorii de our de la Rim- 138 C. GIURESCU, Material pentru istoria Olteniei supt aus-trieci, I, Bucure§ti, 1913, pp. 429-431. 139 Ibidem, p. 431 §i A. ILIES, op. cit., p. 170. 14° N. MAGHIAR, $T. OLTEANU, Din istoria mineritului,pp. 174-175. 141 C. GIURESCU, op. cit., p. 430 §i A. LIES, op. cit.,p. 170. www.dacoromanica.ro 142 Anatefterul, p. 374 (nr. 12).120
  • 130. nic" 143. In 1515, Neagoe Basarab ds. porunca sa se in- departeze cautatorii de aur transilvaneni care lucrau in apele din muntii Tarii Romanesti. Regele Vladislav al Ungariei intervine pe linga voievodul muntean sa inga- duie activitatea acestor ,,...fossores sive lavatori auri ex Alpibus in quibus alias aurum quesierunt" 144. In seco- lele XVII, XVIII §i chiar XIX §tirile asupra ruda- rilor" devin mai numeroase, inclusiv aprecierile cantita- tive ale productiei" for 145,Megeptgul Documentele secolelor XIVXV se refers. de mai multeargintarilor on la argintarii, dar nu cuprind de fel numele me§te§u- garilor art4ti care, de altfel, cu rare exceptii, nu-§i sem- nau operele. Acestea insa, mai bine decit orice act scris, dezvaluie maiestria artistica §i procedeele folosite. In ar- gintariile Tarii Romane§ti, lucrate in stilul traditiei bi- zantino-sud-dunarene 146, tehnica indeosebi intilnita pen- tru a obtine, in relief, anume omamente sau reprezentari figurative pe o placa de argint este repousse-u1147. La podoabe, aplice §i, in genere, la elernente ornamen- tale de mici dimensiuni, se proceda §i prin ciociinire cu matrice (acute din bronz sau fier). Placa de argint sau aur se a§eza peste o plameta cu mastic, se acoperea ma- trita cu o scindura subtire sau o bucata de piele pen- tru amortizarea loviturii §i se batea cu ciocanul pins cind modclul aparea imprimat pe suprafata metalului. Podoabele din lame foarte subtiri se ob%ineau uneori §i prin presarea cu 2 matrite una pozitiv" (modelul a§a cum se vede) §i alta negativ (desenul inversat). Ma- 143 RADU MANOLESCU, Relaiiile comerciale ale Tdrii Romei- nelti cu Sibiul..., in Analele Univ. Bucure.3ti" Istoria, nr. 3, 1956, p. 234. 144 Sapatori sau sparatori de aur din munti, unde cautau ceva aur", HURMUZAKI, N. IORGA, Documente, XVII, p. 322 (nr. CCCCXXI). Cf. ST. OLTEANU, Melteiugurile..., p. 99. 145 N. MAGHIAR, $T. OLTEANU, Din istoria mineritului, pp. 165-166 §i 191-192. 146 Alaturi de acestea s-au pastrat mai multe opere datorate argintarilor transilvaneni sau din centrul Europei : in rindurile de mai sus ne referim indeosebi la argintariile de traditie sud- dunarene, deli cea mai mare parte dintre tehnicile folosite au Post aceleali la ambele categorii de lucrari. www.dacoromanica.ro 147 Cunoscut, de altfel, din antichitate. 121
  • 131. tritele, avind intre ele lama de argint, sau aur, se stein-geau cu o menghine sau cu un cle§te special, sau se lo-veau cu un ciocan de lemn pins cind se imprirna mo-delul 148. Nasturii sferici se obtineau intr-o matritcl anume dinbronz cu semisfere concave de diferite marimi (diametre).Se taia in argint sau aur un cerculet ce se aplica pe unadintre emisfere ; metalul era apoi lovit cu o daltita al careivirf era tot semisferic, de aceegi dimensiune cu matrita.Prin ciocanire, cerculetele de argint (aur) deveneau ojumatate de sfera care, sudate 2 cite 2, formau nasturii(uneori impodobiti §i cu granulatii sau filigran). La argintariile din secolele XVXVI intilnim §i teh-nica ajurarii, precum 0 aceea a emailarii. Ajurarea constain decuparea unor ornamente pe suprafata placii de metalcu ajutorul unor ~dalti §i alte nstrumente ascutite 149.Emailarea este o tehnica foarte veche din indepartata anti-chitate a Orientului Mijlociu (secolul al VIII-lea I.e.n.),continuata in arta bizantina, ca §i in podoabele popoarelormigratoare ; se obtinea dintr-o pulbere fin macinata, carela temperaturi foarte inalte devine sticloasa 0, datorita oxi-ailor metalici ce-i cuprinde, capata culori stralucitoare 150.De notat, in sfir0t, ca multe dintre operele de argintarieerau aurite (indeosebi ferecaturile de manuscrise), folo-sind mai multe procedee 151. 148 Uneori se laces numai negativul din plumb, iar placade argint se modela prin ciocanire ; la bratiri, omamentele serealizau g cu ajutorul ciocanului cu striuri sau prin trecerea bra-tarii intre doui cilindre tangente unul de altul, primul avindbenzi cu diferite ornamente (operatie numita valtuire). 149 Cind obiectul se executa prin turnare, atunci modelul sefacea de la inceput in asa fel, incit sa cuprinda portiunile ceramineau decupate (ajurate). 150 Emailul poate fi realizat in : cloisonné", adica delimitat(ingradit) de mici lamele (fire), care formeaza pe suprafataobiectului spatiile ce trebuie emailate ; sau in champleve, cind ar-tistul saps in grosimea metaluiui, iar emailul este pus in por-tiunile de unde s-a scos metalul. Emailul poate fi realizat translu-cid (transparent) sau pictat, in diferite nuante, in care caz ne-cesita arderi succesive in functie de culorile urmarite. 151 Expunerea rezuma comunicarea DINU C. GIURESCU,Tehnica metalelor prelioase, Pinta la Muzeul de Arta al R.S.R.,in 1963. Vezi si SONIA GEORGIEVA, DIMITAR BUCINSKI, www.dacoromanica.roStaroto zlatarstvo vdv Vraia, Sofia, 1959.122
  • 132. T ehtlica Despre tehnica constructiilor medievale nu avem cercetari construc- anume. 5tiri aflam in studiile arheologiei feudale O. in tiilor, cele de istoria arhitecturii.locuintele Cum erau locuintele in secolele XIVXV ? Au fost, desigur, diferentieri notabile, in functie de conditia sociall §i de zonele de relief unde se inaltau. 0 seriere pe tipuri este insa greu de stabilit, intrucit cercetarile in aceasta di- reclie sint totu§i la inceput. Casele semiingropate bor- deiele, au fost numeroase, indeosebi la cimpie. Au iegit la iveala in aria Bucure§tilor la Strauleti, Militari, Bra- gadiru, Dealul Spirii, pe malul lacului Fundeni, Mina- roaia 152, la Maicane.gti 153, la Zimnicea 154, Coconi 155, Vadastra 156, Verbicioara 157. Bordeiul cercetat la Vadas- tra, datind din domnia lui Mircea cel Batrin, este drept- unghiular, relativ mare (7,60 x3,10 m), sapat in pamint pins la 0,93 m maximum 158, cu o intrare (girlici) de dimensiuni recluse (1,21 x0,80 m). Aceasta reconstituire ne cla imaginea unui tip frecvent de locuinta din Cimpia Dunarii, la finele al XIV-lea. Tip ce vine foarte de departe, din neolitic, §i continuat timp de milenii. Tip adaptat la mediu sapat in pamint uscat, construit solid din lemn de stejar mai ferit de bataia vintului, calduros iarna, racoros vara 159. Tip adaptat realittitilor istorice, intrucit dupa fiecare prada sau incursiune a invadatorilor straini, lo- cuinla putea fi din nou repede ridicata, cu mijloacele de la fala locului. Reflex al realitiltilor sociale, in care sa- tele devalmme de marunti stapinitori de ocini sau cele 152 Istoria orafului Bucureiti, I, p. 74. 153 PANAIT I. PANAIT, Maicaneiti, pp. 127-131. 154 I. NESTOR SI COLECTIV, Zimnicea, In Studii", II, 1949, nr. 1, pp. 93-102. 155 N. CONSTANTINESCU, Le stade et les perspectives de la recherche archeologique du village medieval de Roumanie, In Dacia", VIII, 1964, p. 269, fig. 3 ; IDEM, Observalii asu- pra satului fortificat..., pp. 63-67. 156 CORNELIU MATEESCU, Sapaturi arheologice de la Vci- dastra, pp. 57-62. 157 Vezi in SCIV, II, 1951, 1, p. 244. 158 Fata de nivelul actual al SO1U11.11. 159 CORNELIU MATEESCU, Un bordei din epoca lui Mir- cea cel Batrin descoperit la Vadastra, in M.C.A., IX, 1962, www.dacoromanica.ro p. 343 ; Cf. PANAIT I. PANAIT, Contribuciuni arheologice..., p. 226 (referitor la locuintele gasite la Straule§u). 123
  • 133. 0 Planul 0 Secbune A-8 Sectiune C-D 0 Faada 0 Vederea bordeiului 4m 1 1. 0 I 1 I 2 3RECONSTITUIREA UNUI BORDEI DIN EPOCA LUI MIRCEA CEL BATRINDUPA ELEMENTELE GASITE LA VADASTRA (JUDETUL OLT) PLANDREPTUNGHIULAR (7,60 M X 3,10 M), CU DOUA INCAPERI, IN ADOUA AFLINDU-SE PROBABIL SOBA. LOCUINTA ESTE SAPATA IN PA-M/NT PINA LA ADINCIMEA DE C. 0,93 M. IAR PERETII SINT CAPTU-5ITI CU BIRNE DE STEJAR DISPUSE ORIZONTAL 51 CONTINUATEDEASUPRA SOLULUT. ACOPERI5 IN DOUA PANTE, DE LEMN, SPRI-JINIT PE 3 RINDURI DE FURCI 5I ACOPERIT CU TRESTIE SAU PALE$1 APOI CU UN STRAT DE PAMINT (DUPA CORNELIU N. MATEESCU,UN BORDEI DIN EPOCA LUI MIRCEA CEL BATRIN DESCOPERIT LAVADASTRA IN MATERIALE $1 CERCETARI ARHEOLOGICE", IX,PP. 337-344, SI FIG. 3).dependente nu dispuneau declt de propriile for puteripentru a-§i cladi casele. Dar locuinfele de suprafald, apartinind tot populatieiobiNtuite de la sate §i din tirguri ? Datele obtinute prinsapaturi sint Inca razlete. La Coconi 160 (secolul XIV§i XV) casa de plan dreptunghiular spre patrat (5X4 m) 160 N. CONSTANTINESCU, Observafii asupra satului f ortif www.dacoromanica.rocat..., p. 63.124
  • 134. avea peretii din birne gi nuiele, lipiti cu lut (paie gipleava amestecate cu argils). Pan grogi, la colturi, sus-tineau acoperigul (de stuf sau paie). Intrarea pe laturade est ; in interior, in coltul de sud-est, o vatra simply (0,60 x0,80 m) ; podeaua, din lut. In cartierul bucuregtean Straulegti, a fost identificata,alaturi de numeroase bordeie, gi o locuinta de suprafata,cu o incapere, din paianta 161. Cit despre tirguri (orage),prefacerea for continua, pe aceleagi locuri, a facut cain Tara Romaneasca sa nu se mai pastreze nisi un fel demarturie a unei locuinte de tirgovet, din secolele XIVgi XV. Cercetarile de teren, prin sapaturi, vor aduce,treptat, elementele necesare unor imagini diferentiate ti-purilor de casa, in epoca amintita. Ceea ce gtim de peacum, este ca lemnul a fost preponderent in arhitectura Dovada peremptorie o aflam in concluziile uneistatistici din 1860162, potrivit careia, in mediul rural,casele gi acareturile de lemn reprezentau, in procente :intre 88,80/0 gi 97,30/0 in judetele Olt, Argeg, Muscel,Dimbovila, Braila gi Vla.gca (codrii existenti in cimpie !) ;49,10/0 in Prahova, 42,90/0 in Rimnicul Sarat, iar in ce-lelalte judete procente inferioare, cuprinse intre 2,40/0gi 33,40/o explicabile mai ales prin raritatea lemnului giinlocuirea lui prin chirpici 163. Daca acestea erau realita-tile in 1860, cu atit mai mult in intreaga arhitectura a se-colelor XIV gi XV folosirea lemnului (cu intinse zone depaduri) a fost covirgitoare. Refedintele voievodale se prezentau altfel, construitedin piatra ti ceiramidd, multtunita veniturilor importanteale domniei, obligatiilor in munca ale satenilor depen-denti (inclusiv transporturile de materiale), posibilith10-lor domnului de a aduce gi plati megteri specializati.Ne-au ramas citeva vestigii la Curtea de Argeg gi Tir-govigte. La Argeg, cea de a doua capitals a Tarii Romanegti,Curtea Domneasca ocupa o incinta patrulatera 164, de-limitate de un zid de 0,80-1,20 m latime, facut din 161 PANAIT I. PANAIT, Contributii arheologice..., p. 226. 162 Datorata lui Dionisie Pop Martian. 163 Vezi Vechi case fi, biserici de lemn din Muntenia, in SCIA,X, 1963, nr. 2, pp. 316-317. 164 Dimensiuni : 87 m (latura nord), 98 m (sud), 82 m (est), www.dacoromanica.ro81 m (vest).123
  • 135. bolovani provenici din albia Argewlui ; intrarea pe laturade rasarit, strajuita de ruinele unei turle. In interior,urmele a doua case domne;ti, prima pe latura sud ;i adoua pe partea de nord. Zidul inconjurator §i casanr. 1 165 dateaza din timpul lui Basarab I, construite,dupa toate probabilita/ile, la porunca acestuia, pe loculunei cur/i feudale mai vechi, din secolul al XIII-lea 166. Cum arata la suprafa/a aceasta re;edin/a a primuluiBasarab nu vom ;ti, probabil, niciodata. Era de plandreptunghiular (aproximativ 32 m X 11,5 m) 167, Cu opivnita, in care se cobora printr-un girlici §i divizata intrei compartimente, prin doua arcade ce intareau foarteprobabil o bola semicilindrica 168. Peste pivnita au pututfi 3-4 inc5peri, judecind dupa lungimea totals a casei.Fala principals a rerdintei (pe latura nord, unde era,de fapt, intrarea), avea, de-a lungul ei, o prispa, dincare iera un foi;or central (sub care era situat ;i gir-licul pivnitei). Recente cercetari arata prispa ca o adau-gire a domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521) 168. A fost aceasta casa rerdin/a. lui Basarab I ? Construc-lia pare modesta incompara/ie cu ctitoria Sf. Nicolae din apropiere 1"una dintre cele mai mars, ca plan (cruce greaca in-scrisa"), in sud-estul european 171. Ar fi mai indicat considers unele studii sa arzam rerdin/a. lui Ba- 165 N. CONSTANTINESCU, La residence dArgei des voivodesroumains des XIIIe slides, R.d.E.S.E.E., VIII, 1970, innr. 1, p. 5. 165 De pe latura sud. 166 N. CONSTANTINESCU, op. cit., pp. 20-22. Autorul con-siders curtea inaltata ping. catre 1340 ; casa domneasca de pe la-tura nord a fost datata din domnia lui Neagoe Basarab (ibidem§i planul, fig. 2) ; turla intrarii este tot din epoca lui Neagoe,afara de un fragment redus de zidarie, din timpul lui Basarab I. 167 Dupa dimensiunile inscrise de N. CONSTANTINESCU,op. cit., planul (fig. nr. 2). 168 Cf. V. DRAGHICEANU, Jurnalul sapaturilor..., in Beim,XXVI, 1917-1923, pp. 148-149 ; GRIGORE IONESCU,Istoria arhitecturii in Romania, I, 1963, pp. 67-68 ; V. VATA-5IANU, Istoria artei feudale..., I, p. 208. 169 N. CONSTANTINESCU, op. cit., p. 20 # planul (fig. 2). 170 Istoria artelor plastice, I, Bucure§ti, 1968, p. 151. 171 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii in Romania, I, Bucu-relti, 1963, pp. 127-128. www.dacoromanica.ro126
  • 136. sarab I tot in Arge§, dar la San-Nicoara 172. 5i intr-unasemenea caz, primul mitropolit al Tarii Romanesti, Ia-chint de Vicina, nu cumva a locuit in casa domneasca"din apropierea bisericii Sf. Nicolae nou ridicata ? 173 Raminem la opinia care considers ansamblul re§edintadomneasca. Mai intii, cele mai recente cercetari pe terendateaza casa de pe latura sud §i zidul de incinta ca fiindridicate anterior anilor 1338-1340 174, deci cu cel putindoua decenii inainte de recunoa§terea oficiala a mitro-poliei Ungrovlahiei de catre Patriarhia din Constanti-nopol ; in al doilea rind, casa insa§i circa 32 an x 11,5 m nu are dimensiuni modeste". Ctitoria Sf. Nicolaese inscrie, ca plan, intr-un dreptunghi de 23,5 m X 14,55 m ;chiar data virful turlei se inalta ceva peste 23 m175. Nueste probabil ca ea sä fi cople.5it", prin dimensiunile ei,casa in fiin/a la circa 70 m departare, casa de zidariedepa§incl ca lungime cu aproape 10 m pe aceea a bi-sericii. Din insug planul de situatie a celor doua edificii,a.5a cum se prezinta astazi 176, putem intrevedea cum celedoug cladiri se echilibrau mai curind decit se opuneauuna alteia. Observam, in plus, ca fatada rerdintei dr-govi§tene, inaltata sub cirmuirea lui Mircea cel Batrin,este sensibil egala cu aceea a casei domne§ti a lui Ba-sarab I (ambele circa 32 m lungime) 177. 5i nici chiarmai tirziu, cind Petru Cercel pune sa se ina4e un noupalat la Tirgoviste, cind cerin %ele de confort evoluasera§i se amplificasera fara indoiala, fata acestei not re- 172 0. TRAFALI, Monuments byzantins de Curtea de Argei,Paris, 1931, p. 18 ; N. IORGA, Istoria bisericii romeineiti..., Bucu-resti, 1929, pp. 37-38 ; PAVEL CHIHAIA, Data construiriicasei domneiti de lingo biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curteade Argef, in Glasul bisericii", nr. 9-10, 1967, pp. 967-968 ;IDEM, Cele cloud locaittri ale Mitropoliei din Curtea de Argei...,in M.O., XIX, 1967, nr. 7-8, pp. 597-598. 173 N. CONSTANTINESCU, In La residence dArgef, p. 13,pune aceasta intrebare. 174 Ibidem, p. 21. 173 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., I, p. 128. 176 N. CONSTANTINESCU, op. cit. Planul (fig. 2). 177 Cu diferenla ca latimea resedintei lui Mircea este mai mare :29 m fata de 11,50 m. N. CONSTANTINESCU, GR. MOI-SESCU, Curtea domneasca din Tirgovilte, Bucuresti, 1965, p. 26si pl. III si IV ; N. CONSTANTINESCU, Contributii arheolo-gice asupra curiii domneiti din Tirgoviite, in SCIV, XV, 1964, www.dacoromanica.ronr. 2, fig. 2.127
  • 137. 5edinte nu depa5ea 32 m 178, chiar daca inaltimea 5ilatimea erau evident sporite, comparativ cu rerdinta dinprimele decenii ale secolului al XIV-lea. Despre Curtea Domneasca de la Tirgovi5te, a treiacapitals a Tara Romine5ti, imaginea este ceva mai con-turata. Casa in care a stat Mircea cel Batrin178 aveapivnite cu ziduri foarte groase (2,50 m), din lespezi depiatra §i parter cu pereti numai din caramid5.188. Piv-nitele (circa 32 X 29 m) adinci, intinse sub toata suprafa%a cladita, sent divizate in patru compartimente, cu bolti in leagan, sprijinite pe arce sustinute de stilpi putemici ; interiorul era luminat prin 11 ferestre, 5 pe latura sud, cite 3 la sud 5i vest ; firide la inaltimea de 1 mslujeau pentru gezarea opaitelor sau a sfe5nicelor. Laparter, zidurile interioare dinspre sud, pastrate in parte,ingaduie sa deosebim 4 camere din care 1 mai mare (circa 6X12 m), probabil pentru ospete. Tavanele eraudrepte, din grinzi de lemn. In zidarie, piatra de rtu al-terneaza cu 5iruri inguste de caramida, dupa traditia ar-hitecturii bizantine. La colturile cladirii, blocurile depiatra fasonata sporeau impresia de soliditate. Turnul Chindiei monument reprezentativ al peisa-jului tirgovi5tean malt de 27 m, are o baza in trunchide piramida placata cu piatra de talie, continuat cu uncorp cilindric (9 m diametru) din caramida, cu douaetaje. Loc de observatie, de paza, Chindia dateaza, pro-babil, din domnia lui Vlad Tepe5 181. Ansamblul arhitectonic al curtii domne5ti din Tirgo-vi5te, in secolele XIVXV, se completeaza, pe de oparte, printr-o biserica paraclis, de plan treflat, in ime-diata apropiere a casei domne5ti (latura nord), cu fun-datiile pronaosului aflate in prezent sub baza turnuluiChindiei 182 ; pe de alts parte, printr-un al doilea laca5cunoscut sub denumirea Biserica domneasca mica" (da- 178 N. CONSTANTINESCU, op. cit., fig. 2. 178 Primele documente scrise in Tirgoviste s-au pastrat din anul1418, de la Mihail, fiul lui Mircea, DRH, B, I, p. 88 (nr. 42). 18° Intreaga descriere dupa N. CONSTANTINESCU, CR.MOISESCU, op. cit., pp. 26-30. 181 N. CONSTANTINESCU, CR. MOISESCU, op. cit.,pp. 42-43. Este greu de precizat forma sa initiala. 182 Ibidem, pp. 35-36 ; paraclisul a fost inaltat, cel mai ttrziu, www.dacoromanica.rola inceputul secolului al XV-lea.128
  • 138. Aininit% 1111111 El El r AFri Sec XIV XVP,79 Stirs tul sec XVIF. Pnmo jurnotate sec XVII 0 1 2 3 5 metr, 4 Sirs tul sec XVII RUINELE CASEI DOMNESTI DE LA TARGOV1$TE, PLANUL PIVNITELOR. (DUPA N. CONSTANTINESCU, CRISTIAN MOISESCU, CURTEA DOMNEASCA DIN TARGOVI$TE, BUCURE$T1, EDITURA MERIDIANE, 1965, P. 83). tare ipotetica din secolul al XV-lea) 183 ; in sfirsit, ziduri de incinta, initial din piatra, din care nu s-au mai pas- trat decit putine portiuni, a.sa incit traseul for exact nu se mai poate reconstitui 184. In stadiul actual al cercetarilor nu s-au identificat pe teren §i alte curti domnesti, deli numeroase documente au fost emise din Bucuresti, citeva si din Gheorghita sau alte locuri 185. Dupa cum, casa domneasca de la Tirg- sor constructie dreptunghiulara, cu ziduri din bolovani de riu alternind cu caramida nu poate fi Inca precis datata din secolul al XVI-lea sau de la finele celui pre- 183 Ibidem, pp. 36-37. 184 Actuala incinta este rezultanta refacerilor din secolele XVI XVII si mai noi, Ibidem, pp. 44-45. 185 DRH, B, I, p. XXIXXLIV, cu rezumatul documentelor. www.dacoromanica.ro 129
  • 139. cedent 186. ySi nici nu mai stim astazi cum se prezentau curtile boieresti, al unui Tatul din Hinatesti, Radul din Berivoesti, jupan Dragomir de la Segarcea, Dumitru din Maniaci etc., sau ale marelui boier jupanul Ticuci care, impreuna cu cei trei frati ai sai, stapinea, total sau par- tial, 25 de sate. De la casa semiingropata (bordeiul) de diferite dimensiuni la aceea de suprafata din paianta sau din lemn §i sfirsind cu resedintele domnesti din piatra si caramida, arhitectura locuintelor din secolele XIVXV, chiar din cele citeva exemple amintite, reflects o multi- seculara experienta a societatii romanesti, adaptata de- plin la mediul geografic, utilizind toate resursele locului ca materiale de constructie de la stuf §i pins la piatra §i caramida, dar cu preponderenta incontestabill a lem- nului §i conditionata de diferentierile sociale. Chiar §i resedintele domnesti par a urma, in aceasta perioada, cel putin la inceput, modelele locului si nu tipurile ofe- rite de resedintele prea puternicilor feudali din alte cari. Casa lui Basarab de la Arges reia, in piatra, planul ,,...mai tuturor caselor taranesti din regiunea deluroasa a tarii" 187.Arhitectura Arhitectura religioasa se rinduieste alaturi de aceea de cult laica 188 ; ctitorii de lemn, opere originale ale societatii romanesti medievale ; ctitorii de caramida si piatra, nu mai putin caracteristice, dar cu tipuri adoptate, firesc, din aria sud-dunareana, de traditie bizantina. Lemnul este cu totul dominant si in acest sector. 0 ca- tagrafie din 1810, efectuata numai in cuprinsul eparhiei Ungrovlahiei 189, consemneaza ca bisericile de lemn re- prezentau urmatoarele procente din totalul ctitoriilor existente (restul Bind din zid) : Teleorman 83,70/0 ; Ialomita 81,10/0190 ; Vlasca 80,00/0 ; Ilfov 64,10/0 191 ; Dimboovita 56,50/0 ; Muscel 54,8070 ; 186 N. CONSTANTINESCU, Note arheologice... Tirgfor, in SCIV, 20, 1969, nr. 1, p. 94. 181 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, I, p. 68 ; V. VAT.4.- SIANU, Istoria artei feudale, p. 208. 188 Pentru arhitectura militara, vezi mai jos, p. 334, 9i urma- toarele. 189 Cuprinzind numai 7 judete ale Munteniei. 199 34,40/o din lemn 91 46,80/0 din gard" (nuiele impletite 9i lipite cu lut). 191 61,70/0 din lemn 91 2,4% din gard". www.dacoromanica.ro 130
  • 140. Prahova 43,80/o 192. Aceeasi sursa cuprinde si pretioaseindicalii tehnice : constructiile erau din birne (virghii),uluci, uluci cu stilpi, gard 193 cu stilpi, notatii suficientepentru a intelege si confirma caracterul stravechi al pro-cedeelor si materialelor de constructie ; acoperisurile din*indrila, stuf, uluci cu stuf sau olane. Marturia din 1810aduce implicit, dar cu totul concludent, dovada realita-Oar din secolele XIVXV : si in acest domeniu, arhi-tectura de lemn era covirsitor dominants 194, cu atit maimult cu cit padurile coborau atunci de la munte si dealpins in valea Dunarii. Cind ideologia cresting a patruns treptat la nord deDunare, singura modalitate pentru comunitatile straro-manesti si romane§ti de a raspunde exigentelor bisericiiprivind ridicarea unor lacasuri anume, unde sa se ofi-cieze slujba, a fost de a prelua, de a adapta, de a trans-forma tipul de constructie prezent la fata locului, cu-noscut printr-o indelungata practica, transmisa din ge-neratie in generatie, si anume propria casa de locuit.Imprejurarile speciale din perioada migratiunilor au facutca, sute de ani de-a rindul, ctitoriile de lemn sa fie sin-gurele in fiinta ; aparitia si continuitatea unor torma-tiuni politice mai mari cnezatele si voievodateledeci a unei suprastructuri de stat, au facut posibila siadaptarea, de catre feudalitatea romaneasca, a unor ti- ,puri de ctitorii de zid, statornicite in aria sud-dunareana,derivate din arhitectura bizantina. Legatura cu locuinla de lemn se urmare§te, in primulrind, in uncle planuri de baza ale ctitoriilor. Cel cu treiincaperi dreptunghiulare ...prezinta o analogie perfectacu casa taraneasca", asa Incit trebuie reflectat cu atentieasupra derivarii acestui tip din casele mai incapatoare" 192 Vezi SCIA, X, 1963, nr. 2, Vechi case..., p. 320. In jude-tele de deal si munte, unde a fost relativ mai multi liniste, curesurse economice mai variate §i unde mai ales au continuat saexiste un numar apreciabil de sate de 1.5=0 li o patura de miciboieri, inlocuirea bisericilor din lemn prin cele de zid a fost mairapids decit la §es. Asa se explica de ce in judetele cu paduri in-tinse Muscel, Dimbovila, Prahova bisericile de zid repre-zintl intre 43,5 §i 46,2% ; ibidem ; vezi §i RADU CRETEANU,Bisericile de lemn din Muntenia, Bucure§ti, 1968, p. 6. 193 Vezi nota 190 supra. www.dacoromanica.ro 194 Cf. N. IORGA, Istoria bisericirii..., I, p. 34.131
  • 141. existente in aseiarile din perioada prefeudala si feudal-timpurie" 195. Un al doilea plan de baza, derivat dincel dintii, prezinta o adaptare mai precisa a constructieila nevoile cultului, deoarece primele doua incaperi (pro-naosul si nava) formeaza un corp comun, dreptunghiu-lar, iar a treia incapere, mai mica, este destinata alta-rului 196. Exists un paralelism intre planurile de baza ale celordoua feluri de constructii : cele doua camere ale locuin-tei taranesti tinda" de dimensiuni mai reduse sicasa" propriu-zisa, isi afla corespondentul in pronaossi naos. Semnificativ, in graiul popular, s-a pastrat pen-tru pronaos chiar denumirea de tinda 197. Foarte pro-babil, initial, primele slujbe ale misionarilor vor fi fostefectuate chiar in locuinte. 0 imagine a acestor incepu-turi indepartate o intrevedem in recente exemple, ca insatul transilvanean Cizer unde, pins la terminarea bisericiide lemn, slujba se Linea intr-o casa obisnuita, alcatuitaexact dintr-o tinda si o a doua incapere mai mare 198.Orientarea generala a unor case intre altele chiar dinexemplul citat a favorizat folosirea for initials pentrucult, deoarece camera de locuit era asezata spre rasarit,iar tinda, spre apus, ferestrele fiind pe partile laterale,obisnuit pe aceea de sud, uneori si pe peretele de nord.De altfel si aspectul exterior al unor astfel de ctitorii,repetind tipul cel mai vechi, fara turla, reproduce liniileexterioare esentiale ale unei case obisnuite : ca un simpluexemplu, ne gindim la biserica de lemn a manistiriiDintr-un lemn sau la aceea din Star-Chiojd. Desigur, odata cu ridicarea unor constructii anume pentru cult, auintervenit si elemente specifice, postulate de dogma : ab-sida altarului, intrarea asezata pe latura de vest ; citdespre turla, ea se adauga mai tirziu, fiind sugeratamesterilor lemnari si dulgheri de turlele lacasurilor de 195 V. VATASIANU, Contributia la studiul tipologiei bisericilorde lemn din Ttirile Rom&ne, AIIC, III, 1960, p. 29. 1(6 Ibidem ; RADU CRETEANU, op. cit., pp. 9-10. 197 Vezi Vieilles eglises en bois de Roumanie, in R.d.E.S.E.E.,III, 1965, nr. 3-4, pp. 627, 630-634. 9S V. BUTURA, Un monument at arhitecturii populare tran-silvdnene, biserica de lemn din Cizer, in AMET, 1959-1961, www.dacoromanica.rop. 326.132
  • 142. zid 199. De altfel, apropierea existents la inceput intrecele dota tipuri de construclii, mentinuta In graiul popu-lar, pare sa se fi reflectat uneori §i in limbajul oficial,de cancelarie : Iar dupe aceea citim intr-o vechetraducere a unui hrisov eliberat in 1519 de Neagoe Ba-sarab au venitu jupanu Harvatu logofatu inainteadomniei mele §i au ajutatu §i au datu aciasta ocina cescrie mai sus sfintei case ce-i mai sus zise, pentru intarire§i hrana fralilor carii sintu lacuitorii la acel sfantu loc,iara jupanului Harvatu logoldtu fi casei lui, coconilorlui, sa le fie ve§nica pomenirea" 200 (subl. ns., D.C.G.).Casa desemneaza §i familia logofatului amintit aflatoarein locuinta acestuia, §i ctitoria cu calugarii sai. Din secolele XIVXV nu s-a mai pastrat nici un felde biserica de lemn. Dar uncle monumente de acest fel,ramase pins in timpul nostru, reproduc in plan §i inprocedeele tehnice, realitatile in fiints cu peste 500 de aniin urinal. Adaugirile, importante, datorate unor interfe-renle mai not vezi exemplul turlelor pot Ii deli-mitate, a§a incit o serie de elemente arhaice pot fi ur-marite. Arhitectura ecleziastica de zid a aparut treptat, pemasura ce relatiile de produclie feudale Si suprastructurafor politics dadeau putinla unor asemenea constructii.Concomitenla intre atestarea documentary a cnezatelor§i voievodatelor romane§ti la sud de Carpati, in secolulal XIII-lea, §i existenta unor biserici de zid, identificateprin sapaturi, este fireasc5.291. Viitoare cercetari raminsa urmareasca in Muntenia §i Oltenia alte urme ale unoreventuale laca§uri de piatra §i caramida mai vechi, a§acum au fost aflate in Dobrogea. Constituirea Tarii Romane§ti ca stat independent a mar-cat §i in acest sector ca §i in arhitectura military §icivila o noua etapa. Comanditarii principali ai mo-numentelor religioase sint domnii §i unii dintre boieri ; 199 Vezi nota 197 ; GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., II,pp. 295-304. 200 Doc. din 13 ian., DIR, XVI, B, I, p. 140 (nr. 140). Cf.GH. CRONY, Dreptul de ctitorie in Tara Romaneascii ii Mol-dova..., in SMIM, IV, 1960, p. 88, nota 2. 201 De exemplu, vechea biserica identificate sub actuala ctitorieSf. Nicolae de la Curtea de Arge§: N. CONSTANTINESCU,La residence dArgel.., pp. 26-30. www.dacoromanica.ro133
  • 143. de aci §i formele §i modalitatile diverse de realizare, infunclie de lelurile §i mijloacele materiale ale celui ce pa-trona opera. 5i in aceasta directie, roma- socineasth 202, receptiva la maiestria artistica, s-a afirmatincepind cu al XIV-lea, ca promotoarea unei secolulcreatii majore ,ti de durata in sud-estul european. Numa-rul ctitoriilor de caramida §i piatra din secolele XIV§i XV se ridica la citeva zeci 203 ; exact nu vom §ti pro-babil vreodata. Multe dintre ele au fost complet refa-cute sau au disparut, aka incit etapele evolutiei, in ras-timpul amintit, pot fi cel mult sugerate, incheindu-secu sintezele de la Dealul §i Curtea de Arge§ 204. Optiunile s-au indreptat spre tipurile principale deplan din arhitectura de traditie bizantina. 205: ...in crucegreaca inscrisa" Sf. Nicolae Domnesc de la Curteade Arge§, biserica fostei mitropolii din Tirgovi§te 206 §iHirte§ti ; plan trilobat (triconc) Vodila II, Tismana, Cod-meana, Cozia, Bradet, Dealul, biserica episcopala Curteade Arge§ 207 ; dreptunghiular cu abisda la rasarit : Le-relti §i Dragoznire§ti, Retevoie§ti-Muscel, Suslane§ti, even-tual Tisau 208 §i Cozia Veche 209. Atare optiuni determinate de apartenenta TariiRomane§ti la zona de culture controlata de biserica or-todoxa constantinopolitana au fost pregatite prin ex-perimentarile etapei precedente, din care ne-au lamasciteva marturii, prezentind evidente analogii cu monu- 202 Din toate taTile romane. 203 Vezi mai jos, p. 364, uncle numai numeral manastirilor iden-tificate este de 37 (evident, unele au putut fi gi din lemn). 204 Biserica episcopala otitoria lui Neagoe Basarab. 206 Amintim numai monumentele in fiinla sau cele care auputut fi studiate. 206 Darimata la finele secolului al XIX-lea. 207 Vezi nota 204. 208 Vezi argumentarea gi bibliografia la ST. ANDREESCU, 0bisesica din secolul al XV-lea : Dragomirelti, in G. B., XXVIII,1969, nr. 1-2, p. 158. 202 N. CONSTANTINESCU, SdPeiturile arheologice de la Co-zia, in M.O., XVII, 1965, nr. 7-8, pp. 599-601. In urmaa doui sondaje, considers ca biserica nu poate fi anterioara seco-lelor XVIXVII (p. 601) ; daci datarea se confirms, atunciCozia se inscrie in girul ctitoriilor de plan dreptunghiular, poste-Hoare lui 1500: Dragoiegti (ante 1530), Ceptumaia (ante 1529-1530), Ruda (ultimele decenii ale secolului al XVI-lea) : ST. AN- www.dacoromanica.roDREESCU : op. cit., pp. 154-155.134
  • 144. mente inaltate la sud de Dunare 210. Asa sint bisericuta(poate baptisteriul) de la Dinogetia, probabil din seco-lele XXI (continuind un tip frecvent in Bizant, in se-colele VVI) 211 care insa, dupa unele opinii, ,,.. seconforma schemei tipice de plan in cruce greacci in-scrisa" 212. Daca vestigiile de la Dinogetia sint diferitinterpretate, in schimb ctitoria existents in secolulal XIII-lea la Curtea de Arge§ apartine tipului incruce greaca", reprezentind o etapa pregatitoare pentruconstructia mai ampla ridicata chiar peste ea (actuala bise-rica Sf. Nicolae Domnesc) 213. Fundatiile descoperite lingaNiculitel (secolele XIXII) aduc prima atestare a pla-nului treflat pe teritoriul romanesc, deschizind drumulpentru varianta criconcului 214, devenit ulterior prepon-derent in Tara Romaneasca §i Moldova. Faze interme-diare de la treflat la triconc, sint marcate de Vodita I§i Comtea Crivelnic 215. Solutiile constructive adoptatein acel timp si marcind trecerea de la un tip de planla altul sint astazi diferit interpretate 216 ; importanteste insa rezultatul final, acela al receptarii, apoi atadaptarii cu trasaturi proprii si al difuzarii de lungsdurata (pink in secolul al XVIII-lea), al triconcului inTara Ronaneasca. Din perioada cautarilor" mai re%inemsi ctitoriile de plan dreptunghiular, cu absida la rasarit,cum sint cele doul existente, in secolul al XIII-lea sauinceputul celui urmator probabil, la Turnu Severin 217 216 RAZVAN THEODORESCU, Arta ,Fi societate in TaraRomaneasca a veacului at XIV-lea, in SCIA, 19, nr. 1, 1972,pp. 3-35. 211 V. VATASIANU, op. cit., pp. 128-129. 212 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., I, pp. 58-59. 213 N. CONSTANTINESCU, La residence dArgei..., p. 28. 214 V. VATASIANU, op. cit., pp. 129-130 ; GR. IONESCU,op. cit., p. 59 si nota 3. Pentru definirea planului treflat si acelui triton. 215 Prima datata spre finele secolului al XIII-lea, a doua maitirziu, din secolul al XIV-lea : V. Veitcifianu, op. cit., pp. 140-141 si 186-167 ; AL. BARCAGLLA, M-rea Cosuitea-Crivelnicu-Mehedinti. Descriere arheologicii, in B.C.M.I., 1935, pp. 165-184. 216 GR. IONESCU, op. cit., p. 125, nota 3. 211 GR. IONESCU, op. cit., pp. 68.-69 ; V. VATASIANU,op. cit., pp. 138-139 (numeste acest tip de plan 0 bisericasari") . www.dacoromanica.ro185
  • 145. sau aceea de la San-Nicoara (aceea.5i datare) 218. Pe ma-sura ce se vor extinde, cercetarile vor da, posibil, laiveala noi elemente ale acestui proces de preluare, instrinsa legatura cu §antierele sud-dunarene, a tipurilorprincipale de traditie bizantina, proces ce se desfa§oarain secolele XIXII, cu o accentuare vizibila in XIII §ila inceputul celui urmator. Ceea ce retinem, in final,este tocmai asimilarea creatoare a acestor tipuri de catreme§terii constructori ai Tarii Romane5ti (ca §i ai Mol-dovei). Cu adaptari proprii, in noi sinteze, cu variatii dela o etapa la alta, atare opere vor continua sute de ani,pins in pragul epocii moderne. Tara Romaneasai fiMoldova reprezinta in tot sud-estul european aria undearhitectura ecleziastica de traditie bizantina a cunoscut,dupa caderea Constantinopolului mai ales, manifestarilecele mai pregnante atit pe planul creatiei arhitectonicepropriu-zise construclii in linii exterioare simple, dare,in volume echilibrate ce ramin constant la proportilleomului filth sa-1 copleceasca , cit ,ci prin numarul aces-tor ctitorii, ca # ecalonarea for in time. Inceputul acestuiindelungat proces it reprezinta monumentele ridicate insecolele XIV §i XV. Putem stabili anume apropieri intre tipurile de ctitoriidin secolele XIVXV O. comanditarii for ? S-a propusrecent stabilirea unei corelatii, in sensul ca bisericile deplan triconc erau destinate complexelor manastire§ti, celede plan dreptunghiular, curtilor hoierelti (fara ca, evi-dent, o astfel de diferentiere sa fie absolutizata) 219. Cummonumentele din secolele XIV §i XV fie ca au disparut,fie ca au trecut prin importante prefaceri, este mai greu,in stadiul actual al cercetarilor, sä conchidem pentruasemenea corelari. Dupa cum este dificil sa afirmamcategoric dat fiind ca majoritatea monumentelor nuau pisanii pastrate (sau nu au avut de fel) cain secolul al XIV-lea, mai ales in anii lui Mircea celBatrin, comandiatrii principali ai ctitoriilor sint mai ales 218 V. VATASIANU, op. cit., pp. 136-138 ; GR. IONESCU,op. cit., pp. 69-71. La Sfin-Nicoara absida altarului este flancatade dou5, absidiole, proscomidia si diaconiconul, obilnuite unei cti-torii apartinind cultului greco-oriental. 219 ST. ANDREESCU, 0 biserica din secolul al XV-lea : Dra- www.dacoromanica.rogomireiti, in G.B., XXVIII, 1969, nr. 1-2, p. 156.136
  • 146. boieri sau calugari §i mai putin domnia 220. La criteriul numeric trebuie oricum adaugat acela al valorii arhitec- tonice, al maiestriei realizarii ; or, domnia sint cu- noscute cele doua exemple de la Curtea de Arge§ a fost promotoarea unor opere majore ce au slujit ulterior drept model. (Pentru arhitectura militara, vezi capito- lul VI). Nivelul Ce putem spune despre nivelul tehnicii in Tara Roma- tehnic neasca, in secolele XIVXV si acela din celelalte parti in ale Europei ? Studiile comparative sint cu totul la in- Tara ceput, asa incit ne marginim la citeva observatii de or-Ronzdneascd din general. In metalurgie si textile, atelierele central si in secolele vest-europene aveau un avans cert, care facea ca pro-XIV fi XV dusele for sa fie cautate in Tara Romaneasca ca marfuri scumpe, de lux 221. In cultura grinelor, in aceasta epoca, nu par fi diferenle notabile, multe tari europene fiind confruntate, periodic, cu ani de grave foamete 222. In me§tesugurile satesti" morarit, textile (pive, steje sau viltori, dirste), instalatiile tehnice amintite se inscriu dupa toate probabilitatile printre realizarile similare la nivelul continentului nostru. In arhitectura in lemn, contributia originals a poporului nostru constituie o reali- tate, ceea ce arata si o deplina seapinire a tehnicii pre- lucrarii §i asamblarii acestui material de bail in cons- tructiile medievale. In arhitectura religioasa, o apreciere in paralel devine extrem de dificila, din cauza stilurilor total diferite adoptate in ariile dominate de biserica or- todoxa (de traditie bizantina) §i de aceea catolica (roma- nic si gotic), interferentele intre cele doua stiluri ffind cu totul limitate. In productia artistica, indeosebi in brode- rie, miniatura. §i in picture, o sums din operele din Tara Romaneasca si Moldova se inscriu printre valorile re- cunoscute ale artei europene. Poporul roman s-a afirmat, cu propria-i individualitate, in realitatile europene ale secolelor XIV si XV ; si-a aparat organizatiile sale de stat impotriva unor mari pu- 220 Seurat istorie a artelor plastice din R.P.R. I. Arta romd- neasa in epoca feudald, Bucure§ti, 1957, p. 44. 221 Vezi mai jos, importurile. 222 JACQUES LE GOFF, Civiliza;ia Occidentului medieval, www.dacoromanica.ro Bucumti, 1970, pp. 314-323. 137
  • 147. teri ale vremii ; a asigurat dainuirea acestor state inconfruntarea cu cea mai mare forta militara din sud-estul continentului nostru Imperiul otoman ; a parti-cipat continuu §i activ la marile circuite comercialetranscontinentale ; a dovedit puterea sa de creatie inarta, in cultura. Sint rezultate fundamentale, hotaritoarepentru destinul §i evolutia sa istorica timp de mai multesecole. 0 sums de factori au contribuit la dobindireafor ; printre ele inscriem §i mijloacele tehnice amintitecare, chiar dacii nu se rinduiesc, in unele sectoare, peaceeaci treapta cu cele similare din alte tari, au Postacoperitoare pentru bunurile necesare traiului cotidian1i negocului, pentru a asigura armele de aparare ¢i bazamaterialii pentru formarea culturii, suficiente, a§.adar,pentru a contribui la manifestarea de sine statiitoare apoporului roman. Doua intrebari la incheierea capitolului : a) care esteraportul dintre mege§ugarii din mediul rural §i cel ur-ban ? Singura evaluare o putem face dupa menIiuniledocumentare ale diferitelor mege§uguri, deg rezultatular trebui corectat §i cu marturiile date de alte surse,de pilda de cele arheologice. Oprindu-ne la primele, orecenta cercetare constata, la 1450 : 11 meserii speciali-zate atestate in acte la sate §i 21 in tirguri ; o suta de animai tirziu, numarul for sporege la 13 §i respectivla 38 223. In mod firesc, tirgurile apar drept centre undeproductia mege§ugareasca se dezvolta cu predilectie. Nusocotim necesara distinclia dintre meseriagi satelor §i ccide pe domeniile marilor feudali, domenii compuse totnumai din sate ; diferenIa dintre cele doua categorii semanifests doar pe planul relaliilor sociale, ale raportu-rilor fata de stapin, dar nu pe acela al meseriei pro-priu-zise 224. b) Traiau acegi megeri numai din produsul for ? Raspunsul este probabil afirmativ pentru uniidintre ei, ca fierarii, pictorii, zlatarii, pentru o parte dinmeseriagi tirgurilor deg §i unii dintre acegia stapineauocini. Pentru altii este probabil ca imbinau meseria cuocupatiile agricole. 223 ST. OLTEANU, MeOqugurile..., p. 208, fig. 4. 2" ST. OLTEANU, Meptesuguritc..., trateazi de altfel impre-una, me§tesugurile de la sate 0 de pe domenii pins in secolul al www.dacoromanica.roXVI-lea, inclusiv (vezi pp. 52-63).138 -;
  • 148. IV Negutatori §i marfuri VECHIMEA SCHIMBULUI DE MARFURICOMERTUL INTERN IN SECOLELE XIV $1 XV, MARFURILE VEHICULATE NEGOTUL INTERN, DESFA$URAT IN ZONA TIRGURILOR CATEGORIILE SOCIALE CE SE INDELETNICEAU CU NEGOTUL:TIRGOVETII, SARACII SAU SIROMAHII, BOIERII, DREGATORII, DOMNII, MANASTIRILEPOLITICA DOMNIEI FATA DE ACTIVITATEA COMERCIALA DINLAUNTRUL TARII COMERTUL EXTERN TARA ROMANEASCA. IN CADRUL CIRCUITELOR EUROPENE MARFURILE EXPORTATE. IMPORTURILE. TRANZITUL MECANISMUL COMERTULUI EXTERIORROLUL BRA$OVENII.OR. ALTI PARTICIPANTI LA COMERTUL EXTERN AL TARII ROMANESTI DRUMURILE DE USCAT, VECHIMEA LOR CAILE!FLUVIALE $1 MARITIME MIJLOACELE DE TRANSPORT. VAMILE CIRCULATIA MONETARA CONCLUZII ASUPRA DEZVOLTARII ECONOMICE A TARII ROMANE$TI IN SECOLELE XIV $1 XV www.dacoromanica.ro
  • 149. DA DOMNIA MEA ACEASTA poRUNCA A DOMNIEI MELE,ORASULUI DOmNiEl MELE, TIRGOVISTENIL0R:IATA, VA SLOBOADE DOMNIA MEA DE TOATE SI DE VAMA,SA NU DATI NICAERI, NUMAI LA TIRGOVISTE,APOI IAR SA UmBLAT1 SI PE LA SEVERINSI PRIN TOATE TIRGuRILE SI LA BRAILASI PRIN TOATA TARA DoMNIEr MELE, NICAERI SA NC. DATI.Dan al II-lea catre locuitorii Tirgovi§tei. www.dacoromanica.ro
  • 150. V echinzea Schimbul de marfuri in interiorul teritoriilor romane§ti,schimbului ca §i cu alte zone, a continuat de-a lungul perioadeide nzarfuri migratiunilor §i in feudalismul timpuriu. Ni-1 arata ze- cile de descoperiri monetare din secolele IIIVI §i IXXIII indeosebi 1. Ni-1 arata termenii latini negot- negutator (de la negocium), a vinde (vendere), a cum- para (comparare), lucru (in sensul de ci§tig, de la lucru), a schimba (excambiare), pre (pretium), a imprumuta (impromutare), a ci.,tiga (castigare). Dovada §i tirg, vama §i a plati, datind din timpul conlocuirii cu slavii §i desemnind locul unde are loc negotul (tirgul), taxa data la vinzare-cumparare (vama) §i opera %ia propriu- zisa, cind se dau banii (a plati) ; dovada, de asemenea, §i a tocmi, dobinda, marfa, zbor §i nedeia 2. Practicarea, schimbului de marfuri ne-o arata §i termenii proveniti din greaca-bizantina : arvuna, drum, ieftin, cintar, litra, aspru (moneda), rodie, migdal, chitra, lamiie, orez, mi- rodenii, mir, piper, zahar, sapun, pravalie, carna.ta. etc. 3. Organizarea politica. a Tarii Romane§ti independente a dat §i acestor schimburi un cadru §i posibilitali not de dezvoltare. Comertul Cum se desla§ura comertul intern in secolele XIV intern XV ? Existau marfuri de circulatie generals, cautate mai in secolele in toate a.5ezatile orarne§tti §i rurale : sarea, vinul, pe§-XIV fi KV ; tele, fierul, uneltele de fier, pietrele de moara ; altele, nickfurile cerute in zone mai restrinse anumite produse cera- vehiculate mice, stole, mirodenii (indeosebi provenite din import). 1 Bibliografia in DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XXIII, in RSL, X, 1964, pp. 364-368 si OCT. ILI- ESCU, LHyperPere byzantin au Bas Danube du XIe au XVe siecle, in R.d.E.S.E.E., 7, nr. 1, 1969, pp. 116-119 ; Idem, Moneda in Romania, Bucuresti, 1970, pp. 8-13. 2 STEFAN METES, RelaFiile comerciale ale Tdrii Romanesti cu Ardealul, pine in veacul al XVIII-lea, Sighisoara, 1920, p. 38 ; C. C. GIURESCU, Tirguri sau orase, pp. 22-23 ; AL. RO- SETTI, Istoria limbii rondine, p. 161 ; P. P. PANAITESCU, Introducere la istoria culturii romanesti, Bucuresti, 1969, pp. 155-156. 3 H. MIHAESCU, Influenfa greceascei asupra limbii romeine Pia in secolul at XV-lea, Bucuresti, 1966, pp. 186-187. Cf. p. 81 si Indexul pp. 219-223, sub voce. Autorul apreciazA ca un numar din acesti termeni greco-bizantini sint intrati prin mij- www.dacoromanica.ro locirea graiurilor sud-slave. Cf. P. P. PANAITESCU, op. cit., pp. 257-258. 141
  • 151. A binevoit domnia mea cu a sa bunavointa, cuinima luminata §i curata a domniei mele ... scrieVladislav al II-lea calugarilor de la Cozia §i staretuluilosif ca sa umble slobode carutele acestei manastiri§i sa cumpere mai Mai sare de la ocne, pe care cum-parind-o, vama sa nu dea, nici de la butiile cu vin, nicide la page, nici de la alte cumparatmi, nicieri sa nudea vama la toate tirgurile §i la toate vadurile... De aceeasa nu cuteze sa-i Impiedice pe acei calugari dad. vorvinde berbeci fi porci sau postav sau fier sau ceara saufie orice lucru sub vama... inca vama sa nu li se ia... 4(subl. ns., D.C.G.). Iar Dan al II-lea, adresindu-se Tirgovi§tenilor, preci-zeaza : ,5i cum ati dat vama mai inainte, astfel §i acum :de la o maja de ceara 12 ducati, florini sa nu fie ; dela piper, de la pot ran, de la fier, de la bumbac, adica dela toate cumparaturile, sa dati vama mai putin ceva..." 5. De sare avea nevoie once gospodarie §i cum exploata-rea ocnelor se facea pe seama domniei 6, toti cei ce cum-parau produsul plateau o vama (taxa). Scutirile ga.cum ne arata documentul citat se acordau de §efulstatului numai in cazuri speciale. La fel §i pentru alteproduse comercializate, supuse inca din secolele XIVXVunor a Natura acestor reglementari este mai greu de precizat.Comercializarea fierului, la inceputul secolului al XV-lea,avea un regim mai liber, de vreme ce §i tirgovi.5tenii, §icalugarii Coziei puteau umbla de-a lungul tarii sa-1 vindasau sa-1 cumpere. Dar desfacerea sarli monopol destat am spune aseazi se efectua, probabil, la anumepreturi prin oamenii domniei sau prin arenda§ii care ob-tinusera acest drept. Vinul amintit inainte §i potele s-au bucurat deo reala Si larga pretuire. Cererea acestor marfuri a de-terminat aparitia de timpuriu a unei dari speciale numiaparpar", platita asupra butiilor cu vin §i transporturilorde pe§te la punctele de incarcare. In perperi se taxa majade pe§te exportata in timpul lui Mircea cel Batrin §i 4 Doc. din 7 aug. 1451, DRH, B, 1, p. 187 (nr. 106). 5 Doc. din 1424 durpa noiembrie 10, 1431 ; ibidem, p. 109 www.dacoromanica.ro(nr. 55). 6 Vezi mai sus, pp. 79-82.142
  • 152. sub Dan al II-lea. Si oriunde se incarca carele cu pestede la baltile for (ale Coziei N.A.), sau la Steancasau la Bordu§ani sau la Facaiani sau la Vlacleani §i laBlagode§ti sau la Corneani, sa fie volnici calugarii siiis vama fi perperul..." 7. Aceegi dare §i pentru tranzac-tiile cu yin. Si dupa aceaia, on cite buti vor cumpara citim Intr -un hrisov al lui Radu cel Mare on dapodgorie, on da la Tirgovi§te sau da peste Dunare, ni-meni, nici la un loc, nimic sa nu-i cuteze a-i bintui, nicida parpar, pentru ca Li-am ertat domnia mea..." 8. Fap-tul ca taxa pentru negotul cu cele doua amintite articoleera numita perper in secolul al XV-lea, intr-o vreme cindevaluarea marfurilor se facea aproape numai in fertuni,bani §i ducali, iar emisiunile perperului incetasera aproapecomplet Inca din anii 1325-13279 (deci chiar in aniicind Tara Romaneasca se constituise ca un stat feudalunitar), ne indreapta sa socotim ca perceperea acestor taxea Inceput din secolul al XIII-lea, cind circulalia mo-nedei de aur bizantine a luat la Dunarea de Jos un ca-racter mai genera119. Dar de ce perper §i nu alt nume ?Folosirea hiperperului de aur deci a unei menede devaloare ridicata, in locul celei obipuite de bronz sauchiar de argint se explica prin volumul mare §i frec-yenta circulatie a marfii, prin cantitatile importante in-carcate in corabii §i carute ga cum ne precizeazadocumentele secolelor XV11 §i XVI cantitati ce tre-buiau taxate cu o moneda de valoare, de aur. Intocmaicum regele Bela al IV-lea al Ungariei dispunea de veni-turi din pescariile §i iazurile Olteniei, tot astfel cirmui-torii locali din Tara Romaneasca cnezi, voievozi, ma-jores terrae , care delineau autoritatea efectiva asuprateritoriilor, au incasat in folosul for darea speciala par-parul", asupra acestor doua traditionale produse ale bal-tilor §i podgoriilor, atit de frecvente in alimentatia lo-cuitorilor ca §i in export. Cind statul feudal se unifica, 7 Doc. din 15. ian. 1467, DRH, B, I, pp. 224-225 (nr. 131).Vezi §i p. 330 (nr. 205), p. 429 (nr. 265). 8 Doc. din 4 iun. 1497 ; idem, p. 449 (nr. 275). 9 OCT. ILIESCU, LHyperpere byzantin..., p. 114. 10 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice..., I, pp. 367-368 §i 373 ; C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 279-281 ; OCT. ILIESCU, LHyperpere byzantin..., pp. 112-113. www.dacoromanica.ro 11 Actul din 15 ian. 1467 enumerk la Balta Ialomitei, 5 punctede incarcare a pe§telui.143
  • 153. beneficiul darii trece asupra domniei, care, la rindu-i, II cedeaza in anume cazuri unor mari feudali, indeosebi comunitatilor manastire§ti 12. Un alt produs al nego%ului intern erau pietrele de moarci. Instalatiile de macinat actionate de fora hidrau- lica sint trecute in 47 de documente (pins la anul 1500 inclusiv), prezente, credem, in sute de localitati. Piatra folosita la mori se scotea din cariere, avem dovezi scrise pentru Moldova se fasona in anumite centre, de unde se transporta in satele unde era ceruta pentru insta- larea unei not mori 13. Negotul In afara vinzarii §i cumpararii produselor cautate pe intern arii largi, exista in secolele XIVXV un comerf intern,desfc4urat legat indeosebi de tirguri ,ri de zonele vecine lor. El se in zona desfa4ura cu regularitate, de vreme ce se platea o anu- tirgurilor mita taxa pentru marfurile respective : Va sloboade domnia mea scrie Dan al II-lea catre tirgovi§teni de toate §i de vama, sa nu dati nicaeri, numai la Tir- govi§te, apoi, iar sa umblati §i pe la Severin ,si prin toate tirgurile §i la Braila §i prin toata Zara domniei mele, nicaeri sa nu dati" 14. Boierul Stanciu Moenescul cunoscut noua. obtine de la voievodul Vlad Dracul intarire asupra ocinelor sale din Plopeni, Cocore§ti §i Mislea ai caror locuitori sint scutiti de dari §i dijme : inclusiv de vama din tirgu..." 16. Jupanul Mihail §i fiul salt Stanciu sint stapinii satelor Ru§ii, Vodnovul, Raco- vita §i Tatarei. ,5i de asemenea Ru§ii sa nu dea vama la Tirgovise" precizeaza Vladislav al II-lea 16. Reamin- tim, in sfir§it, de privilegiul eliberat Coziei, carele ma- nastire§ti, hind autorizate ...nicaeri sa nu dea vama la toate tirgurile §i la toate vadurile..." 17. Cine se ingrijea de incasarea acestei taxe de vinzare- cumparare ? Raspunsul ni-1 da Radu cel Frumos, in pri- vilegiul eliberat Coziei, tot pentru comertul ei prin tara : 12 Cf. DINU C. GIURESCU, op. cit., p. 373. 13 C. C. GIURESCU, Tirguri sau orafe..., pp. 75-77. 14 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55). 15 Doc. din 23 apr. (1441) ; ibidem, p. 161 (nr. 93). 16 Doc. din 1 aug. (1451) ; ibidem, p. 182 ; RADU MA- NOLESCU, Comerful Tiirii Romeinegi ii Moldovei cu Braiovul www.dacoromanica.ro (secolele XIVXVI), Bucureoi, 1965, p. 23. 11. Doc. din 7 aug. 1451 ; ibidem, p. 187 (nr. 106). 144
  • 154. 5i sa nu cuteze sa impiedice acele doul carute, nicisudel, nici parcalabi de orate, unde sint tirguri, nicivornici, nici vame§i... 18. In ce consta aceasta vama a tirgului §i cine o platea ?Lamuriri le putem afla in cartile de pircalabie, toate cuun cuprins foarte asemanator, datind din domnia luiConstantin Brincoveanu, privind 16 ora§e ale Tarii Roma-ne§ti 19. domne§ti in care vama tirgului este o taxaplatita de toate categoriile sociale, inclusiv boieri §i cle-rici, pentru toate marfurile vindute §i cumparate in acelcentru, iar un nurnar de 12 sate dimprejurul tirguluisint obligate (sub sanctiune) sa-§i comercializeze produ-sele gospodariilor proprii numai in ora§ul respectiv. Putem extinde aceste prevederi din 1695 la secolulal XV-lea ? In parte da, intrucit : numele este identicvama din tirgu" la 1441, ca §i in vremea Brincovea-nului ; obligatia era generals, dovada ca domnia, cindface o scutire in favoarea unui boier sau manastire, esteobligates s-o consemneze in scris. (Cit de atente erauautorita/ile statului feudal ca sa incaseze taxele, Intele-gem dintr-o insemnare contemporana pe un hrisov datde Mihail voievod la 1419 Coziei, autorizind tocmailibera circulatie a carelor manastire§ti, farce plata Varna :Aceasta carte e de nevoie la once cerere" 20). In plus,vama tirgului era obligatorie pentru satele dimprejur ;dovada ca satul Ru§ii, gezat in apropierea Tirgovi§tei,platea Ana la 1451, in acest loc 21, a§a cum fac §i ar-zarile din zona tirgurilor, in epoca brincoveneasca, 250de ani mai tirziu. Mai mult, s-ar parea ca in secolulal XV-lea sate situate chiar pe arii mai largi erau in-datorate la o atare axa, daces mergeau cu produsele laora§ aka cum se prevede pentru Plopeni, Cocorelti,Cioru§ Si Mislea la 144122. (Prevedere care-§i afla co-respondentul in Cartea de vama Craiovii fi de Strahaia,din 1 ianuarie 1709 23). 18 Doc. din 14 oct. 1465, DRH, B, I, p. 220 (nr. 128). Cf.p. 229 (nr. 135) §i 449 (nr. 275). is Anatefterul, nr. 10, 15-22 §i 63, pp. 366, 372-373, 376-382 §i 408-409. 20 DRH, B, I, p. 91 (nr. 45). 21 Vezi mai sus, p. 144. www.dacoromanica.ro 22 Vezi mai sus, p. 144. 23 Anatefterul, p. 409 (nr. 63).145
  • 155. 5i cimpulungenii au beneficiat de un regim preferen-tial din partea domniei. La 7 mai 1615, Radu Mihnea,pe temeiul unor hrisoave vechi din care unul din6900 (1391-1392), deci tocmai din domnia lui Mirceacel Batrin, confirms tirgovetilor unele drepturi, §i anu-me : scutire de galeata, de slujba domneasca, de platavamii catre pircalabii orasului, judecarea pricinilor nu-mai de autoritatile cimpulungene etc. 24. Ce fel de produse aduceau satenii la tirg pentru negot?Poruncile lui Brincoveanu vorbesc de bucatele for ", pro-duse agricole cerute de tirgoveti, chiar daca o parte din-tre ei aveau §i cultivau tarine proprii, in hotarul tirgului.0 nevoie asemanatoare de alimente va fi existat §i insecolele XIVXV si in acest sens interpretam men-tiunea din 1451, ca satul Ru§ii, asezat la circa 7 km de...orasul de scaun" al tarii, ...sa nu dea vama la Tir-goviste" 25. Dar satenii mai aduceau ceva : erau marfu-rile cerute la export, in primul rind vite, ceara, miere,vin, piei, care se adunau aici, in centrele orasenesti, inpartide (cantitati) mai mari si luau apoi calea spre altetari. Or, §i aceste tranzactii se desfasurau, in primul rind,in cadrul comertului intern, fiindca locuitorii satului nuvindeau, de regula generals, direct negutatorului strain,ci unuia autohton, care efectua, la rindu-i transporturiledincolo de granita 26. Ceea ce documentele arata in scris este confirmat side arheologie. La finele secolului al XIV-lea, Maicanestiicumparau podoabe lucrate la oral, dupa toate probabi-litatile atit in Bucuresti, cit si in centrele Transilvaniei.Si, desigur, progresul cercetarilor va identifica not mar-turii ale schimburilor sat -oral in epoca amintita 27. 24 A. LAURIAN, N. BALCESCU, Magazin istoric", I, 331-333 ; Cf. N. IORGA, Studii 4.i doc., III, pp. 293-294(nr. XLVII 0 XLIX) dar aminteste si de un hrisov dat Cim-pulungului la 7067 (= 1558-1559). 25 DRH, B, I, p. 182 (nr. 104). 26 Vezi mai jos, p. 171. 27 PANAIT I. PANAIT, Inceputurile orafului Bucurefti Inlumina saPaturilor arheologice, in M.I.M., 5, 1967, pp. 15, 19,20, 23 ; Doc. moldovenesc din 13 martie 1466, privind satul Ne-gresti, atesta sugestiv comertul efectuat de sateni prin Moldova : www.dacoromanica.roDIR, XIVXV, A, I, pp. 342-343 (nr. 413).146
  • 156. Categorlile Ce categorii sociale se ocupau cu negotul ? sociale In primul rind, tirgovecii. Tirgovi§tenii citim in ce se hrisovul lui Dan al II-lea reprodus mai inainte stra- indelet- bat toata Zara, de la Severin §i pina la Braila, obtinind o niceau reducere a cuantumului vamii 28. Cimpulungenii sint scu-cu negolul titi de vama in actul eliberat for la 7 mai 1615 de Radu Mihnea, care ne asigura a a vazut el insu§i ,,...multe hrisoave batrine §i vechi pentru gezamintul ora§ului" incepind cu acelea de la Mihail voievod din anul 6900 (1392 !) §i de la Vlad voievod la 6947 (1439) 23. Si chiar daces data de 1392 ridica intrebari (domn al tarii era Mimeo. cel Batrin !), socotim cuprinsul actului ca expri- mind o realitate. In acela§i sens este redactat §i hrisovul lui Matei Basarab catre aceia§i cimpulungeni30. Printre tirgoveti, unii se indeletnicesc indeosebi cu ne- gotul §i apar in actele secolelor XIVXV sub denu- mirea de saraci (cupaxb clipagx .Tuo,aH) sau siromahi (cupomax}. cupomacH). Astf el, Basarab cel Tinar 31 : Si dau de §tire domniei voastre scrie voievodul intr-o scrisoare catre judetul §i pirgarii Bra§ovului ca mi-au venit §i mi s-au plins saracii, care slat negutatori cu marfa, ca dupes ce va tocmiti cu ei, voi nu le luati marfa cu soroc, ci ii jineli (acolo) §i nu le platiti..." 32 (subl. ns., D.C.G.). Definitia este categorica ; ca saracii se ocupa, in principal, cu achizitionarea de marfuri spre revinzare se vede §i din cantitatile pe care le vehicu- leaza 33. Identitatea cu negustorii reiese §i din faptul ca 28 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55). 29 Magazin istoric", V, pp. 331-333. La fel aproape hri- sovul din 15 iul. 1559 ; ibidem, pp. 347-349 ; P. P. PANA- ITESCU, Interpretari romanefti, Bucure§ti, 1947, p. 181 ; V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Viola feuded, p. 431. 3° Doc. din 12 apr. 1636, Magazin istoric", V, pp. 336- 339 ; D. BAJAN, Crucea jurcimintu/ui... Cimpulung, 1929, pp. 10-11 si 19. 31 I. BOGDAN, Documente privitoare la relafiile Tarii Roma- negti..., p. 146 (nr. CXVIII). Vezi si actul de la Radu cel Fru- mos, p. 109 (nr. LXXXIII). 32 Pe la 1478-1482 ; ibidem, p. 176 (nr. CXLV). 33 Pe la 1474-1476 si 1482-1496; ibidem, p. 122 (nr. XCV); www.dacoromanica.ro p. 205 (nr. CLXX). 147
  • 157. siromahii (saracii) apar aproape numai in actele despretranzac/ii comerciale externe 34. Natura acestor tranzactii o putem urmari intr-o sumsde documente ale timpului 35 si in care apar 3i negu-tatori nominalizali ca Radila din Cimpulung 36, Mihnea,Chirca, Dragota, Nicula, Gherghina, Dragus 37 (de reli-nut. numele caracteristice romanesti). E drept ca toate aceste marturii privesc schimburi cupietele straine ; dar este evident ca aceiasi negustori seindeletniceau 5i cu negotul in interiorul Tarii Romanesti.Tranzac/iile de pe piata interns fiind incheiate de obiceidirect, la vedere, prin buns intelegere, o parte dind omarfa iar cealalta bani sau echivalentul in alts marfa,atare schimburi nu aveau nevoie sa fie consemnate inacte scrise.cializali - Dar alaturi de tirgoveti - dintre care unii sint spe- se indeletnicesc cu negotul (evident nu inaceeasi m5sura) ,ri alte categorii sociale, boieri, dregiitori,comunati religioase (miincistiri) fi chiar domniiGheorghe Lascar, camarasul lui Vlad Dracul, trimite laBrasov 11 000 florini 5i 9 maji de ceara pentru a primi " Vezi I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiite TfiriiRomanegi..., pp. 10, 14, 31, 40, 77-79, 88, 89, 107, 137, 146,147, 152, 183, 184, 193, 194, 201, 203, 207, 209, 221, 251,337, unde figureaza sub numele de pauperes". Apar, de ase-menea, in citeva acte interne ca o categorie socials distincta,Cara a se arata ocupatiile lor ; DRH, B, I (nr. 27), p. 87(nr. 42), p. 166 (nr. 95) si p. 231 (nr. 137). 35 Doc. de la Vlad Calugarul, de prin 1482-1496 ; I. BOG-DAN, op. cit., p. 206 (nr. CLXXI). 36 Doc. de la Radu cel Mare, I. BOGDAN, op. cit., p. 222(nr. CLXXXV). Cf. 223. Despre siraci p.a se consulta :C. C. GIURESCU, Despre sirac ¢i siromah..., in R. I., XIII,1927, pp. 29-35 ; P. P. PANAITESCU, Dreptul de stramu-tare al tiirani/or in tiirile romfine, in SMIM, I, 1956, pp. 77-78,care considers ca sirac = taran dependent ; TEFAN $TEFA-NESCU, Despre terminologia taranimii dependente..., in Stu-dii", XV, 1962, nr. 5, pp. 1158-1161, care conchide ca prinsirati-siromahi, in secolele XIV-XV se intelege ,,...mass prin-cipals a populaliei - sateasca sau oraseneasca - care-si aveaaverea ei proprie de care dispunea dupes bunul plac" (p. 1161) ;P. P. PANAITESCU, OkFtea tardneascel..., pp. 46-47 socotesteca in secolul al XV-lea sirac = oameni liberi cu mici proprietati.(ogoare, mori etc.), deci sint identici cu satenii constituiti in obsti,cu mosnenii sau megiesii". 37 I. BOGDAN, op. cit., pp. 345-346 (nr. CCXCIX) ; scri- www.dacoromanica.rosoare datata 12 aprilie 1500.148
  • 158. in schimb anima §i fier §i otel 38. Boierul Dragomir allui Manea transports piper la Bra5ov §i are socoteli nein-cheiate cu un anume Neagu 39. sa ascultam §i pe vornicul Dragomir Udri§te, tot catrejudetul §i pirgarii Bra§ovului : De aceea va rog pe dom-nia voastra sa lass i piperul, in pace, pina ce ii voivinde ; §i atunci, daca-mi yeti lasa din vama, yeti facebine, iar daca nu yeti lasa, domnia voastra sunteti slo-bozi ; caci am inteles ca a zis judetul ca va rasturnasacii §i va lua piper cit ii va trebui §i destule (alte) azis..." 4° (subl. ns., D.C.G.). Iar un act din 1480 generalizeaza cazurile individualeamintite : 5i once boier sau curtean sau oricine va fi,daca va duce sare sau of sau oricare marfa fi le va vinde,iar calugarii sa fie volnici sa-§i is vama §i nimeni sa nucuteze sa-i opreasca..." 41 Mentionarea boierilor, a drega-torilor ce se indeletnicesc cu negotul se intilne§te §i inacte ulterioare 42. La negot participau §i manastirile, posesoare a nume-roase sate aducatoare de venituri (produse). Cozia obtineprivilegiu de la Mircea cel Batrin43, act innoit de Vladislaval II-lea44, care ne arata ce cumparau calugarii (sare, vin,pqte §.a.) §i ce vindeau (berbeci, porci, postav, fier,ceara etc.). 5i ctitoria de la Bolintin obtine o scutire laprincipalele varni de la Dunare, fara sa §tim insa dacafacea un comert efectiv sau achizitiona numai produsedestinate consumului propriu al comunitatii 45. In schimb, 38 Circa 1437, I. BOGDAN, op. cit., pp. 255-257(nr. CCXIII). 39 Ibidetn, p. 266 (nr. CCXIX), scrisoare de la c. 1478-1479. 4° Scrisoare de pe la 1482-1492 ; ibidem, 295(nr. CCXXXIX). Vezi §i despre Koryz ,,...boier §i negustor dinpartile transalpine" cu depozite de marfuri la Brapv : HUR-MUZAKI-N. IORGA, Documente XV/1, p. 126 (nr. CCXLX). 41 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172), doc. din 3 apr. 42 Act din 1 iun. 1528: DIR, XVI, B, II, p. 45 (nr. 43).Cf. DINU C. GIURESCU, Relatiiie economice... sec. Xil XVI,p. 187. 43 DRH, B, I, p. 67 (nr. 30). Vezi doc. din 18 mart. 1419 ;ibidem, p. 91 (nr. 45). Cf. scutirile date §i de regele Sigismundal Ungariei calugarilor de la Vodica, la 14 iul. 1418 ; ibidem,p. 90 (nr. 44) §i la 28 oct. 1428 ; ibidem, p. 121 (nr. 62). Cf.ST. METES, Relafiile..., p. 61. 44 DRH, B, I, pp. 186-187. www.dacoromanica.ro 4- DRH, B, I, p. 268 (nr. 162), doc. din 1479-1480.149
  • 159. manastirea Sf. Nicalae din Tirgovi§te obtine de la Radu cel Mare ca ,,...orice Dor cumpara sau ce Dor vinde, nicaeri vama ca sa nu plateasca nici la un loc... de la Severin pins la Braila" 46 (subl. ns., D.C.G.).Politica A existat o politic de stat lard de activitatea negutato-domniei rilor munteni autohtoni in interiorul ccirii ? Domnii i-au fag de sprijinit §i este firesc sei fi procedat astfel deoarececomertul negotul intern aducea statului venituri prin taxele (va- intern mile) ce le platea : exemplele citate cimpulungenii §i tirgovi.5tenii obtinind inlesniri de plata vamii la marfu- rile cumparate sau vindute sint concludente 47. *i. so- cotim sigur ca sprijinul domniei a fost acordat tirgurilor §i in secolul al XIV-lea : Dan al II-lea, in actul eliberat Tirgovi§tei, arata ca el, de fapt, confirms o situatie exis- tents : Si cum ati dat vama mai inainte, astfel §i acum", pentru ca, trei rinduri mai jos, diacul sa repete semni- ficativ ,,...cum ati dat in zilele vechilor domni, astfel §i acum" 48.Comerful Tara Romaneasca a luat parte la schimbul de marfuri extern in aria sud-est europeana Inca din secdlele XXiii 48. Dupa Intemeierea statului feudal cenrtralizat independent, o atare participare a sporit : circula%ia bunurilor s-a efectuat cu mai multa siguranta, garantata de puterea politica §i militara a noului stat §i sprijinita de resursele sale materiale sporite. Tara Romaneasca reprezenta capa- tul drumului transcontinental vest-est, ce pornea din Flandra zona marilor centre textile spre Colonia pe Rin, apoi la Frankfurt pe Main §i de aici in Boemia, la Praga ; de aici, o parte se ramifica spre Viena §i Buda, §i mai departe in Transilvania (la Oradea, Cluj, Bistrita, Sibiu, Brgov), de unde prin trecatorile Carpa- tilor meridionali §i rasariteni ajungea la porturile duna- rene §i la Marea Neagra. Pe teritoriul moldovean se in- tilnea cu celalalt mare circuit economic transeuropean care aprovizionat din Orient pe calea Marii Negre 46 Doc. din 4 iun. 1497 ; ibidem, p. 449 (nr. 275). 47 Vezi anal sus, p. 147. 46 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55), doc. din (1424-1431). 49 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. X XIII, unde se da §i bibliografia problemei. www.dacoromanica.ro I99 4
  • 160. sau pe drumul tataresc lega Cetatea Alba, Chilia,Vicina Braila de marele emporium de la Lvov de unde, §iprin Polonia, continua fie spre Praga, fie spre Silezia, fiespre Gdansk, pe tarmul Balticei 50. Tronsonul prin Mol-dova al acestei man artere continentale apare chiar dinprimii ani ai secolului al XV-lea ca via walachiensis",intrucit traversa teritorii locuite, controlate §i stapinitede roman 51. Partenerii comerciali ai Pill Romanesti au fost in se-colele XIVXV Transilvania (indeosebi prin centreleBrasov si Sibiu), Polonia (prin Liov), genovezii §i prinei Bizantul, iar ulterior, Imperiul otoman. Prin autoritatea for politica §i militara efectiva ca iiprin privilegiile acordate, voievozii au asigurat buna des-fa,surare a comertului extern al tiirii ,ci al celui de tranzittranscontinental in direcciile amintite. Asemenea actesense au fost date de domnii Tarii Romanesti pentru re-latiile economice cu Brasovul incepind din 1368 si pinasub Radu cel Mare si pentru cele cu Polonia, in timpulcirmuirii lui Mircea cel Batrin. Nu cunoastem hrisoaveale puterii centrale sau ale unor man dregatori autori-zind si reglementind comertul extern cu tarile Penin-sulei Balcanice. De ce o atare absenta ? Pe de o parte,intrucit Bulgaria a fost complet ocupata de otomaniintre 1393 si 1396 si deci inceteaza a mai reprezentaca stat un partener in relatiile comerciale. Pe de altsparte, in secolul al XIV-lea, Bizantul era aprovizionatdin Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea, mai alesde genovezi, dar acestia isi efectuau tranzactiile fara asocoti necesar sa incheie, ca bra.5ovenii, si un tratat decomerl general intre reprezentantii orasului Genova sivoievozii romani. Registrul tinut la Chilia de notarulAntonio de Podenzolo, intre 27 noiembrie 1360 si 12 mai1361, ne arata destul de explicit mecanismul unor atareschimburi, cu direclia spre Constantinopol 52. In plus, la 50 C. C. GIURESCU, Le commerce sur le territoire de laMoldavie pendant to domination tartare (1241-1352), in N.E.H.,1965, pp. 62 §i 64. 51 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 63 ; V. CANDEA, D. C.GIURESCU, M. MALITA, Pagini din trecutul diploma:lei roma-neiti, Bucure§ti, 1966, p. 80. 52 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., p. 105-116. www.dacoromanica.ro151
  • 161. Chilia, Vicina sau Braila soseau nave diferite amspune astazi sub diverse pavilioane , a§a incit tran-zactiile se incheiau de la caz la caz, la fata locului, Faraa mai fi necesara o reglementare in scris de cirmuitoriide la Curtea de Arge§. La 20 ianuarie 1368, voievodul Vlaicu acorda primulact care consemneaza modalitatile §i cadrul juridic alnegotului bralovenilor in Tara Romaneasc5.53. El a fosturmat de privilegiile acordate acelora§i de Mircea celBatrin (6 august 1413) 54, Radu Praznaglava (17 mai1421 56 §i 21 noiembrie 1421 56), Dan al II-lea (23 octom-brie 1422 57, 10 noiembrie 1424 58 §i 30 ianuarie 1431 59),Vlad Dracul (8 aprilie 1437) 60, Vlad Tepe§ (7 octom-brie 1476) 61. Aceste acte, cu caracter solemn, au fost in-fante de scrisori oficiale cu referinte generale asupra co-mertului 62, precum §i de porunci catre dregatorii muntenipentru aplicarea clauzelor statornicite 63. De ce, dupa 1437, voievozii nu au mai eliberat privi-legii de tipul celui din 1413, de la Mircea cel Batrin, incare erau detaliate pe categorii §i tarifele, §i modalitatilede taxare ? Poate fiindca un asemenea negot intrase indiferent de frecventa schimbarilor politice in or-dinea normala a legaturilor economice dintre Tara Roma-neasca §i Transilvania (Bralov), incit ceea ce trebuiareglementat nu mai era cadrul general, ci numai cazu-rile particulare. 53 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, pp. 1-2(nr. II). " I. BOGDAN, Documente cu privire la relatiile Tarii Roma-ne§ti..., pp. 3-6 (nr. I). 55 Ibidem, pp.8-10 (nr. IV). 56 Ibidem, pp. 11-13 (nr. V). 57 Doui hrisoave, ibidem, pp. 15-19 (nr. VIII §i IX). 58 Ibidem, pp. 21-27 (nr. XI, inclusiv o versiune latina a pri-vilegiului). 59 Ibidem, pp. 32-35 (nr. XVII). 60 Ibidem, pp. 71-74 (nr. XLIX). 61 Ibidem, pp. 95-97 (nr. LXXIV). 62 I. BOGDAN, op. cit., p. 8 (nr. III) ; pp. 13-14 (nr. VI) ;pp. 29-30 (nr. XIV); p. 76 (nr. LII) ; pp. 118-119 (nr. XCI);p. 186 (nr. CLIII) ; p. 189 (nr. CLV) ; p. 190 (nr. CLVI) ;pp. 313-314 (nr. CCLIV) ; p. 339 (nr. CCLXXXIX). 63 Ibidem, p. 7 (nr. II) ; pp. 14-15 (nr. VII) ; pp. 27-28 www.dacoromanica.ro(nr. XII) ; p. 39 (nr. XVIII) ; p. 184 (nr. CLI).152
  • 162. Mibittrile Ce marfuri se exportau ? Pe primul loc veneau produ- exportate sele animale §i derivate (reproducem prevederile din 1413) : Pege : cei ce trec cu pe§te (pe la Bran, N.A.), de la un car un pe§te, iar pentru ce va fi pe deasupra sa nu dea nimica. Iar la Braila de maja 1 per- pera, iar la Tiroor de car 1 pe§te ; la Tirgovi0e a*ij- derea" 64. Prevederile se repeta in celelalte privilegii, cel mult cu variante 66. Ce soiuri anume ? Precizari citim in porunca lui Dan al II-lea, din 1422 : Iar voi vame- 01or din Rucar, sa luati vama : de la maja de pe5te de crap, fie mare, fie mic, 7 pe0i §i 2 perpere ; de la maja de morun 9 perpere §i 2 curele" 66 (adica fisii lungi de spinare de morun, cam de grosimea acelora care, afumate, constituie batogul) 67. Consumatorii de atunci, ca §i cei de astazi, socoteau morunul ca un produs foarte fin, de vreme ce plateau o taxa de patru ori §i jumatate mai mare decit pentru crap, la rindu-i pe§te de soi ales, de calitate superioara ! Evident, nu lipseau nici celelalte varietati §tiuca, somnul §i scrumbiile (de Dunare) amintite in insemnari ulterioare, din 1503 68, dupa cum este greu de crezut ca nu se trimiteau peste hotar nisetrul, cega 68, cum §i soiurile obi§nuite de balta platica, ro0oara etc. De re %inut ca pe primul loc se afla totu0 crapul, reprezentind in prima jumatate a secolului al XVI-lea mai bine de 50% din totalul can- titatilor de pe§te duse la Bra§ov ; ca uneori se aduceau exemplare o marime putin obi§nuita, cum au fost 2 somni, in 1548, fiecare de circa 168 kg ; ca icrele negre veneau sute de kilograme (cel mai putin in 1547 0 1549 cite 270 kg anual, iar maximum in 1542 2 092,5 kg, peste 2 tone) la care se adaugau cele de crap (tot in 1542 748 kg) 70. 64 Ibidem, p. 5 (nr. I). Ibidem, p. 23 (nr. XI) ; p. 34 (nr. XVII) etc. 66 Ibidem, p. 19 (nr. IX). 67 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 73-74. 68 Ibidem, §i nota 68 *i p. 247. 69 Privilegiul acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun la 6 oct. 1408 ; M. COSTACHESCU, Documente, II, pp. 632 *i 635-636. 70 RADU MANOLESCU, Comerful..., pp. 110-112 *i C. C. www.dacoromanica.ro GIURESCU, op. cit., p. 247. 153
  • 163. Care erau centrele de unde se exporta pe§tele ? Dinzonele de pescuit amintite, in primul rind Baltile Brailei,a Ialomitei 71 §i cele dintre Calafat §i Olt 72. Se vinde §i in sudul Dunarii ? Raspunsul it socotimafirmativ pentru perioada feudalismului timpuriu, jude-cind §i dupa darea perperului " §i dupa scrisoarea ma-relui dregator bizantin Theodoros Metochites, care inmartie 1299 scria imparatului sau Andronic al II-lea caa mincat la curtea Serbiei mai multe feluri de pe5teprins ,,...din riurile locale sau mai departate...", unelevarietati fiind ,,... dintre cei mai mari §i gra§i de la Du-nare" ; Ace§ti pe§ti adauga demnitarul ajungmai rar la not (adica. la Constantinopol, N.A ), fiindcautati de unii oameni cu precadere, dar nu totdeaunacu succes" 74. Soiurile de la Dunare pe care ambasa-dorul bizantin le deosebe.5te de cele din riurile Serbieisau la Marea Marmara sint probabil sturionii, vinduti§i la curtea regelui sirb §i in capitala Bizantului 75. Dad.la §tirile de mai sus adaugam pe acelea ce ne vin totmai numeroase o data cu secolul al XVI-lea §i in-deosebi in al XVII-lea 76, credem ca. §i in intervalul1300-1500, anume varietati de pe§te dunarean inprimul rind morunul, nisetrul, cega se exportau §i spreConstantinopol sau alte zone 77. Care a fost ponderea acestui articol in totalul expor-turilor Tarii Romane§ti in secolele XIVXV ? In pH-vilegiite acordate bra§ovenilor intre 1413 §i 1437, el figu-reaza cu prevederi anume, intocmai ca bovinele, vina-tul deci o marfa importanta, dar fail a se puteadeduce o ordine de prioritate. Dar cind Dan al II-learedacteaza ,,...regulamentele de aplicare" ale actului eli- 71 DRH, B, I, pp. 224-225 (nr. 131), doc. din 15 ian. 72 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 75-76. 73 Vezi mai sus, pp. 142-444. 74 P. NIKOV, Tatarobalgarski otnoleniia..., pp. 36-37 si 75,la DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIVXVI,p. 372. 75 Metochites nu arati de ce pestii de la Dunare ajungeau rarla Constantinopol in acest sfirsit de veac al XIII-lea. 76 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 246-251. 77 Pentru comertul cu tarile din sudul Dunarii nu avearn niciun privilegiu de tipul celor eliberate brasovenilor, asa incit niciunul dintre produsele exportate in aceasta directie nu este de fapt www.dacoromanica.roamintit in actele oficiale de cancelaric.154
  • 164. berat Bra§ovului la 23 octombrie 1422, §i pentru vame-§ii de la Dimbovita §i pentru aceia de la Rucar sau Pra-hova, enumerarea incepe cu soiurile de pe§te 18 urmatede alte marfuri de import sau export. La fel §i LaiotaBasarab 79. La rindu-le, importatorii acordau un regimspecial favorabil, dovada porunca regelui Ungariei, Vla-dislav, catre autoritaIile Bra§ovului (la 1491) 80, de anu mai lua vama la hotar, la Bran, de la negutatoriiromani pentru piper §i peste, deoarece mai inainte nus-a luat. Situarea comertului cu pe§te pe aceegi treaptacu acela al piperului, adus din indepartatul Orient, estegraitoare 81. De altfel, dispunem §i de unele cifre exacte. In 1503s-au adus la Brasov 5 285 poveri de crap, §tiuca, somn,morun, scrumbii, icre de crap §i de morun (negre !) invaloare de 595 350 de aspri, reprezentind circa 53,9 ° /o dinimporturile totale efectuate de marele centru transilva-nean din Tara Romaneasc.a. §i Moldova (luate impre-una) 82. In secolul al XV-lea §i in prima jumatate acelui urmator, pe§tele constituia cel dintii articol la ex-port al Tarii Romane§ti §i Moldovei. Cantitatile apro-vizionate la Brgov slujeau nu numai pentru orarni, dar§i pentru satenii din zonele invecinate ; numai in 1503s-au adus 713 475 kg de peste (71 vagoane), la o popu-lalie estimata la cel mult 8 000 de locuitori 83. Acelea§i concluzii §i pentru Sibiu, unde cifrele cunos-cute pentru anul 1500 lumineaza situalia existents celputin in deceniile precedente : s-au adus 2 538 de po-veri peste ( = 342 630 kg, din care crap peste 601/4, apoisomn, §tiuca, morun circa 1 006 kg ! etc.), reprezen-tind semnificativ 781/4 din totalul Tarii exporturRomane§ti, in acel an, la Sibiu, in thnp ce restul pro- 78 I. BOGDAN, op. cit., pp. 18-20 (nr. IX §i X). 79 Ibidem, p. 125 (nr. XCIX), p. 129 (nr. CII), p. 184(nr. CLI). 80 Data in urma reclamaliei voievodului Tarii Romane§ti :HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV /1, p. 132. 81 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 246-247. 32 Pentru alte date pins la 1550: RADU MANOLESCU, Co-mertul..., pp. 110 §i 132-135. 83 Se adusese astfel la 1503, 5 285 poveri sau 713 475 kg (opovar5. 135 kg). RADU MANOLESCU, Comeriiii..., p. 44 fiC. C. GIURESCU, op. cit., p. 247. www.dacoromanica.ro155
  • 165. duselor exportate ceara, vite mari, porci, blanuri, ling,slanina si seu insumeaza 22°,0 84. Vitele (cai, porci, boi, vaci, berbeci) figurau, de ase-menea, ca un articol important, cum precizeaza acelasiasezamint al Iui Mircea cel Batrin din 1413 85. Raportulde valoare era pentru un cal 2 bovine sau 3 porcisau 6 berbeci 86. Alteori, caii nu mai sint trecuti, nefiindintotdeauna in numar indestulator pentru vinzare 87. Directiile de export sint aceleasi, spre Transilvania sisudul Dunarii ; de exemplu, prin vama de la Calafat,unde asemenea tranzactii erau curente la 1480, pe primulloc situindu-se sarea si oile 88. Vinzarile au continuat,evident, in secolul al XVI-lea, mai ales cind aprovizio-narea capitalei imperiale, Istanbulul, s-a efectuat cu re-gularitate cu vitele aduse din Tara Romaneasca si Mol-dova : pentru 2 of se platea la 30 aprilie 1502, tot lavadul Calafat-Vidin, un aspru 89, tarif mentionat si inconfirmarile ulterioare dintre 1508 si 1568 80. 5i cornu-tele mari erau cautate la Istanbul pentru came, piele si taxa a fost, de-a lungul secolului al XVI-lea (laseu :Calafat), de un bou 3 aspri si de o vacs 2 aspri. Nuavem Inca dovezi documentare despre exportul lor inspresud, inainte de 1500, deli el a avut probabil loc. Inschimb, intr-un codice al dinastiei otomane din timpulsultanului Mahomed al II-lea, printre marfurile supusevamii erau si caii de Valahia (Eflah barghiri) 81 : pen- 84 RADU MANOLESCU, Relaciile..., p. 226 ,Si C. C. GIU-RESCU, op. cit., p. 248. 85 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. I). La fel in privilegiileurmatoare ; ibidem, pp. 16-17, 23, 34. s6 Modificat in privilegiul din 10 nov. 1424: pentru cal taxade vama 8 bani ; 1 port 3 bani ; 1 bou 6 bani ; o vacs4 bani ; 1 berbec 1 ban : ibidem, p. 23. 87 Ibidem, pp. 33-34, privilegiul din 30 ian. 1431. 88 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172), doc. din 3 apr. 89 DIR, XVI, B, I, gyp. 14 (nr. 8). 9° Din 26 iun. 1508, 1 mai 1510, 1 apr. 1526, 18 sept. 1533,10 apr. 1547, 5 sept. 1568, in DIR, XVI, B, I, p. 45 (nr. 41),p. 57 (nr. 53) ; vol. II, p. 4 (nr. 5), p. 147 (nr. 147) ; p. 349(nr. 366) ; vol. III, p. 287 (nr. 332). 91 MUSTAFA A. MEHMET, De certains aspects de la societeottomane a la lumiere de la legislation (Kanuname) du sultanilf °hornet II, in St. A.O., II, 1959, p. 155. www.dacoromanica.ro156
  • 166. tru fiecare exemplar se percepeau, la 30 aprilie 1502,6 aspri (cit pentru 12 oi) 92. Ce pondere aveau exporturile de vite putem raspunde,prin comparatie, tot dupa cifrele pastrate la Bra 5ov dinprima jumatate a secolului al XVI-lea. Se trimiteaudin Tara Romaneasca §i Moldova, boi, vaci §i porci(in rare cazuri §i citeva iepe), cifra oscilind de la 3 818capete in 1503 (332 840 aspri), la 10 013 in 1554(779 980 aspri) 93. Valoric, in tot intervalul amintit vi-tele veneau pe locul 2 in exporturile celor doua OHromane§ti, indata dupa pe§te, reprezentind aproximativfie 30,2% in 1503, fie 52,4 ° /o in 1542, 23,8 ° /o in 1543,58,3 ° /o in 1554 94. Se vindeau in alte tari §i piei de vite, blanuri de ani-male salbatice (veyeritli, jder, vulpe, pisica salbatiai,iepure), cearii, miere, brinza, seu, yin. Toate sint tre-cute in actele vremii 95. Dar, dupa nevoi, exportul unoradin blani poate fi oprit : 5i va dau aceasta carte declara Radu cel Frumos bra§ovenilor la 6 martie1470 ca sa umble oamenii vo§tri in buns voie printoata tam domniei mele (§i) sa cumpere orice alte mar-furi ar pofti, numai vulpi §.i jderi §.i ri,si sa nu cumpere,ciici acestea yin la visteria mea"96 (subl. ns., D.C.G.).Iar uneori se importau chiar (evident comenzi speciale,de lux), a§a cum face Radu cel Mare pentru propria-itrebuinia 97. Ceara era §i ea oprita din cind in cind saiasa din Ora, iar cind vinzarea reincepea era anuntataanume : 4 iata v-am implinit rugamintea scrie VladDracul §i am lasat sa umble slobod ceara" 98. Se vedeca Bra§ovul avea mereu nevoie de acest produs dinTara Romaneasca, de vreme ce §i Basarab cel Batrinreaminte§te acelora§i ca a dat voie sa se vinda orice marfa. 92 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8). La fel si in celelalte confir-marl ale vamii de la Calafat din secolul al XVI-lea. Cf. DINUC. GIURESCU, Relaiiile economics... sec. XIVXVI, p. 184. 93 RADU MANOLESCU, Comertul..., pp. 116-117. 94 Ibidem, pp. 132-136. 95 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. 1) ; la fel si in privilegiileulterioare, pp. 16-17, 19, 20, 23, 33-34, 73. 96 Ibidem, p. 109 (nr. LXXXIII). 97 Catre brasoveni, pe la 1504-1507, ibidem, p. 220(nr. CLXXXIII). www.dacoromanica.ro 98 Pe la 1438-1444, ibidem, p. 79 (nr. LIV).157
  • 167. fie pe§te, fie ceara 99. 5i vinul din podgoriile munteneera apreciat din moment ce el revine in corespondentstrecut anume 100. Cifre pentru secolul al XV-lea nu s-au pastrat. Lecunoa5tem insa pe acelea consemnate in registrele Brgo-vului dupa 1500, tot pentru Tara Romaneasca. §i Mol-dova impreuna 101. Pe primul loc stau pielicelele de oaie(in 1503 850 de bucati, plus 642 de poveri =86 670 kg, dar in 1548 23 971 de bucati §i 509 poveri= 68 715 kg). Se exportau in cantitati apreciabile §ipieile de vita ; din cind in cind, intilnim piei de lup, dejder, de vidra 192. Produsele amintite le gasim trimisc §i spre Constanti-nopol. La 1400 patriarhul Constantinopolului avea dehotarit in procesul dintre Andrei Argyropulos §i TheodorMamalis pentru un transport de blanuri de veverite,evaluat la suma apreciabila de 537 hiperperi. Data pro-cesului arata ca asemenea marfuri erau trimise din TaraRomaneasca spre Bizant §i in secolul al XIV-lea 103. Inregistrul notarului Antonio de Podenzolo, pentru inter-valul 27 noiembrie 1360-12 mai 1361, sint trecute invederea exportului tranzactii privind 121 §i 1/2 can-taria" de miere (5 772,7 kg), ceara, vin : iar o imagineglobala a for nu putem avea intrucit din preliosul re-gistru lipsesc tocmai foile din sezonul de virf, adica15 mai-1 octombrie 104. Dar importanta comertului ta-rilor romane cu destinalia Bizant, prin genovezi in pri-mul rind, ramine foarte mare chiar §i numai din cifrelepartial cunoscute : un singur notar de la Chilia (§i §timprecis ca, in acelgi an, 1360-1361, mai lucra §i Bar-nabe de Carpina care avea §i rangul de consul al 99 Pe la 1475-1476, ibidem, p. 125 (nr. XCIX) si p. 129 (nr. CII) Cf. p. 258 (nr. CCXIV). 100 Pe la 1482, I. BOGDAN, op. cit., p. 186 (nr. CLIII) ;la fel, p. 190 (nr. CLVI) ; p. 287 (nr. CCXXXIII). 101 Totusi ele ne dau o idee destul de exacta, deoarece dintotalul consemnat, mai bine de 800/0 reprezinta, aproape constant,exporturile Tarii Romane§ti la Brasov, RADU MANOLESCU,Comerful..., p. 139. 102 Ibidem, pp. 120-122. 103 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIVXVI, p. 184 si nota 2. 104 OCT. ILIESCU, Notes sur lapport roumain..., pp. 107 www.dacoromanica.rosi 109.158
  • 168. coloniei genoveze din oral) consemneaza numai intre8 martie si 12 mai 1361 deci in aproximativ 9 sap-tamini de sezon maritim relativ nefavorabil intelegeriplatibile la Pera, in valoare de 7 770 hiperperi de aur.Daca adaugam si contractele inregistrate de cel de aldoilea notar, ajungem Ia tranzactii in valoare de cel pu-lin 10 000 de hiperperi pe aproximativ 2 luni §i 1 sap-tamina sau o treime din venitul vamii imperiale bizan-tine in timpul Palecilogilor 105. Iar furnizorii marfurilorexportate prin Chilia sint tocmai tinuturile romanesti. Dar grinele ? In anii favorabili productiei agricole seinregistrau unele excedente 106 folosite pentru negot. Cu-noscutul manual al lui Francesco Balducci Pegolotti Laprattica della mercatura, alcatuit intre 1335-1340, amin-teste intre varietatile de griu si pe acelea de Vezina (Vi-cina) si de Maocastro" (Cetatea Alba), ultimul fiindinsa de calitate inferioara primului. Dupa ce enumeradiferitele locuri de incarcare, Pegolotti conchide : ...sigrinele din aceste ca Varna si intreaga locuri,Zagora si Vezina Sinopli au acelasi pre%, iar alte §igrine nu sint cunoscute in Romania" 107 (subl. ns.D.C.G.). Denumirea gran... di Vezina" arata ca aici,la Vicina, se afla, pe Ia 1335, o schela cunoscuta in co-mertul international, functionind de mai multi ani. 0 adoua tire priveste Chilia (Licostomo), unde se insta-leaza o colonie genoveza : ,,...multi venetieni scrie am-basadorul Venetiei, Damian Andrea, in 1359, in protes-tul oficial adresat Genovei se pling de genovezii carestau in partile Licostomului §i in alte parti chiar, undesint schele pentru griu in Marea Neagra, zicind ca nuli se permite de genovezi a cumpiira griu in acele parti,Baca nu se unesc cu dinsii in societate de cumparatgriu ; si daca se unesc cu ei in societate, genovezii ii in-seala, caci cumparli pe ascuns griul §i, la urma, venelieniinu mai au nimic dintr-insul. 5i, de aceea, doua corabiivenetiene au plecat in acest an din Licostomo, fiindca 105 In 1348, totalul incasarilor din vama era de 30 000 de hi-perperi ; OCT. ILIESCU, op. cit., pp. 109-110 §i nota 47. 106 Vezi mai sus, pp. 49-54. 107 Adica din tinuturile bizantine : La prattica..., p. 25. Cf. XXIII, www.dacoromanica.roDINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec.pp. 370-371 Si nota 1.159
  • 169. din pricina genovezilor, care nu lass pe vene ;ieni sa cum-pere, cum s-a spus, §i-i in§eala, corabille acelea n-auputut avea jumatate din capacitatea lor, sere cea maimare paguba §i dauna a negustorilor no§tri §i a comuneiVeneliei" 108 (subl. ns. D.C.G.). 0 intreaga corespon-denta urma acestui conflict, obi§nuit, de altfel, intre celedoua republici italiene 109 Registrul amintitului notar genovez Antonio de Po-denzolo confirms negotul cu griu la Chilia in 1361. La26 §i 27 aprilie, Iane Francopolos §i Jane Vassilicos dinAdrianopol (cu afaceri la Constantinopol) dau lui Gio-vanni Zapos din Chilia 10 sommi §i 20 saggi de ar-gint no ad pondus Chili" 111 pentru a primi de la acestao anume cantitate (nespecificata) de griu, pe care o arein magaziile sale. 0 alta tranzaclie, inregistrata la 5 mai1361, mentioneaza. 157 modii" de griu (1 256 sau, dupaalte estimatii, 1 068 kg), ce trebuiau transportate dinportul dunarean la Sozopol sau la Agathopolis 112. Altetrei contracte datate 10 decembrie 1360, 2 §i 5 apri-lie 1361 nu arata incotro trebuie indreptate cantitatileachizitionate 113. In sfir§it, Savone Pellegrino Daniele seobliga la 3 martie 1361 sa transporte la Constan-tinopol 50 modii de griu masurate ad modius (sic)Peyre" 114, apartinind lui Domenico de Monterosso,fiecare modius" la prelul de 1 hiperper de our §i12 carate, determinate ad sagium Peyre" 115. Marturii concludente, dovedind ca griul achizilionat laChilia, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, eradestinat aprovizionarii Constantinopolului §i altor ora§ede pe coastele Marii Negre. Centrul dunarean situat 1" NICOLAE IORGA, Chilia ii Cetatea Alba, pp. 49-50. 109 Ibidem. Vezi si N. IORGA, Venetia ii Marea Neagrii.I. Dobrotici, in AARMSI, s. t. XXXVI, 1914, pp. 1049 II,1050 ; N. IORGA, La politique vinitienne dans les eaux de laMer Noire, Bucuresti, 1914, p. 297. 110 So mmo unitate de greutate, pentru argint, utilizata laCaffa O. la Tana : saggio = diviziune a unei sommo (1 : 45). 111 Adica controlat" (cintarit) dupa etalonul existent (in uz)la Chilia. 112 Pe coasta de est a Bulgariei, azi Nesebar, Sozopol, Akh-topol. 113 Toate analizate de OCT. ILIESCU, in Notes sur rapportroumain... pp. 106-107 si notele 8-25. 114 Controlat dupa etalonul in vigoare la Pera". www.dacoromanica.ro 112 OCT. ILIESCU, op. cit., p. 106.160
  • 170. de fapt pe o insula a fluviului 116 ocupa unul dintrelocurile principale printre schelele cu grine, profitul aces-tor exporturi revenind mai ales genovezilor. Ascensiuneaportului data, probabil, din primele decenii ale secoluluial XIV-lea ; prezenta aici, in 1332 117 a unui consul ge-novez arata ca Inca de la aceasta data volumul afacerilorcrescuse, ca negustori italieni devenisera tot mai nume-ro§i, ca interesele lor, tot mai diverse, trebuiau aparate§i supravegheate de un dregAtor cu rang superior 118.Foarte pretioase informatiile privind modalitatile de pro-curare a marfurilor. La 1359 genovezii ,ri venefienii cum-path griul la Licostomo (Chilia) §i numai pe aceasta caleei izbutesc sail incarce navele de transport116. La 1361,Giovanni Zapos, Savone Pellegrino Daniele, ca §i ceilaltigenovezi trecuti in contractele notarului Antonio di Po-denzolo, nu sint decit intermediari (bancheri, armatoride corabii, misiti etc.), care cumpdra produsele de lapopulatia localii romizneascii, furnizorii fiind boieri frun-ta§i, acei majores terrae" din Oltenia §i Muntenia, amin-titi de Diploma ioanitilor la 1247 sau acei potentibusilarum partium" din Moldova de sud, trecuti in scrisoareapapall din 1332 120, singurii in masura, prin dijmele cele percepeau, sa strings cantitati suficiente de grine,ceara, miere sau vite, pentru a fi vindute italienilor.Amploarea tranzactiilor de la Chilia in 1361, ca i pozi-tia fruntag a portului dundrean Vicina la 1281 121, incomertul international purtat pe caile Mdrii Negre, au 116 Chilia Veche vezi C. C. GIURESCU, Tirguri sauorate..., pp. 205-211 ; Chilia Noui a fost cladita de Stefan celMare, pe malul sting, moldovean. 117 W. HEYD, Histoire du commerce du levant au MoyenAge, I, Leipzig, 1885, p. 533. 116 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIVXVI, pp. 181-182. 119 Marturia lui Damian Andrea este categorica : de 4 onin pasajul citat, insists asupra cumparaturilor de griu, vezi maisus, pp. 159 160. 120 DRH, B, I, p. 4 (nr. 1) si HURMUZAKI-DENSUSIANU,Documente, I, 1, p. 622. 121 Vicina se situeaza in 1281, prin volumul tranzacliilor, peprimul loc fats de toate porturile Marii Negre si pe locul secundfate de valoarea globala a contractelor inregistrate de notarulgenovez Gabriel° di Predono, la Pera : DINU C. GIURESCU, www.dacoromanica.roRelatiile economice... sec. XXIII, pp. 380-381.161
  • 171. ca temei capacitatea provinciilor romcineiti de a furnizaprodusele autate in diferitele centre urbane din. Impe-riul bizantin 122. Exporturi asem5natoare s-au facut §i din Dobrogea ga cum se prevedea in tratatul incheiat de principeleIvanco §i genovezi la Pera, in 1387. Este probabil ca atarenegot sa fi continuat §i dupa ce Dobrogea s-a atlat substapinirea lui Mircea cel Batrin, de0 marturii directe nuavem inca 123. Dar dupa ce Imperiul otoman a pus stapinire pe toateporturile §i cetatile din bazinul Marii Negre cucerireincheiata la 1484, prin ocuparea Chiliei §i Cetatii Albegrinele au mai fost exportate ? Vinzarile au continuat totspre Constantinopol sau alte centre din Peninsula Bal-canica, dar cu schimbarea intermediarilor care sint negu-tatorii turci sau cei din teritoriile aflate sub stapinireaotomana. Dovada o aduce tariful vamii de la Calafat,din 1502, cu confirmarile ulterioare fixeaza la care2 aspri taxa pentru un sac de grin expediat prin vadulde la Vidin 124. Iar un raport oficial otoman consem-neaza, la 15 aprilie 1520, ca. la Braila cite 70-80 de vasedin Marea Neagra soseau pentru a incarca grine 125. Nu inseamna insa ca Tara Romaneasca a fost numaiexportatoare de grine in secolele XIVXV. Din pri-cing recoltelor slabe era nevoie sä se aduca uneori hranadin Transilvania. Tara Romaneasca §i Moldova au fost §i importante data nu principalele exportatoare de sare, indeo- 122 Ibidem. Aceeagi concluzie, cu explicarea mecanismului gicircuitului complet al acestor cumparari, OCT. ILIESCU, Notessur rapport roumain..., pp. 110-112. 123 DIR, XIIIXIVXV, B, p. 37 (nr. 24). Pentru detaliivezi DINU C. GIURESCU, Relatille economice... sec. XIVXVI,p. 182 gi nota 3. 124 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8). La fel, in confirmariledin 1mai 1510, 1 apr. 1526, 12 mai 1529, 18 sept. 1533,10 ian. 1533-1534, 10 apr. 1547, 5 sept. 1568, ibidem p. 57(nr. 53) XVI, B, 2, p. 4, 62, 147, 118, 149 (nr. 5, 60, 147,121, 366) ; XVI, B, III, p. 287 (nr. 332). 125 IRENE BELDICEANU, NICOARA BELDICEANU, Actesdu rigne de Selim I..., in Sud-ost Forschungen", 1964, pp. 94,115 ; vezi gi ST. OLTEANU, Aspecte ale dezvolarii agriculturiipe teritoriul Moldovei fi Tied Romanelti in secolele XXIV, www.dacoromanica.roin Terra Nostra", II, Bucuregti, 1971, pp. 40-43.162
  • 172. sebi in Peninsula Balcanica (Transilvania avind propriile sale exploatki). Cifre nu putem da pentru secolele XIVXV ; dar judecind dupa numarul ocnelor, expor- tul de sare a fost in cre§tere. In veacul al XIV-lea se exploatau Ocnele Mari, linga Rimnicul Vikea ; in cel urmator, §i Ocna Mica de ling Tirgovi§te. Deschiderea unor not saline o punem mai ales in legatura cu cererea de pe piata balcanica, intrucit Tara Romaneasca nu putea vinde in alte directii, iar consumul intern sporea incet de la o epoca la alta 126. S-au pastrat §i marturii. Eliano Domenico, locuitor al cartierului constantinopolitan era proprietar in Pera, 1361 al unei nave ce incarca sare la Chilia. El vinde, la 8 mai, incarcatura cetateanului genovez Giovanni Stancenco §i bancherului Lamberto Buscarini, cu rege- dinta chiar la Chilia, cu pretul de 9 sommi de argint ad pondus Chili", sarea fiind cintarita ad modium Chili". 0 lung mai tirziu, la 9 iunie, intreaga tranzac- tie fusese dusa la bun sfir§it, fiecare parte priminduli drepturile. Nu §tim destinatia skii ; de vreme ce se afla insa depozitata in portul dunkean, ea nu putea proveni decit din ocnele muntene sau moldovene127. Importante cantitati au fost trimise pe drumurile de uscat. Sarea constituia cel dintli articol trecut in tariful vamii de la Calafat la 1480 128.Importurile Au cuprins o variata gama de marfuri, consemnate, in primul rind, in privilegiile oficiale ale voievozilor Tarii Romane§ti : ,,...Ca sa dea de la un yilar (postav) de Ipriu (Ypres) 1 fertun, de la cel de Luvia (Louvain) 1 perpera, de la cel de Colunia (Köln) 12 ducati, de la cel din Cehia 129 6 ducati ; iar de la vilarul taiat nimica. i cine aduce §apci frince§ti, nimica... de la piper, de la §ofran, de la bumbac, de la Camelot 130, de la pieile de miel, de la piei §i de la alte marfuri, ce yin de peste 226 DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIV XVI, p. 184. 127 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., pp. 107- 108. 128 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172) ; 1" In versiunea latina poionicalis" ; www.dacoromanica.ro 130 Camelot stofa din lira de camill. 163
  • 173. mare 131, de la 100 perpere, 3 perpere..." 132. jar o con-firmare din 1424 detaliaza unele articole. ,,...De la o cerga 2 bani, de la o zeghe 1 ban ; iar dela blanile ce le aduc in tara domniei mele nimica ; dela bobou 133, de la fier, de la arcuri §i de la sabii §i dela funii, de la hamuri, de la pima, de la in, de la ci-nepa, nimica..." 134. Marfurile principale importate sintconfirmate §i de poruncile voievozilor adresate vame.5ilorde la Rucar sau Dimbovita135. Se aduceau a§adar pro-duse fine ale atelierelor din vestul §i centrul Europei,din Transilvania §i in primul rind din Brasov, cum §imarfurile orientale, venite de peste mare", vehiculatepe circuitele transcontinentale amintite. Tesaturile §i mai ales postavurile se situau pe cele din-tii locuri, continuind situatia din 1281, cind notarul ge-novez Gabriel di Predono inregistra la Pera masive trans-porturi de postavuri lombarde §i franceze, ca §i uneletesaturi bizantine, toate descarcate §i vindute in portuldunarean Vicina (probabil Isaccea) 136. Numai ca, lainceputul secolului al XV-lea, intlietatea apartinea pro-duselor din Flandra, Germania sau Boemia, reputate inintreaga Europa. Cel mai stump, postavul de Ypres, ur-mat de cele de Louvain (ambele in Belgia de astazi),Colonia §i Cehia ; judeclnd dupa taxele de vama, pen-tru un bal de postav de Ypres se platea cit pentru 1,53 deLouvain 1,58 de Köln §i circa 1,78 de Cehia 137. Au-toritatea centrals a statului muntean incuraja importullor. Pentru baloturile incepute nu se percepea vama in 131 Afirfuri orientale. 132 Privilegiul din 6 august 1413, I. BOGDAN, Documenteprivitoare la relaciile Tdrii Romanegi..., pp. 4-5 (nr. I). La felin confirmarile ultenioare, pp. 16-17, 73. 133 Postavul cenusiu. 134 I. BOGDAN, op. cit., p. 23 (nr. XI) ; redactie similar.,dar nu identica privilegiul din 30 ian. 1431 ; ibidem, inpp. 33-34 (nr. XVII). 135 Din 1418.1420, dupa 23 oct. 1422, 1424 -1431: DRH,B, I, pp. 85, 101 si 108 (nr. 40, 50, 54) g I. BOGDAN, op. cit.,pp. 18-19 (nr. IX), pp. 20-21 (nr. X). 136 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XXIII, pp. 377-378 ; C. C. GIURESCU, Tirguri sau orate...,p. 49, unde se cla yi bibliografia problemei. 137 Evaluirile pe temeiul privilegiului din 10 noiembrie 1424,uncle taxele sint exprimate toate in bani : I. BOGDAN, op. cit., www.dacoromanica.rop. 23 (nr. XI), II.164
  • 174. acest sens intepretam formularea ,,...iar de la un viginceput nimica" 138. La fel precizase si Mihail vamesilorsai de la Dimbovita, Rucar si Bran : Si bucatile depostav, dad. le iau taiate caltuni sau de cite 3-4 coti,sa nu-i v imui i, ci umblati cu dreptate..." 139. Aceeasiscutire §i pentru unele articole de imbracaminte croitedin postav 140, indeosebi sepci (palarii) §i incaltaminte,tocmai pentru a incuraja aducerea 10041. De-a lungulsecolului al XV-lea, varietatile au devenit mai nume-roase : in 1503 se importau in Tara Romaneasca viaBrasov postavuri flamande de Brugge, Maestricht siMecheln ; germane de Aachen, Breslau, Köln, Nurn-berg, Speyer, Werden ; italiene de Bergamo si Ve-rona ; cehe de Zhorelec ; brasovene (cenusiu") 142. Se aclaugau matasurile numite bogazii, termenul in-susi arata provenienta for de pe piata otomana de laStrimtori (in tura Bogaz evident, sosite la Istanbuldin diferite ale centre textile ale Anatoliei sau ale Orien-tului Apropiat). Vamesii Branului confisca unor negu-tatori munteni ...doua sate de bogazii", ceea ce atrageprotestele lui Laiota Basarab 143. Jupanul DragomirUdriste sernnaleaza judetului din Brasov ,,... despre lucrulacelui piper si a celor citeva bogazii", pe care ar vreasa le vinda in oral si roaga sa fie ...ingaduit devama" 144. Importul de tesaturi din Imperiul otoman ainceput sa devina mai frecvent de indata ce relatiile poli-tice dintre Tara Romaneasca §i Poarta au cunoscut orelatives stabilitate. De aceea, acelasi Basarab Laiota rea-mintea brasovenilor ca ...orice marfa vine din lara tur-ceasca In taxa noastra, fie piper, fie matase, fie orice"este libera la tranzit spre Transilvania, farce vreo opre-liste 148. Importul de tesaturi dispre Istanbul (continuindpe acelea din secolele XIIIXIV venite pe calea MariiNegre), se intensifica in veacul al XVI-lea si in cel urma-tor, dobindind o tot mai mare pondere. 138 Ibidem. 139DRH, B, I, p. 85 (nr. 40). 148Ibidem, p. 108 (nr. 54). 141 I. BOGDAN, op. cit., p. 76 (nr. LII). 142 RADU MANOLESCU, Comertul..., p. 151. 143 I. BOGDAN, op. cit., p. 122 (nr. XCV). 144 I. BOGDAN, op. cit., p. (nr. CCXXXIX) pe la 295 1482-1492. www.dacoromanica.ro 148 Ibidem, p. 129 (nr. CII).165
  • 175. Pentru ea na.§i sau felurite captupli se clutau pinze- turile. Voievozii scutesc complet de vama importul for de la Bra§ov 146. Asemenea tesituri de diferite calitati, preturi §i pro-veniente erau purtate de voievozi, de fruntacii boierimii,de tirgovetii mai in.stariti, de fetele biserice§ti. Vlad Ca lu-garul roaga pe judetul §i pirgarii Bra§ovului sa-i scu-teasca de vama postavul ce urmeaza sa-1 cumpere acolopentru trebuinta casei sale 147. Radu cel Mare trimite totin orgul transilvanean pe jupan Alexi sa-i achizitionezepostav spre a-1 imparti curtii" domne§ti, deci drega-torilor 148. Zanvel, locuitor al Tirgovi§tei, era om cu stare;dar, intorcindu-se de la Bra§ov, a fost ucis, luindu-i-se250 de florini, 500 de perperi, sabia, precum §i hainelesale de Ypres, plus un inel de our §i o §apca ; pe la1438-1446 §i unii tirgoveti i§i croiau ve§minte din pos-tavul cel mai scump 148. Calugarii Vodilei primesc danieanuala de la voievodul Vlaicu 12 postavuri de imbra-caminte §i 12 postavuri de incaltaminte"15g. De a daniesimilara se bucura §i calugarii Tismanei151. lar dintr-uninventar de epoca intelegem mai limpede frecventa fo-losire a tesaturilor de calitate cel putin de catre oa-menii instariti : ...iata ce am dat not pirgarii 152 luiDuca din Greci 153 ; un atlaz cu jderi §i dona haine dejupineasa, un ur§inic 154 cu nasturi §i o camha 155, 40 defote §i 6 coti §i jumatate de ciocirlat 156... §i un briu desabie §i un briu femeesc ferecat §i un briu mic ferecat§i un briu cu punga ferecat... §i doua mineci de hel-gie 157 §i doua perini... §i doua covoare §i o plapoma de 146 Ibidem, pp. 19, 20, 23, 25, 28, 76. 147 Scrisoarea din 27 iun. 1493, I. BOGDAN, op. cit., p. 341(nr. CCXCIII). 146 Ibidem, p. 243 (nr. CCIII). 149 I. BOGDAN, op. cit., pp. 81-82 (nr. LVI) ; desigur,este vorba de un ora.,an de seams. 150 Doc din (1374), DRH, B, I, p. 19 (nr. 6). 161 Doc. din 3 oct. 1385 ; ibidem, p. 21 (nr. 7). Cf. pp. 24,35, 41, 106, 144, 155. 162 Bra§ovului. 163 Boier probabil de pe vrernea lui Mad TepqRadu celFrumos. 1" Sau ru.5inic = catifea. 155 Tesatura de matase (italian-camocatto.) 166 Catifea ro§ie. www.dacoromanica.ro in Hermelin.166
  • 176. camlia" 158. Tesdturile erau un semi? at stdrii sociale Ii,firege, ,si o rezervd de valoare. Uneori, constituiau si un mijloc de platd. Radu Tra-mindan primeste de la voievodul Vlad Calugarul, pentrusatele Valea si Izvirta (inclusiv morile), 200 florini,500 aspri, 16 coti postav de Ypres (= c. 10,62 m) si24 coil postav aurit ( ,-; c. 15,94 m) 159. Pircalabu1Oancea cumpara jumkate din Malureni cu satul4 000 aspri, 6 coli postav de Londra si alti 6, postavde Mecheln 160, in timp ce Tatu si Dragomir din Diba-cesti dau pentru 11 ogoare 550 aspri si un vig depostav" 161. Dintre importuri, frecventa cautare aveau rmrodeniilesosite pe calea Marii Negre sau mai tirziu din taraturceasca" 162 Si taxate global, cu 3 °/o din valoarea lor163.Piperul znult folosit in alimentatie este anumementionat ; el se afla printre marfurile cumparate de dr-govisteni care beneficiau de o reducere de vama, intimpul lui Dan al II-lea 164. Anume cantitati erau curegularitate tranzitate prin Tara Romaneasca spre Tran-silvania 165. In grupa produselor orientale importate mai sint spe-cificate nominal pfranul, colorant vegetal, bumbacul,pieile de oriel li alte piei fine, camelotul, amintit lagrupa textile si, in sfirOt, ...alte marfuri ce yin de pestemare", neprecizate 166. Fierul §i obiectele confectionate din el constituiau oalta grupa importanta de produse aduse din alte tari. 158 I. BOGDAN, op. cit., p. 298 (nr. CCXLIJ). 159 DIR, XVI, B, I, p. 43 (nr. 38), doc. din 20 iun. 1507.Cf. RADU MANOLESCU, Comeritd..., p. 143 ;i N. STOI-CESCU, Cum marurau stramolii, p. 88, luind ca echivaknt0,664 m = 1 cot. Posibil ca in secolul all XV-lea dimensiunea co-tului si fi fost intrucitva diferita. 16° DIR, XVII, 8, I, p. 83 (nr. 81), doc. din 30 iul. 1M2. 161 DIR, XVI, B, II, p. 66 (nr. 65), doc. din 17 mai 1529. 162 Vezi Basarab Laiotd cdtre brafoveni, pe la 1476, I. BOG-DAN, op. cit., p. 129 (nr. CII). 163 I. BOGDAN, op. cit., pp. 3, 5, 11, 12, 16, 18, 19, 20,23, 25 §1 28, 73 passim (vezi indite), DRH B, 1, p. 101, 108,109 (nr. 50, 54, 55). 164 DRH, B, I, p. 108 (nr. 55). 165 Vezi mai jos, tranzitul, p. 170. 166 Vezi privilegiul din 6 aug. 1413, I. BOGDAN, op. cit., www.dacoromanica.rop. 5 (nr. I). ibidem in toate confirmarite ulterioare.167
  • 177. Radu Praznaglava solicits pe bra§oveni sa nu puns opre-ligti : ...§i sa lasati sä vie orice marfa in lara domnieimele, §i piine ¢i tier sau orice, slobod sa umble" 167. Iarprivilegiul eliberat la 21 noiembrie 1421 scute§te acestarticol complet de vama 168, in timp ce negustorii dinTirgovi§te platesc taxa mai redusa, atunci cind cum-para felurite marfuri, intre ele §i fierul 168. Cind brgo-venii iau masuri discriminatorii impiedicind achizitiile,domnii munteni protesteaza de indata, in termeni hota-riti170. Citeodata se cauta separat otelulm. Alteori seadauga arama §i obiecte faurite din ea 172. Radu cel Marecomanda me§teolgarilor bra§oveni mai multe cazane maride arama ,,...din care unul mare a.5s incit sa se poatafierbe in el doi boi deodata, unul pentru un bou, al trei-lea pentru o jumatate de bou" ; apoi alte trei cazane,tot de amnia, potrivite pentru a fierbe in ele respectivdoi tapi, unul §i o jumatate de tap 173. Dintre obiectele de metal revin periodic la import ar-mele (sabiile) 174 §i indeosebi culitele. Radila, angrosistdin Cimpulung, revendica, cu sprijinul voievodului Raducel Mare, o datorie de 18 000 de culite de la sasulBlaj 176. Mihnea triegutatorul se judeca pentru 31 000 cu-site 176. Nu mai putin graitoare este corespondenta inlegatura cu armele. Vladislav al II-lea protesteaza ener-gic cind brgovenii opresc un transport de scuturi 177. Lafel §i Basarab Laiot5.178. In timp ce Vlad Calugarul in-voca principiul reciprocitatii : ...sa faceli §i domniavoastra pe voia noastra, cum facem §i noi pe voia dom-niei voastre, §i sa lasati sa se aduca de acolo la noi, farce 167 I. BOGDAN, op. cit., p. 10 (nr. IV), doc. din 17 mai 1421. 162 Ibidem, p. 12 (nr. V). La fel la pp. 18, 20, 23, 33, 251§i DRH, B, I, p. 101, 108. 169 DRH, p. 109 (nr. 55). B, I, 179 Vezi mai jos, politics comerciall, p. 176-180. 171 I. BOGDAN, op. cit., p. 94 (nr. LXXII). 172 I. BOGDAN, Documente privitoare la relaiiile Tarii Roma- p. 256 (nr. CCXIII). Cf. pp. 58, 64, 67, 76, 251. 172 Ibidem, p. 348 (nr. CCCII). 174 Ibidem, pp. 19, 20, 23, 28, 34, 190. 175 Ibidem, p. 222 (nr. CLXXXV). Cf. p. (nr.CCXLVIII). 176 Doc. din 1500, ibidem, p. 345 (nr. CCXCIX). Cf. p. 347. 177 Ibidem, p. 89 (nr. LXV). www.dacoromanica.ro 176 Ibidem, p. 129 (nr. CII).168
  • 178. piedica, sageci §i arcuri gi s¢bii §i scuturi §i fier pentruarme..." 179 (subl. ns., D.C.G.). -Printre alte marfuri importate mai notam inul §i ci-nepa, funiile (fringhille) 180, . cergile 181, ApCiie §1 cal -jiunii ambele din postav 182, cojoace 183, ,cube 184,zeghe185, slipun (erau 2 varietati de cite 4 florini gialte... mai proaste, de cite 3 florini") 186, care de transport(comanda." specials) 187, trasuri usoare numite lea-gclize"188, hamuri 189, cuie (de sindrila si de scindurilate) 190, mese (,,...frumoase de lemn scrie Basarab celTinar dar sa mi le trimite0 in grabs peste o sapta-mina, 5i mesele sa fie rotunde") 191, argintarie 192, cande-labre 193, orologii fi ceasornice, medicamente, pergament,hirtie, cearci rode, obiecte de cult etc. 194. Grupa diverse"are o pondere insemnata in totalul importurilor efectuatede pe plata bra.soveana : in 1503, de exemplu, din3 016 315 aspri, valoarea totals a marfurilor trimise spreTara Romineasca (in principal) si Moldova, articolelenespecificate" nominal insumeaza 936 985 de aspri (decicirca 310/0) iar in alti ani secolului al XVI-lea ai de exemplu in 1547 acest prooent urca la aproape 970/a ! 195 179 Ibidem, p. 190 (nr. CLVI). Intreaga corespondentl este cu brasovenii. 180 I. BOGDAN, op. cit., pp. 18, 20, 23, 28, 34. 181 Ibidem, pp. 19, 20, 23, 28. 182Ibidem, pp. 12, 16, 23, 28, 73, 76. 183Ibidem, pp. 34, 243. 1" Ibidem, p. 248. 186 Ibidem, pp. 23, 28. 186 Ibidem, p. 244. 187 Cerute anume de voievodul Radu cel Mare : I. BOG.. DAN, op. cit., pp. 220-221 (nr. CLXXXIIIIV). 188 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVII) si p. 185 (nr. CLII). 189 Ibidem, p. 23 (nr. XI), p. 28 (nr. XII), p. 165, (nr. CXXXIII). 188 Ibidem, p. 243 (nr. CCIV). 181 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVII). 182 Ibidem, p. 168 (nr. CXXXV). iss Ibidem, pp. 339-340 (nr. CCXC). 194 Vezi RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 148-150. 1-6 RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 152-156. Pentru activitatile brasovene ceea ce interesa era mai ales valoarea mar- www.dacoromanica.ro furilor exportate pentru a se sti ce taxe trebuiau percepute. 169
  • 179. Tranzieul Dar comertul extern al Tarii Romine§ti cuprindea §i o importanta activitate de tranzit, fie a produselor venite pe mare sau din Imperiul otoman spre Transilvania §i Ungaria, fie a celor de aici (inclusiv cele de provenienta central-europeana) spre sudul Dunarii. Voievozii au fa- vorizat tranzitul, fiind aducator de venituri. 0 atare po- litica este atestata de inse§i amintitele privilegii eliberate intre 1413 §i 1437, cum §i de alte marturii. $i orice marfa vine din tara turceasca 196 in lara noastra" rea- mintelte Laiota Basarab bunilor prieteni..." pirgarilor din Brasov ...noi nimic nu oprim si nu impiedecam ca sa treaca la voi, ci toata intra in miinile voastre..." 197. Din secolele XIVXV nu ne-au ramas cifre ; dar, la 1503, registrele vigesimale bra§ovene consemneaza ca din totalul de 8 365 034 de aspri, cit valoreaza comertul global al ora§ului, Inregistrat oficial in acest an, 4 246 034 de aspri (50,70/0) reprezinta marfurile orientale tranzi- tate prin Tara Romaneasca §i Moldova spre orawl tran- silvanean 198. $i circuitul invers este atestat, de§i nu are importanta primului, iar §tirile sint sporadice. Tot in 1503 aflam ca s-au trimis la sud de Carpati 2 424 950 de bu- cati cutite (din care 1 140 000 fabricate in Stiria), re- prezentind aproape jumatate din valoarea exporturilor brgovene ; o atare cantitate nu putea fi desfacuta in nici un caz pe piala munteana, ci o parte era indreptata din- colo de Dunare. Un astfel de tranzit se efectua §i in a doua jumatate a secolului al XV-lea ; negustorul turc Balikci zade Hayreddin din Brusa trece in testamentul sau, redactat la 6 septembrie 1480, intre altele, 11 400 de cutite §i 4 700 de teci de culite, de provenienta din Tara Romaneasca. 199. S-ar putea ca §i uncle postavuri apusene sa fi urmat acelali circuit, de§i lucrul nu este Inca dovedit 299. 198 Este vorba fie de marfuri orientale", provenite chiar din teritoriile cucerite de Inalta Poarta, fie, mai ales, de cele din Orientul Mijlociu §i Departat, sosite la Dunare via Istanbul Peninsula Balcanica. 197 Pe la 1476 : I. BOGDAN, op. cit., p. 129 (nr. CII). 198 RADU MANOLESCU, op. cit., p. 172 §i tabelul recapi- tulativ anexat la p. 308. 199 Ibidem, pp. 160-161. www.dacoromanica.ro 200 Ibidem. 170
  • 180. Mecanis- Care a fost mecanismul acestui comert exterior, cum se mul desfasura el, de la stringerea rnarfcanterfutui tului §i pita la achizitionarea celor venite din alte tari ? exterior Documentele nu ne arata intreaga sa functionare, dar ne lasa sa vedem totusi unele aspecte semnificative. Cele mai numeroase si importante tranzacjii se efectuau in tir- guri unde se adunau cantitatile destinate Participantii la negot din Tara Romaneasca au efectuat in 1503 452 de transporturi spre si de la Brasov, vehiculind, la export, import si tranzit, marfuri in va- loare globala de 4 272 547 de aspri. Registrele orasului transilvanean au insemnat si localitatile de provenientl a participantilor : 30 din care 13 tirguri si 17 sate. Din cele 13 centre Braila, Bucuresti, Buzau, Cimpu- lung, Curtea de Arges, Floci, Gherghita, Pitesti, Rim- nicul Vilcea, Rusii de Vede, Slatina, Tirgoviste, Tirg- sor s-au efectuat, in directia arnintita, 388 de trans- porturi (85,80/0), pe cind din 17 sate au pornit numai 40 restul de 24 de transporturi neavind indicata lo- calitatea 201. In fruntea centrelor promotoare ale corner- tului extern se situau, in 1503, Tirgsorul (cu 83 de transporturi), Cimpulung (cu 73), Tirgovistea (cu 67), Buzaul (cu 61) si Gherghita (cu 27), care asigurau, ele 5 impreuna, 66,50/0 din totalul transporturilor (301 din 452) efectuate in acel an 202. Situatia se mentine aceeasi de-a lungul primei jumatati a secolului al XVI-lea. De pilda, in 1542, cind Braila, Bucuresti, Buzau, Cimpu- lung, Curtea de Arges, Floci, Gherghita, Pitesti, Rimni- cul Vilcea, Tirgoviste si Tirgsor au asigurat 1 182 de transporturi dintr-un total de 1 432 sau 82,50/0 203, pro- cent sensibil egal cu acela din 1503, la un numar de transporturi de circa 3,16 on mai mare. Cifrele, conclu- dente, demonstreaza ca in 1503 (ii in deceniile urmil- toare) oraiele Tiirii Romeineiti concentrau peste 800 /0 din exportul, importul f i tranzitul efectuat de negufa- torii munteni cu destinacia Braiov. Si deli nu avem date asemanatoare, consideram, pe temeiul unor fapte si marturii, ca aceste tirguri indeplineau acelaii rol ii de-a 201 Toate datele la RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 260-261. 202 Ibidem. Restul tirgurilor enumerate au asigurat intre 3 §i 15 transporturi. 203 RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 265-267. www.dacoromanica.ro 171
  • 181. lungul secolelor XIVX V 204. Observam, primulrind, c4 amintitele cifre marcheaza in 1503 nu uninceput, ci o etapa semnificativa a unei evolulii ante-rioare si care a cantinuat, in acelasi, sens, in decadelece an urmat. Observam, in at doilea rind, ca tirgurilese bucurau de sprijinul domniei confirmat in scrispentru Chnpulung si Tirgoviste chiar de la inceputul se-colului al XV-lea. Reducerea de vama acordata de Danat 11-lea tirgovistenilor 205 si pentru marfurile autohtone,si pentru cele straine, favorizeaza, evident, pe tirgoveli,fiindca. le ingaduie sa constituie si partide de marfuripentru export, achizitionate la un pre mai scazut decitalti negustori. Observam, in al treilea rind, ca la 1413Mircea cel Batrin, acordind brasovenilor privilegiul decornett precizeaza ca ei vor plati vama ,,...grin tirguriledin Para domniei mele §i pe drumul Brasovului pins laBraila" 206, formulare repetata in celelalte confirmari ;de altfel, Braila, Tirgsorul ti Tirgoviste sint indicateanume pentru taxare in interiorul tarii. Dan al II-lea,dupa ce innoieste acelorasi brasoveni hrisovul lui Mirceacel Batrin, se adreseaza In 1431 intregii tarr. Sint in-dicate nominal Cimpulungul, Curtea de Arges, Tirgo-viste, Tirgsorul, Gherghica, Braila, Buzau, Flocii adicatocmai principalele orase care, si la 1503 207, asigurau4/5 din tranzacliile negutatorilor munteni in circuitulspre si dinspre Brasov. Dovada evidenta despre rolul pre -ponderent al tirgurilor comerlul extern in secolul inal XV-lea si adaugam not si inainte de 1400. Inseamna ca satele nu participau la schimburile eco-nomise cu alte tari ? Le aflam prezente dar, in modfiresc, cu o activitate modesta. La 1503, acelea!i registre 204 Desigur, a existat o evolutie pi in acest sector in inter-valul 1300-1500, pe masura crepterii activitatii comerciale, adezvoltarii tirgurilor, a consolidarii puterii politice gi militarea Tarii Romanepti. 0 atare evolutie a mers tocmai in directiailustrata de cifrele din 1503. 205 Vezi mai sus, pp. 147. 206 I. BOGDAN, op. cit., p. 4 (nr. 1). 207 Porunca lui Dan al II-lea nu mentioneaza Bucureptii, Pi-tc1tii, Rimnicul Vilcea, Ru1ii de Vede, Slatina, dar le inglobeazain formularea ,,...tuturor celorlalte tirguri". De remarcat ca, la1503, aceste 5 °rape, omise de Dan al II-lea, asigurau numai45 din cele 388 de transporturi, cit totalizeaza toate centrele www.dacoromanica.rourbane la un loc. RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 260-261.172
  • 182. brgovene, inregistreaza 17 sate cu 40 de transporturi, in frunte situindu-se Stoenestii cu 7 transporturi zu8. E adevarat ca, in anii urmatori, participarea spore0e nu- meric, ponderea for modificindu-se insa foarte putin ; in 1529-1530 intilnirn 31 de sate, iar in 1542-55 209. Faceau uncle sate tranzactii similare §i in secolul al XV-lea ? Raspunsul este afirmativ : pe de o parte cifrele din 1503 consemneaza un moment dintr-o evolutie de ansamblu ; pe de aka parte, dispunem §i de uncle sporadice marturii directe : Bobul, negustor din Sarata se plinge voievodului Vlad Calugarul ca a fost pradat prin partile Bra4ovului, de un anume Capota 210 ; Neagoe din Magureni duce marfa spre vinzare in acela0 oral, cam in aceigi ani 211. Rolul Dar cind negutatorii sint straini §i yin in Tara Roma.-brap- neasca, care era mecanismul schimburilor ? Imaginea ceavenilor mai completa ne-o dau tot brgovenii, partial genovezii §i liovenii. Politica economics a voievozilor munteni fats de marele centru transilvanean este consemnata intr-o sums de tratate §i in corespondenta oficiala a epocii. Primul act, din 20 ianuarie 1368, trimite la intelegeri anterioare (ab antiquo"), scrise sau orale 212. Sint sta- tornicite regulile pentru tranzit §i cele privind vinzarea §i cumpararea in Tara Romaneasca a marfurilor aduse de bra§oveni. Pentru tranzitare vor plati 2 vami (trice- sime, 30/o) Ia ducere, una la Cimpulung sau in proxi- mitate, iar la intoarcere a doua, la vadurile Dunarii. In ambele cazuri, primeau un inscris (pecetea" vame- 01or), cu care circulau apoi liberi. Tranzitul prin Braila avea regim preferential, deoarece platea numai o vama la Cimpulung fie la ducere, fie la intoarcere. Pentru ceea ce vindeau §i cumparau inlauntrul Tarii Ronlne§ti se prevedea o singura taxare, tot la Cimpulung sau in 208 RADU MANOLESCU, op. cit., p. 261. 209 Ibidem, pp. 265-267. Vezi ,i analiza de Ia pp. 214-223 pentru secolul al XVI-lea. 210 I. BOGDAN, op. cit., 207 (nr. CLXXII) §i p. (nr. CCXXXVII). 211 Ibidem, p. 301 (nr. CCXLV). Cf. RADU MANOLESCU, op. cit., p. 215. www.dacoromanica.ro 212 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XVII, pp. 1-2 (nr. II). 173
  • 183. imprejurimi, dar probabil inferioara tricesimei ...sint da-tori sa ne plateasca numai dreapta §i vechea (vama.)" 213. Actul din 1368 acorda, a.5adar, facilitati brgovenilor,atit pentru comertul for de tranzit, cit §i pentru cel des-fa.5urat direct in tara, simplificind mult formalitatile detaxare. Dar, clauzele astfel formulate erau avantajoase§i statului muntean veniturile sale sporeau proportio-nal cu volumul §i valoarea marfurilor vehiculate de bra-§oveni sub diferite forme ora.5elor Cimpulung §iBraila, unde stationarea transilvanenilor insemna activi- tate, prilej de ci.5tig pentru o sums de tirgoveti han-gii, ospatari, fierari §i deopotriva pentru negutatorii lo-cali care adunau partidele" de produse destinate ex-portului 214. Mai mult, Braila pare a fi direct favorizati,intrucit, prin plata unei singure tricesime, comerciantiierau indemnati sa se indrepte aci unde, de astfel,gaseau §i marfurile sosite peste mare 215. In ultimii aniai secolului al XIV-lea, germanul Hans Schiltberger vi-ziteaza ora§ul dunarean, unde ,,...coccele §i galeele iiidescarcau marfurile aduse de negustori din paginatate".Termenul folosit de Schiltberger niderlegung arataca Braila a avut, probabil, un drept de depozit al mar-furilor orientate 216. La 6 august 1413, Mircea cel Batrin intare§te braw-venilor reprezentati la Cimpulung prin Valentinusjudex Brassoviensis §i Martinus §i Crusius senioresde villa Rosarum (RI5nov) ...arzamintele ce le-auavut de la stramo§ii domniei mete pentru vama..." 217. 213 HURMUZAKI, Documente, I/2, pp. 144-145 (nr.CVIII). 214 Intelegerea din 1368 mentiona ea brasovenii nu vor maiplati v-ama la Slatina, dar aceasta nu inseaanna ca veniturilestatului muntean se reduceau obligatoriu. 214 C. C. GIURESCU, Istoricul orafului Braila, Bucuresti, 1968,pp. 44-45. Vezi Ii RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 26-27 :M. HOLBAN, in Contribuiii la studiul raporturilor dintre TaraRomdneasa fi Ungaria angeoina, in Studii", XV, 1962, nr. 2.pp. 338-344, vede in acest regim preferential acordat Brailei oconcesie facuta de voievodul Vlaicu regelui Ungariei, care la 1358formulase pretentii teoretice asupra teritoriului muntean cuprinsintre varsarea Ialomilei si cea a Siretului in Dunare. 212 Reisebuch, ed. V. Langmantel, Tubingen, 1885, p. 52. Cf.DINU C. GIURESCU, Relaliile economice... sec. X.117XVI, www.dacoromanica.ropp. 175-176 si STEFAN METES, op. cit., pp. 45-46. 217 I. BOGDAN, op. cit., pp. 4-6 (nr. I).174
  • 184. Aceea§i referire deci la conventii mai vechi, poate acteemise intre 1368 §i 1413, pierdute intre timp. Oricuminsa, textul a slujit de model pentru privilegiile ulte-rioare emise pins la 1437 §i care nu diferi decit in de-taliu 218. Erau supuse la plata vamii toate articoleleimportate, exportate sau tranzitate de bra§oveni, afarade unele produse 219. Privilegiul eliberat de Mircea cel Batrin §i cele ulte-rioare precizeaza §i regimul datornicilor : pentru debi-tele neonorate sä nu se opreasci, in compensatie, ga cumse obi§nuia in acea epoca, marfa altui negustor sas 2".Iar textul din 1431 vine cu lamuriri §i cere aplicareaprincipiului reciprocitatii : Si cine are datornici sau dintara domniei mele la Unguri, sau de la Zara -ungureascain tara domniei mele, sa-¢i ceara datoria dupa lege §isä i se plateasca, iar opreala 221 sa nu fie ; ;i nici omul,nici marfa sa nu se zalogeasca" 222. Sau a§a cum se ex-prima Radul cel Mare : Cad la not e obiceiul : nu pla-te§te bogatul, ci platepe datornicul" 223. Uneori, brapvenii obtin anumite avantaje suplimen-tare Pentru aceasta, poruncim oricarui om mai susspus scrie Vlad Calugarul ca in oricare tirguri sau laDunare sau oriunde ar veni dintre oamenii Brgovuluicu marfa, fie sa vincla, fie sa cumpere, sä fie volnicisa vincla §i sa cumpere §i prin tirguri ,ci la balti saula Duniire pecte sau fie orice marfa" 224 (subl. ns.,D.C.G ). Domnul cere, in schimb, libera vinzare pentruTara Romaneasca de sageti, arcuri, sabii, scuturi §i fierpentru arme 225, precum §i apararea negutatorilor mun- 215 Vezi mai sus. Aceste privilegii grit intirite §i prin ordineale voievozilor catre autorititile muntene : ibidem, pp. 7, 14, 28,98, 119 (nr. II, VI, VII, XII, LXXVI, XCI). Vezi §i DRH,B, I, p. 85 (nr. 40) p. 101 (nr. 50), p. 108 (nr. 54), p. 131(nr. 69), p. 141 (nr. 78), p. 295 (nr. 182). 212 I. BOGDAN, oP. cit., pp. 4-5-6 (nr. I). Cf. pp. 22-24,33, 73 (nr. XI, XVII, XLIX). Vezi mai sus, exporturile §i im- porturile. 220 Ibidem, privilegiul din 1422, p. 17 (nr. VIII) ; la fel la pp. 6, 23. 221 Confiscare. Ibidem, p. 34 (nr. XVII). 222 223Ibidem, p. 235 (nr. CXCV). 224 DRH, B, 1, p. 295 (nr. 182). Cf. I. BOGDAN, op. cit., p. 184 (nr. CLI), p. 189 (nr. CLV), p. 190 (nr. CLVI). www.dacoromanica.ro 225 Ibidem, p. 190 (nr. CLVI). 175
  • 185. teni care yin in Transilvania (sa nu li se confi§te mar-furile) 226. Se vede CI bra§ovenii nu au pretuit cum secuvine avantajul obtinut, de vreme ce continua aplica-rea unor masuri discriminatorii negutatorilor munteni :Sau n-am facut pe voia voastra, cum n-a facut nici undomn din Tara Romaneasca cum am facut eu cu voipins acum ? li se adreseaza. Vlad Calugarul. Ca nuse pot hrcini saracii 227 domniei mele din pricina voas-frit. Caci v-am slobozit drumurile peste tot prin TaraRomaneasca, ca sa umble oamenii vo§tri §i sa se hra-neasca §i sa cumpere ce le place. Cind au mai umblatoamenii vo§tri la Braila §i la Floci §i peste tot locul laDunare, si-§i cumpere ei singuri pe§tele, cum umbraacum ? Ala data oamenii voftri cumpiirau doar pqtelefi tot ce le trebuia de la oamenii noftri §i n-au fostniciodata ga volnici cum sint acum ; caci i-am slobo-zit domnia mea, ca sa traim (in pace) §i sa fie o taxaca §i cealalta ". De aceea Vlad Calugarul le reaminte§teca ar putea trece el insug la represalii, Cad domniamea vad ca oamenii no§tri n-au nici o dreptate de la voi,ci le luati cu de-a sila avutul, cum le-ati luat §i acumacestor saraci oile din Sacuime... Nu §tiu ce voiti voi.$i eu v-as putea face destul rau, caci oameni de-ai voctrise gasesc intotdeauna in mina mea ; dar §tiu ca am pacecu domnul meu Craiul, §i cu parintele meu Bafg.r Ist-fan... 228 (subl. ns., D.C.G.). Privilegiile acordate brapvenilor nu au stinjenit ac-tivitatea negutatorilor din Tara Romaneasca ? Voievoziimunteni au sprijinit deliberat, prin autoritatea lor, nego-tul propriilor for supu§i ? Sau o atare politica economicaau adoptat-o a.5a cum s-a sustinut 229 abia in ulti-mele decenii ale secolului al XV-lea, o data cu o presu-pusa cre§tere a productiei de marfa in tarile romane5ti 226 Ibidem, p. 195 (nr. CLIX). 227 Negucitori, vezi mai sus, p. 147. 228 I. BOGDAN, op. cit., pp. 194-195 (nr. CLIX). Cra-iul = regele Ungariei ; Batir 4tfan = voievodul TransilvanieiStefan Bithory. Vezi §i C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului,pp. 249-250. n9 BARBU T. CAMPINA, Dezvoltarea economies feudale fiinceputurile luptei pentru centralizarea statului in a doua jumii-tate a secolului at XV-lea in Moldova fi Tara Romtineascii, in www.dacoromanica.roAcad. Rom. Lucrarile sesiunii generale din 2-12 sun. 1950",pp. 1603-1604, 1611-1613, 1620 passim.176
  • 186. de la sud si este de Carpati ? 230 Sä cautam rIspunsurilein documentele vremii : in unele aflam formularea prin-cipiall a pozitiei domnilor munteni, in altele aplicareaei pra.ctica. Chiar la 1421, Radu Praznaglava, dupa ce reamin-teste bazele politice ale aliantei, trace la clauzele econo-mice : Si sa umble cu marfa oamenii domniei mele intam voastrii §i sä lasali sa vie orice marla in tara dom-niei mele : si piine si fier sau orice, slobod sa umble sisa traim in pace si in buna intelegere, cu dreptate si cuadevar" 231. ySi adauga la sfirsit : Si sa se judece sa.-racii (negutatorii) domniei mele inaintea domniei mele,iar saracii vostri inaintea voastra, si sa nu li se faca ne-dreptate". Cu alte cuvinte, alianla se intemeiaza pe li-bertatea reciproca a negustorilor celor doua parti, dea-si desfasura activitatea, fiindu-le asigurata, in caz delitigii, jurisdictia tarii careia apartin. Atitudine de circumstanta ? Nicidecum ; e vorba de opozitie constanta a voievozilor Tarii RomizneSi care spri-jina interesele economice ale supuSlor for, pozitie con-semnata inca din vremea lui Mircea cel Batrin, de mar-turii scrise categorice. Sa-1 ascultam pe Dan al II-lea,urmasul si rivalul lui Radu : Si sa stiti ca s-a invoitdomnia mea cu brasovenii, ca sa umble cu negoate oa-menii domniei mele Ii sa duca la Bra§ov cine ce voiese :fie ceara, fie sau, fie argint, fie aur, fie margaritar sauorice ar vrea cineva, sa fie slobod sa ducii la Bras, iisa vinza, cine ce voieste si sa nu se teams de nimic,fiindca asa a intocmit domnia mea". Si deopotriva :Si iarasi, din Brasov sa aduca in tara domniei melecine ce voieste si sa faca negot cu postav, on cu argint,on cu florini, sau cu orice ar vrea cineva sa aduca intara domniei mele si sa vinza, 1ci sa fie cum a lost in zi-lele mocului domniei mele Loan Mircea Voievod. Totasa sa fie si acum slobode toate" 232. Formularea acesteireciprocitati in exercitarea negotului inclusiv referi-rea la anii lui Mircea cel Batrin este cu atit mai sem-nificativa cu cit Dan al II-lea se adreseaza, in primulrind, tirgovetilor pe care-i enumera dupa numele ora- 230 Ibidem. 231 I. BOGDAN, op. cit., p. 10 (nr. IV). www.dacoromanica.ro 232 Ibidem, p. 39 (nr. XVIII).177
  • 187. ;elor respective, cei dintii interes4 in invoiala statorni-cita cu brapvenii. Urmalii lui Dan al II-lea formuleaz5. periodic acela;iprincipiu al reciprocita%ii, de exemplu, Alexandru Al-dea 233, Vlad Dracul 234, Radu cel Frumos 235, BasarabLaiota 236 sau Basarab cel Tinar, care spunea : *i dupaaceasta dau de ;tire... ca oamenii yowl pot sa vie cumarfa mare in tara noastra sa se hraneasca slobod ;i inbuns voie ca §1 pins acum 5i nimanui nu i se va intimplanimic, fie orice va fi... fii aptra pe sufletul ;i pe credinta voastra, ca negutittorii dincara domniei mele sa poatii veni la milostivirea voastracu marfa mare fi sa faca negot §i sa se hraneasca slobod;i in buns voie si nimanui nimic sa nu i se intimple, de-arfi chiar rasmerica" 237 (subl. ns., D.C.G.). Mentiunea cumarfa mare" arata ca avem de-a face cu angrosi;ti. Te-pelu; merge chiar mai departe, hotarind ca bra;oveniisal) caute marfurile in anume puncte de la hotarulTarii Romane;ti ,,...de aci inainte aveti sa va intele-geti cu negustorii no;tri asa : sa veniti sa luati marfade la neguratorii no;tri la hotar ; astfel negutatorii no;trivor plati vama turcilor si noua, iar voi yeti plati ungu-rilor" 238. Drepturi egale pentru negutatorii ambelor partisint reafirmate de Vlad Calugarul, care insa ridica res-trictiile edictate de predecesorul sau 239 ca ;i de uniidregatori cum ar fi jupanii Dragomir al lui Manea,Neagoe al lui Radul, Salina vornicul si Balea paharni-cul in timpul cirmuirii lui Basarab Laiota 249 sau demarele vornic Cazan 241, 233 I. BOGDAN, op. cit., p. 46 (nr. XXV). 234 Ibidem, p. 76 (nr. LII). 235 Ibidem, p. 109 (nr. LXXXIII). 232 Ibidem, p. 129 (nr. CII). 237 Ibidem, pp. 136-137 (nr. CIX). Cf. pp. 137-138 (nr. CX), p. 146 (nr. CXVIII), p. 157 (nr. CXXVI). 232 Ibidem, pp. 176-177 (nr. CXLV). Organizarea unor ase-menea puncte pentru tranzactii comerciale intre negustorii celordoui taxi a fost atribuita 1i lui Vlad Tepe5 ; vezi intreaga ex-punere a lui RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 54-57. Pro-blema necesita 5dri suplimentare. 239 I. BOGDAN, op. cit., p. 186 (nr. CLIII), p. 203 (nr. CLXVIII). 212 L BOGDAN, op. cit., p. 268 (nr. CCXXX). www.dacoromanica.ro 241 Al lui Basarab Tepelu5, Ibidem, p. 287 (nr. CCXXXII).178
  • 188. Cazurile individuale, adica interventiile voievozilorTarii Romanesti in favoarea negutatorilor aflati in ld-tigiu cu brasovenii sint exemplificari practice ale prin-cipiilor formulate mai sus, manifestari concludente inpolitica voievozilor munteni, care sprijina interesele eco-nomice ale propriilor for supusi. Dan al II-lea cere ca-tegoric pedepsirea pircalabilor de la Bran care prigo-nesc" pe negutatorii munteni si le fac rau", subliniind :$i de nu-i yeti pedepsi, sa Ai ca nu voi lasa pe oa-menii domniei mele in pagubii, ci voi razbuna eu peoamenii mei" (subl. us., D.C.G.). Iritarea reala a voie-vodului muntean si hotarirea sa de a obtine satisfactiereies si din tonul sec al scrisorii, lira nici o formulaintroductiva de politete la adresa pirgarilor din Brasovsi nici obisnuita urare de incheiere 242. Vlad Dracul, fo-losind si salutarile de rigoare, scrie la fel si incheie :Acura vld insa ca saracii mei nu pot sä se hraneascaslabozi din pricina pircalabilor de la cetate, care-i pradasi-i jupuesc Fara lege. Spune0-mi : pentru ce fel devina se prapadesc saracii mei ? Nu sint ii eu in staresa pot face dreptate saracilor mei ?" 243 Atare interventii se repeta : Vladislav voievod pentrucumparaturi de of si porci 244, Vlad Tepes pentru oanume cantitate de otel 245, Radu cel Frumos pentru da-torii in valoare de 15 000 de florini 246, Basarab cel BI-trin pentru o confiscare de 200 de bogasii 247 si pentrufierul si armele cerute chiar de el insusi 248. Acelasi spri-jin pentru negulatorii din Tara Romineasca it acondasivoievozii Basarab cel Tinar 249, Vlad Calugarul 250,Radu cel Mare 251 care amenint.a pe brasoveni cu repre- 242 I. BOGDAN, op. cit., p. 31 (nr. XVI). La fel gi in scri-soarea aceluiagi domn, la p. 30 (nr. XV), unde incepe direct :...astfel Nei porunoeste domnia mea". 243 Ibidem, p. 79 (nr. LIV). Cetate"-=Branul. 244 Ibidem, p. 88 (nr. LXIV) gi p. 89 (nr. LXVI). 245 I. BOGDAN, op. cit., p. 94 (nr. LXXII). 246 Ibidem, p. 107 ,(nr. LXXXII). 247 Ibidem, p. 122 (nr. XCV). 246 Ibidem, p. 125 (nr. XCIX). 249 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVI), pp. 172-173 (nr.CXXXIXCXL). 250 Ibidem, p. 191 (nr. CLVII), p. 202 (nr. CLXVII), www.dacoromanica.ropp. 205-206 (nr. CLXX si CLXXI), p. 209 (nr. CLXXV). 251 Ibidem, p. 221 (nr. CLXXXV).179
  • 189. salii, cu inchidezea drumurilor 252. Aceeasi politica estecontinuata de voievozii munteni din secolul al XVI-lea,de la Mihnea cel Rau si pins la Mircea Ciobanul 253. Interesant de relevat ca si suveranii Ungariei desiadopts periodic, din pricina imprejurarilor politice saula intervenlia brasovenilor sau sibienilor, masuri restric-tive privind circulalia anumitor marfuri la sud de Car -pali 254, recunosc necesitatea aplicarii unui tratament egalnegutatorilor celor dona tari. La 26 aprilie 1438, regeleAlbert porunceste castelanilor de la Bran sa nu incarcecu vami pe cei din partile transalpine", deoarece inacest caz si transilvanenii vor fi supusi in Tara Roma-neasca unui regim asemanator, suferind pagube ; moti-varea insasi arata reactia efectiva a voievozilor de la sudde Carpati pentru a-si apara supusii 255. Incheind paceacu Vladislav al II-lea, Iancu de Hunedoara da asigurari,la 15 noiembrie 1455, asupra libertatii exportului si im-portului de marfuri in Transilvania 256. La 6 septem-brie 1468, loan Pongracz, voievodul Ardealului, si la 4noiembrie 1491 regele Ungariei repeta brasovenilor sibranenilor interdiclia nedrepte a vamii, cu majorariiaceeasi motivare ca in cazurile precedente 257. Se poate aprecia ponderea negutatorilor din TaraRomaneasca si Transilvania in comertul dintre cele douatari, in ce masurs participa ei la realizarea feluriteloitranzactii ? Registrele vigesimale ale Brasovului din 1503ne dau putinta de a aprecia care au fost tendintele aces-tor raporturi de-a lungul secolului al XV-lea. In anulamintit, negutatorii munteni aduc pe plata Brasovu-lui 17,60/0 din produsele exportate de Tara Romaneasca, 252 Ibidem, p. 227 (nr. CLXXXVIII). Cf. p. 234 (nr. CXCV)si p. 242 (nr. CCII). 253 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec.XIVXVI, p. 171 si RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 54-65. 254 Vezi RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 47-53. 255 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, pp. 25-26(nr. XI). Cf. N. IORGA, Istoria comertului, I, ed. a 2-a, p. 70. 256 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, p. 41(nr. LXXII). 257 Ibidem, XV/1, p. 69 si 132 (nr. CXXI si CCXXXIX).Pentru legaturile comerciale ale Tarii Romanesti in secoleleXIVXV vezi si N. IORGA, Istoria comertutut, gi 55t. Mete;, www.dacoromanica.roop. cit.180
  • 190. in timp ce colegilor for transilvaneni le revine 64,30/o 258.Obiectivul bragovenilor ramine, agadar, in secolul alXV-lea, de a se aproviziona direct cu peste, vite, miere,ceara, vin, piei din Tara Romaneasca, deoarece in acestfel realizau cistiguri mai bune : privilegiile de liberacirculalie oblinute de la unii voievozi confirms o ataretendinta. Dar concurentii for transalpini" iii fac trep-tat loc gi de-a lungul deceniilor secolului al XVI-lea,sfirsesc prin a aduce la Brasov mai multe marfuri tra-ditionale ale exportului Tarii Romanesti 259. Dar cu articolele de import postavuri, fier, otel simultiplele bunuri mestesugaresti care se aduceau dinsau prin mijlocirea marelui centru transilvanean ? Aicicomercianlii munteni vehiculeaza, in 1503, 43,90/o, earbragovenii 48,40/o, deci o situalie aproape de egalitate. la acest capitol, procentele evolueaza in favoarea pri-milor, ajungind in 1542 670/a gi 28,40/0 in 154777,80/0 gi 10,50/a iar in 1554 91,50/0 §i 5,60/0 260. Dar in negotul de tranzit ? E drept ca brasovenii ob-tin, de timpuriu, sa se aprovizioneze direct In tirguri saula schelele muntene cu produsele ,,...ce vin de pestemare" ; dar de-a lungul secolului al XV-lea cei din TaraRomaneasca preiau iniliativa gi dobindesc preponderenta.Un episod semnificativ al acestei concurenle ni-I descrieBasarab cel Tinar (Tepelus) pe la 1478 -1482: ,,...darsaracii (negutatori N. A.) noftri iau marfa de la turci§i acestia le pun soroc, ear ei la soroc nu pot 1)1(16,funded nu le platiti voi, ca sa se plateascci fiAstfel (acestia) aduc carti de la imparatul si neavindei 261 de unde sa plateasca, ii dam legati turcilor. A ,cami s-au seiracit tog negultitorii, caci voi nici nu le pla-titi, nici nu-i lasati sa vinza altor negutatori din taraungureasca. 5i iarasi, marfa care nu va place voi nu la-sati sa si-o trimita indarat, ca s-o dea de la cine auluat-o, ci be aprindeti piperul gi vreti sa-i nimicili si peei, cum ali facut cu Dragota" 262 (subl. ns., D.C.G.). 258 Iar moldovenilor §i altora 18,10/0 = 1000/0 RADU MA-NOLESCU, Comerp/..., tabelul anexa, p. 308. 259 In 1543, negutatorii munteni aduc 25,30/0, in 1546-35,2%,in 1549-40,30/0, ear in 1554-54,70/0 depa.5ind pe bra.5oveni :RADU MANOLESCU, op. cit. 260 Ibidem, tabelul citat. 261 Adici negucatori munteni. 262 I. BOGDAN, op. cit., p. 176 (nr. CXLV). www.dacoromanica.ro181
  • 191. Evolutia nu a putut fi impiedicata, cu toate masurile de acest fel. In 1503, negutatorii munteni yin la Brasov cu marfuri orientale in valoare de 2 749 472 aspri 64,80/a din total in timp ce brasovenii aduc la ei acasi aceleasi produse in valoare numai de 1 296 879 aspri sau 30,50/a ,din totalul de 4 246 034 aspri, realizat in acest an, la categoria amintita 263. 0 situatie similara ofera §i plata Sibiului, unde, la 1500, soseau cu aceleasi marfuri turcesti" negutatorii din Curtea de Arges, Rim- nicul Vilcea, Cimpulung, Tirgoviste, Bucure-gti si din sa- tul Marcesti 264. Dad socotim anume per global, tot in 1503, negustorii munteni sint prezenti in comertul brasovean import, export si tranzit cu un procent (valoric) de 51,10/a, care sporeste la 59,20/s 66,30/0 intre 1545-1550 §i la 82,10/o in 1554 265 : sint etapele succesive ale unei evo- luitii de dtuata, continuata de-a lungul secolului al XV-lea gi confirmata de politica domnilor roman care au spri- jinit cu regularitate interesele propriilor for negutatori, in primul rind tirgovecii, in schimbul de marfuri cu Tran- Cifre care pentru ansamblul circulatiei co- silvania 266. merciale ilustreaza rolul aparte al Brasovului, ca centru al negotului dintre tarile romane 267. Alfi Dar in comertul exterior al Tarii Romanesti easim gi peparticipanli altii. Genovezii sint prezenti la Chilia, la 1359-1361, la unde fac tranzactii cu griu, miere, vin, sare etc. 268, la comerful Caffa, unde aduc, cu bani multi, trei clopote din Mol- extern dova 262 gi, eventual, la Mangalia 270. Mecanismul aces- al grii 263 RADU MANOLESCU, Comerful..., tabelul citat §i C. GIURESCU, op. cit., pp. 189-192. 264 RADU MANOLESCU, Relatille comerciale ale Tarii Rome- netti cu Sibiul..., pp. 207-240. 265 Idem, Comertul..., tabelul anexa, p. 308. 266 DINU C. GIURESCU, op. cit., pp. 191-192. 267 RADU MANOLESCU, Unitatea economics a prilor Ro- mine in evul mediu (secolele XIVXVI), in Unitate conti- nuitate in istoria poporului roman", Bucuresti, 1968, pp. 135-152. 268 Vezi mai sus, p. 158-162. 269 Pe la 1410 : N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei..., p. 58. 270 Judecind dupes un fragment de sticla cu scena Sf. Gheor- ghe, omorind balaurul : I. BARNEA, Descoperiri arheologice din epoca feudalti la Mangalia, in M.C.A., VI, 1959, pp. 908-909. La 1392, italienii Iullianus de Finario si Johannes Daniele sint www.dacoromanica.ro 182
  • 192. for tranzactii se urmare§te in scrisorile de schimb inre-gistrate la Chilia exigibile la Constantinopol. NichitaO. Sava Azaman de Ghirissunda primesc, la 8 martie1361, de la lane Coschina din Chilia, o sums de argintad pondus Chili", obligindu-se a restitui la Pera 130de hiperperi, ad sagium Peyre" (reprezentind impru-mutul contractat plus beneficiul creditorului). Restituirease efectua in termen de 12 pina la 15 zile dupa sosireacorabiei la Constantinopol 271. Comercian%ii din Chiliagenovezi, greci, armeni ca §i predecesorii for din Vi-cina la 1280 cumparau cu banii for sau cu aceiaimprumutati feluritilor bancheri produse ale tarilor ro-mane 272, pentru a le revinde mai ales in capitala Bi-zantului unde, obtinind preturi superioare, i§i achitaudatoriile (inclusiv dobinzile) §i realizau profitul scontat.De la Constantinopol, aceia.§i negutatori cumparau tesa-turi fine (postavuri, matasuri), bumbac, in, podoabe etc.,pe care le revindeau, fire§te, enrage cu un beneficiu laDunarea de Jos, unde erau pretuite §i cautate. Furnizoriimarfurilor expediate spre Constantinopol erau feudaliiromani de la Dunarea de Jos, deoarece singuri ei puteaustringe din dijme cantitati mai importante degrine, miere, ceara, sare etc. §i tot ei cumparau postavu-rile aduse la Chilia. Fara acest comer; intemeiat pe ca-pacitatea de export fi de import a finuturilor romcinesti,amploarea tranzacciilor de la Chilia, la 1360-1361 ca6 la Vicina, cu aproximativ opt decenii mai inainte, nuse poate in nisi un fel explica, genovezii, ca fi ceilalfinegociatori, fiind simpli intermediari vehiculind in ambelesensuri marfurile produse de alfii, in vederea realizariiunui cistig. Tratau ei direct cu frunta§ii romani sau cualai negutatori locali ? Credem ca §i cu unii §i cu cei-lalti (prin analogic cu comertul bra§ovenilor in TaraRomaneasca, de§i actele Chiliei nu cuprind vreo deslu-§ire). Evident, §i negutatorii de la Chilia plateau vamaautoritatilor politice romane§ti pentru ceea ce vindeausau cumparau. Numai a§a. din taxele achitate de totiace§ti straini §i din comercializarea produselor traditio- in Valahia, f5.1-ce a se ,preeiza insa rosturile for ; semnalati N. IORGA, Acte Ii fragmente, III, pp. 3-4 §i DINU C. GIU- RESCU, op. cit., pp. 192-193. 271 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., pp. 108-110. www.dacoromanica.ro 272 Vezi mai sus, pp. 158-162. 183
  • 193. nale ale tSrilor romane s-au constituit rezervele im-presionante de numerar de care dispun voievozii in se-colul al XIV-lea : Basarab cel Mare ofera regelui CarolRobert, la 1330, pentru restabilirea pacii, 7 000 de marcide argint echivalentul a 1 157,9 kg de argint pursau 74 kg de aur pur sau ceva peste 20 000 de ducativenelieni 273, in Limp ce voievodul Moldovei, Petru Mu-§at, imprumuta pe regele Poloniei, Vladislav Iagello, cu3 000 de ruble argint, echivalent cu 493,4 kg de argintfin sau 47,49 kg de aur curat sau 13 377 de ducati ve-netieni 274. Este probabil ea schimburile comerciale aleTarii Romfine§ti, prin intermediul genovezilor, au con-tinuat §i de-a lungul deceniilor secolului al XV-lea ; estesigur insa ca ele scarf continuu dupa 1400 §i inceteazacu totul la 1475, cind coastele Marii Negre intra aproapein intregime in stapinirea otomana. Prezenti in Tara Romaneasca cel putin in uneleperioade au fost §i liovenii din marele centru Lvov(Liov in vechile noastre documente) : la 1408, ei vinobipuit la Braila, de unde cumpairS pe5te pe care-1 trans-ports. de-a lungul Moldovei pinS in Polonia 275 ; tot inMuntenia achizitioneaza §i ceara 276. DupS 1401 Mirceacel Fatrin le acordS un privilegiu menit, in mod evi-dent, sa le favorizeze negotul in Tara Romaneasca. Sintslobozi sS vina in tara cu ...marfa cit de multa, chiarde ar fi nenumSratele nenumSratelor §i mule miilor" (in-demnul este exprimat la superlativ !). Vor pad o sin-gura vama la Tirgovi§te unde domnul iii rezervadreptul de a cumpara din mSrfurile aduse ce-i va fi detrebuinta dupa care sint liberi sa circule pretutindeniprin tara scutili de orice alte taxe 277. Scutirea este efec-tiva §i generals cu exceptia Tirgovi§tei §i voievoduladauga, pentru a. preveni vreo interpretare contrarie :,,...unde va fi vama vindua de domnia mea, vame§ii 273 OCT. ILIESCU, Despre natura juridica §i importanta des-pagubirilor oferite de Basarab voievod regelui Carol Robert(1330), in SMIM, V, 1962, pp. 139-141. 274 OCT. ILIESCU, Note sur rapport roumain..., pp. 112-113. 275 MIHAI COSTACHESCU, Document moldovenefti inaintede Stefan cel Mare, pp. 632 li 635-636. " 276 Ibidem. HAPEU, Arhiva, I, pp. 3-4 P. P. PANAITESCU, Mir- www.dacoromanica.ro 277cea cel Bcitrin, Bucurelti, 1944, pp. 101-102.184
  • 194. domniei mele sa se socoteasca cu domnia mea". Prininterventia factorului politic se instituie atare clauze fa-vorabile (in comparalie, de exemplu, cu bra5ovenii), toc-mai pentru a stimula fluxul de marfuri pe un nou im-portant circuit (transcontinental), spre §i dinspre Polo-nia. In 1409 privilegiul este confirmat cu citeva preci-zari : vama este obi§nuita tricesima" ; dintre marfurileaduse de lioveni, postavurile" sint trecute aparte, iar laexporturile din Tara RomIneasca intervine o interdictie :argintul 278. Oricum, regimul acordat mercatortbus ci-vitatis Leonburgensis" (actul este scris in latina), ra-mine preferential fats de alti negutatari straini. Oit timedureaza exact nu 0im : in 1439 constatam revenirea lanormal : ei platesc prima vama la Rimnicul Sarat doiflorini ungure0i de carufa inearcata, apoi dau §i cele-lalte vami : ,,...precum platesc §i oamenii mei" precizeazavoievodul Vlad Dracul ; tariful spre tam turceascreste liber, fire0e tot cu plata cuvenitelor taxe 279. Ame-nintau tarifele preferentiale din 1401-1409 sa fie re-vendicate §i de alti parteneri comerciali ai Tarii Roma-ne§ti §i, ca atare, a fost necesar sa se renunte la ele ?Posibil. Dar nici conjunctura politica 280 nu mai faceautile probabil asemenea concesii. La comertul exterior al Tarii Romane0i au participat,in secolul al XIV4ea §i indeosebi al XV-lea, §i ragu-zanii. Dar pima catre mijlocul veacului al XVI-lea, vo-lumul for de afaceri amine relativ restrins 281. Din adoua jumatate a secolului al XVI-lea beneficiind de au-toritatea Inaltei Porti, instalati solid in centrele marisud-dunairene, ei isi extind sfera intereselor §i in PrileRomane, ca §i negutatorii levantini din Imperiul oto-man 282. Despre greci, ca mijlocitori ai schimburilor comerciale,avem §tiri disparate. Pe unii i-am intilnit la Chilia, pe 278 P. P. PANAITESCU, op. cit., pp. 103 si 353. 278 Hasdeu Arhiva, I/1, pp. 84-85 si P. P. PANAITESCU,op. cit., p. 104. 288 0 constants a politicii externe a lui Mircea cel Batrin afost alianta cu Polonia. 281 Vezi mai sus, p. 44-45. 282 Vezi detalii si bibl. in DINU C. GIURESCU, Relatille eco- www.dacoromanica.ronomice... sec. X1VXVI, pp. 194-196.185
  • 195. altii la Bucuresti 283. Phil indata dupa 1500, prezenta forcontinua a fi sporadica in legaturile comenciale ale TariiRomanesti. Ea se- va accentua sensibil dupa victoriile oto-mane in Ungaria gi transformarea Transilvaniei intr-unprincipat vasal Porlii, dupa campania din Moldova (in 1538) si dupa organizarea Pasalicului de la Buda.Contemporanii au inteles Si exprimat limpede schimba-rile in curs de desfasurare : Iar pentru greci scrievoievodul Radu Paisie brasovenilor domnia voastrai-ati invatat astfel gi opriti-i precum ttiti, ca-ci domniamea nu vreau sk-i opresc, fiindca lara noastra este adomnului nostru, cinstitului imparat, precum gi ei sint ;gi s-au invatat a se h rani astfel ;i eu nu pot sa-i opresc ;iar domnia voastra macar daces gi puteli, apoi oprili -i ".Nevolnicul Radu Paisie, care, de astfel, pierduse gi ul-timul mare port dunarean al Oxii, Braila, ocupat de oto- mani, declara deschis vecinilor sai ca nu poate opri in- filtralia grecilor negutatori aflati sub protectia sultanu- lui ; brasovenii nu aveau decit sä incerce singuri inde- partarea concurentilor, deli domnul roman adauga scep- tic ...macar daces si puteti" 284. Citeodata mai sosea gf un otoman la Bucuresti ,,...cu marfa buns 0 multa" 286. Eveniment putin obisnuit pe la 1474-1476, explicabil prin legaturile personale dintre musulman si voievodul Laiota. Obisnuit insa, marfa turceasca" se prelua la vadurile dunarene de negutatorii Tarii Romanesti aka cum ne desluseste o scrisoare din aceeasi vreme a lui Basarab Tepelus 286. Prezenta militara otomana la Giurgiu gi Turnu, rela- tiile speciale dintre Tara Romaneasca gi Inalta Poarta nu s-au repercutat gg asupra schimburilor economice ? In genere nu, in secolul al XV-lea si in prima jumatatea celui urmator. Dovada ne-o aduc des invocatele re-gistre vigesimale brasovene, care consemneaza ca, in 1503, 2" N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei, p. 35 ; D. RUSSO,Elenizmul in Romania, pp. 520-521 ; HURMUZAKI-N. IOR-GA, Documente, XV/I, p. 15 (nr. XIX), p. 73 (nr. CXXVII) ;Cf. N. IORGA, Istoria comerfului, I, pp. 130-131 ; I. BOG-DAN, op. cit., pp. 68-69 (nr. XLVXLVI). 2" GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 341 (nr. 343). 285 I. BOGDAN, op. cit., p. 124 (nr. XCVIII). www.dacoromanica.ro 285 Ibidem, p. 176 (nr. CXLV).186
  • 196. marfurile orientale au fost aduse In marele orag, in pro- portie de 64,80/0 de negutItorii munteni, 30,50/6 de bra- govenii ingigi gi 4,700/0 de moldoveni. La 1530, partici- parile devin 45,904 munteni, 36,30/0 transilvatieni, 20/a moldoveni gi 14,40/0 negutatori orientali 287. Concluzia este ca pins catre mijlocul secolului al XVI-lea vadurile comerciale ale Dundrii au ?limas cu toad prezenta garnizoanelor otomane de la Turnu gi pins la Chilia sub controlul negustorilor Tdrii Romdnejti care au im- piedicat pgtrunderea in tirgurile nord-duniirene a concu- rentilor for din Imperiul otoman 288. Temerile gi indoie- lile lui Radu Paisie nu erau totugi nefundate dar ele anuntau mai ales o stare de lucruri de mai tirziu (dup5. 1550), cind tarile romane sint obligate sa participe tot mai intens la piata comuna din Imperiul otoman. Mai ramin trei aspecte legate organic de buna desfa- gurare a schimbului de marfuri : drumurile gi mijloacele de transport ; organizarea aparatului de stat pentru a sprijini gi controla negotul ; circulalia monetar5..Drumurile Drumurile sint realitati bine incorporate in viata socie- de uscat, tadi romanegti a secolelor XIVXV. Sintem foarte de- vechimea parte de caile pietruite romane, de ,,pavimentum"-ul an- lor tichiatii, care a impresionat intr-atit pe inaintagii daco- romani, incit a dat in limba romana pamint" 289. Mer- geau pe drumuri de pamint devenite gleauri pe timp de ploaie, greu de strabitut cind sint acoperite cu zapada, cu trecerile grin vadurile riurilor gi numai din cind in cind pe cite un pod. Dar aga se circula cam pretutin- deni in Europa. Tara este strabatuta de-a lungul gi de-a latul. Voievozii stau in capitals Argeg, Tirgovigte sau Bucuregti ; dar ii aflam cu a for curte gi in alte locali- tali. In noiembrie 1480, Basarab cel Tinar este la Bucu- regti, in iunie 1481 Ia Tirgovigte, in august la Pitegti, in martie 1482 Ia Gherghica, in iulie din nou la Tirgo- 287 Iar in 1544 98,90/0 din marfurile orientale sosite la Brasov erau aduse prin intennediul negutatorilor din Tara Romaneasca : RADU MANOLESCU, Comerjul..., pp. 172-173. 288 DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIV XVI, pp. 191-192. 289 C. C. GIURESCU, Istoria Romanilor, I, Bucuresti, 1946, www.dacoromanica.ro p. 193. 187
  • 197. vi§te 299. La fel circula Vlad Calugarul 291 sau Radu celMare 292. 0 data cu voievodul se mica marii dregatori,cancelaria, o§teni, slujitori : *i aceasta citim intr-unhrisov al lui Mircea cel Batrin a fost in anul 6915(1406) indiction 15, mergind domnia mea catre Severinsa ma intilnesc cu craiul 293, astfel am ajuns la manas-tire, in luna noiembrie 23 zile, cu toti egumenii manasti-re§ti §i cu toti boierii domniei mete" 294. Drumurile Ant cunoscute de fie§tecare. Cel mai adesease amintesc global", nefiind nevoie de alte precizari.Sa umblati porunce§te Dan al II-lea tirgovi.5teni-lor §i pe Ia Severin §i prin toate tirgurile Si la Braila§i prin toata Cara domniei mele" 295. La fel §i caruteleCoziei : ...sa umble slobode... nicaieri sa nu dea vama,la toate tirgurile §i Ia toate vadurile, de la Severin pinala Braila, nici pe drumurile muntilor..." : de la vadurileDunarii la ora4e §i de aci la munte, iata intreaga reteade cad de comunicalie cuprinsa intr-o singura formu-lare 298. La nevoie, actele dau precizari : V-a slobozit Dum-nezeu pretutindeni drumurile §i pe la Ruck. §i pe Pra-hova §i pe Teleajen §i pe Buzau. Deci umblati acumslobozi pe uncle va place §i hranili -va" 297. Divinitateainvocata, fusesera de fapt armatele trimise de MateiConvin §i de Stefan cel Mare sa ajute pe Vlad Tepe§,in noiembrie 1476, sa is domnia ; o data instalat, dom-nul se grabe§te sa vesteasca §i pe brapveni ca pot veniiarag cu marfurile for 298. Alaturi de caile mai maxi, purtind numele unor vai (Topologul) sau al unui tirg (Slatina) 299, se rasfira nu-meroasele poteci ce leaga un loc de altul in hotarele ce- 298 DRH, B, I, pp. 285, 287, 288, 292-294 (nr. 175, 177,178, 179, 181). 293 DRH, B, I, pp. 328, 329, 331, 332 (nr. 203, 205, 206,207). 292 DRH, B, I, pp. 459, 463, 465 (nr. 281, 284, 285). 293 Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. 294 DRH, B, I, p. 71 (nr. 32). 295 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55). 296 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106). 297 I. BOGDAN, op. cit., p. 98 (nr. LXXVI), alt exemplu :Ibidem, p. 251 (nr. CCX), pe la 1433. 298 I. BOGDAN, op. cit., p. 98. 299 DRY, B, I, p. 148 (nr. 84). www.dacoromanica.ro188
  • 198. for peste trei mii de sate ale tarii Romanegti. Poteci carein uncle zone vezi satele Bahna gi Virful Vladuluigi Clecevet in apropierea Turnului Severin repre-zentau gi o obligatie in munca. pentru locuitorii agezarilor,datori" sa deschida sau sa intretina pentru autori-tatea de stat asemenea cai 300. Hotarul satului Ca-lugkeni spune o insemnare de pe un act de la VladTepeg trece ,,...de la metoh pe calea Giurgiului,pink in calea Prundului gi din calea Prundului pins incalea Mujdreanului §i din calea Mujdreanului pins josin vale..." 3131. Iar hotarul unei poieni numita Nevoiaajunge gi ,,...pink la drumul Topanei care merge laPitegti..." 302 etc. Drumuri nu intotdeauna sigure. Zanvel tirgovigteanuleste ucis in Tara Birsei gi pradat 303. Tatul Duvalmadin Rijnov gi Secara gi alti robi impreuna cu ei... auvenit in muntele mare (Bucegi N.A.) gi s-au facuttilhari gi au omorit oameni gi multa marfa au furat.Si au dat de nigte femei sarace cu carul gi le-au luattot ce au avut gi le-au desbracat gi le-au lisat numaicu pielea. Astfel au dat acolo peste ei nigte oamenibuni ai nogtri gi i-au lovit, ca sa scoata pe acele femei,atunci ei au sagetat pe un om bun al nostru, pe gine-rele lui Voina din Buzau, care acum e mort. Apoi aumai omorit doi turci gi acum ni se cere sä platim pen-tru ei napaste 50 000" relateaza Vlad Calugarul 304,Nicula gi Maglavit cumpara la Bretcu de la nigte mol-doveni, 450 de berbeci, iar cind sosesc la Drajna, pedrumul Teleajenalui, ...i-au ajuns 22 de oameni gi i-autaiat gi le-au luat dobitoacele" 305. Drumuri uneori ascunse, pe unde treceau lucrurile fu-rate sau de contrabands 306, 355 DRH, B, I, p. 459 (nr. 281), doe. din 9 ian. 1498. Sox DRH, B, I, p, 206 (nr. 121), doe. din 27 sept. 1461. 302 DRH, B, I, p. 478 (nr. 293), doc. din 13 iul. 1499. 303 I. BOGDAN, op: cit., p. 81 (nr. LVI) in timpul lui VladDracul. 3" Ibidem, p. 192 (nr. CLVIII). Cf. p. 147 (nr. CXIX) §ip. 296 (nr. GCXL). 305 Scrisoarea lui Vlad Calugarul catre braloveni, ibidem,pp. 206-207 (nr. CLXXI). 3" Ibidem, pp. 83, 237 (nr. LVIII, CXCVII) ; RADU MA- www.dacoromanica.roNOLESCU, Comercul..., pp. 94-95.189
  • 199. Drumuri totagi controlate : voievozii ameninta, nu odata, cu inchiderea lor, ca represalii la discriminarilebragovenilor : ...sa nu vi pars eau daces voi inchidetoate drumurile pe unde umblati, drumul Dimbovitei;i drumul Prahovei Ii drumul Teleajenului, ca sa numai umble oamenii" avertizeaza Radu cel Mare 307. Caine cuprindeau Sara in toate punctele ei importante,din pasurile gi plaiurile muntilor, la vadurile Dunarii,de la Severin pita la Braila, strabatind toate tirgurile;i facind fimte legatura cu drumurile din Transilvania,Moldova sae Bulgaria (Imperiul otoman). Cele de deal;i munte puirtau obignuit numele riuridor a caror caleo urmau 368 ; cele de la ges, numele vadului dunareanunde ajungeau (calea Giurgiului" 309, drumul 5i5tovu-hip 310, al Tibrului 311, al Nicopolei 312). Calle de comunicatie ale Tarii Romanegti in secoleleXIVXV asigurau egaturik dintre principalele trecatoriale Carpatilor spre Transivania pe jiu, Olt, Dimbo-vita, Prahova, Teleajen, Buzau cu vadurile Dunariila Calafat, Tibru, Turnu, Zimnicea, Giurgiu, Dristor,oragul de Hod, Braila ; uneau intre ele toate tirguriletarii din zonele de munte ¢i dealuri cu acelea de la cimpiegi cu porturile-schele dunarene. Orientarea for generalsera NVSE aka cum curg gi riurile de la munte spreDunare, dar doua strabateau de la vest la est, unul pesub munte Severin, Baia de Arama, Rimnicul Vil-cea, Curtea de Argeg, Cimpulung-Bran, al doilea pestedealuri gi ,des Severin, Craiova, Slatina, Pitegti, Bucu-regti gi de aid cu bifurcatiile spre BuzauBraila, spreUrziceni oragul de Floci, spre vadul de la Dristor. Iardenumirile for in zona de ges, drumul Diului (Vidin),Tibrului, Nicopolei, §igtovulud gi Dristorului, dupes oragele 3" I. BOGDAN, op. cit., p. 227 (nr. CLXXXVIII); Cf. DRH,B, I, pp. 285-286 (nr. 176). 3" Cf. DRH, B, I, pp. 285-286 (nr. 176). Vezi §i citatul dela amta precedents. sos DRH, B, I, p. 206 (nr. 121) act din 27 sept. 1461. 310 Pe aici intri pelerinii germani Peter Sparnau si Ulrich vonTennstadt, la 1385 ; DIR, XVI, B, I, p. 81 (nr. 79), doc. din23 iul. 1512-1513. 311 DIR, XVI, B, 4, p. 379 (nr. 382), doc. din 30 apr. 1579 ;P DRH, B, I, p. 268 (nr. 162) cu menliunea varnii de la,,Timbre ". www.dacoromanica.ro 312 DIR, XVI, B, I, p. 80 (nr. 79).190
  • 200. situate pe malul drept al Dunarii, aduc o dovada directsa circuitului continuu de marfuri gi oameni spre gi din-spre Peninsula Balcanica, circuit care a determinat gifixarea acestor nume in toponimia medievala roma-neasca 313. Cit de vechi sint aceste cai ? Catre mijlocul secoluluial XIV-lea, ele erau obignuit umblate ; pe ele igi duceaubragovenii marfurile pins la Dunare gi de aici inapoi inTransilvania ; hrisovul voievodului Vlaicu, care la 1368le intaregte libera circulatie, nu mai numegte hecaredrum in parte, deoarece ele constituiau o realitate de lasine inceleas5, care nu avea nevoie de mentiune anume.Numai oind stabilegte un tarif aparte pentru unadintre directii cazul Brailei in acelagi hrisov din 1368cancelaria face cuvenita precizare spre a marca deose-birea fata de regimul de taxare obignuit aplicat celorlaltecircuite rutiere 314. Au fost ele folosite si inainte de 1300 ? Amintim camonedele gi marfurile bizantine s-au raspindit in terito-riile romanegti de-a lunguI intregii perioade a feudalis-mului timpuriu, ceea ce postuleaza cai de legatura, unelelimitate la zone mai restrinse cum ar fi cele apropiatede centrele urbane de pe malul drept al Dunarii, alteleimportante cum ar fi pe la Severin, pe vaile Jiului,Oltului, Dimbovitei sau Buzaului, raspunzind in Transil-vania 316. Pentru primele decenii ale secolului al XIII-leane vine gi o marturie scrisa. La 1247, regele Unga-riei autoriza pe cavalerii ioaniti sa scoata sare din ocneletransilvanene gi sa o duel in Oltenia, in Banatul de Se-verin, ca gi in partile ,,...dinspre Bulgaria, Grecia, Cu-mania...", beneficiile impartindu-se pe jumatate 316. Sareacircula, agadar, gi spre sudul Dunarii (Bulgaria), cit gispre Muntenia (numita atunci gi Cumania"). Dar di-ploma din 1247 se refers la o situatie realer, existents, nula una de viitor ; regele Ungariei urmarea sa asigurecalugarilor ioanili venituri efective, nicidecum sa-i oblige 313 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIVXVI, pp. 178-179. 314 Privilegiul in HUR.MUZAKI-DENSUSIANU, Documente,1123,151361111C14ayiECV111). GIURESCU, Relafiile economice... sec. XXIII,pp. 375-378. www.dacoromanica.ro 316 DRH,B, I, p. 8 (nr. 1).191
  • 201. sa inceapa un negot ipotetic, in directii nestrabatute pink atunci. Cind s-a constituit statul feudal unitar al Tarii Romane0i, sub cirmuirea lui Basarab I, principalele cal de comunicatie strabateau teritoriul dintre Carpati §i Dunare, umblate de generatii §i supravegheate de cnezii §i voievozii locali ; aceste cai au intrat sub autoritatea marelui voievod de la Curtea de Arge§, care a garantat, prin puterea sa politica §i militara, circulatia de-a lungul tor, incasind totodata veniturile vamilor. Calle Dar comunicatiile fluviale §i maritime ? Pe Dunarefluviale romanii erau la ei acasa. Walerand de Wavrin la 1445 no- fi teaza : Si a fagaduit acel domn al romanilor ca, pentrumaritime a calauzi galerele pe rtu, el le va da 40 sau 50 de vase numite monoxile, care sint faurite dintr-o singura bucata ca o troaca pentru porci, lungi §i Inguste gi cu multi luptatori inauntru, in unele mai multi, in altele mai putini" 317. Acelegi monoxile pe Dunare de care amin- te0e scriitorul Arrian, cind poveste0e expeditia lui Ale- xandru cel Mare la nord.de fluviu (335 i.e.n.) 318. Sultanul Mahomed al II-lea, prin firman special, auto- riza la 9 iunie 1456 comertul moldovenilor ,,...cu cora- biile tor" la Istanbul §i mai departe pe uscat, la Brussa 0 Adrianopol 319. Tot corabii ale romanilor moldoveni sint semnalate in 1462 §i in Greta 32° ; atita vreme cit Marea Neagra era Inca o mare libera, Moldova a utili- zat §i propriile ei nave in transportul marfurilor §i al calatorilor. N-avem informatii similare pentru Tara Romaneasca. In schimb putem urmari politica voievo- zilor munteni de a stapini porturile, unde se descarcau direct marfurile ce veneau de peste mare". Arabul Abul- feda (Abut Fida), autorul unei geografii universale ter- minate pe la 1321, noteaza ca Isaccea (Isakgi") este un ora§ in Tara Valahilor (Alualak) §i in dependents 311 Calatori strelini, I, p. 86. Cf pp. 89, 92, 93. 319 ARRIAN, Expedilia lui Alexandru cel Mare in Asia, ed. Radu Alexandrescu si Alex. Suceveanu, Bucuresi, 1966, pp. 55-56. 319 MIHAI GUBOGLU, Paleografia fi diplomatica turco-os- mend, Bucuresti, 1958, p. 132. Cf. Rev. ist.", X, 1924, nr. 1-3, p. 105. 320 ST. METES, Relafiile..., p. 13 ; BARBU T. CAMPINA, Despre whit genovezilor la gurile Duniirii in secolele XIIIXV, www.dacoromanica.ro in Studii", 6, 1953, nr. 1, pp. 211-213. 192
  • 202. MONEDA BIZANTINA DE BRONZ 51 AUR A AVUT 0 CIRCULATIE EFECTIVAIN TERITORIILE RONIANESTI IN1R-0 PRIMA ETAPA PINA IN SECOLULVII INCLUSIV, SI DIN NOU INTRE SECOLELE IX X $i XIV. CELE DE AURNUMITE HYPERPERI (PERPERI) AU POST UTILIZATE INDEOSEBI INSECOLELE XIIIXIV. IN IMAGINE, UN HYPERPER EMIS DE LOAN ALIll -LEA DUCAS VATATZES, IMPARAT DE NICEEA (1222-1254): a) AVERSb) REVERS (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC). 4. , : 1 II 1*Oi A 41, 1A ,. . ; .,-, Ii,i : Li 1r 1:% ,611 1 _.,. . 3% t I II PI. I., 14 ?.i/ l 61 1. `" " ,"6 ,.. . , , . it 1: .1 , . 4., "!:,.,,,.-- . I. 1- S. ,i!l., I, a i- , 4 . a I) :1 3. www.dacoromanica.ro
  • 203. , t C , 14 a b A oY .g " 1itj . a bALATURI DE CELE BIZANTINE AU CIRCULAT IN TARILE ROMANE, INSECOLUL AL XIII-LEA INDEOSEBI, $1 MONEDE DIN ALTE TAM. IN IMA-GINE, DINAR DE ARGINT (DENARII BANALES IN LATINA) EMIS DE BANIISLAVONIEI INTRE 1255-1325. ROMANII I-AU ZIS BAN, DENUMIRE CE ARAMAS CU SENS GENERAL PINA ASTAZI: a) AVERS; b) REVERS.(ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMIS-MATIC).TOT DIN SECOLUL AL XIII-LEA S-AU GASIT IN MOLDOVA, DOBROGEA,OLTENIA $I IN BANAT MONEZI TATARESTI DE ARGINT (DIRHEMI). IN www.dacoromanica.roIMAGINE, UN DIRHEM EMIS DE HANUL TOKTAI IN 1298-1299: a) AVERSb) REVERS (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETULNUMISMATIC).
  • 204. a bIN SECOLUL AL XIV-LEA AU CIRCULAT IN TARA ROMANEASCA $1 UNELEMONEDE DIN ALTE TART- IN IMAGINE GROS DE ARGINT DE LA TARULJOAN SRACIMIR (1365 1396, a AVFRS $I b REVERS). (ACADEMIA www.dacoromanica.ro REPUBLIC!, SOCIALISTE ROMANIA. CABINTUL NUMISMATIC).
  • 205. I e er., k7" I la lb 2a 2b 71,4-": c. 10 c www.dacoromanica.ro 3a 3b
  • 206. VOIEVODUL RADU I (C. 1377C. 1383) A EMIS DUCATI, DINARI 51 BAN!. IN IMAGINE, UN DUCAT DE ARGINT, AVERS (BIBLIO1 ECA ACADENIIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CABINETUL NUMISMATIC).41(- CELE DINT!! MONEDE PROPRII ALE TART! ROMANESTI AU FOST EMISE DE VLAICU (VLADISLAV) VOIEVOD INCEPIND DIN 1365. EMISIUNILE SINT TOATE DE ARGINT $1 CUPRIND TREI TIPURI: DUCAT, DINAR, $1 BAN. RAPORTUL DINTRE ACESTE MONEDE ESTE DE UN DUCAT DE 1,05 G 1 1/2 DINAR DE 0,70 G 3 BANI A 0,35 G (UN DINAR DE 0,70 G 2 BANI A 0,35 G). IN IMAGINE: UN DUCAT, AVERS (1 a) $1 REVERS (1 b) UN DINAR, AVERS (2 a) $1 REVERS (2 b) www.dacoromanica.ro UN BAN, AVERS (3 a) $1 REVERS (3 b) (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA CABINETUL NUMISMATIC).
  • 207. 41. la 2b %:-.- - w. s., c! ei; .4 jp.. ....;-,-,. ;4 .). O..; , , r..--. I . L ;.,:: v 2a 2bDUCATI $1 BANI A BATUT $I MIRCEA CEL BATRIN (1386-1418). SE CUNOSCSASE TIPURI DE DUCATI CU PORTRETUL VOIEVODULUI PE AVERS (Ia),IAR PE REVERS 1ISUS CA INVATATOR (lb). (BIBLIOTECA ACADEMIEIREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).DUCAT DE ARGINT DE LA MIHAIL I (1418-1420; 2a AVERS SI 2b www.dacoromanica.roREVERS). SE REIAU TIPURI MONETARE DIN TIMPUL DOMNIEI LUIMIRCEA CEL BATRIN (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA.CABINETUL NUMISMATIC).
  • 208. CU BASARAB CEL BATRIN (LAIOTA) (1473-1477, CU INTRERUPERI) SEINCHEIE EMISIUNILE MONETARE PROPRII ALE TARII ROMANESTI. www.dacoromanica.roDUCAT DE ARGINT, CU UN SCUT PE AVERS (a) $1 PE REVERS ACVILATARII ROMANESTI PE UN COIF (b). (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).
  • 209. r 4Vmet6. 1 4n11,-DUCAT DE ARGINT DE LA VLADISLAV AL 11-LEA (1447-1456). PE AVERSUN SCUT $I PE REVERS ACVILA TA I ROMANESTI PE UN COIF. (ACADEMIAREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).IN SECOLUL AL XV-LEA INCEPE SA CIRCULE IN TAR1LE ROMANE $1ASPRUL, MONEDA DE ARGINT A IMPERIULUI OTOMAN. IN IMAGINE,ASPRUL DE LA SULTANUL BAIAZID AL II-LEA (a AVERS $1 b REVERS). (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETULNUMISMATIC). t,Lj ,/ www.dacoromanica.ro
  • 210. de Constantinopol321 : retinem stapinirea romaneasa §ilegatura cu capitala Bizantului. In 1324-1328, poatein urma unor lupte cu tatarii, Basarab I i§i intinde cir-muirea ping spre Chilia, de-a lungul Dunarii maritime 322.In 1337-1338 emirul de Efes, Umur beg, patrunde inMarea Neagra cu 300 de vase, ajunge la Chilia la gra-nita Valahiei" §i incepe sa prade. Cre§tinii" (identificatide cercetatori cu romanii) dinduli tire prin focuri, adu-nara multe trupe" dar, dupa apriga lupta, au fost in-frinti §i uci§i 323. In 1403, hotarul Tarii Romane§ti inain-teaza mai spre est, cuprinzind §i Chilia, aflata pinsatunci sub dominatia genovezilor 324. Un an mai tirziu,Mircea cel Batrin domne§te §i in Dobrogea, ajungindcu hotarul Tarii Romane§ti pins la Marea Neagra §ireunind sub a sa stapinire §i pe romanii locuitori in acestepart.i ; este, totodata,Incununarea politicii voievozilormunteni de a stapini ielirile maritime, politica motivata,credem, ,si de legaturile continue, de traficul pe acestecal. Aceasta situatie favorabila a fost de scurta durata :moldovenii ocupa Chilia, poate chiar in 1411, iar turcii,in 1417 Dobrogea. Dar competilia pentru stapinirea im-portantului port de la Dunare continua. Walerand deWavrin precizeaza, la 1445, ca Lycostomo aparcine ,,...auseigneur de la Vallaquie", fiind situat en la Vallaquie"§i ca la Chilia seniorii burgunzi ,,...au gasit pe romani" 325.Garnizoana munteana ramine aici §i dupa ce, in 1448,cetatea intra sub controlul lui Iancu de Hunedoara §ia Ungariei 326 pins cind, in 1465, moldovenii izbutescs-o ocupe. Frecventa acestor lupte arata §i importantaacordata Chiliei pentru controlul militar, cit §i cel altraficului de marfuri, la Dunarea de Jos. 321 Georgraphie dAboulfeda, p. 31. 322 C. C. GIURESCU, lnterneierea Mitropoliei Ungrovlahiei,p. 684 ; Istoria Romaniei, II, p. 151. 323 V. LAURENT, La domination byzantine..., pp. 197-198.M. ALEXANDRESCU DERSCA, Lexpedition dUmur beg dAy-din aux bouches du Danube, in St.A.O., II, 1960, pp. 3-23. 324 P. P. PANAITESCU, Legdturile moldo-polone in sec. XVfi. problema Chiliei, in RSL, III, 1958, pp. 100-101. 323 Cronica lui Wavrin, ed. N. Iorga, pp. 100-101 §i Caitoristriiini, I, p. 82. 326 P. P. PANAITESCU, Legelturile moldo-polone..., pp. 105- www.dacoromanica.ro107.193
  • 211. Cum insa zona Deltei era totu§i un teritoriu mai greude aparat, voievozii Tarii Romane§ti au cautat sa dis-puna de o poarta mai sigura, tot in portiunea maritimaa Dunarii, dar situata mai spre vest, pentru a primi co-rabiile din Marea Neagra. A§a s-a ridicat Braila, a careiprima mentiune o aflam, probabil, in descrierea geogra-lick spaniola Libro del Conoscimiento, pe la 1350, subforma Drinago" (corectata de cercetatori in Bril-lago") 327. La 1368, voievodul Vlaicu acorda portuluiun regim vamal preferential 329, tocmai pentru a atrageaici un numar mai mare de negutatori. Catre finele se-colului al XIV-lea, portul avea un drept de depozit almarfurilor 329 ; aici sosesc produsele orientale trecute inaproape toate privilegiile comerciale muntene din primajumatate a secolului al XV-lea. In acest port at Brailei scrie Walerand de Wavrin la 1445 se afla o mica nava care adusese marfuri de la Constantinopol ti carese inapoia acolo. Pe aceasta nava s-a urcat domnul PietreVast, pentru a se duce la Constantinopol, la impa-rat" 330. Intreaga relatare a cruciatului francez confirmscirculatia maritima obitnuitii pe ruta Constantinopol-Mesembria-Mangalia (unde portul functiona la acea data) Delta Dunarii-Chilia-Braila 331, ultimele doua fiindconsiderate ca importante centre la Dunarea de Jos deautorul unei continuari la cronica lui Andrei de Ratis-bona 332. In 1462, o flota otomana cu 25 de trireme §i 150de vase obi§nuite venind prin delta, arde acest ...ora§ aldacilor, in care fac un comert mai mare decit in toateorwle tarii" 333 : cronicarul Laonic Chalcocondil, con-temporan al evenimentelor relatate, situeaza Braila peprimul loc in negotul Tarii Romanqd, pe ruta MariiNegre. Repede refacuta, ea cunoa§te o noua pustiire,la 1470, a o§tenilor lui Stefan cel Mare, act nu numaipolitic, dar poate §i economic pentru a inlatura concu- 327 J. BROMBERG, Toponymical and Historical Miscellanies on Medieval Dobroudja..., in Byzantion, XII, 1937, p. 469. 328 Vezi mai sus, pp. 173-174. 328 Vezi mai sus, p. 174, interpretarea data marturiei lui Schilt- berger. 330 Calatori straini, I, p. 85. 331 Ibidem, pp. 81-122. 332 La 1461 N. IORGA, Acte A fragmente, III, p. 38. www.dacoromanica.ro 333 LAONIC CHALCOCONDIL, Expuneri istorice, p. 285. 194
  • 212. renta acestui centru in traficul maritim 334. In sfir5it, orgul intarit Brilagum sive Braylorum" este indicat, intr-un raport strain, ca loc de imbarcare intr-o even- tuala campanie militara impotriva otomanilor 335. In con- cluzie, de pe la mijlocul secolului XIV i pind la 1543, cind Braila a fost ocupata de o garnizoana turceasca 1i transformata in raia, Tara Romeineasca a avut in perma- nenta un port propriu pentru traficul maritim 336.Mijloacele Pentru incarcaturile mari era carul, luat ca unitate de de taxare vamala in toate privilegiile acordate brgovenilor transport intre 1413-1437. Capacitatea sa este variabila : sare se incarca pina la 400 de bolovani 337. Radu cel Mare comanda la Brgov un ,,...car ferecat... cu obezi de acelea mari cari sint de o maja" 338, ceea ce insemna o incarcatura mare, probabil trasi de §ase boi. Iar ...carule mici, cu patru roti" a intilnit §i cronicarul Wavrin la 1445 339. Documente ulterioare dau greutati diverse pentru un car, de la 445 la 1 272 kg, evident §i in functie de nu- marul boilor care trageau 340. Pentru transporturi mai mici sau pe drumuri anevoioase, se folosea calul : ,,...un cal incarcat, fie cu orice, 3 ducati" vama fixati in 1413 341. Exista o iincarcatura medie pondus equi" in registrele Brgovului sau povara pe cal" in tariful vamii de la Calafat la 1502 342, echivalind cu aproximativ 135 kg, 334 N. IORGA, Istoria comertului, I, p. 104. 335 Idem, Acte li fragrnente, III, p. 62. 336 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economise... sec. XIVXVI, pp. 175-176 §i C. C. GIURESCU, Istoricul oraplui Braila, pp. 62-68. 337 DRH, B, I, p. 451 (nr. 276). 339 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 203 (nr. 213). 339 Calatori straini, I, p. 103. 34°D. MIOC, N. STOICESCU, Mcisuri medievale de greutate din Tara Romfineasca..., in Studii", XVII, 1964, nr. 1, pp. 88-89 ; idem, Mesures et instruments medievaux de mesure en Valachie et en Moldavia, in RRH, XI, 1967, nr. 3, p. 374 (tabloul 5) ; Cf. N. STOICESCU, Cum mdsurau strcimoiii, pp. 254-256. 341 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. I). Revine in confirniarile ulterioare ; Ibidem, passim. www.dacoromanica.ro 342 RADU MANOLESCU, Comer;ul..., p. 305 §-1 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8). 195
  • 213. dar variind intre 127 §i 159 kg §i exceptional pins la circa 180 kg 343. Pentru traficul pe ape o informatie din 1502 ne arata transporturile de pe§te sarat, pornind de la punctele de pescuit Bistretul, Balta Alba §i Platata : 5i la acele bald, cine va sara cu corabia, de corabie 30 aspri..." (cuprin- zind aproximativ 2 maji sau 15 poveri incarcate pe cai = c. 2 025 kg) 344.Velma le La acest trafic de marfuri, pe planul organizarii de stat, raspund vamile, situate la hotare, in apropierea for sau in anume puncte din interior. Ele sint confirmate in cele mai vechi privilegii de negot cunoscute. Hrisovul eliberat de voievodul Vlaicu bra§ovenilor la 1368 345 arata lirn- pede ca la mijlocul secolului al XIV-lea vamile erau in flint& cu dregatori anume, care lucrau dupa norme bine giute. De aceea, §i referirile la ele sint adesea facute glo- bal, ca despre un sector al administratiei de stat cu rin- duieli cunoscute de toti 346. Numai cind domnia hota- ra§te un tarif preferential pentru una dintre directiile traficului, atunci it mentioneaza separat, tocmai pentru a-I deosebi de regula comuna §i a-I aduce la cuno§tinta tuturor 347, 0 formulare extrem de generals ca, de exemplu, aceea folosita de Mircea c-el Ba..trin pe la 1406 a fost considerate suficienta pentru ca negotul Coziei sa se desfa§oare farce piedici prin tars. Alteori in- tervine §i cite un element de localizare, dar numai pe zone foarte maxi (Vlad Tepe§ catre bra§oveni) 348. Pe linia Dunarii, vamile functionau la vaduri, la punc- tele unde trecerea oamenilor §i a manfurilor se efectua 343 D. MIOC, N. STOICESCU, Mesures et instruments..., p. 374 (tabloul 5). 344 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8) considerind povara 135 kg; Cf. N. STOICESCU, Cum masurau streimo§ii, pp. 252-253 §i 256-258. 345 Vezi mai sus, p. 173. 346 Este chiar tariful aplicat drumuiui sere Braila la 1368. Vezi mai sus, p. 173 ; ST. 5TEFANESCU, Reconstitution de la vie detat sus to territoire de to Roumanie au tours du Haut Moyen Age, in RRH, IX, 1970, nr. 1, p. 8 conchide asupra funOonarii vamilor la inceputul secolului al XIV-lea. 347 DRH, B, I, p. 67 (nr. 30). 348 La 7 oct. 1476: I. BOGDAN, op. cit., p. 97 (nr. LXXV); www.dacoromanica.ro Cf. DRH, B, I, p. 187 (nr. 106) ; Cf. doc. din 14 oct. 1465 §i din 4 iun. (1497), ibidem, p. 220 (nr. 128) gi p. 449 (nr. 275). 196
  • 214. mai u§or. Enumerari partiale ale for gasim §i in unele - -documente tirzii, din secolul al XV-lea : §i trecind bra-§ovenii peste Dunare cu marfa citim in privilegiul luiDan al II-lea la 1431 fie la Diirstor, fie la Giurgiusau la Nico pot, sa dea de la o suta trei..." 349. Sau ma-nastirea Bolintinu care prime§te invoire de la Basarabcel Tinar ...sa nu dea vama la Braila §i la Darstor §ila Giurgiuv §i la Sfiftov §i la Nicopoe (sic) §i la Tim-bru" 35°. Care au fost, a§adar, principalele vami pe linia Dunariiin secolele XIVXV ? De la vest la est, cea dintii con-trolind malul pe o portiune de circa 150 km, era laCalafat, avind pe malul drept Vidinul, important orabulgaresc, unde otomanii instalasera §i o putermca gar-nizoana pentru supravegherea trecerii peste fluviu. Primamentiune scrisa o gasim la 5 august 1424, intr-un actdat manastirii Tismana : vama exista, evident, §i in se-colul al XIV-lea (vezi privilegiul tarului bulgar Sracimirla 1369) ; ea apare in documentele interne ale TariiRomlne5ti abia in momentul eind se produce o schim-bare in statutul ei juridic, o parte din venit fiind cedatde domnie mentionatei ctitorii 351. Confirmarile ulterioare,de la 3 aprilie 1480 §i pina la 5 septembrie 1568, aratlfunctionarea neintrerupta a vamii. Linga balta Bistro, la capatul ei vestic, in fala loca-litatii Tibru (Tibar de azi in Bulgaria) funcliona in 1419un punct de control §i de impunere a marfurilor 352. 15° La 1 sept. 1479 (nr. 162). - 349 Adica. 3 °/s ad valorem" vama : ibidem, p. 34 (nr. XVII). 31 aug. 1480, DRH, B, I, p. 268 351 Mentiunea este indirecta, deoarece in hrisovul lui Dan alII-lea citim : ...§i Bistnita cu vama", DRH, B, I, p. 106(nr. 53) ; la 1480, apr. 3, vama este numita direct : ,,...vama dela Calafat cu tirgul §i balta Bistrelu cu vama" ; idem, p. 279(nr. 172) ; dintr-un act ulterior, din 18 apr. 1560, aflarn cahotarul vamii de la Calafat se intindea de-a lungul Dunarii pemai mult de 150 km, inglobind §i punctul de control de laBistret, DIR, XVI, B, III, p. 116 (nr. 140) ; pentru confir-manile ulterioare ale vamii Calafat in secolul al XVI-lea, DIR,XVI, B, I, pp. 14, 45-46, 57, 174, 180-181 (nr. 8, 41, 53,176, 184), DIR, XVI, B, II, pp. 4, 61, 147, 118, 130, 295,349, 357 (nr. 5, 59, 147, 121, 131, 300, 366, 374) etc. 352 Doc. din 28 oct., DRH, B, I, p. 94 (nr. 47). Cf. doc.din 28 oct. 1428 ; ibidem, p. 121 (nr. 62) si doc. din 20 sept. www.dacoromanica.ro1444 ; ibidem, p. 170 (nr. 97).197
  • 215. Exista, credem, si in secolul al XIV-lea, deli primelementiuni despre balta Bistret nu cuprind vreo referirela vama 353. Alte puncte importante de taxare functionau pe malulsting asa cum citim si in amintita scutire acordatactitoriei de la Bolintinu in dreptul oraselor Nicopolesi 5i§tov, la Giurgiu si in fata Dristorului, la orasul deFloci si Braila 354. Socotim neindoielnica functionarea forsi in secolul al XIV-lea. Inscrierea for in actele interneeste legata, ca si in cazurile precedente, de stabilirea unorreguli speciale de impunere ; de aceea, datele cind aparin scris nu pot fi invocate ca atare pentru a fixa ince-puturile acestor vami, existente, cel putin de la inteme-ierea Tarii Romanesti 355. Unele dintre ele poarta numelelocalitatilor situate in fata lor, pe malul drept ; o dovadain plus, ca si la drumuri, a circuitului de marfuri spresi dinspre Peninsula Balcanica. Ele se vor regasi, dealtfel, pins la inceputul secolului al XIX-lea 356. Viz-mile plaiurilor" erau in zona de hotar spre Tran-silvania, dar, fireste, mai in interiorul teritoriului. Pe va-lea Jiului, la nord de tirgul cu acelasi nume, poate injurul Bumbestilor de astazi (unde drumul intra adincin munte), era instalata vama de la Vincan. Confirmatadocumentar la 1528 357, ea va fi existat si in secolulal XIV-lea, date fiind legaturile obisnuite dintre TaraHategului si voievodatul lui Litovoi de pe Jiu, evocatela 1247 355. A doua, des intilnial, era pe valea Oltului, linga pasulde la Ciineni (Turnu Row). Prima ei mentiune, la 1415 :,,...vama de la Genume...", veniturile fiind destinate hra- 353 Doc. din 3 oct. 1385, 27 iun. 1387, 1 sept. 1391-31 aug.1392, c. 1392 (1400-1418) in DRH, B, 1, p. 21 (nr. 7), p. 24(nr. 8), p. 35 (nr. 14), p. 41 (nr. 16), p. 54 (nr. 22). 3" Pentru vama de la Floci, vezi circulara Iui Dan al II-leala 1431 : I. BOGDAN, op. cit., p. 39 (nr. XVIII). Cf.pp. 193-194 (nr. CLVIIICLIX). 355 Cf. mai jos, pp. 205-206. 358 Fire§te, 1i in alte puncte de trecere §i varmi noi, instalatede-a lungul timpurilor, la Dunare : CONSTANTIN SERBAN,Sistemul vamal al Telrii Romaneiti in sec. al XVIII-lea, inSt. A.I., III, 1961, pp. 119-143 0 Indeosebi p. 133. 357 DIR, XVI, B, II, p. 41 (nr. 39). 358 DRH, B, I, p. 8 (nr. 1). www.dacoromanica.ro198
  • 216. nei" calugarilor de la Cozia 359. Functiona, credem, catoate principalele vami, si in timpul cirmuirii lui Basarab I,deci cu un secol mai inainte 360 ; un stat organizat, cu oreala putere militara, cum era Tara Romaneasca in pri-mele decenii ale secolului al XIV-lea, nu poate 1i con-ceput fare o organizare administrative fiscala cores-punzatoare, inclusiv un sistem vamal propriu361. Dacevama de Ia Genune dintre munli" 362 apare in scris abiala 1415 este fiindca in acel moment se produce o schim-bare juridica importanta in situa%ia ei : veniturile nu mai sint incasate de domnie, ci de comunitatea calugarilor Coziei si, ca atare, faptul trebuia adus la cunoftinfa tu- turor autoriteitilor de stat. Dovada ca hrisovul de danie cuprinde la adresa potrivnicilor amenintari nu numai de natura spirituals, dar foarte pamintesti, inclusiv pe- deapsa cu moartea 363. Regimul de taxare era cel obis-nuit 30/0, asa cum aflam dintr-un act de la 20 ianua-rie 1505: ,,...din toate cumparaturile turcesti si din cum-paraturile unguresti, mari mici, de la toate, din osun, trei" 364 ; cinculau asadar pe la Genune marfurilesosite din Imperiul otoman, tranzitate spre nord si ace-lea aduse din Transilvania. Pe ruta Cimpulung-Brasov vamesii erau instalali laCetatea Dimbovitei, la Rucar si la Bran (in perioada cindcetatea a stat sub autoritatea voievozilor munteni) 365.Ei sint treculi in toate privilegiile acordate brasovenilor in intervalul 1413-1431. Care era mecanismul de im- puncre ? La Dimbovita se efectua o taxare globalif (in 1413 numai pentru peste", pentru poveri" fare 359 DRH, B, I, p. 79 (nr. 37). 36° OCT. ILIESCU, Despre natura juridia.., pp. 144-147. m C. C. GIURESCU, Contribuciuni Ia studiul marilor dre- ggitori in secolele XIV §i XV, Valenii de Munte, 1926, pp. 26- 29 ; idem, Organizarea financiara a Tririi Romtinelti in epoca lui Mircea cel Batrin, in AARMSI, s. III, t. VII, 1927, pp. 39- 40 ; Cf. A. OTETEA, La formation des itats fiodaux roumains, in N.E.H., III, 1965, p. 101. 362 DRH, B, 1, p. 188 (nr. 107) ; doc. din 7 aug. 1446. 363 DRH, B, I, p. 79 (nr. 37). Confirrnarile ulterioare din secolul al XV-lea, idem, pp. 99, 111, 140, 167, 188, 249, 340 (nr. 49, 56, 77, 96, 107, 150, 212). 364 DIR, XVI, B, I, pp. 26-27 (nr. 20). 365 DRH, B, I, p. 85 (nr. 40) ; doc. din 1418-1420 ; ANA www.dacoromanica.ro MARIA HENEGARU, Cetatea Bran, Bucurwi, 1963, pp. 11-12. 199
  • 217. specificarea marfii pentru cai §i oamenii mergind pejos : ...citi cai Ia car atitia duca0 §i 1 pe§te, iar de laun cal incarcat 3 bani, de la alte marfuri nimica ; uncal slobod 1 ducat, iar pedestrul 1 ban" 366). Regimul sementine in confirmarile ulterioare 367, cu unele precizaria§a cum face Dan al II-lea la 1422 : ,,... numai de laporci fi de la of si de la caii ce-i duc sere vinzare, pen-tru acestea vama sa luai, dar de alts marfa sa va fe-riti" 368 (subl. ns., D.C.G.). Dar la Rucar cum se aplica impunerea ? Aici se efec-tua taxarea pe sortimente de marfuri de import, export§i tranzit din Tara Romaneasca, a§a cum arata explicitporunca lui Dan al II-lea 369. Aceea§i detaliere a mar-furilor pentru vame§ii de la Rucar §i in porunc