ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII SI POPORULUI ROMIN                           V  ...
www.dacoromanica.ro
DICTIONAR                ONOMASTIC                ROMINESCwww.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII $1 POPORULUI ROMiN                           V  ...
PREFA TA      1. Un nume de persoana sau de loc trebuie Mutat in cele trei partidin care se compu,ne Dictionaral : I-a, Hu...
nume de persoana formate din toponime sau, din termeni topografici             depe teritoriul locuit de romini. Relatia d...
Tara. Documentele aduc surprinzatoare identificari intre doua-trei formede nume purtate de aceeasi persoana , identificare...
7CCCTe   vup.oq alitturi de- 1.1.1,x0c (Emile Legrand, Nouveau dietionnaire grecmoderne francais, Paris). Spre deosebire d...
I      N        T        R        O                  U        C        E        R        E         BAZELE ISTORICE ALE ONO...
a celui foarte abundent, continut in izvoarele sense din sec. al XI-lea-pins in al XIX-lea.       § 3. In dezvoltarea antr...
de un val de nume exotice aduse de modes in decursul epocii capitaliste,sub influenta culturii apusene, dupes 1848, val ca...
de care am vorbit mai sus, prezintA o lacuna, de seama, in ce priveste cate-goric numelor crestine (calendaristice), trata...
o serie de principii sau reguli de scurtare Si modificare datorita caroras-a format raultimea derivatelor din acele nume d...
clara formulare, referindu-se la raportul dintre Galia roman §i Franta,primelor doua dinastii. Moda facu pe gall sa parase...
find vecinilor sirbi, bulgari i greci, forme de nume din creatia sa proprie ;ele spar in documente pe un vast teritoriu ce...
§ 3. Moldova se distinge limpede de Muntenia, incluzind Vrancea§1 radiind patrunderi fonetice in Dobrogea. Ca moldovenisme...
IV. ASPECTUL NUMELOR CALENDARISTICE         § 1. Mineatul bizantin, colectia celor 12 minee lunare" cu slujbapentru fiecar...
greci, unguri, ucraineni. Intrucit ele au circulat in curs de secole sub,influenta directs a Cartii de ritual, din care, d...
-ie is functia de sufix cind se apnea la alte nume, calendaristice saulaice, care la origine se terminau in consoana: Argh...
§i. Bladesti, Brazul si Barzul (BCI III 81), Brazesti §i Birzesti ; unii dieciInlocuiesc pe o cu u : Ruman, Cuman, i inver...
jos) 1, Cearealsov (= Cerasu) etc. Istoricii si filologii sint de acord a recu-noaste cg, traducerile in slavoneste ale to...
Materialul continut in documente, incepind cu secolul al XI-lea pins lajumgtatea secolului al XIX-lea, face dovada ca nume...
§ 2. Popoarele din evul mediu intra in istorie tot cu numele unic,care este un prenume : Clovis, Runk, sau o porecla : Ati...
20% la 40%. Accentul cade fns tot pe prenume, intrucit patronimul onsupranumele apare numai atunci cind este necesar a se ...
poporane (Alexandru, Roxana, Archir), din creatia mai veche sau mainoun (Coca, Fatul, Fecioru, Soare), si chiar nume de co...
al XVI-lea se consolideaza marile familii boieresti, Craiovestii, Buzestiif.a. Patronimul is atunci functia de nume de fam...
§ 4. Claritatea in ce priveste cunoasterea sexului este evidenta.cind numele se modifica schimbind articulatia masculine c...
etc., si aromine : Balaura, Bira, Bira, Buia, Bura, Busia, Mana, Miha,Meta, Nota, Pana, Tega, Tuta, etc. care au si forma ...
Albea, Albulea, Banea, Bobea, Bunea, Corbea, Dragea, Dracea, Firea,Tlocea,Gitea, Gindea, Go lea, Gemenea, Josea, Lemnea, M...
Agripina, Xenia, Neagra, Negruta, Reaua [de fapt < Hreli] ... carene coning ca Florea . e fiul femeei numita Floare 1, exp...
C. PATRONIMUL CU SWiIXELE -in, -joi         § 1. Cind vaduva transmite o mostenire, in acest caz, pentru a-siafirma dreptu...
sin a intrat In traditia onomastics §i s-a pastrat apoi chiar In acteleredactate In limba roming ping la jumatatea secolul...
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Dicţionar onomastic românesc   constantinescu, nicolae a.
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a.

36,043

Published on

Published in: Education
0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
36,043
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
501
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Dicţionar onomastic românesc constantinescu, nicolae a."

  1. 1. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII SI POPORULUI ROMIN V DICTIONAR oomAsTIC ROMINIESC 410 N.A.CONSTANTI NESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMiNE www.dacoromanica.ro
  2. 2. www.dacoromanica.ro
  3. 3. DICTIONAR ONOMASTIC ROMINESCwww.dacoromanica.ro
  4. 4. ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINECOMISIA PENTRU STUDIUL FORMARII LIMBII $1 POPORULUI ROMiN V N. A. CONSTANTINESCU DICTIOAR ONOMASTIC ROMINESCEDITURA ACADEMIE! REPUBLICII POPULARE ROMJNE 1963 www.dacoromanica.ro
  5. 5. PREFA TA 1. Un nume de persoana sau de loc trebuie Mutat in cele trei partidin care se compu,ne Dictionaral : I-a, Hume calendaristice (biblice), a II-a,Nume laice, a III-a, Nume rar folosite. Prin caractere de tipar se disting :numele-tulpina sedate en majuscule aldine (capitale), derivatele acestorain cursive, trimiterile in minuscule aldine, etimologiile (cuvinte, nume) inaldine cursive sau in alfabet strain. Derivatele formeaza o familie in jurul numelui tulpina, dar trimiteriin ordinea alfabetica s-au facut numai pentru acelea a caror legatura cunumele-tulpina, nude ele an fost inserate Si documentate, era mai greu,uneori imposibil, de gasit. 2. Pentru a lamuri f iliatia numelor derivate, care pot fi destul de nume-roase la un nume-tulpina, s-a folosit linia genealogicet prin care se pune inevidenta, fara a recurge la explicatii pentru fiecare dintre ele, inrudirea for-maid (morfologica) cu numele-tulpina, cum fi derivarea succesiva, a unorforme de nume, in conformitate cu regulile valabile in antroponimia rominace s-au consemnat in studiul introductiv. 3. Aplicind aceasta sistema, nu mai poate fi vorba de clasificareanumelor in raport etc functia for (prenume, nume unit, nume de familie,patronim etc.) ftiut fiind ca toate prenumele, mai rar in trecut, destul de free-vent astazi, lard nici un adaos de sufix, an servit on servesc ca patronimSi ca nume de familie, si invers, patronime cu sufix Si chiar uncle numede familie s-au aplicat noilor nascuti ca prenume. 4. Derivatele s-au insirat dupa ordinea alfabetica a sufixttlui folosit,netinind seama de vechimea lor, adica de ordinea cronologica a aparitieitor in izvoare, care a lost intimplatoare ; de aceea, in inlantuirea genealogiceia derivatelor, un nume din actualitate poate face veriga intre cloud forme denume istorice, ceea ce inseamna, ca numele actual respectiv a circulat in trecutfara sa fi avut sansa de a fi fost consemnat in vreun document ori cadocumentul s-a pierdut. 5. Pentru a imbratisa intreg materialul antroponimic din secolele XIXIX s-au inclvs si uncle toponime formate din antroponime exists fi www.dacoromanica.ro V
  6. 6. nume de persoana formate din toponime sau, din termeni topografici depe teritoriul locuit de romini. Relatia dintre acestea a Post expusa inart. Rap ports entre toponymes et anthroponymes" din ContributionsOnomastiques, Ed. Academiei R.P.R., 1958. Numele hagiografice s-au dat asa cum se gasese in vechile ceasloaveRau in sinaxarele mineelor ce an servit ca izvor direct, in decursul secolelor,la alegerea unui mime de botez(prenume) ca Tadeu, Teodor, Varvara (in toe deThadeu, Theodor, Barbara) ; aceasto, forma ealendaristie6, romineasca, redo,cu putine diferente, forma slava, sau greats a numelor hagiografice (Gheorghiedin sl. Gheorghit, gr. reeopyLoO. Era deci fastidios Si inutil a repeta dupa fie-care nume explieatia forma calendaristicei", s/. eutare" sau gr. Mare",Mei textele rominesti religioase slant uncle traduse din slava , altele directdin izvorul grec bizantin ; modernizarile de nume din calendarul ortodox Ca :Ambrozie, Laurentiu, George in toe de Amvrosie, Lavrentie, Gheorghe s-autrecut ea forme actuate. Nestabilitatea izvoarelor noastre in ce privestetranscrierea formei corecte a unor sunete : ca in Loghin fi Lovin din lat.Longinus, prin intermediul gr. AoyyNoc se lamurese in studiul introductiv. Pentru numele laice din partea a II-a s-a Nat ca baza forma actualcia numelui sau vocabula and numele-tulpina rezulta dintr-un substantiv, verb,adje4iv etc. 6. Numele mai interesante s-au documental in paranteza cu mai multeizvoare spre a fixa vechimea fi raspindirea for geografica , notind regiunileonomastice. 7. Este posibil ea, uneori, doua-trei eitatii din volume diverse sit pri-veasea acelasi document, reeditat, in diverse editii, 0 ca forma numelui uneipersoane sa apard cu diferente de scris, la diversi editori ai aceluiasi izvor,caci verificarea acestor cazuri este uneori imposibila on grew de executat.Pentru a inlesni identificarea unui nume sau a persoanei respective s-a add ugat,adeseori, in prescurtare sau numai eu initiala, numele insotitor (prenume,patronim etc.), care ne ajuta sa recunoastem fi functia numelui in aceldocument ; uneori functia se indica, prin euvinte : pren(ume), n(ume unit),fam (n. de tamale), s(at), t(oponim) etc. 8. Forma unui nume-tulpino, poate sa apara in acelasi limp ca forma,derivata a altui nume sau a mai multora, cum este cazul cu Area (ArcoeArcesti) provenit din substantivul arc, ca si din Arcadie, sau Monea care vinedeopotriva din Filimon, Pantelimon, Solomon. Cazuri similare exists si in an-troponimia altor popoare. S-au notat toate originile posibile ale unei forme. 9. Trecerea lui a in a din tema unor forme in cazuri cc n-au raportcu accentul (Ddnul Si Danut) precum si alunecarea lui a in 1, produe o mareconfuzie in distingerea originii unor forme de nume omografe sau omofone. 10. Deoarece formele eu a sau I slant adeseori echivalente, adica, privescaceeasi forma de nume, n-am modifieat grafia sau transcrierea dup4 chirilicadin editiile de documente, 0 am asezat formele eu i imediat dupa, cele cu a : arlam, Varian Virlan < Varlaam, Barla Barle Barla < Bar-laam, Barna Boirnut Birna < Barnaba, Varvara Varvara Vir- www.dacoromanica.roIV
  7. 7. Tara. Documentele aduc surprinzatoare identificari intre doua-trei formede nume purtate de aceeasi persoana , identificare ce nu s-ar putea admite tetraexpresa marturie a izvorului. 11. Indicarea genului masculin (b) fi feminin (f) a lost necesarcideoarece prenume in forma feminina sint purtate de barbati (Parasehivalogofat) Si inners, nume obisnuit barbatesti ca : Preda, Sima, Stoica, aparuneori la femei. Nu rareori numele cu flexitime de gen reprezinta originidiferite pentru fiecare gen : Nita vine de la loan, dar Nita de la Anita(Ana) ; Tincu < Eftimie, dar Tinca < Ecaterina etc. 12. Anul se noteaza uneori spre a fixa vechimea aparitiei in documentsa unui nume sau a unui suffix de imprumut. Cum uncle colectii de documenteprivesc numai o domnie, o epoca sau o regiune, citatia izvortaui este sufici-enta pentru a indica timpul Si locul. Regiunea se indica prin prescurtarile :ar, ard., ban., buc., dobr., mar., mold., mot, munt., olt. sau printr-uv, numele sat, raion, on de judet pentru cele disparute. 13. Accentul este uneori necesar, desi lipseste in izvoare, spre a dis-tinge omonime ea : Baba < baba si Baba (Novae) < tc. baba tats ", precumsi uncle sufixe omografe ca : -iu (din genitivul gree -tou) in Vasiliu, Gheorghiu,si -iu feira accent din lat. -ius, in Todiriu ; s-a folosit Si semnul 1 (i scurt)kind era necesar. 14. Izvorul citat se &I in paranteza, conform tabloului bibliografic :cifrele romane indica volumul, cele arabe pagina. Daca pagina lipsesteinseamna ca, volumul are index complet. Toponimele de origine antroponi-mica, aflate in 31arele Dictionar Geografie sau aiurea, s-au notat numai cu s(= sat fi catun) si t (alte toponime). 15. La numele frecvente, larg raspindite in izvoare si pe teren, s-aucitat doua-trei izvoare mai vechi ; la numele mai interesante, a caror derivatieeste mai dificila, s-au citat cit mai multe izvoare, spre a dovedi freeventafor fi raspindirea geografica sau caracterul regional. 16. Citarea unui singur izvor, la un nume straniu, face dovada ca, els-a ga,sit numai odata, si ca autenticitatea lui, supusa cautiunii, depinde destarea manuscrisului sau de seriozitatea editiei. 17. Aplicarea stricta a ordinei paragrafelor in sistema genealogicaI, II etc. Si 1, 2, 3 etc. a suferit schimbari cind interesul apropierii sau inru-dirii unor ramuri a cerut-o. 18. Pentru con ciziune si claritate am folosit, de altfel ca fi AlbertDauzat in Dictionnaire des noms de personae et de famille, Paris, 1951,termenii clasici : afereza , apocopti, sineopa etc., expusi de J. Marouzeauin Lexique de la terminologie linguistique, Paris, 1933. In Zoo de pa-tronimic inset am preferat forma scurta patronim, nediscordanta fata determenii similari: omonim, sinonim, paronim, toponim ; forma se intil-neste fi la Dauzat (op. cit., p. XVII) fi ea eirculii fi in neogreacd : www.dacoromanica.ro VII
  8. 8. 7CCCTe vup.oq alitturi de- 1.1.1,x0c (Emile Legrand, Nouveau dietionnaire grecmoderne francais, Paris). Spre deosebire de maestrii citati am fcst nevoitsd creez doi termeni noi : adelfonim si mime marital (gamonim) pentrucazuri particulars onomasticii romine ; ei disting un, nume dupil (ratesau dupli sotie. Lipseste un termen special pentru fenomenul frecvent inacest domeniu : schimbarea de terminatie" sau substituirea de svfix".Aparifia acestei lucrciri se datoreaza," sprijinului cald si indicatiilor utiledin partea presedintetui Comisiei, acad. prof. Iorgu Iordan ; multumiridatorez si pentru revizia de specialitate ce i s-a fcicut de ditre acad. prof.E. Petrovici si prof. Gh. Ivanescu. Menit a servi, inainte de toate, cercetarilor istorice si lingvistice,prin materialul documentat fi sistematizat, Dictionarul utilizeazci pentruiv,iiia oars izvoru/ hagiografic, confirmil prin documente numeroase formede nume derivate fi etimologii care in mod formal ar piIrea neverosimilefi revizueste o sums de explicciri eronate cuprinse in lucreiri anterioarede onomastics (v. fi art. Revizuiri antroponimice" din revista Limbarominti", 1962, nr. 5). El se poate considera si ca un rezultat al cursuluide Atiinte Auxiliare ale Istoriei ce am predat la Universitatea din Bu-curesti precum fi al studiilor privitoare la Istoria claselor rurale" dinSud-estul europeav,. N. A. CONSTANTINESCU februarie 1962 www.dacoromanica.ro
  9. 9. I N T R O U C E R E BAZELE ISTORICE ALE ONOMASTICII ROMINE I. ORIGINILE SISTEMULUI ONOMASTIC ROMIN § 1. Onomastica este studiul tuturor numelor proprii de persoang(antroponime), de alte Mate vii (zoonime) si de locuri (toponime). Uniilingvisti intrebuintau insar in mod impropriu termenul onomasticsnumai pentru prima categoric de nume, cele de persoang, si astazi Inc,el se mai foloseste, cu sensul acesta restrins ; eel mai recent studiu so-vietic In acest domeniu, al 1-u.i V. K. 6i6agov, limiteazg Ins onomasticsla primele doug categorii de nume 1, neincluzind toponimele. intrueitpriveste limba roming, deoarece materialul antroponimic este partialrepetat in toponimie §i, rovers, din uncle toponime s-au treat numede persoang, am folosit, uneori, pentru conciziune, termenii onomasticg i onomastic in sensul vechi, restrins, ea si Ci6agov, pentru numelede persoang. § 2. Cercetarea numelor de persoang rominesti a devenit o preo-cupare mai vie la Inc eputul acestui secol2, dar numai in al patruleadeceniu an apgrut doug incercari de sintezg regionalg 3, fgrg insg cavreuna din acestea sg ajungg a stabili baza hagiograficg §1 nisi prin-cipiile ce doming aceastg ramurg a onomastics. In ambele lucrgri seacceptg farg rezervg etimologii sau deductii, privitoare la antroponimerominesti, ale unor cereetgtori strgini, ca Miklosich si Maretia sau caWeigand, care afirmase ca poporul romin nu are un sistem onomasticpropriu 4. Nu s-a luat in consideratie, in acestea sau in alte luergri,necesitatea colectgrii pe teren a materialului onomastic din Ora, nici 1 Ha Huropvin pyccitux EWE, OTtleCTB I Ifiamlimin, Moscova, 1959, cap I, § 1. 2 In 1930 $t. Pasca constata O epoca de Inflorire a studiilor onomastice"(Dacoromania, VI, p. 448), referindu-se la cele de antroponime. 3 V. notele 2 si 3, p. XII. 0 naiva clasificare pentru Ardeal, In 19 capitole,a dat Al. Viciu, Etnografica. A. Nume de familie la Romlnii ardeleni... Blaj, 1929. 4 G. Weigand, Die bulgarischen Rufnamen (Jahresbericht Rum. Sprache, vol. XXVIXXIX), 1921, pp. 104-173. Trecind sub eticheta bulgaril tot elementul slay din onomasticaromlna, el afirma ca Influenta bulgarei asupra limbii romine, lndeosebi In ce privestenumele, atIt porecle eft Ii cele de familie, a fost extraordinar de mare" (ib., p. 105). Cf.art. Revizuiri aniroponimice (Limba romIna", an. XI, nr. 5). www.dacoromanica.ro Ix
  10. 10. a celui foarte abundent, continut in izvoarele sense din sec. al XI-lea-pins in al XIX-lea. § 3. In dezvoltarea antroponimiei romine se pot distinge patru faze In epoca de formare a poporului §i a limbii romine au circulat numedaco-romane, ca cele mentionate de inscriptiile aflate in proviinciile dung,-rene romanizate, precum §i nume de sfinti, indeosebi ale martirilor cre§tinidin aceasta regiune. Transformate ulterior dupa legile fonetice ale limbiiromine, acele nume s-au mentinut, ca §i toponimele ce cunoa§tem din operaistoricului Procopius, ping in epoca de convietuire cu slavii, clisparindtreptat din uz, in curs de citeva secole epoca fara documente guise.Dintre acele nume n-au supravietuit in grai, pins in epoca izvoarelor scrise,decit putine nume de sfinti §i de sarbatori, care circa] au insa §i ca nume de per-soana : B arbura, Barb u, Craciun, Flor, Giorzu ( Singeorz, Semjordzu, Sinzor,Zorj), Simzian, Indrea, Intoni, Maria, Marin, Medru (Simedru), Nicoara,(Simnicoara), Pa§tiu, Paul, Pietrul (Sempietru, Simpetriu)1, Toador (Sin-toader) etc. §i Inca unele care se pot confunda cu numele transmise grincalendar, ea : Adam, Darla, Gordu, Lazar, Marcu, Tit etc. Tot dinepoca formarii limbii romine pot proveni §i unele nume laice formate dincuvinte de origine traca : Bitu, Brad, Bum; Cota, Mos, Murg sau dinlimba latina, privind culoarea ca : Albu, Caruntu, Negrea, rudenia : Fatu,Fecior, Fratu, Sora, Tatu etc., sau alte motive : Aura, Bunea, Corbu,Cucu, Faur, Leu, Luna, Lupu, Micu, Miinea, Martu, Paun, Puiu, Soare,Serb, Ursu, Vulpe etc. 2 A doua faza incepe dupa mezarea slavilor in Dacia §i in celedoua Moesii. Sub influenta convietuirii en slavii, o data cu toponimiaslava s-au transmis rominilor §i numeroase nume de persoana, de origineveche slava ca : Boga, Bogdan, Bran, Buda, Cernea, Dobre, Dragu, Neagu,Preda, Radu, Stan, Stoe, Stroe, Vilcu, Vlad, Voia etc. Tot in acest timp s-auprimit de la pecenegi-cumani o serie de toponime cum §i nume de persoanaea : Batie, Basarab, Berindei, Coman, Talaba, Tartaba, Tincaba, Uzuetc., apoi de la unguri §i ucraineni altele. A treia faza este dominata de influenta cults a ierarhiei bisericiiortodoxe de limba slava din statele romine, intemeiate dupa 1185 §idin voievodatul Ardealului : in acest timp biserica ortodoxa impureonomastica de forma greco-slava, continuta in cartile de ritual sla-von (Ceaslovul §i sinaxarele Mineelor), a§a-zisele nume biblice sau numecalendaristice, ifornite astfel dupa calendarele care incep sa circulede la inceputul secolului al XIX-lea. Alaturi insa de numele purtate Informa oficiala, cults ca : Antonie, Dimitrie, Gheorghie, Joan, Vasilieetc. se adauga o sumedenie de derivate ale acestora, unele create de romini,altele imprumutate de la vecinii sirbi, bulgari, greci, albanezi, ru§i, unguriai sa§i. Incepind din secolul al XII-lea §i ping in secolul al XIX-lea, antro-ponimia romina, sub influenta culturii biserice§ti, capata progresiv unaspect hagiografic precumpanitor, In raport cu numele laice de creatiepopulara romineasca, sau imprumutate de la vecini. Ultima faza, cea moderns, se deschide cu seria de nume luate dinistoria romans, sub influenta §colii ardelene" ; seria aceasta este urmata 1 0. Densusianu, Probleme de toponimie, Curs, p. 154, crede ca aceste nume Oa pastratenu atit in onomastica eft in calendarul nostru", deci ca nume de sarbatori. 2 S. Puicariu, Dacoromania VI, pp. 527, 533, enumera o parte din aceste nume laice. www.dacoromanica.roX
  11. 11. de un val de nume exotice aduse de modes in decursul epocii capitaliste,sub influenta culturii apusene, dupes 1848, val care a sporit necontenitping la alterarea majoritatii numelor de botez ale burgheziei de la ora§e, extinzindu-se apoi progresiv la satele supuse influentei urbane. Se con-stata §i o reluare, fares discernaraint, a numelor istorice : Decebal, Radu,Bogdan, Mircea, Dan, Anibal etc. Acest aspect nou nu prezinta nici uninteres pentru studiul de fates. § 4. Cercetarea materialului antroponimic continut in marturiile scrise din secolul al XI-lea ping in al XIX-lea proiecteaza o lumina noug,in ce prive§te originea, filiatia i sensul celor mai familiars nume de persoa- ng actuale, precum i a multor toponime derivate din acestea, care ade-seori au fost gre0t intelese in studiile istorice. IT§urinta cu care s-aprocedat, citeodata, la explicarea antroponimelor noastre este surprinza-toare. Miklosich, folosind Documentele salvo-romine, editate de VenelinIn 1840, trece la sirbe0i nume Ca : Bucuria, Dragul, Dinul, Secul, Marin,Mare§, on la bulgare sau sirbo-bulgare nume ca : Bratul, Brincovan, Neagul,Pirvul, Radul, Raducan, Tatul, Vlaicul etc. Pentru Tiktin, Marcuta, dimi-nutiv din Marcu, famine un nume enigmatic, pentru ca a denumit, ping,la 1910, un azil de alienatil. Ovid Densusianu trece intre iranice citeva numede origine biblica : Fanu, Galea, Sim 2, iar N. Iorga atribuie origini tracela vreo 40 de nume din aceea0 categorie3, pe eind G. Weigand considersbulgare§ti nume ea : Secul, Bunea §. a., sirbesti nume ca Barbul, Frate,grecesc numele Cocona, iar N. Draganu prime§te etimologia, data de altii,-pentru Vlasia, nume de vale §i codru, din Viasi, pl. slav< Vlah care, de fapt,derives din numele calendaristic Vlasie = lat. Blasius. § 5. Desi cercetarile de amanunt sporeau, o sintezg, fie dupes mode-hal dat pe la jumatatea secolulai precedent de Fr. Miklosich, pentruonomastica slava (de fapt sirbo-croatg, bulgarg §i cella)4, de T. Maretkpentru cea sirbo-croata s §i, mai de curind, de G. Weigand pentru ceabulgarg6, sau o expunere de popularizare ca aceea a lui Ath. Buturas pentruonomastica neogreacg 7, nu s-a incercat la noi. Impresionat de marelenumar de nume necunoscute noua, care se intrebuintau odinioara"0, cu drept cuvint, nemultumit de faptul ca nimeni nu folosise ping atuncilistele onomastice" adgugate la volumele editate de dinsul, sau de altii,N. Iorga incerca, in 1934, a schita o clasificare a for in browra : Numelede botez la Romini, deosebind citeva perioade" in evolutia onomasticiiromine pe care o clasifica in mai multe categorii de nume" ; deli interne-iata pe criterii deosebite, ea merits a fi luatg in seams, Ins cele maimulte nume prezentate ca inexplicabile prin vreuna din limbile strgine,ceea ce ar justifica pentru dinsul originea for tracica, sint simple scurtarisau deformari din nume calendaristice. De altfel §i cele patru studii straine, 1 H. Tiktin, Rum.- deulsches W6rterbuch. 2 Curs de toponimie, pp. 174-175. a N. Iorga, Nume de botez la Romtni, Bucuresti, 1934. 4 Die Bildung der slavischen Personennamen (Denkschriften der Akad. Wiss., Phil. Classe,X. Band, Wien 1860). 5 T. Maretie, 0 narodnim imenima i prezimenima (Rad. jugosl. Akad. Zagreb, vol. 81.82 (1886-7). 6 Die bulgarischen Rufnamen (Jahresbericht des Sem. far rum. Sprache, XXVIXXIX),Leipzig, 1921. 7 Ath. Buturas, T& veoaXlvoca x6pLoc 6v61.urra, Athena, 1912. www.dacoromanica.ro XI
  12. 12. de care am vorbit mai sus, prezintA o lacuna, de seama, in ce priveste cate-goric numelor crestine (calendaristice), tratate numai tangential 1. In anul urmator, abia, apar cele dou5, studii amintite la inceput :al lui Para 2, folosind un material abundent, adunat personal din sateleTarii Oltului" si din documentele vechi ce o privesc, lucrare sistematicl§i model pentru acest fel de monografii locale, si al lui I.-A. Candrea 3,pe un cadru mai larg, privind Oltenia si Tara Hategului, dar cu o slabinformatie asupra onomasticii actuale i referindu-se prea putin la docu-mente. Tratarea elementului biblic, folosind numai dictionarul lui Timus 4,este piing, de erori 5. Prezentind rolul regulilor de scurtare (afereza, apocopa,sincopA) in modificarea numelor derivate, Para n-a observat c6, excep-tind un mic numar de nume laice, aceste reguli se aplica, numai numelorbiblice. Acelasi lucru se poate spune despre cercetarea lui I.-A. Candreacare confunda un nume persan Arsache cu gr. Arsenie, iar derivatele dinElena ca : Ilina, Ilinca, Lina, Linea, le explicg, din Ilie sau din Ilarie. § 6. Necesitatea de a cunoaste formele vechi ale numelor din docu-mente, in scopul de a gasi etimologia unui nume si derivatia formelor,a relevat-o V. Bogrea, vorbind Ins despre toponime. Fara cercetarea docu-mentelor, zice el, etimologiile cele mai plauzibile in aparentA pot fi falsede fapt si, din contra cele mai neverosimile se pot dovedi juste" 6. Cudreptate el incheie : Ajutorul in dezlegarea enigmelor toponimice trebuiecgutat in documentele istorice, care oferg forma arhaicg sau una interme-diary ce denuntg, originea" 7. Acest principiu este cu atit mai valabilin studiul antroponimelor pentru ca ele circulA in vorbirea curent6 maifrecvent decit toponimele, se repet5, la infinit i dau nastere unor formederivate, numeroase. Documentele mai fac dovada ca unele sufixe createin limba rominA si parte dintre cele imprumutate de la vecini sint multmai vechi de cum se crede, ca si unele forme de alintare, §i ca multe ipo-coristice c6pAtaserg rolul de patronime Inca din secolul al XV-lea sau simai inainte. Prin metoda criticii istorice se explic6 de asemenea sensul si derivatiamultor nume ce ni se par stranii, exotice, inexplicabile. § 7. Adunind materialul onomastic din colectille de documente,din studii si din tot felul de izvoare editate sau inedite i grupind for-mele in jurul numelor-tulpings, laice sau calendaristice, prin apli-carea metodei comparatiei si a spitei genealogice, an iesit in evidenr6 1 G. Weigand derivd : Antul < Antim, Fetka < tc. feta, Mika< Maria, Mann < Maria,Ghiga < Grigorie, Nanul < Antim, Stratil < < Savva, Sentila < Poly- Savina Stratimir,xenia, Stere < gr. as-Epz6g solid", in loc de, respectiv : Anton, rus. Fedka (< Theodor), rom.Mica, Marin, Ghigantie, Anania, Stratilates (Theodor), Sabina, Auxentius, Stelian. Maretiederiva Sako < Sabbas, In loc de Isak, Vlah confundat cu Vlasie < Blasius, si ignoreaza ori-ginea la Makul < Makabaeus, Matul < Stamatie, Mitul < Dimitrie s. a. Cf. f r t. Revizuirtantroponimice, de N.A.C. In Limba romina", an. 1962, nr. 5. 2 Nume de persoand gi de animale in Tara Oltului, 1936. 8 I.-A. Candrea, Onomastica romtnd, cu privire speciald la onomastica Olteniei. Curs lito-grafiat. 1935-1936, 196 pp. 4 Gh. Timus, Diclionarul hagiograf ic, 1898, emnpilatie Vara valoare. Cf. insd tabloidsumar : Calendar cu loft sfinfii... din Biserica Rdsdritului" de Gr. Popescu, in Biserica Orto-doxa Romind", an. 74, nr. 1-2, 1956, pp. 151-196. 5 Asinetei, nume ebraic, i se dd etimologie greacd iar numele calendaristice, de originsgreacd, ebraica, latind etc., se dau ca bulgare, sirbe, din cauza formei for greco-slave. 6 In sprijinul acestei asertiuni Dicfionarul aduce numeroase exemple cum este acesta :Isac zis 5i Sacul din °testi", 1625 (17 A V 27). 9 Dacoromania I, p. 211. www.dacoromanica.roXII
  13. 13. o serie de principii sau reguli de scurtare Si modificare datorita caroras-a format raultimea derivatelor din acele nume de persoana mai frecventfolosite de romin, principii care disting un sister onomastic specific poporu-lui romin. IL EVOLUTIA ONOMASTICII ROMINE § 1. Onomastica popoarelor europene moderne nu mai infatiseazaacea unitate care se observa la popoarele vechi : evrei, greci §i roman.Datorita calendarului ortodox, comun ariei de, culture bizantino-slavesau ortodoxa pentru rasaritul Europei §i a calendarului catolic pentruapusul i centrul Europei, datorita insa §i unor puternice influente etnicecare s-au exercitat in bloc asupra mai multor popoare, precum a fost ceagermana in Apusul neolatin i cea slava in Rasarit, antroponimia fiecaruipopor modern are un aspect eteroclit. In consecinta, aspectul antroponi-miei istorice romine se prezinta, cu acest caracter, in aceeai masura ca §iantroponimia popoarelor romanice din Apus, chiar dace poporul romin,prin situatia lui geografica, a fost cu mult mai expus influentelor externsdecit celelalte. Dace in locul calendarului catolic punem pe eel ortodox§i in locul influentei germanice pe cea slava situatia este echivalenta,sub raportul onomastic, intre cele doua romanitati, dar nu cu elementecomune. Calendarul ortodox de o parte, eel catolic de alts, apoi influentaetnica germana in apus §i cea slava in rasarit creeaza, sub raportul antro-ponimic, doug, regiuni in Europa ; fiecare din acestea ofera un fond comunonomastic popoarelor din aria respective. § 2. In aria culturala sud-est europeana, fondul comun onomasticeste alcatuit din calendarul ortodox, adica din elemental hagiografic informa greco-slave, §i dintr-un numar de nume slave de persoana, comunein primul rind popoarelor bulgar, sirbo-croat §i ucrainean, nume dintre careunele an patruns i la greci, la albanezi §i unguri. Cultura bizantina alcarei produs este calendarul ortodox, folosirea limbli slave in adrninistratie§i biserica, exceptind pe greci, cum §i influenta primita de la popoareleturcice care an dominat succesiv in aceste regiuni, toate acestea aucontribuit la formarea acelui fond comun in antroponimia popoarelordin sud-est, fond care difera putin la suprafata, de la un popor la altul,astfel ca, este dificil a distinge aportul fiecaruia in creatiunea unor formederivate ce an la baza fondul comun. La acel fond comun, poporul romin a adaugat motenirea vechepastrata din prima faze dar §i o bogata creatiune populara in necontenitacautare de forme noi §i de adaptare a elementelor primite de la vecini. § 3. Impregnarea antroponimiei romine cu elemente vechi slave, saucu elemente mai noi : bulgare, sirbe §i ucrainene, apoi cu elemente tura-nice, ungure0i §i neogrece§ti, nu este insa mai accentuate in raport cuimpregnarea care se observa in onomastica popoarelor romanice din Apus cuelemente germanice ; caci atit la noi, eft §i la apuseni, moda a jucat in toateepocile un rol important in acceptarea de catre clasele dominante a numelorstrain. Influenta modei, semnalata de N. Iorga pentru unele epoci 1, esteun fenomen obi§nuit in onomastica, earuia Albert Dauzat i-a dat cea mai 1 Revista istorica, XIII, p. 195, r. 30-40. www.dacoromanica.ro XII1
  14. 14. clara formulare, referindu-se la raportul dintre Galia roman §i Franta,primelor doua dinastii. Moda facu pe gall sa paraseasca vechile nume §isa accepte pe cele romane zice el. Cind vin barbarii, galo-romaniila rindul for iau nume folosite de aristocratia franca ; mai tirziu burghezulboteaza copiii cu nume folosite in familiile nobile, taranul imita pe bur-ghez" 1, fenomen intilnit §i la noi in trecut, dar mai evident in peri-oada capitalists. § 4. Tot pentru Frauta, Giry constata germanizarea onomasticiigalo-romane in curs de patru secole (V VIII) ping, la completa disparitie-a numelor de origine galica si greco-romana, exceptind pe cele hagiogra-fice 2 j fenomenul s-a petrecut far/ ca patura dominants franco-burgundysa fi alterat limba romanica din care s-a nascut limba franceza. Un feno-men similar se observe §i in onomastica italiana de pe urma regimuluilongobard in nordul peninsulei sau franco-normand in sudul ei, precum siin onomastica spaniola din ea-Liza stapinirii vizigotilor 3. § 5. Nu este de mirare deci ca fenomenul disparitiei onomasticii daco-romane s-a petrecut intr-o egala masura i la noi, ca o consecinta a convie-tuirii poporului romin cu slavii in faza ob§tiilor satqti, apoi a colaborarliin voievodatele slavo-romine din secolele IXXI. Dar, sa nu uitam ca.anele nume, sau laice sau calendaristice, au o valoare enorma de circulatie,.marcata §i de multimea derivatelor (numele Ioan prezinta peste 650forme), pe trod circulatia altora este mai mica sau numai regional/ (numeleBogdan e folosit numai in Ardeal §i Moldova). Prin urmare : nu cantitatea.sau numarul de nume, ci valoarea for circulatorie are important/ inonomastica ; rezulta din aceste premise ca teoria circulatiei cuvintelor,din vocabular, treats de B. P. Ha§deu §i reinnoita de D. Macrea cu date.noi 4, se poate aplica §i In antroponimia romina 5. § 6. Conform principiului admis, derivatele unui nurent de provenienta, fie ca slut romine, albaneze, slave etc., sint grupatein dictionar la numele-tulpina, deli uneori nu se mai poate distinge, in modcert, data unele forme de nume sint creatiuni romine§ti, folosind teme onsufixe straine, sau dad, s-au imprumutat tale-quale de la vecini. Multe-dintre acestea s-au format pe aria sud-est europeana, care a prezentat,incepind din secolul al VII -lea ping, in al XIII-lea, cele mai complicate§i variabile granite etnice, cu infinite enclave, cu nebanuite stramutarietnice de la un capat la altul, rezultind din aceste conditii o intrepatrun-dere reciproca a influentelor §i o panic colaborare a popoarelor de pe.aria cultural/ bizantino-slave, fenomene u§or de inteles, dar greu de ur-marit, din lips/ de informatie, in intensitatea §i conturul lor. 6 La sporireafondului onomastic comun, poporul romin §i-a dat contributia sa, transmi- 1 Les noms de personne... Paris, III ed., 1928, p. 9. 2 Manuel de Diplomatique latine, p. 356. 3 P. Aebischer (apud Pasca, op. cit., p. 34) constata disparitia aproape desavIrsita aelementului latin In onomastica Cataloniei, prin secolele IXXII, Inlocuit cu nume de originegermanica". 4 Fizionomia lexieala a limbii romane, in Transilvania" an 73 (1942), nr. 4, pp. 268-288si In Studii si cerc. lingvistice", 1956 (7). 5 In statistica facuta pentru Tara Oltului, $t. Pasca nu tine seams de acest fapt si nicinu distinge numele calendaristice de cele laice and stabileste nurnarul celor de origine slava (op..cit., p. 37). ° Un fenomen similar cu Teoria inovatiilor paralele si independente, ivite In dialecteleunei limbi" formulate de Al. Rosetti (JLR, IV, p. 79) s-ar putea invoca spre a explica prezentaunor derivate similare In aria sud-est europeana. www.dacoromanica.roXIV
  15. 15. find vecinilor sirbi, bulgari i greci, forme de nume din creatia sa proprie ;ele spar in documente pe un vast teritoriu ce se intinde de la golful deCorint ping la Raguza si pins in Slovacia.1 0 usoard influenta apuseand, ce,radiaza din aria de cultura romano-catolica, prin franco-italieni si unguri,s-a mai exercitat asupra onomasticii noastre. § 7. In concluzie, In ceea ce priveste raportul dintre numele calenda-ristice i cele laice, contrar celor afirmate in mai vechi discutii asupra rarita-tii numelor crestine in comparatie cu cele de origine strains i, de asemenea,contrar afirmatiei lui G. Weigand privind pretinsa ,,influentd covirsitoare"din afard asupra antroponimiei romine 2, aceasta apare, atit de la prima,vedere, cit i dupd o examinare critics, cu un aspect propriu, un sistempropriu i cu o precumpanitoare proportie de nume calendaristice. Numaiin cele doug volume de documente ale lui Stefan eel Mare, editate de JoanBogdan, proportia este de 64% nume calendaristice si 36% laice, inclusivporeclele, la un total de 1950 nume, iar I.-A. Candrea a ardtat ca, dinnumele culese pe teritoriul Olteniei, 70 % din bdrbati poarta numele Joan,iar 75% dintre femei numele Maria ! 3. Acest calcul este concludent pen-tru valoarea teoriei circulatiei numelor de persoand. III. COLORITUL PROVINCIAL AL ONOMASTICII § 1. Coloritul provincial se observd la numele de persoand atitsub raportul fonetic cit si in preferinta acordata unor nume sau influenteistfaine ce s-a exercitat indeosebi asupra unor regiuni. In Banat si Oltenia,se resimte vecingtatea cu sirbii, influenta fiind accentuate i prdonarea bisericii ortodoxe ardelene , citva Limp si a celei oltene, pe timpulstdpinirii austriece, catre ierarhia sirbeascd din Carlovdt ; astfel se explicdfolosirea sufixului -ovici, la unele nume de familie, care se mentine pinyastki in aceste regiuni. Din alt punct de vedere, Banatul impreund, cufostul judet 1VIehedinti vi cu. Tara Hategului formeazd o regiune onomasticsce se caracterizeaza prin frecventa sufixului transcris literar -oniu. § 2. Transilvania cu Crisana, i Maramuresul formeazd o regiuneIn care convietuirea cu ungurii, in pofida deosebirii confesionale, a lasaturme sensibile. Se disting totusi inauntrul ei trei subdivizi-uni : 1. marginea,sudicd (Sibiu, Fagdras, Tara, Birsei) este mult apropiata de onomasticaMunteniei ; 2. Tara Motilor, are un caracter aparte, prin folosirea unuistrat de nume exotice, recunoscut prin studiile lui Frincu si Candreasi ale lui Ov. Densusianu ; 3. Maramuresul, uncle influenta ucraineand seresimte in fonetism, ca $i in nordul Moldovei. Leggtura intre aceste deadprovincii se face si prin stratul de nume imguresti adus In Moldova princolonizkile succesive pornite din Maramures, conduse de Dragos si deBogdan. in fondul for comma onomastic se observI insg, si unele diferenteneintelese nume ca Dan si Radu, cu derivatele lor, abundl in Maramures,dar lipsesc in Moldova ; lipseste aci gi fonetismulmaramuresan g > d. dinDorde, Derman, Andilina (Anghelina), Sidit (Sighet) etc., fonetismcare se prelungeste ins6 gi prin Ardeal (Ngsgud). 1 T. Maretid reeunoaste In colectia sa de nume sirbo-croate ea vreo 90 de nume yin dinlimba romIna". 2 Vezi p. IX, nota 4. 3 op. cit., p. 96. XV www.dacoromanica.ro
  16. 16. § 3. Moldova se distinge limpede de Muntenia, incluzind Vrancea§1 radiind patrunderi fonetice in Dobrogea. Ca moldovenisme citam ;Leciol (Liciul), Ioniti, Vasali, Vraghii (Vrabie), Zaneca (Zinica), Frasina(Frusina), Lizor (Lazar) 1, Cavul (Cahul), Leavul (Leahul) etc. 2. Yn afarade cazul numelor derivate din teme paronime, trecerea vocalei a dintema in a sau i nu ne da dreptul sa cautam o etimologie deosebita pentruvariantele numelor B andea-B ande a, B ant as -B ant e-B int ea, B ara-B gra-Bira, Barda-Barde, Bazu-Bazu, Bazga-Bazga-Bizgu, Candre-Candre- Cin-drea, Danu-Danul, Dragul-Dragul, Fratea-Fratea, Gagu-Gagul, Galda-Gilda, Pacul-Pacul, Racul-Racul, Rade-Radea, Taba-Taba, Taraba-Tambul-Timba, Tarbu-Tirbu, Tatul-Tatul, Vlaga-Vlage-Ylige etc. ; invariantele verbului : parpali, perpeli, pirpali este insa alt caz. § 4. In general vorbind, creatiunea derivatelor este mai bogata inMoldova, dar cea din Maramures este surprinzatoare prin fonetismullocal ; apar si nume neasteptate din Vechiul Testament ca Efraft, Iudita,dubletul Iacob-Israel etc. § 5. Gratie unui bogat pomelnic din 18593, onomastica dobrogeanaprezinta un aspect deosebit, insa mai apropiat de cea moldoveneasca. § 6. Onomastica aromina, cea mai particularista dintre toate, a fostpusa lac contribatie numai in. ce priveste elementele comune eu daco-romina si cele aduse in tarile romine prin curente de imigratie destul devechi sau prin elementele mai noi aduse de companiile grecesti" de comert,in Oltenia si Ardeal : nume ca Goga, Goma, Caliani, Laguna, apoi celeprecedate de cara-, papa- §i hagi. Ea cere un studiu aparte. § 7. Onomastica urbana prezinta un caracter eteroclit, datoritelementelor alogene : unguri, sasi la orasele de munte si in special balcaniciin celelalte orase, deci strain fondului rominesc. Ca exemplu tipic de pene-tratie etnica de origine balcanica citam pomelnicul bisericii Adormireadin tirgul Dragasani, redactat de Dionisie Eclesiarhul intre anii 1794-1800§i editat de Th. Balasel 4 ; el con-tine numeroase elemente sud-slave, alba-neze si grecesti, neincetatenite la noi, deoarece urmasii desnationalizatile-au parasit ; elemental rominesc este insa precumpanitor. In genere,toate pomelnicele bisericilor de oral din Tara Romineasca si Moldovacontin asemenea elemente, dar in proportii mai reduse. § 8. Total deosebita apare si onomastica tiganilor robi, din cares-a ales numai ceea ce pare ca apartine limbii romine ; Inca din secolulal XV-lea multi tigani poarta nume autentic rominesti, uneori ele capatala dinsii o forma distincta. Ca si robii din epoca sclavagista, ei imprumutadeseori numele stapinului. In concluzie, se poate afirma ca deosebirile regionale privind varian-tele (fondul fund aproape acelasi) nu altereaza unitromine. Raraine de cercetat circulatia interdialectala a unor nume §i aunor forme care ar dezvalui interesante curente de emigratie in diferitesecole, de la o regiune la alta, asa cum indica unele nume aromine caPapana, Tramindan etc. 1 N. Iorga, Studii ;i documente VII, p. 97, deli in unele cazuri 1 transcris a are va-loarea de I. 2 Doc. Ist. Rom. 17 A IV 210, 216. 3 Publicat in Revista istoricd X, pp. 204-220. 4 Yn Arhivele Olteniei XIV, pp. 272-294. www.dacoromanica.roXVI
  17. 17. IV. ASPECTUL NUMELOR CALENDARISTICE § 1. Mineatul bizantin, colectia celor 12 minee lunare" cu slujbapentru fiecare dintre cele 365 de zile ale anului, cuprinde la sinaxarul zileipeste 1200 mime de sfinti, unele de origine ebraica, altele din greaca vechesi din lating, iar citeva numai din persana, egipteand, siriand, neogreacaon slava ; toate Ins au primit forma impusa de fonetismul medio -grec,in care : b ebraic, grec vechi sau latin este redat cu v, ca in AbraamAvraam, Bakchos Vakchos, Barbara Varvara ; ce §i ci latin esteredat cu ke, ki : CelsiusKelsios, gegi latin cu y : Germanus lEN.LavOcau §i eu latin sau vechi grecesc cu av ev : Augustus Atiyoucrrog siinvers Eutropius EU-rpOrctoc, grupul bi latin cu p/ : Publius 1-1670Loc,v latin, adeseori, prin u : Valerius-0606pcoc. Traducerile slave ale cartilorde ritual accepts toate aceste fonetisme bizantine, cu toate ca vecheaslava dispunea de sunetele b, ce, au, eu etc. § 2. Cartile slavone nu prezinta alts modificare specifics limbiislave decit redarea lui & bizantin in slava rus5, cu ft sau f ca in FteodorFedor < Ozoa6poc §i, bineinteles, a terminatiei greco-latine us, -os§i a lui -ius, -ios ij. De observat cal in sinaxare gi ceasloave, y cirilic arevaloare de v sau u, de obicei in diftong, si de i inauntrul cuvintului, cafn Akylina Kris gf Akilina (rus Akulina), Anykit, Akyndin, Kyril etc. § 3. Traducerile in limbo, romina, avind ca model cind textul medio-grec, cind eel slay, prezinta fonetismul grec b > v, ce > ke, ge > gh, darpe 3 1-au transcris cu th sau t (rareori cu ft, ca Dosoftei < Dositheos),pe e?) grec cu ey, ev, ef, pe ad) cu ay, av, pe nt latin uneori prin fonetismulneogrec nd (ca in Andonie < Antonios, Constandin < Constantinos),iar terminatia gr. cod, slay ij, a redat-o en ie (ca in Aar too AleksijAlecsie) ; tot asa s-au format : Gheorghie, Antonie, Vasilie etcgrec yy (lat. ng) in Aoiyivo; (< Longinus), din ignoranta a fost redatuneori cu g, de unde rezulta Loghin i, prin hiperurbanism, ghi > vi, formaLovin(escu). Exceptin.d numele terminate in -ios, toate numele Mra ter-minatia greco-latind -os, -us, pastreaza forma original* nealterata, dinsinaxarul bizantin : Adam, Avraam, Luca, David, Simon etc. iar numelede origine jatind : Candid, Cassian, Co(n)stantin, Flor, Iustin, Maxim,Silvan, Tit, Victor etc. se reproduc ca in textul grec, dar fara terminatie.In aceste conditii, numele crestine din sinaxarele slavone, pe care onomasticaroming le-a folosit eel putin din see. al XII-lea sau din sec. al XIV-lea,de and s-a organizat ierarhia bisericeasca romind, impreuna cu derivatelelor, create in urma, alcatuiese un fond de provenient0.,carturareascet , cults,fond care nu se confunda cu derivatele religioase primite direct, pe calepopulara, ca imprumut de la popoarele vecine, cum shit : Ivan, Iani,Hanes (Ioan) 1. Numele de sfinti deci, acceptate direct din cartile de ritual : dinMineat, din Orologhion (Ceaslov) sau din Calendar, in forma originara,reprezint5, un produs al culturii bizantine, traditia bisericii ortodoxe caun tot unitar gi, In consecinta, nu este just a le confunda cu numele,tot religioase, care s-au primit pe cale populara de la vecinii bulgari, sirbi, 1 $t. Pasca, op. cit., p. 37, passim, trece toate numele acestea terminate in -ie, la cate-goria celor primite din slavona", pe altele le considers primite direct din greceste", on dinlatina", Vara a distinge traditia cults, adica transmiterea for prin intermediul cartii. Tot asaCandrea, op. cit., p. 79 , passim. www.dacoromanica.ro a. 12372 XVII
  18. 18. greci, unguri, ucraineni. Intrucit ele au circulat in curs de secole sub,influenta directs a Cartii de ritual, din care, dupa 1800 s-au trecut incalendare, le numim 1i calendaristice. Aceste forme culte au Inlocuit detimpuriu numele crestine de origine latina populara, formate ca mostenirelatina in sinul limbli romine, si din care an ramas putinele vestigii amin-tite mai sus Nicolae inlocuind pe Nicoara, Gheorghie pe Georz etc.. § 4. Desi calendarul este, en putine deosebiri, acelasi la toate popoa-rele ortodoxe, formele derivate ale unui nume-tulpina capata aspectediferite in graiul fieckrui popor. In sectiunea formelor derivate din numelecalendaristice distingem doua categorii : cele create de poporul romin,adick formate pe aria limbli romine ca : On(u), Onea, Ionics, Onica,Nica Ionac, Nacu, Oniga, Niga, °nip, Nip, Oana, Oancea, Oanes etc..toate din Joan c cele, tot de creatie populark, dar imprumvecini, ca sl. rus. blg. Ivan, srb. Iovan, ung. Ianos, sas Han(es), ngr.Tani c Ene, toate din greco-lat. Ioannes. A.ceasta, subcategorie din urma,(elemente straine de creatie populark) a intrat in circulatie la poporulromin cu putine modificari, cerute de particularitatile foneticii romine.Important de retinut insa este ca o limits sigura, intre cele doua subca-tegorii nu se poate trage sau este prea greu de stabilit 1. § 5. Sistema de clasificare in antroponimia romina se prezinta deciastfel : I. Nume crestine : A. Populare, vestigii din latina vulgara, din faza I.B. Calendaristice : a) nume-tulpina, in forma oficiala ; b) derivate populare,create in limba romina ; c) derivate populare imprumutate de la vecini.. II. Nume laice : A. Fondul vechi de mime, formate in faza I,din cuvinte de origine traca sau latink. B. Creatia noug, romineasck dinfaza a II-a si a III-a. C. Nume laice imprumutate de la vecini : a) de lavechii slavi (in sec. VII X) ; b) de la popoarele vecine din sec. XI XIX.. § 6. Numele calendaristice, servind din secolul al XII-lea incoaceca Indreptar sau izvor la alegerea unui nume de botez, toate formelecare an circulat in textele bisericesti an devenit prototip al numelor tulping,folosite de poporul romin. Inca fn cele mai vechi traduceri rominestiapar unele modificari la numele calendaristice sub influenta graiului popularsi a grafiei ; ele constau din modificari de sunete si de articujatie : ca inAlixandru, Aritina, Aura < Avra, Costantin, Lauru, Loghin < Longhin,Calea < Calista, Dinu < Dima, Ditul < Diu si Dias, acomodat cu DiiVidinul, Furtunian < Fortunian, Miercurie < Mercurie, Silevestru < Sil-vestru, acomodat cu Sile < Vasile, Septemin <Septimiu, Prepadoamna< Prepodobna etc., sau calificative traduse ca : Chelsie Coconul",.Doan Colibasul" (Calivit), Joan Scararul", Domnitoarea", Make etc. § 7. Ca fenomen specific de adaptare fonetica se considers acomodareaterminatiei slave -ij, si a sufixului gr. -ios .= lat. -ius de la numeroasenume calendaristice in -ie, care s-a redus apoi in -e, ca la : Antonie, Ata-nasie, Dionisie, Gheorghie, Vasilie, Vlasie etc. Terminatia romineasek 1 Netinfnd seama de teoria circulatiei numelor, adica de coeficientul de repetitie al lor,nici de categoria specials a numelor de calendar, pe care le include In bloc la numele slave saubulgaresti, $t. Pasca calculeaza gresit proportia numelor de botez de origine strdind la douatreimi (op. cit., p. 37). Desi recunoaste ca incongruenta formelor slave cu cele rominesti e semni-ficativa", vorbind de ipocristice (derivate) la numele biblice, el este dispus a conchide ca multedintre ele, de forma identica si la slavi shit la not de Imprumut", §i citeaza, ca exemplu de-Imprumuturi straine : Ghita, Nita, Nica (op. cit., p. 125), care sfnt formatiuni romfnesti. www.dacoromanica.roXVIII
  19. 19. -ie is functia de sufix cind se apnea la alte nume, calendaristice saulaice, care la origine se terminau in consoana: Arghirie din Archir < Ahikar,prin acomodare cu Arghirie. Tot prin acomodare, calendaristicele in-entie i etie : Arventie, Meletie, Dometie, schimba partea finalsin -inte: Arvinte, Terinte, Melinte, Dominte, proces de incadrare morfolo-gica (la declinarea III) 1 iar biblicele : Daniel, Gavriel, 1VIihael, Rafail,se modifies in Danila, Gavrila etc. 2. V. I ZVOARELE § 1. Colectarea materialului onomastic din documentele editate intim-ping mari dificultati datorite mai multor cauze : a) in primul rind lipsesteo bibliografie generala a documentelor editate, multe Rind risipite Indiferite publicatii periodice (reviste, buletine, anuare, ziare) sau in extrase,in afara de colectiile, marl sau mici, speciale ; b) in al doilea rind, multedin colectii n-au un index de nume sau, daca au, forma for este defectuoasa,prezentind lacune grave, trimiteri gresite i lipsa de ref erinte necesareetc. ; index model gasim, in ce priveste vechile editii ante 1945, numai lavolumele editate de Ioan Bogdan si de Mihail Costachescu ; c) nestabilitateaformelor numelui la aceeasi persoana, constatata, pe de o parte in insusiizvorul hagiografic care a servit de model, pe de alts in documente.Cu atit mai grew se poate folosi materialul inedit din arhive i depozite ;ca manuscrise am folosit mai mult colectiile adunate personal si pomel-nicele din biblioteca Academiei R.P.R. Istoricul literar va putea precizamotivele variantelor la unele nume calendaristice care apar in acelasisinaxar : Atinoghen Antinoghen Autoghen, Asincrit Asigrit,Adrian Andrian, Antonie Andonie, Alifie Alfeu, Alipie Alimpie,Antip Andyp, AvxentieEvxentie, CodratCondrat, Kintilian Kindi-lian, Eyfimiia Ethimia Efimia, Poplie P uplie Puple < Publius etc. ;d) nestabilitatea se observa mult mai des in documente, cu deosebire intextele de limbs strains : latina, polona, germana, ungara : Sorban (Serban)Bokor (Bucur), Berszan (Birsan), Belan ( Belan), Bretoi (Bratoi), Bredicean(Braducean) etc., din care unele au ramas in circulatie (Tiberiu. Bredi-ceanu). Un caz interesant este al enigmaticului Dugoiu dintr-un docu-ment latin, solul lui Petru Musat in Polonia ; un mare boier Dragoiu seafla pe timpul lui Alexandru cel Bun 3. § 2. Uneori variatia formelor numelui la aceeasi persoana se dato-reste particularismului ortografic al sla-vei documentelor in care lipsestesemnul (g) inlocuit prin z : Jurja pentru Giurgea 4, si in care ra si to an iudoug valori fonetice : Deirdul §Si Dradul pentru Dridul, on Bernat, Bernat§i ung. Bernat pentru Bernard, sau Carste, Crdste, Cirste pentru Cristea.Sint cazuri cind este dificil a se restaura forma autentica intre Baldest 1 Fenomenul a fost lainurit expus in §1 : Adaptarea fonetica, din studiul prof. Gh. Iva-nescu si L. Leonte, Fonetica si morfologia neologismelor romfne de origine latina qi romanicd,Studq §i cercethri stiintifice, Filologie. Anul VII, fast. 2, 1956. 2 V. §i cap. XI, suf. -ild, adaptare morfologica moderns semnalatd de Gh. Ivanescu. a I. Bogdan, Documentele lui ,tefan cel Mare I, p. 68, Indexul toponimic al coleclieide Docurnente, editat de Academia R.P.R. pentru volumele din sec. XIIIXVI, B. 1956,prezinta destule cazuri de nestabilitate; dar indexul antroponimic nu s-a editat pins azi. 4 Joan Bogdan, op. cit., noteaza necontenit la index aceasta identitate. www.dacoromanica.ro XIX
  20. 20. §i. Bladesti, Brazul si Barzul (BCI III 81), Brazesti §i Birzesti ; unii dieciInlocuiesc pe o cu u : Ruman, Cuman, i invers, ca in : Negol, on scriuruseste cu e pentru lo : Cebrau in be de Ciobrau 1. § 3. Adeseori varietatea formelor pentru aceeasi persoana ajunge a fideconcertanta si este greu a stabili data ea se datoreaza nestiintei, sari. altorcauze. Astfel : Slabciul = Slavciul §i Maniul = Manul ; inlocuirea lui-u sau -u/ final cu o se considers eleganta de stil Patrasco, Dumitrascoetc., probabil §i Calo fiul lui Nan Gaut" 2. Notam inca unele exempleinteresante : fit. Tabard vornic de poarta se scrie i Tabara sau, ca inTabora (Sd XX 246-250), Cleopa devine Clapa, Clap §i Clipe (Sd XXI),Marena = Marina, Marica = Mariuta (Sd XXI 300, an 1540), Fugusila= Fugusel (Giur. 117, 120), Farcenii = Freteenii = Frincenii in 1502(C. *tef) ; un Dreighici schimba sufixul la fiecare pas in : Dragos, DrligUsan,Dragomir i Dragu (*t. Greceanu p. 345, n. 1); lane devine Ian°, Con-drea < Cudre, iar Hrizu < Hris §i Hirsu (Cat) ; Nan Pascal se mai scrie :Pashalie ti chiar Peical ; Mirceadevine Milco (Div. 73, 79), iar Albu devineNegrild (ib). Bulcoiu < Bule + suf. -oiu e scris in cinci forme, ca si topo-nimul Bumbueni < Bumb etc. Mai inexplicabile sint cazurile de alunecarela alta tema, in variantele numelui aceleiasi persoane, ca in : Iarcu =larcia = Ercea ce se pot explica din sl. jara primavara" + suf. -cu,-cea, sau din srb. jarka cant" ; cf. insa i turc Iarkin. Boierul Vilcsan Florescu sau al Florei este identificat cu VilcsanFlorev, cu V. Viorin (Div. pp. 41, 89, 101, 120) si cu Vilcsan Vlorin (T.Rom. 128). Palatalizarea lui fi in hi provoaca confuzii si mai grave :Fiera, nume derivat din fier, se scrie Hiera, Hera, Herea, iar satul Fie-1.604 r. Oltenita : Hierasti, Heresti, Haresti, ducind la confuzie cu Hir-testii din Muscel scris Hartesti si Herkti. Cel mai interesant este cazullui loan, vornic de Suceava, care vrea sa impace toate gusturile variindu-siprenumele in : Ona, Oana, Yana, Ivan, Ioanis, Ianus ; chiar Miron-VodaBarnovschi da cinci forme numelui sau in pecetie i in semnaturi (A GenII 277). Uneori s initial se elimina, ca In Scolofendie, Scutelnicu s.a.,sense i flea s, on se adauga ca In Scarpenisanu. Mai gray este insa cindpe Stanciul Moenescul un editor it descifreaza in Stoica Ciulmoenescu" 3,pentru ca altul ca saute o etimologie acestei lecturi gresite 4, in roc dea o corecta. § 4. Procedeul slavizarii creeazg, Inca o dificultate in cautarea formeiautentice a numelui. Limba slava bisericeasca, folosita si in cancelarii,fiind considerata ca limba literara, asa cum era latina In tank catolice,nu este de mirat faptul ca de multe on diacul traduce in slava un numede be sau de persoana. Privitor la toponime este de ajuns ca sa amintim ci-teva cazuri. cunoscute : Dilgopole (= Cimpulung), Slam-Rimnie (=R. Sarat),Vel-Ocna (= Ocnele Man), Star-Chiojd, azi Chiojdul-Mare, numit inActele Drajnei, Chiojdul eel Batrin5, apoi Gorj si Dolj, doua foste judeteoltene, care in actele din secolul al XVII-lea apar in forma de « Jiiul desus » §i « Jiiul de jos », sau nume mai putin cunoscute : Dolbisca (= Bisca de 1 L. Boga, Documente, XI, p. 37. 2 Doc. Ac. Rom., sec. XVII, B III 477. 3 Revista Arhivelor, II, p. 73. 4 St. Para, op. cit., sub voce Ciulmoenescul. 5 Ade Drajna, mss. nr. 91. www.dacoromanica.roXX
  21. 21. jos) 1, Cearealsov (= Cerasu) etc. Istoricii si filologii sint de acord a recu-noaste cg, traducerile in slavoneste ale toponimelor latinesti din limbanoastra- sint foarte frecvente in documentele slave de pe vremuri" 2 deoa-rece cancelaria slavong a slavizat nomenclature mai mult decit se crede3.Era firesc sg, descoperim in actele vechi, prin urmare, slavizari si la numelede persoang. Bejan Rosul devine : Bejan Rufus intr-un act latin si BejanCerven intr-unul slavon ; diacul Stan Rosu semneaza in 1533 Stan Cerven(Cat.) ; Fetita, nume de femeie, este tradus in Doeica Elea", si aiureain Deava fatg," 4. Alte cazuri sint semnalate de Ioan Bogdan, ca DanciuCernii Negrea", Jurj Dolha Giurgea Lungul" etc. 5, iar alipirea sufi-xelor slave -vici, si - ovici, in loc de - escul, era o mode pentru dieci saupentru boierii cArturari in formarea numelui de familie : Gr. FierescusemneazA : Fierovici sau Fieravici, Hdriste Nasturel : Ngsturelovici,iar Dinicu. Golescu : C-tin Radovici din Golesti, Margire Malai : Malaevici. § 5. In urma acestor constatari se impune incheierea d elementulslay in onomastica roming este rezultatul unei stratifidri de lung5, durath,.La vechiul strat Slav pe care-1 avem in comun cu bulgarii si sirbo-croatiis-a adaus altul, in epoca folosirii limbii slave in cancelarii si biserid,ping, in secolul al XVII-lea : unul de forma sud-slavg, in Muntenia, altuldatorit influentei ucrainene, doveditg prin deasa aplicare a supranu-melor si prenumelor rutene la familii curat rominesti", nume care s-aurominizat apoi cu timpul ca Ciortoriiski, care devine in 1490 Ciortorescul°,aceasta in special pentru Moldova si Maramures. Ultimul strat, al treilea,este rezultatul imigratiei de elemente ostasesti sirbo-bulgare, lefegii dinsec. XVII incoace, in Tara Romineasd si influentei exercitate, dupe1700, de ierarhia sirbeascg, din Carlovh,t asupra Banatului si Ardealului,sau de administratia austriad, in Bucovina. § 6. Pentru a cunoaste prototipul numelor de origine calendaristiace au servit ca izvor preotilor la alegerea unui nume de botez, este necesarsa recurgem la drtile slave care au circulat la not pe timpuri si la celemai vechi traduceri ale lor, precum sint sinaxarele Miniatului tipgrit laBuzau in 1698 de Mitrofan, in care numele aceluiasi sfint apare in doug-trei forme diferite (dovada ca autorul folosea citeva versiuni diferitede traduceri mai vechi), variante ce apar si in unele editii vechi ale Ceas-lovului (Orologhion) 8. Am utilizat astfel, pentru intlia oars, onomastica,hagiograficg ortodoxh, in forma ei autentid, aceea care a servit de modelsi a avut un rol precumpanitor in formatia numelor de botez la romini. 1 N. Iorga, Studii ;i documente XVI, p. 73. Bezdead fail mos", deci fare drept la corn-posesorat intra probabil In aceeasi categoric. 2 Iorgu Iordan, Nume de locuri, p. VI, n. 1. 8 N. Iorga, Reuista Istoricd X, p. 74. Traducatorul de acte slave Pavel Debrit scrie Gabrovein suretul din 1816 In loc de Carpinis, ca In actele din 1818. (C. Bobulescu, In Rev. ArhivelorI, p. 271). 4 Doc. Ac. Rom., 16 A I 492. 5 Doc. tut Stefan eel Mare, vol. II, la index. 6 G. Weigand, Flussnamen, p. 52 ; el mai citeaza prenume ca : Andrejko, Fedko, Fedor,Iurij, Ivan si derivatele lor. 7 Moda numelor cu finals slava" la romfnii din Bucovina intre 1775-1830 : V. Radevici,Ch. Daschevic:, I. Onciul Alexandrovici (B -rdz, 11, 16, 19). 8 .,Orologhion" ed. 1703, text slay cu explicatii In limba romfna si Ceaslou (romfnesc) ed.1715 de Antim ;, la p. 204 gasim termenul minologhion adica synaxar (=calendar). Dictio-narul lui G. Timus a modernizat lard criteriu multe nume de sfinti. www.dacoromanica.ro XI/
  22. 22. Materialul continut in documente, incepind cu secolul al XI-lea pins lajumgtatea secolului al XIX-lea, face dovada ca numele vechi de persoanaerau la not infinit mai numeroase si mai variate decit acelea aflate astaziin circulatie. Nume actuale, culese din graiul viu sau din publicisticg, nu s-aufolosit decit in masura in care ele au servit de veriga Inlantuirii formelorce se derivg succesiv dintr-un nume tulping. § 7. Destinat In genere antroponimiei istorice, dictionarul imbratiseazaintreg domeniul onomastic vechi, utilizind din actualitate numai putinenume in legatura cu evolutia formelor vechi. Dar si limitele acestea,se restring mai mult, lasind la o parte : a) numele al cgror sens, destulde clar, n-are nevoie de explicatie ; b) cele formate din numirea ran-gului, functiei sau ocupatiei, din acelasi motiv ; c) cele formate din topo-nime cu adaosul sufixului -anu, -eanu, -aru, al caror numar este infinit ;d) o serie de nume enigmatice, intilnite o singura data in texte i multedintre cele de origine straina, acoperind originea straina a insului, cu deo-sebire din mediul urban ; e) nume de tigani-robi, de aspect exotic. Cimpulse largeste in alts directie, imbratisind numeroase toponime, care laorigine au fost nume de persoana, sau formate, prin adaos de sufixe,din acestea 1. § 8. Conditii favorabile pentru un studiu de ansamblu s-au treat§1 prin editarea corpului de documente interne de Care Academia R.P.R.,privind secolele XIXVII ping la anul 1625 al cgrui index n-a aparutInca. 0 culegere sistematica a imensului material documentar era cerutain interesul cercetarilor, atit istorice cit i lingvistice, iar necesitatea unuidictionar general al limbii romine ce se pregateste astazi a fost semnalata,de Ovid Densusianu Inca din anul 1929 2. Culegerea pe teren a numelorde locuri si de persoand famine un desiderat Inca si de prima ordine. VI. REGIMUL $1 FUNCTIUNEA NUMELUI A. NUM_ELE UNIC § 1. In stadiul comunei primitive popoarele foloseau numele unitla care, incidental, se adauga acela al clanului, al tribului sau al tatalui.La greci, patronimul format cu sufixul -ide, pus la numele tatalui, estefrecvent in poemele homerice (Odiseu Laertide, Atrid Menelau, TididDiomede), dar de regula circula numele unit : Solon, Licurg, Pericleetc. ; spre a nu se crea confuzie intre persoane, el se repeta foarte rar,pins intr-o epoca, tirzie (cea helenistica). Romanii se foloseau de regimulnumelui triplu (praenomen, nomen gentilicium si cognomen, ca in : CaiusJulius Caesar, sau quadruplu, cu un agnomen in plus, ca in : PubliusCornelius Scipio Africanus, adaugind uneori i patronimul : Marci filius. 1 Aceastd latura a problemei a fost tratata in articolul meu : Raports entre toponymes et,anthroponymes din Contributions onomastiques", 1958, Ed. Academiei R.P.R., pp. 115-123. 2 Este greu de urmarit numele de persoana spune el fiindca nu avem un dictionarcomplei in care 0, gasim derivafia §i infelesul unui nume in fiecare tars" (Curs de toponimie si.onomastica, 1928 1929, p. 113). www.dacoromanica.roXXII
  23. 23. § 2. Popoarele din evul mediu intra in istorie tot cu numele unic,care este un prenume : Clovis, Runk, sau o porecla : Atila ; dupg un timpse adauga la prenume patronimul on un supranume sau numele de aparte-_nenta locala (dupa satul sau mo§ia de re§edinta, pentru nobili) ca de ex. :Carol Martel, Pipin de Landen, la franci. Data in cronicile noastre domnii celor doua principate se caracterizeaza prin epitete sau porecle : Mirceaeel Batrin, Mircea Ciobanul, Petru Schiopul, in mod oficial, in documente,incepind cu Alexandru-Aldea, ei adauga la prenume numai patronimulprecedat de fiul lui", sau numele bunicului cum face Radu-*erban nepo-tul prey bunului Basarab Vvd", fiindca tatal sau n-a fost domn. Rareoriei se disting prin epitet in textul diplomatic : senior, junior, respectivsfarii, mlad : cel batrin, cel tinge etc. 1. Prepozitia slava of «de, de la» apare in actele noastre vechi atit pentruboieri cit §i pentru mopeni sau razed, Mira a designs un titlu nobiliar cain tarile catolice. La popoarele ortodoxe, cu exceptia Imperiului Bizantin,numele unic dainnie§te citeva secole dupa intemeierea statului, dar laTUO patronimicul apare de la inceput, format cu sufixele : -ov, -ovici, -icicare i§i pastreaza functia patronimica ping, astazi ; totu§i unele patronimedin acestea au devenit nume de familie (ca in cazul fam. Orlov.). Celetrei sufixe slave s-au folosit §i in cancelaria moldoveand, pentru patronime,in secolele XIV §i XV, in concurenta cu sufixele -ea, -escul, de obicei eleBind adaugate la patronim de care scriitorul actului slavo-romin 2.Trecerea la regimul numelui dublu se face pe nesimtite, in curs de secole,inca din secolul al XV-lea, folosindu-se cind numele unic, cind eel dublu,adaugind la prenume un patronim sau o porecla ; uneori, linga prenume,apare numele de apartenenta locala : Isvoranul sau functia : Badea Vame--fov ; in aete boierii fara titluri sint aratati numai pe numele de botezinsotit de epitetul jupan" 3. § 3. Pins in secolul al XIX-lea satenii apar in documente cu numeleunic, care este un prenume, mai rar o porecla, ea Ratundul, Talmaciu ;numai cind era necesar sa se indice rota -parte a insului intr-o devalma§ie,se adauga patronimul, on numele bunicului, al mamei, al sotiei sau alfratelui chiar, dupa cum dicta interesul juridic. Sufixele onomastice-a, -ea, -otd, -ici se pare ea an avut la inceput functie patronimicd ; inepoca documentelor scrise ele apar insa §i la unele patronime folosite eaprenume pentru barbati : Lupa, Badea, Badici, Calota, Dragon, Draghici,Manea, atunci cind patronimul respectiv a fost aplicat ca nume de botez,alaturi de : Lupu, Radu, Calu, Drag, IVIanu, prenume in forma initials. B. NUMELE DUBLU § 1. incepind din secolul al XVI-lea regimul numelui dublu devinetot mai frecvent fn clasa stapinitoare in masura in care se constituiaufamiliile cu domeniu ereditar, despartit de hotarul ob§tei devalmme amo§nenilor sau raze§ilor. in curs de doua secole exemplele sporesc de la 1 I. Bogdan, Relafiile TCrti Romtnesti cu Brasovul... in sec. XV si XVI, Bucuresti, 1905,pp. 47-53, 139-177, 332-335, 337-339. 2 Vezi I. Bogdan, Documeritele lui Stefan cel Mare, vol. II, la index. 3 C. Giurescu, Studii de istorie socials, ed. 1943, p. 244. In actul mold. din 15 oct.1426, 14 boieri apar cu nume unic 51 alti doi omonimi cu n. dublu. XXIII www.dacoromanica.ro
  24. 24. 20% la 40%. Accentul cade fns tot pe prenume, intrucit patronimul onsupranumele apare numai atunci cind este necesar a se face distinctieintre doi sau mai multi omonimi. Este cazul celor 12 boieri i curteni ailui *tefan eel Mare, care purtau toti prenumele Duma: dintre ei singurvArul domnului, Duma Vlaiculovici fiul lui Vlaicu", apare in acte numaicu prenumele, pe cind ceilalti se disting regulat prin adaugarea fie a.patronimului format cu suf. -ici, -escul : Benici al lui Benea", Braevicial lui Brae", Isalescul, Maneseul, fie a unui supranume ea : Brudur, Ne-grul, a numelui de mosie : rat6ranul, on de functie : clucerul si de ru-denie var sau frate cu x, sau prin transformarea prenumelui in dimi-nutiv ca la Dumsa postelnic. § 2. Din cele aratate mai sus putem conchide ca, in regimul numeluidublu, al doilea nume se putea forma in vase moduri : a) din patronim_pus la genitival slay: Jurj Husiva, Marina Husulova ( tef. I 373, II 55)on la genitival romin Vladul Caplii, sau format cu sufixele de filiatie : -mut,-ov, -ici, -ovici, sau Mira suf x, precedat de sin fiul lui" ; b) din numelefunctiei : Badea Vamesov ; c) din numele bunicului ; d) din supranume :Coman Gurg, Bejan Rosul 1 ; e) din numele mosiei format cu sufixul-ianul, sau precedat de prepozitia de, de la, din : Stan de Codru,Gligorescu de Grunagzoae, Stan de Clue 2; f) din numele fratelui, almamei vaduve, al socrului sau al altei rude de seams. Nume dublu se poate considera si eel domnesc, format la suireape tron, prin adaosul unui prenume de traditie dinasticg., la prenumelepurtat pina atunci ca : Basarab, Radu i Vlad in Muntenia (Basarab-Neagoe, Radu-Paisie, Vlad-Vinti16,), Alexandra i Stefan in Moldova_Cronicile dau ambele nume, dar in documente apare numai numele cel noncu filiatia. Prenumele loan (I&) era un element al titulaturii domnesti,ca Caesar la primii impgrati romani. C. PRENITMELE § 1. Temelia onomasticii o formeazg numele de botez sau prenumele,care, in diverse cazuri, ajunge a lndeplini gi celelalte functiuni, cu saufara anumite modificari. Prenumele se formeazA din nume crestine sau.laice. Cele dintli apar in forma transmisa din limba latina vulgara (Medru,Nicoarg), de regard, insg in forma calendaristicA, (Dimitrie, Nicolae), saumodificate prin derivatie din acestea Mitru, Nicu ; uneori se is ca prenumechiar numele skbaloarei : Craciun, Simpetriu, Simnicoara, Simedriu,Simtion, Sinziene, Fetion, Aghiana, Ispas, Obreja, Blaga, Florea, Mosu,Pasta, Pobreajen, on numai termenul de stint ca in Sfetea, Fetea, Sfintea,.Fintea etc., ba chiar unele calificative ale sfintilor ca : Sirul (Efrem),Damaschin (Joan), Colibasul, Bogonos, Bogoslov, Trihina, Tiron, Botez,$i nume de locuri socotite ca sfinte : Ierusalim, Iordan, Tabor, Sidon,.Sinai, Samaria etc. § 2. Dintre numele laice unele sint de traditie straveche (Albu,Bucur), on de vechi imprumut de la slavi (Dragu, Radu, Vlad), din Cartile 1 I. Bogdan, Relajiile Tarn Romtnesti cu Brasovul gi cu Tara Ungureascd, index. 2 N. Iorga, Studii qi documente XXI, pp. 394-5; Anuarul Institutului de istorie, Cluj,,III, p. 739. www.dacoromanica.roXXI V
  25. 25. poporane (Alexandru, Roxana, Archir), din creatia mai veche sau mainoun (Coca, Fatul, Fecioru, Soare), si chiar nume de conjurare a piezei-rele(Balaur, Groza, Ursu, Urita, LepAdat, Prodan, Razvan). 0 categoricinteresantg, de nume de botez o formeaz5, etnonimele, luate pentru faimaneamului respectiv : Arman, Arvat, Cazacu, Grecu, Leahul, Rusu, Sasu, chiaul, Sirbul, Taut, Turcu, din care s-au format si feminine : Armanca,CAzaca, Greaca, Munteanca, Rusca, Sasca, cheia, Sirbca etc. § 3. Numele se poate repeta intr-o lists de sateni f6r5, alt adaos :sau in aceeasi familie ca in cazul lui Iancu Voda de Huniad al carui fratese chiama loan 1. Sub influenta grupului numeros de nume terminatein -ie sau in -e (Gheorghie, Gheorghe) si alte nume au luat forma acestora :Petre < Petru i Ioane < Ion ; acesta apare des in Ardeal in secoleleXVIII si XIX ; dar foarte numeroase, indeosebi in Moldova, sint celescrise cu e final in Inc de -ea, ca Bade, Bance(a), Marce(a). § 4. Spre deosebire de catolici care dau mai multe prenume uneipersoane, la romini, ca si la celelalte popoare ortodoxe, prenumele esteunic ; citeva exceptii intilnim la domni : Nicolae-Alexandru, Petru-Aron,Nicolae-PAtrascu, sau la doamne : Maria-Oltea, mama, si Maria-Voichita,sotia lui Stefan eel Mare, apoi la fli de dome : Bogdan-Vlad, fiul prece-dentului, i Mihail-Pg,tru fiul lui Alexandru Lapusneanul. Citeva cazuriggsim i in familiile boieresti : Ana-Eftimia, fiica lui Ganea 2, cneaghinaMarta-Candachia 3, Odochia-Roxanda 4, Loghina-Domnita 6, Solomiace-i este porecla ei, Draguta" 6 etc. Nu este aid. cazul unei dublari aprenumelui laic cu unul calendaristic, procedeu observat in antroponimiaruseasca veche 7. Numai in doua cazuri ggsim incercarea neizbutitg de arepeta in numele dublu, un nume calendaristic considerat echivalent,farA, ca 0, fie : Ignatie zis Iuga vistierul 8 si Udriste Msturel ce-§i ziceuneori Orest sau Uriil" 9. D. PATRONIMUL LUAT CA NUME DE FAMILIE § 1. in primele doua secole dupg intemeierea farilor romine traditiade familie se observa, numai la, cele doua dinastii, in care se repetg numeleintemeietorilor Basarab i Radu, Bogdan si Stefan. Atit domnii cit siboierii foloseau in acel timp numai patronimul, astfel c5, numele se schimba,la fiecare generatie : Manea Udristev este tatal lui Dragomir Manev, careabia mai tirziu Y i va zice i Dragomir 17driste". Niel supranumele nu setransmite : Constantin FandArac fiul lui OAHU F5,c616, 11. Abia in secolul 1 I.-A. Candrea citeaza cazul a opt frati dintre cari doi se nurn3au Stanciul si doiLupul (op. cit., p. 68). 2 Documente privitoare la Istoria R miniei 16 A II p. 111, an 1558. 8 Idem, 17 A IV pp. 443, 418. 4 Idem, ibidem, p. 147. 5 Idem, 17 A IV p. 408. 6 Idem, 16 A II p. 12. Cf. si Despina-Calea soacra lui Matei Basarab. V. K. 6kagov, Ha ucTopuu pyccuux umeu, cap. II. 8 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare II, index. 9 P. S. Ndsturel, Insemndri din Hindu ,fi Imprefurimi fn Monumente si Muzeepp. 218-220. 10 I. Bogdan, Relafiile Tdrii Romtnesti cu Brasovul ,si cu Tara Ungureascd, pp. 290-293. 11 N. Iorga, Studii si documente XXI, p. 355. www.dacoromanica.ro XXV
  26. 26. al XVI-lea se consolideaza marile familii boieresti, Craiovestii, Buzestiif.a. Patronimul is atunci functia de nume de familie, iese in relief fatsde prenume si apare uneori ca nume unit Fruntes, Gangur, in be deIon Fruntes, Radu Gangur cum se zicea in secolul precedent 1. § 2. Patronimul format cum s-a aratat mai sus (A 2, 3 si B) afost studiat, pentru onomastica romina, de I. Biletchi-Albescu careaduce o bogata documentatie din izvoarele istorice si din actualitate 2 ;studiul sau, deli are uncle scaderi, poate servi ca punct de plecare pentru.capitolul urmator in care se vor dezvolta alte laturi ale problemei. E. CONFUZIA FORMELOR DE GEN PENTRU AMBELE SEXE § 1. De multe on izvorul nu permite sa, cunoastem sexul persoanei,.este cazul mai ales cu pomelnicele care contin numai liste de prenume.Faptul acesta da be la confuzii in determinarea sexului persoanei deoarecein afara, de numele calendaristice terminate in -a si cunoscute ca hindpurtate numai de barbati, ca Cosma, Duca, Foca, Luca, Toma etc., aparunele nume feminine, ca gen gramatical sl ca uz, terminate in -a, darcare se aplica, uneori si la barbati, fara sarsi schimbe forma. Inners, avemprenume terminate in -a, -ea, -ie specific barbatesti, dar aplicate uneorisi femeilor. In Coate aceste cazuri este vorba numai de prenume, iar nu deacelea care an servit de regula ca nume de familie precum : Cuza, Dinga, Ghica, Goga, Inca, Sturza. Distingem astfel grupele urmatoare : a) numespecific masculine dar purtate rareori si de femei : Mina, Preda, Sima, Sofronie, Badea, Nedelea, Oprea, Petrea etc. ; b) nume feminine, care apar si la barbati : Fira 3, Gherghina, Ghinda, Lucia, Paraschiva, Para,Petrica, deli exista alaturi masculine ca : Firu, Luciu, Paraschiv, Petricaetc. ; c) nume de gen feminin purtate de barbatii robi-tigani : Lica, Nagara,Romasca, Iola etc. § 2. Confuzia in ce priveste sexul apare si la nume cu forma distincta,pentru genuri la nominativ, dar care primesc aceeasi flexiune la cazuloblic, deoarece si Fira si Firu nearticulat pot face in genitiv-datival, a Firii ; se distinge uneori o forma de alta prin mentinerea diftonguluidin tema : fem. Neagra gen. Neagrei si masc. Negrea, gen. Negrii ; Fomeagen. Fomii ( foame sau sl. Foma = Toma) si Foame, gen. Foamii.Avem si genitive neregulate : Doltii de la Dolca, Armantii de la Armanca. § 3. Interesul de a discerne sexul este si mai sporit cind doua formede nume asemanatoare vin de la teme sau radicale deosebite, cum estecazul cu Nita masc. < Ionita si Nita fem. < Anita, care fac genitivalla fel : Nitii. Astfel de nume avem : Ghinut < Ghenadie, si Ghinuta < Evghenia ; Lica < Vasile, Lica < Steliana sau Vasilia ; Litu < Ilie,Lita < Calita ; Miu < Mihu si Mia < Eftimia sau < Eufimia ; Mitu <Mitru si Mita < Domita sau Mita mr. < D-tra ; Saftu < Hrisanth siSafta < Elisabeta ; Tincu < Timotei sau din Eftimie si Tinca < Ca-tinca (Ecaterina) ; Vuta, < Iacov si Vuta < Eva ; lasam la o parte ipo-coristice ca Ica, Cuta, Uta, care se pot deduce din mice nume. 1 I. Bogdan, Documentele lui .5tefan eel Mare II, index. 2 Un ca pit, 1 de patronimie romtneascd, Cimpulung mold., 1935. 3 Documenle privitoare la Istoria Romtniei 17 BI 2-14, 22 §i 16 B II 1. www.dacoromanica.roXXVI
  27. 27. § 4. Claritatea in ce priveste cunoasterea sexului este evidenta.cind numele se modifica schimbind articulatia masculine cu cea feminine-(Radu > Rada) si invers. : a) la femininele formate cu articolul a dinmasculine : Ioana, Stana, Rada, din : Ioan, Stan, Radu etc., sau on termi- natia -ins, -ica, -ita : Vasilina, Vasilica, Gherghita ; b) la masculine formatedin feminine : Catrinul, Ileanul, Paraschiv, Evdochiu, Despinul ( < Des-pina). Nume alintatoare in forma masculine pentru femei ca Irinel, dinnuvela lui Delavrancea, gasim si in trecut : Dochiiul fata Crai § 5. In sistemul onomastic al satelor, matronime ca : Ionita alVoichii, D-tru Chirii, Petre al Cretii sint redate i prin numele mamei -Ssufixul -an : Voican, Chiran, Cretan, complicind astfel categoria numelorin -an, ca Dragan < Drag-u etc. VII. FORMELE DE PATRONIM A. PATRONIMITL IN GENITIV SLAV CU -a I CONFUZIA LUI CU PRENTTMELE IN -a § 1. Seriitorii actelor slavo-romine n-au urmat nicio regula in redareanumelor rominesti de locuri si de persoana pe care uneori le traduc inslava sau carora alteori le adaoga numai flexiunea slava, in locul celeirominesti. Patronimul apare i cu genitivul rominesc : N. sin Bizdigaei 2,dar de multe on in forma slava : Joan sin Vasilieva (sic). Fie din ignoranta 3,fie din constiinta ca numele nu trebuie tradus, un nume ca Jumatateprimeste, de cite on se scrie, alta terminatie : -ev, -evici, -ici 4, de underezulta ca numele a circulat fare vreuna din acestea. De aici se isca greu-tatea pentru vechii traducatori de acte slave (autorii suretelor), ca gipentru cei de astazi, cind vor sa restabileasca numele autentic, deoarecedocumentul, fiind un instrument juridic, din interesul de a se proba iden-titatea persoanei in relatiile de proprietate, punea in circulatie formanumelui din originalul slav, unde fusese tradus total sau partial, dinduitarii forma autentica, ca in exemplele Cerna pentru Negru", Cauiapentru Cauiu, Porca pentru Porcu 5. § 2. Desinenta genitivului slav -a apare la patronime, in actele slave,indiferent dace numele este sau nu articulat : Buciuma, Fruntesa, Albula,Bratula, Minzula, Niatedula6 acestea sint exemple dinainte de anul1500, in loc de Buciumei, al lui Fruntes, Albului, etc. Numele intrindin circulatie in forma acestea, -a isi pierde sensul de genitiv patronimicgi astfel se constitute o noua subcategorie a numelor terminate in -a.Cea dintli este a numelor calendaristice : Cosma, Duca, Foca, Luca, Mina,Sava, Toma, etc., a doua a numelor de origine albaneza : Ghica, Leca 1 Documentele privitoare la Istoria Rominiei, 16 A III, pp. 159-160. 2 Damian Bogdan, Glosar, sub voce, din 1640. 3 Cf. cazul citat de I. Bogdan, op. cit., I p. 494. 4 Idem, op. cit., I, pp. 499-500. 5 I. Bogdan, op. cit., I 451 §1 II 122, a schimbat pe Cauia din text in UMW, dar a lasatpe °aria Porca 1Oand al lui Porcu"]. 6 O. Densusianu, Histuire de la langue roumaine, I, p. 395. 7 Cf. masculinele latine in -a create in sec. I e. n., din forme In -us, -es ca Iunia,Prisca, Herma etc. dupe analogia lui Aquila, Barnaba (Novum Testamentum, Epistula b.Pauli .ad Romanos 16, 3). XXVII www.dacoromanica.ro
  28. 28. etc., si aromine : Balaura, Bira, Bira, Buia, Bura, Busia, Mana, Miha,Meta, Nota, Pana, Tega, Tuta, etc. care au si forma in -u. La fel s-arexplica altele ca : Fulga, Ursa, Frata, Draca etc. ; neputind sa le ex-plice, Capidan conchide ca fenomenul (articularea cu -a onomastic) aputut sa fie general in limba roming. Name masculine terminate in -ase gasese pretutindeni la poporul roman, afirma Sextil Puscariu, citind :Bdra, Duca, Floca, dar el adauga i citeva terminate in -ea,stinga cazurile dud e apartine temei 1. Acest fel de nume masculine segaseste azi si la moti : Boca, Costa, Mota, Potra, Rauca, si in alteregiuni, cum sint cele aduse de Bil-Albescu ; Boba, Boga, Baltaga, Berbeca,Burlaca, Dorca, Gala, Grumaza, Haraga 2 etc., nume care eirculd si cuterminatia in -u. Spre a completa categoria, putem aduce inca unele numescurtate din calendaristice : Alexa(ndru), Arca(die), Chesa(rie), Condra(t),Costa(ndin), Chifa(nie) < Epifanie, Ghera(sim), Ghiga(ntie), Hara(lambie),Iorga, Igna(t), fra(clie), Laza(r), Maca (vei), Miha(i1), Misa(il), Nasta(se),Necula(e), Pala(die), Pana(it), Para(schiv), Stama(tie), Tara(sie), Varna(va)Zaha(ria) etc., precum i alte scurtari in care -a lipseste din tema, dar seadauga : Blaga, Clima, Flora, Fota, Gavra, Gherga, Giorza, Griga, Iosipa,Siva ( < Iosiv), Lupa, Mira ( < Miron), Nica, Nistra, Ona, Sima, Toda.etc. Aceste subcategorii ale numelor terminate in -a pot da nastere unorconfuzii insolubile in ce priveste originea si explicarea for : astfel Jurja(= Giurgea) in loc de Jurj, presupune sufixul -ea, dar Maria-Cazacapoate fi sau un prenume femenin dublu, ca Maria-Vochita, sau unpatronim : Maria Cazacului ; tot ca patronime formate cu -a din genitivalslay trebuie intelese Odochia Ciurca" i Ilisafta Clanta" 4 §i deci traduse :Evdochia lui Ciurcu, Ilisafta lui Clanta. § 3. In cazul lui Jurja ( =-- Giurgea) se afla i alte flume terminatein -a, precum : Sturdza < Sturdzea, 52 Cuza < Cuzea, Balsa < Balsea,Groza < Grozea. B. PATRONIMUL DIN N1JME TERMINATE IN -ea Numele de persoang terminate in -ea cu functie de patronim pot fiderivate din adjective §i substantive cu terra in -a, in -u sau consoana,in -e, precum si din alte nume de persoang terminate la fel ; o categoriedeosebita formeaza cele provenite din genitival patronimic slay in k. § 1. to prima categorie intra cele formate din epitete sau porecle ca :bard, bared, both, buca, bur* buza, durla, falcd, geana, ghiata, ghinda,groaza, gura, hora, pita, rinzsd, secard, : Balea, BerzBurtea, Buzea, Durlea, Falcea, Genea, Ghetea, Ghindea, Grozea, Gurea,Horea, Pitea, Rinzea, Secarea ; vin apoi numele formate din substantivesi adjective terminate in consoana ca : alb, albul, ban, bob, bun, corb,drag, drat, fir, floc, git, gind, gol, geaman, jos, lemn, mat, mot, motrumuc, murg, must, neg, negru, orz, picior, por, pore, rac, sus, tamp, vint : 1 Dacoromania, II, pp. 697-8. I Bil.-Albescu, Alte aspecte ale patronimiei romtneqti, 1937, pp. 3-5. 3 Documente privitoare la Istoria Romtniei, 17 A IV 418, 443. 4 Idem, 17 A IV 448-9, 456. 5 Mutatia diftongului -ea In -a, la Sturza, s-a explicat de Gh. Ivanescu (BIFR I 166). www.dacoromanica.roXXVIII
  29. 29. Albea, Albulea, Banea, Bobea, Bunea, Corbea, Dragea, Dracea, Firea,Tlocea,Gitea, Gindea, Go lea, Gemenea, Josea, Lemnea, Motea, Motea, Motrea,1VIucea, Murgea, 1VIustea, Negea, Negrea, Orzea, Piciorea, Porea, Porcea,Racea, Susea, Timpea, Vintea. Ele circul6 ca porecle sau nume de familie,rar ca prenume. La aceasta grupI se aratufa §i numele de persoanl ter-minate in consoalA sau in u lung : Bal§, Costu, Cristu, Dona, Lupu,Petru, Todu, Flom, Giurgiu, Hus, Hot, Macru, Man, On, Radu, Stan,Tint, Voicu, care, primind suf. -ea, devin : Bal§ea (§i Bal§a), Costea, Florea,Giurgea, Husea, Hotea, Macrea, Manea, Onea, Tintea, RAdea, StAnea,Voicea.O alt6 categoric se formeaza, i din apelative terminate in -e ca : bade,bufte, dinte, foale, foame, folte, frate, fu§te, gide, miine, munte, etc.,care primind sufixul -ea, fac : Badea, Buftea, Dintea, Folea, Fomea,Foltea, Fratea, Fu§tea, Gidea, Miinea, Muntea ; apoi din calendaristiceterminate in -e ca : Alexe, Ene, Frone, Ile, Mate ( < Stamate), Pate( < Ipate), Pante ( < Pantelimon), Sile §i Vase ( < Vasile), Stele §i Stere < Stelian), Tone ( < Antone), Udre ( < Adrian), -Me ( < Julie) etc.,sau cu fornag de vocativ, dar folosite ca nominativ : Alde, Criste, Done,Lupe, Mitre, Petre, Tode ( < Toader), etc. DupA exemplul carte carteaele s-au articulat cu -a, on au primit sufixul -ea, de ex. : Aided-ea, contras :Aldea. § 2. A doua categoric este a numelor formate din genitivul slay in continute in documentele slavo-romine precum : Cauia din Caui 1,DrAculea", epitet sau patronim aplicat lui Vlad Tepq, ca fiu al lui VladDracul, deli in privinta aceasta s-au emis §i pgreri contrare 2. Expresiabilingva : Nastea nepoata Mihaila Buzea" cuprinsg in textul slav, deciin archetip 3, este redatA de I. Bogdan : N.n. lui Mihaila Buzea" ; defapt §i patronimul se putea reda printr-un genitiv al Buzei" de la masculi-nul Buza,, deoarece Buzea a devenit un genitiv cristalizat ; tot gre§itgpoate fi traducerea dativului Irkr8AS A8mil prin lui Neagul Dumia",din acelai act, in loc de : lui Neagul Dumei", adica prin genitivulpatronimic 4. Aceste doua exemple de patronim ilustreaa, in chip conclu-ent p6trunderea in circulatie, datorita, cliecilor care seriau documenteleslavo-romIne, a genitivului patronimic slay, §i cristalizarea lui In formecare se confund6 cu numele formate prin sufixul -ea, -ia, din prima categoric. § 3. Prin analogie cu Gallia din Caul i Dumiia din Duma putemxplica formele : Malaia, Melia, Ochia, Puia, Puchia, nume barlAte§tiprovenite din uncle patronime mai vechi, formate din porecle :mein, ochiu, pain, puchiu. Aceste patronime se intilnesc in ceea ce prive§teforma, cu numele calendaristice : Zaharia, Isaia, Ieremia, pronuntate-iia. Pentru formele in -ea, -ia, Sextil Pu§cariu are o singur6 explicatie :Nume ca Grapini, Seni, Negri, Negruti, Reli nu-s decit genitive de la : 1 I. Bogdan, Documentele lui .Stefan cel Mare I, p. 102, n. 1. 2 E stabilit precis ca epitetele : Dracut §i Drdculea se aplicd, in izvoarele contemporane,primul tatalui si al doilea fiului, (I. Bogdan, Vlad repeq, pp. 60-61) exceptind cloud cazuri chidele se aplicd invers (I. Bogdan, Rela(iile..., pp. 250, 324) ; sa nu uitam ca epitetul Teper s-atreat mai tirziu, in cronici ; loan Bogdan explica primul epitet (Dracul) ca forma literary st pe aldoilea (Drdculea) ca populard, dar I. B.-Albescu pare sa fi vazut just in Drdculea un genitivslay patronimic, ipoteza respinsd de ySt. Pasca (Dacoromania IX, p. 338), care ignoreaza izvoareleistorice. 3 I. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare II, pp. 54-55. 4 Idem, ibidem. www.dacoromanica.ro XXIX
  30. 30. Agripina, Xenia, Neagra, Negruta, Reaua [de fapt < Hreli] ... carene coning ca Florea . e fiul femeei numita Floare 1, explicate nein-destulatoare pentru a lamuri originea tuturor subcategoriilor cle nume-terminate in -ea. § 4. Daca unele din acestea s-au format, dup5, cum am vazut, incancelaria slavo-roming, nu contestam ca altele s-au primit i din slava,.interpretate de I. Iordan ca diminutive bulgare, pentru a explica numele Valcea, al solului lui Basarab III, sau ca adjective posesive feminineslave, asa cum E. Petrovici a aratat pentru acelasi nume, ca §i pentru alte-toponime ca : Cneja, Cobiia, Cozia, Orlea, Oslea, Voia, Vrancea 2. Dacapentru toponime, explicatia data de E. Petrovici este logica, ramine de15,murit numai raportul dintre cele doua functii, ca sa zicem asa, ale acestor-nume, deoarece mai toate circula in aceeasi forma, si ca toponime i caantroponime. § 5. Cunoscind obiceiul diecilor de a folosi genitivul slay patronimic,de origine diplomatica, carturareasca deci, in locul genitivului rominesc.in -ei, -lui (ca in Husei, Husului) putem admite ca multe genitive de acestfel terminate in -ea au patruns in circulatie, i s-au mentinut pins azi,confundindu-se in celelalte subcategorii produse din articularea en -asau cu sufixul -ea. In aceasta situatie ele si-au pierdut sensul patronimic,pentru motivul ca flexiunea venea dintr-o limba straina ; considerate apoica echivalente cu prototipul (Lupu = Lupea, Badu = Badea) ele s-auputut folosi apoi in functia de prenume. In aceeasi categoric intra i patro-nimele cu sufixul compus : -cea < -cu + ea : Doncea, Marcea, Mincea,Oancea, Stancea, Stoicea, Voicea, Vrancea, formate din : Don(cu), Marcu,Mincu, On(cu), Stan(cu), Stoi(ca), Voi(cu), Vran(cu) < Vrana. § 6. Alaturi de grupele de mai sus trebuie sa consideram i moldovenis-mele terminate in -e in loc de -ea : Base, Bere, Bobe, Busne, Buze,Codre, Cuze, Foce, Giurge (in documentele slavo-romine : Jurj), OneMane, Mise, Sturdze 3, Urse etc. In a treia faza Sturze Sturzea devineSturza 4. In ce priveste Cuze aceasta pare sa fi fost forma initiala care seintilneste in acte piny la jumatatea sec. al XVIII-lea 5 paralel circuainsa forma Cuzea (la genitiv Cuzei), intre 1688 si 1784, alternind, la acelasipersonaj, cu prima forma 6, iar forma Cuza apare in sec. XVIII in alter-nant.6 cu ambele forme, ping ce le inlocuieste definitiv 7. La fel se intimplacu numele Bals, Balse, Balsa. Sufixul -ea, dupa ce a indeplinit functilede mai sus, pare a se fi specializat astazi in formarea supranumelor (poreele),cum ar fi : Coltea, Dintea, Ciutea etc. 1 Dacoromania II, p. 698. 2 E. Petrovici In Studii lingvistice, IV, pp. 65-76, 80 -83; I. Iordan, Nume de locuri,p. 172 si Rum. Toponomastik, p. 279, passim. 3 Cf. G. Istrate, Note despre articularea tui Neculce-a in BIFR IV, p. 60 n. 1 referindu-sela cursul prof. Iorgu Iordan. Vezi $i G. Ghibanescu, Surete VII, p. 269. 4 Gh. IvAnescu, BIFR I, p. 166 prin mutarea lui ea In a". 5 Toader Cuze in 1717 (Surete VII, p. 266), Ion Cuze 1742 (ib., p. 272), R. Cuze 1748(ib., p. 473). 6 Dumitru Cuzea 1688 (ib., p. 264), Miron Cuzea (ib., p. 266), Ion Cuze In 1742 serfs CuzeaIn 1784, (ib., p. 257). 7 Miron si Toader, citati mai sus, se scriu Gaza la 1720 (ib., p. 267) ca 5 alti membrial familiel (ib., pp. 272, 473). www.dacoromanica.roxxx
  31. 31. C. PATRONIMUL CU SWiIXELE -in, -joi § 1. Cind vaduva transmite o mostenire, in acest caz, pentru a-siafirma dreptul de succesori, fiii isi formeaza numele dublu cu matronimul,in loc de patronim ; asa s-a intimplat cu dinastia Musatinilor, nuraitadupg Murata-Margareta, fiica lui Latco Voda ; tot asa se intimpla siand fiul postum sau un bastard se riclica in vaza prin energia mameisale. Matronimul se formeaza cu terminatia -in, de adjectiv posesiv femininslay : Musatin < Murata, Dobrin < Dobra. Sufixul -in se mai adaugasi la nume masculine in -a : Cosma > Cosmin, Fota > Fotin, precum sila cele in -ea, ca : Badin ( < Badea), Codrin ( < Codrea), Cristin ( < Cristea),care vor fi circulat ca patronime. § 2. Pentru a caracteriza mai precis functia de patronim a unuinume, scriitorii actelor slavo-romine recurg slave lace flexiunileimplinesc acest rol : -ov, -ovici, -ev, -evici, -ici (sufixele posesivuluislay masculin), inlocuind sufixul rominesc -escul, a carui functie patroni-mica nu era clara : Popov si Popovici in loc de : ,,al Popei, sau Popescul"sau : Braevici, Danovici, Manev, in loc de : al Manii, Danescul, Brae-scul", on : Birlici, Draganici, Hudici etc. echivalate de _Loan Bogdanin editiile de acte vechi cu. : Birlescul (Oanta), Draganescul, Hudescul. § 3. Hrisoavele si toate actele de proprietate Mad instrument&probante in justitie, atit in vorbirea curenta cit si la traducerea actelor,numele de locuri si de persoane din act trebuiau mentinute riguros informa data de diploma domneasca (izvorul autentic), spre a evita confuziisau contestatii ; datorita acestui motiv sufixele slave patrund in graiul viu. Spre a restabili forma autentica a onomasticei romine din secolele alXIV-lea alXVII-lea, editorii moderni de documei ite au pro cedat cu multaprudenta la revizia partiala a acestor sufixe slave. Astfel Ioan Bogdanreds pe Stubeeva prin al lui tubei 1, si la : Braevici, BIrlCostici, Danovici, Draganici, Dulcici, Hudici, Julici, Jumatatevici,Manevici, Rugasevici, *andro-vici, *erbici, Tautulovici, Tricolici, Mien-lovici etc. el inlocuieste sufixele slave cu -escul, iar cind este cazultraduce si tema : Levici al Leului", Cholovatii Capatina" (sic) 2 etc.Pe temeiul experientei de editor, N. Iorga, in Observatiile" aduse volu-melor de acte editate de M. Costachescu, procedeaza la unele rectificarischimbind: Hentauti, Grigorauti, Tominti, Negsinti, Grinco, Spenea etc.,in Hintesti, Grigoresti, Tomesti, Necsesti, Hrinco, Spinul etc. 3, formecare probabil an circulat in realitate. D. PATRONIMUL IN GENITIV CU FLEXIUNE ROMINA. § 1. De cele mai multe on diecii nu traduc in textul slay flexiuneamining, de genitiv : -lui, -ei, -id pentru formarea patronitnului ea, : Radului,Codreei, Eremiei, Isaiei, Manei, Nechitei, Oancei, Tomei, Luc/el, Mogaei.Stoii etc. 4, toate acestea Irma precedate de termenul slav sin fiul" ; 1 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, I, p. 117. 2 Idem, op. cit., II, la index. 3 In Buletinul Comisiei Istorice X, pp. 82, 88. 4 0. Densusianu, op. cit., la index. www.dacoromanica.ro XXXI
  32. 32. sin a intrat In traditia onomastics §i s-a pastrat apoi chiar In acteleredactate In limba roming ping la jumatatea secolului al XIX-lea, rareorifiind mnlocuit cu fiul sau feciorul. Cuvintele sin, fiu, feeior s-au folositapoi §i ca nume de persoana, 1. § 2. in loc de articol enclitic ga,sim uneori articolul proclitic de genitivcu sau MIA sin : Apostu sin lui Sirghie 2 ; Radu a Va,siiu, arma§ in 1523 3.intilialin §i forme dialectale ce par hibride ca : Dan al Chircg in loc deal Chircai, sau farA a/ : Oancea Gaojanii 4, cum se zice §i asta,zi in Banat :Nicolae Savii pentru N. al Savului. § 3. Mai tirziu articolul proclitic se va lipi de patronim spre a areaforme not : a) cu articolul enclitic : Alupii §i Alupului, Albutii ; b) sau flra,el : Algeorge, Almarinoiu. Potrivit cu unele exemple din 1605 ca : TomaAlivan, vataf §i Alloy 5, s-ar putea explica §i Toma .Alimo§ din balada,grin al lui Mo§" dialectal a -/i -Mos ; gasim §i forma Lufratie §iLupetrut 6. in sistemul onomastic de uz local, pe care-1 creeaza sateniipentru a distinge pe omonimi 7, se folosesc ambele forme de mai sus,dar §i cele ce urmeaza. § 4. Patronimul articulat cu flexiune de genitiv, faxa, al, este astaziIrecvent In Ardeal, cind este precedat de un prenume terminat in u sauarticulat : Alexandru, Mitru, Iuonu, de ex. Nitu Savului 8. Astfel de patro-nime fara" sin gasim mai rar in documente : Stoica Barbului, Dobre Birlii 9,Lupu Galei, Coman Manului1O, cu sau farg articol proclitic : Grigora§Savii sau a Savii 11. Forma se mentine in balada. Avem uneori §i formulabogata, cu ambele articole : a lui Isaac Stircii", sau ,,Vasiian feciorul luiJoan Policeanului" 12. Prin simplificare se ajunge la patronimul In genitivMfg articol proclitic, dar aceasta, forma duce la o confuzie din cauza nesi-gurantei accentului genitivul lui Cicala, Durla, Floru, este Cinlei, Durlei,Florei, forme care se confunda" cu sufixul -Oiu din Ciuleiu, Florau etc. § 5. Ca procedeu pur cgrturgresc, datorit diecilor, care voiau sa,simplifice forma patronimului, dupes cum s-a va,zut, destul de nestabila,,consideram inlocuirea genitivului cu nominativul precedat de sin fiul [lui]", formula, ce apare de timpuriu, Inca, din sec. al XVII-lea §i se men-tine, in actele scrise romine§te, ping la jumatatea sec. al XIX-lea, dind s-au inlaturat toti termenii diplomatici de origine slaves, : sinfi, bratfi,zet i, vnukfi, tizfi, leatfi etc. fiu, frate, ginere, nepot, idem, an". Formulade patronim, simplificat6 astfel, dupes 1850, fara sa, mai exprime filiatia(fill, feciorul) §i fara flexiunea de genitiv, a devenit regula, in registrele 1 Sin, -escu, -esti, -cu, -ca, Sinca etc., Fiul, -escu, Fecioru etc. 2 N. Iorga, Studii st documente XXI, p. 489. a St. Nicolaescu, op. cit., p. 254. 4 N. Iorga, op. cit. XXII, p. 343 si Documente priviloare la Istoria Rominiei, sec. 16 B IV. 5 L. Boga, Documente II ; I. Velichi, Documente de to .Stefan cel Mare, 1934. 8 St. Pasca, op. cit., art. Petru. 7 H. H. Stahl, Arhiva pentru reforma sociald XII, p. 1-2. Cf. Documente inedite dinPucioasa nr. 397 (Muzeul de istorie Ploiesti). 8 Documentele inedite din Pucioasa nr. 397 (Muzeul de istorie Ploesti). In sistemulonomastic din Selilte (Turda) se zice : Florica lu David, dar mai ales Al-dru Mutului, Mitru Sfa-tului, Petru Nonului, luonu Marinii etc. (E. Petrovici, Nume proprii de barbafi articulate(Dacoromania, V, p. 580). 9 N. A. Constantinescu, Acte si monumente buzoiene, n. 10 1941, p. 42. 10 Bulelinul Comisiei Islorice, II, p. 257. u I. Codrescu, Uricarul XXII, p. 384. 12 G. Ghibanescu, Surete VII, p. 256 $i Doc. Ist.-Rom. sec. 17 A III 209. www.dacoromanica.roXXXII

×