Your SlideShare is downloading. ×
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Constantin C. Giurescu, Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi (1976)

15,399

Published on

0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
15,399
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
345
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. - v i to 40. ; CONSTANTIN C. "GIURESCU 11. !STORM PADURII ROMANESTI.- DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PINA ASTAZI www.dacoromanica.ro
  • 2. Lucrarea constituie o sinteziistorici asupra pidurii roma-nesti, aritind dezvoltarea eidin cele mai vechi timpuripIng astIzi, rolul ei de seamiIn viata poporului roman, Inspecial In epoca etnogenezeilui si a luptelor pentru pis-trarea statului, importanoeconomicà si ecologici a p5cki-rii, legitura dintre Odure sitoponimia tinkului carpato-danubian, influenta päduriiasupra onomasticii etc. www.dacoromanica.ro
  • 3. ISTORIA PADURII ROMANESTIDIN CELE MAI VECHI TIMPURI PiNA ASTAZI www.dacoromanica.ro
  • 4. Supracoperta ;I coperta: KALAB FRANCISC www.dacoromanica.ro
  • 5. CONSTANTIN C. GIURESCU MEMBRU AL ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ISTORIA PADURII ROMÁNE$T1DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PÎNA ASTAZI Editia a doua, reva.zutd i addugitc7 E EDITURA CERES BUCURE0-1 1976 www.dacoromanica.ro
  • 6. CUPRINSUL Prefata 7-8 IPadurea carpato-danubiana in preistorie, in Dacia 0 in Dacia Romana 11Padurea in epoca migratiilor. Rolul ei sub raportul continuitatii populatiei roma- nice in tinutul carpato-danubian 29Padurea româneasca In secolele XIVXVIII (Pina la primele legi silvice). Rolul padurii in apararea tarii 0 ca loc de refugiu 38Padurea parte constitutiva. a ocinei. Semnele de hotar in padure 48Brani0ile 55Paduri importante mentionate in izvoarele istorice 64 Tara Romaneasca 65-70; Transilvania 70-74; Moldova 74-84; Dobro- gea 84-85 86Obliga-tii fiscale in legatura cu padurea 86Despre ferastraiele mecanice 93Padurea romaneasca in epoca moderna 0 contemporana 100 Padurea in epoca moderna (1781-1918) 100-111; Padurea contemporana (1919-1974) 126Legislatia silvica. 127Despre impaduriri 139Fabrici de prelucrat lemnul 1.48 Fabrici de cherestea 1.48-157; Fabricile de hirtie 0 mucava 157-158; Fabrici de chibrituri 158-159; Fabrici de mobile, placaj, furnir, placi aglomerate 0 fibrolemnoase 1.59-160; Alte fabrici 160-162 IIPadurea in cartografie 165Comertul intern cu lemn, produse din lemn 0 alte produse ale padurii 182 Comertul intern cu lemn 0 produse din lemn 182-194; Me0e§ugari ai lemnului 0 sate de lemnari specializati 194-204; Pretul lemnelor 204-218Exportul de lemn 0 produse lemnoase 219Plutele 0 plutäritul 243 www.dacoromanica.ro
  • 7. 6 CUPRINSULFructele padurii 251VInatul din padurile noastre 258Padurea 0 toponimia romaneasca 277 Numiri de taxi, regiuni 0 judete, tinuturi sau districte 278; Numiri de Urguri sau ora§e 280; Numiri de sate 283Padurea 0 onomastica 302Padurea, heraldica 0 sfragistica 315Padurea 0 creatia literal 321Padurea 0 creatia artistica 326Civilizatia romaneasca a lemnului 340Perspective 356An exa 358Indice 359 www.dacoromanica.ro
  • 8. PREFA TA Despre peklurea tinutului carpato-danubian s-a scris mult fi In tot felul ;dovadd e faptul cei avem volume Intregi de bibliografie, cuprinziad numai titluride studii, cerceteiri fi articole. Nu existä bead, oricit ar peirea de curios, o sin.-tezà" istoria asupra pädurii romdneqti, care sei arate dezvoltarea ei din cele maivechi timpuri kind astäzi, rolul ei de seam,ei in viata poporului roman, En specialEn epoca etnogenezei lui fi a luptelor pentru pdstrarea statului, legeitura Entrepddure f i toponimia tinutului carpato-danubian, influenta ei asupra onomasticii,importanta economicei fi ecologicei a peidurii, felul cum s-a reflectat fi cum sereflectei ea En literatura popularei ..,si cultä, precum fi in arta romaneascei. lndraznesc sel incerc o asemenea sintezei, dîndu-mi din capul locului seamade complexitatea ei qi de greutatile inerente oriceirei prime sinteze. Cred Inset caea este neapeirat necesarä, nu numai pentru a face suma celor cunoscute, dar fi,pentru a ardta laturile mai putin cercetate, a indica problemele la care nu s-adat inca un reispuns satisfeiciitor. Dupei mine vor face altii, desigur, mai bine. Indreiznesc aceastd sintezei nanat de dragostea ce am fatei de peidure in generefi fatä de peidurea romdneascei En special. Printre ceasurile fericite ale pietamele grit acelea petrecute in padure. Am vaut-o En toate anotiinpurile fi sub toateaspectele ; am veizut-o primdvara, eind e Erica neagrei, dar and florile timpuriiviorelele, pärälutele, floarea paftelui, se iau la intrecere cu floarea galbenei acornului. Am velzut-o vara, in, toatei splendoarea ei, cind pddurea de foioase aretoate nuantele de verde fi cind se coc fragii fi zmeura. M-a impresionat ar-monia de culori a codrului, toamna, de la ardmiul stejarilor la roful aprinsal cire§ilor seilbatici. & am veizut-o iarna, vuind sub criveit. Pe zeipada proaspeitävulpile rofcate, stErnite din culcupri, se furifau ca nifte fleicari, iar sticletii multi-colori ciuguleau de zor semintele cazute dintr-un ciulin Walt. Am vdzut peidureade brad, maiestoasä, severei, pe cea de fag, filtrind lumina, pe cea de mesteadin,gratioasei fi vesela fi am admirat, nu odatei, varietatea, frumusetea fi bogatiapeidurilor noastre, primitoare, In care omul se simte acasei, fatei de pddurea tdcutclfi trista a nordului sau Nei de iadul verde" al peidurilor ecuatoriale. Bine- www.dacoromanica.ro
  • 9. 8 ISTORIA PADURII ROMANESTIcuvtntatei sa fie peidurea noastrei, care ne-a fost ca un [rate, ne-a adapostit, ne-aajutat sa traim fi set ne apiirdin. Dar noi, de vreun secol fi un sfert incoace,n-am ftiut sei o cruteim afa cum se cuvine, s-o pdstram, nu numai ca o fru-musete fi o avere, dar f i ca un izvor imens de seineitate. Am felcut grefeli multefi mari. Sei priveasca cineva ripile din atltea parti ale dealului fi munteluifi va Entelege vina noastrei. Am inceput sä reparam in ultimul timp, dar ranilese vindeca foarte incet f i cer timp indelungat. Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei lucreiri.Multumesc conducerii actuale fi trecute a Ministerului Economiei Forestierefi Materialelor de Constructii fi a Inspectoratului General de Stat al Silvi-culturii. Multumesc prietenilor ì cunoscutilor care au areitat interes pentruaceasta lucrare, dindu-mi informatii, fotografii fi harti, sau facindu-mi sugestii ;nu ma pot opri sei nu citez numele regretatului academician E mil Pop,al inginerilor I. DumitriuTätäranu, Valeriu Dinu, §i Al.Burnea, numele marilor vineitori fi literati I o n el Pop fi.C. RosettiBlilgnescu, numele prietenilor C. Mota, V. Dr 5.gut, MihaiGuboglu fi Adrian Ghinescu. Ilustratii mi-au fost puse la dis-pozitie ta mod gratios de conducerea Muzeului Satului din Bucurefti, a Muzeelordin Cluj-Napoca, Sibiu, Sighet, Herefti am numit pe Gheorge Foc§a,Viorica Pascu, Cornel Irimie, Traian Nistor, TancredBanäteanu de asemenea pe regretatul ambasador Nie ola e Vancea ,maramurefanul. Ii asigur pe cei amintiti mai sus de recunoftinta mea, iar celorplecati dintre noi le pdstrez o recunoscatoare fi pioasei amintire. In acelqi timp,multumesc calduros Editurii Ceres pentru concursul dat in prezentarea grafteda lucrdrii de fatd. CONSTANTIN C. GIURESCU www.dacoromanica.ro
  • 10. PADUREA CARPATO-DANUBIANA IN PREISTORIE, IN DACIA SI IN DACIA ROMANA In aceste vechi epoci, piidurea carpato-danu- biand era cu mult mai intinsd Cind prive§ti muntii no§tri acoperiti cu päduri, fárá sä vrei te ginde§tila ve§nicie ; mii de rInduri de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendidalor intäti§are. A§a erau §i pe vremea intemeierii Tärii Romäne§ti §i a Moldovei,a§a cind Traian a sträbätut cu legiunile sale In mima Daciei, a§a cind antece-sorii no§tri din epoca de piaträ descopereau primele rudimente ale civilizatiei. Ce §tim despre pädurea tinutului carpato-danubian In vremurile negu-roase ale preistoriei, apoi In vremea dacilor §i In aceea a Daciei Romane ? Unfapt e sigur: era mult mai intinset declt astäzi, acoperea nu numai muntii, dar§i dealurile §i o mare parte a chnpiei. Transilvania, al cärei nume insu§iimplic6 existenta pädurilor mari ce o despärteau de vasta cimpie a Dunärii§i a Tisei, Moldova unde codrii uria§i acopereau dealurile, coborInd Ora lavärsarea Siretului §.1 Prutului, Muntenia sau Tara Româneasc6 unde, cu excep-tia Bäräganului §i a stepei Burnazului, puteai sá mergi de la munte Ora laDunäre numai prin codri erau tdri de pddure, de codri uria0; oamenii erauputini, iar pädurea imensä. Un foarte bun cunoscdtor al pädurii, regretatulEmil Po p, afirma cá pämintul romanesc, trebuie sä fi fost acoperit altädata In proportie de cam 60-70% cu päduri 1. Sint de pärerea lui, cu preci-zarea cg cifra ultimä de 70% mi se pare mai indicatä decit prima. Aproape tot tinutul carpato-danubian chiar §i marginile celor douästepe ale getilor", actualul Wärä.gan i actualul Bugeac era §i este foartepotrivit pentru pädure ; cind slut läsati sä se dezvolte In voie, copacii i chiararbuOii ajugg la virste i dimensiuni impresionante. La Ghergani, la nord-vest de Bucure§ti, a existat piná In 1956, cind a fost doborit de o furtunäraprasnick un stejar care avea 800 (opt sute) de ani, mai vechi decit lute-meierea Tärii Romäne§ti cu aproape un secol i jumätate 2 Tot dintr-un 2 Emil Pop, Pildurile i destinul nostru nalional, Sibiu, 1943, p. 17. 2 G. Potr a, Stejarul de la Ghergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957; Cons t. C.Giur es e u, Istoria Bucuregtilor, Bucure§ti, 1967, p. 23. La 25 octombrie 1975 a fost www.dacoromanica.ro
  • 11. 12 ISTORIA PADURIT ROMANFSTI stejar falnic unul singur a fost construita biserica veche a mdndstirii Din- tr-un lemn" din judetul Vil- cea ; de aci §i numele ei. Traditia acestui fapt e inre- gistratd, impreund cu o serie de alte §tiri, intr-un raport austriac, din 1727 decembrie 14, adresat dinOT, Oltenia consiliului de rdz- boi de la Viena ; raportul . adaugd aprecierea cA bise- rica e frumoasd 1. La Vi- t zantea rdzä§eascd, in jude- tul Vrancea, exista in 1930 2 ... §i exista §i azi un ste- jar gros cäruia localnicii til `e, spun stejarul lui Stefan T cel Mare". Lingd Tismana (judetul Gorj), la punctul ,., r, 417/ , Nereaz, atrage atentia un r castan cu fructe comestibile 4..1747 V= §i cu o circumferintd. a trun-Fig. 1 Plop alb de grosime impresionant6 din par- chiului de peste §ase metri 3. cul dendrologic Simeria (Foto dr. ing. I. Dumitriu Tat. Aran u) Regele brazilor" de la Ti- huta (jud. Bistrita-Ndsäud),un molid, are mai bine de doud sute de ani, §i e concurat de bradul de pe valeapiriului Artagul aproape de Cheia (jud. Prahova), brad care are 62 de metritáiat Cu drujba stejarul cel mai gros de la Ogrdzi, deasupra satului Cdrbune§ti, judetulPrahova, din vestita pgdure C6Iddru§anca ce se intindea peste patru sate. Dimensiunilestejarului: diametru la bazA 1,50 metri, InMtimea 28 de metri, virsta peste §ase sute deani. (Informatie profesor V. Georgesc u). 1 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt Austriaci vol. II,Bucure§ti, 1944, p. 216. 2 Cind 1-am vázut. La mAn6stirea Cernica sint doi stejari arhicentenari, unullinga biserica Sfintul Gheorghe i altul HITA biserica Sfintul Nicolae" (G ala Gala c-t i o n, Prin fard foper5. tiparit6 postumf Bucure*ti, 1975, p. 152). Ambii stejari sint de-clarati Monumente ale naturii" (Idem, p. 153, nota 1). Vezi i poemul inchinat de GalaGalac ti on stejarului de la biserica Sfintul Nicolae (Idem, p. 152-153). 3 P etr e Mihai Bacan u, in Romdnia Liberd din 15 octombrie 1972, p. 5;acelni despre nucul de peste 400 de ani" de la poalele muntelui Arnota, in satul Bistrita www.dacoromanica.ro
  • 12. PADUREA CARPATO-DANUBIANA Ix ANTICHITATE 13inAltime §i 2,50 m In diametru 4 ; aceea§i dimensiune in ceca ce privWediametrul 2,50 m o dä lucrarea oficialà Notice sur la Roumanie pentruunii stejari, brazi §i fagi In 1867 1 Ulmul din Cimpulungul Moldovenesc, dincurtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada pirlul Morii, a de2Aqit §apte sutede ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului 2 In Bucure§ti sintnumero§i copaci stejari, frasini seculari ; in curtea Casei Grddinilor",In C4migiu, doi aluni turce§ti ating peste zece metri InäAime 3. La tarmulmärii, In pädurea Comarova (jud. Constanta) se allá un stejar brum6riu, de26 de metri inaltime §i cu diametrul trunchiului de 70 de centimetri 4. *iexemplele se pot upr 1nmu4i 5 (vezi fig. 1-7). Dar chiar i in cele doul stepe,Oduri naturale izolate, la marginile lor, n-au lipsit. A§a e Odurea Chirana,din judetul Ialomita, pAdure de stejar, de corn §i alte esente 6, §i p6dureade stejar de la Frdti1e0i, din acela§i judq, mentionat6 In timpul rdzboiuluidin 1768-1774 7. Nu mai vorbim de perdelele de protecOe §i de plantatiilede salcim stejarul stepei care reu§esc perfect in once parte a stepei 8.(judetul Wm.), nue care ar fi cel mai batrin... din tara noastra" (Roma nia Libera din29 iunie 1974, p. 5.). 4 Romcinia Liberd din 19 iunie 1973, p. 5; Petre Mihai Baeanu, Hem din21 iulie 1973. I. Popescu-Zeletin, in Revista Peulurilor, 8 (1956), p. 542-543 semnaleazaun mad care a avut 62 de metri indltime, 2,40 metri in diametru si care a ars in 1946;se afla in padurea Hartagul din ocolul silvic de la Nehoias (jud. Buzau). Semnaleaza deasemenea un brad de 56 metri inaltime si 1,88 metri diametru, existent In 1937 in pa-durea Neculele din Rimnicul-Sarat si un alt brad de 48 metri inaltime si 1,84 metri dia-metru existent in 1938 in padurea Straja (ocolul silvic Straja) (Ibidem). 1 Paris, 1867, p. 81. 2 Coman Soya, in Romcinia Liberd din 17 februarie 1973, p. 5. 3 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23. 4 Marius Georgescu, in Romdnia Liberd din 31 august 1972, p. 5. 5 Astfel teiul si gorunul din hotarul localitatii Nadanova (judetul Mehedinti), aviadfiecare un trunchi de peste trei metri in circumferinta (Petre Mihai Bacanu in RomdniaLiberec din 17 octombrie 1972, p. 5); fagul imparatului" din raza comunei Arieseni (jud.Alba), un adevgirat gigant (Acelasi, ibidem, nr. din 9 februarie 1973); stejarul impunatordin curtea scolii generale nr. 2 din Braila (C o n s t. C. Giuresc u, Istoricul oraplui Bucuresti, 1968, pl. 3); stejarul secular circa 450 de ani existent linga Ti-ghina in perioada interbelica (informatie Dr. M. Tanasese u), stejarul secular (Quer-cus robur L.) de pe strada Maior ontu din Focsani; tufanul Buzatului" de la Jiana(judetul Mehedinti) cu un trunchi aviad doisprezece metri in eircumferinta si o virsta demulte sute de ani (Petre Mihai Bacanu, in Ronzdnia Liberd din 7 februarie 1973, p. 5; alunulurias de la Ionesti, intre Rimnicul Vilcea i Dragasani (idem, idem, din 5 iunie 1974) etc.etc. Pentru diferitele monumente ale naturii din tara vezi si Emil Pop, N. Salageanu, Mo-numente ale naturii din Romemia, Bucuresti, 1965, 174 p. in 8°, cu planse si o harta. 6 Informatie a inginerului A 1. B ur n ea; cf. Cons t. C. Giuresc u, Princi-patele romdne la inceputul secolului al XIX-lea, Ducure§ti, 1957, p. 44. Va fi citata in celeurmatoare sub forma: Principatele ronläne. 7 Vezi mai jos, p. 175. Pentru padurile aviad intre 500 si 700 de ani vechime din judetul Romanati in1843 vezi anexa, la p. 358. www.dacoromanica.ro
  • 13. ea= C r f+4 » rL. P 61_ .efirofe.. eFig. 2 Ulm uria* la Calafat, pe malul Fig. 3 Brad alb in bazinul superior al Gilortului,Diametrul, 2,05 m; Inaltimea 43 m. Coroana are pe muhtele Rinca. Virsta circa 550 ani. taltimea www.dacoromanica.rodiam.etrul de 28 m acoperti o suprafatà de 616 m2 50,3 m (Foto Mg. C r istian S toiculescu) (Fotolug. Cristian Stoiculescu)
  • 14. 3Fig. 4 Copac bAtrin din padurea Letea, jud. Fig. 5 Stejar brumariu de la Baile§ti, jud. Dolj. Tulcea Diametrul la taltimea pieptului 2,05 m; InAlfimea (Foto dr. tug, Dumitrlu Tataranu) 31,75 m (Foto Ing. CrIstian Stoiculescu) www.dacoromanica.ro
  • 15. Fig. 6 Salelm bAtrin In parcul dendrologic Simeria. Fig. 7 Exemplar remarcabil de frasin, In ocolul www.dacoromanica.ro Diametrul, 1,20 m; InAltimea 20 m silvic Branesti (Foto dr. ing. I. Dumitriu T Atiran u) (Foto:dr. Ing. I. D m Itriu Titär an u)
  • 16. Fig. 8 Zimbru colonizat in Parcul Trivaie Arge§, Fig. 9 Mistreti in Odure lama. E un vinat rilspindit din stufdri§urile 1969 Deltei pin4 in pddurile de molid ale muntilor (Foto dr. ing. I. D um I t r i u T &Wan u) (Foto dr. ing. I. Dumitriu TAtiranu) www.dacoromanica.ro
  • 17. www.dacoromanica.roFig. 10. Cerb in muntii Neamtului, 1974 Fig. 11 - Capra neagr6 in masivul Retezatului, 1970 (Foto lug. Paul D ece I) (Foto ing. Paul D ece i)
  • 18. PADUREA CARPATO-DANUBIANA ÌN ANTICHITATE 19 Un al doilea fapt e iarA0 sigur: in preistorie, de altfel ca §i mai tirziu,In epocile istorice, pädurea a fost de un mare ajutor populatiei de atunci,sub raportul alimentatiei: mai intii prin vinatul säu ; e cunoscutil doar zicala:pädurea e casa 0 masa vinatului" o seamä din animalele vitiate bourul,zimbrul, ursul, mistretul, cerbul, c6prioara, iepurele asigurind carnea necesarä totdeodatä, blänurile i pieile trebuitoare pentru imbräcilminte §i incältà-minte. (vezi fig. 8-11). A poi prin fructele ei: alune, nuci, jir din tustrelescotindu-se i ulei dupä aceea fragi, zmeurg, mure, afine, lacee, precum fructele päduretilor care, läsate pia. toamna tirziu, cind cad singure, §itinute i iarna in cask devin, In cele din urmä, comestibile. Tn sfir0t, totsoiul de ciuperci i bureti vineti de fag, de brad, gälbiori, minätärci, rapt*,ghebe, zbirciogi etc. precum i frunze leurda, ale cärei foi, ca ale märgä-ritarului, sint excelente primävara, dragaveiul, Opädia, loboda sau §tirul,griu§orul, §tevia rädäcini i seminte (chimionul, purul sau usturoiul säl-batic), ca sà nu mai amintim de pe§tii piraielor de munte: asträvii, lipanii,lostritele acestea din urna, se gäseau pinä la inceputul secolului al XIX-lea §i in apele din Muntenia, a§a cum ne aratil Dionisie Fotino zgldvoacele,boi§tenii (soretii), toatele sau zvirlugile etc. Dacä la alimente, la piei §i la blänuri, adgogäin lemnul pentru construe-tia bordeelor i caselor, pentru roc aci trebuie pomenità i lasca pentrudiverse unelte, precum §i pentru plute §i bärci, acestea din wind constindadesea dintr-un trunchi de copae scobit cu ajutorul toporului i al focului omonoxilä" de genul celei ce poate fi väzutä in Muzeul Marinei din Constanta§i Ina astäzi pe unele bälti 2 atunci ne däm pe deplin seamä de importantape care a avut-o pädurea pentru strävechii /ocuitori ai tinuturilor noastre,ca de altfel ai tuturor tinuturilor, in epoca preistoricä. In legaturd cu focul, trebuie sà subliniem faptul al, pe ling6 cel obtinutIn mod natural, de la copacii aprin0 de träznet, oamenii preistoriei au izbutitsa-1 obtia §i pe altä cale, tot cu ajutorul freeind repede §i indelungat,intre ele, douä lemne uscate, de duritate diferitä: e a§a-zisul foc viu" pecare-I mai filceau ineä ciobanii no§tri, la inceputul secolului prezent, §i careavea, dupä credinta lor, i unele insu0ri magice 3. Vezi lotopia TN Tram Acnciag III, Viena, 1818, p. 161-162. 2 Asemenea monoxile termenul inseamnä dintr-un lemn" adicd dintr-un singurtrunchi de copac au fost utilizate de Alexandru Macedon cind a trecut Dui-area intr-onoapte, cu armata sa (Vezi povestirea istoricului antic Arrian in Izvoare privind istoriaromtinilor, I, Bucuresti, 1964, p. 585). Le foloseau i soldalii lui Vlad Dracul in 1445,asa cum ne aratd francezul W al er and de W awrin (Buletinul Conzisiei Istoricea Romciniei, vol. VI, 1927, p. 109). 0 asemenea monoxild, din lemn de gorun, lungd deaproape 12 m a fost gdsitd, la circa un metru i jumdtate adincime sub pdmint lingd satulRdpsig, pe valea Crisului Alb (ScEnteia din 28 noiembrie 1965, p. 2). 3 Dinu M oroian u, I. M. *tefan, Focul viu, Bucuresti, 1963, 486 p. in 8°. www.dacoromanica.ro
  • 19. 20 ISTORIA PADURII ROMANE5TI In anii 75-74 inainte de era noastrA, proconsulul Macedoniei, C. Scribo-nius Curio, atinge, Cu armata sa, Durfárea, In fata Banatului dupá alticerceatori In fga Olteniei sau a Teleormanului dar nu indräizne§tetreaa s-a temut, dup6 spusa istoricului antic Florus, deintuneci-mea codrilor" ( C urio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit" ) 1A Indaznit un alt general roman, Cornelius Fuscus, pe vremea impAratuluiDomitian In anul 57, dar indrilzneala i-a fost funestà: armata lui Deceball-a surprins In locuri grele, In mijlocul pädurilor, §i, In lupta care a avutloc, Fuscus a pierdut intreaga sa oaste, el Insu§i azind pe locul bàtàliei 2In timpul rdzboaielor dintre Traian §i Decebal, in anii 101-102 §i 105-106ai erei noastre, regele dacilor a avut ca aliat pgdurea ; Columna ridicatI deimpArat la Roma aratá in mai multe locuri pe daci luptind lingA pklure 3.Jar istoricul antic Cassius Dio, care ne dä detalii asupra rilzboaielor dintredaci §i romani, afirmá cá dupà o luptá grea in Banat, In care ambele o§tiriavusesea pierden, Decebal, spre a induce In eroare pe romani, a pus sä se taiecopacii unei pAduri tinere la un stat de om §i i-a camuflat Cu haine §i armedacice, spre a da impresia, de departe, a mai are, in rezerväl, Ina o Wire. 4 Cu greu ne putem face o imagine despre intinderea pädurilor acum douàmilenii. Unde se inalVä azi Bucuretii erau pkluri Intinse §i ele mergeau spremiaztinoapte, incluzind viitorul codru al VIAsiei, piná dincolo de Ploie§ti,unindu-se Cu pädurile dealurilor §i, apoi, ale muntilorl Spre miazàzi, ajungeaunelntrerupt Anil la Dun6re unde se legau de pädurea de luncà a fluviului.La fel In regiunea Teleormanului, al arui nume In limba cumanä adia vecheturceasa Inseamnä pädure nebunä" ; de comparat cu Deliormanul" dinsudul Dobrogei avind acela§i inteles In turca mai noud, osmanlle. In loculvestiIilor codri ai Teleormanului sint astAzi ogoare ; doar ici §i colo: cite unpetec de Of:lure sau cite un stejar izolat, martor singuratic, aminte§te stareade altäidatä. Banatul central §i de rgsg.rit era acoperit de päduri; doar spreapus se intindeau cimpia §i bàlile provocate de revArsilrile Tisei §ibdIti pe care romanii le numeau album". Maramure§ul era In Intregime pAdu-ros §i Ora tirziu, In secolul al XIII-lea, Odurile lui au fost greu accesibileformind o fortdreata naturalä 5. .Aceastä imagine, de fortäreata sau cetate,§i din cauza padurilor impenetrabile, o Intilnim la .difer4i scriitori strEni,referindu-se atit la Transilvania, cit §i la Moldova. Astfel, alAtorul Verancsics 1 F 1 o rus, In lzvoare privind istoria Romdniei, I, Bucure§ti, 1969, p. 522-523. s Martial, In Izvoare privind istoria Romciniei, I, p. 437; Cassius Dio,Ibidem, p. 638. 3 Vezi, de pilda, reliefurile 33, 53 (moartea lui Decebal linga copac), 110, 113, 116,117 la Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste Romania. 4 lzvoare privind istoria Romiiniei, I, p. 687. 5 Radu Pop a, Tara Maramurefului in veacul al XIV-lea, Bucure§ti, 1970, p. 46. www.dacoromanica.ro
  • 20. PADUREA CARPATO-DANUBIANÀ IN ANTICHITATE 21din secolul XVI afirmd cá sultanul Soliman Magnificul cel ce a sfdrimatstatul ungar in lupta de la Mohacs (1526) i a ocupat apoi Buda s-a temutsd ocupe tärile romane deoarece sint foarte bine apArate de muntii cei maiabrupti, de pädurile cele mai grele de strdbiltut ..." Iar o descriere a Moldo-vei fdcutd de un anonim catolic In 1587 afirmd cd tara e acoperità cu dealuri§i pdduri §i de aceea, fiind intdritd natural, s-a putut pdzi de invaziile §i pradd-ciunile tdtarilor" 2 in Dobrogea, pddurile de lingd Dundre §i intinsul codru"din partea de miazdnoapte au oferit locuri bune de addpost §i de apdrare. Este vreo deosebire, sub raportul componentei, a speciilor de arbori careo alcätuiau, intre pddurea din vremea dacilor §i dacoromanilor i pädurea deastäzi ? In general, speciile au Minas acelea0, atit In ce prive0e rä0noasele,cit i foioasele i soiurile albatice de pomi, a§a-zi0i pddureti3. Sint insd §iunele deosebiri. A existat, de pildd, in Dobrogea un soi de pin, din al cdruilemn locuitorii Histriei Ii fäceau fäclii pentru luminat ; faptul e consemnatepigrafic, In inscriptia care confirmd hotarele i drepturile acestui ora § 4.Astäzi, nu mai existd in Dobrogea amintitul soi de pin. Fe de altd parte,tisa, frumosul arbore, cu lemn ro§u, greu §i rezistent, se intilne0e din ce Ince mai rar in pädurile noastre. Una din pricinile imputindrii lui este impre-jurarea cd frunzele-i sint toxice pentru oi §i cai, §i de aceea ciobanii täiauacest copac oriunde-1 intilneau. Fagul cre0ea altd datA i in alte regiuni decitacelea in care se constatd azi. Sub formd de relict se mai and In nordul Do-brogei, la Luncavita 5, ca §i In cimpia munteanä, i anume la Snagov 6. S-auadäugat, in schimb, soiuri de arbori ca salchnul, cu nume turcesc, In secolulal XVIII-lea 0, in vremea noastrd, plopul euramerican, cu cre0ere rapidd,artarul canadian i stejarul Tofu, toti de origine americand. S-au pdstrat in limba romand citiva termeni de origine dacicd in legäturdcu pddurea. Sint mai intii termenii generici copac, codru §i bunget 7, ultimul 1 CdItitori strdini despre Ørile romeine, I, Bucure§ti, 1968, p. 418. 2 Idem, III, p. 200. 3 Ing. I. Dumitriu-Tatlranu. Arbori ;i arbu.gti forestieri fi ornamentalicultivaii En R.P.R., BucurWi, 1960, p. 9. Pentru repartitia acestor specii pe zone, de lamunte Ora In silvostepA, vezi §i Al. Ro§u, Geografia fizicd a Romdniei, Bucure§ti 1973,433 p. in 8°. 4 Aceasta inscriptie, descoperità de Vasile Parvan la Histria In 1914, e publicataIn Anal. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., s. 2 t. XXXVIII (1915-1916), p. 556-593. Ing. I. Dumitriu-Ttitgranu i Suzana Ocskay, Pozijia siste-maticd gi originea fagilor de la Luncavila (Dobrogea de nord) In Revista pddurilor, 1-2,1952, p. 25-31. 6 V. Petrescu, Fagii din pdclurea Snagovului gi originea lor spontand In RevistaRidurilor, XXXIX (1927), 8, p. 431-439. 7 Cicerone Poghirc, Sur les élérnents de substrat du roumain In Dacoromania.Jahrbuch fiir ostliche Latinität, I (1973), Miinchen, p. 199-201; I. I. Russ u, Die au-tochtonen Elemente im Wortschatz der runainischen Dialekte, ibidem, p. 192-194. www.dacoromanica.ro
  • 21. 22 ISTORIA PADURII RONIANESTIavind intelesul de pädure mare §i deasä ; pentru originea dacia a acestuiadin urmä termen, vezi albanazul bunk care inseamna stejar 1 (Se §tie cälimba albaneza se trage din limba iliricg, aceasta, la findu-i, fiind inruditäcu limba tracicä, deci cu cea dacicä). E interesant de semnalat Ca termenulgeneric codru serve§te pentru a designa unele masive päduroase mari cum eacela din nordul Dobrogei, cel din zona nord-vestic6 a Sätmarului, in muntiiFdget 2 §i unele mari päduri moldovene. Cind, la 3 aprilie 1412, Alexandrucel Bun däruie0e slugei sale adevarate §i credincioase" anume Coman unloc sà-§i facä sat, hotarnica acestui loo precizeazà: di la fratinä drept lacodru ... plaid Ba§eului, iar de la Piriul Alb in sus la codru" 3. E vorbadeci de codrul din vechiul tinut al Dorohoiului, de ling6 satul de azi Comä-ne§ti. Pe de altä parte, Ion Neculce, relatind intr-o 0 samei de cuvinte o In-timplare din vremea lui Radu Mihnea, chid o fiicá a acestuia a fugit dincetatea Hirläului" cu iubitul ei, aratä Ca tinära pereche s-au ascuns In codru. i au fäcut Radu Vodà nävod de oameni §i au gäsit-o la mijlocul codrului,la o fintinä ce sä cherna Fintina Cerbului, lingà podul de lut" 4. Cronicarulse referä la marele codru al Hirläului care se intindea pe zeci de kilometri. Tot de la daci avem cuvintul brad 5 - In albanezä breth. i nu-i o simpläintimplare cä bradul e asociat la poporul roman cu diferite evenimente Insem-nate ale vietii omului: cu cdsätoria, bradul impodobit insotind cortegiulsau fiind pus la casa mirilor Cu construirea casei el fixindu-se pe AIMacoperiplui atunci and acesta e gata cu moartea, iara§i bradul ImpodobitInsotind cortegiul. De asemenea dacio este numele gorunului, aceastä frumoasäspecie de stejar. In sfirsit, in aceea0 categorie intrà termenii curpen desig-nind vrejii de vita sälbatick §i domesticä mugure (In albanez5. muguli)§i simbure (in albanezä thumbulè). Constatara wdar cá mo§tenirea dacicA Inlegäturà cu pädurea este apreciabilä, mai ales and ne &dim la relativ putiniitermeni vreo sutä §aizeci care ni s-au pästrat din limba acestor strämo§i. 1 I orgu I orda n, Toponimia romcinea,scd, Bucuresti, 1963, p. 69 si 425. Vafi citata in cele urmatoare sub forma: Toponimia ronzdneascd ; I. I. Russ u, Limbatraco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1964, p. 204. 2 I. Iurasciuc, 0 tehnicd straveche de ()Elora, In Cibinium, 1967-1978, p. 179. 3 Mihai Cost achescu, Documente moldovenefti Enainte de ,,Stefan cel Mare,I, Iasi, 1931, p. 97. 4 Ion Neculce, Letopisepil Tetra Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucu-rest i, 1959, p. 16. 5 Cicerone Poghirc, loc. cit. Gheorghe Stanciu, In Magazin Istoric,ianuarie 1974, p. 99 crede a termenul tapd, InsemnInd taietura In forma de pana",facuta Cu toporul in trunchiul unui copac, In partea In care trebuie sa cada acesta, ar fide origine dacd. Termenul nu figureaza In dictionarele Tiktin si Candrea; e un termendialectal din regiunea muntoasa udata de !guile Dimbovita, Prahova si Teleajen. www.dacoromanica.ro
  • 22. PADUREA CARPATO-DANUBIANA. IN ANTI CHITATE 23 In privinta caselor dacilor, stiri pretioase ne da. Columna lui Traian ;sint reprezentate pe acest monument case facute din birne sau lobde, asacum se fac i azi si mai ales se fäceau In regiunile de munte ; acoperisurile,ascutite, au &ma lesi, i sint alcatuite probabil din sindrile (vezi fig. 12-13).lar gardurile, din scinduri ascutite la virf, slnt tot una cu gardurile de fambrecare se mai vedeau in primele decenii ale secolului nostru In satele de munteChiojdu Mare si Mic (judetele Prahova si Buzau) si se mai vad Inca Indiferite regiuni muntoase 1. Multe din uneltele, vasele i mobilele de lemn care timp de doug mileniiau existat In casele tdranilor nostri unele exista i azi, iar celelalte se potvedea in muzeele etnografice ale tarii sint mostenite de la daci. Furcagrebla de lemn, fusul de tors, rischitoarea, sararita, scaunele mici si masarotunda, lavitele, drugul transversal de asigurat usa cea mai bung incuie-toare blidele, putinile i putineiele, jugurile i resteiele, toate acestea siInca multe altele se faceau din lemnul pädurii §i anume din soiurile diferitede lemn, mai tari sau mai moi, mai dense sau mai usoare, dupa cum eranevoie (vezi fig. 14-17). Mult mai bogatä este mostenirea latina. Multi dintre copacii paduriipoarta nume latine. Fagul (fagus), frasinul (fraxinus), ulmul (ulmus), cornul(cornus), teiul (tilia), plopul (populus), arinul sau aninul (alnus), tufanul(tufa), carpenul (carpinus), cerul (cerrus), artarul (*arciarius, din acer), singerul(postverbal din a singera, sanguinare), salcia (salix, -cis), sorbul (sorbus),socul (sambucus), zada (daeda). 2 O problema speciala pune numele generic peidure. Lingvistii 11 deriva, cuajutorul metatezei din latinul paludem (acuzativ, de la palus, paludis !) careinseamna Insà balta." 3. De ce s-a ales insà acest termen, al carui inteleseste departe de acela al padurii, spre a se exprima notiunea de padure ? Oarepentru cà uneori pe marginea bà1ii sint copaci (Weil, plopi)? i de ce nus-a utilizat termenul obisnuit sylva", mai ales ea avem In romaneste sälbaticcare deriva din sylvaticus" ? Nu cumva padure are alta etimologie ? Nu cumvasintem In fata unei mosteniri dacice, asa cum e cazul cu brad, copac, gorun,codru, bunget ? Existä i alti termeni de origing dacica, terminati in -re, canweare, strugure, mugure, viezure, Dui-14re 4, dar Cu accentul pe prima silaba. Vez ..menea case si tambre reprezentate pe Columna Traiang, reliefurile I, XIX,XLIII, LIV, LVI, LVII, LIX, LXIII. 2 Vezi Diclionarul limbii romdne moderne, Bucuresti, 1958, sub termenii respectivi. Pentru singer, clam dealul Stngerif de ling5. Moreni, deci deal cu padure sau pAdu-rice existentà sau fost5. de singe& Aci s-au dat lupte cu hitleritii la 25 August 1944(Col. Florian Tuc 4, Inscriplii tn piatrd, Bucuresti, 1974, p. 57). a Idem, sub pildure. 4 Vezi I. I. Russu, Limba traco-dacilor, editia a doua, Bucuresti, 1967, p. 16. www.dacoromanica.ro
  • 23. 71t e. , 4 74 ° "-. 44. , `4 el, , °Fig. 12 Casa din Curtisoara, jud. Gorj. Circa 1800. La Muzeul Satului, Bucuresti (Foto Muzeul Satulul) ,.14Fig. 13 Casd din Naruja, jud. Vrancea. inceputul secolulni al XIX-lea. La Muzeul Satului, Bucuresti (Foto Muzeul Satului) www.dacoromanica.ro
  • 24. Fig. 14 Tron din lemn de fag, zona Tirnava Mare. Secolul XIX-lea. Lun- gime 118 cm ; lAtime 79 cm ; InAltime 50 cm (Foto Muzeul Satului) Gin Fig. 15 Scaune:aScaun din leran de nuc, spatele din fag,cioplit Cu barda. Comuna Turt, jud. SatuMare. b-Scaun cu spate, din lemn de nuc,spatele de fag. Comuna Turt, jud. Satu Mare (Foto Mu zeul Here.,ti) www.dacoromanica.ro
  • 25. Fig. 16 - Elidar din lemn de brad sculptat, crestat 0 pictat, 1779. Din Transilvania; lungime 88 cm; Mime 13 cm; inaltime 50 cm (Foto Muzeul Satului) Fig. 17 - Plosa dub15. pentru tuicA. Jud. Maramurq (Foto Muzeul HereW) www.dacoromanica.ro
  • 26. PADUREA CARPATO-DANUBIANA !N ANTICHITATE 27 In afarä de numele de arbori de mai sus, tot de origine latín sint urma- toarele parti componente ale copacului: reidcicinä (din radix, radicis), trunchi (trunculus), scoargi (scortea), ramurä (ramus), foaie (folia), [loare (flos,-ris), fruct (fructus), sdmintä (sementia), rnustatä (mustacea), putregai din putred (putridus), burete din boletis (= boletus), cucuruz, fructul bradului ; in limba sardà cocoriza, deci origine latinä.; de aici, apoi numele porumbului, ai cOrui stiuleti seamäinä Cu cucuruzii brazilor. De asemenea latine, ca origine, sint colectivele, Cu sufixul -et (latin -etum) vi anume: fdget (* fagetum), ulmet (Ulmetum: nume/e unui castru roman vi al unei avezOri civile in Dobrogea, unde e azi Pantelimonul de sus, judetul Tulcea) 1; brddet, rädAcina fiind dacicà vi sufixul latin: caz tipic de rezultat al amestecului dintre limba daca vi cea romana; frilsinet 2 (fraxinetum); socet 3, sorbet 4; cornet (cornetum) ; de la o asemenea pOdure de corn vi-a luat numele manOstirea din judetul Vilcea. Diminutivul din cornet este corná."- -t,el, padure micA de comí., de unde numeroasele topice pe intreaga faVà a pámintului românesc, Intre care Cornatelul de la Mostivte (judetul Ilfov) ora v pe vremea lui Matei Basarab 5). Un alt colectiv e cälinet, padure sau grup de cani, ca O mälinet, pädure de mälini, ca vi sälcet, pOdure de sOlcii. Notärn de asemenea Nucet, iarAvi frecvent pe intreaga arie româneascil. Douli vechi mAnästiri muntene s-au numit astfel: una in judatul Dimbovita, alta pe valea Oltului; spre a nu se confunda vi fiindcg prima era mai veche, cea de a doua,de pe Olt, vi-a schimbat numele in Cozia ; e ctitoria lui Mircea cel Batrin °. O caracteristicä a pOdurii românevti este frecventa päduretilor, adicA apomilor sälbatici: meri, peri, pruni, cirevi vi scoruvi. Nu arareori, toamna,vezi, in mijlocul pädurii de foioase ava cum am vOzut pe valea Suvitei,intre Cimpuri vi Soveja cite un mär mare, rotat, incärcat cu o mu4imede mere mici, rovii sau galbene. E o privelivte surprinzätoare vi admirabilàIn acelavi timp, tot ava ca vi privelivtea, primOvara, a cornului inflorit, patä. 1 Vezi V. PArva n, Cetatea Ulmetum, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist. s.t. XXXV (1912), p. 497-610; t. XXXVI (1913-1914), p. 245-328 §i 329-420;t. XXXVII (1914-1915), p. 265-304. 2 Vezi documentul muntean din 1537, iunie 18, prin care Radu Paisie intArestemAnAstirii Govora, filtre altele, o parte din FrAsinetul de cimpie" (Documente 13, XVI,vol. II, p. 226-227). 3 In 1835, un sat Socetu, cu 61 de gospod6rii, in judetul Dimbovita (Principateleromdne, p. 224). 2 Topic In fostul judet Vla§ca (Toponimia romdneascd, p. 428). 5 Const. C. Giurescu, Un vechi oral al Tdrii Romdnefti: Corndlelul, Bucu-re§ti, 1957, 36 p. in 8° (Extras din Studii fi articole de istorie, II). 2 const. C. Giurescu, Doud monum,ente religioase din veacul al XIV-lea:Nucetul sau Cozia din -Mea fi Nucetul din Dlmbovita, In Mitropolia Olteniei, XIII (1961)1-4, p. 38-49. www.dacoromanica.ro
  • 27. 28 ISTORIA RADURII ROMANESTI galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit, sau priveli§steacirePor salbatici, cu frunzele ro§ii, toamna, ca aceia ro§ de unde pe Suba, la poalele magurei OdobeOilor. Ace§ti padureti pe care uniiiubitori de oameni fi altoiesc citeodata, facindute ca aläturi de cei obi§nuitiale caror fructe Iti strepezesc dintii, sä gase§ti, In mijlocul padurii, cite un marsau un par Cu fructe bune, aidoma celor din gradina explica multimeatopicelor peri§ : unul, de pilda, In Ilfov, altul in Transilvania, cu diminutivullor peri§or 1 - dar §i peret, cu sufixul latin meri§ 2, scoruget sau padurede scoru§i In codrul Scorugetului au cautat adapost Horia §i Clora, lasfir§itul toamnei anului 1784, cu gindul sal reia, in primavara, mimarea. A§adar, o puternica, predominantä, mo§tenire latina, In terminologiaprivind padurea, paralel cu aceea privind agricultura, viticultura §i cre§tereavitelor 3. 1 Un sat Periforul al mAnlistirii Colma sub Mihai Viteazul: Monahia Irina Gavrilfi,Danii fficute de Mihai Viteazul mdndstirii Cofuna Bucoodl, In Mitropolia Olteniei, XXIV(1972), 9-10, p. 792 Satele Periforul §i Stejariul, In judetul Mehedinti, in documentuldin 1627, ianuarie 10 (Documente B, vol. XXI, p. 306). 2 Vezi asemenea topice In Toponimia romdneascd, p. 427. 3 Pentru aceste din urm4 domenii, vezi Cons t. C. Giur es c u, Dinu Gi u-r ese u, Istoria Romdnilor, Bucureli, 1971, p. 141-144. www.dacoromanica.ro
  • 28. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR. ROLUL El SUB RAPORTUL CONTINUITATII POPULATIEI ROMANICE IN TINUTUL CARPATO-DANUBIAN Nu retragerea la munte, ci retragerea la peiclure ()data cu parasirea Daciei de catre administratia §i armata romana, onoua perioada incepe in viata dacoromanilor. Marea majoritate a acestora,adica taranii deci plugarii, pastorii, crescgtorii de vite 0 orapnimeasaraca §i mijlocaqa meseria§i, mici negustori au ramas pe loo; n-auplecat decit cei bogati care, cu banii lor, puteau trai oriunde. S-a putut stabilirelativ upr un modus vivendi" Intre dacoromanii ram* pe loc §i noii stapini migratorii deoarece aceOia din urma aveau nevoie de grinele fi produsele animate ale celor dintii. Mai ales ca intre primii veniti In Dacia, au fost §icarpii adica dacii liberi din estul qi nordul Moldovei, rude bune, de singe, Cucei din fosta provincie romana. Ora§ele au avut mai mult de suferit, deoareceele atrggeau mai mult prin stralucirea i bogatia lor ; mu4i ora§eni s-au retrasprin satele vecine ; au mai ramas Ina unii in casele modeste qi in bordeielede la margine, a§a cum arata sapaturile arheologice de la Alba Iulia, de laSarmizegetusa, de la Porolissum §i din alte centre. Satele n-au avut preamult de suferit: tkanii 1§i luau putinele lucruri §i, mininduli oile §i vitele avutia principala intrau In pädurile vecine unde se adgposteau pint)."treceau iure§ul, primul impact. Casele §i bordeiele daca fusesera arse saurisipite §i le refaceau repede : lemn era din belpg iar muruiala nu luamult timp. In indelungatul rastimp circa un mileniu care separa parasirea Dacieide formarea Statului Tarii Române§ti sau Munteniei, pcidurea a jucat un rolde ceipetenie in continuitatea populatiei romanice amijlocild In stinga Dungrii, In tot tinutul carpato-danubian, de la Tisaping la tarmul marii. S-a vorbit mult §i se vorbe§te Inca de retragerea lamunte", de adäpostul pe care l-au oferit Carpatii In tot timpul acestui mileniu ;trebuie sá se precizeze insa ca muntele a fost insemnat in primul rind prinpeidurile sale care lnsemnau nu numai adapost, dar §i, a§a cum am aratat,hrang variata. lar cum padurea acoperea nu numai muntii, dar §i dealurile www.dacoromanica.ro
  • 29. 30 ISTORIA RXDURII ROMANESTf0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca romanicii s-au putut pästradeopotrivd §i la deal §i la yes. Este semnificativ faptul cd slavii migratoriicei mai lumen* §i din care o parte s-au a§ezat In tinutul carpato-danubian,amestecindu-se prin cdsdtorii cu romanicii i fiind, in cele din urmd, asimilatide cdtre ace§tia au dat numele de Vlas,.ca, adicd de tara Vlahilor sau ro-mânilor unei regiuni de ces §i anume pddurii uria§e dintre stepa Bdrdganului aceea a Burnazului. I-au zis ap, deoarece aici In acest tinut acoperit deintinse páduri, sträldtut de ape Colentina; Dimbovita, Argepl, Cilni0ea,Pociovali§tea etc. i presärat cu lacuri §i bàli Snagovul, CdIddru§anii,Greaca, iazurile Colentinei §i Mosti0ei etc. au gäsit pe romanici, pe vlahi,In mare numär, facind agriculturd in poieni, crescind vite, prinzind pe0e,avind prisäci, mori §i iazuri §i vinzind ce le prisosea in tIrguri 1. E foarteprobabil ca §i celdlalt nume dat de slavi, Vldsia care se referd la pädurea saucodrul intins de la nord de Bucure0i, sd aibd acela0 inteles, de tara a vlahilor ;sub forma vlasi intilnim pe români atit In documentele din Muntenia, clt§i in acelea din Peninsula Balcanicd 2 Addogdm apoi imprejurarea cà iIn Transilvania de miazdzi e amintità In documentul din 1224 dat sa0lor,pddurea romanilor 0 a pecenegilor" (sylva Blacorum ci Bissenorum" ) 3,ardtind iard0 legdtura Mtre ai no0ri §i pddure ; cIt despre pecenegi cres-cdtori de vite dar oameni de stepil e probabil cà Indelungata conlocuireCu românii circa trei veacuri i jumdtate îi va fi deprins §i pe ei cufolosul pädurii in care se pot adäposti nu numai oamenii dar §i viteleprincipala bogälde i pentru ai no0ri, dar §i pentru ei. kadar, nu retragereala munte, ci retragerea la pddure 4. Vezi Cons t. C. G iur es c u, Formarea poporului roman, Craiova, 1973, p. 125.A fost o eroare a comisiei de propuneri suprimarea numelui de Vla§ca la ultima reformdadministrativa, intrucit acest nume este o dovada concludenta de existenta populatieiromanice in cimpia munteand, in epoca venirii slavilor §i a coabitdrii i asimilärii lor.Eroarea se poate indrepta prin adaogirea numelui de Vla§ca la acela de Ilfov, a5a incitpe viitor, judetul sd se numeascd Ilfov-Victfca, Cu nume compus, dupti pilda judetelorCara-Severin i Bistrita-Ndsäud (Vezi §i cele ce am spus in privinta aceasta in MagazinIstoric, VII (1973) 8, p. 31-32. 2 Astfel, in documentul din c. 1481 (rdspunsul dat de locuitorii din judetele Braila,Buzau §i Rimnicul-Sdrat lui Stefan cel Mare) rumdnii sint numiti vlasi (I. Bogdan, Bra-fovul, p. 282-284). Pentru vlasii din Peninsula Balcanica vezi N. Drdgan, Romanii inveacurile¡XXIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Bucure§ti, 1933, p. 17-18, 616;Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Bakanice in evul mediu, Bucure§ti, 1959,p. 13, 24, 25, 55. 3 Documente privind istoria Romeiniei, C. vol. I, BucurWi, 1951, p. 209. 4 La finele secolului al XVI-lea, Giovanni Antonio Magini spune despre casele ro-m anilor a nu sint de piatrd i nici impodobite, cdci romanul se multume§te sd stea Incase de valdtuci i sa traiascd in munti §i in codri" (Ceileitori streiini, IV, p. 581). intre-barea lui H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricei, Bucure§ti, 1972, p. 64, dacd populatia www.dacoromanica.ro
  • 30. PADUREA nsi EPOCA MIGRATIILOR 31 Din conlocuirea cu ii i asimilarea lor de cdtre inainta0i nqtri, arämas in limba romând o serie de termeni in legdturd cu pddurea. In primulrind, clteva nume de copaci: stejar (bg. steier), girneatá (granica, pronuntägranita), scortq (bg. skoruga), apoi cring (vechi slavul krongu), precum §inume designind feluri de pdduri: 1) Bucovind care inseamnd pädure defag" i derivé. din buk" fag. Din acest nume comun i documentele mol-dovene ale secolului al XV-lea amintesc adesea de bucovinele" din parteade nord a tdrii au fdcut austriacii, dupä anexiunea din 1775, numelepropriu care a rämas pind astdzi. 2) Dambravd Insemnind pddure de stejar" ;rädäcina termenului e vechiul slay Ax,st. adicd stejar ; de aci se trage i numeleriului Dimbovita: apa stejarilor, care curge printre pdduri de stejar", §iapoi, de la apä, numele judetului ; de asemenea numele riului Dimbovnic.3) Zeivoi Insemnind pädure de luncd, de pe marginea rlului. 4) Huciu, pAduredeasä, din ucraineanul hug6a, desi§. Din nurnele slay al arinului sau aninului, elha, s-a format adjectivulelhov care insemna cu arini", arini§", iar din elhov numele, românesc,libo, dat unui riu §i apoi, de la rlu, judetului. La fel din numele slay alartarului, kl6n, s-a format adjectivul klénov, de artar sau cu artar, de uncletopicul rornanesc Cleanov, dupá cum de la numele slay al cornului, dréns-a format drénov, de corn, al cornului, de unde românescul Dranov 2 Tota§a, de la rugii de mure de pe malurile lui In vechea slavä tut Insemna mures-a format numele riului Tutova care s-a dat apoi judetului respectiv. Ungurii spuneau arinului eger, de aci egeres, pAdurice de arini, de undetopicul transilvänean Aghire§, ; de asemenea egerbegy, arini§, care a datAgirbiciul nostru 3. De la ultimii migratori, pecenegii §i cumanii, care au stat in tinuturilenoastre circa trei secole §i jumdtate (circa 900circa 1241) a rdmas numelepädurii mari care acoperea odinioard partea de sud-vest a Munteniei, T ele-ormanul (teli orman pädure nebund); de la pddure luat numeleriul respectiv §i apoi, la intemeierea statului, §i judetul.bd§tinag s-a putut mentine In cImpia Tärii Rom Ane§ti *i a Moldovei", oricit am admitecà s-ar fi adApostit i in ochiuri de pädure" e nejustificatd, deoarece nu e vorba de ochiuride padure" ci de masive imense ca acela dintre stepa Bardganului i aceea a Burnazuluisau de masivul teleormAnean, cel olLean i de Intin*ii codri moldoveni. De altfel, Stahladmite continuitatea de-a lungul Dundrii (p. 64); de ce n-o admite de-a lungul riurilorcare strdbat amintitele masive? 2 Erau bucovine mari" care se Intindeau de la Carpati pind la Siret §i o buco-vind !ilia." de la Siret la Prut (H urmuzaki-DensuOan u, Documente, I, 2,p. 485). intr-un document moldovean din 1518, citim, In legdturd Cu hotarnica satuluiMihuceni: dupd hotarul vechi, pe unde din veac au folosit, iar In bucovind clt vor puteadeschide i curati (Documente VI A, vol. I, p. 128-129). 2 Toponimia romdneasca , p. 52 i 357. 3 Idem, p. 50. www.dacoromanica.ro
  • 31. 32 ISTORIA PADURII ROMANESTI In toata aceasta perioadä a migratiilor, de un mileniu, suprafata paduriinu credem cá s-a mic§orat rata de ceea ce era la pä.rasirea Daciei romane.Populatia era Inca rara §i. loe era destul. S-au facut, e adevarat unele curäturi,runcuri sau lazuri, jari§ti §i ar§ite, cu toporul, Cu securea, cu sapa §i cu focul,dar, In schimb, padurea s-a intins In unele locuri unde altadata erau ogoaresau finete. N-avem documente scrise contemporane care sa ateste acestdublu proces, dar exista termenii In limba §i exista documente posterioarecare ne arata cum s-a procedat in privinta curAturi/or. Runc e de origine latina (din runcus) §i inseamna loe defri§at din padure;operatiunea se facea a§adar inca din timpul Daciei romane §i a continuat§i dupa parasirea ei. Prin documentul din 1560 aprilie 9, Alexandru Läpu§-neanu Intare§te nepoatelor lui Hila andru ocina lor in care se cuprinde §io a patra parte din Vagie§ti, parte din cara apa Trotuplui §i cu poenileanume Podena §i Runcul, ce este terebejul [. curatura I] lor cari sint pisteapa Trotuplui §.1 a patra parti din poeni Borilei". Harta statistica din 1835,intocmita pe baza recensamintului din 1828-1832 arata o serie Intreagade sate cu acest nume: astfel Runcul In judetul Arge§, Runcu In judeteleVilcea, Dimbovita §i Buzäu, Runcu-Rediu §i Runcpru In Mehedinti 2 Lazeste de origina slava (din laz) 3 §i are exact acela§i Inteles ca §i runc ; vechiislavi care au coabitat cu dacoromanii §i au fost, dupa citva timp, asimilatide ace§tia, au practicat a§adar §i ei defri§area. La 16 septembrie 1628 areloe o vinzare de ocia. la Cote§ti (judetul Rimnicul Särat) §i am dat §i lazulde la Gule§ti" (azi Gole§ti 1), citim In act 4. lar lntre I septembrie 1632 §i31 august 1633, mai multi mo§neni vind jupinului Neagu un lazu care iastemänastirea pá acel lazu, sá cheama acel lazu al Po§aaii, drept bani 900" 5.Aceea§i harta statistica amintita mai sus india satul Lazurile din judetallDimbovita °. Iar un act din Bra§ov, datat 6/18 iulie 1840, referindu-se lasatul Simbata de Sus, arata cá acum au lazuit (i)obagii i pädure de 50de cara de finu cu paguba curtii" 7. Curdturd §i seiciiturd (seatura) sint ter-meni formati mai tirziu, dupa formarea limbii române, §i au acela§i intelesca §i runc §i laz ; primul aratä ca s-a curätit padurea, facindu-se loe de fineatäsau aratura ; cel de al doilea cá s-a secat pädurea adia, tot a§a, s-a curatit.Dar sacatua (secätura) india. §i tehnica special& Intrebuintatä anume co-jirea circulará a copacilor pe o anumitä lätime, asa incit circula-Va sevei Documente, A, XVI, vol. II, p. 145. 2 Principatele ronuine, p. 211, 219, 224, 249 si 285. 3 Diclionarul limbii romdne mod,erne, sub laz. 4 Documente, B, XXII, p. 323-4. 5 ldem, XXIII, p. 613. 6 Principatele romdne ..., p. 223. 7 N. I or g a, Acte romdnefti f i cetepa Bucuresti, 1932, p. 244. www.dacoromanica.ro
  • 32. PADUREA TN EPOCA MIGRATIILOR 33se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" §i apoi erau ta-iati, lemnul uscat putind fi Intrebuintat imediat pentru cherestea sau pentrucordectionarea a tot felul de lucruri. La Inceputul secolului al XIX-lea existausatele Curatura in judetele Mehedinti §i Ia0 §i Blidari Curdtura in RimniculSärat, precum §i Vasuiu (Sdatura ) §i Pdrosu (Sdcdtura), ambele In Putna 1.JariVe §i arMei au o acceptiune specialL loe din Odure curd-tit prin foc,arzindu-se copacii; e binecunoscut satul de podgorie Jari§tea din fostultinut al Putnei, azi In judetail Vrancea. Facem sà urmeze acum o sam6 de documente din secolele XVXIXprivind actiunea de defri§are ; ele ne lumineaz6 asupra felului cum se procedaIn lungul mileniu al migratiilor, deoarece procedeele erau acelea0, nu existaaltä tehnic6. La 15 aprilie 1498, Radu oel Mare int6re§te nfädästirii Govoralivezi §i din vadul Slatinei de /a Trestioarà §i din jos §i din sus, cu livezile§i cu pgdurea, §i eit este curätat In padure" 2. La 7 aprilie 1518, Neagoe Ba-sarab intAre§te jupanului Danciul §i altora o pklure la Aninoasa, fiindaDanciul cu ai lui au cerut de la domnia mea aceast6 ocinä, Odurea toatà,ca sa curete acel loe cu foc §i cu securea" 3. Printr-un act din 20 martie 1543,dat In Bucure0i, Radu Paisie voievod Intdre§te lui Mircea §i feciorilor luisd le fie mo0e la Poenile Zlätarului" numele e semnificativ ; and acumparat Mircea aceast6 mo0e, cu 750 de aspri, au fost plira de pàdure§i de copaci §i au curätit Mircea acea mo0e cu securea §i cu tirnAcopul §icu foc i cu multà sudoare §i ostenealà" 4. La 14 iulie 1538, la Tirgovi§te, Radu Paisie voievod IntAre§te slugii sale Cana §i fratilor acestuia ocindin Nego0na, cinci pgrti de °cilia, fiindc6 le este veche 0 dreaptg ocina de-din4 5 0 curAtità cu securea 0 cu foc §i cu munc6 in ar00, Ineà in zilele luiDan voievod cel bdtrin" 6. Sapte ani mai tirziu, la 6 iunie 1545, Mircea Cio-banul le-o Intäre0e din nou, precizind eh o stdpineau inch din zilele fapo-satului Dan voievod ; §i au cur`alat cu securea §i cu sapa 0 cu focul In pà-durea deas6 §i tare" 7. 0 intArire similard da Alexandru voievod, la 7 iunie1571, lui Vladul 0 lui Baico 0 altora, pentru ocina lor din Poeni numelee iarä0 semnificativ lug loe de pädure", cumpäratä de bunicii lui Vladul§i Baico cu 500 de aspri. Si au curdtit-o cu securea §i cu sapa 0 cu foc §icu mult chin". 8. Un act similar este acela din 18 iulie 1587 prin care Mihnea 1 N. Iorg a, Acte romdnefti fi diem grecefti..., p. 189 §i 261 Pentru s6cAturà" vezi*i H. H. S tah 1, Paysages et peuplement rural en Roumanie, In Nouvelles études dhistoire,III, 1965, p. 73. 2 Documente, B, vol. I, p. 460. 3 Idem, Veacul XVI, 1, p. 134. 4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 297. 5 Inseamn5. ocinl strArnwascA", mo§ie mWenità din mo§i-strAmo§i. 6 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 248 E vorba de Dan I (1384-1386). 7 Documente B Veacul XVI, vol. II, p. 328-329. 8 Idem, vol. IV, p. 27. www.dacoromanica.ro
  • 33. 34 ISTORIA PÄDURZI ROMANESTIvoievod intärind mänästirilor Motnäu, Agaton i Ioan Bogoslovul ocina dinjurul lor, spune: Pentrucà aceast6 mai sus zis ocia a fost ocinä domneascàsi a fost Odure intreagh" i necurälatä, ci au cueätat-o eälugärii de la mànàs-tirile care sint mai sus zise, cu securile si cu foc i cu multà" trudà" IatIacum citeva documente moldovene. La 25 octombrie 1683 feciorii lui StefanBudgescul And lui Dima pircAlabul, intre altele, o curAturà de fin la Cre-menet" 2, in actualul judet Vrancea. La 15 aprilie 1702, Neculai Vilcanfeciorii lui, veniti din Muntenia, se inteleg cu räzäsii din Näruja, ca, fkin-du-si doua" bordeie la Chee, in Simion, s6 därn pe anu cite trii lii bätutipe cite säcäturi i curAturi vom face, sä le pPätim cite seizäci de parale pecite vom putè descurca din pgdurea märuntà" 3. In loe de a curati sau aläzui se mai intrebuinta citeodatä si a destupa, dovadà actul din 15 martie1718, prin care Mihai Racovità voievod hotArAste lui Vasilie Danciul i fiuluiacestuia sà fie volnici lima ale sale drepte ocini i mosii, a le destupadin codru si a le opri de carà toti ràzesii; aceste mosii li se cuvin de pe Bo-diman, unul din Mtrinii" satelor Poiana-Ndruja 4. Interesantà si sub ra-portul inceputurilor mängstirii Agafton, este cartea domneascä (lath deGrigore Ghica voievod, la 1 octombrie 1729, lui Agafton sälastrul" careau mers in codrul ce este pe locul domnäscu la ocolul BotAsenilor si au cu-rgtit pAdure i s-au Meut mädästioarà cu chilii i s-au pus pometi pe lingächilii". I se dà si o poeni0", tot pe loc domnesc", 1111gà sihAstria lui 5. Deasemenea interesantä pentru faptul cà arat6 cum o sealturg" abandonatàdevine iaräsi pädure dupà citäva timp, este diata din 1863 a Mtrinului vrin-cean Poiadä pentru o poiang cu fineatà" pe Dealul Secäturei. Avind euaratà unchiasul dreaptà secaurä rácutäl cu topor din codru meriu de taia-miu, din vremea robiei° i apoi am läsat-o si al doile iar a umplut-o pädure. am zis fratilor mei sä. mergem sä o secgm. Fratii i nepotii nu au vrut,zicind: cine a seca pädure, va stàpini. Apoi m-am sculat impreudá cu fecioriimei si am tgiat pgdure i i-am dat foc si am fäcut secäturi de iznoavg dinpAdure mere, opt MI6, care aceastà secäturä se numeste Dealul Seaturii".Aratä hotarele ei i le face feciorilor fiindcà eu am ars ochii i miinilepirà am fàcut secáturä" 7. 2 Documente B. Veacul XVI B, vol. V, p. 316. 2 Aur el S av a, Documente putnene I, Focsani, 1929, p. 26. Idem, p. 57; cf. Simion Iltrnea, Locuri Fi legende vrincene, Baclu, 1972, p. 143. Aurel Sava, op. cit., I, p. 64. 5 N. I org a, Studii gi documente, V, p. 232. Adicl de pe clnd Vrancea Inapuse pe nedrept In stapinirea marelui boier Rosno-vanu, cu care vrIncenii au purtat un Indelungat i, pinl la urma, biruitor proces. 7 Simion HIrnea, op. cit., p. 125-126. www.dacoromanica.ro
  • 34. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 35 Pentru Transilvania citdm scrisoarea In latine§te din 1.549 august 7,a lui Ilia§ Vodà al Moldovei atre bistriOni cerindu-le sä lase pe locuitoriidin Feldru, supu§ii säi, sä-§i stäpineasc6 päminturile pe care le-au avut dinvechime §i sà-§i facä In pädurea deasä curäturi In privinta jarivilor, citIm un act din 7 iulie 1526, Tirgovi§te, prin careRadu de la Afumgi däruie§te lui Färtat clucer o bucatä de loe din loculdomnesc; ca punct de hotar e indicatä Jard§tea" 2. La 5 iunie 1560, Alexandru Läpu§neanu intäre§te slugii sale Vasconi§te curAturi §i cu prisaa §i cu grädini, lug In pädure, In afarä de cimp,ce li-au curAtit ei (Vinzgtorii1) In ocina lor §i le-au ars 3. Interesant e actuldin 20 martie 1584 prin care Petru *chiopul latäre§te lui Bratul pitar, intrealtele, In mijlocul bucovinei", adia a pädurii de fagi o poianä." ce se nu-me§te Pojarna, pe Bic, §i cu piraiele ei de moarà", cumpäratä cu 160 de zlotitätäre§ti 4. Numele Pojarna aratä a e vorba de o poianä Melia de minaomului, nu naturalà, dindu-se foc pädurii. lar la 26 aprilie 1632, logorätul Goran cumpärä de la Anghel §i Vlad 12 fälci de ocinä la Säräcine§ti insäspre Seaturà fälcile, la Jarà§te, unde i-au fost viia" 5. Cit despre arfire, iatä citeva zapise vrincene: La 20 decembrie 1736 Solomon Jipieanul dimpreunä cu fratili säu Mafteiu vinde o ar§i0., cichiamä Ar§itele Jipienilor din pirlul Tojanilor, lui Ursu Gegea drept 1.6 leibani" 6. Tot Gegea cumpärä, la 10 mai 1751, de la Ion Maftei, o ar§i0 ce secheamä Ar§ita Lungä, din virful Tojanului pinä in apa Tojanului §i la valepia. In Zäbala, cu 4 lei noi 7. La 2 aprilie 1.766, Ion Puflea cu femeia saaratä cà, vInzind lui Stefan Taf§ulä Ari§ita, s-a sculat nepotu-säu Iftimie§i mergind la vornicul Carp, acesta i-a dat dreptate, obligind pe vinzätorisa intoara lui Taf§ulea pretul: trii capre cu ezi" 8. Unchea§ul Mihul Dalica§i cu ginerele ski Cristea §.1 cu alii recunosc, la 3 august 1.785, ca au mincatei Aria Jichienilor cu vitile lor", fiind aceastä ar§i0 loc de coasä" ; trebuiedeci sa pläteasa stäpinului ar§itei, preotului Neagu Gegea 9. La 18 Mai 1792,se alege partea de ocinä a lui Vasile sin Nicoara: Si i-am dat lui parte de la 1 Hur mu zaki-I or g a, Documente, XV, 1, p. 474: Queruntur nobis subditinostri de Feldra quomodo eadem eos ex iustius metis et pratis terminorum terrarum eorum,id quod semper possederunt et ad eos concernent, eos prohibet ne quidquam iuris illichabeant et se inde abstineant inter densam silvam si campum limpidare curaverunt". 2 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 22. 8 Documente, A, XIV, vol. II, p. 153. 4 Documente A, XVI, vol. III, p. 239. Cf. Pojorfta, In judetul Suceava. 5 Documente B. XXIII, p. 553. Aurel Sava, op. cit., I, p. 76. 7 Idem, p. 82. 8 Idem, p. 87. Idem, p. 119. www.dacoromanica.ro
  • 35. 36 ISTORIA PADURII ROMANESTIvale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un act scris laBirsä0i, e amintit, In hotarul Tope§tilor, Fundu Ar0tii" 2 In Marele Dic-tionar Geografic, volumul I, apärut In 1898, slut nu mai putin de 47 (patru-zeci i apte) de topice cu numele Arfita simplu sau compus (Aria Ascunsä,Ar0ta Baie§escu, Aria Cretalui, Aria lui Toader etc.), o samil din eledupä numele celui ce Meuse aria. Releväm ,,Aria pädure pe mo0a Si-näuti, comunä Tureatca, judetul Dorohoi" §i Ar§ita, pädure de fag pe mo0aProbota, comuna Dolhasca judetul Suceava". In Transilvania §i, uneori, §i dincoace de Carpati, in Moldova, se intre-buinteazà, In loc de curAturd, termenul oaf care vine din maghiarul ovas(ayas) 3. Tara 0a§ului este deci tara curäturii sau a runcului, din pricinacurAturilor fäcute pe vremuri in marile päduri de aici. Faptul a. se Intre-buinteaz5 un termen maghiar, nu scade Insá intru nimic caracterul strävechiromanesc al acestui tinut, dupà cum nu scade caracterul italian al Lombar-diei, numele ei, de origine germanic4, caracterul francez al BurgundieiNormandiei, numele acestora, tot de origine germanicä, sau, In sfir0t, ca-racterul românesc al Transilvaniei, cind i se spune §i Ardeal. Toate aceste poiene fäcute de mina omului runcuri, curäturi, sk4-turi, lazuri, jari§ti, ar0te serveau fie ca ogoare §i finete, fie pentru a plantavie, a face prisäci, mori sau grädini cu pomi, a Intemeia vreun 1áca bise-ricesc sau locuiate care, lnmultindu-se, deveneau &Maine, §i apoi sate. Iatäciteva documente In acest sens: La 30 aprilie 1555, Alexandru Läpu§neanuintäre0e starostelui Pogan o poianä sub Mägura, anume Poiana lui Nichifor,cu moara pe Putna", cumpAratä de la Zlate vätaf cu 100 de zloti tätäre§ti 4.Mägura e Mägura Odobe§tilor, acoperitä ping azi Cu o lntinsä pädure destejar ; poiana fusese fAcutá pentru a se ridica moarg pe ea. UrmeazA actuldin 13 aprilie 1560 care are §i o valoare istoricä: Alexandru Läpu§neanuddruie0e mänästirii sale 111§ca satul Pop e0i, la obsir0a Vasluiului cu pri-gene i cu poenile", sat care a fost a Lupului biv paharnic, nepot Täutului§i pe care 1-a pierdut in vremea vicleniei sale, chid s-au ridicat domn asupracapului domniei mele §i cu alti vicleni, cind au §i perit Intru vinovätiile sale" 5.Tot In 1560, in luna mai, cälugärul Marchel, pustnic In locul numit Tolici,inchinä. mänästirii Neamt, locul säu de prisaca pe care singur 1-a curälat Aur el Saya, op. cit. p. 126 Peticul e un plrlu ce se vars6 In Zaala, Incomuna NAruja. Idem, p. 158. Pentru Arsita, coastà de deal pe partea nordicg a satului Bir-sesti, ... pe vremuri acoperità de padure" cAreia oamenii i-au dat foc de si-au deschislocuri de culturl, Odurea fiind färd valoare In acele vremuri" vezi Simion Hirnea, op. cit.sub voce. 3 Toponimia romdneascd, p. 23. 4 Documente A, XVI, vol. II, p. 83. 3 ldem, XVI, vol. II, p. 150. www.dacoromanica.ro
  • 36. PADUREA IN EPOCA MIGRATIILOR 37Cu munca sa i a fäcut §i poianä §i singur a curätat" 5. Din 6 august 1.583este hotarnica mänästirei Sucevita In care slut mentionate §i poiene cu fl-neata". Dintre punctele de reper ale hotarnicei: la stina Ursului rediulSdcdrei poiana Märului dealul Homorului ce este pentru väratecunde iese drumul din pädure poiana lui Hirea ... la cornul Brädätelului"La 15 mai 1.584, Teofan mitropolitul Sucevei ddruie§te mänästirii Galatani§te chilii pe care le-am fäcut eu lingä mänästire §i cu locul pe care 1-amcurätat cu oamenii §i cu banii mei In pädurea intreag6 §i deasä §i am Ingräditcu gard acele chilii §i cu locul" 2. Urmeazä douà acte privind via ridicatàpe loe de päclure. Primul este din 1631 aprilie 17: Leon Toma intäre§te luiNedelco, Intre altele douä pogoane de pädure", cumpArate de la popa Sayapentru 400 de aspri gata, sä facä vie" 3. Cel de al doilea act, din 28 ianuarie1632, este tot de la Leon Toma; el intäre§te mänästirii Dealul vinäriciuldomnesc de pe ocina ei, Solomon, adäogind totdeodatä : oamenii care vorfi sälpat §i vor fi Valet stejari In pädurea intreagä, fie satul Glodeni sau altioameni ca sä facà vie pe (Ada mänästirii, tot sä fie In pace" de zisul vinäricidomnesc 4. Ultimul act, din 1629, prive§te ogoarele sau holdele fäcute peloe de pädure: Ion cel Schiop däruie§te mänästirii Cozia partea sa de ocinädin satul Voineasa pre nume 20 de holde din pädure" 5. 5 Documente A. XVI, vol. II, p. 151. Idem, XVI, vol. III, p. 226-227. 2 Idem, XVI, vol. III, p. 255. Documente B, XXIII, p. 366. 4 Idem, XXIII, p. 506-507. 5 Idem, XXII, p. 432. www.dacoromanica.ro
  • 37. PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII(PINA LA PRIMELE LEGI SILVICE). ROLUL PADURII IN APARAREA TARII SI CA LOC DE REFUGIU Chid au fose leii in rara domniei mele, fara toatel fugise in codri" (Document din 26 septembrie 1617, de la Radu Mihnea, voievodul Moldovei) Rolul padurii In apfirarea ärii i ea foe de refugiu. Ndurea a jucatun rol important in luptele pentru apärarea tärii, fiind un aliat de seamäal armatelor romäne0i. Fatä de superioritatea numericd obipuitd a armateloradverse fie cele turce0i, fie cele ungare sau polone sau chiar cele tätä-re0i superioritate care nu permitea o luptä cu sorti de izbindá pe cimpdeschis, unde disproportia de forte era imediat vizibilá, marii no§tri voie-vozi au fAcut apel la sprijinul pädurii ; cu ajutorul acesteia, disproportiade forte nu mai era vizibilä. ; surpriza atacului devenea posibilä, apärareamai uwarä iar In caz de retragere, aceasta era protejatà. Am reprodus maiInainte douà märturii din secolul al XVI-lea arätind in general rolul päduriiIn apararea tärii; vom indica acum o seamä de cazuri concrete care justificäafirmatia de mai sus. Ne referim In primul rind la bätälia decisivä de la Posada (1330), ceacare a asigurat independenta tinärului stat muntean intemeiat de Basarab IIncepätorul dinastiei Basarabilor. Nu sint bine cunoscute cauzele care audus la räzboiul dintre voievodul muntean §i Carol Robert, regele Ungariei;se pare Insä cá vinovati au fost doi sfetnici ai acestuia din urmä care do-reau sä aibä pentru ei tara lui Basarab sau mäcar banatul de Severin. Räz-boiul a lneeput toamna ; armata ungark Inaintind printr-o tarä unde, dupävechiul obicei, se fäcuse pustiul in fata du§manului, nu se putea aproviziona ;lneepu deci a suferi de foamea cea mare", dupá insä0 expresia croniciiungure0i. A§a Incit, ajunsä In fata cetätii de la Arger e vorba de Curteade Argq regele trebui sá dea ordinul de intoarcere. Aci, In drum sprecash, pe chid armata ungarh se angajase intr-o vale lungä §i strima, cu coastelerepezi acoperite de pädure, osta0i lui Basarab, care ocupaserà Inchiseserä cu kianturi i valuri de pämint atit ie0rea, eft i intrarea väii,incepurà sä präväleasc6 bolovani §i copaci täiati i sä tragà cu sägetile Ingrämadä. Präpädul a tinut patru zile (9-12 noiembrie 1330). A ckut atunci www.dacoromanica.ro
  • 38. IADUREA ROMANEASdi IN SECOLELE XIV-XVIII 39multime nenumäratä din ostasii lui Carol Robert ; s-a pierdut sigiliul rega-tului; regele 1nsui, ca s. scape, si-a schimbat hainele cu unul din credin-ciosii säi i abia a putut iei asa, neobservat, din välmäsagul acela. O pradäfoarte bogatá cäzu in mlinile ostasilor nostri. tim toate aceste amänuntedintr-o cronicä ungarà contemporanä, numitä Cronica pictatd de la Viena(Chronicon Pictum Vindobonense); i se spune asa din cauza miniaturilorcare-i Impodobesc textul si din care douä se referà chiar la luptä Nu se stie sigur unde s-a dat aceastä memorabilä bätälie, care a doveditputerea noului stat romanesc si In acelasi timp i-a asigurat o dezvoltareUnii istorici cred c6 ea a avut loe Intre Cimpulung si Bran, la punctul numitPosada. Dar de la cetatea Arzesului", unde ajunsese armata ungark drumulcel mai scurt de Intoarcere nu e prin Cimpulung, Bran si Brasov, ci prinLovistea i apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca luptafi avut loe pe aici, asadar Intre Curtea de Arges si Sibiu, probabil prin Lo-vistea. O luptà asemänältoare a avut loe dui:4 cileva decenii, In timpul domnieilui Vladislav I sau Vlaicu Vodä. Si de data aceasta, armata ungarà a fostcea care a atacat. In toamna anului 1368, dupä. 13 octombrie, aceastä armatà,alatuitä, potrivit Cronicii lui loan de Kiikiillö, din nobili", din secuidin multi ostasi dintre cei mai de seamä", i comandatä de voevodul Tran-silvaniei, Nicolae Lackfi, a trecut muntii spre a ataca din spate pe Vlaicucare avea de infruntat o a doua armatä ungarä ce voia sà treacä Dunärea 2Impotriva armatei care cobora din munti, Vlaicu trimisese pe pircälabulde Dimbovita, Dragomir. Acesta, dupä o primá ciocnire care-i fusese defa-vorabilä, se retrage, aträglnd armata adversä lntr-o regiune päduroasa, culocuri tari. Sä &din aici cuvintul cronicii sus-amintite: Dar dupg aceea,Inaintind färä grijá mai departe prin päduri dese, clnd se Infundase peniste poteci foarte Inguste", Nicolae Lackfi" a fost atacat de multimea ro-mânilor din päduri si din munti si a rämas mort, Impreunä cu vredniculbärbat Petru, vice-voievodul sàu, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, cas-telanul Cetätii de Baltà, cu secuii Petru i Ladislau, bärbati viteji, i cu altinumero0 ostasi i nobili de seamä. Si dupa ce ungurii, päräsind oastea, dä.-durä dosul si o rupserà la fugä, ajungind prin locuri noroioase i mlästinoase...,multi dintre ei furà ucisi de romani; numai citiva au scäpat , cu mare pri-mejdie pentru persoana lor i cu pagube In avut. Iar trupul voievoduluiNicolae, scotindu-1 cu luptä grea din mlinile romanilor, 1-au adus In Ungaria, Chronicon Pictum V indobonense, In Scriptores .Rerum Hungaricarum, I, ed. G. I.S chwandtner, Viena, 1746, p. 496-498. 2 Maria Holban, Contribujii la studiul raporturilor dintre Tara Romeineascd Ungaria angevinit ..., In Studii f i materiale de istorie medie, vol. I (1956), p. 41-42. www.dacoromanica.ro
  • 39. 40 ISTORIA PADURII ROMANESTIsà-1 inmormInteze la Strigoniu" 3. Nici locul bätäliei din 1.368 nu e cunoscut ;In once caz, el este Intr-o regiune päduroasä. din Muntenia, poate la limitadealurilor cu cimpia, datä fiind urrarirea in locuri noroioase vi ml4tinoase". Cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, povestind räzboiul luiBaiazid cu Mircea cel Bätrin nu se poate preciza dacä e vorba de raz-boiul din 1394 sau de cel din 1.400 spune cä dupä ce Mircea a pus In sigu-rantä femeile vi copiii in munti, dupà aceea se lima vi dinsul cu armata peurma lui Baiazid prin pädurile de stejar ale tärii, care slut multe vi acoperàin toate pärtile tara, sä nu fie uvor de umblat pentru duvmani vi nici lesnede cucerit" 1. A treia mare luptä datä la adäpostul pädurii a fost aceea a lui Bogdanvoievod, tatAl lui Stefan cel Mare, Impotriva polonilor care voiau sä readucädomn in Moldova pe Alexandru voevod, devotat lor. Ea a avut loe, la 6 sep.tembrie 1450, in codrul Crasnei, marea päclure ce se Intindea la sud de Vaslui,In preajma localitätii Crasna. Drumul pe care venea oastea polonä treceaprin aceastá pädure; aci i-a avteptat oastea lui Bogdan. Iatä ce povestevtecronica moldoveanä: Deci chid au fost la mijlocul pädurii, fäcut-au nävaläoastea lui Bogdan Vodä la carde levilor, ci apärIndu-se levii, abiaau scäpat cu multä paguba, vi peire. Deci vrind sä intre vi ceilaltà oasteleveascä, atuncea s-au ivit toata oastea lui Bogdan vodä, cu multe steagurivi buciume vi färä cälärime, multä pedestrime. Väzind aceasta, levii s-autocmit de räzboi vi au bAgat In mijloc pe Alexandru vodä ... vi s-au bätutmai Inainte de apusul soarelui pina au Inoptat, perind de amindouà pärtile,pinä au nävälit vi gloatele de pedevtri, carii au fAcut la strimtoare mare moarteIn levi, täind cu coasele vinele cailor ; unde hatmanii levevti, vrind sä Imbär-bäteze pre ai säi, vi-au pus vi ei capetele, ales Piotru Odrivoz vi Nicolae Po-raya vi Buciatskii" 2 Meritä sá fie subliniatà precizarea cronicei privindoastea lui Bogdan Voda: färà cälärime, multe pedestrime". Calarimea nu erade folos In lupta In pädure ; nu se putea mica uvor, nici desfAvura, iar un atacgrupat era imposibil din cauza copacilor. In schimb, pedestrimea, luptind laadäpost, trägind cu arcul aparati de trunchiurile copacilor, era redutabilävi avea un net avantaj asupra adversarului. La lupta de la Crasna credem a aluat parte gi fiul lui Bogdan, tinärul Stefan, care avea, dupá vapte ani,sä ocupe tronul Moldovei; el ivi va aduce aminte de lupta din -Liner* cu pri- 3 Ioan de K ii k il II 6 (de Tirnave) In Scriptores Hungaricarum veteres ac genuini,Tyrnaviae, ed. Schwandtner, 1765, pars I, p. 311-313. 1 Laonic Chalcocondi I, Expuneri istorice..., in româneste de Vasile Grecu,Bucuresti, 1958, p. 64 nota 2. Letopisetul Tcirii Moldooei pinci la Aron Vocki, ed. C. Giuresc u, Bucuresti,1916, p. 38-39. www.dacoromanica.ro
  • 40. PADUREA ROMANEASCA tisr SECOLELE XIVXVIII 41lejul rkboiului pe care-I va purta el Insu§i Cu polonii, in 1497, rdzboi in careva aplica o metodä similarg, devenitd. clasicä. Intr-adevär, reprezentativä pentru lupta in pädure este aceea din codrulCosminului, purtatä de oastea lui Stefan cel Mare impotriva oastei lui loanAlbert, regele Poloniei. Acesta din mind intrase in Moldova cu ginduri du§-mänoase §i asediase, dar MA succes, cetatea Sucevei. Stefan poruncise,urmind vechiul obicei al pämintului nostru, sd se ascundä proviziile §i fura-jul, iar ceea ce nu putuse fi ascuns, fusese ars. In acela§i timp, fuseserdinchise drumurile spre miazdnoapte, astfel cd alimente §i nutre t nu puteausosi nici din Polonia. In curind, oastea lui loan Albert Incepu sä sufere defoame. A§a inch craiul fu bucuros sá primeasa mijlocirea voievodului Tran-silvaniei care sosise, Intre timp, cu 12 000 de oameni In ajutorul lui Stefan spre a face pace. Ea se incheie, dar cu conditia lämuritä ca polonii sá seretragá tot pe unde veniserg, iar nu prin altà parte, ca sä nu facä alte stri-cAciuni. Pe unde venisera nu mai era insd nimic de mincat, astfel cá ei tre-buirä sá ja un alt drum, prin ora§ele Siret §i Cernäuti, drum care trecea princodrul Cozminului. Chid oastea polonä fu In mijlocul pädurii, moldoveniiprävälied asupra ei copacii mninati asta lnseamnä cd se tineau numaiintr-o margine a trunchiului, restul fusese täiat §i-i atacará cu putere(1497, octombrie 26). Neavind unde sá fugä, neputindu-se desfä§ura dinpricina locului strimt, le§ii furá zdrobiti, ca odinioard ungurii lui Carol Ro-bert. Regele putu, cu mare greutate, ad-0 facd. drum Odd la Cernäuti, undeavu loe o nouá luptd.; infrinti §i de data acesta, putini dintre soldatii lui loanAlbert 1§i mai vdzurä rara. Prada luatä de moldoveni fu enormä In ceprive§te pe prizonieri traditia consemnatä de loan Neculce In 0 samd de cuvinte spune cá Stefan ar fi poruncit Bá fie pu§i ad are mai multe locuri in-tinse pe care le-a semdnat apoi cu ghindä §i a§a au crescut dumbravi pentru pomenire ca sd nu se mai acoliseasa (sä se lege) de Moldova: Dumbrava Ro§ie la Boto§ani §i Dumbrava Ro§ie la Cotnar §i Dumbrava Ro§ie mai gios de Roman" 2. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii; noi socotim 1 Pentru lupta din codrul Cozminului vezi Letopiselul anonim In Cronicile slavo- romiine din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan, editie de P. P. P an ai t es c u, Bu- cure§ti, 1959, p. 21. Iata pasajul respectiv: Si la 19 ale lunii Octombrie, joi, s-a Intors craiul lepsc §i nu a pornit pe aceea*i cale pe care venise, ci a pornit pe alta cale, pe unde era tara Intreaga. Deci s-a miniat Stefan voievod §i a gonit pe urma lor cu o§tenii sai §i cu douà mii de turci. i i-a ajuns la marginea fagetului Cozminului §i i-a lovit, joi, luna Octombrie 26 §i ... a biruit atunci, domnul Stefan voievod §i i-a batut. i apoi i-a gonit prin fagetul Cozminului, omorindu-i i taindu-i §i au fost luate toate schiptrele craiegli au cazut acolo multi boieri §i voievozi le§i mari §i a cazut acolo multa oaste §i toate tunurile cele mari, cu care batusera In cetatea Sucevii, au fost luate atunci §i altele mici §i mai mici, multe, pe care nu este Cu puling a le nOra." 2 I o an Neculc e, Letopisetul Tdrii Moldopei, ed. Iorgu Iorgu, p. 11-12. www.dacoromanica.ro
  • 41. 42 ISTORIA PXDURII ROMANESTIflag cà nimic nu ne impiedicà s-o admitem. Detaliile pe care ni le dä Neculceasupra tratamentului la care eran supugi acei prizonieri nu par de loe a fiinventate. Dealtfel, s-a arältat, nu demult, intr-un studiu, cá numeroasetraditii din cele consemnate de Neculce corespund realitätii istorice sauau mäcar un simbure de adevär 1 In urma luptei de la Baia (15 decembrie 1467), regele Ungariei MateiagCorvin, ränit in spate de o sägeatà cu trei virfuri, a trebuit sà se retragä.In grabg.. Dar ajungind In munti, povestegte cronicarul polon Dlugoszel aflä drumul Inchis cu arbori täiati". Atunci el dete foc carelor i bagajelorsale i ingropä cincizeci de tunuri ca sä nu cadä In nalinile moldovenilor 2. Amintirea luptei din codrul Cosminului era inc6 vie In Polonia dupáaproape gapte decenii. Cind, in octombrie 1563 un detagament polon, condusde Laski, care voise sä. ajute pe Despot Vodä, se retrage prin acelagi codru,el e ingrijorat deoarece spune un izvor contemporan däinuia vie dinamintirea pärintilor lor marea infringere suferitä de regele Ioan Albert alPoloniei din partea moldovenilor condugi de Stefan, « regele » lor neinfricat neobosit". Grija lui Laski e cu atit mai mare cu cit aflase cä in amintitulcodru se taie pädurea i sint culcati la pämint copaci uria0 cu care sä. fieinchise drumurile i impiedicatá. trecerea". Operatiunea aceasta se fäcea adaugä izvorul fie din porunca lui Stefan Toma, care inlocuise la domniepe Despot, fie din propriul imbold al täranilor care lucran Cu insufletiresirguintä. Dar, de data aceasta, tragedia nu se repetà: gratie mäsurilor pecare le ja, Laski poate trece prin codru färä. pierden i 3. Si In altä mare biruintä a lui Stefan cel Mare, aceea de la Vaslui (ianuarie1475), pädurea joacá un rol insemnat. Locul ales de voievod era intr-o regiunepäduroasä i avind intr-o coastä o pädure de lunch, mlägtinoasä. In dosulacestei päduri a agezat Stefan un detagament, Cu trimbite i Burle, ca säatragä pe dugman, intr-acolo, in mlagtinä% Aga s-a i intimplat. Si In timpce oastea turceasc6 silea intr-acolo, luptind cu noroiul i impotmolindu-gitunurile, un corp de oaste moldovean, ascuns in pädurile vecine, a atacatdin flanc, iar un al treilea corp din spate, determinind retragerea lui SolimanHadimbul (Eunucul 1), retragere care s-a transformat in derutä 4. Urmärirea Const. C. Giurescu, Valoarea ictericia a tradiiiilor consemnate de loan Ne-culce, in Studii de folclor fi literatura, Bucuresti, 1967, p. 439-495. 2 Ieannis Dlugossi sea Longini Historias Polonicae, t. II, Leipzig, 1712, p. 418. a Grazian i, in Calatori straini despre apile romane, II, Bucuresti, 1970, p. 621. Iat5. cum povesteste letopisetul lupta de la Vaslui: *tefan vod5. tocmise putinioameni despre lunca Blrladului ca amAgeascti cu buciume i Cu trimbite, dind semnde razboi. Atuncea oastea turceasca intordndu-se la glasul buciumelor, i Impiedecindu-i- apa si lunca, i acoperindu-i i negura, tAind lunca i sfArimind ca sa treac6 la glasulbucinilor, iar5 dind5rAt *tefan Voda cu oastea tocmitl i-au lovit, Joi, Ghenarie 10 zileiunde niei era loe de a-si tocmire oastea, nici dela se Indireptare, ci asa, ei tu de sineIt5.. www.dacoromanica.ro
  • 42. PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE xIvxviti 43a durat patru zile, de marti pinä vineri noaptea", pe un mare noroi", cumarata letopisetul. Unii dintre fugan i s-au inecat in apa Siretului, altii in Dunäre ;pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s-a väzut o infringere mai dezastruoasà.O recunosc 1nii cronicarii turci. Astfel, unul dintre ei, Seadedin, spune:Cei mai multi dintre soldatii islamici au murit multi viteji au pierit pecimpul de bätälie ; Hadimbul ... a scäpat cu greu de la nenorocirea pieirii" Tot ling6 o pädure i anume 11110 dumbrava de la Lipinfi sau Lipnic,aproape de Nistru, are loo biruiata lui Stefan cel Mare asupra tätarilor careveniserä sä prade Moldova (20 august 1470) 2 Iar la Räzboieni, unde luptas-a dat pe un platou impädurit, la räsärit de Valea ADA, ai novtri luptind cudesradejde i fiind in cele din urmä striviti literalmente stropviti" cumspune eronica retragerea s-a fäcut la adclpostul peiclurii, (26 iulie 1476) 3. Semnificativ, pentru salvarea pe care o oferea pädurea in caz de re-tragere este episodul luptei de la Popricani intre däräbanii lui GheorgheStefan, noul domn al Moldovei, i cazacii lui Timuv Hmielnitki care aduceauindärät pe Vasile Lupu. In acea luptä väzind atacul dävalnic al cäläretilorcazaci, darabanii au plecat fuga de la vad (vadul Jijiei 1) la deal, spre ré-diu" ; i-au ajuns insä pre coasta Popricanilor cäläretii lui vi au cklzutacolo multe trupuri den bietii därälani. Altii, carii au hälkluit pinä in rédiu,vi-au scutit viata cu pädurea" 4. Si Mihai Viteazul a tinut searra de avantajul pe care il putea aducepädurea. La alugäreni, in spatele pozitiei alese de domn, erau miciacoperite de päduri, formind un adäpost natural; in fat5, valea mlävtinoasäa Neajlovului; drumul ducea peste riu pe un pod de lemn, vi continua apoiindu-se, multi pierira, multi prinsi de pedestrime au fost, ce i pre aceia pro toti i-au taiat,unde apoi migle de cei morti au shins. Si multi pasi i sangeagi au perit puscile /= tunurile 1 / le-au dobindit i steaguri mai mult de 100 au luat" (Letopiselul Teirii Mol-dovei pind la Aron Vodei, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 57-58. Cronici turce.,sti privind leirile romdne, I, ed. Mihai Guboglu i Mustafa Mehmet,Bucuresti, 1966, p. 322. 2 Const. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, H, editia a IV-a, Bucuresti, 1943,p. 60. Lipnic deriva din termenul slay Lipneac" care inseamna padure de tei, teis.Dumbrava venea la 5 km la sud de actualul sat Lipnic si la circa 8 km de Nistru:D. Ur zic A, Beitdlia din Dumbrava de la Liping, Iasi 1937, p. 17-24 si 28; Al e-xandru V. Boldur, ,,Stefan cel Mare, voievod al Moldovei, 1970, p. 196. 3 Idem, p. 69 Cronicarul turc Seadedin, relatind preliminariile luptei de la Raz-boieni, arat5. ca Stefan cu ostasii si se tinea ascuns prin desisurile unui codru, a caruiintrare o astupase cu copaci uriai, asa Incit sultanul in zadar Il cauta, cad nu putea gasiurmele..." .lar la sfirsitul luptei domnul Moldovei, iesind din padure pe o carare ascunsa"se retrase la munte cu putini de ai sal". (A lexandru V. Boldu r, ,,Stefan cel Mare,voievod al Moldovei, p. 213). 6 Miron Costin, Letopiseiul rdrii Moldovei, in Opere, editia P. P. Panaitescu,Bucuresti, 1958, p. 146). www.dacoromanica.ro
  • 43. 44 ISTORIA PADUA! ROMANESTI Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit sub formA de coloank cu un front redus. In timp ce Mihai, in fruntea oastei sale, respinge printr-un contra-atac fulgerAtor, pe turci, care trecuserk peste pod, un de- ta§ament de patru sute de soldati, sub comanda cApitanului Cocea, atacA, protejati de pAduri, din spate. Turcii, cuprin0 de panicA, incep o retragere dezordonatA, In care era sá piará chiar Sinan pava, zvirlit de pe pod In mla§- fink daa nu-1 scäpa, luindu-1 in spate, un veteran din Rumelia 1. Tot in legAturá cu expeditia turceascA impotriva lui Mihai Viteazul, relevAm citeva detalii privind pAdurea, gratie unui martor ocular, spaniolul Diego Galán. AflAm de la acesta cá Sinan pava ordonase flotei de 4 fregate de sub conducerea lui Mami pap &A coboare pe Dundre in jos ca sA ja la bordpe hanul tAtarilor ce venea &A ajute pe turci, han care se temea de primej- dii/e pe care ar fi trebuit sA le intimpine In numeroasele pAduri ce Infrumu-seteazA tara aceasta". La intoarcere flota a fost vestità CA in amonte de Silistra, românii au pregAtit o ambuscadd, cu muschete §i douAzeci de piesede artilerie, intr-un des4 de copaci" ; de acolo s-a tras intr-adevAr asupragalerelor, care avind pierden i 0 in primej die de a fi scufundate, s-au retrasIn dosul unei insule spre malul drept al DunArii; apoi, dupA trei zile, au ajunsla Rusciuk 2. Cit prive§te locul bAtAliei de la CAlugAreni, cronicarul turc Se-laniki spune cA era foarte strimt, pAduros 0 mlä§tinos" 3, alt cronicar turcNaima aratA ea pädurea era de stejar", iar spaniolul Diego Galán o calificAdrept foarte deas6"; In aceastà At:lure, adaog6 el, statea ascuns Mihaicu putinii oameni de care dispunea §i cu douAsprezece piese de artilerie" 4. 0 pretioas6 mArturie despre rolul pAdurii ca loo de adApost in timp derAzboi este märturia unui iezuit, privind calamitältile din Moldova in 1.653.Ace§ti oameni nenorociti, ingrijindu-se doar sA scape cu viatä, au umplutpAdurile, muntii §i pe0erile, In a§a fel, incit pärea sA se fi adus In acesteascunzi§uri < adevArate > colonii §i numai cei mai indrAzneti mai obi§nuiausá ias6 de prin pAduri sA-0 revadA casele pustiite". Oamenii sufereau §i dinpartea tilharilor care cercetau pAdurile 0 atacau oamenii ce se ascundeauacolo" 5. Tot in pAdure 0 anume in codrul Cotrocenilor 0-a aflat scApare in 1678 erban Cantacuzino pe care domnul In scaun, Gheorghe Duca, 11 simtise cAvrea sA-i ja locul §i hotArise sA-1 prindA. Prevenit de soia lui Duca, ce-i eraibovnicA", erban a fugit noaptea, impreung cu un nepot al sAu, ai trecind 1 Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romcinilor, Bucure§ti,1971, p. 372. 2 Caltaori strecini, III, Bucure§ti, 1971, p. 525-526 si 528. 3 Cronici turcefti ... I, p. 371. 4 Cillatori sträini, III, p. 529. 5 ldem, V, p. 501. www.dacoromanica.ro
  • 44. ADUREA ROMANEASCA. IN SECOLELE 45apa DImbovitei, s-a ascuns la Cotroceni unde atunci era o mare §i deasapadure. A ezut trei zile ca sà nu-i poata gasi urma cei trimi§i in toate dupa el gonaci. Apoi, aflind de la casa lui ca s-au intors gonacii, atunciiar noaptea, plecind din pädure, a doua zi dimineata au trecut Dunareape la Giurgiu §i s-a dus la Tarigrad" 1, de unde s-a Intors domn, Duca fiindmutat in Moldova. Relevam, In sfir§it, rolul pe care-1 avea codrul Tigheciului, in luptade aparare impotriva tatarilor, rol pe care-1 subliniaza Dimitrie CantemirIn Descriptio Moldaviae". Cealalta padure spune invatatul domnqezata dincolo de Prut, la marginile Basarabiei §i numita Tigheci are jurimprejur aproape 30 de mile italiene. Ea este cel mai puternic bastion alMoldovei contra scitilor / = tatarilorl / pe care ace§tia de mai multe ori auIncercat, dar niciodata nu 1-au putut cuceri. Copacii grit totu§i atit de de§i,incit nici macar un om care merge pe jos nu poate inainta decit pe potecicunoscute doar celor din partea locului. Odinioara se aflau acolo mai multde douasprezece mii de locuitori, cei mai vajnici o§teni din toata Moldova;azi dupa atitea lupte §i mäceluri din amindouä partile, au rämas de-abiacloud mii. Ei au o Invoiala cu tatarii din Bugeac, vecini cu ei, prin care s-aulegat sa le dea In fiecare an un anumit numar de trunchiuri, fiindca Basarabiaduce foarte mare lipsa de paduri. Aceasta invoiala ei o tin §i astazi cu stric-t* ; dar dacti tätarii vor sá incalce conditiile §i sá ceara mai mult, ceea cenu se intimpla rar, se impotrivesc cu armele i adesea ies Invingatori" 2. Chiar §i cind luptau departe de tara, osta§ii no§tri cautau sprijinulpadurii. A§a s-a Intimplat In 1422 cu deta§amentul de calareti trimis In aju-tor de Alexandru cel Bun regelui polon Vladislav Iagello In lupta acestuiaImpotriva Cavalerilor Teutoni care, dupa ce fusesera siliti sa paraseascaTara BIrsei, se stabilisera In Prusia Orientala. Deta§amentul de moldovenie atacat In fata cetatii Marienburg de o armata mult mai numeroasä. Ei seretrag atunci In ordine, intr-o padure din apropiere unde descaleca §i se daufiecare In dosul unui copac, a§teptind cu arcurile pregatite, atacul teutonilor.Cronicarul polon Dlugosz, relatind acest moment, adaoga ca moldoveniiintrasera In padure pentru ca, mai u§or dupci obiceiul ci firea neamului lor, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. I or g a, Bucure*ti, 1902, p. 211. 2 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 110-111. Miron Costin In Letopiselul Moldovei, da o alta imagine a codrului Tigheciului. Povestind navala din 1650 atatarilor, el afirma.: : Codrului Chigheciului, la Falciu, loaste putina paguba au facuttatarii atuncea, cà tndata au nazuit la codriprul lor, ce au ei acolea, anume Chigheciul,padure nu awa inalta In copaci, ca copacii foarte putini sintu, cum este deasa i ripoasa§i de spini mai multu decitt de altu lemnu crescuta. i se-au aparat chighecenii, de nu le-au putut strica nemica tatarii". (Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucure§ti,1958, p. 132). Daca in privinta desimii de nepatruns a codrului Tigheciului, ambii cartu-rari sint de acord, ei difera in privinta copacilor inalti. www.dacoromanica.ro
  • 45. 46 ISTORIA RXDURII ROMANESTIsä. lupte ca pedestra§i, adapostiti de frunzi i copaci" (,,equis desiliunt,facilius, ut est ¡nos et natura gentis tecti fronde et ligno, pedestres certaturi").Cind teutonii, siguri de victorie, se näpustesc asupra pädurii, sint primitide o ploaie deasa de sageti. Multi dintre atacatori cad uci§i sau ràniti, ceilaltise retrag in dezordine, urmariti de moldoveni care iau, cu acest prilej, o pradabogata. Astfel, continua acela§i cronicar Dlugosz, Intr-un chip minunat,moldovenii cu o ceatä de putini oameni au batut o oaste mare a du§manului§i. s-au intors... invingatori §i incarcati cu o pradä uria§a" 1. Padurile continua sa serveasca drept loe de adapost in vremuri de razboisau de razmerita afar §i In secolele XVII §i XVIII. Avem o serie de mar-turii In sensul acesta. La 18 septembrie 1602, M. Sobieski, voievodul de Lu-blin, serie din tabara de pe Prut, linga Cernauti, regelui polon: Din cauzaacestor turburari tatarii in tara plus soldati poloni razvratiti. moldo-venii s-au grupat in cete, iar codrii gat plini de ele" 2 Calatorul Johann Wil-den, trecind prim Moldova In anul 1611, spune intre altele: Bietii taraniparäsesc pretutindeni satele §i se ascund prin codrii cei mari" 3: pricina eteama de tatari care tocmai In acel an ameninta Moldova. Interesanta e mär-turia lui Miron Costin despre felul cum a reu§it Vasile Lupu, pe and eraboier, dar avea ginduri de domnie, sá scape de a fi pedepsit de catre MoiseMovila, noul domn, care 11 considera §i pe el vinovat de tragica moarte alui Miron voda Barnowski, decapitat la Constantinopol. Moise trimisese,Inca nesosit in Moldova, trei boieri mari ca sa-1 prinda pe Vasile Lupu. Daracesta aratä. Costin avindu §tire de toate cite i se gatisa, au fugit denIa§i §i in citeva dzile au fost tupilat aicea in tara pen paduri. Apoi pen TaraMunteneascà au trecut In chipul negutitorescu la Tarigrad" 4. Semnificative stilt cuvintele pe care marele vornic muntean le spuneIn 1658 invatatului calugär Paul de Alep cu prilejul popasului acestuia inpartile noastre, insotind pe patriarhul Macarie: Tara noastra n-are castele,Ii spune vornicul. Drept castele §i fortarete avem ace§ti munti §i paduriimpotriva carora nici un du§man nu poate birui. Daca ar fi lost altfel, §i dacaam fi avut cetati pe teritoriul nostru, Turcii de mult ne-ar fi scos din el" 5. tot atit de semnificative sint §i aprecierile calätorului englez Robert Bar-grave care, strabatind Moldova pe valea Birladului, in octombrie 1652, arataca a mers vreo 12 ceasuri de-a lungul unei vai bogate; dealurile erau aco-perite pe amindouà partile cu paduri mindre, care sint refugiul ba§tina§ilor Dlugos z, Opera omnia, ed. Przezdiecki, t. XIII, p. 301-302. 2 CcIldtori strdini despre tdrile noastre, vol. IV, Bucure§ti, 1972, p. 250. Idem, p. 351. 6 Miron Costin, Letopisetul Tdrii Moldovei, In Opere, ed. P. P. P anal te-s c u, Bucure§ti, 1958, p. 105. 5 Paul de Alep In The travels of Macarius, ed. F. C. Belfour, vol. II, London1836, p. 396. www.dacoromanica.ro
  • 46. PADUREA ROMANEASCA IN SECOLELE XIVXVIII 47impotriva n.và1iri1or du§mane §i i-au apärat, de fapt, impotriva tätarilorcind au nävälit de curind In Moldova" 6. La finele lui decembrie 1683, fiind Duca Vodà la Domne§ti (Putna),hatmanul Buhu§ a lncercat sA-i dea ajutor cu putina oaste ce avea. a§ia,In 2-3 rinduri dind näivalä, nemid. n-au isprävit, ca au sosit §i azacii ; §i elfugind, 1-au gonit pinä la Pufe§ti, la o pgdure. 8i acolo 1-au läsat de a-1 mai goni,temindu-se §i ei sä aibä acolo, intr-acia pädure, vro oaste supusä sä-i smin-teasa. ; §i s-au intors cäzacii inapoi §i au incungiurat casa Ducäi Vodä" Foarte instructiv este memoriul, din 1697, al lui Nicolò de Porta, func-tionar austriac, care fusese, in 1694, §.1 in serviciul lui Constantin Duca, dom-nul Moldovei: Tara e cuprinsä de päduri i codri mari; intre päduri stausemänate micile lor tirguri §i sate §i, dacä sint vreunele in cimpia goalà, apoi sint vecine cu vreo padure unde se retrag §i-§i ingroapä proviziile, uneltele§i tot ce au. Intrind vreo armatä inamicä, in intunericul din acele päduri dese, n-are din ce subzista. In päduri nu se pot mica cleat putini §i ace§tiasint omoriti de tärani care se ascund in ele §i oblig6 pe inamic sä se piardäIn acele clmpii. Ei Insä bA§tina§ii i§i pot purta de grijä, deoarece auIn acele päduri multe mänästiri care le servesc drept locuri de adäpost lanevoie ; In timpul din urmä, principele Tärii Române§ti §i predecesorul säu 2au lnältat diferite asemenea mänästiri, In locuri potrivite, in chip de cetälti" 3.Mentionäm de asemenea ca in timpul räzboiului ruso-austriaco-turc din 1736 1739, ni§te refugiati din partea locului §i chiar din Foc§ani s-au ascuns inripile päduroase ale Mägurii Odobe§tilor 4. Incheiem acest subcapitol privindpädurea ca loe de refugiu §i de adäpost printr-un fapt din vremea primuluiräzboi mondial. Prelungindu-se räzboiul, soldatii sirbi, croati, sloveni, dalmati,romani §i slovaci din armata austro-ungarä au inceput sA dezerteze §iformeze in päduri §.1 in munti deta§amente inarmate, a§a-zisele companiiverzi" sau cadrul verde" , deta§amente sprijinite de säteni care le procuraualimente, bani §i imbräcäminte 8i in muntii §i pädurile Transilvaniei a exis-tat de asemenea un cadru verde", dui:4 cum a existat unul i in Carpatiinordici, slovaci §i galitieni" 5. 6 Caitori strdini, V, p. 487. 1 Cronica anonimd a Moldovei (1661-1729), ed. Dan Simonesc u, Bucuresti,1975, p. 54. 2 AdicA Brincoveanu si Serban Cantacuzinol 3 N. I org a, Documente geografice, Bucuresti, 1900, p. 22-23. COnst. C. Giur es c u, Istoricul podgorieiOdobeVilor, Bucuresti, 1969, p. 28-29. t. Pascu, Const. C. Giurescu, I. Kovics, L. Vajda, Unele as-pecte ale problemei agrare in monarhia austro-un gard la inceputul secolului al XX-lea (19001918 ), in Destrdmarea monarhiei austro-ungare, Bucuresti, 1964, p. 85. O statisticaoficial5. din 12 iunie 1918 a jandarmeriei maghiare aratl 38 000 dezertori in 1916, 81 811In 1917 si 44 600 numai pentru primele trei luni ale anului 1918. (Idem, p. 85, nota 183). www.dacoromanica.ro
  • 47. PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI. SEMN ELE DE HOTAR IN PADURE Pa durea este parte constitutiva a ocinei ; hota r- nicii, copacii sint, foarte adesea, puncte de reper" In satele de mosneni sau räzesi In care dreptul fiecdruia la pddure, laapä, la cimp, la izlaz, era cunoscut teoretic, fiind exprimat in stinjeni sau leisau dramuri, dar nu era precizat pe teren, vinzdrile, cumpardrile sau intdririlementionau intotdeauna pddurea ca parte constitutivd a ocinei. Existä mii de actede felul acesta ; ne mArginim sd indicdm clteva. La 16 ianuarie 1592, stefanvoievod dd. In Bucuresti o carte domneascd lui Neagoe i sotiei acestuia Stana,Intdrindu-le o cumpdrdturd la Fedelesoi, i anume partea de ocinä a luiPdtrasco i partea fratelui sdu Stanciul, toatä, °licit se va alege din vatrasatului si din amp si din pddure si din apd si din dealul cu vie, de peste tothotarul", deoarece au cumpArat-o cu 3800 de aspri gata. La 15 aprilie 1622,un zapis prin care Moiseiu, fiul lui Grozav din Rdchitis vinde vornicului Du-mitrasco o jumätate de bdtrin din Rdchitis si din Rächitoasa pe Zeletin ;se precizeazd pdrtile constitutive ale ocinei vindute: din cImp, din pädure, cusdpdturi adica locuri curdtate In pAdure i cu finat cu Ice de moarä;pre-WI 8 galbeni 2. Din acelasi an 1622, septembrie 16 este actul prin careUdriste paharnicul din Ompina vinde toatd partea lui de ocind din Peris,insa dd peste tot satul a doosprezecea parte, din pädure, din cimpu, si dinapä i din moard", lui Hrizea vel vistier" drept 30 galbeni gata si drept 5cold de grand" 3. Ond, la 8 iunie 1629, Ivasco vornic i cu 12 boieri hoar-nicesc ocinile de la Hdresti ale lui Aslan vornic i Hrizea vornic, ei precizeazd :am fäcut doao impnleale, cimpul deosebi, pAdurea deosebi, apoi am potrivitcodrii, cimpul cu padurea"... dind la amIndoi i cimp i pAdure 4. Matei Basarab 2 Documente B, veacul XVI, vol. VI, p. 28. 5 Arhivele Statului Bucuresti, Ms. 573, f. 51. 3 Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 256, f. 235. Tot in Peris vinde, la 30 martie 1692,;Aduva lui Matei clucerul, partea ei den cimpu, den al:, den pAdure, den helesteu, denmoara" mAnAstirii Radu Vodà (Idem, f. 235-235 v.). 4 Documente B, XXII, p. 552-553. www.dacoromanica.ro
  • 48. PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI 49intärqte la 3 aprilie 1635 mo§nenilor din Turcine§ti (judetul Gorj), ocina lorcu toate hotarele §i Cu toate veniturile, din cimp §i din pädure i dindin hotar pina in hotar, pe bätrinele hotare §i semne" 1. La 7 februarie 1732, intirgul Trotuplui, Mavric Grecul §i fiicele lui vind lui Gligorcea biv jignicer§i sotiei acestuia Roxanda, partea lor de ocinä din Därmäne§ti (jud. Bac6u)din vatra satului §i din cimpu §i dintr-apà cu loe de moarà §i din pädure §idin curatori §i cu tot venitul" pe 45 galbeni de aur", douä vaci cu viteio iapà 2. La fel este §i in Transilvania. Si aci pädurea, parte integrantä a mo§iei,este specificatä In document laolaltà cu celelalte pärti constitutive ale ei,deobicei indatd dupä sate §i locuri de arAturä §i inainte de vii, livezi, finete pescärii. Astfel la 1223, martie 30, cind Papa Honoroiu al 111-lea, la subprotectia sa pe Margareta, fosta impäräteasä a Constantinopolului, i toatäaverea acesteia, specificarea acestei averi prevede cetatea Kewe, mo§ia Iladia,din Banat §.1 o serie de alte posesiuni impreunä cu satele, pädurile, viile,pescarille" 3. Iar in 1347, august 25, un act din Sintimbru privind mo0a Nucadin comitatul Alba, precizeazà: impreunä cu toate folosintele ei, i anumecu sesiile, päminturile de aräturg, pädurile, dumbrävile, livezile, finetele,apele §i locurile de pescuit" 4. In documentul lui Matei Basarab amintit mai sus sint amintite bätrinelehotare i semne". Prin acestea din urmä se intelegeau diferitele puncte de reperfixate la hotärnicii: ele puteau fi pietre, uneori cu cenu§4 sau cärbuni dede-subtul lor, movile simple sau ingemänate §i, foartea adesea, copaci insemnatisau infierati, uneori färä semn, dar mari. Cele mai vechi documente in care copacii servesc ca puncte de reper lahotärnicii sint din Transilvania. In 1216, regele Andrei al II-lea däruie§tecomitelui Mere din SAmar, un parnint numit Nichola, depinzind de cetateadin Cenad. Hotarnica precizeazd: unde se allá doi stejari mari", apoi de-alungul drumului linga un stejar mare" 5. Acela§i rege däruie§te lui Dionisiemare vistier, pentru credinta sa statornicä, mo§ia Suplac din Transilvania.Citäm din hotarnicä: douä semne de hotar, dintre care unul de pämint, aldoilea un copas"... semnul de hotar se aflä sub stejar", apoi se urch in parteastinga intre doi fagi"... se coboarA la un plop" ; alt semn este in formä decruce pe un copac"... sub copacul cel mare" 6. Intr-un act din 1256, mai 1, 1 A 1. t ef ulesc u, Documente slavo-romdne relative la Gorj, Tirgu Jiului, 1908,p. 466-467. Documenta Historica Romanio,e, A. vol. XXI, Bucure§ti, 1971, p. 7. Se va cita incele uringtoare: Documenta. 3 Documente C. veacurile XI, XII, XIII, p. 197. Idem, Veacul XIV, vol. IV. p. 393-394. 5 Documente C, Veacul XIXIII, vol. I, p. 159. Documente C, Veacul XIXIII, vol. I, p. 233-234. www.dacoromanica.ro
  • 49. SO !STORM. PADURII ROMANE$TIdat In Oradea, cu privire la o mo§ie din Bihor: Stejarii crestati cu securea...cimpia care se chiama Insula cu corni" 1. Caracteristiêä este hotarnicia mo§iei imleul Silvaniei din comitatul Crasna (azi In judetn1 Saki): la un stejar,la douà semne de hotar... la un par, la doua semne de hotar, §i pärul lusu§ieste semn de hotar... la douä semne de hotar, din care unul este sub stejar...sub un copac numit Jartan 2. Spre alte doua semne de hotar sub stejari...doua semne mari de hotar sub copacii... la stejarul sub care este semnul debotar... peste o creasta la douà semne de hotar din care unul este sub stejar...linga pädurea Irswa sint doua semne de hotar sub stejar" 3. CIteodata punctelede reper stilt formate din movile inconjurate de arbori", cum se aratä intr-undocument din 1282 4, alteori de un arbore de obicei un stejar Inconjuratde pamint cazul hotarniciei de la elimbär, din 1339, februarie 17, cind co-mitele Nicolae de Talmaciu restituie acestui sat un pamint pe care-1 ocupasepe nedrept. In hotarnicä se apune: linga un stejar care este imprejmuit dejur Imprejur cu pamint" 5. *i se adaugg: Daca arde padurea accidental,zicem noi, sau voit, In scop de defri§are cei din Tälmaciu nu trebuie saintre dupa acea ardere In padure pentru pa§unat sau alte folosinte ; pe cei cear intra, sa-i zalogeasca cei din *elimbar" 6. Pe linga stejar, se folosesc ca puncte de reper i anini sau arini 7, carpeni 8,salcii 9, plopi 10, paltini 11, nuci 12, peri 13 sau alti copaci §i padureti. Ca semnIn copaci se facea in Transilvania adeseori o cruce. In earl de exemplul amin-tit mai sus privind mo§ia Suplac, iata un altul in hotarnica mo§iei Bercu(judetul Satu Mare) din 1348 mai 24: hotarul trece printr-o padure mare, 1 Documente C. Veacul XII, vol. II, p. 17. 2 Editorii documentului nu explica termenul Jartan. 3 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 28-30. 4 Documente, C., Veacul XIII, vol. II, p. 236. 5 Idem, vol. III, p. 502. 6 Ibidem. 7 Document din 1350, martie 3: arin cu doua virfuri" (Documente C. Veacul XIV,vol. IV, p. 531). 6 Ibidem: la un carpen". 9 Document din 1295 martie 20: trei semne vechi dintre care doll& slut In ni§tesalcii" (Documente C, Veacul XIII, vol. II p. 410-411); document din 1332, aprilie 10:spre un copac sau salcie care are doua ramuri", apoi semnul de hotar aflator sub o sal-cie" (Idem, Veacul XIV, vol. III, p. 264-266). 10 Document din 1341 septembrie 29: ling un plop" (Idem, Veacul XIV, vol. IV,p. 55-58). 11 bidem. 12 Document din 1347 mai 27: doi nuci" (Idem, vol. IV, p. 363). 13 Document din 1334, iulie 9: la un par" (Idem, vol. III, p. 326-7); documentdin rastimpul 1350 martie 8-1358 dup5. 31 martie: la un par numit parul lui Nemanunde §i In jurul carui pom se Impreuna hotarele celor trei mo§ii" (Idem vol. IV, p. 533). www.dacoromanica.ro
  • 50. PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI 51spre apus, printre ni§te semne de hotar fäcute in copaci, insemnati cucruce" 1. In Moldova, la hotärniciile domne§ti, fierul cu care se insemnau copaciiavea forma unui cap de bour ; se utilizau insd §i alto semne ; in Muntenia seintrebuintau uneori litere sau figuri geometrice simple. Facem sä urmeze citevadocumente trei din ele inedite , referitoare la copacii infierati cu boursau alte semne. Citäm frith hotarnica mänästirii Voronet, dupä ce Stefancel Mare ii adängase o seli§te numità Poiana ; documentul este din 26 noiembrie1490, dat la Suceava §i precizeazà astfel hotarul: incepind de la Moldova,In dreptul Voronetului... peste drumul mare §i peste pädure, la gura izvorului,la un carpen insemnat, de aici pe izvor in sus la virful dealului la un bradinsemnat... de aici pe sub costi§ä la un brad lnsemnat, intre dou6 zäpodii,de aici drept la un tei, pe care este un bour, care este ling6 drum, unde iesedrumul din pädure, de aici drept la izvorul Homorului, la un arin insemnat,de aici pe izvor in jos pinä unde iese izvorul din pädure, §i peste Humor la unplop insemnat, de aici pe sub pädure §i peste capätul pädurii la un fag insemnatcare este aproape de drumul mare, unde iese drumul din pädure" 2. lath acum actul din 1668 iulie 21 prin care Ilia§ Alexandru, voievodulMoldovei, intäre§te mänästiri de la Topolitä un loe de codru anume Toliciol",danie de la Alexadru vodà carele au fost mai de mult". Hotarul sä" inciepe citim in act din poiana Cretoaia pe prihodi§tea Toliciolui dirept pin inmovila Cire§ului... §i de acolo pre piciorul lui Ciolpan din buor in buor" 3.Cu privire la hotärnicia mo§iei Cäuce§tii din Tutova, se aratà in documentuldin 8 iulie 1779 a. s-au pus boor"... prin copaci... intr-un mär tinär... intruun cere§... §i boor la un stejar" 4. Din acela§i an §i aceea§i zi e documentulprivitor la hotärnicia mo§iei Oboga pe care vistierul Gheorghitä Argetoianulo primise ca zestre, hotärnicie care se face pe temeiul alteia mai vechi, din 1700.Iatä cum descrie aceasta din urinä hotarul: din apa Oltetului pre din sus decrivinita cea de MO Oltet, prin surpätura in stejariul cel infierat, la dealprin lunc6 in gura vilcelii cei dintre poienite, prin capul cerilor 5, pe vilcea 1 Documente C., Veacul XIV, vol. IV, p. 441. 2 Documente A, Veacul XV, vol. 2, p. 146. 3 T. G. Bula t, Documentele mandstirii V dratec, p. 24. Ciolpan, aci numetopic, insemnind partea de jos a dealului sau muntelui Ciolpan, e un termen in legtituracu padurea: inseamna un trunchi de arbore, fard crengi, ramas in ptimint"; de asemeneaarbore rupt de vint" (Dicgonarul limbii romdne moderne, sub voce). 4 Academie, Documente, CLXXXV/324 Pe planul mo§iei Filipeni (atunci intinutul Tecuci, apoi in tinutul Bacau, unde este §i azi), plan ridicat intre 1810 §i 1822de catre Ionita Sandu Sturdza, viitorul domn, grit facuti, la patru copaci, cite un cap debour *i scris alaturi copaci ca boor" (Academie, Cabinetul de harti, B XLII/2). 5 Stejarii numiti ceri. Intr-o hotarnicie din 1689 aprilie 2, a mo§iei Cioroiasu amanastirii Bucovat, printre punctele de reper este si la cerul cel mare in ¡Riga" (Pr.D. Balna, Documente ...in Mitropolia Olteniei, XXV (1973), 3-4, p. 271). www.dacoromanica.ro
  • 51. 52 ISTORIA PADURII ROMANE$TIla deal ping In drum, in copacii cei Infiergi, pe supt obrejle, inainte de pisc,iar in copacii cei infiera%i... ping In poiana Oche§glului... pinä in copaciulInfierat... ping in obir§ia Rumânii" (sic!) 1. Pe temeiul acestei hotarnice, seface hotarnica nouä, din 1779, din care extragem: ping in marginea 144Hce-i cu cgtina unde s-au infierat doi frasini §i de aci drept peste baltd In plopulinfierat... In gura vilcelii... unde s-au infierat un pgr §i un cer", apoi la Or-n4a infieratd unde s-au pus §i piatrg... la girnita cu 3 fiará" 2. Citeodatg, la hotgrnicii se indicau numai copacii sau pomii, Mil sl sementioneze cg au fost infierati. A§a de pildg In actul din 1528 noiembrie 10,dat In Tirgovi§te pentru o ocing a mAngstirii Arge§: pin la fagul de la So-ci§3... pin la fag < pin plea§a plopului >... pin la fagul Secará... pe valea Ci-re§ului... in mgrul lui Sacarg... ping la anini... ping in dud" 4. Tot a§a In do-cumentul din mai 1531 de la Vlad voievod prin care intgre§te mgrastiriiCutlumuz de la muntele Athos ocinile sale ; in hotarnica satului sgu HIrte§tiggsim: la teiul cel mare... strabate lunca la frasinul cel mare" 5.i iarg§i inhotarnica din 1628 aprilie 23 a bgltilor mgnästirii Viforita, de la Vdrg§ti §i 1 Se repeta mai jos: obirsii Rumanii". 2 Academie, Documente, CCCLXXI/222 Facem sg urmeze si hotgrnicia, din 1727septembrie 6, a mosiei SAcuiul si a selistei Bucoviciorul, stgpinite de mangstirea Buco-vat: S-au insgmnat un car intr-o vilcea ... s-au pus piatra la o &nip, in margineadrumului ... ping la o &nip ..., unde am pus piatrg ... s-au insemnat un frasin. *i de aicea inainte, fiind pricing, au luat Badea Viriceanul mosneanul traista cu pgmint de au pus-o in spinare si au mers ... pa unde au stiut el ping in vadul Focsei ... ping in suvita Bobrei ... la o salcie. Aicea au lgpadat traista cu pgmint jos ... pe padina Spinisorului unde s-au flcut semn intr-un stejar drept tufele Albului ... si s-au insamnat un copaci ... la un stejdrel s-au pus piatrg... la muchia Rastocii unde s-au curat doi ulmi si un stejar si s-au pus piatrà ... la un stejar insamnat unde s-au insemnat un stejar si s-au pus piiatrg" (Pr. D. B 6,1 a s a, Documente, In Mitropolia Olteniei, XXV (1973), 3-4, p. 272 273). In hotarnica din 1695, iulie 21, a pgrtii lui Cornea BrAiloiu vel ban din Birsesti (ju- detail Vilcea), e mentionat ca punct de reper gorunul cel mare semnat" (C o n s t. C. Giur esc u, Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 198). 3 Echivalentul lui Socet. 4 Documente B. Veacul XVI, vol. II, p. 58. 5 Idem, p. 98. Iatg si alte exempla in care copacul, caracterizat prin mgrimea luisau altg particularitate, serveste drept punct de reper la hotarnicie: 1) La 3 august 1571,Alexandru, voievodul Dili Românesti, tntgreste mai multor mosneni, o cumpgrAturga lor in satul Comanesti: *i hotarul lor sd se stie: de la stejarul patru frati, pe drum pingla piscul Cu goruni ... la stejarul bgtrin ... ping in Poiana pgrtisitg ... si iar la stejarul patrufrati" (Documente B, veacul XVI, vol. IV, p. 39); 2) Acealasi Alexandru voievod intg-reste, in ianuarie 1575, lui Dan, fratilor acestuia si altora un loc de pgdure" lingg apaSnagovului, cumpgrAturg; puncte de reper in hotarnicg: si pina la fagul lui Sucald sipe drumul Perisului" Se adaugg apoi: *i incg sg se stie cg au cumpgrat acei oameni maisus-zisi padurea, de au sgpat si au ars pgdurea Cu foc" (Documente B, veacul XVI, vol. IV,p, 152); 3) La 20 aprilie 1626, hotarnica unei ocini la IarosIgvesti: din marginea iazuluiIn sus, pre la fagul cel mare" (Documente B, vol. XXI, p. 92). www.dacoromanica.ro
  • 52. PADUREA PARTE CONSTITUTIVA A OCINEI 53Gurguiati (judetul Ialomita): pe gira Stajariului In sus, de la Sticleanu pIndla Dundre, si in jos pe rogoz, pind la Varanghel si de acolo, din gopac In copac,si de acolo pe cimp, din movild In movild" 1. Pddurea serveste adesea, In documentele noastre vechi, ca element dedeterminare a asezcirii satului; se spune cd satul este sub pädure" sau subcodru" sau In dumbravd" sau Impotriva paduricii" etc. Ddm citeva exempleIn acest sens. La 29 ianuarie 1434, *tefan, voievodul Moldovei, ddruiesteboierului säu Blaj si fratilor acestuia Domocu§ Stolnic si Iacob patru satepe Crasna, dintre care unul mai jos sub pddure unde este Pavel Bulgarul" 2.Tot *tefan, Impreund cu fratele sdu Me, intäresc la 17 iulie 1436, lui Vancealogofnul satele lui, Intre care unul lingä Bic, de cealaltd parte pe valea cecade Impotriva Chesenaului lui Albas, la fintina unde este Selistea Otdrascd,Impotriva pdduricii" 3. *tefan cel Mare cumpärd cu 500 de zloti tätdre§ti,la 16 martie 1490, de la urmasii lui Harman, un sat anume Voitinul unde a fostcasa tatdlui lor Härman si a unchiului lor lateo, uncle iese Voitinul din pdduresi din poieni, unde a fost nandstirea lor si fineala lor cea veche, sub codru"04 ddruie§te ctitoriei sale, mAndstirea Putna 4. Tot stefan cel Mare intdreste,la 14 martie 1497 vinzarea a douä sate: Puteni In Dumbravd" si un alt satla marginea Dumbrdvii, unde au fost Muntenii Puteni" 5. Doi ani §i jumdtatemai tirziu, la 22 septembrie 1499, *tefan miluieste o slugd" a sa cu doao satesupt codru anume Cervacintii si alt sat anume arba" 6. Din acelasi an, la15 noiembrie, e amintit satul unde a fost ZIrnd, sub codru" 7. In sfla 24 martie 1559, Alexandru Läpusneanu Intdreste lui Ion Diac, sotiei luisi fratilor lui jumdtate de sat din Oglinzi, ce este sub pädure, In tinutulNeamtului", cumpdrat cu 370 de zlo-ti Otdresti 8 Unele asezdri omene§ti datoresc pddurii dezvoltarea lor. Asa cum Ottawa,capitala Canadei, este o creatie a vastei pAduri canadiene 9, tot asa, pdstrindproportiile, citeva a§ezdri de la noi isi datoresc cresterea lor pddurii, mai exactintreprinderilor legate de pddure. E cazul Mdnecilor-Ungureni (judetul Pra-hove), care s-au dezvoltat si au devenit ores datoritä, In primul rind, fabricii 1 Documente B, XXII, p. 116. 2 M. Costachescu, Documente, I, p. 374-375. 3 Idem, I, p. 459-460. 4 Documente A, Veacul XV, vol II, p. 140. 5 Idem, p. 270. 6 Idem, p. 290. 7 Idem, p. 291. a Documente A, Veacul XVI, vol II, p. 119. 8 Donald Creighton, Canadas first Century 1867-1967, Toronto,1970,p.1. www.dacoromanica.ro
  • 53. 54 ISTORIA PADURII ROMANESTIde cherestea din localitate ; e cazul de asemenea al Nehoiului (judetul Buz6u)unde e aceea§i situatie ; e cazul Brezo iului de pe valea Lotrului (judetul VIlcea).In jurul unui sau unor herdstraie s-a format cu timpul un nätun, apoi unsat ; a§a s-a Intimplat in Vrancea, unde exist6 azi satul Herdsträu care in1835 se numea Vetre§ti §i avea 70 de gospoddrii 1, la f el in Bufteni (judetulPrahova) care dintr-un loc unde se depozitau bu§tenii a devenit azi un ora.La fe! In marginea Bucure§tilor unde HerAstrgul era in 1835 un atun cu5-20 de case 2, azi formind un colt pitoresc al capitalei. 1 Cons t. C. Giurescu, Principatele romdne, p. 262. 2 Idem, p. 244. www.dacoromanica.ro
  • 54. BRANI TILE Legea" branistei, amintitd pe vremea lui Matei Basarab, dovedegte cd aceastd instituge era strit- veche gi Pcea parte din obiceiul peimintului" Branistile erau locuri oprite sau rezervate, in care nimeni n-avea voie säintre spre a täla lemne, a cosi fin, a paste vitele, a vina, a prinde peste sau aculege fructele pädurii, färä voia prealabilä a stäpinului. Cine contravenea,cine cAlca legea" branistei, era pedepsit i pedeapsa varia, de la confiscareacarului cu boi, a securei, a uneltelor de vinat i pescuit si a hainelor pink latäierea miinii i chiar pinä la spinzurgoare. Cuvintul branifte e de origineveche slavonä ; vine de la verbul braniti care inseamnä a opri"; termenul easadar strävechi, din timpul conlocuirii romäno-slave, si se intilneste intustrele tärile romAnesti, in Muntenia, in Moldova si in Transilvania. Darbranistea ca institutie e mult mai veche ; au avut-o, desigur, daco-romaniiprobabil, dacogeIii. Branistele erau de mai multe feluri, dupà stäpinul respectiv: domnesti,mänästiresti i boieresti, iarsuprafata lor varia. In genere, branistile domnestierau cele mai intinse. In Tara RomAneasca, domnia avea mai multe branisti; credem Ca eleerau vechi, din secolul al XIV-lea, contemporane cu intemeierea statului.Existau slujbasi sau dregatori domnesti speciali, numiti breiniftari care päzeaubranistile i pedepseau pe cei ce le incälcau. O braniste domneascä se afla injudetul Ialomita, In regiunea värsärii riului cu acelasi nume si a bältdi Borcea.Bränistarii de ad sint pomeniti de care Radu cel Frumos in documentul din1.5 ianuarie 1467, prin care intäreste mänästirii Cozia, bältile dunärene de laSäpatul pina la gura Ialomitei, &Amite de Mircea cel Bätrin. Voievodul preci-zeazä: nimeni altul sä nu se amestece, nici pircAlabii Flocilor, nici brAnis-tari, nici nimeni altul dintre boierii i dintre dregätorii domniei mele" 1. Balta Ialomitei avea toate elementele esentiale ale unei branisti: pa-dureIn lunca Dunärii, deci lemn, vinat i fructe ale pädurii, cursuri de al:a, I Documente, B. p. 224. I, www.dacoromanica.ro
  • 55. 56 ISTORIA PrIDURII ROMANIESTIdeci pescuit, ima§ §i fineata pentru vite mari §i oi, precum §i locuri deprisaca. O alta brani§te domneasca era la Slatina, pe Olt. La 4 septembrie 1495,pe cind se afla In ctitoria sa, manastirea Glavacioc (judetul Vlara), el ii ddru-ie§te acesteia brani§tea domniei mele de la Slatina". In acela§i timp, el a§azape Tatul de la Ninte§ti vataf" sau brani§tar" ca sa-mi paze§ti acea brani§te§i sa-mi paze§ti acei stupi". Tatul va striga in tirg, la Slatina, sa auda onceom cà am dat-o domnia mea sfintei manästiri" §i ca el Tatul o paze§te 1. Danialui Vlad Calugarul este confirmata de fiul ski Radu cel Mare, la 20 iunie1507; domnul Ii intare§te brani§tea de la Slatina, cit este loc domnesc, pentrucá a daruit-o parintele domniei mele sfintei manastiri" 2. Urmeaza o hit:66resimilara, la 30 iulie 1512, de la Neagoe Basarab 3. O a treia brani§te dom-neasca era linga ora§ul Buzau. Afläm de ea din actul domnesc, datatgovi§te, 8 septembrie 1525, prin care Radu de la Afumati daruie§te episcopieide Buzäu Intre altele, §i din brani§tea domneascä cite 4 care de lemne pefiecare luna" 4. Dania de care de lemne s-a transformat frisa chiar In timpuldomniei lui Radu de la Afumati in dania unei bucali de brani§te domneasca,deoarece Radu Paisie, intr-un act din rastimpul 1536-1540, adresindu-sejudetului §i celor 12 pirgari din tirgul Buzaului, le ordona sa mearga, Inpreunàcu episcopul de Buzau, la brani§te, sa cercetati ori pe unde a dat raposatulRadu voievod... sä puneti semne peste tot. i acum sa fie volnic parinteleepiscop sä-§i apere brani§tea". Cine va taja lemne, episcopul sa-i faca dojana§i pedeapsä." 5. Ulterior, printr-un document din 1569, februarie 14, Alexandruvoievod Intare§te pe arhiepiscopul chir Atanasie al Buzaului sä-§i apere bra-ni§tea care se nume§te Cringul Tirgului" e Cringul de azi de lingl ora §§i nimeni sa nu cuteze... sa intre sa taie lemne sau sá treaca hotarele cu plugul. voi clucerilor adaugä domnul nici un amestec sa nu aveti, nici...intrati sa taiati lemne, ci numai clnd va trebui pentru morile domniei mele" 6O a patra brani§te domneasca era In judetul Vlara, In preajma satului care§i astazi se cheama Bräni§tari 7. La 4 noiembrie 1588, Mihnea voevod intare§telui Stoica §i Ivan §i copiilor lor ocina la Brani§tari" 8. 1 Documenta B, I, p. 416. 2 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 42-43. a Idem, p. 84-85. 4 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 191. 5 Idem, vol. II, p. 204. 6 Idem, vol. III, p. 309. 7 In 1628, iulie 7, Alexandru Bias, voievod confirmA lui Stan si Stroe, ambii din Brà-Mstari, judetul Vlasca, ocina lor de acolo (C. Giurescu, Despre rumcini,In Studii de istoriesociald, Bucuresti, 1943, p. 143-144). In harta din 1835 &hin satul BrAnistari, cu 76 degospodArii, si tot hl Vlasca, satul Branistea, cu 53 de gospodAri (Principatele romdne). Documente B, Veacul XVI, vol. V, p. 379. www.dacoromanica.ro
  • 56. BRANI$TILE 57 $i In Moldova au fost brani§ti domne§ti §i anume aidoma celor din Tara RoMäneasca, inca de la intemeierea statului. O dovada o constituie §i men-tiunea, intr-un act din 4 august 1400, de la Alexandru cel Bun, a podului luiDragomir Brani§teriul" 1. Cea mai insemnata era cea de la Bohotin, la sud-estde Ia§i, Intinzindu-se pe o suprafatä considerabilä, in tinuturile Ia§i §i Fälciu.In cuprinsul acestei brani§ti se afla satul Cozia 2 unde Alexandru cel Bun aprimit pe calatorul francez Guillebert de Lannoy in 1421. Se afla de asemeneaTutora, pe Prut, pina unde puteau sui vasele mai mari §i unde a fost adeseatabarà de o§tiri ca, de pildä, In 1711. Serie Neculce In letopisetul sau: AtunceSeremet / generalul rus! / §i cu Dumitramo Voda / Cantemirl /, din brani§te,de la Totora, dac-au oblicit cä-i imparatul in Ia§i / Petru cel Marel f, au lasatoastea §i au marsu la imparat de s-au impreunat". Brani§tea Bohotinuluicuprindea numeroase prisäci, finete excelente, paduri §i cursuri de apa. $iunii mari dregatori aveau prisaci in aceasta brani§te, pe locuri däruite de domn,cum este, de pilda, Coste Orä§, care, la rindu-i, o daruie§te manästirii Moldo-vita. La 1 ianuarie 1453, Alexandru voievod confirma Moldovitei dania, In brani§tea noastra, la Bohotin, la izvor, pe Marca" 3. Se vede ca pe acestpiriu erau locuri bune de prisaca, deoarece Stefan cel Mare da manastiriiNeamt, intre altele, o prisacä in brani§tea noastrà de la Bohotin, la guraTätarcei" 4. lar mai tirziu, la 12 mai 1546, din Hui, Petru Rare§, da qi el,Mitropoliei din jos, din tirgul Romanului", intre altele, un loe de prisacäIn brani§te, la obir§ia Bohotinului" 5. Cei ce pazeau brani§tea 1§i faceau veni-turi serioase, dovada acel pan Pavel Scripca brani§ter" se poate sa fi fostchiar din brani§tea Bohotinului cdruia Petru Rare§li intare§te, la 1 aprilie1528, din Hui, o jumätate de sat cumpäratä cu 180 de zloti tatare§ti 6. Oalta mare brani§te domneascä a fost pe cursul inferior al Siretului, aproapede yarsare, in judetul Covurlui. Amintirea ei s-a pastrat in numele satului deazi Brani§tea. Harta din 1835 arata cà§i satul $erbe§ti, din aceea§i regiune, 1 Documente A, Veacurile XIVXV, p. 10. 2 incercarea de a vedea In Cozial" din relatia lui Guillebert de Lanoy numele Su-cevei, incercare mentinut5 In Cdldtori strd ini despre tarde romane, vol. I, Bucuresti, 1968,p. 50 si 61 n-are nici un temei. Francezul spune limpede c5. 1-a 1ntllnit pe voievod h unsien villaige nominé Cozial", deci Intr-un sat, ceea ce nu se potriveste in nici un caz cuSuceava, dar se potriveste foarte bine cu satul Cozia din branistea Bohotinului. Vezi siConst.C. Giurescu, Intilnirea lui Guillebert de Lannoy cu Alexandru cel Bun,In Rep.1st. Rom., IV (1934), p. 286-7. Satul Cozia se afla pe phlul Cu acelasi nume; tot In bra-niste era si Capul Piscului (Vezi documentele din 1454, ianuarie 1 si 1455 august 20 inDocumente A, XIVXV. I, p. 268 si 281). a Documente A, XIVXV, vol. I, p. 255. 4 Idem, XVI, vol. I, p. 37. 5 Idem, vol. I, p. 501. Idem, p. 290. 0 nouà tntarire la 25 martie 1529 (Idem, p. 318). www.dacoromanica.ro
  • 57. 58 ISTORIA. PIDURII R0MANE5TIavea ca al doilea nume, Brani§tea, fiind totdeodatA §i statie de po§tà 1. larun document din 1598, decembrie 15, pomene§te de brani§tea de la Lozova,tot In aceea§i regiune 2 Prin urmare, brani§tea aceasta domneascA, de la ho-tarul de miazAzi al Moldovei, cuprindea mai multe sate §i era mArginitA deSiret, cu lunca §i pádurile lui. Numeroase erau brani§tile bisericii, apartinind diferitelor mAnästiri sauepiscopiilor §i mitropoliilor. Astfel, in Tara RomAneascA, era brani§tea m6-nAstirii Tismana, in cuprinsul cäreia, de la sat In sus ptná la munti, nimeneanu avea voie sá pescuiascA sau sä-§i tie vitele la pä§unat fdra voia mAnAstirii 3.Un secol §i ceva mai tirziu, la 15 aprilie 1533, Vlad Voievod IntAre§te mAnAs-tirii Arge§, sà apere brani§tea din PiiatrA, de ling6 FlAminze0i, de sus, cittine mo§ia mAnAstirii, pin in hotarul Albe§tilor §i sa apere riul, sA nu vinezenimeni pe0e... §i pAdurea de am1ndoud laturile de riu pida in hotarul Albe§-tilor. Deci, nime sA nu indrazneascA a chica mácar o urmA sau sA vinezepe§te ; iar de s-ar ispiti cineva sA tae pAdurea sau a vina peOele... acelui omi se va tAla mina" 4. Mai drasticA e sanctiunea pentru cei ce ar indrani sAse atinga de brani§tile mängstirii Cozia in satele ei CArAreni §i Lumineni, dela balta Borcei. Iatä ce citim in hrisovul prin care Vlad vodA VintilA II dA,la 27 decembrie 1534, mAnAstirii: oricite bran4ti sint pe acele ocine alesfintei mAngstiri, nimeni sA nu indräzneascä sA taie nici o nuia sau sA ia vreuncopac, cAci pe acel om domnia mea 11 voi spinzura de acel copac"5. Petru voievodintAre§te, la 17 mai <1560-1568> mAngstirii Cutlumuz de la Muntele Athoss6-§i apere brani§tea de la Giurgiu" ; nimeni sä nu indrAzneascA sà taiesau sA strice" 6. Cum ajunsese Cutlumuzul sä aibg o brani§te la Giurgiu?Probabil CA aceastA bran4te apartinuse vreunei mAnästiri poate mAnAstiriiStrugalea, amintite in vremea lui Mircea cel Bdtrin7acelei mAnAstiri cätre Cutlumuz, ajunsese In stApinirea acestui ultim läca.Tot la Dunäre, la bala" avea brani§te §i mAnAstirea Vier᧠(Viero§). La 12ianuarie 1590, Mihnea voievod ii intäre§te partea de ocinA a Borcioaiei dinCrAciani" ; sluga egumenului va apAra brani§tea de la baltà, cit va fi parteaBorcioaiei. lar cine se va incumeta sA taie numai o nuia, el s6-1 batA §i sä-1prade" 5. Important pentru regimul juridic al brani§tei este documentul din 1 Principatele rometne, p. 221-222. 2 Documente A, veacul XVI, vol. IV, p. 241. 2 Documenta B, vol. I, p. 70-71; poruna donineasa din 1406, noiembrie 23. 4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 130. 5 Idem, P. 169-170. 6 Idem, vol. III, p. 122. 7 Documenta B, vol. I, p. 75-76. 2 Idem, vol. V, p. 424. O intArire a brani§tei manIstirii Vierৠde atre stefanvoievod la 9 ianuarie 1592 (Idem, vol. VI, p. 28). www.dacoromanica.ro
  • 58. BRANI$T1LE 5930 mai 1.646 prin care Matei Basarab Intärind mänästirii Radu-Vodä dinBucure§ti ocina ei de la Ciumernicu, intre Dude§ti, Irdcdre§ti §i Pope§tiiConduratu, ordonä sa nu se ating6 nimeni de ea mäcar ce om va fi". Iarpe cine vor prinde cälcind §i cosind mo§ia mänästirii §i täind pädurea, sä fievolnici / cälugärii / ia carul Cu boi §i säcurea §i sä-i facà mare certare",dupg cum era legea" brani§tei. Ba incä, adaugä vodà: unul ca acela bine sä§tie cd de mare pradä va fi §i bätaie" 1 Aceste sanctiuni severe loveau, inprimul rind, in tirgovetii säraci care, in iernile atit de aspre ale Bucure§tilor,ar fi indräznit sä taie vreun lemn din pädurea mänästirii latifundiare. Faptulcä domnul se referd la legea" brani§tei dovede§te cà aceastà institutie erasträveche §i fAcea parte din obiceiul pämintului" transmis prin viu grai, dingeneratie in generatie. Tot la o brani§te a mänästirii Radu Vodä, dar dinpartea dealului, in preajma Viforitei (judetul Dimbovita), se referä un in-teresant document inedit din 1649, februarie 28. lata cuprinsul lui: Adecänoi ace§ti slujitori care sintem la steagul lui Coman iuzba§a §i la al lui Pä-tra§co iuzba§a, care läcuim la Viforita, scriem §.1 märturisim cu acest al nostruzapis cà sä fie de mare credintd la mina egumenului de la Sfinta Troitä 2 pentrucä am fost gre§it noi de am fost tälat o brani§te a sfintii lui. Apoi sfintiia luis-au miniiat ce au trimes la noi de ne-au adus de i-am stätut de fatd innainteajudecdtii de ne-au judecat §i am rämas noi de lege pentru cd am fost gre§itnoi de am täiat brani§tea. Apoi sfiniia sa pärintele ne-au certat de aceastägre§ealà. lar de acum inainte am fäcut zapis la mina pärintelui, de vom maitdia brani§tea sau sä o därämäm 3, sä fim inchinati ughi 100 domne§ti 4. Siaeest zapis 1-am Mout de inaintea jupinului Loiz clucer, ispravnec scaunuluiBucure§tilor §i a lui Lepädat cäpitanul §i a lui Damaschin vornec, a Simeicäpitanul §i al Hamzi arma § §i a lui Neculai arma § §i a lui Constandin Cäpitan§i alti multi boieri. Si pentru creding pusu-ne-am §i pecetile" 5. In ce prive§te brani§tile mänästirilor moldovene, citdm mai intii brani§teamänästirii de alugärite de la Vingori (tinutul Neamt). Printr-un act din1560, decembrie 21, Alexandru Läpu§neanu intäre§te acestei mänästiri loculdin prejurul mànàstirii, loe de doud aruncäturi de sägeatà in toate pärtile,precum a insemnat sluga noasträ credincioasä Mälaiu vornic de gloatà. Si 1 Const. C. Giurescu, Istoria Bucureftilor, p. 23-24. 2 Era hramul i primul nume al mInAstirii care apoi s-a numit Radu Vodà, duplcel de al doilea ctitor al ei, Radu Mihnea. AdicA de vor darima frunzà pentru oi, t6ind cráci din copaci. 4 Adica sà plAteasa o amend6 de o sutá de galbeni unguresti. 5 Arh. St. Bucuresti, ms. 256, f. 340-340 v Amintim, potrivit unui documentdin 1787 iulie 8, mosiia Branistea a mAnAstirii Domniti Bálasi" (G. P o tr a, Tezauruldocumentar al judelului Dlmbovila (1418-1800), Bucuresti, 1972, p. 857-858). Mosia seafla In judetul Dimbovita ; numele ei aratá el a fost aici o braniste, probabil boiereasca. www.dacoromanica.ro
  • 59. 60 ISTORIA PADURII ROMANESTIdacà vor afla tdind lemne sau once pe locul lor, ele (cdlugdritele sá aibdvoie sd ja de la acel om cite 4 boj" Citärn de asemenea, brani§tea mändstiriiBistrita. La 3 septembrie 1633, Moise Moghilä Ii intdre§te brani§tea ei veche",dupà uricul lui Stefan voievod cel bdtrin" adicd Stefan ce! Mare. Sint amin-tite ca puncte de reper, la Poienite dinspre Hitioana", §i doud poieni" laCeahldu §i la Chiiajd". Si nimeni acolo sä nu pascá oi sau sà prindd pe§tesau sd taie lemne in pddure ori nuiele sau sd culeagd hamei sau alune sauatice ar fi", fdrd §tirea cAlugdrilor. Altfel, cAlugärii sa ja ce vor avea asupralor" 2. Mentionarea hameiului printre produsele pAdurii aratd cA fabricareaberii continua in Moldova, in secolul al XVII-lea. La 1 noiembrie 1756, in-tdrind mdndstirii de cälugärite Gircina un loe den hotarul tirgului Pietrii",Scarlat Grigore Ghica voievod aratä cA hotarnica acestui loe a fost VácutdIn timpul domniei tatAlui sdu de catre Costin Darie biv vel stolnic, incepin-du-se hotarul din poarta brani§tii Bistrita in gios pind lingd piscul Borgo-chianului" 3. Ceea ce inseamnd cd locul de unde incepe brani§tea indndstiriiBistrita era marcat printr-o poartä. La 4 septembrie 1633, din Ia§i, MoiseMoghild intdre§te mAndstirii Pingärati posesiunile ei, intre care o prisacd inbrani§te, la capdtul de jos al brani§tei, pe Bohotin, la Hdrneiur adicd la loculunde cre§tea abundent hameiul 4. Brani§tea pomenia aci e brani§tea domneascäde la Bohotin. Mdndstirea Pingdrati, ca §i mändstirea Neamt, mdndstireaMoldovita, §i, mai inainte, boierul Coste Ord§, aveau aci, prin voie §i daniedomneascä priski bogate, favorizate de finetele intinse. Si mitropolia Su-cevii i§i avea brani§tile ei. Una, cuprinzind §i o prisa* era la Bacäu, dincolode viile bäcduanilor. La 7 mai 1632, Alexandru Ilia§ i-o intdre§te, poruncindtotdeodatd ca nimeni sd nu indrdzneascd a merge acolo sd pascd vitele sausA taie lemne sau nuiele sau sA facd alt lucru in acea pddure. lar cine se vaafla tdind lemne sau umblind cu vitele adauga domnul sd se ja de la eltot ce va fi avind, numai sd-1 !ase gol" 5. In aceea§i regiune a viilor de la Bacdui§i avea o brani§te, cu prisacd, §i episcopul de Roman, Atanasie. Scutind-ode dajdie, la 28 decembrie 1.621, voevodul Stefan Toma hotdrd§te totdeodatäcd nimeni n-are voie sà taie nuiele §i sd pascd vite in pädurea de lingä prisacd;celui ce va cuteza, sA i se ja tot ce va avea la el §i base cu pielea" 6. Documente A, XVI, vol. II, p. 156-157. Documenta A, vol. XXI, p. 478 O 1nt6rire anterioara de la Alexandrula 7 ianuarie 1621, pentru aceeasi braniste, aratà a ea se mArginea cu branistea mAnas-tirii TazlAu (Catalogul documentelor moldovenegti din Arhiva istoricd centralil a Statului,vol. II, Bucuresti, 1959, p. 13, nr. 1). 3 T. B u 1 a t, Documentele mdniístirii Vdratec, (1497-1836), Chisindu, 1939, p. 52. 4 Documenta, A, vol. XXI, p. 482. 5 Idem, p. 98. Catalogul documentelor moldovenegti, II, p. 24, nr. 52. www.dacoromanica.ro
  • 60. BRAN1$TILE 61 In afará de branivtile domnevti vi mkastirevti, erau branivtile boierevti,din satele aflate In stApInirea lor. Se pot da exemple numeroase ; citärn citevadintre ele. La 27 m. ai 1510, Vlad voievod cel TinAr IntArevte lui jupan Neagoeal lui DrAghici vi copiilor lui vi nepotilor lui, intre altele, satele, Pricopulvi Ruvetul tot vi cu amindouà branivtile lor §i... revtii toti vi cu morile salevi cu branivtile sale" 2. La 27 februarie 1516, Neagoe Basarab Intgrevte luiHarvat vel logofdt vi copiilor lui partea lui Drägulici din satul Cruvovul,toatà vi cu branivtea", parte cumpArat6 cu 1 400 de aspri 3. Foarte interesantnu numai pentru metionarea branivtilor din sate, dar §i a seirii, este actul din16 iulie 1538 dat din Tirgovivte de Radu Paisie dregätorilor sdi jupan DràghicisAtar vi fratelui acestuia Udrivte vel vistier §i fiilor lor, intärindu-le satulMArginenii... vi cu Poienile särii vi sarea de la Mislea vi Ruvetul jumätate vicu toate branivtile vi Cäscioarele toate vi Cu branivtile... vi din Tiha jumätatevi din apä vi din Odure" 4. Mihnea voievod, care mai pe urmä" s-a turcit sprea-vi sc6pa viata, inarevte, la 26 ianuarie 1590, jupInitei Stoica ocin6 in maimulte sate care au vi vii vi livezi vi branivte ; satele sint: 1) Tomeani (vi dinbranivte") 2) Sventevti (vi din branivte") 3) Coteana (vi din branivte")4) Epotevti (vi din branivte") 5. Acelavi voievod, la 15 ianuarie 1591, IntArevtelui Ion logofAtul cu fratii lui vi cu feciorii lor ocin6 la Scäianii din Prahova ;Intre altele, partea Slavnii din funea de jos toatd, oricIta sA va alege den epavi din pAdure vi din cImpu vi cu pometul vi cu branivtea vi din dealul cu viile" 8Ciara, de asemenea, un document din 25 februarie 1598, de la Mihai Viteazul,prin care-i Int6revte popii Tudoran din Cimpulung ocing In TiOne§ti, cum-pgratà de la divervi ; intre altele, o branivte de la Radul al lui Uliá pentru245 de aspri gata" 7. Pentru incheiere, pomenim cartea domneascA, din 1628 februarie 28,prin care Alexandru Voievod intärevte lui Socol paharnicul din Cornäteniocina vi branivtea lui din satul Clici, sà nu lase pre nimenilea sá tae branivtea,fárávtirea lui Socol paharnic... Iar pre care om va prinde... tAind branivtea,sá fie volnici oamenii lui säl le ja sacurile, cum au fost legea" 8. Dar nu numai domnii, mAnAstirile vi boierii aveau branivti ; le Intilnimvi In sapinirea unor movneni care, din pricina greutatilor !vi pierd libertatea,vinzindu-se rumAni. E cazul lui Leca din Studena care, la 26 februarie 1627, Documentul e rupt. 2 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 60. Idem, p. 114. 4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 249-250. 5 Idem, vol. V, p. 428. Idem, vol. VI, p. 3. 7 Idem, p. 308. Documente B., vol. XXII, p. 34. www.dacoromanica.ro
  • 61. 62 ISTORIA PADURII ROMANESTIse vinde rumin lui Ghiuritäi cäpitanul de Fräsinet, lmpreunä cu toatà ocinasa din cimpu si cu viile i cu sälistea satului i cu belesteu i cu braniste",pentru 4 000 de aspri gata" 1 Pentru branistile din satele transilvänene, citäm un interesant act din23 aprilie 1.772: Eu biräul de Poiana Märului Todor, impreunä cu giurati/i/ cu toti säteni/i/ däm cartea noastrd... la mina märii sale domnului nostruDumitrache precum pentru paduria cea oprità ne-am legat cu mare leggurà,precum de acum inainte mai mult in pädurea acea lemne nu vom täia, ci vomtinea opritä". Iar dacä vor täia fä.rä stirea curtii, nu numai sà plätim pagubapädurii, ci i birsag sà däm, dupä cum va fi articusul täri/i/". Iscàleste Todorbiräul, Dragomir pirgar, Mielusel jitar, Sandru egumen; scrie popa loanEnoiul 2. Päduri oprite" adic6 branisti intilnim in Transilvania din cele maivechi timpuri. Faptul rezultà din imprejurarea cä sint amintiti pädurarii"care le päzesc. Astfel, in documentul din 1.181 sint pomeniti doi pädurari pemosia Tur si un pädurar pe mosia Cheke, intre Some i Tisa 3. In tara Fägä-rasului erau numeroase päduri oprite, nu numai de fag si stejar, unde se in-gräsau porci, dar si de brad 4. De la aceste numeroase branisti räspindite in diferite pärti ale tärii,si-au luat numele o seamà de sate. In afarä de acela din Vlasca si de ce! dinCovurlui, amintite mai inainte, mai sunt mentionate In harta din 1.835 satulBranivea" cu 125 de gospodärii deci sat de mijloc in judetul Dimbo-vita 3, satul Branifti" cu 43 de gospodärii sat mic in Dolj 6j iaräsi Branisti", cu 108 gospodärii tot sat de mijloc in Mehedinti 7. In Mol- 1 Documente B, vol. XXI, p. 191. Iatd alte citeva documente pomenind branistiin sate: 1) 1630, mai 18. Leon Vodd intdreste 21/2 pogoane de vie in dealul BAdenilor...pe piscul Ddrei, In branistea Cdnurestilor" (Documenta B, vol. XXIII, p. 184) 2) 1630,octombrie 12. Se vinde o vie din Coada Gémenii, cu braniste cu tot" lui Gheorghe postel-nicul din Pitesti (Documenta B, vol. XXIII, p. 282). 3) 1631 octombrie 3. Leon VoddIntdreste jupinesei Ivana i sotului ei Stanciu 1/2 din Studina ce sd chiamd Arvätestilor,de In cimpu, de In apd, de In braniste si de preste tot hotarul i cu dijma i cu tot venitul" (Documenta B, vol. XXIII, p. 459). 2 N. Iorga, Acte romdnefti gi citeva grecefti din arhivele companiei de comert orien-tal din Bra§ov, Vdlenii de Munte, 1932, p. 34-35. O veche braniste a fost In secolulal XIV-lea, dacd nu mai Inainte, In satul Urdsei din Tara Fdgarasului; ea a determinat chiarnumele satului care, intr-un act, pdstrat numai in traducere, de la Mircea ce! Bdtrin, dinrdstimpul 1390-1400, apare ca satul Branistea Urdsei" (Documenta B, vol. I, p. 31). 3 Documente C, Veacul XI, XII, XIII, vol. I, p. 8. 4 D. Pr oda n, Urbariile Tàrii Fàgáraului, 1(1601-1650), Bucuresti, 1970, p. 51-52. 5 Principatele romane, p. 222. ° Idem, p. 225. 7 Idem, p. 246. Cu privire la acesta din urmd, vezi i hotarlrea Laltului Divan,din 22 ianuarie 1834, In privinta venitului mosiilor Drincea i Branistea, arendate de pos-telnicul Gh. Vlaston din Cusmir (Inaltul Divan, 1831-1847, Bucuresti, 1958, nr. 409). www.dacoromanica.ro
  • 62. BRANI$TILE 63dova se intilne0e un sat Bráni§teri" Intr-un uric de la Petru Rare§, din1529 1 Meritá sä fie semnalat faptul cA numele brani§tei este §i acela a cloudobligatii fiscale: una In legáturà Cu datoria tirgovetilor din Ia§i de a transportacu carele finul din brani§tea domneasa de la Bohotin. Aceastä obligatie etrecutá in documentul din 20 decembrie 1.700 sub numele de carele de bra-ni§te" ; de obicei frig in celelalte documente, sub forma prescurtatá brani§tea".De fapt, ea nu se presta numai de ie§eni, dar §i de locuitorii altor tirguri.La 28 decembrie 1756, Constantin Racovità scute§te pe poslu§nicii episcopieide Roman, care slut sat vládicese, dará nu tirg" de diferite slujbe §.1 de ceicare-i string brani§te lui vel comis din pre la tärguri" 2. In cazul celorlaltetirguri §i, poate, de la un moment dat, i pentru Ia§i e probabil caaceastä slujba" sau muna sá se fi transformat tot intr-o dare in bani ; felulin care e redactat documentul de mai sus, cu brani§tea care se stringe" ca birul, ne duce la aceastá concluzie. A doua obligatie este o dare pe pivniteadia pe bäuturà, a§a cum ne aratä documentul din 30 iulie 1718 prin careMihai Racovitá voevod scute§te o pivnità a iezuitilor din Ia§i. El dá ordinin consecintä care cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul, bra-ni§tea, locul agesc §.1 alte dári ce slut asupra pivnitelor de aice din E§i" 3.Dintr-un alt act moldovenesc, din 1769, rezultà cA brani§tea se ridica la 3 leipe butea de bäuturá 4. De ce s-a dat numele de brani§te" acestei däri pe Mu-turà e mai greu de ráspuns. Bänuim a la inceput §i circiumarii erauca §i ceilali tirgoveti, sä dea care de brani§te" §i a pe uring s-a convenitsá se transforme aceastä obligatie Intr-o dare pe Muturá, ráminind ins6vechea denumire. N. I org a, Studii ci Documente, VI, p. 151. AstAzi, exist5. sate cu numele Bra-ni§tea, In judetele Arge§, Bistrita-Nas5.ud, DImbovita, Dolj, Galati. IntlInim brani§ti(}i In secolul XIX; ele poart5 numele de opriturti de p6dure"; vezi cazul pAdurii de pemo§ia Bucov a vornicului Grigore Filipescu, In documentul din 1832, ianuarie 27 (Arh.St. Buc., Ms. 704, p. 151), comunicat de profesorul V. Ge or gesc u. 2 COnst. C. Giurescu, Istoria romdnilor, III, 2, p. 703. Idem, p. 670. Pentru semnificatia tuturor acestor dan, idem, p. 669-671 §i 680. 4 Arhiva Romdneascd, I, 1860, p. 149. www.dacoromanica.ro
  • 63. PADURI IMPORTANTE MENTIONATE IN IZVOARELE ISTORICE Striivechile numiri Vlafca" çi Vldsia" stnt dovada peremptorie a continuitalii elementului romanic cimpia Titrii Romdnefti Am shins la un loe, in acest capitol, cileva nume de päduri mai Insem-nate de pe fata pämintului rom Anesc. HArtile ne dau unele indicatiiI; la acesteatrebuie sA adAuggin pe acelea ale documentelor, ale cronicilor, precumindicatiile diferitilor cAlAtori care au strAbätut tinuturile noastre. Le vomgrupa pe tAri: 1) Muntenia sau Tara Rom AneascA, inclusiv Oltenia 2) Tran-silvania, inclusiv Maramuresul, Crisana i Banatul 3) Moldova, in intindereaei veche, din vremea lui Stefan cel Mare 4) Dobrogea. Iar in cuprinsul fiecAreitdri, vom da stirile In ordinea cronologicä, Incepind cu cele mai vechi. Dar,mai inainte, citeva stiri despre padurile noastre In general. In 1573, francezulBlaise de Vigenère InfAtiseazA astfel Moldova: Este o tail muntoasäImpAduritA, i deci foarte puternicA i anevoioasä" <de sträMtut >2. Negus-torul italian Bartolomeu Locadello, trecind prin Muntenia In 1641, spune cAOra are cimpii intinse i pAduri nesfIrsite" 3, elvetianul Franz Sulzer, se-cretar al voievodului Alexandru Ipsilanti (1774-1762), aratA cA malurilerhirilor navigabile din Tara RomAneasc6 i chiar acelea ale DunArii au päduriatit de bune IncIt arborii lor, de inAltimea catargelor, nu numai cA usureazAconstruirea de vase In tail, dar pot constitui si o ramurA de comer t exce-lentä" 4. In sfirsit, francezul Lejeune, prelucrind cartea consulului austriacRaicevich, are urmAtoarele rinduri despre pAdurile muntene: Se intline.scpeste tot, atit In chnpii eft si In vAi i in munti, päduri imense, arbori foarteInalti si care sint de cea mai mare utilitate pentru nevoile societAtii. Cel maide seamA este stejarul, din soiul cel mai bun, care slujeste la construirea nAvilor Vezi mai jos, p. 165-181. 2 CcIldtori strdini despre Járile romeine, II, p. 641. 3 Idem, V, p. 34. 4 Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, p. 442-443. www.dacoromanica.ro
  • 64. PADURI IMPORTANTE IN MUNTENIA 65§i la tot ceea ce cere un lemn tare §i compact. Sint stejari care au un diametrude cloud sau trei picioare 1, drepti §i de o Inaltime uria§a" 2.TARA RomANEAscX. Daca nu §tim exact In ce parte, pe malul sting alDunärii, erau codrii Intunecati care 1-au facut In anii 75-74 i.e.n. pe generalulroman Caius Scribonius Curio, biruitor al dardanilor, sá se retraga, este inschimb, foarte probabil ca InfrIngerea celuilalt general roman, CorneliusFuscus, In vremea lui Decebal, a avut loe in padurile muntene sau oltene,pe valea Oltului sau a Jiului. Din timpul conlocuirii dacoromanilor cu slavii0 a asimilarii acestora din urma de &Are primii dateaza, dupa cum am aratatmai inainte, numirile Vlafca Ora romanilor 0 Vleisia. Daca In privintacelui dintii, cercetatorii sint unanimi asupra intelesului acestui topic, In pri-vinta Vlasiei, existá douà pareri: una, potrivit cäreia, Vlasia vine tot de lavlah, adicä romanic, roman, ca 0 Vlara 3, cealalta care o contesta sau opune In legatura cu slavicul les = padure 0 o explica prin expresia vles =la padure 4. Mi se pare putin probabila aceasta de a doua etimologie ; In oncecaz, un fapt e sigur: Vlasia e un vechi nume de padure, cel mai vechi nu nu-mai din cimpia munteana, dar de pe toatä fata pamintului romanesc §i a fostdat intinsului codru de la nord de Bucure0i 5, codru care, In epoca fanario-tilor (1716-1821), ajunsese un temut adapost al hutilor §i haiducilor ; de atuncizicala: Se furä ca In codul Vlasiei" ; tot de atunci topicele Fintina hotilor"0 Valea Comoarei" aflätoare in cuprinsul actualei statiuni experimentalesilvice §i a gradinii dendrologice de la kilometrul 31,200 pe §oseaua BucureSi-Ploie0i 6. De felul cum arata codrul Vlasiei In unels parti ale lui, in secolul al I Un picior are intre 0,3047944 m si 0,324839 m, dupl WA, deci stejari cu diametrude circa 65 si de circa 67 centimetri (piciorul francez). 2 J. M. Lejeun e, Voyage en Valachie et en Moldavie, Paris, 1822, p. 17-18. 3 Vezi mai sus, p. 30. 4 Vezi Toponimia romeineascii, p. 305 Explicatia aceasta nu mi se pare valabilàsi fiinda gAsesc un munte Vldsia In hotarnica satului Closani, fAcuta de Tudor Vladi-mirescu, hotarnica In care se spune limpede di acest munte padure nu are" (D. DrImb5.,Hotarnicul Tudor Vlculimirescu, p. 588). 5 Pentru intinderea codrului Vldsiei vezi documentul din ianuarie 1803 la V. A.Ur ech i a, Istoria reminder, XI, p. 96. El arata ca puncte de priveghere a codrului,la pod la Pascani", la Ferbinti, la Turloaia, la Moara Sdracg, la C5Iddrusani si la Raco-testi"; aci vor fi repartizati cei 40 de slujitori ai polcovniciei de VlAsia. AutostradaBucurestiPitesti strabate partea de vest a codrului V16siei, pe distantà de citiva kilo-metri. Nu e o piidure de copaci inalti, dar e deasd, 1:4:lure de foioase, cu arbori de 9-10metri indltime. 6 Cele doua topice mi-au fost comunicate de dr. Th. B5.15.nicA Despre Oduriledin partea de nord a judetului Ilfov, o descriere ruseascA din 1770 afirmli a ele daulemn pentru facerea cortibillor si a altor constructii" (Academie, Ms. 5 224, f. 274). Des-pre aceasta descriere vezi C. *erb a n, Un memoriu de la sfirfitul secolului al XVIII-leaprivitor la Tara Bonuineascd, in S.M.I.M., III, 1959, p. 379-384. www.dacoromanica.ro
  • 65. 66 ISTORIA PADURII ROMANESTIXVIII-lea, ne putem da seama privind fragmentele ramase (padurea de laCäciulati, frasinii §i stejarii din parcul Academiei de la Caciulati, paclurea dela Snagov, cea de la Cäldäru§ani etc.). Ceva mai nou cleat Vläsia e numele Intinsei paduri din Teleorman; elInseamna, a§a cum am aratat mai inainte, padure nebuna" In sensul depädure mare §i a fost dat de catre migratorii pcenego-cumani in timpul inde-lungatei lor convieturi circa trei secole §i jumatate (circa 900-1241)Cu Inainta§ii no§tri. Urme ale vechii päduri se pastreaza In topicul Pilduretu,numele unei sfori de mo§ie din judetul Teleorman, amintita documentar la5 august 1.836 1, §i In numele a trei sate (douà Pcidureti §i unul Pildurefti). Un deosebit interes prezinta numele padurii Brazda din judetul Olt,intre Timpenii de Sus §i Mierle§ti ; ea se nume§te astfel de la Brazda lui Novaecare o stralate 2. Aceasta. brazda" un fost val roman din vremea luiConstantin cel Mare porne§te de la Durare, din judetul Mehedinti, §i,mergind spre rasarit, trece printr-o suma de paduri, In cuprinsul cärora eas-a pastrat muIt mai bine decit pe terenul agricol unde a fost aproape nivelatä.In judetul Mehedinti, ea trece prin padurea Dobra 3 §i prin Padurea Noua"sau Purcaret, In Dolj ea strälate padurile 9tiubei, Tufanul Popii, Terpezita,Teif, Episcopiei §i Schitului, iar In judetul Olt Peidurea Piscopiei §i pe lamarginea de sud a pädurii Calugeíreasca 4. Faptul ca. brazda " trece printr-atitea paduri ne face sä credem cá macar unele din ele daca nu toate nuexistau In momentul cind ea a fost trasä. Caci cum putea fi eficace un val prinmijlocul padurilor unde vizibilitatea era foarte redusa, ca sa nu zicem nula,Ingaduind atacul prin surprindere ? Probabil aceste paduri au crescut In secolelede dupä Constantin cel Mare. A§a s-ar explica §i. prezenta padurii Scrio§teadin Teleorman prin care trece limes transalutanus" 5, acel val roman de larasärit de 0/t, care pornind de la Dunare i indreptindu-se spre nord-nord-est, raspundea In Carpati la Ruck. Din vremea lui Mircea cel Batrin (1386-1418) cunoa§tem douä numede päduri. E frith Brddetul din judetul Arge§, in legatura cu care stà numeleschitului omonim, ctitoria voievodului §i a sotiei sale Mara °. E apoi pdclureacea mare" din Vlara, la vest de 14111 Arge§, lmpotriva adica In fata inaltul Divan 1831-1847, Bucuresti, 1958, p. 168, nr. 631 O alt1 mosie PridureliiIn Vim, la 1839 (Idem, p. 440, nr. 1839), o a treia, cu acelasi nume in Muscel,la 1841, iunie 20, amintind judetul cu acelasi nume de odinioara (Idem, p. 265, nr. 959). 2 D. Tudo r, Oltenia romand, editia a treia, Bucuresti, 1968, p. 255. Idem, p. 252. In aceasta pklure, brazda este inaltà de 2 metri, lata de 10,30metri, cu santul adinc de 2 metri i lat de 8,70 metri." (Ibidem). 4 Idem, p. 252-255 si p. 238. 5 Idem, p. 262. 6 Cons t. C. Giur es c u, Istoria romdnilor, I, editia a cincea, p. 494-495. www.dacoromanica.ro
  • 66. PADURI IMPORTANTE IN MUNTENIA 67Buc§anilor", pädure in mijlocul cgreia se afla ingnästirea Blagove§tenia adicgBuna Vestire. La 23 august 1437, din Tirgovi§te, Vlad Dracul intäre§te acesteimgngstiri, existente din timpul pgrintelui sgu Mircea cel Barin, jumdtatedin satul Bolintinul 1 Minästirea a dispgrut, inch din a doua jumgtate a seco-lului al XVII-lea, dar satele Buc§anii §i Bolintinul acesta din uring pecale de a deveni ora § esistg §i azi. Nu mai existä insä decit partial padureacea mare" care era o parte din intinsele päduri ale judetului Vlara, ale tgriiromanilor" 2. In prima jumatate a secolului al XVI-lea e mentionatg in cro-nicä pgdurea de lingg Craiova, la apus de Jiu, pgdure care tinea §i cerbi§i alte vinaturi mai mari". Cu prilejul unei vinätori, organizate in aceastäpädure, a fost ucis, prin vicle§ug, voievodul Vlad Vintilg de la Slatina in1535 3. Probabil in continuarea acetei paduri va fi fost aceea a mgngstiriiBucovät, pgdure de stejar §i de fag, despre care avem §tire dintr-un documentoltean inedit, din 19 iunie 1779. Ni se spune anume cà dirvarii boiere§ti §i cai-mgcgme§ti" adicä oameni de serviciu ai boierilor §i ai bgniei Craiovei merg§i tae padurea de ghindg §i de jir, ce iaste... peste Jii" a amintitei mängstiri In 1632, Paul Strassburgh, trimisul regelui Suediei, in drumspre Constantinopol, e primit de Leon vodä, domnul Tgrii Romane§ti §iinsotit ping la Vgcgre§ti. La popasul de aici cu ospät §i Cu exercitii §i intrecericavalere§ti, trimbitele §i tobele rgsunau in pädurile apropiate §i-n codrulvecin" poveste§te Strassburgh 5. Nu ni se dg numele codrului, dar bgnuimcg i se va fi zis codrul Vgcgre§tilor, a§a cum, dupä citeva decenii, in a douajumgtate a secolului al XVII-lea, documentele pomenesc de codrii Grozei-veftilor, Cotrocenilor §i Lupe$tilor". Erau codrii mari de stejar, cu copaci falnici,avind trunchiuri groase §i coroane bogate, adevgrati voievozi ai pädurii.In codrul Cotrocenilor a zidit in 1679 8erban Cantacuzino mängstirea cuacela§i nume ; tot aci, intr-o poiang, s-a ridicat in 1744 biserica Sf. Elefterie(vechi 1). 8i iarg§i, in acela§i codru, au ggsit tinerii feciori ai lui AlexandruIpsilanti (1774-1782), un izvor pe care 1-au captat §i caruia i s-a zis, de aceea,pe urmg, fintina beizadelelor" 6 Codrul Cotrocenilor cobora ping in luncaDimbovitei, pe malul drept ; frumosul col de la Sf. Elefterie, cu stejari uria§i,cu grädini §i vii, era unul din locurile de plimbare ale bucure§tenilor la in- 1 I. Ionascu, Vechimea mandstirii din plidurea cea mare de la Bolintin, In Rey.Ist. Rom., VII (1937), P. 323-336. Expresia pAdurea cea mare" se af16 In documentuldin 1437 august 23 (Documenta B, I, P. 153). 2 Vezi mai sus p. 30. 3 Radu Popescu, Istorille domnilor Tara Romdnegti, ed. Constant Gre-c esc u, Bucuresti, 1963, p. 45. Vezi i mai jos, p. 259. 4 Arh. St. Bucuresti, ms. 443, f. 206. 5 Ceildtori strdini, V, Bucuresti, 1973, p. 65. ° Const. C. Giurescu, Istoria Bucuregtilor, p. 21. www.dacoromanica.ro
  • 67. 68 ISTORIA PADURII ROMANESTIceputul secolului al XIX-lea: ne-o spune calätorul Ludwig von StiírmerDin nefericire, stejarii au fost táiati, catre 1835; lipsa lor o va regreta adinc,mai tirziu, unul din strainii care au iubit ora§ul nostru, Ulysse de Marsillac 2.De alta factura §i mult mai mic era Cringul Procopoaiei, de pe malul stingal Dimbovitei; el se intindea rare Calea Plevnei de mai tirziu pe atunciPodul de pamint §i riu Ana prin dreptul actualei Facultäti de Drept 3.Numele li venea de la stapina locului, pomenita §i in cintecele bucure§tene, acarei casa, Cu parter qi etaj, pe Podul de Pamint, se mai vedea Inca la finelesecolului al XIX-lea. Loe de plimbare pentru bucure§tenii de la finele epocii fanariote, era §iCringul Heritstritului, al carui nume atesta, prezenta aici, odinioard, a unuiherastrau, m4cat desigur de apa Colentinei, unde copacii padurilor vecineerau transformati in scinduri, lati, podini, §ipci §i alto soiuri de cherestea. Padurea Pustnicul era ceva mai departe, in estul Bucure§tilor, pe malulbaltii Pasarea, in fata manastirii cu acela§i nume. I s-a zis ap de la vreunpustnic care-0 durase Mica§ singuratic in mijlocul padurii. Un document din 22 februarie 1697, din timpul lui Constantin Brinco-veanu, aminte§te de padurile Cimpulungului, Mdçdului, Rucetrului fi Dra-goslavelor. Ele furnizau catarge pentru §antierul naval din Giurgiu 4. 0 bunaparte din aceasta lemnarie era transportata pe apa, pe Dimbovita, alta parteCu carele; iarna, cind inghatau apele, se utilizau sanii 5. O foarte interesanta §tire despre padurea de la Polovragi, din Oltenia(judetul Gorj), afläm in raportul din 1.727 decembrie, din timpul ocupatieiaustriace, trimis de administratorul Tige consiliului de razboi de la Viena.Referindu-se la numita padure, ai carei copaci, gro§i, se inaltä mindri, spuneca romanii localnici o numesc Romanii" deoarece exista traditia cA ar fifost sadita de catre romani 6. Nimic nu ne Impiedica sA acceptäm temeiniciaacestei traditii. In vremea noastra merita sa fie pomenita padurea de stejarde la Metrgineanca (judetul Prahova) unde, in zilele de 30-31 august 1944,s-au dat lupte cu hitleri§tii care au fost infrinti 7. Const. C. Giurescu, lstoria Bucureftilor, p. 390. Ibidem. Idem, p. 23; D. Cas ell i, Cringul Procopoaiei, in Gazeta Municipalii, IV (1935),nr. 201. 4 N. Iorg a, Studii ci documente, V, p. 374; repartitia catargelor era urmAtoarea:Dragoslavele §i RucArul cite 15 bucAti, Cimpulungul §i MAtAul impreund 45 de bucAti. 5 Condica vistieriei lui Constantin Brincoveanu, editia C. Aricesc u, Bucure§ti,1873, p. 192. C. Giuresc u, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, Bucure§ti,1944, p. 215; cf. vol. I, p. 381. A. Armbruste r, Romanitcaea romcinilor, Bucu-re§ti, 1972, p. 224, nota 28, acceptA aceastA traditie. 7 Colonel Florian TucA, Inscriptii in piatrd, Bucure§ti, 1974, p. 60. www.dacoromanica.ro
  • 68. PADURI IMPORTANTE IN MUNTENIA 69 atre finele secolului al XVIII-lea, cind se iau de care oficialitate primelemäsuri de protejare sau crutare ale pädurilor (vezi mai jos, p. 127), se Inmul-tesc documentele In acest sens. Citäm astfel, din 5 septembrie 1795, pitaculde apärare a dumbravei din Poiana (pe riul Ialomita, la vest de Slobozia)de a nu se taia copaci dintr-Insa 1. In hotarnica Closanilor, fAcutä de Tudor Vladimirescu, la 15 iulie 1818,este amintitti i pädurea Closanilor" 2. Numele pädurii Rtioasa din nord-vestul Bucurestilor, se explia prinaspectul copacilor ei, multi dintre ei avInd pe coaja lor un fel de muschi carele dä un aspect nenatural, bolnävicios. AtIt pädurea, clt i satul cu acelasinume, format din 72 de gospodärii, slut trecute In harta din 1835 3. Cit e de vechi numele pädurii Ciuta, din judetul Buz6u, nume determinatde sälbäticiunea respectivä? Probabil foarte vechi, dat Intr-o vreme clndcerbii i ciutele abundau In aceastä Intinsä pädure de-a lungul cäreia mergiceasuri de-a rindul. Cit e de vechi numele pädurii Corbi din plaiul Nucsoaraal judetului de odinioarà Muscel, azi In judetul Arge§, pädure care avea laInceputul secolului nostru 17 530 de hectare ?4 Probabil, ca si al Ciutei, foartevechi. at e de veche Pcidurea Domnectscd din DImbovita, al cärei nume s-apästrat pe de o parte In hanul sau cIrciuma din apropierea ei, han mentionatIn harta statisticä din 1835, pe de altä parte In satul Adunatii ot PcidureaDomneascd, cu 35 de gospodärii, mentionat In aceeasi hartA 5 ? Dupà pärereanoasträ, foarte vechi, de la finele veacului al XIV-lea, chid capitalatärii incepesä alterneze lntre Arge i Tirgoviste, In apropierea areia se afla atIt numitapädure, clt i Helefteul domnesc de la Nucet. Färä ca sA citeze anume päduri, dar caracteristice pentru Intindereafrumusetea pädurilor .Tärii Romanesti i Moldovei, slut märturiile a doisträini din prima jumätate a secolului al XIX-lea. Prima e märturia france-zului Bois le Comte, care a zäbovit la noi la Inceputul epocii RegulamentuluiOrganic. Intr-un memoriu al säu, din 11 mai 1834, citim: Muntii Valahieiproduc... o mare cantitate de lemn de constructie. PAdurile care la noiIn Franta nu mai ocupä cleat o septime a teritoriului, ocupä aci o treime.O estimatie foarte incompletà i cu totul partialä, fäcutà de rusi, a constatat, V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, VI, p. 380. 2 D. Dritinba, Hotarnicul Tudor Vladimirescu ..., p. 587. 3 Principatele románe, p. 245. La 2 august 1832 un ordin al inaltului divan sAse facg o cercetare, cu carte de blestem, pentru venitul pgdurii Snagovului 4i al cringuluide la Sicrita precum si al ogräzii de tufani" (Inaltul Divan 1831-1847, Bucuresti, 1958,p. 46 nr. 137). 4 Marele Dictionar Geografic, IV, Bucuresti, 1901, p. 647. 5 Principatele rormine, p. 46, 160, 222 si 224. www.dacoromanica.ro
  • 69. 70 ISTORIA PADURII ROMANESTIpe o suprafalA datà un numbr aproape egal de stejari si de brazi, proprii pentrunevoile marinei" 1-. Cea de-a doua marturie apartine tot unui francez, consululGuéroult, care, din Iasi, la 12 aprilie 1848, serie ministrului Lamartine, laParis: Intreaga parte Invecinatà muntilor este acoperità de pbduri magni-fice, compuse din esentele cele mai potrivite nevoilor marinei si constructiilor,ca stejarul, bradul, frasinul". Pe valea Prahovei, intre Busteni si Azuga, era un loe numit CodruAdinc"; traditia locala stie de haiducul Pletea care atinea calea aci, carelorsi negustorilor ce treceau spre sau dinspre Brasov. Sub munte este si aziPoiana lui Pletea" 2 Amintim, In sfirsit de Lunca frumoasà" de ling6Pirscov, in judetul Buzäu e vorba de lunca riului Bugu care urma sàse arendeze, impreuna cu Mosia PIrscov, In 18623. TRANSILVANIA nu este numai, cum o aratà numele, tara de dincolo depkluri" si anume de p6clurile Muntilor Apuseni cu prelungirile lor atit spremiazbinoapte, eft si spre miazäzi, ci este ea ingsi, in bun6 parte, o larä deOduri. Multimea acestora, acoperind muntii inconjurbitori si dealurile inte-rioare, au observat-o o searaá de c616-tori sträini care au still:A-tut tara. In1583, francezul Jacques Bongars, care coborind din pàrtile Somesului, a Lrecu:.plin Turda, Alba-Iulia, Sibiu, FIgäras si Brasov, serie: Transilvania este oprovincie bogatb. In vin si grille, toatA numai dealuri, inconjurate de munti1nalti si de pkluri, ca de un parapet" 4. lar italianul Giovanni Antonio Ma-ghti, In lucrarea sa Geografia cioé Descrittione Unicersale della Terra, ap6rut6In 1598 la Venetia, afirnA: Transilvania are codri mari si päduri nesfirsiteIn tare se af1á zimbri, bivoli, elani, capricorni", cerbi de o mArime imeng, 2 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 338-9. 2 Informatie data de Adrian Ghinesc u, originar din Poiana Tapului. Totacesta mi-a spus ca: a) Pe stinga Prahovei, pe un platou, la Zamora (Bu§teni) erau ste-jari gro§i; dintr-un asemenea stejar s-a facut crucea de pomenire pentru Toma Albulet,stapinul hanului de la Slon, care a pierit in focul ce i-a distrus hanul la 1848, Old cu tre-cerea armatelor tariste in Transilvania. Aceste armate au fost conduse de doi frati Procadin Bran-Sohodol, care le-au scos in spatele taberii ungare de la Timi§. Aceste fapte i-aufost povestite lui Adrian Ghinescu in 1913 de batrinul Neagoe Conte§ care avea 12 ani in 1848.Pentru hanul de la Slon, numit in harta din 1835, Slon de Piatrd §i situat intro Bu§teni§i Poiana Tapului, vezi Cons t. C. Giur es c u, Principatele romdne, p. 160 b) Submuntii Jepii Mici, intre Urlatori" era o padure de mesteceni §i multi plopi e vorba despecia de plop de munte ( Populus tremula) p6dure numita Plopii rudarilor" sauPoienile rudarilor" din pricina rudarilor tigani care veneau aci sa lucreze, din lemn deplop, albii §i alte vase. a Monitorulu jaral oficial din 22 februarie 1862, p. 166. 4 Cdldtori strdini..., III, Bucure§ti, 1971, p. 159. www.dacoromanica.ro
  • 70. PADURI IMPORTANTE IN TRANSILVANIA 71ri§i, jderi..., ur§i deosebiti de cei obi§nuiti... pasäri de munte §i de pädure,§oimi de o specie rarà... päuni sälbatici, gäini, coco0 de pädure" 1. La inceputul secolului al XIII-lea, exista in sudul Transilvaniei o intinsäpädure numitä Peidurea romanilor ci pecenegilor" (Sylva Blacorum et Bis-senorum") 2 Paralelismul cu pädurea din Vla§ca §i din Teleorman, de la sudde Carpati, este izbitoare. A§adar, §i in Transilvania era un tinut de pädure,locuit de români, ca §i in Vla§ca; §i aci neamul vechi turcesc al pecenegilor s-a deprins cu pädurea, cum s-a deprins §i in Teleorman. Documentele cancelariei regale au o serie de nume de päduri din secoleleXIIXVI, cele mai multe din ele in ungure§te, dar unele avind §i echivalentromänesc sau fiind chiar traduse din române§te. Astfel la 1181 e amintitàpädurea cea lung6" (ad longam silvam") in regiunea riului Some§3, iarIn circa 1202-1.203 pAdurea numitä. Silva", in regiunea Tirnavelor 4. Apardota fägeturi: unul in 1223, fägetul numit Nogebik lingä riul Arpa § 5,celälalt in 1228, cind, in hotarnica mo§iei Suplac, gäsim mentionatä pädureade fag care se chiamä Madadbiki" 6 O pädure foarte Intinsà, anume Keykus,e amintitä intr-o diplomä din 1231, de la regele Andrei al II-lea. Cea maimare parte a acestei päduri citim in act se aflà intre cele douä riuriadicä Läpu i Some§, iar ala parte se aflä ling6 riul Some§, spre pädureaArdud" 7, Aceasta din urmä era de asemenea o pädure uriarfá, de stejar, incare erau adu§i a§a cum afläin din actele secolului al XVI-lea mii demascuri la ingrApt 8. Tot din 1231, de la acela§i rege, este diploma care amin-te§te o padure cu numele Finteus, scoasä de sub atirnarea cetätii SAmar" 9.Prima men-Pune despre pAdurea Maramureplui este in diploma din 31 de-cembrie 1271 prin care regele Stefan intäre§te privilegiile oaspetilor" dinsatul Kirihaza, de lingA Tisa, in comitatul Ugocea; se spune, intre altele:le-am mai ingäduit ca incepind de la hotarele pämintului lor §i ptnà la in-täriturile pädurii Maramureplui sä aiM voie sá pescuiasca once fel de pe§teIn Tisa" 1° Aci, in Maramure§, documente din secolul al XVI-lea pomenescde pädurea neagrA" §i, apoi, mai precis, de pädurea neagra cea mare" princare trebuie sä intelegem pädurea mare de brad. Astfel in documentul din 3 1 Calcitori straini..., vol IV, p. 584. 2 Vezi documentul din 1224 in Documente C, vol. I, p. 209. 3 Documente C. Veacurile XIXIII, vol. I, p. 7. 4 Idem, p. 21. 5 Idem, p. 200. Idem, p. 234. 7 Documente C. Veacurile XIXIII, vol. I, p. 252. Vezi mai jos, p. 251. 9 Documente C. Veacurile XIXIII, vol. I, p. 252. Idem, vol. II, p. 145. www.dacoromanica.ro
  • 71. 72 ISTORIA PADURII ROMANESTIiunie 1448 prin care Iancu de Hunedoara, guvernatorul tarii, ddruievte luiMihail, fiul lui Tatul, i lui Bogdan din Jalova, pentru vitejia aratata maiales in luptele contra turcilor, moiiIe Craciunevti, Bocicou i Lunca, inclusivtoate pertinentele lor anume ogoare lucrate i nelucrate, pavuni, paduri viIn deosebi padurea neagra" 1 La 20 iunie 1450, se face hotarnicirea moviei Bor-va ; unul din punctele de reper este padurea mare numita Padurea neagra" 2 Tot intr-o hotarnica, din< 30 martie >1296, a pamintului Gimbut, dinOldie Luduvului, cairn: la capatul de sus al pddurii numite Ana" 3. 0 alta.Padure lunga", linga satul Minarade, aproape de Blaj, apare in hotarnicadin 13 iulie 1.347 a satului Since14. Nu mai putin de trei paduri i anumePadurea Veche", Padurea de fagi" i Padurea de margine" sint men-tionate in hotarnica din 5 august 1347 a satului Diviciori din imprejurimileGherlei (judetul Cluj) 5. La o judecata din 1 aprilie 151.5 a castelanului deFagarav e amintita o padure de stejar intre hotarele aceleiavi posesiuniZwnyogzeg, pe care o numesc Cu un alt nume Stejari" 6. In iunie 1583, francezul Bongars, amintit mai sus, arata cum vi-a con-tinuat drumul la rasarit de Fagarav: am mers prin paduri drum de o leghe.Am dormit la Sercaia, tirg al domnilor din Bravov", dupa care a mers treileghe mari prin paduri i prin munti numiti Pcidurea ySerceiii" 7. 0 alta padurevestita, care a dat numele ei i muntilor respectivi, e kilo- la 50 de aratatametri de Oradea de un izvor istoric al secolului al XVII-lea: Pcidurea Cra-iului 8; pentru comparatie trimitem la topicul Virful lui Crai, munte in Car-patii Meridionali, In judetul Prahova, vi la frumosul munte Piatra Craiului,In aceiavi Carpati. Constantin Brincoveanu avea in Tara Fagaravului o padure de fag la satul Berivoi vi o frumoasa pädure de stejar la Somartin (Cincul Mare)9. Un codru transilvan de care e legat sfirvitul lui Horia, al lui Clovca, ecodrul Scorcigetului din Muntii Albacului, nu departe de riul Somev. Numele 1 I oan Mihalyi de Ap§a, Diplome maramuregene, Sighet, 1900, p. 335:terris scilicet arabilibus cultis et incultis, pratis, silvis et signanter silva Feketheerdewvocata". 2 Idem, p. 351-352: inter magnas silvas Feketheerdew nominatas". 3 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 420-421. 4 Documente C, Veacul XIV, vol. IV, p. 378-379. 5 Idem, p. 387-390. 6 Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV, 1, p. 228. 7 Cithitori strà ini..., III, p. 159. 8 I. Pu§ca§ §iVirgil Maxim, 0 lucrare necunoscutii privind istoria Transil-vaniei la mijlocul secolului XVII, in Rev. Arh. XLIX vol. XXXIV, 1, Bucure§ti, 1972,p. 136. 9 M. Sofronie, Aspecte privind relaliile dintre Tara Romeineascei f i TransilvaniaIn timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, In Studii fi comuniciiri, 14, Sibiu, 1969, p. 375. www.dacoromanica.ro
  • 72. PADURI IMPORTANTE !N TRANSILVANIA 73ii vine, a§a cum am arätat, de la scoru§ii care abundau in acest codru. Retra§iaci, intr-un loc tainic, in mijlocul codrului, la inceputul iernii anului 1784,Cu gindul sa reia In primävarä, mi§carea, ei au fost prin§i de cätanele impd-rdte§ti cärora le indicaserà ascunzdtoarea ni§te trädatori insetati de bani(autoritätile puseserá un premiu de 300 de galbeni pentru prinderea cäpe-teniilor räscoalei !) 1. 0 altà pädure intinsä era in comitatul Crasnei ; de ea se foloseau, in 1785-6,iobagii din §aptesprezece sate care-i spuneau codru" sau, uneori, §i codrude aramä" 2. Cele mai intinse päduri, proportional cu suprafata, erau in Maramure§.Pentru exploatarea lor, administratia austriacä a infiintat, in 1773, cincicentre forestiere aducind coloni§ti din Zips. In 1900 pädurile maramure§eneocupau 55% din suprafata comitatului 3. Intinse erau §i pädurile din teritoriul fostului regiment gräniceresc de laNäsäud. Däm, ca exemplu, pe acele ale comunei Poiana Ilvei, numite maiinainte Siniosif. In 1868, locuitorii acestei localitäti stäpineau In comunurmAtoare päduri comunale in suprafatà totala de 2 974 de iugäre §i 920 destinjeni pätrati, päduri ale cäror nume intereseaz6 atit toponimia, cit §ionomastica: 1) Dosul Feldrihanilor, ling6 pämintul Macaveilor 2) Prihod ladealul Robului 3) In Husadi§ 4) Secätura Cretului, Dosul Mu§inenilor 5)Dosul Ursului (Preluca Ursului) 6) Preluca lui Maxim 7) Valea Strugarului(lingd Martian Lupa§cu) 8) Fata Strugarului (lingä Maftei Buta) 9) FataStrugarului (ling6 Ion Gainä) 10) Fundu Vaii Strugarului (lingä Ift. Ureche§i P. Rus) 11) Dosul lui Macarie (sub Be§inova) 12) Mujderime §i Coplea13) Dosul Guzului 14) Valea lui Gezune, Valea lui Hornäu §i Coasta Viorelelor15) Valea Natului 16) Dosul Ineutului 4 17) Dealul Fäget §i Dealul Balotä 5.AlAturi de aceste päduri mai erau §i altele, proprietatea particularä: 1) VirfulRo§u 2) Dealul Scoruplui 3) Balota 4) In Ciungi 5) Be§inäu (päidure de frasin)6) Codercic (pädure de molid) 7) Valea Strugarului (era noapte de pädurede molid §i brad, care se intindea §i peste Secätura Cretului") 8) Gura Racelui9) Prihod la Dealul Robului 10) Dosul Mu§inenilor 11) Preluca Ursului 12)Pojarnita 13) Mujderime 14) Coplea 15) Valea lui HornAu 16) Valea Natului 1 VeziNiculae Densu§ianu, Revolulia lui Horia tn Transilvania gi Ungaria,1284-1785, Bucure§ti, 1884, p. 412-418. 2 Liviu Botezan, Contribuiii la studiul problemei agrare din comitatul Transil-vaniei in perioada 1785-1820 (tea de doctorat) ms., 1970, p. 133. 3 Al. Filipa§cu, Istoria Maramuregului, Bucure§ti,1940,p.154;Radu PopaTara Maramuregului En veacul al XIV-lea, Bucure§ti 1970, p. 36. 4 Diminutiv de la Ineu, frumosul munte din regiune. 5 $tef an Buzil A, Monografia comunei Stniosif, Bistrita, 1910, p. 347, 271-273§i passim. (Lucrare comunicat5 de Ionel Pop al arui neam se trage din aceastà comun5). www.dacoromanica.ro
  • 73. 74 ISTORIA PXDURII ROMANESTI17) PurcgreI 18) Izvorul Oii 19) Virful Arinului 20) Valea FAtaciunii. i stefanBuzilg, din a cgrui lucrare am luat numele pgdurilor de mai sus, comenteazà:In adevgr, mari codri au trebuit sà fie pe aici, and Gherasim Feldrihan aputut afla i pupa un zimbru in marginea satului, pe Gruiet, iar la familiaLungul a mers ursul §i a zdrobit stupii" Pentru vremea noasträ mentionäm pgdurea Dcirneiu, situatä In bazinulriului Bisca Mare, pädure de molid §.1 brad, tinind vinat mare 2, apoi päidureaCeirbunarilor, de stejar §i fag, lingg Blaj 3, pgdurea Meteheia, de stejar, totlingà Blaj, codrul de molid Seicuieul, linga izvorul Läpu§nei 4 i pädureaRdzoare, intre Sf. Gheorghe §i Miercurea Ciucului; la marginea ei s-au datlupte la 7 septembrie 1.944 5. Mention6m, in sfir§it, pgdurea Mocear din apropiere de Reghin pentrufaptul ctt peste trei sute din arborii ei au virste intre 650-720 de ani" 8. In Banat erau grit §i azi intinsele pgduri 88 668 de hectarecare au intrat in componeata domeniilor Re§itei 7. Apoi pädurile din muntii Semenicului i Poiana Ruscgi. Aidoma pgdurilor fondului gräni-ceresc din pärtile Bistritei-Msäudului, skit aici pgdurile fondului granicerescbgngtean. Semnaläm, in sfir§it, pädurea din regiunea Portilor de fier, bogatàIn elemente sudice, submediteranee, avind i tisä §i viVä sälbatic51 (Vitissilvestris ) 8, mojdrean, liliac, cärpiniVä, alun turcesc etc. MOLDOVA. Dacg s-ar adeveri etimologia numelui Moldova, propusä de unii filologi, anume din molid ova 9, atunci insg§i numele tgrii ne-ar.trimite la pädurile de rg§inoase care acopereau muntii i pärtile dinspre miazgnoapte. Pe de altg. parte, Insg§i trad4ia intemeierii, cu bourul vinat de Drago, trimite tot la intinsele pgduri moldovene, tinind vinat mare 10. Primele nume de pg.duri apar in vremea lui Alexandru cel Bun. La 6iulie 1413, voievodul däruie§te soacrei sale, doamnei Anastasia, Cotmanul .; Op. cit., p. 346. 2 Aci a fost impu§cat in 1933 un cerb capital (Carpalii, I (1933), 12, p. 37). I on el P o p, Poienita ielelor, Bucure§ti, 1974, p. 68. 4 Idem, p. 174-175. 5 Col. Florian Tuck Inscriptii in piatrii, p. 113-119. Petre Mihai B5.canu, In .Rometnia Liberd din 22 iulie 1973, p. 5. 7 Vezi Monografia pecdurilor Societ4ii An. Uzinele de fier gi domeniile de Reg*"Oravita, 1924, 39 p. in 16°. I. Z. Lupe, *t. Purcelean, V. Leandru, in Atlasul complex Porglede fier", Bucure§ti, 1973, p. 166. 9 Pentru aceastà etimologie vezi Toponimia romdneascd, p. 478. " Traditia intemeierii in Cronica in Cronicile slavo-romdne..., publicate deIon Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, p. 159-160 §i in Letopiselul Tdrii Moldovei editia,C. Giurescu, Bucure§ti, 1916, p. 6. www.dacoromanica.ro
  • 74. PADURI IMPORTANTE nsT MOLDOVA 75Cu trei caune cu toate locurile ce tin de ele, ptná sub satul Valeva, apoispre Valeva pina la Odurea care se chiamä. Dumbrava" situatg. in Buco-vina de miazg-noapte. Acelasi voievod 1nt6reste, la 28 decembrie 1428, ocinafiilor lui Ivan vornic si da mängstirii lor, de la Humor, trei sate sub Dum-brava InalO", dumbravä situaO in tinutul Dorohoiului 2. A treia dumbrav6e mentionaO in actul din 15 iunie 1431 prin care Alexandru cel Bun intà-reste lui pan Cupcici vornicul satele lui; in hotarnica acestor sate, se preci-zeaz5. : iar de la Ciuhru in jos pinb. la Dumbrava Rotundà" .3 Amintim,insfirsit, de dumbrava de la Lipnic (Lipinti) aproape de Nistru, unde stefancel Mare a srárimat pe Otari la 20 august 1470. Aráturi de dumbOvi sint bucovinele" adica pgdurile de fagi. In actuldin 1412 (tratatul de la Lublau) sint amintite bucovinele cele mari" si bu-covina cea mic6" ambele in nordul Orii 4. Miron Costin, in lucrarea sa inlimba polon6 Cronica prior Moldovei i Munteniei" are un subcapitoldespre riurile care izvoresc din pklurile de fagi" ale Moldovei; e vorbade afluenti ai Siretului i ai Prutului, ca Birladul, Vasluiul, Ialanul, Simila etc.5. In leg6tuO cu luptele purtate la adsäpostul pAdurii am arnintit maiinainte de Codrul Crasnei unde Bogdan voievod, tatal lui tefan cel Mare,a repurtat o stOlucit4 biruinO in 1450. Din timpul lui *tefan insusi e amin-tità Lunca cea Mare" a Siretului, in tara de Jos, pina unde ajunge pOdind,in 1481, o armat6 munteana in unire cu turcii 6. Despre biruinta din CodrulCozminului, in 1497, avem i märturia cronicarului polon Al. Guagnin carearatd cá pe cind oastea craiului loan Albert mergea prin mijlocul unei p6-duri dese aireia din vechime fi spun, de la fag, bucoving, unde copacii erauintinati7 de moldoveni, aceastá oaste a fost loviO i nimicitá, pierzindmulti prizonieri 8. Dumbrava Rosie" de la Cotnari e amintiO nu numai deNeculce, care citeaO i celelalte DumbOvi Rosii" de la Botosani si Roman,dar si de un zapis din 1673 prin care Gheorghe cel Barba vinde un loe deprisac6 pe Valea PriOcilor, supt Dumbrava Rosie din jos de prisaca dumi-sale Frincului" 9. 1 Documente A, vol. I, p. 31. 2 Mihai Costachescu, Documente, I, p. 233-235. a Idem, I, p. 317. 4 Vezi Hurmuzaki-Densu§iann, Documente, I, 2,p. 485. 5 Miron Costi n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 216. Cons t. C. Giuresc u, Istoria Romdnilor, II, editia a patra, Bucure§ti, 1943, p. 71. Lunca Mere" era Lunca Siretului In partea de nord a tinutului Putna i In cea de sud a tinutului Bacán. 7 AdicA tliati OLA aproape de coajá, astfel cá la cea dintli izbiturá, se prabu§eau. Cronica Sarmatiae Europae, Cracovia, 1611, p. 115-116. 9 Gh. lingureanu, Gh. Aughel, C. Botez, Cronica Cotnarilor, Bucu- re§ti, 1971, p. 51. www.dacoromanica.ro
  • 75. 76 ISTORIA RXDURII ROMANESTI Din 1.532 avem prima mentiune despre Codrul Tigheciului. La 28 fe-bruarie din Vaslui, Petru Rare§ intäre§te nepoatelor lui Duma §i loan, anumeSalta 0 Marena, ocina lor, cu uric de la Stefan cel Tinär, douä parti dinseli§tea Cociurihani la capätul codrului Chigheciului", pe vechile hotare,pe unde au folosit din veac" 1. De la acest codru §i-a luat numele tinutulChigheaci" amintit intr-un document din 1.546 mai 11 2 §i intr-altul din 1.548aprilie 5 3. Miron Costin referindu-se in Poema PolonA" la acest tinut, spunecá a fost räpit de turci, numai o pärticica a lui räminind la Moldova, anumepAdurea de fagi" 4. Mai multe lämuriri asupra codrului Tigheciului ne däMiron Costin in Letopisol säu. Relatind nävala tätarilor §i a cazacilor, in1650 0 prada pe care au fäcut-o tärii, cronicarul adauga: Iarà Codrul Chighe-ciului la Fälciu foarte putina pagubá au fäcut tätarii atuncea, c5. indatáau näzuit la codri§orul lor, ce au ei acolea, anume Chigheciul ; 1:6:lure nua§ea inaltä In copaci, ca copacii foarte putin sintu, cum este deasd §i ripoasä0 de spini mai mult decit de altù lemnil crescuta. Si s-au apArat chighecenii,de nu le-au putut strica nemic6 tätarii "5. Dimitrie Cantemir in DescriptioMoldaviae dä o descriere a codrului Tigheciului in parte convergentA, in parteinsä divergentä fatà de aceea a lui Miron Costin. El aratä mai intii c6 acestcodru are aproape 30 de mile italiene" de jur imprejur, adaugA apoi: co-pacii, de§i inalti, stilt totu§i atit de de§i inch nici mäcar un om care mergepe jos nu poate inainta decit pe poteci cunoscute doar celor din partea lo-cului". Mai inainte erau peste 12 000 locuitori, cei mai vajnici o§teni dintoatä Moldova" ; acum adia. in 1.716 dupá atitea lupte 0 mäceluri,au rämas de abia doug mii". Ei au o invoialä ca tätarii din Bugeac, vecinicu ei, prin care s-au legat sá le dea in fiecare an un anumit numär de trun-chiuri de copaci, fiinda. Basarabia duce foarte mare lipsä de päduri. AceastäInvoialä ei o tin 0 astäzi cu strictete"; dac4 insä tätarii cer mai mult, ei seimpotrivesc cu armele 0 adesea ies invingnori" 6 Cantemir crede chiar caIn tinutul Tigheciului a fost o republicä" adicá o formatie prestatalà, ase-menea acelora din Vrancea 0 din Cimpulungul moldovenesc 7. Sub raportulmilitar, tighecenii ascultau de Cäpitanul de Codru" care e pomenit inCronica Ghicule§tilor sub anul 1.729 8. Re§edinta lui nu era !rig chiar in co- 1 Documente A, Veacul XVI, vol. I, p. 340-341. 2 Idem, p. 499. 3 Idem, p. 571. 4 Mir on C os tin, Opere, ed. P. P. P a n ai t e s cu, Bucure§ti, 1958, p. 240. 5 Idem, p. 132. 6 Descriptio Moldaviae, editia 1973, p. 111. 7 Idem, p. 302-303. 8 Cronica Ghiculeftilor, editia Nestor Camariano §i Ariadna Cama-ri an o-C iora n, Bucure§ti, 1965, p. 307. www.dacoromanica.ro
  • 76. PADuRi IMPORTANTE IN MOLDOVA 77drul Tigheciului, ci In tirgulvel dpitanul de Ia§i 2 mai gäsim pomenit intr-o carte domneascA din1743, de la Constantin Mavrocordat 3 Intr-un act din 20 noiembrie 1756 4precum §i in alte documente. Codrul Tigheciului e infali§at clar In hartalui F. L. Giissefeld Charte von der Moldau und Walachey" tipäria la Nttrn-berg In 1785. El se intinde intre Valia Strimba" la nord §i hotarul de mia-zäzi al linutului Fälciu, la sud, intre Prut, la vest, §i dincolo de hotarul Bu-geacului, mai ales in portiunea nordicà", la est. Lungimea acestui codru,de la nord-est la sud-est este, pe harta amintità, de circa 60 (§aizeci) de ki-lometri 5. Intr-o hartä greceasca a Moldovei, tipAritä. la Viena in 1804, codrulTigheciului se intinde spre nord numai piná la riul Särata care vine spremiazAzi de Valea Strimb5. iar spre sud pinà la riul Tigheciu, trecind inpartea superioaräi a acestui riu §i spre est de el 6. Codrul Tigheciului e pomenit §i In toamna anului 1727, cind, in octom-brie, incepe o tulburare a atarilor din Bugeac. Pentru potolirea ei intervine§i Grigore Ghica, domnul Moldovei, cu oastea lui. El plead. din Ia§i, trececodrul" la ScInteia, apoi, prin Fälciu, trece Prutul. au mers la codrulChighieciului poveste§te Neculce de-au §àdzut acolo vro doao-trei sä.p-t6mini §i cit au §Adzut in codru, fin, grAunt,4 tot de la tätari au mincattoata oastea. i la purcesu, au pus de-au flcut §i o movilä. mare In codru,ca sá rämiie de pomenire" 7. Cronica Ghicule§tilor adaugä.: Iar codrdin codrul Tighedului, välzind cà marele vizir §i hanul s-au apropiat culor, s-au dus Indatá Inaintea hanului de s-au inchinat §i cu aceasta au scapatde prädare §i de robire "e. Movilei din codru afläm tot din Cronica Ghi-cule§tilor i-ar rämas numele de Movila lui Grigore Vodä."3. Tot in vremea lui Petru Rare§ avem pomenit qi Codrul cel Mare". La19 ianuarie 1536, din Suceava, voievodul Intäre§te slugei" sale Buzatulvataf §i sotiei acestuia Armanca un sat mai sus de Codrul cel Mare anumesatul Mäce§anii ce sä. nume§te Mihaile§tii, cumptirat cu 860 de zloti tätä-re§ti O. Acest codru era, credem, In Tara de Jos; incepea in nordul tinutului iMelchisede c, Cronica Hufilor, Bucure§ti, 1869, p. 254-255. 2 Idem, p. 47-48. 3 Ibidem. 4 Idem, p. 254-255. 5 Atlasul Dimiincescu, f. 151. Ibidem. 7 Ion Neculce, Letopisetul Tárii Moldovei, ed. I orgu Iorda n, Bucure0i, 1959,p. 306-307. Cronica Ghiculegtilor, ed. Nestor Camariano §i Ariadna Cama-rian o-C i oran, Bucure§ti, 1965, p. 107. 9 Idem, p. 277. " Documente A, Veacul XVI, vol. I, p. 385. Satul Mace§anii`r exist6 §i astazi, canumele foarte putin schimbat, Mdcifeni ca sat component al comunei Corni, in judetulGalati. Vezi Judelele Romdniei Socialiste, Bucure§ti, 1972, p. 273. www.dacoromanica.ro
  • 77. 78 ISTORIA PADURII ROMANESTICovurlui i In vestul tinutului Tecuci, cuprindea tinutul, ulterior desfiintat,al Horincei vi se intindea spre miazänoapte In tinutul Tutovei, trecind multdincolo de Birlad. Pe bung dreptate i se daduse numele de Codrul cel Mare". Din aceeavi domnie este vi hrisovul, datat 1543, prin care voievodulintarevte manastirii Pobrata, intre altele, mlajetul de la Väleni, mai sus deRadeani", in care nu va avea voie nimeni sa taie lemne fära vtirea egu-menului. Celor ce vor contraveni poruncii domnevti, li se va lua i carulbou i securea" Citeva vtiri despre padurile Basarabiei spre finele secolului al XVI-lea.In 1585, francezul François de Pavie, senior de Fourquevaulx, strabateMoldova dintre Nistru i Prut , venind de la Cetatea Alba, i merIavi pe la Tutora. Iara ce relateaza el: De asemenea i padurile ne ofereaunoaptea vInatori tot atit de pläcute de mistreti vi de urvi pe care li pindeamdin virful copacilor cu archebuzele de care 1i Meuse rost fiecare dintre noila Creman" (Akkerman = Cetatea Alba). i daca popasul nostru se aflalinga padure, atunci aprindeam un foc mare in cerc In mijlocul cäruia puneamcaruta noastra cu noi culcati sub ea pe saltelele noastre" 2 Pentru o pat:lure mare din nordul Basarabiei poate cea de la miazazide Hotin, poate codrii Orheiului exista marturia din 1587, a unei soliiungurevti care, plecata de la Suceava, se indreapta saspre pämintul Ru-siei". Solia trece Prut ul: Dupa ce am trecut riul arata un membru alei ni s-a ivit in fata o padure foarte mare pe care trebuia s-o strabatern,dar fiindca acea padure era foarte de temut, In parte din cauza cazacilor,In parte din a tatarilo r, iar in parte din a romanilor care nu erau nici cu unii,nici cu alii <vi> c are sävirveau acolo jafuri", solia obtine o garda de cincilocalnici i cu totii, bine armati, strabat padurea i ajung cu bine peste Nistru 3. Daca aceste doua märturii ale strainilor nu arata numele pädurilor stra- haute, avem In schimb o indicatie precisa din timpul lui Vasile Lupul pen-tru tinutul Soroca. La 17 septembrie 1646, voda* Intarevte mänastirii Golae (Golial) din Iavi posesiunile ei intre care satul Cerevnovatul, cu loe de pri-ski vi de finete i cu livezi i cu un rediu ce se numevte Cerevnovät" 4. Important pentru padurile, curaturile, branivtile vi toponimia Putnei vi a Vrancei este hrisovul din 8 ianuarie 1648 dat de Vasile Lupul manastiriiDobromira de la Soveja la obirvia Dobromirului, prin care-i intärevte muntiiZboinile i Clabuciul, pina in Lepva i Lepva in jos unde se impreung. cu 1 Documente A, Veacul XVI, vol. I p. 407 - 408. 2 Cilleitori strclini, vol. III, Bucure§ti, 1971, p. 181. 3 Idem p. 217. 4 Paul Mihail, Alte acte rormInefti de la Constantinopol (1578-1820), II, inAnuarul Institutului de istorie gi arheologie A. D. Xenopol", IX (1972), p. 459. www.dacoromanica.ro
  • 78. PADURI IMPORTANTE IN MOLDOVA 79hotarul Tulnicilor, §i In Ca§in §i in Su§ita §i 114chiti§ul 1" §i mai multe locuride brani§te din obir§ia Su§itei §i din curmälura Sovejei pin4 in valea Boului,cu tot cimpul Sovejei §i cu toatI curnurile, cump4rate de Matei voevod/ Basarabl / cu 800 (opt sute) de galbeni; de asemenea un loe numit Runcul,cumpArat de R4ducanul mare comis din Tara Romaneasc5. cu 40 de galbeni§i o poian4 mare pe Cremenet d6ruitä rnänästirii de Ion Tiple §i feciorul luiCondrat. "2 In tinutul Putnei, la hotarul cu Tara Romäneascä, era §i marea p6durede stejar de pe Mdgura Odobegilor. Acoperind cea mai mare parte a acesteimäguri, màrginit5. la poale de vii, ad4postind in cuprinsul ei o sam4 de schi-turi Babele, Buluc, Tarnita, Scinteia, C4p6tanul §i màngstirea Mierapadurea aceasta, important4 §i prin toponimia ei documentele amintescde Plaiul bourilor 3 era §i un loe de refugiu in ceasurile de cump6n4.Astfel in timpul rkboiului din 1.736-1739 dintre ru§i §i austrieci de o parte,turci de cealaltä, locuitorii din imprejurimi §i chiar din Foc§ani s-au ascunsaici: un act posterior cu citiva ani, cuprinde märturia unui Ion Gigitulcare arat6 a la vreme tulburärii" au fost in bejenii in Mdgura, mistuitiIn ni§te ripi" Letopisetul lui Miron Costin aminte§te de Codrii Cdpoteftilor, de laapus de Ia§i. Cind au n4v4lit tgarii impreun6 cu cazacii, in 1.651, VasileLupu au pornit pre doamna depreun4 cu casele boierilor pen frinturilecodrilor, pe la apote§ti, spre Cetatea Neamtului. Iar §i singur adaugILetopisetul n-au Iinut multe dzile scaunul, ce s-au mutat din Ia§i in ne§tepoieni a codrului, ce-i dzicu Codrii Cäpote§tilor i s-au a§klzat acolea incodru cu curtea" 5. Ace§ti codrii se intindeau in tinutul Cirlignurii carevenea Oda aproape de Ia§i 6. Tot acela§i drum spre apus 1-a apucat §i deta-§amentul unguresc venit cu Gheorghe Stefan, cind a auzit cä. Vasile Lupu,pe care-1 Mtuse §i silise s4 se retragg, se reintoarce cu ajutor az6cesc de laginerele säu Timu§ Hmielnitchi. Si-au pornit §i el toata pedestrimea ce avea,némti §i cu pu§cile, pe la Codrul C4pote§ti1or, pre Cobile, dirept la poticaOituzului" 7. 1 Azi RAchita§ul 2 Arh. Stat. Bucure§ti, ms. 656, 1. 4 y 5. Rezumat In Catalogul documentelor moldo-vene.,sti, II, p. 390, nr. 1996. Cons t. C. Giur es c u, Istoricul podgoriei Odobegti, Bucure§ti, 1969, p. 28. 4 Idem, p. 28-29. Mir o n C ostin, Letopisetul Tdrii Moldovei, in Opere, ed. cit., p. 133. 6 Principatele romdne, p. 55 Un sat CApote§ti, cu 55 de gospodlrii, era i intinutul Putnei prin 1830 (Idem, p. 260). 7 Miron Costin, op. cit., p. 145. www.dacoromanica.ro
  • 79. 80 ISTORIA PADURII ROMANESTi Intre timp, pind sd reocupe Vasile Lupu scaunul, au pradat cAzaciicodrii Iavilor, de la drumul CApotévtilor ping aproape de Hui, vi scoaserdfArd numär vita" 1. Tot spre apus de Iavi, vi anume inainte de a ajunge la apa Moldovei,era pAdurea de la Motca ; aidoma VIAsiei din Tara Rom Aneascd, ea ajunseseBA fie cunoscutd spre sfirvitul epocii fanariote vi in prima jumdtate a seco-lului al XIX-lea, ca sediu al tilharilor vi hotilor. 0 altd pAdure mare, pe vremea lui Vasile Lupu, era Codrul Ghenghiidin tinutul Tutovei. La 14 octombrie 1652, mai multi rAzAvi vi anume Pe-trivor din TApIdoni, Vrabie iuzba§ vi altdi din Milevti vi Saya Rogojan din GrAdinari ddruiesc mAndstirii lui Adam, cdpitanul, chiar in ziva sfintiriiei, o ocind In Codrul Ghenghii, hotarul Osiacilor, in valea Brabdnului, inpAdure meree, pentru pomenirea lor 2. De la care Ghenghea mare dre-gAtor, rdzAv local, haiduc vi-a luat numele codrul, nu se poate precizadeocamdatA. N-ar fi insd singurul caz and o pAdure e numitA dupd o per-soand; dovadä, pddurea Bdnesei" din hotarul Bucurevtilor. Codrul litrläului era unul din cele mari ale Moldovei 3 vi-a luat numelede la Tirgul HirlAului; In cuprinsul codrului erau, in secolul al XVII-lea,centre pentru producerea potavului" sau potasei caustice, prin ardereaindbuvitA a unor soiuri de copaci. Pentru detalii, vezi capitolul special pri-vind aceastA indeletnicire. In codrul HirlAului a avut loc, In timpul uneiadin domniile lui Radu Mihnea (1616-1619 vi 1623-1626), o IntImplareromanticd terminatd tragic. Povestevte Neculce: Avind Radul Vodd ofatd din trupul lui, sa fie fugit cu o slugA, ievind pre o fereastrA din curtiledomnevti din cetatea Hirläului vi s-au ascuns In codru. Si au fäcut RadulVodä ravod de oameni vi au gdsit-o la mijlocul codrului, la o fintInd ce sächeamd FIntina Cerbului, lingd podul4 de lut. Deci pre slugd 1-au omorit i-autAiat capul, iar pre dinsa au dat-o la cAlugArie, de-au cdlugArit-o". 4 Di-mitrie Cantemir pomenevte In Descriptio Moldaviae5 de pddurile foartedese" care se aflau In partea de apus a tinutului Fdlciu, pdduri in cuprinsulcArora, oamenii trimivi de el au dat de nivte temelii de ziduri vi de turnuridin cArAmidA arsd". Codrul lafilor se intindea spre miazdzi de ora, pe o distantA de zecide kilometri, intrind vi in tinutul Vasluiului; din pricind cd avea In mij-locul lui vi mAnAstirea Birnova, ctitoria lui Miron VodA Barnowski (1626 1 Miron Costin, op. cit., p. 146. Arh. Stat., M5nAstirea Adam, pachetul II, documentul 5; Catalogul documentelormoldovenefti, II, p. 434, nr. 2262. 3 Vezi §i mai jos, p. 176. 4 Ion Necul c e, Letopiseful Tarii. Moldovei, ed. cit., p. 16. 5 Editia 1973, p. 77. www.dacoromanica.ro
  • 80. PADURI IMPORTANTE IN MOLDOVA 811629), i se mai spunea uneori §i codrul Birnovei. In august 1672, Hun va-me§ul daruie§te manastirii de la Buciumi, intre altele poiana lui Tigan,In codrul Ia§ului, pi apa Vasluietului" 1. In decembrie 1713, Mihai Raco-vita voievod däruie§te lui Andrei pisar o bucata din locul domnesc in co-drul E§ilor, unde au trimis pi Grigora§ cu Cucoran vornic de poarta i VasiliPopa i Ion vataf di au hotarit de call toate hotarale. i sa incepi hotarudin virfu dialului pistie apa Vasluiului, unde au aflat trii buore in trii feteunde s-au fost inpreunat alte hotara cu hotarul domnesc" 2 La 25 februarie1746, o noua cercetare in legatura cu dania facuta de Mihai Racovita luiAndrei pisar unguresc" din locul domnesc din Codrul Ia§ilor". Se ridicaacum Ora de care feciorii lui Bogdaproste, raza de Pope§ti, din tinutulVasluiului, cum ea la hotarnicia din timpul lui Mihai Racovitä n-a fost nimenidintre raza§i §i ea li s-a imprejurat locul Pope§tilor" 3. Se face deci o noug.cercetare §i hotarnicire. Ni s-a pastrat relatarea unui calator strain caruiai-au trebuit aproape trei zile (12-14 decembrie 1612) ca sa strabata acesturia§ codru. Plecind din Vaslui, poveste§te el la 12 <decembrie> am urmatmai departe pe o mare ploaie ; am intrat lntr-o pädure mare, in care am pe-trecut noaptea, calatorind mereu pe mare vint §i ploaie. La 13, in ziva deSf. Lucia, de asemenea am mers prin padurea amintita care e foarte mare;drumurile sint foarte rele incit nici §ase perechi de boi nu puteau trage ocaryta ; am stat toata noaptea in padurea aceea, fara nimio de mincare §itare infrico§ati de lupi, care urlau grozav. La 14<decembrie> am merstot prin padurea amintitä. Seara am ie§it < din ea> §i am poposit noapteala marginea acelei paduri" 4. Dar tot despre acest codru iata §i o alta des-criere, din 12 octombrie 1652, toamna, chid rugine§te frunza copacilor: Amtrecut printr-o pädure mindra de copaci falnici, cu lastari§ pe dedesupt §ipe deasupra umbrita de crengi, resfirate in bolta mareata, avind, ici, §i colo,boschete de diferite forme, ca §i cind ar fi fost a§ezate de me§te§ug omenesc§i nu de natura, §i udate de numeroase izvoare; totul alcätuind un lacapotrivit pentru eremitii retra§i prin paduri "5. 1 Academie, ms. 827, f. 6 v 7. 2 Idem, f. 7. 3 Idem, f. 5 v. 6. 4 Chlcitori stretini, vol. IV, p. 360-361. Din 1786, noiembrie 30 este o insemnarede cheltuielile ce s-au cheltuit Cu drumul din codru Iasului: plata ghiundelicurilor/ = 1)zi de lucru 2) salahor ; vezi L. *aineanu, op. cit. II, p. 56 / ... 1907 ghiundelicuri ... toporasii,oamenii cu tinjali, zapcii, sarea pentru lucratori" (N. I or g a, Documente f i cercetliri asupraistoriei financiare f i economice, Bucuresti, 1902, p. 7). Madar, stapinirea avea grija totuside intretinerea drumului prin codrul Iasilor, drum principal de legaturd cu Galatii. 5 Idem, vol. V, p. 488 Din aceeasi vreme, iarna 1652-1653, este marturia luiPaul de Alep care strabate codrul mergInd de la Scinteia la Iasi. Drumul, strimt sinumai pentru un car, e marginit de padure si inspira o extrema teama (The travels ofMacarius, ed. F. C. B elf ou r, I, London, 1836, p. 48). www.dacoromanica.ro
  • 81. 82 ISTORIA PADURII ROMANESTI Ion Neculce, n Letopisetul sàu, amintevte, in leg6turI cu domnia luiPetriceicu vodà, de doi codri din nordul Moldovei, unul la sud de Prut, intresatele TaTärd§eni vi Iubänevti vi tirgul Cerautilor, celglalt la nord de Prutvi anume intre Hotin vi satul Toporäuti. Iatà pasajele respective: 1) Pe-triceicu vodà, dui:4 ce s-a intors in 1672 de la Hotin, a trecut Prutul pe laZalucie §i au màrsu la satul lui la TätärAveni §i dela Tharäveni au luatpre supt codru asupra Iubänevtilor intru intimpinarea levilor" 2) PetriceicuVodà, fiind pArásit de care boieri de Miron Costin §i de altii precum§i de cApitani au trecut codrul intru intimpinarea levilor de la IuMnevtispre Cernäuti" 2. Petriceicu von. impreun6 cu Grigore Ghica, domnulTariiRomânevti au purees... in gios spre Prut, iar le§ii, avteptind sä le mai vieoaste pre urma, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Toporàutilor intruintimpinarea ceielalte o§ti ce vinie denspre Sneatin" 3. Despre codrul Herfei, din preajma tirgului cu acelavi nume, ne dà tiretot Neculce. Povestind fuga boierilor in timpul ultimei domnii a lui GheorgheDuca Vodà, in anul 1681, cronicarul spune: Atunce fugit-au multi boierivi mazili de groaza lui pentr-alte Vdri, de s-au pustiit cagle. Tudosie Dubäuvel sp6tar au fugit lntr-o noapte din tirgu din Ie§i in Tara Leveasc6. Avij-dere vi Sevin Zmucil6 vel medelnicer, §i cu frate sau Gheorghit5. postelnicul.Si i-au agiunsu gonavii lepcani in codrul Hertei vi s-au balut cu dinvii vinu le-au putut strica nemich*" 4. Acelavi cronicar aminte§te vi de dumbrava din tinutul Putnei. In 1683,tutors de la asediul, fdrà succes, al Vienei, Gheorghe Duca s-a dus, cu oameni pe Hugh dinsul, la Domne§ti, in Putna, unde avea avezare, via trimis dupà ajutor la Foc§ani unde se afla doamna. I-a venit ajutor intr-adevAr, in cap cu hatmanul vi cu ginerele lui vodà: Purces-au cu totii dinZaràuti vi au mgrsu de noapte in cornul Dumbràvii, drept Domnevti...Si dac6 s-au felcut dzu6, s-au apropietu prin arini, Hugh sat, pe din gios decurte, intr-o ripd" 5. Dar n-a folosit la nimic, Duca fiind luat prizonier deun podghiaz de levi. Dumbrava, mare vi vestità, era cea din lunca Siretului. Pretioas6 este màrturia suedezului Erasm Henric Schneider de Weis-mantel care a zaovit in Moldova prin anii 1713-1714. El vorbe§te cu ad-miratie de incomparabilele Oduri de fagi" numite de romAni bucovine",paduri care stràbat tara in lung vi in lat". In afar6 de fag, esenta domi- 1 I o n Neculce, Letopiseful çárii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, p. 49. 2 Idem, p. 53 3 Idem, p. 49. Idem, p. 71. 5 Idem, p. 79. www.dacoromanica.ro
  • 82. PADURI IMPORTANTE IN MOLDOVA 83nantä, aceste päduri mai au stejari, tei i cei mai frumo0 meri, peri, pruni,cire§i, vi§ini, aluni, corni §i alti pomi de felul acesta puratori de fructe" 1. Un raport diplomatic francez, din 11 iunie 1798, citeazä, pentru lemnulde constructie, patru codri imenpi": Codrul Btcului, dintre Prut §i. Nistru,Codrul Ia,cilor, Codrul Hertel; §i Codrul din Emprejurimile Pietrei-Neamt 2.Acesta din urma era In special furnizorul bu§tenilor §i al cherestelei de ex-port, deoarece ei se puteau transporta cu upurint5, sub formä de plute, peBistrita §i apoi pe Siret pa la Galati, de unde, pe Dunäre, §i pe Mare, luaucalea Constantinopolului §i a celorlalte porturi. Din cauzä cá imperiul oto-man era un mare client pentru cheresteaua noasträ casele Constanti-nopolului ca §i multe din navele marinei sultanului erau construite cu lemnromânesc negustorii turci de cherestea stäteau in numär apreciabil laPiatra-Neamt, unde contractau partizi importante de lemnärie. Pe vremealuí Cuza Vodä sá ajunge chiar la un conflict cu ace§ti negustorí turci careslut arestati i trebuie interventii repetate ale oficialitätii din Constantinopol,precum §i ale reprezentantului nostru la Poartà, Costache Negri, spre a fieliberati 3. In codrii Bicului era vestità, In deosebi pädurea de la Corne§ti, in ti-nutul Läpu§nei, pädure care adäpostea vinat mare. Si in tinutul Bacäului erau päduri mari; una din ele era pädurea dela Grozefti. La 29 ianuarie stil nou 1873 Baligot de Beyne, fostul secretar allui Cuza Vodà, serie acestuia din urmä, pe atunci in exil la Florenta, cá estede vInzare mo0a Groze§ti, a lui Negroponte, cu cele 5-6 000 de fälci depädure ceea ce inseamnä 7 000-8 400 de hectare §i cu sticläriilefiintate de Negroponte, la pretul global de 53 000-54 000 de ducati 4 adic6galbeni olandezi, valorInd 32 de lei vechi unul 5. Amintim de asemenea in-tinsa pädure Balica, de pe teritoriul comunelor Bogdäne§ti §i Tirgul ValeaRea 6. SA aminteascg ea de numele hatmanului Balica, personaj istoric ?Tot in Bacau e pklurea Pralea, unde s-au dat lupte violente in 1917. Textul publicat de N. Iorga, in Revista Istoricli XVI (1930) p. 13. 2 Hurmuzak i, Documente, Suplimentul I, vol. II, p. 186. Pentru codrul Bicu-lui vezi i Traian Ulea, Amintiri de vtniftoare, Bucure§ti, 1969, passim. Consulul francezPeyssonel, un bun cunoscator al comertului din bazinul Marii Negre, pomene§te In lucrareasa Observations sur le commerce de la Mer B Noire, redactata in 1760 (vezi pagina 82 alucrarii1), dar tipdrita In 1787, la Amsterdam, de padurile de la Rezina, de la Scinteia,de la Vaslui i mai multe altele" pentru lemnul de constructie i pentru catarge (p. 278279). 3 Vezi Cons t. C. Giuresc u, V iala fi opera lui Cuza Vodcl, editia a doua,Bucure*ti, 1970, p. 120-121. 4 Academie, Arhiva Cuza, vol. L, f. 360-361 v. 5 Pretul ar fi fost deci de 1 696 000-1 728 000 lei vechi, suma importanta. 6 Mamie Diclionar Geografic, I, p. 215. www.dacoromanica.ro
  • 83. 84 ISTORIA PADURII ROMANESTI Mentiondm i citeva paduri din tinutul Putnei, partea de ves vi de deal.Sint mai Intii padurile din zona de luptd a anului 1917 vi anume: Rdzoareunde s-au dat lupte crincene In ziva de 6 august Cdlini §i Prisaca, tus-trele In regiunea Mardvevti 1. Este apoi pAdurea cea mare de la Anghelefticare Incepe In Putna i continud In Bacau. Din ceilalti codri istorici ai Moldovei, socotim cd meritd sä fie pome-niti codrul de la Sldtioara de pe muntele Rardu codru secular, azi re-zervatie naturald codrii de la Baisa, spre Botovani, codrii Dobroviiplui,In judetul Vaslui, cu vechea ctitorie a lui Stefan cel Mare, pAdureade la Ilicecti, in Bucovina, fare Suceava i Paltinoasa, avind In mijloc unfrumos motel. DOBROGEA. Dacä nu putem localiza exact pädurea de pin din care-vifäceau, acum doud mii de ani, locuitorii Histriei fächii pentru luminat 2 bänuim Insä cá va fi fost pe dealurile Bevtepe 3, eventual pe unul din grindu-rile Deltei In schimb avem informatii asupra pddurilor mai noi de pe celeavigrinduri ca i asupra codrului" din nordul Dobrogei. Harta din 1835 aratdpädurea de pe grindul Letea 4; e o pädure de stejar , amestecatd i cu alteesente i cu liane, viá sdlbaticti vi plante mediteraneene. O padure asem.d-nAtoare este vi In insula Pdcuiul lui Soare, in aval de Ostrov, pe DundreaVeche, unde se allá ruinele ceatii bizantine ridicate In secolul al X-lea, Intreanii 971 vi 976. Gdsim In aceastá pddure calini, singeri, ulmi, peri pädureti,viini sdlbatici, vita sälbaticä, mdcevi i alte esente caracteristice Dobrogei 5.Asemändtoare sint pädurile de pe grindurile maritime (havmacuri) ale Del-tei i anume de pe Hamacul lui Benea, Hafmacul lui Ivancenco §i Ildsmd-cica ca bursuci. Crevte aci plopul alb, cenuviu i tremurAtor, stejarul, frasinul,aninul i visa sdlbaticd 13. Codrul", intinsa pädure din nordul Dobrogei, a prezentat o deosebitdimportantd pentru populatia romaninä, apoi romdneascd, dintre Dui-14re Marea .Neagrä. A fost un loe de adäpost al dicienilor", românii bävtinavidobrogeni, ca vi al celor ref ugiati din Tara Romaneascgi vi Moldova. Padurede stejar, frasin, corn, ulm, dar avind i tei mult de aceea apiculturä aluat dezvoltare in regiune i exportul de ceard prin Vicina, pe locul jsaccei 2 Vezi General N. I onesc u, Generalul Eremia Grigorescu, Bucuresti, 1967,p. 78. 2 Pentru aceste fachii vezi V. Pârvan, Histria IV, In An. Acad. Rom. Mem. Sect.Ist., s. 2., t. XXXVIII (1915-1916) p. 572. 3 Informatie H. Grumazesc u. 4 Principatele romdne, p. 36. 5 VeziPetre Diaconu, Dumitru Vilceanu,Pcicuiul lui Soare. Cetateabizantind I, Bucuresti, 1972, p. 12. ° Colectiv, Cercetdri forestiere i ,cinegetice In Delta Dunilrii, Bucuresti, 1965, p. 55 70. www.dacoromanica.ro
  • 84. PADURI IMPORTANTE IN DOBROGEA 85de azi, e constatat documentar Inc. in 1281 1 ea a fost exploatata, intimpul dominatiei turcevti (1417-1877) de &are locuitorii satelor vecinecare aduceau la Babadag i la Constanta cherestea 2. In partea de miazà-noapte a Codrului", in preajma Niculitelului cel vestit pentru vinul säu pentru vechea sa avezare mänästireasc5.3, se aflä o cetätuie, bine apäratädin trei pärti de väi adinci, cu pante greu accesibile i avind imprejur adà-postul pädurii din care nu lipsesc cornu i alunii, cu fructe comestibile 4.Pädurea din aceastä jumItate de miazänoapte a Codrului" páldure ce seintinde pe dealurile Taita, al Cadiului, al Fierului, al Gilmelor, pe teritoriulcomunelor Luncavita, Balabancea, Nicolitel vi al oravu/ui Isaccea, poartä numele de Päidurea Mare" 5. Codrul dobrogean e infiltivat intr-o nouà editie a härtii din 1738 privindräzboiul ruso-turc 6. Pentru afectiunea arltatä de romani dobrogeni codrului lor sint semni-ficative cuvintele lui Ion Ionescu in articolul säu tipärit in România Lite-rarà "din 8 ianuarie 1855. Iatá ce spune el: Românii sint avezati la poalelecodrilor vi pe malul apelor, cäci lor le place umbra de codru verde vi räcoareade apál limpede; la alt loe sA nu-i cauti, cA nu-i gäsevti" 7. Alte päduri dobrogene sint cele de la Negureni-Beineasa i Talalmanu,din judetul Constanta, päduri de foioase, cu predominanta stejarului; deasemenea, pädurea din Cheile Albegilor, ling6 granita de miazäzi, undefondul autohton, cu esente specifice Dobrogei i cu unele de caracter medi-teranean, a fost märit prin plantatii noi, de plop. Notäm i pAdurea de laMurfatlar, de tufä i stejar, completatä cu salcim. Dupà 1878, s-au fAcut plantatii de salcim in Dobrogea, in partea demiazAzi a ei, lipsitä de päduri. Citám, astfel, plantatia de la Negru-Voddmai inainte Cara Omer de 800 de hectare vi cea de la Comorova, aproapede malul Märii, la nord de Mangalia, de peste 1 000 de hectare 8. Ultimaare irisa i alte esente, de pildä stejar. Vezi G. I. BrAtianu, Vicina I. Contributions A lhistoire de la dominationbyzantine et du commerce genois en Dobrogea in Académie .Roumaine, Bulletin de la SectionHistorique, t. X, Bucuresti, 1923, p. 188; Cons t. C. Giuresc u, Le commerce sur leterritoire de la Moldavie pendant la domination tartare, in Nouvelles études dHistoire, Bu-curesti, 1965, p. 55-70. 2 Vezi mai jos, p. 182 3 De aceea Niculielul s-a mai numit i Monaster" i Mangstiriste" (Principateleromeine, p. 96). Pentru martini crestini ingropati la Niculitel vezi Victor Baumann, Bazilicacu martyricon" din epoca romanitalii tirzii descoperitd la Niculiiel (jud. Tulcea), in Bul.Mon. Ist., 41 (1972), 2, p. 17-26. 4 P. Diaconu, Despre datarea circumvalatiei" fi a bisericii treflate" de la In S.CI.V., 23 (1972), 2, p. 307-319. 5 Marele Dictionar Geografic, IV, p. 645. 6 Atlasul Dimeincescu, f. 124. 7 Romdnia Literard, Iasi, 1855, nr. din 8 ianuarie 1855, p. 14. 8 Ing. I o an Barb u, Dobrogea cinegeticd, in Vindtorul f i pescarul sportiv din ianua-rie 1971, p. 19-20. www.dacoromanica.ro
  • 85. OBLIGATII FISCALE IN LEGATURA CU PADUREA Au existat in Wile romdnegti obligaiii fiscale cult En ce privefte lemnul pliclurii cit fi vinatul ei Ocupind o suprafatá considerabilá 0 fiind una din bogátiile tárii, eranormal ca sä existe, din capul locului, anumite obligatii fiscale in legáturgcu pádurea. Unele din aceste obligatii priveau nevoile curtii domne§ti, alteleinteresul general al locuitorilor. In Tara Románeaseä prima referinta la asemenea obligatii se allá Indocumentul din 141.7-1.418 prin care Mihail, fiul §i coregentul lui Mirceacel BätrIn, intäre§te mánástirilor Cozia §i Cotmeana zece case de oamenidin TIrgovi0e, scutiti de dári 0 slujbe, intre care 0 de costitul flnului, delemne (wT Apkg), de cáráturi 0 de once podvoade... avind ca obligatiinumai birul 0 oastea 0 sà. lucreze la moarä, iar alt nimio s6 nu aibä. ames-tec cu oraqul" 1. Termenul slav AfniK este tradus de editori recentd ai acte-lor Tárii Románe§ti din secolele XIVXV in douä feluri: clnd prin copaci astfel, de pildá, in actul de mai sus 0 In cel din 1431 noiembrie 17 2°Ind prin lemne" In actul din 1441, iunie 30 3. Traducerile vechi romá-ne§ti din secolele XVIIIXIX, redau termenul slay prin lemne": astfelIn traducerile documentelor din 1.443 ianuarie 9 4 0 1445 5. Credem el e pre-ferabil sá fie tradus In actele mentionate anterior, prin lemne": este obli-gatia pe care o aveau nu numai locuitorii satelor, dar qi ai ora§elor cazulTIrgovi§tei de a aproviziona cu lemne de ars eventual 0 cu lemne deesente diferite din care se faceau tot felul de unelte §i vase curtea dom- 1 Documente B, vol. I, p. 83-84. 2 Id,em, I, p. 133-134. Tot asa In documentele din 1445 august 7 (Idem, I, p. 173174) si 1473, mai 7, (Id,em, I, p. 238-239). Ultimul document din secolul al XV In carestilt amintite lemnele" e din 1488 aprilie 17, de la Vlad CAlug6rul pentru manastireaCozia (Idem, I, p. 338-340). 3 Idem, I, p. 165-166. 4 Idem, I, p. 167 5 Idem, I, P. 172. www.dacoromanica.ro
  • 86. OBLIGATII FISCALE IN LEGATURA CU PADUREA 87neasca din capital., diferitele a§ezári domne§ti din sate in podgorie, labalta cetatile, de la hotar sau din interiorul tárii, i re§edintele pirdlabiloradica ale cirmuitorilor judetelor. In Transilvania, carul de lemne sau saniade lemne este una din obligatiile iobagilor (care aveau boi §i car); se dAdeade obicei in preajma Craciunului; intr-un car trebuiau sä. intre 52 de prajinilungi; dad nu puteau sA le aducá intr-un singur transport, fAceau douAsau chiar trei Aceastá indatorire putea fi rAscumpärata, in unele cazuri,Cu bani; a§a se explica de ce pe domeniul Soimuplui, la 1514, sint mentio-nati banii lemnelor" 2 Iobagii din satele §i tirgurile care depindeau decetatea Hunedoarei trebuiau sa dea, pe linga obi§nuitul car de lemne dinpreajma Craciunului, i scoarta de stejar", aceasta din urm5. servind latabAcitul pieilor. Obligatia scoartei" o gAsim documentata pentru satul Sinmartin i pentru tirgurile ManA§tur §i Sude 3. lar cei din satulSugya",depinzind de asemenea de cetatea Hunedoarei, dadeau, pus deasupra lem-nelor din car, §i un maldar de fin" (unum humerale;de feno super ligna") 4. In Oltenia, administratia austriaca a propus, la 14 noiembrie 1728, ca,a§a cum e precizata masura In ce prive§te griul §.1 orzul, sA se precizeze §imAsura In privinta lemnelor. Acestea trebuie sa fie suficiente pentru ,,aseluni de iarna" (pro sex hybernalibus mensibus") 5. Aceea§i administratie,In acela§i raport, adresat Vienei, arAta ca stApInii de pAduri taie lemne deconstructie, de -dizare §i de foc, fgrà sA presteze ceva autoritAtii 6, uitindinsä. cl pentru lemnele vEndute , de once fel, se platea vama, fie in tirguri,fie la hotare, daca se exporta. In ce prive§te vinatul padurii, locuitorii satelor transilvAnene erauobligati sa dea stapinului mo§iei respective blAni de jder cea mai pre-tioasa blaná a tinutului carpato-danubian §i, in unele cazuri §i altepiei §i trofee vinatore§ti. Astfel, din documentul cu data 1.138, septembrie 3,aflam cA locuitorii din Transilvania trebuiau sA dea anual manastirii Du-mis (azi in R. P. UngarA) dougzeci de blani de jder, o pide de urs tsi un cornde bour 7. Pentru obligatia de a aproviziona cu lemne de constructie sau cu che-re,stea cuvint mai nou, de origine turceasca exista termenul teilpi (de I D. Pr oda n, Iobdgia in Transilvania in secolul al XVI-Iea, vol. I, Bucuresti,1967, p. 244. 2 Ibidem. Iosif Patachi, Domeniul Hunedoara la inceputul secolului al XVI-lea, p.LIXLX. 4 Idem, p. 151. 5 Const. Giurescu, Material pentru letona Olteniei supt austriaci, vol. II,Bucuresti, 1944, p. 296-297. 6 Idem, H, p. 292. 7 Documente C. Veacul XI, XII, XIII, Bucuresti, 1951, p. 3, cf. p. 192 si VeaculXIII, vol. II, p. 468 www.dacoromanica.ro
  • 87. 88 ISTORIA PADURII ROMANESTIla tälpile" sau tälpoaiele" care se a§ezau la temelia caselor. Primul docu-ment care aminte§te aceastä a doua obligatie fiscal este din 1424, februarie 28,de la Dan al II-lea; voievodul intäre§te mänästirilor Cozia §i Cotmeanazece case de oameni din Tirgovi§te, scutiti de däri i slujbe, intre care defin, de tälpi §i de toate angariile" (adic6 de toate muncile). In textul slaval documentului, obligatia e redatä prin termenul TaARH 1. Al doilea docu-ment care aminte§te tälpile", din 1429, mai 15 , dat In Arge§, s-a Ostratnumai In traducere veche româneasc6; originalul nu mai exist6. Traducereared6 pe TaAOH prin cherestea" 2, ceea ce e admisibil deoarece, sub acesttermen generic, se intelegeau toate felurile de lemn de constructie ; a§adar§i tälpile. De data aceasta, sint scutiti de toate &Lile §i slujbele fa tä de dom-nie locuitorii satelor Modruze§tii §i Cràpe§tii apartinind boierului Stroecu fratii §i nepotii lui, lui David cu fratii §i nepotii lui §i altora. De underezultä cä la obligatia Välpilor" adic6 a täierii stejarilor, a confectiodäriiziselor alpi" §i a transportului lor erau supu§i atit locuitorii satelor cit aceia ai ora§elor. Cá existau dou6 obligatii deosebite, lemnele" de o parte, Välpile" de alta,rezultä ciar din documentul cu data 1445, august 7, dat In Tirgovi§te, princare Vlad Draculintäre§te lui Badea Ciutin §i fiilor sài ocin6 la Malul de Sus§i la Zlote§ti, scutindu-i de toate dárile §i slujbele lntre care de lemne, detälpi, de cositul finului" 3. Aceea§i formul6, indicind simultan ambeleIn leg6tur6 cu pädurea, gäsim §i In actele ulterioare din 1451, iulie 4, 1451,august 55, 1452, august 56, 1472 mai 17v. Ultimul document din secolulal XV-lea pomenind Välpile" este din 1499, ianuarie 25, de la Radu cel Mareaire Mänästirea Govora, scutindu-i satul Glodul de slujbe5. Obligatia de a furniza cherestea adicä lemdärie lucratá din fer6strausau bardä. §i bile" sau lemnärie nelucrat6, buc6ti cilindrice din trunchiulde brad cojit 9 se mentine §i In secolul al XVII-lea, atit In Muntenia cit i InMoldova. La 30 octombrie 1630, Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului,confirm6 Inchinarea atre biserica sfintului Mormlnt din Ierusalim a satuluiPoieni al M6n6stirii Sf. Gheorghe din Bucure§ti, sat schtit de toate d6rileslujbele, tare care de p6§unat, de lemne, de scInduri, de lucru domnesc"". 1 Documente C, I, p. 102-103. 2 Idem, I, p. 125-126. 3 Idem, I, p. 173-174. 4 Idem, I, p. 179-180. 5 Idem, I, p. 184-185. 6 Idem, I, p. 189-190. 7 Idem, I, p. 238-239. Idem, I, p. 472-473. Se pare ea denumirea de bile" vine tocmai din cauza formei rotunde, cilindrice,a segmentului de trunchi de brad. 19 Documenta B, XXIII, p. 276. www.dacoromanica.ro
  • 88. OBLIGATII FISCALE IX LEGATURA CU PADUREA 89Iar in Moldova, la 12 ianuarie 1676, voievodul Antonie Ruset scute§te pe oame-uii ce vor veni in siliptea Cretepti, pe Lohan (tinutul Fälciu) al Episcopieide Hui, de däri §i slujbe, timp de un an, intre altele, de care de jold §i debile §i de §eici"1. Aläturi Iris& de obligatia de a preda cherestea, mai era, insecolul al XVII-lea §i aceea de a lucra aceastä cherestea pentru nevoile domniei.A§a interpream documentul din 1645 prin care Vasile Lupu apärä pe vecinii§i poslu§nicii Episcopiei Hu§ilor de angarii, poruncind §oltuzului §i pirgarilorde Hui a nu-i Invälui la podvoade, la olkärii, la teslärii 2 sau alte mincäturiale tirgului" 3. O a treia obligatie, contind tot printre angariile" sau muncile la care erausupu§i locuitorii era aceea a facerii de poteci. La 9 ianuarie 1498, din Tirgovi§te,Radu cel mare scute§te satele Bahna, Virful Vladului r¿i Clecevätul, ale mänäs-tirii Tismana, de toate slujbele §i därile, mari §i mici, intre care nici potecisä nu facä" (HH noTELITE Aa He LIHHHT) 4. Credem cà aceastä obligatie priveaIn primul rind potecile prin padure unde drumetii se puteau orienta mai greu§i, deci, rätäci mai u§or ; in cimp deschis, orientarea era mult mai lesne. Aceea§iobligaVe o gäsim §i in documentul din 27 martie 1505, tot de la Radu cel Mare:voievodul scute§te pe vecinii (rumânii I) care se vor aduna sau se ala in Tope§ti,satul mänästirii Tismana, de toate slujbele §i därile, mari §si mici ; futre 3 altelenici poteci sà nu facä" 5. In secolul al XVI-lea, constatäm o noug obligatie, de data aceasta inbani, nu in munc5.: e vorba de aspri de lup" la care sint indatorati locuitoriisatelor. La 19 martie 1533, Vlad voievod acordd mänästirii Tismana scutirepe trei ani pentru toti locuitorii care se vor stringe la satul ei Bistretul, dinlunca Dunärii. Ei nu vor avea sä dea nici aspri de §oimi, nici de lupi, nici defin, nici de cai, nici gäleatä, numai birul 86-1 pläteasck§i oaste a mare safac6"6. Dacà asprii de §oimi sint in schimbul obligatiei de a procura §oimiinecesari vingtorilor domne§ti se practica i la noi vinátoarea cu §oimul §imai ales vinsátorilor sultanului pe lingä cai de rasa trimiteam la Istanbul§i §oimi invdtati sau dresati asprii de lupi" erau in schimbul obligaVei dea vina un numär de lupi, atit pentru a mic§ora pagubele pe care ace§ti räpitori,ma mai numero§i atunci, la aduceau in turmele, cirezile §i preucile locuito-rilor cit §ii pentru blänile lor care serveau fie a cäptu§i mAntäile, fie spre a tinelocul covoarelor §i scoartelor. 1 Episcopul Melchisedec, Cronica Hufilor, Bucuresti, 1869, p. 54-55. a Termenul vine de la teslii, unealtä a dulgherului si a dogarului; are täis lat si coaddscurtä. 3 Episcopul Melchisedec, op. cit. p. 69. 4 Idem, I, p. 472-473. 5 Idem, I, p. 458-459. 6 Idem, vol. II, p. 129. www.dacoromanica.ro
  • 89. 90 ISTORIA PADURII ROMANESTI DacA asprii de goimi" erau plätiti de majoritatea satelor, erau Ina giunele sate din regiunea muntelui gi a dealului care trebuiau sa procure ingigi goimii, in primul rind goimii tineri spre a putea fi dresaIi pentru vingoare.Aceastä obligatie e cunoscutä in documentele secolului al XVI I-lea sub numele de cuib de goim". La 31 iulie 1629, Alexandru Iliag, domnul Tärii Românegti,scutegte satele Cälimänegti din Vilcea, Jiblea §i Brädateni din Arge§ de obli-gaIia cuibului de goim. Sä fie de acum inainte zice domnul in pace §islobod de &Are toti mai marii domniei mele carii vor umbla pentru goimiiimpäräte§ti d-acuma inainte, pentru un cuibu de goimu ce i-au fost scris goi- Pentrucä au venit oameni den ceste sate aici inaintea domnii melede s-au jäluit gi au spus cum i-au fost scris goimarii gi pre ei un cuibu de goimu§i n-au fost niciodatä cuibu de goimu la dingii. i au adeverit domnia meacum la ei n-au fost cuibu ci i-au scris Váräi dä. lucru". Deci am scos gi de lacatastih din visteria, ca sä nu aibä val de goimari niciodatä."1. Din scindurile, catargele gi altá cherestea pe care o Mceau sätenii,trebuiausà pläteasc6 dijmä care, in general, era una din zece. In Transilvania, castela-nii de la Bran luau de la iobagii din satele ce Iineau de cetate dijmä din sari-duri2. In Moldova, täranii din satele de pe malurile Bistritei dädeau un catarg dinzece stäpinilor pädurilor, aga cum ne arata documentul din 1757, ianuarie 15 3. In Tara Româneascá a fost pe vremea lui Brincoveanu, o dare specialänumitä dajdea cherestelii" care, impreunä." cu birul geicilor", se stringeade la tqi contribuabilii pentru a acopen i cheltuielile gantierului naval turcescde la Giurgiu. In 1696 dajdea cherestelii, perceputä la 24 decembrie, insu-meaztí. 5 691 de talen, in timp ce birul geicilor e de 1.4 018 talen. In 1694rindueala lemnelor" tot una cu dajdea cherestelii reprezentase 7 200de talen, iar birul geicilor, numit gi biru.1 lui Ali paga" dui:4 numele comandan-tului §antierului care era totodatä §i comandantul cetätii, 36 91.2 talen.Ceea ce inseamnä. laolaltä 44 112 talen i adicä mai bine de 88 de pungi de bani,o sumä. importantä Constatäm in Muntenia in secolul al XVII-lea o dare numitä. gorgtinadin codru" ; ea se lua asupra mascurilor care erau ingrAgqi in padurile de 1 Documenta B, vol. XXII, p. 626; Cornel Tamas, Contributii la cunoo,stereaunor obligagi feudale : cuibul de foimi, in Contributii istorice, Craiova, 1972, p. 140. frijudetul Prahova, in 1864, satul 5oimari, spre est de Ghitioara de Sus (vezi harta TdriiRomanesti, publicata in 1864, sub Cuza Vodd, IX, 3). 2 Titus Hasdeu i Jenica Noaghia, Domeniul ceteigi Bran in secoleleXIV XVI, in Cumidava, IV (1970), p. 76. 3 Radu Rosett i, Peimintul, sátenii i stdpinii in Moldova, Bucuresti, 1907,p. 322 nota. 4 Const. C. Giurescu, Contributii la istoria §tiintei i1 tehnicii romdnefti insecolele .XV inceputul secolului XIX, Bucuresti, 1973, p. 109-110. www.dacoromanica.ro
  • 90. OBLIGATII FISCALE INT LEGXTURÀ CU ADUREA 91stejar §i fag, Cu grindä §i jir. La 2 decembrie 1636, Matei Basarab autorizA pealugärii mändstirii Mislea din judetul Prahova sa"-§i ja ... gor§tina din codrudu pre ocina mänästirii de la satu Cornul §i de la Brebu, de la tot omul care nuva fi ocina lui, mäcar fie boeriu au ro § au alära§ au cäpitan au slujitor au slugidomne§ti au oro§ani au tärani, de la tot omul sä ja gor§tinä cum au fost legea§i obiceiul vechi §i de nimeni oprealä sä n-aib6"1. Rezultà din acest documenta era bine cunoscut cuantumul gor§tinei §i a aceastä dare era veche §i aveacaracter de lege. Desigur ea este anterioarä Intemeierii statului, ca §i dijmadin pe§tele pescuit. 0 dare similarä era In Transilvania; cuantumul ei a variatdupà timp §i loc 2. In ce prive§te vama plätitä pentru cheresteaua exportatä n-avem infor-matii speciale privitoare la epoca veche. Este sigur a se plaea varnä, dupätoate probabilitätile trei la sutà, ca §i pentru alte märfuri; dar cheresteauanu e specificatä In tarifele vamale din vremea lui Mircea ce! 136trIn §i a urma-§ilor lui, cum nu e specificat nici grlul, nici sarea, nici vinul. Ceea ce nu Inseamnäa nu se exportau ; dovadä pentru sare e märturia lui Vlad Dracul lnsu§i,potrivit aruia pentru fiecare piaträ din cetatea Giurgiului pe care o con-struise Mircea cel Bätrin, piatrà adusä de pe malul drept al Dunärii, el a datun bolovan adicä un bloc de Bares. In ce prive§te cheresteaua, e märturiaindirectä, turceasa, din regulamentele pentru ora§ele Constanta, Mangalia§i. Babadag, amintitä anterior 4; din moment ce administratia turceasa dinDobrogea lua vamä a-tit pentru cheresteaua destinatä Constantinopolului, clt§i pentru cea care se desfAcea pe loc (vama internä sau mica a firgului 1), enormal ca o vamä similarä sä se fi luat §i de administratia româneasa. 8tiriprecise, In privinta aceasta, avem pentru o epoa mai tIrzie §.1 anume pentrusecolul XVIII. Un aspect interesant, nerelevat piná acum, este acela care prive§te birulsätenilor din locurile päduroase, infundate" adia färä cäi de acces ware ;acest bir este mai mic prin aceea cá se socotesc mai multi säteni la un lude"adia la o unitate contribuabilä. Ni s-a pästrat un ordin al vistieriei TäriiRomAne§ti, datat 1819 < octombrie decembrie > §i adresat ispravnicilorde Dolj, arätindu-se a In plä§ile Hamärädiia dä Jos qi da. Sus ... socotin-du-se ca ni§te "arid da pädure, locuri infundate" ca §i In plasa Gilortu vor fi 1 Arhivele Statului Bucure§ti, ms. 466, f. 9-9 v. 2 Vezi mai jos, la capitolul Fructele peidurii. 3 Vezi mArturia lui Waler and de Wawri n, participant la expeditia peDunAre din 1445, la N. Iorga, Walerand de Wawrin fi romdnii, In Buletinul Comisiei Isto-rice a Romdniei, vol. VI, 1927, p. 132: Car il/ Vlad Dracul 1 / disoit ancores quil ny avoitpierre au dit, chastel quy neust cousté it sondit père une pierre de sel, quy se prenten roches ou pays de Vallaquie, comme on fait par decha les cailleaux ès qarrieres". 4 Vezi §i mai jos, p. 182. www.dacoromanica.ro
  • 91. 92 ISTORIA PADURII ROMANESTIcei (IA frunte patru pg lude, cei de mijloc cite 6 si cei (1à coadA cite 8"1. Sestia pinA acum cA atenii de la hotare si cei de pe drumurile mari sau sleaurileIArii, pe unde se miscau ostile si mergeau solii si olAcarii, beneficiau de o redu-cere a birului ; se adaugA acum si categoria celor care trAlau in locuri de pAdureinfundate. SemnalAm, in sfirsit, c5. In epoca Regulamentului Organic exista drep-tul pentru guvernul tArii de a percepe o dijmA de zece la sutA din lemnulce se exploata din pAdurile mAndstiresti. 0 stim dintr-o telegramA adresatAla 11 iulie stil nou 1860 de care Mihail KogAlniceanu, prim ministru al Mol-dovei, lui Vodä. Cuza, arAtind cA lemnul provenind din aceastá dijm6 estedestinat lucrArilor publice si cA asa s-a procedat sub domnia lui Mihail Sturdza(1834-1849); el adaugá si detaliul cA agentul din Iasi al Angliei, consululChurchill un antecesor al marelui om de stat britanic aproba acest dreptal guvernului, in timp ce consulul rus Eberhardt 11 dezaprobA 2 2 I. Cojocaru, Documente privitoare la economia prii .Romcinefti 1800-1850,Vol. I, p. 213. 2 Academie, Arhiva Cuza Voclii, vol. XLIX, f. 191-191 IT; cf. Cons t. C. G i u-r esc u, Viala Fi opera lui Cuza Yodel, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 152. www.dacoromanica.ro
  • 92. DESPRE FERASTRAIELE MECANICE In 1868 se aflau numai pe apa Putnei (Vrancea) peste o sutd" de ferdstraie mecanice, mifcate de pu- terea apei Stiri documentare despre ferdstraie mecanice, mivcate de puterea apei,n-avem inainte de secolul al XVI-lea, ceea ce insà nu exclude intrebuintarealor vi In secolul sau secolele anterioare, In special In Transilvania, care se parecá a avut un primat, sub acest raport, asupra Moldovei vi Tärii Romänevti.Ne referim, enuntind aceasta, la o Insemnare din 1.9 mai 1559, din socotelileBravovului, in care se aratä. cd" s-au trimis la Alexandru Läpuvneanu doioameni din Skele pentru ca sd-i instaleze un ferdstrAul. Sdcelele erau viatunci, ca vi astäzi, locuite mai ales de romani; din rIndurilor lor vi-a recrutatdeci domnul Moldovei mevterii care i-au avezat ferästrdul. Urmeazd o a cloudvtirea din 30 noiembrie 1560, din aceleavi socoteli bravovene, amintind pe unMichael Pauli" dupd nume un sas care, la cererea aceluiavi Läpuv-neanu, i-a instalat ferdstraie 2. In sfirvit, potrivit celei de a treia vtiri, din 16decembrie 1560 vi In urma repetatelor cereri ale lui Ltipuvneanu, judele Bravo-vului a dispus sä se facd toate instrumentele" necesare pentru opt ferästraie,In valoare de 108 florini3; se adaugd cd s-a platit vi lui Cristofor ferästrdierul,pentru calculele In legäturà cu aceste instrumente, 29 de aspri 4. Pe de altáparte, cam In aceeavi vreme, constatäm mori de scinduri" adica ferdstraiemecanice pe mai multe domenii In Transilvania, ca, de pildà, pe domeniul 1 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 800: erectum molam serrariam" Stirea din-tr-un document din <1564-1568), aprilie 5, privitor la locuitorii satului Sohodol, delingdBaia de Aramd, care au scos din ptidurile dinspre hotarul Transilvaniei sindrile si scoartesi toate ce le-au trebuit" nu ne ingAduie sa precizdm dad( ei au utilizat un ferdstrgiumecanic sau, asa cum banuim noi, mijloacele traditionale: topor, bardd, cutitoaie etc. (Documente B veacul XVI, vol. III p. 188). De aici si numele de toporafi, pe care IIau uneori acesti lucrAtori ai lemnului (vezi, de pildd, actul inedit din 16 ianuarie 1800la Academie, Documente romdnefti, CLXII/251) sau acela de bdrdafi. 2 H ur mu z ak i, Documente, XI, p. 804: qui ibidem molas serarum instruxit". 3 lbidem,: ad octo serrarum molas universa instrumenta". 4 lbidem. www.dacoromanica.ro
  • 93. 94 STOMA PADURII ROMANE$TIBranului, precum §i la Tohani §i Zárne§ti Faptul pe care ne intemeiemafirmind cá ferästraiele mecanice au putut exista cu secole inainte de prima men-tiune documentará este cä mecanismul lor nu diferä fundamental de mecanis-mul morii de al* atit doar Ca energia §uvoiului de apä, in loc sá fie transfor-matä In mi§care circulará, orizontalä, ca la moard, e transformatá in mi§careverticalá, de ridicare §i coborire, alternativ. Termenul ferástrau", popular, herásträu", derivá, dupá afirmatiilelingvi§tilor, dintr-un maghiar fiirészö" care are la bazá maghiarul faresz,cu acela§i Inteles ca termenul romAn 2. Observám lnsä ea din faresz avem inlimba romang din Transilvania fireaz"-ul, Cu exact acela§i inteles. De ce s-aformat §.1 un al doilea termen românesc ferástráu", diferit de fireaz ? Pe dealtá parte, mai existá in limba romAng §i un alt termen de specialitate, joagär,derivind din sásescul Zager (in germaná: Sager), cu intelesul dublu: 1) ferás-tráu mare, de mink mi§cat de doi oameni, pentru táiatul bu§tenilor sau lemne-lor metri 2) ferdstraul mi§cat de apd3. In secolul al XVII-lea, §tirile despre ferästraie devin mai numeroase.Citám mai tali citeva din Transilvania. In instructiile, in 52 de articole,date de principele Gheorghe Rákoczi I inainte de 1634 provizorului adicgadministratorului domeniului Fágára§ului se prevede, intre altele:aibà grija morilor de scinduri, adica a ferestraielor de apà. Thatul scindurilorsá nu inceteze din negrije. Unde nu se pot täia scinduri de brad, sä se taie defag, de paltin, de tei, de stejar §i de altele, cit mai multe. De asemenea, säse Lcà eft mai multá §indrilà, doage, pari de vie, cercuri §i alte ustensile delemn necesare"4. In domeniul Fägára§ului erau douá ferástraie de apá ale unul la Sebe § la care s-au gásit 300 de trunchiuri sau bu§teni §i unulla Porumbacul de Sus ; in 1653 era unul §i la Breaza 5. Morarii" acestor moride scinduri", in 1637, erau cu totii români6. In 1648, la ferástrául din Porum-bacul de Sus erau 978 de scinduri de brad de diferite tipuri, 50 de stejar,precum §i 6 trunchi care atunci sá táiau7. La Fagára§, in 1632 erau 950 descinduri, iar In 1637, 1 825 scinduri plus o cantitate de 8 800 de §indrile 8. 1 David Prodan, Iobeigia En Transilvania in secolul al XVI-lea, vol. I, Bucu-re§ti, 1967, p. 365. 2 I. A. C an dre a, Diclionarul enciclopedic Cartea Romtineascei" sub feres(t)iiu";Diclionarul limb ii romdne moderne, sub ferdstrau". 3 Diclionarul limbii romane moderne, sub joagAr. 4 Urbariile Tara Fligiirqului, vol. I, 1601-1650, editate de Acad. D. Pr odanCu Liviu Ursutiu §.1 Maria Ursutiu, Bucure§ti, 1970, p. 10. 5 Urbariile, p. 60. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Idem, p. 99. www.dacoromanica.ro
  • 94. DESPRE FERASTRAIELE MECANICE 95 In Moldova, la 23 septembrie 1634, Teodor logofatul cere bistritenilor,In numele voievodului Vasile Lupu, ferastraie cu care se. taie arborii" §iale lucruril. Nu se poate preciza daca e vorba de joagare sau de ferästraiemecanice. In schimb, un document din 1637, aprilie 4, aminte§te de 4 heresteiIn apa Oituzului" la satul Grozà§ti al logofatului Dumitru Buhu§ 2 ; un altul,tot din 1637, se refera la ferastraiele de pe apa Bohotimului, apartinind acelu-ia§i mare dregator3. In 1660 gasim amintit ferdstraul de pe apa Jijiei, al vel-medelnicerului Nicolae Buhu§4, din aceea§i familie, care se vede ca se ocupacu negotul, eventual cu exportul de cherestea. Dimitrie Cantemir pune In 1716 In fruntea articolelor exportate din Mol-dova lemnul" §i anume stejarul, cornul, bradu15. Este evident ea o partedin acest lemn era sub forma de cherestea, täiata la ferastraie/e mecanice,altà parte exportindu-se sub forma de bu§teni §i catarge, formind plute, lar oa treia parte ca cioplitura, din topor §i bardä. De la finele secolului al XVIII-lea, §i anume din 8 mai 1798 avem§tiridespre mo§iile brincovene§ti de la Simbäta de Sus, in Tara Fägara§ului, §i dela Poiana Märului, cu mari fierastraie, munti, paduri, circiume" etc.° La inceputul secolului alXIX-lea se inmultesc §tirile despre ferästraielemecanice instalate pe apele moldovene. lata citeva din aceste §tiri, provenind din documente inedite, referitoare, la ferastraiele de pe apele mo§iei manas-tirii Slatina §i de pe alte ape. La 7 august, 1.803, Ionita Gäina din satul Borcase leagä sa dea anual numitei mänästirii cite un jder bun blana cea maipretuita din Ora noastra pentru ca i-a dat voie sä-§i facA un herästrau"pe apa Borcii de pe mo§ia manästiriii. In anul urmätor, la 1.0 mai, mai mulficoproprietari vind vel vornicului Dumitrache Bogdan jumatate din, herästraullor de pe apa Nechidului, din stilpul" Punga, In satul Mastacani.. Ispravniciatinutului Neamt, legalizeaza tranzactia°. ,La 27 martie 1805, Filaret, egumenulmanästirii Slatina, dà voie capitanului Grigore de la Ocolul. Muntelui sà-§ifaca herästraie pe apa Neagra afluent al Bistritei 1 N. I or g a, Documente romdnegti din arhivele Bistrilei, I, Bucuresti, 1899, p. XCV. 2 Acad. Documente , CDXXV/7. 3 Idem, CDXXV/7. Idem, LXXXI/75; cf. St. Olteanu, Const. Serban, Megtegugurile...,p. 147. In indicele numelor de persoane i locuri al documentelor moldovenesti plra la1625, indice alatuit de cercetatorul stiintific principal Al. Gonta, nu se gAseste nici untopic FergstrAu sau HeastrAu. 5 Descriptio Moldaviae, ed. 1973, p. 74-77. Hurmuzaki-Iorga, Documente, XV, 2, p. 1810, nr. 3459. 7 Acad. Documente romdnegti, CLXXXVI/304. 3 Idem, CDXLIII/71, Stilpul" are ad Intelesul de hotarul" sau cutul" adiclo anumit6 parte a satului. www.dacoromanica.ro
  • 95. 96 ISTORIA PAIDURII ROMANESTI serviciile Mute mäntistiriii. Un caz similar constatäm la H august 1812 cind, printr-un zapis, egumenul aceleiavi mänästiri autorizä pe cäpitanul Simeon ca, drept rAsplatä pentru serviciile aduse mänästirii, sä-vi poatàface un herästräu In Suha Mare, pe movia mänästirii cu Indatorirea Insä de ada zeciuialä din cheresteaua fIcut5.2. Avadar, Intocmai cum cineva puteaplanteze vie sau livadA pe pämIntul altuia, dlnd zeciuialà, sau Ea-0 facA locuintäplätind embatic, tot ava putea sä instaleze vi un herAsträu, plätind zeciuialäsau dijmà. O altä spetä este Infätivatä prin actul din 3 februarie prin caremändstirea Slatina autorig pe apitanul Simion Novitchi tot una, cre-dem, cu cel din 1812 sä-vi facà un herästräu pe apa Suha Mare, de pe moviamänästirii, cu conditia ca, dupl zece ani, herästräul sä rämIná al mänästirii.Prin urmare, vechea Invoialä care prevedea zeciuialä pe timp nedeterminat esteinlocuitä printr-una muá care nu mai prevede zeciuialA, ci indatorirea dea ceda herästräul mänästirii dupä zece ani3. Citeodatä, zeciuiala e plätitä subaltä formä, cazul preväzut In zapisul din 23 aprilie 1.813 prin care vätafulGavrilavcu Constantinovici se obligä a da In fiecare an mänästirii Slatinacite 35 de ocale de cearä ca embatic pentru herästräul ce vi-a fäcut, cu propriecheltuiald, pe movia Mälinii a mänäistirii4. Tot In 1813, locuitorii din Hangu,Incheie un contract obligIndu-se sä. ducä la Piatra Neamt 2 000 de plute dedulapi i sä. taie la ferästraiele lor scinduri pe care &A le aducä de asemenea cuplutele la Piatra Neamt5. Valoarea lemnului Incepe sA creascA. .Ava se explicä porunca datà deScarlat Callimah voievod ispravnicilor de Neamt ca sä oblige pe locuitoriimoviei Hangu a domnitei Ralu Cantacuzino sä nu mai taie cherestea i scin-duri din codrul de pe acea movie°. Ava se explicá i lnvoiala, din 14 aprilie1821, intervenitä Intre un loan Obreja i mänästirea Slatina. loan Obrejaadeverez citim In zapis prin aceastä scrisoare a mea la sfinta mänAstireSlatina prin care sä face vtiut c5. mi s-au dat voe sá fac un herästä.u7 pe moviiesfintei mänästiri, In apa Suha, cu Indatorire ca din toatà cheresteaoa ce seva täia la acest herevteu8 sä dau la mänästire din zece bucäti dot* nefiindmsA volnic sá taiu frasin i teiu, iar alt feliu de lemn sînt slobod. i Wind acest Acad. Documente rominefti, CLXXXVII/259. 2 Idem, CLXXXVI/243. 3 Idem, CLXXXVI/244. 4 Idem, CLXXXVII/85. Vezi i zapisul din 17 octombrie 1813 al aceluiasi numitacum Gavril Costandinovici prin care se declarl multumit cu intelegerea intervenitàla 23 aprilie acelasi an (Idem, CLXXXVI/200). 5 I. Vladutiu, Etnografia Vàii Bistrilei, Zona Bicaz, p. 247-248. Acad. Documente romdnesti, CLV/67. 7 Sic ! 3 Sic ! www.dacoromanica.ro
  • 96. 97 DESPRE FERASTRAIELE MECANICEpomenit heresäul, voi fi volnic a-1 stäpini in pace i nesupärat de cAtre mänäs-tire" atit el cif, §i fiul säu. Dupd moartea fiului insä, ferästräul va revenimänästirii. Obreja se indatoreaz6 de asemena sä nu poatà vinde altuia acestferästräu2. Notäm i zapisul din 26 aprilie 1823 prin care mänästirea Slatinadäruie§te cäpitanului Simion Novitchi cele douäzeci de fälci de loe ce a curätitdin codru imprejurul herästräului de pe Suha Mare3. Curätirea" insemnacä numitul cApitan a täiat toti copacii de pe suprafata arätatä aproapedouäzeci §i nouà de hectare §i i-a transformat in cherestea la herästräullui; mare trecere a avut el la mänästire, pentru ca aceasta, la urmä, sä-idea i terenul curätit". In harta statisticg rush a Principatelor, ridicatä in intervalul 1828-1832§i publicatä In 1835, slut notate ferästraie in Moldova numai In tinuturileSuceava i Bacäu. In cel dintii se aratä douä fergstraie pe piriul Suha Mare,unul pe 111§ca i altul pe Ri§cuta 4. In cel de al doilea slut patru ferästraie,din care trei pe riul Sulta, un afluent al Trotuplui, la sud-vest de satul Sulita §i unul la sud-vest de satul Mänästirea Ca§in 5. Si in Vrancea au fostfeeästraie. Harta nu le aratä, dar numele cel de al doilea al satului Veatre§ti,Herasteu (70 de gospodärii) o dovede§te 6. Aceea§i trebuie sà fi fost situatiaIn toate judetele de munte, numai cä ferästraiele, fiind chiar in cuprinsulsatelor, nu au mai fost indicate 7. Dealtfel, din alte izvoare aflärn de existentaacestor ferAstraie in diferite pärti ale regiunii muntoase. Stim, de pildä, cä.la Bistricioara erau nu mai putin de 25 de ferästraie 8. lar In 1838 schitul Hangu avea 17 fefästraie 9. Dupà informatiile oficiale, erau In 1848-1849,In cele patru judete de munte: Suceava, Neamt, Bacäu §i Putna 367 de fells-traie, 92 de piue de sumane, 25 de dirste §i o §teag 1°. Cifrele credem casint inferioare realitätii de oarece numai in tinutul Bacäului, In 1848, functionau 1 Sic! 2 Acad. Documente romcineoi, CLXXXVII/86. 3 Idem, CLXXXVI/249. Pentru ferastraiele de pe Suha Mare vezi 1) Scrisoareadin 19 decembrie 1830, a parintelui Filaret Apamias catre Teodorit, dichiul manastiriiSlatina (Idem, CLXXXVI/202); 2) invoiala, din 16 decembrie 1832, intre Ileana vaduvarasposatului capitan Simion Novitchi, si dichiul manastirii Slatina (Idem, CLXXXVI/254). 4 C o ns t. C. Giurescu, Principatele romdne ... p. 157. 5 Idem, p. 215, . Tot in tinutul Bacau e satul Herestreu, Cu 25 de gospodarii (Ident,p. 213). 6 Marele Dictionar Geografic al Romdniei, III, Bucuresti, 1900, P. 702 arata a incomuna Hertistrdul din plasa Vrancea, judetul Putna, erau, la acea data, patru piue sisase ferastraie. 0 vale din partea locului poartä si ea numele de Herastrau (lbidem). 7 Const. C. Giurescu, Principatele romdne, p. 157. 8 V Etnografia V dii ..., p. 248. 9 Ibidem. 20 Gh. Platon, Dorneniul feudal din Moldova in preajma revolugei de la 1848,Iasi, 1973, p. 16-17. www.dacoromanica.ro
  • 97. 98 ISTORIA PADURII ROMANESTI242 de ferastraie 1, iar o singura steaza pentru patru judete de munte e deneinchipuit. Despre multimea ferastraielor din partea muntoasá a tinutuluiPutna aflam o stire pretioasa In monografia lui Ion Ionescu de la Brad despreagricultura acestui tinut. El afirma ca, In 1838, se aflau, numai pe apa Putnei,peste o sute de ferästraie care taiau, In medie, cite 60 pina la 80 de dulapi"zilnic 2. In Tara Romaneasca, un herastrau e semnalat Intr-un document din 1701,aprilie 27: voievodul Constantin Brincoveanu autoriza pe lmputernicitulmanastirii Cotroceni sá ridice pe oamenii citi sá vor afla pe mosiia Sf. manas-tiri de la Cristane§ti, ca sa mearga sä dreaga helesteul de la fierastraul undis-au stricat" 3. Asadar, In afara de ferastraiele instalate pe piraiele de munte,unde cadena de apa era usor de realizat existau si ferastraie instalate Intoc-mai ca si morile la capatul din aval al unui helevteu. Satul Cristänesti poatefi sau cel din judetal Arge§ 4, sau cel din judetul Rimnicul Särat 5 sau maiprobabil cel din marginea Bucurestilor, Inglobat ulterior In ora § 6 In acestultim caz, ferästräul este predecesorul celui existent, la inceputul secolului alXIX-lea, pe apa Colentinei, In partea de miazanoapte a Capitalei, la loculnumit azi Herastrau. Kreuchely, consulul prusian din capitala Tarii Roma-nesti, seria la 11 noiembrie 1827, ministrului säu la Berlin Intre altele, cä Herastrau e plimbarea favorita a lumii bune din Bucuresti" 7. In jurul feras-träului de aici s-a format, treptat, o micä avezare ; ea figureazä sub numelede Heresteu, In harta statistica rusä. din 1835, ca avind intre 5 §i 20 de gospo-därii. La 14 iulie 1801, Damaschin, egumenul manastirii Sinaia, se plingevoievodului Alexandru Moruzi, cá arenda§ul mosiei Comarnic au pus §i facehierästrau de cherestea In mo§iia manastirii", färä voia legiuita 8. larla 23 aprilie 1.807, egumenul manastirii Margineni vinde popii Vasile din Tesilaun vad de herastrau pe apa Dragomireasa" ; cumparatorul va face herastrau,dind In schimb 30 de lei pe an manästirii 9. FaVà de aceste marturii si de altele,fata de Intinderea padurilor muntene si de expor tul de lemn In imperiul L. B oic u, Industria En Moldova Entre anii 1848 .,si 1864, in volumul Dezvoltareaeconomicd a Moldovei 1848-1864, p. 198, indicind ca izvor Arh. St. Iasi, tr. 1772,op. 2020, nr. 16593. 2 Agricultura in judclul Putna, Bucuresti, 1869, p. 48-49. De aceea mi se paresub realitate si cifra de 608 ferastraie pentru intreaga tara datA de P. S. Aurelian, Industriiderivate din vegetale, In G. Zane, Teste, din literatura economicd En Romcinia, sec. XIX,Bucuresti, 1960, p. 349. 3 Documente privind relaçiile agrare in veacul al XVIII, vol. I, Bucuresti, 1961,p. 189. 4 Documente B, Indice, p. 29. 5 Idem, veacul XVII, p. 39. 6 Documente B, Indice, p. 29. 7 Hurmuzaki-Iorga, Documente, X, p. 432. Documente privitoare la economia Tdrii Romdnefti 1800-1850 vol. I, Bucuresti,1958, p. 67. 9 Idem, p. 74-75. www.dacoromanica.ro
  • 98. DESPRE FERASTRAIELE MECANICE 99otoman, ni se pare necorespunzgtoare realitätii afirmatia lui Dionisie Fotino,In 1818, cum cä in toatä Tara Romaneascd abia s-au infiintat de putini ani,5-6 mori / fergstraie / pentru täiatul scindurilor, si acestea cu multà neingri-jire" 1. La 27 august 1838, un Berhä se asociaz6 cu Grigore Perieteanu spre aface un herästräu pe apa Slänicului, pe mosia Lopätari 2 Mai erau multealtele pe diferitele riuri si piraie din partea muntoasä si deluroasä a TäriiRomânesti, unele vechi, dar n-avem stiri asupra lor. Un herästräu era lahotarul cu Moldova, pe Milcov, in judetul Rimnicul-Särat, in comuna Andre-iasi 3; de la el isi luase numele si fostul pichet de granitä, numärul 9 4. In a doua jumnate a secolului al XIX-lea, vechile ferästraie mecanicemiscate de §uvoiul apei, incep sä fie inlocuite prin ferästraie moderne, miscatede motoare cu abur. Cu ele incepe o nouà fazä., in exploatarea pädurilor (vezicapitolul Fabrici de cherestea si de prelucrare a lemnului). I G. Z a n e, Texte din literatura economicet ..., p. 8. 2 Acad. Documente romdnefti, CCXLVI/42. 2 Marele Diciionar Geografic al Romdniei, III, p. 702. 4 Ibident. www.dacoromanica.ro
  • 99. PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA CONTEMPORANA Supra fata pfidurii romezneti s-a micforat In epoca moderneí f i contemporanif cu circa 3 800000 ((rei milioane opt sute de mii) de hectare PADUREA hi EPOCA MODERNA (1781-1918). Considerm ca epoch modernaIn istoria pädurii romane§ti epoca al carei inceput 11 formeaza primele rinduielioficiale privind exploatarea §i pastrarea padurii din anii 1781 in Transil-vania, 1786 In Bucovina, 1792 In Moldova §i 1793 In Muntenia a§adarfinele secolului al optsprezecelea §i al carei sfir§it coincide cu sfir§itul primuluirazboi mondial (1918). Aceasta epoca, de aproximativ un veac §i un sfert,se poate imparti In douà perioade : prima pina la inceperea exploatarii intensive,Cu ajutorul fabricilor, dispunind de numeroase gatere actionate de putereaaburului ; cea de a doua, de atunci inainte. In prima perioada lucreaza ferds-traiele mecanice, mirate de puterea apei ; de§i numarul lor cre§te constant In Romania erau, In 1867, dupa datele oficiale, 608 (§ase sute opt) asemeneaferästraie täind fiecare circa 40 (patruzeci) de scinduri pe zi totu§i puterealor de taiere nu depa§e§te pe aceea de refacere a padurii, a§a melt echilibrulsub acest raport, putea fi mentinut. A intervenit rasa un alt element care astricat echilibrul in defavoarea padurii: defripirile din regiunea de yes, de deal§i chiar de munte, spre a se obtine teren de cultura, ogoare pentru agricul-tura In plina dezvoltare §i pentru pasuni §i finete. Se §tie cä prin tratatulde la Adrianopol (1829) se asigurase libertatea navigatiei pe Dunare §i MareaNeagra, precum §i libertatea comertmlui. Urmarea a fost o cerere din ce in cemai mare pentru grinele romane§ti care, de blind calitate §i ieftine, sint totmai solicitate pe piata Europei apusene. Productia de grine române§ti cre§te ;ogoarele se Inmultesc in detrimentul pädurii. Defri§arile se accentueaza ;fenomenul e pus In lumina de toti cei ce au cercetat problema. K. Mihalikde Hodocin, profesor la Academia Mihaileana, scrie In 1840 ca iconomia pa-durilor" de pe Valea Bistritei se afla in cea mai trista stare. Prin necumpatata 1 Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale,industrielle et commerciale, Paris, 1867, p. 80. www.dacoromanica.ro
  • 100. PADURPA ROMANEASCA TN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 101exporta-tie a lemnului, prin numeroasele i peste analoghie ferestrei, toathValea cea mare a Bistritei cu a ei laturalnice VA se vede stirpitä de lemne" 1El adaoga apoi: Spre a mai lati locurile de pa§unat pentru oi §i vite albe seaprind inadins Intregi paduri de mai multe sute de falci §i In acest chip, In putineceasuri, se pierd cei mai frumo§i copaci, rodul de sute de ani" 2 0 constatare§i mai dureroas6 face botanistul strain Charles Guebhard in 1849, relevinddistrugerea progresiva a pädurilor care altadata acopereau aproape totali-tatea solului in Moldova de Jos §i care nu mai ocupa azi decit o minimaparte. Aceasta despadurire este motivata de unii proprietari prin nevoia deogoare, dar la cei mai multi intervine specula, dat fiind cá pretul lemnuluide constructie §i de foc se ridica din an in an Intr-o progresie extraordinara. cum nu exista nici o grija pentru reimpädurire, cum se las6, dimpotriva,sà pasca vitele in paduri aproape tot anul §i mai ales primävara, ceea ce aducecel mai mare prejudiciu tinerelor lastare, e in afara de indoiala ca in vreo doua-zeci de ani nu va mai ramine un pogon de pädure In toata Moldova de Jos,care nu va mai oferi ochiului decit stepe goale §i aride" 3. Ion Ionescu de laBrad, In monografia consacrata agriculturii din judetul Mehedinti, dupa cearatä ca in 1859 totalul padurilor din acest judet era de 225 620 de pogoanedin care 21 744 pogoane frunte", 72 639 mijloc" §i 136 237 tufi§", adaugainsa: Padurele necontenit se defr4eaza, astfel intinderea indicata la 1859nu mai este acum in 1867" 4. El cere apoi sä nu se mai defri§eze la munte asupra §esului §i dealului, prin urmare, nu are obiectii déoarece parnamin-tul e spälat apoi de ploi §i rdmine numai stinca goalä 5. In expunerea demotive a codului silvic din 8 aprilie 1910, se releva faptul cá padurile decimp incetul cu incetul au disparut cu desavirsire 6 din cauza wrintelorCu care s-au permis defri§erile"7. Iar in vremea celui de al doilea razboi mondial,marele cunoscator i iubitor al padurii care a fost Emil Pop scria: Acum150-200 de ani se intindea pe dealurile §i colinele moldovene §i muntene oimensä zon5 de stejeri§. Ea este astazi ca §i desfiintata". Una din cele cloudcauze ale acestei situatii de fapt cauza principald, deoarece a doua cauza Observatii asupra stárii pcidurilor din Valea Bistritei de Sus, Iasi, 1840, p. 7. 2 Idem, p. 8. 3 Charles Guebhard, Notice géographique et botanique sur la Moldavie,pour servir dintroduction it la flore de ce pays, Genéve, 1849, p. 6-7 (Izvor semnalat dedr. Paul PgiltAnea). 4 I On Ionese u, Agricultura romiincl din judeful Mehedinli, Bucuresti, 1868,p. 130-131. 5 Idem, p. 128-129. 6 Sic! Exagerare pro causa ! Dar nu foarte departe de adevilr and ne gindim la urja- ele p6cluri care acopereau inc4 acum douà secole cimpia munteana i olteana. 7 Codul lcgislaiei silvice, Rlmnicul-S5rat, 1931, p. 41. www.dacoromanica.ro
  • 101. 102 ISTORIA PADURII ROMANESTIpodurile" adica pavajele cäilor principale ale oraplor noastre a dispärutpe la 1835-1840 a fost, dupa Pop, exportul de grine Apdar, la fineleprimei perioade din istoria moderna a pklurii rornAnqti se constat5 un dez-echilibru In situatia acestei paduri, o micprare a domeniului forestier in folosulagriculturii. Ca exemplu ne poate servi cazul padurilor moldovene Intr-un in-terval de patru ani. In 1837 aceste psáduri grit evaluate la 399 254 de falci cele mai bogate tinuturi In failure fiind Bacaul cu 94 530 falci, Neamtailcu 86 403 §i Suceava cu 79 386 pentru ca In 1841 ele sa reprezinte numai375 730 de falci 2. 0 scddere apdar de 23 794 de falci sau circa 34 000 de hec-tare in interval de 4 ani. Oricit ar fi de relative statisticile vremii 3, faptul cacifrele slot date din acela0 izvor de aceea0 autoritate ne face sä admitemscgderea ca certa, ea ridicindu-se numai pentru Moldova la 8 500 (opt miicinci sute) de hectare anual. Dezechilibrul se va accentua considerabil In perioada a doua cind actio-neaza marile fabrici de exploatare a lemnului. Acum exploatarea devine, aacum s-a spus pe drept cuvInt, devastare 4. Dacä p1nà acum atentia exploata-torilor se lndreptase asupra padurilor de §es §i de deal, acum ea se Indreapta asupra imenselor paduri ale regiunii muntoase. Ca exemplu tipic de felulsalbatic In care s-a lucrat pot servi pa.durile mopenilor din Vrancea. Aciprimele exploatari s-au facut de catre Societatea anonimal Forestiera Ro-mânä" de sub conducerea baronilor Groedl. Ea a achizitionat la preturi mi-nime putem sa le numim derizorii cu concursul citorva mopeni frun-tqi adevarate cozi de topor pädurile cele mai frumoase ale Vrancei.La fel au procedat celelalte societati anonime TiOta", Carpati" §i ConteleArmin Miker. Numele acelora0 mopeni frunta0 revin i In contractele Inche-iate de aceste societati 5. Apdar o prima spoliere, In detrimentul masei mo-- 1 Emil Po p, Pädurile fi destinul nostru national, p. 18-19. *i Pierre Deffontaines,op. cit., p. 32 consider& cA agricultura reprezintA principalul inamic al padurii", HT&Ins& ca opozitia dintre ele O. fie constantA, ba fdcind chiar loe, uneori, unei actiuni cum-plimentare. 2 D. R. R usesc u, Cestiunea impeiduririlor artificiale In Rominia, Bucuresti,1906, p. 268-269. 3 Cit stilt de relative statisticile moldovene, inainte de organizarea lor stiintifiade cAtre Martian, sub Cuza Vod6, rezultà si din comparatia suprafetelor de paduri in and1851-1860. (D. R. Rusescu, op. cit., p. 271). Un alt exemplu este in legaturà Cu anul1840. In timp ce o statistic& indica o suprafatA de 403 430 de fdlci, deci mai mult mi-rare! cleat in 1837 (I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentul organic, p. 587care ins& (16 gresit cifra de 403 010 Mel), o allá statisticd, mai aproape de adev&r, dá numai376 529 Did, deci mai putin Cu 26 901 Mid, i apropriindu-se de cifra de 375indicat& mai sus pentru anul 1841 (Anale Parlamentare, XI, II, p. 926-929). 4 G. D. B elinsk y, Pädurile mofnenevi din Vrancea, in Revista ptidurilor,XXXIV (1922), P. 72. 5 Idem, p. 73. www.dacoromanica.ro
  • 102. PADUREA RomANEAscA IN EPOCA MODERNA 51 CONTEMPORANA 103 Fig. 18 Deal ravinat; efectul tiuierii ptidurii farà socotealà si a neimpAduririi (Foto dr. ing. V aleriu Din u)nenilor care e frustratä, neprimind decit o minima parte a pretalui real. Darpaguba cea mai mare este in felul In care se face exploatarea, taindu-sene/uindu-se nici un fel de mäsura In vederea reimpäduririi. Toate aceste socie-fati pornesc din capul locului cu gindul cà vor pierde garantiile depuse pentruimpadurire garantii care variaza filtre 40 si 60 lei de hectar deoarececostul efectiv al impäduririi este in jurul a 200 de lei de hectar. Realizeazädeci, nefäcind reimpaduririle de trei ori mai mult decit garantia depusä.Rezultatul final al acestui procedeu este asa cum constata inginerul silvicG. Belinsky In 1922 o suprafata de circa 15 000 (cincisprezece mii ) de hec-tare, In raza comunelor Coza-Tulnici-Negrilesti-Birsesti-Poiana-Näruja, deteren despadurit, pe care nu se &este un arbore... ripi, torenti, terenurimiscatoare" 1 (vezi fig. 18). Rezultat datorit nu numai läcomiei färä marginia societatilor exploatatoare, dar si nepriceperii mosnenilor i necinstei citorvadin fruntasii acestora. Priduri care mii de ani au dainuit pe muntii Vrancei cärora acest colt de tara le datoreste numele ski 2, au disparut in urmaunei exploatari sälbatice in mai putin de patru decenii. E caracteristic i du-reros cuvintul pe care I-a rostit batrinul Ion Tatu din Popesti in primävara G. D. Belinsky- Padurile ntofnenefti din Vrancea in Revista PcIdurilorXXXIV (1922), p. 70. 2 Const. C. Giurescu, Despre Vrancea, in Revista Istorial Ronzoinei IV, (1934),p. 280-283. www.dacoromanica.ro
  • 103. 104 ISTORIA PADURII ROMANESTI lui 1974, la virsta de o suta de ani: Cind eram fecior, padurea era pina-n poarta ograzii. Azi mergi o zi sä-i incerci cararea" 1. Acela§i lucru s-a petrecut §i In alte pärti muntoase chiar daca exploatarea n-a avut caracter atit de salbatic,de fära scrupule, ca in Vrancea. Aqa, de pilda, pe va/ea Prahovei, muntele Ri§novu a fost golit de tot ce era arbore ra§inos. S-a taiat fail milä." ; inunele locuri au ramas stincile ple§uve cu desavir§ire" 2 S-a -CAM pe valeaLotrului, s-a taiat in muntii Buzaului 3, s-a taiat in Transilvania. In Mara-mure§, ca dealtfel In mai toate locurile s-au exploatat In special rä§inoasele,0, in primul rind, molidul, acest splendid arbore, locul lui fiind luat de fag 4.Doar toponimia aminte§te de prezenta alta data a ra§inoaselor in locuriunde azi ele nu mai exista in Maramure§ 5. In aceasta epoca moderna, pentru intensificarea exploatarii pädurilor §isub influenta tehnicienilor straini s-au introdus ulucile sau jilipurile. Acesteaslut jgheaburi din lemn, cu un fund mai lat inima" i doua marginioblice argelele" , pe care bu§tenii aluneca la vale (vezi fig. 19); pentruca alunecarea sä fie mai rapida, se udà ulucul cu apa care ingheata, täiatulcopacilor pentru cherestea facindu-se iarna 6 Din Orinduiala" de la 1786ar rezulta ca ulucul sau jilipul nu era cunoscut la acea data in Bucovina; deaceea, la pontul 12 se descrie un asemenea jilip 7, ceea ce n-ar fi fost necesardaca el era bine cunoscut. In apusul i in centrul Europei, se intrebuinta maidinainte 8. Dupä operatdunea tàierii copacilor in padure, a§a. nett ei sà cada numaila deal", operatiune la care, In epoca feudala se folosea toporul, iar in epocamoderna s-a adaugat beschia sau fireazul, urma cepuritul lor, adica täiereacepurilor tot cu toporul, apoi cojital de scoarta iarài cu toporul i curmatultrunchiului la dimensiunea cerutd. Venea apoi corhdnitul, adica scoatereatrunchiurilor de la locurile unde au fost tdiate la locul de incarcare. Cioatasau partea inferioarä a trunchiului, ramasa in pamint numita §i pociumbse cojea 9. 1Cons t. Zlibu t, in Rometnia Liberd din 5 aprilie 1974, p. 1. 5 G. StAtescu, O ascensiune siloicâ pe, valea Prahovei, in Revista padurilor,I (1886), p. 51. 3 Vezi mai jos, p. 149. 4 Emil Pop, Contributii la istoria peidurilor din nordul Transilvaniei, in Buletinulgrädinii botanice fi a Illuzeitlui botanic de la Universitatea din Cluj la Tirnisoara, vol. XXII(1942), p. 109. 5 Idem; astfel topicele Brazi", Virful Brazilor", Valea Brazilor" etc. 6 I. VIAdutiu, Etnografia romemeascd, p. 258. 7 Orinduiald, ed. cit., p. 47-48. 8 P. Deffontaines, op. cit., p. 108-109. 9 I. VIAduti u, op. cit., p. 253; Ortnduialet, ed. cit., p. 33. www.dacoromanica.ro
  • 104. . tAt.,Fig. 19 Jilip pe valea Prigoanei, In muntii Sebesului, pentru transportul busteni- lor, 1958 (Foto ing. P aul D ece i) www.dacoromanica.ro
  • 105. 106 ISTORIA PADURII ROMANESTI E greu de dat o cifg, chiar aproximativg, a mic§or6rii domeniului fores-tier rom&nesc in intervalul 1781-1918. Tinind seamä de defrigrile masive insädin regiunea de §es §i de deal precum §i de täierile din munti, credem ca cifrade 2 500 000 hectare nu e exageratà. Contemporanii acestei epoci sint extremde ingrijorati de felul cum se taie pädurile, de imputinarea lor. FrancezulLejeune, in lucrarea sa, apärutä in 1828, relevA, potrivit celor spuse lui deatre munteni 0 moldoveni, scäderea suprafetei pädurilor fatä de ce era maiinainte 1. Sätenii din Hoghiug sat in regiunea Bra§ovului relevä §i ei,intr-o scrisoare putin posterioarà anului 1809, cä pAdurile s-au rärit" 2.Alexandru loan Cuza era adinc ingrijat de felul cum se devastau pädurile depe bunurile mänästire§ti 3. Ion Ionescu de la Brad, in lucrarea sa asupra agri-culturii din judetul Dorohoi, tipäritä in 1866, dui:a ce constatä c6 päduriles-au rärit 0 s-au imputinat §i aici foarte mult", recomandà infiintarea de plantatii de protectde pe culmile dealurilor dinspre Prut 4, iar P.S. Aurelian,viitorul pre§edinte al Consiliului de mini§tri, alarmat de accentuarea proce- sului de defri§are, cerea intocmirea unei legi pentru apärarea pädurilor, ca 0 a unei legi pentru apärarea apelor 5. aci intre despädurirea färä socoteala0 stricarea regimului apelor devenite torentiale §i spälind humusid fertii de pe coastele muntilor 0 dealurilor e o string legäturà. Fat;ä de accelerarea defrigrilor, cu urmärile lor negative, §i determinatetocmai de aceste urmäri, constatAm ing §i o serie de mäsuri i initiative insens pozitiv, pentru apärarea pädurii. E vorba in primul rind de ordonantelesau finduielile date spre finele secolului al XVIII-lea de autoritatea supe-rioara de stat, ordonante amintite anterior §i care au mai mult o valoareteoretica de deziderate, decit una practich, ele neimpiedicind efectiv, maiales in Muntenia 0 Moldova, micprarea domeniului forestier. In 1843 se vo-teaz5. in Moldova o lege pentru crutarea 0 exploatarea pädurilor de pe mo-Oile mänästire§ti, biserice§ti, ale a§egmintelor ob§te§ti, ale ocnelor 0 de pemo0ile puse sub epitropie, completatä de o a doua lege din martie 1844. Dar, 1 Lejeune, op. cit., p. 20. 2 N. Iorga, Acte romdnefti qi citeva grecesti din arhivele companiei de comert orientaldin. Bragov, Vàlenii de Munte, 1932, p. 202. Pentru anul 1857, potrivit cadastrului,din totalul suprafetei Transilvaniei, de 8 273 325 de iugAre si 1 266 de prAjini pAtrate,pAdurile reprezentau 3 568 008 iugAre deci un procent de 43,1% (E. A. Biel z, op. cit.,p. 246). Fat& de aceastá situatie, suprafata ocupatA de pAdure in 1918 e in sadere. 3 Vezi scrisoarea trimisl la 11/23 martie 1865 primului ministru C. Bosianu, In-carevorbeste de jaful continuu practicat In pddurile statului". (Academie, Arhiva Cuza Voda,vol. LII, p. 433-440). 4 Ion Ion esc u, Agricultura ronzdna din judeiul Dorohoi, Bucuresti, 1866, p. 53si 148;M. Motoc,M.Botzan si C. Haret, Imbunittatirile funciare, in Istoria gtiin-telor agricole, ms., 1974, p. 95. 5 M. MO tOC, M. Botzan si C. Haret, op. cit., p. 95. www.dacoromanica.ro
  • 106. PADUREA nomANEAsa. nsr EPOCA MODERNA $1 CONTEMPORANA 107din cauza opozitiei Rusiei tariste, exercitatä prin consulul ei de la Ia0, legeanu putu fi aplicatä manästirilor lnchinate. Pe de alta parte, vornicul bise-ricesc, care veghea la aplicarea legii, nu se putea amesteca In gospodäria ma-nastirilor cu soboare, cum erau Neamtul, Secul, Varatecul, Agapia etc., a§aInch, rezultatele legii full reduse. Tot In aceasta epoca Incepe invdpnintulforestier, are loc constituirea de parcuri dendrologice §i de greidini botanicesprecum i Infiintarea de societdri §i de reviste avind ca scop raspindirea cuno§-tintelor In legatura cu fiinta padurii 0 cu apararea ei. Incununarea tuturoracestor masuri §i initiative vor fi codurile silvice (vezi capitolul special Legis-latia silvicd; ea cuprinde §i analiza primelor rinduieli de la sfir0tul secoluluial XVIII-lea). Sub raportul Invatamintului forestier, semnalam ca. prima §coala de sil-vicultura a luat fiinta la Sibiu, in 1817, director al ei fiind silvicultorul S. Guil-leaume iar profesor de botanica farmacistul Peter Sigerus ; cursurile durautrei ani 1 In proiectul de reorganizare din 1843 a invatamIntului moldove- nesc se prevedeau materii ordinare, obligatorii, 0 materii extraordinare, Im- partite In trei categorii: §tiintele politehnice arhitectura hidraulica, meca- nicä, astronomie populara §tiintele economice 0 intre acestea din urma economia cimpului", chimia" 0 Varga pddurilor" §i §tiintele filolo- gice greaca, franceza, germana, rusa 2. E prima data and pädurile constituie obiect de InvatämInt dincoace de Carpati. Un pas mai departe este Infiin- tarea §colii din Bucure0i, In 1851, avind ca profesori trei silvicultori francezi; elevii erau In numär de 15. coala n-a durat lima cleat, pinä In 1853 and profesorii francezi s-au reIntors In Franja 3. Nici §coala silvica superioarä tuft- intata In 1860 prin stäruinta lui Mihail Rhnniceanu, primul silvicultor roman, n-a durat mai mult 4. Intre 1862 0 1883 silvicultura a fost predata la §coala de agriculturä mai frith. la Pantelimon, pinä 1n 1867, 0 apoi la cea de la Herastrau. A urmat §coala de silvicultura de pe lInga Ministerul de Domenii, Intre 1883 §i 1886, revenindu-se iar ca materie la §coala de agricultura, pentru ca abia In 1893 sä se Infiinteze §coala propie de silvicultura, la Brane0i, ju- detul Ilfov, §coala care, din 1901 Inainte, a primit numai bacalaureati. In sfir0t, incepind de la 23 septembrie 1923, Invatäraintul silvic superior a fost Incadrat In coala Politehnica din Bucure§ti, iar dupa al doilea razboi mon- dial s-a creat Facultatea de silvicultura 5. In Moldova s-a Infiintat o §coala de silvicultura In 1859 la TIrgul Neam-tului (judetul Neamt) 6; ea nu dura mult lush 0 dupa unirea definitiva a 1 D. IvAnesc u, Din istoria silvicultura romdnega, Bucuresti, 1972, p. 304. 2 I. C. Filitt i, Domniile romdne sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915,P. 607. 3 D. IvAnescu, op. cit., p. 305. 4 Ibidem. 5 Ibidem. ° V. A. Ur e chi a, Istoria gcoalelor, vol. III, Bucuresti, 1894, p. 230; Cons t.C. Giuresc u, Viaja gi opera lui Cuza Vodd, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 425. www.dacoromanica.ro
  • 107. 108 ISTORIA PADURII ROMANESTIPrincipatelor i unificarea lor administrativä, nu mai rämase decit cea dinBucuresti. Dar paralel cu invatAmintul din tard, se trimit tineri la specializareIn Franta, la scoala nationalà forestierä din Nancy. Revista pädurilor" anuntaIn 1886 c6 In acel an s-au intors in tarä dupà ce au absolvit studiile de specia-litate la Nancy, sase tineri, dindu-le numele Petraru, Nädejde, Obogeanu,Bantas, Klein si Boiarolu" i urindu-le succes in viitoarea carierà 1. In in-tervalul 1855-1905, au urmat aceastä scoald nu mai putin de 81 de studentdromani, aproape jurnätate din silvicultorii nostri cu studii superioare 2 Dragostea i interesul fatä de pädure au determinat i intemeierea deparcuri dendrologice si de grädini botanice. Cel mai vechi parc dendrologicde pe fata pämintului romanesc este cel de la Simeria, infiintat pe la mijloculsecolului al XVIII-lea, intr-o pädure naturalà din lunca Muresului, unde,treptat, au fost plantati tot felul de arbori europeni i extraeuropeni 3. Are osuprafatà de 70 de hectare si cuprinde descendenti din cel mai vechi saleimdin tug, adus din Franta 4 §i plantati aici, in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea, (vezi fig. 6) asa cum ne aratà un manuscris din 1860 5. Tot inacest parc se aflä i o magnolia, cu frunze uriase si cu flori la fe!, cit o tipsie" 6Se pot vedea aci i exemplare remarcabile de ulm, atingind dimensiuni record:120 de centimetri diametru si 32 de metri inältime 7. Dintre arborii americani,sint de semnalat chiparosul californian, artarul de Canada, catalpa mare,ienuperul de Virginia, vita de Canada 8. Din cele 560 de uniati existente inparcul dendrologic sau arboretum"-ul din Simeria, 10% sint europene, 16%eurasiatice, 35% asiatice, 21% nord-americane, 15% de origine horticolänumai 3% din alte continente 8. Un frumos pare dendrologic a fost i cel inceput la Pechea (judetul Co-vurlui) pe mosia sa, de &are Dimitrie Moruzi care avea isapte sere ingrijitede un grädinar neamt. In 1842, Moruzi a chemat din Franta un specialistIn botanica ; acesta a sosit la Pechea, unde a stat un an si jurratate, con-semnindu-si constatärile i impresiile. El ne spune cA, impreuna cu: Moruzi,fAcusem planul unei vaste grädini botanice trebuind sá cuprindd arborii,arbustii i plantele cele mai remarcabile ale Moldovei ; incepusem deja prin 1 Revista padurilor, I (1886), p. 27. 2 D. IyAnescu, opt. cit., p. 306. 3 Ing. S t. R a d u, Ing. A. Hule a, Arboretumul Simeria. Ghid-Album, Bucure§ti,1964, 55 p. §i 64 planp In 40 mic. 4 Informatie inginer Dumitriu-T taran u. 3 Ing. S t. R ad u, Ing. A. H ule a, op. cit., p. 7. 6 Informatie ing. Dumitriu-TatAranu. 7 Ing. S t. R a d u, Ing. A. H ule a, op. cit., p. 18. Ibidem. 9 Idem, p. 23. www.dacoromanica.ro
  • 108. PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 109tr-o plantatie de citeva mii de arbori divervi, toti indigeni, cind circa optspre-zece luni dupd sosirea mea la Pechea, un atac de apoplexie fulgerdtoare ardpit pe acest print familiei sale" 1 Prin moartea lui Moruzi i plecarea fran-cezului, lucrdrile au incetat. S-a infiintat insd, in 1856,1a Iai, prin stdruinta cu cheltuiala medicului Anastasie Fätu, o grädind botanicd, avind aproxi-mativ 2 500 de specii 2 Cea din Bucurevti, inauguratd in timpul domnieilui Cuza la 5 decembrie 1860, vi-a avut sediul mai intli pe un teren de lingdactuala grAdind botanicd, apoi in fata Universitätii, spre a fi mutatd i mdritä,in 1885-1890, pe locul unde i astdzi se afld, in lunca vi pe dealul Cotroce-nilor 3. Nu poate fi trecut cu vederea parcul Cipnigiului, din cuprinsul Bu-curevtilor, parc a cárui realizare a inceput in 1845, a continuat in, 1851-1852vi a mers mereu, infrumusetindu-se, pind in zilele noastre. El cuprinde arboriautohtoni i exotici 4. Mentiondm, in sfirvit, i doud mari parcuri particularedin secolul al XIX-lea, cu copaci vechi autohtoni i anume parcul de laTintava §i cel de la Buftea, ambele in imprejurimile Bucurevtilor. Cel dintii,pe movia BAlenilor, avea o intreagd retea subterand de tevi vi o serie de guride apd pentru stropitul lui 5. Cel de al doilea, pe movia tirbeilor, era situatpe malul unuia din lacurile formate de riul Colentina, lacul Buftea 6. Tot in epoca modernd i anume la inceputul secolului al XX-lea cad viprimele Incercdri de a se constitui rezervatii naturale. In 1907, administratieiFondului bisericesc din Bucovina i se cere de catre Ministerul din Viena alagriculturii i domeniilor sä facä propuneri de rezervatii naturale. Adminis-tratia a rdspuns indicind pädurea secularä de la SlAtioara, de pe MunteleRardu i pädurea Putna. Hotdrirea definitivd se va lua insá numai in 1925,de &are autoritatea româneascd din Bucurevti. Un moment important pentru propagarea in masele poporului a probleme-lor i solutiilor privind pddurea a fost infiintarea, in 1886, a societdtii Pro-gresul silvic" la Bucurevti. Initiativa a fost luatd de un grup de 46 de membrifondatori, silvicultori i proprietari de pdduri". Statutele cuprindeau 42 dearticole, articolul al doilea precizind scopul societätii. El era: a) A luptapentru rdspindirea ideilor vtiintei moderne asupra ingrijirii, conserväriiexploatärii pddurilor tdrii precum i pentru prosperitatea in genere a vtiinteisilvice. b) A lucra pentru explorarea bogätiilor pddurevti din tard. e) A dis-cuta vi propune mdsurile necesare relative la dezvoltarea industriei lemnoase, Scarlat Callimachi, Pagini inedite despre Moldova, Bucure§ti, 1947,p. 30. 2 Istoria Romdniei in date, p. 201; Adina Arsenescu, The Society of Physi-cians and Naturalists of Iassy, Bucure§ti, 1973, p. 153 (Extras din Noesis I). 3 Const. C. Giurescu, Istoria BucureFtilor, p. 397. 4 Idem, p. 392-3. 5 Idem, p. 395. ° Ibidem. www.dacoromanica.ro
  • 109. 110 ISTORIA PADURII ROMANESTIrelative la vinat i pisciculturg, precum i la stabilirea regimului apelor.d) A tine In curent pe membrii societätii i publicul interesat in genere cuprogresele ce realizeag In celelalte täri economia forestierà. e) A Incurajape tinerii slrguitori i talentati care se destinä carierii silvice" 1. Ca mijloacepentru realizarea scopului se prevedea publicarea unei reviste numite Re-vista pädurilor", organizarea de conferinte publice, acordarea de premiipentru lucrärile originale asupra economiei forestiere a tärii i instituirea demisiuni stiintifice pentru explorarea produselor päduresti si a derivatelorlor". Societatea, al cArei comitet initial de administratie era alatuit dintot ce era reprezentativ in domeniul silvic 2, a desfäsurat o activitate meri-torie: revista a apärut de indatà, in 1886, si a avut o viatä indelungatà, con-stituind azi un adevärat tezaur pentru istoria silviculturii romänesti. S-autdnut conferinte, au fost sprijiniti tinerii meritorii care se consacrau stiinteipädurilor. Un singur lucru esential n-a putut trig face societatea: sä impiediceexploatarea prädalnicti a pädurilor romanesti de cätre societälile cu firmäromäneascA dar conducere sträinä, sA opreascä devastarea muntilor Vrancei defrisarea stejäretelor din cimpiile i dealurile muntene i moldovene.Tot In 1.886 se preconizeazä de cätre silvicultorul A. Eustatiu Infiintarea uneiCase a pdclurilor unde sä se strIng6 amenzile i despAgubirile civile ce se sin-caseag In urma delictelor silvice, sumele strinse 86 fie destinate pentru dez-voItarea §i propäsirea pädurilor supuse regimului silvic 3. Casa s-a infiintat in1910. Sub raportul administrativ, epoca modernä a väzut constituirea, trep-tatà, a organismului care a preluat administrarea pädurilor statului si a ve-gheat la aplicarea legii privind pädurea in general. La Inceput, n-au fost func-tionari cu atributii pur silvice. Cind s-au infiintat primele pepiniere prinlege la 1. septembrie 1862, de fapt In 1.864 doi din inspectorii agricoli aveauintre atributiile lor si pe aceea de a se ocupa cu impädurirea locurilor sterpe"si de a vizita odatä pe an... pepinierele forestiere" 4. La infiintarea, in 1883,a ministerului agriculturii, industriei, comertului i domeniilor, s-a prevAzut,prin articolul 17 al legii, cA serviciul exterior al pädurilor, compus din inipec-tori, subinspectori, guarzi generali i agenti secundan i este Insärcinat cu 1 Revista ,Murder, I (1886), p. 18-25. Printre membrii fondatori i ai consiliului de administratie, aldturi de personajepolitice si de suprafatd, ca baron B. Belu", I. Kalinderu si C. F. Robesc u, eranspecialisticaA.Eustatiu, Ioan P.Chihaia, G. StAn escu,C.Oldrescu,N. R. Danilescu, Al. Moraru, C. Orescu, C. Panaitescu, N. G. Popo-vici, I. C. Eleuterescu,. 3 A. E. Eustati u, Casa padurilor, in Revista ,Murder, I (1886), p. 14-16. 4 D. R. Rusesc u, Cestiunea Impaduririlor artificiale in Ronulnia, Bucuiésti,1906, p. 162-163. Chiar oficialitatea noastrd recunoaste, In 1867, cd slut putinepaduri care sd fie supuse unui amenjament regulat. Statul si citiva particulari abia tncepsd reguleze tdierea pddurii Intr-un mod sistematic" (Notice sur la Roumanie, Paris, 1867,p. 77-78). www.dacoromanica.ro
  • 110. PADUREA ROMANEASCA TN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 111lucrärile privitoare la exploatarea, pästrarea §i inmultirea pädurile statu-lui" Deci numai pädurile statului, de celelalte nu se aminte§te. Exploatareapadurilor statului este rasa defectuoasa; faptul rezulta §i din tabloul cifreiincasarilor pe intervalul 1882-1886. Daca In anul bugetar 1883-1884 Cescad la 951 000 lei, apoi in 1884-1885 scad catastrofal la 340 000, pentru caIn 1885-1886 sa inregistreze 653 000 lei 2. Personalul calificat era in numarmic, de aceea, la inceput, in materie de pepiniere §i impäduriri, s-a facut apel§i la speciali§ti straini, francezi in spetä 3. Abia In 1887 se creeaza la Minis-terul Domeniilor o direcfia silvia, in frunte cu Daniel Patrulius, inspectorsilvic 4. Aceastä directie se va dezvolta, va cre§te ca numar de functionarica atributii in urma noului cod silvic din 1910, dar abia dupa 23 august 1944,o datá cu cre§terea lntelegerii despre insemnatatea padurii §i a importaateipe care o prezinta lemnul In economia nationala, se va ajunge la infiintareaunui minister al economiei forestiere. Rezurnind istoria padurii române§ti In epoca moderna, constatam casuprafata forestierä este In continua sceidere, ea s-au defri§at multe päduride §es §i de deal stejariprile avind cel mai mult de suferit i ea a in,ceput o exploatare salbatica a padurilor de munte, taindu-se In primul rindra§inoasele. Scaderea domeniului forestier se explica pe de o parte prin nevoiade ogoare noi pentru agricultura i de pa§une pentru cre§terea vitelor, pede alta parte §i mai ales prin dorinta de ci§tig mare §i rapid a societa-tilor capitaliste de exploatare a padurilor. S-a produs, evident, §i reacia: auInceput, In aceea§i epoca moderna, sa se ja inäsuri pentru apararea §i gospo-därirea padurii, pentru impädurirea terenurilor unde fusesera altä data päiduri§i care se degradasera Intre timp tocmai din cauza taierilor nechibzuite. Tot-deodata, s-au alcdtuit coduri silvice i s-a constituit un corp de special4ti§.1 tehnicieni spre a se asigura aplicarea acestor coduri. Dar opera de restau-rare e inceata §i limitata; ea nu poate acopen i pagubele produse. Soldul acesteiepoci este, in privinta pädurii, un sold puternic debitor: românul n-a fostfrate bun cu codrul, ci un frate vitreg care abia intr-un tirziu a inceput sä-§i dea seama de purtarea sa nedreapta §i pägubitoare sie Insu§i 5. D. R. Rusescu, Cestiunea tmpeiduririlor artificiale En Romtnia, p. 181. 2 Revista pit durilor, 1887, p. 226. 3 D. R. Rusesc u, Cestiunea impaduririlor, p. 179-180; cf. p. 311. 4 Revista pdclurilor, 1887, p. 221. 5 Regretatul Emil Po p, In conferinta sa Pddurile çi destinul nostrurostità in timpul celui de al doilea rdzboi mondial, spunea urmdtoarele: Ambianta sil-vestrA este un factor constructiv i deci mereu necesar pentru sufletul romAnesc ... Totce Ocatuim prin devastarea pAdurilor este In paguba noastrl; once oper6 de ameliorare prevedere silvicl, o facem In intregime in folosul nostru" (Sibiu, 1943, p. 14 §i 16). www.dacoromanica.ro
  • 111. 112 ISTORIA PADURII ROMANE$TI , V.467`.7 t PADUREA CONTEMPO- UP RANA (1919-1974). Potrivit statisticii forestiere publica- te In 1931 erau In Romania, , In 1929, 7 134 200 hect6re l. trm din care 2 053 691 hee- op tare apartineau statului, 1 921 530 particularilor, dar administrate de stat, 217 880 comunelor i stabilimentelor publice, iar 2 941 099 pro- prietarilor particulari cu administratie proprie 1. Pe provincii istorice, aceasta suprafata se rep artiza astf el : Transilvania 3 534 621 hec- tare, vechiulregat 2 885 692, Bucovina 494 694 §i Ba- sarabia 219 1.93 hectare 2. . Aceste cifre nu exprima lug rr 7 realitatea, deoarece ea cu- prinde §i locuri unde a fost ° mai inainte padure, dar care, In momentul alcatuirii sta- tisticii, nu mai reprezentauFig. 20 Arboret de molid, de mare productivitate, cleat terenuri despadurite pe valea Lotrului, 1952 sau degradate. Intr-adevar, (Foto ing. Paul Dece i) aceea§i statistica, socotind esentele iar nu suprafeteleda urmätorul rezultat: ra§inoase 1 614 719 hectare (vezi fig. 20-22), fag2 452 751, stejar mare 1 548 774, ulm, frasin 84 901, foioase tari 459 387,foioase lemn moale 287 943 hectare. Total : 6 448 475 de hectare 3, deci o 1 D. DrImb 5, Etude physique et micanique du bois roumain, Nancy, 1932, p. 19. Idem, p. 20. Constatam, in ce priveste Transilvania, ca exista o diferenta fntrestatistica maghiara, antebelica, i c,ea romand. Prima da o suprafata de 3 792 927 hectare,pe cind cea de a doua de 3 534 621 hectare, deci Cu 258 306 hectare mai putin (D. DrImb a,op. cit., p. 14). Diferenta se explica prin faptul ca statistica romana e posterioara, din 1929,deci inregistreaza scaderea intervenita intre timp. 3 Ibidem. Tinind seama de aceasta suprafata de 6 448 475 de hectare, Romania ocupaIn 1938 locul al nourilea dupa suprafata medie de padure pe cap de lcuitor si al patruspre-zecelea dupa procentul suprafetei de padure in raport cu suprafata totala a tarii. Dintotalul padurilor europene, Romania detine 2,4% , in timp ce U.R.S.S. (partea de la vest www.dacoromanica.ro
  • 112. Fig. 21 Pädure de brad in masivul Ceahlä.u. Se vede marginea superioar6 a padurii, 1958 (Foto ing. Paul Dece I) -. Fig. 22 - Plantatie tinarti de brad(Foto Institutul de Cereetirl i Amenajirl Sllvice) www.dacoromanica.ro
  • 113. 114 ISTORIA PADURII ROMANESTIdiferenrd in minus fatd de totalul domeniului forestier, indicat de aceea,si sta-tisticd, de 685 725 de hectare. Pe de alta parte, dispunem de o alta statistica, cvasicontemporana, §ianume de aceea care figureaza in expunerea de motive la legea pentru admi-nistrarea pädurilor, din 25 aprilie 1930. Potrivit acestei de a doua statistici,existau paduri In suprafata de 6 486 471 de hectare totalul fata de primastatistica e superior cu 37 996 de hectare ; pe categorii de proprietari, acesttotal se imparte astfel : Statul 1 942 000 hectare a§adar cu 111 691 de hec-tare mai putin fata de prima statistica domeniile coroanei 66 492 de hec-tare, comunele §i judetele 681 197, eforiile §i fundatiile 125 628, bisericile§i fondurile religioase 467 605, composesoratele 655 707, mo§nenii §i räzä§ii450 566, particulari §i societati anonime 2 097 276 de hectare 2 Pe procente,ultima categorie venea pe locul intii, cu 32,4%, urmata de stat, cu 29,9%,apoi de comune-judete §i de composesorate, cu 10,5%, respectiv 10,1%3etc. Exista, in sfir§it, o a treia statistica, aceea a Anuarului Statistic pe 1972care considera fondul forestier total", ca fiind de 6 476 000 de hectare in1938, de 6 487 000 in 1948 §i de 6 313 000 in 1971, areitind deci o saidere de163 000 de hectare, in timp de 33 de ani 4. Se face frig §i aici o deosebire intrefondul forestier" §i suprafata padurilor", aceasta suprafata trecind de la5 955 000 hectare In 1938 la 5 897 000 hectare in 1971, deci o scadere de 58 000de hectare In acela§i interval de 33 de ani 5. Dat fiind ca la I decembrie 1918 unirea cu Transilvania suprafata padurilor era de 7 248 985 hectare,reprezentind 24,5% din suprafata totala a tärii 6,§i ea in 1938 padurile repre-zentau numai 5955 000 hectare, rezulta cá in acest interval de 20 de ani pd-durile s-au micforat cu 1 283 985 de hectare. Aceastä dureroasa concluzieeste foarte apropiata de aceea a mult regretatului Emil Pop, fost pre§edinteal sectiei de biologie a Academiei Republicii Socialiste Romania §i un foartebun cunoscator al pädurii romane§ti, care, Intr-un studiu publicat in 1943,arata ea din 1920 Ora in 1935, in 16 ani, s-au taiat aproximativ 1 280 000 hade Urali 53%, Finlanda 9%, Suedia 8%, Germania 4%, Franta 3,5%, Polonia 3%, Iu-goslavia 2,8% §i Norvegia 2,5% (V. Sabd u, Cultura fi exploatarea poldurilor, In Enci-clopedia Romeiniei, III, p. 449). Codul legislaiei silvice, vol. I, p. 646. 2 Ibidem. 3 In expunerea de motive aceste doud din urmd categorii slut trecute in mod gre§itCu un procent egal de 10,1%; In realitate pädurile comunelor §i judetelor reprezintd10,5%, suprafata lor, de 681 197 de hectare fiind mai mare declt aceea a composesoratelorcare au 655 707 hectare. 4 Anuarul statistic al Republicii Socialists Romdnia pe 1972, p. 317. 5 Ibidem. 6 Expunerea de motive a legii din 1930, sus mentionate, In Codul legislaçiei silvice,I, p. 644-645. www.dacoromanica.ro
  • 114. PADVREA ROMANEASCA IM EPOCA MODERNA Er CONTEMPORANA 115aproape 1/5 din Intreg patrimoniul nostru päduros. Cu lmi neatinse pinä atunccare au infiorat chiar §i pe economi§tii §i silvicultorii streini, observatoli" 1 Cum s-a putut ajunge la o asemenea situalie färä precedent, care ilus-treazá o gospodärie prädalnica §i o lipsä totalä de prevedere, de ignorare aintereselor viitorimii, atit In ce prive§te statul, eft §i particularii? Cauza prin-cipalä a fost reforma agrarci de dupä primul räzboi mondial, reformä princare s-a luat din domeniul forestier o suprafal4 de 1 168 345 de hectare pentrusatisfacerea nevoilor de ima§ §i chiar de teren agricol al celor improprietäriti 2.Trebuia oare luatä neapärat aceasta suprafatä din domeniul forestier ? DacAar fi existat o conceptie ciará, f and amentaià §tiintific, in privinta ima§urilor,dug s-ar fi pus accentul pe cultivarea plantelor furaj ere lucerna, trifoiul,iarba de Sudan daa. aceste ima§uri nu s-ar fi transformat In ptrloage,pline, multe din ele, de scaieti §i ciulini, este sigur cA suprafga luatà asuprapädurii ar fi fost mult mai micä. Diferenta Intre I 283 985 de hectare pier-derea totalä §i 1 168 345 eft reprezintä aplicarea reformei agrare, adic6115 640 de hectare sint rezultatul exploatärii de care marile societäti ano-nime care, atunci cind puteau eluda obligatia reimpäduririi suprafetelorexploatate, o fäceau färà nici un fel de scrupul 3. Dar mai este Inca un aspect, nu mai putin dureros. S-au täiat In acesträstimp dintre cele douä räzboaie mondiale, r4inoasele in primul rind §iIn mod abuziv molidul" 4. Proportia r4§inoaselor In exportul nostru de lemna mers crescind pinä In 1935, molidul intrind intr-un procent de aproape80% 5. Reproducem o altà concluzie a lui Emil Popp, din aceea§i lucrare pu-blicatä in 1943: Avem trista reputatie de a fi tara celor mai multe ferestraeIn raport cu capacitatea pädurilor noastre de rà§inoase. Cea mai mare fabricäde cherestea din lume, cu 27 de gatere, se gäse§te la Tälmaci", IMO. Sibiu,In timp ce fabrica Molotov, din taigaua siberianä, are numai 24 de gatere 6.Räzboiul al doilea mondial §i reforma agrarä din 1945 au contribuit de ase-menea la mic§orarea fondului forestier, dar in proportii mult mai mici cleatau flcut-o primul räzboi mondial §i reforma agrara ce i-a urmat. Scädereasuprafetei fondului forestier se poate observa In foarte multe locuri. Astfel,pe teritoriul comunei viticole Cote§ti (judetul Vrancea), in timp ce In 1890 E mil P o p, Padurile si destinul nostru nalional, Sibiu, 1943, p. 19. MichelDev8z e, op. cit., p. 102 apreciaza scaderea domeniului nostru forestier In perioadainterbelicd la poate un milion de hectare". 3 Dr. Val eriu Din u, Der rumeinische Wald, Bucuresti, 1933, p. 29. 3 Vezi, in privinta aceasta, si mai sus, p. 102-103. 4 Emil Pop, Padurile Fi destinul nostru nalional, p. 22. 5 Ibidetn. Ibidem. www.dacoromanica.ro
  • 115. 116 ISTORIA PADURII ROMANESTIfondul forestier reprezenta 48%, in 1939 el este de 40,5% pentru ca in 1971 nu mai fie cleat de 24,8% 1, a§adar o scadere, In ultimii 32 de ani, de 38,8%.La sud-est de Rimnicul Sarat, padurile coborau ping. la Caiata: s-au defri-§at Intre timp, raminind din ele doar doua cringuri: Cringul Ursului §i Crin-gul Meiului 2 PIlcul de ulmi gro§i aveau circa o sutà de ani in 1916 careocupau fare unul §i cloud hectare la Stupina (azi In judetul Vrancea), undeera conacul Bagdat, a fost ras 3. La Urluia, in sudul Dobrogei, o fatä intreagàde deal a fost defri§ata era padure de stejar §i defri§ata a rämas: doartufe mici ici §i colo, amintesc de existenta de alta data a padurii. Plantatiade salcim i diferite foioase de la nord de Mangalia, de la Comarova, a fostdefripta In lungul ei pe o latime de citeva zeci de metri pentru a face loeferate de pe litoral. Alte plantatii de salclin din Bar:dgan au fost desfiintate,neintelegindu-se rostul lor. Exemplele se pot u§or inmulti pe toata fata pa-mintului romdnesc ; ele ilustreaza toate mic§orarea statornicà a domeniu-lui forestier. S-a continuat in toata perioada interbelica o consumatie nejustificata§i nepermisa de lemn, indeosebi fag, dar §i, In proportii mai mici, cernita, ca lemn de foc. In 1929, padurile statului aveau o productie anuala de1 636 000 metri cubi de lemn de lucru §i 3 892 000 adica mai mult decItdublu (exact 2,38) lemn de foc 4. Abia spre sfa inceput sd se actioneze In vederea utilizarii mai accentuate a celorlalte com-bustibile, carbuni, brichete, gaz metan, actiune care s-a dezvoltat mult dui:423 august 1944 §i mai ales din 1948 inainte, cind s-a ajuns la o pretaire co-respunzatoare a materialului nobil care este lemnul. Din punct de vedere administrativ, s-au incercat, In perioada dintrecele douà razboaie mondiale, mai multe forme. S-a continuat forma anterioard,prin directia silvicä a Ministerului agriculturii §i domeniilor, s-a experimentat§i forma de regie autonoma CAPS"-ul spre a se reveni, la urma, totla administrare,a directa, prin minister. Dar aceste Incercari n-au impiedicatca patrimoniul forestier al Varii sä scada, ca dezechilibrul intre taiere §i cotaanuala de cre§tere a padurii sa continue. In noua perioadd, de dupd" nationalizare, o datä cu importanta din cein ce mai mare pe care o ja lemnul, §i administratia cre§te in Insemnatate,pinä se ajunge la formarea unui Minister al economiei forestiere, cu o seriede directii, potrivit cu complexitatea exploatarii pddurilor §i a prelucrarii 1 Prof. Pe tre Ripean u, Dezvoltarea economicez, in volumul CoteFti 500 de anide esistentel, BacZiu, 1972, p. 50. 2 Informatie, Dr. G h. T ä táran u, la 31 octombrie 1972. 3 Idem. 4 D. Drîmbí, op. cit., p. 21. www.dacoromanica.ro
  • 116. PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA 51 CONTEMPORANA 117materialului lemnos, directii VIMintre care una priveste vinatul§i pescuitul in apele de munte. Sub raportul replantärilorsau reimpäduririlor, s-au con-tinuat, in parte, mai ales inprimii ani dupä Unire, practi-cile vechi. Societätile anonimenu si-au indeplinit intotdeaunaobligatiile, preferind sä renunt, ela garantiile depuse 1 Dar,incepind din 1934, se observiio imbunätälire a situatiei ; ac-tiunea de reimpädurire, subsupravegherea statului, faceprogrese, asa incit, spre fineleperioadei interbelice, se poatevorbi de un inceput de redre-sare a situatiei 2 (vezi fig. 23).0 intensificare puternicä a ac-tiunii de reimpädurire se pro-duce insä abia dupä nationali-zare. Se creeazä pepiniere mari,douäzeci i cinci la numär, . ...21,A614avind suprafata varlind intre Fig. 23 Culturi In benzi pentru fixarea soluIui30 si 100 de hectare fiecare, pe terenuri Cu Inceput de degradare. MilguraCu o productie de puieti mult Rodnei, 1962 (Foto ing. Paul Done i)superioarà pepinierelor anteri-oare 3. Se planteazd diferite esente in aliniamente de-a lungul drumurilorplopi piramidali i euramericani, frasini, nuci etc. In 1960, suprafata reimpädu-rità se ridicä la 78 649 de hectare 4, dar in 1970 ea nu este decit de 52 679 de hec-tare 5, deci o scklere de 25 970 de hectare. In ce priveste impäduririle in terendegradat, ele ating 8 171 de hectare in 1962 spre a scädea insä la 1 701 hec-tare in 1970 6 In total, in intervalul 1948-1973, asadar in timp de 25 de ani,s-a impAdurit o suprafatä de peste 1,3 milioane hectare, in cadrul acestei Vezi mai sus, p. 103. 2 Emil Pop, Pcidurile i destinul nostru national, p. 20. 3 Mihai Suder, Economia forestierd in Romdnia, p. 15. Anuarul statistic al Romdniei, 1971, p. 466-467. Ibidem. 6 lbidem. www.dacoromanica.ro
  • 117. 118 I STORIA PADURII ROMANESTIactiuni dindu-se prioritate plantgrii celor peste 700 mii hectare suprafatedespadurite, preluate dupa anul 1948" 1 Problema aceasta a reimpaduririiatit a terenurilor cu paduri exploatate cit §i a terenurilor degradate este decea mai mare importanta nu numai pentru tara noastrg, dar pentru toatetarile cu domeniu forestier, din Europa §i din celelalte continente. Se cautapretutindeni esente repede crescatoare §i care sä dea in acela§i timp o masade lemn indicata nu numai pentru celuloza necesarä hirtiei, dar §i pentrulucru. Problema refacerii pgdurilor a aurului verde" cum i se mai spuneprin comparatie cu aurul negru" sau petrolul se pune cu o deosebita strin-gentä pretutindeni; nerezolvarea ei, depa§irea continua prin taiere a coteide refacere a padurii, depg§ire care se urmeazd de atta vreme, poate sg ducaintr-un viitor previzibil, debe indepartat, la o eriza a lemnului §i a hirtiei,similara crizei petrolului 2. Impgdurirea e necesara §i dintr-alta pricing. Pe terenurile unde pgdureas-a taiat §i nu s-a efectuat replantarea, apa de ploaie nu mai e oprita in scur-gerea ei, capata un caracter torential i mina la vale stratul de humus de lafata pgmintului ; coastele dealurilor i muntdlor se ravineaza i devin, dupacitva timp, terenuri degradate §i bazine torentiale. Daca pe vgi se afiä lacuride acumulare in slujba uzinelor hidroelectrice, aceste lacuri, treptat-treptat, secolmateaza, pamintul spalat de pe coastele dealurilor depunindu-se la fundullor. In citiva ani, un asemenea lac cu o capacitate de 6 milioane metri cubi adevenit colmatat in proportie de o treime 3.Singura solutie este reimpadurirearara intirziere a tuturor suprafetelor de pe care s-a tgiat pädurea §i a terenuri-lor degradate i gospodarirea rationala a padurilor existente in aceste bazine. Problema esentiala care se pune astazi este realizarea unui echilibruconstant intre cota anuald de taiere a piidurii ci aceea de creftere a ei, prin cre§-tere intelegindu-se numai cre§terea naturalg, utilá, valorificabila, afarg deimpgduriri. De vreun seco! §i un sfert incoace, taiem mai mult decit permitecre§terea anuala: rezultatul este o continua ingustare a patrimoniului forestier,o mic§orare a suprafetei lui, o mic§orare a mo§tenirii pe care o lasam urma§i-lor no§tri. De vreo suta douazeci i cinci de ani §i chiar in ultimele decenii,mineam din fond, in loe sà ne multumim cu rodul lui anual. Este o gospodarirei Vasile Patilinet, Padurile, in Tribuna Romaniei, II (1973), nr. 14 din1 iunie, p. 4. 2 Vezi, In privinta aceasta, §i Catinca Musca n, laclueca fi ftiinla in RomaniaLibera din 13 august 1972 §i Ion Dan, Aurul verde" la cota preocupcleilor, In RomäniaLibera din 29 iulie 1974. 3 Vezi discutia organizatl de Romdnia Libera cu cei mai de seam5. speciali§ti ai no§triin domeniul apelor, discutie publicatá in num6ru1 din 18 iulie 1973, p. 2. www.dacoromanica.ro
  • 118. PADUREA ROMANEASCA. IN EPOCA MODERNA 51 CONTEN1PORANA 119gre§ità 0 egoistä, care va avea consecinte dureroase. Dar ni se va obiecta:populatia a crescut continuu, a fost nevoie de tot mai mult teren agricol §ide Aune, de aceea a trebuit sä ingustäm pädurea. Obiectia nu este intemeiatä:nu acesta a fost motivul, ci dorinta de clstig rapid si cit mai mare in regimulcapitalist §i lipsa de coordonare, de proportionalizare intre productie §i consumin regimul socialist, prin consum intelegindu-se atit exportul cit §i aprovi-zionarea fabricilor noastre de prelucrare a lemnului 0 acoperirea nevoilor po-pulatiei In lemn de constructde, de lucru §i de foc.Prevederile Programuluinational de conservare §i dezvoltare a fondului forestier, in perioada 19762010, interzic täierea pädurii peste cre§terea ei anual, neadmitindu-se nici unfel de exceptie. Numai In felul acesta se poate asigura viitorul patrimoniuluinostru forestier, numai astfel punem bazele unei economii forestiere grid-toase. La consfäluirea pe tail a silvicultorilor, in octombrie 1974, prwdin-tele Republicii Socialiste Romania, tovar6011 Nicolae Ceau§escu, a spus-olimpede §i räspicat: Set nu mai admitem sub nici un motiv tiiieri mai maricleat cele normale, set asigureim o crestere corespunzettoare, anualei a fonduluiforestier" 1 Patriotismul luminat §i spiritul de prevedere al pre§edinteluiRepublicii Socialiste Romania a determinat elaborarea legii respective §iaplicarea acestei legi cu toatà fermitatea, färä nici o abatere. Un pas inainte s-a fäcut dupä unirea cu Transilvania prin constituireade rezervatii q,i parcuri naturale. Am arätat ca problema se pusese inch in1907 cind administratia Fondului Bisericesc din Bucovina, Intrebatà fiind,propusese ca rezervatii naturale padurile seculare Slätioara §i Puma. Hotärireas-a luat ing numai In 1925, cind, prin decizie ministerialä, a fost declaratàca rezervatie naturald pädurea Slätioara, in intindere de 671,11 hectare. In1931, i s-a redus suprafata la 295,28 hectare, adäugindu-i-se Irish 292,92hectare pe muntele Giumaläu 2 A§ezatà pe versantul sud-estic al masivu-lui Raräu, In regiunea cea mai pitoreasca a Carpatilor bucovineni, pädureaSlätioara, alcätuitä din arbori seculari, monumentali, tine §i vinat frumos :ri0, coco0 de munte, mistreti etc 3. Din cauza vInatului abuziv §i a braconajului, o sumä dintre podoabelepädurilor §i muntilor no§tri, ca risul, cerbul, capra neagra, ursul, coco§ulde munte, coco§ul de mesteacän se imputinaserà considerabil §i erau, unele 1 Romania Liberd din 10 octombrie 1974, p. 3. 2 Ing. I. Poclitaru, Situaga Fi importanja actuald a pädurii seculare Sid-tioara" In Codrii Bucovinei, IV (1933-1934), p. 3-11. Potrivit listei oficiale de rezervatiiforestiere si complexe, alatuite de V a 1. Puscariu si N. Tomiu c, rezervatia dela SlItioara are actualmente (1974) 609 (ase sute notfa) hectare. 3 Idem, p. 8. www.dacoromanica.ro
  • 119. 120 ISTORIA PADURII ROMANESTIdin ele, chiar In primejdie de a dispärea 1, a§a cum dispäruserg, In secoleletrecute, zimbrul, bourul, brebul, plotunul. De aceea, s-au luat mäsuri ca vi-natul unor specii sä nu fie admis decit pe bazg de autorizatie specialà, acor-datä de minister, iar pe de altá parte sá se creeze rezervalii, parcuri naturale parcuri dendrologice unde atit arborii cit §i vinatul sä fie ocrotiti prin lege ;citeva din aceste parcuri §i rezervatii au luat fiintä in perioada interbelicA,majoritatea dateazá insá din perioada de dupä al doilea räzboi mondial.Nu putem indica aci toate aceste rezervatii §i parcuri sint In numär de257 (douä sute cincizeci i§apte) din care o bunä parte forestiere §i complexe 2;ne vom märgini la cele mai insemnate. In frunte vine parcul national Retezat,de 20 000 (douaeci de mii) de hectare, de caracter complex, cuprinzind pä-duri, goluri alpine, lacuri pe locurile vechilor ghetari, faunä §i florà. A fostdecretat parc national in 1935, in urma unei intense 0 argumentate propa-gande 3. Vin apoi rezervatiile complexe Muntele Cozia, de 5 547 de hectare,In judetul Vilcea, In apropierea localitätilor Cälimäne§ti-Sälätrucel ; Feigiira,s ( Moldovanu-Capra), cuprinzind virful cel mai inalt al Carpatilor române§ti,la nord de localitatea Arefu ; trei rezervatii complexe Bucegi, de 3 849,8hectare In zona Sinaia-Bu§teni-Azuga, 2 050,3 hectare in zona Moroieni §i1. 839,9 hectare, lingä localitätile Bran-Zärnqti, Lacul Snagov, de 1. 727 dehectare 0 Domogled, In Banat, aproape de Mile Herculane, cu o suprafatäde 1 132 de hectare, avind §i aluni turce§ti §i castani cu fructe comestibile,precum §i arbori §i arbu0i fäcind tranzitia spre flora mediteranee.Tot in Banate rezervatia complexä. lzvoarele Nerei-Beufnita, de 3 368 de hectare, ling6Sasca Montang. In Transilvania, citäm rezervatiile complexe Lacul Rop-Cheile Bicazului, de 960,8 hectare, din apropierea oraplui Gheorghieni,defileul Cr4ului Repede, de 147 de hectare, lingäl Vadul Criului, i PietrosulRodnei, de 3 068 de hectare lingá hotarul sud-estic al Maramureplui, locali-tätile cele mai apropiate fiind Bor§a-Moisei. In Moldova, mentionäm rezerva-tiile complexe Ceahldul-Polita ca crini, de 3 489 de hectare, §i Cheile Bicazu-lui, de 2 219 hectare. Ca rezervatii pur forestiere, In afará de codrii seculari de la Sleitioara§i V alea Putnei-Giumaldu, amintite anterior, notäm codrul secular Glodeanu,de 528 de hectare, in valea Doftanei, judetul Prahova, pädurea seculara Vezi, in privinta aceasta, revista Carpagi, articolele lui I onel Po p, A I. B or zaC.Rosetti-BAlanescu,*tef an Boer,Lt. colonel Roland Schnei-der-Snyder, A. Com§ia, I. Philipovicz, E. Botezat, Lucaciu-R a 1 z. Vezi-le in lista indicatä mai sus, p. 119, in nota 2; ele cuprind nu numai rezer-vatii forestiere i complexe, dar i botanice, zoologice, geologice , speologice etc. 3 Vezi de pilda articolul lui A I. B or z a, Retezatul, viitorul parc nagonal al Ro-mliniei, in Carpaiii, I (1933), 12, p. 2-8. www.dacoromanica.ro
  • 120. PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 121Bogata din zona ora§ului Rupea (judetul Bra§ov), pädurea Latorita, de 650hectare, in zona Mälaia, judetul Vilcea fägetul de la Dragomirna, de 131de hectare, in judetul Suceava, pädurile Frasinu §i Spdtaru, de 153,20 §irespectiv 164,40 hectare (in judetul Buzäu) Luncavita de 154,20 hectare §iLetea de 298,70 hectare In judetul Tulcea (vezi fig. 4, 24, 25), Dumbrdveni,de 359 hectare §i Canaraua Fetei, de 168 hectare, in judetul Constanta. O mentiune specialä merità parcurile dendrologice de la MihdieVi, 69,2hectare, in judetal Arge§, de la Hemeitq, 48,5 hectare, §i Dofteana, din judelailBacgu. Ele fac cumpänä, de partea aceasta a Carpatilor, parcului dendro-logic de la Simeria, cäruia i s-a adäugat, din februarie 1965, rezervatda §tiin-tificä de la Dosul Laurului (Gura Hont, judetul Arad), In suprafatà de 28,7hectare §i Grädina dendrologicä a Facultäldi de silviculturä din Brafov. Pelingä bogatele colec-tii de arbori autohtoni §i exotici, aceste parcuri se carac-terizeazd §i prin semintele forestiere selectionate pe care le produc pentrupepiniere ca §i prin puieii ornamentali de rä§inoase 1. Credem cà ar fi foarte indicat ca printre parcurile naturale ale täriifie cuprinsä §i Mdgura Odobeftilor, cu intinsa ei pädure de stejar §i cu munteleRäiuul (Raiul cel mititel!) de pe valea Milcovului. De asemenea pädureade stejar de la Cotmeana (judetul Arge§), consideratä drept una din cele maifrumoase päduri ale tärii, poate cea mai frumoasä pädure de stejar. O dovadäa interesului crescind ce se aratä lemnului In vremea noasträ este §i infiin--tarea In 1967 a Muzeului lemnului la Cimpulung Moldovenesc 2. inainteexistau sectii cu exponate de lemn la diferitele muzee etnografice din tarà däm ca exemple sectdile respective ale muzeelor din Cluj, Ia§i, Sibiu §iSighet, precum §i Muzeul satului din Bucure§ti, dar acum, pentru prima datä,un muzeu este consacrat exclusiv lemnului. Avind peste o mie nouä sute deexponate, Intre care o colectie de roti cioplite dintr-o singurä bucatà delemn" 3 precum §i un car vechi de circa patru sute de ani, folosit la transpor- 1 Pentru parcul dendrologic de la Hemeius care e totdeodatil i statie experimen-tará silvica, precum si pentru pädurea secularä Bogata, vezi i notele lui P e t r e Mi-hai Bäcan u, In Romdnia Libera din 26 noiembrie 1972 si 20 aprilie 1973; vezi i ar-ticolul aceluiasi inainte ca natura sd moard, In Romdnia Libera din 28 februarie 1973,iinde totalul rezervatiilor naturale, la Inceputul anului 1973 este apreciat la 120 000 dehectare. Referitor la parcul de la Hemeius, vezi si nota lui C. Azoitii din RomtiniaLiberd din 9 mai 1974 unde se da cifra de 700 (sapte sute) de specii de arbori si se relevaincercArile de aclimatizare a pinului de zandr, originar din California, si a chiparosuluide Oregon. 2 La Inceput, In 1936, muzeul, Infiintat de profesorul Ion *t e f uria c, a avutun caracter general etnografic, cuprinend i ceramicd, tesilturi, pielärie, arme etc. in1967 Insä a devenit Muzeul lemnului, cu profil exclusiv. 3 P e tr e Mihai BAcan u, In Romdnia Liberà din 13 septembrie 1973, p. 7. www.dacoromanica.ro
  • 121. Fig. 24 Pridure la Letea, in delta Dun6rii, jud. Tulcea. in fald, o dunä de nisip (Foto Institutul de CercetAri 1 Amenajari Silvice)Fig. 25 Copaci in pädureaLetea, din delta Dunärii, jud. Tulcea(Foto dr. ing. L D umitr lu T taranu) www.dacoromanica.ro
  • 122. PADuREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA 123tul vinului singurul exemplar de acest fel pästrat Oda azi 1, Muzeul dinCimpulungul Moldovenesc este nu numai un element de atractie turistica,dar si un important mijloc de documentare pentru civilizatia lemnului"care a dominat secole de-a rindul viata ruralá in tinutul carpato-danubian.Si la Muzeul etnografic din Sighet, obiectelor din lemn le este rezervat unamplu spatiu. La Muzeul Vàii Teleajenului din Cheia (judetul Prahova) este §i o sec.tiede boli si däunatori ai pädurilor" infatisind: 1) bacterioze (cancer), 2) gale,3) insecte, 4) ciuperci, 5) licheni. Dintre insecte sint infatisate: viespea lem-nului de rasinoase, croitorul mare, croitorul mic, croitorul albastru al fa-gului, inelarul, catelul frasinului, gindacul rosu al frunzei plopului, cara-busul 2. Dintre ciuperci sint expuse ghebele si iasca, dintre licheni, matreatabradului. Dintre bolle care afecteaza copacii, o deosebita gravitate prezinta aceeaa ulmului, nu numai la noi, dar in intreaga Europa. Ulinii se usuca; incercarilefäcute Oda acum de a combate aceastä boala n-au dat rezultate. Pentru alteboli ale copacilor s-a recurs, in ultimele trei decenii, la stropiri sau prafuiridin avion; ele prezintä avantajul, pe de o parte, ca pot acopen i suprafetemari, pe de alta, ca ating virfurile copacilor care, altfel, ar fi greu accesibile. Un aspect care se cuvine neaparat sa fie relevat este tmbundtcitirea situatieimuncitorilor de p Mare. Daca In perioada 1919-1944 grija fata de conditiileIn care lucra si traia muncitorul forestier era pe un plan secundar au fostsi unele exceptii3 lucrurile se schimM simtitor dupä 23 August 1944 siradical dup./ nationalizarea padurilor. imbunatatirile privesc atit conditiilede trai cit i felul de lucru. Se fac cabane prevazute cu paturi, saltele, paturi,cear§afuri, perne i cu sobe, precum i bucatarii care pregatesc mincare calda.Sub raportul lucrului, se introduc ferastraiele mecanice portative, care u§u-reaza considerabil munca täierii copacilor, fäcuta mai inainte cu securea Elena Crding, Muzeul lemnului din Cimpulung Moldovenesc, In Contem-poranul din 3 noiembrie 1972, p. 8. 2 Aceste insecte pot provoca pagube considerabile. In 1895, cdlugdrita" (Limantriamonacha) a distrus In jurul Niirenbergului, In R. F. Germania, mai bine de 40 000 dehectare de pin. In Boemia, aceea5i insectd a atacat In regiunea Sumana pldurile pe 0suprafata de 507 000 hectare, din care a distrus 106 000 hectare. Litre cele cloud rdzboaiemondiale au fost multe asemenea atacuri In Europa vesticd i centrald (P ierre De f..f ontaine s, op. cit., p. 156). Pentru ddundtori, vezi M. Arsenesc u, I. Ceian u,Al.Fratian, Gr. Iliescu, T. Popescu, A. Simionescu, Depistarea gi prog-noza tnmu4irii ddundtorilor forestieri, Ducure0i, 1966, 180 P. In 8°. 3 Vezi mai jos, p. 150 §i 152 Muncitorii locuiau In colibe din rdzlogi" addpos-turi rudimentare, fArà paturi, sau In colibe bor§dne0i" de tipul celor ale lucrAtorilordin Borp. In §ase sau opt colturi, adaposturi mai durabile, dar tot fdrd paturi. VeziI. Vladutiu, Zona Bicaz ..., p. 265. www.dacoromanica.ro
  • 123. 124 ISTORIA PADURII ROMANESTIjoagdrul, se introduc funiculare pentru scosul bu§tenilor de la locul de recol-tare, precum §i tractoare §i camioane pentru transportul pe drumurile fores-tiere. Productivitatea muncii cre§te, ca §i specializarea, scade In schimb efortul,mai inainte istovitor, al muncitorului. Trebuie subliniatd Insemndtatea noilordrumuri forestiere. Ele deschid bazinele forestiere infundate, care mai inaintenu aveau drumuri de acces, din care cauzd arborii bätrini, cäzuti din pricinavirstei §i furtunilor, putrezeau pe loc, pierzindu-se astfel insemnate cantitätide materie lemnoasä de calitate, in special fag, molid §i brad 1. O altä caracteristicä a exploatärii forestiere din ultimele decenii estesporirea cantitatii de lemn de lucru din masa totald lemnoasä. Dacd in 1951procentul era de 49,1%, a§adar nerealizindu-se nici mäcar jumätate din totalulmasei lemnoase, In 1965 procentul a crescut la 70% 2, pentru ca in anii ur-mdtori el sä creascä §i mai mult tinzind spre 75%. Pe exente, cre§terea a fostla fag de la 27,2% In 1951 la 63% In 1965, la stejar de la 44,9% la 60,2%, iarla alte specii, inferioare, de la 7,6% la 51,7% 3. S-a schimbat §i ponderea, peesente, in volumul net comerciabil al masei lemnoase exploatate. Astfel rd-sinoasele care In 1950 reprezentau 35,5%, scad in 1966 la 32,2% sá neamintim ca in perioada interbelicä ele reprezentau majoritatea absolutä, iarla export pinä la 80% ; crqte, In schimb, ponderea fagului, de la 41,5%la 43,5%, a stejarului de la 8,5% la 9,2%, iar a diverselor specii de la 14,5%la 15,1% In acela§i interval 4. Cu totul remarcabild este dezvoltarea pe care o iau fabricile de prelucratlemnul. O bund parte din cei peste zece miliarde lei pe care i-a investit statulIn rästimpul 1948-1965 au servit la construirea acestor fabrici. In 1966,cifra investità in dezvoltarea industriei forestiere a fost de circa 1,6 miliardelei 4. Principiul de bazd de la care s-a plecat este sporirea considerabild avalorii lemnului prelucrat fatA de cel neprelucrat, principiu care se aplicg de-altfel la toate materiile prime. In loo sà exportgm cherestea, e mult mai avan-tajos sa export:4m hirtie, mobila, panel, furnir, instrumente muzicale,brituri, 066 aglomerate §i fibrolemnoase etc. Un alt principiu, de care nu setinuse seama mai inainte, este c4 nimic nu trebuie pierdut din masa lemnoasà,ca totul chiar cràcile cele mai mici poate fi §i trebuie utilizat. De aciau rezultat fabricile de placi de lemn aglomerat §i cele de práci fibrolemnoase, Ing. Mihai Sude r, Economia forestierti, p. 23 Dad. in 1950 se transpor-tau cu mijloace mecanice 57,4% din materialul lemnos iar cu atelaje (boj i cai) 30%,In 1966 procentul celor dintii s-a ridicat la 97,4%, iar al celor de-al doilea a sdizut la 0,6%,adica la foarte putin. (Idem, p. 26). ldem, p. 27. 3 lbidem. 4 lbidem, p. 30-31. 5 lug. M. Sude r, op. cit., p. 10. www.dacoromanica.ro
  • 124. PADUREA ROMANEASCA IN EPOCA MODERNA $1 CONTEMPORANA 125Cu varianta lor cea mai notia: piaci fibrolemnoase melaminate pe ambeleparti, realizate la Combinatul pentru exploatarea §i industrializarea lemnuluidin Suceava Pentru detalii asupra fabricilor de täiat §i prelucrat lemnulin perioada 1919-1974 trimit la capitolul special. 0 deosebitä atentie s-adat invatamintului forestier. In perioada interbelick atentia s-a indreptatpentru asigurarea unei pregätiri universitare viitorilor ingineri silvici. O datacu transformarea vechii §coli de poduri §i §osele in Scoala Politehnica, s-ainfiintat, in cadrul acesteia din urmä, §i o sectie de silvicultura, urmärind pre-gatirea viitorilor ingineri silvici 2. Dar dezvoltarea §i diversificarea cea maimare a avut loc dupa 23 August 1.944 cind s-a infiintat o Facultate de sil-vicultura, actualmente cu sediul la Bra§ov, §i s-a creat o serie de §coli se-cundare, profesionale §i tehnice, cu profil silvic, pentru pregatirea munci-torilor calificad §i a cadrelor medii, mai§tri §i tehnicieni. S-au infiintat astfel4 licee forestiere pentru cele 4 specialitati: silviculturä, exploatare, transpor-turi i constructii forestiere, industrializarea lemnului, apoi 21 de §coli pro-fesionale, 17 §coli tehnice de mai§tri intre ele cea de la Codlea §i 10 §colipentru personalul tehnic. In aceste §coli s-au pregatit lucratorii calificati§i mai§trii pentru fabricile de cherestea, de parchete, de placaje §i furnire,de placi aglomerate §i de placi fibrolemnoase, de instrumente muzicale §ide ambarcalduni, de mobila, creioane §i chibrituri, de budane §i butoaie,precum §i tehnicienii necesari pentru construirea de drumuri forestiere. Intotal, din aceste co1i, de la infiintarea lor §i ping in anul 1966, au ie§it 13 233de muncitori calificati §i 3 078 de mai§tri §i tehnicieni 3. Avind o temeinica pregatire de specialitate §i o indelungata experienta,silvicultorii romani slut solicitati i in afara hotarelor tarii. La Bucure§tia avut loc, fare 7 §.1 14 august 1972, a doua sesiune a subcomitetului minis-terial mixt româno-iranian de cooperare economica §i tehnicà in domeniulforestier i al industriei lemnului. Cu acest prilej s-a semnat un memorandumcare constata progresul realizat in construirea complexului iranian de indus-trializare de la Neka, cu colaborarea speciali§tilor români4. Pe de alta parte, incursul anului 1973, mai multi cercetatori §tiintifici ai Institutului de cercetare,proiectare §i documentare silvicä din Bucure§ti au participat la actiuni despecialitate in Asia §i Africa. Astfel, in Republica Democratä Populara a Vezi nota lui Pe tre Mihai Bdcanu in Romcinia Liberii din 9 februarie1973, p. 5. 2 Pentru o categorie de cadre medii, mentiondm scoala de brigadieri de vindtoareInfiintatd. la Sighet, prin legea vindtorii din 1921; cursurile durau doi ani (G h. Nedicop. cit., p. 710). *coala n-a durat insd, desfiintindu-se dupd prima serie. 3 Ing. Mihai Su de r, op. cit., p. 78. Pentru grupul velar forestier" de laSighet, vezi Maramurq 1921-1971, plana respectivd. 4 Vezi Scinteia din 15 august 1972, p. 5, nota Semnarea unui memorandum privindcooperarea romano-iranianci In domeniul industriei lemnului. www.dacoromanica.ro
  • 125. 126 ISTORIA PADIJRII ROMANESTIYemenului (sudul Arabiei) s-a aflat ca expert Eugen Costin in vederea uneicampanii de imp adurire a terenurilor aride. Un alt expert, Alexandru Clo-naru, s-a deplasat in Irak spre a acorda asistentä tehnica §i §tiintifica in ac-Vunea de cultivare a speciilor de arbori repede crescatori, in primul rind aplopilor In mai multe tari din Africa Centrala intre care RepublicaZair, Republica Nigeria, Republica. Guineea au fost chemati mai multicercetatori ai Institutului sus-amintit pentru a determina, pe de o parte,productia padurilor ce urmeaza sa furnizeze materia prima a fabricilor deprelucrare a lemnului din -tarile respective, §i pentru a indica, pe de alta, modulde regenerare a padurilor ce urmeaza sa fie exploatate 2 In Republica Algerianademocratica i popularä 0 In Republica Zair predau cadre didactice ale Fa-cultatii de silvicultura i exploatari forestiere din Bra§ov. 1 Romdnia Libera din 8 aprilie 1973, p. 3, nota Faima fcolii romdnefti de silvicultura. 2 Ibidem. www.dacoromanica.ro
  • 126. LEGISLATIA SILVICA Prima reglementare oficialä a regimului pädurilor pe teritoriul carpato-danubian, este cea din Tran- silvania, In 1781, urmatä de cea din Bucovina, In 1786, apoi de cea din Moldova, in 1792, fi de cea din Muntenia, In 1793 Legislatia silvica este o realizare a epocii moderne. Cità vreme padurileau fost numeroase §i intinse, iar oamenii putini, nu s-a simtit nevoia sa sereglementeze utilizarea padurii. Sdtenii luau lemne de constructie, pentrua-0 face casele, lemne de foe, ha i lemne pentru vinzare, stapinul paduriimultumindu-se sa primeasca din acestea din urmid, dijma adicä, in general,a zecea parte. Prima incercare de reglementare pe care o cunosc binein-teles in afarä de cele privind brani§tele sau pädurile oprite este aceea cu-prinsä in hotärirea slimului" sau conventului de la Foc§ani, din 29 mai 1706,unde o comisie mixta, de dregatori munteni §i moldoveni, decide cu privirela pricinile de hotar. Printre padurile ce sint pe locul Moldovii citim indocumentl de acum innainte muntenii sä nu mai treacä la pädurile Moldovii,dacd n-or ingädui moldovenii ea este cu cale ; daca nu le va fi cu voe, sä-iopreasca afarä. Numai and sà vor pute tocmi cu stapinii pädurilor, atuncesä margá sá tae iar nevrindu ingaduiasca, sa nu mai marga sà tac lemnudin padurile lor". De fapt, nu e atit o reglementare, eft precizarea unui prin-cipiu similar celui ce regenta brani§tea: nimeni nu poate taia färä voia sta-pinului padurii deci fàrà intelegerea prealabilä cu acesta. Prima reglementare oficialä a regimului pädurilor pe teritoriul carpato-danubian este cea din Transilvania, in 1781, urmata de cea din Bucovina,In 1786, apoi de cea din Diloldova, in 1792, §i din Muntenia in 1793; in Dobrogeaea are loe abia in 1870. Reglementarea privind pädurile Transilvaniei esteopera regimului austriac din timpul imparatului Iosif al II-lea 2 Dar dupa 1 Academie, Documente romanefti, LXXIV/35 Slim este un cuvint de origine 0-tarascg. Vezi Cons t. C. Giuresc u, Introducere la Vita Constantini Cantemyri, ed.Radu Alb al a, Bucuresti, 1973 p. XXI. 2 ina din 1703 existA un plan pentru cercetarea pAdurilor din Transilvania de cdtretrimiii impArAtesti din Viena spre a constata componenta acestor pAduri, ce lemn deconstructie si de foc cuprind, precum si ce pAduri de stejar stilt pentru ingilsarea www.dacoromanica.ro
  • 127. 128 ISTORIA PADuRii ROMANE$TImoartea acestuia se edicteazä, in 1791, legi care prevad cá dreptul de propie-tate asupra paclurei apartine numai movierilor ; ele dau acestora din urmàposibilitatea sa revendice padurile satelor de tarani 1 Reglementarea privindpadurile din Bucovina s-a tiparit in nemtevte i in romanevte, versiunearomana purtind titlul Orindueala de pädure" 2 Are 12 ponturi" sau ca-pitole; in pontul intli se prevede In ce chip trebuie dupä rinduialätie padurile in buna rinduiala, sà sà haznuiascä i sa sa tae". Se formuleazaideea ca movinavul de pacluri... e datoriu pe tot anul atita lemne sa taiedentr-insa, pe citu paclurea intr-un an poate sa deae; iarä. amintrele Wind,apoi greveavte impotriva rinduielii vi aduce pe urmatorii sau movtenitorii salla lipsä de lemnu" 3. Se introduce as:adar notiunea de amenajament, care sagaranteze refacerea padurii, notiune dezvoltatä In pontul doi. In pontul treisInt Infativate soiurile de copaci vi ce sä face" din lemnu lor. Pontul patru:stringerea semintelor de pädure, pastrarea i semanatul lor". Pontul cinci:neces:tatea padurarilor buni i cu vtiinta". In pontul vase, despre evitareagrevelilor i primejdiilor: incendiile de päduri, ruperea coajei de pe copaci,därämatul de frunze la oi i capre, greblatul mu. Fhiului de pe copaci. Pontulvapte: porunca de oprire pentru capre i oi". Pontul opt: pentru steclarii,Mile de fier i facerea potajului sau fierturile de cenuve. Pontul noud: pentrupadurile tirgurilor vi... razavevti". Pontul zece: pentru päduri bisericevtisau ctitorevti". Pontul unsprezece: Pedepse pentru stricatorii calcatorii de paduri". Pontul doisprezece: taetura padurilor la munti 4.Foarte interesante grit definitiile pe care le da Orindueala" la diferiteleesente sau soiuri de copaci, arätind vi la ce sint buni. Dam citeva exemple:Larisul sau precum unii zicu sorbul este cel mai bun soiu de lemnu de munte...da cel mai bunu lemnu de cherestea, traievte mult In apa vi la uscat vi estefoarte bunu de tot lucrul de gospodarii, de uvtori vi de lemnu de ferestriivi de pari de vie... Acest copaciu dä ceale mai bune catarturi de corabii caremascurilor (H urmuzaki-Iorg a, Documente, XV, 2, p. 1498). Pentru regulamentulturcesc privind padurile din Dobrogea vezi Vasile Sabau Evolutia economiei forestiere in-Romcinia, Bucurqti, 1946, p. 285-288. A. Csetri §i St. Imreh, Asupra relaiiilor de proprietate feudala in Ttransil- vania (1750-1848) in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, IX (1966), p. 119. 2 S-a retiparit de G h. T. Kirileanu sub titlul Cel mai vechi cod silvic romanesc.Orindueala de pildure pentru Bucovina data de imparatul losif al II-lea in 1786, publicatacu o mica introducere §i un indice de , Bucure§ti, 1908, 56 p. in 8°. a Idem, p. 11. 4 Idem, p. 4-5 lard cum imparte Orindueala" esentele padurilor de foioase:Pddurile Cu frunza lata sint alcatuite de lemnu virtosu i lemnu moale; supt lemnu vir-tos sà intaleage: stajariul, frasinul, fagul, paltinul, jugastrul, ulmul, mesteacanul i arinul.Lemnu moale este teiul, plopu negru, plopul, alunul, salcea" (p. 16). Sid pentru u§ori. www.dacoromanica.ro
  • 128. LEGISLATIA SILVICA 129prea bine se plätescu de negutätorii, cei ce negutätoresc pe mare" 1. Stejarule de trei fealuri: adec4 stäjariul de cimpu sau väratec, stdjariul de iarrá§i stäjariul pietrosu sau de munte". Cel dintii este pentru bunätatea §i darurilealese ce are... cel mai trainic, ata la treaba o§tene§tilor cornil, cum §i la toatealte zidiri in apä §i pe uscat" 2. Ghinda se coace la finele lui octombrie; tre-buie strinsä numai dupà ce, de coapta ce este, cade" 3. In ce prive§te frasinulpentru burátatea lui §i de trainic ce este, mai cá.. vine deopotrivä stäjariului.El este bunu la fealiu de fealiu de zidiri pe uscatu §i in apà, dar mai virtosude grinzi §i grindeaiuri este foarte bun... Frunza lui dà o sängtoasä hranäde vite" 4. Teiul are frumoasà inältime... lemnul lui este foarte bunu pentrumulte fealuri de vase §i unealte trebuincioase la gospodärie, cum §i pentrusApätorii de icoane §i la lemnu ; iar coaja lui cea denläuntru e bunä de funi/i/sau de papure §i rogojini" 3. Fagul... de cherestea nu-i bunu... fusà dà celmai bunu lemnu de arsu §i sä poate prea bine lua la lucru rotäresc, la tre-abasau lemnu de moarä §i la alte vase de lemnu. Cind lemnul acesta sä fie tot-deauna in apä, atuncia este foarte trainicu §i sà face ca fierul de tare ; drept.aciasta la lucruri §i zidiri ce sä facu ca sä steae in ape, la prampoi cei maide jos §i la tälpi de lAptoace bine sá are... Jiru sá stringe la sfir§itul lui octom-vrie §i dintr-insu facu acolo bunu oloiu" 6. Tisa care la acea parte de loe sà.da foarte raru, sä numärä a§ijderea filtre leamnu de munte. Este peste mä-surà indesatd §i se potrive§te la floare cu lemnu perjului" 7. In sfir§it, in ceprive§te plopul negra, din toate leamnele cu frunz6 latä este cel mai prost,fiindcg nice de focu nu-i bun". Se fac totu§i din el, coväli, scafe, talgerecofe" 8.In ce prive§te epoca tälerii lemnului in pädure, Orindueala" pre-cizeazä oh ea este iarna §i anume lemnul pentru cherestea in decembrie §i 1.0rinduealcl, p. 19 De fapt, sorbul e alta esenta decit laricele. Pentru diferitelespecii de arbori i caracteristicile lor, a se consulta urmatoarele lucrari: 1) D. DrimbáEtude physique et mécanique du bois roumain, Nancy, 1932, V -I- 247 p. in 8°; 2) I. D u-mitriu Tataranu, S. Pa§covschi, Al. Beldie, Z. Spirchez, Ar-bori f i arbufti forestieri qi ornamentali cultivaçi In R.P.R., Bucure§ti, 1960, 811 p. in 8;3) Ing. Dr. A t. Haralam b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, Bucure§ti, 1963,778 p. in 8°. 0 serie de informatii utile i la E. A. Bi el z, Handbuch der Landeskunde Sie-benbargen, Sibiu, 1857, VIII -I- 613 p. El indica , de pilda, doud feluri de stejar in Tran-silvania, §i cinci feluri de tei (Tilia argentea, parvifolia, grandifolia, cordifolia, °Nigua). 5 Orinduealii p. 16. 3 Ibidem. 4 Idem, p. 17. 5 Idem, p. 18-19. 6 Ideal, p. 17. 7 Idern, p. 21. 8 Idem, p. 19. www.dacoromanica.ro
  • 129. 130 ISTORIA PADURII ROMANESTIianuarie, iar pentru foc si In februarie Daca Insä lemnul urmeaza sti fie atunci el se taie In lunile mai, iunie si iulie adica atunci cInd e plin deseva acest lemn trebuie Insa i cojit 2 In acelasi an 1786 clnd se dadea OrIndueala", i anume prin ordonantadin 29 aprilie, Impäratul Iosif al II-lea Infiinta Fondul bisericesc ortodoxroman din Bucovina" care grupa totte pädurile manastirilor din noua pro-vincie i urma sä fie administrat In mod deosebit 3. Erau paduri seculare Incare molidul ocupa primul lor: 107 973 hectare adica 47,87% din total. Urmabradul cu 58 742 hectare (26,07%), fagul cu 43 244 hectare (19,19%), carpenulc u 6 197 hectare (2,75%) si stejarul cu 2 704 hectare (1,20%), restul de 2,92%fiind reprezentat de alte esente 4. Fondul a fost gospodärit cu grija; In 1875s-a introdus un regulament silvic care se aplica deja din 1872 In Galitia ;s-au Infiintat ocoale silvice ; In 1922, numärul lor se ridica la 32 6. In ce pri-veste exploatarea pädurilor, ea s-a fäcut la Inceput cu ajutorul ferestraelormiscate de apä ; In 1834 erau 29 de asemenea ferestrae 7. Exploatarea s-a in-tensificat odatä cu Infiintarea fabricilor de cherestea, cea dintli fiind aceea aSocietatii pe actiuni Philip si Charles Goetz, din Cernautd, cu zece gatere 8.Treptat, societatea a Infiintat fabrici In alte centre si anume la Vatra Dornei,Iacobeni, Gura Humorului, Rusii Moldovitei si Brodina 9. S-a adaogat apoiO nouä societE.te Bucovina". Intrucitva similara organizärii date padurilor fondului religionar dinBucovina a fost organizarea Incepind din 1890, a padurilor satelor de undes-au recrutat regimentele graniceresti imperiale i anume aceleaBistrita-Näsäud, regiunea Sibiu-Orlat si din regiunea Banatului. In regiuneaBistrita-Näsaud, de pilda, padurile gräniceresti, apartinlnd la 44 de comuneaveau o suprafatä de 147 043,42 hectare 10, ceea ce revine In medie la circa3 342 hectare de comuna. Pina In 1890 administratia acestor paduri a fostAbata pe seama comunelor respective, ceca ce a dus, dupa afirmatia unuicunoscätor, la devastarea padurilor pe scarä Intima" 11. O lege ungara din Ortnduiala, p. 12. 2 Idem, p. 146. 3 Silyill Dimitrovici. Istoricul fi organizalia padurilor Fondului BisericescOrtodox-Romdn din Bucovina, Cernàuti, 1922, p. 7-8. 4 Idem, p. 30. 5 Idem, p. 10. 9 Idem, p. 17. 7 Idem, p. 11. Idem, p. 34. 9 Ibidem. 79 *t. Demetrescu-Gtrbovi, Padurile graniceregti din judeful Nasaud,In Revista Padurilor, LVIII (1936), 2, p. 148. 11 Idem, p. 153. www.dacoromanica.ro
  • 130. LE GI SLATIA SILVICA 13$189 a prevgzut administrarea pAclurilor printr-o directie silvic6 specialärdirectie care s-a pästrat pia. in 1926, and a luat fiintä o nouà organizarenumitä Regna (= Regimenul de granitä Näsäud) inlocuitä ea insä§i la1 octombrie 1933, in urma unei gospodärii defectuoase: peste 25 de milioanedeficit, prin administratia exercitatä de Casa Autonomä a pädurilor statului"1. In ce prive§te averea comunitätii gränicere§ti din Banat, Cu sediul in Ca- ransebe§, ea se alatuia din peídari, poieni, pä§uni §i goluri de munte in in- tinderea totalà de 251 919 de iugäre i dintr-o serie de clädiri §i tere Caransebm Bäile Herculane, Ohaba Bistra, Teregova, Or§ova §i Bozovici 2. In Moldova, la 28 noembrie 1792, voievodul Alexandru Moruzi intäre§te anaforaua pentru codru, rädiuri, dumbrävi i lunci" 3, anafora care este urmatà, la 28 noembrie 1794, de un a§ezämint intitulat Ponturile in ce chip, s-au hotärit cu sfatul de obOe pentru paza dumbrävilor, a rädiurilor, a lunci- lor §i a codrilor merei" 4. Pentru justificarea ponturilor" se spune in introdu- cere cà din pricinä eh s-a täiat färä socotealà, multe dumbrävi §i. päduri §i codrii merei au rämas mai cimpi precum este §tiut §i väzut de toti, c6 intiila tinutul Sorocgi e.0 fost ni§te dumbrävi ca ni§te codrii, §i acum mai nici se cunosc unde au fost ; asemenea