~    Civilizatia greaca a fost                                                                  O Invadatori              ...
CIVlLIZATIA   GREACA     ArENA                                          1. Oracolul lui Zeus                              ...
O Pacea din 421i.Ch. nu a durat preamult. Syracusa, ara~ inSicilia, a fast atacatade atenieni. in timp ceacest atac a dus ...
O Teatrul grecesc                                                                                   s-a dezvoltat din     ...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Civilizatia greaca

852

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
852
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
15
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Civilizatia greaca"

  1. 1. ~ Civilizatia greaca a fost O Invadatori persani au distrus creata de un mic numar de Acropolisul original in anul 480 i.Ch. A state nemultumite, printre fost reconstruit la care Atena -5i Sparta. Faptele insisten~a lui Pericle (jos) facand parte lor eroice, experientele dintr-un uria~ pro- politice ciit -5i realizarile cul- gram de construc~ii. Aceasta a creat turale au a-5ezat temelia locuri de munca pentru miile de traditiei occidentale. oameni elibera~i din marina dupa pacea G recia a ie(iit din lunga periaada a Anilor cu Persia in anul intunecati ca un teritariu mic, in special 499 i.Ch. Erecteumul, un altar , framat din comunitati de gaspadari in stare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitati de pe Acropolis, au fast capabile sa sustina un ara(i care se1Vea este aratat in dreap- 9 .~ ca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiu ta jos. ,i; pentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta, Carint (ii Teba au fast numele in jurnl carara s-au format (ii micile ara(ie state ale lumii gre- ce(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici, ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admi- rate ca un lac in care multitudinea ideilor politice au fast incercate(ii testate de la inceput.a le~irea din intuneric in timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(iti s-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lun- gul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin sec- alul al 18-lea inainte de Cristos, grecii au inceput sa-(ii reorganizeze legaturile comer- ciale C1,1alte popoare, exportand produse caracteristice ca uleiul de masline, vin, cera- mica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pier- duta in timpul Anilar intunecati, a fast redescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatii feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (ii Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia prasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~ Mare. in timpul celor doua secole de colo- papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3 nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimpreju- fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~ tul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul Marii agncu . I turn. ..tj I;: Negre. Cu roate ca multi au fost asimilati de Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a M vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga papulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau ~ influenta prin indemanarea ~i felullor de viata. calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe 9 intre timp ora~ele-state cunosc o schimbare colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in :f politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de aristocratii care erau bazate pe domnia unor O Cele mai importante proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit ora~e grece~ti in timpul instabila odata cu cre~terealegaturilor comer- perioadei clasice. in ciale ~i introducerea sistemului monetar in timpul celor doua secole jurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea de de colonizare. grecii au la regatul Lidian unde fuseseinventat recent. fondat ora~e de jur Au existat multe conflicte intre ora~ele-state imprejurul Marii intimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea a Mediterane ~i chlar pana fost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat" la Marea Neagra. Cu sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara a toate ca sunt descrise spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un drept ..colonii.. toate om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea erau independente fa1a prin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~i de ora~ele mama. poate fi mult mai popular decat aristocratii pe care i-a indepartar. in ciuda reformelor introduse de un renu- mit legiutor pe nume Solon, puterea a fost pre- luata la Arena de un tiran capabil numir Pisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorulsau 15
  2. 2. CIVlLIZATIA GREACA ArENA 1. Oracolul lui Zeus 2. Templullui Apollo 3. Boulenterionul 4. Tholos (cl3direa administrativ3) 5. Oracolul de sud 6. Oracolul lui Attalos 7. Oracolul lui Hermes B. Altarul celor 12 lei -,.~ q,(.q- 4 i O Locul de adunare atenian, folosit de obicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, un 6 amfiteatru in aer liber care se aseamana cu cel construit ~i aratat aici. 7 8 O Via,a sociala ateniana se invartea in jurul Agorei. Acropolisului ~i a Pnyxului. Juraii jucau un rol vital iar votul se exprima prin sim- boluri (aratate in stanga imagini) -cele gaurite ~(: Eleusinion aratau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia. Aeropagus nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice prefe- rau un sistem politic In care autoritatea era detinuta de catre o clasa bogata. ,"" Atena ~i Sparta ~ Daca Atena a fost cea mai mare campioana a democratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie de frunte In randul sistemelor controlate de oli- garhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi dis- tincte. in marea majoritate a statelor grece~ti r numarul sclavilor era mic raportat la numarul oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~ fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pO- Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510 pulatie potential periculoasa, mult mai nu- I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutie meroasa (e vorba de a~a numitii hiloti). democratica. Cuvantul grec democratie In- Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani au seamna In original puterea exercitata de fost transformati In razboinici, fiind antrenati popor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nu din copilarie sa Indure durerea far:1 a se aveau drept de vot democratia 1n Grecia era plange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modul limitata; datorita faptului ca ora~ele state erau de viata ~i cultura spartanilor erau rigide, ei mici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, ci erau admirati de multi greci care puneau lri fiecare cetatean se putea implica direct In contrast devotamentul ~i morala austera a emiterea legilor sau In a critica anurnite decizii. spartanilor cu individualismul cinic ~i distruc- jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anu- tiv al atenienilor. mite conflicte In rnai multe ora~e-state Intre Grecii erau foarte loiali fata de propriile democrati ~i grupurile de interese ale oligar- ora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineau hilor (adica ale oamenilor cu avutii Insem- unui singur popor elen. Ei au avut In comun O Statueta din sec. VI i. Ch. reprezen- tand un luptator spartan. De la varsta de 7 ani baie~ii spar- tani erau crescu~i intr-o comunitate militara disciplinara ~i severa. O O disputa asupra comer1;ului ~i a drepturilor terito- riale cu Corintul. o alian~a importanta cu Sparta a cauzat razboiul penoponez- ian. Doua alian~e conduse de Atena ~i Sparta au luptat pentru suprematia lumii grece~ti. 16~
  3. 3. O Pacea din 421i.Ch. nu a durat preamult. Syracusa, ara~ inSicilia, a fast atacatade atenieni. in timp ceacest atac a dus la undezastru, razbaiuldintre atenieni ~i spar-tani a izbucnit din nauin 414 i.Ch.O Razbainici greciin lupta. Atenienii aufast cea mai mareputere maritima jarspartanii au fast ceimai celebri salda~i. 10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a lui s~-~ipun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1n Darius, a pregatit un atac mult mai rnare, con- r~zboi. in scurt timp, alianta a devenit un struind un pod de ambarcatiuni de-a lungul instrument politic radical. A1iatilor li s-a cerut Hellespont-ului (stcimtoare care desparte Asia s~ aib~ regimuri democratice In acela~i mod Mica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:l ca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.I armata. Aceasta era desigur o amenintare pen- care trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lor tru toate ora~ele-state grece~ti care cel putin comun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-a de aceasta data s-au unit Impotriva inamicului. terminat, In anul 449 l.ch., A1iantaa continuat Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armata s~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erau formata din mai multe state grece~ti, s-a sever pedepsite. deplasat conducand o actiune eroica. Leonida ~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru a Atena clasica pastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea Al 5-lea secoll.Ch a fast deasemeneaun timp Thermopylae. al marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identi- Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost ficati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~ 1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii au aceast~ perioad~, alte ora~e-stategrece~ti au ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate avut contributii substantiale la cultura gre- ca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQn- ceasc~,de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul, solidat armata 1n anii dinaintea razboiului, sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~ flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fata explice universulln termen fizici In locul pro- numarului de ambarcatiuni persane ~i a sol- ceselor magice ~i miraculoase. datilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it sa Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri au ademeneasc;l flota persana 1n stramtoarea fast de cele mai multe ori asociateatenienilor. Sulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare al Printre templele reconstituite de pe Acropolis propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~i cel mai frumos este Partenonul prin proporti- confuzie, flota persan;l a fost complet distrusa. ile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale. Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scut Batalie cu rol decisiv din ritualurile atenienilor In onoarea zeuluipoezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei ai Batalia de la Salamis a fost una dintre cele rnai Dionysus. Filozofii care au pus temeliaOlimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fiz- importante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltor gandirii grece~ti, Socrate~i Platon au Incercatice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cu armata persana a fost 1nfranta la Plataea, iar s~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare laalte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:l grecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliate moralitatea uman~ ~i idealuri politice.tr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelor au dus razboiul In campul de lupta inamic, Herodot, deasemenea, provenea dintre ate-erau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhii eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica. nieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ uncat ~i democratii avea drepturi legale ~i nu Atenienii erau acum, liderii necontestati ai cercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~riputeau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat sau cauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retras de zvonuri ~i povestiri).rege -spre deosebire, de exemplu de persani din lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata Alianta Un alt mare istoric, Thucydides, a fast unpe care -grecii li considerau barbari. Acesta era Delica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor general care a avut comanda In r~zboiul peInc:l un motiv pentru care grecii dispretuiaucultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor. O Grecii au facut Cu toate acestea, expansiunea persan:l din din olaria obi~nuitasecolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l, obiecte de arta. peprintre victime incluzandu-se ~i ora~ele gre- care desenau scenece~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat un reprezentandinteres major pentru teritoriul grecesc -s:lrac miturile lor sau~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:l imagini din viaacand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia zilnica. Vaza cucand ace~tia s-au revoltat Impotriva domniei ..figurine negre..persane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul reprezentand scene490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis o din lIiada dateazaexpeditie militar:l pentru a pedepsi Atena. din sec. VI I.Ch.. iarAtenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie la cea ilustrand ospa,ulMaraton care se afla la 26 mile de Atena; fapta este tipica tehniciimesagerului care a alergat tot acest drum pen- ..figurinelor ro~ii..tru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noas- din sec. V I.Ch. ~tre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o aler- $: ~ .c gare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice. -2. 17
  4. 4. O Teatrul grecesc s-a dezvoltat din ritualurile religioase aduse in onoarea zeului Dionisus, 776 i.e.n. datatorul vinului Data traditionala a primelor Jocuri (aratat aici). Olimpice. Aproape toate 660 i.e.n. piesele grece~ti care sparta devine un stat militar. au supravie~uit au fost compuse 594 i.e.n. pentru sarbatoarea Solon reformeaza constitutia ateniana. Dionisia. tinuta in 499-94 i.e.n. fiecare an in luna Grecii din Asia Mica se revolta aprilie in Atena. fmpotriva spartanilor. avand inclina~ie spre 490 i.e.n. tragedie. Expeditia persana fnfranta de atenieni la Maraton..0 480 i.e.n.~ Invazia persana; victoria flotei grece~ti~ la Salamis. 479 i.e.n. care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziac fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i dis- Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea) ~i din anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~terea trusa in timp ce vasele erau ancarate, iar in pe mare (la Capul Mycale). puterii ateniene, spartani au format a AlianJ;il anul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~i peloponeziac:l ai carei membri proveneu din lncanjurat. 478 i.e.n. marea peninsula (Peloponesia) la sud de Alianta Deliaca fntemeiata sub J;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele Sparta ~i T eba conducerea ateniana. doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pen- Spartanii ~i-au atins obiectivul: puterea ate- 431 i.e.n. tru a perioada Indelungata lucrurile au raffias nienilor nu a mai fost niciodata aceea~i.Dar, Izbucnirea razboiului Peloponezian. nedecise. Atenienii au suferit a pierdere mare tinand cont de puterea armata limitata, nu cand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pe putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea 404 i.e.n. Pericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate ca Greciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oli- Predarea atenienilor sfar~e~te razboiul spartanii au putut distruge teritoriul care garhi prieteni in conducerea multor ora~eput- peloponeziac. suprematia spartana. Inconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;il emice. Dar nici superioritatea Spartei nu a 371 i.e.n. In spatele Marilor Ziduri care acopereau dru- durat prea mult din momentul in care Atena, Spartan;; fnvin~i de tebanieni la Leuctra. Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371 ~ mul pana In port, Pireu, de unde puteau fi aduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui 338 i.e.n. Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana,a Biltalia de la Chaeronaea a dus la pastrat suprematia pemare. carei reputatie militara nu a mai fost niciodata suprematia ui Filip al Macedoniei fn intelegerile se schimbi restabilita. Grecia. Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit Suprematia tebanilor a fost de scurta cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un durata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch. puternic ora~ grecesc din Sicilia. cand era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-au lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-state Intelegerile au fast schimbate iar fortele de pierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau in grece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i de asediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate, schimb sa angajezemercenari care sa lupte in ora~ele-state vecine lacome de prada. in 338 Intreaga forta expeditionala a fast distrusa. locul lor. in schimb, Macedonia, in nordul l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armata Pierderea multor vase maritime ~i a multor Greciei era O societateinapoiata ~i tribala, dar macedoneana a zdrobit fortele unite ale oameni a fast deasemenea un punct de coti- condusa de un rege capabil cu soldati bine Atenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singur t~ra In razboiullmpotriva Spartei. Atenienii au pregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a stapan. Era inceputul unei noi ere. 00 Modele grece~ti -. mici de lut aratand modul de via1a in Atena. in dreapta un tamplar taind lemn, jar in stanga femei care joaca un joc de indemanare. I 18

×