Ariadna camariano cioran (1906-1993) - academiile domneşti din bucureşti şi iaşi

4,099 views

Published on

Published in: Education, Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
4,099
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
109
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Ariadna camariano cioran (1906-1993) - academiile domneşti din bucureşti şi iaşi

  1. 1. Aeademille domnesti din Bueuresti sl Iasi, prima infiintata ln 1689 lar a doua la 1707 au fost focare de cultura de mare Inseinnatate pentru Ifirile romane i sud- estul european. Luerarea infatiseaza, pe baza unei in- formatii ample si In mare parte inedita, evolutia, modul de organizare si pro- gresele pc care le-au Limit timp de mal Line de un secol aceste asezaminte de cultura. Ele au mijlocit patrunderea iluminis- mului occidental In tarile romAne au pregiltit renasterea culturalà de la Aria d n a tp mar-law - C org n sflrlitul secolului al XVIII-lea si !nee- puLul celui urmator. Prin ele s-a dezvol-ACADEMIILE DOMNESTI tat. limba romana i literatura, s-au ri- dicat figuri reprezentative de carturari din care au adus un mare prestigiu Varibir romane In sud-estul european. BUCURESTI SI Un aspect interesant pentru secolele XVII-XVIII 11 reprezinta studierea apar- tenentei sociale i etnice a elevilor, per- sonalul didactic cu o pregatire superioara continutul InvatamIntului revelator pentru epoca respectiva. Detnn de releVat este si faptul ca 1nce- phut de pe la 1760 la aceste Academii, profesorii au Inceput sa utilizeze In tra- ducen i sat prelucrari manualele cele mai moderne : engleze, franceze, ger- mane si italiene, care reflectau &dim iluminista a secolului al XVIII-lea. www.dacoromanica.ro
  2. 2. 4 , P :1. M ftr.mtmatm! .,. tmtebma.,mm.tftmemm.M.Mt.PIMH . t www.dacoromanica.ro !",` re
  3. 3. ArIadna Camariano-Cioran ACADEMIILE DOMNEVI-1 DIN BUCURE0-1 1 liklwww.dacoromanica.ro
  4. 4. Coperta de Theodor Bogoiwww.dacoromanica.ro
  5. 5. ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE BIBLIOTECA ISTORICA XXVIII ARIADNA CAMARIANO-CIORANACADEMIILE DOMNETIDIN BUCURWI-1 SI 1A51EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA BucureW, 1971 www.dacoromanica.ro
  6. 6. CATRE CITITOR Invdtdmintul Academiilor domnesti, care a ddinuit aproape un veacsi jumdtate si a fost de mare folos societdlii romdnesti, nu este cunoscutin toatd amploarea sa fi de aceea nu este apreciat la justa lui valoare. in aceastd lucrare se studiazd, pentru prima data, toate aspecteleacestui invdjamint : organizarea, personalul didactic, metodele educativ-pedagogice, apartenenta socialq, a elevilor §i rolul Academiilor domne§tiIn prile Române§ti §i in Sud-Estul european. Am insistat asupra studiilor fi gindirii profesorilor, ea fi asupramanualelor elaborate de ei, pentru a putea schita o imagine clard a culturiipe care Idrile noastre o datoreazd invdidmintului Academiaor, care in momen-tele sale de inflorire putea fi comparat cu eel similar din Occident. Amsubliniat faptul di mulli dintre profesori erau oameni luminali, eu gindiresociald f i politicd progresistd, fapt pentru care de altminteri au fost acuzatide ateism, persecutati de bisericd f i de boierii tdrii, care au frinat uneoridezvoltarea Academiilor sau nu au incercat sd infiinleze mai de timpuriuun invdtdmint in limba Idrii. Iatd cum explicd Dinicu Golescu, un boierluminat din sec. XIX, acest fapt : Cei de sus n-au vrut sd lumineze pecei de jos, de teamd sd nu-si, piardd situafiunile lor privilegiate". Am insis-tat si asupra circulaliei largi in fard fi in Occident a manualelorfolosite in Academii, fapt ce dovede?te at erau de Mutate luerdrile dupdcare studia tineretul roman. Majoritatea textelor f colare in manuscris, pdstrate astdzi in Biblio-teca Academiei Române, provin din biblioteca Colegiului Sf. Saya. Alteleprovin din bibliotecile mitropolitului Iosif Naniescu, a episcopului deBuzau, Dionisie, a episcopului de Roman, Melhisedec, ale boierilor $tefanSihleanu, Grigore si $tefan Brincoveanu, Scarlat Bosetti, Const. Sturza,Gheorghe fi Matei Creplescu, Matei Milo, Gr. A. Filipescu etc. Un alt www.dacoromanica.ro
  7. 7. 6grup de asemenea manuscrise grecesti au aparlinut lui Barbu Izvoranu,Dorin Grigore barbierul, Ghilit Docan, mai multe lui Cezar BoIliac si altora.8-au pdstrat fi tipdrituri grecesti purtind ex libris-uri ale unor romtlni,ca Cupdrusi Alma a/ jupinului Iancu cofetarul, ft tefan Rudeanul, G. Rim-niceanu, Nestor Craiovescu, Costache Panu etc. Din listele prenumerantiloreonstatam ca in fdrile romtine circulan sute de MTV, didactice sau de culturagenerala, serse sau traduse i,12 greaca din limbile occidentale. Am folosit in lucrarea de fag un imens material documentar, in marewidsurci inedit fi necunoscnt istoricilor nostri. El provine din documentefi manuscrise grecesti, precum, fi din periodicele grecesti, vieneze sau germane,si ele necercetate pina acum. lifentionam, faptul ea periodicele vieneze con-stituie o mina de aur pentra cea de a doua decada a secolului al XIX-lea. Am indreptat numeroase afirmalii eronate privind invitleimintulAcademiilor, cuprinse in istoriografia mai veche, Erbiceanu, Chassiotis,Dosios, N. Iorga, precum fi in lucrdri contemporane de mare amploare,ca : Istoria Itomâniei, Istoria literaturii románe, Istoria Pedagogiei,Istoria gindirii sociale si filozofiee in România, precum si in alte lucraride mai mica intindere. Cu toata informalia bogata si amanunfita pe care ne-am sprijinitpentru a alcatui lucrarea de fold, ea mai comporta unele lipsuri, datoratein prima rind faptului ca unele opere din secolul al XVIII-lea, ca fi unelelucrari apttrute in strdinatate, v/14 ne-au fost accesibile. Credem, totusi, eaaceasta lucrare va rettfi sti puna, in adevdrata sa lumina acest importantcapitol din istoria invalamintului si culturii trecutului romdnesc, care esteinvittamintul Academiilor domv,esti din Bucuresti si Iasi. www.dacoromanica.ro
  8. 8. INTRODUCERE Liraba greacä a pätruns In Wile române nu odatä cu venirea domni-lor fanarioti, cum afirmä unii istorici, ci cu mult inainte de inceperearegirnului fanariot, din Indemnul si sub patronajul domnilor români. Limbaoficiará a cancelariei administrative era, precum se stie, In epoca mai vechelimba slavä, iar apoi cea românä, In care ant serse actele i cärtile dom-nesti chiar sub fanarioti 2. Rare ant cazurile cind intilnim In aceastá epocI§i cite un document oficial scris In limba greacä 3. Abia In a doua decadä asecolului al XIX-lea, apar In tärile române timide Inceputuri de folosirea limbii grecesti in cancelaria domneaseä 4. Dar, din epoca cea mai veche,multe scrisori domnesti, adresate patriarhiilor ortodoxe, mänästirilorgrecesti de la Muntele Athos si din alte pärti, precum si unor persoaneparticulare, se scrim. In limba greacä. Astfel de scrisori erau scrise dediecii cancelariei domnesti, dar, de cele mai multe ori, de domnii Ineä din secolul al XrV-lea, domnii romäni au avut legäturi directecu Muntele Athos si cu Bizantul. Nicolae Alexandru, domnul rárii Roma,-nesti, s-a adresat in 1359, de repetate ori, prin serisori, patriarhiei dinConstantinopol, rugindu-se trimitä un mitropolit care sä organizezemitropolia Ungrovlahiei. Patriarhia i-a satisfäcut dorinta, trimitind,precum se stie, pe Iachint Critopol, fost mitropolit al Vicinei 5. inc6 din secolul al XV-lea, se foloseste limba gread, In Wile române.Epitrahilul cu chipul lui Alexandru cel Bun si al doamnei sale, Marina, Tinem sd preeizdm cd In luerarea noastrd tratdm numai despre pdtrunderea IimbiigreeWi In Moldova §i Tara RomAneased, deoarece In Transilvania nu a existat un fenomende felul acesta, sau a fost foarte slab. 2 Nicolae GrAmadd, Cancelaria domneascd in Moldova, In Codrul Cosminului", IX (1935),p. 184. Constantin Mavrocordat dddea porunci severe personalului administrativ sd nu folo-seased decIt numai limba romAnd. Cf. N. Iorga, Studii si documente, vol. VI, p. 290. 3 S-a spus cd Nicolae Mavrogheni, domnul Tdrii RomAne§ti (1786-1790), a introduslimba greacd In eancelaria domneascd, realitatea Insd este alta. El nu a introdus limba greacdcu excluderea celei romAne, ci a cerut numai sd se faed In limba greacd un rezumat alactelor pe care le semna, Intruelt el nu Ola limba romdnd. Cf. V. A. Urechia, Istoria romdnilor,vol. III, p. 81. 4 Cf. Revista istoricd", I, (1915), p. 32. 5 ¡atora literaturii romdne, vol. I Bucure§ti, 1964, p. 238. www.dacoromanica.ro
  9. 9. 8 ENTRODUCEIREpoartä inscriptii grece§ti. Un epitaf din 1428 are, de asemenea, o inscriptiegreacg, 6. In prima jumätate a secolului al XVI-lea, se redacteazg, uneleopere in limba greacä, al egror continut prive§te istoria tgrilor române,cum este Viala Sfintului Nifon, scrisä intre anii 1517 §i 1521 de Gavriil,protul mänästirilor de la Muntele Athos. Pätrunderea limbii grece§ti intärile române se accentueaz1 in a doua jumätate a secolului al XVI-lea 7.Domnii §i boierii obi§nuiau sg, incline mänästirile, intemeiate 0 inzestratede ei cu mo§ii, Sf. Munte §i patriarhiilor din Rgsg,rit, Ind, din 1391, §i cutimpul inchingrile au luat proportii mari. Cglugärii greci, venititärile române in urma procesului de inchinare a mängstirilor, pentruadministrarea averilor mänästire§ti, aduceau in tärile române cärti 0manuscrise grece§ti. Ei erau difuzori ai limbii grece§ti, flcind camänästirile inchinate sg, deving, uneori focare de culturl. De la Neagoe Basarab (1512-1521) §i ping, la Constantin Brinco-veanu (1688-1714) in Tara Româneascä, de la Petru Schiopul 8 0 ping, laConstantin Duca 9 In Moldova, limba greacg, este ineurajatä in tärileromâne. Petru Schiopul a dispus sg, se completeze cronograful grec atribuitlui Dorotei al Monembaziei, prin adgugirea unui capitol privitor la doraniasa. Acest fapt dovede§te cg, la curtea domneascg din Moldova se gäseaudeja in a doua jumätate a secolului al XVI-lea boieri români cunoscgtoriai limbii grece§ti, dornici sä citeascg, istorii universale ". Vasile Lupu introduce limba greacg in biserica domneascg. El hotä-rkte ca la o stranä psaltul sg, cinte grece§te §i toatg, liturghia sä se eiteaseg,alternativ in grece§te §i slavone§te 11. Tot Vasile Lupu a dat ordin sä fieprimiti cAlugäri greci in mängstirile mari, pentru ca ei sg, devinä profesoriifiilor de boieri, invätindu-i limba 0 cultura greacg,12. Insu§i Vasile Lupuera un bun cunoscätor al limbii grece§ti, ca 0 fiica sa, sotia lui Timu§Hmilnitchil care seria tarului Rusiei in limba greacI13. Epoca lui Vasile Lupu, domn in Moldova intre anii 1634 §i 16540 a lui Matei Basarab, donm in Tara Româneascg, intre 1632 §i 1654,constituie o cotiturl in pätrunderea limbii grece§ti in tärile române,numärul cunoscItorilor acestei limbi crescind apreciabil in aceastg, vreme.Virfurile boierimii bg,§tina§e vor manifesta o vg,ditg, inclinare pentruinsu§irea limbii §i culturii grece§ti, aceasta desigur §i din dorinta de ada propriei culturi române§ti un continut mai larg §i mai variat" 14. Istoria Romdniei, vol. II, p. 678. 7 Ibidem. 8 Petru *chiopul a domnit de trei ori In Moldova : 1574-1577, 1578-1579, 1582-1591. Constantin Duca, a domnit de douà ori In Moldova : 1693-1695 si 1700-1703. 10 Istoria Romdniei, vol. II, p. 1026. 11 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucuresti, p. 94si 157. Acest obicei 11 va desfiinta Constantin Mavrocordat. 12 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 157. 13 Revista istoria", XXIII (1937), p. 76. 14 Ion Ionascu, Academia domneascd de la Sf. Saya din Bucurqti..., p. 39. www.dacoromanica.ro
  10. 10. INTRODUCE 9 Fiji lui Miron Costin studiau in 1664 retorica in limba greaca 15Gheorghe Duca a fost un protector al culturii elenice. Fiul sau, ConstantinDuca 16, superior multora din compatriotii si in antica greac i infilozofie", a primit o serioasa cultura greaca de la profesorii sal Ioan Comnen(in calugarie Ierotei al Dristrei), ieromonahul Azarie Cigala vi Spandonis,viitorul retor al patriarhiei vi profesor la vcoala din Fanar 17 Se pare el Duca avea vi o frumoasa biblioteca cu autori greci bizantini, fiindca cerea lui Hrisant Notara sa-i restituie operele scrii-torilor bizantini Grigoras ii Laonicos Halcocondylis 18 De la ConstantinDuca s-au pästrat i numeroase scrisori in limba greaca ; unele din ele,de pildä, in codex Athous 2328 19 vi in ms. gr. 974 din Bibl. Acad.,f. 274r-274°. Si in Tara Româneasca au fost buni cunoscatori ai limbii grecevti.Copiii postelnicului Constantin Cantacuzino au avut profesori greci. Doifii ai postehaicului au avut in 1646 ca profesor pe invatatul Paisie Liga-ridis, cu o remuneratie de 50 de reali pe luna, precum i toata intretinerea. imbracamintea 2°. Eruditul sau fin, stolnicul Constantin Cantacuzino,a avut mai intii ca profesor pe un Dionisie, apoi pe invatatul GherasimVlahos din Creta 21 vi pe altii. La Venetia, unde Constantin Cantacuzino,s-a dus pentru studii, a avut ca mentor pe calugarul grec Gondulisca bun prieten pe hiotul Panos Pepanos. La universitatea din Padova,el a fost insotit de prietenul sau Panos i, devi se gasea in vestitul centracultural padovan, totuvi profesorul grec era nelipsit. Si acolo a avut in 1667 eaprofesor pe Arsenie Caludis 22, nepotul lui Gherasim Vlahos. Multe dincarie pe care vi le-a procurat acolo sint grecevti. De pilda, Iliada luiHomer, gramatica lui Lascaris, operele complete ale lui Lucian vi Aris-totel. Atunci procurat i logica neoaristotelicului Cezar Cremonini 23,ale carui conceptii vor domina ceva mai tirziu in invätamintul filozofiepredat in Academiile domnevti din Bucurevti i Iai, fiind difuzate demanualele elevului acestuia, Teofil Coridaleu 24. 16 Manuscrisul grecesc, dui:a care au Invdtat, a intrat In 1714 In biblioteca Academieidomnesti din Iasi. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. I, p. 33. 16 Gheorghe Duca, originar din Rumelia, a domnit de trei ori In Moldova : 1665-1666,1668-1672, 1678-1683, si odatd In Tara Romaneascd : 1673-1678. 17 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 158, si acelasi, Istoria imperiului otoman, trad. Jos.Hodosiu, Bucuresti, 1876, partea I, p. 136. Mai multe amAnunte despre cultura luiConstantin Duca Vodd In D. Russo, Studii istorke greco-rometne, vol. II, Bucuresti, 1939,p. 423-424. 18 Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 259-260. Spyr. Lambros, Kcer&Xoyoç..., Cambridge, 1895, vol. I, p. 199. 20 Cf. Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu avec lOrient orthodoxe el particularementavec le patriarcat de Constantinople envisagées surtout daprès les lettres de Ligaridis, In Bal-cania", VIII (1945), p. 136, doc. XXIII. 21 Cf. Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate de N. Iorga, Bucuresti, 1901, p. 11si 12, si D. Russo, Studii istorice greco-romelne, Bucuresti, 1939, vol. II, p. 527-528. 32 Operele..., p. 9. Cf. si N. Iorga, LAcadémie" de Bucarest, In Revue historique",VI (1929), p. 1-3. 33 Op. cit., p. 2 si 3. 24 Cléobule Tsourkas, Les Débuts de lenseignement philosophigue et de la libre pens&dans les Balkans, ed. II, Salonic, 1967, p. 35. www.dacoromanica.ro
  11. 11. 10 INTRODUCERE Marele sprijinitor al culturii in genere vi indeosebi al celei grecevti,Constantin Brincoveanu, care a trimis bursieri greci in Italia 28, era unbun cunoscAtor al limbii grecevti 26, fiii säi de asemenea. Ei au avut caprofesor pe cretanul Gheorghe Maiota, predicator la curtea lui Brinco-veanu27. In calitatea sa de dascgl, Maiota redacta impreund cu elevii sdi, ca exercitiu de limbä, discursuri pe care ei le rosteau in diferite impre-jurdri 28. linele din aceste cuvintdri au fost tipärite 23. Fiul cel mare allui Brincoveanu, Constantin, un prozator de frunte in limba greacd, atradus in neogreacd Viefile paralele ale lui Plutarh, publicate in Bucurevtiin 1704 30. Fiji lui Brincoveanu au avut vi un alt profesor grec, pe .Anas-tasie Bunelis din Ianina. La 28 aprilie 1712, *tef an Brincoveanu anuntape Hrisant Notara el profesorul fratilor säi, terminindu-vi ciclul cursu-rilor, va pleca la Ianina 31. Totodatä, i .Anastasie Bunelis scria1712, patriarhului cg intentioneazg sd se intoarcä acasg, fiindcä mi-amIndeplinit insärcinarea cum am putut, i cit a fost dorinta prea lumeu domn, i, cum am aflat, dupd Pavte nu va continua sg studieze prealuminatul lui copil" 32. Printre bunii elenivti au fost i cgrturarii români Nicolae Milescu(1636-1708) i Dimitrie Cantemir (1675-1723). Primul vi-a fäcut studiilela Marea vcoald a patriarhiei din Constantinopol 33. Dimitrie Cantemir aavut ca profesori pe eruditul cglugär Ieremia Cacavela vi pe Meletie,viitorul mitropolit al .A.tenei, poate i pe altii din Constantinopol.Pgrerea noasträ este a Dimitrie Cantemir nu a frecventat34, dupä, cum-au afirmat toti cercetätorii români, Marea vcoalä, din Constantinopol.Admirator al culturii grecevti, pe care o declara superioarg celei latine,cä ce au romanii tot de la elini sg fi luat vi pentru toate lor le sintklatori" 38, el a avut la Iavi, in timpul domniei sale, un anturaj de eruditigreci, educatori ai copiilor säi. A.cevtia cunovteau atit de bine limba greacä,Inch îi serian intre ei in aceastd limbd 36. Printre grecii din anturajul 25 D. Russo, op. cit., p. 318, si N. Iorga, Istoria Invàfdmintului romdnesc, p. 35. 26 I. Ionascu, Cu privire la data tntemeierii Academiei domnefti de la Sftntul Saya dinBueurqti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1271. 27 N. Iorga, Istoria literaturii rometne in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1901, p. 49. Anton-Nlaria Del Chiaro, Revolufiile Valahiei, Iasi, 1929, p. 27. 29 Constantin Daponte, Kccrcaoyog icrroptx6g... , in Constantin Erbiceanu, Cronicariigreci carii au scris despre ronulni In epoca fanariotli, Bucuresti, 1888, p. 174-181, si Ion Bianu Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd veche, nr. 142 si 145; traducerea romAneascd publicatlde Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxA romAnd", XV (1891-1892), p. 298-330. 39 Ion Bianu i Nerva Hodos, op. cit., nr. 146 ; cf. si Const. Sathas, NcoeXX-/vm-ii% cptIoXoyEagnocpdepviwoc, Atena, 1870, p. 109-110, unde se reproduce un scurt extras ca model de limbA. 31 Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 95. Hurmuzaki, Documente, vol. XIV/1, p. 459. 33 Istoria literaturii romdrte, Bucuresti, 1964, vol. I, p. 458. 34 Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les PrincipautésRoumaines, in Revue des études sud-est européennes", vol. III (1965), nr. 1-2, p. 169-170. 35 Cf. Dan BAdArAu, Filozof ja lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 195. 36 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir tre Rusia, in Analele Acad. Rom.", sect. lit.,seria III, tom. II (1924), nr. 5, p. 14. www.dacoromanica.ro
  12. 12. INTRODUCERE 11 lui Cantemir, care l-au urmat FO. in Rusia, era si corfiotul AtanasieContoidis 37. Antioh, fratele lui Dimitrie Cantemir, a ales ca profesor pentrucopiii säi pe Azarie Cigala38, fostul profesor al lui Constantin Duca. Precum vedem, in trecutul indepärtat al celor doul Principatedunärene gasim multi cunoscätori ai limbii si culturii grecesti. Ei au fäcutstudii in aceastä directie cu profesori particulari alesi cu grijá din rindu-rile intelectualitätii grecesti. 37 Chiar de la Dimitrie Cantemir stim ca Atanasie Contoidis a fost profesorul fiilor sai(Istoria imperiului otoman, trad. Jos. Hodosiu, Bucuresti, 1876, vol. I, p. 136, nota). Dincorespondenta lui Contoidis cu Hrisant Notara aflärn ca a sosit la Iasi In iunie 1710. Docu- mentul publicat In Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 69, fail indoiala este datat gresit 1711 In loe de 1710, cum rezulta din continut. Deci Contoidis a venit In Moldova pe timpul lui Nicolae Mavrocordat, care l-a primit foarte bine si i-a acordat o remuneratie de un zlotpe zi, precum i toate cele necesare pentru Intretinere eft ar ajunge pentru patru oameni"(op. cit., p. 69). Din scrisoarea lui Contoidis nu rezulta In ce calitate a fost angajat de N.Nlavrocordat, credem ca profesor. $i In alte serisori Contoidis lauda atentia i bunatateadomnului care este prea glorios, prea bogat, vrednic de o puternica Imparatie", dar nu seimpaca cu intrigile curtenilor : ce curaj, ce speranta, ce bucurie pot gasi eu aici fare cursele,capcanele i laturile curtilor?" (Op. cit., p. 73 si p. 83, unde are aprecien i foarte defavora-bile despre curteni). Dui:a mazilirea lui Mavrocordat, Contoidis ramlne In Moldova i atunci este angajatde Dimitrie Cantemir ea profesor pentru copiii sai. Intr-o scrisoare din 17 ianuarie 1711,Contoidis Ii comunica patriarhului Ierusalimului cd noul domn, adica Dimitrie Cantemir,este foarte darnic, i-a dat bogate daruri si a hotdrit sa-i dea si el o remuneratie egala Cucea pe care i-o dadea N. Mavrocordat (Hurmuzaki, Documente, XIV/3, p. 84). Contoidis aremulte cuvinte de lauda pentru Dimitrie Cantemir. Dupa ce arata ca noul domn se poartacu mila fata de popor i ca a desfiintat impozitul pe albine i vii adaugä : in Moldovaa rasarit soarele dreptatii". Contoidis a plecat cu D. Cantemir In Rusia si a fost profesorul copiilor lui aproapezece ani, pina In toamna anului 1720, chid a fost luat aproape fortat de Petru cel Mare,.din casa lui Cantemir, pentru a-1 numi membru In Sf. Sinod din Moscova (Manuil Ghedeon,AktvciaLog KowroeMs, In ExxXv:rLza.nxil AXOsta.", III (1882-1883), p. 751). Deducemcà a fost luat fortat de pe MO Cantemir, fiindca In 1721 copiii acestuia se adresau taruluiplingindu-se ca a fost luat In serviciul Majestatii sale si ca de patru luni ei nu mai primescniel un fel de invatatura i alt profesor priceput In limbile greaca, latina i italiana, pe carele Invatau cu Contoidis, nu gasesc. Ei se roaga sa le dea pe preotul Liberios Colettis sausa-i trimita in europene pentru a studia acolo (N. Iorga, O suferinià de cdrturar romdnmire strdini, In Revista istorica", XI (1925), p. 143, si $tefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir.p. 109-110). Liberios Colettis pe care Cantemir voia sa-1 ja ca profesor In locul lui Contoidisa fost un Invatat cunoscut la inceputui secolului al XVIII-lea i s-a facut si mai cunoscut.datorita unei polemici pe care a avut-o cu Helladius. Intre anii 1710 si 1720 11 gasim laVenetia unde publica o epigrama la Enciclopedia lui Patusa (1710) si o poezie In Ava-ileúXadieLccg, Venetia, 1720, p. 42 (Cf. Constantin Sathas, NeoOdaptx.h..., Atena, 1868, p. 459460). Chid s-a dus In Rusia, nu stim. La 17 februarie 1721, clnd copiii lui Cantemir 11 cerca profesor, acesta era expulzat de Petru cel Mare la manastirea Solovet ca pedeapsa pentruca fusese implicat In complotul printului Alexie. Copiii lui Cantemir cereau eliberarea lui,garantln d pentru el. (Stefan Ciobanu, op. cit., p. 14 si 109-110). 3 8 N. Iorga, Istoria trumyeunintului.. ., p. 54. www.dacoromanica.ro
  13. 13. Capitolul ICAUZELE PATRUNDERIILIMBII 1 CULTURII GRECEglIN TARILE ROMANE Care este explicatia faptului ca limba greaca a patruns din timpurilevechi in rindurile carturarilor romani f}i. a dominat aproape doua secoleinvatamintul superior din principatele Moldovei §i T6rii Române§ti ? Cea determinat pe domnii §i. boierii români sa deving sprijinitorii §i in-curajatorii ei ? Cauzele care au favorizat patrunderea limbii grece§ti in cele don/principate române au fost de natura religioasa, politica, economica §iculturala. Primele manifestari de invätamint superior in -Wile române aufost in limba latina sau greco-latina. Colegiul de la Cotnari, de pildä,rticoala pur latinä, infiintat de Despot vodä Heraclid intre anii 1561 §i1563; colegiul infiintat in 1640 de Vasile Lupu, la inceput cu limba depredare latina, care s-a transformat Mg in curind in invatamInt grecesc§i §coala greco-latina din Tirgovi§te, infiintata de Paisie Ligaridis dupa1646. Aceste §coli latine sau greco-latine nu s-au mentinut din motivede ordin religios. Limba latina era un vehicul al catolicismului §i al protes-tantismului 39, deci o primej die pentru ortodoxie. Tocmai aceasta pri-mej die a contribuit, in mod esential, la raspindirea lirnbii grece§ti inSud-Estul european : prin lectura cartilor dogmatice in aceasta limbase putea mentine lagarul ortodoxiei din Balcani. 39 Dan BadArAu, Laicismul umanitarist In cultura veche romtlneasc6, In Ia§ul literar",1 (1966), p. 31. www.dacoromanica.ro
  14. 14. 14 ARIADNA CAMARIANO-cioRAN De fapt, popoarele balcanice au dus secole de-a rindul o luptä comunI impotriva catolicismului. Autoritatea tutelar/ a Patriarhiei ecumenice, impus/ de Poartg si exercitat/ asupra popoarelor ortodoxe din Balcani, a avut ea rezultat crearea lagArului panortodox si panbalcanic, stimulind totodat/ lupta impotriva catolicismului si a protestantismului 40 §i. men- tinind vreme indelungatä o adevärat/ constiint/ balcanicl". Lupta panortodox/ si autoritatea spiritual*/ a patriarhului au avut un rol important in räspindirea limbii grecesti in Sud-Estul european, In Principatele Române in primul rind. Abia in secolul al XIX-lea popoa- rele balcanice se vor desprinde de constiinta balcanicä", pentru a promova o constiint/ pur nationalä". Dup/ cgderea Constantinopolului sub st/pinirea otomanä si dispa- ritia Imperiului Bizantin, tärile române acord/ popoarelor crestine, supuse cirmuirii otomane, o permanent/ protectie. Credinta cä domnii si tärile române jucau rolul de protectori ai lumii ortodoxe este foarte veche. Dovad/ eloevent/ slut atitea inchinki si danii fäcute intregului Orient elenic. Ideea a persistat ping si in secolul al XVIII-lea. Luind unele nasuri pentru imbunätItirea proastei admi-nistrAri a mängstirilor pe care patriarhia Ierusalim.ului le avea in Moldova,Mihai Racovita, domnul Moldovei, spune in introducerea hrisovului s/u din 1704 c6 in trecut grija pentru biserica SI. Mormint revenea impära- tilor bizantini, acum ea revine domnilor români 41. Autoritatea domnilor romäni cuprindea in cercul ei si o larg/ parte din mostenirea spiritual/ a vechilor stäpinitori din sudul Dunkii. Domniise substituie influentei de aft/ datä a imp/ratilor bizantini, socotindu-seindrumätori culturali, de aceea le slut dedicate un mare numAr de cärti,tipgrite cu cheltuiala lor, in epoca mai veche cArti dogmatice si religioase,In epoca mai nouä eárti educativ-culturale. TArile române fiind protec-toare ale credintei ortodoxe, multe opere dogmatice si de polemic/ impo-triva catolicismului si calvinismului, serse de inv/tati greci, s-au tip/fitaici cu cheltuiala domnilor sau mitrpolitilor romäni, acest fapt generos 4° Lupta ortodoxiei Impotriva catolicismului si protestantismului a generat si o luptAinternA In rIndurile ortodoxiei. Biserica ortodoxA s-a ImpArtit In douA tabere : cea progresistA,influentatA de spiritul Reformei si de curentul filozofic neoaristotelic, avInd In frunte pepatriarhul Lucaris, si cea traditionalistA, care numAra In rIndurile sale cea mai mare partea inaltului cler In frunte cu Meletie Syrigos, marele retor al patriarhiei ecumenice. Pentru cul-tura romAneascA, lupta Intre cele douà tabere ale ortodoxiei este de mare importantA, Intrucltfruntasi ai acestor tabere s-au refugiat In tArile romAne si au contribuit prin pregAtirea lorintelectualA la ridicarea nivelului cultural de aici si la dezvoltarea InvAtAmIntului. Cf. V.Papacostea, Originile Invilldmintului superior tn Tara Romdneasc6, In Studii", anul XIV (1961),nr. 5, p. 1142-1143. 41 Émile Legrand, Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 51 (Bibliothéque grecquevulgaire, vol. VII). www.dacoromanica.ro
  15. 15. CAUZELE PATRUNDERIS LIMBLI GRECE.5TI liN TAB= ROMANE 15.fiind adeseori relevat in titlu sau in prefatg, 42 Cercurile constantinopo-litane grece*ti influente la Poartg, mijloceau pentru numirea domnilorromâni i apoi apelan la sprijinul i ajutorul lor. Se *tie cl Mihai Viteazul,acea mareata figura a trecutului romanesc, a obtinut domnia prin concursullui Andronic Cantacuzino i ca grecii au pus mari sperante in ajutorullui pentru eliberarea lor de sub turci. Aceasta rezulta din ecoul pe care 1-auavut faptele lui viteje*ti in rindurile poporului grec, ap, cum dovedesccintecele populare grece*ti, in care Mihai Viteazul este preaslavit, precum *tirile documentare, care probeaza cá Dionisie, mitropolitul Larisei,organizatorul räscoalei din 1600, avusese intelegere nu numai cu suveraniiEuropei occidentale, ci i cu Mihai Viteazul, care Ii acordase *i ajutormaterial ". Mihai Viteazul, cum spune Stavrinos, intentiona dupgi unirea,tarilor române, sá mearga ping. la Constantinopol sg, restabileasca Imperiulbizantin i serviciul divin la Sf. Sofia. Vasile Lupu a obtinut de asemenea,scaunul Moldovei cu sprijinul cercurilor grece*ti constantinopolitane 0. intrucit domnitorul s-a aratat un mare sprijinitor al ortodoxiei, inochii tuturor ortodoc*ilor purtatorul coroanei moldovene era socotit-drept impärat al grecilor. Cind in 1645, Partenie al II-lea, patriarhul ecu-menic, a fäcut slujba de Pa*ti purtind o miträ, de aur cu pietre scumpe,.unii au crezut cg, aceasta miträ era o coroang, adusa in biserica pentrua fi sfintitä, i ca ea era destinata lui Vasile Lupu, pe care toti mitro-politii s-au invoit sa-1 cheme la imparatie 46. Aceasta era, flea indoiala,.o dorintg, a ortodoc*ilor, himerica pentru acea epoca, cind Imperiul oto-man era Inca puternic, iar miparile de eliberare national a popoarelordin Peninsula Balcanica nu erau Inca organizate pentru a-1 inlätura *i a,restabili Imperiul bizantin. In versurile sale encomiastice, dedicate luiVasile Lupu, Atanasie Patelaros spune printre altele : Numai tu e*tifala i ajutorul neamului nostru, tu e*ti lumina, numai tu e*ti mindriatu, vrednic de admirat, e*ti ca i imparatul nostru" 47. Vasile Lupu era,considerat singurul urma* in viata al imparatilor de odinioara care au 42 Este suficient sa cldm numai citeva exemple. La Iasi s-au tipArit : in 1642 Decretursinodal al patriarhului Partenie; in 1682 Inttmpinarea contra primatului papei de patriarhulNectarie ; in 1683 Contra ereziilor de Simeon arhiepiscopul Tesalonicului ; in 1694 Manualulcontra lui loan Coriof il de patriarhul Ierusalimului Dositei ; In 1694 Discurs contra holdrtriisinodului de la Florenfa de loan Evghenicos ; in 1694 Tomul Impdcdrii de patriarhul Ieru-salimulul Dositei ; In 1698 Tomul dragostei tmpotriva papistafilor de ace/asi patriarh a/ Ieru-salimului Dositei. In secolul al XVII-lea s-au mai tipArit la Bucuresti In 1690 Manua lcontra schismei papista0lor de Maxim Peloponesianul ; In 1690 Replica la principiile calvineci tntrebdrile lui Chiril Lucaris de Meletie Syrigos i Manual tmpotriva rdtdcirii calvine depatriarhul Ierusalimului Dositei. La Snagov s-au tipArit : in 1697 Manual despre cueva nedu-meriri de loan Cariofil ; in 1699 Mdrturisirea credinfei ortodoxe. 43 D. Russo, op. cit., vol. I, p. 38. 44 D. Russo, op. cit., p. 105 si 109-113, unde se dà i bibliografia aferentà. 45 Istoria Romdniei, vol. III, p. 165. 46 N. Iorga, Vasile Lupu ca urmdlor al tmpdrafilor de rtisàrit, In Analele Acad. Rom.",sec. ist., seria II, vol. XXXVI (1913-1914), p. 229-230, si Hurmuzaki, Documente, vol.IV/2, p. 535. 67 Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 446 si 447. www.dacoromanica.ro
  16. 16. 16 ARIADNA CAMARIANO-CIORANstApinit in Bizant, c lui i se cuvenea de drept si de fapt domnia In capi-tala crestinätätii räskitene, ca mostenitor al impäratilor Bizantului"48. Un alt domn roman, Serban Cantacuzino (1678-1688), se consideradestinat i indrituit sä, ocupe tronul imperial bizantin. Ieremia Cacavela,viitorul profesor al lui Dimitrie Cantemir, traduclnd In 1686 din limbaitalianä, in limba gread,, din Indemnul lui Constantin Brincoveanupe atunci mare spätar opera istoria, : .Raggualio historico della guerratra larmi cesaree e ottomane dal principio della ribellione deglUngari finolanno corrente 1683, a dedicat-o lui Serban Cantacuzino, domnul TkiiRomânesti. In dedicatia sa, Cacavela Indemna pe Cantacuzino, «carepurta frumosul, Impärätescul nume grecesc al Cantacuzinilor», la luptä,pentru eliberarea crestinilor i seria cá, desi Serban Cantacuzino domnesteIntr-o tarä, micá, totusi el este de origine imperial, sä, urmeze deci exemplulstramosilor säi face aluzie la impgratii bizantini i sä, imite zelul lorpentru apkarea ortodoxiei, cá grecii inrobiti asteaptä, de la el eliberarea lor49. Si. Constantin Brincoveanu se considera seful politic al elenismului,era ispitit de visuri imperiale si de aceea s-a mg-tat protectorul ortodoxieiIn genere si al grecilor in special 50 Si in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea va persista ideea cA,domnii români sint protectorii intregii lumi elenice. Manase Eliade vaspune despre Alexandru Ipsilanti cg, el nu este numai domnul Tàrii Româ-nesti i nici numai tatäl i protectorul unui ora i unei regiuni, ciprotectorul intregului neam grecesc, avInd o mketie regeascg 51. Conditiile economice din tkile române si din Constantinopol contri-buie si ele la cultivarea limbii grecesti In Principatele dungrene. Se stiecá elementul grecesc intreprinator era factorul cel mai important in viataeconomia desfkuratà, In provinciile supuse Imperiului otoman. In tkileromâne, prezenta negustorilor greci este atestatä, ina din timpurile celemai vechi, e vorba mai ales de negustorii veniti din insulele Chios si Creta 52;pe nagsurl ce se dezvolta economia tkilor române, crestea i numkulnegustorilor greci, iar prin intermediul lor limba greacI pätrundea inpäturile orlsenesti. Cu timpul limba greacg, va deveni instrurnentulinterbalcanic de Intelegere In tranzactiile comerciale. Precum vom vedeamai jos, chiar negustorii din orasele de provincie din tkile române vorcere mai tirziu infiintarea de scoli grecesti. Rolul intelectual, politic si economic jucat de elementul grecescdin Constantinopol In diferite directii din vastul imperiu suzeran, deter-ming pe domnii si pe boierii români indrepte atentia atre limbacultura greac5,. Cunoscindu-le, ei se vor apropia de elementul influent Mihai Popescu, Colegiul Nafional Sf. Saya" cea mai veche ;coald romtineascd, Bucu-re§ti, 1944, P. 4. Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela..., p. 175. 5° N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. I, p. 34. 51 Manase Eliade, A6yog iymarALCUFTGX6q..., Lipsca, 1781, p. 77. 52 Ariadna Camariano-Cioran, Sur les relations roumano-crétoises, p. 16. www.dacoromanica.ro
  17. 17. CAUZFLE PATRUNDDRII LUVIBU GRECE.STI 1N TARME ROMANE 17grecesc din Constantinopol, cu ajutorul caruia unii vor dobindi domnia,altii vor obtine inalte dregatorii la curte. Astfel se explica faptulfill domnilor §i boierilor români vor primi, inca din epoca anterioararegimului fanariot, o aleasä cultura greaca Marea §coala din laConstantinopol sau ca profesori particulari. Alte cauze hotaritoare pentru difuzarea §i inflorirea limbii grece§tiIn tarile romane sint pe de o parte decaderea slavonismului, iar pe dealta rena§terea culturala greacá. In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lease petrece in tara romane o adincä prefacere culturalä. Slavonismul dintárile dunarene intrase in agonie, nemaifiind alimentat de focarele decultura din sudul Dunärii, in schimb rena§terea culturala greacä favori-zeaza raspindirea limbii §i culturii grece§ti. Cultura bizantiná dechutapentru scurt timp, dupa caderea Constantinopolului, se va reimprospata elemente noi occidentale si se va difuza in toate provinciile fostuluiImperiu bizantin, precum §i in tarile române53. Slavonismul va dispare trep-tat §i se va impune elenismul ca traditia lui milenará, mai ales ca, aceastacultura a clasicismului grecesc a fost reactualizatá in Apus §i va fi reactua-lizatä §i in Orientul grecesc. Datoritá aureolei clasicismului, limba greacl77a capatat un caracter de universalitate care i-a ingaduit o larga expan-siune in lumea ortodoxa" 54 La universitatea din Göttingen s-a discutatla un moment dat ca limba latiná sa fie inlocuita cu greaca, mai potri-vitä pentru filozofie §i §tiinte. Limba greaca, spune un istoric roman, este71frumoasä, sentimentalä, alegorica §i sublima, este o limba atit de ite-rara, plina de forme flexionale §i figuri de retoricá a§a ca natural a fostca cei ce o vorbeau sá capete idei §i expresiuni noi, care le vor adaptalimbii romane" 55. Cultura medievala acorda prioritate limbilor de circulatie larga,lata de ce §i in tarile române ea päräse§te o limb5, strict legatá de tre-cutul religios limba slava ,pentru a adopta limba clasica veneratá deeruditia umanistá" 56. Nu este deci de mirare ca aceasta limba a fost f olo-sita in invatarnintul superior din tafile române §i in sud-estul european,ea era fereastra prin care cultura romaneasca incepea sá intrevada lite-ratura universala" 57. Limba greaca era consideratä in acea epoca un 53 Dan BlidttrAu, Laicismul umanitarist..., p. 31. 54 Istoria Romaniei, vol. III, p. 260. 55 Const. V. Obedeanu, Grecii In Tara Romdneascd cu o privire generald asupra stdritculturale pind la 1717, Bucuresti, 1900, p. 974. 56 Alexandru Dutu, Explordri In istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1969, p. 24. Darnu se poate spune cA este o trecere de la InvAtiimIntul princiar slavon la cel grecesc", deoa-rece InvAtAmtntul slavon s-a mentinut si a mers paralel cu cel grecesc, primul fiind un In-vAtAmInt elementar, al doilea superior, In cadrul cAruia au fost studiate clasicismul, filo-zofia i tiintele. Prin Inliiturarea slavonismului Intelegem InlAturarea formelor culturale Inlimba slavonA, Incetarea treptatA a circulatiei textelor slavone de tip religlos si popular,a traducerilor din limba slavA, acestea fiind Inlocuite i lnmultite cu altele de provenientAgreacg. 57 Al. CiorAnescu, Teatrul lui Metastasio In Romania, In Studii italiene", I (1934),p. 125.2 - 0. 363 www.dacoromanica.ro
  18. 18. 18 ARIAIYNA CAMARIANO-CIORANinstrument al progresului intelectual, era marea limbg de culturg a Orien-tului" 58 Ea satisfäcea inclinarea oamenilor spre culturg, punindu-le laindeming intregul tezaur al clasicismului elenic §i cultura iluminismuluioccidental sub forma de traducen i in limba greacg, facute din abundentäde carturarii greci. Pentru aceste motive, la sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputulcelui urmgtor mai toti boierii angajau profesori greci pentru copiii lor,pentru ca ace§tia sg, invete limba studiilor superioare, a tranzactiilorcomerciale in Peninsula Balcanicg §i a inaltei societgti. in vremea aceeanici nu se putea concepe o al-Ca limbg de predare in invgtdmintul superiordecit cea greacg, care a fost in Orientul stgpinit de atitea veacuri decivilizatia Bizantului, ceea ce a fost latina pentru popoarele Apusului"59. Invgtämintul grecesc In secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea eradeci singurul invkämint superior in Peninsula Balcanieg. *collie grece§tiaveau un caracter interbalcanic. Ionnescu Gion face o justa observatie :Nu invinuim pe fanarioti pentru aceastg pärgsire in care lgsau limbaromâng. Astfel le era timpul. Oare istoria francezä acuzä, pe regii care ...redactau toate edictele §i toate scrisorile lor in latine§te5)60. Se §tieping in secolul luminilor, francezii, ca §.1 germanii, foloseau in colegiilelor limba lating. La sfir§itul secolului al XVII-lea §i inceputul celui urmg-tor toatg educatia in Franta consta in studierea limbii latine. Dacg lastudiul acesteia se asocia §i studiul limbil grece§ti se considera cl s-aputut atinge idealul de a dobindi o culturg clasicg. Abia dupä 1762, dataaparitiei operei rousseau-iste Émue, incepe o luptg serioasg impotrivastudiului limbilor moarte. In 1783 profesorii de retoricg, rostind discursuriIn francezg se pronuntau impotriva tiraniei limbii latine 61. Primulfrancez care a elaborat o gramaticg francezg a fost persecutat de invAtatiitimpului sgu, din cauzg cá domnea ideea preconceputg cá limba §tiintelor§i a filozofiei este cea lating. Aceea§i idee preconceputg s-a pgstrat §i inOrient pentru limba greacg. Limba greacg a dominat deci, in secolul alXVIII-lea, nu numai In tärile române, ci in intreaga Peninsulg Balca-nicg, datoritg dezvoltgrii, boggtiei, universalitätii §i dinamismului ei 62.Necunoa§terea hmbii grece§ti era inadmisibilä pentru un om cult inacea vreme 63 in regiunea sud-est europeang, dar, mai mult ca in once altgtarg din aceastg parte a Europei, limba greacg a pgtruns §i s-a dezvoltat, maiales prin invgtAmintul grecesc din Academiile domne§ti, in tgrile române. Nu putem trece sub tgcere §i rolul pe care Lau jucat in pgtrunderealimbii grece§ti in tgrile române incuscririle incheiate din timpurile celemai vechi intre familiile române §i cele grece§ti. De pildg, Itadu 58 N. Iorga, Istoria Inv(Ifdmintulut. , p. 62. 59 N. Banescu, Academia greceascil din Bucuresti, Cluj, 1925, p. 4. 6° G. I. Ionnescu Gion, Din istoria fanariofilor, Bucuresti, 1891, p. 84. 61 D. Mornet, Les sciences de la nature en France au Xvare siacle, Paris, 1911, p. 213-215. 62 V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavalliotis, In Revista istorica romana", II(1932), p. 72. 63 Gh. Oprescu, Eliade Ilddulescu si Franfa, In Dacoromania", III, (1922-1923), p. 5. www.dacoromanica.ro
  19. 19. CAUZELE PATRUNDERIE LYM:BTC GRECE.5TI IN TARILE RomANE 19Mihnea, domnul Tkii Române§ti (1601-1602 prima domnie) era &Asa-torit cu o grecoaicä 64, Petru chiopul, domnul Moldovei, avea de sotiede asemenea o grecoaicl din Rodos, Maria Amirali 85. Mama lui MihaiViteazul, Tudora, a fost de asemenea grecoaica 66 Incuscririle se inmultesc§i mai mult In secolul al XVIII-lea. Cantemire§tii, Brincovenii, Racovi-te§tii §i altii, prin educarea lor intelectual, prin legaturile de incuscriricu elementul elenic, se considerau datori §i fericiti A atragä la curtilelor pe carturarii greci. In felul acesta, elementul grecesc s-a inmultit dince in ce mai mult. Domnii tarilor române nu numai ca au patronat dezvoltarea limbii§i culturii grece§ti in tar& dunkene, dar ceva mai mult, ei au contribuit§i la canalizarea lor In toata Peninsula Balcanica. Prin ampkorea pecare a dat-o Academiei bucure§tene cu limba de predare greaca §i princaracterul ei de centru cultural interbalcanic, Brincoveanu aspira la untel nobil : solidaritatea §i unirea popoarelor ortodoxe supuse Imperiuluiotoman.Tarile române au cheltuit cu cea mai mare dkniciepentru dezvol-tarea §i cultivarea mintii §i innobilarea sufletului celor de aceemi credintl 67.In Academiile din Bucure§ti §i Ia§i se primeau ca bursieri copii skacidornici sä, se cultive 88. 0 alta cauza care a contribuit la dezvoltarea invätämintului grecescaici este regimul de semiautonomie de care se bucurau tarile romane.Academiile de aici nefiind sub directa supraveghere a Portii §i a patriar-hiei, se putea dezvolta In aceste institutii de Inalta cultura un invätamintluminat, bazat pe filozofia modernä §i pe ultimele cuceriri In domeniul§tiintelor. lata deci pe scurt motivele de natura religioasä, politica, economica§i culturala pentru care limba greacä a fost incurajata in Wile romftne dintimpurile cele mai vechi. Este evident deci ca §i MIA regimul fanariot hmba greaca s-ar fiimpus In invätämintul tarilor romane, a§a cum se raspindise §i In intreagaPeninsula Balcanica.Istoricul grec M. Ghedeon afirmä ca, chiar cu risculde a supara pe unii, spunem ca nu fanariotii au introdus limba greaca Intarile romane. Numeroase epigrame §i dedicatii de carti de la mijloculveacului al XVII-lea dovedesc di aceasta limbä s-a bucurat de apreciereaboierilor romani cu mult inainte de regimul fanariot 69 Fire§te, domniifanarioti au sustinut, cu ajutorul boierimii, räspindirea limbii grece§ti,ca o limba de cultura capabila sa satisfaca setea de cunoa§tere a societatiiromane§ti. 64 N. Iorga, Istoria statelor balcanice In Europa, Bucure§ti, 1913, p. 61. 66 D. Russo, Studii istorice..., p. 69. 66 Idem, op. cit., p. 47. 67 Mihai Popescu, Colegial Nalional Sf. Saya" cea mai Deche goalti romdneascli, Bucu-re§ti, 1944, p. XII. 69 N. Iorga, Le romantisme dans le sud-Est de lEurope, In Revue historique", I(1924), p. 302. 69 M. Ghedeon, MIA T-7); cpcevotpLoYnxilç xoLvcovEccç..., p. 63. www.dacoromanica.ro
  20. 20. 20 ARIALYNA CAMARIANO-CIORAN Tratind despre invätämintul Cu limba de predare greacä, trebuiesä precizäm cä, paralel cu acest invätänaint superior, de studiere la inceputa clasicilor antichitätii grece§ti §i a filozofiei vechi §i noi, iar apoi §i a §tiin-telor pozitive, se dezvolta pe teritoriul prior române §i invkämintul inlimba románä §i slavonä. De pildä, in ianuarie 1669 §tim cg, logorätulRadul Nästurel däruie§te un loe la Cimpulung pentru clädirea unei §coli.La 10 mai 1669, domnul Antonie vodá din Pope§ti intäre§te prin hrisov,,casa de invätäturä, adecA §coala" in ora§ul Cimpulung. La 28 martie1670 Antonie vodä, printr-un alt hrisov, nume§te pe mitropolitul Teo-dosie sA, se afle ispravnic §i purtätoriu de grijä §colii". Totodatä domnulacordä poli jumätate din veniturile vämii Rucärului §i Dragoslave/or,pentru plata dascälilor §i hrana copiilor 70 Nu am dat dedil un exemplu. In secolul al XVIII-lea, in epoca regimului fanariot, invätämintulIn limba nationalä nu a fost niciodatä, neglijat. Mai toate hrisoavele dom-ne§ti de reorganizare a invätämintului din Academiile domne§ti prevedeau§1 dispozitii pentru §colile in limba románä. Acest invkämint insä se desfä-§ura de obicei pe lingä unele mänästiri §i biserici, fiind destinat copiilorprovenind din päturile de jos. In aceste §coli se inväta scrisul, cititul §isocotitul, se dobindea cultura elementar& §i se pregäteau clericii §i cinta.-retii de bisericä, precum §i secretarii cancelariilor domne§ti §i adminis-trative 71. Cf. Generalul P. V. NAsturel, Genealogia Ndsturelilor, In Revista pentru istozie,arheologie si filologie", vol. XIII (1912), p. 56-57 si 60-61, si revista Mitropolia Oltenier,anul X (1958), nr. 7-8, p. 515-516. 71 Alexandru Balad si Ion lonaqcu, Unioersitatea din Bucuroti, 1864-1964, p. 12. www.dacoromanica.ro
  21. 21. Capitolul IIORGANIZAREA INVATAMINTULUI ACADEMIA DOMNEASCA DIN BUCUREFFI Studiul nostru consacrat istoricului invätämintului ca limba depredare gread, desfäsurat in Academiile domnesti din Bucuresti siva cuprinde toata perioada acestui invätämint, de la infiintarea Acade-miilor i pinä in 1821, cind, in urma transformärilor sociale, economicesi politice de mare insemnAtate, generate de miscärile lui TudorVladimirescu i Alexandru Ipsilanti, are loe desfiintarea invätämintuluicu limba de predare greacg i organizarea, pe baze serioase, a invätämin-tului de grad similar in limba românä. Inainte de a trece la intemeierea Academiilor, vom semnala citevaincerdri anterioare de infiintare a unui invätämint superior. Ind, din.1629, un cälugär cretan, Benedict, intentiona sä, infiinteze in Tara Romä-neascg o scoall pentru crestinii de aici", probabil superioarl in limba.greacä, avind in vedere pregätirea lui. Benedict a lost un cinstit i preainvätat dascäl" i, precum spune cälätorul suedez, Paul Strassburgh,studiase sapte ani la Wittenberg, era om cult, poliglot, cunostea limbilegreacä, turd, latinä i germanä. Cind c5,16torul suedez Strassburgh afost primit la curtea domneasd, in trecere pe aici, si Leon. Toma, domnulTärii Românesti, a dat un märet ospät, Benedict, care era si prediatorulcur, a tradus cuvintarea cälätorului rostitä in limba latinä, In limbilegread i turd,* 72 Nu se stie dacä scoala a luat fiintä, dar chiar dad, nu a fost infiintatä, fapt important este &A existan la Bucuresti preocupäri culturale de felul acesta Ind, din 1629. In secolul al XVII-lea au functionat In -Wile romane scoli superioare,dar sporadic si de scurtä duratä. In Tara Româneasd s-a infiintat la 72 Cf. Silviu Dragomir, Contribulii privitoare la relaiiile bisericii romeinesti cu RusiaIn veacul XVII, In Analele Acad. Rom.", sect. ist., seria II, tomul XXXIV (1911-1912),p. 1072; N. Iorga, Istoria rorndnilor prin c6latori, ed. a Ha, vol. J, Bucure§ti,1928, p. 285 acela0, Istoria bisericii romdnesti, ed. a II, vol. I, Bucure§ti, 1929, p. 254. www.dacoromanica.ro
  22. 22. 22 ARIAIINA CAMARIANO-CIORAN Tirgoviste in timpul lui Matei Basarab, pe la 1646, de catre Paisie Liga- ridis 3 §i Ignatie Petritis 74 prima scoalä superioara care avea un pronuntat accent de umanism grec si de cultura bizantina. Parerea acreditata vreme Indelungata, atit In istoriografia g-reaca cit si in cea romana, cä, Ligaridis a fost profesor la colegiul lui Vasile Lupu din Iasi nu este intemeiata precum a aratat Victor Papacostea. Si este firesc acest lucru, caci prezenta lui In fruntea colegiului din Iasiar fi fost inexplicabila i paradoxall. Odata ce pentru salvarea ortodoxiei,Vasile Lupu a sprijinit rasturnarea patriarhului Partenie I, pentru motivulcá acesta, sub influenta lui Ligaridis, intretinea corespondenta secretacu Congregatia de Propaganda Fide, cum putea el, apäratorul Infocat alortodoxiei, sa cierne In fruntea colegiului din Iasi un agent al iezuitilor,un anatematizat de patriarhul Partenie II, ridicat la scaunul ecumenic cuajutorul sail? Nu cunoastem motivele care 1-au determinat pe domnul Moldoveisa-1 cheme pe Ligaridis la curtea sa, dar credem cá dintr-o eroare s-aafirmat ca a fost chemat ca profesor. Documentele nu fac nici o preci-zare In acest sens ; se spune simplu ea a fost chemat de Vasile Lupu : IISignor Ligaridi domane li 16 ottobre partirà per Buldania chiamato daquel Prencipe" 75. Dar, In drum spre Moldova, Ligaridis se va opri InTara Româneasca si va fi angajat de postelnicul Constantin Cantacuzino caprofesor pentru fiii sai. Alaturi de fiii postelnicului se vor adauga i altifii de bojeni, In felul acesta, se va forma nucleul primei scoli superioare, 73 Date biografice referitoare la Paisie Ligaridis gAsim in G. CAlinescu,A/tre notiziesui missionari cattolici nei Paesi Romeni, In Diplomatarium Italicum", 11 (1930), p. 368 si369; C. Amantos, Hatatog AtycepI81s, in Erre.r/pEg B. DrouSiLv", XIII (1937),p. 224-229 ;Fr. Pall, Les relations..., p. 60-140 si V. Papacostea, Originile invdfdmIntuluisuperior in Tara Romaneascd, in Studii", anul XIV (1961), nr. 5, p. 1147-1148. Ligaridis a primit de la domnul Tarn Romanesti si o alta insarcinare importantd. Vaajuta, impreunA cu colegul sAu Ignatie Petritis, pe elevul sAu Daniil Panonianul la tradu-cerea operei legislative : indreptarea legit, publicatà la Tirgoviste In 1652. In earl de altelucräri Cu continut dogmatic de polemica, de la Ligaridis au ramas i patru InvAtatari deaceeasi natura adresate lutero-calvinilor romftni din Ardeal (Cf. Andronicas Dimitracopoulos,IIpocs,qxcet xcei 3Lop0.6.3ev;, Lipsca, 1871, p. 51). Ligaridis este atras si de un gen literar foarteapreciat pe atunci, care dadea asupritilor de sub stäpfnirea otomana speranta de ebberare.El ne va Msa un Hrismologhion, o culegere de prorociri cu interpretarea lor, scris In Rusia In1656. Cf. A. Papadopulos-Kerameus, `IspocroXutuTtx4)..., vol. I, Petersburg, 1891, p. 255-256,nr. 160. 74 Stirile pe care le avem despre Ignatie Petritis, originar din Chios, stilt putine. Stimdoar cA era profesor la scoala greco-latina din Tirgoviste Infiintatà de Paisie Ligaridis. Separe cA Petritis era profesor de filologie greacA pe and Ligaridis era de filozofie. A ajutatImpreuna cu Ligaridis pe elevul sat, Daniil Panonianul, la traducerea operei legislative In-dreptarea legii. Nu stim cit a stat la Tirgoviste. In 1650 era acolo, de unde a rAspuns lao scrisoare primita de la Panos. (Cf. ms. gr. 292). G. Calinescu, Altre notizie..., p. 395 siD. Russo, Studii..., p. 137. Ignatie Petritis a lasat clteva opere literare In care imità pe prade-cesorii sai. In Anly-naLg Avriv71, publicata de Sp. Lambros in Collection de romans grecs,Paris, 1880, p. 236-237, imità unele versuri ale vistierului Stavrinos din Avapccricaleg To5ci5cre6ecrrderou xect civapetoTi-cou Mtxceip Ç3oce368cc; cf. D. Russo, op. cit., p. 114. De la fnvi-tatul cAlugAr au rdmas mai multe manuscrise cuprinzlnd diferite opere alatuite, traduse saucopiate de el, cf. bibliografia aferenta la D. Russo, op. cit., p. 137. 75 Fr. Pall, Les relations..., p. 134. www.dacoromanica.ro
  23. 23. ORGANIZARDA. INVATAMINTULUI IN ACADEIVIEILE DOM:NE-WI 23scoala greco-latina din Tirgoviste. Tendintele de inclinare a societätii dinTara Itomâneasca catre cultura clasicismului grec si roman inlesnescinfiintarea scolii greco-latine. Ligaridis a predat logica si retorica 76 in limbile greaca si latina.Scoala conclusa de acesta avea un numar redus de elevi si un pronuntatcaracter de clasa. Dintr-un raport al profesorului, purtind data : 12 august1650, aflam ca elevii sai eran 12 tineri apartinind celor mai mari familiiboieresti din Tara Româneasca77. Durata scolii tirgovistene a fost efemerl :1646-1651 78. Acest fapt dovedeste ca a fost o scoala organizatä anumepentru tinerii fii de boieri si ca dupa ce acestia au urmat ciclurile dematerii ce se obisnuiau pe atunci, cursurile au incetat, nefiind populatede alti elevi sau nefiind personal didactic. Aceastä primä scoala de curssuperior nu a avut deci caracter de scoalä obsteasca, ci pe cel de sward,particulara Pentru citeva decenii din a doua jumatate a veacului al XVII-leane lipseste orice informatie cu privire la existenta unui invatamint latinsau grec in Tara Româneasca. Sárbatorirea centenarului 17niversitatii din Bucuresti a prilejuitnoi cercetäri legate de istoria invätamintului. S-a reluat, cu aceasta ocazie,studiul problemei atit de controversate a datei intemeierii Academieidin Bucuresti si a persoanei careia i se datoreaza acest act de cultura.Cea mai mare parte a cercetatorilor mai vechi se oprisera asupra voievo-dului Serban Cantacuzino (1678-1688) 79. V. Papacostea 8°, Oh. Cront 81§i I. Ioanascu 82 au sustinut insa ca Academia domneasca din Bucurestia fost intemeiata de Constantin Brincoveanu, cu ajutorul unchiului sau,stolnicul Constantin Cantacuzino, om cu -vaste cunostinte si de larg orizontcultural 83. In ceea ce priveste data infiintärii, cei trei autori au p.areridiferite : Oh. Cront o stabileste intre 1693-1695, I. Ionascu la 1694, 76 V. Papacostea, Originile Inv616mIntului.. ., p. 1158. " G. Calinescu, Altre notizie..., p. 400-401. 78 D. Badarau, Laicismul umanitarist..., p. 31; Alexandru Balad si Ion Ionascu, Uni-versitatea din Bucuresti, 1864-1964, Bucuresti, p. 12 si Stefan Birsanescu, Schola greca e latinadin Tirgoviste, In : Din istoria pedagogiei romeinesti, vol. II, Bucuresti, 1966, p. 191-213. 79 0 migaloasa statistica a opiniilor cercetatorilor cu privire la fondatorul si data In-temeierii Academiei de la Sf. Saya da I. Ionascu In articolul sat : Cu privire la data intemeieriiAcademiei domnesti de la S f. Saya din Bucuresti, In Studii", tom. 17 (1964), nr. 6, p. 1264. 88 Victor Papacostea, Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la fcolile din Bucuresti, In Studii",an. XIV (1961), nr. 1, p. 116-117. Acelasi, Originile Invdfamintului..., p. 1139-1164. Idem,Les origines de lenseignernent..., p. 7-39 si Idem, La Fondation de lAcadémie grecque" deBucarest. .., p. 115-145 si nr. 3-4, p. 413-436. 81 Gh. Grout, Academia domneascd. . ., p. 833-848; Idem, Inceputurile Academieidomnesti din Bucuresti, p. 15-24; idem, L Académie de Saint-Sava de Bucarest au XVIIIsiècle..., p. 437-473. 82 I. Ionascu, Cu privire la data..., p. 1252-1271. 83 Neofit Patelaros, mitropolit al Cretei, vizitInd In 1679 Tara Romaneasca, a fost atttde mult impresionat de eruditia stolnicului, !nett, rostind un encomion la adresa lui, ii lauddcultura aleasa, numindu-1 al optelea pe lingd cei 7 Intelepti ai vechei Elade. Cf. Alex. Lavriotis,Neocpírrou KtyrponoXE.rou Kpirrng rob IlateXetpou 7rpòç KcavaTcorrIvov Kawromoulvòv lyx(Liziov,In EXkonxbq (DaoXoycxòç7.../SXXoyoç KcavaravrLvourc6Xecog, 27 (1895-1899), p. 291. www.dacoromanica.ro
  24. 24. 24 ARIADNA CAMARTANO-CIORANV. Papacostea la 1695 ", iar Istoria României" propune In preajma. anului 1695" 85. In cele ce urmeaeá, vom supine argumentele autorilor citati unei analize amänuntite, aducind in discutie date noi, inedite,In mäsurg, dupä pärerea noasträ, sä acorde totusi lui Serban Cantacuzino.calitatea de intemeietor al scolii grecesti. S-a afirmat cä : Nu existd actul de intemeiere emis de $erban Cantacuzino (Papa-costea, p. 126, Cront, p. 17). Dar nici de la Brincoveanu nu avem vreunact propriu-zis de intemeiere, ci numai acte ulterioare, de reorganizare.De ce cercetätorii care Bustin teza cd, Brincoveanu este fondatorul Acade-miei, nu sint tot atit de exigenti i fa g de acesta, ci se multumese s facáo simplä afirmatie, nefondatä pe actul de intemeiere ? Admitind cat Acade-mia a fost intemeiatä de Brincoveanu in 1694 sau 1695, cum explieä isto-ricii nostri faptul cg, nu avem nici un act oficial relativ la organizarea.Academiei, la programul de invätämint, la salariile profesoriloralte amAnunte din perioada 1695-1707? Noi credem &A, asa cum nu_s-au pästrat acte oficiale pentru primii ani de functionare a Academieidin epoca lui Brincoveanu, tot asa de bine putem admite cä nu s-au_pästrat nici pentru primii ani de functionare a acestei institutii dintimpul lui Serban Cantacuzino, sau, mai bine zis, noi nu le-am pututgäsi pinä astäzi. in corespondenta epocii lui Cantacuzino nu se vorbeste de Aacademiadomneascet. Dar nici pentru faza incipientä a scorn grecesti de pe timpullui Brincoveanu nu se vorbeste in vreo corespondentl. Documentele prezentate ca dovedind calitatea de fondator a lui Brincoveanu (Papa- costea, p. 126) slut toate din 1707, si se referä la reorganizarea efectuatä.In acest an. Afirmaliile lui Kyminitis In discursurile sale encomiastice.drept cä Sevastos Kyminitis afirmä in discursurile sale encomiastice eä.Brincoveanu a intemeiat Academia si nu aminteste de Serban Cantacu-zino, dar acest fapt este firesc. Fiind vorba de discursuri encomiastice,inchinate lui Constantin Brincoveanu, era normal sä-1 laude pe acesta,nu pe predecesorul lui. 1VIindru de aprecierea domnului (acesta Ii oferea,eontrar obiceiului, un loe de einste la masä, chiar inaintea boierilor) 88,Kyminitis, ea director al Academiei läuda pe reorganizatorul ei, In maniera,excesivä i retoricg a timpului, desigur i pentru faptul cá asemenea laud& aprecien i se revärsau, indirect, si asupra lui insusi, conducätorul spiri-tual al Academiei mult läudate. Era firesc, deci, ca domnul In scaunnu predecesorul lui sä fie cel cgruia sä i se atribuie pe bunä dreptate,de altf el, progresele invätämintului. Avind in vedere cá once inceputanevoie roade vizibile, färä indoialä cá rezultatele scolii din Bucuresti,infiintatä pe timpul lui erban. Cantacuzino, nu s-a putut vedea in scurt 84 Gh. Cront, Inceputurile..., p. 20; I. Iona§cu, Cu privire la data tntemeierii..., p. 127()§i V. Papacostea, La Fondation.. ., p. 115. 85 Istoria Romdniei, vol. III, p. 263. 86 Const. Daponte, KccrciXoyoç Icrropot6g..., In Const. Erbiceanu, Cronicarii greet,.p. 203. www.dacoromanica.ro
  25. 25. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILE DOMNE$TI 25timp. In domnia de lunga durata a lui Brincoveanu bug, dupä repetatelereorganizan i mai ales, dupa aplicarea remarcabilei programe, elabo-ratä de Hrisant Notara in 1707, rezultatele invatamin. tului s-au facutcunoscute si peste hotare si era firesc s5, se vorbeasca de acest fapt cultural,care era pus in legatura cu Brincoveanu, zelosul sprijinitor al culturii. Cu privire la termenul de infiintare", folosit de Kyminitis, docu-mentele si cronicile vin 0, confirme faptul ca acesta era folosit in trecut pentru reinfiintarea" sau reorganizarea" dupa o perioadade intrerupere. Constantin Brincoveanu insusi, in hrisovul de reorganizaredin 1707 a Academiei afirmä : ne-am hotärit a intemeia o scoala inaltade obste" 87. Cine mi ar tii ca o asemenea scoala exista Inca de la fineleveacului al XVII-lea, ar putea cu usurinta crede ca ea a luat fiintä abiala aceasta data. Se pot cita si numeroase alte exemple In acelasi sens.Cronica Ghiculeftilor 88, amintind despre intentia lui Nicolae Mavrocordatde a reinfiinta in 1714 Academia domneasca din Iasi (ale carel cursuriau fost intrerupte, probabil in 1711, din pricina tulburärilor razboiului)spune : avea de gind sá faca doua lucruri bune care nu erau in tara,adica tipografie i walk. Or, cum vom vedea mai jos, scoala greceascadin Iasi functiona incä" de pe vremea lui Antioh Cantemir si N. Mavro-cordat nu a facut decit sä o reinfiinteze i sä o reorganizeze. Referindu-sela reorganizarea scolii din Iasi la 1714, Iacob Manu seria lui HrisantNotara cä s-a bucurat aflind de li,ntemeierea §colilor i ca doreste celuicare le-a organizat . . . 88 Tot Cronica Ghiculestilor precizeaza ca GrigoreGhica a intemeiat la Iasi scoala ". In Irroptcc Tijq Mazícxq, Mihai Cantacu-zino afirma ca din initiativa lui Const. Mavrocordat s-au deschis in 1735scoli grecesti 91, ca si cum aceste scoli nu ar fi existat pina atunci. Scoaladin Buzau fusese infiintata in 1725; desi hrisoave din 1731, 1734, 1746,1754 confirma existenta ei poate a functionat cu unele intermitente,dar totusi avea traditie indelungafä desi, in hrisovul sail din 1776,Alexandru Ipsilanti precizeaza cá intemeiaza doua scoli, una la Craiovasi alta la Buzau 92 In 1811, Veniamin Costache aminteste ca GrigoreGhica, domul Moldovei, vrind stt deschidd Academie mare ca cele dinEuropa ..." l-a adus pe Nichifor Theotochis (Bibl. rom. veche, III, p. 38).Exemple de acest gen se pot gasi si in afana granitelor. Asa, de Oda,.desi scoala din Patmos functiona Inca de pe la sfirsitul veacului al XVI-lea,remarcabila ei inflorire sub directoratul lui Macarie a facut pe Daponte 87 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 394. Versiunea greacA a acestui document, publi-catA de Émile Legrand in Recueil de documents grecs, Paris, 1895, p. 68-70, are titlul : Rri-sovul prea talfatului domn ... Constantin Basaraba voevoda, pentru fcoala noud care s-a fdcutla Bucurqti (8L& axoxezov -rò viov 6no5 grvev etç Bouxoupiartov). i acest titlu este odovadA cA reorganizarea scolii era socotitA ca infiintarea unei ;con noi. 88 Cronica Ghiculeftilor..., p. 177. 89 Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 585. 99 Cronica p. 287. 91 Mihai Cantacuzino, `Iatoptoc -rt.; BXocxEocg, publicatA de fratii Tunusli, Viena, 1806,-p. 294. 92 Hurmuzaki, Documente, XIV/2, p. 1272. www.dacoromanica.ro
  26. 26. 26 ARIALYNA CAMARIANO-CIORANsg afirme el acesta a fost fondatorul ei (E. Legrand, Éphémérides daces,III, yo. XII, nota 4). In consecintg, termenii a infiinta, a Intemeia §i a wza Iscoald aveauIn secolul al XVIII-lea §i sensul de reorganizare. Ni se pare deci legitimde a integra afirmatiile din discursurile encomiastice ale lui SevastosKyminitis, privind atribuirea infiinarii Academiei din Bucure§ti luiConstantin Brincoveanu, intre asemenea cazuri de confuzie de terminologie. 4. Se angajau profesori particulari pe timpul lui $erban Cantacuzino.Faptul eg se angajau profesori particulari nu poate constitui un argu-ment concludent impotriva existentei unei §coli. In acea vreme, fiiidomnilor §i ai marilor boieri nu frecventau Academiile domne§ti, dupäcum arätgm in capitolul Apartenenta social d a eleviior. Mai tirziu, domni-torul Grigore Ghica va combate angaj area profesorilor particulari, intrucit.elevii cu invgatura cea desgvir§itä n.0 se procopseau, aminind mi maimulti tot neinvgtati" 93. Dar chiar in cazul eä asemenea elevi frecventauAcademia domneascg, li se angajau §i profesori particulari in vedereastudierii mai temeinice a limbii grece§ti pentru a putea urma la Academiadomneascg cursurile superioare de filozofie. Astfel, Serban Cantacuzinoscria in 1686 lui Ion Cariofil, la Constantinopol, cerind sg-i trimia deacolo un profesor priceput 94. Interesantä este §i scrisoarea stolniculuiConstantin Cantacuzino, fratele domnului Serban (din 12 mai 1692),adresaa aceluia§i Cariofil. Din aceastä scrisoare rezultg cg fiii stolniculuiConstantin Cantacuzino fuseserg elevii lui Cariofil, cg acum un alt profesor,bun pedagog, pentru a ascuti mintea elevilor säi, in vederea receptiongrii unei culturi superioare, le preda logica, intrucit §i o sutg de ani, scrie taal lor, dacg ar studia gramatica §i literatura tot la acela§i ciclu vor rgmine. In-trucit textul scrisorii lui Constantin Cantacuzino a fost tradus §i interpretatgre§it de istoricii no§tri, 11 reproducem textual : `01.1.okog xcd. 6 8Laciaxo:X6g -my, ó.órcaog -coúç ircp.eXa-cca xcaclq, xca auXXoycVq.,Levoq M: vec XercTúvy) Tós, votív ocú-r(7)v eig cevoyr6pctv p.c*lcav Tok MocaxeL T6pcc Xoymilv, irceLN) Olv xchl ixoc-còv xpewouS -11-5eXov arcouagn re( ypcy.t/cc-cmdc, edo gtvcc xoa -còv ccirróv xúxXov OeXov xoc[Let 95. (La fel §i profesorul lor, care aratä mula sirguintä pentru ei, gindindu-se sg le ascua mintea pentru o inväaturg superioarä, le predg acum logica,.deoarece §i o sua de ani dacg ar studia gramatica §i literatura tot unul §i acela§i ciclu ar face). Prin urmare, nu putem spune cg profesorul lor.,,era mediocru §i foarte slab ea pedagog" §i cl lenseignement de lagrammaire et de la logique ne convient pas à leur jeune cerveau" 96 Aceste angajgri de profesori particulari Ant aduse ca argumentcA, nu exista §coalä greceascá pe atunci. Dupg pgrerea noastrg, acest fapt 93 V. A. Urechia, Istoria scoalelor, vol. I, p. 16. Pentru a stAvilii activitatea profeso- rilor particulari, lipsiti de pregAtirea necesarà, domnul Ioan Teodor Callimachi, prin hrisovul-sail din 1759, va recomanda ca toti copiii sA frecventeze Academia din Iasi, scoala oficialacu personal didactic selectionat. Cf. V. A. Urechia, Istoria fcoalelor, vol. IV, p. 43. 94 Bibl. Acad., ms. gr. 974, f. 89r-93r. 95 Ms. citat, f. 119r-119°. 96 A fost interpretat gresit acest text de Victor Papacostea, La Fondation..., p. 414; J. Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1267; Gh. Cront, Inceputurile..., p. 18. www.dacoromanica.ro
  27. 27. ORGANIZAREA. INVATAMINTULUI IN ACADEME:LE DOMNE$TI 27nu poate fi citusi de putin un argument, Intrucit si Constantin Brinco-veanu a angajat profesori particulari pentru fiii &Ai, mai Intl pe cretanulGheorghe Maiota 97, iar in 1712 pe Anastasie Bunelis din Ianina 98, chiarIn vremea cind Academia domneasc6 din Bucuresti funciona si era temei-nic organizat6. Nicolae Mavrocordat angaj ase pentru fill si pe eruditulIacob Manu si pe preotul Serafim 99. Constantin Mavrocordat, fiul luiNicolae, angaj ase pentru fili s`ái pe Neofit din Creta, viitorul mitropolital Ungrovlahiei ®. Natanail Calonaris a fost profesorul celor patru fiiai lui Mihai Itacovitg, ; dupl mazilirea acestuia din scaunul Moldovei191,Calonaris a insotit pe elevii säi la Constantinopol. Intr-o scrisoare a luiManase Eliade din 1766, se arafg en de mult erau pretuiti i cáutati InOrile noastre oamenii invgtati, deoarece toti boierii de aici obisnuiesc81 angajeze pentru casele lor profesori cu un salariu de 150-200 de lei,sau chiar mai mult, i profesorul are numai copiii boierului, unul saudoi, sà instruiasc5,. El ia si masa impreung cu boierul si are tot confor-tul" 102. Chiar intr-o epocà mai tirzie, and nivelul Academiilor domnestiera mult ridicat, putind rivaliza cu institutii similare de culturg din Apus,numdrul profesorilor greci particulari era Ind, apreciabil. In urma repe-tatelor reorganieári, Academia din Bucuresti îi atinsese, pe vremea luiloan Caragea, maxima ei inflorire ; totusi domnul nu-si trimitea copiiisà invete acolo. Acestia aveau ca profesor particular, la curte, pe insusidirectorul Academiei, Constantin Vardalahos 13. Grigore Ghica, primuldomn pgmintean dupg desfiintarea regimului fanariot, a avut si el lacurte, un profesor grec 104. Profesorii greci erau cäutati i dup5, organizareatemeinicA a InvätAmintului românesc. loan G-heorghe serdarul a fost,In secolul al XIX-lea, profesorul copiilor din cele mai mari familii boie-resti precum si al viitorului domn, Gheorghe Bibescu, care i-a acordato pensie lunarl de 400 lei 195. Chiar In cazul In care boierii isi trimiteau 97 N. Iorga, Istoria literaturii romdne..., p. 49. Chiar Maiota in titlul operei saleAóyo imç rò acorhpLov rcci,9og, Minnie, 1706, spune ca era profesorul beizadelelor pentrulimbile greaca i latind. 98 Bibl. Acad. pach. DCLXXXVI/59 i Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 459. Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566 si 676. Iacob Manu fusese mai Inainteprofesorul lui Nicolae si al lui loan Mavrocordat. Care atiiia ani ai aratat o aplecare inadevar pdrinteasca fata de noi", li scria Mavrocordat i Il Indemna sa foloseasca toate mij-loacele, chiar i bataia pentru ca fiul sau Scarlat, care manifesta Indaratnicie i lipsa debunavointa In a invata", sa fie calauzit cu sfaturile lui bune i sa i se formeze caracterul,fiind In fragezimea virster. (Hurmuzaki, Documente, XIV/1, p. 565-566). Pe preotul Se-rafim 11 angajase ca profesor In 1715, cf. op. cit., p. 676. 100 Constantin Daponte, Ephémerides daces, ed. Emile Legrad, Paris, 1880, vol. II,p. 43 notd. 101 Atanasie Comnen Ipsilanti, Tec p.ssec r;jv eacontv, ed. Aftonidis, Constar.tinopol, 1870,p. 137. 102 N. Iorga, Studii f i documente, vol. XII, p. 79-80. 108 A6r0; `Eptcik-, 1813, p. 61 (a doua paginatie). 104 N. Iorga, Istoria lit. ..., vol. II, p. 43; acelasi, Istoria tnodldmintului..., p. 137;acelasi, La panétration des idées de lOccident darts le Sud-Est de lEurope aux XVIIe etXVIII° siacles, In Revue historique", I (1924), p. 107. 1°6 Ourcríjç" din 23 mai 1860, unde se public& un necrolog despre loan Gheorgheserdarul. www.dacoromanica.ro
  28. 28. 28 ARIADNA CAMARIANO-CIORANcopiii in Occident pentru studii, ei eran insotiti adeseori de cite un pro-fesor grec. La Venetia, Constantin Cantacuzino a fost insotit de cAlu-gärul Gondulis, iar la Padova de Arsenie Caludis. stefan Belu, trimitindpe fiul säu, Dimitrie, sá studieze la Viena, l-a incredintat acolo intii luiNeofit Ducas §i apoi lui stefan Comitas 106. Cele afirmate mai sus slut suficiente pentru a dovedi cá existenta,Academiei in vremea lui erban Cantacuzino nu poate fi negatä pe baza,faptului cá in aceea vreme se cAutau profesori greci particulari. Discutiile cu privire la data intemeierii Academiei domne§ti dinBucure§ti au atras §i atentia cercetätorului grec Cleobul Tsourkas.articolul säu Autour des origines de lAcadémie grecgue de Bucarest (16751821) 107, autorul combate teza Infiinárii Academiei in 1694 §i sustine ca.,§coala greacä a existat Meg din 1675 §i cä Brincoveanu §i fratii Greceanutraduatorii Bibliei din vremea lui erban Cantacuzino, invätasera, limbagreacä la o §coal6 cu invätämint grecesc din Tara Româneascä. Precuraam vAzut mai sus, multi boieri români cuno§teau aceastä limbA, chiarinainte de domnia lui Brincoveanu, bineinteles §i mai tirziu ; aceastanu inseamnä eä exista o §coalä greacä incl din 1675, limba greacä seinväta cu profesori particulari. Bazindu-se pe o afirmatie evazivä a luiN. Cartojan "8, Tsourkas crede cä le long séjour de lArchevéque deNysse à Bucarest et sa collaboration a, la traduction de la Bible en langueroumaine est une preuve assez convaincante de lexistence à cette époquedune école ou dun collège princier, à linstar de celui qui avait fonctionné Tirgovi§te" 109. Dupä pärerea noasträ, prezenta lui Ghermanos Locros,mitropolit al Nyssei, in Tara Româneascä, ca §i cea a altor invätati, nuconstituie o davodä peremptorie cá ace§tia erau profesori la §coala dom-neascä. Nici afirmatia din introducerea Bibliei : puind dascäli §tiutifoarte den limba elineascä, pe prea inteleptul cel dintru dascäli ales §iarhiereu Ghermanonisis §i dupl petrecerea lui pe altii care s-au intimplat... etc."" nu constituie o dovadä cá toti ace§tia au fost profesori la,§coala greacä. Ei fuseserä probabil profesori la curte sau la casele boie-re§ti, ca atitia altii in acea vreme §i mai tirziu §i, ca urmare a acestuifapt, purtau titlul de profesor. Mitropolitului Ghermanos i se putea acordarpe drept titlul de dascAl ; fusese profesor la §coala din Constantinopol.Nu este exclus ca §i in tara noasträ el sä se fi angajat pentru scurt timpca profesor la vreo casä boiereascä sau sä fi alcItuit o clasä cu citiva,fii de boieri, a§a cum credem cä a fäcut §i Ieremia Cacavela in Moldova,profesorul lui Dimitrie Cantemir. Dar nu credem ca Ghermanos Locros le6 N. BAnescu, Academia greceascd. . ., p. 11-12. Dupà cum reiese din corespondentasa, dei se afta intr-un mediu cultural occidental, se ostenea si acolo sa-si insuseascA limbasi cultura greacd. El primea Inapoi scrisorile sale scrise In limba greaca corectate de caretatAl sAu, fapt care dovedeste eS i tatAl sAu avea culturà greacA. Acelasi, op. cit., p. 12. 107 In Balkan Studies", VI (1965), nr. 1, P. 265-280. 1" N. Cartojan, Istoria literaturii romdne vechi, vol. III, Bucuresti, 1945, p. 216. 109 Cl. Tsourkas, op. cit., p. 277. 110 Citat de Cartojan, op. cit., p. 216, cf. si Ioan Bianu i Nerva Hodos. Bibliograf iaromdneascd veche, vol. I, Bucuresti, 1903, p. 286. www.dacoromanica.ro
  29. 29. ORGANIZA.REA INVATAMTNTULUT IN ACADEMECLE DOMNE$T1 29sg fi functionat ea profesor la o coal oiicial in vremea domniei luiGheorghe Duca. In once caz, in 1682 el nu mai exersa functia de profesor nu-vi putea elvtiga existenta ; peste cinci ani, in 1687, el vi-a dat obv-tescul sfirvit 111. N. Vätämanu afirmg cg in 1686 Ghermanos era pro-fesor la Sf. Saya: Se cunoavte o scrisoare din 1686 a mitropolituluiGhermanos al Nyssei, aflat pe atunci la Bucurevti la vcoala de la SI. Sava"112.Or, din scrisoare rezultg ea domnul Ii däduse o mgngstire pustiitäpe care a renovat-o i locuia retras acolo 113. Dacg era profesor, nu puteasä stea retras intr-o mgngstire i dacg, activa ca profesor ar fi dat in scri-soare un amInunt, fie vi secundar, despre activitatea sa de dascgl. Sá presupunem, ava cum se afirmg ceea ce noi nu credem cg,infiintarea invgtgmintului grecesc din Bucurevti este legatg de venirealui Sevastos Kyminitis in targ. In acest caz trebuie sg urmgrim peregri-ngrile acestuia. Se vtie cá, pgräsind Constantinopolul In urrna unor con-filete cu elevii coiii din Fanar, Kyminitis se intoarce la Trapezunt, oravul sgunatal, vi organizeaz 6 vcoala de acolo ; prezenta lui in acest ora v In 1682 fiindatestatg documentar 114. A. Papadopoulos-Kerameus, care a studiat temei-nic scrierile inedite ale profesorului vi a dat o bibliografie a operelorlui 115, afirmg cg poate Kyminitis a venit la Bucurevti in 1690 118. Corobo-rarea unei serii de vtiri documentare ne indreptgtevte sá afirmdm cg, datavenirii lui Kyminitis la Bucurevti este sfirfitul anului 1689: ultimul discurs rostit de Kyminitis la Trapezunt este din 1689 117; ultima lui scrisoare, expediatg din acest ora, este din toamnaaceluiavi an 118. Intr-o altg scrisoare, nedatatg, dar care pare sg fi fostscrisg, indatg dupg prima, Kyminitis dg numeroase amgmunte despreviata grea a locuitorilor din Trapezunt din pricina asupririi otomaneprecizeazg cg adeseori s-a gindit sg plece, dar nu a flcut-o numai din dorintade a fi de folos patriei sale 118. Totuvi ping la urnag s-a hotgrit vi la sfir-vitul anului 1689 a plecat de acolo vi a venit la Bucurevti ; 111 In citeva scrisori provenind de la Ghermanos Locros aflate In manuscrisul grec 974din Bibl. Acad., datate din 1682, reZultà ca Ghermanos traia In lipsuri i sAracie. Dar nu a traitmult In aceasta situatie caci Intre timp a fost angajat ca traducator la Biblia lui $erbanCantacuzino, iar la Inceputul anului 1687 si-a dat obstescul sfIrsit in Bucuresti. Aceastastire precisd o afldm dintr-o scrisoare a medicului Iacob Pilarinos, avInd data de 10 februarie1687, expediata din Bucuresti. Medicul afirma In scrisoare ca In sase zile Ghermanos amurit färà ca el sa-1 poata ajuta cu vreun medicament (Bibl. Acad., ms. grec 974, Y. 69r). Acestdocument infirma ipotezele lui Cl. Tsourkas ca din Bucuresti Ghermanos a trecut in Mol-dova de unde s-a lndreptat apoi In Rusia. Lit il finit ses jours, on ne sait à quelle date" (Cl.Tsourkas, op. cit., p. 277-278). 212 Nicolae Vatiimanu, &cob Pglerino, medic al curlii domnesti din Bucurepti (1684 1687;1694-1708), in Din istoria medicinii romdnesti si universale, Bucuresti, 1962, P. 123-124. 113 Hurmuzaki, Documente, XIII, p. 325. 114 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 79r-79° si 80r cuprind scrisori datate din 1782, adresatede elevii lui Kyminitis din Constantinopol profesorului lor la Trapezunt. 225 A. Papadopoulos-Kerameus in Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XIIXXVII(introducere). 116 Op. cit., p. XIII. 117 A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. XXIII, nr. 71. 118 Bibl. Acad., ms. gr. 1223, f. 106r-109r. 119 Ibidem, f. 109v-110r. www.dacoromanica.ro
  30. 30. 30 ARIADNA CAMARIANO-CIORAN Epaminondas Kyriakidis, autorul unui studiu despre invätatiidin Trapezunt, precizeazA c Sevastos Kyminitis a fost invitat la Bucu-resti in 1689 120; se stie c in 1689 directia scolii din Trapezunt fusese preluatäde un elev al lui Kyminitis 121, dovadäc acesta nu mai era acolo ; Constantin Erbiceanu afirmä cg, a gäsit intr-un manuscris oinsemnare autografä, a lui Kyminitis in care acesta precizeazä c5, a venitla Academia din Bucuresti in 1689 122. Dupä, pärerea noasträ, Kyminitis, aflindu-se la Trapezunt, a fostchemat la Bucuresti, Ina de pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino,ca sá conducä scoala greacä de aici, dar el a sosit scurt timp dupä moarteadomnului. Numai astfel se explicä acel discurs encomiastic dedicat deegtre profesorul grec lui Serban Cantacuzino ; altfel nu se poate explicatrimiterea unui asemenea discurs din Trapezunt. De asemenea, numai inlumina unor astfel de relatii se poate explica si o scrisoare din iunie 1689adresatä de Kyminitis lui Mihai Cantacuzino 123. Dupä ce face elogiulinvätäturii si al culturii, socotindu-le bunuri nepieritoare, Kyminitis nupropune infiintarea unei ícoli, ci recomandä ca invätämintul din TaraRomâneascg sä, fie de mai lung5, duratä : ypcqq.dc-aav xpovto-ckpcx 67C011ailXad fiEVT7), sau el se cere : xcd xp6vou toAAoi, xcci. xpavou I.Lorxpo5, xo:i.8cosáv% 6 alltxpeig. Mai departe, el atrage atentia lui Mihai CantacuzinocA, pe IMO, profesori i cärti, trebuie preväzute, cu därnicie, incá multecheltuieli, avind in vedere cá nici o altä cheltuialä nu este mai folo-sitoare". Kyminitis precizeazä totodatä cá intr-o altä, scrisoare, adresatälui Constantin Cantacuzino, a indicat mijloacele de realizare ale acestordeziderate. Din aceastä scrisoare rezultä, faptul important cä, nu este vorbade infiintarea unei feoli, ei de organizarea unui invaleimint de mai lungeiduratei, dovadä, cä, exista deja o scoalä i cá Kyminitis recomanda imbu-nätätirea organizärii. Prin mai lungä duratä", credem cá Kyminitisavea in vedere introducerea mai multor cicluri de studii, cum de altfels-a i fäcut dupä venirea lui in Bueuresti. Apare totodatä evident faptulcá fratii Constantin si Mihai Cantacuzino se adresau profesorului dinTrapezunt pentru organizarea invätämintului din Bucuresti, cerere lacare Kyminitis räspunde sincer, dind sfaturi practice. Pärerea noasträ,este cä, dupä ce Cantacuzinii i Kyminitis au cäzut de acord princorespondentä cu privire la organizarea invätämintului, invätatuldascäl a venit la Bucuresti si a luat conducerea colii. Datele documentare 120 Epaminondas Kyriakidis, Btoypezepica... Atena, 1897, p. 67. 121Epaminondas Kyriakidis, op. cit., p. 83. 122 Const. Erbiceanu gAsise manuscrisul In biblioteca mAnastirii Cd1darusani, cf.V. Papacostea, La Fondation..., nr. 1-2, P. 140. 123 Cf. Hurmuzaki, Documente, vol. XIII, p. 211-215; Dimitrie Sarros, Korrcaoyogxcipow&opow...,partea I, Atena, 1931, p. 181 ; Paul Moraux, Catalogue des manuscrits grecs(Fond du Syllogos), Amara, 1964, p. 102, si Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, Cata-logue des manuscrits grecs. Le Supplément grec, tom. III, Paris, 1960, p. 456, nr. 1248,f. 170-171°. www.dacoromanica.ro
  31. 31. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMIILE DOMNE$T1 31amintite mai sus, coroborate, ne Indreptgtesc sg afirmgm cg Kyminitisa venit la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1689. Constantin Erbiceanu aggsit o insemnare autografg a prof esorului, care atestä prezenta lui laBucuresti in 1689, noi am gäsit alte documente care probeazg cä, In 1690,Kyminitis se afla in fruntea Academiei, In piing activitate, avind caelev pe Eustatie Lambros din Ianina (nu trebuie confundat cu LambrosFotiadis, care trgieste In a doua jumätate a secolului al XVIII-lea). Apredat opera pitagoreang : Xpocrei g7C7), opera hesiodeang : Epya xec.tragedia lui Sofocle : Ajax, tragediile lui Euripide : Oreste i Ecuba, precum altele. Iatg o pretioas1 insemnare, care dovedeste cá Oreste al luiEuripide a fost predat de Kyminitis la Bucuresti In 1690: EúpvrcíaouOpécvrig. Taog xca Tei) eecT) záptq re xoa agoc, ócrTi.q iEr)y-0-0v nap& TOaopcoTecTou Te xca XoyLcaTccrou xuptou ZeßcecrTog TOU ix Tpcoreoi:Arros xca ira 7C6V00EúcsTccaf.ou Acipscpoa Tog kE Icoccvvívcov. Ev MnouxoupeaTEcp Trr)q Nyxpo6xocxf.ccq,1690 124. Aceastä insemnare este o dovadg incontestabilg cg Academiafunctiona in acea vreme. In srijinul rezultatelor la care am ajuns, vin i afirmatiile cunoscu-tului elenist Émile Legrand : Mais les documents grecs que nous avonsentre les mains nous permettent de fixer g, une date beaucoup plus aciennela fondation de cette école existait déjà en 1690 A, Bucarest uneécole gTecque,) 125 Stiind cg Kyminitis seria la 20 ianuarie 1695 din Bucuresti, prof.I. Ionascu considerg aceastg datg drept termen ante quem i afirmg cg,Academia domneascä a fost Infiintatg in toamna anului 1694 126. Dar dacäar fi fost astfel, desigur cS Kyminitis ar fi amintit In acea scrisoare de uneveniment atit de recent si atit de important, ar fi informat totodatg pepatriarhul ecumenic despre activitatea Academiei, despre prog-reselerealízate sau despre dificultätile intimpinate. Or, In aceastä scrisoareIiyminitis face elogiul lui Brincoveanu, Il descrie ca pe un om bun, milostiv cu multg grijg pentru supusii sgi ; Il pune pe aceeasi treaptg cu patriarhul :,,un suflet In doug corpuri" (y.tav tPuAv ivvoir.v 36o cr6v.ccatv ivotxo5crocv) 124 Charles Astruc et Marie-Louise Concasty, op. cit., nr. 1348; cf. si bibliografia luiKyminitis alcAtuità de A. Papadopoulos-Kerameus, In Hurmuzaki, Documente, XIII, p. XVIdin prefatä, unde reproduce Insemnärile lui Eustatie Lambros dupd Paris. Suppl. gr. 1348,numindu-1 xclat4 Qoacs(ou" pentru cd acest ms. fusese In posesia lui Dossios. Dupà acest ms.,pe care 11 i descrie, Dossios a editat la Galati In 1884 Ecuba lui Euripide, asa cum a giisit-o.interpretatä intr-un caiet de elevul lui Kyminitis, Eustatie Lambros. Dossios a crezut In moderonat cd Eustatie Lambros este una si aceeasi persoand cu Lambros Fotiadis si atribuieacestuia interpretarea Ecubei. Aceeasi afirmatie eronatd o face si D. Economidis, AcipaspogOcaTtcía-r)q, p. 107 si 111). Datele precise pe care le dd in Insemnärile sale Eustatie Lambros cä a fost In 1690 elevuIlui Sevastos Kyminitis i ea a fAcut studii la Bucuresti, fiind ajutat de domnul ConstantinBrincoveanu, nu lasd nici un dubiu cä acesta a trait in epoca brincoveneascd, pe and Lambros.Fotiadis s-a näscut abia In 1753. 125 Const. Daponte, Éphémérides daces ..., vol. II, p. 42, nota. 126 Ion Ionascu, Cu privire la data Intemeierii..., p. 1270. www.dacoromanica.ro
  32. 32. 32 ARIAVNA CAMARIANO-CIORANIncheindu-si urarea ca prin rugAciunile patriarhului voievodul sà domneascg,fericit si sänätos ani multi pentru mindria tuturor ortodocsilor 127. Datoritä izvoarelor documentare amintite mai sus se poate stabilicu precizie data venirii lui Kyminitis la Bucuresti : anul 1689. Dar sin-tem oare indreptätiti sg, facem leggturg intre venirea in targ, a profeso-rului grec i intemeierea scolii cu limbä de predare greacA, I Credemnu. Nu putem desconsidera afirmatia lui Mihai Cantacuzino : ExactoviXXYlvoc6v iv 7rpc:Yrocç gzo:Ile 6 Zepnexv (36scg Kav-rcocoulv6q, : AòTòç 6 Aúakv.rilggxcep.e repdrrov cpopecv crxaci:ov Wolvtx6v etç BXccxíccv i nici pe cea a lui Dimitrie Cantemir cä intocmirile pioase ale lui Vasile Lupu" au fostimitate citeva decenii mai tirziu de principele Valahiei erban Canta- cuzino, care a infiintat in tara sa scoli i tipografii grecesti i românesti, ca i afirmatia lui Dionisie Fotino : Oirroç xocrò: npEáTov icsúcrrveAÀvLxvcrxoAv iv Bouxoupv3TE(+11) 128, Victor Papacostea nu tine seama de afirmatiile lui Dimitrie Cante-mir, considerindu-le nefondate" i fanteziste". Il attribue à erbanVodä, son beaupère, des mérites qui, en réalité, reviennent ä ConstantinBrincoveanu ou à dautres" (p. 135) si cg, Mihai Cantacuzino face aceastäafirmatie ca sá ridice prestigiul familiei sale. Papacostea gäseste nefirescfaptul cä membrii familiei Cantacuzino care semneazA actele lui Brincovea-nu, in calitate de membri ai divanului, fárá sä protesteze ca nu se precizeazIIn actele respective cg, Academia a fost infiintatä de un domn din familialor. Dar in actele pe care ei le semnau nu se fäcea nici o precizare cäAcademia domneascI nu a fost infiintatä de *erban Cantacuzino, deci nuaveau motiv sä protesteze sau sä refuze semnarea actelor. Papacostea seIntreabä : de ce Mihai Cantacuzino care, dupä pherea sa, a redactat actul dereorganizare a Academiei emanat de la Constantin Mihai Racovitä in 1763nu a pus comme il efit été naturel, le nom de *erban Cantacuzino en tant que premier fondateur dei ]cole " (p. 132). Räspunsul este foarte simplu. Dela infiintarea Academiei i ping, in 1763 au fost emise mai multe hrisoave, dar in nici unul din aceste hrisoave nu se precizeaz1 cine a fost fondatorul, nu este amintit nici numele lui *erban Cantacuzino i nici cel al lui Brin- coveanu. Cum putea Mihai Cantacuzino sá introducá in hrisov, contrar-obiceiului, numele lui erban ? Dar aceasta nici nu era firesc. Dupä atitia ani de functionare a Academiei nu se mai punea problema sä vorbeascg, de fondatorul ei. Constantin Mavrocordat este citat in hrisovul din 1763-pentru un fapt recent, acesta fiind predecesorul lui Const. Racovitä in scaunul Tärii Românesti. Papacostea este de pärere cl cele afirmate deMihai Cantacuzino in istoria sa stilt o compilare sau o plagiere a hriso-vului lui Constantin Mihai Racovitä din 1763, fiindcä in hrisov se spunecg, profesorii erau plätiti mai intii de la vistierie, iar apoi din veniturile 127 Bibl. Acad., ms. gr. 1223,!. 110r 112v. Scrisoarea a fost publicatà de M. Ghedeon, rcepi. 86o cipx6vrcov..., In ExxX7/cretzaToch AX/7.9.eux t, anul XXXI (1911),p. 253-255. 128 Mihai Cantacuzino, Tirl; Bkxxiccç, ed. fratilor Tunusli, Viena, 1806,p. 81 §i 285; D. Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. Gheorghe Adamescu, Bucure§ti, p. 158 §iDionisie Fotino, `Icrropkt .fijç rcoacct. AccxEccç Viena, 1818, vol. II, p. 290. www.dacoromanica.ro
  33. 33. ORGANIZAREA INVATAMINTULUI IN ACADEMILLE DOMNE.511 33mänastirii Glavacioc. Pentru aceasta afirmatie nu putem spune ca aplagiat hrisovul din 1763, fiindca formulari identice se gasesc atit in hri-sovul din 1753 cit si in cel al lui Stefan Racovita din 1765 129. Papacostea admite ca Mihai Cantacuzino a folosit pentru istoriasa un bogat material documentar. De ce sä, nu admitem ca din documentelefamiliei el a luat cunostinta si de faptul ea sträbunul &Au, Serban Canta-cuzino, a infiintat o scoala greaca ? De notat ea el nu spune Academie sinici lioucrelov sau cppov-rvs-rhptov. Daca Mihai Cantacuzino ar fi facutaceastä, semnalare cu intentia de a adäuga o si mai mare aureola domnieistrabunului sau, noi credem ca ar fi fäcut-o mult mai pompos si enco-miastic, nu atit de simplu. In sfirsit, amintim si o afirmatie contemporanä importanta. latace afirmä Del Chiaro : Serban Cantacuzino assegnò stipendi onoravoliper i maestri di lingua greca, daquali eran i figliuoli denobili ammaes-trati nella grammatica, rettorica e filosofia" 13°. Ce concluzie putem tragedin aceasta pretioasa afirmatie a lui Del Chiaro ? Trebuie admis CA pe tim-pul lui Serban Cantacuzino exista o scoalä, la care profesorii greci predaugramatica, retorica si filozofia. Stirea data de Del Chiaro este foarte pre-tioasa. E greu de admis ca Serban platea dascalii particulari din caseleboieresti. Mai logic este sa acceptäm ca el plätea dascalii unei scoli culimba de predare greaca. Am putea admite, färä multa probabilitate, caDimitrie Cantemir si Mihai Cantacuzino, pentru a ridica prestigiul familiei,au atribuit lui Serban Cantacuzino intemeierea scolii grecesti, dar cumse explica ea si Del Chiaro laudä pe Cantacuzino in acelasi sens si nu peBrincoveanu, al carui secretar a fost ? Si acum ne intrebam : de ce istoricii nostri gilt tentati, In studiilelor din ultimii ani, säi dea crezare afirmatiilor lui Kyminitis din discur-surile lui encomiastice, stiind ca in astfel de ocazii se fac adeseori falsi-ficari de adevär, si desconsiderä precizarile lui Dimitrie Cantemir, DelChiaro si Mihai Cantacuzino fäcute in istoriile lor ? Parerea noasträ este, contrar tuturor afirmatiilor facute in ulti-mul timp de istoricii nostri, ca Serban Cantacuzino a intemeiat scoalacu limba de predare greaca, dar, ca once inceput, ea nu a avut o baza8olidd de organizare si rezultatele ei nu s-au facut imediat simtite. 111rmindpe tronul Tarii Românesti Constantin Brincoveanu, acesta a reorganizat§coala, deja existentä, i-a dat amploare, i-a asigurat bugetul, a pus infruntea ei pe marele dascäl, Sevastos Kyminitis, se discuta in 1700 0,fie adusi si profesori de la Halle 131 - si a introdus cursuri superioare defilozofie neoaristotelica, ultimul cuvint al progresului in acea epoca. Datoritä bunei organizari si tendintei de promovare a unui invä-tamint filozofic, Academia domneasca a ajuns in scurt timp una din cele 129 V. A. Urechia, Istoria f coa lelor, IV, p. 40-41 0 p. 47-49. 130 Anton-Maria Del Chiaro Fiorentino, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,.ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 140. 131 Cf. Eduard Winter, Die Pf lege der West-und Sudslavischen Sprachen in Halle im18 Jahrhundert, vezi recenzia facuta de Dan Simonescu In Studii", IX (1956), nr. 1,p. 170-174.3- C. 883 www.dacoromanica.ro

×