Your SlideShare is downloading. ×
0
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Badea Cartan - un mare roman (1849)
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Badea Cartan - un mare roman (1849)

928

Published on

Badea Cartan - un mare roman (Istorie)

Badea Cartan - un mare roman (Istorie)

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
928
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
9
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Moto: „Eu cerşesc lumină, pentru cei ţinuţi în întuneric” Gheorghe Cârţan Un mare român!
  • 2. Gheorghe Cârţan, cunoscut românilor caBadea Cârţan, s-a născut la 24 ianuarie 1849în satul Cârţişoara, judeţul Sibiu de la poaleleMunţilor Făgăraş, într-o familie de ţăranisăraci. Cârţişoara - azi
  • 3. Încă de mic, Badea Cârţan a fost obligat să munceascăpentru a-şi câştiga o bucată de pâine. De când se topeazăpada şi până cădea alta se ducea cu animalele la păşune.Din această cauză nu a putut urma nici o clasă primară.Când a fost mai mare se ducea cu oile în păşunea alpină. Urmaşii de azi ai lui Badea Cârţan
  • 4. Badea Cârţana fost un ţăran român autodidact carea luptat pentru independenţaromânilor din Transilvania, distribuindla sate cărţi româneşti, cărţi aduseclandestin din România (Vechiul Regat).
  • 5. Trăind într-o vreme în care românii dinTransilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungarşi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan afolosit cea mai eficientă armă: cartea. Cel maimare serviciu pe care l-a adus neamului său, a fostacela că timp de peste 30 de ani a răspândit înArdeal, cărţi scrise în limba română. Peste munţi,cu mari greutăţi, pe cărări numai de el ştiute, acărat în desagii săi peste 250 000 exemplare, îngreutate totală de peste 20 tone. Această muncă deridicare culturală a românilor transilvăneni nu erape placul autorităţilor maghiare, din care cauzătoată viaţa sa a fost urmărit, arestat, iar cărţileconfiscate şi distruse.
  • 6. La 18 ani a plecat în Bărăgan, la stâna lui Ion Cotigă, un intelectual braşovean. Acesta a fost primul dascăl al lui Badea Cârţan.În tovărăşia lui, timp de 10 ani,a învăţat să scrie şi să citească, a învăţat despre strămoşii săi, despre daci şi romani, despre moartea regelui Decebal şi despre Columna lui Traian.
  • 7. Printre localnici mai circulă încă întâmplarea carei-a deşteptat tânărului fiu de cioban iubirea faţă deneamul românesc:Aflat împreună cu părintele său şi cu turma de oi pecrestele munţilor, într-o zi senină de vară, în carepanorama Făgăraşilor se distingea până departe înzare, acesta a avut curiozitatea de a-şi întreba tatălce se află dincolo de crestele semeţe ale munţilor.Răspunsul cum că acolo sunt români, l-a nedumeritpe puşti care i-a replicat:„- Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ceaici nu-i tot România?“De atunci a simţit nevoia să treacă dincolo, în vechiulregat.
  • 8. • În anul 1877, Badea Cârţan şi-a pus turma de1000 oi la dispoziţia armatei române, iar el s-aînrolat voluntar în Războiul de Independenţăal României.• După aceea îi încolţeşte în minte gândul căîmpăratul de la Viena va înţelege plângerea luişi-i va împlini dorinţa ca românii să fieîmpreună. Aşa că pleacă pe jos la Viena,capitala Imperiului Austro-Ungar.
  • 9. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea romanităţii poporului, adică formarea poporului român în urma amestecului dintre daci şi romani.Vasile Alexandrescu Urechia, Slujitorul prof. V. A. Urechia l-a găzduit şi l-a dus prin toate muzeele Bucureştiului.decan la Facultatea de Litere din Acesta este momentul când ciobanul Bucureşti Gheorghe Cârţan devine Badea Cârţan.
  • 10. Nu după mult timp îi spune lui Urechia că vrea să plece la Roma pentrua vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian şi celelalte mărturii ale vechimii şi latinităţii poporului român, ceea ce a şi făcut.A ajuns de trei ori la Roma, mergând pe jos.
  • 11. Prima călătorie a făcut-o în ianuarie - februarie 1896.După 43 de zile a ajuns la Roma. Badea Cârţan s-adus mai întâi la Columna lui Traian. S-a învârtit înjurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoriade pe el, apoi a vărsat la picioarele Columneisăculeţul cu pământ şi grăunţe aduse în traista sa,din curtea părintească.
  • 12. Rupt de oboseală, s-a învelit în cojoc şi a adormit.Dimineaţă a fost găsit dormind de către un sergentde stradă, care a exclamat plin de mirare: „A căzutun dac de pe columnă!”, întrucât îmbrăcăminteasa era exact ca a dacilor sculptaţi pe columnă.Ziarele de a doua zi titrau mare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete,cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”.I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, fiind primitcu simpatie şi prietenie peste tot.
  • 13. A fost găzduit la ambasadaRomâniei din Roma.Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru,i-a dat un însoţitor şi a vizitatmonumentele istorice maiimportante din oraş. A fostprezentat parlamentului şisenatului italian şi a legat o strânsăprietenie cu primarul Romei. Deacum Badea Cârţan devenise„om politic”.Întors acasă a început să cumperecărţi pe cont propriu şi să le Duiliu Zamfirescurăspândească în comuna sa natală.
  • 14. A doua călătorie la Roma
  • 15. Pentru realizarea scopului său, de ridicare culturală a românilortransilvăneni, Badea Cârţan a depus eforturi supraomeneşti. Înprimăvara anului 1911, simţindu-se bolnav şi epuizat fizic, s-aretras la Poiana Ţapului, unde soţia prietenului său generalulLahovary, i-a oferit adăpost şi îngrijirile necesare.La 7 august 1911, la 62 de ani, Badea Cârţan şi-a încheiat nobilasa misiune pe acest pământ, cu şapte ani înainte de mareaUnire. S-a stins din viaţă cu regretul că nu a apucat să vadă cuochii lui ziua întregii tuturor românilor, idealul pentru care aluptat şi în care a crezut tot timpul. Scriitorul Mugur Gheorghe,care i-a privegheat ultimele clipe din viaţă, i-a spus:„Bade Gheorghe eşti un erou. Ai luptat toată viaţa ca nimenialtul, pentru ţara şi poporul românesc. Urmaşii nu te vor uita!”.
  • 16. Conform dorinţei sale a fost înmormântat încimitirul din Sinaia, în mormânt liber românesc.Pe crucea de piatră ce-i străjuieşte mormântul,se află următoarea inscripţie:„Aici doarme Badea Cârţan, visând întregireaneamului său”.
  • 17. BADEA CÂRŢAN– 140 de ani de la naştere TIMBRU COMEMORATIV
  • 18. Bustul lui Badea Cârţan din Parcul „Astra”, Sibiu
  • 19. Statuia lui Badea Cârţan din Făgăraş
  • 20. "Muzeul Etnografic şi Memorial Badea Cârţan" din Cârţişoara,înfiinţat în anul 1968, deţine:- obiecte care i-au aparţinut renumitului ţăran: cărți românești pe careBadea Cârţan le-a cărat pe propria cheltuială peste munți din România înTransilvania aflată în Imperiul Austro-Ungar, gospodăria țărăneascăcompusă din casă și șură dotată cu mobilierul specific zonei și perioadei;- o colecție deicoane pe sticlă;- o colecție defotografii vechireprezentândportul popular;- lăzi de zestreexecutate demeșteri locali;- ceramicălucrată demeșteri olaridin comună.
  • 21. Curtea muzeului – clădirea muzeului, casa şi şura lui Badea Cârţan
  • 22. Monumentul de lângă muzeu
  • 23. Casuţa modestă în care a trăit Badea Cârţan
  • 24. Muzeul Badea Cârţanopincile şi toiagul cu care a călătorit
  • 25. Muzeul Badea Cârţanopincile şi toiagul cu care a călătorit şi o parte din cărţile trecute peste munţi
  • 26. Cărţi româneşti care i-au aparţinut lui Badea Cârţan
  • 27. Muzeul memorial Badea Cârţan Camera în care a locuit
  • 28. Interiorul camerei în care a locuit
  • 29. Şura – interior
  • 30. MUZEUL ETNOGRAFIC CÂRŢIŞOARA vase de ceramică
  • 31. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentruunirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaţa sadedicând-o acestui scop.
  • 32. • De-a lungul vieţii sale, BADEA CÂRŢAN a călă-torit pe jos prin Ungaria, Austria, Italia, Franţa,Elveţia, Germania, Spania, Belgia, Egipt, Grecia,Ierusalim şi prin ţară pentru a vizita toate locurileunde domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei aupurtat războaie.• Dacă alţi călători celebri şi-au dedicat viaţaexpediţiilor din dorinţa de a descoperi noi teritorii,ori pentru a se îmbogăţi, Badea Cârţan a călătoritpentru a vedea cu ochii săi strămoşii poporuluiromân şi din dragoste pentru istoria lor.• Badea Cârţan a fost cunoscut, îndrăgit, preţuit debărbaţii politici, de oamenii de cultură, de mediilepatriotice din Vechiul Regat.
  • 33. Înv. Lucia Bălan

×