• Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
    Be the first to like this
No Downloads

Views

Total Views
11,031
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
170
Comments
0
Likes
0

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. OBIECTIV DE PRIM ORDIN ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII Înv. Drăgoescu Lucreţia –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Tufan Georgeta –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Ţifrea Tatiana –Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 12 Buzău Înv. Iosif Gabriela- L.P.S ,, Iolanda Balaş Soter” Buzău
  • 2.
    • Omul se deosebeşte de alte fiinţe prin capacitatea de gândire, acţiune şi relaţionare cu semenii.
    • La baza progresului omenirii stă creativitatea, darul cel mai de preţ al omului care i-a permis acestuia:
          • -să-şi făurească unelte şi arme;
          • -să cunoască şi să stăpânească natura;
          • -să stabilească relaţii cu cei din jur;
          • -să exploreze zone necunoscute;
    •  
    • ,, A fi creativ nu i se refuză omului normal”.
    •  
    • În fiecare om există un potenţial creativ general, care dacă este exersat şi educat poate fi valorificat la maximum, concretizat şi obiectivizat în diverse domenii de activitate umană, prin obţinerea unor produse noi, originale.
  • 3.
    • “ Cuvântul” îşi are originea în latinescul “ creare”şi înseamnă: “ creativitate ”
    • -a crea -a naşte -a zămisli -a făuri
    • Creativitatea este un fenomen specific uman şi a condus la deosebirea omului de regnul animal prin asimilarea propriei experienţe.
    • Complexitatea fiinţei umane aduce după sine complexitatea modalităţilor de stimulare a creativităţii. S-a constatat că ,, există tot atâtea aspecte ale creativităţii câte aspecte prezintă natura umană şi că ele se manifestă la toate vârstele şi la toate culturile”. ( Erika Landau, Psihologia creativităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1979).
  • 4.
    • Studiile realizate de psihologi asupra procesului creativ au considerat că evoluţia procesului de creaţie se produce în mai multe etape. Cele mai multe au căzut de acord cu existenţa a cinci: pregătirea ( prepararea), incubaţia, iluminarea şi elaborarea- verificarea.
    • Pregătirea presupune în principal sesizarea şi punerea problemei, documentarea, culegerea, analiza şi interpretarea materialului.
    • Incubaţia este perioada în care persoana se consideră a fi într-o stare de confuzie cognitivă, dominată de o aşteptare tensionată. Este momentul când se produc combinări de imagini şi idei.
    • Iluminarea este acel ,,Evrika!”, punctul culminant când idea apare brusc, soluţia căutată este găsită. Mulţi inventatori consideră că în acel moment au fost surprinşi de simplitatea soluţiei. Gândirea creatoare s-a putut manifesta liber atunci când s-a eliberat de sentimentul de frustrare, renunţând pentru o perioadă la studiu, ceea ce dovedeşte, încă o dată, necesitatea incubaţiei.
    • Elaborarea –verificarea sunt două etape care se realizează simultan. Materialul care se prelucrează în final trebuie să demonstreze convingător şi logic ideea descoperită şi trebuie verificată înainte de a fi introdusă în domeniul în care urmează a fi inclusă.
  • 5.
    • În cadrul creativităţii participă întreaga persoană pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi de personalitate şi cei sociali. Putem distinge astfel:
    •  
    • 1. Factori cognitivi operaţionali ( intelectuali)
    • a) inteligenţa creatoare ( care presupune sensibilitate faţă de probleme, fluenţă, flexibilitate, capacitate de redefinire); intuiţia
    • b) imaginaţie creatoare ( având ca factor deosebit de important şi o formă superioară ingeniozitatea finalizată în găsirea unor soluţii simple, surprinzătoare, originale).
    • 2. Factori de personalitate
    • -motivaţiile superioare;
    • -nivelul de aspiraţie;
    • -interesele intelectuale şi atitudinile;
    • -temperamentul şi aptitudinile speciale;
    • 3. Factori sociali
    • -mediul social-economic;
    • -mediul cultural-ştiinţific;
  • 6.
    • În funcţie de domeniile în care acţionează, creativitatea poate fi:
    • - ştiinţifică;
    • -tehnică;
    • -organizatorică ;
    •  
    • După gradul de complexitate putem vorbi de o creativitate:
    • - expresivă (simplă, spontană, specifică mai ales copiilor);
    • - productivă ( în care îşi pune accentul învăţarea creativă);
    • - inventivă ( care conduce la realizarea unor descoperiri de corelaţii noi, originale);
    • - inovatoare ( cea mai complexă, presupunând transformări fundamentale în concepţii, principii, metode de lucru şi care este specifică geniilor);
  • 7.
    • Principalii indicatori prin care ne dăm seama dacă un elev dispune sau nu de APTITUDINI sunt:
    • *uşurinţa, rapiditatea şi precizia cu care sunt însuşite cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare;
    • *nivelul performanţelor realizate;
    • *fatigabilitatea mai redusă ca efect al muncii;
    • *capacitatea de transpunere şi aplicare rapidă, creativă şi originală în practică a cunoştinţelor şi a deprinderilor însuşite;
    • *un interes, o motivaţie puternică pentru activitatea respectivă.
  • 8.
    • TALENTUL
    • GENIUL
    • INTELIGENŢA
    • IMAGINAŢIA
    • INGENIOZITATEA
    • CREATIVITATEA
  • 9.
    • Persoanele creative pot fi recunoscute uşor pentru că:
    • -au încredere în forţele proprii;
    • -manifestă tendinţă de dominare;
    • -posedă tărie de caracter;
    • -dovedesc curiozitate investigatoare;
    • -se caracterizează prin originalitate în
    • gândire şi acţiune, imaginaţie, fantezie;
    • -sunt nonconformiste;
    • -au capacitatea de a realiza uşor corelaţii;
    • -experimentează idei noi;
    • -se remarcă prin flexibilitatea ideilor;
    • -sunt perseverente;
    • -au preocupări complexe;
    •  
    • Copilul este prin natura sa un creativ, datorită curiozităţii, vieţii interioare care este foarte bogată. Are nevoie de o energie motivaţională cu izvorul în caracterul de noutate, care trebuie insuflată cu discernământ şi pricepere de dascăl. Bucuria ,, descoperirii” ,chiar şi a unui lucru banal, aduce valenţe formativ-comportamentale;
  • 10.
    • În şcoală, educaţia pentru stimularea creativităţii presupune mai puţin volumul de cunoştinţe cât, mai ales, disponibilitatea de a opera cu ele. Studiile întreprinse susţin necesitatea educaţie în spiritul creativităţii şi arată că :
    • -educarea prin cercetare şi descoperire precum şi efortul intelectual propriu începute de timpuriu au efect formativ rapid, în deosebi în dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi aptitudinile actului creator;
    • -limita de11-12 ani stabilită de Jean Piaget pentru trecere de la operativitatea concretă la operativitatea în plan logic –formal poate fi împinsă în jos, la 6-8 ani prin manifestarea unei etape intermediare,denumită operativ-concret-logică ;
    • -la această vârstă, activitatea nervoasă are un puternic caracter plastic, ceea ce face ca potenţialul creativ să fie pus în valoare încă de timpuriu;
  • 11.
    • Neavând convingeri ferme şi un sistem propriu de valori, copiii împrumută adesea de la adulţi. Deci, un învăţător creativ va putea avea elevi creatori fără a depune un efort special şi foarte mare, iar rezultatele activităţii sale în sensul educării elevilor în spiritul creativităţii vor fi întotdeauna pe măsura aşteptării.
    • Ralph Halman este de părere că educatorul creativ este cel care stimulează învăţarea autoiniţiată, atmosfera neautoritară, îi încurajează pe elevi să studieze independent şi suplimentar, îi îndeamnă să caute noi conexiuni între date, să găsească soluţii noi, să-şi imagineze, să facă presupuneri inedite, să perfecţioneze ideile altora, să exprime teorii care par imposibile, ridicole, să combine materiale în modele neaşteptate, etc.
    • O condiţie pe care cadrul didactic trebuie s-o îndeplinească este şi aceea de a şti cum să folosească întrebările . Ele trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu conţină răspunsuri predeterminate, să provoace conduită creatoare (să ducă la explorare, să dezvolte curiozitatea).
  • 12.
    • Un educator care doreşte să păşească pe calea ideilor creative cu elevii trebuie să fie conştient de anumite blocaje şi să le evite sau să le înlăture.
    • a) blocaje culturale:
    • -conformismul (atât la nivelul elevului , cât şi la cel al cadrului didactic);
    • -neîncrederea în fantezie şi preţuirea exagerată a gândirii;
    • b) blocaje metodologice:
    • -originalitatea tiparelor ( care închistează gândirea divergentă, creativă);
    • -fixitatea funcţională ( folosirea unor obiecte doar în scopul pentru care au fost create, deşi ar putea oferi lejer şi alte utilizări);
    • -critica prematură;
    • c) blocaje emotive:
    • -teama de a nu greşi;
    • -graba de a accepta prima idee;
    • -descurajarea rapidă;
    • -tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;
  • 13.
    • Dintre metodele care dezvoltă creativitatea importante sunt cele:
    • a) activ-participative
    • -învăţarea prin problematizare şi descoperire dirijată;
    • -modelarea şi exerciţiile creative;
    • b) logice
    • -definirea şi analiza problemei;
    • -evaluarea şi selecţia soluţiilor;
    • -luarea deciziilor de rezolvare şi aplicarea lor;
    • -inventarul de însuşiri al unui obiect;
    • c) euristice
    • -extrapolarea şi aplicarea unei teorii în alte domenii;
    • -fuzionarea a două teorii;
    • -emiterea unor ipoteze;
    • -testarea şi verificarea lor;
    • -clasificarea şi ordonarea datelor experimentale şi prezentarea lor sub forma unor tabele, grafice, scheme;
    • -anticiparea unor elemente sau fenomene şi interpolare lor în tabele cunoscute;
    • -metoda contradicţiei şi metoda critică, folosite pentru înlocuirea unui concept vechi cu unul nou;
    • d) de imaginare
    • -brainstorming-ul sau asaltul de idei;
    • -sinectica asocierea unor elemente diverse, aparent fără importanţă, pentru producerea de idei noi;
    • -inventica- elaborarea unor idei noi pe baza unei interpretări interdisciplinare;
  • 14.
    • Creativitatea nu se dezvoltă întotdeauna şi nu la toţi elevii de la sine.
    • Fiecare copil ascunde un potenţial creativ. Descoperiţi-l şi conştientizaţi-l.
    • Pentru a stimula creativitatea nu trebuie nici să domininaţi, nici să ameninţaţi.
    • Rigiditatea paralizează creativitatea.
    • Respectaţi întrebările neobişnuite puse de elevi. Şi ele pot fi sâmburele creativităţii.
    • Evidenţiaţi ideile creative ale elevului, dar nu ridicularizaţi nereuşitele.
    • E posibil ca, în creativitate, elevii să vă poată depăşi. Acordaţi-le toată consideraţia.
    • Uneori neastâmpărul şi originalitatea unui elev creativ îl face pe dascăl să nu-l agreeze, iar pe colegi să-l izoleze. Ajutaţi-l să arate cine este cu adevărat.
    • Preţuiţi valorile autentice. Idolii dumneavoastră pot fi şi idolii şcolarilor pe care-i educaţi.
    • Fiţi dumneavoastră, înşivă creativi. Creativitatea poate fi molipsitoare.
  • 15.
    • Motto
    • ,, Creativitatea e o floare atât de delicata, încât elogiul o face sa înfloreasca , în timp ce descurajarea o înabusa adesea chiar înainte ca ea sa se poata dezvolta în floare.”
    • ( T. Carlyle)
  • 16.
    • Scoala se preocupa sa asigure conditiile necesare realizarii unor obiective majore în ziua de azi:
    • sa ajute copiii sa învete cum sa procedeze în învatare în tot cuprinsul vietii, într-o lume în continua schimbare;
    • sa-i încurajeze în abordarea creativa a problemelor pe care le ridica activitatea lor;
  • 17.
    • Activitatile desfasurate trebuie sa asigure :
    • stimularea gândirii productive, formarea ideii ca viitorul promite o afirmare nelimitata, ca cele mai bune opera urmeaza sa fie realizate - cele mai bune carti, tablouri, descoperiri, inventii.
    • libertatea de exprimare a cunostintelor, a gândurilor, a faptelor ( activitati care cer spontaneitate si contribuie la dezv. independentei în gândire si actiune);
    • utilizarea talentelor si a deprinderilor individuale;
    • generarea de noi semnificatii din cele vechi ;
    • nazuinta spre necunoscut, incitarea curiozitatii ;
    • exersarea autocontrolului ;
    • satisfactie personala ;
  • 18.
    • Portretul elevului creativ trebuie sa cuprinda urmatoarele trasaturi :
    • curiozitate investigatoare
    • originalitate în gândire si actiune
    • imaginatie
    • fantezie
    • nonconformism
    • capacitatea de a face corelatii
    • experimentarea unor idei noi
    • flexibilitatea gândirii, ideilor
    • perseverenta
    • complexitatea preocuparilor
  • 19.
    • Lectiile de limba româna ofera o gama nelimitata de posibilitati prin care sa se cultive spiritul creator al elevilor.
    • Elevii pot fi creativi în fiecare minut al orei de curs prin comentariile si interpretarile posibile date textelor literare, prin realizarea de compuneri prin folosirea cuvintelor în contexte noi, prin jocurile propuse, etc.
  • 20.
    • De un real folos sunt exercitiile –joc , care se pot introduce cu success înca din cls. I. Iata câteva exemple:
    • Compuneti cât mai multe cuvinte din urmatoarele silabe: ma, na, ni, re, ca, sa, soa, ge,min, pe
    • Ex. : mare, masa, nani, sare, care, rege, casa, soare, ninsoare, pere, penare,ninge, etc.
  • 21.
    • Alcatuiti cât mai multe cuvinte din literele cuvântului ,,scrisoare ”.
    • Ex. : scris, soare, ser, scrie, ser, serie, oare, ora, ore, are, cor, cos, rac, car, cer, ceri, sac, sec, sos, soc, ros, cai, cais, eroi, etc.
    • Formati cuvinte noi, schimbând prima litera din cuvânt.
    • Ex.: mac-bac , dac, fac, lac, pac, rac, sac, tac, zac,etc.
    • mură - dură , fură, jură, sură, tură,etc.
    • car - bar , dar, far, jar, sar, var,etc.
    • Schimba ultima silaba din cuvânt, pentru a gasi cât mai multe cuvinte noi.
    • Ex . mama – mare , masa, mapa, mata,etc.
    • casa- cade , cana, cala, cata,etc.
  • 22.
    • Gaseste alte cuvinte citind invers literele .
    • Ex. cos-soc , coş-şoc, rac-car, mac-cam, şal- laş, dor-rod, supa-apus, cal-lac, dop-pod.
    • Formeaza cuvinte care denumesc obiecte mai mici
    • Ex. masa-masuta, pisica-pisicuta, pat-patut.
    • Gaseste cuvinte cu acelasi înteles ( sinonime)
    • Ex. zapada- omat , elev-scolar, suma-total,etc.
    • Gaseste cuvinte cu înteles opus (antonime)
    • Ex. mare-mic , liniste-galagie, bun-rau, cald-rece,etc.
    • Gaseste cât mai multe însusiri pentru urmatoarele cuvinte :
    • Ex. elev- harnic , bun, cuminte, ordonat, etc.
    • frunza-verde, ruginie, ofilita, mare,etc.
  • 23.
    • Alcatuieste propozitii în care cuvântul ,,noua” sa aiba întelesuri diferite .
    • Ex. Maria are noua ani.
    • Noua ne place san e jucam.
    • Mama a cumparat om haina noua.
    • Cuvintele s-au încurcat . Gaseste propozitia potrivita!
    • Ex. munte, trece, norul, peste
    • Trece norul peste munte.
    • Peste munte trece norul.
    • Norul trece peste munte.
    • Repeta vocala . Elevii au sarcina sa gaseasca cuvinte în componenta carora o vocala sa se repete de doua ori.
    • Ex. ,,o”- cocor, compot, topor, popor.
    • ,,a” – rama, cana, casa, rata.
    • ,,i” - iepure, pitic, ilic, ibric.
    • ,,u” – ustura, cucu, nucul, untura.
    • De-a cuvintele .
    • Elevii trebuie sa spuna cât mai multe cuvinte care încep cu o anumita litera , fiecare cuvânt având cu o silaba mai mult decât cel din fata lui :
    • Ex. ban, banca, batista, betisoare, biblioteca.
  • 24.
    • Hora cuvintelor.
    • Este un joc în care elevii trebuie sa scrie , într-un anumit timp, cât mai multe cuvinte ce corespund unei cerinte. De exemplu încep cu o anumita litera sau silaba, rimeaza cu un cuvânt, etc.
    • Ex. ,,o” – om , orar,oras, oval, omat, oglinda.
    • ,,pa” – pahar , palat, pasare, pateu, pagina, pasarela.
    • ,,oare”- floare , ninsoare, culoare, soare,visare, întrebare.
    • Lantul cuvintelor .
    • Un elev spune un cuvânt care se scrie pe tabla, alt elev va cauta alt cuvânt care sa înceapa cu ultima litera a cuvântului scris.
    • Ex. stilou- urs - sanie- elev- vapor- rol- lup
    • Modificari de sens
    • Ex. zar- zare ; cor- car; par- păr; etc.
    • Cuvântul îsi cauta ,,rudele ”
    • Ex . învata- învatator- învatatura- învatamânt- învatat- învataminte
    • padure- padurice- padurar- paduros- împadurit- paduret- neîmpadurit
    • Cui i se potriveste ?
    • Este un joc în care li se cere elevilor sa recunoasca un lucru sau o fiinta când li se spun însusirile.
    • Ex . Este alba , pufoasa , moale, rece.( zapada)
    • Este mic, urechiat , sperios. ( iepurele)
  • 25.
    • Scurta povestire
    • Cu trei cuvinte trebuie realizata o scurta povestire.
    • Ex. tren, vrabiuta, nai.
    • ,, Trece un tren. Pe tren e o vrabiuta. Ea asculta un calator ce canta la nai.
    • Ceva extraordinar .
    • Ce poate face un bob de grâu ?
    • Ex. Un bob de grâu creste mare, mare, dincolo de nori.
    • Ceva ce nu s-a mai întâmplat.
    • Ex. Ursul a zburat , luându-se la întrecere cu un avion . Ursul a câstigat.
    • Cuvântul interzis .
    • Este interzis cuvântul ,,iarna”.
    • Ex. În ce anotimp e luna decembrie?
    • În anotimpul cu zapada.
    • În ce anotimp vine Mos Craciun ?
    • În anotimpul cu zapada.
    • Care este cel mai friguros anotimp ?
    • Cel care vine dupa toamna.
    • Când sarbatorim Anul Nou ?
    • În anotimpul colindelor.
    • Gaseste al doilea vers !
    • Ex. Catelusul meu frumos
    • ...................................
    • Floricica din fereastra
    • ....................................
    • Fulgii cad usor, usor,
    • ...................................
    • Un cocos mare falos
    • ..................................
  • 26.
    • La clasa a doua, pasii spre creatie pot fi urmatorii:
    • Cel mai frumos enunt despre......
    • Cea mai interesanta întâmplare relatata...
    • Ce final putea avea povestirea audiata?
    • Imagineaza-ti o întâmplare privind obiectele expuse ...
    • Dezvolta propozitiile simple adaugând detalii...
    • Imagineaza-ti un dialog între...si ......
    • Urmareste benzile desenate si povesteste .
    • Creeaza un tablou raspunzând pe larg la întrebari.
    • Da viata sirului de cuvinte creând un text .
    • Continua începutul dat .
    • Gaseste partea de început a sfârsitului dat.
    • Creeaza un text prin analogie .
    • Dezvolta ideea din proverbul dat.
    • Redacteaza o scrisoare destinata unei fiinte dragi.
    • Realizeaza portretul unui coleg.
    • Descrie planta pe care o ai în imagine.
    • Scrie un bilet adresat colegului de banca.
    • Participa la un dialog.
  • 27.  
  • 28.  
  • 29.  
  • 30.  
  • 31. Vai ! Ce furtună de idei !!!
  • 32.
    • Ciorchinele
    • Reguli:
    • - Dati frâu liber imaginatiei ;
    • - Nu va opriti din scris pâna la expirarea timpului;
    • - Aprecierile critice sunt interzise;
    • - Produceti o cantitate cât mai mare de idei;
    • - Preluati ideile celorlalti si ameliorati-le;
    • Numita dupa etimologia cuvântului ,, furtuna în desert” sau ,, explozie de idei „ braistormingul aplica ,,filozofia marelui DA”, declansând o stare de efervescenta creatoare,de intensa activitate imaginativa si cu puternic aflux de idei.
  • 33.
    • Braistorming pentru fiecare litera
    • Fiecare elev spune un cuvânt pe tema ,,planta” care sa contina prima litera. Cuvintele sunt notate într-un ciorchine.
    • ,,p”- pom , apa, pamânt, papadie, tulpina;
    • ,,l”- ploaie , lalea, floare, albastra, salcie;
    • Braistorming pentru definirea cuvintelor
    • Pentru cuvântul ,,floare”
    • Miroase frumos.
    • Creste în vârful tulpinii.
    • Din ea ies semintele.
    • E sora a soarelui.
  • 34. Aş prefera să ajung direct la amurg ...
  • 35.
    • Predictia
    • Este o metoda care se poate aplica în mai multe variante. De exemplu , se poate cere elevilor sa creeze un tablou al zilei facându-se legatura cu finalul dat.
    • Tot o varianta a predictiei pe baza de termeni dati se poate folosi la toate clasele pentru alcatuirea unor compuneri imaginative.
    • Ex. pomi, măr, păr, căzu, ceartă, mănâncă, vânt.
    Dimineata Miezul zilei Amurg Eu cred c-a obosit padurea Ca ziua- ntreaga a tot cântat Si tace-acum gândind aiurea Sub dealuri amurg este zarea Se- ntuneca prin vai cararea Si-i umbra peste sat !
  • 36. Oare e bine ca doamna să ştie ce gândesc eu? Merită să încerc...
  • 37.
    • Eseul de zece minute.
    • Se poate folosi la cls. a III a si a IV a. Se foloseste în reflectie si se cere elevilor să dezvolte ideile cu toata sinceritatea .
    • Ex. ,, Norii au acoperit cerul. Se stârneste vănt. Ploaia cade. Stropii lovesc în geam. Privesc pe fereastra. Pasarile au disparut. O lume pustie.
    • Ex. ,, Sunt în clasa. Sunt atent. Deodata îmi îndrept privirea spre fereastra. Cad! Uite-i cum vin! Cad! Ninge! Astept pauza să strig de bucurie:
    • Ningeee !
    • Dar acum nu mai sunt atent.”
  • 38.  
  • 39.  
  • 40. Ce ţi-e şi cu poveştile astea! Una, două, ajungi la proces ... literar.
  • 41.
    • Procesul literar.
    • Procesele literare se pot desfasura în mai multe moduri:
    • ca spectacol dupa un scenariu existent , cu recuzita necesara unor dramatizari
    • ca dezbatere în clasa , încercându-se acuzarea unui personaj
    • Într-o prima faza se porneste de la ,, intentarea „ de procese literare personajelor negative din basme cunoscute : vulpea din ,,Ursul pacalit de vulpe”, fata babei din ,,Fata babei si fata mosului” boierul din ,,Punguta cu doi bani” , mama vitrega din basmele ,,Alba ca Zapada si cei sapte pitici” sau ,, Cenusareasa”.
    • Dupa exersarea rolurilor de aparatori – inculpati din aceste basme se poate ajunge la acuzarea sau apararea unor personaje din schite , nuvele, povestiri.
    • Ex. Imaginati-va cazul Lizucai din ,,Dumbrava minunata” de Mihail Sadoveanu.
    • Ce probe ati putea aduce spre acuzarea mamei sale vitrege si ce martori ?
    • Acuzarea si apararea matusii Marioara din fragmentul ,,La cirese” de Ion Creanga sau acuzarea si apararea lui Nica din ,,Pupaza din tei”.
  • 42. Dacă aş avea o nuieluşă fermecată, ar fi mult mai uşor...
  • 43.
    • 1. Raspunsul la întrebare
    • Copiii au primit biletele pe care era scrisa o intrebare si un cuvânt care trebuia obligatoriu integrat în raspuns. Prin acest joc elevii se obisnuiesc sa formuleze corect raspunsul la o întrebare .
    • Ex. Unde ati fost in vacanta?- cosmonauti
    • În vacanta am fost la bunici si am citit o carte despre cosmonauti.
    • Unde locuieste Mos Craciun ? – jucarii
    • Mos Craciun locuieste în Laponia si are o casa plina de jucarii.
  • 44.
    • 2. Ce s- ar întâmpla daca...?
    • Jocul solicita foarte mult imaginatia copiilor prin prezentarea unor evenimente narative cu ipoteze fantastice.
    • Ex. Ce s-ar întâmpla daca Buzau ar deveni un oras plutitor ?
    • Oamenilor le-ar creste aripi si ar zbura ?
    • Liftul ar urca pâna la luna?
    • Un elefant ti-ar cere ceva ?
  • 45.
    • 3. De la cuvânt la povestire
    • Pornind de la un singur cuvânt am compus o scurta povestire . Am dat copiilor cuvântul ,, padure” . Mai întâi am cautat cuvinte legate de acesta si care pot intra în poveste : ,, padurar , copaci, poiana, ursul, vulpea, iepurasul, plimbare , izvor, etc. Povestea poate fi expusa oral sau în scris, individual sau pe grupe.
  • 46.
    • 4. Sa povestim despre noi
    • Presupune actualizarea continutului unor povesti cu actiuni ale copiilor din zilele noastre.De exemplu ,, Fata babei si fata mosului”, copiii vorbescdespre participarea la îngrijirea clasei , curatenia în apartament; ,,Vizita” – comportarea acasa, respectul fata de parinti,etc.
    • Variante ale acestui joc pot fi : ,,Modificarea finalului povestii „ , ,,Inventarea unor episoade noi în poveste”, ,, Inventarea unor personaje”, etc.
  • 47. Mai multe capete la un loc sunt mai bune decât unul singur
  • 48.  
  • 49.
    • 5 . Matricea conceptuala
    • Folosita în activitatea pe grupe dezvolta creativitatea elevilor si-i pune în situatia de a-si folosi cunostintele anterioare.
    Un alt titlu pentru lectura citita Cvintet pornind de la numele personajului principal Un desen reprezentativ pentru continutul textului Învatatura desprinsa din text
  • 50.
    • 6. Cvintetul
    • Este o metoda care place copiilor si-i pune în situatia de a crea folosindu-se de cunostintele anterioare.
    • Ex. Buratino Caprioara
    • Neascultator, încrezator , Blânda, iubitoare,
    • Mergând, ascultând, crezând , Sarind , fugind , cazând,
    • A fost pacalit de A salvat puiul ei
    • Vulpe. Murind.
  • 51. Suntem mici scriitori în devenire
  • 52.  
  • 53.
    • 7. O alta modalitate de a le stimula creativitatea este punerea în versuri a textelor în proza ,bineînteles la vârsta lor beneficiind si de ajutorul învatatorului.
    Doi prieteni Doi prieteni, nu dau nume, Se plimbau printr-o padure, Când dintr-un desis ascuns Le iesi în cale-un urs. Unul o lua la fuga Far-a se uita în urma, Lasând prietenul bun Prada ursului nebun. Celalalt s-a trântit jos Prefacându-se ca-i mort , Scapând astfel cu rabdare Din nastrujnica-ntâmplare. Când cei doi s-au întalnit L-a-ntrebat ce i-a soptit Ursul când l-a mirosit Si apoi l-a parasit. Prietenul lui i-a raspuns: -Doar doua vorbe el mi-a spus, ,, Sa fii prieten nu e greu , Dar daca esti, sa fii mereu!” Puiul Puiul mamii,pui, pui pui, Are mama sapte pui: Frumosi si ascultatori, Si cu puful galbior. Spune-mi puiule cel mare De ce nu îmi ascultare, Eu te chem sa vii la mine Tu ajungi în mâini straine ? Când va chem , veniti la mine, Eu va invat pe toti de bine; Va dau lectia de zbor Si va apar de vânator. Dar tu puiule cel mare N-ai vrut sa dai ascultare, Vânatorul într-o clipa Te-a împuscat în aripa. Cu fratii tai am plecat Si tu ranit ai ramas La marginea lastarului Lasat în grija Domnului.
  • 54. Eminescu ne-a inspirat mereu
  • 55. Biblioteca – un prieten care nu te trădează niciodată
  • 56. Nici ca actori nu ne st ă rău
  • 57.  
  • 58.  
  • 59.  
  • 60.  
  • 61.  
  • 62. Dacă nu ne-aţi crezut, ar fi cazul! Iată dovezile! Suntem buni, nu?
  • 63.  
  • 64.  
  • 65.  
  • 66.  
  • 67.  
  • 68.  
  • 69.  
  • 70.  
  • 71.  
  • 72.  
  • 73.  
  • 74.  
  • 75.  
  • 76.  
  • 77.  
  • 78.  
  • 79.  
  • 80.  
  • 81.