• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Didactica curs
 

Didactica curs

on

  • 3,483 views

 

Statistics

Views

Total Views
3,483
Views on SlideShare
3,483
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
68
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Didactica curs Didactica curs Document Transcript

    • DIDACTICA SPECIALITĂŢII Controlabil și necontrolabil în procesul de învățământÎn cadrul unei activitati didactice a unei lectii intalnim foarte multe variabile controlabile sinecontrolabile. Atunci cand profesorul reuseste sa controleze toate variabilele => eficienta maxima. Atunci cand profesorul nu reuseste sa controleze toate variabilele => eficienta scazuta. Perspective de abordare a procesului de invatamant1. Perspectiva pedagogica si metodica:- principii didactice;- proiectare didatica;- metode, tehnici, procedee didactice.2. Perspectiva psihopedagogica si psihosociala:Psihologia celor trei implicați in procesul de invatamant: elev, profesor si relatia profesor- elev.Elev: caracteristici de varsta si psihoindividuale; capcitati, aptitudini, motivatii , atitudini; achizitiiinformationale; nivel de integrare in activitate scolara.Profesor: cunostinte si aptitudini pe linia specialitatii; aptitudini psihopedagogice; aptitudinipsihosociale; cultura generala.Relatia profesor-elev:- echilibrată sau asimetrică;- predominant cooperantă sau tensional- conflictuală.3. Perspectiva cibernetica:- tipuri de comunicare si control;- tipuri de feed-back.4. Perspectiva economica:- analiza procesului de invatare in functie de costuri: materiale, timp, eforturi fizice si mai alesintelectuale.5. Perspectiva informatională: analiza:- tipurilor si structurilor informationale;- a formulelor de codificare si decodificare;- a aspectelor de ordin statistic , semantic.6. Perspective igienei scolare:- aspect de salubritate, curatenie, spatiu.- supra si subsolicitarea.7. Perspectiva ergonomica:- dispunerea bancilor;- modalitati de aerisire;- iluminat;- ambianta fizica si ambianta sociala a activitatii scolare.
    • Funcţiile cadrului didactic 1. Funcţii generale - ale cadrului didactic, indiferent de specialitatea sa.Funcţia instructivă: cunostinte, infromatii, sisteme, scheme logice, formule, modele de actiune.Funcţia educativ-formativă:- achizitii in sistemul operational- mintal;- achizitii pe linia unor capacitate psihice;- tipuri de gandire sau forme ale gandirii modale: gandire psihologica.Funcţia evaluativă:- masurare, evaluare, ierarhizare;- metode, procedee, criteria;- pregatire docimologica si psiho- diagnostic.Funcţia cognitivă:- Cunoasterea elevului, a disponibilitatilor, echipamentului lui psihologic, psiho-comportamentalexistent la un moment dat, dar a si ceea ce trebuie sa fie sis a devina acesta.Funcţia empatică:- capacitatea de a patrunde in universal psihologic al elevului;- capacitatea de abordare a elevului din dubla perspectivă: a sa, proprie si a elevului.- capacitatea de transpatrundere psihosociala in relatia cu transparent sociala.Tipologie:+ + sansele reusitei ++ - sansele reusitei +- + sansele reusitei -- - sansele reusitei -Funcţia suportivă: încurajare, sustinere, stimulare, intarirea eului. 2. Funcţii specifice - pentru profesorul de psihologiePredarea cunostintelor psihologice.Consilierea in cariera si consilierea psihologica.Testarea, evaluarea cu mijloace psihologice a elevilor.Acordarea asistentei psihologice altor cadre didactice in vederea organizarii si desfasurariiprocesului de invatamant.Organizarea unor cercuri, conduse direct sau indirect cu ajutorul altor cadre didactice:- cerc de creatologie;- cerc pentru cunoastere si autocunoastere;- cerc pentru abordarea problemelor specific pubertatii si adolescentei.- cerc pentru pregatirea tinerilor pentru viata de familie.
    • Proiectarea curricularaPrecizari prealabile:- Psihologia se preda la clasa a 10-a, clasa care face parte din ciclul curricular de aprofundare(impreuna cu clasele a 11-a si a 12-a)- Clasele a 7-a, a 8-a si a 9-a face parte din ciclul curricular de observare.- Ciclul curricular de aprofundare este centrat pe compente ce urmeaza a fi formate la elev.- Psihologia face parte din categoria disciplinelor socio-umane, impreuna cu: logica, economia,sociologia, educatia anteprenoriala si filosofia.Elementele de noutate fata de modelul traditional:- aceasta abordare accentueaza nevoia de depasire ca dimensiune academică izolată, ci caperspective complementare asupra omului si a societatii pe care elevii si le aproprie cu scopulformarii competentelor necesare valorificarii propriului potential si insertiei active in viata sociala.- toate disciplinele socio-umane plaseaza omul in central procesului de invatare.- adecvarea demersurilor didactice la profilul si specificul colectivului de elevi, la conditiilematerial si de timp.- activitatea didactica nu mai este doar o problema de predare a unor continuturi.Componentele esentiale ale predarii-invatarii sunt:1. Cunostinte2. Deprinderi3. Valorile si atitudinile2. Deprinderile:A. Deprinderi intelectuale (deprinderi de gandire critica)1. Identificarea - precizarea intelesului, semnificatiei a unor:a. concepte: argument, argumentare, personalitate, imagine de sine, om, morala.b. evenimente, situatii, procese.2. Descrierea - etapa de intelegere:a. trasaturi, functii, relatii.b. procese, tendinte;c. evenimente personale, sociale.3. Explicarea si analiza:a. explicarea unui rationament, cauze, conditii, factori.b. analizarea unor argument, puncte de vedere, alternative.c. analizarea consecintelor unor puncte de vedere, poziţii, decizii.4. 5. 6. Evaluarea, adoptarea, apararea unei pozitii:a. dezbaterea unei probleme de valoare.b. formularea unei judecati referitoare la o anumita problema.B. Deprinderi de participare:- angajarea tinerilor in actiuni care sa valorifice cunostintele si deprinderile intelectuale.- formarea si consolidarea acestor deprinderi presupun implicarea elevului intr-un process deinvatare active, astfel incat elevii:1. sa utilizeze cunostintele dobandite pentru cunoasterea de sine si a celorlalti.2. sa foloseasca cunostintele dobandite in mod individual.3. sa analizeze argument, situatii, decizii.4. sa abordeze si sa rezolve probleme.
    • Structura curriculumului Disciplina psihologie face parte din aria curriculară „Om şi societate”.Obiectivul disciplinelor socio-umane este formarea personalitatii autonome si creative invederea dezvoltarii libere si armonioase a personalului.Componente: 1. Competente generale. 2. Competente specifice. 3. Unitati de continut. 4. Valori si atitudini. 5. Sugestii metodologice.1. Competenţe generale:a. utilizarea conceptelor specific stiintelor sociale pt organizarea demersurilor de cunoastere siexplicare a unor fapte, evenimente din viata reala.b. aplicarea cunostintelor specific situatiilor sociale in rezolvarea unor situatii problema, precumsi in analizarea posibilitatilor de dezvoltare.c. cooperarea in rezolvarea problemelor teoretice si practice in cadrul diferitelor grupuri.d. manifestarea unor comport. sociale active si responsabile adecvate unei lumi in schimbare.e. participarea la luarea deciziilor si la rezolvarea problemelor comunitatii.2. Competenţe specifice (pe baza competentelor generale): 2. Competente specifice 3. Unitati de continut1.1. Identificarea proceselor psihice si caracterizarea rolului lor in I. Procesele psihice si rolul lor inevolutia personalitatii. evolutia personalitatii:1.2. Identificarea legaturilor intre procesele psihice.2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple - Procese cognitiveconcrete. - Limbaj2.2. Evaluarea carcateristicilor unor procese psihice prin - Procese reglatoriicompararea si utilizarea unor instrumente.3.1. Relationarea eficienta cu ceilalti in colectarea, interpretarea sievaluarea informatiei referitoare la procese.4.1. Utilizarea cunostintelor de psihologie in scopul adoptariiconduitei proprii la situatii concrete de viata.1.3. Carcaterizarea principalelor dimensiuni ale personalitatii. II. Structura si dezvoltarea personalitatii:2.3. Analizarea profilului propriei personalitati si personalitatiicelorlalti. Caracteristicile generale a personalitatii3.2. Exemplificarea prin cooperare cu ceilalti, a unor trasaturi de - Temperamentul.personalitate necesare reusitei in activitate. - Aptitudinile4.2. Analizarea posibilitatilor de dezvoltare personala din - Intelegerea ca aptitudine generalaperspectiva cunostintelor de psihologie. - Caracterul5.1. Caracterizarea profilului unui participant responsabil si - Creativitateaeficient la luarea deciziilor.1.4. Recunoasterea unor tipuri de relatii interpersonale a unor III. Conduită psiho-sociala:componente.2.4. Evaluarea unor tipuri de comportament psihosocial in context - Imaginea de sine si perceptia socialasituationale date. - Relatii interpersonal si rolul lor in3.3. Rezolvarea prin cooperare cu ceilalti a unor situatii problema formarea personalitatiicu ajutorul cunostintelor de psihologie. - Comportament pro si antisocial4.3. Adecvarea conduitei psihosociale la diferite situatii.5.2. Manifestarea unor comportamente prosociale necesareparticiparii la rezolvarea problemelor comunitatii.
    • 4. Valori si atitudini:- afirmarea libera a personalitatii;- relationarea pozitiva cu ceilalti;- increderea in sine si in ceilalti;- valorificarea optima si creative a propriului potential;- echilibrul personal;5. Sugestii metodologice:- Sugestiile metodologice au in vedere deplasarea accentului de pe continuturi pe component.- Unitatile de pe continut sunt prezentate intr-o ordine care nu e obligatorie.- Considerarea elevului ca subiect al activitatii instructive-educative.- Utilizarea unor metode active care pot contribui la crearea cadrului educational- invatarea prindescoperire, invatarea problematica, jocul de roluri => incurajarea sociala pozitiva, motivatiaintrinseca si angajarea elevului in procesul de invatare, formarea capacitatii de autoanaliza si deanaliza a celorlalti din punct de vedere psihologic.- Rezolvarea de aplicatii care sa permita exersarea notiunilor specific disciplinei si construireaunor exemple pt notiunile insusite dar si pt rezolvarea unor situatii problema.- Crearea de situatii-problema in cadrul carora elevii sa participle la exercitii de cunoastere si deautocunoastere.- Aplicarea unor procedee si intrumente psihologice in scopul investigarii psihologice, aprelucrarii si interpretarii datelor obtinute.- Realizarea unor observatii, studii de caz, elaborarea de proiecte si portofolii.- Utilizarea calculatorului, a tehnologiei informatiei si comunicatiei, a rezultatelor de internet inactivitatea didactica, in calitatea lor de mijloace modern de instruire.
    • Lectia de psihologie - Premise si resurse Ca si in cazul altor obiecte de invatamant, fondul aperceptiv al elevului, preexistentactului de predare, cuprinde anumite structuri operationale care îl pot ajuta in receptarea,intelegerea şi interpretarea noului material informaţional. Elevul de clasa a 10-a are deja invocabularul sau active multe notiuni psihologice pe care nu le foloseste intotdeauna corect. Elevul opereaza psihologic formuland de exemplu, anumite judecati appreciative inraport cu alte persoane. In cadrul macromodelului informational privind lumea in genere, existasi micromodele informationale referitoare la viata psihica, la personalitatea sa, la conduitaumana si infraumana sau la alte persoane.Concluzie: Inainte de debutul activitatii de predare-invatare a psihologiei, elevul este deja inposesia unor: 1. Cunostinte psihologice predominant empirice; 2. Capacitate si aptitudini psihologice si psihosociale.Ambele ii permit elevului un nivel de integrare in sfera relationarii interpersonal, precum si inraport cu cerintele climatului psihosocial specific grupurilor de apartenenta. Structura profilului psiho-comportamentalDacă facem o analiză cazuistică, constatăm:I. Existenta unei anumite realitati psiho-comportamentale, ce poate fi evidentiată prin mijloaceobiective, cum ar fi anumite forme de testare:- Nivel informational: ce este gândirea, memoria, voinţa- Nivel QI: medie, peste medie, sub medie, supradotat- Aptitudini speciale: artistice, sportive, matematice, filologice- Potential si disponibilitati creative- Motive si interese dominanteRealizarea psiho-comportamentala este notată cu R.II. Modelul informational asupra sinelui, format cu ajutorul R care intra global sau partial in sferade interes a subiectului. El opereaza cu diverse judecati apreciative in raport cu:a. Personalitatea sa luată în ansamblu: „Sunt un tip puternic, curajos! Mă descurc!”b. Subcomponente ale personalităţii, folosind mecanisme compensatorii (refac echilibrul şireduc tensiunea): „Nu sunt prea inventiv, dar am o memorie bună...”.Model informaţional asupra sinelui este notat cu Is şi nu este altceva decat imaginea de sine.Intre Is si R pot exista o serie de relatii:a. Relatii de coincidenta: Is coincide cu R => grad mare de obiectivitate pe linia autocunoasteriiautoevaluarii.b. Relatii de necoincidenta => abateri:b.1. tendinta de supradimensionare a R;b.2. tendinta de subdimensionare a R.
    • III. Imaginea de sine (Is) atribuita altor persoane sau „Atribuita lumii” sau imaginea în raport cusine aşteptată din partea părinţilor, profesorilor, colegilor. O notăm cu Isa şi este evaluareaaşteptată sau ce cred eu că ceilalţi cred despre mine.Aceasta imagine poate fi coincidenta cu realitatea psiho-comportamentală R si cu Is sau nu,manifestand tendinta de supra sau subdimensionare a lui R si Is. Variante posibile: Isa=Is=R; Isa>Is>R; Isa<Is<R; Isa=Is<R; Isa=Is>R; Isa>Is=R; Isa<is=R.IV. Imaginea altei persoane in raport cu sine – IasAceasta imagine poate fi concordantă sau neconcordantă in raport cu Is, Isa si R.* Cele 4 fatete ale comportamentului intra ca factori reglatori, in functiune, in orice relationareinterpersonală.* Profesorul este dominat şi el de prejudecati si comportamente rigide:a. Prejudecata scolaritatii - extinderea excesiva a cerintelor pt rolul de elev in dauna echilibruluiintregii vieti a tanarului.b. Prejudecata didacticista - exprimata prin considerarea rezultatelor scolare ca expresie avalorii reale a elevului.c. Prejudecata normalitatii - elevul este normal in raport cu fiecare obiect de invatamant.d. Prejudecata uniformitatii - ignorarea aspectelor individuale a elevilor, tendinţa de a-iuniformiza sub aspectul cerinţelor şi a evaluării.Concluzii:* Psihologia are rolul de a avea ample efecte structurant-formative asupra personalitatiielevului.* Psihologia ofera la nivel instructiv informatii elevului despre:- factorii dezvoltarii psihice;- relatii interpersonale;- comportamente pro si antisociale.* La nivel formativ avem în vedere aspecte precum:a. Contributia psihologiei la formarea gandirii stiintifice a elevilor.b. Functionalitatea cunostintelor psihologice achizitionate, măsura în care acestea răspundcerinţelor lor de aplicare.c. Capacitati, deprinderi si aptitudini psihologice:- simt psihologic, fler, intuiţie;- capacitatea de a intelege o situatie psihologica;- capacitatea de a interpreta;- capacitatea de a oferi solutii psihologice.d. Formarea capacitatilor de autocunoastere si autoapreciere, cresterea gradului deobiectivitate in cunoasterea de sine si cunoasterea altora.
    • Lectia de psihologie - Proiectul unitatii de invatare (plan de lectie)Faze: I. Proiectarea activitatii didactice; II. Realizarea sau aplicarea efectiva a proiectului; III. Evaluarea eficientei proiectului;I. Pregatirea activitatii didactice:- Inseamna pregatirea stiintifica prealabila a activitatii sau a ansamblurilor de activitati didacticeastfel incat acestea sa devina procedure coerente de dirijare si control a unor procese deinvatare in vederea atingerii unor obiecte prestabilite.- Rolul profesorului se schimba in mod fundamental din simplu transmitator de informatie, eldevine „specialist în ingineria comportamentală”, ceea ce inseamna si proiectant si realizator inconditii riguroase a activitatii didactice.Proiectarea sau anticiparea ansamblului de activităţi didactice cuprinte 4 componente:1. Definirea clara a obiectivelor educationale urmarite in orice activitate didactica.- Ce voi face? - precizarea in mod clar a obiectivelor educationale;2. Analiza riguroasa a conditiilor si resurselor necesare realizarii obiectivelor.- Cu ce voi face? - analizarea atenta a resurselor educationale de care se dispune pt a realizaactivitatea.Resurse:a. materiale: de timp, spaţiu, aparatură;b. de ordin oarecum subiectiv:b1. Continutul invatarii (informaţii, exerciţii, deprinderi, abilităţi) (ţin mai mult de profesor)b2. Capacitate de invatare (psihologia celui care învaţă; interese, aptitudini) (ţin de elev)3. Stabilirea strategiilor didactice focalizate pe obiectivele urmarite.- Cum voi face? - alcatuirea strategiei educationale potrivite pt a realiza obiectivele sau alegereasi combinarea corespunzatoare a celor 3M= metode didactice (tradiţionale – dezbaterea, prelegerea – şi moderne – problematizarea)= materiale didactice (manuale, planşe, fişe de lucru)= mijloace de invatamant (videoproiector, tablă magnetică).4. Evaluarea performantelor, a rezultatelor obtinute si stabilirea concordantei dintre rezultatesi obiective.- Cum voi sti daca s-a realizat ceea ce trebuia sa se realizeze? - stabilirea unui sistem de evaluarea eficientei activitatii pe care o vom realiza.
    • Algoritmul de realizare a proiectului (12 operatii principale - incluse in cele 4 etape ale proiectarii)I. Procesarea obiectivelor:1. precizarea precisa a ce va sti sau ce va sti sa faca fiecare elev la sfarsitul activitatii;2. verificarea daca ceea ce s-a stability este ceea ce trebui realizat, confruntand cu programa.3. verificarea daca obiectele stabilite sunt realizabile in timpul avut la dispozitie.II. Analiza resurselor:4. stabilirea unitatilor de continut ale activitatii.5. analiza psihologiei celor care invata;6. analiza conditiilor materiale;III. Elaborarea strategiei educationale:7. stabilirea sarcinilor de lucru pt fiecare obiectiv si alegerea metodelor didactice potrivite ptrealizarea lor.8. alegerea materialelor didactice necesare.9. alegerea si selectarea mijloacelor de invatamant de care este nevoie.10. combinarea metodelor si materialelor si mijloacelor pt amplificarea eficacitatii lor didactice,oferind elevului sarcini de invatare orientate spre obiecte.11. imaginarea si alcatuirea in detaliu a „scenariului activitatii” sau a „filmului general” alevenimentelor.IV. Evaluarea:12. elaborarea unui sistem de evaluare a calitatii si eficientei activitatii ce urmeaza a fidesfasurate.Recomandari:Pentru ca acest indrumar sa poata fi folosit in practica, indeplineste 2 conditii: - ordinea executarii operatiilor de proietare didactica sa fie mereu aceeasi. - cel care elaboreaza proiectul trebuie sa aiba o buna pregatire psihopedagogica.Din cele 12 operatii, „scenariul didactic” pune probleme serioase. Celelalte pot fi executate mairapid. Realizarea scenariului didactic solicita educatorului, in plus, imaginatia si creativitatea,capacitate de anticipare si de gândire în perspectivă.Specialistii au elaborat un „film” general al evenimentelor care pot sa apara in activitateadidactica: 1. Captarea atentiei tuturor elevilor pana la sfarsitul activitatii. 2. Enuntarea obiectivelor (pe înţelesul elevilor). 3. Reactualizarea celor invatate anterior. 4. Prezentarea noului continut si a sarcinilor. 5. Conducerea (dirijarea) invatarii. 6. Obtinerea performantelor (rezultatelor). 7. Asigurarea feed-back-ului. 8. Evaluarea (formativă sau sumativă) a performantelor. 9. Intensificarea retenţiei. 10. Asigurarea transferului.
    • Precizarea obiectivelor educaţionaleObiectivul educational = produs, rezultat pe care il asteptam in cadrul procesului instructiv-educativ, care inseamna achizitie sau schimbare in plan comportamental.Odata precizate obiectivele activitatii instructiv-educativ in special cele operationale, ele trebuieneaparat facute cunoscute catre elevi, în vederea conştientizării lor ca scop al activităţii.Obiectivele educationale pot fi analizate din perspectiva a 2 dimensiuni:a. Ce va sti elevul? (aspect informativ)b. Ce va sti sa faca elevul? (aspect formativ).Confuzii ale obiectivelor:a. Confuzia dintre obiectivele educationale ( ce va sti elevul sau ce va sti sa faca la sf activitatii) sicontinutul invatarii (tema, capitol).b. Confuzia dintre obiectivele operationale ale activitatii didactice (rezultate precise, riguroasecare sconteaza intr-o anumita activitate concreta) si finalitati sau scopuri generale ale educatiei.c. Confuzia dintre obiectivele educationale si evenimentele instruirii (ce va face profesorul intimpul activitatii pt a-l determina pe elev sa invete).
    • Taxonomia obiectivelor educationale- Obiectivele operationale pt activitatea didactica sunt formulate de fiecare cadru didactic.- Competentele generale si specific sunt oferite in cadrul pachetului informational generalprivind proiectarea curricular. Taxonomie = clasificare;Taxonomia lui Bloom:Un grup de specilisti sub coordonarea lui Benjamin Bloom au afirmat ca in elaborareataxonomiei exista 3 domenii: 1. Domeniul cognitiv - cunostinte, abilităţi, deprinderi, aptitudini intelectuale; 2. Domeniul afectiv - sentimente, valori, atitudini; 3. Domeniul psihomotor – deprinderi, abilităţi manuale, motrice şi senzoriale.La baza Taxonomiei lui Bloom stau 4 principii:A. Principiul didactic - taxonomia trebuie sa expliciteze obiectivele urmarite in procesul deinvatamant.B. Principiul psihologic - taxonomia trebuie sa se bazeze pe achizitiile din psihologie.C. Principiul logic - categoriile taxonomiei trebuie sa se articuleze logic.D. Principiul obiectiv - ierarhia obiectivelor nu corespunde unei ierarhii a valorilor.Bloom - 6 clase comportamentale: 1. Cunoasterea; 2. Comprehensiunea sau intelegerea; 3. Aplicarea; 4. Analiza; 5. Sinteza; 6. Evaluarea.I. Cunoasterea – nivelul elementar al clasificarii obiectivelor de simpla achizitie a informatiilorde catre elev,in special prin memorare.Aceasta clasa cuprinde 3 subgrupe de obiective cognitive:* Cunoasterea datelor particulare:a. Cunoasterea terminologiei: termini,concept, elemente de referinta;b. Cunoasterea faptelor specifice: a datelor, evenim., persoanelor, locuri, surse de informare;* Cunoasterea cailor si mijloacelor de utilizare a datelor particulare:a. Cunoasterea conventiilor: a cailor caracteristice de tratare si prezentare a ideilor si fenom.;b. Cunoasterea directiilor si succesiunilor: cunoasterea proceselor, directiilor, desf fen raportatela factorul timp;c. Cunoasterea clasificarilor si categoriilor specific domeniului;d. Cunoasterea criteriilor de testare si apreciere a faptelor, opiniilor si conduitelor;e. Cunoasterea metodologiei: cunoasterea metodelor de cercetare, a tehnicilor si procedurilorfolosite intr-un domeniu specific.* Cunoasterea reprezentarilor abstracte si a legilor:a. Cunoasterea principiilor si legilor;b. Cunoasterea teoriei si structurilor: cunoasterea corpului de principia si generalizari, impreunacu relatiile dintre ele.
    • II. Comprehensiunea sau Intelegerea:Nivelul care permite celui care invata sa cunoasca ceea ce este studiat fara a stabili cunecessitate o legatura intre acest material si un altul;a-si da seama de insemnatatea a ceea cestudiaza. Aceasta clasa comportamentala cuprinde 3 subgrupe de obiective: Transpunerea: redarea comunicarii intr-un alt limbaj, in alti termini sau intr-o alta forma de comunicare; Interpretarea: reordonarea ideilor intr-o noua configuratie dintr-un punct de vedere n ou ; Extrapolarea: efectuarea unor evaluari sau predictii bazate pe intelegerea idelor, tendintelor sau conditiilor descries in comunicarea originala.III. Aplicarea - clasa comportamentala ce se refera in principal la faptul ca elevul invata sautilizeze la cazuri particxulare si concrete reprezentarile abstracte.IV. Analiza - vizeaza descompunerea unui material in partile sale componente, relevand relatiiledintre aceste parti si modul in care sunt organizate.Aceasta clasa cuprinde urmatoarele subcategorii: Cautarea elementelor (priceoerea de a distinge faptele de ipoteze); Cautarea relatiilor (de ex: general-particular, supraordonat- subordonat); Cautarea principiilor de organizare (de ex: sistemul trebuintelor, sistemul notiunilor).V. Sinteza - clasa de obiective prin care elevul este invatat sa imbine elementele si partilepentru a forma ansambluri,intreguri.Ea cuprinde urmatoarele subgrupe: Crearea uneo opera persoanel( de ex modalitatea originala a unei demonstratii) Elaborarea unui plan de actiune( de ex abiloitatea de a propune metode de verificare a ipotezelor); Stabilirea unui set de relatii abstracte( de ex capacitatea de a face descoperiri si generalizari).VI. Evaluarea - posibilitatea formularii , unor judecati cu privire la valoarea pe care o pot avea-ptun scop precizat - anumite idei,lucrari,solutii,metode.Aceasta clasa cuprinde 2 subcategroii: Critica interna - evaluarea unei comunicari in ceea ce priveste logica si consistent sa sau dupa alte criteria interne (de ex: teorii explicative, modele explicative); Critica externa - evaluarea unei comunicari prin referirea la anumite criterii selectate sau reamintite (de ex: priceperea de a compara o demonstratie matematica cu o alta a carei valoare este recunoscuta).Critici acestei taxonomii:- dificultatea de a gasi exercitii pentru fiecare categorie.- posibilitatea includerii aceluiasi obiectiv in clase taxonomice diferite.Cu toate acestea, taxonomia lui Bloom s-a raspândit in intreaga lume. Mai exact, in 1974Educational Testing Service a propus internationalizarea taxonomiei.Alte taxonomii: Gagne Merril, Guilford
    • Taxonomii ale domeniului afectiv:Taxonomia lui BloomDupa Bloom domeniul afectiv, cuprinde obiective care descriu modificarile intereselor,atitudinilor, valorilor, precum si progrseleor in modul de a judeca si in capacitatea de adaptare.In cadrul acestei taxonomii sunt incluse urmatoarele categorii: 1. Receptarea (participarea): 1. Constientizarea; 2. Dispozitia de receptare; 3. Atentia controlata sau selective. 2. Raspunsul (reactia) - clasa comport care cuprinde: 1. Asentimentul de a reactiona; 2. Dorinta de a raspunde; 3. Satisfactia de a raspunde. 3. Aprecierea - clasa comportamentala ce cuprinde: 1. Acceptarea unei valori; 2. Preferinta pentru o valoare; 3. Participarea (angajarea). 4. Organizarea - clasa comportamentala ce cuprinde: 1. Conceptualizarea unei aprecieri; 2. Organizarea sistemului de aprecere. 5. Caracterizarea prin aprecere sau printr-un complex de aprecieri: 1. Dispozitie generalizata; 2. Caracterizarea.Bloom considera ca, in urmarirea obiectivelor afective, se intampina multe dificultati avanddrept cauza urmatoarele:a) Imprecizia conceptelor cu care se opereaza in acest domeniu( atititudinea, interes, valoare);b) Insuficienta delimitare a domeniului afectiv de cel cognitiv,, ceea ce face ca in programelescolare obiectivele afective sa fie doar implicite si nu explicite;c) Insuficienta cunoastere a modalitatilor de modelare si masurare a afectivitatii.Incercarile de a depasi dificultatile semnalate se concretizeaza in diferite alte taxonomii,elaborate ulterior.
    • Taxonomii ale domeniului psihomotor:Primele incercari au fost facute de catre C.E. Ragsdale. Cea mai dezvoltată si mai riguroasataxonomie a domeniului a fost elaboarat de A. Harrow.Aceasta taxonomie cuprinde urmatoarele categorii si subcategorii:I. Miscari reflexe: 1. Reflexe segmentale - fac sa intervina un reflex spinal: R de flexiune, R miotatic de intindere musculara, R de extensiune. 2. Reflexe intersegmentale - fac sa intervina un anumit segment spinal, de ex: R antagonic si R cooperative. 3. Reflexe suprasegmentale - cer participarea creierului, de ex: R de sprijinire, de deplasare, de prehensiune.II. Miscari naturale sau fundamentale: 1. Miscari locomotorii. 2. Miscari de activitate lucrative. 3. Miscari de manipulare.III. Capacitati perceptive: 1. Discriminare chinestezica. 2. Discriminare vizuala. 3. Discriminare auditiva. 4. Discriminare tactila. 5. Coordonare.IV. Capacitati fizice: 1. Rezistenta. 2 . Fo rt a. 3. Suplete. 4. Agilitate.V. Deprinderi motrice: 1. Adaptarea simpla 2. Adaptarea compusa. 3. Adaptarea complexa.VI. Comunicarea nonverbală: 1. Exprimarea prin gesture. 2. Interpretare.Concluzii:- Majoritatea taxonomiilor elaborate pana acum s-au orientat spre domeniul cognitiv, care estemai usor de operationalizat, si spre domeniul psihomotor;- O situatie cu totul diferita o prezinta domeniul afectiv, mult mai dificil de surprins si deexprimat in obiective a caror realizare sa poata fi masurata si evaluate riguros
    • Operationalizarea obiectivelor Obiectivele educationale, asa cum sunt formulate, de ex, in taxonomia lui Bloom, suntprea generale, de aceea este nevoie de descrierea lor in termini de actiuni sau comportamentecare pot fi observate, masurate, si prin aceasta, evaluate. Obiectivele operationale trebuie sa descrie ceea ce ne asteptam sa apara (sa seformeze) la elevi ca rezultat al procesului instructiv-educativ (ce stie si ce poate sa faca elevul lasfarsitul unei activitati didactice).Deci, interesul princip al al celui care are de pregatit si de sustinut activitati didactice trebuie safie retinut in primul rând de problema precizarii obiectivelor operationale sau a definirii corectea obiectivelor specific ale lectiei.Specialistii preocupati de aceasta problema au elaborat procedure practice, usor de utilizatpentru eliminarea impreciziei si ambiguitatilor in definirea obiectivelor operationale.Iata, spre exemplu, 3 asemenea proceduri standard:Procedura lui Mager:Conform acestei proceduri, ca sa putem descrie riguros un rezultat didactic urmarit rational,stiintific trebuie sa ajungem ma o expresie verbal continand 3 precizari:1. Denumirea comportamentului;2. Conditiile in care trebuie sa se produca comportamentul.3. Criteriul de reusita (performanta standard).Ex: 1. La sfârşitul lecţiei, fiecare elev va determina valoarea noua a excitantului, pentru a apareo noua senzatie, operand in baza legii pragului diferentialEx: 2. La sfârşitul lecţiei, toti elefii vvor stabili cel putin 5 diferenta seminifactive dintre notiunesi percept, fara sprijinul manualului sau profEx: 3. La sfârşitul lecţiei, fiecare elev va diferentia, in baza unor fise cu exemple, comportmotivate intrinsic de comportamentul extrinsicEx: 4. La sfârşitul lecţiei, elevii vor crea cel putin 3 exemple privind consecintele adaptative alecomportamentului hiperemotiv si hipoemotiv.