Your SlideShare is downloading. ×
Nodişor la băsmăluţă Ghidul bunelor practici - Tatiana Popa, Casa parinteasca
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Nodişor la băsmăluţă Ghidul bunelor practici - Tatiana Popa, Casa parinteasca

1,491
views

Published on

Nodişor la băsmăluţă Ghidul bunelor practici - Tatiana Popa, Casa parinteasca

Nodişor la băsmăluţă Ghidul bunelor practici - Tatiana Popa, Casa parinteasca

Published in: Education

0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
1,491
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Tatiana Popa Nodişorla băsmăluţă Ghidul bunelor practici Chișinău, 2012
  • 2. Această lucrare a apărut cu sprijinul financiar al A.O. dvv-internationalMoldova în cadrul proiectului de parteneriat Muzeul Casa Părintească –şcoala comunităţii, implementat de A.O. Muzeul „Casa Părintească” s.Palanca, r-nul Călăraşi; coordonatoare Tatiana Popa Dedic această carte părinţilor mei – Agripina şiPunctele de vedere exprimate în prezenta lucrare sunt cele ale autorilor Andrii Popa, care au ştiut să dea dovadă de răbda- re, înţelegere şi multă înţelepciune în a-mi cultiva sentimentul de mândrie naţională şi cel de a fi stă- Notă explicativă până şi bună gospodină la mine acasă. Programele de educaţie creativă, lansate de asociaţia Casa Părintească, Cu toată dragostea mea,au apărut din necesitatea de a însufleţi obiectele de muzeu, sau cele de Tatiana Popaartă, şi de a le transforma în sursă de creativitate pentru copii şi pentrutineri. Asociaţia îşi propune să fie o sursă de inspiraţie pentru educaţiaatât a tinerilor, cât a oamenilor în vârstă, să propună cât mai aplicabile,imaginative şi moderne programe de educaţie creativă în muzee sau spa-ţii similare. Acest ghid va oferi un suport real şi practic pentru sesiunile de forma-re, organizate pentru activitatea curentă din micile colecţii muzeale adu-nate pe parcursul anilor, studii de caz, opiniile participanţilor la diferitemanifestări, instruiri. Informatori. Popa Agripina  , s. Palanca, 1912–2004 Sora Alexandra Bortă  ,mănăstirea Răciula, 1932–2012 Podgurschi Parascovia, s. Palanca (n. 1921) CIP © ??????????
  • 3. „Lucrurile simple şi liniştite ale vieţii, pe care natura ni le oferă, cu generozitate, sunt acele care ne dau adevărata bucurie şi pace sufletească. Trebuie să învăţăm să le recunoaştem în jurul nostru atât în rândul florilor, cât şi în rândul fiinţelor omeneşti.” Flora Sabatino (Florenţa) Cuvânt înainte Din cea mai fragedă copilărie m-au fascinat frumuseţea sufletului şicea a corpului. De la părinţi am învăţat că există o legătură strânsă între Casa părintească –frumuseţe şi dăruire, şi mi-am însuşit acest concept, şi el se află mereu încentrul ocupaţiilor mele, atât a celor personale, cât şi a celor profesionale. În ultimii doi ani am selectat pentru această plachetă materialele adu- casa florilor,nate şi create în decursul a mai mulţi ani. Toate aceste materiale şi-au gă-sit aplicare şi în cadrul altor diverse activități de la Casa Părintească. Nuam putut să nu includ aici informaţia despre colecţia de flori din grădina a aromelor şi aCasei Părinteşti, grădină plină de amintiri calde, triste, dar şi frumoase,scumpe sufletului meu. Sper să conving cititorul de atmosfera binefăcă- frumosuluitoare exercitată de grădina cu flori asupra fiecărui vizitator, astfel ca ori-cine să poată să meargă singur prin ea pe calea frumosului şi a dăruirii desine întru împlinirea sufletească. Reţetele prezentate în compartimentul Din bucătăria cu delicii a mem-brelor formaţiei folclorice DORULEŢ, ne vor readuce în casele noastre pă-rinteşti, fiind un imbold de a căuta şi de a reveni la secretele culinarerătăcite prin amintiri. Iar compartimentul Covorul în bumbi ne va ajuta să ne reîntoarcemşi să ne simţim calzi paşii copilăriei prin căsuţa părintească încălzită, în-dreptându-ne spre stativele sfinţite de mâna măicuţei noastre.  4 
  • 4.   Nodişor la băsmăluţă   funcţie de sezon sau de sărbători, evenimente de peste an, aducând casei un aspect şi o stare de spirit naturală şi sănătoasă. Interiorul este conceput în linia tradiţională, care marchează exteriorul, alcătuind un cadru plăcut şi familiar, în care totul degajă calm şi seninătate. Un farmec deosebit de atrăgător în această curte bătrânească revine grădiniţei cu flori care sunt: – „ţărăneşti”, căci îţi amintesc de grădina bunicuţei cu cărăruile încu- nunate cu Vâzdoаge şi ţărăncuţe sau (ţigăncuşe, dragostele şi tufănele,cu Grădina sănătăţii o aromă picantă şi tămâioasă, busuioc şi mintă rece sau mintă creaţă, șofran, şi guriţa cucului, flori boiereşti sau cârciumărese şi muşcate ladin „Casa Părintească” fereşti, în spaţii special amenajate, ori în ghivece suspendate, aşa încât grădina devine o oază de linişte şi culoare, odihnitoare şi relaxantă. – curative, pentru că aici se cultivă plantele tradiţionale ale farmaciei Dumnezeu vrând să-ncunune casei strămăşilor noştri... De cununi această lume – frumoase, pentru că sunt flori vii şi crescute cu căldura sufletelor Flori cu braţul său cel sfânt îngrijitorilor Casei Părinteşti, cu căjdura soarelui lui Dumnezeu, care le-a A semănat pe pământ... crescut şi le-a mângâiat mii şi mii de ani pe acest pământ spre bucurarea ochilor şi umplerea de bucurie a inimii moşilor şi strămoşilor noştri din (Veronica Micle) veac în veac şi până în zilele noastre. Această casă, situată într-o regiune rurală din împrejurimile comuneiHârjauca, Călăraşi a fost iniţial achiziţionată pentru a servi drept centru Aromele curative ale grădiniial meşteşugurilor populare şi atelier de instruire a copiilor şi tineretului Toate acestea îşi trezesc în suflet stări divine care au fost trăite şi de în-din păturile social-vulnerabile. aintaşii noştri, precum ne mărturisesc cu încredere versurile lăsate de ei. Pe parcurs, însă, pe măsura ce amenajările au căpătat amploare, ve-chea casă din s. Palanca a devenit obiect turistic pentru vizitatori obişnu- Foicică din ponoareiţi şi pentru meşterii populari. Peisajul superb, tihna locului în care este Suflă vântul, suflă tare,amplasată casa, ataşamentul proprietarilor faţă de acest spaţiu au făcut ca Şi-mi aduce din câmpieaceasta să devină un refugiu de vacanţă şi, în perspectivă apropiată, un Cimbrişor şi iasomie…laborator de creaţie pentru meşteşugari şi oameni de artă. În această casă au fost investite fantezie, imaginaţie, preocupare, pasi- Care floare-i mai frumoasă,une, resurse financiare – toate direcţionate spre crearea unui locaş într-o Mai mândră,mai drăgăstoasă:manieră unică, inconfundabilă, ce exprimă pe deplin personalitatea şi con- Vâzdoaga ori vioreaua,cepţia proprietarului şi îl face pe fiecare vizitator să se simtă „La el acasă”. Ghiocelul ori laleaua, Atât amenajările exterioare, cât şi cele interioare abundă de detalii Crinul alb, strălucitor,care vorbesc despre preocuparea permanentă, susţinută, nu doar pentru Ori floarea de mărţişor.a configura acest loc, ci şi pentru a-l întreţine mereu proaspăt. Interiorul Bujorul, că-i mai aprins,şi exteriorul casei se modifică conform ciclurilor fireşti ale existenţei; în Ori macul ca focul stins...  6   7 
  • 5.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Numeroasele plante cu flori apucătoare de ochi, aromatice, alcătuiesc „ Streşină de mintă creaţă,un decor luxuriant, prin multitudinea culorilor şi formelor în care îţi Dumnezeu vă deie viaţă”...scalzi privirea şi sufletul. Anual majoritatea sunt înlocuite sau schimbate cu locul, ca să benefi- La fel este folosită în componenţa ierburilor presărate în casă la Du-cieze de aranjamente cât mai„avantajoase”. minica Mare.... Colecţia de plante aromatice exotice, din diferite zone, au adus înaceastă grădină toate calităţile lor curative, iar aroma lor a transformat Rozmarinul (Rozmarinus officinalis)grădina într-un mic paradis. Roză de mare, stimulează sistemul nervos, poate să determine o des- Toate aceste plante aromatice păstrează în memorie menirea lor de a fi chidere a inimii şi să aducă înţelepciune interioară. Floarea aceasta carefolositoare: Noi cunoaştem că 2/3 din ele se folosesc drept condimente în creşte la noi numai în ghiveciuri şi e adorată prin fineţea şi aroma sa. Înalimentaţie, altele cu aroma lor sunt foarte eficiente în fitoterapie. cântecele populare e menţionată adesea mai ales pentru a accentua per- Să ne amintim de bunicuţele noastre care păstrau mănunchiuri de fecţiunea corpului omenesc, comparându-l cu rozmarinul.flori pe coardă, la paritare, la icoană, în lăzi cu haine… Oamenii bătrâni ştiau că pentru fiecare boală creşte o buruiană şi într- „Faţa lui ca trandafirul,un colţişor tăinuit din grădiniţă rămânea loc şi pentru buruiene de leac Trupul lui ca rozmarinul”...(rostopască, muşeţel, pătlagină, pojarniţă, tătăneasa, odolean s.a.) se cânta într-un cântec popular, Iar „jalea miresei” continuă: Busuiocul (Ocimum basilicum) Proprietăţi estetice, emoţionale, curative: stimulează circulaţia sangvi- „Rozmarin în capul mesei,nă. Redă bucurie inimilor triste şi melancolice şi reduce temerile. Este un Măi dorule, măi,relaxant muscular. Aroma demnă de casa regilor. Frumoşi plâng ochii miresei, Este cea mai venerată şi mai cunoscută floare la creştini, floarea care îl Măi dorule, măi”.însoţeşte pe om de la naştere până în ultimul drum din viaţă. Floarea de busuioc este des cântată în versurile poeţilor şi în cântecelepopulare. Grigore Vieru îi spune „floare năzdrăvană, floare busuioc, floare Isopul (Hyssopus)dulce... floare de noroc... Că ţine curată casa, floare busuioc”... Are un efect calmant pentru cei ce simt o apăsare, reglementează func- La Vasile Romanciuc busuiocul devine sacru: ţiile senzoriale, combate astmul, bronşita, emfizemul şi tusea, dar trebuie luat în doze mici. Este o plantă magică, o plantă purificatoare. Cuvântul Busuioc la naștere, Doamne, cum încape înseamnă ”miros de iarbă bună”. Această plantă era foarte utilizată în ve- Busuioc la moarte, Viața noastră toată, chime. Este des menţionată chiar şi în Vechiul Testament, în ritualul de Floare de tristețe, Între două fire Paşte al evreilor şi în ritualul de curăţire a leproşilor. Floare de noroc… Mici de busuioc „Preotul să poruncească să se ia pe cel ce trebuie curăţit două păsări curate, lemn de cedru, cârmâz şi isop. să-l stropească de şapte ori pe cel ce Minta rece (Mentha piperita) trebuie curăţit, să înmoaie în apa curgătoare...” (Levetigul 14,4-5) Este cunoscută din vechime, este aroma ce înviorează activitatea ce- „Luați un mănunchi de isop şi, muindu-l în sângele strâns de la mielrebrală, reglementează probleme de digestie, alungă mânia şi crizele de într-un vas, să ungeți pragul de sus şi amândoi stâlpii ușii cu sângele cel dinisterie, calmează oboseala mintală, limpezeşte gândurile. vas, iar voi să nu ieșiți nici unul din casă până dimineața.” (Ieșirea 12, 22) Minta rece şi minta creaţă este cea mai populară iarbă în ceaiurile „Va lua lemnul de cedru, ața, isopul şi pasarea vie şi le va muia în sân-ţărăneşti şi cea mai cântată în colindele de Crăciun: gele pasării înjunghiate şi în apa de izvor şi va stropi casa de șapte ori. Şi va  8   9 
  • 6.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă  curăți astfel casa cu sângele pasării, cu apa de izvor, cu pasărea cea vie, cu Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ailemnul cel de cedru, cu ața roșie răsucită şi cu isop.” (Leveticul 14, 51-52) fi voit jertfa, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dum- „Apoi să ia preotul lemn de cedru, isop şi ața de lână roșie şi să le nezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.arunce pe junca ce se arde.” (Numeri 19, 6) Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile „Un om curat să ia isop, să-l moaie în apa aceea şi să stropească din Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile deea casa, lucrurile şi oamenii câți sunt acolo şi pe cel ce s-a atins de os de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.om.” (Numeri 19, 18) „Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăți, spăla-mă-vei şi mai vârtos Melisa (Melissa officinalis)decât zăpada mă voi albi.” (Psalmul 50, 7) Este o plantă meliferă cu aromă foarte fină, răcoritoare. În popor se „Şi era acolo un vas plin cu oțet; iar cei care ÎL loviseră, punând în mai numeşte odoleanul albinelor. Prisăcarii uneori o folosesc pentru avârful unei trestii de isop un burete înmuiat în oțet, l-au dus la gura Lui.” împăca două familii de albini.(Ioan 19, 29) Planta acesta ridică tonusul, dispoziţia, stimulează memoria. Ramura de isop a constituit suportul buretelui şi amândouă au fostridicate în vârful unei trestii. Salvia (Sclarea) „Într-adevăr Moise, după ce a rostit întregului popor toate poruncile I se mai zice „Ochiul Domnului” sau jaleşul – o plantă cu aromă pă-din Lege, luând sângele cel de viţei şi de țapi, cu apa şi cu lâna roșie şi cu trunzătoare, tămăduitoare şi frumoasă pentru decor în grădină.isop, a stropit şi cartea şi pe tot poporul.” (Evrei 9, 19) Echilibrează emoţiile externe, este tonică pentru sistemul nervos şi Credința în puterea curățitoare a isopului nu a pierit nici după Moi- ajută femeile şi bărbaţii să-şi recapete frumuseşea, feminitatea.se. Din contra, ea este exprimată şi dorită cu deosebită convingere şi deDavid împăratul, în pocăința lui adâncă după păcatul săvârșit cu șotia lui Cimbru de grădină (Satureja hortensis) sit în grădinile țărănești.Urie Heteul. El zice așa cum am arătat in Psalmul 50, 7: „Stropi-mă-vei Care se foloseşte foarte des în culinăria ţărănească de post, este nelip-cu isop şi mă voi curăți.” Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta Şi după mulţimea în- Cimbrişor de câmpie (Thimus vulgaris)durărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegeamea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi Este ideal pentru combaterea oboselii mentale şi a stresului. Sporeştepăcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea memoria şi puterea de concentrate, ajută la combaterea infecţiilor, cal-Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei mează spasmele musculare, durerea şi artrita.judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut Iasomie (Jasminum officinalis)maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale în-ţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; Plantă care este numită „Regina florilor”, ajută la împlinirea spirituală,spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da elimină spaimele şi încălzeşte „inimile frânte”, întăreşte intuiţia, Afrodi-bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa ziac recunoscut.Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată Levănţica (Lavandaula officinalis)zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele din-lăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l Ajută la combaterea insomniei, a durerilor de cap, stabilizează corpullua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor fizic şi cel eteric (ar trebui să-l avem întotdeauna în casă).mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşila Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeu-le, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.  10   11 
  • 7.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Muşeţel roman (Chamaemelum nobile) Magia în grădina ţărănească Ceea ce în greceşte înseamnă „Măr de pământ”  – consacrat zeuluiSoare, combate depresia, se recomandă pentru tratarea problemelor de Un bucheţel mic cu foloase maridigestie, desensibilizant. Un bucheţel din salvie, tmin, rozmarin şi ceapă verde este un cadou excelent pentru gurmani. Muşcate (Pelargonium graveolens) Crenguţele de muşcată puse în apă vă apără de muşte. Dacă vreţi să uitaţi Plante aduse din Madagascar, fiind nepretenţioasă, se acomodează de molii, puneţi în dulap câteva crenguţe de muşcată uscată puse în dulap.la condiţii extremale, îmbogăţind decorul căsuțelor ţărăneşti, cu timpul Într-o epocă în care oamenii se îndepărtează tot mai mult de moduldevine cea mai populară floare pentru cei săraci. Are efect purgativ, echi- de viaţă naturist şi sunt ameninţaţi de boli grave din cauza unei falselibrează în stări de încordare emoţională, anti depresiv şi tonic uşor, favo- atitudini în faţa vieţii, ar trebui să regăsim drumul ce duce spre florilerizează comunicarea, reducând stresul. noastre, plantele de leac pe care Dumnezeu ni le dăruieşte din timpuri străvechi prin bunătatea Lui. Laur (Laurus nobilis) Drept exemplu slujeşte şi CUVÎNTUL DIN PATERIC (găsit în carne- Simbol de putere şi glorie (cuvântul înseamnă triumf). Este o mândrie tul maicii Alexandra Bortă (80 ani), de la mănăstirea Răciula.pentru acei care au în casă copăcel de laur. Este folosit în culinărie, darnu toţi cunosc că pe timpuri frunzele se foloseau pentru a calma pielea Doftorie sufleteascăcapului, a elimina mătreaţa, că este un anti depresiv puternic, calmează Preasfinţii Părinţi spun că trecând oarecare monah prin Egipt a venitpsihoza şi inimile frânte, controlează spasmele cardiace. la casa de doftorii şi văzând acolo pre mulţi viind, care ave feluri de boale, Se spune că e bine să creşti în casă o compoziţie din muşcate, rozma- iar doftorul da fieştecăruia doftorii de acelea, de care ştie că îi foloseşte.rin, laur, mirt. Pentru a te calma e suficient să stropeşti această compo- Deci, întrebând şi el, şi cu alţii vorbind au întrebat pre el Doftorul,ziţie cu apă călduţă, să te aşezi pe 15 minute la distanţa de o jumătate de zicându-i „Ava, care trebuinţă având ai venit pre la noi  – Iar monahulmetru de flori şi să meditezi. răspunde zicând: Eu voiesc să întreb. Oare este vreo buruiană,care să poată vindeca pre Măghiran (Origanum maiorana) sufletul cel întru multe păcate boleşte? Floarea ce calmează emoţiile în perioade de mare tensiune, întăreşte Iar Doftorul au zis : „Este”.psihic în perioade de despărţire, doliu, tristeţe. La romani era considerată Monahul l-au întrebat: „Care”„Iarba bucuriei”, iarba care asigură longevitatea, iarbă sacră. Doftorul a zis: Dacă voieşti a te vindeca şi sănătos să fii, mergând cale, rădăcina Sărăciei Duhovniceşti şi frunza Răbdării, şi floarea Smereniei, şi se- minţele Blândeţilor, şi ramurile Deseii Rugăciuni şi le usuci pre acelea prin În- ABC-ul frumuseţii frânarea Postului şi amestecându-le în Sita Gândurilor celor bune, le Pune în Duşmanul de moarte al microbilor este ceapa verde. Oala Ştiinţei şi, turnându-le Apa Lacrimilor, le acoperi cu Talgerul Dragostei, Remediu pentru indispoziţie: ceai de sunătoare (pojarniţă), ceai cu şi înfăşurându-le, aţâţi dedesubt cu focul Dragostei cei către Dumnezeu cumelisă, mentă. fierbinţeala din inimă şi le amesteci cu Mulţumiri, şi fierbându-le din Destul Ceai anti-stres: 10 g de hamei + 10 g valeriană (odolean) +10 g mentă. cu Smerita Cugetare, le torni în Blidul Socotelii, şi le ia cu lingura Pricopselii Sănătate multicoloră: varza, usturoiul, spanacul, ardeiul + fructe şi şi primeşte Umilinţa pentru întoarcere şi le curăţeşte cu deasa Mărturisirealte legume. către Duhovnicescul tău Părinte şi pre acesta le păzeşte toate întru inima ta. Fie ca armonia să domnească pe pământ. Şi aşa vei vindeca mulţimea păcatelor tale. Şi sănătos vei fi, ca cum niciodată nu ai fi fost bolnav în veac. AMIN.  12   13 
  • 8.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Iarba tinereţii, sau de ce păsările mănâncă buruieni Ochelarii Maicii Domnului (Lunaria) Pe vremuri, ca şi acum, găinile şi raţele nu mâncau buruieni. Dar Este o plantă care se adaptează uşor în grădină, are florile de culoareau auzit ele că este o buruiană care, dacă o mănânci, eşti veşnic tânăr. violetă ca la toporaşi, iar după ce se scutură, seminţele rămân în plăciÎntr-o bună zi găinile şi raţele s-au hotărât să plece în căutarea acestei transparente, amintind ochelarii.plante, care, se vorbea că era stăpânită de un vrăjitor hain. O raţă a găsitburuiana ciudată şi a gustat din ea. Cum a luat-o în plisc s-a şi simţit Floarea Paştelui (Fritillaria imperialis)mai vioaie. Şi hai să le spună suratelor despre acea plantă minunată. În Înfloreşte în perioada sărbătorilor de Paşti, clopoţei de culoare gălbu-timpul cela vrăjitorul tocmai dormea. Însă cum a auzit gălăgie, s-a trezit ie, oranj, adunaţi într-un mănuchi, ce aminteşte coroana imperială.buimac şi a ieşit să vadă ce se întâmplă. Raţa tocmai le măcăia suratelor Crinii sau Crinii Precistei, sau floarea Sfântul Gavriildespre buruiana ciudată. Vrăjitorul, auzind, aruncă peste ele un praf, nu-mit praful uitării. După ce vrăjitorul alungă păsările, raţa ceea vioaie îşi Conform legendei anume cu crinul Sfântul Gavriil vine la Maicaaminti iarăşi de buruiană şi s-au hotărât să o caute. Şi până în ziua de azi Domnului, aducând vestea cea bună, că ea îl va naşte pe Hristos.şi raţele şi găinile mănâncă buruieni, adică caută iarba tinereţii. (autor, Ruscuţa de primăvară (Adonis)DianaTronciu, 1994) Floarea zeilor din Olimp, floarea Sfântului Gheorghe, înfloreşte prin aprilie-mai, de Sărbătoarea Sfântului Gheorghe. Ucrainenii o folosesc în ritual de sărbătoare. Este plantă toxică, medicinală se foloseşte pentru Tradiţiile florale creştineşti lecuirea inimii. Flori ce poartă nume creştinesc (în colecţia „Casei Părinteşti”). Oa- Flori pentru orice sărbătorimenii din cele mai străvechi timpuri şi-au îndreptat privirea şi sufle-tul spre forţa supremă a creatorului, căutând mângâiere şi dirijare cu Mama spunea, că orice sărbătoare mare are florile sale, care înflorescgândul de a proteja florile rare, încât şi florile erau numite cu nume la acele sărbători şi sunt sfinţite la biserică: la Florii – salcia, la Sfântulcreştinesc: Gheorghe – liliacul, la Duminica Mare – crinul, trandafirul, minta, co- rovatic, teiul; la Sânziene  – sânzienele, sovârful, la slavi  – romaniţa, la Cununa lui Cristos Sfântul Macovei – macul şi toate florile înflorite în această perioadă, la Plantă din colecţia cactuşilor, ghimpoasă cu floricele roşii ca picătura Sfântul Dumitru – dumitriţele (tufănelele).de sânge între spini. Cele mai importante sărbători ortodoxe erau legate într-o cunună flo- rală, care şi în zilele noastre ne amintesc de tainele şi nobleţea sufletelor Crăciunelul (Rhipsalidopsis) strămoşilor noştri. Plantă din specia cactuşilor, această floare înfloreşte anume de Crăciun, Nouă nu ne rămâne decât să ne atingem de aceste legende şi tradiţii,în mijlocul iernii aducând bucurie în casele celor care cresc această floare. ca ele să ne deschidă larg uşile miracolelor florale. Aceste file de miracol să le adunăm fir cu fir şi să le clădim frumos Floarea Rugăciunii – sau „Buna dimineaţa” în memoria noastră, ca floarea tradiţiei să renască pentru acei care vin Floare de cameră care spre seară îşi strânge frunzele ca la rugăciune. după noi. Vom stropi această cunună, buruiana o vom stârpi, şi vom avea grijă ca nimeni altul să nu ne stârpească tradiţia neamului în vecii vecilor. Mânuşiţa Maicii Domnului (caprifoi, Lonicera caprifolium) Sfântul Gheorghe deschide Pământul cu cheile de aur. De la Sfântul Du- Liana veşnic verde cu flori cu un miros deosebit de fin, aromă pătrun- mitru până la Sfântul Gheorghe pământul doarme. În această zi, primă-zătoare, floarea după forma ei seamănă cu o mânușiță. vara, oamenii pun bulgăr (brazdă) cu iarbă verde cu o crenguţă de salcie  14   15 
  • 9.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă  înfiptă la poartă – semn pentru Sfântul Gheorghe, ca nu cumva să uite să bolnavului (i se spune numele bolnavului). Dă-mi şi mie o picătură dintreacă şi pe la poarta gospodarului şi să descuie rodul pământului. leacul tău pentru veacul lui, precum mângâierea ta.” La ucraineni mamele adunau dis-de-dimineaţă primele flori de ruscu- După ce ia picătura, şopteşte: „Să te ajute Domnul, precum tu m-ai ajutat.”ţă pentru copilaşi, şoptind:”Floare-dalbă, vino în casa mea şi umple casacu bucurie, putere şi frumuseţe, ca şi copiii mei să fie frumoşi, mintioși şi Rusaliivoinici ca Sfântul Gheorghe, precum sabia cu care el taie răul.” De Rusalii se cinsteşte vin cu pelin, ca să te apere de rusalii – duh rău. Aceste flori se puneau la patul copiilor. În acestă zi nu se culeg flori de leac. Floriile Sânzienele (la sud – Drăgaica) Floriile sunt o adevărată simfonie florală de primăvară. Este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe, sărbătoarea Oamenii pleacă în această zi la biserică cu crenguţe de salcie, cu flori creştină Naşterea Sfântul Ion Botezătorul.de primăvară şi se întorc acasă cu crenguţe sfinţite, pe care le păstrează la Crezând în sacra şi ademenitoarea lor putere, fetele şi băieţii împle-icoane, le pun în grajduri la vite, la orătănii, să fie apărate toate timp de teau coroniţe de flori, în ajun de sânziene şi le aşezau în ţarcul vitelor şiun an de cel rău. apoi pe pragul casei : O frumoasă tradiţie am întâlnit la Câșlița-Prut, Cahul. Aici, de Florii, La pragul casei: vizitatorul intrînd trebuie să se atingă cu capul detoată lumea adunată în biserică primeşte câte o crenguţă de salcie de la cunună, ca răul acumulat din afară să nu intre în casă. Ieşind la fel săpreot şi, ieşind din biserică, îşi fac o cunună, aranjând-o pe cap. Curtea atingă cu capul ca tot ce s-a vorbit în casă să rămînă în casă.bisericii se umple cu o poiană de cununi. Apoi toată lumea cu cununi pe Cununa pe acoperiş: Numărul de cununi vorbeşte despre numărul fe-cap merg la Prut. Aici, pe malul Prutului, toţi se înfrăţesc cu ajutorul cu- telor de măritat a gospodarului.nunilor, schimbându-le, apoi le aruncă în apa râului. Acel a cărui cununa Sânziana este divinitatea protectoare a holdelor. Se spune că Drăgaicase deplasează mai departe vine în ospeţie la fratele său de cruce. umblă ziua însoţită de alai de zâne, prin sate şi pluteşte peste ogoare, dând Se spune că în această zi fiecare trebuie să poarte crenguţa sălciei pe bob spicului de grâu, alungând grindinaşi, vindecând bolile, dar pedep- sind aspru pe cei care n-o respectă.care a sădit-o singur, sau salcia măicuţei, că numai ea este plină de harul Există o legendă care spune că Sânziana a fost o fată frumoasă care şi-abunătăţii pentru copii săi şi pentru neamul său. O crenguţă primită de la făcut o cunună din flori galbene şi a aruncat-o pe casă, rostind:” Cunună,un om rău sau sădită de un om rău îţi poate aduce necazuri. de te vei opri pe casă voi avea viaţă lungă”. În altă legendă se vorbeşte – câte Duminica Mare cununi sunt pe acoperiş, atâtea fete are stăpânul de măritat. Sânziana mai are putere de alungat duhurile rele, în noaptea de 23-24 iunie fetele îşi pu- Duminica Mare este ziua când Iisus a pogorât la Apostoli, s-a bucurat neau sub pernă 12 în alte regiuni 9 (cifrele 3,7,9,12 au putere magică) floritoată natura, soarele s-a bucurat, toate ierburile au înflorit şi s-au umplut de sânziene pentru a-l visa pe cel sortit a le fi soţ, în dimineaţa zilei de sân-cu rouă tămăduitoare. ziene roua are putere magică şi toată lumea se spăla cu rouă. Toate mani- Duhurilor rele nu le-a plăcut această explozie a frumuseţii. festările de sărbătoare se petreceau pe ogor, seara la râu, ca să poată arunca Dar oamenii, ca să se apere şi să apere darul DOMNULUI, pun la fân- cununile de flori pe apă.” Du-te soare, vino lună, sânzienele îmbună”.tâni, la porţi, la prag şi la grajduri crengi de tei, teiul fiind copacul cu putereace alungă duhurile rele. În case se presoară flori aromatice, frunze care la fel Sfântul Macovei – (14 august)au putere protectoare (corovatec, minta broaştei, minta rece, minta creaţă, Sărbătoarea celor şapte feciori a Solomiei, care şi-au jertfit viaţa întrufrunze de nuc, crenguţe de salcâm înflorit, cimbrişor, traista ciobanului). credinţa lui Cristos. Şi fiindcă roua florilor în această zi este tămăduitoare, fetele, bolnavii Legenda vorbeşte, că acolo unde a căzut picătura de sânge a fraţilor,vin la răsăritul soarelui cu ulcele de lut roşu să culeagă roua tămăduitore, acolo a răsărit floare roşie care a fost numită Mac, pentru că fraţii erauşoptind la fiecare floare: „Am venit la tine nu de voia mea, ci din ruga din neamul Macoveilor.  16   17 
  • 10.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   În această zi macul se sfinţeşte în biserică. De Macovei oamenii se Legendele şi semnificaţiile, care mai triste, care mai vesele, poetice şischimbau cu măgăliile de mac ca în ziua de Paşti cu ou încondeiat vorbind: istorice au ajuns până în zilele noastre trezind uimire şi farmec sentimen-„Ia de la mine, dă-mi de la tine, să trăim în pace şi credinţă şi bunătate.” tal la civilizaţia contemporană. Fetele îşi făceau cununi din flori de mac. La biserică se aduc şi azi toate Fiecare floare din grădiniţă are semnificaţia ei, limbajul său, trebuieflorile de pe câmpii şi grădini pentru a fi sfinţite, apoi se face cruce din numai s-o vedeţi, s-o cunoaşteţi şi să o simţiţi:flori. Această cruce se păstrează până la Ispas (Probajnele), apoi fiecare Casa Părintească are în colecţia sa peste 70 specii de flori.îşi ia din acel bucheţel sfinţit şi le pune la icoane. Pe timpuri se folosea la Vă propunem doar câteva din ele, şi ferice de acel care măcar odată vaultima scăldătoare şi se punea în pernuţă în sicriu. trece poarta, ca să-şi aline sufletul cu acest curcubeu al naturii la care ne Într-o revistă am găsit rândurile:.. Măicuţa mea plângea: „ Sărmanii îndeamnă ultimul romantic din Europa Mihai Eminescu:maci (în lanuri de grâu şi din grădini) îi vor ucide, să nu dea de ei aceibolnavi de narcomanie. Bietele flori, au ajuns şi ele otravă.. ce prăbuşire a „De-aş avea şi eu o floaresufletului, Doamne...” Mândră dulce răpitoare, Ca şi florile din mai, Botez Fiice dulci a unui plai... Florile obligatorii la botez – busuiocul, vâzdoagele, ţărăncuţele, floriboiereşti. Trandafirul (Rozele) – regina reginelor. Strigături la cinstirea moaşei: Garoafa – floarea însângerată. Să trăiască moşica, că ni cinste cu dânsa Toporaşul (violele) – floarea imperatriţei Jozefin (emblema Napoleo- Că moaşa cu neamul ei îi de cinste între femei nizilor). Mederean în car cu fân. Lăcrimioara – floarea zeiţei Astara şi înlăcrimarea inimilor. Cinste-i cu om bătrân Crinul – emblema feceorelniciei, Floarea Arhanghelului Gavriil şi a Şi la coasă şi la fân. dinastiei Burbonilor. Mederean în car iarbă, cinste-i cu omul de treabă, Margarete – floarea Cavalerilor dragostei şi vrăjitoriei. Şi la otavă, să trăieşti, moşică dragă. Primula, ciuboţica cucului  – amprenta cheilor Împărăţiei cereşti, (revistă de cultură tradiţională a-II, nr. 2, Tezaur) floarea Lordului Bzconsveld. Mirt – floarea izgonitului din rai Adam şi mireselor regale. Laleaua – adorata Garemurilor şi floarea jocurilor de birjă. Florile şi semnificaţia Ghiacint, zambele – floarea zeului Apollo şi pasiunii olandejilor. Panseluţa (trei fraţi pătaţi) – floarea zeului Jupiter şi zilei sf. Valentin. ...„Atât de fragedă, te-asemeni Nufărul – regina apelor. Cu floarea albă de cireş, Barvinoc – favoritul lui J.J. Russo. Şi ca un înger dintre oameni Crizantema – favorita Japoniei. În calea vieţii mele ieşi...” Mac – floarea viselor. (M. Eminescu) Albăstrica sau „nu–mă–uita”  – floarea imperatorului Vilghelm  I şi Datorită semnificaţiei cunoscute din cele mai vechi timpuri florile au emblema regatului german.fost folosite în războaie şi la ospăţuri mari, în ritualurile solemne, şi fu- Narcisul – favoritul lui Mahomed, emblema sine îndrăgostiţilor – .nerare. Drept Păstrătoare de pace în casă, de leac şi vrajă, ocrotitoarele Bujorul – pasiunea chinejilor, emblema dragostei înflăcărate şi lon-animalelor le întâlnim şi la induşi, şi la chineji, romani, şi greci, arabi şi gevităţii.evrei, daci, la păgâni şi la creştini. Camelia – floarea neînfricată şi a Mariei Gotie.  18   19 
  • 11. Grădina sănătăţii   Nodişor la băsmăluţă   din „Casa Părintească”   Nodişor la băsmăluţă   Floarea statorniciei şi fidelităţii, emblema Reginei Mai – Nu-mă-uita. Liliacul – floarea dvorenilor ruşi şi vestitorul primăverii. Благодарность цветам – Благодарю ноготки за их сильное, доброе дыхание. Оно исцеля-ет разум. – Благодарю зоркие маттиолы и ночные фиалки за то,что вбезлюдных лесах и заснувших садах зажигают они благоухающиесвечи земных сновидений. – Низко кланяюсь черемухе, она осыпает меня своей горькойснежной чистотой. – Содрогаясь от странного опасения и радости, я отдаюсь осле-пительной страсти жасмина. – Спасибо тебе, неистовая конопля! В тебе сливаются запахимяты и туи. Ты не позволяeшь мне быть слабой. – Скошенная, увядающая трава, даже в последнем дыхании тыпрекрасна. – Мне дорога твоя невыносимо жгучая, горькая, непреклоннаяправдивость, серебристо-черная полынь. – Я окунаюсь в радостную пену таволги и приникаю к тебе, по-корная сладость клевера. – Как зеленый меч, меня пронизывает аромат резкиx, стpoгихлистьев дуба: - Будь могучей! – Самой чистой нежностью меня успокаивает березка. – Говорящая ветвь можжевельника, душистые розги твоегодыма прогоняют злые и терзающие думы. – Но, завидев ель, я безмолвствую. Остроконечное темно-зеле-ное пламя! От твоей хвои исходит святость смерти и жизни. (Мирдза Кемпе – перевод с латышского)  20   21 
  • 12. Ansamblul „Doruleț”
  • 13.   Nodişor la băsmăluţă   Vera Caraman – Doruleţul e oglinda în care mă privesc, pulsul iden- tităţii şi prieteniei. Cântecul îmi este dorul de viaţă şi izvorul tămăduirii sufleteşti. Larisa Cernomaz – Cântul ce m-a legănat eu acasă am lăsat şi din ţară am plecat. DORULEŢ – „Colectiv artistic Model”, anii 1998–2012 Membrii „Doruleţului”, cu nostalgie Elena Costin – Cântecele mele… Am crescut sub cerul lor, am râs şiam plâns cu ele. „Doruleţul” este a doua familie. Aici ne bucurăm şi neîmpărţim durerea. Eliza David – Între noi, femeile, vorbind, „Doruleţul” este prieteniaverificată şi cimentată de timp. Elena Găină – În „Doruleţ” am găsit totul – şi dor, şi plâns, şi vis. Raisa Rusnac – M-am cununat cu hora, cu sârba şi romanţa. Cânteculîmi este leacul sufletesc. Tatiana Popa – Cântecul e un joc ciudat, în hora căruia ne prindem Primul rând din față din stânga: Elena Găină,noi toţi, prinşi de nostalgia unei viori, ce ţi-a trecut odată pe la poartă. Tatiana Popa, Angela Melnic, Eliza David;„Stau în pragul toamnelor cu cântecele mele…” Rândul doi din stânga: Galina Mariuța, Raisa Rusnac, Mihai Juncă, ­ lexandru A Djela Melnic – „Doruleţ” pentru mine este un echilibru moral şi spiri- Gherghiligiu,Vera Caraman, Elena Costin.tual. Cintecul a fost acela care ne-a unit: împreuna am cintat, am plinsşi am ris, ori mai scapăm câte o lacrimă peste-o amintire de ieri, peste odurere de azi...În cintec ne exprimam viaţa cu toate bucuriile şi tristeţeleei. „Doruleţ” este tendinţa noastră permanentă spre frumos, prietenie. G. Meriuţă – Dorul mi-este miez de floare, inima priveghetoare.  30   31 
  • 14. Ansamblul „Doruleț”   Nodişor la băsmăluţă   o viaţă închinată folclorului Caracterul poporului poate fi studiat în cuprinsul cântecelor sale, căci ele cuprind toate pornirile inimii şi toate razele geniului său. (Vasile Alecsandri) A nu-ţi spune până la capăt cântecul, e ca şi cum nu ţi-ai legăna până la capăt copilul, e ca şi cum n-ai trage până la capăt brazda pământului. (Grigore Vieru) Conducător artistic din a. 1982 până în prezent – Tatiana Popa. Conducător muzical, dirijor, a. 1982–1999 – Maria Enache. Acompaniator vioară, a.  1982–2008 – Dumitru Haisan nu este înviaţă din a. 2008. Acompaniator acordeon, a. 2008 – Alexandru Ghergheligiu, profesorla colegiul pedagogic Călăraşi. Acompaniator, a. 1969 – Mihai Zdraguş, profesor colegiu pedagogicCălăraşi REPERTORIUL: De-a lungul anilor… Programul spectacolelor: „Cu dorul după dor” (culegere de cântece populare uitate); „În lumea florilor şi a culorilor” (program de cântece despre flori); „Cu liniştea romanţei în priviri” – seara de romanţe. „Obiceiurile neamului – secvenţe de nuntă, cinstirea moaşei. „Colindele şi cântecele luminii” (cuprinde colinde, cântece de stea,oraţii de Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Sfintele Paşti, culese din diferiteregiuni folclorice).  32 
  • 15.   Nodişor la băsmăluţă   Mici secrete din bucătăria ţărănească tradiţională Mă strigă amintirile, Mă cheamă la Sauca, la Soroca înapoi, Dar ştiu eu bine, îmi dau seama Că ce-a trecut nu se repetă apoi.„Doruleţ” în bucătărie Turte cu mac „Scutecele Domnului” Ingrediente: făină – 3 pahare, În numele promovării bunelor tradiţii şi a continuităţii în perpetu- apă – 1 pahar,area valorilor tradiţionale şi culturale de-a lungul veacurilor, vă ofer sare – 1 linguriţă de ceaiposibilitatea de a cunoaşte practicile populare în arta culinară, în spe- bicarbonat de sodiu – ½ linguriţă, oţetcial la bucatele pregătite în satele Republicii Moldova. Reţetele culina- zahăr – ½ paharre sunt prezentate de către membrii ansamblului de cântece populare mac/miez de nuci pisat – 1/2 pahar.„Doruleţ”. Se frământă un aluat moale din făină, apă, Astăzi mulţi îşi deapănă amintirile şi anii fără a cunoaşte obiceiurile bicarbonat de sodiu (stins în oţet). Se lasă 10-elementare. Scopul meu este de a vă informa despre un şir de tradiţii şi 15 min., apoi se fac turtele, se împung cu furculiţa, Gela Melnic, s. Sau-obiceiuri practice din nordul, din sudul şi centrul Moldovei. se coc pe plită ţărănească sau pe tavă. ca, Donduşeni – soră Aceste simple şi preţioase reţete, adunate şi prezentate cu multă dra- Macul se înmoaie în apă călduţă (fiartă), se scur- medicală, sanatoriulgoste de cântăreţele ansamblului folcloric „Doruleţ”, care prezentat, pe ge apa, iar macul se pisează bine cu un macagon. Codruparcursul a 30 de ani de activitate, pe lângă frumoasele perle folclorice, şi În marcoteţ adăugăm zahărul, apa şi turtele mărunţite în bucăţi nureţete de bucate neobişnuite pentru societatea de azi. prea mari. Mestecăm, lăsăm să se îmbibe turtele, acoperind marcoteţul cu un zolnicel. Dulceaţă din petale de trandafir ca la Sauca Ingrediente: petale de trandafir – 250 g zahar – 250 g sare de lămâie – ½ linguriţă de ceai. Petalele culese şi curăţite de impurităţi se amestecă bine în mâini cu zahărul şi sarea de lămâie, se pun în borcane, se acoperă cu căpăcel sau cu hârtie şi se păstrează la rece.  38   39 
  • 16.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Covrigei de casă Minunea colivei Se ia un litru de apă fiartă răcită la tempe- Ce înseamnă colivă? De unde provine coliva?ratura camerei şi se adaugă două ouă, 100 ml Pe vremea împăratului Iulian Apostatul (a.361-363), care a trecut dede ulei, 50 g de drojdie, sare după gust şi făină. la credinţa în Hristos înapoi la cea păgână, s-a încercat să-i atragă cu for-Aluatul trebuie să fie destul de vârtos. ţa sau prin vicleşug pe creștini înapoi la idolatrie. Se ştia că ei, mai cu Pe aragaz se pune o cratiţă cu apă care trebu- seamă în prima săptămână a Postului Mare, caută să se curăţească şi săie să fiarbă. Aluatul nu se lasă să se odihnească, se apropie mai mult de Dumnezeu, de aceea împăratul a chemat pe pre-ci imediat începem să pregătim covrigeii. Co- fectul oraşului, poruncindu-i să se strângă din piaţă toate legumele, pâi-vrigeii făcuţi se pun în cratiţa cu apa care fierbe. nea, fructele şi în locul lor să pună altele, care au fost stropite cu sângeleEi se lasă la fund, dar avem grijă să-i dezlipim jertfelor idoleşti.cu ajutorul unei furculiţe. Ei imediat se ridică la Elena Costin-Olăneşti Ştefan-Vodă – medic Dar ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu n-a îngăduit să săvârşeascăsuprafaţă. Scoatem covrigeii din apă şi-i punem aceste lucruri josnice. El a trimis la arhiereul Eudoxie pe mucenicul Său sanatoriul Codrupe un prosop curat, pregătit din timp. Lăsăm Teodor Tiron (care deja era trecut în Sionul cel Ceresc), care a descoperitpuţin să se zvânteze şi-i aranjăm pe tava din rolă. Când tava este com- planul diabolic al împăratului.plectată, o punem în rola încinsă. Atunci arhiereul a întrebat: „Cu ce să-i hrănim, dar?”„Cu colivă!” – a Se coc până când se rumenesc. urmat răspunsul. „Dar ce-i aceasta colivă?” – l-a întrebat din nou Eu- doxie, iar mucenicul lui Hristos i-a răspuns: „Grâu fiert cu miere... Dă Babă de post ca la Făleşti norodului ca să le potoleşti nevoia!” Se pun într-un vas: Astfel, prin minune, turma lui Hristos a fost salvată de la întinare. Un pahar de zahăr, un pahar de fructe (vişi- În amintirea acestei minuni credincioşii Bisericii în fiecare an, în vi-ne sau cireşe, mere – din compoturi conservate nerea din Săptămâna întîi din postul mare sfinţesc colivă, aşa cum se în-sau în suc propriu), un pahar suc sau compot de tâmplă şi în biserica noastră din Călăraşi: coliva cea mare şi gustoasă,fructe, un pahar de nuci pisate nu prea mărunt, cu multe fructe şi miez de nucă, ajunge pentru toţi locuitorii oraşului!mirodenii. Mulţumim creştinelor gospodine care au lucrat cu sârg la pregătirea ei, Se adaugă făină atât cât să se facă consisten- iar acei creştini care n-au avut posibilitate să guste din marea colivă, îiţa de smântână groasă. Se adaugă o lingură de invităm să vină la anul viitor, dacă Dumnezeu ne va mai binecuvânta cu Elena Găină – sorăulei, o linguriţă de sodă stinsă în oţet, se ames- sănătate şi darurile Sale cele bogate. medicalătecă bine. Fundul şi pereţii tigăii se ung bine cu ulei (se toarnă în ea 3-4 linguri Diacon Dumitru Rusu, biserica Sfânta Treime, Călăraşide ulei), se presoară cu făină sau cu pesmeţi mărunţiţi, se toarnă aluatulîn tigaie şi se pune în rola bine încinsă sau la cuptor. În 25-30 min. budinca este gata.  40   41 
  • 17.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Reţetele măicuţei mele Agripina Secretul dulceţei din nuci verzi Nuca verde, curăţită de coajă, se ţine în apă rece două zile, schimbând Tradiţia de a servi oaspeţii cu dulceaţă exis- din când în când apa. Ultima dată se înmoaie în borş de casă sau în zeamă tă la ţară din cele mai vechi vremuri şi este de- de lămâie. scrisă de cronicarii noştri. Acest obicei atestat Peste 2 zile nucile curăţite se scot din această soluţie rece şi se strecoa- în valea Hârjauca este descris şi cu pregnanţă ră, se pun la foc pentru 10 minute, (în ce se fierb????), se strecoară prin de oaspetele acestor locuri prin a.1835, profe- sită şi se pun în siropul fierbinte, adăugând puţină vanilie, suc de lămâie. sorul universităţii de Stat din Moscova, catedra După prima fierbere se răcesc, repetând operaţia de trei ori. arte frumoase, Nicolai Nadejdin, un prieten În acest caz nucile nu-şi schimbă culoarea şi se păstrează întregi. din tinereţe al întemeietorului mănăstirii Hâr- La 100 de nuci – 1 kg zahăr, vanilie după gust (nu exageraţi pentru a-i jauca, Arhimandritul Spiridon Filipovici. El păstra fineţea), o lămâie, 2 pahare de apă. scrie: ”Meня по местному обычаю угощали Deliciul gutuielor холодной колодезной водой с дулчецами” Mama Popa Agripina Ca dulceaţa de gutuie să-şi păstreze aroma, cojiţa şi rămăşiţele se fierb (M-au cinstit, după obiceiul locului, cu apă rece scan in virsta s.Palanca în prealabil. Apoi peste gutuia pregătită se toarnă zeama strecurată şi fiar- de la fântână, şi cu dulceaţă.) şi cuvântul dulcea- tă atât cât să cuprindă fructele. Se pune la foc slab, repetând operaţia de ţă nu-l traduce în limba rusă. 2-3 ori până gutuia devine transparentă. Prin aceasta se arată respect faţă de acest obicei dulce, se accentuează La 1 kg de gutuie se ia 0,5 kg zahăr şi 1 ½ pahare apă.inteligenţa ţărăncuţei noastre. Într-adevăr, în casele de la ţară ţărăncuţanoastră de altă dată păstra pe masă un ulcior cu apă rece şi vas pentru Marmeladadulceaţă, ca atunci când venea cineva pe neaşteptate să poată servi oas- 0.5 kg gutui; 0.8 kg mere; 1 kg zahăr.petele cu dulceaţă. Gospodina, între timp, la bucătărie, prepară ceva mai Fructele pregătite se coc în rolă până se înmoaie, apoi se trec prin sită,serios şi gospodarul aducea din beci un vin scânteietor. se adauge zahărul şi se fierbe la foc potrivit, amestecând mereu, până Prepararea dulceţurilor e o mare taină în bucătăria ţărănească. Înce- masa capătă consistenţă, se întăreşte (aproximativ 15 min.)pând de primăvara şi până toamna târziu pe policioarele din beci aparborcane cu tot felul de dulceţuri. Peltea din coacăză roşie Reţetele dulceţurilor sunt descrise în diferite surse. Eu voi prezenta Coacăza curăţită şi spălată, se pune la foc, turnându-i apă rece ca s-onumai câteva elemente preluate de la mămica mea, Agripina, o gospodi- acopere.nă excepţională şi o femeie delicată. După ce se fierbe bine, se strecoară prin sită, storcând toată consisten- ◆ Pentru fructele dulci zahărul se foloseşte în jumătate (la o porţie de ţa, se adaugă la această zeamă zahărul şi se pune la foc slab să se evapore.fructe – ½ din greutate). Când picătura de gem nu se prelinge pe tălgerel, pelteaua este gata. ◆ Ca dulceaţa să nu să se zăhărească, se adaugă la 1 kg de zahăr ¼ lin- Se toarnă în borcane fierbinte şi se conservează răcită, când apare poj-guriţă sare de lămâie dizolvată într-o linguriţă cu apă. ghiţa la suprafaţă. ◆ Ca să se păstreze întregi în dulceaţă, dulceaţa de fructele fine se fier-be în rate, la un foc potrivit, fără a se da în clocot. (de 2-3 ori.) Lichior din mintă rece ◆ Dulceaţa se toarnă în borcane. În acest caz se păstrează mai bine. 1 ceaşcă de ceai de mintă uscată sau 2 ceşti de frunze proaspete, ◆ Dacă picătura de sirop se încheagă pe tălgerel curat sau pe unghie – 3 ceşti de rachiu,dulceaţa este gata. 1 ceaşcă de zahăr tos, ½ ceaşcă apă.  42   43 
  • 18.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Peste minta pusă în borcan se toarnă rachiul, se astupă ermetic şi se Reţete de post de la „Casa Părintească”pune pe două săptămâni la întuneric. din când în când se amestecă bine. După două săptămâni masa obţinută se strecoară şi în soluţie se toarnă Arta culinară rămâne una dintre cele mai rafinate deprinderi alesiropul de zahăr răcit (zahărul se topeşte la foc în jumătate de cană de apă). omului. Şi dacă privim în trecut, putem observa că fiecare popor, zonă, Lichiorul se toarnă în sticlă frumoasă şi se pune la întuneric. Cu cât sătuc au în bucătărie dintotdeauna reflexul timpului.mai mult timp se păstrează, cu atât devine mai delicios (se pot folosi şi Arta culinară s-a dezvoltat odată cu civilizaţia şi a cunoscut de-afrunze de mintă creaţă, petale de trandafir ş.a.) lungul timpului perioade de strălucire. Dar nu i-au lipsit şi momente drastice, care nu i-au netezit drumurile. Lichior din gutuie Evenimentele politice care i-au stimulat virtuţile, timpurile de sece- 2/3 din vas se umple cu terciul din gutui curăţate şi date prin maşina tă, cu molime care i-au umilit existenţa. Războaie aduceau pentru uniide tocat. bunăstare, dar pentru cei mai mulţi – foamete şi deznădejde. Se toarnă rachiul ca să acopere consistenţa şi se pune pe 1-2 luni la Pare ciudat, dar anume aceste momente de neajunsuri n-au ţinuttemperatura camerei la întuneric. gastronomia pe loc, ci au stimulat creativitatea culinară ţărănească. După ce terciul se aşează, lichidul se stoarce şi se filtrează. La 400 ml Până azi simt eu gustul borşului de primăvară cu toate verdeţurilede soluţie se adaugă 400 ml de sirop de zahăr răcit, preparat în prpoprţia: posibile şi imposibile, cu bulgur, pregătit cu ingeniozitate de măicuţa1 pahar de zahăr la 1 pahar de apă. mea; sau pâinea coaptă cu ghindă de stejar măcinată în maşina de tocat carnea  – cu gustul şi culoarea ciocolatei; sarmale cu bulgur şi păsat, Must din gugiulie – ca la mama coapte la cuptor; chiseliţa (prune uscate sau proaspete, fierte fără za- Gugiuliile spalate se toarnă într-un vas ceva mai mult de jumătate, cel hăr); cu mămăliguţa, mălaiul, prăjiturele care se numeau minciunelemai potrivit este gavanosul de lut. Peste gugiulii se toarnă apă fiartă, cât (din aluat nedospit, dar cu drojdie sau cu bicarbonat, se tăiau felioare şisă acopere de două degete suprafaţa fructelor şi se pune la cald pe două se răsuceau şi se prăjeau în ulei mult într-un ceaun).zile. Se servește ca băutură răcoritoare aromatică, ecologică si gustoasă. în post aceste prăjiturele se aduceau la biserică la pomenirea mor- ţilor. Astfel, turtele noastre simple, din aluat din făină şi apă, coapte pe plită, astăzi sunt cunoscute ca pizza (lavaş), ale noastre sunt date uitării. Cocoșei (astăzi li se zice popcorn) copţi în ceaun pe pirostrii în Reţete de la lume adunate curtea mătuşii maicii mele, căreia noi îi spuneam bunica, pentru că a noastră bunică nu s-a mai întors, fiind dusă pe drumurile deportărilor comuniste. Sirop din flori de păpădie (după A. Treben) Duminicile, primăvara, în Postul Mare, bucuria noastră era enormă, 8 pumni de flori când toţi nepoţii, vreo 15 copii, ne adunam la „Bunica Maria din Palan- 1 kg zahăr ca”, să mâncăm cocoșei. Cine prindea mai mulţi cocoșei care săreau din 1 lămâie ceaune, se declara cel mai harnic şi se zicea că în anul acela cloşca avea Peste patru pumni câte patru sau cum ţi-ai umplea şorţul cu flori de să scoată mai mulți pui cucoşi, iar dacă rămâneau la fund mai multepăpădie se toarnă apa rece cât ar cuprinde florile acoperindu-le şi se lasă „găinuşe” – boabe de porumb rămase nedesfăcute – însemna că cloşcapeste noapte la rece. Dimineaţa se dă la un clocot bun, puţin se odihneşte va scoate mai multe găinuşe.şi se strecoară, florile se storc bine. Se adaugă zahărul şi se pune la foc să Astăzi de dragul pompei de la restaurante, renunţăm la bucătăria tra-se evapore, fără să fiarbă. Aproape de sfârşit se pun felioare de lămâie. diţională sănătoasă. Modernul care a intrat şi în bucătăria noastră tradi-Dacă siropul nu se prelinge pe tălgerel – siropul este gata. Se toarnă în ţională şi pe la sate este ca şi când în loc de folclor românesc am ascultaborcane, se acoperă bine, se foloseşte dimineaţa cu ceai. manele.  44   45 
  • 19.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Bucătăria tradiţională, îndeosebi la ţară, poate fi doar stilizată, adap- Şi o snoavă educativă de la măicuţa mea Agripina, auzită de la ucrai-tată la cerinţele de azi, păstrându-i autenticitatea. Mâncarea noastră de nenii din Palanca.astăzi n-ar fi deloc de dorit să înoate în grăsime. Pornind de la titlul acestui compartiment încerc să prezint doar câ- Pe malul unui pârăuaș creştea o tufă de fasole.teva aspecte de artă culinară specifică satelor de unde vin membrele Într-o dimineaţă un pui de peşte s-a apropiat de mal şi a salutat faso-formaţiei artistice „Doruleţ”, şi a casei mele părinteşti din satul Palanca. lea, zicându-i: Şi dacă veniţi la Casa Părintească pe 13 decembrie în ziua de Sfântul – Buna dimineața, Umple-maţul.Andrei – Cap de post, veţi nimeri la o feerie de bucate din fasole. Fasolea s-a indignat de aşa salutare înjositoare şi i-a răspuns: Primăvara, când urzica este în capul mesei unui ţăran, care spune, că – Buna dimineața, Scuipă-masa.dacă ai ajuns la urzică, eşti salvat de toate greutăţile şi relele de peste an, Peştişorul răsfăţat, supărat foc de aşa răspuns ce a primit, s-ă coborîtcasa părintească vă va ospăta cu borş de primăvară cu urzici şi bulgur, la fund şi s-a plâns măicuţei sale.urzici făcăluite, salate cu urzici şi leurdă, sarmale cu bulgur, cu păsat, – Mamă, eu am salutat fasolea, dar ea m-a ofensat, m-a numit ”scuipă-urzici în foi de leurdă, stevie, podbal, măcriş, hrean. masa”. În tradiţia noastră, eu cred că arta culinară îşi are locul ei la ea acasă, – Da tu cum ai salutat-o?la Casa Părintească. – Păi, eu i-am zis: „umple-maţul” – Dragul mamei, dacă vrei să fii respectat, încearcă să-i spui: „buna Fasole, bob făcăluite (sbătute-cremă) dimineaţa, saţul-mesei,” şi-i vedea ce ţi-a răspunde. Ca la mănăstirea Răciula A doua zi peştişorul a salutat fasolea după cum l-a învăţat mama: Fasolele (băbane, băbănele, bob), după ce se înmoaie bine, se curăţă – Buna dimineața, saţul-mesei!de coajă. – Buna dimineaţa, Cinstită-masă. În castronul pregătit se pun fasolele curăţite de coajă, se toarnă apă Peştişorul, fericit, plutea pe apă, iar fasolea, mândră, fremăta pe mal…numai atât cât cuprinde întreaga masă, se adaugă sare după gust, ceapăîntreagă, (după ce fierbe, ceapa se scoate), mirodenii după gust. Prăjituri de post (ca la nord) Se fierb la foc încet ca răciturile (să nu forfotească) până se evaporă 2 pahare de borş acrutoată apa. 2 pahare de zahăr Fasolele fierte, puţin răcite, se zbat cu lingura de lemn (vreo 20 min.) 1.5 pahare uleisau cu mixer în 5 min. bicarbonat sodiu, mac, miez de nuci presurat. Se adaugă o lingură de zahăr şi se zbate până când consistenţa se face Aluatul se face în mod obişnuit. Pentru „mazurcă” se pregăteşte o bu-albă ca spuma laptelui şi se măreşte în volum de 2 ori. căţică de aluat mai tare. Aluatul se pune la frigider şi peste turta de pe tava Aceasta durează 15-20 min cu mixer mai puţin. cu umplutură se dă prin rozătoare bucăţica de aluat tare, acoperind turta. Crema zbătută este delicioasă la gust, frumoasă pentru ornarea tarti- Se obţine o turtă creaţă fărâmicioasă şi gustoasă.nelor, înfrumuseţarea mesei de post. Poftă bună.  46   47 
  • 20.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Cartoflence Din cartea de onoare, scrisori, dedicaţii Cartofii se fierb cu coajă. Fetele Doruleţului Se curăţă fierbinţi şi se făcăluiesc fierbinţi. Când se răcesc, li se adăugă faină pentru a Suntem doctori, asistente, De la Casa părintească. avea un aluat moale, cu ciutorul se întind turte- Hărnicuţe şi atente. Este ca conducător le de o jumătate de cm grosime şi se coc pe plită. Şi muncim cu sârguinţă Şi solistă, şi actor. Coapte, se ung cu ulei puţin, se clădesc în crati- Pe la băi, prin cabinet... Pe toate le chibzuieşte, ţă una peste alta acoperite cu capac să fie calde. Doamna care vă-ntâlneşte cu mult spor Doamna munceşte. Se servesc calde. O zi bună vă doreşte, Mai avem în “Doruleţ” Pot fi servite ca învelitură cu diferite salate, Doctorul din fitobar Nişte bravi, frumoşi băieţi Tatiana Podgurschi, gemuri, smântână – la dorinţă. Vă dă leac într-un pahar. fără care, cu cobza lor, s. Palanca Aceste turte străvechi pot fi un deliciu pen- Asistente de la post fără sunet, microfon tru picnicuri. Vă explică: are rost n-am putea cânta de dor. Să primiţi nişte pastille, Şi e foarte important – Prune marinate (varianta 1) Ca să fiţi în formă mâine. Noi avem cui să cântăm. 5 kg prune La nămol şi pe la băi Iară când aplaudaţi, 2 kg zahar Asistentele-s cu voi, inima ne-o mângîiaţi 1 litru oţet 9% Întrebîndu-vă întruna Cântecul înaripaţi. 10 cuişoare, scorţişoară. De e temperatura bună. Să veniţi, dragi spectatori, Se fierbe oţetul cu mirodeniile. Se opăresc în Şi iar verde iasomie Să cântaţi cu noi de dor, această soluţie prunele cu simburii scoşi, se lasă Să vă spunem cu mândrie Să ne bucurăm oricând până a doua zi. Despre o Doamnă mai aleasă Pe-acest strămoşesc pământ. Se repetă 3 zile, apoi se pun la fiert. Se închid Angela Melnic („Doruleţ”) cu căpace după ce s-au răcit. ***Tamara Stegarescu Ra- Prune marinate împăiate (varianta 2)ciula, casa mierii 16.08 Aceeaşi procedură, numai că prunele se um- …În semn de înaltă preţuire pentru popularizarea artei populare stră- 2012 plu cu o felioara mică de morcov, cu nucuşoară, moşeşti, demonstrată cu brio la ziua culturii judeţului Ungheni în muni- usturoi, ardeiaş iute. cipiul Chişinău, Vă transmit cele mai sincere mulţumiri. În speranţa perpetuării tezaurului nostru cultural, oportunitatea va- lorificării talentelor, deschiderii tainelor şi punerii lor în valoare ne-o asumăm prin dorinţa de a face cunoscută tuturor întreaga gamă de pre- ocupări. Or, tocmai prezenţa şi participarea Dumneavoastră la astfel de spectacole de ZILE MARI denotă nesecatul izvor de viaţă spirituală. Prefect de Ungheni Serghei Cladco, 23.06.2000  48   49 
  • 21.   Nodişor la băsmăluţă   „Doruleț” în bucătărie Картинки из глубинки … «Банку закопайте в землю…» Глубинка... В квартиpке расписанной подсолнухами и ромашкамименя подчевали душистым чаем из трав, вкуснейшим сиропом изодуванчиков и жаренными орешками … бука. В родном лесу у Татьяны Андреевны есть потаенные лужайки,где она собирает травы для снадобий и цветы – для зимних букетов.А вот на знаменитые родники что невдалеке от монастырскихворот она водит всех желающих, угощая тех кому повезет холоднойводой с «дулчецами» – в качестве десертной тарелки вам послужитсорванный клееновый или буковый листок, на который положитваренье. Вкусно! Противопростудный сироп: Листья мать-и-мачехи складываются в трехлитровую банкуслоями, перемежая с сахаром. Последним слоем должен быть сахар.Банку хорошо укупориваем и закапываем в землю на восемь недель.Полученный состав сцеживаем доведем до кипения и ставим нахранение. В случае нужды пьем чай или принимаем как лекарствоот простуды. Extras din „ AиФ-М №46 (77), 1997 – Валентина Ушакова Reţeta fericirii Luaţi cupa Răbdării Credinţă şi Şi umpleţi-o cu vârf Mestecaţi totul bine. cu Dragostea Inimii, Apoi ungeţi o bucată Mai puneţi doi pumni din viaţa dăruită de dărnicie, de DUMNEZEU şi Stropiţi cu Umor, Propuneţi la toţi, Presuraţi cu Bunătate, care vă ies în cale. Adăugaţi mai multă Tatiana Popa, s. Palanca. „Casa Părintească”  50 
  • 22. Mângâiere pentruochi şi pentru tălpi Din experienţa meşteşugărească Tatiana Popa, Meşter popular, membru al UMP din Moldova
  • 23.   Nodişor la băsmăluţă   Citeşte această descriere şi vei afla cum se face aceasta. Vei descoperi un meşteşug aproape dat uitării, dar şi vei mai însuşi o meserie neobişnu- ită pentru contemporaneitate, care e şi deosedit de utilă. Vei putea crea lucruri frumoase şi folositoare pentru casă, pentru şcoală, pe care le vei putea dărui prietenilor şi cunoscuţilor. Materialele sunt destul de accesibile, iar dispozitivul de lucru îl poţi confecționa de sine stătător. În taina acestei arte se pătrunde treptat: pentru început vei afla posibi- Covorul în bumbi – lităţile pe care le oferă acest meşteşug, apoi vei învăţa alfabetul şi grama- tica împletirii rozetelor cu nod ripsat. Abia mai târziu vei putea începe sa element curativ îndeplineşti o piesă-model. Ca să ne fie mai uşor, vom face împreună tot ce este descris în acest în terapia compartiment. Deci, să luăm în mână un fir de aşă de lână şi să încercăm a crea obiec- netradiţională te minunate. Modul de executare a lucrărilor, cunoscut din timpuri străvechi, este simplu şi logic. Pas cu pas vei însuşi taina confecţionării covorului în bumbi după modelul unui covoraş-suvenir pentru un taburet sau pentru Din străbuni, pe poarta vremii, măsuţa de telefon. A intrat frumosu-n case. Astfel, treptat, şedinţă cu şedinţă, seară de seară, împreună cu alţi Şi-i poruncă strămoşească: amatori de tradiţie şi prieteni iscoditori şi isteţi, după câteva seri petrecu- Să păstrăm peste milenii, te împreună, veţi avea motive reale de a vă bucura de succes. Arta noastră strămoşească. din partea autorului Tu, femeie, ia şi coase Râuri şi vechi izvoade cu arnici, Ca în lume să se ştie Ce comori de artă-n inimi Tradiție și contemporaneitate Păstrăm noi de la bunici. Arta populară este expresia calităţilor artistice native ale poporului nostru. Reflectând condiţiile economice, sociale şi culturale din diferite Introducere epoci, arta populară are şi o valoare de document, constituie o sursă va- loroasă pentru cercetători în ceea ce priveşte stabilirea contribuţiei aduse Dragă novice! de poporul nostru la tezaurul comun al culturii universale. Te îndemn să te iniţiezi în unul din cele mai străvechi meşteşuguri, în Nevoia de a crea frumosul a fost întotdeauna o necesitate vitală a po-arta creării covorului în bumbi. porului nostru. Strămoşul nostru iubitor de frumos a asociat cu măiestrie Practica nodului ţesut cultivă gust şi simţ de măsură, deschide mari specifică utilul cu frumosul.perspective pentru dezvoltarea spiritului inventiv. Pentru executarea lui Arta este un fenomen de recreare în mod plastic a lumii reale.se folosesc cele mai simple materiale – deşeuri de lână, aţăsimplă, prin Apariţia ţesutului se pierde în timpuri îndepărtate, pe teritoriul Româ-îmbinarea cărora în ornamente pot fi create opere veritabile de artă. niei şi al Republicii Moldova este atestat din perioada neoliticului timpuriu.  58   59 
  • 24.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Împodobirea interiorului necesita o mare varietate de obiecte textile: Odată cu apariţia priceperii de a confecţiona fire tot mai fine care sescoarţe sau covoare, acoperemânt pentru pat, cearşafuri, feţe de pernă, utilizau la împletit, apare şi necesitatea de a se păstra o formă constantă aştergare, feţe de masă etc. Ele încântă ochiul şi dau aspect nobil locuinţe- ochiurilor. Era nevoie de a confecţiona noduri fixe. Astfel apare modalita-lor ţărăneşti, sunt înalt apreciate pentru atmosfera de căldură şi ospitali- tea de împletire cu noduri „zimţate” şi „ţesute” (cum e cazul covorului întate pe care o converă încăperilor. bumbi), cunoscute în Europa din vremurile cele mai străvechi. Atitudinea faţă de „noduri” era diferită. Erau timpuri când nodul era *** pur şi simplu interzis, fiind socotit drept vrăjitorie. Unele popoare, din Covorul ales in bumbi are la bază un sistem complex de fire întinsepe gherghef: orizontale şi verticale, fire întinse pe cele două diagonale.Acestea constituie urzeala. Firul de beteală este trecut în sens circular,pornind din punctual de întărire a firelor urzite. Astfel, în jurul fiecăruipunct se formează un „bumb”, („bobolană”, „ţâţa fetei” sau” sânioară”, aşamai sunt numite în popor). Tehnică respectivă mai este numită în popor şi „solară”  – deoarecerazele firelor ce formeză urzeala se întretaie în centrul fiecărei rozete, careseamănă cu un soare. Două exemplare ale Covorului în bumbi se păstrează în fondurile Mu-zeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, fiind colecta-te din raionul Făleşti, şi datează din sec. XIX. Pentru prima dată această tehnică veche a fost revitalizată şi practi-cată în şcoala din satul Răciula, Călăraşi, când colaboratorul ştiinţific peatunci al muzeului Ion Bălteanu, (acum Preşedintele UMP din Moldo-va – Uniunea meşterilor populari din Republica Moldova) mi-a propussă încerc a renaştere această veche tehnică. Primul covor a fost executat de eleva clasei a 9-a Margareta Mocreacîmpreună cu surorile ei Mariana şi Ana. Compartimentul de faţă are nu numai o menire informativă, ci şi unaformativă: conţine recomandări clare după care se pot realiza modeleutile şi cu cu bogat conţinut tradiţional, specifice pentru viaţa satului.Se încearcă o legătură firească între prezentul clocotitor şi zbuciumat alpoporului dezorientat cu măiestria artistică tradiţională, de acrea un do-cument istoric despre trecut, prezent şi viitor. El se adresează tuturor celor care încă nici nu bănuiesc că poartă însine tumultul frenetic al pasiunii de a făuri frumosul. Tehnica împletirii cu noduri este veche de milenii. Ea a luat naştereîncă atunci când omul a simţit nevoia să unească două capete de aţă şi alegat primul nod. Sau când vânătorii împleteau mreje din lână de fiare şi Primele eleve la „Nodișor la băsmăluță”: maia Mutu, Margareta Mocreac, Mariana Stratan, Mariana Stegărescu, lilia Ursu,din ierburi de baltă. Mariana Mocreac, Ana Mușinchi.  60   61 
  • 25.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă  contra, considerau că nodurile aduc bunăstare, noroc. Despre aceasta ne Până astăzi este cunoscut obiceiul de a lega nodişor pentru a memori-relatează istoriograful roman Pliniu cel Bătrân (sec. I d.Hr.) za ceva. Acest procedeu de memorizare este numit la ţăranii moldoveni şi Se consideră că prin legare şi dezlegare de noduri pot fi tratate hernia, astăzi cu termenul „Nodişorul la băsmăluţă”.fracturile. În orientul antic exista mod de scriere prin noduri cu ajutorul că-rora oamenii adunau şi păstrau informaţia necesară. Puteai descifra scrisoa-rea după forma, mărimea, culoarea şi combinarea ornamentică a nodurilor. Din istoria unui proiect Lucrul meu de bază la sanatoriu în anii 1968-1997 consta în organiza- rea activităţilor recreative pentru curanţii staţiunii. Observaţiile de-a lun- gul anilor m-au făcut să-mi adaug la şiragul genurilor artistice şi formelor de recreare distractivă încă un gen atât de cunoscut şi apropiat de om dar cu atât de neînchipuit pentru condiţiile unei staţiuni sanotorial balneare. Studiind mai profund arta meşteşugărească, tradiţiile ţărăneşti cu şe- zători – am înţeles că anume aici, la staţiune, când omul are timp liber şi nu întotdeauna ştie cum să-l folosească fără să se plictisească, preocu- parea de arta meşteşugărească ar fi pentru mulţi o opţiune acceptabilă, pentru mine fiint preferinţa primară în orice clipă de răgaz şi care îmi aduce o mare satisfacţie şi pace sufletească. Mi-am dat seama că pot dărui această plăcere şi altora, celor care simt nevoie de comunicare, de emoţii plăcute şi de trăiri de ordin estetic. Luând în consideraţie specificul curativ al sanatoriului, am ales acel gen de creaţie, care ar corespunde mai deplin programului curativ, ar so- licita antrenarea funcţiilor vitale ale organizmului omenesc. Termenul de instruire fiind foarte limitat a trebuit să mă gândesc şi la plăcerea creatorului de a-şi vedea opera finalizată. Din aceste consideren- te am ales tehnica înnodatului. Aşa a luat naştere în a.1987 la sanatoriul „Codru” clubul „Nodişor la băsmăluţă”, care a dus vestea despre meşteşugurile noastre tradiţionale departe de hotarele Moldovei. Peste 900 de oameni de diferite vârste, profesii, bărbaţi şi femei, ve- neau de două ori pe săptămână şi se ocupau foarte serios, așteptând cu emoţie deosebită să-şi vadă roadele muncii lor. Aici se depăna nu numai aţa, ci şi firul vieţii fiecărui învățăcel, care îşi încredinţa tainele sale în acest cerc de oameni plini de bunătate. Aici, alături de oameni cumseca- de, am învăţat şi eu şcoala dăruirii de sine. Prin anul 1997 am început şi ţesutul covorului „în bumbi”. Surorile Margareta, Mariana și Ana Mocreac cu mama S. Răciula (1994) Tot cam pe atunci începe să mă frământe ideea de a deschide un ate- lier, unde şi eu aş putea vedea rodul muncii celor cărora aş dori să le las  62   63 
  • 26.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   moştenire rodul acestei munci creatoare. Aşa ia naştere Asociaţia Ob- raţia, circulaţia sangvină şi metabolismul. Acestea sunt perfect aplicabile ştească „Casa Părintească” cu muzeul „Casa Părintească” care desfăşoară procesului de lucru la confecţionarea covorului în bumbi. activitatea prin organizarea atelierelor de instruire pentru toţi doritorii, La alesul covorului în bumbi sunt puse în funcţie toate degetele de la îndeosebi pentru tineri şi oameni neîncadraţi în muncă. mâini, are loc masarea lor activă şi neprogramată… Aici „Covorul în bumbi” şi-a aflat loc stabil, trainic. În colecţia noastră Medicii cercetători (V.V. Krîlov şi coautorii săi) în a.1973 au obser- sunt unsprezece covoare executate de femeile instruite în cadrul proiecte- vat că plimbatul desculţ pe nisipul fierbinte, pe asfaltul rece, pe pietre cu lor propuse pentru orientarea profesională. muchii ascuţite, pe rășină irită sistemul nervos, şi, invers, mersul pe nisip De atunci până în prezent tehnologia a fost perfecţionată la muze- cald, pe iarbă moale, prin praf pe drum de ţară şi pe covoare în cameră ul asociaţiei „Casa Părintească”, care a devenit centrul meşteşugăresc cu calmează şi odihneşte. ateliere creativ-experimentale pentru toţi doritorii de a cunoaşte această Deci, covorul în bumbi, cu nodurile trainice şi flexibile, excitând re- tehnică. ceptorii joacă același rol curativ, îmbunătăţeşte circulaţia sangvină. Plus Covorul este foarte solicitat pentru originalitatea sa, pentru aspectul la asta, lâna naturală are şi ea funcţie curativă, formează un câmp magne- său estetic şi proprietăţile sale curative. tic benefic (aceeaşi funcţie o au şi ciorapi, ciupicii din lână naturală aspră Tehnica executării şi însăşi forma de noduri subliniază coloritul şi fac- purtaţi pe piciorul gol). tura, trezind interes atât al celor ce execută lucrare, cât şi interesul celor Popularitatea covorului în bumbi e uşor de explicat. Covoarele în ce admiră covorul. bumbi se disting prin trăinicie, frumuseţe, eleganţă, originalitate. În am- Admirând, folosind covorul primeşti o plăcere sufletească, o căldură bianţă cu mobila contemporană se înscrie foarte original în interierul lo- deosebită care generează în tine o energie de nedescris, gânduri frumoase cuinţelor moderne. şi luminoase. Ateliere creativ-curative de meşteşuguri ar fi binevenite şi la staţiunile Covorul are două feţe: o suprafaţă scorţoasă şi una moale. balneare, unde oamenii care se află la odihnă, în timpul liber, după pro- Să ne amintim din istorie, ca prin sec. I se foloseau ţesăturile scorţoa- ceduri, şi-ar găsi în plus o ocupaţie relaxantă. se, cu noduri, ca elemente curative, magice, Astfel, putem spune că Co- Tehnica executării şi însăşi forma de noduri subliniază coloritul şi fac- vorul în bumbi ne ajută să realizăm trei categorii de corecţie psihologică: tura trezind un interes atât celor care execută cât şi celor care privesc. Fizică – prin metoda activă de relaxare. Iar expoziţiile cu artizanat confecţionat de ei însăşi trezesc gustul este- Artistică – prin activizarea şi naşterea harului artistic creator. tic şi sentimentul de mândrie că este de folos. Socială  – prin promovarea economei materialelor, prin asigurarea Expoziţiile şi prezentările, târgurile meşterilor populari în asemenea unei comunicării eficiente. locuri ar aduce folos şi celor care au venit să privească, să procure, şi celor Aceste fenomene corecţionale sunt caracteristice multor genuri de care organizează aceste manifestări cu schimb de experienţă, comunica- activitate umană. Ambianţă de mişcare, metodele active de relaxare, de re, odihnă sufletească şi trupească. execurare a procedeelor, de distracţie, procedeele cu funcţii curative re- Cu părere de rău sărăcia din ultimii ani a văduvit instituţiile de cultură prezintă procedee de menţinere şi fortificare a stării fizice. unde mai licărea câte o flacără inventivă, îndeosebi acele din provincie, Arta şi creaţia ca un joc cu unele instincte utile, necesare vieţii, cu iar acei care mai încearcă să trezească pe cei din jur nu prea sânt înţeleşi. utilizarea unor materiale plastice a dat naştere sculpturii; din mane- Astăzi când viaţa unui om din ţara noastră îndeosebi a unui om în vrarea unor obiecte sonore au luat naştere muzica şi instrumentele etate, sau a unui şomer atârnă „pe un fir de aţă”- ar fi rezonabilă renaş-­muzicale. terea atelierelor de instruire pentru meşteşugari, care ar aduce nu numai Practica curativă japoneză consideră că degetele de la mâini sunt orga- bunăstarea în casă, dar şi faima de meşteri iscusiţi şi menţionarea omului nic legate cu receptorii centrului cerebral, iar iritarea şi mărirea plastici- sănătos. tăţii degetelor aduce la îmbunătăţirea stării întregului organism. Emoţiile În cazul acesta,un rol deosebit în revoluţia meşteşugărească îl poate acumulate în procesul lucrului ridică tonusul cerebral, stimulează respi- juca şi turismul.  64   65 
  • 27.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Moldova ca ţară turistică cu bunurile sale culturale, peisajele variate, Beteală – fire cu care se lucrează pe firele urzite;îndeosebi raionul Călăraşi, accent deosebit doresc să pun pe valea izvoa- Rozetă – modulul pătrat format din firele urzite;relor curative, valea mănăstirilor sub semnul Sfintei Cruci şi a veşnicii Suveică – instrument cu care se împleteşte beteala pe firele urzite.Uniri(cum a spus băştinaşul acestor locuri poetul Toma Istrati) ar tre-bui să-şi unească eforturile pentru a deveni o vale turistică atrăgătoareşi profitabilă Palanca, Leordoaia, Sanatoriul Codru, Răciula, Hogineşti, Urzitul și sculeleFrumoasa, Onişcani…) Turismul nu poate şi nu trebuie să fie tratat în mod izolat. Economia Descrierea tehnologicatimpului liber funcţionează doar în strânsă legătură cu celelalte sectoare Se diting mai multe etape de lucru în procesul confecţionării covoru-ale economiei, în special cu domeniul meşteşugurilor. Şi turismul poate lui în bumbi:crea locuri de muncă în domeniul meşteşugurilor. Complexele etnologi- pregătirea gherghefului (ramei de lemn);ce, artizanatul şi satele istorice de meşteşugari reprezintă ţinte turistice ca urzitul şi alcătuirea desenului (izvodului);parte componentă a culturii şi arte populare moldoveneşti. pregătirea firului de beteală şi executarea; Ornamente tradiţionale, sau moderne, executate artistic sunt cadouri scoaterea de pe gherghef a covorului şi asamblarea frangilor.pentru turişti. Urzeala şi beteala constiutie elementele principale în ţesutul covorului. Tradiţiile culinare, sărbătorile, obiceiurile, sunt puncte de atracţie a Rolul urzelii este foarte important. Ea îndeplineşte funcţia de carca-turiştilor, a celor ce vor să studieze sau să însuşească un meşteşug. să – suportul covorului – şi nu se vede în lucrarea finală, dar fără urzeală Meşteşugurile şi turismul formează o pereche armonioasă. Trăiesc covorul nu poate exista.unul pentru altul şi împreună. Funcţia betelii este mai delicată. Firele betelii, în cazul covorului în Iar noi vom lua în mână un simplu fir de lână, legăm noduri….şi vom bumbi, înfăşoară fiecare fir al urzelii, trecând de la unul la altul pe cerc,crea minuni pentru a fi sănătoşi şi înţelepţi. formând rozeta din 8 raze buclate. Anume beteala creează desenul şi re- lieful covorului. Pentru urzeală se aleg fire de aţă de bumbac, de in, trainice şi groa- se. Se poate folosi şi aţa de cusut nr.10, dar răsucită în 5-7 fire împreu- Munca şi credinţa – nă. Culoarea urzelii nu are importanţă. Ea se acoperă în întregime cu secretul longevităţii beteala. Pentru beteală se foloseşte lâna de oi toarsă gros, vopsită şi nevopsită, Orice zi de lucru strămoșii noştri o începeau cu rugăciune. Rugăciu- sau lâna prelucrată la fabricile de covoare. În cazul acesta se pot folosinea cântată ne ajută sa ne menținem şi o dispoziție bună si să credem că fibre-deşeuri. (La Fabrica de covoare Ungheni se pot procura aţe de câtecea mai bună zi e cea de astăzi. 2 fire cu lungime de 1m 30 cm, la Fabrica de covoare Floare – de câte 4 fibre cu lungimea de 1m 30 cm) Totdeauna lucrul tău Se pregătesc 160 fire de aţă albă cu lungimea de 40 cm pentru fixarea Să-l începi cu Dumnezeu centrului rozetei. Să-l începi cu Dumnezeu... Acest procedeu se poate executa, la alegere, cu croşeta nr. 3-4 sau cu suveicuţa – un ac încovoiat sau boldişor. Dicţionar de termeni folosiţi Covor în bumbi – covor bombat, ţesut în relief; Instrumentele și locul de muncă Gherghef – ramă de lemn, suport pentru urzitul covorului; Sunt necesare foarte puţine ustensile: rama, stanul vertical pe care se Urzeală – fire fixate pe gherghef, pe care se va broda (împleti) beteala; urzeşte. Principalul rol îl joacă suveicuţa, în locul căreia se poate folosi  66   67 
  • 28.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă  un bold simplu sau, pentru a economisi timpul, se poate confecţiona un Să reţinem!ac încovoiat, care facilitează trecerea de la un fir la altul pe cerc (foarte ◆ Aţa pentru urzeală trebuie să fie trainică.potrivit în cazul acesta este şi ac de chirurgie). ◆ De urzitul corect şi de aţele bine întinse şi trainice depinde relieful Mai este nevoie de o croşetă pentru aplicarea frangilor şi un foarfece buclat al covorului.lung pentru îndepărtarea capetelor fixare a betelii, de hârtie milimetrică, ◆ Lungimea betelii de 1,30 m corespunde unei rozete şi trebuie folosităcarton, creioane colorate pentru desen. toată lungimea. Pentru crearea unor condiţii optime atelierul trebuie înzestrat cu ◆ Depănatul fibrelor, urzitul, pregătirea suportului (gherghefului, ra-unelte necesare, ceea ce ar asigură o bună desfăşurare a lucrului, o orga- mei pentru covor), alegerea şi executarea izvodului, desenului, ornamen-nizare optimală şi creativă. tului viitorului covor, desenarea fragmentelor pentru câteva covoraşe, a În atelier este de preferat să fie un război vertical, stative orizontale, unel- ornamente geometrice sunt tot atâtea momente importante ale etapei.te de prelucrare a lânii, toate pot fi colectate de elevi pe la rudele lor din sat. ◆ Armonia culorilor covorului în bumbi, ca şi la alte lucrări, se obţine Pentru păstrarea materialelor, a uneltelor şi dispozitivelor se poate prim diverse procedee. Cel mai simplu – combinarea tonurilor liniştito-pregăti o mapă-trusă specială. re ale unei culori. Mai complicat este să se armonizeze culorile înrudite: Pentru aceasta se ia o mapă de cancelarie specială cu clapete. Pe partea galben-roşu, verde-galben, albastru-violet. Combinarea nuanţelor reci şiinternă a părţii din spate se aşează uneltele, dispozitivele necesare, găsind calde trezeşte o acţiune activă.locul potrivit pentru fiecare obiect, apoi lângă fiecare obiect se fac găuri,se introduce prin ele elasticul, care strânge puţin, ca acesta să fie lipit de Alfabetul covorului întrebări pentru elevimapă, şi se cos capetele lui de partea opusă a mapei. De când se cunoaşte noţiunea de covor? Elasticul ţine bine uneltele şi dispozitivele (foarfece, riglă, flanea pen- Câte tipuri de covor sunt cunoscute în comuna ta?tru suveicuţe, creion...) Roagă pe bunica să-ţi arate lada cu zestre. Ce zestre se păstrează în Înăuntrul părţii din faţă a mapei se încleie două plicuri de hârtie-bu- „Casa Mare” tradiţională?zunare pentru păstrarea hârtiei, pentru tipare, pentru şuviţe-model de Prin ce se deosebeşte covorul în bumbi de covorul tradiţional?aţă. Gherghefele sunt păstrate pe masa de lucru a elevului. Ce denumiri se mai dau covorului moldovenesc? Mai este necesar şi un dulap pentru aţă, lână etc. Care fabrici din Moldova se ocupă cu ţesutul covorului tradiţional? Trebuie formată obişnuinţa de a avea grijă de materiale, unelte şi dis- Numeşte centre meşteşugăreşti, care se ocupă cu ţesutul covorului,pozitive le personale, să se respecte cu stricteţe regulile tehnicii de secu- meşteri populari.ritate a muncii. (Fabrica de la Ungheni, Floare-karpet Chişinău, din Ciadâr-Lunga, Aceasta ar asigura formarea deprinderi necesare ce ţin de cultura Orhei; centre meşteşugăreşti – Ialoveni, I. Spinei; Orhei, Ec.Popescu...)muncii: aţa nu se taie cu dinţii, nu se ţine niciodată acul în gură. Este Se pune la dispoziţie albumul „Covorul moldovenesc”, de la fibră la covor.periculos de a înfige acul în haină sau a-l lăsa unde se nimereşte la locul (autori – V. Zelenciuc, E. Postolache)de lucru; acul trebuie să fie permanent cu aţă, când îl scapi, îl pierzi estemai uşor săţl găseşti. Foarfecele se transmite doar cu inelele, iar acul nu se transmite nicio- Activitate practicădată cu vârful ascuţit. Respectarea acestor cerinţe este necesară nu numai în atelier, dar şi în Să facem schiţa unui mini covoraş în bumbi pentru rama de 50x50 cmviaţa cea de toate zilele. cu 169 de rozete pe o planşă de hârtie milimetrică. În două culori, câmp Trebuie ca atelierul să fie bine aerisit, bine iluminat. de culoare deschisă, ornament de culoare închisă, folosind un element de ornament geometric tradiţional (coasta vacii, coarnele berbecului, rom- bul, pătratul etc.)  68   69 
  • 29.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Înainte de a începe lucrul, ne vom reîntoarce la războiul nostru, sau 1) Luăm firul pregătit în păpuşă, îl punem în două ca să corespundăgherghef, ramă – la suportul pentru executarea covorului. lungimii cerute, îmbrăcăm acul-suveicuţă în aşa fel ca partea îndoită să Confecţionarea unui gherghef mic este chiar şi î puterea unei fete.Sunt formeze un laţ.necesare următoarele detalii: 2) Cu suveica centrăm prima rozetă din dreapta şi prindem firele ro- – 4 planşe cu lungimea de 50 cm, grosimea de 5 cm. Le curăţim bine zetei în laţ.cu şmirghel ca suprafaţa să fie netedă, pentru a nu ne răni mâinile în tim- 3) Îmbrăcăm centrul din două părţi de 5 ori cu firul de lână. Acestpul lucrului (În afară de aceasta este plăcut să lucrezi cu o ramă uşoară, procedeu centrează rozeta şi ridică centrul bobiţei de centru.netedă, caldă... 3) Apoi înfăşurăm cu acul pe rând fiecare rază, trecând acul pe de- – 160 de cuie de 1,5 mm. desubt la cealaltă rază. Razele încercuite se îmbracă treptat până încheie – un ciocan. laturile. Cu rigla şi un şablon din carton se înseamnă punctele unde se va batecuiul, locurile pentru cuie. Reţineţi! Se bat cuiele la fiecare 1,5 cm. Se începe urzitul – un element foarte important! ◆ Firul de lână nu se aşează unul peste altul, pentru ca suprafaţa roze- La început fixăm firele pe orizontală, înfăşurând fiecare cui în aşa fel ca tei să nu iasă lăţită, zdrenţoasă.firul să fie trecut de aceeaşi latură a cuielor (din dreapta sau din stânga). ◆ Firul se menţine cu mâna stângă mereu întins, ca să nu să se slăbeas- că. Rândurile slăbite defectează forma rozetei. ◆ Capătul firului de la prima rozetă se trece sub aţa centrală a urzelii la Reţineţi! centrul următoarei rozete şi se fixează cu firul nou. Memorizăm din care parte se înfăşoară primul cui. De aceasta depin- ◆ Se lucrează numai într-o singură direcţie, de fiecare dată începândde egalitatea laturilor rozetelor. Repetăm acest procedeu de fiecare dată cu rând nou din același punct de unde a pornit prima rozetă.pe toate laturile. Practic firele parcurg de 4 ori laturile gherghefului, formând celule Alfabetul covorului – întrebări pentru elevipătrate cu 8 raze în fiecare pătrat. Am însuşit alfabetul covorului în bumbi şi am aflat cţte ceva din istoria Firele pe diagonală se trec peste 2 laturi prin centrul pătratului format ţesutului, am aflat despre felurile de materie primă, unelte şi ustensile…,din laturi a câte 3 cm cu centrul la 1,5 cm. dar nu ştim a scrie o compunere, a crea opere, pentru că nu cunoaștem gramatica. *** – Întreabă pe bunica din ce fel de fibre se ţeseau pe timpuri covoare, cum se vindea aţa în trecut (în sculuri, gheme, cluci). Firele urzelii trebuie să fi bine întinse şi să nu se slăbească se fixează şi – Ştii de ce la depănat unele ghemuri se numeau „Gândul mâţei”, alte-se ţine mereu în mâna stângă firul întins. Firul bine întins când îl atingi le – „în cununi”?răsune ca struna. – Ce fel de fibre se foloseau la urzitul covoarelor? Această urzeală este foarte frumoasă şi fără a fie ţesută şi trezeşte un – Ce anotimp se alegea pentru ţesutul covorului şi cum începeau fe-sentiment creativ şi o plăcere relaxantă. meile de altădată urzitul covorului? La un covor mare lucrează 2-3 persoane, ajutând urzitorului. – Fă observaţii asupra caracteristicilor covorului contemporan ţesut la Cu un gherghef mic ne putem aşeza unde dorim şi unde ne simţim fabrici şi la centre meşteşugăreşti în comparaţie cu covoarele ţesute în trecut.comod, la lumină. Este bine să punem ghergheful pe genunchi, aşternând un şorţuleţ ca Se pune la dispoziţie: Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară. Concept şi programe de instruire, Chişinău – Epigraf, 2002 p. 82 şi p. 90)să nu murdărim haina curată cu scamă, răzimăm ghergheful de bancă,masă să se sprijine vertical şi putem face primul pas:  70   71 
  • 30.   Nodişor la băsmăluţă   Lecție practică Bucuria finisării Tehnicile de finisare sunt acele operaţii prin care se obţine piesa finită:încheiatul şi tivitul. La covorul în bumbi, pentru a împiedica destrămarea părţilor de ţesă-tura tăiată de pe gherghef se fac câteva asemenea operaţii. ◆ Urzeala se taie lângă cuie, ca să rămână capete pentru a lega nodi-şorul. ◆ Covoraşul se eliberează de firele urzite, care nu au fost în lucru, darau slujit numai pentru păstrarea hotarelor rozetei. ◆ Câte trei fire de urzeală de la fiecare rozetă se leagă cu un nod sim-plu, trecând firele în dosul lucrării. ◆ Se tiveşte simplu marginea covorului cu acul, ascunzând nodişorullegat din urzeală, care apoi se taie. ◆ Pentru a spori valoarea decorativă a covorului, în locul unde estelegat nodişorul se îmbracă cu croşeta franjuri de culoarea chenarului saucâmpului, după dorinţă. Cum să fac franjurile? Ca să economiseşti timpul, pe o bucăţică de carton cu lungimea de15 cm, sau pe un carneţel, se înfăşoară aţa care aleasă pentru franjuri, câte19-20 fire şi se taie la un capăt. Capetele în cazul acesta sunt drepte, şi se introduc cu croşeta în loculde intersecţie a nodişorului. Se lasă covoraşul într-o parte până se pregă-teşte locul de muncă: se strâng, resturile de aţă, se aranjează uneltele, şicovoraşul îşi capătă forma cerută. Fiecare modul parcă adresează un zâmbet soarelui şi pe câmpul pre-sărat parcă cude zăpadă se aranjează în horă 169 de sori, 169 de sînioare,dacă procedeele au fost respectate. Întocmirea fişei de documentare 1. Denumirea obiectului: Covor în bumbi(ţâţa fetei, sânioare) 2. Locul şi data confecţionării: 3. Numele creatorului, adresa: 4. Motivul ornamental: 5. Materiale şi tehnica executării obiectului: 6. Dacă astăzi se mai foloseşte. Dacă nu, care este cauza: 7. În ce împrejurări l-a confecţionat cu ce ocazie:  72 
  • 31. Colecția din „Casa părintescă”
  • 32.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Pauză creativă Şi dacă azi ziua a fost cam înnourată, încercaţi mâine să nu acoperiţi soarele cu norii negri din sufletul vostru. din înţelepciunea populară Bătrânii spuneau: „Bine faci – bine găseşti” (din folclorul bătrânilor din s. Palanca, Călăraşi). Alfabetul covorului întrebări pentru elevi Ce proverbe mai cunoaşteţi care ar reflecta binele? Covorul în bumbi şi-a acăpătat denumirea de la rozetele bombate ceformează un decor reliefat al covorului. Proverbe, zicători... Cum se mai numesc rozetele.? Ce sentiment vă trezeşte acest modulcu raze solare. Caracterul practic al activităţilor permite folosirea elementelor de artă În ce domenii meşteşugăreşti întâlnim acest element, numiţi? populară (cântec, jocuri, proverbe…) care dau posibilitatea de a îmbina Să desenăm acest fragment sau să numim materialul şi obiectul la care munca fizică cu cea intelectuală.am întâlnit acest element.(lemn, metal, piele) Aprecierea activităţii unui meşteşugar este exprimată în chipul cel mai Ce simbolizează acest element în arta populară.? grăitor prin proverbe. De exemplu. Pentru a ajunge să stăpâneşti un meşteşug, trebuie să dai dovadă de cu- *** raj cu răbdare îndelungă, căci „Meşteşugul vreme cere, / Nu se-nvaţă din vedere”, adică nu-l poţi deprinde cât ai bate din palme şi nici fără trudă. Şi dacă mulţi au numit acest modul Soare, să încercăm să facem o pauză De asemenea, nu-l poţi căpăta nici pe bani, precum îndeobşte nici oşi să adăugăm în cartoteca noastră de jocuri distractive un joc strămoşesc: învăţătură bună nu poate fi cumpărată. În vremurile străvechi orice joc comporta în el un element educativ şi În adevăr, meşteşugul se dobândeşte şi el tot prin învăţătură, ca şi car-curativ – era un leac sufletesc. tea, atâta doar că, aici, lucrul minţii se îmbină în mod armonios cu lucrul Soarele luminează egal şi pentru un suflet blând, şi pentru cel hain, nu mâinilor.se supără pe nimeni, ducând fiecăruia lumină. Totuşi, oricât de ostenitoare şi de grea ar fi munca aceasta, creatorii Dacă soarele este acoperit de nori, atunci se pare că şi sufletele noastre adevăraţi ştiu că „Nimenea nu se naşte meşter”; ci fiece meşter a trebuitsunt acoperite cu nori. să-şi înveţe de la alţii meseriaşi, să învețe el la rândul său pe altul. Cu cât Bătrânii spuneau: Dacă omul face un lucru rău, acest suflet acoperă mai mulți ucenici are, cu atât mai iscusit devine meşterul. De aici şi ase-soarele cu nori. menea vorbe înaripate în limba română. Să ne controlăm pe parcursul zilei dacă suntem în stare să rămânem ◆ Nimeni nu se naşte meşter.cu sufletul curat şi să nu acoperim cerul cu nori. ◆ Meşterul se cunoaşte la lucru. Pentru aceasta luăm cu toţii cartonaşele pregătite – de culoare galbe- ◆ Meseria-i brăţara de aur.nă, desenăm rozeta cu motiv solar, o decupăm şi o amplasăm pe panoul ◆ Meşterul rău niciodată nu găseşte scule bune.de pe perete. Acesta e Soarele nostru şi e Ziua de azi. ◆ Lucru din topor. Tăiem multe cerculeţe mai mici de culoare cenuşie – acestea sunt norii. ◆ Lucru bine început e pe jumătate făcut. Şi acuma fixăm timpul. Cine pe parcursul orei de lucru va spune un ◆ Lucru bun nu se face iute.cuvânt urât, pune cartonaşul cenuşiu pe panou. Orice mişcare urâtă, su- ◆ Lucru bun nu se întreabă în cât timp e făcutpărare, lipsă de atenţie, nedorinţa de a ajuta colegul – se marchează cu un ◆ Din învăţătura bisericeascăcartonaş cenuşiu. ◆ Munceşte precum ai avea de trăit o veşnicie şi roagă-te de parcă ai După ore încercaţi să vă examinaţi sufletele voastre. În cazul acesta e muri mâine.bine să fiţi cinstiţi.  78   79 
  • 33.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   Strigături şi cântece din repertoriul ansamblului folcloric „Doruleţ” Fragmente din cântece populare ...Eu la joc, mama la joc, Strigătură Pânza stă de joi pe foc. Eu la raci, mama la peşte, Zis-a mama să joc sus, E-nfundată-ntr-un bostan, Pânza-n casă se topeşte... Da la furcă nu m-a pus. Că se ouă-un ciocârlan! La cusut ochii mă dor, *** Cine-o trece tot s-o țeasă. Da la joc îi mai uşor! La leliţa gospodină ...Pune pânza după casă, Scarmănă o cloşcă lână. La mândruța lăudată Câţi puişori la găină – Şi-o trecut o mâţă chioară Cânepa-i nemeliţată. Toţi cu colţunaşi de lână! Şi mi-o spus că spata-i rară... Cânepioara cea de vară O torc mâţele pe-afară! Asta-i mândra mândrelor, Ţesătoarea pânzelor, Trei zile de vis La mândruţa lăudată Ţese-un cot şi fuge-n pod, la „Casa părintească” Joacă puricii pe vatră, Ţese-un lat şi fuge-pat. (Impresiile participanţilor, august 2012) Şoarecii după cuptor, Broaştele pe răşchitor. Floricică, foi de foi, Sunt nespus de bucuroasă că am avut ocazia La horă mă-ndoi, mă-ndoi, să mă odihnesc timp de trei zile în această ta- Fata mamei cea jucată Nu ştiu sama la război: bără de creaţie finanțată de dvv – internaţional Cu cânepa nelucrată M-a băgat mama odată şi organizată de „Casa Părinteasc㔺i coordona- Şi din an şi din ist an: Ş-am rupt dinţii de la spată. toarea acestui proiect Tatiana Popa, care s-a do- vedit a fi o Doamnă excepţională, dăruindu-ne trei zile de miracol. A fost o perioadă lucrătoare, creativă, intere- Cântec – hora încâlcită 1 santă cu un program foarte variat şi bine chib- Aoleu, trece Leana pe colină, Eugenia Moldovanu, zuit, plin de surprize. Aoleu, răsucind la borangic, meşter popular, Ne-am petrecut timpul într-o comuniune Răsuceşte-ntruna Leana, de trei zile, membru al Academiei paşnică, contribuind totodată la propagarea Şi pe fus nu are decât două fire. de artă populară meşteşugurilor populare, instruind femei şi copii Două fire negre de lână ţigaie din România, Bălţi din satele Leordoaia, Palanca, Hârjauca împărtă- Să-i facă lui badea trei rânduri de straie. şindu-ne experienţa noastră şi îmbogăţindu-ne cu a lor. Cu tragere de inimă am tins spre realizarea scopului comun. Aş dori ca sugestiile mele şi unele propuneri să fie luate în consideraţie pentru viitor: 1. Lucrul bine început să aibă continuare. 2. „Casa Părintească poate deveni mai departe centrul meşteşugăresc 1 Se juca în luncă în mai multe cercuri, care se împleteau în timpul horei, sau la şeză- cu schimb de experienţă, organizând mici ateliere – orgshopuri pe diferi-tori în pauză. Auzită la Elena Costin, Ştefan – Vodă te genuri, târguri cu seminare etc.  80   81 
  • 34.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   3. Să avem aici acces la informaţiile despre tot ce apare nou în dome- Poezia sufletului la Palancaniul meşteşugurilor. 4. Ca să îmbogăţim colecţia, la rândul nostru, să venim şi noi cu mica Ţi se întâmplă uneori să stai la umbra unuinoastră contribuţie la „Casa Părintească” fie din domeniul meşteşugăresc, copac, să admiri cerul înstelat de vară aproapefloral sau chiar cu atributica ţărănească. de murmurul izvorului. Nevrând, asculţi foşne- Iar Casa Părintească să ne devină un colţişor de inspiraţie şi popas de tul frunzişului des şi verde.odihnă. E ceva uimitor, e ceva ce te face să simţi li- Voi trăi cu acest dor şi mă voi bucura să mă reîntorc. niştea, dar şi un fior cald. E ceva foarte frumos, şi acest „frumos” l-am găsit aici, la Palanca, la *** Casa Părintească. Un „Frumos” ce vine din ini- ma oamenilor. E greu să te trezeşti dimineaţa şi Всего на три дня собрала всех желающих să nu observi roua de pe petalele florilor. Te ui- обучиться тайнам народного мастерства Valentina Taşnicenco, meşti de ţărăncuţele, care, asemeni albinuţelor, Ассоциация «Каса Пэринтяскэ» по проекту meşter popular, sunt în forfota muncii şi te întrebi de unde atâta финансированному dvv international Мол- Călăraşi putere şi răbdare să le faci pe toate. дова. Aici am avut rara ocazie să stau la masa de lu- Приглашая в удивительный мир плете- cru şi la cea de sărbătoare cu femeile care nu cunosc ce este oboseala, care se ния соломки уже не молодых женщин с Па- odihnesc cu croşeta sau acul în mînă – 7 femei din diferite sate şi regiuni ale ланки и мастериц из разных регионов Мол- Moldovei cu mâini de aur şi sufletul nobil, purtătoare ale tradiţiei neamului şi довы Еуджения Молдовану сумела сразу 25 de femei şi copii din Palanca, însetaţi de a cunoaşte taina meşteşugurilor. обворожить нас творческой идеей. Учитывая короткий срок обучения Еуд- *** Нина Джос, жения сумела прeподнести конкретные азы, народный мастер используя самую простую технику. Благодарение Господу Богу, благодарение по изготовлению Мы научились, под ее руководством, всем организаторам, котoрые дали нам воз- ритуальных кукол. можность побывать в удивительно духов- плести заготовки для соломенных шляп. Оказалось, что это так просто, красиво и ной обстановке.необходимо в летнее время. А главное  – захватывающий процесс Пребывание в столь необыкновеннойтворчества. атмосфере, окруженной чудодейственной Короткая лаборатория, но полная надежд. Удачи тебе, творче- природой, общение со столь удачно подо-ская августовская лаборатория мастеров народно-прикладного ис- бравшимся коллективом мастеров и учени-кусства! ков произвели неизгладимое впечатление. Столько прекрасных работ, столько пре- София Кьоса, красных душ – глаза разбегались от изоби- с. Гайдар, Чадыр- лия рукотворного волшебства. Лунга И тут возникло затаенное сожаление, что в такой короткий срок не успеть ни поде- литься своим опытом и многому научиться. Поэтому хотелось бы подсказать, чтобы в дальнейшем был подо- бран один-два вида деятельнстии, увеличить срок обучения, давая  82   83 
  • 35.   Nodişor la băsmăluţă     Nodişor la băsmăluţă   возможность коллегам обменяться своим cuib părintesc unde s-a născut şi a crescut, de unde luându-și zborul, опытом. revine iarăşi la cuibul părintesc. Желательно познакомиться с програм- Aici am avut în imagine traiul, portul obiceiul, tradiţiile neamului мой обучения заблаговременно, чтобы moldovenesc cu zeci şi sute de ani în urmă. успеть заготовить инструментарий и техни- La Palanca ne-am dat seama că „şcoala comunităţii” – centrul de ar- ческий материал в необходимом количестве tizanat început la „Casa Părintească poate fi continuat numai aici la Pa- для группы. lanca, lărgind funcţiile, unind toate atelierele de creaţie din satele din С благодарностью oрганизаторам этой împrejurimi într-un centru viabil şi constructiv. Aici de acum sunt puse прекрасной школы  – dvv internaţional rădăcinile, sunt condiţii de lucru şi creaţie şi, ce mai important  – este Moldova, за то что у нас появилась возмож- Omul şi meseria aleasă. Ирина Балканы, ность прикоснуться к тайнам рукотворного Aici, la „Casa Părintească” am cunoscut şi o colecţie bogată de flori şi с. Гайдар, Чадыр- мастерства и тайнам общения aş propune ca această ramură să fie lărgită pentru a ne propune şi nouă Лунга din colecţia bogată de flori şi plante aromatice. Aici te simţi ca în rai. Regret şi plăcere Eu duc acasă o bucăţică din Raiul dăruit de Destinsa Doamnă – Tatiana Popa. Mica mea plăcere era umbrită şi de un regret. Cred că această „Casa Părintească” mai poate fi numită „Şcoala Nea- Nu am avut posibilitatea să dau cât aş putea da din tot ce ştiu a crea. mului”. Nu am avut instrumente suficiente ca să pot atrage mai mulţi doritori Sunt cu Dumneavoastră trup şi suflet, şi să nu uitaţi de mine când vade a cunoaşte meseria mea. fi vorba de altă tabără. Acest început frumos, sper să fie continuat. Colegilor cu care am fost Adio, Vacanţă.împreună, organizatorilor şi gazdelor – numai urări de bine şi plecăciune. Ana Nica, meşter popular, *** centru de creaţie Verejeni, Teleneşti Plec de aici cu sufletul şi deprinderi împlinite Din prima zi la tabără s-a simţit o atmosferă binevoitoare. S-a ţinut Trei zile de vis… cont de dorinţele celor care au dorit să însuşească ceva nou. Agenda de lucru a fost bine gândită şi variată. Plec de aici cu deprin- Invitaţia la tabăra de creaţie la Palanca, or- deri noi în domeniul împletitului cu fibre vegetale, am cunoscut în detalii ganizată în cadrul proiectului finanțat de dvv tehnologia covorului în bumbi. Toate aceste îmi voi folosi în lucrul meu internațional  – şi organizată de Muzeul „Casa la orele de educaţie tehnologică în şcoală. A fost foarte comod, că instru- părintească”  – şcoala comunităţii  – şi coordo- irea a fost împărţită în ateliere şi s-au pus de la bun început condiţiile nată de Tatiana Popa, am acceptat-o fără să stau de a confecţiona obiecte concrete. Astfel am reuşit în atelierul Tatianei mult pe gânduri. Podgurschi să obţinem deprinderi la ţesutul covorului în bumbi, împleti- Aici am găsit liniştea sufletească la care am turi necesare din paie cu Eugenia Moldova nu diferite obiecte de pănuși, visat mereu – un colectiv extraordinar de meş- paie. Astfel ultima zi la evaluare s-a prezentat o expoziţie bogată din lu- teriţe populare în toate domeniile meşteşugă- crările confecţionate la tabără şi a meşterilor populari. Nina Capsamun, reşti: tapiserie, broderie, croşetare, împletitul în Fiind profesoară de educaţie tehnologică, aş vrea să menţionez pentru conducător artistic, fibre vegetale (paie, pănuși). Ministerul educaţiei şi Învăţământului să atragă atenţia la petrecerea lec- s. Gaidar Ciadîr- Cel mai mult m-a impresionat muzeul „Casa Lunga Părintească”, deoarece fiecare muritor are un  84   85 
  • 36.   Nodişor la băsmăluţă   Pălănceniiţiilor de educaţie tehnologică în clasele primare. S-a simţit necunoaştereaobiectului la elevii cl a IX-a din localitate în preajma taberei. Aş propune ca în satele din împrejurimi să fie organizate cursuri deinstruire în domeniul meşteşugului practicat în sat, fiind conduse de cen-trul de artizanat de la Palanca. Aceasta ar rezolva o parte din problemele şomajului la sat, promovândatât turismul rural cât şi scopul proiectului propus dvv internaţional –educaţia adulţilor pe parcursul vieţii Svetlana Burlacu, profesor ed. Tehnologică, centru de creaţie meşter popular, Verejeni, Teleneşti Bibliografia Georgeta Stanca, Elena Postolache „De la fibră la covor” Bucureşti1998 p. 38, 124. Socolovscaia M.M; Macrameu Chişinău 1989. Petroşa P, Secoşan E. – Cusături româneşti 1973. Zamfirescu E. „Modele de broderie pentru ornamentaţie interioară,Bucureşti 1973. Junghietu E. „Strigături” Chişinău 1985. Marcel Lutic “Introducere în lumea meşteşugurilor tradiţionale” –2012. Educaţia tehnologică în şcoala auxiliară. Chişinău – Epigraf 2002 –p. 82, 90. Ovidiu Bojor şi Farmacist Dumitru Gheorghe Raducanu. Colecţie:Sănătate pentru toți. Editura FIAT LUX 2007.  86 
  • 37. Mulţumiri Prin intermediul acestei lucrări aduc calde mulţumiri tuturor învăţă-ceilor mei – de la mic şi pân la mare – oameni din s. Palanca şi s. Răciula,raionul Călăraşi, pentru interesul şi deschiderea lor pe calea păstrării, darşi a învăţării înnoirii gospodăriei ţărăneşti. Adresez sincere mulţumiri coordonatorilor Reprezentantei dvv in-ternaţional Moldova pentru sprijinul acordat, ca această carte să iasă lalumina zilei. Asociaţia Obştească dvv internaţional Moldova, la a cărei reţele a ade-rat şi Muzeul Casa Părintească, este prezentă în Republica Moldova dinanul 2010 şi promovează în republica noastră conceptul „Cultura învăţă-rii pe tot parcursul vieţii”. Conceptul Educaţia Adulţilor, care stă la bazastrategiei şi a Planului de acţiuni a acestei organizaţii, tot mai insistentatrage atenţia multor ONG-uri comunitare. Proiectele sprijinite de cătredvv internaţional Moldova aduc un nou suflu în viaţa oamenilor de lasate, oferind acestora oportunităţi reale de dezvoltare personală grene-rală şi profesională. Sperăm din toată inima, ca acest concept să fie unulîmbrăţişat nu doar de entuziaştii din sectorul non-guvernamental, ci şide guvernanţii acestei ţări la nivel de politici educaţionale. Visul nostrufrumos, al celor care împărtăşim scopul şi valorile dvv internaţional Mol-dova, este să contribuim la dezvoltarea Centrelor Educaţionale pentruadulţi, a căminelor tuturor generaţiilor, a Universităţilor populare, care secer deschise în fiecare localitate din Republica Moldova. Pe parcursul a doi ani A.O. „Casa Părintească” a beneficiat din parteaA.O. dvv-international Moldova de suport financiar şi tehnic pentru im-plementarea proiectelor Muzeul Casa Părintească  – şcoala neamului şiMuzeul Casa Părintească – şcoala comunităţii. Experienţa acumulată în rezulatul colaborării cu organizaţia respec-tivă este de nepreţuit. Casa Părintească a devenit o adevărată şcoală acomunităţii, şcoală unde este loc pentru fiecare. Adulţii din comunitate sesimt valoroşi şi utili. Învăţarea s-a apropiat chiar de casele lor. O comunitate se dezvoltă prin cetăţenii săi. Palanca vrea să fie o co-munitate bazată pe învăţare. Deci, Palanca vrea să se dezvolte! Palanca vrea să mişte Moldova înainte! Tatiana Popa, „Casa Părintească”, s. Palanca, Călăraşi  89 
  • 38. Cuprins DRAGĂ OASPETE, dacă treci pragul „Casei Părinteşti”, cu puţină Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4fantezie te vei pomeni în atmosfera caldă a sfârşitului de sec. al XIX-lea.Această casă primitoare a fost un spaţiu sacru, un univers de obiceiuri,datini şi tradiţii pentru intelectualitatea rurală din trecut. Şi astăzi te poţibucura înfruptându-te cu delicioasele bucate ţărăneşti  – dulceţuri, pel- Casa părintească – casatele din petale de trandafir, din flori de păpădie şi de salcâm, must dinflori de soc, sărmăluţe, plăcinte la cuptor şi scânteietorul vin din adâncul florilor, a aromelorb­ eciului. şi a frumosului OM BUN, Casa Părintească” îşi deschide primitor uşile pentru Toţi Grădina sănătăţii din „Casa Părintească” . . 6doritorii de a-şi potoli setea de frumos Aromele curative ale grădinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Cu aleasă consideraţie, Magia în grădina ţărănească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 stăpâna casei, Tatiana Popa. Tradiţiile florale creştineşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Adresa noastră: s. Palanca, r-nul Călăraşi; tel: (244) 73-175, 069-457-399 www.casaparinteasca.com; e-mail: casa.parinteasca@gmail.com Ansamblul „Doruleț” DORULEŢ – „Colectiv artistic Model”, anii 1998–2012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Membrii „Doruleţului”, cu nostalgie . . . . . . . . . . . . . . . . 30 „Doruleţ” în bucătărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Mici secrete din bucătăria ţărănească tradiţională . . . . . . 39 Reţetele măicuţei mele Agripina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Reţete de la lume adunate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44  91 
  • 39.   Nodişor la băsmăluţă  Mângâiere pentru ochişi pentru tălpiCovorul în bumbi – element curativîn terapia netradiţională . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Tradiție și contemporaneitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Din istoria unui proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Munca şi credinţa – secretul longevităţii . . . . . . . . . . . . . 66 Pauză creativă din înţelepciunea populară . . . . . . . . . . . . 78 Trei zile de vis la „Casa părintească” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Mulţumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

×