Loading…

Flash Player 9 (or above) is needed to view presentations.
We have detected that you do not have it on your computer. To install it, go here.

Like this document? Why not share!

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

on

  • 3,679 views

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani Ón grupele pregătitoare

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani Ón grupele pregătitoare

Statistics

Views

Total Views
3,679
Views on SlideShare
3,679
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
32
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare Document Transcript

    • <html> <META name="description" conten t="Aprobat de Consiliu l Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldo va "> <META name="key words" content="Curriculum preschool education general objectives evaluation RO M RMN T06 "> <title>Educaţia şi instru irea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare </title> <!--PICOSEARCH_ SKIPALLSTA RT--> Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare CUPRINSNotă de prezentareRepere conceptualeObiective educaţionale generaleObiective de referinţă, conţinuturi educaţionale contexte; de învăţare, strategii didactice Activitatea artistico-plastică Activitatea muzicală şi coregrafică Dezvoltarea literară Comunicarea şi dezvoltarea limbajului Formarea premiselor citit-scrisului Familiarizarea cu mediul ambiant Familiarizarea cu natura Plai natal Educaţia prin muncă Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii Formarea culturii economice elementare Amenajarea şi munca artistică Dezvoltarea motorie Educaţia pentru sănătate a preşcolarilorSugestii metodologiceSugestii pentru evaluare. Criterii de evaluare a maturităţii şcolareNivelurile optime de dezvoltare la debutul şcolarBibliografie NOTA DE PREZENTARE Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază o strategie şi conţinuturi care nu copiazămodelele şcolare. Strategiile adoptate pentru educaţia copiilor de 5-7 ani promovează un alt sistem decît cel depînă acum. Este vorba despre o educaţie individualizată, cu accentuate valenţe formative, în funcţiede ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele, capacităţile şi nevoile sale. Curriculum-ul educaţiei copiilor din grupele pregătitoare preconizează o nouă abordare aeducaţiei preşcolarului avînd ca fundament documentele internaţionale şi din ţară în perspectivarespectării drepturilor copilului: Conferinţa mondială privind drepturile omului (1993), Declaraţiamondială a educaţiei pentru toţi (1990), Declaraţia Forului Mondial privind educaţia (Dakar2000), Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Programul de dezvoltare a învăţămîntului înRepublica Moldova (2000-2005), Concepţia învăţămîntului, Concepţia dezvoltării sistemuluieducaţional preşcolar în Re-publica Moldova (1992) etc. Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare este undocument de stat destinat instituţiilor preşcolare şi primare, cadrelor didactice, pentru a realizaConcepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Republica Moldova. În acest document conţinuturile curriculare sînt grupate pe domenii de cunoaştere şirealizate în conformitate cu noul Plan-cadru de învăţămînt (grupa pregătitoare de 5-7 ani). înCurriculum au fost incluse obiectivele generale, de referinţă, conţinuturile educaţionale, precum şinivelurile optime de dezvoltare a copiilor la debutul şcolar. Obiectivele generale sînt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, carese repartizează pe arii curriculare şi prevăd formarea unor capacităţi şi atitudini specifice vîrsteipreşcolare. Obiectivele de referinţă concretizează rezultatele scontate în funcţie de domeniile decunoaştere şi urmăresc progresia în performanţele individuale ale copiilor de 5-7 ani. Pentrurealizarea lor se propun diverse conţinuturi şi se sugerează organizarea diferitelor tipuri de activităţispecifice vîrstei. Conţinuturile sînt mijloacele prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi dereferinţă.
    • Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului,specifică cunoştinţe, competenţe şi atitudini, precum şi criterii de evaluare a debutului şcolar. Finalităţile învăţămîntului preşcolar vor fi orientate spre cele formulate în Legeaînvăţămîntului:- asigurarea educaţiei pentru toţi copiii de 5-7 ani în instituţii preşcolare de diverse tipuri;- formarea personalităţii copilului respectînd nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare;- dezvoltarea la copil a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor, care să-i permită integrarea în activitatea şcolară. REPERE CONCEPTUALE Scopul reformării sistemului educaţional în instituţiile preşcolare rezidă în creareacondiţiilor pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ alfiecărui copil. Procesul educaţional al copiilor de 5-7 ani va fi orientat spre respectarea ritmului propriu dedezvoltare, spre satisfacerea necesităţilor cognitive, comunicative, socio-afective, motorii înparteneriat cu familia, şcoala şi alte instituţii sociale. E necesar ca educaţia să aibă caracter dinamic, să asigure dreptul copilului la joc şi, prinaceastă activitate de bază, şi dreptul la educaţie. Pregătirea copilului pentru a învăţa înseamnă accesul la educaţia activă şi creativă, accesulla formele democratice specifice învăţămîntului preşcolar. Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază tehnologii educaţionale şi conţinuturi care nu lecopiază pe cele şcolare. Strategiile adoptate promovează un alt sistem decît cel de pînă acum, şianume educaţie individualizată cu accentuate valenţe formative. Învăţămîntul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ-instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialuluiintelectual. Activităţile principale care trebuie promovate şi susţinute la această vîrstă sînt comunicarea,jocul, activitatea practică cu obiecte şi învăţarea. Prin intermediul şi în cadrul acestor activităţi fundamentale pentru copiii de 5-7 ani cadreledidactice se vor strădui să formeze şi neformaţiunile principale evidenţiate în psihopedagogie, carevizează: alegerea liberă, posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale etc. Jocurile şi activităţilenu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-cadru şi celede referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, penivelul intelectual al grupului de copii, pe tipul activităţii şi condiţiile în care se efectuează, peparticularităţile de vîrstă ale copiilor. Activităţile colective vor fi incluse în programul de lucru peparcursul zilei. Ele vor fi planificate şi organizate astfel, încît să nu provoace surmenajul copiilor, cisă impulsioneze şi să generalizeze activitatea lor individuală sau pe grupuri în zonele dejoc. Conceptul de educaţie a copiilor în grupele pregătitoare nu trebuie înţeles doar ca o reducerea vîrstei de şcolarizare, ci ca un ansamblu de demersuri în următoarea perspectivă: • unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm propriu de dezvoltare, cu potenţialitatea sa, cu cerinţele sale); • abordarea copilului de 5-7 ani în continuitate firească de dezvoltare; • respectarea dreptului fundamental al copilului la joc şi aducerea lui prin această activitate la cea de învăţare; • pregătirea copilului pentru a învăţa la şcoală; • accesul copilului la educaţie activă şi creativă; • accesul la formele democratice de educaţie şi instruire; sprijinirea dezvoltării personalităţii în devenire; • formarea aptitudinilor de şcolaritate (în baza următorilor componenţi structurali: motivaţional, operaţional, de control şi de autocontrol); • abordarea completă a posibilităţilor copilului din punct de vedere socio-emoţional, cognitiv, estetic şi psihomotor cu accent pe elementele formative; • formarea comportamentelor social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Procesul educativ-
    • instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţile psihofiziologice ale copiilor de 5-7 ani, criza vîrstei, problemele tranziţiei de la activitatea de joc la cea de învăţare. In scopul realizării obiectivelor curriculare se vor crea condiţii necesare atît pentru activitatea independentă, cît şi pentru cea colectivă a copiilor. Zonele (ungheraşele) de joc vor fi amenajate cu jucării şi utilaj necesar pentru exercitări,explorări, antrenări, jocuri după anumite subiecte etc. Programul educaţional va fi structurat pe domenii de cunoaştere. Programul săptămînal pentru grupele pregătitoare stipulează numărul activităţilor obligatoriipentru o săptămînă. Tot aici sînt prevăzute şi activităţile opţionale. Educaţia civică, educaţia pentrusănătate şi cea ecologică se vor realiza zilnic în orele de primire, în cadrul momentelor de regim şiîn timpul liber al copiilor. Alte activităţi opţionale (limbi modeme, ritmică, informatică) se vororganiza la alegerea copiilor cu susţinerea financiară a părinţilor. Copiii din grupele pregătitoare vor avea pe parcursul anului de învăţămînt vacanţe, care vorcorespunde în timp şi durata vacanţelor şcolare. La nivel de unitate preşcolară (în funcţie de tipul ei), m baza planului-cadru propus de MEŞpentru clasele primare, pot fi elaborate diverse tipuri de programe de învăţămînt. Propunem o variantă de distribuire a activităţilor colective pe domenii de cunoaştere. Domeniile de cunoaştere Nr. Activităţilor (obligatorii)Activităţi artistico-plastice Activitatea muzicală 2şi coregrafică Dezvoltarea literară 2 1Comunicarea şi dezvoltarea vorbirii 2Formarea premiselor citit-scrisului 2Familiarizarea cu mediul ambiant 2Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul 2matematiciiDezvoltarea motorie 2 Notă: Activităţile de limbă română sînt obligatorii pentru alolingvi. La solicitarea părinţilorpot fi organizate şi activităţi de limbi străine. OBIECTIVE EDUCAŢIONALE GENERALE Obiectivul fundamental al educaţiei şi instruirii preşcolarilor de 5-7 ani este dezvoltareapersonalităţii. Potrivit acestuia, procesul educaţional în grupele pregătitoare, indiferent de loculaflării lor (grădiniţă, şcoală), va fi orientat spre: respectarea ritmului propriu de dezvoltare a fiecăruicopil, dezvoltarea fizică armonioasă, satisfacerea necesităţilor afective, dezvoltarea sferei cognitive,stimularea activităţilor dominante (jocul; comunicarea) şi formarea premiselor activităţii deînvăţare. Procesul de dezvoltare a personalităţii copiilor va fi orientat spre: formarea culturii spiritualeşi a celei fizice. Obiectivele generale includ: Comportamentul socio-afectiv — Formarea calităţilor morale şi dezvoltarea afectivităţii. — Dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor, intereselor, motivaţiei, autocontrolului. — Formarea trăsăturilor pozitive de caracter, a priceperii de a accepta şi de a respectanormele de comportare şi comunicare în familie şi societate. — Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege obligaţiile şi drepturile sale. — Cultivarea compasiunii, cordialităţii, mărinimiei, onestităţii, modestiei, a respectuluipentru adulţi şi pentru munca lor. — Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentulpropriu şi pe cel al colegilor.
    • Comportamentul cognitiv-verbal — Evoluarea tuturor proceselor psihice. — Formarea aptitudinilor intelectuale. — Dezvoltarea sferei cognitive. — Corectarea activităţii cognitive. — Formarea priceperilor elementare de comunicare, a culturii vorbirii. — Formarea priceperilor de orientare în timp şi în spaţiu. — Extinderea deprinderilor de a observa şi de a identifica etaloane senzoriale, obiecte dinmediul ambiant. — Dezvoltarea vorbirii: formarea culturii fonice, îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, a limbajului coerent, formareacreativităţii verbale, formarea premiselor citit-scrisului. — Dezvoltarea memoriei reproductive, logice, creative. — Formarea şi dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiză, sinteză, comparare, clasificare,generalizare, abstractizare), a priceperii de a concluziona. — Dezvoltarea imaginaţiei reproductive, asociative şi creatoare, a priceperii de a sesizadeosebirea dintre real şi fantastic. — Dezvoltarea priceperilor de a combina voluntar reprezentările formate şi de a le îmbina însituaţii noi. Comportamentul motor — Formarea culturii fizice. — Dezvoltarea fizică armonioasă, fortificarea şi călirea organismului în vederea formăriicapacităţii de rezistenţă. — Cultivarea necesităţii de activitate motrice. — Dezvoltarea calităţilor motrice (îndemînarea, viteza, rezistenţa, forţa). — Dezvoltarea interesului pentru exerciţii fizice şi formarea obişnuinţei de a le practicasistematic. — Formarea unor deprinderi corecte de igienă. — Formarea ţinutei corecte, a deprinderilor de orientare în spaţiu. — Profilaxia tălpii plate, a simţului echilibrului şi a coordonării mişcărilor. — Dezvoltarea musculaturii fine, a priceperii de a realiza coordonarea oculo-motrice înspaţiul liber şi pe foaia de hîrtie. Formarea comportamentelor personalităţii copilului de 5-7 ani include şi formareapremiselor activităţii de învăţare. În structura activităţii de învăţare drept componente se evidenţiază sarcinile instructive,acţiunile de învăţare, acţiunile de control şi autocontrol. Conform acestora, atestăm următoareleobiective ale formării activităţii de învăţare: — Capacitatea copilului de a acţiona conform unui model. — Atitudinea copilului faţă de matur ca faţă de mentor (persoană care cunoaşte şi poate să-1înveţe lucruri interesante). — Capacitatea de operare cu reprezentări generale, scheme, imagini etc. — Caracterul voluntar al activităţii psihice. — Interesul faţă de modul de a acţiona. — Perceperea colegilor ca parteneri în activitatea de joc şi de învăţare. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE, CONTEXTE DE ÎNVĂŢARE, STRATEGII DIDACTICE ACTIVITATEA ARTISTICO-PLASTICĂ
    • Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul va fi capabil: Materiale de artă: l. Activitâţi de predare: - demonstrarea materialelor şil. Să se familiarizeze cu unele 1) vopsele: procedeelor de lucru cu ele;mijloace materiale de exprimare acuarelă, - povestirea;plastică: guaşă; - comunicarea diverselor• să recunoască materialele de 2) creioane; informaţii referitor laartă utilizate cu scopul creării 3) lut, plastilină şi alte materiale particularităţile diferitorimaginilor plastice; pentru modelare; materiale;• să experimenteze în vederea 4) hîrtie, pînză etc. - promovarea formelor deutilizării creative a mijloacelor învăţare practică şi afectiv-materiale în procesul creării atitudinală;formelor plate şi formelor - organizarea activităţiivolumetrice; copiilor.• să selecteze materialele la 2.Activitâţi de învăţare:realizarea lucrărilor plastice; - exersări de stăpînire a• să demonstreze preferinţe în instrumentelor de lucruutilizarea materialelor şi (corectitudinea lucrului cuinstrumentelor de lucru. pensula, spatula); - observarea particularităţilor în utilizarea diverselor materiale; - reproducerea imaginilor plastice utilizînd diverse materiale şi instrumente; - experimentarea în utilizarea creativă a materialelor de artă; - executarea lucrărilor individuale şi în grup.
    • 2.Să recunoască ca element de 1. Culoarea- element de limbaj 1. Activităţi de predare:limbaj plastic: plastic. - comunicarea informaţiei şi 2. Culori cromatice şi demonstrarea procedeelor de• să deosebească culorile acromatice. modificare a culorilor;cromatice; 3.Culori simple şi culori - explicarea modalităţilor de• să observe deosebiri şi compuse. dobîndire a culorilorasemănări între culorile 4. Amestecul mecanic de culori: compuse;cromatice şi culorile - amestec de culori cromatice; - jocuri didactice;acromatice; - amestec de culori cromatice şi - organizarea activităţii şi• să posede la nivel elementar culori acromatice. dirijarea atenţiei copiilor;modalităţile de modificare a 5. Nuanţe. - executarea lucrărilorculorilor; practice.• să utilizeze culori compuse în 2. Activităţi de învâţare:propriile lucrări; - producerea culorilor• să perceapă nuanţele; compuse;• să utilizeze creativ culorile în - utilizarea nuanţelor îndependenţă de mesajul artistic; lucrări picturale, decorative;• să explice preferinţele - experimentarea şi exersareareflectate în aplicarea culorilor în obţinerea amestecurilorîn lucrări practice. cromatice; - cercetarea proceselor de transformare a culorilor (acuarelă) prin dozarea cantităţii de vopsea şi apă, amestecînd culorile simple.
    • 3.Să recunoască elementele de 1. Punctul: 1. Activităţi de predare:limbaj plastic punctul şi linia: - Caracteristicile punctelor mari, - comunicarea informaţiei• să perceapă imagini plastice mici, spontane,ordonate); referitor la elementulcreate din puncte / linii; - Semnificaţia punctelor; studiat;• să observe punctele şi liniile în - rolul punctului în crearea - demonstrarea modalităţiloroperele de artă; imaginii plastice. de obţinere a elementului• să creeze imagini plastice din 2. Linia: folosind diverse materiale şipuncte / linii de culori cromatice - Caracteristicile liniilor (drepte, 1 instrumente;şi acromatice; frînte, curbe, orizontale, - efectuarea lucrărilor• să îmbine armonios punctul şi verticale, oblice); practice; - organizarealinia în procesul vederii - utilizarea liniei în lucrări activităţilor de observare aformelor naturale şi abstracte; plastice. liniilor şi punctelor în natură• să utilizeze creativ punctul şi şi în opere de artă;linia în propriile lucrări; • să - explicarea procedeelormanifeste interes pentru diverse artistice de creare a imaginiiramuri ale artelor plastice. plastice; - îmbinarea formelor de învăţare plastică şi afectiv atitudinală 2. Activităţi de învâţare: - reproducerea unor lucrări create prin utilizarea punctului/liniei; - reproducerea imaginilor originale; - exersări de obţinere a punctelor/liniilor prin diverse metode; - observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre liniile cu caractere diverse.
    • 4. Să conştientizeze forma ca l. Forma element al limbajului 1. Activităţi de predare:element al expresiei plastice: plastic: - explicarea caracteristicii• să observe asemănări şi - forme plate; formei;deosebiri dintre formele plate şi - forme volumetrice; - demonstrarea tipurilor deformele volumetrice; - forme naturale; forme;• să creeze forme volumetrice - forme abstracte. - demonstrarea procedeelor dedin diverse materiale; 2. Procedee de modificare a creare a formei;• să creeze forme naturale şi formei. - jocuri didactice;abstracte pe suprafaţa plană; - lucrări practice;• să modeleze forma; - organizarea activităţilor de• să utilizeze forma ca element percepere a naturii şi deplastic; reprezentare a naturii.• să creeze compoziţii plastice 2. Activităţi de învăţare:(picturale, decorative, - reproducerea formelorsculpturale); abstracte;• să exprime atitudine faţă de - reproducerea creativă aforme din natură şi forme create formelor naturale;de om. - executarea lucrărilor decorative, sculpturale şi picturale; - exersări; - experimentări; - observări în natură.5. Să posede modalităţi de 1. Relaţia dintre formă şi spaţiul 1. Activităţi de predare:plasare a formelor în spaţiul plastic - explicarea roluluiplastic: - compunerea; procedeului de compunere a• să observe aranjarea formelor - plasarea unei forme pe formelor;în spaţiul plastic (lucrări suprafaţă; - explicarea subordonăriidecorative, picturale, - plasarea unui grup de forme pe elementelor compoziţieisculpturale); suprafaţa; plastice;• să plaseze forme în spaţii - evidenţierea formelor prin - demonstrarea modalităţilorplastice; intermediul culorii sau cu de plasare a formelor m• să perceapă spaţiile dintre ajutorul liniei; spaţiul plastic;forme plastice pe suprafaţă - relaţia: - exerciţii;plană; - culori simple - jocuri didactice• să modeleze formele în - culori compuse; - lucrări practice;dependenţă de dimensiunile - culori cromatice - activităţi individuale şi încîmpului plastic (lucrări); - culori acromatice; grup.• să manifeste interes pentru - culori complementare 2. Activităţi de învăţare:modelarea formelor în diverse - exersări;contexte. 2. Compoziţia tematică: - crearea compoziţiilor; - Mesajul compoziţiei plastice; - experimentarea şi jocuri cu - Plasarea elementelor formele; compoziţiei. 4. executarea lucrărilor care exprimă diverse mesaje.
    • 6.Să înţeleagă imaginea plastică 1. Compoziţia plastică: 1. Activităţi de predare:ca mod de exprimare a - Mesajul artistic; - povestirea;mesajului artistic: - Structura (modul de aranjare a - explicaţia;• să perceapă afectiv mesajul elementelor); - demonstrarea;exprimat în lucrările practice; - Caracteristica cromatică. - organizarea excursiilor |a• să observe mijloacele plastice 2. Ramuri şi genuri ale artelor muzee şi galerii de artă;în lucrările de artă plastică; plastice. - instructajul;• să explice atitudinea faţă de - jocurile didactice;anumite ramuri şi genuri ale - integrarea activităţilorartei plastice; educaţiei literare, muzicale• să manifeste interes faţă de cu cele de educaţie plastică.cultură şi activitate plastică. 2. Activităţi de învăţare: - observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse lucrări plastice; - vizionarea expoziţiilor; - perceperea operelor de artă şi a reproducerilor de artă; - exersări; - verbalizarea senzaţiilor produse la perceperea tablourilor. ACTIVITATEA MUZICALĂ ŞI COREGRAFICĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Educaţia muzicală• Dezvoltarea deprinderilor „Tricolorul" muz. de C. Audiţii comentate.copiilor de a percepe emoţional Porumbescu; „Marşul soldaţilor demuzica. plumb" muz. de P.Ceaikovski;• Distingerea şi compararea „Moldova" muz. de M.Ungureanu.pieselor muzicale cu diferitcaracter: maiestos, solemn, deglumă, duios, liniştit, de marş,gingaş.
    • • Depistarea imaginii muzicale în „Dimineaţa în sat", melodie Interpretare vocală.creaţii muzicale variate după populară; „Dimineaţa", muz. decaracter şi conţinut. E.Grieg; „Fusul", muz. de M.• Determinarea şi evidenţierea unor Negrea. „Pui de lei" muz. de I.mijloace de expresivitate muzicală Brătianu; „Oastea lui Papuc", muz.(tempo, ritm, dinamică, registru, de M. Negrea; „Cîntecul ciocîrliei",timbru) în legătură cu conţinutul muz. de P.Ceaikovski, „Cîntecemoţional al muzicii. vechi francez", muz. de• Invăţarea de a cînta cu voce P.Ceaikovski.sonoră, lină, vioaie. „Toamna", muz. de I.Macovei; „Furnicuţa", muz. de D.Radu; „Toamna", muz. de M.Ungureanu; „Ţărişoara mea", muz. de Gr.Vieru; „Moşul şi Cocoşul", cîntec popular; „La moară", cîntec din folclorul copiilor; „Casa noastră", muz. de I. Macovei; „lepuraşul", muz. de D.Gheorghiţă; „Steaua sus răsare", muz. de D.Chiriac; „Moş Crăciun", muz. de D.Chiriac; „Sorcova", „Căpriţa", cîntece populare; „Cîntec pentru mama", muz. de I.Macovei; „Sosirea rîndunicii", muz. de D.Voiculescu; „Bunicuţa", muz. de D.Radu; „Păsărica", muz. de A.Tamazlîcaru; „Răsună codrul iarăşi", muz. de I. Chirescu; „Fluturaşii", muz. de Gr.Vieru; „Căsuţa din pădure", muz. de I.Nicolescu; „Bun rămas", muz.de Z.Tcaci; „La şcoală", muz. de M.Ungureanu.• Stimularea dorinţei de a „Cîntec de leagăn", cîntec popular; Improvizări melodice.improviza melodii simple avînd „Marş", muz. de Z.Tcaci.caracterul cîntecului de leagăn, demarş.• Formarea deprinderii de a creamelodii simple folosind versuricunoscute (dintr-o singură strofa).• Dezvoltarea deprinderilor de a „Ostropăţ", melodie populară; Executarea de mişcări în ritmulexecuta mişcări în ritmul muzicii „Hora", melodie populară; „Sîrba", muzicii.de dans: pas de pe călcîi, pas de melodie populară; „Hai lele, lahoră, pas săltăreţ, paşi laterali, joc", cîntec popular; „Joc",urmaţi de trei lovituri cu piciorul melodie populară.pe loc etc.
    • • Redarea prin mişcări a „Marş", muzica de S.Prokofiev; Executarea de mişcări în ritmulcaracterului solemn al muzicii, „Moldoveneasca", melodie muzicii.mersul cu pas liniştit, alergări populară; „Hora mare", melodieuşoare pe vârful degetelor. populară. „Tobe mari şi tobe mici"; Jocuri muzical – didactice.• Determinarea după auz a „Ghici al cui e glasul"(cîntectimbrului vocii şi instrumentelor: popular); „Capra şi iezişorii".tobei şi tobiţei, clopoţeilor,trianglului.• Determinarea intensităţii „Ecoul", muzica de I. Macovei Joc muzical – didactic.sunetelor muzicale.• Deprinderea copiilor de a „Dogarii", „La tăiat de lemne", Jocuri muzicale.executa jocuri în corespundere cu „Moşule, moşneagule", dinconţinutul muzicii. folclorul copiilor; „Castelul", din folclorul copiilor; „Băsmăluţa", joc popular; „Paparuda", „Drăgaicele", „Baba-oarba", jocuri de copii.• Familiarizarea copiilor cu „Hora", „Sîrba", „Hai Ileană la Activităţi de dans.tradiţiile şi jocurile populare. poiană", „Trageţi hora", melodii• Educarea atitudinii populare; „Polca în perechi", danspozitive faţă de popular; „Hora fulgilor", muzicaparteneri în timpul de M. Ungureanu; „Alunelul",jocurilor colective. melodie populară de joc; „Foaie verde busuioc", melodie populară de joc; „Raţa" melodie populară de joc.• Familiarizareacopiilor cu dansurilepopulare şi mişcărilecaracteristice lor: pasde pe călcîi, paslateral, pas săltăreţ,pas de horă, pas desârbă.• Stimularea improvizării „La moară", cîntec pentru copii; Interpretarea la instrumentepersonajelor din conţinutul „Cîntă ţapul la ţambal", muzica de muzicale simple.cîntecelor de joc, folosind mişcări C. Rusnac; „Bobocii" de R.Drăgan;cunoscute de dans. „Vine o brînduşă", muzica de D.Gheorghiţă.• Familiarizarea copiilor cuinstrumentele populare (naiul,fluierul, vioara).• Stimularea interpretăriimelodiilor simple la metalofon,xilofon şi alte instrumente depercuţie.
    • Ritmica1. Dezvoltarea priceperilor de a Tipuri de paşi: obişnuit, uşor, în Exerciţii-jocuri: "Plimbarea",sări şi de a se mişca muzical, vîrful degetelor, pe călcîi, alăturat, "Soldaţii de plumb", "Noi mergemrespectînd ţinuta corectă la pas şi resortat, marş, pe partea anterioară în marş", "La culesul roadei",alergînd. a tălpii, pe partea exterioară a "Puişorii". tălpii. Tipuri defugă uşoară, cu ridicarea Exerciţii-jocuri: "Ajunge-1", picioarelor îndoite înainte, cu "Căluţii circului", "Vîntul", "Ploaia" aruncarea picioarelor îndoite în etc. urmă, largă, deasupra unui obstacol etc. Sărituri pe poziţiile paralele: VI, II, IV, pe un picior, de pe două la un picior şi invers, cu înaintarea unuia din picioare pe vîrful degetelor sau pe călcîi, cu îndoirea genunchilor.2. Dezvoltarea capacităţilor de • Poziţia iniţială corectă. Exerciţii-jocuri cu elemente deorientare în spaţiu. • Aranjarea în coloană, în rînd, în competiţie: "Cine sare mai sus?", lanţ. "Cine sare mai lin şi mai uşor?" şi • Construirea diferitelor figuri de comparaţie "Cum sare geometrice, reconstruirea din linie iepuraşul?" etc. în cerc, din cerc în semicerc etc. Exerciţii de antrenament, jocuri- • Respectarea distanţei dintre exerciţii: "Ocupă locul tău", membri. "Izvoraşul", "Lanţul", "Atenţie", • Aranjarea după înălţime, în "Cercul prieteniei" etc. Jocuri cu perechi, cîte trei. diferite obiecte. • Plasarea liberă pe teren. • Orientarea în direcţionarea mişcărilor: înainte, înapoi, la dreapta, la stînga, în sus, în jos.3. Cultivarea spiritului de Mişcări-imitaţii: mersul ursului, Povestirea despre uneleobservare asupra mişcărilor în pisicii, vulpii, şoricelului etc.; particularităţi ale mişcăriinatura vie şi nevie, în viaţa ploaia, fulgii, căderea frunzelor; animalelor.cotidiană a omului. scuturarea hainelor, spălarea Crearea dispoziţiei emotive pe o rufelor, tăierea lemnelor etc. temă anumită. Improvizarea generală. Organizare a diferitelor jocuri: "Mîngîi pisicuţa", "Vreau să dorm",4. Dezvoltarea capacităţilor Mişcarea în corespundere cu "După ploaie", "Zborul păsărilor"muzical-motorii: caracterul creaţiei muzicale sau al etc.• Transmiterea caracterului părţilor acesteia (vesel, trist, liric, Exerciţii-jocuri: "Trist — vesel"muzicii. solemn). etc.• Redarea tempoului muzicii în Mişcarea în corespundere cu Exerciţii-jocuri:mişcare. tempoul creaţiei muzicale: încet, "Ba la fuga, ba la pas", "Vîntul, repede, moderat. vîntuleţul" etc.• Transmiterea nuanţelor Amplitudinea şi forţa mişcărilor în Exerciţii-jocuri: "Vînt, vîntuleţ",dinamice. corespundere cu nuanţele dinamice "Cloşca şi puii", "Vulpea şi ale muzicii. iepurele" etc.
    • • Transmiterea metrului şi Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi în Jocul "Ecou", exerciţii cu bătăi înritmului. desene ritmice construite pe palme, dirijarea etc. Jocul "Căluţul durate: întreagă, doime, pătrime, şi călăreţii", "Cine va ocupa locul• Diferenţierea formelor muzicale. optime în muzică. mai repede conform muzicii?", Mişcări conform formelor jocuri cu diferite obiecte. muzicale (începerea mişcării cu începerea frazei muzicale şi terminarea mişcării o dată cu terminarea frazei).• Accentuarea sunetelor tari şi Diferite mişcări: bătăi în palme, cu Jocuri-exerciţii cu şi fără obiecte.slabe. picioarele, sărituri, mişcări cu diferite obiecte care redau sunetele accentuate şi neaccentuate.5. Formarea ţinutei corecte, a Mişcări ritmice ale diferitelor Exerciţii pentru muşchii şiplasticităţii, a coordonării grupuri musculare şi articulaţii în articulaţiile gîtului, umerilor,mişcărilor. următoarele poziţii ale corpului: pieptului, spatelui, mîinilor, culcat, şezînd pe podea, şezînd pe picioarelor, tălpilor. scaun, în picioare.6. Formarea cunoştinţelor despre Reverinţă din poziţia a VI pentru Demonstrare cu alternare aregulile de comportare în dans. fete şi băieţi. explicaţiei pe etape. Exerciţiul-joc "Politeţea".7. Formarea simţului de parteneriat Mişcările în perechi: pas de dans Demonstrarea cu explicaţie.şi atitudinii respectuoase unul faţă de pe vîrful degetelor, întoarcerea Exerciţii de antrenament,de altul. partenerei dintr-o parte a improvizarea în perechi. partenerului, galop în perechi. Dansuri în perechi: "Polca", "Dans în doi", "Vals" etc.8. Dezvoltarea interesului şi Obiceiuri şi tradiţii legate de Povestirea, explicarea şi includereaatitudinii grijulii faţă de anotimpuri, dansuri copiilor în jocurileobiceiurile şi tradiţiile naţionale. corespunzătoare la alegerea corespunzătoare. conducătorului.9. Dezvoltarea expresivităţii Studii pentru dezvoltarea mimicii, Jocuri-exerciţii: "Copilul vesel,mişcărilor. gesturilor, pantomimei. Studii cu copilul trist, copilul rîde, copilul diferite roluri sau improvizări plînge", "Mă tem", "Vulpea prinde (cîntec, poveste etc.). iepuraşul", "Prietenie" etc.10. Dezvoltarea coordonării Pas simplu, pas cu bătăi, pas Determinare cu explicaţie. Exerciţiimişcărilor, a expresivităţii şi schimbător, pas alăturat, pas cu de antrenament. Exerciţii-studiu.formarea deprinderilor esenţiale de înaintarea piciorului la degete saudans. la călcîi în dansurile "Hora", "Alunelul", "Raţa", "Polca", "Hora cu bătăi", "Ciobănaşul" etc. Pas săltăreţ, fuga uşoară, cu ridicarea înainte sau înapoi a picioarelor îndoite în genunchi, sărituri etc. în dansurile: "Sîrba", "Ciuleandra", "Hostropăţul" etc.11. Formarea priceperii de a dansa "Raţa", "Alunelul", "Ciuleandra", Exerciţii de coordonare acu cîntec sau cu strigătură. "Dans în doi" etc. mişcărilor şi strigăturilor sau cuvintelor cîntecului în acompaniament muzical.
    • 12. Dezvoltarea independenţei şi a Combinaţii din mişcări ale Povestirea emotivă, descriereaactivismului în autoexprimare prin dansurilor enumerate mai sus. expresivă a temei. Improvizareamişcare, prin dans. generală. DEZVOLTAREA LITERARĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul va fi capabil: 1. Perceperea Activităţi de familiarizare cu• Să asculte atent şi să Texte din folclorul şi literatura diverse poezii, poveşti, povestiri,conştientizeze despre cine/ce se pentru copii (clasică, ghicitori, proverbe etc.vorbeşte în conţinutul textului contemporană, universală).audiat.• Să deosebească în mod practic, Speciile literare: povestea, poezia, Jocuri literare. Activităţi dedupă semnele ce le caracterizează, povestirea, ghicitoarea, proverbul evidenţiere a semnelorcele mai simple specii literare. etc. caracteristice, comparări, analize.• Să perceapă cît mai adecvat Conţinutul textului, elementele Exerciţii de dezvoltare a priceperiiconţinutul ideatic al textului literar. structurale (început, conţinut, de a se orienta în conţinutul sfîrşit); ideea principală (despre ce textului. se spune în text).• Să manifeste sensibilitate la Texte literare pentru formarea Diverse tipuri de exerciţii şi jocuriaudierea poeziilor, poveştilor, abilităţilor de percepere a pentru formarea sensibilităţii,povestirilor. conţinutului emoţional, de trăire a afectivităţii. evenimentelor descrise în text împreună cu personajele principale.• Să-şi dezvolte priceperea de a Încercări de redare prin desen, Descrierea verbală. Exerciţii desesiza frumuseţea unui tablou pictură, modelaj, aplicaţie a desenare, modelare, aplicaţie îndescris în text. conţinutului textului. Descrierea baza conţinutului textului. tabloului (personajului) imaginat. 2. Analiza elementară• Să încerce a evidenţia Personaje literare: pozitive - Convorbiri, exerciţii de evidenţierepersonajele principale din text. negative (bune, rele). a personajelor. Jocul "Despre cine se spune în text?" Exerciţii de• Să-şi formeze capacitatea de a Atitudinea faţă de personajele din evidenţiere, caracterizare, aprecierecaracteriza eroii pozitivi şi text: de ce ţi-a plăcut, de ce nu ţi-a a personajelor principale. Jocurilenegativi; să-şi exprime atitudinea plăcut, ai dori să fii ca dînsul sau "De ce-ţi place, de ce nu?", "Cumproprie faţă de personaje. nu? este?", "Cu cine ai vrea să te asemeni?". 3. Reproducerea• Să reproducă coerent faptele Texte din folclorul literar. Redarea Activităţi de repovestire. Jocuri,povestite, redate în textele audiate, coerentă a conţinutului textului: exerciţii.învăţate. prin răspunsuri la întrebări, pe episoade, după imagini, rezumativ, creativ (în măsura posibilităţilor individuale).• Să recite expresiv poezii, să Expresivitatea reproducerii, Exerciţii de recitare expresivă areproducă pe roluri coerent, utilizarea intonaţiei, pauzelor, poeziilor, de repovestire aexpresiv texte în versuri şi în proză accentului logic. poveştilor, povestirilor scurte.ce conţin dialog.
    • • Să cunoască unele texte din Folclorul copiilor şi literatura Jocuri, activităţi de memorare şifolclorul copiilor şi din literatura artistică. Memorarea şi utilizarea reproducere a textelor din folclorulartistică. poeziilor, poveştilor, povestirilor, copiilor şi din literatura artistică. ghicitorilor, snoavelor, proverbelor, numărătorilor, frămîntărilor de limbă.• Să conceptualizeze posibilitatea Dramatizarea. Utilizarea Antrenări practice, care permitreproducerii textelor învăţate ce simultană a elementelor verbale şi copiilor să reproducă prin jocuriconţin dialog prin intermediul a celor nonverbale (mimica, texte, utilizînd în mod elementarjocurilor-dramatizări, să organizeze gestica). mijloacele vorbirii expresive şiîn mod independent jocuri- gesturile, mimica, pantomima.dramatizări în baza conţinuturilortextelor însuşite anterior.• Să manifeste interes faţă de Activitatea teatralizată. Priceperi Antrenări practice. Jocul "Lateatru, de "activitatea teatralizată", de reproducere independentă a unui teatru", exerciţii de reproducere asă poată mînui independent păpuşi, text cunoscut, îndrăgit prin conţinuturilor textelor învăţatesiluete, figurine. Să demonstreze cu intermediul "teatrelor" de jucării, folosind jocuri, imagini, păpuşi,colegii ori independent spectacole de masă, de umbre, de imagini, de siluete, figuri de lemn.de teatru. păpuşi etc. 4.Creativitatea• Să depună eforturi pentru a crea, Compunerea textelor: descrierea Exerciţii de creare a unor textea compune texte în mod obiectelor, povestirilor din propria descriptive, artistice. Jocurileindependent (poveste, povestioară, experienţă, sfîrşitul unui text literare "Sîntem scriitori",ghicitoare); să selecteze cuvinte ce propus de adulţi; compunerea "Compunem exerciţii derimează. poveştilor, ghicitorilor. creativitate verbală".• Să utilizeze, în textul creat în Modalităţi de utilizare a cuvintelor Jocuri, exerciţii de improvizare amod independent, unele expresii noi şi a expresiilor frumoase textelor cu utilizarea unor cuvintefrumoase din poveştile, operele (însuşite anterior) în propria şi expresii frumoase.literare audiate, din poeziile, creaţie.poveştile învăţate. 5. Valorificarea mijloacelor Jocuri, exerciţii de utilizare a unor• Să valorifice în mod elementar artistice mijloace artistice.unele mijloace artistice: epitetul,comparaţia, personificarea. 6. Formarea viitorului cititor.• Să cunoască unele componente Cunoştinţe despre carte. Jocuri, exerciţii de recunoaştere aale cărţii Elementele componente ale cărţii: componentelor cărţii. coperta, foile, paginile, ilustraţiile, textul.• Să recunoască cartea, denumirea Diversităţi de ilustraţii, redarea Exerciţii-jocuri, antrenări deei după ilustraţia de pe copertă. conţinutului prin ilustraţii. recunoaştere a denumirii după ilustraţii. Jocul "Ghici denumirea după ilustraţia de pe copertă".• Să deosebească cărţile după Cărţi de diferite tipuri: ilustrate, Activităţi de analiză, comparare şitipurile lor. pliante, cărţi-teatru, cărţi pentru recunoaştere a cărţilor de diferite colorat, cărţi-crestomaţii, cărţi de tipuri. format mare, cărţi de format mic.• Să reproducă conţinutul unui text Cărţi ilustrate ce includ un singur Antrenări de reproducere a con-după imagini. text. ţinutului textului după imagini. Lectura cărţilor.
    • • Să recunoască după portret Portretele scriitorilor I. Creangă, Demonstrarea portretelor. Jocurichipul scriitorului îndrăgit. M. Eminescu, Gr. Vieru, S. literare "Ghici cine e ?", "Spune al Vangheli. cui e portretul?" "Care sînt cărţile pentru copii scrise de acest scriitor?" etc. REPERTORIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR CURRICULARE LA LITERATURA ARTISTICĂ PRIN CONŢINUTURILE TEXTELOR LITERARE Denumirea textului Autorii 1. Ce este mai mare decît cetăţile? Legendă română. 2. Mărţişorul. Legendă română. 4. Ridichea. Poveste populară rusă. 5. Ursul păcălit de vulpe. I. Creangă. 6. Oul de aur. Poveste populară bulgară. 7. Capra cu trei iezi. I. Creangă. 8. Gogoaşa. . Poveste populară rusă. 9. Păcală şi zarzărele. Snoavă română. 10. Trei urşi. L. Tolstoi. 11. Ulciorul cu galbeni. Poveste populară română. 12. Motanul, vulpea şi cocoşul. Poveste populară rusă. 13. Baba Dochia. Legendă română. 14. Motanul încălţat. Charles Perrault. 15. Păcală face cumpărături. Snoavă română. 16. Doctorul Aoleu. K. Ciucovski. 17. Punguţa cu doi bani. I. Creangă. 18. Spicul de grîu. Poveste populară ucraineană. 19. Musca. • A. Donici. 20. Mănuşa. Poveste populară ucraineană. 21. Morarul. Poveste populară română. 22. Răţuşca cea urîtă. H.-C. Andersen. 23. Veveriţa-Riţa. A. Roşca. 24. Scufiţa Roşie. Ch.Perrault. 25. Fraţii. Poveste populară română. 26. Foişorul. Poveste populară rusă. 27. Popasul. Snoavă românâ. 28. Povestea despre şoricelul prostuţ. S. Marşak. 29. Mioriţa. Baladă română. 30. Povestea despre peştişorul de aur. A.Puşkin. 31. Fata babei şi fata moşneagului. I. Creangă. COMUNICAREA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCopilul urmează: Ascultarea, înţelegerea după auz
    • Comunicarea orală• Să perceapă enunţurile din Mesajul verbal. Exerciţii de ascultare şi devorbirea adulţilor şi a copiilor. înţelegere a diferitelor enunţuri• Să sesizeze, să înţeleagă şi să ale mesajului audiat.deosebească diverse forme de Exerciţii de sesizare şiexprimări (întrebări, exclamări). diferenţiere a întrebărilor.• Să conceptualizeze, sămanifeste interes şi curiozitate Jocuri, exerciţii: "Da-nu",faţă de cele audiate. "întreabă", "Ce te-a întrebat?",• Să sesizeze, să înţeleagă "Ce doreşte?".expresiile afirmative, negative,exclamative, interogative din Exerciţii de conştientizare avorbirea celor din jur. expresiilor.• Să înţeleagă, să reţină expresii Jocul: "Este adevărat sau nu?",frumoase, plastice. convorbiri.• Să distingă realul de imaginar.• Să perceapă conţinutul Ghicitori, proverbe, exerciţii. Activităţi de percepere aghicitorilor, proverbelor, conţinuturilor ghicitorilor,expresiilor. proverbelor etc. Aspectul lexical• Să conştientizeze o formă sau Numărul, genul substantivelor.alta a cuvintelor. Timpul, persoana, modul verbului: indicativ, imperativ, conjunctiv etc.• Să perceapă, să deosebească Omonime (substantiv-cuvintele omonime. substantiv, substantiv-verb, substantiv-adjectiv, verb- pronume).• Să înţeleagă semnificaţia Cuvinte polisemantice Desen, situaţii, jocuri: "Cecuvintelor polisemantice, a (substantive, verbe, adjective). este...?", "Ce încă se numeştecuplurilor antonimice, a şirului Metafora (ac – de cusut, de astfel?", "Arată imaginile ce aude sinonime. arici, de ceasornic, de albină). aceeaşi denumire", "Spune Antonime. Sinonime. invers", "Numeşte aceasta, dar cu alte cuvinte".• Să perceapă semnificaţia Pronumepronumelor personale, posesive, - personaledemonstrative etc., a articolelor - posesive(substantivale, posesive). - demonstrative - de politeţe etc. Articol - adjectival (cel, cea) - substantival (o, un) - posesiv (al, a, ai, ale).
    • • Să perceapă gradele de Adjective. Adverbe (de loc, de Jocuri, situaţii: "Numeşte cu uncomparaţie ale adjectivelor, mod, de timp). Gradele de cuvînt", "Ce sînt acestea?", "Ceadverbelor. Să înţeleagă şi să comparaţie. este străin?" etc. Exerciţii dedeosebească adjectivele, receptare auditivă a cuvinteloradverbele (diversitatea lor). Cuvinte — noţiuni de gen necunoscute din fluxul vorbirii.• Să înţeleagă semnificaţia (îmbrăcăminte, jucării, plante,cuvintelor — noţiuni de gen. fructe etc.).• Să sesizeze cuvintelenecunoscute m procesulvorbirii.• Să perceapă semnificaţia Expresii frazeologice "A lua apă Situaţii de sesizare şi înţelegereexpresiilor frazeologice. în gură", "A ţine limba după a expresiilor. dinţi", "Zgîrie-brînză" etc. Aspectul gramatical• Să perceapă ce este cuvîntul, Cuvîntul. îmbinări de cuvinte. Situaţii, exerciţii, jocuri.propoziţia; să înţeleagă Propoziţia. "Sunete vii", "Cuvinte vii".semnificaţia îmbinărilor de Cuvinte formate prin sufixare Exerciţii de percepere acuvinte, a propoziţiilor; să (măsuţă, vulpoi, vulpişoară), conţinutului, a formelordeosebească un cuvînt de o numărul substantivelor {covor- cuvintelor.propoziţie. covoare), adjectivelor (frumos-• Să utilizeze diverse forme ale frumoşi-frumoasă-frumoase)aceluiaşi cuvînt. etc.• Să perceapă semnificaţia Verbul auxiliar a fi-sînt, eşti,formelor verbelor: auxiliare: a sîntem etc.fi, a lua, a avea.• Să sesizeze îmbinările eronate,să le corecteze.• Să înţeleagă cuvintele formateprin derivare (clase de cuvinte).• Să perceapă rolul acorduluidintre două părţi de vorbire. Aspectul fonetic• Să sesizeze sunetele din Sunet - obiecte din mediu. Exerciţii de ascultare a sunetelornatură. Sunet - cuvînt. din mediu şi de determinare a• Să raporteze sunetele la obiectelor, a depărtării, mărimiiobiectul respectiv. acestora în baza sunetelor• Să determine locul şi valoarea sesizate. "Ce se aude?",sunetului, a silabei în cuvînt. "Cumeste?", "Mare-mic", "Departe - aproape", "Telefonul", "Cinete-astrigat?", "Ce înseamnă?" etc. Prin ce se deosebeşte? (copac- copaci, copil-copii, vară-varză, casă-clasa)".• Să perceapă valoarea Accentul. Omonimele (ochi- Situaţii, exerciţii de explicare aaccentului în cuvînt. ochi, frizerii-frizeriii, veselă- locului accentului în cuvînt. veselă etc.)
    • • Să sesizeze îmbinările de Exerciţii de analiză a cuvintelor,sunete în cuvinte; să înţeleagă de depistare a unui anumitstructura sonoră a cuvintelor. sunet, îmbinări de sunete în• Să deosebească un sunet de cuvînt. "Ce este?"cuvînt.• Să asculte şi să audă. Comunicarea oralăCopilul va fi capabil: Emiterea mesajului. Exerciţii de utilizare corectă a• Să se exprime clar, logic, limbii literare, de exprimareconcis, fluid. logică.• Să întreţină o discuţie. Vorbirea dialogată (întrebări – Activităţi de povestire.• Să compună mesaje simple răspunsuri) şi monologată subavînd ca suport jucăria, desenul, formă de:tema, întrebarea. - descriere, - naraţiune, - explicare.• Să descrie obiecte, Descrierea obiectelor după Situaţii, exerciţii de descriere acomparîndu-le după formă, formă, mărime, menire, culoare obiectelor, de caracterizare amărime, culoare, material, etc. personajelor, a persoanelormenire. dorite.• Să verbalizeze conţinutul unorimagini, poze etc.• Să caracterizeze pe cineva.• Să descrie situaţii reale. Improvizarea poveştilor, Activităţi de alcătuire a• Să improvizeze povestiri, povestirilor după: poveştilor, povestirilor.poveşti. - începutul, - tema, - conţinutul, - sfîrşitul dat.• Să modifice conţinutul, Activităţi de modificare,sfîrşitul unei povestiri (poveşti). înscenări.• Să alcătuiască ghicitori, Ghicitori-descrieri. Activităţi de alcătuire anumărători, poezioare simple. Completarea versurilor. ghicitorilor, numărătorilor, poezioarelor.• Să poată formula întrebări şi Situaţii în urma cărora trebuierăspunsuri la ele, trase unele concluzii.• Să tragă concluzii la anumitesituaţii. Aspectul lexical• Să utilizeze toate părţile de Substantive (proprii, comune); Activităţi, exerciţii de utilizarevorbire. verbe la toate modurile, în vorbire a părţilor de vorbire timpurile; adjective ce preconizate (Ce este? Cum este? reprezintă însuşiri referitoare la Ce face? Unde este? etc.). dimensiuni, forme, culori, trăsături de caracter etc.; adverbe (de loc, timp, mod); pronume; prepoziţii; conjuncţii; articole etc.
    • • Să utilizeze corect în limbaj Sinonime-substantive (copil- Jocuri, exerciţii, situaţii mşirurile sinonimice elementare, pici, arbore-copac-pom), verbe cadrul cărora s-ar utiliza şirurigrupurile antonimice. (a fugi-a alerga, a pleca-a se sinonimice, cupluri antonimice. duce) etc. Alcătuirea propoziţiilor. Antonime (îmbrăcat-dezbrăcat, mare-mic).• Să folosească cuvinte-noţiuni. Activităţi, lecturi pe o anumită• Să utilizeze cuvinte temă.caracteristice anumitor teme Situaţii, activităţi de utilizare a(flori, anotimpuri, arbori etc.). cuvintelor polisemantice.• Să folosească diverse Cuvinte polisemantice:semnificaţii ale cuvintelor substantive (ac, faţă, picior),polisemantice. adjective (proaspăt, roşu), verbe (a arde, a bate) etc.• Să utilizeze corect omonimele, Omonime: substantiv-substantiv Exerciţii şi situaţii, imagini.să explice semnificaţia lor, a (broascâ-broasca), substantiv-paronimelor. adjectiv (mare-mare), substantiv-verb (sare-sare) etc. Paronime: casă-clasă.• Să întrebuinţeze corect şiruri Sinonime. Antonime - cusinonimice, grupuri antonimice. acelaşi radical şi cu radicali• Să explice semnificaţia diferiţi (impachetat-expresiilor frazeologice, a despachetat, urît-frumos).proverbelor, zicătorilor şi să leutilizeze în limbaj.• Să modeleze, să plaseze înschemă cuvintele preconizate.• Să analizeze şi să facă sintezaunor cuvinte. Aspectul gramatical• Să modifice forma cuvîntului, Substantiv - gen, număr, caz. Exerciţii de modificare a formeiutilizîndu-l corect. Verb - mod, timp, persoană etc. cuvîntului (copil-copii-copiilor), (scrie-a scris-scriu).• Să formeze şi să utilizeze Clase de cuvinte: Activităţi, situaţii, lecturi.şiruri de cuvinte prin derivare. lemn - lemnar, lemnărie,• Să respecte acordul dintre înlemnit.două şi mai multe părţi de Substantiv-adjectiv (mărvorbire. frumos, flori frumoase), substantiv-verb (mama citeşte, fetele citesc) etc.• Să utilizeze conştient diverseforme ale aceluiaşi cuvînt.• Să construiască propoziţii, Propoziţii simple, fraze.fraze de diverse tipuri.• Să utilizeze conjuncţii Conjuncţii: dar, sau, şi, cînd, Situaţii de a construi propoziţiicoordonatoare, subordonatoare din cauza, deoarece, dacă... simple, fraze.în construirea frazelor.• Să construiască propoziţii, Cuvinte-cheie.texte în baza cuvintelor-cheie.• Să folosească corect articolul Articolul substantival (a, l, i, Situaţii, exerciţii.substantival hotărît, posesiv etc. le), posesiv (al, a, ai, ale).
    • • Să formeze noi categorii Substantiv – verb (învâţâtor-agramaticale în baza celor învăţa). Substantiv-substantivcunoscute sau date. (farmacie-farmacist, zahăr- zaharniţa).• Să utilizeze corect substantivul Substantive: singular (lapte,cu o singură formă de număr făină, apa), plural (ochi,sau gen. genunchi, şorturi), gen (crocodil, veveriţă).• Să utilizeze în limbajul oral Părţile de vorbire. Activităţi, situaţii.toate părţile de vorbire cu toatecaracteristicile lor.• Să efectueze analiza lexicală apropoziţiei.• Să modeleze, să plaseze înschemă o propoziţie.• Să analizeze şi să sintetizeze opropoziţie.• Să pronunţe corect toate Aspectul fonetic Exerciţii de pronunţie asunetele. Sunetele limbii. sunetelor (izo-late şi în cuvinte).• Să reproducă sunetele din Cuvinte în care sunetulnatură. (îmbinarea de sunete) numit este• Să dea exemple de cuvinte ce plasat la începutul, mijlocul,conţin un anumit sunet. sfîrşitul lor.• Să construiască cuvinte înbaza unui grup de sunete.• Să utilizeze, să respecte un Omonime (copii - copii, auzi –tempou moderat în timpul auzi).vorbirii, utilizînd corectaccentul fonetic.• Să respecte intonaţia(interogativă, exclamativă,enunţiativă).• Să utilizeze corect cuvintele-paronime. FORMAREA PREMISELOR CITIT-SCRISULUI Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice 1. Formarea premiselor citiriiCopilul va fi capabil: Sunetul – component de bază al Jocuri, exerciţii de comunicare• Să manifeste sensibilitate faţă cuvîntului (Cuvîntul sună). prin gest, mimică, pantomimă şide vorbire, texte literare, interes Structura fonetică a cuvîntului cuvinte; de surprindere afaţă de comunicare, carte, (vocale, consoane). Sunetele sunetelor din mediul ambiant,dorinţa de a citi şi a scrie vocale purtătoare de silabe şi din vorbire; de dezvoltare aindependent. "sprijin" în rostirea silabelor. auzului fonematic; de• Să-şi dezvolte priceperea de a evidenţiere prin pronunţie asurprinde sunetele din mediul sunetelor în cuvinte; deambiant, din vorbire. efectuare a analizei şi sintezei;• Să efectueze analiza de modelare "înscriere" afonematică ("sonoră") a cuvintelor (sunetelor dincuvintelor ce conţin 3-6 sunete. cuvinte) în scheme.
    • • Să modeleze structura sonoră a Modelarea cuvintelor, alcătuirea Exersarea şi pronunţia.cuvîntului prin semne schemelor. Marcarea sunetelor Corectă a sunetelor limbiiconvenţionale. în scheme prin semne materne (nazale, vibrante, surde• Să deosebească după auz convenţionale (vocalele – etc.).vocalele de consoane. cerculeţe roşii, consoanele – Jocuri verbale, literare, cerculeţe ori pătrate albastre.) dramatizări în scopul formării Numărul de sunete în cuvînt şi priceperilor de analiză şi locul lor (primul, al doilea, al sinteză. Exerciţii de analiză şi treilea, ultimul ori. sinteză. Silaba, cuvîntul, propoziţia, textul• Să-şi dezvolte priceperea de a Divizarea textului, cuvintelor în Antrenări orale în compunereaanaliza şi de a sinteza, de a silabe, a cuvintelor în sunete. silabelor din sunete, a cuvintelorevidenţia silabele din cuvînt, Alcătuirea cuvintelor din silabe, din silabe, a propoziţiilor dincuvintele din propoziţii, a propoziţiilor din cuvinte, a cuvinte, a textelor de volum micpropoziţiile din text. unui text de volum mic din (3-5 propoziţii). propoziţii.• Să împartă cuvintele în silabe, Unirea sunetelor în silabe, a Jocuri şi exerciţii de divizare apropoziţia în cuvinte. silabelor în cuvinte, a cuvintelorpropoziţiilor în cuvinte, a în propoziţii, a propoziţiilor în cuvintelor în silabe, a silabelor text (de mic volum). în sunete; de "înscriere" a cuvintelor, propoziţiilor prin semne convenţionale.• Să determine numărul de Audierea propoziţiilor, textelor Jocuri, exerciţii, antrenări însunete (litere) în silabe şi literare, memorizarea, recitarea, construirea, modelarea literelorcuvinte, numărul cuvintelor în repovestirea, dramatizarea. (din beţişoare, aţă, ceară),propoziţie, a propoziţiilor într- înlocuirea semnelorun text de volum mic (3-5 convenţionale prin literepropoziţii). (includerea literelor în schemele cuvintelor modelate).• Să înscrie cuvintele şi Compunerea propoziţiilor şi a Jocurile "La şcoală", Sîntempropoziţiile în scheme textelor de volum mic elevi". Exerciţii de citire aconvenţionale (cuvîntul, (povestiri, poveşti, ghicitori). silabelor (deschise, închise), apropoziţia). cuvintelor, propoziţiilor. Literele alfabetului. Corespondenţa sunetului cu litera.• Să ştie că literele alfabetului Vocalele şi consoanele. Antrenări în "înscrierea"sînt semnele grafice ale Înlocuirea semnelor cuvintelor, propoziţiilor.sunetelor. convenţionale din schema Citirea propoziţiilor enunţiative,• Să conştientizeze cuvîntului modelat prin literele exclamative, interogative.corespondenţa sunetelor rostite respective.cu literele alfabetului Marcareasunetelor prin literelerespective.• Să cunoască literele Citirea silabelor deschise,alfabetului (vocale, consoane). închise ale cuvintelor.• Să poată citi cuvinte mono-, Nuanţele intonaţionale înbi-, trisila- bice şi unele lectura propoziţiilor şi semnelepropoziţii scurte din 2-4 cuvinte de punctuaţie (punctul, semnul(la dorinţă). întrebării, exclamării).
    • 2. Formarea premiselor scrisului• Să îndeplinească exerciţii Scrierea— o activitate necesarăgrafice (de "a scrie"). omului. Scrierea — formă de comunicare.• Să recunoască şi să reproducă "Scrierea" (desenarea) pe Exerciţii de reproducere aunele linii din mediul ambiant. pămînt, zăpadă, nisip cu semne punctelor, liniilor observate în convenţionale. mediul ambiant (drepte, oblice, curbe etc.) în desenele, picturile proprii.• Să efectueze exerciţii de Desenul, colorarea, haşurarea, Antrenarea în desenare,alunecare, înaintare pe suprafaţa modalităţi de antrenament colorare, haşurare, reproducereaunei foi. grafic, etapa pregătitoare pentru unor modele. scriere.• Să poată desena, colora, Lucrul independent pe foi fărăhaşura, reproduce unele modele, liniatură.desena după punctele de reper.• Să se orienteze în spaţiul Ornamente din diverse grupuri Exerciţii de desenare agrafic, să îmbine diverse linii. de linii. ornamentelor. Jocurile "Sîntem• Să deseneze ornamente pictori", "Sîntem meşterisimple. populari" etc.• Să traseze şi să redea corect Elemente grafice (linia Antrenări în perceperea,semne grafice. orizontală, verticală, oblică, recunoaşterea, deosebirea şi punctată, ondulată, curbă), trasarea grafismelor elementare nodul, bucla, bastonaşul etc. şi redarea corectă. Lucrul independent pe foi, în caiete didactice.• Să scrie unele grafisme - Literele de tipar, de mînâ, Jocuri de modelare a literelor deelemente ale literelor de tipar, elementele componente ale tipar şi de mînă. Exerciţii dede mînă (la dorinţă). literelor. Modelarea lor din scriere a grafismelor şi a beţişoare, ceară, plastilină, aţă literelor m caiete didactice. etc.• Să cunoască şi să utilizeze Cu ce scriem. Rechizitele pentru Exerciţii pe foi, la tablă, încorect rechizitele pentru scris: scris. caiete cu utilizarea diferitelorcreionul, creta, carioca, pixul, rechizite.stiloul.• Să respecte regulile igienice la Poziţia corpului, regulile Jocurile "La şcoală", "Sîntemscris. elementare ale scrierii. scriitori". FAMILIARIZAREA CU MEDIUL AMBIANT Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didacticeCunoaşterea şi utilizarea Omulnoţiunilor elementare despre • Corpul omenesc: condiţiile de Pe parcursul perioadei depropriul corp, natură şi viaţă şi igiena personală, pregătire se recomandărealitatea înconjurătoare. protecţia vieţii şi a sănătăţii. următoarele activităţi: • Protecţia drepturilor şiCopilul va fi capabil să posede obligaţiilor copilului.cunoştinţe elementare despre:
    • • propriul corp şi realitatea • Rolul adulţilor şi al copilului - selectarea informaţiei despreînconjurătoare; în familie. sine şi descoperirea propriei• activitatea omului şi relaţiile • Atitudinea faţă de omul identităţi;dintre oameni; muncii. - activităţi de instruire şi de practicare a regulilor de igienă personală;• evenimentele din activitatea Familia - cunoaşterea indicilor stării depersonală a omului şi din • Cunoştinţe despre familie. sănătate;societate; • Noţiunile: prenume, nume, - discuţii despre simţuri (văz,• fenomenele simple din natură; părinţi, bunei, adresă, domiciliu. gust, miros, auz, pipăit);• relaţiile elementare dintre • Activităţi specifice copilului în - descrierea obiectelor folosindlumea vie, nevie şi societate; familie. cele cinci simţuri;• influenţa pozitivă şi negativă a • Relaţiile dintre membriiomului asupra lumii vegetale şi familiei.animale;• spaţiu şi timp. Grădiniţa - observări dirijate asupraDezvoltarea capacităţilor de • Viaţa copiilor în grădiniţă. adulţilor şi activităţii lor;autocunoaştere, interacţiune cu • Comportamentul individual, - sfaturi concrete adresate înmediul ambiant şi utilizare relaţiile dintre copii, respectul mod individual fiecărui copilcorectă a instrumentelor faţă de sine şi faţă de alte despre protecţia vieţii şi anecesare. persoane. sănătăţii;Copilul va fi ajutat: Plai natal - atenţionări şi corectări• să-şi descopere propriul corp • Completarea cunoştinţelor cu sistematice;şi să sesizeze posibilităţile sale noi date despre geografia, - discuţii despre relaţiile dintrede cunoaştere prin văz, auz, relieful, bogăţiile naturale, membrii familiei;pipăit, gust, miros, percepere a condiţiile climaterice ale loculuivolumului şi spaţiului; de baştină.• să interacţioneze cu mediul . • Educarea dragostei de ţară, - joc didactic "Familia mea";ambiant, utilizînd instrumentele limbă, pămînt, istorie, neam. - exerciţii;necesare.Dezvoltarea spiritului de • Acumularea cunoştinţelor - teste pentru determinareaobservaţie necesar pentru despre stemă, tricolor, atitudinii faţă de cei din jur;descrierea particularităţilor semnificaţia simbolurilor - exerciţii şi activităţi deexterioare ale unor obiecte şi naţionale. autocunoaştere;fenomene din natură.Copilul va fi capabil: Din istoria neamului - exersarea deprinderilor• să recunoască şi să evidenţieze • Cunoştinţe elementare însuşite m condiţii variate;particularităţile exterioare despre strămoşi, neam (prin - organizarea concursurilor,(forma, culoarea, dimensiunile, intermediul obiceiurilor, sărbătorilor, distracţiilor privindmirosul etc.) ale unor obiecte şi tradiţiilor, datinilor, sărbătorilor conţinuturile enumerate.ale celor mai simple fenomene; religioase, naţionale şi a culturii naţionale). Mijloacele de locomoţie şi transport• să descrie deosebirea şi • Felurile şi tipurile de transport - discuţii despre oameniiasemănarea dintre obiecte şi utilizate în locul de baştină al celebri;fenomene din natură după fiecărui copil. - sărbătorile naţionale;particularităţile lor exterioare;
    • • să folosească formele • Profesiile din domeniul - discuţii despre varietatea şicomplexe de comparaţie (cald- transportului. frumuseţea plaiului natal;călduţ-fierbinte); • Regulile de circulaţie. - exerciţii de studiere a regulilor• sa enumere zilele săptămînii; de circulaţie;• să denumească anotimpurile, - observări directe asupraobiectele de îmbrăcăminte şi organismelor vii şi a mediilorîncălţăminte folosite. lor de viaţă;Educarea deprinderilor de - jocuri didactice, mobile; .comportare civilizată în familie, - ilustrarea şi modelarea unorsocietate. plante şi animale;Copilul va fi pregătit: - exerciţii de orientare în timp şi• să posede deprinderi de spaţiu;comportare civilizată în familie - observări directe asupraşi în societate, în locurile fenomenelor sezoniere din,publice, în mijloacele de localitate;transport;• să utilizeze adecvat cunoştinţele despre natură, om,societate. FloraÎncurajarea iniţiativei şi • Plantele ce cresc în Moldova: - exerciţii de descriere aeducarea capacităţii de a de luncă (măzăriche, pătlagina fenomenelor observate;proteja mediul ambiant. etc.); de grădină (bujor, busuioc,Copilul va fi stimulat: garofiţe, trandafir etc.); acvatice• să manifeste interes faţă de (papură, stuf, pipirig, rogozcunoaşterea lumii; etc.).• să capete încredere în sine în • Factorii ecologici necesari - înregistrarea în calendarulprocesul de cunoaştere; pentru creşterea plantelor (apă, naturii a datelor obţinute;• să ocrotească şi să protejeze căldură, lumină etc.). - excursii sezoniere în sînulmediul ambiant; • Modul de creştere şi îngrijire a naturii;• să manifeste respect faţă de plantelor. - compararea mediilor de viaţă amunca adulţilor. • Rolul omului în viaţa plantelor şi animalelor. plantelor, importanţa naturii Experienţe simple. pentru viaţă.
    • Fauna • Animale des întîlnite. • Caracterizarea animalelor după anumite semne. • Mediul în care trăiesc sau se dezvolta animalele domestice, sălbatice, acvatice etc. • Felul de a se alimenta al animalelor de pradă şi al celor erbivore. • Modul de a se deplasa (zbor, sărituri, înot). • Semnele exterioare caracteristice (forma corpului, penajul, dimensiunile aripilor). • Comportamentul animalelor în funcţie de atitudinea faţă de ele. • Rolul omului în transformarea şi protecţia naturii, a ţinutului natal. • Fenomenele naturii şi proprietăţile substanţelor. • Proprietăţile aerului, ale apei şi ale altor corpuri. • Cunoştinţe despre foc şi despre efectele lui. Soarele. Ceasul solar. • Rolul electricităţii în viaţa omului. • Tunetul. Fulgerul. FAMILIARIZAREA CU NATURA1. Aprofundarea cunoştinţelor a) plante (arbori, arbuşti, Observări asupra plantelor şiacumulate anterior despre ierbacee); animalelor:diversitatea organismelor vii b) animale (mamifere, păsări, - excursii în natură;(plante, animale). peşti, insecte); - jocuri didactice; c) fauna şi flora ţinutului natal. - literatura artistică; - activităţi de instruire; - plimbări; - modelaj.2. Formarea reprezentărilor - alimentaţia; - observări asupra plantelor şidespre principalele funcţii vitale - respiraţia; animalelor din ungheraşulla plante şi animale - reproducerea; naturii; - mişcarea; - satisfacerea funcţiilor vitale - creşterea şi dezvoltarea. ale plantelor şi animalelor.
    • 3. Generalizarea reprezentărilor - condiţiile necesare pentru - observări asupra animalelor;despre mediul de trai al creşterea şi dezvoltarea - excursii în natură;animalelor. animalelor; - jocuri didactice; - caracterul alimentaţiei: - activităţi instructive; a) animalele ierbivore; - literatura artistică; b) animalele carnivore; - vizionarea filmelor, - mediul în care există (acvatic, diafilmelor cu conţinut terestru, aerian, domestic, ecologic; sălbatic); - plimbări. - adaptarea la mediul de trai.4. Comunicarea cunoştinţelor - structura morfo-funcţională a - munca de îngrijire adespre structura morfo- plantelor; animalelor şi plantelor;funcţională a organismelor vii - structura morfo-funcţională a - observări asupra plantelor şi(plante, animale). animalelor; animalelor; - integritatea funcţională a - jocuri didactice; organismului viu ca condiţie de - exerciţii logice; existenţă, de activitate vitală. - literatura artistică; - modelaj.5. Familiarizarea copiilor cu - dezvoltarea plantei de la - observări de lungă duratăetapele de dezvoltare a plantelor sămânţă la sămânţă; asupra procesului de creştere şişi a animalelor. - înmulţirea vegetativă a dezvoltare a plantelor şi plantelor; animalelor; - dezvoltarea animalelor; - munca de îngrijire a plantelor - înmulţirea vivipară, depunerea şi animalelor; icrelor, clocirea ouălor. - activităţi instructiv-educative; - jocuri didactice, - literatura artistică; - vizionarea filmelor cu conţinut biologic;6. Aprofundarea reprezentărilor - lumină; - observări asupra plantelor dindespre condiţiile necesare - umiditate; ungheraşul naturii;pentru viaţa plantelor. - sol; - activităţi instinctive; - hrană; - experienţe elementare; - temperatură; - jocuri didactice; - acomodarea plantelor la - literatura artistică; condiţiile mediului; - demonstrarea filmelor, - schimbările sezoniere din viaţa diafilmelor despre viaţa plantelor; plantelor. - plantele diverselor fitocenoze (pădure, luncă, iaz).
    • PLAI NATALCopilul va fi ajutat: Articole textile (prosop, covor, Excursii în sat, în atelierele• Să manifeste atitudine pozitivă broderie), ustensile artizanale meşterilor populari, la Muzeulfaţă de tradiţiile şi obiceiurile din lut, alt material (ulcior, Ţinutului Natal, Muzeul Satului,populare. burlui, gavanos, oală, melesteu, Muzeul de Etnografie şi Istorie• Să cunoască unele elemente de sucitor, piuă etc.), obiecte de Naturală; jocuri cu subiect "De-civilizaţie şi de păstrare a cult (pentru sărbătorile creştine)a meşterii", "În atelier", "Casaobiectelor tradiţional-casnice. – ouă de Paşti, Steaua de mare"; convorbiri cu meşteri,Să ştie denumirea obiectelor Crăciun etc. demonstrarea obiectelor,tradiţionale. tablourilor, ilustraţiilor, activităţi practice de confecţionare a obiectelor sau a unor elemente ale acestora.• Să cunoască evenimentele Sărbători sezoniere şi religioase: Audierea colindelor înregistrateimportante (tradiţionale, de iarnă (Crăciunul şi Anul pe casetă, interpretate dereligioase, istorice). Nou); de primăvară (Mărţişorul, cîntăreţi profesionişti, artişti- Paştele); de vară (Duminica amatori, părinţi, bătrîni din Mare, Drăgaica); de toamnă localitatea respectivă; (Hramul satului) etc. convorbiri; memorizarea colindelor, urăturilor; activităţi practice de pregătire a rechizitelor pentru colind.• Să ştie despre tradiţia populară Cunoştinţe despre sărbătorile de Activităţi comune şide a întîlni . primăvara cu primăvară: Mărţişorul, Paştele, independente de muncă pemărţişori. Să participe la Paştele Blajinilor. teren. Activităţi practice,muncile din curte, să sădească confecţionarea mărţişoarelor.împreună cu adulţii pomi, flori.• Să cunoască semnificaţia Paştele. Lectura legendelor despresărbătorii, să povestească despre Mărţişor, convorbiri, desenare,sărbătorirea Paştelui în familie, aplicaţie.să-şi formeze o atitudine Examinarea icoanelor,pozitivă faţă de religie. tablourilor, ilustraţiilor, convorbiri, lectura povestirilor biblice, învăţarea cîntecelor pascale, activităţi de încondeiere a ouălor de Paşti, de modelare a păscuţelor.• Să cunoască membrii familiei, Paştele Blajinilor. Alcătuirea arborelui genealogicunele rude. Să-şi formeze al familiei, discuţii cu părinţii,atitudinea respectivă faţă de contemplarea fotografiilor,rude, faţă de cei decedaţi, să convorbiri, îngrijireaîngrijească împreună cu părinţii mormintelor strămoşilor (lamormintele buneilor, cimitirul din sat, din oraş),străbuneilor. sădirea florilor lîngă morminte, monumente.
    • • Să cunoască cele mai Duminica Mare, Drăgaica. Lectura legendelor.însemnate sărbători ale verii. Curăţatul curţilor, izvoarelor. Memorizarea poeziilor,Să-şi formeze o atitudine Excursii în cîmp, prin sat, oraş. activităţi practice de pregătire agrijulie faţă de natură, oamenii coşuleţelor, coroniţelor pentrumuncii. Să cunoască şi să sărbătoare. Convorbiri,practice împreună cu adulţii observări, excursii, activităţimodalităţi de muncă în natură, practice, jocuri cu subiect.de curăţare a curţilor,izvoarelor, bucurîndu-se derezultatele muncii.• Să posede cunoştinţe Claca şi şezătoarea. Activităţi practice "Ce pot faceelementare despre obiceiul mîinile dibace?", învăţareamoldovenilor de a se ajuta cîntecelor, memorizareareciproc, de a munci împreună poeziilor, jocuri cu subiect.la clăci şi şezători. Formareadeprinderilor de colaborare mtimpul muncii.• Să posede cunoştinţe Sărbătoarea roadei. Hramul Exerciţii, observări, convorbiri.elementare despre bogăţiile satului (oraşului), hramul casei. Lectura textelor, memorizareaplaiului natal: pămîntul, viile, poeziilor, învăţarea cîntecelor,livezile; despre hramul satului, jocuri-dramatizări, activităţial casei. practice. Activităţi practice: alcătuirea panoului; "Satul (oraşul) meu" cu ilustraţii şi desene, lectura legendei satului (oraşului), excursii, convorbiri despre personalităţile marcante din localitatea respectivă. EDUCAŢIA PRIN MUNCĂ 1. Munca în naturăCopilul va fi capabil: Activitatea omului în grădina de Activităţi de familiarizare cu• Să aprecieze influenţa omului zarzavat, livadă, pe ogoare. acţiunea omului asupra naturii.asupra naturii în scopul obţinerii Îngrijirea animalelor domestice. Excursii agricole. Convorbiri.bunurilor materiale.• Să efectueze toate măsurile Atitudinea pozitivă faţă de Activităţi de muncă. Excursiiagrotehnice de îngrijire şi munca în natură. Efectuarea agricole. Plimbări cu scop.ocrotire a plantelor din însărcinărilor de muncă şi a Observări de lungă durată.ungheraşul naturii, pe terenul de experienţelor simple privind Convorbiri.pămînt al grădiniţei şi în spaţiile germinaţia seminţelor, obţinereaverzi din apropiere. şi îngrijirea răsadurilor. Sădirea arborilor şi arbuştilor.• Să creeze de sinestătător Amenajarea şi îngrijirea Serviciul în ungheraşul naturii şicondiţii optime de viaţă pentru animalelor, respectînd cerinţele pe teren. Plimbări cu scop.animalele întreţinute în ecologice, în condiţiile de Excursii agricole.captivitate. Să îngrijească unele întreţinere a lor în captivitate.animale sălbatice, manifestînd Hrănirea suplimentară aatitudine grijulie faţă de ele, păsărilor sedentare, creareadorinţă de a le ocroti depunînd cărăruşelor ecologice.eforturi volitive.
    • 2. Munca de autoservire• Să-şi facă de sine stătător Spălarea mîinilor ori de cîte ori Convorbiri despre obiectele detoaleta într-o ordine e nevoie. îngrijirea dinţilor toaletă. Activităţi practice.consecutivă. dimineaţa şi seara cu periuţa şi Vizionare de diapozitive. pasta de dinţi; după dejun, prînz, cină – clătirea cu apă a cavităţii bucale. Aranjarea lenjeriei de pat.• Să se îmbrace şi dezbrace Îmbrăcarea şi dezbrăcarea Jocuri-concursuri, de ex.repede, de sinestătător. Să succesivă. Îngrijirea lucrurilor "îmbrăcarea, dezbrăcareaaranjeze hainele la locul lor cu personale, a jucăriilor. păpuşii". Convorbiri dupăacurateţe, să îngrijească imagini.încălţămintea.• Să manifeste dorinţa de a ajuta Reparaţia şi îngrijirea jucării Vizite în grupele mici de copii.pe cei mici să înveţe să se lor, cărţilor, aranjarea lor. Jocuri Convorbiri. Lecturi.autoservească. comune. 3. Munca în gospodărie• Să manifeste deprinderea de a Aranjarea materialelor necesare Convorbiri. Exercitări. Lecturiîndeplini funcţiile copilului de pentru activitate. Servirea mesei după imagini.serviciu în timpul activităţilor şi de fiecare zi şi a celei dela masă cu sîrguinţă şi sărbătoare. Utilizarea igienică aresponsabilitate. tacîmurilor şi a şerveţelului.• Să ducă lucrul început Îndeplinirea consecutivă a Activităţi de muncă. Convorbiri.pînâ la capăt. Să poată preţui însărcinărilor primite.calitatea muncii făcute de el şide semenii săi.• Să menţină în ordine Efectuarea ordinii în ungheraşul Vizite în alte grupe de copii.materialele pentru activităţi şi cu jucării. Aranjarea cu gust Convorbiri. Concursurijucăriile, locul unde se păstrează estetic a materialelor şi tematice. Activităţi. Vizionareele. jucăriilor. de diapozitive. Jocuri didactice,• Să cunoască unele activităţi de Profesii: medic, profesor, creative. Lecturi după imagini.muncă ale adulţilor, denumiri de educator, inginer, poliţist. Povestiri. Excursii. Matineeprofesii şi semnificaţia lor. Să Meserii şi unelte; folosite: tematice.cunoască locul de muncă şi tîmplar, zugrav, electrician,ocupaţia părinţilor. croitor, constructor, frizer,• Să participe în munca grădinar, livădar, plugar etc.gospodărească a adulţilor, careeste accesibilă copiilor. FORMAREA CUNOŞTINŢELOR ELEMENTARE ÎN DOMENIUL MATEMATICII Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice• Să formeze independent Mulţimea Activităţi, jocuri, exerciţii demulţimi şi submulţimi după Apartenenţa sau neapartenenţa triere, grupare, separare,anumite criterii şi să unui element la mulţimea dată. problematizarea, dialogulcaracterizeze elementele din problematizat.reuniune.
    • • Să intuiască mulţimea vidă ca Raportun cantitative între Conversaţia euristică,mulţime fără nici un element. obiecte din mulţimile algoritmizarea. Exerciţii de• Să formeze şirul numerelor comparate, indiferent de înlocuire, îmbinate cu elementenaturale 0-10 şi să cunoască mărime, formă, grosime sau de problematizare.aspectul ordinal şi cardinal al poziţie spaţială; determinareanumărului. mulţimilor echivalente. Numărul şi cifra• Să raporteze numărul şi cifra Numărul şi notaţia pentrula cantitate şi invers. număr. Intuirea numărului 0• Să compare numerele şi să (zero). Familiarizarea cudetermine "vecinii" acestora. aspectul ordinal şi cardinal.• Să compună şi să descompună Compararea numerelor,numerele în concentrul 1-10. determinarea numărului precedent şi a celui următor. Descompunerea numărului în două numere mai mici.• Să rezolve probleme simple în Înţelegerea operaţiilor cu Activităţi de dobîndire de noicare se utilizează adunări şi numere. Capacităţi de a efectua cunoştinţe, în care să se îmbinescăderi cu numerele mai mici operaţii simple de adunare şi jocuri, exerciţii.decît 10, folosind materiale scădere cu 1-2 unităţi.intuitive.• Să reprezinte operaţia,utilizînd simbolurile cifrelor şiale operaţiilor.• Să formuleze probleme simplede calcul după exerciţii date. Descompunerea numerelor• Să completeze şirul de numere Numerele pare şi impare. Activităţi. Jocuri, exerciţii,şi să explice regula de formare a problematizarea, algoritmizarea.lor.• Să exploreze modalităţile de adescompune numere mai micidecît 10 în baza adunării şiscăderii.• Să distingă numerele pare şiimpare. Relaţiile de ordine• Să utilizeze corect simbolica Familiarizarea cu simbolica Activităţi. Jocuri,<,>,= în compararea a două <,>,=,+,-. problematizarea.mulţimi şi a două numere. Figurile geometrice. Folosirea proprietăţilor lor• Să recunoască formele plane Familiarizarea cu formele plane(triunghi, pătrat, cerc, şi spaţiale şi cu proprietăţile lor.dreptunghi, oval).• Să recunoască formele spaţiale(cub, cilindru, con).
    • Spaţiul• Să stabilească poziţia unui Localizarea în spaţiu şi folosirea Reprezentările spaţiale în ceeaobiect în spaţiu (în raport cu transformărilor geometrice. ce priveşte: direcţia (la stînga, larepere fixe date), folosind Perceperea şi denumirea dreapta), poziţia (deasupra,prepoziţii şi adverbe de loc: în, relaţiilor spaţiale. dedesubt), distanţa (aproape,pe, sub, înainte, înapoi, în faţă, departe) etc. se vor forma înîn spate, lîngâ, între, la dreapta, cadrul jocurilor mobile, alla stînga, sus, jos, deasupra, exerciţiilor, activităţilor etc.dedesupt, după, aproape,departe, în interior, în exterioretc.• Să recunoască poziţiile:orizontală, verticală, oblică.• Să execute diferite tipuri demişcări(rotaţii, întoarceri). Măsura• Să aprecieze care obiect este Cantităţile. Estimarea şi Aplicarea metodei de învăţaremai lung, mai scurt etc. dintr-o măsurarea lor. Unităţile de prin descoperire în activitatea demulţime de obiecte. măsură standardizate şi cu măsurare a unor j obiecte, de• Să folosească măsuri ajutorul instrumentelor de comparare a capacităţilornestandardizate pentru lungime, măsurare. vaselor. Crearea situaţiei decapacitate, masă. problemă în care copilul să descopere soluţia rezolvării.• Să identifice şi să utilizezeunităţi de măsură standardizatepentru lungime, capacitate,masă (metru, centimetru, litru,kilogram).• Să recunoască instrumenteleadecvate unei măsurări: metrul,rigla, cana gradată, cîntarul,balanţa.• Să împartă obiectele în 4 părţiegale şi să utilizeze corectexpresiile 1/2, 2/4, 3/4. Timpul• Să aprecieze durata unei Orientarea în timp. Aprecierea Activităţi, exerciţii, probleme.activităţi (de 2, 3, 5 minute). unei perioade de timp.• Să recunoască şi să utilizezeelemente ale calendarului: zilelesăptămînii, lunile anului, data.• Să cunoască anotimpurile.• Să recunoască şi să utilizezesuccesiunea în timp aevenimentelor.• Să recunoască la ceas orele,jumătăţile de oră. FORMAREA CULTURII ECONOMICE ELEMENTARE Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice
    • Să ştie că orice om îndeplineşte Cunoştinţe elementare despre Excursii tematice la unităţileîn economie un anumit rol: unul economie. Aprofundarea comerciale din localitate şi lae brutar – el coace pîine, altul e cunoştinţelor din domeniul locul de muncă al părinţilor.şofer - el cară marfa etc. muncii oamenilor: obiectul Observări fragmentare muncii, rezultatul muncii, direcţionate spre activitatea munca individuală, munca oamenilor, care este determinată colectivă. de un conţinut economic sau orientare economică.Să explice semnificaţia şi Formarea reprezentărilor Lectura textelor în care sedestinaţia reprezentărilor din economice elementare: reflectă aspectul economic.domeniul economiei şi gospodar, fermier, valută, leul Exerciţii verbal-logice carefinanţelor, care se întîlnesc mai moldovenesc, datorie, dezvăluie indicii esenţiali aides în viaţa copilului. concurenţă, preţ, avans, reprezentărilor economice. iarmaroc, marfă, folos, aur, Sintetizarea într-un tot întreg a magazin universal, licitaţie, impresiilor şi cunoştinţelor bancă, mecenat; din domeniul copiilor la temă (povestiri din finanţelor: a cumpăra - a vinde, experienţa proprie, compunerea ieftin - scump, convenabil - unor părţi ale textelor începute neconvenabil, a cîştiga – a de educator). pierde.Să cunoască denumirile şi Cunoştinţe despre profesii. Activităţi de matematică cuconţinutul profesiilor noi: elemente de economie.fermier, economist, agent pentru Jocuri didactice, jocuri cupublicitate, antreprenor, subiect. Alcătuirea avizelorbusinessman. publicitare.Să înţeleagă că poţi cîştiga sau Cunoaşterea unor reguli dejoc Activităţi integrate cu conţinutpierde (atunci cînd faci ceva - bazate pe concurenţă. economic, activităţi de analizămunceşti) fără a te supăra pe şi comparare a imaginilorpartener. perechi.Să respecte regimul zilei. Formarea atitudinilor social- Convorbiri despre regimul zilei.Să îngrijească hăinuţele proprii. valoroase. Formarea atitudinii Vizite în grupele mici. Jocuri -Să păstreze cărtile şi toate grijulii faţă de mediu, faţă de consultaţii efectuate de copiibunurile social-utile care îl timp, faţă de produsul finit al referitor la păstrarea şi îngrijireaînconjoară. muncii – prelungirea vieţii vestimentaţiei (colaborareaSă observe şi să facă observaţie lucrurilor. copiilor din clasa I, grupelesemenilor, cînd aceştia au o pregătitoare şi cele mici).atitudine neglijentă faţă de Activităţi independente înobiecte, natură. ungheraşul cărţii (repararea tablourilor, jocurilor de masă, cărţilor).Să caute în permanenţă cea mai Stimularea tendinţelor de Însărcinări de muncă (colectivăraţională (creativă) cale de raţionalitate: conştientizarea şi individuală) în ungheraşulîndeplinire a unei însărcinări de faptului că pot exista mai multe naturii şi pe lotul grădiniţei.muncă. modalităţi de îndeplinire a unei Confecţionarea jucăriilor- însărcinări de muncă. cadouri pentru copiii din grupele mici.
    • Să întrerupă lumina zma sau Formarea tendinţelor de Activităţi de muncă artistică,cînd iese din încăpere. Să economicitate: atitudine artă plastică cu implicaţiiurmărească dacă uşile, economă faţă de factorii economice. Contemplarea şigeamurile încăperilor sînt iarna energetici şi termici; atitudine analiza tablourilor perechi.bine închise. Să găsească gospodărească în realizarea unui Compunerea povestioarelormodalităţi de refolosire a plan etc. începute de educator. Serviciuldeşeurilor (carton, hîrtie, stofa în sala de grupă. Expoziţia deetc.). lucrări "Eu sînt gospodar".Să muncească cu plăcere, Abilităţi de implementare în Confecţionarea individuală şicalitativ. Să ducă lucrul început practică a competenţelor colectivă a diferitor feluri dela bun sfîrşit fară a fi controlat. economice elementare. "marfa". Jocurile "Iarmarocul", Stimularea dorinţei de a munci. "Magazinul universal".Să poată corelaţiona trebuinţele Formarea priceperilor de Rezolvarea situaţiilor defamiliei cu posibilităţile planificare a bugetului familiei problemă. Coparticiparea lafinanciare ale ei. Să poată (de timp şi financiar). activităţile de planificare asubordona cheltuielile după bugetului familiei.importanţă. Să cunoascănecesităţile proprii: Astăzi, într-o săptămînă, într-un anotimp,într-un an. Să ştie de ce depindeîndeplinirea dorinţelor proprii.Să nu insiste asupra procurăriiobiectelor fără importanţă sau ajucăriilor pe care părinţii nu lepot cumpăra.Să planifice corect Formarea deprinderilor de Analiza activităţilor concrete deconsecutivitatea acţiunilor de apreciere a muncii sub aspect muncă de pe poziţiimuncă. Să analizeze rezultatul calitativ (este trainic etc.) şi multiaspectuale: morale,muncii sub aspect calitativ. utilităţii (cine se foloseşte de...). estetice şi economice. AMENAJAREA ŞI MUNCA ARTISTICĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Gospodăria• Să cunoască şi să înţeleagă că Comunicări cu demonstrări Comunicări, convorbiri desprea aranja frumos căminul a practice şi intuitive referitor la faptul cum se amenajează unmenţine ordinea şi curăţenia în artă şi măiestria în arta cămin, casa unui gospodar.jur este o artă şi o necesitate de gospodărească. Încadrarea Explicarea cerinţelor înaintateprimă importanţă. Să caute copiilor prin participare activă faţă de un stil gospodăresc.posibilităţi de a respecta ordinea la amenajarea interiorului şi Demonstrarea unor piese.şi de a contribui (în măsura schimbarea aranjamentului Elaborarea unor proiecteposibilităţilor) la păstrarea şi sălilor de grupă, colţişoarelor individuale sau de grup lamenţinerea curăţeniei. tematice dejoc din grădiniţă sau diverse activităţi de Amenajare. din curte.
    • Copilul va fi capabil:• Să identifice în experienţe Situaţii de joc. Jocuri cu rol,proprii, acumulate în familie, asalt de idei, evaluare şiexemple de spirit gospodăresc. autoevaluare.• Să înveţe a folosi în practicăunele experienţe acumulate înfamilie sau de la rude, din celeînsuşite în timpul activităţilor ,didactice.• Să manifeste sensibilitate şirespect faţă de tradiţiilepopulare prezente în artagospodărească. Arta populară decorativă aplicată• Să identifice unele piese de Contemplare şi concepere Activităţi de familiarizare cuartă populară decorativă elementară a valorii utilitare, obiecte de artă populară,aplicată, să observe şi să artistice şi naţionale a unor folosirea jocurilor didactice şi adescopere frumosul şi folosul piese de artizanat şi a unor activităţilor practice dreptarmonios integrate în piesele de obiecte de ritual, confecţionate mijloc de descoperire şiartizanat cu specific naţional; să manual de către meşteri, părinţi, cunoaştere mai detaliată aînceapă a conştientiza (treptat) bunici. (Se va pune accent pe valorii acestor piese.valoarea acestora. tradiţii, specific, afecţiune şi valoare.).• Să deosebească în mod practic Analiza exponatelor, căutarea şi Organizarea excursiilor prinspecificul unor grupe de obiecte descoperirea de către copii a localitate, îndeplinirea unormai frecvent întîlnite şi să le unor piese noi şi admirarea lor. însărcinări de căutare şicaracterizeze după: material, Modelarea din lut a vaselor, descoperire a valorilor naţionaleformă, ornament, tehnică de jucăriilor. Împletirea unor în familie, la rude, în localitate.executare şi destinaţie. suporturi, plăci decorative (din Expoziţii tematice, activităţi• Să confecţioneze unele piese lozie, pănuşi); confecţionarea practice, şezători, invitarea îndupă modelul meşterilor unor piese decorative ca: ospeţie la copil a meşterilorpopulari cu tendinţa de a băsmăluţe, covoraşe în populari sau vizitarea acestorarespecta tradiţia. miniatură, mărţişoare, colăcei la atelier. Se vor propune• Să înveţe unele procedee de ritual, "ajunul crăciunului", subiecte de trăire spirituală,simple de modelare artistică a măşti, atribute la sărbători respectînd specificul naţional.ceramicii, să împletească, (steaua, pluguşorul ş.a.), Căutări şi descoperiri de mesaje,utilizînd tehnologii simple: din încondeierea ouălor ş.a. comunicări cu cei ce cunosclozie, pănuşi, aţă, aluat; să Comunicări despre semnificaţia graiul strămoşilor. Promovareaîncerce a broda, a ţese (pe autentică a acestor îndeletniciri; acestora prin organizarearamă). copiii vor fi îndemnaţi să expoziţiilor tematice, şezătorilor• Să descopere treptat şi să valorifice şi să respecte aceste şi altor manifestări.conştientizeze destinaţia şi valori, să le folosească însemnificaţia unor piese de comunicarea lor cu cei din jur.ritual, ornamente.• Să simtă valoarea strămoşilorşi a comorii lăsată de eiurmaşilor.• Să trăiască bucuria sărbătoriisufletului de rînd cu cei ce ţin laaceste valori.
    • Confecţii din materiale din natură şi din deşeuri• Să analizeze şi să descopere, Confecţii din petale, paie, Studierea varietăţii materialelor,atît în multimea materialelor din pănuşi, frunze, seminţe, structurii acestora, rostului lor.natura înconjurătoare, cît şi în crenguţe, conuri, pietricele şi Dezvoltarea posibilităţilor demulţimea deşeurilor: forme, alte materiale: jucării, piese cercetare şi căutare a folosiriicalităţi, diverse detalii decorative, obiecte pentru acestora. Situaţii de problemă,asemănătoare cu părţi destinaţie practică, elemente de concurenţă, lucrul în echipă,componente şi întregul unor amenajare, compoziţii proiecte, strategii şi soluţiichipuri care ar putea fi decorative (cît mai variate, preventive, la moment şi după.confecţionate din acestea. ingenioase).• Să urmărească atît aspectul Lucrări din mulţimea Discuţii pentru a selecta celepractic, utilitar al confecţiei, cît materialelor nefolositoare la mai viabile soluţii.şi pe cel estetic, să tindă mereu moment: cutii, penoplast, Demonstrarea rezultatelor,spre perfecţionarea creaţiei sale. burete, bucăţi de plută, blăniţă, evaluarea acestora şi• Să caute soluţii, posibilităţi de piele, sîrmă ş.a. Confecţionarea autoevaluarea, creareaa rezolva situaţii - problema, de suporturilor, policioarelor, expoziţiilor tematice, folosireaa găsi ieşiri din situaţii dificile jucăriilor, pieselor decorative, creaţiilor copiilor lacu ajutorul spiritului inventiv. compoziţiilor etc. împodobirea localului.• Să poată aprecia obiectele îndemnuri de a continua aceastăconfecţionate de el şi de colegi. activitate în familie şi în alteAplicarea practică să fie cît mai situaţii.vastă (la direct sau prinintroducerea unor modificări).• Să se simtă satisfăcuţi,folositori şi disponibili de a sedărui, de a aduce bucurie celordin jur DEZVOLTAREA MOTORIE Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice1. Dezvoltarea fizică generală şicreşterea capacităţii derezistenţă a organismului.• Dezvoltarea fizică Exerciţii fizice fără obiecte: Executarea complexelor demultilaterală, corectă şi exerciţii pentru dezvoltarea exerciţii fizice în diverse formearmonioasă a organismului. membrelor superioare; exerciţii de activitate motrice. pentru dezvoltarea membrelor Explicaţia, demonstrarea, inferioare; exerciţii pentru dozarea efortului fizic şi dezvoltarea musculaturii alternarea lui cu odihna trunchiului; exerciţii pentru (repausul). influenţarea simultană a majorităţii grupelor de muşchi. Exerciţii fizice cu obiecte: complexe de exerciţii fizice cu bastonul de gimnastică; complexe de exerciţii cu cercul de gimnastică; complexe de exerciţii fizice cu coarda; complexe de exerciţii fizice pe banca de gimnastică.
    • • Sporirea capacităţii Complexe de exerciţii fizice cu Procedee de organizare prinorganismului de a rezista la şi fără obiecte practicate m flux. Metoda exerciţiuluiefortul fizic. diverse forme de activitate repetat. motrice.• Formarea deprinderilor de Complexe de exerciţii fizice Procedee metodice de aplicare apracticare a exerciţiilor fizice executate în aer liber; proceduri procedurilor de călire în cadrulîmbinate cu proceduri de călire. de călire utilizate după practicării exerciţiilor fizice. executarea exerciţiilor fizice şi după somn.• Formarea ţinutei corecte şi a Exerciţii fizice destinate Utilizarea reperelor vizuale.deprinderii de orientare în profilaxiei şi corectării Metoda exerciţiului integral.spaţiu. deficienţelor corporale; exerciţii pentru profilaxia piciorului plat; exerciţii pentru asigurarea formării profilului curburilor coloanei vertebrale. Exerciţii de front şi formaţii, întoarceri prin păşire şi prin săritură spre direcţia indicată; încolonarea cîte unul, în perechi; alinierea într-un rînd, în două rînduri; deplasări în coloană cîte unul, cîte doi, cîte patru; deplasare în coloană cîte unul cu trecere m coloană cîte doi; deplasări în formaţiile însuşite în mers şi alergare, practicînd diverse feluri(forme) de mers şi alergare2. Formarea şi perfecţionarea cu diferite mişcări de braţe;deprinderilor motrice de bază şi aranjarea în formaţie de lucru -cu caracter aplicativ coloană cîte patru; acţiuni de(dezvoltarea capacităţii motrice desfăşurare şi strîngere îngenerale). formaţiile învăţate.• Asigurarea unui mers corect şi - Mers în vîrful picioarelor Demonstrarea şi explicareadezvoltarea continuă a alternat cu mers pe toată talpa; acţiunilor executate.capacităţii de percepere şi - mers în cadenţă; Utilizarea reperelor audio-redare a ritmurilor de deplasare. - mers m cerc cu trecere în vizuale. perechi, în grupuri mici; - mers cu pas încrucişat; - mers pe vîrfuri cu genunchii îndoiţi; - mers în şerpuire, cu ocolirea obiectelor, pe diagonală; - mers pe călcîie, pe partea exterioară/ interioară a labei piciorului; - mers cu paşi mari şi mici; - mers cu spatele înainte şi cu ochii închişi; - mers cu pas adăugat;
    • • Lărgirea variaţiei tehnicii de - alergare neîntreruptă timp de 3 Metoda jocului şi metodaalergare. min; competiţională. - alergare uşoară pe vîrfuri cu Metoda repetării efortului fizic. pornire şi oprire la semnal; Metoda competiţională. - alergare cu împrăştiere şi regrupare la semnal, în locuri şi formaţii indicate; - alergare şerpuită, printre obiecte; - alergare cu trecere peste diferite obstacole; - alergare de viteză pe 10, 20, 30 m; - alergare de rezistenţă pe distanţa de 400-500 m; - alergare competiţională pe distanţe scurte; - alergare de suveică 3x5x10 m; - alergare purtînd diferite obiecte; - alergare de control pe 20, 30m; de rezistenţă;• Consolidarea tehnicii aterizării - săritură de pe loc cu Metoda exerciţiului repetat.la diverse exerciţii de sărituri. desprindere de pe ambele Explicarea, demonstrarea; picioare şi cu atingerea procedee metodice vizual- obiectelor suspendate; intuitive îmbinate cu metode - săritură în serii a cîte 30-40 practice. executări (3-4 ori); - sărituri în lungime fără elan; - săritură în lungime cu elan peste obstacole (două linii paralele, jucării moi etc.); - săritură în înălţime cu elan din faţă (h = 20 cm); - săritură în adîncime de pe loc (h=20-30 cm); - săritură cu deplasare înainte pe distanţa de 5-6 m; - săritură în lungime de pe loc;
    • • Optimizarea şi coordonarea - aruncarea cu o mînă şi Testare. Utilizarea metodei detehnicii aruncării cu procedeele prinderea mingii cu două mîini grup în instruirea copiilor.de prindere. individual, în perechi, m cerc Utilizarea materialelor intuitive. etc.; Procedee metodice vizuale. - rostogolirea, aruncarea mingii Metoda repetării efortului. la distanţă, spre o ţintă fixă; - aruncarea mingii la ţinta orizontală; - aruncarea mingii la ţinta orizontală şi verticală; - aruncarea mingii la distanţă (6-12 m) cu mîna dreaptă şi stîngă; - aruncarea mingii la ţinta mobilă; - aruncarea mingii medicinale (1 kg) din poziţia şezînd, picioarele depărtate; - aruncarea mingii la distanţă;• Dezvoltarea continuă a - deplasare pe palme şi Testare. Metoda exerciţiuluicapacităţilor de coordonare genunchi pe diverse suprafeţe integral.generală şi a priceperii de de sprijin în direcţia înapoi;aplicare a exerciţiilor de tîrîre, - deplasare cu sprijin pecăţărare în condiţii variate. antebraţe şi vîrfurile picioarelor; - deplasarea pe scara orizontală; - căţărare pe scara de gimnastică, coborîre cu schimbarea tempoului; - căţărare pe scara de frînghie; - căţărare pe turnul de gimnastică; - căţărare pe odgon la înălţimea accesibilă;• Perfecţionarea capacităţii de - mers în echilibru pe o linie Utilizarea ; metodei intuitive şimenţinere a echilibrului trasată pe sol, cu păşire peste a problematizării.corpului în diferite poziţii şi în obstacole;mişcare. - mers în echilibru pe plan ridicat (h=25 cm) cu păşire peste obstacole, cu aterizare prin săritură în adîncime; - deplasare în echilibru prin sărituri pe banca de gimnastică; - mers în echilibru pe stighia băncii cu paşi adăugat şi direct; - a balansa pe mingea medicinală; - executarea din alergare a cumpenei pe un picior, genuflexiuni, ridicarea pe vîrfuri, pirueta la 180° (360°).
    • 3. Dezvoltarea capacităţilor Jocuri de mişcare de mobilitate Metoda jocului şimotrice de bază. mare: competiţională.• Perfecţionarea continuă a De-a puia gaia; Paznicul Alb; Metoda modelării.capacităţilor coordinative Şarpele; Copci; Ziua şi Diversificarea metodelor(dibăcia). noaptea; Nâvodul; Acul şi ata; practice în situaţii reale de Podul mişcâtor; Broscuţele şi învăţămînt. bîtlanul; Lupul în şanţ; Apărarea cetâţii; Ai transmis - aşază-te; Mingea prin tunel; Alpiniştii curajoşi; Cursa cufluturi; Cursa perechilor; Suveica; Cursa cu obstacole.• Educarea capacităţii de viteză- - sărituri în serii a cîte 30-40 (3- Metode ale efortului repetat.fortă. 4 ori); Testare. - sărituri în adîncime cu săritură Utilizarea metodelor: frontală, succesivă înainte (h=30-40 cm); flux, de grup. - sărituri în înălţime cu elan Metoda eforturilor "pînă la direct (50 cm); refuz". - săritură peste 6-8 obstacole; Metoda exerciţiului continuu. - săritură de pe loc eu atingerea Modelarea diverselor situaţii de obiectelor suspendate; învăţămînt. - săritură la coardă; - jocuri, ştafete cu sărituri; - aruncare la ţinta fixă, verticală şi orizontală; - aruncare la ţinta mobilă cu mîna dreaptă şi stăngă; - aruncarea mingii în perechi stînd la distanţe diferite;• Dezvoltarea forţei în regim de - jocuri - ştafete cu aruncări; Crearea situaţiilor de problemă.rezistenţă şi a rezistenţei - aruncarea mingii medicinale (1 Metode de apreciere a efortuluigenerale. kg) din poziţia şezînd, aplicat în situaţii de învăţămînt. picioarele depărtate; - alergare de viteză din diferite poziţii de plecare; - alergare repetată pe distanţele de 10, 15, 20, 30 m; - alergare de suveică 3x5 m;• Dezvoltarea capacităţii şi - jocuri- ştafete cu alergare; Explicare, comentarii.aprecierii din ochi. - exerciţii de dezvoltare4. Dezvoltarea interesului şi fizică generală pentru Metoda convingerii, aprobării.formarea unor obişnuinţe de a dezvoltarea musculaturii Testare.practica zilnic exerciţiile fizice. abdomenului; - exerciţii de dezvoltare fizică generală pentru dezvoltarea musculaturii spatelui; - exerciţii fizice specifice
    • • Dezvoltarea spiritului activ şi dezvoltării muşchilorcreator în cadrul practicării membrelor superioare;exerciţiilor fizice în mod - alergare neîntreruptă timp de 3independent. min; - alergare pe 120m, altemativă cu mers rapid; - alergare de rezistenţă pe distanţa de 400 m pe teren accidentat; - alergarea pe distanţa de 100 m prin metoda "pînă la refuz"; - jocuri - ştafete de mobilitate5.Formarea unor deprinderi de moderată; Convorbiri, orientarea copiilorigienă corectă individuală şi în - săritură peste 6-8 obstacole; spre respectarea regulilorcolectiv. - exerciţii de front şi formaţii; igienice.• Educarea grijii faţă de ; - exerciţii de mers şi alergare cu Metode tradiţionale şisănătate, faţă de echipamentul schimbarea direcţiei, tempoului netradiţionale de călire,sportiv şi de inventarul sportiv. deplasării; practicate de preşcolari. - sărituri în lungime cu aprecierea locului aterizării; - aruncarea mingii la distanţă, ţintă fixă verticală, orizontală; - jocuri dinamice, ştafete cu alergări, aruncări, sărituri etc.; - complexe de exerciţii fizice practicate în condiţii variate; - teste motrice: alergare de viteză (20 m), alergare de suveică (3x10 m), săritură în lungime fără elan, alergare de rezistenţă; - jocuri dinamice practicate independent; - exerciţii fizice cu şi fără obiecte; - exerciţii fizice îmbinate cu proceduri de călire; - igiena corporală şi a echipamentului sportiv; - igiena inventarului sportiv utilizat în condiţiile grădiniţei şi de domiciliu. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PREŞCOLARILOR Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor inter-dependenţi naturali şi socio-economici. Aceştia sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă, trai,alimentare şi altele. Factorii naturali şi socio-economici interacţionează, adică influenţeazădezvoltarea industriei, transportului, arhitecturii etc. Ei exercită o anumită influenţă asupracomponenţei apei, aerului, solului, iar factorii naturali se răsfrîng asupra caracterului alimentaţiei,condiţiilor de trai ale populaţiei, alegerea locului de muncă etc. Conform aprecierii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea este nu numai lipsa bolilor
    • sau a defectelor fizice, dar şi deplina bunăstare fizică, spirituală şi socială. Conform datelorcercetărilor ştiinţifice, sănătatea este determinată în peste 50% din cazuri de modul de viaţă alomului. Educaţia pentru sănătate trebuie începută la vârsta preşcolară. Este necesar de a forma lacopii atitudini şi competenţe. Ei trebuie să posede cunoştinţe elementare despre: • Modul sănătos de viaţă care caracterizează activitatea cotidiană a omului şi care îi permitemenţinerea sănătăţii la nivelul cuvenit. Modul sănătos de viaţă presupune, de asemenea, respectareaunui regim corect al zilei; durata somnului; alimentaţia sănătoasă; excluderea deprinderilor vicioase(fumatul, folosirea alcoolului şi a altor droguri); respectarea igienei personale şi publice, posedareacunoştinţelor şi deprinderilor care permit preîntîmpinarea diferitelor, boli, cunoaşterea propriuluiorganism. • Modul sănătos de viaţă include o activitate fizică adecvată (lucru fizic, sport, plimbări,turism etc.) şi o muncă intelectuală corect organizată. • Sănătatea poate fi menţinută numai în cazul existenţei relaţiilor corecte dintre oameni (înfamilie, grupă, clasă, colectiv de muncă, echipă sportivă etc.). j • O influenţă benefică asupra sănătăţii o are contactul cu natura (bazinele acvatice, pădurile,munţii etc.). In legătură cu creşterea culturii generale a populaţiei şi sporirea necesităţii de conştientizarea principiilor modului sănătos de viaţă, în ultimii ani creşte interesul adulţilor şi mai ales alpărinţilor şi cadrelor didactice faţă de educaţia pentru sănătatea copiilor. Considerăm că copiii de vîrstă preşcolară mare trebuie să înţeleagă necesitatea de a ajungela o bună stare de sănătate, de a-şi păstra şi întrema la timp sănătatea. Procesul de educaţie pentru sănătate trebuie început în copilăria timpurie şi orientat sprerealizarea următoarelor obiective generale: • Cunoaşterea structurii şi funcţionării organismului uman şi as legităţilor de creştere şidezvoltare. • Dezvoltarea simţului responsabilităţii faţă de menţinerea sănătăţii propriului organism, cîtşi a celor din jur. Cunoaşterea factorilor de risc ce dăunează sănătăţii şi evitarea lor. • Formarea unui mod sănătos de viaţă: cunoaşterea elementelor principale ale regimului zileişi a necesităţii de respectare a lui; conştientizarea faptului că alimentaţia corectă stă la bazasănătăţii; educarea intoleranţei faţă de consumul de alcool, droguri şi faţă de fumat; respectarearegulilor de igienă personală şi publică. Ca obiective de referinţă ale educaţiei pentru sănătate se propun: • Formarea cunoştinţelor despre părţile componente ale corpului uman şi construcţia lui;cunoştinţe despre piele, păr, unghii; cunoştinţe elementare despre schelet şi muşchi, rolul lor;cunoaşterea principalelor organe interne şi funcţia lor (organele respiratorii — respiraţia, organeledigestive - alimentaţia, aparatul cardiovascular - inima, sîngele). • Familiarizarea cu faptul că la baza structurii organismului uman stă celula. • Acumularea cunoştinţelor despre organele de simţ datorită cărora se percepe lumeaînconjurătoare (cu ochii vedem, cu urechile auzim, cu nasul mirosim, cu limba gustăm etc.). • Formarea cunoştinţelor elementare despre reproducerea umană (cum apare omul pe lume). • Noţiuni despre familie: căsătoria, nunta, mirele, mireasa, dragostea, copiii. Educarea lacopii a simţului matern şi patern. Altoirea dragostei faţă de actualul (viitorul) frate (soră) şiconştientizarea obligaţiunilor faţă de el (ea), a dorinţei de a acorda ajutor mamei în îngrijireasugarului etc. • Conştientizarea necesităţii de a proteja inima printr-un mod sănătos de viaţă. • Cunoaşterea faptului că răceala e cauza celor mai frecvente îmbolnăviri ale omului şiposedarea deprinderilor de a o evita. • Formarea cunoştinţelor elementare despre respiraţie şi cunoaşterea unor reguli de a respiracorect. • Formarea cunoştinţelor elementare despre alimentaţie şi regimul alimentar corect.Educarea deprinderilor cultural-igienice în timpul mesei (amenajarea mesei, conduita etc.).
    • • Conştientizarea necesităţii de a păstra dinţii sănătoşi. Cunoaşterea regulilor de îngrijire adinţilor. însuşirea unor reguli de profilaxie a bolilor infecţioase, de îngrijire a pielii, de combatere aectoparaziţilor (păduchi, rîie etc.) • Formarea cunoştinţelor despre regimul zilei (deşteptarea, toaleta de dimineaţă, dejunul,activitatea în grădiniţă, cina, somnul etc.), formarea deprinderilor cultural-igienice. În scopul soluţionării acestor probleme, întru ajutorarea educatorilor şi părinţilor în educaţiacopiilor de vîrstă preşcolară, propunem următoarea tematică: "Să avem o piele curată", "Sămenţinem curăţenia peste tot", "îngrijirea îmbrăcămintei şi a încălţămintei", "Să ne comportămcorect", "Sănătatea şi natura", "Mişcarea şi sănătatea", "Activităţile zilnice", "Cum am apărut pelume", "Familia mea", "Corpul nostru", "Cum percepem lumea", "Scheletul şi muşchii", "Inima şiocrotirea ei", "Să ne alimentăm corect", "Să respirăm corect", "Bolile mîinilor murdare", "Să nurăcim", "Ca să nu ne doară burta", "Păstrează dinţii", "Cum să evităm traumatismul?", "Ce să facemca să fim sănătoşi (recapitulare)?". Conţinuturile propuse prin aceste teme pot fi comunicate atît în viaţa cotidiană, cît şi încadrul activităţilor special organizate. Plan-program de realizare a tematicii la educaţia pentru sănătate:Tema generală Luna Tematica activităţilor 1 2 3 I. Corpul umanStructura Septembrie Corpul nostru Scheletul şi muşchii Cum percepe mcorpului uman lumeaOrganele interne Octombrie Organele respiratorii Organele digestive Inima, sîngeleşi funcţiile lorProtejarea Noiembrie Să ne alimentăm Să respirăm corect Să nu răcim Călireaorganismului corectumanÎngrijirea Decembrie Să avem o piele Îngrijirea părului şi Păstrează dinţiiorganismu-lui curată a unghiilorumanCreşterea şi Ianuarie Familia mea (mama, Sora/fratele meu Cum am apărut pedezvoltarea tata, bunicii) mai mic lumeorganismuluiuman. Reprodu-cerea II. Modul sănătos de viatăEducarea Februarie Să menţinem Îngrijirea Îngrijireadeprinderilor de curăţenia peste tot îmbrăcămintei încălţăminteiacurateţeFactorii de risc Martie Combaterea Daunele alcoolului Drogurile şiai sănătăţii fumatului sănătateaMenţinerea Aprilie Boala mîinilor Ca să nu ne doară Cum săl evitămsănătăţii murdare burta traumatismul?Relaţiile cu Mai Sănătatea şi natura Mişcarea şi Activităţile zilnicemediul extern sănătateaCultura Iunie Să ne comportăm Iubeşte pe cei din Bolile periculoasecomportării corect jurul tău Planul-program prevede materialul curricular pentru anul de învăţămînt pe luni şi săptămîni.Consolidarea cunoştinţelor acumulate, formarea competenţelor şi a atitudinilor respective se vaefectua zilnic prin diverse forme educaţionale şi la finele fiecărei teme (în săptămîna a 4-a a lunii).
    • SUGESTII METODOLOGICE Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de vîrstă preşcolară mare constituie elaborareaunui component metodologic al învăţămîntului preuniversitar, care are drept scop formarea şidezvoltarea continuă a personalităţii copilului de 5-7 ani prin intermediul diverselor tehnologiieducaţionale modeme. El preconizează activităţile principale tipice pentru această vîrstă: practică cuobiecte, joc, comunicare şi prevede trecerea lentă de la activitatea de joc la cea de învăţare. Metodologia educaţională se axează pe metode active orientate spre un învăţămînt formativ,bazat pe curiozitatea copiilor, dorinţa lor de a explora, a experimenta în ariile de stimulare. Scopul derulării procesului educativ-instructiv rezidă în dezvolta-rea optimă a personalităţii;orientarea spre formarea comportamentelor principale ale copilului de vîrstă preşcolară: socio-afectiv, cognitiv-verbal şi motor. Strategiile educaţionale ce se propun pentru realizare în procesul educativ-instructiv dingrupele pregătitoare vor promova un nou sistem educaţional şi anume: - o educaţie orientată spre ritmul de dezvoltare a fiecărui copil, în măsura posibilităţiiindividuale, cu valenţe formative bine accentuate; - oferirea unei libertăţi mai mari în explorarea propriilor capacităţi şi m acumulareaindependentă a cunoştinţelor; - eliberarea tandemului copil-educator de formalism în relaţii; - realizarea obiectivelor de instruire prin educaţie şi nu invers; - respectarea drepturilor copilului; - pregătirea treptată a copilului pentru activitatea de învăţare prin intermediul activităţiiludice; - dezvoltarea copilului în perspectiva împlinirii naturale a trebuinţelor sale şi nu forţareaacestei evoluări după un anumit tipar; - accesul copilului la educaţia activă şi creativă etc. Strategiile didactice utilizate în procesul pregătirii copiilor pentru şcoală vor include unansamblu de metode şi de procedee, mijloace de învăţămînt şi tehnologii de învăţare cu ajutorulcărora se vor realiza obiectivele propuse de curriculum într-o activitate didactică modernă şi corectorientată. SUGESTII PENTRU EVALUARE. CRITERII DE EVALUARE A MATURITĂŢII ŞCOLARE Determinarea nivelului de pregătire a copiilor pentru şcoală constituie o modalitate obiectivăde punere în evidenţă a randamentului obţinut şi reprezintă rezultatele procesului de educaţie,învăţare şi instruire, realizate prin diverse tehnologii în perioada preşcolarităţii. Evaluarea la debutul şcolar (în clasa I) furnizează şi informaţia necesară pentru adoptarea,pe baze ştiinţifice, a unor măsuri de stabilire a continuităţii în procesul de educaţie şi instruire acopiilor. Pornind de la particularităţile de vîrstă ale preşcolarilor, de la faptul că ei nu pot citi şi niciscrie, considerăm necesară elaborarea unei metodici speciale de evaluare cu ajutorul căreia cadreledidactice din grădiniţe şi clasele I vor efectua evaluarea comportamentelor personalităţii îndevenire: social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Se ştie că evaluarea vizează eficienţa educaţiei şi a instruirii prin prisma raportului dintreobiectivele proiectate şi rezultatele obţinute de către copii prin activităţile lor. Evaluarea urmăreşteconsecinţele acţiunii întreprinse de adulţi m procesul de formare a personalităţii copilului înansamblu. Astfel pot fi preconizate trei direcţii ale evaluării prin strategii didactice adecvate,încheindu-se cu aprecieri asupra funcţionării interne a acţiunii educaţional-instructive, şi anume:evaluarea atitudinilor, a cunoştinţelor şi a competenţelor obţinute de copii la finele preşcolarităţii. Considerăm necesare şi de o valoare indiscutabilă trei tipuri de evaluare: iniţială, continuă(formativă) şi finală. Fiecare din aceste tipuri de evaluare trebuie promovat pe parcursul anului de învăţămînt,deoarece ele îşi au scopul şi rolul lor.
    • în procesul predării-învăţării şi al însuşirii conţinuturilor curriculare, o atenţie deosebită seva acorda evaluării formative. Ea se va face în funcţie de obiectivele generale şi de referinţă şi nu înraport cu nivelurile atinse numai de unii copii (dotaţi şi supradotaţi). Evaluarea se va efectua într-unmod voalat, fără a stresa copiii. Cele mai frecvente metode şi tehnici de evaluare vor fi probele orale, practice (observări,investigaţii, convorbiri), iar uneori se vor aplica şi teste elementare. În evaluarea preşcolarilor pot exista diverse modalităţi de apreciere a nivelurilor decunoştinţe, capacităţi-atitudini, dar cea mai reuşită ar fi aprecierea prin calificativele: "foarte bine","bine", "suficient". Educatorii sînt liberi în elaborarea strategiilor şi selectarea metodelor de evaluare şiapreciere. Important este ca ele să aibă o funcţie constructivă şi dezvoltativă. Drept suport pentruelaborarea testelor de evaluare pot servi Nivelurile optime de dezvoltare a copilului la debutulşcolar. Gradul de maturitate şcolară, în care concurează modalităţile de maturitate intelectuală (destructurare iniţială a mecanismelor intelectuale), de maturitate emoţional-volitivă (procesul dediferenţiere a emoţiilor, stabilizarea sentimentelor şi capacitatea de a le controla) şi de maturitatesocială propriu-zisă (caracterizată prin adaptarea la condiţiile instruirii şi activităţii m şcoală,participarea cu responsabilitate la această activitate), ilustrează comportamentele personalităţiicopilului (social, afectiv, cognitiv, verbal, motor) la debutul şcolar. Evaluarea nivelului de formare a comportamentelor, de pregătire a copilului pentru şcoalăpoate fi efectuată în baza următoarelor criterii: Comportamentul social • Relevarea şi respectarea poziţiei altui om. • Pregătirea copilului pentru noul statut social, cel de şcolar, şi respectarea rolului său înprocesul instruirii. • Facultatea de a respecta interesele şi regulile stabilite de colectivul copiilor. Comportamentul afectiv • Formarea mecanismelor reglării volitive a acţiunilor: • Minimalizarea reacţiilor impulsive; • Capacitatea copilului de a-şi subordona şi ierarhiza acţiunile; • Posibilitatea de a învinge dificultăţile; • Gradul de independenţă; • Priceperea de a reacţiona adecvat la aprecierea sarcinii îndeplinite; • Capacitatea de a-şi analiza în mod independent unele rezultate obţinute; • Ritmul de lucru; • Respectarea anumitor norme de conduită. • Gradul de dezvoltare a sferei emoţionale: • Generalizarea emoţiilor; • Capacitatea de a-şi stăpîni emoţiile. • Nivelul de pregătire motivaţională: • Atitudinea pozitivă a copilului faţă de şcoală, dorinţa de a însuşi noi cunoştinţe (impulsuricognitive), motive sociale dezvoltate şi exprimate prin tendinţa de a ocupa poziţia de elev; • Subordonarea motivelor, în sistemul ierarhic al cărora motivele şi interesele cognitiveîncep a deveni dominante. Comportamentul cognitiv • Capacitatea de a-şi concentra atenţia în activitate. • Prezenţa reprezentărilor şi a unor cunoştinţe despre mediul ambiant (important este nuvolumul lor, ci calitatea, gradul de generalizare a cunoştinţelor, capacitatea copilului de a lemanipula în plan interior). • Posedarea elementelor iniţiale ale gîndirii analitice; capacitatea de a evidenţiacaracteristicile generale ale obiectelor şi relaţiile dintre fenomene. • Orientarea după model în procesul de lucru.
    • • Nivelul de pregătire pentru dirijarea conştientă a activităţii cognitive. • Prezenţa intereselor cognitive. • Posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale; experienţa senzorială. Posedareaacţiunilor de percepţie, orientate spre analiza obiectelor, fenomenelor, însuşirilor şi relaţiilor dintreaceste obiecte şi fenomene. Utilizarea elementară a sistemului etaloanelor senzoriale. • Formarea coordonării vizual-motrice, percepţia relaţiilor fonofigurale, a poziţiei obiectuluiîn spaţiu. Comportamentul verbal • Dezvoltarea funcţiei semantice şi comunicative a limbajului. • Posedarea practică a tuturor aspectelor limbii materne (vocabular, cultură fonică,corectitudine gramaticală, limbaj coerent, expresiv) • Prezenţa şi gradul de dezvoltare a formelor limbajului: situative, contextuale şi expresive. • Dezvoltarea literară (perceperea, analiza elementară, reproducerea textelor, creativitatea).Formarea limbajului literar. • Asocierea sunetelor vorbirii cu semnele lor corespunzătoare. Formarea premiselor citirii şiscrierii. • Dezvoltarea creativităţii verbale. Comportamentul motor • Posedarea deprinderilor şi calităţilor motrice de bază. • Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice. • Coordonarea auditiv-motorie. • Dezvoltarea fizică armonioasă, formarea şi perfecţionarea capacităţilor psihomotrice. • Fortificarea sănătăţii, formarea deprinderilor igienico-sanitare. NIVELURILE OPTIME DE DEZVOLTARE LA DEBUTUL ŞCOLAR Arte plastice Cunoştinţe • Elemente de bază din gramatica artelor plastice ca domeniu: pictură, grafică, sculptură,arhitectură, artă decorativă aplicată; unele genuri: peisaje, portrete, animalist; unele mijloaceplastice ca: linia, pata, culoarea, forma, punctul, numindu-le în descrierea operelor; unele mijloaceartistice evidente: simetria, ritmul, armonia culorilor, a liniilor; tehnologii de reprezentare artistică:modelare, sculptură, colaj, pictură, desen grafic (cu creion, tuş), lucrări brodate, ţesute, împletiteetc. • Denumirea a 3-5 opere de artă plastică şi a autorilor lor, denumirea şi destinaţiamaterialelor, a instrumentelor, a rechizitelor folosite la activităţi, denumirea culorilor primare (roşu,galben, albastru) şi a celor complementare (oranj, violet, cafeniu, verde), a unor nuanţe de culori(roz, auriu, vişiniu, galben-deschis etc.). Competenţe • Exprimarea în imagini plastice a unor idei, impresii, doleanţe; selectarea culorilor, amaterialului şi a mijloacelor de reprezentare adecvate ideii concepute. Plasarea reuşită a elementelordecorative pe suprafaţă (în dependenţă de formă), folosind diverse mijloace artistice: ritmul,simetria, proportionalitatea. Aprecierea argumentată a lucrărilor din punct de vedere estetic,compoziţional şi tehnic. • Folosirea cu iscusinţă a expresivităţii materialelor plastice şi altor materiale imprimate,exprimarea chipurilor artistice: cu penelul (burete, deget etc.); în guaşă, acuarelă, coloranţi naturali(sucuri de legume, infuzie de plante etc.); modelarea chipurilor din bucată întreagă şi din bucăţiasamblate, din plăci decorative; crearea compoziţiilor în tehnica colajului din diverse materiale. Atitudini • Manifestarea receptivităţii la frumuseţea mediului înconjurător. • Exprimarea şi motivarea sentimentelor în urma contactului; cu opera de artă. • Exprimarea propriilor sentimente, a atitudinii proprii faţă de artă, faţă de cei din jur.
    • Activitatea muzicală şi coregrafîcă Educaţia muzicală Cunoştinţe • Intuirea diferenţelor de nuanţe şi de intensitate în cîntece şi piese, muzicale (tare, încet,potrivit). • Distingerea nuanţelor de tempo (rar, potrivit, moderat, repede). • Distingerea caracterului muzicii: de marş , cantabil, vioi, de glumă. • Intuirea mersului melodic suitor sau coborîtor al melodiei, • Recunoaşterea timbrului instrumentelor muzicale (pian, vioară, nai, fluier), ainstrumentelor elementare (trianglu, xilofon). Competenţe • Intonarea corectă, expresivă şi omogenă, în grup şi individual, a cîntecelor, respectîndpoziţia corectă, dicţia şi respiraţia în timpul cîntatului. • Recunoaşterea cîntecelor după un fragment melodic (introducere, refren). • Efectuarea de mişcări expresive în conformitate cu conţinutul muzicii. • Înscenarea cîntecelor - jocuri, alcătuirea combinaţiilor simple de dans. • Distingerea şi compararea cîntecului şi pieselor muzicale cu diferit caracter. • Coordonarea mişcărilor în colectiv, respectînd caracterul şi ritmul muzicii. Atitudini • Manifestarea interesului şi dragostei faţă de muzică, a dorinţei de a asculta şi interpretapiese şi cîntece preferate. • Organizarea şi participarea activă la jocuri muzicale şi ore distractive. Ritmica Cunoştinţe • Semnificaţia termenilor de bază: dans, dans popular, dans de gală, dans clasic, balet,mimică, pantomimă, gest, mişcare etc. • Denumirile dansurilor: polca, hora, sîrba, ostropăţul, alunelul, raţa, căluşarii, ciobănaşul,ciuleandra ş.a. • Denumirile mişcărilor de bază: paşi, fugă, sărituri, învîrtitură etc. • Regulile de comportare în dans. • Denumirile şi semnificaţia obiceiurilor naţionale însoţite de dansuri. Competenţe • Să armonizeze mişcările sale cu muzica (ritm, tempou, dinamică, formă muzicală, desenritmic etc.). • Să-şi coordoneze mişcările în corespundere tu compoziţia dansului sau combinaţiaexerciţiului. • Să se orienteze în spaţiul sălii, mişcîndu-se după desenul dat (solo, în colectiv, în pereche). • Să interpreteze mişcările, folosind mijloacele coregrafice de expresivitate (gestul, mimica,pantomima etc.). • Să traducă, să transforme mişcările observate în naturâ, în viaţa cotidiană a omului, auziteîn cîntec, în strigături, în poveşti, în mişcarea coregrafică, în gesturi, imagini. • Să folosească mişcări cunoscute în improvizarea proprie după muzică. Atitudini • Simţul frumosului în mişcări. • Atenţie faţă de tradiţiile şi obiceiurile naţionale. • Relaţiile reciproce de prietenie şi atenţie în colectiv, în pereche (dintre băiat şi fată). • Grija faţă de sănătate, igienă, acurateţe. Dezvoltarea literară Cunoştinţe • Texte folclorice: poezioare, poveşti, ghicitori, proverbe etc., termenii respectivi.
    • • Cunoaşterea unei varietăţi de texte pentru copii din literatura naţională şi cea universală, deautori clasici şi contemporane (M.Eminescu, I.Creangă, Gr.Vieru, Sp.Vangheli etc.); acaracteristicilor elementare ale noţiunilor: carte, autor, imagine, foaie, pagină, copertă. • Cunoaşterea structurii elementare a textului (început, conţinut), a modalităţilor dereproducere a textelor (recitare, .repovestire, dramatizare). Competenţe • Receptarea comprehensivă (integrală) a textului literar. • Deosebirea textelor versificate de cele în proză. • Perceperea conţinutului emotiv şi ideatic al textelor de mic volum. • Interpretarea expresivă a diverselor texte literare. • Reproducerea independentă a textelor învăţate. • Utilizarea elementelor vorbirii expresive: intensitatea vocii, tonul, intonaţia şicomponentele ei (pauza, accentul). • Deosebirea limbajului plastic de cel cotidian. Aplicarea competenţelor dobîndite în diversesituaţii (joc, dramatizare, desen, modelaj). • Compunerea independentă a poveştilor, povestirilor, ghicitorilor, poezioarelor. Atitudini • Ataşamentul faţă de cuvîntul artistic, cartea ilustrată. Exprimarea atitudinii faţă depersonajele literare. • Motivarea atitudinii personale faţă de personajele negative şi pozitive. • Manifestarea dispoziţiei proprii, declanşate sub influenţa textului şi exprimată în situaţiiludice. Comunicarea şi dezvoltarea limbajului Cunoştinţe • Sunetele limbii române; valorile expresive ale distribuţiei sunetelor în cadrul grupurilor desunete, grupurilor de cuvinte. • Noţiuni de sunet, silabă (parte), cuvînt, propoziţie, limbaj. • Sensul cuvintelor şi al expresiilor. • Minimul lexical al preşcolarilor (substantive, verbe, adjective etc.) • Rolul accentului în cuvînt, al prefixelor, sufixelor, desinenţelor. Competenţe • Stabilirea relaţiilor de comunicare (copil - educatoare, copil - adult, copil - copil). • Perceperea mesajelor orale (enunţate de adult, copil, scrise, citite de educatoare) şirealizarea lor. • Întreţinerea unei conversaţii (educatoare-copil, copil-copil) pe diverse teme. • Adaptarea la elementele situaţiei de comunicare. • Descrierea jucăriilor, întîmplărilor, lecturarea imaginilor. • Aplicarea normelor dialogului. • Construirea propoziţiei, alcătuirea mesajului. • Relatarea corectă, logică a unor evenimente (cum a trecut ziua de duminică, sărbătoarea,vacanţa etc.). • Recunoaşterea grupului de sunete în enunţul educatoarei, al copiilor. • Pronunţia corectă a sunetelor limbii, a îmbinărilor de sunete. • Posedarea limbii literare, a exprimării verbale relativ bogate. • Utilizarea corectă a formelor părţilor de vorbire şi a acordului dintre ele. • Utilizarea adecvată a accentului, a lexemelor, ţinînd seama de structură (prefix, sufix,desinenţă) şi de semnificaţia lor. • Sesizarea, corectarea diverselor imperfecţiuni de pronunţie, a inadvertenţelor. • Utilizarea unui limbaj coerent, flexibil, creativ (expresii plastice, expresii frazeologice,cuvinte cu sens figurat: soarele răsare, acoperişul plînge etc.). Atitudini
    • • Conştientizarea apartenenţei la neamul românesc, manifestată prin dorinţa de a vorbi olimbă frumoasă, coerentă, corectă. • Plăcerea de a rosti corect grupurile de sunete. • Tolerarea partenerului în actul de comunicare. • Respectarea valorilor general-umane. • Formarea premiselor citit-scrisului Cunoştinţe • Structura sonoră a cuvîntului; structura lexicală a propoziţiei. • Semnificaţia locului sunetului în cuvînt, al cuvîntului în propoziţie, al propoziţiei în text. • Grafismele de tipar şi de mînă; regulile de comportare cu cartea, caietul. • Regulile elementare de scriere. Competenţe • Îmbinarea sunetelor, literelor în silabe, în cuvinte; a cuvintelor în propoziţii. • Modelarea cuvintelor mono- şi bisilabice • . Analiza structurii cuvîntului şi a propoziţiei. • Utilizarea obiectelor-substituente în analiza sonoră a cuvîntului şi în analiza lexicală apropoziţiei. • Recunoaşterea vizuală a literelor. • Deosebirea vocalelor de consoane (la auz). • Orientarea în pagină, foaie, caiet, carte. • Haşurarea cu linii orizontale, verticale, oblice. • Compunerea ornamentelor din diverse linii. Linie verticală, orizontală, oblică, curbă,frîntă. • Scrierea grafismelor. Atitudini • Formarea atitudinii pozitive faţă de şcoală, faţă de citit-scris. • Exprimarea dorinţei de a cunoaşte literele, de a scrie şi a citi. • Manifestarea curiozităţii, a dorinţei de a pătronde în tainele cititului şi ale scrisului. Familiarizarea cu mediul ambiant Cunoştinţe • Numele şi prenumele părinţilor, îndeletnicirea lor, adresa domiciliului. • Denumirea ţării, a localităţii (satul, oraşul natal); locul de muncă al părinţilor, buneilor. • Mijloacele de locomoţie şi de transport comun, maşinile cu destinaţie specială, regulileelementare de circulaţie. • Momentele importante din istoria neamului (obiceiuri, ritualuri, sărbători etc.). • Importanţa naturii în viaţa omului, rolul omului în transformările şi protecţia naturii.Natura vie şi natura inertă. • Schimbările sezoniere în natură, manifestarea lor; unele animale, plante tipice mediuluilocal; factorii necesari pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor, animalelor; existenţa relaţiilorbiotice între plante şi animale. • Consecinţele poluării mediului ambiant; unele măsuri pentru combaterea şipreîntîmpinarea poluării. Competenţe • Orientarea în localitatea dată. • Identificarea, deosebirea animalelor, plantelor. • Ocrotirea, îngrijirea animalelor, plantelor. • Efectuarea unor lucrări în natură, ajutarea adulţilor la muncă. Atitudini • Exprimarea atitudinii grijulii faţă de floră, faună, valorile general-umane. • Manifestarea dragostei faţă de plaiul natal, faţă de ţară; a curiozităţii, responsabilităţii.
    • Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii Cunoştinţe • Mulţimi. Componenţa lor (ele sînt alcătuite din elemente, unele mulţimi se includ înaltele). • Descompunerea mulţimilor (în submulţimi disjuncte, reunite m mulţimi). • Sistemul de mulţimi (el poate fi ordonat pe măsura creşterii sau descompunerii număruluide elemente). • Numărul de elemente ale unei mulţimi. • Numărul de obiecte (elemente) dintr-o mulţime; el nu depinde de natura obiectelor, deplasarea obiectelor şi de ordinea în care se face numărarea lor. • Numere (recunoaşterea, ordonarea, descompunerea în două sau în cîteva numere mai micide la 1 pînă la 10). • Spaţiul (în el ne putem orienta: în sus, m jos, la stînga, la dreapta etc., determinînd direcţiamişcării). • Timpul (poate fi măsurat cu ceasornicul). • Figuri şi corpuri geometrice (ele pot fi deosebite după formă, laturi şi unghiuri). • Etaloane nestandardizate (cu ele pot fi măsurate obiectele). Competenţe • Crearea problemelor, exerciţiilor. • Alcătuirea mulţimilor după un indice general (de ex.: veselă, legume, fructe, mobilă); săgăsească în ele submulţimi disjuncte. • Găsirea submulţimilor (părţilor) mulţimii. • Descompunerea mulţimilor din 1, 2, 3, ...10 elemente. • Utilizarea cuvintelor ce denumesc numeralele cardinale şi ordinale în limita 10. • Găsirea numărului în şirul natural şi al "vecinilor". Compunerea, rezolvarea problemelorsimple cu ajutorul materialului didactic. • Utilizarea corectă a semnelor +, -, =, <, >. • Stabilirea poziţiei obiectelor în spaţiu în raport unul faţă de celălalt. • Utilizarea corectă şi adecvată a expresiilor "la dreapta de", "la stînga de", "în mijloc", "încentru", "între", "mai sus", "mai jos". • Determinarea sensului mişcării: înainte, înapoi, la stînga, la dreapta. • Folosirea etaloanelor nestandardizate la efectuarea diferitelor măsurări în diverse situaţii. • Găsirea asemănărilor şi deosebirilor între figurile geometrice cunoscute, clasificarea dupădiferiţi indici calitativi. • Deosebirea şi numirea corectă a corpurilor geometrice: sfera, conul, cilindrul. " • Stabilirea succesiunii zilelor săptămînii, a lunilor, anotimpurilor şi determinarea oreiexacte la ceasornic. Atitudini • Manifestarea atitudinii pozitive faţă de activităţile matematice şi faţă de învăţareaintelectuală. • Stabilirea relaţiilor cu lumea înconjurătoare şi atitudinea faţă de sine însuşi. Dezvoltarea motorie Cunoştinţe • Formele şi varietăţile de mers, alergare în funcţie de condiţiile create. Stăpînirea tehniciiexecutării formelor de sărituri, aruncări, prinderi de minge, de căţărări şi escaladări. • Jocuri dinamice, ştafete sportive şi aplicarea lor în diverse condiţii, situaţii. • Exerciţii de front, formaţie. • Regulile elementare de igienă personală şi socială, de comportare pe parcursul activităţiide educaţie fizică. Competenţe Performanţa motrice:
    • • alergare de viteză la 20 m - 5,4 sec. fete; 5,2 sec. băieţi; • alergare în suveică (2x10 m) - 7,6 sec. fete; 7,3 sec. băieţi; coordonare (dibăcie) generală; • alergare de rezistenţă: distanţă: fete - 450-4GO m; băieţi - 480-530 m; timp: fete - 3,0-3,2min; băieţi - 3,0-3,3 min; • săritură în lungime de pe loc: 60 cm fete, 70 cm băieţi; • aruncarea mingii la distanţă: fete - 8m-7,5m; băieţi - 1 lm-10,5m. Atitudini • Manifestarea interesului faţă de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice. • Exprimarea reprezentărilor despre utilizarea activităţilor de educaţie fizică, a regulilorigienice, a formelor de călire şi influenţa lor pozitivă (benefică) asupra organismului în creştere. • Aprecierea şi motivarea acţiunilor de comportare personală, a colegilor în cadrulactivităţilor de educaţie fizică şi, în special, de joc. Manifestarea sentimentelor de prietenie, destimă, ajutor reciproc, motivarea iniţiativei în diverse forme de activitate (în special de joc). • Exprimarea sentimentelor estetice şi motivarea practicării exerciţiilor fizice, apreciereajustă a ţinutei posturale a celor din jur. Bibliografie1. Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, TBP CIM, 1997.2. Curriculum-ul şcolar. Clasele I-IV, Chişinău, 1998.3. Ghid metodologic privind implementarea Curriculum-ului claselor primare, Chişinău, Ştiinţa,1998.4. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţâmîntul primar. Ghid metodologic,Chişinău, 1998.5. Dezvoltarea şi implementarea Curriculum-ului în învăţămîntul gimnazial: cadrul conceptual,Chişinău, 2000.6. Armaşu T., Metodica familiarizării preşcolarilor cu proverbe şi zicători, Chişinău, Lumina,1993.7. Rotaru, E. Marin, 0. Bojescu, Jocuri dinamice, Chişinău, Lumina, 1993.8. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic, Chişinău, Lumina, 1996.9. Cemortan S., Mocanu L., Dezvoltarea vorbirii preşcolarilor în cadrul activităţilor de limbămaternă, Chişinău, Lumina, 1981.10. Claparede Ed., Psihologia copilului şi pedagogia experimentală, Bucureşti, Editura Didacticăşi Pedagogică, 1975.11. Concepţia restructurării sistemului de educaţie şi de instruire a preşcolarilor în RepublicaMoldova: valenţele reformei învăţămîntului, Chişinău, I. Ş. P. P., 1992.12. Comiţchi S., Serviciul psihologic în grădiniţa de copii. Chişinău, Lumina, 1996.13. Cunoaşterea copilului preşcolar, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992.14. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri, Chişinău,M.Î.I.Ş.P.P., 1997.15. Elikonin D. V., Psihiloghia igrî, Moskva, Pedagoghika, 1978.16. Enciclopedia practică a copiilor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981.17. Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Chişinău, 1995.18. Mocanu L., Jocuri verbale în grădiniţă, Chişinău, Lumina, 1996.19. Osobennosti psihiceskogo razvitia detei 6 - 7-letnego vozrasta. Pod red. D. B. Elikonina, A. L.Vengera, Moskva, Pedagoghika, 1988.<!--PICOSEARCH_ SKIPALLEND-->