<html>
<META name="description" content="Aprobat de Consiliul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova ">
...
Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului,
specifică cunoştinţe, competenţe...
instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţile
psihofiziologice ale copiilor de 5-...
Comportamentul cognitiv-verbal
— Evoluarea tuturor proceselor psihice.
— Formarea aptitudinilor intelectuale.
— Dezvoltare...
Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice
Copilul va fi capabil:
l. Să se familiarizeze cu unele
mijloace mat...
2.Să recunoască ca element de
limbaj plastic:
• să deosebească culorile
cromatice;
• să observe deosebiri şi
asemănări înt...
3.Să recunoască elementele de
limbaj plastic punctul şi linia:
• să perceapă imagini plastice
create din puncte / linii;
•...
4. Să conştientizeze forma ca
element al expresiei plastice:
• să observe asemănări şi
deosebiri dintre formele plate şi
f...
6.Să înţeleagă imaginea plastică
ca mod de exprimare a
mesajului artistic:
• să perceapă afectiv mesajul
exprimat în lucră...
• Depistarea imaginii muzicale în
creaţii muzicale variate după
caracter şi conţinut.
• Determinarea şi evidenţierea unor
...
• Redarea prin mişcări a
caracterului solemn al muzicii,
mersul cu pas liniştit, alergări
uşoare pe vârful degetelor.
• De...
1. Dezvoltarea priceperilor de a
sări şi de a se mişca muzical,
respectînd ţinuta corectă la pas şi
alergînd.
Ritmica
Tipu...
• Transmiterea metrului şi
ritmului.
• Diferenţierea formelor muzicale.
Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi în
desene ritmi...
12. Dezvoltarea independenţei şi a
activismului în autoexprimare prin
mişcare, prin dans.
Combinaţii din mişcări ale
dansu...
• Să cunoască unele texte din
folclorul copiilor şi din literatura
artistică.
Folclorul copiilor şi literatura
artistică. ...
• Să recunoască după portret
chipul scriitorului îndrăgit.
Portretele scriitorilor I. Creangă,
M. Eminescu, Gr. Vieru, S.
...
• Să perceapă enunţurile din
vorbirea adulţilor şi a copiilor.
• Să sesizeze, să înţeleagă şi să
deosebească diverse forme...
• Să perceapă gradele de
comparaţie ale adjectivelor,
adverbelor. Să înţeleagă şi să
deosebească adjectivele,
adverbele (d...
• Să sesizeze îmbinările de
sunete în cuvinte; să înţeleagă
structura sonoră a cuvintelor.
• Să deosebească un sunet de
cu...
• Să utilizeze corect în limbaj
şirurile sinonimice elementare,
grupurile antonimice.
Sinonime-substantive (copil-
pici, a...
• Să formeze noi categorii
gramaticale în baza celor
cunoscute sau date.
Substantiv – verb (învâţâtor-a
învăţa). Substanti...
• Să modeleze structura sonoră a
cuvîntului prin semne
convenţionale.
• Să deosebească după auz
vocalele de consoane.
Mode...
2. Formarea premiselor scrisului
• Să îndeplinească exerciţii
grafice (de "a scrie").
Scrierea— o activitate necesară
omul...
• propriul corp şi realitatea
înconjurătoare;
• activitatea omului şi relaţiile
dintre oameni;
• Rolul adulţilor şi al cop...
• să folosească formele
complexe de comparaţie (cald-
călduţ-fierbinte);
• sa enumere zilele săptămînii;
• să denumească a...
Fauna
• Animale des întîlnite.
• Caracterizarea animalelor
după anumite semne.
• Mediul în care trăiesc sau se
dezvolta an...
3. Generalizarea reprezentărilor
despre mediul de trai al
animalelor.
- condiţiile necesare pentru
creşterea şi dezvoltare...
PLAI NATAL
Copilul va fi ajutat:
• Să manifeste atitudine pozitivă
faţă de tradiţiile şi obiceiurile
populare.
• Să cunoas...
• Să cunoască cele mai
însemnate sărbători ale verii.
Să-şi formeze o atitudine
grijulie faţă de natură, oamenii
muncii. S...
• Să-şi facă de sine stătător
toaleta într-o ordine
consecutivă.
2. Munca de autoservire
Spălarea mîinilor ori de cîte ori...
• Să intuiască mulţimea vidă ca
mulţime fără nici un element.
• Să formeze şirul numerelor
naturale 0-10 şi să cunoască
as...
• Să stabilească poziţia unui
obiect în spaţiu (în raport cu
repere fixe date), folosind
prepoziţii şi adverbe de loc: în,...
Să ştie că orice om îndeplineşte
în economie un anumit rol: unul
e brutar – el coace pîine, altul e
şofer - el cară marfa ...
Să întrerupă lumina zma sau
cînd iese din încăpere. Să
urmărească dacă uşile,
geamurile încăperilor sînt iarna
bine închis...
Copilul va fi capabil:
• Să identifice în experienţe
proprii, acumulate în familie,
exemple de spirit gospodăresc.
• Să în...
• Să analizeze şi să descopere,
atît în multimea materialelor din
natura înconjurătoare, cît şi în
mulţimea deşeurilor: fo...
• Sporirea capacităţii
organismului de a rezista la
efortul fizic.
Complexe de exerciţii fizice cu
şi fără obiecte practic...
• Lărgirea variaţiei tehnicii de
alergare.
- alergare neîntreruptă timp de 3
min;
- alergare uşoară pe vîrfuri cu
pornire ...
• Optimizarea şi coordonarea
tehnicii aruncării cu procedeele
de prindere.
- aruncarea cu o mînă şi
prinderea mingii cu do...
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

4,711 views
4,475 views

Published on

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani Ón grupele pregătitoare

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
4,711
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
39
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

  1. 1. <html> <META name="description" content="Aprobat de Consiliul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova "> <META name="keywords" content="Curriculum preschool education general objectives evaluation RO M RMN T06"> <title>Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare </title> <!--PICOSEARCH_SKIPALLSTA RT--> Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare CUPRINS Notă de prezentare Repere conceptuale Obiective educaţionale generale Obiective de referinţă, conţinuturi educaţionale contexte; de învăţare, strategii didactice Activitatea artistico-plastică Activitatea muzicală şi coregrafică Dezvoltarea literară Comunicarea şi dezvoltarea limbajului Formarea premiselor citit-scrisului Familiarizarea cu mediul ambiant Familiarizarea cu natura Plai natal Educaţia prin muncă Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii Formarea culturii economice elementare Amenajarea şi munca artistică Dezvoltarea motorie Educaţia pentru sănătate a preşcolarilor Sugestii metodologice Sugestii pentru evaluare. Criterii de evaluare a maturităţii şcolare Nivelurile optime de dezvoltare la debutul şcolar Bibliografie NOTA DE PREZENTARE Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază o strategie şi conţinuturi care nu copiază modelele şcolare. Strategiile adoptate pentru educaţia copiilor de 5-7 ani promovează un alt sistem decît cel de pînă acum. Este vorba despre o educaţie individualizată, cu accentuate valenţe formative, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele, capacităţile şi nevoile sale. Curriculum-ul educaţiei copiilor din grupele pregătitoare preconizează o nouă abordare a educaţiei preşcolarului avînd ca fundament documentele internaţionale şi din ţară în perspectiva respectării drepturilor copilului: Conferinţa mondială privind drepturile omului (1993), Declaraţia mondială a educaţiei pentru toţi (1990), Declaraţia Forului Mondial privind educaţia (Dakar 2000), Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Programul de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova (2000-2005), Concepţia învăţămîntului, Concepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Re-publica Moldova (1992) etc. Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare este un document de stat destinat instituţiilor preşcolare şi primare, cadrelor didactice, pentru a realiza Concepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Republica Moldova. În acest document conţinuturile curriculare sînt grupate pe domenii de cunoaştere şi realizate în conformitate cu noul Plan-cadru de învăţămînt (grupa pregătitoare de 5-7 ani). în Curriculum au fost incluse obiectivele generale, de referinţă, conţinuturile educaţionale, precum şi nivelurile optime de dezvoltare a copiilor la debutul şcolar. Obiectivele generale sînt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, care se repartizează pe arii curriculare şi prevăd formarea unor capacităţi şi atitudini specifice vîrstei preşcolare. Obiectivele de referinţă concretizează rezultatele scontate în funcţie de domeniile de cunoaştere şi urmăresc progresia în performanţele individuale ale copiilor de 5-7 ani. Pentru realizarea lor se propun diverse conţinuturi şi se sugerează organizarea diferitelor tipuri de activităţi specifice vîrstei. Conţinuturile sînt mijloacele prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi de referinţă.
  2. 2. Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului, specifică cunoştinţe, competenţe şi atitudini, precum şi criterii de evaluare a debutului şcolar. Finalităţile învăţămîntului preşcolar vor fi orientate spre cele formulate în Legea învăţămîntului: - asigurarea educaţiei pentru toţi copiii de 5-7 ani în instituţii preşcolare de diverse tipuri; - formarea personalităţii copilului respectînd nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare; - dezvoltarea la copil a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor, care să-i permită integrarea în activitatea şcolară. REPERE CONCEPTUALE Scopul reformării sistemului educaţional în instituţiile preşcolare rezidă în crearea condiţiilor pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ al fiecărui copil. Procesul educaţional al copiilor de 5-7 ani va fi orientat spre respectarea ritmului propriu de dezvoltare, spre satisfacerea necesităţilor cognitive, comunicative, socio-afective, motorii în parteneriat cu familia, şcoala şi alte instituţii sociale. E necesar ca educaţia să aibă caracter dinamic, să asigure dreptul copilului la joc şi, prin această activitate de bază, şi dreptul la educaţie. Pregătirea copilului pentru a învăţa înseamnă accesul la educaţia activă şi creativă, accesul la formele democratice specifice învăţămîntului preşcolar. Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază tehnologii educaţionale şi conţinuturi care nu le copiază pe cele şcolare. Strategiile adoptate promovează un alt sistem decît cel de pînă acum, şi anume educaţie individualizată cu accentuate valenţe formative. Învăţămîntul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ- instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialului intelectual. Activităţile principale care trebuie promovate şi susţinute la această vîrstă sînt comunicarea, jocul, activitatea practică cu obiecte şi învăţarea. Prin intermediul şi în cadrul acestor activităţi fundamentale pentru copiii de 5-7 ani cadrele didactice se vor strădui să formeze şi neformaţiunile principale evidenţiate în psihopedagogie, care vizează: alegerea liberă, posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale etc. Jocurile şi activităţile nu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-cadru şi cele de referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, pe nivelul intelectual al grupului de copii, pe tipul activităţii şi condiţiile în care se efectuează, pe particularităţile de vîrstă ale copiilor. Activităţile colective vor fi incluse în programul de lucru pe parcursul zilei. Ele vor fi planificate şi organizate astfel, încît să nu provoace surmenajul copiilor, ci să impulsioneze şi să generalizeze activitatea lor individuală sau pe grupuri în zonele dejoc. Conceptul de educaţie a copiilor în grupele pregătitoare nu trebuie înţeles doar ca o reducere a vîrstei de şcolarizare, ci ca un ansamblu de demersuri în următoarea perspectivă: • unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm propriu de dezvoltare, cu potenţialitatea sa, cu cerinţele sale); • abordarea copilului de 5-7 ani în continuitate firească de dezvoltare; • respectarea dreptului fundamental al copilului la joc şi aducerea lui prin această activitate la cea de învăţare; • pregătirea copilului pentru a învăţa la şcoală; • accesul copilului la educaţie activă şi creativă; • accesul la formele democratice de educaţie şi instruire; sprijinirea dezvoltării personalităţii în devenire; • formarea aptitudinilor de şcolaritate (în baza următorilor componenţi structurali: motivaţional, operaţional, de control şi de autocontrol); • abordarea completă a posibilităţilor copilului din punct de vedere socio-emoţional, cognitiv, estetic şi psihomotor cu accent pe elementele formative; • formarea comportamentelor social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Procesul educativ-
  3. 3. instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţile psihofiziologice ale copiilor de 5-7 ani, criza vîrstei, problemele tranziţiei de la activitatea de joc la cea de învăţare. In scopul realizării obiectivelor curriculare se vor crea condiţii necesare atît pentru activitatea independentă, cît şi pentru cea colectivă a copiilor. Zonele (ungheraşele) de joc vor fi amenajate cu jucării şi utilaj necesar pentru exercitări, explorări, antrenări, jocuri după anumite subiecte etc. Programul educaţional va fi structurat pe domenii de cunoaştere. Programul săptămînal pentru grupele pregătitoare stipulează numărul activităţilor obligatorii pentru o săptămînă. Tot aici sînt prevăzute şi activităţile opţionale. Educaţia civică, educaţia pentru sănătate şi cea ecologică se vor realiza zilnic în orele de primire, în cadrul momentelor de regim şi în timpul liber al copiilor. Alte activităţi opţionale (limbi modeme, ritmică, informatică) se vor organiza la alegerea copiilor cu susţinerea financiară a părinţilor. Copiii din grupele pregătitoare vor avea pe parcursul anului de învăţămînt vacanţe, care vor corespunde în timp şi durata vacanţelor şcolare. La nivel de unitate preşcolară (în funcţie de tipul ei), m baza planului-cadru propus de MEŞ pentru clasele primare, pot fi elaborate diverse tipuri de programe de învăţămînt. Propunem o variantă de distribuire a activităţilor colective pe domenii de cunoaştere. Domeniile de cunoaştere Nr. Activităţilor (obligatorii) Activităţi artistico-plastice Activitatea muzicală şi coregrafică Dezvoltarea literară 2 2 1 Comunicarea şi dezvoltarea vorbirii Formarea premiselor citit-scrisului Familiarizarea cu mediul ambiant Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii 2 2 2 2 Dezvoltarea motorie 2 Notă: Activităţile de limbă română sînt obligatorii pentru alolingvi. La solicitarea părinţilor pot fi organizate şi activităţi de limbi străine. OBIECTIVE EDUCAŢIONALE GENERALE Obiectivul fundamental al educaţiei şi instruirii preşcolarilor de 5-7 ani este dezvoltarea personalităţii. Potrivit acestuia, procesul educaţional în grupele pregătitoare, indiferent de locul aflării lor (grădiniţă, şcoală), va fi orientat spre: respectarea ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui copil, dezvoltarea fizică armonioasă, satisfacerea necesităţilor afective, dezvoltarea sferei cognitive, stimularea activităţilor dominante (jocul; comunicarea) şi formarea premiselor activităţii de învăţare. Procesul de dezvoltare a personalităţii copiilor va fi orientat spre: formarea culturii spirituale şi a celei fizice. Obiectivele generale includ: Comportamentul socio-afectiv — Formarea calităţilor morale şi dezvoltarea afectivităţii. — Dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor, intereselor, motivaţiei, autocontrolului. — Formarea trăsăturilor pozitive de caracter, a priceperii de a accepta şi de a respecta normele de comportare şi comunicare în familie şi societate. — Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege obligaţiile şi drepturile sale. — Cultivarea compasiunii, cordialităţii, mărinimiei, onestităţii, modestiei, a respectului pentru adulţi şi pentru munca lor. — Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentul propriu şi pe cel al colegilor.
  4. 4. Comportamentul cognitiv-verbal — Evoluarea tuturor proceselor psihice. — Formarea aptitudinilor intelectuale. — Dezvoltarea sferei cognitive. — Corectarea activităţii cognitive. — Formarea priceperilor elementare de comunicare, a culturii vorbirii. — Formarea priceperilor de orientare în timp şi în spaţiu. — Extinderea deprinderilor de a observa şi de a identifica etaloane senzoriale, obiecte din mediul ambiant. — Dezvoltarea vorbirii: formarea culturii fonice, îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, a limbajului coerent, formarea creativităţii verbale, formarea premiselor citit-scrisului. — Dezvoltarea memoriei reproductive, logice, creative. — Formarea şi dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiză, sinteză, comparare, clasificare, generalizare, abstractizare), a priceperii de a concluziona. — Dezvoltarea imaginaţiei reproductive, asociative şi creatoare, a priceperii de a sesiza deosebirea dintre real şi fantastic. — Dezvoltarea priceperilor de a combina voluntar reprezentările formate şi de a le îmbina în situaţii noi. Comportamentul motor — Formarea culturii fizice. — Dezvoltarea fizică armonioasă, fortificarea şi călirea organismului în vederea formării capacităţii de rezistenţă. — Cultivarea necesităţii de activitate motrice. — Dezvoltarea calităţilor motrice (îndemînarea, viteza, rezistenţa, forţa). — Dezvoltarea interesului pentru exerciţii fizice şi formarea obişnuinţei de a le practica sistematic. — Formarea unor deprinderi corecte de igienă. — Formarea ţinutei corecte, a deprinderilor de orientare în spaţiu. — Profilaxia tălpii plate, a simţului echilibrului şi a coordonării mişcărilor. — Dezvoltarea musculaturii fine, a priceperii de a realiza coordonarea oculo-motrice în spaţiul liber şi pe foaia de hîrtie. Formarea comportamentelor personalităţii copilului de 5-7 ani include şi formarea premiselor activităţii de învăţare. În structura activităţii de învăţare drept componente se evidenţiază sarcinile instructive, acţiunile de învăţare, acţiunile de control şi autocontrol. Conform acestora, atestăm următoarele obiective ale formării activităţii de învăţare: — Capacitatea copilului de a acţiona conform unui model. — Atitudinea copilului faţă de matur ca faţă de mentor (persoană care cunoaşte şi poate să-1 înveţe lucruri interesante). — Capacitatea de operare cu reprezentări generale, scheme, imagini etc. — Caracterul voluntar al activităţii psihice. — Interesul faţă de modul de a acţiona. — Perceperea colegilor ca parteneri în activitatea de joc şi de învăţare. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE, CONTEXTE DE ÎNVĂŢARE, STRATEGII DIDACTICE ACTIVITATEA ARTISTICO-PLASTICĂ
  5. 5. Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Copilul va fi capabil: l. Să se familiarizeze cu unele mijloace materiale de exprimare plastică: • să recunoască materialele de artă utilizate cu scopul creării imaginilor plastice; • să experimenteze în vederea utilizării creative a mijloacelor materiale în procesul creării formelor plate şi formelor volumetrice; • să selecteze materialele la realizarea lucrărilor plastice; • să demonstreze preferinţe în utilizarea materialelor şi instrumentelor de lucru. Materiale de artă: 1) vopsele: acuarelă, guaşă; 2) creioane; ' 3) lut, plastilină şi alte materiale pentru modelare; 4) hîrtie, pînză etc. l. Activitâţi de predare: - demonstrarea materialelor şi procedeelor de lucru cu ele; - povestirea; - comunicarea diverselor informaţii referitor la particularităţile diferitor materiale; - promovarea formelor de învăţare practică şi afectiv- atitudinală; - organizarea activităţii copiilor. 2.Activitâţi de învăţare: - exersări de stăpînire a instrumentelor de lucru (corectitudinea lucrului cu pensula, spatula); - observarea particularităţilor în utilizarea diverselor materiale; - reproducerea imaginilor plastice utilizînd diverse materiale şi instrumente; - experimentarea în utilizarea creativă a materialelor de artă; - executarea lucrărilor individuale şi în grup.
  6. 6. 2.Să recunoască ca element de limbaj plastic: • să deosebească culorile cromatice; • să observe deosebiri şi asemănări între culorile cromatice şi culorile acromatice; • să posede la nivel elementar modalităţile de modificare a culorilor; • să utilizeze culori compuse în propriile lucrări; • să perceapă nuanţele; • să utilizeze creativ culorile în dependenţă de mesajul artistic; • să explice preferinţele reflectate în aplicarea culorilor în lucrări practice. 1. Culoarea- element de limbaj plastic. 2. Culori cromatice şi acromatice. 3.Culori simple şi culori compuse. 4. Amestecul mecanic de culori: - amestec de culori cromatice; - amestec de culori cromatice şi culori acromatice. 5. Nuanţe. 1. Activităţi de predare: - comunicarea informaţiei şi demonstrarea procedeelor de modificare a culorilor; - explicarea modalităţilor de dobîndire a culorilor compuse; - jocuri didactice; - organizarea activităţii şi dirijarea atenţiei copiilor; - executarea lucrărilor practice. 2. Activităţi de învâţare: - producerea culorilor compuse; - utilizarea nuanţelor în lucrări picturale, decorative; - experimentarea şi exersarea în obţinerea amestecurilor cromatice; - cercetarea proceselor de transformare a culorilor (acuarelă) prin dozarea cantităţii de vopsea şi apă, amestecînd culorile simple.
  7. 7. 3.Să recunoască elementele de limbaj plastic punctul şi linia: • să perceapă imagini plastice create din puncte / linii; • să observe punctele şi liniile în operele de artă; • să creeze imagini plastice din puncte / linii de culori cromatice şi acromatice; • să îmbine armonios punctul şi linia în procesul vederii formelor naturale şi abstracte; • să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări; • să manifeste interes pentru diverse ramuri ale artelor plastice. 1. Punctul: - Caracteristicile punctelor mari, mici, spontane,ordonate); - Semnificaţia punctelor; - rolul punctului în crearea imaginii plastice. 2. Linia: - Caracteristicile liniilor (drepte, frînte, curbe, orizontale, verticale, oblice); - utilizarea liniei în lucrări plastice. 1. Activităţi de predare: - comunicarea informaţiei referitor la elementul studiat; - demonstrarea modalităţilor de obţinere a elementului folosind diverse materiale şi 1 instrumente; - efectuarea lucrărilor practice; - organizarea activităţilor de observare a liniilor şi punctelor în natură şi în opere de artă; - explicarea procedeelor artistice de creare a imaginii plastice; - îmbinarea formelor de învăţare plastică şi afectiv atitudinală 2. Activităţi de învâţare: - reproducerea unor lucrări create prin utilizarea punctului/liniei; - reproducerea imaginilor originale; - exersări de obţinere a punctelor/liniilor prin diverse metode; - observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre liniile cu caractere diverse.
  8. 8. 4. Să conştientizeze forma ca element al expresiei plastice: • să observe asemănări şi deosebiri dintre formele plate şi formele volumetrice; • să creeze forme volumetrice din diverse materiale; • să creeze forme naturale şi abstracte pe suprafaţa plană; • să modeleze forma; • să utilizeze forma ca element plastic; • să creeze compoziţii plastice (picturale, decorative, sculpturale); • să exprime atitudine faţă de forme din natură şi forme create de om. l. Forma element al limbajului plastic: - forme plate; - forme volumetrice; - forme naturale; - forme abstracte. 2. Procedee de modificare a formei. 1. Activităţi de predare: - explicarea caracteristicii formei; - demonstrarea tipurilor de forme; - demonstrarea procedeelor de creare a formei; - jocuri didactice; - lucrări practice; - organizarea activităţilor de percepere a naturii şi de reprezentare a naturii. 2. Activităţi de învăţare: - reproducerea formelor abstracte; - reproducerea creativă a formelor naturale; - executarea lucrărilor decorative, sculpturale şi picturale; - exersări; - experimentări; - observări în natură. 5. Să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic: • să observe aranjarea formelor în spaţiul plastic (lucrări decorative, picturale, sculpturale); • să plaseze forme în spaţii plastice; • să perceapă spaţiile dintre forme plastice pe suprafaţă plană; • să modeleze formele în dependenţă de dimensiunile cîmpului plastic (lucrări); • să manifeste interes pentru modelarea formelor în diverse contexte. 1. Relaţia dintre formă şi spaţiul plastic - compunerea; - plasarea unei forme pe suprafaţă; - plasarea unui grup de forme pe suprafaţa; - evidenţierea formelor prin intermediul culorii sau cu ajutorul liniei; - relaţia: - culori simple - culori compuse; - culori cromatice - culori acromatice; - culori complementare 2. Compoziţia tematică: - Mesajul compoziţiei plastice; - Plasarea elementelor compoziţiei. 1. Activităţi de predare: - explicarea rolului procedeului de compunere a formelor; - explicarea subordonării elementelor compoziţiei plastice; - demonstrarea modalităţilor de plasare a formelor m spaţiul plastic; - exerciţii; - jocuri didactice - lucrări practice; - activităţi individuale şi în grup. 2. Activităţi de învăţare: - exersări; - crearea compoziţiilor; - experimentarea şi jocuri cu formele; 4. executarea lucrărilor care exprimă diverse mesaje.
  9. 9. 6.Să înţeleagă imaginea plastică ca mod de exprimare a mesajului artistic: • să perceapă afectiv mesajul exprimat în lucrările practice; • să observe mijloacele plastice în lucrările de artă plastică; • să explice atitudinea faţă de anumite ramuri şi genuri ale artei plastice; • să manifeste interes faţă de cultură şi activitate plastică. 1. Compoziţia plastică: - Mesajul artistic; - Structura (modul de aranjare a elementelor); - Caracteristica cromatică. 2. Ramuri şi genuri ale artelor plastice. 1. Activităţi de predare: - povestirea; - explicaţia; - demonstrarea; - organizarea excursiilor |a muzee şi galerii de artă; - instructajul; - jocurile didactice; - integrarea activităţilor educaţiei literare, muzicale cu cele de educaţie plastică. 2. Activităţi de învăţare: - observarea asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse lucrări plastice; - vizionarea expoziţiilor; - perceperea operelor de artă şi a reproducerilor de artă; - exersări; - verbalizarea senzaţiilor produse la perceperea tablourilor. ACTIVITATEA MUZICALĂ ŞI COREGRAFICĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice • Dezvoltarea deprinderilor copiilor de a percepe emoţional muzica. • Distingerea şi compararea pieselor muzicale cu diferit caracter: maiestos, solemn, de glumă, duios, liniştit, de marş, gingaş. Educaţia muzicală „Tricolorul" muz. de C. Porumbescu; „Marşul soldaţilor de plumb" muz. de P.Ceaikovski; „Moldova" muz. de M.Ungureanu. Audiţii comentate.
  10. 10. • Depistarea imaginii muzicale în creaţii muzicale variate după caracter şi conţinut. • Determinarea şi evidenţierea unor mijloace de expresivitate muzicală (tempo, ritm, dinamică, registru, timbru) în legătură cu conţinutul emoţional al muzicii. • Invăţarea de a cînta cu voce sonoră, lină, vioaie. „Dimineaţa în sat", melodie populară; „Dimineaţa", muz. de E.Grieg; „Fusul", muz. de M. Negrea.„Pui de lei" muz. de I. Brătianu; „Oastea lui Papuc", muz. de M. Negrea; „Cîntecul ciocîrliei", muz. de P.Ceaikovski, „Cîntec vechi francez", muz. de P.Ceaikovski. „Toamna", muz. de I.Macovei; „Furnicuţa", muz. de D.Radu; „Toamna", muz. de M.Ungureanu; „Ţărişoara mea", muz. de Gr.Vieru; „Moşul şi Cocoşul", cîntec popular; „La moară", cîntec din folclorul copiilor; „Casa noastră", muz. de I. Macovei; „lepuraşul", muz. de D.Gheorghiţă; „Steaua sus răsare", muz. de D.Chiriac; „Moş Crăciun", muz. de D.Chiriac; „Sorcova", „Căpriţa", cîntece populare; „Cîntec pentru mama", muz. de I.Macovei; „Sosirea rîndunicii", muz. de D.Voiculescu; „Bunicuţa", muz. de D.Radu; „Păsărica", muz. de A.Tamazlîcaru; „Răsună codrul iarăşi", muz. de I. Chirescu; „Fluturaşii", muz. de Gr.Vieru; „Căsuţa din pădure", muz. de I.Nicolescu; „Bun rămas", muz.de Z.Tcaci; „La şcoală", muz. de M.Ungureanu. Interpretare vocală. • Stimularea dorinţei de a improviza melodii simple avînd caracterul cîntecului de leagăn, de marş. • Formarea deprinderii de a crea melodii simple folosind versuri cunoscute (dintr-o singură strofa). „Cîntec de leagăn", cîntec popular; „Marş", muz. de Z.Tcaci. Improvizări melodice. • Dezvoltarea deprinderilor de a executa mişcări în ritmul muzicii de dans: pas de pe călcîi, pas de horă, pas săltăreţ, paşi laterali, urmaţi de trei lovituri cu piciorul pe loc etc. „Ostropăţ", melodie populară; „Hora", melodie populară; „Sîrba", melodie populară; „Hai lele, la joc", cîntec popular; „Joc", melodie populară. Executarea de mişcări în ritmul muzicii.
  11. 11. • Redarea prin mişcări a caracterului solemn al muzicii, mersul cu pas liniştit, alergări uşoare pe vârful degetelor. • Determinarea după auz a timbrului vocii şi instrumentelor: tobei şi tobiţei, clopoţeilor, trianglului. „Marş", muzica de S.Prokofiev; „Moldoveneasca", melodie populară; „Hora mare", melodie populară. „Tobe mari şi tobe mici"; „Ghici al cui e glasul"(cîntec popular); „Capra şi iezişorii". Executarea de mişcări în ritmul muzicii. Jocuri muzical – didactice. • Determinarea intensităţii sunetelor muzicale. • Deprinderea copiilor de a executa jocuri în corespundere cu conţinutul muzicii. „Ecoul", muzica de I. Macovei „Dogarii", „La tăiat de lemne", „Moşule, moşneagule", din folclorul copiilor; „Castelul", din folclorul copiilor; „Băsmăluţa", joc popular; „Paparuda", „Drăgaicele", „Baba-oarba", jocuri de copii. Joc muzical – didactic. Jocuri muzicale. • Familiarizarea copiilor cu tradiţiile şi jocurile populare. • Educarea atitudinii pozitive faţă de parteneri în timpul jocurilor colective. „Hora", „Sîrba", „Hai Ileană la poiană", „Trageţi hora", melodii populare; „Polca în perechi", dans popular; „Hora fulgilor", muzica de M. Ungureanu; „Alunelul", melodie populară de joc; „Foaie verde busuioc", melodie populară de joc; „Raţa" melodie populară de joc. Activităţi dedans. • Familiarizarea copiilor cu dansurile populare şi mişcările caracteristice lor: pas de pe călcîi, pas lateral, pas săltăreţ, pas de horă, pas de sârbă. • Stimularea improvizării personajelor din conţinutul cîntecelor de joc, folosind mişcări cunoscute de dans. „La moară", cîntec pentru copii; „Cîntă ţapul la ţambal", muzica de C. Rusnac; „Bobocii" de R.Drăgan; „Vine o brînduşă", muzica de D.Gheorghiţă. Interpretarea la instrumente muzicalesimple. • Familiarizarea copiilor cu instrumentele populare (naiul, fluierul, vioara). • Stimularea interpretării melodiilor simple la metalofon, xilofon şi alte instrumente de percuţie.
  12. 12. 1. Dezvoltarea priceperilor de a sări şi de a se mişca muzical, respectînd ţinuta corectă la pas şi alergînd. Ritmica Tipuri de paşi: obişnuit, uşor, în vîrful degetelor, pe călcîi, alăturat, resortat, marş, pe partea anterioară a tălpii, pe partea exterioară a tălpii. Tipuri defugă uşoară, cu ridicarea picioarelor îndoite înainte, cu aruncarea picioarelor îndoite în urmă, largă, deasupra unui obstacol etc. Sărituri pe poziţiile paralele: VI, II, IV, pe un picior, de pe două la un picior şi invers, cu înaintarea unuia din picioare pe vîrful degetelor sau pe călcîi, cu îndoirea genunchilor. Exerciţii-jocuri: "Plimbarea", "Soldaţii de plumb", "Noimergem în marş", "La culesul roadei", "Puişorii". Exerciţii-jocuri: "Ajunge-1", "Căluţii circului", "Vîntul", "Ploaia" etc. 2. Dezvoltarea capacităţilor de orientare în spaţiu. • Poziţia iniţială corectă. • Aranjarea în coloană, în rînd, în lanţ. • Construirea diferitelor figuri geometrice, reconstruirea din linie în cerc, din cerc în semicerc etc. • Respectarea distanţei dintre membri. • Aranjarea după înălţime, în perechi, cîte trei. • Plasarea liberă pe teren. • Orientarea în direcţionarea mişcărilor: înainte, înapoi, la dreapta, la stînga, în sus, în jos. Exerciţii-jocuri cu elemente de competiţie: "Cine sare mai sus?", "Cine sare mai lin şi mai uşor?" şi de comparaţie "Cumsare iepuraşul?" etc. Exerciţii de antrenament,jocuri- exerciţii: "Ocupălocul tău", "Izvoraşul", "Lanţul", "Atenţie", "Cerculprieteniei" etc. Jocuri cu diferite obiecte. 3. Cultivarea spiritului de observare asupra mişcărilor în natura vie şi nevie, în viaţa cotidiană a omului. Mişcări-imitaţii: mersul ursului, pisicii, vulpii, şoricelului etc.; ploaia, fulgii, căderea frunzelor; scuturarea hainelor, spălarea rufelor, tăierea lemnelor etc. Povestirea despre unele particularităţi ale mişcării animalelor. Creareadispoziţiei emotivepeo temăanumită.Improvizarea generală. Organizarea diferitelor jocuri: "Mîngîi pisicuţa", "Vreau să dorm", 4. Dezvoltarea capacităţilor muzical-motorii: • Transmiterea caracterului muzicii. Mişcarea în corespundere cu caracterul creaţiei muzicale sau al părţilor acesteia (vesel, trist, liric, solemn). "După ploaie", "Zborul păsărilor" etc. Exerciţii-jocuri: "Trist — vesel" etc. • Redarea tempoului muzicii în mişcare. Mişcarea în corespundere cu tempoul creaţiei muzicale: încet, repede, moderat. Exerciţii-jocuri: "Ba la fuga, ba la pas", "Vîntul, vîntuleţul" etc. • Transmiterea nuanţelor dinamice. Amplitudinea şi forţa mişcărilor în corespundere cu nuanţele dinamice ale muzicii. Exerciţii-jocuri: "Vînt, vîntuleţ", "Cloşca şi puii", "Vulpea şi iepurele" etc.
  13. 13. • Transmiterea metrului şi ritmului. • Diferenţierea formelor muzicale. Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi în desene ritmice construite pe durate: întreagă, doime, pătrime, optime în muzică. Mişcări conform formelor muzicale (începerea mişcării cu începerea frazei muzicale şi terminarea mişcării o dată cu terminarea frazei). Jocul "Ecou", exerciţii cu bătăi în palme, dirijarea etc. Jocul "Căluţul şi călăreţii", "Cine va ocupa locul mai repede conform muzicii?", jocuri cu diferite obiecte. • Accentuarea sunetelor tari şi slabe. Diferite mişcări: bătăi în palme, cu picioarele, sărituri, mişcări cu diferite obiecte care redau sunetele accentuate şi neaccentuate. Jocuri-exerciţii cu şi fără obiecte. 5. Formarea ţinutei corecte, a plasticităţii, a coordonării mişcărilor. Mişcări ritmice ale diferitelor grupuri musculare şi articulaţii în următoarele poziţii ale corpului: culcat, şezînd pe podea, şezînd pe scaun, în picioare. Exerciţii pentrumuşchii şi articulaţiile gîtului, umerilor, pieptului, spatelui, mîinilor, picioarelor, tălpilor. 6. Formarea cunoştinţelor despre regulile de comportare în dans. Reverinţă din poziţia a VI pentru fete şi băieţi. Demonstrare cu alternare a explicaţiei pe etape. Exerciţiul-joc "Politeţea". 7. Formarea simţului de parteneriat şi atitudinii respectuoase unul faţă de altul. Mişcările în perechi: pas de dans de pe vîrful degetelor, întoarcerea partenerei dintr-o parte a partenerului, galop în perechi. Dansuri în perechi: "Polca", "Dans în doi", "Vals" etc. Demonstrarea cu explicaţie. Exerciţii de antrenament, improvizarea în perechi. 8. Dezvoltarea interesului şi atitudinii grijulii faţă de obiceiurile şi tradiţiile naţionale. Obiceiuri şi tradiţii legate de anotimpuri, dansuri corespunzătoare la alegerea conducătorului. Povestirea, explicarea şi includerea copiilor în jocurile corespunzătoare. 9. Dezvoltarea expresivităţii mişcărilor. Studii pentru dezvoltarea mimicii, gesturilor, pantomimei. Studii cu diferite roluri sau improvizări (cîntec, poveste etc.). Jocuri-exerciţii: "Copilul vesel, copilul trist, copilul rîde, copilul plînge", "Mătem", "Vulpeaprinde iepuraşul", "Prietenie" etc. 10. Dezvoltarea coordonării mişcărilor, a expresivităţii şi formarea deprinderilor esenţiale de dans. Pas simplu, pas cu bătăi, pas schimbător, pas alăturat, pas cu înaintarea piciorului la degete sau la călcîi în dansurile "Hora", "Alunelul", "Raţa", "Polca", "Hora cu bătăi", "Ciobănaşul" etc. Pas săltăreţ, fuga uşoară, cu ridicarea înainte sau înapoi a picioarelor îndoite în genunchi, sărituri etc. în dansurile: "Sîrba", "Ciuleandra", "Hostropăţul" etc. Determinare cu explicaţie. Exerciţii de antrenament. Exerciţii-studiu. 11. Formarea priceperii de a dansa cu cîntec sau cu strigătură. "Raţa", "Alunelul", "Ciuleandra", "Dans în doi" etc. Exerciţii de coordonare a mişcărilor şi strigăturilor sau cuvintelor cîntecului în acompaniament muzical.
  14. 14. 12. Dezvoltarea independenţei şi a activismului în autoexprimare prin mişcare, prin dans. Combinaţii din mişcări ale dansurilor enumerate mai sus. Povestirea emotivă,descrierea expresivă a temei. Improvizarea generală. DEZVOLTAREA LITERARĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Copilul va fi capabil: • Să asculte atent şi să conştientizeze despre cine/ce se vorbeşte în conţinutul textului audiat. 1.Perceperea Texte din folclorul şi literatura pentru copii (clasică, contemporană, universală). Activităţi de familiarizare cu diverse poezii, poveşti, povestiri, ghicitori, proverbe etc. • Să deosebească în mod practic, după semnele ce le caracterizează, cele mai simple specii literare. Speciile literare: povestea, poezia, povestirea, ghicitoarea, proverbul etc. Jocuri literare. Activităţi de evidenţiere a semnelor caracteristice, comparări, analize. • Să perceapă cît mai adecvat conţinutul ideatic al textului literar. Conţinutul textului, elementele structurale (început, conţinut, sfîrşit); ideea principală (despre ce se spune în text). Exerciţii de dezvoltare a priceperii de a se orienta în conţinutul textului. • Să manifeste sensibilitate la audierea poeziilor, poveştilor, povestirilor. Texte literare pentru formarea abilităţilor de percepere a conţinutului emoţional, de trăire a evenimentelor descrise în text împreună cu personajele principale. Diverse tipuri de exerciţii şi jocuri pentru formarea sensibilităţii, afectivităţii. • Să-şi dezvolte priceperea de a sesiza frumuseţea unui tablou descris în text. Încercări de redare prin desen, pictură, modelaj, aplicaţie a conţinutului textului. Descrierea tabloului (personajului) imaginat. Descrierea verbală. Exerciţii de desenare, modelare, aplicaţie în baza conţinutului textului. • Să încerce a evidenţia personajele principale din text. • Să-şi formeze capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi negativi; să-şi exprime atitudinea proprie faţă de personaje. 2. Analiza elementară Personaje literare: pozitive - negative (bune, rele). Atitudinea faţă de personajele din text: de ce ţi-a plăcut, de ce nu ţi-a plăcut, ai dori să fii ca dînsul sau nu? Convorbiri, exerciţii de evidenţiere a personajelor. Jocul "Despre cine se spune în text?" Exerciţii de evidenţiere, caracterizare, apreciere a personajelor principale. Jocurile "De ce-ţi place, de ce nu?", "Cum este?", "Cu cine ai vrea să te asemeni?". • Să reproducă coerent faptele povestite, redate în textele audiate, învăţate. 3. Reproducerea Texte din folclorul literar. Redarea coerentă a conţinutului textului: prin răspunsuri la întrebări, pe episoade, după imagini, rezumativ, creativ (în măsura posibilităţilor individuale). Activităţi de repovestire. Jocuri, exerciţii. • Să recite expresiv poezii, să reproducă pe roluri coerent, expresiv texte în versuri şi în proză ce conţin dialog. Expresivitatea reproducerii, utilizarea intonaţiei, pauzelor, accentului logic. Exerciţii de recitare expresivă a poeziilor, de repovestire a poveştilor, povestirilor scurte.
  15. 15. • Să cunoască unele texte din folclorul copiilor şi din literatura artistică. Folclorul copiilor şi literatura artistică. Memorarea şi utilizarea poeziilor, poveştilor, povestirilor, ghicitorilor, snoavelor, proverbelor, numărătorilor, frămîntărilor de limbă. Jocuri, activităţi de memorare şi reproducere a textelor din folclorul copiilor şi din literatura artistică. • Să conceptualizeze posibilitatea reproducerii textelor învăţate ce conţin dialog prin intermediul jocurilor-dramatizări, să organizeze în mod independent jocuri- dramatizări în baza conţinuturilor textelor însuşite anterior. Dramatizarea. Utilizarea simultană a elementelor verbale şi a celor nonverbale (mimica, gestica). Antrenări practice, care permit copiilor să reproducă prin jocuri texte, utilizînd în mod elementar mijloacele vorbirii expresive şi gesturile, mimica,pantomima. • Să manifeste interes faţă de teatru, de "activitatea teatralizată", să poată mînui independent păpuşi, siluete, figurine. Să demonstreze cu colegii ori independent spectacole de teatru. Activitatea teatralizată. Priceperi de reproducere independentă a unui text cunoscut, îndrăgit prin intermediul "teatrelor" de jucării, de masă, de umbre, de imagini, de păpuşi etc. Antrenări practice. Jocul "La teatru", exerciţii de reproducere a conţinuturilor textelor învăţate folosind jocuri, imagini, păpuşi, siluete, figuri de lemn. • Să depună eforturi pentru a crea, a compune texte în mod independent (poveste, povestioară, ghicitoare); să selecteze cuvinte ce rimează. 4.Creativitatea Compunerea textelor: descrierea obiectelor, povestirilor din propria experienţă, sfîrşitul unui text propus de adulţi; compunerea poveştilor, ghicitorilor. Exerciţii de creare a unor texte descriptive, artistice. Jocurile literare "Sîntem scriitori", "Compunem exerciţii de creativitate verbală". • Să utilizeze, în textul creat în mod independent, unele expresii frumoase din poveştile, operele literare audiate, din poeziile, poveştile învăţate. Modalităţi de utilizare a cuvintelor noi şi a expresiilor frumoase (însuşite anterior) în propria creaţie. Jocuri, exerciţii de improvizare a textelor cu utilizarea unor cuvinte şi expresii frumoase. • Să valorifice în mod elementar unele mijloace artistice: epitetul, comparaţia, personificarea. 5. Valorificarea mijloacelor artistice Jocuri, exerciţii de utilizare a unor mijloace artistice. • Să cunoască unele componente ale cărţii 6. Formarea viitorului cititor. Cunoştinţe despre carte. Elementele componente ale cărţii: coperta, foile, paginile, ilustraţiile, textul. Jocuri, exerciţii de recunoaştere a componentelor cărţii. • Să recunoască cartea, denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. Diversităţi de ilustraţii, redarea conţinutului prin ilustraţii. Exerciţii-jocuri, antrenări de recunoaştere a denumirii după ilustraţii. Jocul "Ghici denumirea după ilustraţia de pe copertă". • Să deosebească cărţile după tipurile lor. Cărţi de diferite tipuri: ilustrate, pliante, cărţi-teatru, cărţi pentru colorat, cărţi-crestomaţii, cărţi de format mare, cărţi de format mic. Activităţi de analiză, comparare şi recunoaştere a cărţilor de diferite tipuri. • Să reproducă conţinutul unui text după imagini. Cărţi ilustrate ce includ un singur text. Antrenări de reproducere a con- ţinutului textului după imagini. Lectura cărţilor.
  16. 16. • Să recunoască după portret chipul scriitorului îndrăgit. Portretele scriitorilor I. Creangă, M. Eminescu, Gr. Vieru, S. Vangheli. Demonstrarea portretelor. Jocuri literare "Ghici cine e ?", "Spune al cui e portretul?" "Care sînt cărţile pentru copii scrise de acest scriitor?" etc. REPERTORIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR CURRICULARE LA LITERATURA ARTISTICĂ PRIN CONŢINUTURILE TEXTELOR LITERARE Denumirea textului Autorii 1. Ce este mai mare decît cetăţile? 2. Mărţişorul. 4. Ridichea. 5. Ursul păcălit de vulpe. 6. Oul de aur. 7. Capra cu trei iezi. 8. Gogoaşa. . 9. Păcală şi zarzărele. 10. Trei urşi. 11. Ulciorul cu galbeni. 12. Motanul, vulpea şi cocoşul. 13. Baba Dochia. 14. Motanul încălţat. 15. Păcală face cumpărături. 16. Doctorul Aoleu. 17. Punguţa cu doi bani. 18. Spicul de grîu. 19. Musca. • 20. Mănuşa. 21. Morarul. 22. Răţuşca cea urîtă. 23. Veveriţa-Riţa. 24. Scufiţa Roşie. 25. Fraţii. 26. Foişorul. 27. Popasul. 28. Povestea despre şoricelul prostuţ. 29. Mioriţa. 30. Povestea despre peştişorul de aur. 31. Fata babei şi fata moşneagului. Legendă română. Legendă română. Poveste populară rusă. I. Creangă. Poveste populară bulgară. I. Creangă. Poveste populară rusă. Snoavă română. L. Tolstoi. Poveste populară română. Poveste populară rusă. Legendă română. Charles Perrault. Snoavă română. K. Ciucovski. I. Creangă. Poveste populară ucraineană. A. Donici. Poveste populară ucraineană. Poveste populară română. H.-C. Andersen. A. Roşca. Ch.Perrault. Poveste populară română. Poveste populară rusă. Snoavă românâ. S. Marşak. Baladă română. A.Puşkin. I. Creangă. COMUNICAREA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Copilul urmează: Ascultarea, înţelegerea după auz
  17. 17. • Să perceapă enunţurile din vorbirea adulţilor şi a copiilor. • Să sesizeze, să înţeleagă şi să deosebească diverse forme de exprimări (întrebări, exclamări). • Să conceptualizeze, să manifeste interes şi curiozitate faţă de cele audiate. • Să sesizeze, să înţeleagă expresiile afirmative, negative, exclamative, interogative din vorbirea celor din jur. • Să înţeleagă, să reţină expresii frumoase, plastice. • Să distingă realul de imaginar. Comunicarea orală Mesajul verbal. Exerciţii de ascultare şi de înţelegere a diferitelor enunţuri ale mesajului audiat. Exerciţii de sesizare şi diferenţiere a întrebărilor. Jocuri, exerciţii: "Da-nu", "întreabă", "Ce te-a întrebat?", "Ce doreşte?". Exerciţii de conştientizare a expresiilor. Jocul: "Este adevărat sau nu?", convorbiri. • Să perceapă conţinutul ghicitorilor, proverbelor, expresiilor. Ghicitori, proverbe, exerciţii. Activităţi de percepere a conţinuturilor ghicitorilor, proverbelor etc. • Să conştientizeze o formă sau alta a cuvintelor. Aspectul lexical Numărul, genul substantivelor. Timpul, persoana, modul verbului: indicativ, imperativ, conjunctiv etc. • Să perceapă, să deosebească cuvintele omonime. Omonime (substantiv- substantiv, substantiv-verb, substantiv-adjectiv, verb- pronume). • Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor polisemantice, a cuplurilor antonimice, a şirului de sinonime. Cuvinte polisemantice (substantive, verbe, adjective). Metafora (ac – de cusut, de arici, de ceasornic, de albină). Antonime. Sinonime. Desen, situaţii, jocuri: "Ce este...?", "Ce încă se numeşte astfel?", "Arată imaginile ce au aceeaşi denumire", "Spune invers", "Numeşte aceasta, dar cu alte cuvinte". • Să perceapă semnificaţia pronumelor personale, posesive, demonstrative etc., a articolelor (substantivale, posesive). Pronume - personale - posesive - demonstrative - de politeţe etc. Articol - adjectival (cel, cea) - substantival (o, un) - posesiv (al, a, ai, ale).
  18. 18. • Să perceapă gradele de comparaţie ale adjectivelor, adverbelor. Să înţeleagă şi să deosebească adjectivele, adverbele (diversitatea lor). • Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor — noţiuni de gen. • Să sesizeze cuvintele necunoscute m procesul vorbirii. Adjective. Adverbe (de loc, de mod, de timp). Gradele de comparaţie. Cuvinte — noţiuni de gen (îmbrăcăminte, jucării, plante, fructe etc.). Jocuri, situaţii: "Numeşte cu un cuvînt", "Ce sînt acestea?", "Ce este străin?" etc. Exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor necunoscute din fluxul vorbirii. • Să perceapă semnificaţia expresiilor frazeologice. Expresii frazeologice "A lua apă în gură", "A ţine limba după dinţi", "Zgîrie-brînză" etc. Situaţii de sesizare şi înţelegere a expresiilor. • Să perceapă ce este cuvîntul, propoziţia; să înţeleagă semnificaţia îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor; să deosebească un cuvînt de o propoziţie. • Să utilizeze diverse forme ale aceluiaşi cuvînt. Aspectul gramatical Cuvîntul. îmbinări de cuvinte. Propoziţia. Cuvinte formate prin sufixare (măsuţă, vulpoi, vulpişoară), numărul substantivelor {covor- covoare), adjectivelor (frumos- frumoşi-frumoasă-frumoase) etc. Situaţii, exerciţii, jocuri. "Sunete vii", "Cuvinte vii". Exerciţii de percepere a conţinutului, a formelor cuvintelor. • Să perceapă semnificaţia formelor verbelor: auxiliare: a fi, a lua, a avea. • Să sesizeze îmbinările eronate, să le corecteze. • Să înţeleagă cuvintele formate prin derivare (clase de cuvinte). • Să perceapă rolul acordului dintre două părţi de vorbire. Verbul auxiliar a fi-sînt, eşti, sîntem etc. • Să sesizeze sunetele din natură. • Să raporteze sunetele la obiectul respectiv. • Să determine locul şi valoarea sunetului, a silabei în cuvînt. Aspectul fonetic Sunet - obiecte din mediu. Sunet - cuvînt. Exerciţii de ascultare a sunetelor din mediu şi de determinare a obiectelor, a depărtării, mărimii acestora în baza sunetelor sesizate. "Ce se aude?", "Cumeste?", "Mare-mic", "Departe - aproape", "Telefonul", "Cinete-astrigat?", "Ce înseamnă?" etc. Prin ce se deosebeşte? (copac- copaci, copil-copii, vară-varză, casă-clasa)". • Să perceapă valoarea accentului în cuvînt. Accentul. Omonimele (ochi- ochi, frizerii-frizeriii, veselă- veselă etc.) Situaţii, exerciţii de explicare a locului accentului în cuvînt.
  19. 19. • Să sesizeze îmbinările de sunete în cuvinte; să înţeleagă structura sonoră a cuvintelor. • Să deosebească un sunet de cuvînt. • Să asculte şi să audă. Exerciţii de analiză a cuvintelor, de depistare a unui anumit sunet, îmbinări de sunete în cuvînt. "Ce este?" Copilul va fi capabil: • Să se exprime clar, logic, concis, fluid. Comunicarea orală Emiterea mesajului. Exerciţii de utilizare corectă a limbii literare, de exprimare logică. • Să întreţină o discuţie. • Să compună mesaje simple avînd ca suport jucăria, desenul, tema, întrebarea. Vorbirea dialogată (întrebări – răspunsuri) şi monologată sub formă de: - descriere, - naraţiune, - explicare. Activităţi de povestire. • Să descrie obiecte, comparîndu-le după formă, mărime, culoare, material, menire. Descrierea obiectelor după formă, mărime, menire, culoare etc. Situaţii, exerciţii de descriere a obiectelor, de caracterizare a personajelor, a persoanelor dorite. • Să verbalizeze conţinutul unor imagini, poze etc. • Să caracterizeze pe cineva. • Să descrie situaţii reale. • Să improvizeze povestiri, poveşti. Improvizarea poveştilor, povestirilor după: - începutul, - tema, - conţinutul, - sfîrşitul dat. Activităţi de alcătuire a poveştilor, povestirilor. • Să modifice conţinutul, sfîrşitul unei povestiri (poveşti). Activităţi de modificare, înscenări. • Să alcătuiască ghicitori, numărători, poezioare simple. Ghicitori-descrieri. Completarea versurilor. Activităţi de alcătuire a ghicitorilor, numărătorilor, poezioarelor. • Să poată formula întrebări şi răspunsuri la ele, • Să tragă concluzii la anumite situaţii. Situaţii în urma cărora trebuie trase unele concluzii. • Să utilizeze toate părţile de vorbire. Aspectul lexical Substantive (proprii, comune); verbe la toate modurile, timpurile; adjective ce reprezintă însuşiri referitoare la dimensiuni, forme, culori, trăsături de caracter etc.; adverbe (de loc, timp, mod); pronume; prepoziţii; conjuncţii; articole etc. Activităţi, exerciţii de utilizare în vorbire a părţilor de vorbire preconizate (Ce este? Cum este? Ce face? Unde este? etc.).
  20. 20. • Să utilizeze corect în limbaj şirurile sinonimice elementare, grupurile antonimice. Sinonime-substantive (copil- pici, arbore-copac-pom), verbe (a fugi-a alerga, a pleca-a se duce) etc. Antonime (îmbrăcat-dezbrăcat, mare-mic). Jocuri, exerciţii, situaţii m cadrul cărora s-ar utiliza şiruri sinonimice, cupluri antonimice. Alcătuirea propoziţiilor. • Să folosească cuvinte-noţiuni. • Să utilizeze cuvinte caracteristice anumitor teme (flori, anotimpuri, arbori etc.). Activităţi, lecturi pe o anumită temă. Situaţii, activităţi de utilizare a cuvintelor polisemantice. • Să folosească diverse semnificaţii ale cuvintelor polisemantice. Cuvinte polisemantice: substantive (ac, faţă, picior), adjective (proaspăt, roşu), verbe (a arde, a bate) etc. • Să utilizeze corect omonimele, să explice semnificaţia lor, a paronimelor. Omonime: substantiv-substantiv (broascâ-broasca), substantiv- adjectiv (mare-mare), substantiv-verb (sare-sare) etc. Paronime: casă-clasă. Exerciţii şi situaţii, imagini. • Să întrebuinţeze corect şiruri sinonimice, grupuri antonimice. • Să explice semnificaţia expresiilor frazeologice, a proverbelor, zicătorilor şi să le utilizeze în limbaj. Sinonime. Antonime - cu acelaşi radical şi cu radicali diferiţi (impachetat- despachetat, urît-frumos). • Să modeleze, să plaseze în schemă cuvintele preconizate. • Să analizeze şi să facă sinteza unor cuvinte. • Să modifice forma cuvîntului, utilizîndu-l corect. Aspectul gramatical Substantiv - gen, număr, caz. Verb - mod, timp, persoană etc. Exerciţii de modificare a formei cuvîntului (copil-copii-copiilor), (scrie-a scris-scriu). • Să formeze şi să utilizeze şiruri de cuvinte prin derivare. • Să respecte acordul dintre două şi mai multe părţi de vorbire. Clase de cuvinte: lemn - lemnar, lemnărie, înlemnit. Substantiv-adjectiv (măr frumos, flori frumoase), substantiv-verb (mama citeşte, fetele citesc) etc. Activităţi, situaţii, lecturi. • Să utilizeze conştient diverse forme ale aceluiaşi cuvînt. • Să construiască propoziţii, fraze de diverse tipuri. Propoziţii simple, fraze. • Să utilizeze conjuncţii coordonatoare, subordonatoare în construirea frazelor. Conjuncţii: dar, sau, şi, cînd, din cauza, deoarece, dacă... Situaţii de a construi propoziţii simple, fraze. • Să construiască propoziţii, texte în baza cuvintelor-cheie. Cuvinte-cheie. • Să folosească corect articolul substantival hotărît, posesiv etc. Articolul substantival (a, l, i, le), posesiv (al, a, ai, ale). Situaţii, exerciţii.
  21. 21. • Să formeze noi categorii gramaticale în baza celor cunoscute sau date. Substantiv – verb (învâţâtor-a învăţa). Substantiv-substantiv (farmacie-farmacist, zahăr- zaharniţa). • Să utilizeze corect substantivul cu o singură formă de număr sau gen. Substantive: singular (lapte, făină, apa), plural (ochi, genunchi, şorturi), gen (crocodil, veveriţă). • Să utilizeze în limbajul oral toate părţile de vorbire cu toate caracteristicile lor. • Să efectueze analiza lexicală a propoziţiei. • Să modeleze, să plaseze în schemă o propoziţie. • Să analizeze şi să sintetizeze o propoziţie. Părţile de vorbire. Activităţi, situaţii. • Să pronunţe corect toate sunetele. Aspectul fonetic Sunetele limbii. Exerciţii de pronunţie a sunetelor (izo-late şi în cuvinte). • Să reproducă sunetele din natură. • Să dea exemple de cuvinte ce conţin un anumit sunet. • Să construiască cuvinte în baza unui grup de sunete. Cuvinte în care sunetul (îmbinarea de sunete) numit este plasat la începutul, mijlocul, sfîrşitul lor. • Să utilizeze, să respecte un tempou moderat în timpul vorbirii, utilizînd corect accentul fonetic. • Să respecte intonaţia (interogativă, exclamativă, enunţiativă). • Să utilizeze corect cuvintele- paronime. Omonime (copii - copii, auzi – auzi). FORMAREA PREMISELOR CITIT-SCRISULUI Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice 1. Formarea premiselor citirii Copilul va fi capabil: • Să manifeste sensibilitate faţă de vorbire, texte literare, interes faţă de comunicare, carte, dorinţa de a citi şi a scrie independent. • Să-şi dezvolte priceperea de a surprinde sunetele din mediul ambiant, din vorbire. • Să efectueze analiza fonematică ("sonoră") a cuvintelor ce conţin 3-6 sunete. Sunetul – component de bază al cuvîntului (Cuvîntul sună). Structura fonetică a cuvîntului (vocale, consoane). Sunetele vocale purtătoare de silabe şi "sprijin" în rostirea silabelor. Jocuri, exerciţii de comunicare prin gest, mimică, pantomimă şi cuvinte; de surprindere a sunetelor din mediul ambiant, din vorbire; de dezvoltare a auzului fonematic; de evidenţiere prin pronunţie a sunetelor în cuvinte; de efectuare a analizei şi sintezei; de modelare "înscriere" a cuvintelor (sunetelor din cuvinte) în scheme.
  22. 22. • Să modeleze structura sonoră a cuvîntului prin semne convenţionale. • Să deosebească după auz vocalele de consoane. Modelarea cuvintelor, alcătuirea schemelor. Marcarea sunetelor în scheme prin semne convenţionale (vocalele – cerculeţe roşii, consoanele – cerculeţe ori pătrate albastre.) Numărul de sunete în cuvînt şi locul lor (primul, al doilea, al treilea, ultimul ori. Exersarea şi pronunţia. Corectă a sunetelor limbii materne (nazale, vibrante, surde etc.). Jocuri verbale, literare, dramatizări în scopul formării priceperilor de analiză şi sinteză. Exerciţii de analiză şi sinteză. • Să-şi dezvolte priceperea de a analiza şi de a sinteza, de a evidenţia silabele din cuvînt, cuvintele din propoziţii, propoziţiile din text. Silaba, cuvîntul, propoziţia, textul Divizarea textului, cuvintelor în silabe, a cuvintelor în sunete. Alcătuirea cuvintelor din silabe, a propoziţiilor din cuvinte, a unui text de volum mic din propoziţii. Antrenări orale în compunerea silabelor din sunete, a cuvintelor din silabe, a propoziţiilor din cuvinte, a textelor de volum mic (3-5 propoziţii). • Să împartă cuvintele în silabe, propoziţia în cuvinte. Unirea sunetelor în silabe, a silabelor în cuvinte, a cuvintelor în propoziţii, a propoziţiilor în text (de mic volum). Jocuri şi exerciţii de divizare a propoziţiilor în cuvinte, a cuvintelor în silabe, a silabelor în sunete; de "înscriere" a cuvintelor, propoziţiilor prin semne convenţionale. • Să determine numărul de sunete (litere) în silabe şi cuvinte, numărul cuvintelor în propoziţie, a propoziţiilor într- un text de volum mic (3-5 propoziţii). Audierea propoziţiilor, textelor literare, memorizarea, recitarea, repovestirea, dramatizarea. Jocuri, exerciţii, antrenări în construirea, modelarea literelor (din beţişoare, aţă, ceară), înlocuirea semnelor convenţionale prin litere (includerea literelor în schemele cuvintelor modelate). • Să înscrie cuvintele şi propoziţiile în scheme convenţionale (cuvîntul, propoziţia). Compunerea propoziţiilor şi a textelor de volum mic (povestiri, poveşti, ghicitori). Jocurile "La şcoală", Sîntem elevi". Exerciţii de citire a silabelor (deschise, închise), a cuvintelor, propoziţiilor. • Să ştie că literele alfabetului sînt semnele grafice ale sunetelor. • Să conştientizeze corespondenţa sunetelor rostite cu literele alfabetului Marcarea sunetelor prin literele respective. Literele alfabetului. Corespondenţa sunetului cu litera. Vocalele şi consoanele. Înlocuirea semnelor convenţionale din schema cuvîntului modelat prin literele respective. Antrenări în "înscrierea" cuvintelor, propoziţiilor. Citirea propoziţiilor enunţiative, exclamative, interogative. • Să cunoască literele alfabetului (vocale, consoane). • Să poată citi cuvinte mono-, bi-, trisila- bice şi unele propoziţii scurte din 2-4 cuvinte (la dorinţă). Citirea silabelor deschise, închise ale cuvintelor. Nuanţele intonaţionale în lectura propoziţiilor şi semnele de punctuaţie (punctul, semnul întrebării, exclamării).
  23. 23. 2. Formarea premiselor scrisului • Să îndeplinească exerciţii grafice (de "a scrie"). Scrierea— o activitate necesară omului. Scrierea — formă de comunicare. • Să recunoască şi să reproducă unele linii din mediul ambiant. "Scrierea" (desenarea) pe pămînt, zăpadă, nisip cu semne convenţionale. Exerciţii de reproducere a punctelor, liniilor observate în mediul ambiant (drepte, oblice, curbe etc.) în desenele, picturile proprii. • Să efectueze exerciţii de alunecare, înaintare pe suprafaţa unei foi. Desenul, colorarea, haşurarea, modalităţi de antrenament grafic, etapa pregătitoare pentru scriere. Antrenarea în desenare, colorare, haşurare, reproducerea unor modele. • Să poată desena, colora, haşura, reproduce unele modele, desena după punctele de reper. Lucrul independent pe foi fără liniatură. • Să se orienteze în spaţiul grafic, să îmbine diverse linii. • Să deseneze ornamente simple. Ornamente din diverse grupuri de linii. Exerciţii de desenare a ornamentelor. Jocurile "Sîntem pictori", "Sîntem meşteri populari" etc. • Să traseze şi să redea corect semne grafice. Elemente grafice (linia orizontală, verticală, oblică, punctată, ondulată, curbă), nodul, bucla, bastonaşul etc. Antrenări în perceperea, recunoaşterea, deosebirea şi trasarea grafismelor elementare şi redarea corectă. Lucrul independent pe foi, în caiete didactice. • Să scrie unele grafisme - elemente ale literelor de tipar, de mînă (la dorinţă). Literele de tipar, de mînâ, elementele componente ale literelor. Modelarea lor din beţişoare, ceară, plastilină, aţă etc. Jocuri de modelare a literelor de tipar şi de mînă. Exerciţii de scriere a grafismelor şi a literelor m caiete didactice. • Să cunoască şi să utilizeze corect rechizitele pentru scris: creionul, creta, carioca, pixul, stiloul. Cu ce scriem. Rechizitele pentru scris. Exerciţii pe foi, la tablă, în caiete cu utilizarea diferitelor rechizite. • Să respecte regulile igienice la scris. Poziţia corpului, regulile elementare ale scrierii. Jocurile "La şcoală", "Sîntem scriitori". FAMILIARIZAREA CU MEDIUL AMBIANT Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor elementare despre propriul corp, natură şi realitatea înconjurătoare. Copilul va fi capabil să posede cunoştinţe elementare despre: Omul • Corpul omenesc: condiţiile de viaţă şi igiena personală, protecţia vieţii şi a sănătăţii. • Protecţia drepturilor şi obligaţiilor copilului. Pe parcursul perioadei de pregătire se recomandă următoarele activităţi:
  24. 24. • propriul corp şi realitatea înconjurătoare; • activitatea omului şi relaţiile dintre oameni; • Rolul adulţilor şi al copilului în familie. • Atitudinea faţă de omul muncii. - selectarea informaţiei despre sine şi descoperirea propriei identităţi; - activităţi de instruire şi de practicare a regulilor de igienă personală; • evenimentele din activitatea personală a omului şi din societate; • fenomenele simple din natură; • relaţiile elementare dintre lumea vie, nevie şi societate; • influenţa pozitivă şi negativă a omului asupra lumii vegetale şi animale; • spaţiu şi timp. Familia • Cunoştinţe despre familie. • Noţiunile: prenume, nume, părinţi, bunei, adresă, domiciliu. • Activităţi specifice copilului în familie. • Relaţiile dintre membrii familiei. - cunoaşterea indicilor stării de sănătate; - discuţii despre simţuri (văz, gust, miros, auz, pipăit); - descrierea obiectelor folosind cele cinci simţuri; Dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere, interacţiune cu mediul ambiant şi utilizare corectă a instrumentelor necesare. Grădiniţa • Viaţa copiilor în grădiniţă. • Comportamentul individual, relaţiile dintre copii, respectul faţă de sine şi faţă de alte persoane. - observări dirijate asupra adulţilor şi activităţii lor; - sfaturi concrete adresate în mod individual fiecărui copil despre protecţia vieţii şi a sănătăţii; Copilul va fi ajutat: • să-şi descopere propriul corp şi să sesizeze posibilităţile sale de cunoaştere prin văz, auz, pipăit, gust, miros, percepere a volumului şi spaţiului; Plai natal • Completarea cunoştinţelor cu noi date despre geografia, relieful, bogăţiile naturale, condiţiile climaterice ale locului de baştină. - atenţionări şi corectări sistematice; - discuţii despre relaţiile dintre membrii familiei; • să interacţioneze cu mediul ambiant, utilizînd instrumentele necesare. . • Educarea dragostei de ţară, limbă, pămînt, istorie, neam. - joc didactic "Familia mea"; - exerciţii; Dezvoltarea spiritului de observaţie necesar pentru descrierea particularităţilor exterioare ale unor obiecte şi fenomene din natură. • Acumularea cunoştinţelor despre stemă, tricolor, semnificaţia simbolurilor naţionale. - teste pentru determinarea atitudinii faţă de cei din jur; - exerciţii şi activităţi de autocunoaştere; Copilul va fi capabil: • să recunoască şi să evidenţieze particularităţile exterioare (forma, culoarea, dimensiunile, mirosul etc.) ale unor obiecte şi ale celor mai simple fenomene; Din istoria neamului • Cunoştinţe elementare despre strămoşi, neam (prin intermediul obiceiurilor, tradiţiilor, datinilor, sărbătorilor religioase, naţionale şi a culturii naţionale). - exersarea deprinderilor însuşite m condiţii variate; - organizarea concursurilor, sărbătorilor, distracţiilor privind conţinuturile enumerate. • să descrie deosebirea şi asemănarea dintre obiecte şi fenomene din natură după particularităţile lor exterioare; Mijloacele de locomoţie şi transport • Felurile şi tipurile de transport utilizate în locul de baştină al fiecărui copil. - discuţii despre oamenii celebri; - sărbătorile naţionale;
  25. 25. • să folosească formele complexe de comparaţie (cald- călduţ-fierbinte); • sa enumere zilele săptămînii; • să denumească anotimpurile, obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte folosite. • Profesiile din domeniul transportului. • Regulile de circulaţie. - discuţii despre varietatea şi frumuseţea plaiului natal; - exerciţii de studiere a regulilor de circulaţie; - observări directe asupra organismelor vii şi a mediilor lor de viaţă; Educarea deprinderilor de comportare civilizată în familie, societate. Copilul va fi pregătit: • să posede deprinderi de comportare civilizată în familie şi în societate, în locurile publice, în mijloacele de transport; • să utilizeze adecvat ' cunoştinţele despre natură, om, societate. - jocuri didactice, mobile; . - ilustrarea şi modelarea unor plante şi animale; - exerciţii de orientare în timp şi spaţiu; - observări directe asupra fenomenelor sezoniere din, localitate; Încurajarea iniţiativei şi educarea capacităţii de a proteja mediul' ambiant. Copilul va fi stimulat: • să manifeste interes faţă de cunoaşterea lumii; Flora • Plantele ce cresc în Moldova: de luncă (măzăriche, pătlagina etc.); de grădină (bujor, busuioc, garofiţe, trandafir etc.); acvatice (papură, stuf, pipirig, rogoz etc.). - exerciţii de descriere a fenomenelor observate; • să capete încredere în sine în procesul de cunoaştere; • să ocrotească şi să protejeze mediul ambiant; • să manifeste respect faţă de munca adulţilor. • Factorii ecologici necesari pentru creşterea plantelor (apă, căldură, lumină etc.). • Modul de creştere şi îngrijire a plantelor. • Rolul omului în viaţa plantelor, importanţa naturii pentru viaţă. - înregistrarea în calendarul naturii a datelor obţinute; - excursii sezoniere în sînul naturii; - compararea mediilor de viaţă a plantelor şi animalelor. Experienţe simple.
  26. 26. Fauna • Animale des întîlnite. • Caracterizarea animalelor după anumite semne. • Mediul în care trăiesc sau se dezvolta animalele domestice, sălbatice, acvatice etc. • Felul de a se alimenta al animalelor de pradă şi al celor erbivore. • Modul de a se deplasa (zbor, sărituri, înot). • Semnele exterioare caracteristice (forma corpului, penajul, dimensiunile aripilor). • Comportamentul animalelor în funcţie de atitudinea faţă de ele. • Rolul omului în transformarea şi protecţia naturii, a ţinutului natal. • Fenomenele naturii şi proprietăţile substanţelor. • Proprietăţile aerului, ale apei şi ale altor corpuri. • Cunoştinţe despre foc şi despre efectele lui. Soarele. Ceasul solar. • Rolul electricităţii în viaţa omului. • Tunetul. Fulgerul. FAMILIARIZAREA CU NATURA 1. Aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre diversitatea organismelor vii (plante, animale). a) plante (arbori, arbuşti, ierbacee); b) animale (mamifere, păsări, peşti, insecte); c) fauna şi flora ţinutului natal. Observări asupra plantelor şi animalelor: - excursii în natură; - jocuri didactice; - literatura artistică; - activităţi de instruire; - plimbări; - modelaj. 2. Formarea reprezentărilor despre principalele funcţii vitale la plante şi animale - alimentaţia; - respiraţia; - reproducerea; - mişcarea; - creşterea şi dezvoltarea. - observări asupra plantelor şi animalelor din ungheraşul naturii; - satisfacerea funcţiilor vitale ale plantelor şi animalelor.
  27. 27. 3. Generalizarea reprezentărilor despre mediul de trai al animalelor. - condiţiile necesare pentru creşterea şi dezvoltarea animalelor; - caracterul alimentaţiei: a) animalele ierbivore; b) animalele carnivore; - mediul în care există (acvatic, terestru, aerian, domestic, sălbatic); - adaptarea la mediul de trai. - observări asupra animalelor; - excursii în natură; - jocuri didactice; - activităţi instructive; - literatura artistică; - vizionarea filmelor, diafilmelor cu conţinut ecologic; - plimbări. 4. Comunicarea cunoştinţelor despre structura morfo- funcţională a organismelor vii (plante, animale). - structura morfo-funcţională a plantelor; - structura morfo-funcţională a animalelor; - integritatea funcţională a organismului viu ca condiţie de existenţă, de activitate vitală. - munca de îngrijire a animalelor şi plantelor; - observări asupra plantelor şi animalelor; - jocuri didactice; - exerciţii logice; - literatura artistică; - modelaj. 5. Familiarizarea copiilor cu etapele de dezvoltare a plantelor şi a animalelor. - dezvoltarea plantei de la sămânţă la sămânţă; - înmulţirea vegetativă a plantelor; - dezvoltarea animalelor; - înmulţirea vivipară, depunerea icrelor, clocirea ouălor. - observări de lungă durată asupra procesului de creştere şi dezvoltare a plantelor şi animalelor; - munca de îngrijire a plantelor şi animalelor; - activităţi instructiv-educative; - jocuri didactice, - literatura artistică; - vizionarea filmelor cu conţinut biologic; 6. Aprofundarea reprezentărilor despre condiţiile necesare pentru viaţa plantelor. - lumină; - umiditate; - sol; - hrană; - temperatură; - acomodarea plantelor la condiţiile mediului; - schimbările sezoniere din viaţa plantelor; - plantele diverselor fitocenoze (pădure, luncă, iaz). - observări asupra plantelor din ungheraşul naturii; - activităţi instinctive; - experienţe elementare; - jocuri didactice; - literatura artistică; - demonstrarea filmelor, diafilmelor despre viaţa plantelor.
  28. 28. PLAI NATAL Copilul va fi ajutat: • Să manifeste atitudine pozitivă faţă de tradiţiile şi obiceiurile populare. • Să cunoască unele elemente de civilizaţie şi de păstrare a obiectelor tradiţional-casnice. Să ştie denumirea obiectelor tradiţionale. Articole textile (prosop, covor, broderie), ustensile artizanale din lut, alt material (ulcior, burlui, gavanos, oală, melesteu, sucitor, piuă etc.), obiecte de cult (pentru sărbătorile creştine) – ouă de Paşti, Steaua de Crăciun etc. Excursii în sat, în atelierele meşterilor populari, la Muzeul Ţinutului Natal, Muzeul Satului, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală; jocuri cu subiect "De- a meşterii", "În atelier", "Casa mare"; convorbiri cu meşteri, demonstrarea obiectelor, tablourilor, ilustraţiilor, activităţi practice de confecţionare a obiectelor sau a unor elemente ale acestora. • Să cunoască evenimentele importante (tradiţionale, religioase, istorice). Sărbători sezoniere şi religioase: de iarnă (Crăciunul şi Anul Nou); de primăvară (Mărţişorul, Paştele); de vară (Duminica Mare, Drăgaica); de toamnă (Hramul satului) etc. Audierea colindelor înregistrate pe casetă, interpretate de cîntăreţi profesionişti, artişti- amatori, părinţi, bătrîni din localitatea respectivă; convorbiri; memorizarea colindelor, urăturilor; activităţi practice de pregătire a rechizitelor pentru colind. • Să ştie despre tradiţia populară de a întîlni . primăvara cu mărţişori. Să participe la muncile din curte, să sădească împreună cu adulţii pomi, flori. Cunoştinţe despre sărbătorile de primăvară: Mărţişorul, Paştele, Paştele Blajinilor. Activităţi comune şi independente de muncă pe teren. Activităţi practice, confecţionarea mărţişoarelor. • Să cunoască semnificaţia sărbătorii, să povestească despre sărbătorirea Paştelui în familie, să-şi formeze o atitudine pozitivă faţă de religie. Paştele. Lectura legendelor despre Mărţişor, convorbiri, desenare, aplicaţie. Examinarea icoanelor, tablourilor, ilustraţiilor, convorbiri, lectura povestirilor biblice, învăţarea cîntecelor pascale, activităţi de încondeiere a ouălor de Paşti, de modelare a păscuţelor. • Să cunoască membrii familiei, unele rude. Să-şi formeze atitudinea respectivă faţă de rude, faţă de cei decedaţi, să îngrijească împreună cu părinţii mormintele buneilor, străbuneilor. Paştele Blajinilor. Alcătuirea arborelui genealogic al familiei, discuţii cu părinţii, contemplarea fotografiilor, convorbiri, îngrijirea mormintelor strămoşilor (la cimitirul din sat, din oraş), sădirea florilor lîngă morminte, monumente.
  29. 29. • Să cunoască cele mai însemnate sărbători ale verii. Să-şi formeze o atitudine grijulie faţă de natură, oamenii muncii. Să cunoască şi să practice împreună cu adulţii modalităţi de muncă în natură, de curăţare a curţilor, izvoarelor, bucurîndu-se de rezultatele muncii. Duminica Mare, Drăgaica. Curăţatul curţilor, izvoarelor. Excursii în cîmp, prin sat, oraş. Lectura legendelor. Memorizarea poeziilor, activităţi practice de pregătire a coşuleţelor, coroniţelor pentru sărbătoare. Convorbiri, observări, excursii, activităţi practice, jocuri cu subiect. • Să posede cunoştinţe elementare despre obiceiul moldovenilor de a se ajuta reciproc, de a munci împreună la clăci şi şezători. Formarea deprinderilor de colaborare m timpul muncii. Claca şi şezătoarea. Activităţi practice "Ce pot face mîinile dibace?", învăţarea cîntecelor, memorizarea poeziilor, jocuri cu subiect. • Să posede cunoştinţe elementare despre bogăţiile plaiului natal: pămîntul, viile, livezile; despre hramul satului, al casei. Sărbătoarea roadei. Hramul satului (oraşului), hramul casei. Exerciţii, observări, convorbiri. Lectura textelor, memorizarea poeziilor, învăţarea cîntecelor, jocuri-dramatizări, activităţi practice. Activităţi practice: alcătuirea panoului; "Satul (oraşul) meu" cu ilustraţii şi desene, lectura legendei satului (oraşului), excursii, convorbiri despre personalităţile marcante din localitatea respectivă. EDUCAŢIA PRIN MUNCĂ Copilul va fi capabil: • Să aprecieze influenţa omului asupra naturii în scopul obţinerii bunurilor materiale. 1. Munca în natură Activitatea omului în grădina de zarzavat, livadă, pe ogoare. Îngrijirea animalelor domestice. Activităţi de familiarizare cu acţiunea omului asupra naturii. Excursii agricole. Convorbiri. • Să efectueze toate măsurile agrotehnice de îngrijire şi ocrotire a plantelor din ungheraşul naturii, pe terenul de pămînt al grădiniţei şi în spaţiile verzi din apropiere. Atitudinea pozitivă faţă de munca în natură. Efectuarea însărcinărilor de muncă şi a experienţelor simple privind germinaţia seminţelor, obţinerea şi îngrijirea răsadurilor. Sădirea arborilor şi arbuştilor. Activităţi de muncă. Excursii agricole. Plimbări cu scop. Observări de lungă durată. Convorbiri. • Să creeze de sinestătător condiţii optime de viaţă pentru animalele întreţinute în captivitate. Să îngrijească unele animale sălbatice, manifestînd atitudine grijulie faţă de ele, dorinţă de a le ocroti depunînd eforturi volitive. Amenajarea şi îngrijirea animalelor, respectînd cerinţele ecologice, în condiţiile de întreţinere a lor în captivitate. Hrănirea suplimentară a păsărilor sedentare, crearea cărăruşelor ecologice. Serviciul în ungheraşul naturii şi pe teren. Plimbări cu scop. Excursii agricole.
  30. 30. • Să-şi facă de sine stătător toaleta într-o ordine consecutivă. 2. Munca de autoservire Spălarea mîinilor ori de cîte ori e nevoie. îngrijirea dinţilor dimineaţa şi seara cu periuţa şi pasta de dinţi; după dejun, prînz, cină – clătirea cu apă a cavităţii bucale. Aranjarea lenjeriei de pat. Convorbiri despre obiectele de toaletă. Activităţi practice. Vizionare de diapozitive. • Să se îmbrace şi dezbrace repede, de sinestătător. Să aranjeze hainele la locul lor cu acurateţe, să îngrijească încălţămintea. Îmbrăcarea şi dezbrăcarea succesivă. Îngrijirea lucrurilor personale, a jucăriilor. Jocuri-concursuri, de ex. "îmbrăcarea, dezbrăcarea păpuşii". Convorbiri după imagini. • Să manifeste dorinţa de a ajuta pe cei mici să înveţe să se autoservească. Reparaţia şi îngrijirea jucării lor, cărţilor, aranjarea lor. Jocuri comune. Vizite în grupele mici de copii. Convorbiri. Lecturi. • Să manifeste deprinderea de a îndeplini funcţiile copilului de serviciu în timpul activităţilor şi la masă cu sîrguinţă şi responsabilitate. 3. Munca în gospodărie Aranjarea materialelor necesare pentru activitate. Servirea mesei de fiecare zi şi a celei de sărbătoare. Utilizarea igienică a tacîmurilor şi a şerveţelului. Convorbiri. Exercitări. Lecturi după imagini. • Să ducă lucrul început pînâ la capăt. Să poată preţui calitatea muncii făcute de el şi de semenii săi. Îndeplinirea consecutivă a însărcinărilor primite. Activităţi de muncă. Convorbiri. • Să menţină în ordine materialele pentru activităţi şi jucăriile, locul unde se păstrează ele. • Să cunoască unele activităţi de muncă ale adulţilor, denumiri de profesii şi semnificaţia lor. Să cunoască locul de muncă şi ocupaţia părinţilor. • Să participe în munca gospodărească a adulţilor, care este accesibilă copiilor. Efectuarea ordinii în ungheraşul cu jucării. Aranjarea cu gust estetic a materialelor şi jucăriilor. Profesii: medic, profesor, educator, inginer, poliţist. Meserii şi unelte; folosite: tîmplar, zugrav, electrician, croitor, constructor, frizer, grădinar, livădar, plugar etc. Vizite în alte grupe de copii. Convorbiri. Concursuri tematice. Activităţi. Vizionare de diapozitive. Jocuri didactice, creative. Lecturi după imagini. Povestiri. Excursii. Matinee tematice. FORMAREA CUNOŞTINŢELOR ELEMENTARE ÎN DOMENIUL MATEMATICII Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice • Să formeze independent mulţimi şi submulţimi după anumite criterii şi să caracterizeze elementele din reuniune. Mulţimea Apartenenţa sau neapartenenţa unui element la mulţimea dată. Activităţi, jocuri, exerciţii de triere, grupare, separare, problematizarea, dialogul problematizat.
  31. 31. • Să intuiască mulţimea vidă ca mulţime fără nici un element. • Să formeze şirul numerelor naturale 0-10 şi să cunoască aspectul ordinal şi cardinal al numărului. Raportun cantitative între obiecte din mulţimile comparate, indiferent de mărime, formă, grosime sau poziţie spaţială; determinarea mulţimilor echivalente. Conversaţia euristică, algoritmizarea. Exerciţii de înlocuire, îmbinate cu elemente de problematizare. • Să raporteze numărul şi cifra la cantitate şi invers. • Să compare numerele şi să determine "vecinii" acestora. • Să compună şi să descompună numerele în concentrul 1-10. Numărul şi cifra Numărul şi notaţia pentru număr. Intuirea numărului 0 (zero). Familiarizarea cu aspectul ordinal şi cardinal. Compararea numerelor, determinarea numărului precedent şi a celui următor. Descompunerea numărului în două numere mai mici. • Să rezolve probleme simple în care se utilizează adunări şi scăderi cu numerele mai mici decît 10, folosind materiale intuitive. Înţelegerea operaţiilor cu numere. Capacităţi de a efectua operaţii simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. Activităţi de dobîndire de noi cunoştinţe, în care să se îmbine jocuri, exerciţii. • Să reprezinte operaţia, utilizînd simbolurile cifrelor şi ale operaţiilor. • Să formuleze probleme simple de calcul după exerciţii date. • Să completeze şirul de numere şi să explice regula de formare a lor. • Să exploreze modalităţile de a descompune numere mai mici decît 10 în baza adunării şi scăderii. • Să distingă numerele pare şi impare. Descompunerea numerelor Numerele pare şi impare. Activităţi. Jocuri, exerciţii, problematizarea, algoritmizarea. • Să utilizeze corect simbolica <,>,= în compararea a două mulţimi şi a două numere. Relaţiile de ordine Familiarizarea cu simbolica <,>,=,+,-. Activităţi. Jocuri, problematizarea. • Să recunoască formele plane (triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi, oval). • Să recunoască formele spaţiale (cub, cilindru, con). Figurile geometrice. Folosirea proprietăţilor lor Familiarizarea cu formele plane şi spaţiale şi cu proprietăţile lor.
  32. 32. • Să stabilească poziţia unui obiect în spaţiu (în raport cu repere fixe date), folosind prepoziţii şi adverbe de loc: în, pe, sub, înainte, înapoi, în faţă, în spate, lîngâ, între, la dreapta, la stînga, sus, jos, deasupra, dedesupt, după, aproape, departe, în interior, în exterior etc. Spaţiul Localizarea în spaţiu şi folosirea transformărilor geometrice. Perceperea şi denumirea relaţiilor spaţiale. Reprezentările spaţiale în ceea ce priveşte: direcţia (la stînga, la dreapta), poziţia (deasupra, dedesubt), distanţa (aproape, departe) etc. se vor forma în cadrul jocurilor mobile, al exerciţiilor, activităţilor etc. • Să recunoască poziţiile: orizontală, verticală, oblică. • Să execute diferite tipuri de mişcări(rotaţii, întoarceri). • Să aprecieze care obiect este mai lung, mai scurt etc. dintr-o mulţime de obiecte. • Să folosească măsuri nestandardizate pentru lungime, capacitate, masă. Măsura Cantităţile. Estimarea şi măsurarea lor. Unităţile de măsură standardizate şi cu ajutorul instrumentelor de măsurare. Aplicarea metodei de învăţare prin descoperire în activitatea de măsurare a unor j obiecte, de comparare a capacităţilor vaselor. Crearea situaţiei de problemă în care copilul să descopere soluţia rezolvării. • Să identifice şi să utilizeze unităţi de măsură standardizate pentru lungime, capacitate, masă (metru, centimetru, litru, kilogram). • Să recunoască instrumentele adecvate unei măsurări: metrul, rigla, cana gradată, cîntarul, balanţa. • Să împartă obiectele în 4 părţi egale şi să utilizeze corect expresiile 1/2, 2/4, 3/4. • Să aprecieze durata unei activităţi (de 2, 3, 5 minute). • Să recunoască şi să utilizeze elemente ale calendarului: zilele săptămînii, lunile anului, data. • Să cunoască anotimpurile. • Să recunoască şi să utilizeze succesiunea în timp a evenimentelor. • Să recunoască la ceas orele, jumătăţile de oră. Timpul Orientarea în timp. Aprecierea unei perioade de timp. Activităţi, exerciţii, probleme. FORMAREA CULTURII ECONOMICE ELEMENTARE Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice
  33. 33. Să ştie că orice om îndeplineşte în economie un anumit rol: unul e brutar – el coace pîine, altul e şofer - el cară marfa etc. Cunoştinţe elementare despre economie. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul muncii oamenilor: obiectul muncii, rezultatul muncii, munca individuală, munca colectivă. Excursii tematice la unităţile comerciale din localitate şi la locul de muncă al părinţilor. Observări fragmentare direcţionate spre activitatea oamenilor, care este determinată de un conţinut economic sau orientare economică. Să explice semnificaţia şi destinaţia reprezentărilor din domeniul economiei şi finanţelor, care se întîlnesc mai des în viaţa copilului. Formarea reprezentărilor economice elementare: gospodar, fermier, valută, leul moldovenesc, datorie, concurenţă, preţ, avans, iarmaroc, marfă, folos, aur, magazin universal, licitaţie, bancă, mecenat; din domeniul finanţelor: a cumpăra - a vinde, ieftin - scump, convenabil - neconvenabil, a cîştiga – a pierde. Lectura textelor în care se reflectă aspectul economic. Exerciţii verbal-logice care dezvăluie indicii esenţiali ai reprezentărilor economice. Sintetizarea într-un tot întreg a impresiilor şi cunoştinţelor copiilor la temă (povestiri din experienţa proprie, compunerea unor părţi ale textelor începute de educator). Să cunoască denumirile şi conţinutul profesiilor noi: fermier, economist, agent pentru publicitate, antreprenor, businessman. Cunoştinţe despre profesii. Activităţi de matematică cu elemente de economie. Jocuri didactice, jocuri cu subiect. Alcătuirea avizelor publicitare. Să înţeleagă că poţi cîştiga sau pierde (atunci cînd faci ceva - munceşti) fără a te supăra pe partener. Cunoaşterea unor reguli dejoc bazate pe concurenţă. Activităţi integrate cu conţinut economic, activităţi de analiză şi comparare a imaginilor perechi. Să respecte regimul zilei. Să îngrijească hăinuţele proprii. Să păstreze cărtile şi toate bunurile social-utile care îl înconjoară. Să observe şi să facă observaţie semenilor, cînd aceştia au o atitudine neglijentă faţă de obiecte, natură. Formarea atitudinilor social- valoroase. Formarea atitudinii grijulii faţă de mediu, faţă de timp, faţă de produsul finit al muncii – prelungirea vieţii lucrurilor. Convorbiri despre regimul zilei. Vizite în grupele mici. Jocuri - consultaţii efectuate de copii referitor la păstrarea şi îngrijirea vestimentaţiei (colaborarea copiilor din clasa I, grupele pregătitoare şi cele mici). Activităţi independente în ungheraşul cărţii (repararea tablourilor, jocurilor de masă, cărţilor). Să caute în permanenţă cea mai raţională (creativă) cale de îndeplinire a unei însărcinări de muncă. Stimularea tendinţelor de raţionalitate: conştientizarea faptului că pot exista mai multe modalităţi de îndeplinire a unei însărcinări de muncă. Însărcinări de muncă (colectivă şi individuală) în ungheraşul naturii şi pe lotul grădiniţei. Confecţionarea jucăriilor- cadouri pentru copiii din grupele mici.
  34. 34. Să întrerupă lumina zma sau cînd iese din încăpere. Să urmărească dacă uşile, geamurile încăperilor sînt iarna bine închise. Să găsească modalităţi de refolosire a deşeurilor (carton, hîrtie, stofa etc.). Formarea tendinţelor de economicitate: atitudine economă faţă de factorii energetici şi termici; atitudine gospodărească în realizarea unui plan etc. Activităţi de muncă artistică, artă plastică cu implicaţii economice. Contemplarea şi analiza tablourilor perechi. Compunerea povestioarelor începute de educator. Serviciul în sala de grupă. Expoziţia de lucrări "Eu sînt gospodar". Să muncească cu plăcere, calitativ. Să ducă lucrul început la bun sfîrşit fară a fi controlat. Abilităţi de implementare în practică a competenţelor economice elementare. Stimularea dorinţei de a munci. Confecţionarea individuală şi colectivă a diferitor feluri de "marfa". Jocurile "Iarmarocul", "Magazinul universal". Să poată corelaţiona trebuinţele familiei cu posibilităţile financiare ale ei. Să poată subordona cheltuielile după importanţă. Să cunoască necesităţile proprii: Astăzi, într- o săptămînă, într-un anotimp, într-un an. Să ştie de ce depinde îndeplinirea dorinţelor proprii. Să nu insiste asupra procurării obiectelor fără importanţă sau a jucăriilor pe care părinţii nu le pot cumpăra. Formarea priceperilor de planificare a bugetului familiei (de timp şi financiar). Rezolvarea situaţiilor de problemă. Coparticiparea la activităţile de planificare a bugetului familiei. Să planifice corect consecutivitatea acţiunilor de muncă. Să analizeze rezultatul muncii sub aspect calitativ. Formarea deprinderilor de apreciere a muncii sub aspect calitativ (este trainic etc.) şi utilităţii (cine se foloseşte de...). Analiza activităţilor concrete de muncă de pe poziţii multiaspectuale: morale, estetice şi economice. AMENAJAREA ŞI MUNCA ARTISTICĂ Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice • Să cunoască şi să înţeleagă că a aranja frumos căminul a menţine ordinea şi curăţenia în jur este o artă şi o necesitate de primă importanţă. Să caute posibilităţi de a respecta ordinea şi de a contribui (în măsura posibilităţilor) la păstrarea şi menţinerea curăţeniei. Gospodăria Comunicări cu demonstrări practice şi intuitive referitor la artă şi măiestria în arta gospodărească. Încadrarea copiilor prin participare activă la amenajarea interiorului şi schimbarea aranjamentului sălilor de grupă, colţişoarelor tematice dejoc din grădiniţă sau din curte. Comunicări, convorbiri despre faptul cum se amenajează un cămin, casa unui gospodar. Explicarea cerinţelor înaintate faţă de un stil gospodăresc. Demonstrarea unor piese. Elaborarea unor proiecte individuale sau de grup la diverse activităţi de Amenajare.
  35. 35. Copilul va fi capabil: • Să identifice în experienţe proprii, acumulate în familie, exemple de spirit gospodăresc. • Să înveţe a folosi în practică unele experienţe acumulate în familie sau de la rude, din cele însuşite în timpul activităţilor , didactice. • Să manifeste sensibilitate şi respect faţă de tradiţiile populare prezente în arta gospodărească. Situaţii de joc. Jocuri cu rol, asalt de idei, evaluare şi autoevaluare. • Să identifice unele piese de artă populară decorativă aplicată, să observe şi să descopere frumosul şi folosul armonios integrate în piesele de artizanat cu specific naţional; să înceapă a conştientiza (treptat) valoarea acestora. Arta populară decorativă aplicată Contemplare şi concepere elementară a valorii utilitare, artistice şi naţionale a unor piese de artizanat şi a unor obiecte de ritual, confecţionate manual de către meşteri, părinţi, bunici. (Se va pune accent pe tradiţii, specific, afecţiune şi valoare.). Activităţi de familiarizare cu obiecte de artă populară, folosirea jocurilor didactice şi a activităţilor practice drept mijloc de descoperire şi cunoaştere mai detaliată a valorii acestor piese. • Să deosebească în mod practic specificul unor grupe de obiecte mai frecvent întîlnite şi să le caracterizeze după: material, formă, ornament, tehnică de executare şi destinaţie. • Să confecţioneze unele piese după modelul meşterilor populari cu tendinţa de a respecta tradiţia. • Să înveţe unele procedee simple de modelare artistică a ceramicii, să împletească, utilizînd tehnologii simple: din lozie, pănuşi, aţă, aluat; să încerce a broda, a ţese (pe ramă). • Să descopere treptat şi să conştientizeze destinaţia şi semnificaţia unor piese de ritual, ornamente. • Să simtă valoarea strămoşilor şi a comorii lăsată de ei urmaşilor. • Să trăiască bucuria sărbătorii sufletului de rînd cu cei ce ţin la aceste valori. Analiza exponatelor, căutarea şi descoperirea de către copii a unor piese noi şi admirarea lor. Modelarea din lut a vaselor, jucăriilor. Împletirea unor suporturi, plăci decorative (din lozie, pănuşi); confecţionarea unor piese decorative ca: băsmăluţe, covoraşe în miniatură, mărţişoare, colăcei de ritual, "ajunul crăciunului", măşti, atribute la sărbători (steaua, pluguşorul ş.a.), încondeierea ouălor ş.a. Comunicări despre semnificaţia autentică a acestor îndeletniciri; copiii vor fi îndemnaţi să valorifice şi să respecte aceste valori, să le folosească în comunicarea lor cu cei din jur. Organizarea excursiilor prin localitate, îndeplinirea unor însărcinări de căutare şi descoperire a valorilor naţionale în familie, la rude, în localitate. Expoziţii tematice, activităţi practice, şezători, invitarea în ospeţie la copil a meşterilor populari sau vizitarea acestora la atelier. Se vor propune subiecte de trăire spirituală, respectînd specificul naţional. Căutări şi descoperiri de mesaje, comunicări cu cei ce cunosc graiul strămoşilor. Promovarea acestora prin organizarea expoziţiilor tematice, şezătorilor şi altor manifestări.
  36. 36. • Să analizeze şi să descopere, atît în multimea materialelor din natura înconjurătoare, cît şi în mulţimea deşeurilor: forme, calităţi, diverse detalii asemănătoare cu părţi componente şi întregul unor chipuri care ar putea fi confecţionate din acestea. Confecţii din materiale din natură şi din deşeuri Confecţii din petale, paie, pănuşi, frunze, seminţe, crenguţe, conuri, pietricele şi alte materiale: jucării, piese decorative, obiecte pentru destinaţie practică, elemente de amenajare, compoziţii decorative (cît mai variate, ingenioase). Studierea varietăţii materialelor, structurii acestora, rostului lor. Dezvoltarea posibilităţilor de cercetare şi căutare a folosirii acestora. Situaţii de problemă, concurenţă, lucrul în echipă, proiecte, strategii şi soluţii preventive, la moment şi după. • Să urmărească atît aspectul practic, utilitar al confecţiei, cît şi pe cel estetic, să tindă mereu spre perfecţionarea creaţiei sale. • Să caute soluţii, posibilităţi de a rezolva situaţii - problema, de a găsi ieşiri din situaţii dificile cu ajutorul spiritului inventiv. • Să poată aprecia obiectele confecţionate de el şi de colegi. Aplicarea practică să fie cît mai vastă (la direct sau prin introducerea unor modificări). • Să se simtă satisfăcuţi, folositori şi disponibili de a se dărui, de a aduce bucurie celor din jur Lucrări din mulţimea materialelor nefolositoare la moment: cutii, penoplast, burete, bucăţi de plută, blăniţă, piele, sîrmă ş.a. Confecţionarea suporturilor, policioarelor, jucăriilor, pieselor decorative, compoziţiilor etc. Discuţii pentru a selecta cele mai viabile soluţii. Demonstrarea rezultatelor, evaluarea acestora şi autoevaluarea, crearea expoziţiilor tematice, folosirea creaţiilor copiilor la împodobirea localului. îndemnuri de a continua această activitate în familie şi în alte situaţii. DEZVOLTAREA MOTORIE Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice 1. Dezvoltarea fizică generală şi creşterea capacităţii de rezistenţă a organismului. • Dezvoltarea fizică multilaterală, corectă şi armonioasă a organismului. Exerciţii fizice fără obiecte: exerciţii pentru dezvoltarea membrelor superioare; exerciţii pentru dezvoltarea membrelor inferioare; exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii trunchiului; exerciţii pentru influenţarea simultană a majorităţii grupelor de muşchi. Exerciţii fizice cu obiecte: complexe de exerciţii fizice cu bastonul de gimnastică; complexe de exerciţii cu cercul de gimnastică; complexe de exerciţii fizice cu coarda; complexe de exerciţii fizice pe banca de gimnastică. Executarea complexelor de exerciţii fizice în diverse forme de activitate motrice. Explicaţia, demonstrarea, dozarea efortului fizic şi alternarea lui cu odihna (repausul).
  37. 37. • Sporirea capacităţii organismului de a rezista la efortul fizic. Complexe de exerciţii fizice cu şi fără obiecte practicate m diverse forme de activitate motrice. Procedee de organizare prin flux. Metoda exerciţiului repetat. • Formarea deprinderilor de practicare a exerciţiilor fizice îmbinate cu proceduri de călire. Complexe de exerciţii fizice executate în aer liber; proceduri de călire utilizate după executarea exerciţiilor fizice şi după somn. Procedee metodice de aplicare a procedurilor de călire în cadrul practicării exerciţiilor fizice. • Formarea ţinutei corecte şi a deprinderii de orientare în spaţiu. Exerciţii fizice destinate profilaxiei şi corectării deficienţelor corporale; exerciţii pentru profilaxia piciorului plat; exerciţii pentru asigurarea formării profilului curburilor coloanei vertebrale. Exerciţii de front şi formaţii, întoarceri prin păşire şi prin săritură spre direcţia indicată; încolonarea cîte unul, în perechi; alinierea într-un rînd, în două rînduri; deplasări în coloană cîte unul, cîte doi, cîte patru; deplasare în coloană cîte unul cu trecere m coloană cîte doi; deplasări în formaţiile însuşite în mers şi alergare, practicînd diverse feluri(forme) de mers şi alergare Utilizarea reperelor vizuale. Metoda exerciţiului integral. 2. Formarea şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază şi cu caracter aplicativ (dezvoltarea capacităţii motrice generale). cu diferite mişcări de braţe; aranjarea în formaţie de lucru - coloană cîte patru; acţiuni de desfăşurare şi strîngere în formaţiile învăţate. • Asigurarea unui mers corect şi dezvoltarea continuă a capacităţii de percepere şi redare a ritmurilor de deplasare. - Mers în vîrful picioarelor alternat cu mers pe toată talpa; - mers în cadenţă; - mers m cerc cu trecere în perechi, în grupuri mici; - mers cu pas încrucişat; - mers pe vîrfuri cu genunchii îndoiţi; - mers în şerpuire, cu ocolirea obiectelor, pe diagonală; - mers pe călcîie, pe partea exterioară/ interioară a labei piciorului; - mers cu paşi mari şi mici; - mers cu spatele înainte şi cu ochii închişi; - mers cu pas adăugat; Demonstrarea şi explicarea acţiunilor executate. Utilizarea reperelor audio- vizuale.
  38. 38. • Lărgirea variaţiei tehnicii de alergare. - alergare neîntreruptă timp de 3 min; - alergare uşoară pe vîrfuri cu pornire şi oprire la semnal; - alergare cu împrăştiere şi regrupare la semnal, în locuri şi formaţii indicate; - alergare şerpuită, printre obiecte; - alergare cu trecere peste diferite obstacole; - alergare de viteză pe 10, 20, 30 m; - alergare de rezistenţă pe distanţa de 400-500 m; - alergare competiţională pe distanţe scurte; - alergare de suveică 3x5x10 m; - alergare purtînd diferite obiecte; - alergare de control pe 20, 30m; de rezistenţă; Metoda jocului şi metoda competiţională. Metoda repetării efortului fizic. Metoda competiţională. • Consolidarea tehnicii aterizării la diverse exerciţii de sărituri. - săritură de pe loc cu desprindere de pe ambele picioare şi cu atingerea obiectelor suspendate; - săritură în serii a cîte 30-40 executări (3-4 ori); - sărituri în lungime fără elan; - săritură în lungime cu elan peste obstacole (două linii paralele, jucării moi etc.); - săritură în înălţime cu elan din faţă (h = 20 cm); - săritură în adîncime de pe loc (h=20-30 cm); - săritură cu deplasare înainte pe distanţa de 5-6 m; - săritură în lungime de pe loc; Metoda exerciţiului repetat. Explicarea, demonstrarea; procedee metodice vizual- intuitive îmbinate cu metode practice.
  39. 39. • Optimizarea şi coordonarea tehnicii aruncării cu procedeele de prindere. - aruncarea cu o mînă şi prinderea mingii cu două mîini individual, în perechi, m cerc etc.; - rostogolirea, aruncarea mingii la distanţă, spre o ţintă fixă; - aruncarea mingii la ţinta orizontală; - aruncarea mingii la ţinta orizontală şi verticală; - aruncarea mingii la distanţă (6-12 m) cu mîna dreaptă şi stîngă; - aruncarea mingii la ţinta mobilă; - aruncarea mingii medicinale (1 kg) din poziţia şezînd, picioarele depărtate; - aruncarea mingii la distanţă; Testare. Utilizarea metodei de grup în instruirea copiilor. Utilizarea materialelor intuitive. Procedee metodice vizuale. Metoda repetării efortului. • Dezvoltarea continuă a capacităţilor de coordonare generală şi a priceperii de aplicare a exerciţiilor de tîrîre, căţărare în condiţii variate. - deplasare pe palme şi genunchi pe diverse suprafeţe de sprijin în direcţia înapoi; - deplasare cu sprijin pe antebraţe şi vîrfurile picioarelor; - deplasarea pe scara orizontală; - căţărare pe scara de gimnastică, coborîre cu schimbarea tempoului; - căţărare pe scara de frînghie; - căţărare pe turnul de gimnastică; - căţărare pe odgon la înălţimea accesibilă; Testare. Metoda exerciţiului integral. • Perfecţionarea capacităţii de menţinere a echilibrului corpului în diferite poziţii şi în mişcare. - mers în echilibru pe o linie trasată pe sol, cu păşire peste obstacole; - mers în echilibru pe plan ridicat (h=25 cm) cu păşire peste obstacole, cu aterizare prin săritură în adîncime; - deplasare în echilibru prin sărituri pe banca de gimnastică; - mers în echilibru pe stighia băncii cu paşi adăugat şi direct; - a balansa pe mingea medicinală; - executarea din alergare a cumpenei pe un picior, genuflexiuni, ridicarea pe vîrfuri, pirueta la 180° (360°). Utilizarea ; metodei intuitive şi a problematizării.

×