Colina antenelor de bruiaj -  Lica Sainciuc
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Like this? Share it with your network

Share

Colina antenelor de bruiaj - Lica Sainciuc

on

  • 1,940 views

Colina antenelor de bruiaj - de Lica Sainciuc

Colina antenelor de bruiaj - de Lica Sainciuc

Statistics

Views

Total Views
1,940
Views on SlideShare
1,940
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
16
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Colina antenelor de bruiaj - Lica Sainciuc Presentation Transcript

  • 1. intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuaneLicã SAINCIUC COLINA ANTENELOR DE BRUIAJ CHIªINÃU 2000
  • 2. Lică Sainciuc COLINAANTENELOR DE BRUIAJ ediţie electronică CHIŞINAU 2000
  • 3. Vreau să mulţumesc pentru ajutor celor fără de care această carte n-ar fi văzut lumina zilei: Violeta Popa Vitalie Popa Glebus Sainciuc Prof. A.Marinciuc Tamara Nesterov Rodica Iuncu Vsevolod Ciornei Natalia Dubina Iulian Filip Nicolae Pojoga Claudia Partole colaboratorilor Bibliotecii Naţionale Dmitri Reutov şi Petr Starostenko Iuliu Gheorghiciuc Iury ColesnicCoperta 1: Biserica Sf. Ilie / Intersecţia străzilor Cojocari, Iacub, Popii și Marian.Coperta 4: Chișinăul secolului 18. Desen.Editor literar Nicolae PojogaTHE JAMMING AERIALS HILLThe book inserts some issues published in the course of the last ten years following Perestroika on the fate of the historicmedieval Downtown of Chisinau (capital of the Republic of Moldavia) that has been systematically demolished since the endof World War II. In spite of some superficial changes in cultural attitude of authorities, there may be detected no essentialshift in the domain of the care and protection of monuments.© Lică SainciucPublished in the Republic of Moldavia
  • 4. A OPTA COLINĂVolumul conţine atât articole din presa periodică peparcursul a mai bine de zece ani, reluate cu fidelitate (urmărindu-se probabil continuitatea şi - din nefericire -actualitatea problemei), precum şi altele, completate cudate la zi, constituind astfel o noutate în domeniu.Elementul de “Scrisoare deschisă către…” alpublicisticii alăturat investigaţiilor se face suportul unuistudiu de referinţă. “Colina Antenelor de Bruiaj” este ocarte rară, fie şi pentru faptul că nu păcătuieştesentinţe. Autorul atenţionează. Subiectele abordate, deasemenea.Nu vom căuta aici metodologie şi tipic, căci vom da degustul amar al părerilor de rău pentru tot ce n-am ştiut,mai trecând odată peste aceste pagini ca prin “...şirulodăilor una într-alta, una într-alta, de ieşeai în altăparte, în cu totul altă stradă, şi până treceai abia dezăreai un pic de lumină...”. Aşa se face că Marea Demolare Sistematizată aTârgului Vechi constituie prin efectele ei uniculdocument palpabil: Vedem numai dacă a fost distrus. N.P.
  • 5. Acuarelă, 1990Biserica-martir Sf. Ilie (1799 - 1961). Se afla în zona magazinului "Buchinist".Piaţa oblongă de alături de asemenea era numită Sf.Ilie. Astăzi ea poartă denumirea "BulevardulCosmonauţilor", probabil din considerente, că Ilie era primul cosmonaut, în călătoriile sale pe caldarîmulcerului.
  • 6. PREŢUL MEMORIEI "...Străzile şi pieţele sunt un amestec izbitor de elemente apusene şi răsăritene. Lângă malurile Bâcului mai puteţi găsi oraşul vechi cu alei şi străzi şerpuitoare pitoreşti. Dar se face multă reconstrucţie, şi cu încetul casele vechi dispar... (Ghid turistic prin Europa. Londra. 1977) Fără un Kremlin sau o Cité, pornind totuşi, de la un nucleu, de la un germene dincare s-a dezvoltat şi a crescut, Chişinăul a devenit o urbe modernă şi atrăgătoare, ocapitală "cu umeri albi de piatră". Dar tot mişcându-se aşa viguros spre viitor, a camrămas fără trecut... cam fără memorie. Or, trei perioade de istorie a Chişinăului s-au întruchipat în trei zone istorice: 1. Oraşul Vechi, de la întemeiere în sec. 15 şi până la începutul sec. 19. In 1677Miron Costin îl consideră "orăşel", ceva mai târziu, la începutul sec. 18, aici suntdesemnaţi doi pârcălabi, astfel Chişinăul întrece ca mărime alte târguri moldovene caHârlău, Târgu-Frumos, Bacău, Vaslui, care aveau câte un pârcălab. Cam haotic, dar nuchiar de lepădat, acest orăşel spre începutul secolului trecuta avea în palmares "şaptebiserici şi 448 de prăvălii". Teritoriul Oraşului Vechi era cuprins între rîul Bâcu şi străzileNegruzzi, Frunzeb şi Zaikin; 2. Perioadei a doua îi corespunde Oraşul Nou (începutul sec. 19 — jumătatea sec.20), cel cu plan regulat. Se întinde spre gară, str. Livezilorc, piaţa Frunzed; 3. Şi în fine, Oraşul Modern — perioada sovietică — cu o expansiunesurprinzătoare pe toate dimensiunile. Trei zone cu trei destine diferite: Oraşul Modern se dezvoltă, Oraşul Nou sepăstrează, iar Oraşul Vechi se distruge. a Cel de-al 19-lea. b azi: strada Columna. c azi: strada A. Mateevici. d intersecţia străzilor Ştefan cel Mare, Ion Creangă şi Calea Ieşilor. [azi Piaţa Cantemir] 5
  • 7. Culpabilă de a fi oblică, cu toate meritele de stradă veche, istorică, că pe aici trecea drumul cel mai scurt de la casa unde stătuse Pușkin până la cea a boierului Vartholomeu, această strada este condamnată de instanţe. I-au mai rămas zile, poate luni: crima-i prea mare – străzile viitorului luminos au voie să fie numai ortogonale... Fotografia a fost făcută în noiembrie 1987. Astăzi (august 1988 - N.N.) aceste clădiri nu mai există. Da, anume Oraşul Vechi, cu o istorie semimilenară, are de suferit cel mai mult: afost distrus şi ars în timpul războiului, este demolat după război, procesul continuă şi înprezent. 6
  • 8. Clădirea Muzeului Bisericesc.Demolat prin 1965.“...În casa bătrânească a mitropolitului Gavriil, din faţa bisericii s-a înrefiinţat Muzeul Istoric-Bisericesc alBasarabiei, în trecut ctitoria neuitatului Iosif Parhomovici". Gheorghe Bezviconii Proiectul de sistematizare elaborat în perioada imediat postbelică sub conducerealui A. Şciusev1, deşi recroieşte reţeaua de străzi (mă rog pe atunci domneau alte concepţiiîn materie de urbanistică, de ecologie şi ... de istorie), prevede păstrarea intactă a unormonumente mai principale ca Soborul Vechi, bisericii Sf. Ilie, Muzeul Bisericesc,bisericuţa lipovană ş.a. Iar ceva mai târziu începe distrugerea totală a Oraşului Vechi. Este elaborat unplan nou, care prevede păstrarea doar unei singure case vechi — celei în care probabiltrăise Puşkin. Mai apoi, la începutul anilor 80, s-a pornit să se vorbească de o "zonă puşkinistă",ce ar cuprinde partea vestică a Oraşului Vechi. Vorbele continuă şi astăzi. Anume vorbe,căci aria virtualei zone şi suportul ei material imobil se reduce pe an ce trece. In genereOraşul Vechi are "noroc" de Puşkin, că se pot aduce "considerente" de felul că "pe aici şipe aici a călcat piciorul lui!", de parcă să nu fi fost poetul surghiunit aci, locul trebuiafăcut una cu pământul... 7
  • 9. Anul trecut am publicat la rubrica "Scrisoarea săptămânii" un material intitulat"Iarăşi despre oraşul vechi". Se iscă întrebarea: oare s-a schimbat ceva de atunci? Cuadevărat s-a schimbat: au mai fost demolate clădiri, străzi... (Fotografia alăturată a fostfăcută în noiembrie 1987. Astăzi aceste clădiri nu mai există). Demolările continuă.Ultimele zile ale pieţei Sf. Ilie. Potrivit planului general de sistematizare a oraşului, bulevardul Frunze(Cosmonauţilor)a vine să taie cu fiecare zi cartierele vechi. Intersectându-se cu bulevardulTineretuluib deja existent, va forma o încrucişare enormă, ce va pune astfel definitiv cruceOraşului Vechi. a azi: Cantemir / Cosmonauţilor — magistrală în construcţie. b azi: bulevardul Renaşterii 8
  • 10. Dezvoltarea părţii istorice a municipiului se conformă ultimei variante a Planului General, care prevede desfiinţarea totală a structurii medievale care se mai păstrează. Potrivit lui vor fi demolate străzile O.Goga (Goliei și Opștii — ocolul târgului de cândva), Ţirelman (Popii), Sârbească, Bălănescu, porţiunea veche a străzii Armeanu, vestigii ale străzilor Căprienei, Armenești, Arh.Mihail etc... Bulevardul Cantemir– Cosmonauţilor vine să taie ce a mai rămas din cartierele vechi. Cine să apere Oraşul Vechi? Cică avem o Societate pentru ocrotireamonumentelor2, un Minister al culturii, câteva uniuni de creaţie. Acum mai avem şi unFond al culturii. O fi şi alte organizaţii obşteşti. Mai rămâne şi opinia publică. E clar că majoritatea populaţiei nu e de baştină din Chişinău. Ar putea oare faptulacesta să fie motiv de nepăsare? Probabil că nu. Mânăstirea Căprienei nu este apăratădoar de căprieneni! 9
  • 11. Piatră mormântală din peretele bisericii, 1817. Stâlp funerar, 1815 Era pe timpuri și un mormânt pe care scria: "Aici zace trupul robului lui Dumnezeu Paul Gh. Gore, din neamul Boierilor Moldovei Leoa, Membru Onorar al Academiei Române, f. Vice- Mareșal al Nobilimei Basarabene, Deputat al Nobilimei judeţelor Orhei și Chișinău, n. 27–VII–1875 † 8–XII–1927" Foto E.Marvan. Din când în când se fac auzite lamentări asupra clopotniţei distruse a catedralei,care a fost zidită abia în 1836 şi despre care Ştefan Ciobanu zicea “Clopotniţa din faţacatedralei, destul de înaltă, nu reprezintă nimic deosebit”. Dar nici un cuvânt pentrubisericile Sf. Ilie sau Soborul Vechi, ctitorii din secolul 18. Cei investiţi cu păstrarea monumentelor au grijă să instaleze plăci doar pe clădiridestul de recente şi n-ar fi de mirare să dăm într-o bună zi de o placă pe care să fie scris:"Monument de arhitectură din a doua jumătate a sec. XX. Ocrotit de stat". Se recurge la oconfundare voită a noţiunilor. Or, comparând un monument martor al evenimentului cuun monument ridicat în cinstea evenimentului, vom vedea că doar în primul cazmonumentul are valoare istorică. Aprecierea vestigiilor trecutului se face după criteriiestetice subiective: dacă-i frumos, îl păstrăm, dacă urît — ba. Gusturile însă maievoluează, se mai schimbă. De asemenea şi gradul de cultură a celor în drept să-şi spunăverdictul. Deocamdată din Oraşul Vechi au mai supravieţuit, cât de cât, două porţiuni: prima— cartierele cuprinse între casa Puşkin şi biserica Bunavestire; cea de-a doua — cartiereledin zona bisericilor Sf.Gheorghe – Sf.Haralamb – Armeneasca. Ne-am pomenit cu nişterămăşiţe, care totuşi mai pot fi salvate, astfel ca în viitor să se revină încetul cu încetul larestabilirea centrului vechi, la rezidirea celor mai valoroase monumente de istorie şiarhitectură demolate, ale căror planuri şi fotografii s-au păstrat (cum de fapt se procedeazăîn alte oraşe ale Uniuni Sovietice). 10
  • 12. Casa proprietarului Jelescu. In ediţiile Comisiunii Monumentelor dinBasarabia figurează drept “casa Bulgaru”;Foto din arhivele familiei Jelescu. ≈ 1900. Planul cartierului din vecinătate, 1834.Casa se află la intersecţia străzilor Cojocari și Hâjdău, “...de pevremea Turcilor”. Parţial se mai păstrează și azi. S-ar mai putearestaura. Nu este inclusă în lista sovietică nici cea post-sovietică amonumentelor.  Casa Jelescu/Bulgaru, Foto Comisiunea Monumentelor . ≈ 1920. 11
  • 13. Oraşul Vechi ar trebui să fie declarat zonă interzisă pentru experienţe urbanisticede câmp liber (sau de junglă braziliană3); să fie aplicate doar proiecte individuale ce se vorîncadra organic în ambianţa istorică, cu o strictă respectare a reţelei vechi de străzi. Subterfugiile de felul că Oraşul Vechi este şubred şi insalubru, nu rezistă în faţaexperienţei moderne din domeniul reconstrucţiei oraşelor cu zone istorice. Azi este nevoiedoar de dorinţă şi investiţii, probabil investiţii mari. La ce preţ însă poate fi evoluată memoria? 1988 NOTE 1 A.V. Şciusev, arhitect rus, născut în Basarabia, s-a făcut cunoscut ca autor almausoleului lui V.I.Lenin. 2 Un citat din rezoluţia Societăţii pentru ocrotirea monumentelor de istorie şicultură din 26 iulie 1990: “V съезд Общества решительно осуждает актывандализма над памятниками истории и культуры и считает, что все, что созданоруками мастеров прошлого и настоящего, должно быть сохранено. В особенности(S.N.) памятник В.И.Ленину на площади Победы, созданный скульпторомС.Меркуловым при участии нашего знаменитого земляка А.Щусева” 3 Aluzie la oraşul Brasilia, proiectat pe un loc virgin, nelocuit de oameni — NR. 12
  • 14. Cronologia târgului până la 1812 1600... 1400... 1608 Buiucani: iaz & mori Bâc: 6 părţi1430~40 sat de ceea parte a Bâcului, în dreptul Chişinăului lui Albaş, la 1609–1610 ştiutori de carte la Chişinău Fântâna Mare. 1610 Buiucani: ai lui Dumitrache1436 hotar lângă Chişinăul Acbaşului 1616 hotar NV Boiucani / Chişinăul -1437 Visternicenii C.Roşca1457-1504 satul Buiucani. Domnia lui 1620 Maria Dumitrache dăruieşte Ştefan cel Mare Buiucanii mânăstirii Galatei1466 boierul Vlaicu: Chişinău, 1641 mânăstirea Sf.Vineri din Iaşi Albişoara, mori Munceşti 1642 preotul Buiucanilor 1500... Gheţioana, Spinoasa 1642 28 aug Vasile Lupu dispune stabilirea1502 un oarecare loc Spiroasa hotarelor (Schinoasa) 1645 Biserica domnească Sf.Ierarh1517 iaz Nicolae (actuala Armeneasca) Visternicenii lui Ieremia ctitoria lui Vasile Lupu 1646 satul Munceşti 1661-1665 Visternicenii daţi “târgoveţilor din Chişinău pentru ca să mărească hotarul târgului” 1666 2 mar "târgoveţii Chişinăului" 1666 Hruşca de sus — 60 Lei 1669 pârcălabi de Chişinău, Luca şi Andronachie 1671 29 nov lupta de la Chişinău de pe Bâcu primul şoltuz (căpetenie de oraş)1525 o jumătate de sat de cealaltă parte de Bâc, în dreptul Băii lui Albaş, 1676 cadou trei dughene din Chişinău la Fântâna Mare, dăruită mănăstirii Moldoviţa 1677 Miron Costin: oraş1548 Hruşca vândută cu 180 Galbeni 1684 “orăşelul Chişinău în ţinutul tătărăşti Lăpuşnei”1576 P.Şchiopul (strămoş de al lui sf. sec. 17 doi pârcălabi Vlaicul) vinde vornicului Dragoş 1683 ars şi devastat de cazaci cu 500 Galbeni mori 1690 ars de turci şi tătari 1698, 9 iul Grigoraş Sava pârcălab de Chişinău sf. sec. 17 doi pârcălabi 15
  • 15. 1767 Vovinţănii cumpăraţi de Galata ambasadorul francez în Turcia Franz de Tott primit de un “guvernator” al Chişinăului egumenul mănăstirii Sf. Arhanghel din Chişinău Biserica Sâneculaie 1700...1701 serdar Cârstea1707 23 apr vizita lui Antioh Cantemir1712 impozit la hotarul târgului1720 Vovinţeni1734 - 1742 V. Mazarachi pârcălab1738 Buiucanii sunt mutaţi stabilirea hotarelor de Năstase Lupu;1739 ars şi refăcut spre Buiucani risipită biserica Domnească Sf.Nicolae1740, 10 oct vama domnească şi poşta1741 Lupu Năstasă ridică biserica Sf.Arhangheli, în locul bisericii Sf. Nicolae “fiind înainte domnescă şi în vremea tulburărilor ce au vinit Piatră memorială din curtea bisericii Sf.Ilie demonstrează moscalii aice în ţară s-au răsăpit dăinuirea sacralităţii acestui loc: de tătari din temelie” Acestu stălpu lau rădikatł robul lui dmˇnezău šefanł nuôrł pentru1743, 9 iul Lupu Năstasă dăruieşte bisericii Sf.Arhangheli un pomenirě lui şi a părinţilor lui: “Anthologhion” dìakonul nuôrł marìä vasilìe marìä şi Biserica Sf.Arhangheli este atestată şi ca mănăstire. aksenìä gahiţa ce sau robit de tătari1747 rezidirea bisericii Sf.Arhangheli vlět aˇwˇpa mai aˇì "din temelie" - 2 preoţi şi diacon Acest stâlp l-a rîdicat robul lui Dumnezeu Ștefan1748 expansiune spre Buicani Nour pentru pomenirea lui și a părinţilor lui:1752 – 72 biserica Măzărache; clopotniţa diacon Nour, Maria, Vasilie, Maria și Acsenia, 1818 Gahiţa ce s-a robit de tătari. Văleat 1781 mai 11. 16
  • 16. 1772 primul recensământ al Moldovei 1807 biserica Bunăvestirea ctitorită (!!)1774 162 de impuneri 1811, 30 aug Catastihul (statutul) breslei1777 refacerea bisericii Invierea ciubotarilor din Chişinău Domnului de Constantin Râşcanu (actuala Constantin şi 1812 anexarea la Rusia Elena)1781 “Stâlpul lui Nour” din curtea bisericii Sf.Ilie1788 ars: resturile prăvăliilor formau un patrat de piatră de cca. 600m 6–7 biserici1789 ars biserica Bunavestirea de piatră, ruinată1790 "dascăl de învăţat copii" dascălul Ştefan copie “Alexandria” la comanda negustorului chişinăuan Donie1793 ars1794 biserica Sf. Ilie primeşte în dar un “slujebnic” editat la Iaşi1795 Biserica Bunăvestirea din lemn (!)1797, 12 dec acord dintre 57 negustori şi mănăstirea Galata de reglementare a relaţiilor economice, patrimoniale şi fiscale1798 70 prăvălii; 30 crâşme Biserica Sf.Ilie; refăcută de Toader Sabău în 18061800 harta moşiilor, care urma să fie aprobată de divan 1800... Interiorul Bisericii Sf.Ilie1803, 28 mai ordin de deschidere a şcolii domneşti la Chişinău1805 întăriţi Buiucanii & Vovinţenii "Nicio biserică nu este mai bogată ca pe Bâcul la Galata aceasta în atâtea icoane, mari și mici, așezate atât în1804 Teodor Măcărescu reface biserica Sf.Arhangheli pridvor, cât și în tot cuprinsul bisericii propriu zise." - scria1804 începe rezidirea bisericii Sf.Vineri; terminat la 1830 Șt. Berechet în anii 20.1806 biserica Sf. Ilie refăcută de Toader Sabău 17
  • 17. Biserica-martir Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil - "Soborul Vechi" (1747 - 1962). Pe locul ei se află terenulde sport al Liceului Comercial (în spatele cinematografului "Moscova"). Alături se înălţa până prin 1967clădirea Muzeului Bisericesc. .
  • 18. ISTORIA IN CURS DE DISPARIŢIECorespondenţă particulară ce prezintă interes generalScrisoare de departe MULSTIMATE LICĂ SAINCIUC, Vă rog să primiţi manuscrisul meu: Biserica Sf. Arhangheli — Soborul Vechi din Chişinău, pe care îl încredinţez pentru predare solului poporului moldovean dna Leonida Lari. Manuscrisul meu este redactat demult, în 1985 şi urma să-l public într-o revistă istorică de aici. Dar s-a întârziat! Acum d-voastră aţi avut curajul să publicaţi în "Literatura şi arta" nr. 35 din 25 august 1988, despre SOBORUL VECHI şi să ridicaţi glas împotriva demolării lui. Pentru completarea documentară asupra monumentului moldovenesc, Vă rog luaţi asupra d-voastră sarcina, ca să se publice manuscrisul meu, autorizându-vă să ştergeţi ceea ce se va considera de prisos. La 8 sept. 1988 V-am adresat scrisoare de felicitare pentru articolul d- voastră publicat, care rămâne un document itoric şi pentru care cititorii şi glasul strămoşilor va striga din morminte: mulţumim nepoate! Mulţumindu-vă şi eu pentru ceea ce veţi face pentru publicarea manuscrisului meu, Vă exprim preţuirea mea. Dr Paul MIHAIL în al 84-lea an. 5 noiembrie 1988 Bucureşti 19
  • 19. 20
  • 20. În loc de prefaţă Mestecenii de Chişinău Articolul din "Literatura şi arta" era însoţit de câteva fotografii din Oraşul Vechi, însă nu ştiu cum au reuşit să le micşoreze până la dimensiunile unor purici, astfel că nici nu credeam să ia cineva în seamă cele mai vechi monumente ale Chişinăului ce nu mai există (de fapt strada dintr-o imagine îşi mai trăgea ultima răsuflare, "dar s-au luat măsuri" imediate şi eficiente aşa că nici aceea nu mai e), şi cu atât mai mare mi-a fost mirarea când am primit din Bucureşti un răvaş de la Paul Mihail, după cum se vede fost preot la biserica Sf. Arhangheli... (Soborul Vechi), biserică ce rămânea mai multe secole centrul geografic, cultural, istoric al Chişinăului. Aşa cum şi-a încetat nominal existenţa Aralul din momentul când s-a desfăcut în mai multe lacuri, la fel poate fi considerat dispărut pentru noi Oraşul Vechi după ce demolările au lăsat doar câteva insule disparate din spaţiul lui cândva compact, când a fost şters de pe faţa pământului anume centrul centrului — Piaţa Veche, Piaţa Ilie cu străzile adiacente, cu tot complexul arhitectural-istoric. Cui îi serveşte această totală distrugere? Cui îi serveşte totala tăinuire a acestei distrugeri? Deoarece e vorba de nimicirea patrimoniului cultural, pare că avem de-a face cu o ideologie ce cu tot dinadinsul vrea să şteargă nişte mărturii care nu-i convin. Să fie ateismul? De ce atunci când s-a ajuns la Glasnost se vorbeşte numai de Clopotniţa Catedralei noi, chiar de o virtuală rezidire a ei, şi nimic despre Soborul Vechi, Sf. Ilie etc.? Care-i diferenţa dintre aceste monumente? Toate sunt foarte clericale, doar că Clopotniţa e făcută după — şi celelalte înainte de 1812. Se încearcă restituirea denumirilor vechi — se propune ca străzii Puşkina Gorka să-i fie întors numele de strada Inzov, pe când şi mai veche este “Măcărescu”! Casa în care a trăit Şciusev e făcută muzeu, iar prin casa în care a trăit Maria Cebotari a fost croită o stradă, şi anume strada Kotovskia. Poate pentru că Grigore Ivanovici a fost mai revoluţionar decât Maria şi deci e vorba de ideologie comunistă? Centrul vechi al Chișinăului. Situaţia la 1946.Foarte multe clădiri au avut de suferit în urma războiului,însă structura medievală rămânea intactă. Distrugerea a început în timp de pace. 21
  • 21. Soborul Vechi, vedere dinspre est, 1943. Şi tot pe motivul acestei ideologii este păstrată "tipografia "Iskrei" şi nu ceaEparhială? Atunci de unde-i predilecţia pentru Zaikin faţă de Zamfir Arbore, căci,oricum, scriitorul era oleacă mai socialist decât luptătorul? Poate, din patriotism se schimbă strada Iaşilor în Jukovskib (până la revoluţie), iardin internaţionalism — drumul Costujenilor în Grenoble (după)? Oraşul Vechi, medieval, este numit "Zona Puşkin" din patriotism sau dininternaţionalism? Şi de ce atunci să nu se cheme Kremlinul "Zona Ion Druţă"? Poate e vorba de naţionalismul rus, cel velikoderjavnic? Atunci de ce se faceTighina — Bender, că tot Tighina e parcă mai slavoneşte? Şi doar o singură ideologie, o singură mentalitate ar putea explica toatenedumeririle — ideologia de hoţ: furi, dar zici că n-ai furat, că era al tău dintotdeaunasau că era al nimănui. a azi: V. Alecsandri. b azi: N. Iorga. 22
  • 22. Şi în cazul nostru, când ai furat o bucată de ţară zici că a fost a ta de când e lumea(adică de pe timpul sciţilor, slavilor, Hoardei de Aur, Rusiei Kievene etc.) ori că cel a cuiera a lepădat-o (turcii, de exemplu) şi tu ai găsit-o... Ori că era a nimănui, un pustiu (iată şi Puşkin ţi-i martor1), iar dacă cumva peundeva pare că nu prea fusese pustiu — îl CREEZI. Că de dărâmat nu e greu. Şi deloc nu-ţi este mai drag Puşkin decât Eminescu, doar că primul este maipotrivit în calitate de bâtă. Şi, în mod ideal, "Zona Puşkin" ar fi fost să arate ca o piaţă imensă, bine asfaltată,cu o şatră de beton în centru (că nu puteau exista case pe aci) şi o statuie de inox apoetului de vreo sută de metri înălţime şi încă vreo trei mesteceni. Şi atât. Şi lasă oamenii de bună credinţă să se oţărască la Puşkin şi la mesteceni. Dr. Paul MIHAIL Monument de arhitectură Biserica Sf. Arhangheli, soborul vechi din Chişinău (1747-1802) Chişinăul, menţionat întâia dată în documente la 1436, aşezat pe pârâul Bâc, era punct delegătură între capitala Moldovei prin târgul Lăpuşna cu hanatul tătărăsc. Localitate ridicată pemoşia Buicani şi Vovinţeni, acestea intră ulterior în stăpânirea mănăstirii Galata de lângă Iaşi,ctitoria lui Petru Şchiopu. Mănăstirea Galata primeşte această danie la 1620, aprilie 28, dela Maria Dumitraşcu postelniceasă, proprietara satului Buicani, judeţulLăpuşna. Constantin Cantemir voievod la 1690, august 11, în urmaunei judecăţi reîntăreşte mănăstirii Galata stăpânirea asupra moşieiBuicani. Grigorie Ghica voievod întăreşte şi el, la 1739 ianuarie 20,mănăstirii Galata înţelegerea făcută cu târgoveţii din Chişinău, care şi-aufăcut case şi dughene împresurând hotarul Buicanilor, ca să plătească unimpozit anual (bezmân). La 1741 octombrie 24, Grigore Ghica întăreştehotărnicia satului Vovinţeni, vecin cu Buicani, ca fiind tot a mănăstiriiGalata. La 1767 iulie, printr-o mărturie hotarnică, încredinţată deserdarii de la Orhei, se arată că moşia Vovinţeni este cumpărătură amănăstirii Galata. La stabilirea hotarelor din partea mănăstirii Galata aluat parte egumenul Bisericii Sf. Arhangheli din Chişinău. La 1805 iulie13, prin cartea Divanului Moldovei se întăreşte mănăstirii Galatastăpânirea asupra moşiilor Buicani şi Vovinţeni pe Bâcu la ţinutulOrheiului. Ultimul document este din 25 aprilie 1813, dat în Chişinău, prin care vechilii mănăstiriiGalata din Iaşi acordă din moşiile sale Buicani şi Vovinţeni "care acum se numesc Chişinău, şi pe 23
  • 23. care este şi biserica Sf. Arhangheli metoh", loc trebuincios pentru zidirea Mitropoliei, cu şcoale deMitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Istoricul bisericii Sf. Arhangheli începea încă din sec. al XVII-lea când exista o biserică înacelaşi loc, zidită pe pământul "domnesc". La 1739 această biserică "domnească" fusese risipită detătari, în războiul ce-l avuseseră cu muscalii pe pământul Moldovei. Voievodul Grigorie MateiGhica a învoit, în 1747 iulie 27, ca Lupul Năstasă biv agă, care fusese serdar în vremea risipiriibisericii "domneşti", să rezidească biserica din temelie, cu toată cheltuiala sa, cumpărând acel loc depe moşia Buicani care era a mănăstirii Galata. Acelaşi domnitor, la 10 octombrie a aceluiaşi an1747, arată printr-un document că biserica rezidită de Lupul Năstase este unica biserică denumită"domnească" şi pentru ea au fost desemnaţi să slujească doi preoţi şi un diacon. Pe aceşti slujitoridomnitorul îi scuteşte "de birurile domneşti şi de plocon vlădicesc şi de toate sarcinile care vor maiveni". Pentru impozitul "desetinii", adică a zeciuielii, să fie scutiţi de câte 50 de stupi de fiecarepreot şi diacon. Voievodul Grigorie Matei Ghica scuteşte de impozit şi alte împovărăli ("dăjdii şiangărăli") care se percepeau în acea perioadă, şi pe un paraclisier şi un muncitor ajutor ("unţârcovnic" şi un "posluşnic"), tot de la aceeaşi biserică. Pentru întreţinerea însăşi a bisericii, acelaşidomnitor dăruieşte, de la vama domnească a Chişinăului, câte două ocale de untdelemn şi câte olitră de tămâie. Voievodul Matei Ghica enumeră, la 1 decembrie 1755, într-un hrisov toatedrepturile şi scutirile ce le are biserica lui Lupul Năstasă. Biserica zidită de Lupul Năstasă, a dăinuit până în ultimul război ruso-turc (1789-1792)2,când Chişinăul a fost ars de turci în retragerea lor. După mărturiile martorului ocular maiorsecund von Raan, sub cenuşă zăceau şase biserici, între care şi biserica Sf. Arhangheli. După Pacea de la Iaşi (1792), boierimea şi levantinii şi-au ridicat casele din nou pe vechea vatră a târgului, a căror arhitectură cu stâlpi şi cerdace imita arhitectura caselor de la Iaşi. Aici îşi aveau reşedinţa boierii Catargiu, Catacazi, Botezat, Sturza, Donici, Mincu. Aici ridică fraţii Măcărăscu, maior şi serdar, pe dâmbul vetrei târgului, în 1806, din nou biserica Sfinţilor Arhangheli, asemănătoare ca arhitectură cu biserica Mitropolitului Iacob Stamati din Iaşi, din 1800. După Pacea din 1812, în 1813 noul mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a instalat în clădirile bisericii Sf. Arhangheli şi şi-a luat-o ca biserică a sa, cu atât mai mult cu cât hramul bisericii avea acelaşi patron ca şi numele mitropolitului. Biserica fusese zidită recent, în 1802, la cererea mănăstirii de fraţii maior Ioan şi serdarul Teodor, fiii protopopului Constantin Măcărescu, posesori ai moşiei Chişinău "spre pomenire şi slava sfintei prăznuiri, din partea noastră cu umilinţă rugăm pe Domnul Dumnezeu să primească al său dintru ale sale şi să păzească oraşul şi zidirea în veci". Feciorii protopopului Măcărescu au ridicat biserica Sf. Arhangheli după modelul bisericii"Duminica tuturor sfinţilor" a mitropolitului Iacob Stamati din 1800 care fusese zidită dearhitectul Her Leopold în stil baroc; doar ca mărime aceasta era mai mică, nu avea cele douăcămăruţe din nartex ale bisericii-model. Sfinţită în 1806, când a fost fixată şi placa de marmoră. 24
  • 24. În clădirile din jurul bisericii Sf. Arhangheli mitropolitul Gavriil a înfiinţat tipografiaexarhicească care va tipări cărţi în limba română în perioada 1814-1870. În această tipografie auvăzut lumina tiparului cărţi de slujbă bisericească: Liturghier, Molitvenic, Evanghelie, dar şi cărţide învăţătură, abecedare şi pastorale. În reşedinţa mitropolitului s-au semnat acte de organizare aleprovinciei, de la biserica Sf. Arhangheli porneau porunci în limba română "ca toţi fiii de slujitori(preoţi şi diaconi, cântăreţi) ai bisericii să înveţe a ceti în limba moldovenească şi apoi să fie trimişila cele mai mari şcoli ce s-au întemeiat aici". In 1813 mitropolitul Gavriil găsea biserica Sf. Arhangheli de curând zidită, cucatapeteasma sculptată artistic şi icoane zugrăvite de Eustatie Altini în stil neoclasic, ca şi icoanelede la biserica mitropolitului Iacob Stamati. In această biserică a slujit cea dintâi Liturghie dinnoua sa reşedinţă. Biserica se va numi de atunci "Soborul", adică biserica în care slujeşte chiriarhulcu mulţime de preoţi. Mitropolitul Gavriil va sluji în biserica Sf. Arhangheli până la moartea sa,în martie 1821, şi tot acolo va sluji şi succesorul său Dimitrie până în 1836. La acea datăsfârşindu-se construcţia noii catedrale a oraşului, bisericii Sf. Arhangheli i se va spune de atunci"Soborul vechi". După 1813 în jurul bisericii s-a dezvoltat târgul, a luat naştere "bazarul" (piaţa), undenegustorii levantini, greci, armeni, evrei, meseriaşi şi săteni îşi valorificau munca. In timp ceoraşul "nou" începând din a doua jumătate a sec. al XIX-lea se va dezvolta cu precădere în parteade sus, prin "tăierea" străzilor drepte şi construcţia clădirilor instituţiilor centrale, în partea de jos(care şi geografic se afla spre vale, spre rîul Bâc) a moşiei Buicani — Vovinţeni a continuat săexiste târgul vechi, cu Soborul vechi, bazarul, cu uliţele întortocheate dar cu denumiri vechiromâneşti.Imprejurimile Soborului Vechi, 1938Desen de Petre Chicicu 25
  • 25. Biserica Sf. Arhangheli din 1806 a fost zidită din piatră şi cărămidă, în plan trilobat, cunartex, naos şi altar. Despărţirea naosului de nartex se făcea printr-o arcadă, deasupra căreia se aflacafasul, de unde porneau scările de stejar la clopotniţă. Turnul clopotniţei se sprijinea pe pereţiinartexului şi avea formă dreptunghiulară cu patru deschideri mari în formă de ferestre. Altarulformat din calotă şi absidă exterioară avea trei ferestre. În naos, în dreapta şi în stânga se aflaudouă panouri foarte mari din lemn de stejar lipite de pereţi, în ele se aflau icoana Tuturor sfinţilorşi Maica Domnului cu trei mâini. Catapeteasma sculptată, cu 8 coloane mari şi colonete mici şicapiteluri corintiene se etaja în trei registre. Uşile împărăteşti sculptate în stil baroc aveau chipurileevangheliştilor şi al Bunei Vestiri în medalion pictate. Toate inscripţiile de pe catapeteasmă şi depe icoanele portative erau în limba română cu caractere chirilice. Sfeşnice mari de alamă şi candelede argint împreună cu policandre mari de nichel luminau naosul şi tot interiorul avea luminămultă şi de la cele trei ferestre mari şi înalte. Cele şapte clopote mari şi mici aveau inscripţii săpatecu nume vechi şi noi. În anii în care am slujit acolo, până la 28 iunie 1940, biserica păstra totinventarul original, afară de cele două străni, arhierească şi domnească, ce fuseseră înnoite. Asemănarea bisericii Sf. Arhangheli din 1806 cu Biserica Duminica tuturor sfinţilor amitropolitului Iacob Stamati din Iaşi de la 1800 este semnificativă. Ambele erau în stil baroc,aveau cornişă asemănătoare, acelaşi număr de ferestre pe laturi. Bolţile interioare sub acoperiş şiabsidele laterale în interior şi cea de la altar în exterior erau identice. Catapeteasma, prin grupareaa câte două personaje în icoanele domneşti şi ale prorocilor, erau asemănătoare. Biserica nu erazugrăvită în interior, ca şi biserica mitropolitului Stamati, pentru că la începutul sec. al XIX-leamentalitatea ctitorilor era că pictura interioară a bisericii nu adaugă nimic la arta icoanelorcatapetesmei, a predicii învăţătoare, a cântării corale sau a cărţii tipărite. In biserică s-au aflat cărţi greceşti şi slavone, tipărite la Veneţia, Lipsca şi Kiev în 1754,1777, 1831. Adevărata comoară a cărţilor, tipărită (inventariată) în Anuarul Comisiunii Monumenteloristorice din 1924, o formau însă cele vechi (în limba română), în legătură în piele, unele păstrateîncă de la biserica din sec. al XVIII-lea. Astfel, Liturghie, Snagov, 1713: cu autografulmitropolitului Gavriil; Triodion, Iaşi, 1743; Evanghelie, Iaşi, 1762; Penticostar, Bucureşti,1769; Octoih, Bucureşti, 1792; Psaltire, Iaşi, 1794; Evanghelie, Râmnic, 1794; Psaltire,Movilău, 1796 iunie 28; Apostol, Blaj, 1802; Minei pe septembrie, octombrie, noiembrie, Buda,1804; Minei pe ianuarie, februarie, martie, Buda, 1805; Manei de obşte, Chişinău, 1817;Irmologhion, M-rea Neamţ, 1927; Penticostarion, Chişinău, 1853; Ceaslov, Chişinău, 1862,ş.a. La aniversarea într-un stat unitar a provinciilor româneşti, în martie 1943, biserica Sf.Arhangheli a fost vizitată de capul statului. In Comunicatul ce s-a publicat cu acest prilej s-amenţionat că această vizită s-a făcut ca simbol că în biserică s-a întreţinut şi s-a dezvoltat spiritulromânesc. În martie 1944 linia frontului Iaşi-Chişinău ce a trecut pe acolo a fost decisivă pentrudesfăşurarea ulterioară a războiului. Oraşul a fost ars şi pustiit. Biserica Sf. Arhangheli a scăpattotuşi nevătămată de bombardamente şi distrugere. De pe dâmbul pe care era zidită, albă şi zveltă,se asemuia cu o corabie care chema la linişte şi rugăciune. În reconstrucţia oraşului distrus, autostrada care pornea din centru spre cartierul Râşcaniatingea şi biserica Sf. Arhanghelia , monument istoric recunoscut oficial . Deşi Institutul deistorie al Academiei a intervenit pentru conservarea lui, autoritatea a decis dărâmarea. Spun a Din păcate, aici dr. Paul Mihail greşeşte. Caută omul vreo motivare, prea absurdă paredemolarea. Biserica nu încurca la nimeni, astăzi pe locul ei se află terenul sportiv al tehnicumului decomerţ. 26
  • 26. martorii oculari localnici că atunci când tractorul trăgea cu odgonul turnul şi zidurile bisericii, s-aauzit un vaiet adânc de pe pietrele bisercii, ca plânsul vântului care s-a risipit în aer şi s-a stins îndepărtări. Erau spiritele acelora care au zidit, au slujit, s-au botezat, s-au cununat sau s-auprohodit acolo şi, din tainicele bolţi ale bisericii ele îşi căutau loc de adăpostire. Văzduhul cerurilorle-a îmbrăţişat şi ele vor dăinui, ca să vestească anilor, vremurilor, stăpânilor, existenţa în veac avetrei locaşului unde a fost preamărit Dumnezeu în limba românească. Iulie 1990 P.S.: Documentarea s-a făcut pe baza studiului: Paul MIHAIL, Alte acte româneşti de la Constantinopol IV), în"Anuarul Institutului de istorie şi arheologie "A. D. Xenopol", Iaşi, XII, 1975, doc. N 3, 9, 10, 31, 38. NOTE Din câte a scris Puşkin, s-a ales drept motto la monumentul poetului anume: “...Здђсь 1лирой сђверной пустыню оглашая, скитался я...”. Пустыня — pustiu, deşert. La anul 1767 în jurul bisericii exista şi o mănăstire. Un document al vremii menţionează 2pe un oarecare “...Antim egumenul mănăstirii svetii Arhanghel din Chişinău...” Sfăntul şi Dumnezăeskul lăkaşu acesta a Sfinţilôr Arhangeli Mihail şi Gavrìil şi din vekío a svăntului ìerarh Nikolae din tărgul Kişinăului ţinutul Lăpuşnìi, dinou şi ťemelìe zidită şi îpodobită de noi fraţii maìoru Íôanu, şi sărdaríol ťeôdor fii Prôtoíerei Konstandin Makareskul spre pomenire şi slava cinstirei acešìi prăznuiri din parte noastă ku umilită inimă rugăm pe Domnul Dumnezeu să priimaskă al său dintre ale sale şi să păzaskă ôraşul şi zidire acastă îveci Aminu 1806 íonie 2. Sfântul și Dumnezeiescul lăcaș acesta a Sfinţilor Arhangheli Mihail și Gavriil și din vechi a SvântuluiPisania bisericii Sf. Arhangheli – Soborul Vechi. Ierarh Nicolae din târgul Chișănăului ţinutul Lăpușnii, din nou și din themelie zidită și împodobită de noi fraţii maior Ioan, și sărdariul Theodor fii Protoierei Constandin Macarescul spre pomenirea și slava cinstirei aceștii prăznuiri din partea noastă cu umilită inimă rugăm pe Domnul Dumnezeu să priimască al său dintru ale sale și să păzască orașul și zidirea această în veci Aminu 1806 iunie 2. În paginile 28-29 centrul Târgului Vechi – Soborul şi Muzeul Bisericesc 27
  • 27. ↑Acuarelă ↑ Foto E.Marvan
  • 28. 30
  • 29. Chişinăul documentat de hotarniculOzmidov: ПЛАНЪ городу Кишиневу: снятъ и сочиненъ 1817 годаВъ семъ городђ исключая публичныя и казенныя строенiя, находится собственнообывательскихъ домовъ:Каменныхъ 33.При техъ каменныхъ домахъ, службы каменныя, фахверковыя идеревянныя.Домовъ фахверковыхъ выстроенныхъ въ прокладку стђнъ камнемъ икирпичемъ 35.Каменныя службы при двухъ изъ сихъ домовъ.Домовъ деревянныхъ на каменныхъ фондаментахъ, которыя съкаменными погребами, подъ деревянными и черепичными крышами. 870.Каменныя службы при шести изъ сихъ домовъ.Домовъ деревянныхъ подъ камышевыми крышами, изъ коихънђкоторые на каменныхъ фондаментахъ и съ каменными погребами 1191. И того собственно обывательскихъ домовъ въ городђ Кишиневђ 2129 Изъясненiе строенiй въ старомъ городђ Кишиневђ1 Соборная церковь во имя Св 10 Торговыя бани. Архистратига Михаила. 11 Кладьбище для христiянъ2 Шесть приходскихъ церквђй. армянскаго исповђданiя.3 Армянская церковь. 12 Кладьбище еврейское.4 Старообрядческая часовня. 13 Шламбаумы съ караульными при вьездахъ въ городъ.5 Казенной ветхой домъ. 14 Водяныя мельницы съ6 Гоутбвахта. плотинами.7 Деревянныя купеческiя лавки. 15 Фонтаны и колодцы.8 Деревянныя мясныя и рыбныя 16 Въ кварталахъ обывательскiе лавки. домы.9 Школа еврейская. 32
  • 30. 17 Обывательскiе огороды. Изьясненiе строенiй въ новомъ городђ названномъ Александровскою частiю, начатомъ постройкою по проекту съ 1813го года.18 Митрополитанскiй домъ съ 26 Отвђденныя мђста подъ церковiю во имя покрова постройку обывательскихъ Пресвятыя Богородицы и при домовъ. немъ семинарiя. 27 Площадь для продажи разныхъ19 Домъ армянского Архiепископа. сьестныхъ припасовъ, на коей20 Каменная городская больница. отведены мђста для построенiя лавокъ.21 Каменный острогъ. 28 Мђсто для кладьбища греко-22 Деревянные провiантскiе христiянского. магазины. 29 Мђсто для кладьбища христiянъ23 Артиллђрiйскiе конюшни. Армянского Католическаго и24 Публичный садъ лютеранскаго исповђданiй.25 Обывательскiе домы.Изьясненiе проекта для предполагаемыхъ казенныхъ, публичныхъ и партикулярныхъ построенiй въ новомъ городђ названномъ Александровскою частiю.30 Соборная церковь. 35 Площадь лђсная, дровяная и31 Кварталъ для присудственныхъ сђнная, на коей предположено мђстъ. устроить лавки, съ сараемъ для мђры и вђсовъ по среди той32 Кварталъ для дому Генералъ- площади. губернатора. 36 Kварталы для отводу мђстъ33 Кварталъ для дому Гpaжданскаго подъ обывательскiе дома. губернатора. 37 Мђста для построенiя торговыхъ34 Мђсто для дому Вице- каменныхъ купеческихъ лавокъ. губернатора. Бессарабскiй Областной Архитекторъ и Землемђръ Озмидовъ 33
  • 31. Planul oraşului Chişinău: izvodit şi scornit la anul 1817 In acest oraş înafară de clădiri publice şi de stat, case a localnicilor se află anume:De piatră 33 Pe lângă acestea, acareturi din piatră, cherestea şi lemn.Case de cherestea având zidăria din piatră şi cărămidă 35. Acareturi din piatră pe lângă două dintre aceste case.Case din lemn pe temelii de piatră, având beciuri pietruite, acoperite cu şindrilă 870şi olane Acareturi din piatră pe lângă şase dintre aceste case.Case din lemn acoperite cu stuf, dintre care unele pe fundamente de piatră şi având beciuri din piatră 1191 Şi de tot anume case a localnicilor în oraşul Chişinău — a 2129 Lămurirea clădirilor în oraşul vechi al Chişinăului.1. Biserica Soborului în numele 11. Ţintirimul pentru creştinii de lege Sf.Arhistratig Mihail. armenească.2. Şase biserici parohiale. 12. Ţintirimul ovreiesc.3. Biserica armenească. 13. Rohatcele cu caraulă la întrări în4. Bisericuţa lipovană. oraş.5. Casa de stat şubredă. 14. Morile de apă cu iezături.6. Casa de areşt. 15. Cişmelele şi fântânile.7. Dughenele negustoreşti din lemn. 16. Casele localnicilor dinăuntru cvartalurilor.8. Dughenele de carne şi peşte din lemn. 17. Grădinile localnicilor.9. Şcoala ovreiască.10. Feredeiele. din Bezvicony: la 1860 "...fiecare gardian are in paza lui vreo 82 de case sau 1190 cetăţeni..." a— în mediu 14.5 de oameni/casa, de aici putem presupune că la 1817 populaţia oraşului constituia cca.14.5 2129 = 30870 suflete. In 1925 în Chişinău erau 7994 de clădiri. 35
  • 32. Lămurirea clădirilor în oraşul nou numit Aleksandrovskaia ciast, început a se clădi după proiect la anul 1813.18. Casa Mitropolitană cu biserica 26. Locuri orânduite pentru clădirea Acoperământul Preasfintei Maicii caselor localnicilor. Domnului şi cu Seminariul. 27. Piaţa pentru vânzarea a feluritor19. Casa Arhiepiscopului armenesc. bucate, în care sunt orânduite locuri20. Ospitalul orăşenesc de piatră. pentru ridicarea dughenelor.21. Puşcăria de piatră. 28. Loc de ţintirim greco-creştinesc.22. Magazii de provizii din lemn. 29. Loc de ţintirim pentru creştini de lege Armenească, Catolicească şi23. Grajdurile artileriei. Luterană.24. Grădina publică.25. Case ale localnicilor. Lămurirea proiectului pentru clădirile de stat, publice şi particulare închipuite în oraşul nou numit Aleksandrovskaia ciast.30. Biserica Soborului.. 35. Piaţa de cherestea, lemne şi fân, în31. Cvartalul pentru aşezăminte de care este gândit a pune dughene, cu ocârmuire. un şopron pentru măsuri şi cântare în mijlocul acelei pieţe.32. Cvartalul pentru casa General- guvernatorului. 36. Cvartaluri pentru rânduirea locurilor de case a localnicilor.33. Cvartalul pentru casa guvernatorului Civil. 37. Locuri pentru ridicarea dughenelor negustoreşti din piatră.34. Loc de casă Vice-guvernatorului. Arhitectul şi Hotarnicul Oblastei Basarabia Ozmidov 36
  • 33. Firele drumurilor întâlnindu-se și contopindu-se vor ţese o mreajă, unică în felul său ca amprentele digitale la om, și care va imprima localităţii personalitatea inconfundabilă. Fotografia din anii ‘30
  • 34. TOATE DRUMURILE DUC Din vremi nu prea îndepărtate — de prin anul 1436 — ne vine prima pomenire anefericitei urbe, ce a avut a se zvârcoli în chinuri până în zilele noastre. O cifră nu ştiu pecât de rotundă, dar destul de cabalistică de 555 ani. Arsă de neprieteni în cursul veacurilor, demolată de prieteni şi de fiecare datărefăcută de omul locului cum putea şi el drege, mai rău mai bine, însă tot mai mare,conturându-i-se astfel destinul phoenixian. 1. Din 1466 datează morile de apă ale Chişinăului la care se adună să macine grâul,secara şi mai apoi şi porumbul ţăranii din satele învecinate de pe malul drept al Bâcului:Hruşca, Spinoasa, Gheţioana, Buiucanii, Vovinţenii. Dar cel mai vechi semn al Chişinăului, firul ce mai poate fi detectat din neguravremii şi astăzi, era drumul care venea din centrul ţării, trecea prin Căpriana şi, ajungândla frontieră, traversa Nistrul printr-un vad. Acest drum de fapt a constituit prima stradă a oraşului, înainte chiar de propria luiexistenţă1. Aici drumul trecea Bâcul, şi deci călătorul afla un loc natural de adăpat şipopas. Coincidenţa acestor două elemente — a morilor şi a vadului — dădea oamenilorprilej de întâlnire în cursul căreia se putea face un schimb de bunuri materiale sauspirituale. Piaţa, soluţia miraculoasă a zilelor noastre, şi pe atunci aducea roade. Chişinăulîncepe să adune meseriaşi de tot felul, care la faţa locului îşi puteau realiza marfa. Drept dovadă a creşterii Chişinăului stă preţul la care era evaluată aşezarea lavindere-cumpărare: 120 de galbeni în 1466 şi 500 de galbeni în 1576. Ce să-i faci, aşaeste economia de piaţă, totul se vinde, totul se cumpără. Cu meseriaşi şi negustori Chişinăul încetează a mai fi un sat şi în 1666 locuitoriilui sunt menţionaţi drept "orăşeni". 39
  • 35. Panoramă a Chișinăului văzută dinspre drumul Orheiului la 1860.Fotolitografie de autor necunoscut. 1436 — 1666 Două secole despart cele două date. De două secole Smilul, Chilia, Cetatea Albă, Tighina zac cotropite de străini. Chişinăul caută să le ia locul. Ţinem socoteala anilor Chişinăului-localitate din 1436. De Chişinău-oraş aflăm pentru prima dată la 1666. In general, veacul al şaptesprezecelea este veacul de transformări calitative şi destul de rapide în istoria oraşului: în acel veac, devenit oraş, Chişinăul începe a îngloba satele învecinate; apar bariere la intrările oraşului unde sunt percepute incasările; în fruntea oraşului este numit un pârcălab, pe urmă chiar doi, ca în cele mai mari oraşe ale Moldovei. 40
  • 36. 2. Ocupaţiile orăşeneşti generau şi o structură orăşenească a aşezării — fărănecesitatea lotului în jurul casei, gospodăriile devin îndesate, lipite una de alta, lipsite deoricare spaţiu unde puteai respira liber în momentele de reculegere şi reflecţii asupratrecutului mioritic, şi cu atât mai importantă în viaţa orăşeanului devine Biserica. De atunci începe şi poluarea — activitatea meseriaşilor şi negustorilor inundătârgul cu gunoaie. Natural, gunoaiele curg la vale, şi, ce este şi mai natural, oraşul suie îndeal, lepădându-şi murdăria şi mizeria în punctul de pornire — straturile înstărite alepopulaţiei fiind întotdeauna în capul ascensiunii. In cadrul acestei mişcări se mută şi centrul oraşului2 consemnat de clădireabisericii: mai întâi cea sătească, de lemn, unde se află actuala biserică Mazarache; 41
  • 37. mai apoi prima de piatră, orăşenească, să nu poată lua foc atât de uşor în desimeade case dimprejur — biserica domnească Sf. Nicolae datată din 1645 — căreia i se ziceastăzi Armenească (cedată armenilor prin 1800); mai apoi, aşa-zisul Sobor Vechi reclădit "din temelie" în 1747 (ceea ce putea fidoar o laudă ce da mai multă importanţă celui ce-i refăcea acoperişul ars de tătari şi ozugrăvea din nou) pe locul care înainte de 1741 ţinuse de Buiucani; mai apoi, tot mai la deal, Sf. Ilie, zidită pare-se la sfârşitul secolului XVIII, undeîncepuse şi ar fi trebuit să se constituie următorul, în ascendenţă, centru al oraşului, dacănu intervenea anexarea rusească a Moldovei răsăritene, a cărei capitală devine Chişinăul,căpătând astfel şi o importanţă mult mai mare. Aşa că centrul cel mai gubernial seplasează şi mai sus: Catedrala (1830) şi Clopotniţa ce purta clopotele turnate din tunurilecapturate de la turci — ca semn de slobozire a populaţiei basarabene de sub jugul păgân. 3. Dintr-o sursă de la 1901: "После присоединенiя Бессарабiи къ Россiи в 1812 г. ...Кишиневъ состоялъ въто врђмя изъ несколькихъ кривыхъ улицъ со старыми турецкими постройками"3 Dacă privim lămuririle date la harta oraşului vechi Chişinău (Изьясненiе строенiйвъ старомъ городђ Кишиневъ) din 1817, vedem că la începutul secolului XIX urbeaavea şase biserici parohiale, plus soborul Sf.Arhangheli, plus biserica armenească şi ocapelă lipovană şi dacă mai adăugăm la acestea şi biserica Sf. Constantin şi Elena aRâşcanilor avem deja zece biserici... Un sat prăpădit cu 10 (zece) biserici?!a Cam cum vine asta? De ce? Se face clar de ce, dacă urmărim textul mai departe: a Aici se pretează o comparaţie cu Orheiul: Оргђевъ, уђздн. гор. Бессарабск. губ. Подъ 47°22 с.ш., 28°59 в.д., на лђвомъ возвышен. бер. р. Реута. Зданiй 1955, въ томъ числђ православн. церквей 2, неправославн. вђроиспов. 2. Синагогъ 10. Жителей (1897) 13,356. Большая Энциклопедiя, СПБ, 1904 42
  • 38. 43
  • 39. "...благодаря распоряжениямъ бывшего губернатора Федорова, Кишиневъсталъ быстро разрастаться и увеличиваться вверхъ поотдаль отъ Бычка, ипревратился в европейскiй городъ съ правильными кварталами, широкимиулицами и красивыми зданiями, а съ проведенiемъ железной дороги въ 1869 годуКишиневъ сталъ уже однимъ изъ красивейшихъ городовъ на югђ Россiи".4 4 Elementul constituent în structura aşezării omeneşti, drumul, este etichetat"strâmb". Învinuirea pare a fi destul de gravă, atunci când rezidă pe confuzia intuitivă cu"desfrânat" a oricărei abateri de la linia dreaptă. Drumul de intrare în localitate. Drumul ce duce la fântână, la moară, la vie, lalivadă, la vecini, la Biserică şi cimitir. Drumul ce leagă satul tău de satele vecine. Pe un drum mergi cu carul, altul îl parcurgi pe jos — unu-i mai lat, altul este maiîngust. Firele drumurilor întâlnindu-se şi contopindu-se vor ţese o mreajă, unică în felulsău ca amprentele digitale la om, şi care va imprima localităţii personalitateainconfundabilă. Cu timpul drumul îşi pierde funcţia primară şi se destramă în crâmpeie de străzi.Fără o destinaţie anume, fără tenacitatea proprie drumului de a te duce şi tot duce, maicotind, mai înconjurând, dar tot de-a te scoate la capăt — strada, descendenta directă adrumului (însă nu una artificială, trasă cu rigla la moftul cuiva) păstrează amintireasutelor de mii de roţi şi picioare ce au tot mers şi mers de-a lungul veacurilor. O stradă strâmbă, moştenitoarea drumului şerpuitor, unduitor, este o stradăconformă reliefului, o stradă ce respectă cele întâlnite în cale. Ea nu dă în rîpă, suiedomol dealul. Ea ocoleşte un arbore străvechi, poposeşte lângă fântână, îşi potoleştemersul la răscruce. Nu trece peste mormânt. Şi nu dă cu oiştea în gard. 44
  • 40. Intersecţia străzilor Turceasca, Mincu, Stavru, Sântavineri... 5 Unele vestigii ale drumurilor pot fi detectate şi astăzi (se dau denumirile actuale alestrăzilor). Drumul Căpriana — Vadul-lui-Vodă se păstrase până în anii cincizeci aproape înîntregime, astăzi există doar rămăşiţe: str. Kagulskaiaa, str. Kuprianovskaiab. Când tegândeşti că pe aici a călcat piciorul lui Ştefan! a azi: Cahul b azi: Căprienei 45
  • 41. Drumurile ce legau centrul arhaic al oraşului. Drumul direcţia Hânceşti — str. Mincua, mai sus de str. Alexandru-cel-Buncontinuă prin nişte curţi de trecere. Două drumuri duceau spre Tighina-Căuşeni: unul mai timpuriu — porţiune dinstr. Alexandru-cel-Bun, str. Mateevici, porţiune din str. Teobaşevskaiab; al doilea, maitârziu — stradela Belţki, str. Akimovskic, o bucată de str. Frunzăd, părăsea oraşul pe lacapătul str. Varlaam. Prin podul peste Bâcu, la capătul uliţei Botezatului (actuala str. Griboedov) sefăcea legătura cu ţinutul Orheiului. Mai nimic a rămas din drumul spre Buicani/Durleşti — doar o porţiune a str.Antonovskaia cuprinsă între str. Frunză şi bd. Kosmonavtov. Drumul spre Munceşti — str. Serbskaia, str. Iakire. Drumul spre fântâni. — Drumul Fântânilor de cândva — str. Kolhoznaiaf(resturi). 6 Mreaja străzilor, înnodându-se pe alocuri în configuraţii stelare, forma pieţe —mici gări — unde drumurile îşi mai trăgeau respiraţia. Pieţe mici şi pieţe mai mari, cu mai multă sau mai puţină importanţă şi avânddiferite funcţii. Pieţe comerciale unde se desfăcea marfă în fiecare zi, altele unde târgul seţinea doar o dată pe an. Pieţele de lângă fiecare biserică, marcând microcentre parohiale,ce adunau lumea de sărbători. Şi piaţa principală — nodul central, inima oraşului. Acest nod central migra şi el pe parcursul veacurilor. Cea mai veche piaţă care sepoate desluşi pe harta oraşului era plasată ceva mai spre nord-vest de biserica Mazarache,unde Bâcul făcea un cot. Această piaţă pare să rămână centrală până la sfârşitul secoluluiXVII când oraşul, nemaiîncăpând în hotarele vechi se întinde peste moşia Buiucanilor, onouă piaţă se constituie ceva mai sus de actuala biserică Armenească (Piaţa Veche). In a azi: George Coşbuc b azi: Alexandru Vlăhuţă c azi: Habad Liubavici d azi: Columna e azi: Grigore Ureche f azi: Făntălăului 46
  • 42. secolul XVIII oraşul se tot urcă pe coline şi următorul nod de străzi formează Piaţa Ilie.Mai sus de Piaţa Ilie, dincolo de mahalaua Galbenii (str. Alexandru-cel-Bun), întredrumurile care duceau spre Hânceşti şi Durleşti (aproximativ străzile Vlaicu şi Bănulescu-Bodoni), se păstra un loc viran ce servea "de izlaz oraşului şi nici o colibă nu se afla pedânsul". Aici vor fi cu mulţi ani mai târziu parcul Catedralei şi Piaţa Marii AdunăriNaţionale. Insă încă din epoca medievală, probabil, în caz de necesitate imaşul oferea celmai potrivit spaţiu pentru întrunirile generale ale norodului. Un drum vechi — strada Sf.Ilie Strada Fântânilor de cândva, azi — str.Fantalău 7 Impresii şi atitudini la începutul secolului XIX: Generalul Kiseleff: "...un sat mare, murdar şi prost"... (ca tot moldoveanul...?). Vice-gubernatorul Wiegel: "...n-am mai văzut un sat mai urît şi mai dezordonat caacesta". La sud-vest de Chişinău va apărea un alt oraş, oraş european şi imperial cu străzidrepte şi frumoase (pleonasm în mentalitatea cazonă) în contrapunct cu aşezareaorientală, turcească, cu străzile strâmbe şi urîte. 47
  • 43. Se dă ordin inginerului hotarnic Ozmidov să devină arhitect regional al Basarabieişi Ozmidov ia rigla şi trage şi ticluieşte planul oraşului cel nou "nazvannomAleksandrovskoiu ciastiu" asemenea unei table de şah, dar şi mai asemenea unul lagăr, săbucure ochiul, cu un sistem ortogonal de străzi ce desconsidera totalmente şi relieful, şistructura tradiţională a Chişinăului. ALEKSANDROVSKAIA CIAST. Ciast — parte. Deocamdată. Cu bătaie lungă.S-ar putea ca mai târziu întreg oraşul să poarte numele de Aleksandrovsk. Şi de ce nu?Doar totul aici amintea de gloria armelor ruse. Cu strada Aleksandrovskaia drept"prospect" principal încununată de monumentele lui Aleksandru I (unde se află Ştefan celMare) şi Aleksandru II (unde se afla V.I. Lenin). Drept şi frumos. Frumos ca un stroi de ostaşi. Frumos ca o paradă. Aşezi toate casele în stroi. Aliniere, drepţi! De sărbători le atârni medaliile. Cine-i bre, care nu respectă alinierea? Afară din stroi. Să-l trecem prin pălci! Iar "bronepoezdul" nostru stă în ambuscadă. Şi, ca să nu se uite că stă, punem untanc în centru, în văzul lumii. Şi generali. Aliniere la ei! Pentru unitate, dreptate şi frumuseţe străzile să le numim după regimente:Moskovski, Kievskii, Podolski etc. Ori după conducătorii de oşti: Suvorovski, Kutuzovski, Kotovski etc. *** Acum hai să le realiniem: Aliniere la stângaa! Şi să le rebotezăm, că sunt alţigenerali mai vredinci... *** GHEŢIOANA. Nici general, nici scriitor, nici francmason — aşa, doar untoponim. Nici tu medalie nu-i prea atârni. Strada ŢAPULUI. Lungă de vreo cincizeci de metri. Chiar şi numai pentru unastfel de nume trebuia păstrat acel cartier! a alias dreapta, ibd. (N.A.) 48
  • 44. Intersecţia străzilor Sântavineri, Sârbească, Popii și Chiagul. Pictură. 1976. 8 Chişinăul a reuşit să convieţuiască cu Aleksandrovskaia ciast până la al doilea războimondial. In secolul nouăsprezece această fiinţare paralelă servea drept mostră de contrastizbitor al noului şi vechiului.5 In cel de al douăzecilea oraşul vechi începu să irite: Cumadică? Până la cel nou n-ar fi trebuit să existe nimic, doar odată cu slobozirea a începutviaţa pe pământul multpătimit, şi când colo — un oraş cu biserici, străzi şi pieţe, cartierebătrâneşti pitoreşti ce respiră secole de civilizaţie. Şi pentru a feri lumea de provocare la nişte raţionări subversive, oraşul vechi,Chişinăul autentic, a fost privat de dreptul la existenţă. Structura de lagăr aAleksandrovskaia ciast îi va lua locul. S-a recurs şi la substituirea noţiunilor, procedeu consacrat în practica bolşevică —Aleksandrovskaia ciast a început să fie denumită centru istoric al Chişinăului, pe cândoraşul vechi (sau ceea ce a mai rămas din el) — mahală, margine a oraşului. 49
  • 45. *** Când un organism este molipsit de boală, virusul stăruie să răzbată la nucleulcelulei, unde se află sfânta sfintelor, memoria, codul organismului — acea informaţie ceghidează celula, şi o substituie cu memoria sa, şi atunci celula începe să execute ordinelestrăine, şi în loc să-şi facă treaba, să menţină funcţionarea normală a sistemului propriu,celulele pornesc să reproducă viruşii. Acest proces poate sfârşi în două feluri: ori organismul reuşeşte să scape deinvadator, ori plaga cucereşte majoritatea celulelor şi organismul moare, dar odată cu eltrebuie să dispară şi virusul infiltrat. Cel mai "Happy end" pentru organism ar fi să se izbăvească de boală cu desăvârşire,iar pentru virus să convieţuiască cu el fără a-i aduce moarte. In ultimă instanţă virusul artinde să devină parazit. Mai este organismul oraşului infectat? O fi reproducând celulele sale un sistemstrăin? *** Prin termenul "mancurtizare" desemnăm lipsire de memorie. Cu ce cuvânt, cum sănumim substituirea memoriei? Ultima casă din strada Stavrei. Demolări din 1998. 50
  • 46. Planul orașului, cca 1860. "Chișinăul, sau mai bine zis partea nouă a orașului, este creaţiunea epocei "ţarului liniilordrepte" și a careurilor militare, a Impăratului Nicolae I, și ca atare ca formă și exterior foarte multse aseamănă cu orașele din sudul Rusiei, care s-au desvoltat în acea epocă, ca Odesa,Ecaterinoslavul, Elizavetgradul etc." Ștefan Ciobanu, 1925 51
  • 47. 9 Generalii... au pornit un lucru important şi-i de datoria noastră să-l ducem la bunsfârşit. Unde n-au dovedit ei, tragem noi pătrăţele... Desigur, să le conferim alt sens, naţional. In loc de lagăr — castru roman. Vor exista la început unele piedici ca de pildă câteva biserici ce au mai rămas de petimpuri, şi cărora generalii n-au avut destulă inspiraţie să le dea lovitura de graţie lavremea lor. Piedici, care nu vor putea sta prea mult în calea europenilor la gradul decivilizaţie de sfârşit al secolului XX, înarmaţi cu buldozere. Şi mai există vreo câteva străduţe strâmbe ce duceau undeva călătorul, fie la Orhei,Căuşeni, Hânceşti, Căpriana etc. iar menirea străzilor desigur nu e să ducă undeva sau deundeva, ci să fie bune de paradă. S-ar putea restabili şi denumirea de Aleksandrovskaia ciast sub formă de"Alexandrovscaia cea St." In mijloc putem reface clopotniţa şi s-o numim "columnatraiana", iar în vârf în locul lui Traian să punem o figură de lupoaică cu toiagul păstorieiîn labă simbolizându-l pe bădiţa Mihai. Şi deoarece toate drumurile duc la Roma iar străzile paralele nu pot duce într-unloc, putem pune simbolurile latinităţii la fiecare intersecţie... *** Crima distrugerii şi crima uitării. Se poate distruge ceva pentru ca acest ceva să fie dat uitării — operaţie de extirparea unui obiect. Ori se poate opera direct pe memorie — termen curent "mancurtizare". Pentru mai multă siguranţă este distrus şi obiectul şi amintirea lui. Cum să numim astfel de distrugere? 10 Un alineat din "Chişinăul de altădată" de Bezvicony. "Un lăcaş important este Soborul Vechi — catedrala veche care trebuie să fie identicăcu biserica domnească a Sf. Nicolae, distrusă de tătari la 1739 şi reclădită de aga LupulNăstase. Pe o lespede de marmoră din pridvorul Soborului este scris: "Sfântul şi dumnezeiescullăcaşu acesta a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi din vechiu a Sfântului Nicolae... s-au 52
  • 48. zidit din temelie la 1806 de fraţii maiorul Ion şi sărdarul Teodor, feciorii protoiereuluiConstantin Măcărescu". Acest Constantin-protopopul împreună cu unchiul său preotul VlasieMăcărescu, a reînnoit la 1770 mănăstirea Vărzăreşti. Astăzi Soborul Vechi este o micăparohie condusă de harnicul preot-cărturar Pavel Mihail. În casa bătrânească a mitropolituluiGavriil, din faţa bisericii s-a înrefiinţat Muzeul Istoric-Bisericesc al Basarabiei, în trecutctitoria neuitatului Iosif Parhomovici". Un scurt comentariu. Harnicul preot-cărturar Paul Mihail s-a refugiat în regat în timpul războiului. Ostradă din Chişinău purta cândva numele Măcăreştilor: ruşii cei dintâi au rebotezat-o"Inzovski Pereulok", cei de-ai doilea — au pus numele de "Puşkina Gorka". Pe timpul luiBodiul a fost demolat Muzeul; devastat a fost el ceva mai înainte. O fi fost închisămănăstirea Vărzăreşti pe timpul când republica moldovenească era condusă de Brejnev?Cine ne conducea când a fost demolat Soborul Vechi? Nu ştiu. Ori nu ţin minte. Şi cineeste ‘neuitatul Iosif Parhomovici’? Tristă poveste. Ei, dar să încheiem cu o notă optimistă, căci în pofida intemperiilor începe odată şiodată trezirea — şi cu mare satisfacţie în suflet, aflăm că strada "Puşkina Gorka" va fiînveşmântată de acum înainte în haină naţională: "Colina Puşkin". Chiar că mai adecvatar suna "Colina Antenelor de Bruiaj"6. Sic! Septembrie 1991 NOTE 1 “...S-au creat mai întâi drumurile, iar curţile s-au ridicat treptat în punctele lor maiimportante. Oraşul românesc avea deobicei o "cale" principală ce mergea uneori paralel cu cursulapei, pe care erau aşezate instalaţiile meşteşugăreşti (morile, vâltorile). Dar mai exista şi o altăuliţă, numită "domnească" sau "uliţa curţii domneşti", care mergea paralel cu cea de comerţ saucădea perpendicular pe aceasta, trecând tot prin faţa curţii. Din aceste două coordonate stradaleporneau uliţele înguste şi scurte, sau şerpuite, pe care erau înghesuite, destul de neregulet,atelierele şi casele meşteşugăreşti şi ale negustorilor.” Corina Nicolesu, Case şi palate vechi româneşti, 1979. 53
  • 49. 2 “... curţile, corespunzând centrelor feudale, sunt mai târzii decât nucleele economice —târgurile —, care le-au învăluit treptat, înconjurându-le cu străzile populate de meşteşugari şinegustori.” ib. 3 “După alipirea Basarabiei la Rusia în 1812... Chişinăul de pe timpul acela n-avea decâtcâteva străzi strâmbe cu nişte zidiri turceşti vechi. ” 4 “...graţie ordinelor fostului gubernator Fiodorov Chişinăul a început repede să crească şisă se lăţească în deal de la Bâciok (Bâcul) şi s-a prefăcut într-un oraş european cu cartiere regulate,străzi drepte, largi şi clădiri frumoase, iar de când în 1869 a fost trasă calea ferată, Chişinăul adevenit unul din cele mai frumoase oraşe ale sudului Rusiei.” 5 “…De unde pănă la 1870 Ruşii învăţau moldovineşte, înşişi Moldovenii vorbesc de-acum ruseşte.Din fericire însă, oraşul vechi, cu străzi încă nepavate până azi, rămâne în uitare complectă, conform politiceioligarhice şi numai astfel se mai pot păstra cele câteva urme neglijate ale aspectului ce-l prezenta Chişinăul înprima jumătate a secolului trecut...” Constantinescu-Iaşi. 6 Rusia Sovietică practica bruierea (înăbuşirea) emisiunilor radio occidentale. In acest scopau fost înălţate antene mari în fiecare capitală provincială. La Chişinău ele se găsesc pe aşa zisă“colină Puşkin”; prezintă un monument de cultură al sistemului sovietic. Nu sunt ocrotite de stat. 54
  • 50. Biserica Râșcanilor: "... ajungi în faţa unei porţi de piatră solidă, prinsă în zidul curţei, care coprinde osuprafaţă destul de spaţioasă, durat numai din bolovani de piatră, înalt cam de un stânjen. Din depărtare pareo cetate veche... In curtea niciunei biserici din oraș nu sunt atâtea cruci și pietre mormântale câte sunt aici,de unde se vede că multor oameni de frunte le plăcea să-și aleagă ca loc de odihnă veșnică acest colţ... Aici seodihnește familia ctitorului Râșcanu, a Donicilor și a lui Catargi" (Ștefan Berechet)Mai multe inscripţii de pe mormintele, din a doua jumătate a sec.XIX erau făcute cu litere latine: FATALA, CRUDA SOARTĂ! TOT CE E DRAG IN LUME, CURÊND DIN LUME PERE! FERICE CARE LASĂ MĂCAR UN DULCE NUME! 1884 Pisania bisericii Râșcanilor. "Această Sfântă Bisărică din temelie s-au zidit cu cheltuiala robului Dumnedzău Constantin Râșcan biv v.spatar 1777" Ștefan Berechet: “...acest aier este dăruit de ctitorul acestei biserici [Constantin -N.N.]. Data de 1765 ne dovedește, că biserica este mai veche de cât data de 1777 pe care o amintește pisania..."Aierul bisericii Râșcanilor. 1765.
  • 51. TOPONIMIA MAI VECHE A CHIŞINĂULUI Pe locul Chişinăului actual existau mai multe sate şi cătune — extinzându-se,oraşul le ingloba. Alte denumiri erau reperele caracteristice ale locurilor... Visternicenii 1437; Hrusca 1548; Buiucani 1608; Vovinţăni; Iureşti; Măluşteni -Băcioi; Munceşti 1641; Gheţioana, Spinoasa 1642; Douăsprezece Fântâni; Ciocana; Râşcani;Poşta Veche (pe Calea Iaşilor - azi: Calea Moşilor); Otăvasca / Atăvasca; (Gura) Galbinii(Mahalaua Galbinii – strada Alexandru cel Bun; Drumul Galbinei - strada Vlaicul-Pârcalab;); ValeaPruncului – Valea Dicescu; Valea Curvei; mai apoi Valea Crucii; Fulguleşti; Melestiu;Sprincenoaia; Şepteani etc.Străzi şi pieţe Ştefan Ciobanu scrie: “Istoria Chişinăului... este istoria rivalităţii paşnice între celedouă culturi, cea românească veche şi cea nouă rusească, din care iese învinsă cea dintâi”. Toponimia veche a străzilor ne este mai mult cunoscută în transcrierea rusă, totuşipână la jumătatea sec. XIX limba dominantă a majorităţii orăşenilor rămânea cearomânească. Din a doua jumătate a aceluiaşi secol numele de stradă încetează de a mai fidoar un reper în orientare, şi începe să poarte un caracter politic, stârnind astfelfenomenul rebotezării străzilor. In decursul a unui veac şi jumătate unele străzi au avut desuferit nenumărate schimbări, de pildă: Căuşanilor—Каушанская—Николаевская—Ştefan-cel-Mare—Фрунзе—Columna. Incercări de reconstrucţie a denumirilor primareromâneşti ale străzilor au făcut mai mulţi autori – unele sunt plauzibile, altele mai puţin. Denumirile sunt date în ordinea cronologică de atribuire. Sunt subliniatedenumirile actuale.Andrii Андрђевская, Alex. Donici, Sf.Andrei stradăAntoni Антонiева, Антоновская, V.Stroescu, Anton Pann stradăArmenească Старо-Армянская, Gh.Asaki stradă; se păstrează o porţiune mică 57
  • 52. Armeanu drumul ce ducea la “Armeanu” – curţile arhiepiscopului armean; Армянская, Cetatea Albă, Armeană, Armenească stradă; în partea inferioară a actualei străzi.Azimei > *Aziei > Азiатская, Romana, Свердлова stradăAstafii > Stafiei? Остаповская, Avram Iancu stradăBăii Банная, Oituz stradă — dispărutăBălănescu Балановская, Preotul Poet[…?], Dobrogiei stradăBalş Бальшевская, Bălcescu, Большевская stradă— dispărutăBazar Piaţa Veche, Старый Базар piaţă — dispărutăBotezatu Ботизатiевская, Батезатoвская, Paul-Botezatu, Грибоедова, A.Botezatu stradăBuicanilor drum. Боюканская; Харузина, Горького, Maria Cebotari stradă — replanificatăBulgăriei drum spre Bulgărie; Болгарская, General Dragalina, Bulgară stradăBulgărie mahală. Огородная, Ecaterina Teodoroiu, Grădinilor stradăBunăvestire Благовещенская, Тельмана stradăCăprienei drum. Купрiяновская, Кипрiяновская stradă — în curs de dispariţie Drumul Căpriana — Vadul-lui-Vodă se păstrase până în anii cincizeci aproape în întregime, astăzi există doar rămășiţe: str. Cahul, str. Căprienei. Când te gândești că pe aici a călcat piciorul lui Ștefan! 58
  • 53. Caţîcă Кацыковой stradelă, mai târziu: Кацыковская, V.Costachi, Олега Кошевого, B. P. Hasdeu stradăCatelniţă; Cătălin ? Кателиновая, Кательницкiй stradelă; Traian, C. StamatiCaraimi Караимскiй, Mircea cel Mare stradelă, mai târziu: stradă — dispărutăCazacu Казацкiй, Казачiй, Griviţa stradelă — dispărutăChiagului ? Кагульская, Cahul stradăDonici Дончева, Павлика Морозова stradăDrumul Mare 1. Большая, Павловская, Petru-şi-Pavel, Павлова, Petru Rareş — parţial proiectată la jumătatea sec.XIX; 2. în continuare: Екатерининская, Râşcanu, Arhanghel Mihail stradă; se păstrează o porţiune mică; 3. în continuare Misiţilor, Sinanoglu, Ioachim, drumul Căuşanilor.Fântâna Mare Фонтанная, Fantalului, Fântâna Blanduziei, Колхозная; se păstrează o porţiune micăFeredeielor Фарисеевская, Ion Ghica, Banatului stradă — dispărutăGalbenii drum. Галбинская, Синадиновская, Sinadino, 28 июня, Vlaicu Pârcălab 59
  • 54. Galbenii mahala. Золотая / Golden Strasse, Харалампiевская, 27 Martie, Стефана Великого, Alexandru cel Bun stradăGoliei Голiйская, Mitropolit Irinopol — Иринопольская, Sf.Vineri, Octavian Goga stradăGrecului Грекуловскiй stradelă — dispărutăGrecească Греческiй, mai târziu: – Сирiйскiй, Plevnei, Brăilei stradelă — dispărutăGuvernului Губернская, Пушкина, Regele Carol Iiu, Puşkin stradă.Iacub Яковлевская, Петропавловская, Petru Rareş, Gheorghe Lazăr, Хаждэу, A.Hâjdău stradăIeşanu ? Ясская, Жуковского, Tricolorului stradăIoachim Якимовскiй, Stan Poetaş, Habad Liubavici stradelăUltima casă din Piaţa Veche. 60
  • 55. Conform PlanuluiGeneral de Sistematizare strada O.Goga nu va mai exista. Drumul Goliei de cândva, împreuna cu străzile Andrii– Pietrărie (azi: Sf.Andrei– Zaikin), formau ocolul târguluipână la mijlocul sec. XVII.Ioanei Ивановская; Ion Creangă, Ion Botezătorul stradăLancaster Ланкастерская stradă; Iacob HâncuLemnărie Лемнарiйская; la sud de biserica Sf.Ilie, dispărută în a doua jumătate a sec. 19;Măcărescu Макареско, apoi Макаревская; mai târziu: Инзовскiй; Puşkin, Пушкина Горка; Colina Puşkin stradelăMalu-Bâcului Вокзальная, Calea-Visterniceni, Brâncoveanu, Набережная, AlbişoaraMardari? > Murdară? Грязный stradelă, mai târziu: Грязная, Crişana stradă — dispărutăMarian Марьянскiй stradelă, mai târziu: Марийнская, Мариновский, Petru Maior stradelăMăzărache Мазараковскiй, Мазаракинскiй, Мазyрокиевская stradelă — dispărutăMihail (Arhanghel) Михаилова stradă, mai târziu: Макареско şi Антоновскiй stradelă şi mai târziu: - Михайловскiй, Alecu Russo — dispărutăMincu Минковская, Миньковская, George Cosbuc, И.Крянгэ stradă; 61
  • 56. Misiţilor ? Маклерскiй, Maramureşului stradelă — dispărutăMoldovan ? Молдаванскiй, Молдавскiй, Московский stradelă — dispărutăMoscului mahalaua Moscului / Rusă. Московская, Александровская, Alexandru cel Bun, Carol II, stradă; проспект Ленина, Ştefan cel Mare bulevardNeamţu Нђмецкая, Инзова, Serghei Lazo stradăOspitalului transformată prin etimologia populară în Ospătarului; Гостинная, Шмидтовская, Carol Schmit, Сталинградская, Двадцать пятого Октября, Varlaam şi Dosoftei stradăOlării Горшечная, Mih.Sturza, Гончарная stradă — dispărutăOpştii Общiй pasaj; Общая, Obştei, Mărăşeşti stradă — în curs de dispariţieOrbilor Оргђевскiй stradelă, mai târziu: contopită cu CojocarilorOvreiască Еврейская stradă, mai târziu contopită cu strada CahulParaclisului Часовенная, Зеркальный, I.Neculce stradă, mai târziu: stradelăPetrei Петрiевская stradă — dispărutăPetru ? Петровскiй, Безымянный pasaj; Sf.Petru stradelăPietrărie Каменноломная, Dragoş-Vodă, Заикина, Zaikin stradă — în curs de dispariţiePoliţiei Полицейскiй stradela; alături de Drumul GalbeniiPopii Поповская, Павловская Малая, Miron Costin, Советская, Ţirelman stradă — în curs de dispariţiePornitură, Izvorului ? Бегучiй stradelă — dispărutăPruncului Прункуловская, Пруньковская, Iancu Văcărescu, Свердловская, Стеблецова stradăPurcelului Пурчеловскiй, Movila Burcel stradelă — dispărută 62
  • 57. Râşcanilor Рышкановская stradă, mai târziu: contopită cu Mincu; PuşkinSalhanalei Салганная strada, dispărutăSălos Салоса, Саловская, Инзовская, Урицкого, Zamfir Arbore stradă şi Салоса stradelă, Tudor Vladimirescu, Pavel Svinin, Moara Roşie stradăSântavineri Вознесенская, Grigore Ureche, Якира stradăSăpunărie Мыльный, Грязный, stradelă; mai târziu: Синагоговская, Bucovinei stradă — dispărutăSârbu Сербскaя stradă — în curs de dispariţieSărărie, Sariei ? Сарiйская, Сирiйская, Plevnei stradă — dispărutăSeminarului Семинарская, Гоголя, Bănulescu-Bodoni stradăSf.Ilie stradă: Ильинская stradă — în curs de dispariţieSf.Ilie piaţă: Ильинскiй базаръ, Бульвар Космонавтов, Cosmonauţilor — replanificatăSf.Constantin ? Константиновская, Veniamin Costache stradă; se păstrează o porţiune micăSf.Gheorghe Георгiевская, Баженова stradă (drum spre Bulgărie)Sinagogii Синагоговскiй, Evreească-Bâc [sic], Decebal stradelă — dispărutăStavrie Ставрiевскiй, Bugeac stradelă — dispărutăTelalbaş, Chioibaş Тiайбашевская, Тeобашевская, Al.Vlăhuţă stradăTitu Титовская, Titu Maiorescu, Тихонова stradăTurcească Турецкая; Старо-Армянская, Piaţa-Veche stradă — în curs de dispariţieŢapului Цаповскiй, Пролетарский stradelă — dispărutăŢintirimul Ovreiesc Кладбищенская stradă; Вдовiй, I.Sârbu, Gheorghe Sion, Спектора stradelăVartolomeu Варєоломеeвскiй, Театральный, Teatrală stradelă 63
  • 58. Biserica Armenească. Aspect actual.BISERICA ZISĂ ‘ RMENEASCĂ’ A 1. In anul Domnului 1788, ofiţerul armatei ruse secund-maiorul von Raan inspectaoraşul pârjolit de incendiu. De lehamitea turcului sau a moscalului, cu tot cu întrebările lorprosteşti de care parte a baricadei erau, orăşenii o luaseră de mult care încotro pe la rudelelor de prin Munceşti şi Buicani, Durleşti şi Cartâşi, Visterniceni şi chiar dincolo de ValeaCurvei, la Băcioi. Cei boieriţi s-au aciuat şi mai departe pe la moşiile lor la ţară, şi acumcazacii colindau slobod pe uliţele pustii, scotocind prin pivniţele gospodarilor. — Una, două, trei, patru, cinci, şase. Şase biserici zăceau printre ruine. Jalnicăprivelişte, dar ce să-i faci: a la guerre comme a la guerre! Dar las’ că biruim pe turci, şiatunci... 65
  • 59. Peste un an, după o altă pălălaie, cartografilor militari le ieşeau la număr doar patru1. *** Să identificăm dar bisericile pe care le-a văzut von Raan: una a Râşcanilor, de peclopotniţa căreia privea secund-maiorul, iar celelalte cinci ţineau de târgul Chişinău —Bunăvestire, Sântavineri, Măzărache, Arhanghel Mihail şi biserica căreia mai târziu i se vazice "Armenească". Ultima, micuţă, dar de piatră, situată în mijlocul cartierelor negustoreşti, a luat focprima. Acoperişul de şindrilă arse într-o clipă, iar grinzile de stejar au mai mocnit multezile. Şi aşa au stat zidurile afumate până la sfârşitul veacului al XVIII-lea. Când oraşul, unpic revenit după campaniile ruso-turce, mai creşte şi mai urcă la deal, biserica fiind arsă şineîncăpătoare, pierde din importanţă, şi dat fiind ambiţul moldovenesc de avea temple mainoi şi deci mai frumoase şi, deoarece se afla în centrul comercial, unde se concentrase opopulaţie eterogenă, ea este cedată diasporei armeneşti. Planul bisericii Armenești. 66
  • 60. Aspectul bisericii la mijlocul sec.19. Reconstrucţie. 2. Insăşi amplasarea în centrul arhaic al Chişinăului medieval sugerează vârstavenerabilă a bisericii. Intr-un studiu2 de arhitectură a clădirii, profesorul A.H.Toramanian,armean de origine, zice că "Aceea era o biserică moldovenească, şi cu toată probabilitatea,comunitatea armeană a Chişinăului şi-a asumat în 1803 grija de a reconstrui această bisericăavariată, preschimbând-o în cea armenească". După o descripţie detaliată, conchide: "Intimpul reconstrucţiei, numită în inscripţia din 1803 prin cuvântul zidită (şi reparaţiaulterioară din 1804 este desemnată prin termenul ‘zidită din nou’ — N.N.), au fost ridicatesacristia, clopotniţa, contraforturile peretelui vestic şi efectuate boltirile". Insă, prof. Toramanian s-a documentat pe teren înaintea reparaţiei capitale şi nuputea şti de existenţa intrării sudice în turnul-pridvor, care era blocată atunci de uncontafort, cu toate că dumnealui remarcă: "In peretele sudic al primului nivel al clopotniţei seaflă o nişă, adâncimea căreia este egală cu grosimea peretelui". Or, această intrare, proprieanume stilului moldovenesc în arhitectură, demonstrează că primele niveluri ale turnuluifuseseră clădite înainte ca biserica să trecă la armeni. Deci şi clopotniţa-pridvor ne parvineînaintea anului 1779 — începutul campaniilor ruso-turce. Ea putea fi ridicată cel târziu înrăstimpul anilor 1747 — 1777, remarcat printr-o activizare edilitară. Şi dacă, precumreiese din studiul prof. Toramanian, analiza arhitectonică indică anterioritatea naveibazilicii, şi înseşi primele trei niveluri ale cloptniţei-pridvor puteau fi zidite în mai multe 67
  • 61. Cartierul alăturat bisericii. Acuarelă. 1970.perioade, atunci începutul ridicării actualei biserici trebuie datat cel târziu, cu secolulXVII3. 3. Fiind înainte vreme doar o excepţie făcută armenilor4, cedarea bisericilormoldoveneşti devine spre sfârşitul secolului XX o regulă. In anii cincizeci, când le estedemolată capela, lipovenilor se oferă biserica Mazarache de pe culmea târguşorului Chişinău 68
  • 62. de cândva — primul său loc sacru şi cel mai vechi cimitir5. In 1990, Sf.Gheorghe, ultimadintre biserici care mai urmează tradiţia arhitecturală moldovenească, este cedatăcomunităţii ruse. Sf.Haralamb6 se află în posesia Teatrului de amatori "Danko"... Şi dacămai adăugăm bisericile Sf.Ilie şi Soborul Vechi lăsate în seama buldozerelor, cu cerămânem? Doar cu Sântavineri şi Bunăvestire? Şi iată stă Măzărache cu crucile lipovene pe turle, de parcă aşa şi se cuveni. De ce nuo ocroteşte statul? Doar orice alterare a monumentului este interzisă de lege. Sau poatebiserica Măzărache se află prea departe de stat? Adică nu chiar în curtea guvernului? De ar fi să schimbe cineva crucea lui Ştefan cel Mare, să stea şi el cu unalipovenească în mână — ce zarvă s-ar stârni! Or, Măzărache nu este un monument maipuţin important decât statuia lui Ştefan cel Mare, numai că domnitorul se vede pe ferestreleMinisterului Culturii şi Cultelor, iar biserica — ba. Şi toată "ocrotirea" se reduce la ovânzoleală dospită cu retorică patriotică în preajma mostrelor dubioase de arhitecturăcolonială. 4. Inghesuită de pretutindeni de prăvălii şi dughene, biserica armenească stătea cândvaca pe o insulă, cuprinsă de braţele a două străzi, care la începutul secolului XIX purtaunumele de Turcească şi Constantin. Insăşi strada Armenească, populată de armeni7, segăsea la un colţ mai la deal, şi nu exista o legătură directă între denumirea străzii şi cea abisericii. Abia mai târziu denumirea de Armenească s-a extins asupra străzii Turceşti. In caz de antroponim, "Constantin", "la Constantin" (ruseşte Konstantinovskaia), era mai firesc să sune"Costache", "la Costache", ceea ce ar fi dat rusescul Kostakievskaia ori Kostakovskaia. Pe de altă parte, seobişnuia ca străzile alăturate bisericilor să le poarte numele — Bunăvestire, Ilie, Mihail (Soborul Vechi),Sf.Gheorghe, Sântavineri — mai apoi Voznesenskaia — Inălţării Domnului, etc. De ce n-ar trece stradaConstantin pe lângă biserica Sf.Constantin? Astăzi Sf.Impăraţi Constantin şi Elena este hramul bisericiiRâşcanilor, însă acesta nu-i aparţinea dintotdeauna, mai întâi avându-l pe cel al Invierii Domnului. O fi reieşind din toate acestea că biserica arsă şi cedată armenilor, reparată de ei şi botezatăSf.Născătoare de Dumnezeu, purtase un timp numele Sf.Constantin, iar atributele ce au putut fi salvate de lafoc au fost mutate la Râşcani?8 Cine ştie… 5. Inveterat în transhumanţa păstorească, omul, în funcţie de gravitatea pericolului şidurata lui, se retrăgea ba în vie, ba în codru, iar când prăpădul se prelungea, iarăşi aceimunţi bătrâni îi ofereau supremul adăpost... Şi iar veneticul găsea locul liber şi fertil, plăcut 69
  • 63. surprins că nimănui nu i s-a năzărit să locuiaiască aici, în aceste văi mănoase legănate dedealuri verzi. *** Şi iar pământul tămăduit înturna refugiaţii, câte unul, câte zece, câte o mie, de senedumerea cel venit de unde s-au luat aceştia pe capul lui. Iar în amintirea vârfurilor ce l-au adăpostit, ori de dorul lor, omul pornea reînălţareabisericii, doar-doar va fi mai aproape de Cel... CENTRUL RE CA VECHI COMERCIAL U L MA S Soborul EA RE C AL CHIȘINĂULUI DR U M Vechi G CO NS TA ARMENEASCA RE NTIN MA A CEA TÂN FÂN Mă ză rache LA BAZAR ŢA E OV AR M PU RE UL IA L UM SC A DR S ÂRBEASCA SÂ NT AVSunt evidenţiate INporţiunile care deocamdat ă ER Inu au fost demolateSituaţia la 1992.Centrul vechi al Chișinăului. A reușit să dăinuie din evul mediu la al doilea război mondial. Ceea ce a rezistatincendierii la retragerea rușilor și bombardamentelor aliaţilor, a fost demolat de autorităţile sovietice. Cu toată"independenţa", demolările continuă și astăzi. 70
  • 64. 71
  • 65. 72
  • 66. 6. Sântavineri, este singura biserică a Chişinăului vechi care a rezistat tuturorîncercărilor timpului şi nimeni n-a reuşit s-o închidă vreodată. O fi purtând ea numele săupopular încă pe de atunci când această parte a oraşului era o posesiune a mânăstiriiSf.Vineri din Iaşi? Edificiul actual este făcut în prima jumătate a secolului XIX, pe loculbisericii mai vechi, posibil din lemn, şi lăcaşul de acum este închinat Inălţării Domnului.De aici şi-a început ascensiunea Maria Cebotari... Când s-a interzis să se bată clopotele, dangătul Sântavinerii se auzea în surdină dePaşti. Suna uşurel clopotul cel mai mic, de-l auzeau numai cei ce trebuiau să audă. Zău, cala creştinii catacombelor. Şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. *** In turnul bisericii Bunăvestire atârnă clopotul turnat în 1806. Inscripţia de pe el zicecă este o donaţie a lui Toader Sabău. A aceluiaşi Toader Sabău care contribuie şi lareparaţia Soborului Vechi şi Sf.Ilie. Clopotul e toată amintirea ce pare-se că a rămas de lael... *** La ţară renaşte vechiul obicei de a însemna locurile sacre prin troiţe. Dacă nu existădestule mijloace materiale pentru a le reface, de ce nu s-ar marca măcar cu nişte răstignirilocurile unde au stat cândva bisericile vechi moldoveneşti, au stat şi au pierit ca niştemartiri. 7. Clădirea bisericii Armeneşti a suferit mai multe intervenţii atât în perioadamoldovenească, cât şi mai târziu când a fost preluată de armeni. Vechile ferestre, cuexcepţia celei din altar, au fost lărgite. Se prea poate că această operaţie a fost efectuată prindislocarea ancadramentelr din piatră cioplită (ele putând fi utilizate la lucrări ulterioare —procedeu observat la Măzărache, unde pentru repararea scărilor s-au folosit chiar şi pietrefunerare). La clădirea de bază au fost alipite anexe şi contraforturi. Ultimul etaj alclopotniţei şi porticul anexei sudice ţin de sfârşitul secolului XIX. 73
  • 67. Cu prilejul recentei "restaurări", odată cu degajarea pereţilor de stratul de tencuială,în altar a ieşit la iveală o fereastră îngustă, nelărgită, care fusese astupată, lăsându-se doar omică deschidere elipsoidală. Mai apoi însă zidăria veche cu tot cu fereastra a fost ascunsă deochii lumii de către "restauratori" prin pardosirea întregii clădiri cu plăci de piatră! Aceastăfăţuire se poate explica doar de moda introdusă de Ivan Ivanovici. Fără nici un motiv aufost înlăturate contraforturile... Demolarea a tot ce se mai afla împrejurul bisericii şiapariţia unui gard cochet s-au adăugat celorlalte transformări pe care le suportasemonumentul de-a lungul timpului9. 74
  • 68. Reconstrucţie. După înlăturarea anexelor făcute în sec.XIX, reapare o biserică în stil moldovenesc tradiţional. Şi totuşi această biserică, zisă Armenească, rămâne a fi cea mai veche clâdire aChişinăului care s-a păstrat până în zilele noastre. Unele biserici şi-au schimbat straiul,altele au fost dărîmate, iar aceasta, deghizată în Armenească, a izbutit să supravieţuiască.Şi cine ştie, de zăbovea în stăpânirea ortodoxă câte i se mai puteau întâmpla? Iată că stă! Dosită, scuipată, dar tot vie. 1992 NOTE 1 Gheorghe Bezvicony scrie: ”Baronul Franz de Tott (1733 - 1797), ambasadorul francez alBahcisarai şi Constantinopol, este mulţumit la 1767 de ospitalitatea unui ‘guvernator’ al 75
  • 69. următor un groaznic foc distruge oraşul; totuşi secund-maiorul von Raan care descrie aspectul jalnical oraşului la 1788, îi prezice un viitor frumos ca unui punct strategic important. Un incendiu din1789 mai distruge ceea ce a rămas, încât călătorul von Reiner, vizitând Chişinăul la 1793, vorbeştede un loc mic şi fără însemnătate.” Acest lucru poate ilustra planul oraşului alcătuit la 1789 de militarii ruşi: “Планъ местечку Кишиневу Споказанiемъ прожекта подъ укрђпленiе двухъ батальоновъ и четырехъ ескадроновъ означенъ и прожектной краской сочиненъ февраля __ дня 1789 год[…]ЕξПЛИКАЦIЯА. Церковь воскресенiе христово каменная сотправленiемъ службы.B. Церковь благовещенiе каменная. Разоренная.C. Церковь архистратига михайла каменная разоренная.D. Церковь Святыхъ акима и анны каменная. Сотправленiемъ службы.E. Обывательское жилое строенiе покрыто деревянно[ю] краскою апустое безъ крышки.F. Кварталы строення […] минувшаго лета. Истребленныя турками.G. Плотина чрезъ реку быкъ стремя мелницами.H. Колодцы.I. Жидовскiе кладбищы въ окопе съ […] признаке […] чумное.K. Садъ фруктой […] свиноградомъ.L. Батарея изъ 8[…] главной и 2[…] углицкого полку артиллерiйскихъ орудiй.M. Батарея изъ 2хъ углицкого полку орудiй.N. Батарея изъ 3хъ витебскаго полку орудiй.O. Полагаемое вновь укрепленiе вкоемъ:P. Мосты збарiерами и траверзами.Q. Приономъ постъ состоящiй изредута.R. Обывателской домъ пологаемой укрепить.S. Рогатки.T. Провизской[…] магазеинъ[…]” 2 Этнография и искусство Молдавии. Chişinău, 1972. 3 Este documentată existenţa la Chişinău din 1645 a bisericii Sf.Ierarh Nicolae. 4 Caz identic la Cetatea Albă. 76
  • 70. 77
  • 71. Biseria Măzărache."...Creștinismul a fost semănat pe teritoriul ţării noastre de Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, încă pe la jumătateasecolului întâi..." (I.Bălan — Pateric, Galaţi, 1990) 5 “...Din timpul existenţei cimitirului s’a păstrat în popor expresia ‘la Mazarachi’. Ultimadistrugere a cimitirului, ca şi o ‘reparare’ recentă a bisericii, care i-a stricat şi mai mult stilul, s’afăcut acum câţiva ani. Multe picturi vechi moldoveneşti care în străinătate s’ar fi păstrat cu sfinţenie,s’au înlocuit în bisericile basarabene cu tablouri de proastă calitate ale contemporanilor noştri.Printre cei înmormântaţi la Mazarachi era jitnicerul Iordache Haitul, care a delimitat în 1805,împreună cu Ion Vârgolici, moşiile mănăstirii Galata — Buiucani şi Vovinţeni.” — GheorgheBezvicony, 1943 Pe un mormânt datat cu 28 iunie 1808, scria: IORDAKE M-AM NUMIT IN PUŢINI ANI CE AM TRĂIT SOŢUL MĂ IUBÉ, MÂNGĂERE MĂ AVÉ AŞTEPTÂND CA SĂ VADĂ SĂ MĂ BUCUR DE A MÉ ROADĂ CÂND ACEIA S-AU GĂTIT CEASUL MORŢII AU SOSIT ŞI PUNÂNDU-MĂ ÎN MORMÂNT CU LUT M-A ACOPERIT A FI VERMILOR MÂNCARE ŞI SOŢULUI ÎNTRISTARE MĂ ROG SOŢULE IUBITE SĂ-ŢI ADUCI DE MINE AMINTE O fi cea mai veche poezie documentată în scris la Chişinău? 78
  • 72. Poarta Măzărache. 6 In 1924 P.Gore scria: “Sunt de atunci trei ani de când am mai văzut trei plăci (pietre)funerare cu inscripţii moldoveneşti în curtea bisericii Sf. Haralampie; acum ele nu mai există.” 7 “...Printre mulţimea ciudată deosebeai pe ofiţerul rus trecând iute în droşca-i uşoară, pefrumosul şi voinicul ţăran moldovean, contrastând cu soldatul împărătesc [rus — N.N.] cutrăsăturile de calmuc, puţini turci, din pătura cea mai de jos, şi mulţi armeni — aşa de numeroşi aicică ocupă o stradă întreagă. In mijlocul poporului şedeau zarafii evrei cu măsuţe înaintea lor, pe carierau împrăştiaţi zechini de Veneţia, galbeni olandezi, funduchi, stamboli şi alte feluri de monezi deaur turcesc, în amestec cu greoaia aramă a copeicilor ruseşti. Trăsura unei agere şi frumoase copile,nepoata vlădicăi armenesc, înainta încet pe strada îngustă şi murdară; în coadă stătea o slugă înstrălucita haină de arnăut.” — William MacMichael, 1817. 8 Ctitorită conform pisaniei la 1777. Existenţa unui aier dăruit de ctitorul acestei bisericiConstantin Râşcanu datată cu 1765 ne dovedeşte, că biserica este mai veche de cât data pe care oaminteşte pisania. S-a mai astupat fereastra nivelului doi ai turnului şi la intrare s-au adăugat nişte ornamente 9armeneşti. In perioda postbelică pâna în deceniul al nouălea a servit drept depozit, după "restaurare"— centru turistic, din 1992 dată în folosinţă diasporei armeneşti din Republica Moldova. 79
  • 73. BISERICILE MAI VECHI ALE CHIŞINĂULUI Existente până la 1812Sf.Nicolae (Armenească)Biserică pe pământ domnesc.Sf.Ierarh Nicolae, ctitorie Vas.Lupu1645refăcută 1803 pe ruine de către armeniîn prezent: biserică Armenească Biserica Sântavineri.Sf.Născătoarei de D/Zeu. Măzărache 1752 ori 1772 Sf. Ioachim şi Ana apoi: Naşterii Maicii Domnului, 1812; clopotniţa 1818 Bunăvestire datări: 1807, 1810Soborul Vechi de lemn 1795 (?)Biserică Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe hartă 1774,1747 1789 - de piatră;pe moşia mănăstirii Sf.Arhangheli– clopot - donaţie Th.Sabău 1807Galata.Refăcută de serdarul RâşcanilorTheodor Măcărescu 1804; 1806 existentă la 1765cu utilizarea unei decoraţii neoclasice Invierii Domnuluidemolat cca. 1960 1777 în prezent:Sântavineri Sf.Impăraţi Constantin şi ElenaBiserică pe moşia mănăstirii Sf.VineriIn prezent: Inălţării Domnului,Clădirea actuală 1830existentă pe harta anului 1813alte surse: 1804 80
  • 74. La nord de biserica Haralamb, se vede pe hartă biserica Grecească a Mitropolitului Irinopol; strada Goliei de alături mult timp s-a numit Irinopolskaja (actualmente O.Goga). ANM F.11. reg.1, dos.245. Fotocopie.Sf.Iliede la sfârşitul sec.XVIIIPiatră memorială “Văleat 1781 mai 11”refăcută de Th.Sabău 1806demolată cca.1960Sf.Gheorghesfârşitul sec. XVIII - (?)terminată la 1819,morminte vechi moldoveneşti;ultima stil arhitectural moldovenesc Haralamb existentă pe hartă din 1813; morminte vechi moldoveneşti clădirea din 1836 Buicanilor Arhanghel Mihail 1825 Lipovană capelă; existentă pe hartă 1813; de lemn? demolată cca.1960 81
  • 75. Patriarhilor Athanase şi Chiril Ctitorite după 1812 1812, biserică grecească de casă; dispărută Cimitir 1830 Tuturor Sfinţilor; Munceşti classicism? Arhistratigi 1805, de lemn. Cathedrala Sf.Treime 1869; 1836 stil pseudo-rus Mai târziu clopotniţa — simbol al victoriei Rusiei asupra Turciei Luterană 1838 Catolică 1840 Ciuflea 1858 Sf.Teodor Tyron; stil pseudo-rus Adormirii 1892 Adormirii Maicii Domnului Sf.Dumitru 1902 etc.Crucile moldovenești de pe biserica Măzărache au fostdate jos (fiind înlocuite cu cele rusești)cu ocazia aniversării a o mie de ani de la creștinareaRusiei. 82
  • 76. Vederea înspre biserica Bunavestire, înc. sec. XX. Foto E.Marvan.  Biserica Bunavestire. Placa votivă datează cu începutul secolului XIX —biserica însă este consemnată pe hartă și la 1789. …In turnul bisericii Bunăvestire atârnă clopotul turnat în 1806. Inscripţia de pe el zice că este o donaţie a lui Toader Sabău. A aceluiași Toader Sabău care contribuie și la reparaţia Soborului Vechi și Sf.Ilie. Clopotul e toată amintirea ce pare-se că a rămas de la el...83
  • 77. Imagine din anii 1920. Desen de Glebus Sainciuc 1947.Casa proprietarului Zagorodni din strada Grădinarilor (azi: Grădinilor),Ridicată pe la 1800.In anii 20 ai secolului XX era una din cele mai bine păstrate.Demolată prin anii ‘60. O casă din Budeștii pe Răut, sec II-IV A.D., săpături cultura “Cerniachow”. Arheologul E. Rickman zice: “Основой строительных деталей является каркас из вертикальных бревен и переплетавших их веток, обмазанный глиной.”Aceste două case le desparte un mileniu și jumătate, în care răstimp nu a intervenit nici o schimbarestructurală. Soarta lor este și ea identică - au dispărut în urma unor incursiuni militare.Planul casei din Budeștii pe Răut, sec II-IV A.D., săpături Planul casei din strada Grădinarilor.cultura “Cerniachow”
  • 78. CITATE DESPRE CASĂdin Corina Nicolescu şi din copilărie Casa noastră are forma unui patrulater, şi curtea este tot aproape dreptunghiulară.Astfel se mărgineşte din trei părţi cu vecinii şi una dă în stradă. Nord-Est. "Claudetihăna" se trage din Клавдия Тихоновна. Claudetihăna avea o sută de pisici. Şi era gata să mai ţină. Avea şi câini. Astfel seîntâmpla atunci când mai aduceam acasă un mâţ de suflet, bunica îmi zicea: — Ia, du-l la Claudetihăna! Era vecina de peste gardul din fundul curţii. Bunica, când o mai întâlnea în drum,aceea avea deobicei sacoşa plină de pâine. — Ce vă trebuie atâta pâne, că sunteţi singură? — Apoi pentru mâţele mele... Mie-mi părea o vrăjitoare. Nu era deloc prietenoasă. Trăia singură cuc, nu lăsa penimeni în casă, şi copiilor le era frică de ea.Casa proprietarului Bonza, cca1820. Dispărută.Comisiunea Monumentelor. 85
  • 79. Sud-Est. Cheochia-Zîna n-a avea nas. In loc de nas purta o proteză. Ca să se ţină, era agăţatăde nişte ocheleri fără dioptrii, parcă de jucărie, cu sticlele plate. Trăia singură cuc. Nu ştiu din ce o ducea. Mai vindea răsărită prăjită. Industriarăsăritei cerând anumite investiţii începătoare, cu vârsta i-a venit prea greu. O vedeamcerşind la biserică. Ba chiar şi în faţa casei. După fiecare ploaie, până mai era în stare, secocoţa pe acoperişul casei sale. Il repara cum putea şi cu ce putea. Spiridon Vangheli are în"Steaua lui Ciuboţel" un moş Pintilie, care îşi tot dregea acoperişul; când ilustram cartea,mereu îmi aduceam aminte de Chiochia-Zîna. Numai că la Vangheli e poveste, şi-l ajutacocostârcul, iar Zina era reală şi sta mai prost cu ajutorul. Vecinii, ba unul, ba altul îiaduceau de mâncare. Intr-o zi au găsit-o moartă. A venit un camion de la miliţie să-i ridice corpul. Stăteape jos zgribulită. Unii ziceau că a murit de bătrâneţe, alţii - de foame. Am luat-o şi am pusîn camion. Era foarte uşurică; eram deja în toiul socialismului multilateral dezvoltat. Casa proprietarului Ţubariu. Dispărută. Comisiunea Monumentelor. 86
  • 80. Reședinţa mitropolitului armean. Consemnată pe harta lui Ozmidov. Se găsea pe strada Bulgărească, ceva mai la deal de bd. Ștefan cel Mare. “...Un singur colţ din partea de sus a orașului, adică târgul nou rusesc, are începuturi mai vechi, acel numit ‘Ograda armenească’, ce mai păstrează încă și azi puţine urme ale acestei vechimi...” P.Constantinescu-Iaşi, 1931. Interior. Elena Petrovna trăia la noi la gazdă, era feroviară. Toată măhală, fiind aproape degară, era plină de feroviari aduşi din Rusia. I-au dispus pe la casele oamenilor, ori pe la celepărăsite. Mai mult de jumătate din vecini, care ne înconjuraseră înaintea războiului, lipseau.Care au plecat în România, care în Siberia. Elena Petrovna era singură cuc. Inainte de război avusese un fiu, din flori. Când aîmplinit optsprezece, s-a început războiul — şi dus a fost. Acum erau anii cincizeci şi tot îlaştepta înapoi. Se mai zvonea că cică iată cineva, pe care nici nu-l mai aşteptau s-a întors.Venea pe la ea mama lui Virgilea, avea şi ea un fiu dus, şi se tot împărtăşeau, schimbauinformaţia. O trata cu "чайный гриб", era o băutură fermentată pe bază de ciupercă, ceplutea în borcan în care se adăuga ceai foarte dulce. 87
  • 81. Când îl născuse pe fiu-său, trăia undeva pe Volga, şi era socialismul deabia încostrucţie. Fiind lăuză, nu s-a putut prezenta la lucru, şi lipsea de vreo trei zile. A venitmiliţianul şi a arestat-o. Şi a tot dus-o cu pruncul în braţe prin tot oraşul până la sector,sau cine ştie. Era iarna şi bătea un vânt rece, şi ea tot mergea şi mergea, că sectorul eraundeva în altă parte a oraşului. Era om înţelegător miliţianul, dar ce era să facă? S-alămurit acolo şi au lăsat-o. Pe urmă a mers înapoi. Şi aşa i-a picat în minte drumul cela,lung ca o viaţă. Apoi în patruzeci şi unu i-au luat băiatul, şi ea stătea şi-l aştepta înapoi: undrum fără sfârşit. Avea o fotografie a feciorului, micuţă — şi tata a mărit-o, a desenat cucreionul. Atârna deasupra patului. Nord-Est. Când a murit Claudetihăna, s-a aflat că bărbatu-său nu fusese dus în Siberia, cistătuse ascuns acasă: a făcut Claudetihăna o ascunzătoare după perete, şi-l ţinea acolo. Casă nu stârnească nedumeriri în privinţa surplusului de hrană ce trebuia s-o procure, ţineamulte animale. Aşa trăia ea cu soţul la adăpost şi pisicile împrejur. Când a murit ea, n-aavut el încotro, şi a ieşit. Erau anii şaizeci, erau alte timpuri, nu mai ridicau oamenii, şiziarele îşi băteau joc de cazul lui — de frica lui. A mai trăit un an, şi a murit şi el. După ce ieşise, mai întâlnea lumea, şi povestea. Bunicului: — Dar eu vă vedeam Gheorghe Simionîci, pe fereastră, cum mergeaţi la vale, lafrate. Că ei fuseseră colegi de lucru înainte de război cu bunicul George, după mama. Nord-Vest In curtea vecină era un cuptor. Cu câteva zile înainte de Paşti era deja incins. Toţivecinii se puneau în rând. Cei privilegiaţi mai aproape de sărbători. Bunica era privilegiată.Era specialistă la copt cozonaci. Şi era somată de fiecare dată când trebuia de apreciat dacăera momentul să fie cozonacii scoşi. Intr-un an au venit pompierii şi au dărîmat cuptorul. Au zis că în scopuriantiincendiare, dar lumea zicea că altul era motivul. Bunica mai încerca să coacă cozonaciîn rola sobei. Dar nu ieşeau cum se cuvine. 88
  • 82. Casa Pătlăgeanu, de peste drum de biserica Sântavineri. Ridicată pe la 1815/20. Dispărută.Comisiunea Monumentelor. 89
  • 83. Sud-Vest Strada Grigore Ureche, numărul 38. Scormonind prin ţărnă în curte am găsit o tăbliţă. Avea scris pe ea "str. GrigoreUreche" — cu litere latine. Pe atunci denumirea oficială a străzii era Voznesenskaia, peurmă s-a făcut "Iakira", acum iar este "Grigore Ureche". Până la revoluţie era tot"Voznesenskaia" — în numele bisericii — Inălţarea Domnului. Dar de fapt lumeadintotdeauna îi zicea şi continuă să-i zică "Sântavineri". Şi dacă spui că locuieşti peVoznesenskaia, Iakira, Gr.Ureche, lumea întreabă, unde vine asta? apoi la Sântavineri —şi se clarifică. Scormonitul prin ţărnă desvăluie câteodată multe. Pe acolo de unde porneşte oraşulChişinău, pe lângă Măzărache, s-au găsit urme de aşezare preistorică a chişinăuanuluineolitic. Trăia în bordeie, prindea peşte, făcea oale. Desigur dacă nu-l încurca nimeni. Mai tărziu, dacă era pace, ceea ce se întâmpla cam rar, ajungea să aibă surplus depeşte, de oale, de alte ale gurii şi de meşteşug, aşa că le grămădea de zile negre, şi trebuia săle ţină undeva. Astfel în loc de bordei apare casă orăşenească cu subsol-cerdac. "...Caseleorăşeneşti... sunt constituite, în marea lor majoritate, dintr-un parter înălţat pe un subsol,uneori chiar pe un demisol, care are rolul unei magazii pentru păstrarea proviziilor,uneltelor şi mărfurilor" scrie Corina Nicolesu în cartea Case şi palate vechi româneşti,apărută la Bucureşti în 1979. Dacă zilele negre mai amânau să vină, pornea schimbul de marfă. Acasa pe strada Gr.Ureche 38, anul 1933. 90
  • 84. Casa din strada Mincu(azi: strada Pușkin).Demolat întreg cartierul.Comisiunea Monumentelor. 91
  • 85. Tata mă lua de mână, şi ne duceam în jos spre valea Bâcului. Trebuia să fi fost foartepitoresc pe acolo. Bâcul era pe jumătate mlaştină şi creştea mult stuf. In apă era fixat unscăunaş, probabil pentru pescari. Tata s-a aşezat în pirostrei pe mal şi desena. S-au adunat în jur la spectacol băieţiidin măhală. Unul s-a oferit să-i aducă scăunaşul cel din apă. Dar nu l-a putut clinti, eraprins bine în pari bătuţi în fund. Mai la deal era o casă cu cerdac, acoperită cu şindrilă. Tatami-o arăta, zicea că-i frumoasă. Fotografia ei, mărită pe o planşetă, a stat atârnată lacatedra de arhitectură, care era condusă pe atunci de Voiţehovschi şi Toramanean. Apoi adispărut. Fotografia. Casa fusese demolată mai înainte. Era o casă într-adevăr frumoasă,tipic moldovenească, de la oraş. Casa noastră este destul de recentă şi modernă. A făcut-o bunicul Vasile în anul1914, "după proiect", de piatră, acoperită cu tinichea. Casa se încălzea cu sobe. Era înainteşi o plită cu cuptor la bucătărie, dar o ţin minte foarte vag. Sobele aveau role, dar erau bunedoar de făcut pesmeţi, nu de copt cozonacii.Casele din preajma Pieţei Vechi.Demolate. Azi pe aci trece str.Pușkin. 92
  • 86. Casa boierească din Mahalaua Galbenii (azi: str.Alexandru cel Bun). Inceputul sec.19. Demolată prin 1985. Cu o sută de ani înainte, pe la 1814 mai toate casele erau de lemn, adică parteasuperioară a casei. Pe planul detaliat a Chişinăului, alcătuit de Ozmidov se face registrulimobilelor: “Домовъ деревянныхъ на каменныхъ фондаментахъ, которыя съ каменнымипогребами, подъ деревянными и черепичными крышами - 870... Домовъ деревянныхъ подъ камышевыми крышами, изъ коихъ нђкоторые накаменныхъ фондаментахъ и съ каменными погребами - 1191. И того собственно обывательскихъ домовъ въ городђ Кишиневђ - 2129.”a Din2129 de case doar 68 erau de piatră. Cu încă o sută şi ceva ani mai înainte, pe timpul domniei lui Vasile Lupu, prinmărturia lui Paul de Alep, secretarul Patriarhului Macarie, se ştie că în oraşele româneşticasele "toate sunt de lemn şi vălătuci încât ninsoarea nu se poate ţine pe ele. Inăuntru suntaşezate laiţe de jur împrejur şi o masă în mijloc, ca în casele Frâncilor. Paturile lor sunt a ) vezi traducerea la cap. Ozmidov. 93
  • 87. formate din scoarţă sau pâslă şi totdeauna apropiate de zid. In fiecare este câte o sobă, vatrăsau cămin. Deasupra acestuia din urmă, pentru a apăra de fum, e format un fel de pătrat delut verde sau roşu, iar la casele celor bogaţi de olane lustruite, sprijinit pe doi stâlpi şi cu uncapac în vârf. Acesta se numeşte în limba românească cuptoriu. Asemenea cuptoare suntfoarte obişnuite la ei, încât casele lor iarna sunt mai calde decât băile la noi." Acasă pe strada Gr.Ureche 38, anii 1950. Aici se aduna lumea de tot felul, unii din ei sunt demult Istorie. G.Sainciuc, I.Vieru, R.Ocușco, Vasile I. Sainciuc, V.Zagorschi, M.Grecu, Vitalie Tulnic, V.Rusu-Ciobanu, Valentina Zagorschi. De biserica Bunavestire se ştie de demult. Nu este clar din ce era clădită iniţial. In1789 documentele ruseşti grăiesc ca fiind de piatră: "Церковь благовещенiе каменная.Разоренная.a" Mai tărziu apare ca fiind de lemn! Cea actuală, de piatră este clădită abia în1807 sau 1811. Deruta poate fi doar a străinilor. In prima jumătate a secolului XVII unoarecare Niccolo Barsi trece prin Moldova şi ne lasă amintirile: "Locuinţele oraşului, foarte puţine la număr, sunt din pământ, însă în cea mai mareparte ele sunt făcute din bârne îmbucate unele într-altele. Peste ele se aşterne lut amestecatcu pleavă, cu băligar de cal şi cu apă. După ce se usucă acest material, se ia var şi se albescaceste case ca şi cum ar fi nu din pământ ci din zid, datorită cărui fapt cine nu se pricepe, iauşor drept piatră ceea ce de fapt nu e decât lut. Aceste case ei le împodobesc cu pridvoare şi cubalcoane ieşite în afară, pentru a putea sta în timpul verii la răcoare, şi le acoperă de celemai multe ori cu paie. Numai casele boierilor şi cea a domnului sunt acoperite cu şindrilă.Toate sunt izolate una de alta şi fiecare din ele îşi are ograda sa cu grajduri pentru vite." Şi casa mătuşii Elena avea "un pridvor ieşit în afară, pentru a putea sta în timpulverii la răcoare", dar şi mai bine, să te dai huţa în jilţul-balansoar împletit din paie. Mătuşaera învăţătoare şi casa înainte de război era a lor. După - nu mai era, le-au dat însă douăodăi, să aibă unde trăi. In propria casă. Pe urmă şi casa a fost demolată, ca toate celelalte de a ) Biserica Bunavestire de piatră. Devastată. 94
  • 88. pe strada Grădinarilor, şi le-au dat apartament. A insistat, şi le-au dat alături, nu la Râşcanisau Botanica, că era învăţătoare emerită. Şi a stat acolo cu o altă mătuşă, tot Elena, sora cubunicu, şi cu Didi, vara mea. Apoi mătuşile au murit, vara a plecat, şi s-a terminat casa. Când mă duceau la bunicii "ceilalţi", trebuia să parcurg un drum destul de lung.După ce treceam de biserica noastră, drumul cobora un pic la vale şi apoi iar la deal, stradaCasa din fosta stradă Balș, ridicată pela 1780. Demolată împreuna cuîntreg cartierul.Comisiunea Monumentelor. 95
  • 89. se făcea tot mai îngustă. Ne apropiam de fostul centru al târgului de cândva. Apoi treceamde un maidan. Casele erau mai toate ruine pe acolo. Erau resturile "Bazarului vechi" - PiaţaVeche. Corina Nicolescu: "...centrul economic ...începând din secolul XVI, va fi numit şi cutermenul persan bazar sau pazar." Casele care mai rămâneau erau foarte înghesuite, lipsea oricare verdeaţă, şi era numaipraf. Era un praf foarte fin, aproape nematerial, şi era cald şi plăcut — dacă-ţi dădeau voiesă mergi desculţ, dar să fii atent să nu calci pe vreun ciob de sticlă. Iar casele erau foarteneatrăgătoare, de mult timp nevăruite, stâlpii ce susţineau streaşina mai toţi aplecaţi, peuşile întredeschise se zărea hăul. Mama zicea că dacă intrai, treceai şirul odăilor una înt-alta, una într-alta, de ieşeai în altă parte, în cu totul altă stradă, şi până treceai abia dezăreai un pic de lumină. Evu mediu! Corina Nicolescu: "Din cauza nevoii de a spori spaţiul de locuit şi de depozitare,casele negustoreşti se dezvoltă mai ales pe axul longitudinal, cu un front limitat spre stradă,din pricina lotului îngust în oraş, fapt care duce la desfăşurarea pe întreaga lungime a unuicoridor, deschis sau acoperit cu geamlîc, o adaptare, după unii cerecetători, a pridvoruluicasei ţărăneşti." Deci chiar evul mediul era. Apoi mai treceam de o biserică, drumul iar se făcea mai lat, şi ajungeam la casabunicilor ceilalţi, şi mă jucam cu Didi. 1997 96
  • 90. CUPRINSPREŢUL MEMORIEI 4Cronologia târgului până la 1812 14ISTORIA IN CURS DE DISPARIŢIE 18Chişinăul documentat de hotarnicul Ozmidov: 28TOATE DRUMURILE DUC 39Toponimia mai veche a Chişinăului 56BISERICA ZISĂ ARMENEASCĂ 64Bisericile mai vechi ale Chişinăului 80CITATE DESPRE CASĂ 84
  • 91. Planul orașuluiaprobat la 1834 deţarul Nikolai I
  • 92. Un virtual Proiect de Ocrotire a Structurii Istorice a orașului Chișinău. Pentru început ar trata doar o mică zonă a Târgului Vechi, șianume sub-centrul Sf.Ilie. Modelul poate fi extins și asupra altor părţi orașului vechi cuprinse între Gara Feroviară până la strada Zaikinși de la Catedrală până la rîul Bâcu.Un Proiect de lucru ar prevedea revalorificarea cartierelor limitrofe Pieţei Sf.Ilie dinspre nord-vest precum și ridicarea la intersecţiastrăzilor Anton Pann, Sf.Ilie, Sf.Andrei și Căpriana a unui memorial din o Capelă pentru pomenirea bisericii-martir Sf.Ilie, oreconstituire a Pietrei lui Ștefan Nour și o Troiţă comemorativă pe locul altarului.
  • 93. ANEXĂInventarul Fondrilor Muzeului Bisericesc din Chişinău. ANM Fondul 1135 Inventar 1 Dosar 7
  • 94. OPISUL OBIECTELOR CE SE PĂSTREAZĂ IN MUZEULSOCIETĂŢIIIstorico-arheologice bisericeşti basarabene, din Chişinău1923 102
  • 95. 18.483. Al Episcopului Melhisedec al Ismailului, dela anul 1865.DENUMIREA OBIECTELOR 19.484. Al Mitropolitului Sofronie al Moldovei, dela 11 Noembrie 11859, de pânză.I. 20.485. Idem dela 15 Decembrie 1862, de atlas.Antimisele 21.486. Al Episcopului Melhisedec al Ismailului, dela 20a) româneşti: Octombrie 1867, de pânză.1. 466. Al Mitropolitului Gavriil, fost al Chievului; eliberat 22.487. Idem dela 25 Octombrie 1874, de atlas. bisericei "Acoperemântul Maicii Domnului" din oraşul 23. 50. Al Episcopului Chiril de Sevsc şi Breansc; eliberat Odesa, în anul 1800. bisericei "Sf. Marele mucenic Gheorghe", la 152. 467. Al Mitropolitului şi Exarhului Gavriil al Chişinăului şi Septembrie 1767 (?), primit în anul 1912 dela Hotinului; eliberat bisericei "Sf. Gheorghe" din com. protoiereul Constantin Mihul. Beşenia, 9 Martie 1819. 24.488. Sfinţit de Sf. Sinod Ocârmuitor în biserica mare din3. 468. Al Arhiepiscopului Dimitrie al Chişinăului şi Hotinului; Palatul Imperial şi în prezenţa Impărătesei Ecaterina eliberat bisericei "Sf. Gheorghe" din com. Noua Suliţă, la Alexeevna, la 25 Ianuarie 1795. 11 Mai 1838. 25.489. Al Episcopului Irineu de Tver şi Caşin, dela 24 Martie4. 469. Al Arhiepiscopului Irinarh al Chişinăului şi Hotinului; 1795. eliberat bisericei "Sf. Gheorghe" din com. Novaci, jud. 26.354. Un antimis din anul 1862, de pânză pus în cadru. Chişinău, la 23 Aprilie 1846. 27. 52. Antimis de pânză, sfinţit de Mitropolitul Gavriil5. 470. Al Arhiepiscopului Antonie al Chişinăului şi Hotinului; Bănulescu Bodoni la 13 Iunie 1818; sa primit în anul eliberat bisericei "Sf. Mihail" din com. Albineţ, jud. Iaşi 1912 dela stareţul Mânăstirei Hârbovăţ, egumenul (azi Bălţi), la 4 Decembrie 1858. Teognost.6. 471. Al Episcopului Pavel al Chişinăului şi Hotinului; sfinţit 28. 64. Antimis de mătasă, sfinţit de Mitropolitul Iacov al de Ieroftei Mitropolit grecesc în retragere, domiciliat în Moldovei, sa primit dela preotul Postolachi dela biserica Chişinău; eliberat mânăstirei Neamţu Nou, în anul com. Bădiceni, în anul 1913. 1872. 29.383. Antimis sfinţit de membrul Sf. Sinod Ocârmuitor,7. 472. Al Arhiepiscopului Serghie al Chişinăului şi Hotinului; Episcopul Ambrosie al Preeaslavului şi Dimitrovului, eliberat bisericei "Sf. Nicolai" din com. Călineşti, jud Iaşi, stareţul sf. mânăstiri a Invierii din Ierusalimul Nou (gub. la 25 Ianuarie 1885. Moscova), pentru biserica "Sf. Ioan Inainte mergătorul"8. 473. Al Episcopului Isaachie al Chişinăului şi Hotinului; de lângă cetatea Pecersc, la 13 Septembrie anul 1754. sfinţit de către Arcadie, Episcopul Achermanului; eliberat Sa primit dela protoiereul Neculai Vasile Laşcov, la 13 bisericei "Naşterea Maicii Domnului" din com. Brezoaia, Noembrie 1919. la 12 Mai 1891. b) greceşti:9. 474. Al Arhiepiscopului Neofit al Chişinăului şi Hotinului; 30.490. Al Arhiepiscopului Constantin, sfinţit în anul 1830; pe eliberat bisericei "Înălţarea Domnului" din com. cele patru margini e tipărit în greceşte, un text, care în Cărpineni, la 22 Aprilie 1894. româneşte vra să zică: "Constantin , din mila lui10.475. Al Episcopului Iacov al Chişinăului şi Hotinului; eliberat Dumnezeu, Arhiepiscopul Contantinopolei, Romei Nouă bisericei catedrale "Schimbarea la faţă a Domnului" din şi Patriarh Ecumenic"; antimisul e făcut din pânză. oraşul Bolgrad, jud. Ismail, la 24 Ianuarie 1902. 31.491. Al Preosfinţitului Hrisant; pe cele patru margini se află11.476. Al Episcopului Vladimir al Chişinăului şi Hotinului; tipărit în greceşte textul care se traduce astfel: "Jertfelnicul eliberat biericei "Naşterea Maicii Domnului" din com. lui Dumnezeu şi Sfântul pentru săvârşirea pe dânsul a Palanca, jud. Acherman, la 23 Aprilie 1906. Liturghiei dumnezeeşi, sfinţit de harul dumnezeesc al Intrutotsfântului şi de viaţă făcătorul Duh. Dă dreptul de12.477. Al Mitropolitului Filaret al Chievului şi Galiţiei; eliberat a ierurgisi în orice loc al stăpânirii Dumnezeului nostru bisericei Regimentului "Voznesensky", la 5 Iulie 1847. Hristos". Sfinţit în luna Iunie anul 1834; antimisul e13.478. Al Arhiepiscopului Anatolie al Minscului şi Lituaniei, făcut din pânză. dela 25 Mai 1832. 32.492. Al Patriarhului Atanasie; pe antimis se află tipărit acelaş14.479. Al Episcopului Veniamin al Huşilor, dela 30 Noembrie text, ca şi pe cel precedent tot în greceşte: "Sfinţit de 1792, de pânză. fericitul şi sfântul Patriarh al sfintei cetăţi Ierusalimului şi15.480. Al Episcopului Meletie al Huşilor, dela 23 Noembrie a toată Palestina, Domnul Atanasie", sfinţit în Sfânta 1803, de pânză. biserică a învierii în anul 1881; antimisul e din pânză.16.481. Al Episcopului Calinic Hariupolis al Huşilor, dela 23 Observaţie: Antimisele arătate, în afară de cel sub No. 23, au fost Decembrie 1860, de pânză. primite din vesmântăria de pe lângă casa arhierească din Chişinău, (Mitropolia) la 15 Mai 1912.17.482. Al Episcopului Iosif al Huşilor, dela 4 Iulie 1873, de pânză. II. Mitrele.
  • 96. 1. 387. Mitră de culoarea roşie carmină, având următoarele el; garnisit cu galon aurit şi flori argintii; gulerul şi chipuri lucrate în email: schimbarea la faţă a Domnului, mânecile în douâ rânduri sunt cusute împrejur cu galon Născătoarea de Dumnezeu, Ioan Botezătorul, Ioan Gură aurit, pe ornatul depe umere se află o cruce auritâ cu de Aur şi cei patru Evanghelişti. E foarte preţioasă. zorzoane; e împodobit cu şase clopoţei de argint aurit şi Chipurile sunt garnisite cu perle. Această mitră probabil 15 nasturi de mătasă; căptuşit cu delicatonă de culoare că e depe vremea Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodini galbenă deschisă. al Chişinăului şi Hotinului. 3. 396. Sacos din brocart argintiu - aurit; mânecile şi bordul sunt2. 388. Mitră de culoare violetă, de catifea, cu patru chipuri de garnisite împrejur cu galon lat, iar pe alocuri cu un galon email întro ferecătură de argint şi anume: chipul îngust argintiu; ornamentele depe spate sunt brodate cu Mântuitorului în toată lungimea sa, al Maicii Domnului, fire de argint şi aur; în tâeturile sacosului sunt şapte al sf. Ioan Botezătorul şi al sf. Ioan Gură de Aur; nasturi de argint-aurit şi cinci de aramâ; câptuşit cu satin. chipurile sunt împodobite cu aquamarini, ametişti, 4. 397. Sacos din brocart alb - argintiu, împodobit cu flori albe în smaralzi şi sticle de culoarea pietrelor; câteşi patru chipuri raze albastre; mânecile şi bordul în douâ rânduri sunt şi cusutura între ele îs presărate cu mărgăritare; mitra e garnisite cu galon lat argintiu-aurit; crucea depe spate e încoronată cu cruce, prevăzută cu 5 ametişti, patru făcută din fire de aur; în tăeturile sacosului îs şase smaralzi, două sticle de culoare albastră, un smarald mare clopoţei de argint din cari doi sunt auriţi şi 12 năsturei de şi un ametist mărunt. aramă; căptuşit cu muşama (colencor) de culoare roşie.3. 389. Mitra de culoare roşie carmină, de catifea, împodobită cu 5. 398. Sacos prevăut cu numeroase cruci argintii; mânecile şi felurite sticle şi pietre mărunte; patru chipuri ale bordul sunt cusute împrejur cu galon argintiu; în tăeturi Evangheliştilor, lucrate în email; mitra e încoronată cu o sunt patru clopoţei de argintt aurit, şapte nasturi de cruce, care are diferite sticle. aramă, crucea depe spate e brodată cu fire de aur şi argint;4. 390. Mitră de catifea, culoarea roşie carmină, cu patru chipuri căptuşit cu muşama de culoare cenuşie. ale Evangheliştilor; împodobită cu sticle de culoare 6. 399. Sacos de catifea, culoarea roşie carmină; cusut împrejur diferite şi mărgăritare mari; e încoronată cu o cruce din în două rânduri cu galon argintiu; în spate se află brodată sticle de culori diferite. o cruce argintie-aurită cu mărgăritare artificiale; în5. 391. Mitră de catifea roşie cu chipurile celor 4 Evanghelişti, în tăeturile sacosului îs cinci clopoţei argintii-auriţi şi 151 email, împodobită cu diferite sticle. Crucea lipseşte. nasturi de mătasă; căptuşit cu granadin.6. 392. Mitră de argint, lucrată cu ciocanul, cu 8 chipuri în Sacosele de sub No. 1--6 sau primit dela capela arhiepiscopală la email; împodobită cu sticle de culori diferite; încoronată 27 Martie 1912. cu o cruce de argint aurită şi prevăzută cu 5 mărgăritare; 7. 117. Sacos din brocart argintiu de mătase, culoare roşie din mai multe scobituri lipsesc sticle. carmină; împodobit cu flori mari albe cu margini albastre,7. 393. Mitră învălită cu o reţea de metal alb din şicul alb; pe precum şi cu cruciuliţe mărunte de aur; căptuşala din mitră se află chipurile: Măntuitorului, Maicii Domnului, mătase albă; sacosul e din timpul Arhiepiscopului Pavel sf.Ioan Inainte mergătorul şi al cuviosului Antonie. Lebedev.Mitrele arătate sub No. 1-7 sau primit dela capela arhiepiscopală, la 8. 118. Sacos din brocart galben împodobit cu flori roşii şi 27 Martie 1912. albastre; căptuşala din culoare bordo; sacosul e din timpul8. 303. Mitră de catifea roşie carmină, împodobită cu opt Mitropolitului Gavriil Bănulesscu Bodoni. medalioane aşezate în şiruri: în cel de sus cei 4 9. 119. Sacos din stofă fasonată brocart cu flori--buchete mari de Evangelişti şi în cel de jos chipul Măntuitorului, Maicii catifea roşii închise şi verzi; căptuşală de mătasă roşie; Domnului, al sf. Ioan Gură de Aur; mitra e încoronată cu sacosul e din timpul Mitropolitului Gavriil Bănulescu cruce, aşezată pe coroană şi e împodobită cu pietre Bodoni. mărunte în forme de cruciuliţe. Sacosele de sub No. 7--9 sau primit dela biserica catedrală din Această mitră e din timpul Mitropolitului Gavriil Chişinău la 11 Iunie 1914. Bănulescu Bodoni; sa primit din mânăstirea Căpriana la b) Omofoarele: 18 Iunie 1916. 1. 400. Omofor din atlas albastru acoperit cu o reţea argintieIII. aurită şi prevăzut cu flori şi cinci cruci argintii căptuşit cuVeşmintele bisericeşti. mătase albă.a) Sacosele 2. 401. Omofor din glaset (brocart strălucitor) argintiu; pe el sunt1. 394. Sacos din ţesătură de mătasă, pe care se află chipurile custe cinci cruci argintii aurite; la margini e garnisit cu o sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură panglică roşie de catifea, căptuşit cu mătase albă. de Aur, cu inscripţiuni în greceşte; mânecele şi brâul fiind 3. 402. Omofor lucrat din glaset maire-alb, garnisit împrejur cu cusute împrejur cu galon alb argintiu, mărgelele cu un aţe argintii; împodobit cu flori şi mărgele de sticlă de găitan alb răsucit, iar gulerul brodat cu panglică îngustă culoare roşie închisă; în mijloc se află cusute cinci cruci de culoare roşie carmină; sacosul e căptuşit cu pânzâ de din aţe argintii şi mărgele de sticlă; căptuşit cu ţesătură calitate inferioară; e un sacos vechiu. albă de atlas.2. 395. Sacos din brocart argintiu - aurit cu heruvimii ţesuţi pe 4. 403. Omofor din glaset alb; garnisit împrejur cu galon II
  • 97. argintiu; căpuşit cu materie albă de mătase. de culoare gris deschis.5. 404. Omofor din brocart uşor galben-aurit; jur împrejur e 12.416. Paliţă din brocart roşu în flori; garnisită împrejur cu garnisit cu galon galben lat; are două cruci şi o galon; căptuşită cu stofă galbenă. ornamentaţie pe spate; omoforul e căptuşit cu materie 13.417. Paliţă din brocart argintiu; împodobită cu flori din catifea albă simplă. şi cu zorzoane; la mijloc o cruce cu mărgăritare mari eToate aceste cinci omofoare sau primit dela capela arhiepiscopiei, la garnisită împrejur cu broderie aurită şi cu trei ciucuri; 27 Martie 1912. căptuşită cu o stofă albăstrie.c) Paliţele: 14.418. Paliţă din brocart alb-argintiu, prevăzută cu flori din1. 405. Paliţă din catifea ; împrejur cusută cu fire de argint şi catifea; garnisită împrejur cu broderie argintie-aurită şi cu arginttii; pe alocuri florile sunt prevăzute cu mărgele de mai multe ciucuri. La mijloc se află cusută o cruce din sticlă mărunte; în mijlocul paliţei se află brodată cu fire fire de argint; căptuşită cu mătase albă. aurite şi argintii icoana Acoperemântului Maicii 15.419. Paliţă din atlas de culoare gris deschis, pe deasupra e o Domnulu; jur împrejur paliţa garnisită cu broderie de reţea argintie, aurită prevăzută cu flori, la mijloc e o beteală cu trei ciucuri aurite; căptuşită cu catifea roşie de cruce; e garnisită împrejur cu galon împletit în felul mătasă. reţelei şi cu broderie argintie-aurită; trei ciucuri atârnate;2. 406. Paliţă din catifea roşie carmină; brodată cu fire de aur şi căptuşită cu mătase albă. de argint, precum şi cu jeu de sticlă de culori diferite; pe 16.420. Paliţă din atlas verde împestriţat cu floricele; cu o cruce paliţă sunt presărate mărgăritare mari; împrejur e din beteală, garnisită împrejur cu galon şi broderie, garnisită cu broderie aurită; căptuşită cu materie de căptuşită cu satin de culoare gris deschis. culoare verde; are trei cruci. 17.421. Paliţă din catifea roşie carmin, cu flori aplicate; garnisită3. 407. Paliţă din ţesătură argintie, cusută cu fire de aur; jur împrejur cu galon argintiu-aurit, cu trei ciucuri de împrejur e garnisită cu broderie aurită; la mijloc e o cruce mătase, din care două de culoare galbenă şi unul roşu din fire de aur cu zorzoane; căptuşită cu atlas roşu. deschis; căptuşită cu stofă de culoare roşie deschisă.4. 408. Paliţă brodată cu aur şi argintr, (lucrată la Viena); în Paliţele mai sus înşirate sau primit dela capela arhiepiscopală la 27 mijloc are icoana Invierii lui Hristos şi înscripţia Martie 1912. η αναστασισ του Χριστου cu 2 îngeri, iar pe la colţuri d) Epitrahilele cei patru Evangelişti; e garnisită împrejur cu broderie aurie-argintie; căptuşită cu mătase roşie. 1. 450. Epitrahil (patrafir) din atlas brodat cu fire de aur şi argint, lucrat în Viena, e foarte preţios; are chipurile celor 125. 409. Paliţă cusută cu fire de aur şi de argint din catifea roşie Apostoli brodate cu broderie aurită în partea de jos; carmină; la mijloc se află brodată Schimbarea la Faţă a căptuşit cu pânză roşie. Domnului; e garnisită împrejur cu broderie aurită; căptuşită cu materie roşie. 2. 451 Epitrahil de brocart aurit, în flori de Austria, garnisit împrejur în două şiruri cu galon argintiu: are şase6. 410. Paliţă din atlas roş cu flori aurite brodate; la mijloc icoana cruciuliţi din fire de argint aplicate şi o cruciuliţă din Sf. Treimi; împrejur e garnisită cu brodrie şi cu trei bucăţele de galon îngust; partea de jos e împodobită cu ciucuri; căptuşala de mătasă. două rânduri de pensule din fire argintii şi cu panglică7. 411. Paliţă brodată cu fire de aur şi argint cu zorzoane; la argintie; epitrahilul are 15 nasturi; căptuşit cu pânză mijloc se află brodată Invierea lui Hristos întro parte cu roşie. doi îngeri iar de cealaltă parte o icoană şi chipurile celor 4 3. 452. Două epitrahile din brocart alb cu flori brodate în formă Evanghelişti; garnisită împrejur cu broderie aurită şi de spice argintii-aurite şi tot în aceiaşi formă cruciuliţi; având trei ciucuri aurite, deasemenea şi cu zorzoane; garnisite cu panglică argintie-aurite şi cu pensuliţe de aţă căptşiă cu materie roşie de mătase. pela margini.8. 412. Paliţă dintro materie aurită, brodată cu fir de aur şi de 4. 453. Epitrahil dublu din brocart alb cu flori albăstrii; înconjurat argint; la mijloc se află icoana Schimbarea la faţă a cu galon argintiu aurit şi cu pensule din fire argintii în Domnului; capetele dimprejurul diademei sunt presărate partea de jos, 6 cruciuliţe din fire de aur şi cu mai mulţi cu mărgritar mărunt; e garnisită împrejur cu broderie nasturi de aramă; căptuşit cu satin de culoare roşie. aurită argintie, o panglică îngustă aurită şi o bandă cu trei ciucuri de mătase; căptuşită cu mătase roşie. Epitrahilele menţionate la No. 1--4 s’au primit dela capela arhiepiscopală la 27 martie 1912.9. 413. Paliţă din catifea roşie carmină, brodată la margini cu fire de aur, la mijloc cu o cruce mare tot brodată. 5. 341. Epitrahil desemnat cu flori peste fond galben cu pensuliţe în partea de jos; dela m-rea Hâncu.10.414. Paliţă din catifea violetă, brodată cu fire de aur în formă de diferite împletituri, cu mai multe cruciuliţi, la mijloc f) Mânecuţele (rucaviţele) ornate cu zorzoane; garnisită împrejur cu broderie aurită 1. 422. Mânecuţe de culoare roşie carmină, brodate cu fire de aur şi trei ciucuri din fire de argint, căptuşită cu percal (stofă şi de argint; pe o mânecuţâ se află chipul Maicii de bumbac negru). Domnului, pe cealaltă chipul Arhanghelului Gavriil;11.415. Paliţă din catifea aurită gasrnisită împrejur cu galon aurit; garnisite cu şnur din fire de argint şi cu 16 inele mici de la mijloc e o cruciuliţă din fire de aur; căptuşittă cu satin argint. III
  • 98. 2. 423. Mânecuţe din atlas roşu; brodate cu fire de aur şi f)Brâele: prevăzute cu mărgăritare mici; pe o mănecuţă se află 1. 437. Brâu de catifea, lat, făcut din brocart de culoare verde, cu chipul Maicii Domnului, pe alta al sf. Arhanghel Gavriil; încuietoarele aurite metalice. garnisite împrejr cu şnur din fire de aur; căptuşit cu mătase roşie. 2. 438. Brâu de catifea, culoare roşie deschisă, brodat cu fire de aur; în locul galonului e broderie argintie-aurită; căptuşit3. 424. Mânecuţe din atlas alb de mătase cu zorzoane din fire de cu mătase albă. aur; pe o mânecuţă e chipul Maicii Domnului, pe cealaltă chipul Arhanghelului Gavriil; căptuşite cu mătase roşie. 3. 439. Brâu lat din brocart colorat cu încuetoare metalică; pe brâu se află aplicată o cruciuliţă din mărgele de sticlă,4. 425. Mânecuţe din atlas roşu deschis, brodat cu fire de aur cu căptuşala de culoare cafenie. chipul Bunei Vestiri; căptuşite cu matase roşie. 4. 440. Brâu brodat cu mărgele de sticlă colorată; căptuşala albă.5. 426. Mânecuţe din catifea verde cu heruvimi brodaţi cu fire de aur şi de argint; mănecuţele au 16 inele de argint; 5. 4. Brâu din stofă de bumbac, căptuşit cu vată, lat; în căptuşite cu pânză roşie. mijlocul brăului se află o cruciuliţă din galon. Sa primit dela biserica comunei Corneşti.6. 427. Mânecuţe din guler de general, postav roş brodat cu fire de aur; marginele sunt garnisite cu galon; căptuşite cu 6. 441. Brâu din catifea roşie carmină, brodat cu fire de aur, mătase albă în floricele. căptuşit cu stofă roşie.7. 428. Mânecuţe din catifea violetă cu desemnuri lucrate din fire 7. 442. Brâu din catifea violetă închisă, garnisit cu şnur împletit de aur şi argint; în mijloc se află mai multe cruciuliţe din aurit; căptuşala albă. aur şi argint cu zorzoane pe falduri, de culoare roşie 8. 443. Brâu din catifea roşie carmină, cu floricele brodate cu fire carmină; căptuşite cu satin roşu. de aur; căptuşit cu mătase albă.8. 429. Mânecuţe din brocart alb, garnisite cu fire sucite de aur; pe 9. 444. Brâu de mătase, din brocart de culoare roşie cu floricele amăndouă se află câte o cruciuliţă pe faldurile galbene, galbene în ţesătură; garnisit cu galon îngust argintiu- garnisite împrejur cu aur; căptuşite cu mătase albă. aurit; căptuşit cu percal.9. 430. Mânecuţe din catifea roşie carmină cu cruciuliţe brodate 10-11445. Două brâe din brocart alb-argintiu cu floricele aurite, cu fire de aur; împrejurul lor sunt ghirlande căptuşite cu brodate din fire de argint, căptuşite cu mătase roşie mătase albastră deschisă. deschisă.10.431. Mânecuţe din catifea roşie carmină cu 4 îngeri, brodaţi cu Brâele sub No.1-10 sau primit dela capela arhiepiscopală la 27 fire de aur; căptuşite cu gradinopol roşu. martie 1912, afară de No.5.11.432. Mânecuţe din brocart de mătase galbenă,desemnată cu 12. 88. Brâu din ţesătură de bumbac în floricele cu două flori şi zorzoane; cruciuliţe din fire de aur şi argint; încueitoare de argint; sa primit din comuna Vulpeşti la garnisite cu galon îndoit argintiu aurit; căptuşite cu 14 Decembrie 1913. mătase de culoare roşie. 1. 334. Antereu din catifea albă cu floricele cafenii. Dela12.433. Mânecuţe din catifea de culoare violetă cu cruciuliţe mănăstirea Răciula. brodate cu fire de aur, garnisite împrejur cu galon 1. 233. Stihar de mătase în dungi verticale, printre dungi trec argintiu-aurit; căptuşala de culoare gris deschis. deacurmezişul fire de brocart. Sa primit dela mânăstirea13.434. Mânecuţe din catifea verde deschisă; cruciuliţe Dobruşa. înconjurate cu cununi aurite; căptuşala de culoare roşie. g) Feloanele:14.435. Mânecuţe lucrate pe falduri cu fire de aur şi zorzoane, cu 1. 35. Felon din materie simplă de pânzâ, brodat în flori. cruciuliţe din sticlă colorată verde aplicate, fiecare cruciuliţă având în mijlocul ei câte un mărgăritar mare; 2. 120. Felon cu un epitrahil dintrun brocart complect greu, de deasemenea şi împrejurul cruciuliţelor sunt mai multe culoare argintie-aurită cu nişte flori aurite, căptuşit cu mărgăritare; căptuşala e de culoare galbenă. percal de culoare roşie.15.436. Mânecuţe brodate cu fire colorate de mătase, înconjurate 3. 121. Felon cu un epitrahil din brocart greu cu ghirlande şi cu o reţea argintie aurită; cruciuliţe şi fire de argint; spice argintii-aurite cu nişte dungi înguste de culoare roşie căptuşala e de mătase de culoare roşie deschisă. aplicate pe fond verde; căptuşala de culoare roşie.Mânecuţele menţionate la No. 1-5 sau primit dela capela No. 2 şi 3 sunt depe vremea Mitropolitului Gavriil Bănulescu. arhiepiscopală la 27 Martie 1912. 4. 203. Felon din stambă cu flori albastre şi albe presărate pe16.256. O pereche de mânecuţe brodate cu garus având chipul fond roşu, ţesătură locală din pânză. Dela biserica din Mântuitorului, rugându-se pentru paharul suferinţii. comuna Paladia, judeţul Hotin, adus de către preotul Ioan Dumitru.17. 68. O pereche de mânecuţe cu chipul Mântuitorului binecuvântând pâinea şi paharul, brodat cu garus, cu data 5. 229. Felon din brocart galben cu nişte dungi orizontale din anului 1845. mătase de culoare diferită.18.342. O pereche de mânece cu chipul Mântuitorului în pahar, 6. 230. Felon din mătase de culoare aurită întreţăsută cu fire de brodate pe catifea verde şi binecuvântând cu amândouă argint, având mai multe floricele mici verzi; căptuşala din mâinile. Are 31 de inele de argint. pânză verde. IV
  • 99. 7. 231. Felon din ţesătură de in de culoare galbenă deschisă; păcatele lumei"; pe cele patru laturi se află chipurile căptuşala de in galben. îngerilor cu inscripţia: "Sfânt, Sfânt, Sfânt este8. 232. Felon din mătase de culoare cafenie; pe căptuşală albastră Dumnezeu", iar pela colţuri chipul unui copac înfrunzit. de in; o bucată din faţa felonului e ruptă. 3. 448. Văzduh şi două pocroveţe din catifea verde cu nişteFeloanele arătate sub No. 5-8 sau primit dela mănăstirea Dobruşa. cercuri mici din galon, aşezate în chip de cruciuliţe; marginile pocroveţelor au aspectul unor reţele.9. 333. Felon de mătase împestriţat cu flori pe fondul verde; în partea dela umere e brodat pe catifea roşie carmină chipul 4. 449. Văzduh şi două pocroveţe din materie albă, în flori, cu Măntuitorului, şezănd pe tron, iar pe la margini chipurile garnitură îndoită din galon îngust şi lat, de culoare albă. Născătoarei de Dumnezeu şi ale sf. Apostoli; sa primit Toate cele menţionate sub No. 1-4 sau primit dela Capela dela mănăstirea Răciula. arhiepiscopală la 27 Martie 1912.Un exemplar la fel cu acest felon se află în muzeul Academiei din 5. 459. Văzduh cusut din bucăţi de mătase colorată. A fost Chiev, şi este din sec.XVII, vezi Album, vol.VI-V, tabloul prezentat de către preotul Spiridon Citrea din 30. com.Solonceni, jud. Orhei.10.339. Felon din catifea cafenie. 6. 204. Văzduh făcut din stambă albastră, aparţinând bisericei din11.340. Felon împodobit cu floricele mărunte, aplicate pe fond comuna Paladia, jud Hotin; prezentat de preotul Ioan aurit, şi cu epitrahil la fel. Dimitriu.Feloanele arătate sub No. 10-11 sau primit dela mănăstirea 7. 237. Văzduhuri mici şi mari din brocard galben, căptuşală de Hâncu. pânză.12.347. Felon din atlas carmin roşu cu nişte flori mari şi figuri 8. 235. Văzduh mare din mătase de culoare albastră, căptuşala de brodate peste ţesătură (rupt). pânză albă.h) Epitafele: 9. 236. Văzsduh mare de mătase roşie carmină; căptuşit cu mătase de culoare deschisă.1. 498. Un epitaf de catifea pus în cadru de lemn cu sticlă în faţă; dimensiunea epitafului 1 3/4, 1 1/4 arşine. 10.237. Văzduh mare de culoare verde deschisă, căptuşit cu mătase albastră.2. 31. Un epitaf din pânză. 11.238. Văzduh mare din mătase roşie carmină; căptuşit cu3. 137. Două epitafe, din cari unul datat cu anul 1804. Sau stambă verde. primit dela m-rea Călăraşauca. 12.239. Văzduh mare de culoare verzue, căptuşit cu pânză4. 202. Un epitaf lucrat cu vopsele de ulei pe pânză în albastră. dimensiune: lung. 1 1/2 arş., lăţimea 14 verşoace. 13.240. Văzduh mare de mătase în dungi, cu flori presărate pe5. 210. Un epitaf lucrat cu vopsele de ulei pe pânză în fond alb. dimensiune: 1 3/4 arş., 1 arş. 7 verş. Sa primit dela Văzduhurile de sub No. 7-13 sau primit dela mânăstirea Dobruşa. preotul T. Trofimov, din com. Grimăncăuţi, judeţul 14.254. Trei văzduhuri: Hotin. a) unul din bucăţi de mătase de culori diferite,6. 227. Un epitaf lucrat cu vopsele de ulei pe ţesătură de mătase în dimensiune: 2 1/2 şi 2 3/4 arş. b) unul din pluş desemnat în flori, garnisit cu galon alb şi7. 228. Un epitaf de in cu inscripţiuni în greceşte. c) unul din lână de culoare verde cu desemnuri, garnisit cu agromat.Epitafele trecute la No.6 şi 7 a fost primite dela mănăstirea 15.255. Trei perechi de pocroveţe pentru discos şi potir: a) din Dobruşa. atlas alb cu flori brodate albastre, b) din atlas tot de acest fel cu flori brodate cu fire de mătase şi c) din materie8. 337. Epitaf cu chipuri sfinte pe pluşul galben, roşu peste tot; galbenă cu cruciuliţe garnisită cu galon galben. sa primit dela m-rea Răciula. Văzduhurile de sub No. 14--15 au fost înaintate de către preotul9. 343. Epitaf de mătase, cu o inscripţie în moldoveneşte: Cel ce Teodor Petrovici dela diferite biserici ale judeţului Hotin. cu bun chip Iosif. 16.315. Trei pocroveţe pentru potir şi discos.i) Văzduhurile, aerele şi pocroveţele: 17.316. Văzduh brodat cu zorzoane şi împodobit pe la colţuri cu1. 446. Văzduh (Aerul) din catifea roşie carmină, în mijlocul lui e sticle galbene. brodat pe fond alb Schimbarea la faţă a Domnului; iar pe cele patru laturi chipurile îngerilor cu inscripţia Pocroveţele de sub No.16 şi 17 sau primit dela mânăstirea slavonească: "Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul"; pe la Hârbovăţ. colţuri câte un copac. 18.345. Vâzduh şi pocrovăţ în floricele pe fond cafeniu de mătase,2. 447. Pocroveţ (acoperişul) din catifea de culoare roşie carmină garnisit împrejur cu materie galbenă de mătase; dela m- cu chipul lui Hristos pătimind; pe cele patru laturi rea Hâncu. chipurile îngerilor cu inscripţia slavonă: "înger". Văzduh 19. 32. Văzduh mare. din aceiaş materie şi de aceiaş culoare; în mijloc are chipl 20. 67. Văzduh de atlas cu garnitură argintie şi cu broderie în Mântuitorului prunc cu o inscripţie în slavoneşte brodată mijloc. împrejur: "Acesta este Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică V
  • 100. 21.105. Două pocroveţe brodate cu fire de argint; dela preotul presărate pe un fond închis pentru analog. Iosif Belodanov. 4. 348. Acoperemânt pe analog în dungi deschise.22.344. Două pocroveţe împodobite cu flori mărunte pe un fond 5. 349. Acoperemânt de mătase pentru jertfelnic. deschis, garnisit cu catifea verde închisă; prezentat de către preotul Teodor Petrovici din Chişinău. 5. 350. Acoperemânt de catifea în dungi pentru analog.j) Invelitoarele de pe cârjele arhiereşti: Obiectele notate la No. 348-350 s’au înnaintat de către preotul Teodor Petrovici.1. 454. Invelitoare din catifea albastră cu fire de argint şi fluturaşi; înconjurată în partea de jos cu franjuri argintii, IV. căptuşită cu stofă de bumbac albastru. Sfintele Vase2. 455 Invelitoare din catifea albastră, verde deschisă cu floricele a) Potirele brodate cu fir de aur şi argint şi iniţialele A.C. şi 1. 41. Un potir de cositor de prin 1809—10, dela preotul înconjurată cu franjuri de argint, căptuşită cu mătase Artemon Buruiană, din parohia Stolniceni. roşie. 2. 61. Un potir de cositor de prin 1806—10, dela preotul3. 456. Invelitoare din atlas alb, brodat cu fire de aur şi sticle; pe V.Gonţa, din parohia Puţintei. Invelitoare se află iniţialele A.A.C. şi H. înconjurată cu franjuri argintii, căptuşită cu mătase albă. 3. 71. Un potir de cositor de pela sfârşitul secolului al XVIII-lea din biserica com. Trebujeni, judeţul Orhei, înaintat de4. 457. Invelitoare din atlas roşu, acoperit cu reţea argintie, pe către protopopul protoiereu Atanasie Usinevici. care se află brodată cu fire de aur o stea--mitră şi litera A; înconjurată cu pensuliţe argintii aurite, căptuşită cu 4. 95. Un potir de cositor dela protopopul Modval. mătase roşie. 5. 99. Trei potire de cositor şi unul de lemn, dela preotul Butuc,5. 458. Invelitoare argintie din brocart alb cu desemnuri lucrate din parohia Tătăreşti. cu fire de aur şi argint; înconjurată cu franjuri argintii 6. 106. Un potir de cositor de prin a doua jumătate a secolului al aurite şi căptuşită cu mătase albă. XVIII-lea, dela protoiereul Novacov.6. 459. Invelitoare din catifea închisă cu cruce lucrată cu fire de 7. 107. Un pahar de argint, nemarcat, de pe la începutul sec. aur şi fluturaşi, înconjurată cu franjuri aurite şi argintii, XIX, dela preotul Grigorie Crocos. căptuşită cu atlas albastru. 8. 115. Două pahare (potire) mici, dela preotul Pavel Mateevici,7. 460. Invelitoare din atlas roşu cu cruci din galon alb de beteală, din comuna Ghijdieni, jud. Bălţi. înconjurat cu franjuri de beteală albă, căptuşită cu percal 9. 139. Patru potire de cositor din care unul mare, dela (stofă de bumbac). mânăstirea Saharna.8. 461. Invelitoare din atlas alb cu ornamente făcute din mătase, 10.144. Un potir de cositor dela preotul T. Bacinschi, din com. fire de argint şi sticle înconjurată cu franjuri de beteală Crivaia, jud. Hotin. albă şi căptuşită cu satin alb. 11.155. Un potir de aramă dela preotul M. Friptul.9. 462. Invelitoare din catifea roşie cu ornamente lucrate cu sticlă albă şi iniţialele A.A.C.; înconjurat cu franjuri de beteală 12.199. Un potir de argint aurit în formă de coloană, lucrare fină şi căptuşită cu satin galben deschis. artistică, dela protoiereul Ignatie Coroviţchi, din oraşul Cetatea-Albă.10.463. Invelitoare din atlas roşu deschis cu ornamente lucrate din mătase, fire de argint şi sticle, înconjurat cu franjuri de 13.216 Un potir de lemn, dela preotul Teodor Petrovici. beteală şi căptuşită cu satin de culoare gris deschis. 14.273. Un potir de cositor, dela preotul T.Bogos din comuna11.464. Invelitoare din catifea roşie, brodată cu fire de aur şi Făleşti. purtând literele “Iis, Hr.” (I . .) înconjurat cu b) Discosele franjuri aurite argintii căptuşit cu mătase de culoare 1. 107. Disc de argint nemarcat, lucrat cu mâna, aparţinând vânătă. probabil sec. XIX-lea prima jumătate, dela preotul12.465. Invelitoare din atlas albastru deschis brodat cu fire aurite Grigorie Crocos, din comuna Beşalma, judeţul Tighina. argintii şi sticle, cu căpuşală albastră deschisă. 2. 126. Disc de metal, dela preotul Pavel Mateevici, din comunaToate invelitoarele de sub No. 1--12 s’au primit din Capela Ghijdieni, jud. Bălţi. arhiepiscopală, Chişinău, 27 Mart. 1912. 3. 155. Disc de aramă, primit dela preotul Mihail Friptul din1. 135. Perdeaua (zavesa) pentru uşile împărăteşti de stambă, din parohia Puhoi, jud. Chişinău. mănăstirea Hâncu. c) Suliţele (copiile)L) Odăjdiile şi acoperemintele pentru Sf.Masă. 1. 38. Suliţă veche de aramă, dela preotul Flor Serbinschi din1. 332. Odajdie de mătase cu flori de culori vii, brodate peste tot, Şoldăneşti, jud. Orhei. căptuşită cu materie roşie. 2. 39. Suliţă de aramă, dela preotul Artemon Buruianov, din2. 335. Acoperemânt de mătase de coloare închisă în dungi com. Stolniceni, jud. Chişinău. pentru analog. 3. 88. Suliţă şi steluţă din Mănăstirea Hârjauca.3. 336. Acoperemânt de mătase cu flori în culoare bordo, 4. 86. Suliţă de fer cu mânerul de corn negru. VI
  • 101. d) Steluţele 1. 58. Cutie rotundă pentru sfintele Daruri din metal.1. 63. Steluţă de argint, nemarcat, având data 1822 şi iniţialele 2. 128. Cutie metalică pentru sf. Daruri cu Răstignirea “I.K.”, cu chipul crucei pe cer şi cu două spice de grâu, închipuită, în partea dinainte, dela preotul Pavel din comuna Buciumeni, jud. Bălţi. Mateevici, din parohia Ghijdieni, judeţul Bălţi.2. 107. Steluţă şi linguriţă de argint nemarcat, lucrate cu mâna 1. 325. Vas pentru aghiazmă, de teracotă, de culoare verde din de pela începutul sec. XIX, din biserica parohiei Beşalma, anul 1877 din m-rea Frumoasa. jud. Tighina, înaintate de către preotul Grigorie Crocos. 1. 127. Cutie, pentru sf. Mir, de metal, dela preotul Pavel2. 115. O steluţă, două suliţe de aramă, o linguriţă şi miruitor Mateevici, dela parohia Ghijdieni. din biserica parohiei Ustia-Obreja, jud. Tighina. 1. 23. Un vas pentru sf. Maslu, din cositor.e) Linguriţele 1. 113. Vas pentru căldură din anul 1811, dela biserica com.1. 126. Linguriţă metalică, suliţă cu mânerul fabricat din lemn de Sărata, jud. Bălţi. palmier, suliţă cu mâner de os alb şi farfurioară, dela 1. 82. Un ciainic de aramă pentru udarea duşumelelor. preotul Pavel Mateevici dela parohia Ghijdeni, jud. Bălţi. 1. 73. Un pahar de sticlă colorată şlefuită, purtând iniţialele4. 139. Steluţă şi 2 farfurioare dela mânăstirea Calaraşauca. Arhiepiscopului Dimitrie.5. 140. 2 suliţe de fier din care una cu mâner de lemn, dela 2. 130. Un pahar de metal, emailat cu ornamente în amintirea aceiaşi mănăstire. încoronării Impăratului Nicolai II, 4 Maiu 1896, dela6. 150. Steluţă de aramă şi suliţă de fier cu mâner de lemn, dela D-l Andrei M. Parhomovici. biserica Budeşti, înaintate de preotul M.Friptul. 3. 509. Un pahar de sticlă cu monograma D. A. C., dela iconom7. 158. Steluţă metalică din biserica par. Colniceni jud. Orhei. stavrofor Serghie Bejan.8. 351. Steluţă de argint, marcat 12, din mânăstirea Vărzăreşti. 1. 139. Două talere.f) Chivotele (cutii pentru Sf. Daruri) şi alte obiecte. 1. 122. Tablă metalică, rotundă, nu prea mare, cu chipul Sf.1. 1. Chivot de lemn întreg în forma unei biserici, fiind Gheorghe, purtătorul de biruinţă, în mijloc, iar pe încoronat cu 3 cruciuliţe şi prevăzut cu chipurile Sf. margine de jur împrejur sunt înşirate literele alfabetului Apostoli Petru şi Pavel în miniatură. latin, dela protoiereul Atanasie Usinevici.2. 40. Chivot lucrat din metal alb cu chipul Învierii Domnului, g) Analoagele. dela preotul Artemon Burbinov, din parohia Stolniceni, 1. 80. Analog cu închipuirea Mântuitorului cu crucea în mână, judeţul Chişinău. Datează din anul 1810. stând pe un glob cu cruce sus, încunjurat de şarpe; din3. 60. Chivot de tinichea, fără cruce. anul 1659.4. 69. Chivot cu 4 turle şi o lădiţă de lemn la mijloc, din biserica 2. 523. Analog verde cu zugrăviri aurite pe margini. com. Vulpeşti, jud. Bălţi. V.5. 81. Chivot de lemn cu un sertar şi 3 turle, din care una 1. Sfeşnicele. prevăzută cu cruciuliţă, învelit cu hârtie aurită. 1. 317. O pereche de sfeşnice de argint cu inscripţiunile gravate6. 100. Chivot de tinichea, dela preotul D. Butuc, cu cruce. în postament: “1816 Aprilie 23, Serafim Arhimandrit şi7. 114. Chivot de lemn din anul 1823. igumenul mânăstirei de Hârbovăţi”, primite dela mănăstirea Hârbovăţ.8. 123. Chivot de metal alb aurit, reprezintă o biserică cu cinci- turle şi ornament de ajur. 2. 45. Un sfeşnic de lemn cu şapte candele, primit dela biserica soborul Înălţărei din Chişinău.9. 125. Chivot metalic, împodobit în partea de sus cu nişe raze şi icoana Învierii lui Hristos, iar în partea de jos cu icoana 3. 89. Un sfeşnic de lemn vopsit, cu o mână care ţine un tub Cinei cei de taină şi altele aşezate în cele patru laturi ale pentru înfipt lumânările. chivotului, de o parte şi de alta figurile apostolilor Petru şi 4. 90. Pavel, cu heruvimii deasupra lor. şi 132. Două sfeşnice de lemn cu chipurile Serafimilor.Chivotele notate la No. 124 şi 125 s’au primit dela preotul Pavel 5. 93. Policandru mare din lemn cu trei rânduri. Mateevici din com. Ghijdieni, jud. Bălţi. 2. Candele.10.138. Chivot metalic cu trei turle din tinichea. 1. 103. Două candele de argint, dela iconom stavrofor Iosif11.373. Chivot de lemn cu trei despărţituri, lucrat dintr’o bucată Belodanov. întreagă de lemn, prevăzut cu chipuri sfinte pe pereţii de dinafară, din anul 1820, din Seliştea, jud. Chişinău, s’a 2. 141. Candelă de aramă. primit dela iconom stavrofor Constantin Gh. Popovici. 3. 318. Candelă din metal alb dela m-rea Hârbovăţ.12.103. Chivot lucrat din argint şi o linguriţă tot de argint. 4. Candelă de argint în trei colţuri, lungă, artistic şi fin13.520. Chivot din lemn fără uşă, dela preotul Gh.Gobjila. executată, cu lanţ vechi, luată de iconom stavrofor Iosif Datează dela 1809. Belodanov, dela biserica catedrală din Ismail. VI. VII
  • 102. Iconostasele. întrun chivot acoperit cu geam: în mărime de 65 x 531. 94. Un iconostas cu trei rânduri, ţesut în pânză, dela cm.; sa primit dela Catedrala din Chişinău în anul 1912. protopopul Vichentie Gumă. 6. 76. Icoana Mântuitorului, şezând pe tron, lucrată pe2. 200. Partea de sus a iconostasului, lucrată cu vopsele de ulei pe scândură; în jurul chipului, e o sculptură de lemn: icoana pânză, dela biserica com. Ţâra, jud. Soroca, înaintat de e făcută în anul 1783, în mărime de 111 x 77 cm. sa preotul Mihail Opacov. primit dela mănăstirea Dobruşa.3. 507. Un chivot mare cu icoane, împodobite cu veşminte de 7. 79. Icoana cu pruncul pe cruce (Αναληψισ του Χριστου) şi argint; la mijloc icoana Sf. Nicolae, deasupra a cu Născătoarea de Dumnezeu, rugându-se, făcută în anul Mântuitorului, pe la margine a Maicei Domnului şi a Sf. 1885 în mărime de 71 x 62 cm. Alexandru Nevschi, făcută cu cheltuiala companiei de 8. 154. O altă icoană la fel cu cea precedentă veche, în mărime de invalizi din Basarabia şi din judeţul Cahul, al 1 ianuarie 80 x 67 cm. 1846. 9. 242. Icoana cu Pruncul Hristos pe cruce, cu un craniu deChivotul s’a primit dela catedrala Chişinăului în anul 1912. mort, lucrată în anul 1861 pe pânză; în mărime de 65 x4. 312. O parte din uşile împărăteşti cu icoana Buneivestiri şi cu 52 cm.; dela par. com. Cepeleni, jud. Chişinău. inscripţia în greceşte “ο εναγγελισμοσ” 77 x 87 cm. dela 10.249. O altă icoană la fel cu cea precedentă; lucrată pe scândură parohia Nisporeni, jud. Chişinău. în anul 1803 şi cu o inscripţie în partea de jos: "MinuniaIcoanele. neobişnuită"; mărime de 34 x 24 cm.a) Icoanele sf. Treimi 11.109. Icoana Invierii Domnului, îmbrăcată cu veşminte de argint nemarcat; sa primit de la preotul G. Crocos.1. 53. Icoana sf. Treimi, lucrată pe pânză din 1818, primită dela preotul Teodor Rusu, din par. Serbiceni, jud. Hotin. 12.321. Icoana Invierii Domnului pe scândură, mărime 31 x 25 cm.2. 360. Icoana în miniatură a sf. Treimi, turnată din aramă şi a chipului Mântuitorului celui nelucrat de mână, în felul 13.131. Icoana Mântuitorului, a Maicei Domnului şi a unor unei urne, dela mănăstirea Vărzăreşti. sfinţi, ale căror chipuri sunt înşirate în trei rânduri, o lucrare veche; sa primit dela preotul Vladimir Gonţa.3. 153. Icoana sf. Treimi (în trei persoane), lucrare streină, sa găsit în casa unui adept al sectei Inochentie; sub sticlă şi 14.326. Icoana Răstignirea Mântuitorului, cusută cu mărgele şi în cadru. A treia persoană fiind însuşi Inochentie (după pusă în cadru fără sticlă; în mărime de 22 x 18 cm. cum cred aceşti sectanţi); mărime 31 x 24 cm. 15.367. Icoana Răstignirea Mântuitorului, cusută cu mărgele şi4. 216. Icoana sf. Treimi, cu mai multe rânduri de sfinţi apostoli, pusă în cadru fără sticlă; în mărime de 22 x 16 cm. mucenici, profeţi, lucrată pe scândură, în mărime 53 x 40 16.220. Icoana Mântuitorului, stând în pahar şi făcând să se cm., dela mânăstirea Saharna. scurgă un şuvoiu din prea curatul Său Sânge; pe cap e5. 524. Icoana sf. Treimi în feţe, zugrăvită de pe model exotic, pe cununa de spini; zugrăvită cu văpsele de ulei pe pânză scânduri; a treia fiinţă, după rătăcirea adepţilor lui lipită pe scândură; în mărime de 67 x 46 cm. Inochentie, este ieromonahul Inochentie; mărime 97 x 17.280. Chipul Mântuitorului şi degetele mâinei Sale stângi, 71 cm. desemnate pe scândură văpsită cu lac; în mărime de 36 x6. 525. Idem pe scândură cu margini bătute cu ciocanul, aurite; 28 cm. mărime 44 x 35 cm. 18.289. Icoana Mântuitorului în cununa de spini, lucrată pe7. 526. Icoana cu închipuirea Dumnezeului Tatăl şi Fiul, iar în scândură cu văpsele uleioase, în mărime de 31 x 24cm. mijloc, având pe ieromonahul Inochentie, în antereu cu 19.290. Icoana Mântuitorului cu Evanghelia deschisă, lucrată pe cruce şi mătănii în mâini; mărime 58 x 44 cm. scândură cu văpsele uleioase pe scândură; în mărime deb) Icoanele Mântuitorului. 29 x 24cm.1. 496. Icoană lucrată pe scândură, îmbrăcată cu un veşmânt de Cele notate la No.180, 289 şi 290 (17,18 şi 19) sau înaintat de argint, nemarcat, şi cu o coroană de argint (gravură) în către preotul Teodor Petrovici. mărime de 62 x 51 cm. 20. 28. Icoana Mântuitorului cu cununa de spini pe pânză.2. 503. Icoana Mântuitorului cu cununa de spini şi hlamida roşie, 21.364. Intrarea Domnului în Ierusalim. lucrată pe pânză întinsă întrun cadru de lemn în mărime c) Icoanele Maicei Domnului de 62 x 51 cm. 1. 493. Icoana Maicei Domnului de Tihvin, lucrată pe scândură;3. 504. Chipul Mântuitorului, legat de stâlp, cu cununa de spini de o parte şi de alta a Maicei Domnului stau sf. Apostoli pe cap, lucrată pe pânză întinsă întrun cadru de lemn în Petru şi Pavel, sf. Arhidiacon Ştefan şi sf. Vasile fericitul; mărime de 52 x 44 cm. icoana e îmbrăcată pe jumătate cu veşmânt de argint şi cu4. 506. Icoană lucrată pe lemn şi îmbrăcată cu nişte veşminte de coroane tot de argint nemarcat; în mărime de 26 x 31cm. aramă argintie, aşezată în chivot aurit, în mărime de 26 x 2. 494. Icoana Maicei Domnului de Cazan, pictată pe scândură, 23 cm. cu un veşmânt de argint aurit, nemarcat; în mărime de5. 46. Icoana Naşterii Domnului cu închipuirea feţelor în relief 26 x 31cm. (tabloul Naşterii şi al localităţii unde a avut loc), aşezată 3. 495. Icoana "Floarea cea neveştejită" cu riza aurită de argint, VIII
  • 103. lucrată cu ciocanul şi avănd o coroană tot de argint verş. nemarcat; în mărime de 34 x 27cm. 23.327. Icoana Maicei Domnului, cu veşmânt alb metalic în4. 497. Icoana Maicei Domnului de Vladimir, o lucrare veche pe mărime de 35 x 30cm. scândură cu riză metalică aurită şi cu o coroană; în 24.329. Icoana Acoperemântul Maicei Domnului, în mărime de mărime de 31 x 26cm. 35 x 25cm.5. 499. Icoana Acoperemântului Maicei Domnului, veche, lucrată 25.330. Icoana Adormirea Maicei Domnului, în mărime de 35 x pe scândură; în mărime de 71 x 58cm. 27cm.6. 505. Icoana Maicei Domnului de Ahtârka, lucrată pe scândură, 26.346. Icoana Maicei Domnului având în braţe pe Pruncul cu o cunună metalică aurită, aşezată întrun chivot gravat Hristos şi a Sf.Ioan Înaintemergătorul, lucrată cu văpsele artistic, acoperit cu un geam; în mărime de 44 x 42cm. de ulei pe scândură, în mărime de 20 x 16cm., din7. 508. Icoana Maicei Domnului pictată pe scândură, garnisită pe mânăstirea Hâncu. la margini cu o panglică de argint (lucrare veche cu 27.368. Icoana Maicei Domnului "Chievo-Pecerska", lucrată cu ciocanul). văpsele de ulei pe scândură; în mărime de 13 x 11cm.8. 59. Icoana Acoperemântul Maicei Domnului, lucrare artistică 28.521. Icoana Maicei Domnului cu coroană şi cu Dumnezeescul primită dela Doamna Zottu. Prunc, binecuvântând şi în mâna stângă ţinând o carte;9. 57. Icoana Naşterea Maicei Domnului, reprezentând un copil este zugrăvită în anul 1702 pe scândură; mărimea 97 x ce se scufundă întrun vas cu apă; în mărime de 32 x 80., cu o inscripţie românească. 24cm.; primită dela preotul Constantin Postolachi. d) Icoanele sfinţilor10. 70. Icoana Maicei Domnului de Spania, pe scândură, o 1. 500. Icoana sf. marei Muceniţe Ecaterina, lucrată pe scândură, lucrare artstică nouă, în mărime de 31 x 16cm.; sa primit cu închipuirea difetelor întâmplări din viaţa sa; în mărime dela I.P.S.S. Serafim fostul Arhiepiscop al Chişinăului de 97 x 75cm. (astăzi Arhiepiscop de Tver). 2. 11. Icoana sf. Maria Magdalena, cuv. Iustinian (după alţii11. 78. Icoana Buneivestiri a Maicei Domnului, lucrată pe Stelian) cu un prunc în braţe, şi a mucenicului Christofor scândură , în mărime de 26 x 22cm. cu cap de câine, lucrată pe scândură; în mărime de 75 x12.142. Icoana Maicei Domnului, pictată pe scândură; primită 62.; sa primit din biserica comunei Lăpuşna, dela mânăstirea Horodiştea, cu o inscripţie: "A jud.Chişinău. Episcopului Damian"; mărimea de 83 x 52cm. 3. 22. -13.145. Icoana Maicei Domnului dela 1732,reprezentând o 4. 24. "Cina cea de taină", lucrată peo scândură semiovală, răstignire a Mântuitorului, cu un veşmânt metalic, dela văpsele sunt uzate; mărime de 67 x 53cm. preotul Nicodem Petranici. 5. 27. Inchipuirea celor 12 sărbători mari, pe scândură.14.165. O mică icoana de purtat pe piept, cu chipul Maicei Domnului, lucrată primitiv, dela preotul Nicodem 6. 104. Icoana Sf.Nicolae şi a Maicei Domnului cu veşmânt de Petranici. argint; sa primit dela preotul I.Belodanov.15.198. O mică icoană neagră, săpată în lemn, cu închipuirea 7. 47. Icoana veche Sf.Nicolae, lucrată pe lemn, în anul 1770; Maicei Domnului purtând în braţe pe Mântuitorul mărimea 60 x 38cm.; sa primit dela Catedrala Chişinău, Hristos Pruncul, iar în partea de sus şi de jos, fiind cu Ioan Botezătorul şi Maica Domnului. chipurile Heruvimilor, iar jos de tot sunt scrise cuvintele: 8. 143. Icoana Sf.Nicolae, primită dela schitul Horodiştea; are "cinstea făcută chipului se înalţă la cel dintăi chip", dela inscripţia "A Episcopului Damian". Arhiepiscopul Platon. 9. 157. Icoana, făcută din email inferior, cu înscripţia în partea16.280. Icoana Maicei Domnului şi a Pruncului Dumnezeesc, de jos: "Povestirea minunei ce sa petrecut în vremea lucrată cu văpsele de ulei pe scândură în mărime de 15 x Paştelui", primită dela preotul Mihail Friptu. 9cm. 10.160. Icoana de lemn a Sf.Nicolae.17.279. Chipul Maicei Domnului cu coroană pe cap, lucrată cu 11.161. O mică icoana de lemn cu mai multe chipuri de sfinţi în văpsele de ulei pe scândură în mărime de 28 x 24cm. trei rânduri orizontale (pealocuri stricată).18.287. Icoana Maicei Domnului "Scârbită", lucrată cu văpsele de 12.164. O mică icoană a Sf.Nicolae, deasupra cu chipul cel ulei pe scândură, în mărime de 53 x 42cm. sa prezentat nelucrat de mână; sa primit dela preotul N.Petranici. de preotul Teodor Petrovici. 13.209. Icoana Sf. Ioan Teologul în medalion dela uşile19.294. Icoană veche a Maicei Domnului şi a sf.Nicolae, lucrată Impărăteşti; sa primit dela preotul Vasile Bârcă. cu văpsele de ulei pe scândură, în mărime de 62 x 40cm. 14.214. Icoana Sf.Nicolae, lucrată cu văpsele de ulei pe pânză;20.296 "Zidul nedărâmat": icoana Maicei Domnului cu mâinele mărimea 93 x 58cm; dela mânăstirea Tabăra. ridicate în sus, în mărime de 26 x 18cm. 15.215. Icoana Sf.Nicolae, lucrată pe scândură; mărimea 58 x21.297. Icoana Buneivestiri a Maicei Domnului în mărime de 24 36cm.; dela mănăstirea Saharna. x 18cm. 16.219. Icoana Sf.Impărătese Elena, lucrată pe scândură;22.298. Icoana Adormirei Maicei Domnului, în mărime de 4 x 2 mărimea 26 x 18cm.; sa primit dela preotul Nicolai IX
  • 104. Donos din com. Jora de Sus, jud. Orhei. 34.353. Icoana Sf.Gheorghe, lucrată pe hârtie şi pusă în cadru,17.221. Icoana Sf.Marilor Mucenici Gheorghe şi Dumitru în dela mânăstirea Neamţul Nou. veşminte ostăşeşti, lucrată pe scândură; văpsele sunt 35.328. Icoana Sf.Nicolae şi a Sf.Filaret cel "îndurat", cu pealocuri distruse; mărimea 31 x 25cm. inscripţii în greceşte; deasupra chipul Maicei Domnului;18.222. Icoana Sf.Nicolae, având în faţă o cristelniţă; mărimea mărimea 42 x 31cm. 53 x 40cm. 36.365. Icoana celor 40 mucenici din Sevastia, lucrată pe pânză cu19.241. Icoana Arhistratigului Mihail, în chiurasă, lucrată pe văpsele de ulei şi lipită pe scândură; mărimea 31 x 26cm. scândură; mărimea 84 x 49cm.; dela preotul Nicanor 37.372. Icoana Sf.Ioan Botezătorul cu Pruncul Hristos, lucrată Roşca din comuna Cobâlca, jud. Orhei. cu văpsele de ulei pe pânză; mărimea 31 x 24cm.; dela20 245. Icoana Arhistratigului Mihail, lucrare primitivă pe mănăstirea Hârbovăţ. scândură; mărimea 52 x 42cm.; dela preotul Teodor 38. 25. Icoana sf. Aaron, văpseaua stricată. Bacinschi din comuna Crivaia, jud. Hotin, găsită pe apa 39. 26. Sf.Zaharia, văpseaua stricată. Prutului. 40. 29. Tablou reprezentând diferiţi sfinţi.21.251. Icoana Arhistratigului Mihail cu securea de foc în mâna dreaptă şi cu soarele în mâna stângă, lucrată pe scândură 41. 30. Tablou cu chipurile sfinţilor şi întâmplări din viaţa şi pusă în cadru de lemn; 4 x 3 cm.; primit dela preotul bisericei. T.Petrovici. 42. 77. Tabloul judecăţii de apoi, lucrat cu văpseli pe ştofă22.258. Icoana Cuviosului Stelian cu un prunc în braţe; lucrată fasonată. pe scândură; mărimea 18 x 12cm.; tot dela preotul 43.381. Icoană mare a sf. mucen. Ecaterina, zugrăvită cu văpseli T.Petrovici. de uleiu pe pânză, cu cadru. Mărimea 166 x 84cm.23.260. Icoana Sf.Nicolae în relief (denumită Mojaisca Icona) în 44.527. Prea Cuviosul Serafim din Sarov (fototipie) dela mâna dreaptă cu sabia iar în cea stângă cu o biserică Arhiepiscopul Serafim cu inscripţia lui. (simboalele de izbăvirea bisericii din oraşul Mojaisc, e) Icoane ce se închid (desfac) gubernia Moscova, de nimicirea Francezilor în 1812); icoana e pusă în cadru acoperit cu un geam; mărimea 53 1. 259. Una mică (52 x 31cm.) cu chipurile executate în văpseli x 44cm.; sa înaintat de preotul bisericii din Ojeva, jud. uleioase pe scândură; partea deasupra a icoanei e Hotin. desprinsă.24.278. Icoana Sf.Gheorghe, purtător de biruinţă, lucrată cu 2. 301. Una de aramă cu patru articulaţii, aratând închipuirea văpsele de ulei, înnegrită şi decolorată; mărimea 31 x celor 12 sărbători mari turnată primitiv, pe alocuri 24cm. împodobită cu email (40 x 18cm.)25.284. O mică icoană făcută din aramă, reprezentând chipul 3. 302. Una de aramă cu patru articulaţii, reprezentând cele 12 Sf.Gheorghe, purtătorul de biruinţă; mărimea 7 x 4cm. sărbători mari, turnată primitiv (35 x 15cm.).26.285. Un medalion de metal cu chipul Sf.Nicolae, lucrată cu Icoanele de sub No.301 şi 302 le-a înaintat preotul Teodor văpsele de ulei. Petrovici, dela enoriaşii parohiei Sf. Teodor Tiron din Chişinău.27.286. O mică icoană din aramă înnegrită, cu închipuirea a trei sfinţi în miniatură, iar deasupra închipuirea icoanei 4. 359. Una mică cu chipul Mântuitorului, al Maicei Domnului Mântuitorului, cea nelucrată de mână. şi al Sf.Ioan Botezătorul, iar pe marginea de jos chipurile Sf.Nicolai din Myralichia şi al Arhistratigului Mihail;28.288. Icoana Sf.Nicolae, deasupra cu chipurile Mântuitorului şi înaintată de preotul Teodor Petrovici din Chişinău. a Maicei Domnului; lucrată cu văpsele de ulei, pe alocuri distruse; scândura e crăpată dealungul ei; mărimea 39 x 5. 376. Una de aramă cu patru articulaţii (42 x 16cm.), 34cm.; sa înaintat de preotul Teodor Petrovici. reprezentând cele 12 sărbători mari, turnată.29.291. Icoana Impăratului Constantin, şezând pe tron şi având 6. 377. Una de aramă cu trei articulaţii (16 x 12cm.) cu chipul în mâini crucea şi suliţa; văpsele sau înegrit şi sau şters Maicei Domnului turnată în partea de mijloc a icoanei, pe alocuri; mărimea 25 x 28cm.; înaintată de acelaş iar pe la margini sunt închipuite cele 12 sărbători mari. preot. 7. 378. Una icoană cu trei articulaţii miniatură (mărimea 9 x30.295. Chipurile: Sf.Nicolae, al Mântuitorului şi al Născătoarei 4cm.) cu chipul Sf.Nicolai turnată primitiv cu sabie şi de Dumnezeu pe făşii lungueţe de sticlă ordinară; biserică în mâini, iar pela margini sunt chipuri de sfinţi. înaintată de preotul Teodor Petrovici. f) Prapuri pe muşama.31.300. Chipurile sfinţilor după zilele lunilor, în cadru acoperit cu 1. 15. Un prapur pe muşama cu chipul Sf.Nicolai pe o parte şi un geam. al Sf.Gheorghe, purtătorul de biruinţă, pe cealaltă parte;32.201. Chipurile Heruvimilor, făcute pe lemn în relief. înaintat de preotul Gavriil Vasilcovschi, dela parohia Bogdăneşti, jud. Bălţi.33.311. O icoană veche lucrată pe scândură, reprezentând chipurile a doi sfinţi în toată mărimea lor, cu o bucată de 2. 16. Prapur pe muşama cu închipuirea pe o parte a Botezului oglindă prinsă în scândură; dela biserica comunei lui Hristos, iar pe altă parte a sfinţilor arhistratigi Mihail Pănăşeşti. şi Gavriil. X
  • 105. g) Tablouri cu caracter istorico-religios. fiind închipuită răstignirea Mântuitorului, a Maicei1. 501. Tabloul faptelor şi persoanelor din Testamentul Vechiu şi Domnului, a Sf.Ioan Teolog, iar pe la capete chipurile Nou, executat în văpseli uleioase pe pânză, pus în cadru celor 4 Evanghelişti, iar pe partea cealaltă închipuit negru de lemn; mărime 186 x 142 cm.; sa adus de Botezul Domnului, cu aceleaşi chipuri pela colţuri; sa pelerini dela Ierusalim în anul 1840. primit dela biserica comunei Buciumeni, judeţul Bălţi.2. 502. Sf. Sava cel sfinţit şi înfăţişareă faptelor din viaţa sa şi 3. 65. Cruce de chiparos cu patru capete, aşezată pe postament din viaţa mânăstirei, lucrat pe mătase şi pus în cadru de argint nemarcat cu garnitură fină argintie -- aurită acoperit un geam; mărimea 71 x 53 cm. suprapusă, împodobită cu sticlă colorată; în faţă se vede închipuită răstignirea Mântuitorului, iar pe cealaltă parte3. 207. Tabloul cinei cei de taină pe pânză; mărimea 17 x 49 botezul: pe postament e inscripţia "A.Bran" şi mărcile cm., dela preotul V.Bârcă. atelierului; sa primit dela biserica comunei Vulpeşti,4. 211. Tablou reprezentând convorbirea Mântuitorului cu femeia judeţul Bălţi. samarineancă; mărimea 56 x 56cm. 4. 66. Cruce cu patru capete, lucrată în os de corn şi gravată5. 212. Tablou executat pe scândură, reprezentând pe Sf.Ioachim peste tot; aşezată în postament de argint nemarcat; în faţă şi Ana în momentul rugăciunei; mărimea 53 x 51cm. are închipuirea răstignirei Domnului, ia pe cealaltă6. 213. Tablou reprezentând fuga Mântuitorului în Egipt; botezul Lui. mărimea 56 x 56cm. 5. 96. Cruce metalică de mână; adusă de preotul Modval.6a. 213a. Altă icoană cu aceiaş închipuire mărimea 44 x 44cm. 6. 112. Cruce de lemn, cu opt capete, portativă.Tablourile notate la No. 211-213 sau primit dela preotul Vladimir 7. 123. Cruce mică de fier în faţă cu chipuri sfinte, lucrate în Huşan din com. Târnova, jud. Soroca. relief; înaintată de preotul protopop Simion Ştefârţă.7. 250. Tablou reprezentând a doua venire a Mântuitorului, 8. 217. Cruce cu postament, lucrată din argint nemarcat, lucrat pe scândură cu văpseli uleioase; mărimea 24 x garnisită pela margini cu făşii de argint; în faţă cu chipul 18cm., sa înaintat de preotul Teodor Petrovici. Mântuitorului răstignit, iar pe cealaltă parte Botezul Domnului şi deasupra chipul porumbelului.8. 283. "Naşterea Domnului" un mic tablou, săpat primitiv înăuntrul unei scoici. 9. 223. Cruce de lemn pe postament, cu figuri de sfinţi în picioare, lucrată în sidef; sub figuri sunt inscripţii în9. 364. Tablou reprezentând Intrarea Domnului în Ierusalim, greceşte şi mici medalioane; dela mânăstirea Dobruşa. lucrată cu văpseli uleioase pe scândură, cu o inscripţie în l. română; mărimea 29 x 24cm. 10.129. Cruce de metal cu chipul Mântuitorului răstignit lucrat în relief, împrăştiind raze.10.357. Tablou reprezentând arătarea Domnului pe marea Tiberiadei, lucrat cu văpseli uleioase pe un os din cap de 11.274. Cruce de argint cu postament; deasupra sunt iniţialele peşte; sa primit dela mânăstirea Vărzăreşti. latineşti I.N.R.I. şi anul 1818, dela biserica din Făleşti, jud. Bălţi; sa înaintat de preotul Teodor Bogos.h) Tablouri diferite.* 12.277. Cruce de aramă cu chipul Mântuitorului răstignit, lucrat1. 14. Cele dintâi vremi ale Odesei, desemnat la L.P.Spanovsky, în relief, cu chipul Dumnezeului Savaot deasupra ale fototipia S.V.Calijonco, Odesa 1894. heruvimilor; pe marginea de sus e scris în slavoneşte:2. 29. Un tablou executat pe hârtie, reprezentând chipurile mai "Impăratul Slavei" iar deasupra preacuratul chip al multor sfinţi. Mântuitorului "I.N.R.I." şi pe margini "Fiul lui3. 30. Idem, reprezentând chipuri de sfinţi şi fapte din istoria Dumnezeu". Bisericei creştine. 13.282. Cruce de lemn cu opt capete şi cu închipuirea răstignirei4. 77. Tabloul judecăţii de pe urmă, executat cu văpsele grase pe Mântuitorului, iar deasupra chipul Dumnezeului Savaot. stofă cu inscripţia în ruseşte "Ceata drepţilor" 102 x 80 14.305. Cruce de lemn cu închipuirea răstignirei Mântuitorului în cm. relief şi a Maicei Domnului, lucrată din sidef.5. 136. Noe cu cei trei fii ai săi, cu inscripţie românească. 15.313. Cruce mică de chiparos învelită cu aramă.6. 226. Gravură executată pe hârtie, reprezentând mânăstirea 16.322. Cruce lucrată fin, artistic, deasupra cu un chip de Zograf; Chişinău 1818. porumbel, din aramă; în mijloc e închipuirea celor 127. 355. Inchipuirea alegorică a răstignirei, dela mănăstirea sărbători mari pe chiparos; crucea e împodobită cu sticlă Vărzăreşti. colorată.VII. Crucile 17.323. Cruce lucrată fin, pe margini tăiată cu o dantelă, şi presărată cu sticlă albastră şi cu mici coroane; în mijloca) Pentru sf. Masă. sunt închipuite cele 12 sărbători pe chiparos.1. 63. Cruce pe postament de lemn cu sculptură veche, are o 18.331. Cruce de chiparos învelită cu făşii de argint, anul 1757. inscripţie în româneşte "Constantin şi Ioan pomeneşte"; primită dela preotul Postolachi, din comuna Vâsoca. 19.352. Cruce de chiparos în faţă cu chipul Mântuitorului răstignit, săpat în lemn, iar pe cealaltă parte botezul2. 623. Cruce de chiparos, gravată cu încrestături adânci, având Domnului şi chipul unor sfinţi. patru capete pe un postament de argint nemarcat, împodobită cu 24 cununi mici şi sticle colorate, în faţă 20 358. Cruce de lemn, garnisită în faţă cu sidef. XI
  • 106. 21.361. Cruce de aramă cu închipuirea răstignirei Mântuitorului, 2. 134. - turnată, şi cu chipurile sfinţilor, şi împodobită în scobituri 3. 243. - cu email (17 x 12 cm.). 4. 324. Patru cruci de purtat pe piept din bronz închis, în22.363. Cruce de lemn în faţă cu închipuirea răstignirei amintirea războiului Crimeei. Mântuitorului, iar pe partea cealaltă Botezul Domnului, fixată întrun postament, în care e o cutiuţă pentru sf. 5. 138. Trei cruci de purtat pe piept, din bronz închis, în Daruri (42 x 22 cm.). amintirea războiului cu Napoleon (1812).23.146. Cruce de lemn sculptată primitiv, pe o parte cu chipul 6. 512. Cruce de aramă cu opt capete dela P.S. Episcop Dionisie Mântuitorului răstignit şi pe cealaltă parte al Maicei de Izmail. Domnului [?]24.369. Cruce cu opt capete de lemn (39 x 12 cm.). d) Cruciuliţe de purtat pe piept (sub haine), pentru credincioşi.25.370. Cruce din tablă de fier, împodobită cu nişte bobiţe mici de 7. 20. Patru jumătăţi de cruciuliţe mărţişoare cu interiorul gol, porţelan alb. (24 x 26 cm.). (engolpion), dela preotul N.Ştefârţa.26.375. Cruce de de aramă cu închipuirea sărbătorilor turnate pe 224. [?] nişte forme pătrate; (24 x 12 cm.). 8. 21. Cruciuliţă mică turnată, dela acelaş preot.27.379. Cruce de chiparos cu chipuri sfinte, săpate; lucrare 9. 85. Cruciuliţă de metal, lucrare grecească. luxoasă, garnisită cu făşii de argint ca o dantelă, şi împodobită cu pietre colorate, iar pe la colţuri cu 4 boabe 10.147. Cruciuliţă de aramă cu patru capete, cu răstignirea de chilimbar, crucea e aşezată pe postament, pe care în Mântuitorului, turnată foarte primitiv, din altă parte spate sunt gravate cuvintele "Aparţine ieromonahului botezul lui Hristos (mărimea 1½ x 1 verş.). Eufilon Zagravschi, anul 1877 luna Aprilie" (8 x 5 cm.); 11.149. Cruciuliţă de argint cu lanţ, împodobită cu semiovale şi se păstrează în cutie de lemn; şi-i primită dela globule, cu inscripţiuni "Imperatul Slavei", "Iisus Hristos Arhimandritul Teognost. Ni.ka" iar pe braţe e scris "Crucii tale ne închinăm".28.380. Cruce de chiparos (24 x 8 cm.) în garnitură de argint, cu 12.162. Cruciuliţă de aramă cu patru capete, cu răstignirea chipuri sfinte gravate pela capete şi colţuri ornamente de Mântuitorului turnată foarte primitiv, iar pe margini sunt argint întretăiate artistic; crucei îi lipseşte varga cu care chipuri de sfinţi. era fixată pe postament; postamentul în faţă are gravate 13.163. Cruciuliţă mică din aramă galbenă. următoarele cuvinte: "Această cruce aparţine bisericii Adormirea Maicii Domnului din mânăstirea Căpriana. 14.205. Cruciuliţă de aramă, lipsindu-i partea de sus; cu chipul Anul 1820 luna Noembrie". Sa primit dela mănăstirea Mântuitorului răstignit, în relief, iar pe margini chipuri de Căpriana. sfinţi. 15.206. Cruciuliţă de aramă, lipsindu-i partea de jos; cu chipul29a. 75. a) O cruce mică de lemn, pe care sa păstrat ceva din Mântuitorului răstignit în relief, pe spatele chipului sunt răstignirea Mântuitorului pe sidef. gravate cuvintele: "Crucea Păzitorul a toată lumea, crucea29b. 75. b) O cruce mică de corn cu chipul răstignirei frumuseţa credincioşilor întărire, crucea îngerilor mărire Mântuitorului lucrată primitiv, având pe partea opusă şi duhurilor rele pierea" ultimele două cruciuliţe sunt Botezul Domnului. Dela preotul Gh.Pogorevici din com. primite dela biserica din comuna Trebăşăuţi, judeţul Climăuţi jud. Soroca. Hotin, prin preotul Bârcă.30a.528. Cruce veche de chiparos, patruunghiulară, cu chipul zugrăvit 16.227. Cruciuliţă de aramă care se închide, cu închipuirea al răstignirei Mântuitorului, cu inscripţie: "CH.IC. XC. turnată a răstignirii Mântuitorului pe o parte şi a Maicei ÁH.", deasupra chipului heruvimului; mărimea 18 x 12 cm. Domnului cu Pruncul Hristos pe celaltă parte, iar pela dela protoiereul Dimitrie Ceachiar. margini sunt chipuri de sfinţi.Notiţă: Informaţii despre această cruce comunicate de 17.510. Cruciuliţă de aramă, cu patru capete (mărimea 6 x 4 cm.) A.M.Parhomovici. (Труды Бесс. Церк. Арх. Общ. dela protoiereul Constantin Erhan, găsită în tranşeele din Tighina. Vol.IX, pag.31-35). VIII Panaghiib) Cruci pentru procesiuni. 1. 292. Panaghie de argint cu lanţ. Pe panaghie sunt chipurile30b. 51. Cruce veche de chiparos executată artistic cu opt capete de Mântuitorului, al Maicei Domnului şi al Capului Sf.Ioan coloare închisă, cu închipuirea celor 12 sărbători gravate; sa Botezătorul, înconjurată cu mari mărgăritare artificiale şi primit dela biserica sf. Nicolai din oraşul Hotin. sticle colorate cu 3 boabe, toate de sticlă atârnate, din31.156. Cruce de aramă cu opt capete, cu chipul Mântuitorului 1781; dela preotul Ioan Egorov. răstignit; pe braţele crucei e scris "Crucii tale ne 2. 511. Panaghie cu lanţ, iconiţă, de argint în chip de engolpion închinăm", iar deasupra capului Mântuitorului "Iisus cu patru chipuri, din care două pe dinafară a sf. Nicolai şi Hristos Fiul lui Dumnezeu"; iar deasupra crucii icoana sf. Mucenic Gheorghe, două pe dinăuntru cu sf. Mântuitorului "Chipul cel nelucrat de mână". Haralampie în argint şi Maica Precurată cu Dumnezeulc) Cruci şi Panaghii de purtat pe piept preoţeşti. Prunc, săpată în chiparos. Foarte veche; dela Prea1. 44. - Sfinţitul Dionisie, Episcop de Izmail. XII
  • 107. XI Piepteni arhiereşti XVII Decoraţii1. 48. Trei piepteni arhiereşti: unul din timpul Arhiepiscopului 1. 150. O decoraţie de aur austriacă, cu panglică galbenă, margini Irinarh; primiţi dela biserica arhierească şi dela biserica negre de purtat pe piept, cu data 1912-1913, dela fostul catedrală. arhiepiscop Platon.X Mătanii XVIII Portrete1. 49. Mătaniile Episcopului Pavel de Cighirin, dela d-l 1. 38. Un portret litografic al Arhiepiscopului Irinarh în cadru, V.D.Cladion. acoperit cu geam.2. 225. Mătanii fabricate din tămâie galbănă şi boabe negre, din 2. 218. Un portret al ctitorului Costache Staniev, lucrat pe pânză smoală cu un medalion atârnat; dela mănăstirea Dobruşa. în 1825, mărimea 87 x 58 cm.; dela mănăstirea Jabca.XI Cununi 3. 179. Un portret al Mitropolitului Filaret de Moscova.1-2.363. Două perechi de cununi de tinichea, pentru nuntă; 4. 529. Două portrete ale Mitropolitului Gavriil Bănulescu- cununile de mireasă au numai trei semicercuri. Bodoni, lucrate în ulei, anul artistic de pictorul IerotheiXII Pomelnice Sillin.1. 252. Scândură albă cu nişte nume de vii şi morţi scrise cu 5. 530. Unsprezece portrete fotografice, încadrate, şi cu litere de tipar (5 x 5 verş), dela preotul Teodor Petrovici. semnătura în facsimil ale Chiriarhilor din Basarabia, începând cu Mitropolitul Gavriil până la Arhiepiscopul2. 299. Scândură în ramă în care sunt aşezate 3 cruci de aramă şi Serafim. 3 icoane tot de aramă, lucrate cu mâna, artstic (31 x 25 cm.); dela acelaş preot. 6. 531. Un portret cabinet, fotografie, a Amiralului P.Ciceagov, primul administrator al Basarabiei, dela arhiepiscopXII Hărţi Serafim.1. 245. Harta Americei de Nord, executată în relief în gips, 78 x 7. 531. Un portret cabinet fotografie, a fostului Oberprocuror 78 cm., dela Arhiepiscopul Platon, fost al Chişinăului. Sinodal rus C. P. Pobedonosţev.XIV Tablouri* XIX Cârje şi bastoane1. 13. Cele dintâi vremi ale Odesei, desenat de L.P.Spanovsky, 1. 248. Un baston cu mânerul şi vârful de jos de argint; pe mâner fototipia S.V.Culijenko, Odesa 1894. sunt sculptate 4 figuri, un vultur şi marca ţărei ruse,2. 29. Un tablou executat pe hârtie, reprezentând chipurile mai înconjurate cu armamente; dela Arhiepiscopul Platon. multor sfinţi. 2. 304. O cârjă arhierească de lemn de culoare verde aurită3. 30. Alt tablou reprezentând chipuri de sfinţi şi fapte din pealocuri ştearsă, depe timpul Mitropolitului Gavriil istoria Bisericii creştine. Bănulescu-Bodoni.4. 77. Tabloul judecăţii de pe urmă, executat cu văpsele grase pe XX stofă cu inscripţia în ruseşte "Ceata drepţilor". 1) Cuţite5. 136. Noe cu cei trei fii ai săi. 1. 168. O parte dintrun cuţit de cremene, lucrat primitiv, dela6. 226. O gravură executată pe hârtie, reprezentând mânăstirea preotul Nicodem Petranici. Zograf; Chişinău 1818. 2) Diferite obiecte7. 355. Inchipuirea alegorică a răstignirei, dela mănăstirea 1. 178. Un tesac lucrat cu ciocanul, fără mănunchi, dela preotul Vărzăreşti. Nicodem Petranici.XV Medalioane 3) Berde1. 253. Medalion de aramă cu chipul împăratului Alexandru II în 1. 156. Nouă berde mărişoare, din cari 5 de cremene; iar una din relief. piatră tare; care are vârful spart.2. 320. Medalion de metal cu chipurile sf. Constantin şi Elena. 2. 167. Şase berde mici de cremene, lucrate.3. 285. Medalion de metal cu chipul sf. Nicolae, în văpsele de ulei. 3. 169. O bardă mică de piatră arsă.4. 517. Medalion cu sf. Treime, în care se vede şi chipul ereticului 4. 170. Două părticele dintro bardă de cremene dela preotul Inochentie dele Balta. Nicodem Petranici, paroh în Grozineţi.XVI Medalii [alte obiecte]1. 55. Medalie în amintirea cucerirei Varşovei, în luna August 1. 111. Bombă de prin vremurile vechi, dela preotul Teodor 1830. Ungureanu.2. 144. Medalie de aramă, fără ureche, în amintirea desrobirei 2. 180. O bombă mică de schijă, o aşchie de granată şi trei Bulgariei. gloanţe de plumb; sau găsit la Şirăuţii de Sus, judeţul3. 309. Medalie de aramă, fără ureche, în amintirea războiului Hotin. Crimeei. 3. 181. O aşchie dintro bombă de sticlă, găsită tot acolo.4. 75. Medalie dela preotul Gheorghe Pogorevici din comuna 4. 176. Un pistol din vechime cu cremene, cu încrestături de Climăuţi, judeţul Soroca. argint. XIII
  • 108. 5. 187. Mecanizm de puşcă cu cremene. din veacul al IX-lea.6. 179. O parte dintrun pistol cu două ţevi. Monetă germană din Prusia din 1538, ca 50 bani nichel.7. 182. Un capăt de cuţit de fier ruginit; sa găsit pe câmpul Trei monete ungureşti din anii 1547, 1559, pe una fiind şters anul. comunei Dlineni, jud. Hotin. Trei monete din anii 1625, 1626, pe una e şters anul, ca 1 ban8. 183. Partea de jos de aramă a unui sfeşnic. aramă.9. 184. Trei cântare de fier vechi cu balanţă. Monetă austriacă dela Francisc al II-lea, din anul 1703, ca un leu10.185. Trei chei mari pentru ferărie. argint.11.171. O bucată de picior de piatră dintrun idol. Monetă orientală, având pe o parte o coroană cu 2 ramuri, iar jos o inscripţie; ca 50 bani nichel.12.172. Bucăţi mici de oase şi colţuri de mamut. Treizeci şi şapte monete orientale, ca 5 bani nichel, dela protoiereul13.173. Patru bucăţi de lemn petrificat. Anastasie Usinevici.14.174. Cinci bucăţi mici de vase stricate; sau găsit în timpul Două monete turceşti, ca 1 ban aramă. lucrului pe pământul bisericesc din comuna Sângera, jud. Hotin. Monetă orientală, lucrare nouă, ca 1 ban aramă.15.175. O lulea gravată de lut pentr tutun. Monetă depe timpul lui Ludovic al XIV-lea, ca 10 bani nichel.Obiectele notate sub No. 166-185 sau primit dele preotul Monetă din Canada, depe vremea reginei engleze Victoria, ca 5 bani Nicodem Petranici din comuna Grozineşti, judeţul nichel. Hotin. Dinar arabesc din anul 1875. Două monete; pe una se desluşeşte chipul unui vultur cu două capete; ca mărime ca 10 bani nichel, alta ca 5 bani nichel,MONETE dar cu totul ştearsă.I. de aur Monetă mare a Republicii Mexico din 1886, de 10 d. 20 c.Monetă de aur (1 zolotnic), în mărime ca 50 bani nichel; pe-o parte Trei monete japoneze, fără dată, una ca 2 lei argint, alta ca 5 bani e zugrăvit Mântuitorul pe tron şi blagoslovind, iar pe nichel. cealată parte sunt 2 persoane în întregime, în veşminte împărăteşti, una ţinând în mână o cruce mare. După Monetă engleză din 1894, ca 1 leu argint. aparenţă, moneta poate fi din veacul IX-lea; e cumpărată Monetă italiană din Regatul Papei, liră din 1866. cu 160 lei. Zece monete germane, una 20 fenigi 1869, şase câte 10 fenigiMonetă de aur, de mărimea unui pol imperial; se vede pe ea o 1875, 1893, 18.. (nelămurit), două din 1895, 1907, trei persoană în întregime cu tiara pe cap; lucrare nouă în a 5 fenigi 1876, două din 1901; o monetă de 2 mărci ciocan, austriacă; dela protoiereul Atanasie Usinevici din depe vremea lui Ludovic al II-lea al Bavariei. Tighina. Patru monete austriace: una de 20 creiţari din 1860, trei a 10II. de argint creiţari din vremea lui Francisc Iosif.Monetă mică de argint, depe vremea împăratului Romei Adrian Monetă elveţiană din 1895 de 5 centime. (117-138). Monetă greacă din 1885 de 50 lepte.Alta tot mică, depe vremea împăratului Romei Marcu Aureliu (161- Monetă bulgară din 1833 de 50 stotenchi. 180). Monedă americană din 1888.O a treia la fel, depe vremea împăratului Romei Comod (180-192). Două monete ungureşti din 1894, 1908 a 10 florini.Toate aceste 3 monete sau primit dela preotul Nicodin Petranici, din parohia Grozineşti, jud. Hotin. Monetă franceză din 1905 de 5 centime.Monetă depe vremea împăratului Romei Constanţiu (361); pe o Două monete orientale ca 10 bani nichel. parte se citeşte: "votis multus", scrise în semicerc; adusă Monetă japoneză de 5 centime, ca 50 bani argint. de protoierul Teodor Petrovici din Chişinău. Patru monete româneşti: de 1 leu 1882, 50 bani 1885.Două monete mici orientale, ca 1 ban aramă; una e găurită. Două monete româneşti a 1 leu 1874, 1875.Două monete mici depe vremea regelui polonez Sigizmund I (1506- Monete ruseşti de argint. 1548), dela preotul Nicodim Petranici. O colecţie de 6 ruble din veacul al XVII-lea, aşezate întro cutie cuMonetă ca 1 leu argint, depe vremea regelui polonez Sigizmund al capac de argint de pe vreamea ţarilor Petru I 1723, Petru III-lea (1587); dela acelaş preot. II 1728, Ana Ioan 1732, Elizaveta Petrovna 1753,Cinci monete poloneze, depe vremea regilor poloneji: Sigizmund I, Ecaterina II 1772, Pavel I 1793, primite dela răposatul II şi III (1506-1595). general Leonida C.Tuieescu, fost membru de onoare alMonetă în mărime ca 50 de bani nichel, lucrată în relief; se vede pe societăţii. o parte chipul Mântuitorului şezând pe tron şi Şapte monete a o rublă din anii 1773, 1774, 1812, 1818, 1833, blagoslovind, iar pe cealaltă parte e o persoană în 1840 şi 1844. întregime cu crucea în mână şi tiara pe cap; probabil că-i XIV
  • 109. Trei monete a 3/4 rublă din 1830, 1832 şi 1834. IE. Cinci monete sunt primite dela P.S.Episcop DionisieO poltină (1/2 rublă) din 1720. al Ismailului.Monetă de 30 capeici din 1837. Şase monete a 3 capeici din 1833, 1840 (două), 1842 şi 1843 (două).Trei monete a 25 capeici din 1839, 1857 şi 1877. Şaptezeci monete a 2 capeici din anii: 1757, 1760, 1761, 1762,Trei monete a 20 capeici din 1787, 1790 şi 1839. 1763, 1765 (două), 1766 (două), 1767, 1771, 1789Două monete a 15 capeici din 1769 şi 1787, această primită dela (două), 1797, 1797, 1798 (două), 1800 (şase), 1801 P.S.Episcop Dionisie al Ismailului. (şase), 1811 (trei), 1812 (şase), 183, 1814, 1815 (cinci),Monetă de 10 capeici din 1787. 1816 (două), 1817 (cinci), 1818 (şase), 1820 (şapte), 1837 (nouă), 1838.Monetă de 5 capeici din 1826. Patruzeci şi cinci monete a 1 capeică din anii: 1795, 1798, 1799,Monetă falşă de 15 capeici. 1800, 1810, 1814, 1818 (şapte), 1819 (patru), 1820,III. de armă. 1821 (cinci), 1822, 1823, 1824, 1828 (şase), 1829Patru monete româneşti a 10 bani din 1873, 1876 (două) cu (trei), 1831, 1835, 1840, 1841, 1842. coroană, şi 1884 cu chipul Regelui Carol. Douăzeci şi şapte monete ca 10 bani nichel, bătute mai târziu.O monetă din 1916 de 10 bani. Cinci monete di anii: 1735, 1744, 1748, 1749, 1756.Două monete din 1900, 1906 a 5 bani. Trei monete a 1/2 capeică din anii: 1841, 1842 (două).Două monete din 1900 a 10 bani.Monetă veche ovală neregulată cu înscripţii orientale, ca 10 bani nichel.Douăsprezece monete de 2 şi 3 trei parale din Moldova şi Muntenia, pe o parte având stema, iar pe cealalta înscripţii slave; cinci din anul 1772, iar 7 din 1873.Două monete din Moldova şi Muntenia cu vulturul cu două capete pe o faţă, iar pe cealaltă literele "E.II.1771".Monetă moldovlahă de 3 para-denghi dele 1772.Două monete germane, din 1880, de 1 şi 3 fenigi.Doi creiţari austriaci din 1762 şi 1780.Monetă poloneză depe vremea regelui Sigizmund al III-lea.Monetă ovală, cu un loc gol în mijloc şi inscripţii orientale.Patru monete cu spaţii pătrate în mijloc şi inscripţii orientale; în mărime ca 50 bani nichel.Monetă înfăţişind soarele şi pământul.Nouă monete întunecate cu inscripţii orientale, ca 5 bani nichel.Monetă, ca 1 ban, înfăţişind un călăreţ şi inscripţii latine şterse.Monetă nouă OO, ca 1 ban, dela P.S.Episcop Dionisie al Ismailului.Două monete ca 5 şi 10 bani nichel depe vremea împăratului Constantin cel Mic 340; pe o parte e un cap cu cunună, iar pe alta Iupiter, dela P.S.Episcop Visarion al Hotinului.Monetă veche roşie ca 25 bani nichel, cu un cap încununat şi cu barbă, dela elevul seminarist Ciachir.Monete ruseşti de aramă.Monetă siberiană din 1708 ca 5 bani nichel.Două monete din 1833 şi 1838 de câte 10 capeici.Patruzeci şi una monete a 5 capeici din anii: 1730, 1759 (două), 1761, 1762, 1763, 1764,1765, 1766, 1767, 1769 (trei), 1770, 1771(două), 1775 (două), 1777, 1778 (trei), 1779, 1780 (două), 1782, 1784, 1788, 1791, 1793, 1796, 1802, 1809, 1810, 1834, 1860; pe celelalte cinci anii nu se pot ceti, ci se desluşesc iniţialele XV
  • 110. intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuane intersecþii chiºinãuane CHIªINÃU 2000