• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993)
 

Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993)

on

  • 1,953 views

Lao Zi-Cartea despre Dao si putere-Humanitas (1993)

Lao Zi-Cartea despre Dao si putere-Humanitas (1993)

Statistics

Views

Total Views
1,953
Views on SlideShare
1,953
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
78
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993) Lao Zi - Cartea despre Dao şi putere -Humanitas (1993) Document Transcript

    • COLECŢIEDE SPIRITUALITATE UNIVERSALA coordonată de ANDREI PLEŞU
    • • Lao ZI CARTEA DESPRE.DAO şi PUTERE (Dao De Jing) completată cu pasaje ilustrative din ZHUANG ZI Intr9ducere, traducere din chineza veche şi note de DINU LUCA ifUMANnAS 13u(uHşfi. lD93
    • Coperta colect,ici IOANA DRAGOMIRESCtJ MARDARE�) HUMANITAS. 1993. pentru prezenta editie in limba română
    • În memoria bunicului meu, Gheorghe Podoleanu. DINU LUCA
    • .Notă asupra pronunţiei Pentru a facilita rostirea corectă a termenilor chinezi tran­scrişi. pe tot parcursul acestei cărţi, confonn alfabetului fo­t:letic standard al limbii chineze, pinyin, dăm mai jos echiva­lenţele aproximative ale acelor litere care presupun o altăpronunţie deGît cea din limba română. Consoane: b, eL 9 se ciţesc p, t, k p, t, k se citesc Ph th, kll, (aspirat) zh, ch, sh se citesc dj (ca în "geam�). ch (ca în "cean Ş z, c se citesc dz (ca în italiană, .zio�) , th (aspirat) j(i), q(i), x(i) se citesc ţi, ci (ca în "cineva"). si r se citeşte j Semiconsoane: w se citeşte u scurt (ca în englezesclll "want") y se citeşte i scurt VocFl.le: a se citeste e în p"nmllli1c -ian fhian. nian ctrl.
    • Introducere . 1. Text şi context 1. Autorul Patemitatea cărţii Vao De Jing este ahibuită in mo d tra­dlVonal lui Lao zi, " B ătrîn u l maestru", filozof l egen d ar cares-ar fI născu t înaintea lui Con fucius ( - 55 1 ::- -479)*. Cîteva le­gende disparate, în care miraculosu l şi -fab ul o su l dau n o taprincipală, n umeroase referinţe, mai mult imaginare şi mito­logizante, în diverse texte p recum Zhuang zi, Han Fei zi, Huai­Tlan zi. Memorialul riturilor (Li ji ) sau Primăvara şi toamnapriTl[.ului Li! (Lilshi chunqill). cît şi b iogra fi a creionată de ma­rele istoric Sima Qian (-145 - -90) în ale sale Însemnări isto­rice (Shi jO re prezi ntă î n t regul material care se află astăzi ladispoziţia cercetătorului cu privire la Lao zi. Caracterul i ncer tşi c o ntrad icto ri u al ace s tu i material. cămia i se ada lIgă şiÎnclinaţia c ultu rii chineze către mi tologi zar e culturală, a de­terminat apariţia unui n u măr enorm de spec u laţi i , începîndCl1 o d ată destul de timpurie . Să tre ce m însă în revistă in for­ma1iile de care dispu nem**. Potrivit legen de i , Lao zi s - a r Il n ăsc ut in anul -604 (sau-561 ) , în satul Qu Ren , comu na Li , di strictul Ku, statui Chu(sau Chen), în con di ţ ii cu totul neob i ş n uite Mama sa, se spu­ .ne, i-ar fi dat n aştere sprijinindu-se de un prun, la 81 (sau62) de ani după ce înghiţise o p erlă în cinc i culori care căzuse * În locul unei notaţii de tipul Î.e.n. sau a.Ch., adoptăriI aici con­venţia, propusă iniţial de Needham (1956) şi acceptată şi de alţi sino­logi, prin care datele anterioare anului O sint pre ce da te de semnulminus (- ) . *. Ne folosim în principal de informatiile conţinute în Însemnărileistoriceale lui Sima Qian (text chinez şi traducere in Carus - 1898,traducere în Lin - 1977 şi Chen - 1989) şi în .Introducerea" lui ChengXllanying, exeget din dinasti a Tang, la comentartulla Dao De Jillg (textchinez şi traducere în Robinet - 1977). Utilizăm, de asemenea, diversealte studii modernţ, mai ales cele-ale lui Ren .Jiyu (1978), We!ch (1965)şi Graham (The Origins of the Legend of Lao Dan 1981, inclus înGraham - 1990.
    • ti DAO DE ,JING clili C(I. 1..11 naştere. Lao zi avea el însuşi 81 de ani, ştia săvOIlleasC:l, Iar părul îi albise deja: astfel se explică, susţinelegenda, şi numele său, Lao zi putînd să însemne, în afarăde .. Bătrînul maestru�, şi "Copilul bătrîn�. Într-o altă vartantăa aceleiaşi legende, Lao zi ar fi arătat cu mîna prunul de carese sprijinise mama sa, spunînd: .Îmi iau drept nume numeleacestui arbore.� Astfel el s-a numit Li ("prun�), numele săude politeţe fiind Bo Yang, iar prenumele Er ("ureche�, urecheafiind în iconografia tradiţională semnul unei mart înţelep­ciu ni) .. Un alt nume de politeţe; Lao Dan, pare să confirmeacest lucru, Dan însemnînd ,.cel cu urechi lungi�. Aces t LaoDan este însă un personaj cu existenţă istorică certă, fiindmenţionat drept păstrător al arhivelor statului Zhou în jurulanului -374; tradiţia, care nu ţine seama de cronologic, a pre­luat oricum, ca clement prinCipal al biografiei lui La.o zi, pro­fesiunea de arhivar. Potrivit unei a lte legende însă, Lao zi nuar fi deţinut nici o funcţie oficială, fiind un pustnic al căruiflu, Zong, ar fi ajuns general în statul Wei: din descendentaacestu ia s-au revendicat mai tîrziu împăraţii dinastiei Tang(618-907), al căror nume de familie era tot Li. După ce faima înţelepciunii sale s-a răspîn dit, Lao zi aînceput să fie căutat de oameni dornici să-i devină disCipoli,avînd, prtntrc altele, şi lIn număr de întîlnirt cu Confucius.intristat însă de decăderea dina stiei Zhou (sec. -Il - - 22 1 ) ,Lao J.:i s-a hotăIi! să se retragă din lume şi, la vîrsta de 160(san 200) de ani, s-a îndreptat către vest, locul pnrndfzi<lC <Ilmitologiei chineze, eăbre pe (sau într-o tr8sHri) tmsă de) lllhOl! ufgru. Pn7.:nicul ultimr;i trccii.t.ori către vest. Gll:1J1 Yin. l-;,rllgal sft serj( o ( a r te în carc să îşi sintet j;:eze învilţ.llura. <;;aîunci el a ;"Ti;.; lln tom în dtJuă părţi �nprim:;nd PU(::l şipesic cinci mii de c3ractue. adicii Ono De ,.linU. ;;(:genrk d;:;,:.iste ulterioare compuse în scnp pror�gamlisli( :mtihndisf. n(spun că La.n :d ., n <!jUllS î!1 Indiil.. nnde nr fi r!r:"cnH lpvilifil( "nil Îloi BueLEw. �l ilr fi convnt.it de ascmcn:, div("�l i�ibil ide harbmi din vest. revenind !oi.nşi În China de ·,->tevn 1);".pentru a-şi hnnsl1lilc ,�lGc1rin:1. inclusiv lui COIll;,lCi,;S. Pc de aH{1. parte. iI: inbern·I:J.rile istorice �1ic jid Sinw Qi:;!:este meIl�iori<11 ��i :el oarc( arc Lao Lai zi, origin<lr tOL din s(u . { � -tul Chu, care ar fi lost cOlltemporan eu Conlueills şi care ,;1fi serts o car-tc în şaisprezece părV [lSUpra mod.ului de aplic",;ca învăţăturilor daoistc. Numele lui Lao Lai zi mai este men�io-
    • INTRODUCERE 9lIat şi in Zhuang zi pre(llm şi în diverse texte ulterioare, însăalte mn ăn unte din biografia sa nu sînt cunoscute. Este evident, in opinia noastră, că datele biografice notatede Sima Qian, referinţele imaginare din alte texte ori legendelelIlen!,ionate mai sus (care sînt. de altminteri, mult mai diverseşi !Ilai detaliate decît în prezentarea noastră) sînt departe dea p e rmi te identificarea lui Lao zi sau încadrarea sa certă pefllndalul istoric al mileniului - 1 . Cu toate acestea, exegezachineză nu a încetat să se ocupe de aceste probleme, tomuriintregi dezbătîndu-Ie pe larg, mai ales către sfîrşitul dinastieiqlng ( 1644- 1 9 1 1 ) şi după întemeierea Republicii ( 1 9 1 1 ). cîndtradilia ca atare şi toate valorile şi informaţiile transmise delaau început să fie puse la îndoială. Mai m u lt dccît orice,toate aceste studii au demonstrat că orice fel de demers cupri v ire la identitatea şi biografia lui Lao zi este sortit să ră­mină, în cele din urmă, o simplă speculaţie. Am preferat deaceea să ne. concentrăm aten ţia asupra cărţii propriu -zise, ca­re d emonstrează ea însăşi, cu suficient de multe argumente,lahilitatea l egă turi i stabilite de tradiţie între Lao zi, o ric i ne vaIl fost el. dacă va il fost. şi Dao De .ling. 2. Textul Pllţini sinolop;1 mai ac c e pt ă astăzi legenda care susţ in e căap:lriţia cărţii Dew De Jing se datorează călătoriei către vest:1 1111 LelO zi şi întilnirii aCestuia cu paznicul trecătorii, Guanin. l,ixarea patcmil,ă1ii reale a textului cît şi stabilirea da te i ·,:tI!: de[lpariţic ramîIl insă probleme extrem de controversate, ;lii:HTDŞi exegeti fi1cind apel numrii la foarte incertnI material: ",Hlil)()mil cu privire la Lao zi, interpretat în fel şi c h i p . În .1" ,; urjii. llUli .,,ulhl mUllCtOnse . se încearcă aceleaşi demcr- ,: "rin :1n,)lb:� ;C..;L,!ll elill pu:�pcciiva lingvislicii istoric� . , " j�t()ri�; mcntaiit5j,iloJ, lTZ1Jiiat.elc obţinut.e fiind şi de , ,J ,il de [!iielilc. in aceste condiiii. l111mai luenl[ direct pc ,;_-a pem1i" �i! (r;;.;.111 uude eoncluzU pc Ci:re ne p;()PU­Of. :1 "ii it: trc:(ClJl în n-vislil în contin1lare, Kle coincid, jn bună, ;::·I! .. el! ctlc 10 CJJ<:? ,i ajuw:; Vkt.or H. Mair îIl studiul său�:, 1.990 dedic-,lt eCu!.H. lh.) De ,ling diferă destul dr: mult de celelalte texte clasice.:( fi!ozoficj chineze Spre deosebire de acestea, nu -con � incIlid un fel de aluzie referinţă directă la evenimente isto­ saurice sau m itol ogi ce . nu menţionează nici ° de num ire ge ogra -
    • 10 DAO DE ,J1NGfică şi nici un nume propriu în general şi nu este scris nicisub forma unor scurte însemnări în care disCipolii să expunăînvăţătura maestrului, nici ca un eseu, o antologie ori o cro­nică. Acest text concis şi ambiguu este în schimb destul deneunitar, îngl obînd atit maximc, formule apoftegmice sau pa­saje de evidentă sorginte mitică. cît şi material de provenicnţătîrzie. Unicitatea statutului său în cadrul filozofiei chinezevechi, pe de o parte, alături de caracterul său relativ incoe­rent, pe de altă. parte, par a argumenta teza care susţine căDao De Jing s-a cristalizat într-o perioadă ce se întinde peparcursul mai multor secole, probabil în perioada -650 - -350 ,fiind fIxat în scris ahia către sfîrşitul secolului -3 (Mair,1990 : 120) . Frecventele repetiţii şi dezvoltări rcdundante, nu­meroasele pasaje în vers u ri, susceptibile de a fi scandate, pre­zenţa regionalismeIor din Chu (unde, chiar dacă nu s-a năs­cut Lao zi, cartea a circulat cu siguranţă) şi a turnurilor oralerecurente, toate acestea par a indica o lungă perioadă de cir­culaţie orală care a precedat primele versiuni scrise. Tot în această perioadă a avut loc probabil un lent procesde stahilizare a textului, proces care a continuat pînă cătresecolul 3, cînd au apărut variantele standard ale lui Wang Sişi Heshang Gong. Gradul său inegal de cizelare (cartea reu­nind fragmente de maximă poeticitate laolaltă cu capitolcşterse şi de-abia . schiţate), prczenţa unor pasaje explicativerelativ lungi pe lîngă formulări mai sintetice, folosirea curentăa unor conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care leagă arti­ficial stmctuIi de provenienţă şi dată diferită sau a unor tur­nuri gramaticale specifice mai degrabă comentariului pot fiexplicate numai dacă presupunem această lentă şi îndelun­gată activitate de editare şi îmbbgăţire a unui prim nucleu,oral, al textului. Acest nucleu, probabil prelucrat şi dezvoltatdestul de mult. mai ales inainte, dar şi după apariţia primelorvariante sCIise, nu poate fi delimitat astăzi cu exactitate înstructura textelor care ne stau la dispoziţie; prin comparareacelor mai vechi variante (manuscrisele de la Mawangdui, da­tînd de la sfîrşitul secolului -3) cu textele standard din secolul3, putem afirma însă că una sau mai multe versiuni, avîndo formă destul de apropiată de cea de astăzi, existau deja laînceputul dinastiei Han (sec. - 2) , modificările ulterioare ope­rînd mai ales la suprafaţă. nu şi în adîncime. Sintetizînd aceste informaţii, credem că este înţelept săconsiderăm că Dao De Jing nu este opera unui unic autor, ci
    • INTRODUCERE -�lrTI 7J" f,� {l 11 1,Illnl degrabă un produ s al unei întregi tradipi. denu mi tă ul­ltrlor daoism; această tradiţie îngloba probabil totalitateapraet l cilor magico-religioase din care se va revendica mai tîr-1.111 daolsmul religios*, conccntrind totodată, în condiţiileorientării filozofiei chineze către sfera eUcului şi a politicului,o dată cu Confucius, vechea dimensiune mistică şi metan zică:J �ndlrii chineze. Este deci probabil că adagiile şi maximele("are o rczumau, atribuite ulterior unui maestru legendar, Lao1.1, d:1r perpetuate în timp de mai mulţi .Bătrîni maeştrt", aunll-iil uit fondul principal al textului; de a ici, prin îmbogăţiri,rdllări, comentarii şi, mai tîrziu, editări su�cesive, a apărutn(T!!1. text-reper al culturii chineze, Dan De Jing. :3. I1Uu, vaIiante şi ediţii 1)an De Jing. Canonul despre Dao şi De1** este denumirea(anonlcă a textului cunoscut tradiţional sub numele de Lao%/. Sinologii nu s-au pus de acord asupra datei la care a avutloc canonizarea, tradiţia susţinînd că ridicarea lui Lao zi larangul de carte clasică sau canon,jing1 ar fi datorată împăra­lului Jing (-156 - -141) din dinastia Han de Apus (-206 - 23).Nil ştim dacă acestui î mpărat i se dator ează într-adevăr aşe- . . . ,----------- • Extrem de sincreticul fenomen care poartă astăzi numele de.daolsill religios" - pentru a putea fi de osebit de .daoismul filozofic", IIITut de gindire �Ie carui texte reprezentative sint considerate. în modJ:l(lilional. a fi Dao De Jing, Zhuang zi şi Ue zi - îŞi are originea în,"(!Iilc v,actiei ş aman ic e şi d ivi n a to rii ale chinezilor. d e v enind însă o .-lil,�jc organizată incepînd abia din secolul 2. Pc lîngă adorarea un ui Illllli1r imprcsionant de zeităţi - printre care şi Lao zi - . în cadrul Ilv{rs("!or secte daoiste se 8tudiau �ărţile clasice menţionate mai sus.w pra�1iC"au complicate exerciţii de obţinere a longevităţii şi nemuririi.,le hlmia etc . •• Am nnl11cr<tatcu indic! în �ifre <lrabe termenii omofoni care sînt!,;lllslitemţi deşi au grafil" şi sens di feri t . Alfabetul folosit idfniic,)(1111"11 Iransliterare este. aşa CWIl ron menţionat şi în "Nota asupra1Jolllml)ei". alfabetulstandard al!imbii chi neze. cunoscut sub nuinele1( pill!Jin; pentru a uşllra leclura. ne-am pennis să oper ăm modificărileolTspunzătoare în cadrul citatelor elin ]ucrăl;le occidentale in croelIlIlm translitcrare este folosit un alt al fab e t (Wade-Giles etc.). Nu amlIarcaL în nici un fel Lo n ur ile la care se pronun ţă diversele silabe citate.HI:iugînd în schimb, pentru uzul specialiştilor, un "In dic e " care cOnţine "isla lutu ro r caracterelor menţionate în această carte.
    • 1 • J )10 DE ,JlNG dasice şi nici d(lcii 1111 II 11. 1111111 IIOS!!"II in rin dul t.ext.elorII,,,, /lI ,l/lIf} JlII fllsese ((lnonizat., În mod neoficial, înainte de dOIIIIII . . IlIi; estc însă cert că denumirea de Dao De .ling a III(cpnt să ne folosi tă extensiv abia în timpul dina stiilor Sui. (!)8 1-618) şi Tang (618-907). Textu l pare să fi fost de timpuriu divizat în două părţi . numite ulterior Dao .ling şi De .ling (Canonul despre Dao, res­ pectiv Canonul despre Del aşa cum confirmă şi Sima Qian, care îi atribu ie lui Lao zi compu ncrea u nui text în două părti. Unii sinologi susţin , cu probe destul de credibile, că ordineaîn care erau aşezate părţile avea o semnificaţie bine de finit.).Astfel, plasare a la început a lui Dao .ling accentua dimensiu­nea metafizică a textului şi era speci fică şcolii daoiste, în timpce pl asarea lu i De ,ling în poziţia iniţială sublinţa latura po­litică a căTtii, fIind specifică şcolii legiste (ca re a preluat dindaoism ontolog1a de care avea nevoie pen tru a deveni o filo­zofie comprehensivă). Oricum, denumirile celor două părţi ră­mîn st rict convenţionale, ele datorîndu-se primulu i caractcrcu care începe fiecare, Dao, respectiv Del Structu rarea cărţiiîn 81 de capi tole este atribuită dc tradiţie lui Hc.shang Gong,unul dintre primii şi totodată : u nul dintre cei mai renumiţicomcntatori ai textu lu i . Ace astă divizare a fost probabil mo­tivată atît de caracterul relativ compact al matcrialului textualal primelor variante, cît şi de locul special pe. care îl are nu­mărul 81, ca 9 la pătrat, simbol al soarelui (Lin , 1977: x) , înspeculaţiile numerologice ale chinezilor. În alte variante , car­tea este însă împărţită în 68 sau 72 de capitole. Cea m ai veche variantă cu noscu tă a lui Dao De ,ling apareîn cadrul textului clasic al şcolii legiste, Han Fei zi, în care,pe parcursul a două capitole, sugestiv intitulate "Explicaţii laLan zi", respectiv "Ilustraţii la Lao zi", textul nostru este par­ţial citat şi comentat. Cea mai veche vaIiantă completă a căr­ţii , înainte de descoperirea textelor d e la Mawangdu i. este însăaşa numitul "text vechi", descoperi t în anul 574, susţine tra­diţia, într-un mormînt datînd de la sfirşitul secolu lu i 3 Acest - .text, astăzi pierdut în original, se află la dispoziţia cercetăto­rilor nu mai în ediţia lui Fu Yi. din t impul dinastiei Tang.Două alte variante v�chi se cuvin menţionate aici , cea comen­tată de Yan Zun , din secolul -1, din păcate doar parţial păs­trată, şi cea citată, de asemenea parţial , în text.ul Huainan zi,care datează din secolul -2 .
    • INTRODUCERE 13 In alllli 1974 au fost descopcrite l a Maw:mgdu i , î n provin -11;, Iltlllan din China, cele mai vechi variante completc ale luiJ ll/U J)/, ,ling existcnte astăzi. Prima dintre ele, cu noscută subdtll1lJ1lirea de ..textul A�, da1ează di n peri oa d a -206 - -195,1;, .. .. tIxtnl S" din intervalul -194 - -180. Ambe l e plasează De,Ii//(1 Îllaintc de Dan .ling, c ee a ce pare a in di ca o O ri gin e le­",IsI;" şi n i ci unulnu e divizat în ca pi tol e . Ace ste manuscrise,111)(1( de i n ter polăril e care au afectat textele ulterioare, sîntpro1>; 1 hil cele mai apro p ia te , a tit formal cît şi în ceea ce p ri­v(�I( co n ţ i nu tul . de o primă variantă a lui Dan D e .ling, 1 )In scco l u l 3 ne-au p arveni t variantele comentate deW;)lIţ� BI. respectiv de Heshang Gong, ambele com pl e te , cît Şi( ( : , cunoscută sub numele de Xiange r, inco mpl etă . Primele111111:1 an circu lat masiv , cea a lu i H e shang Gong pri ntre oa-11111111 de rînd, iar ce a a lui Wang 8i m ai ales în me diile lite-1:11( f;li olle-ialc; do ar uşor dife rite , ele au de venit e ditii stan­d:,nl ale t extu lui şi au stat probabil la baza celo r mai multedlll variantele ulterioare. Itestca, fie su b fo rmă de manuscrise, fie înscrise pe stele,lit, Ilpiiritc, diferă de s tu l de pulj n de cele standard şi, deşi!:ilsl:-I intr-un nu mă r impresionant, nu a du c modificări esen­i,l:Il( in structura tex t ulu i. i), Comentarii Necesitatea comentariilor la vechile texte ale filozofiei chi-11(/,1: poate fi argumenta tă din multe pu nc te de ve dere , p ri n ­IIp;)la ca u ză a apar iţiei lor p u tind fi chiar natura limbii chi-11(/.( cl as ice. Lipsită co m ple t de orice categorie gramat tca lă,..1I11I(za c lasică este o limbă extrem de concisă, sensul uneilra/.( putînd fi dedu s n u mai pe baza re la ţiil or sintactice . aInplell şi a contextu lui. A de sea, atît datori tă polisem i ei extre m11( extinse a aproape fiecărui cuvînt, cît şi din cauza plu ra -111;)(11 de relaţii gram atic al e pe care le m arche ază u na şi ace ­(;,!,:!I particulă ; mai m u l te lecturi sînt simultan posibile pe n tru1111 singur ş i r de cara cte re , În plus, n u mă rul .m are de var iant e,� .. ;)(ke Clic unui singur caracter , li p s a to tală a oricărei punc­III;) (II şi stilul caracteristic ,a proape b rahi olo gt c . fac din în ţele­,,(rea ac e ste i limbi un proces extrem de dificil ch iar ş i p en trud IIII(ZI. Aceste tră s ă turi ale limbii, cărora li se adau gă şi intrareaIII d e su etudine a unor c arac tere, gre şeli le ap ărute în tim pu l
    • 191 Q�Q pE.JJNO.,copieIii. schimbarea instrumentelor de scris. simplificarea şistandardizarea caligrafiei etc., au impus cu strtngenţă apa­riţia foarte timpurie a exegezei filologice, a comentaIiului. Co­mentatorii sînt cei chemaţi să explicitezc sensurile uitate, săaranjeze şi să compileze tex te lc neelare sau încărcate de eroridescriere şi să stabilească punctuaţia şirurilor lungi de sem­ne care riu mai pot fi înţelese cu uşurinţă de cititoIi; în fine,ci sînt cei chemaţi să arunce lumină asupra sensurilor ocu l­tate. sau pierdute ale unei cărţi clasice, veche de cîteva secole.Exegeză filologică şi totodată încercare hermeneutică; comen­tart}ll se insinuează între text şi cititor atit ca necesară grilăde lectură cît şi ca text de sine stătător, legat formal de unaltul, dar liber .datoIită viziunii aparte pe care o transmite. Un asemenea text de sine stătător este şi comentariul 11-11Wang Bi (226 - 249) la Dao De Jing. Proiectînd în metafoIic şisimbolic chiar şi c el e mai directe Şi mai pragmatice pasaje alecărţii. Wang Bi construieşte în jurul acesteia o metaHzică ex­trem de comprehensivă, mu lt mai coerentă decît textul însuşi,pe care de altminteri nu îl foloseşte decît ca matrice formală(aşa cum a făcut şi cu Cartea Schimbărilor), pentru expunereaşi dezvoltarea ideilor neodaoismului ("Şcoala misterului",xuanxue, cum este cunoscu t acesta în mod tradiţional), al că­rui pIincipal reprezentant a fost. Lui Wang Bi i-au urmat ne­număraţi exegeţi care, în aceeaşi manieră, şi-au prOiectatasupra textului propIiile intuiţii, concepţii filozofice şi chiarideologii, Dao De ,ling fiind comentat de daoişU, confucianişti,budişU �i, mai nou, de marxişU - sau de 6ilugări. literaţi,asceţi şi împăraţi. Aproape la fel de apreciat în China este ţii comen tartu 1 luiHcshang Gong. daoist legendar (numele său de altminteri Înseamnă "Bătrînul de pe malul rîului") care ar fi trăit în secolul -2 (ori în secolul -1 sau - 3 . potrivit altor exegeti). Punîndcontinuu în legătură dimcnsiunea politică a tcxtului cu teh­nicile pentru obţinerea longevităţii specifice daoismului reli­gios, după formula: "guvernca7li-tc pe tine şi astfel vei glwema ..statul", Heshang Gong foloseşte constant termeni tiin voca­bulaml speculaţiilor magice şi filozol1ce ale daoişUlor vremii,refelindu -se chiar direct la diversele exerci�ii de tip Yoga prac­ticate în cadrul scetelor daoiste pentm prelungirea vieţii şiobţinerea nemuIiIii . Numeroase comentarii, unek relevantestJict pentru interprehrea docmnară a lui Dao De Jing (pre­cum Xianger, de exemplu). se vor revendica din exegeza lui
    • INTnnnt JCf:RE 1511,"dl;llIg COI1g, ehiar dacă cele mai multe vor neglija eli totulti 1" ipllIIn moralii. preconizat ti de <)(casta în raport cu reţetcJed, IlIlIgevitate, favorizind în schimb o lectură tipiC canonică. III afara acestor dou ă celebre exegeze, cartea a suscitatp(slc 1 fiOO de comentarii, iar trecerea lor în revistă ar fi de­;I �;m grcu de realizat. Ne mărginim să menţionăm aici o ten­dlllVI care a făcut carieră în exegeza chineză de după 1911 ,,"; a renranjării textului, unui minuţios proces de colaţionare1I111111H}lI-i eliminarea redundanţelor. suprimarea repetiţiilor111. I:xperienţele lui Ma Xulun. Gao Heng sau Zhu QianzhiII III revelatoare în acest sens şi ele au fost urmate, parţial,lI de cîţiva dintre cei mai cunoscuţi traducători occidentali,pftTlIill Chu Ta-kao, Duyvendaak sau Liou Kia-hway. Manu­�l(rls(1c de la Mawangdui au arătat însă că cea mai mare par­le- ;1 acestor rearanjări nu sînt legitime, şi de aceea interpreţii(olllemporani au renunţa t să mai opereze modi ficări masiveII I substanţa textului, preferînd să-şi stabilească, fiecare, pro­pria variantă, prin simpla comparare a vechilor variante cuTic n o i, în încercarea de a conferi claritate Şi coerenţă luif)1/() f)e Jing. G. Traduceri 1 rima traducere cunoscută a cărţii a ajuns în Europa în I /HH şi este opera unui misionar englez anonim, Este ur­Illal;-I, în 1842, de traducerea franceză a lui Stanislas Julien,d, III 1870 , de versiunea germană a lui Victor von Strauss.1" al u nci încoace, DaD De Jing a ajuns cel mai tradus text.1111 IlImc după Biblie, numai în engleză apărînd peste o sută,k traduceri, aproximări sau parafrazări , cam una la un an,;1 Illmătate . În plus, în 1958 ,a fost tradus şi comentariul lui lle-sllang Gong, iar în 1 977, re spectiv în 1979. au ap�rut două(Tlllvalări diferite ale comen tariu lui lui Wang Bi. Din păcate,.1111 cauza popu larităţii sale. textul a cunoscut doar un numărI..,IIIS dc traduceri care au reuşit să combine rigoarea filolo­!,iIa acurateţea interpretării filozofice , din care le menţio­ culIalll pe cele ale lui Arthur Waley (1934). Wing-tsit ChanIl !H;31. D. C. Lau (1963) şi Victor H. Mair (1990), ill româneşte. DaD De Jing a mai fost tradu s, după ştiinţaIllIastră, de trei ori . Prima traducere datează din 1932 şi reiaprobabil o versiune franceză. poate cea a lui Stanislas Julien.1 dOlla oară textul a fost tradus în anii 50 după o versiune
    • 16 DAO DE ,J1NGrusă. ca însa şl traducerea studiului lui Yang Xianshun . Înnici unul din cazuri numele traducMorului nil est e mentio­nat. În sfîrşit. relativ recent (aprilie 1992) a apci m t şi ce a de-atreia ve rs iu ne românească, datorată lui Tao Jianwen. FlorinBrăti lă şi Dan Mirahorian. II. O propunere hermeneutică 1. Tradiţie. Oao şi De1 Fixa rea istorică a lui Dao De Jing pe fu ndalul filozofici chi­neze clasice Şi totodată delimitarea. în cadrul textului. a stra­turilor de vechi m e diferită şi datarea lor cu precizie sînt. cumam văzut. operaţiuni delicate şi ris<,ante. Mult mai importantăni se pare înc.ldrarea cărţii în spaţiul cultural carc a gene­rat-o şi în t.radiţia din care se revendica; de aceea ar fi în­ţelept. la început. de drum, să trecem în revistă cîteva dinreperele fu ndamentale ale acestui spaţiu şi ale aceste} culturi,Şi an u m e binomul Yin-Yang, Dao şi Del Aşa cu m demonstrează şi titlul acelei Cărţi capitale a cul­turii chineze, Cartea Schimbărilor, text fundamental al "Ma re­lui Cod chinez" (Vişan . 1990b : 42), China este o civilizaţie adevenirii. Cosmosul. Cerul Şi pămîntu l , oamenii şi lume a vie,toate sînt supuse u nei dinamici inexorabile, ca forme diferitede existenţă a "su flului" vital , qij, sau , mai bine zis , ca gradeinegale de condensare a acestuia într-o formă definită. Auto­reproducîndu-se conti nuu , universul există ca o simultanei­ tate de lucru ri - even iment ai căror parametri spaţio-temporalişi încărcături energetice se modifică pe baza pulsiunii con­stante a ritmurilor subiacente . Această simultaneitate ame­ţitoare de fenomene şi procese interdependente şi conexe, subsemnul căreia se află fiecare membru al micro- sau macrocos­mosului, a fost percepută, din timpuiile imemoriale din carese revendică civili7..aţia chineză, sub fonna polarităţii Yin­Yang. Dacă Vin şi Yang sînt forţe cosmice, sufluri universale. legisau ritmuri ale materiei este greu de spus; acest cuplu aorientat însă dintru începu t fiecare aspect al lumii chineze -de la speculaţiile magico-religioase pînă la astronomie. arhi­tectură şi reţete culina re -. impu nîn d. în locul unei dia lecticia conflictului şi a opoziţiei . atît de familiară gindirii europene.o dialectică a complementarităţii. Vin şi Yang realizează astfel
    • INTRODUCERE 171I11IlIll;llln binom în eare polarităţi1e inverse se re un esc , p e11,1/;1 1 o/.!,I di dUflJc a coexistentei şi altern an ţei . Ciieiexistcnţa ,Ii 1101lIxlstenţa, p ozi tivu l şi ncgatiVlll , i d entitatea şi di ferenţa,1011111111111 şi discontin uu l , m a s e u l i n u l şi femi n i nl l l se află tot.111111111 Împreu nă, la feI cum l at.ura însorită a u nui d eal (Yang, I I I I(II�lIl etimologic al termenu l ui) ap arţin e aceluiaşi deal ca­I< C�iI intllnec o s p e c oas t.a cealaltă (Yin); iar u nd eva , în in- 1"IIOn l il ceea ce p are a fi numai Yin sau numai Yan g, se i ,111:1 )�ITJllenii d evenirii termen ului comple mentar, ee ea ce va "1 U( I rlvtat la in versarea comp et ă a polarităţii, într-o cicli­ l ,11111, I;lni slirşit. Aşa cu m note8Zc� IsabeUc Robinet: "le Yin " " YIIJlg [ ... ] so nt des lignes de force, des di rccti o n s dont le I" 01111 (st de se cro i ser et de semrneler, de j o u e r lune contre 11111111, a la fois de s engendr r et se donner impulsion, de e "IIiIiIIII<:r et d al temer , dont la fonction e st de de ss i ner une 1I01l1,It· syntaxe de la pol ar ite e t de lambig u , [.,.] I ls sont le 11 11111»1 de la difference qui cree at trac tion, ainsi qlle du de­ ,,1111 CI de la m u l tip lie ite quils fon t naître par leur eombi n a i ­ UIIII; IIlnls aussi, par la corr�laUon etroite qui les unit, ils"0111 I(s t c moi n s de l Uni te de fond s ou s-j ac e nte au mon d e , . 1 " 11I1I�lrent le dynamisme des contraires quon ne connaît111( par eou pl es, dont lantagonisme se manifeste pflr la loi1IlIlllTllallCe qui regit leur fonctionnement Uamais lun e tlau­ III (II IlIcmc temp s en un meme lieu, si n o n lun virtuellement""II� Ialltre). qui est tel que lor sque lun domk1e, lautre se II I 1101 lI�e, forc e reservee, eo m prime e et i nt en s ifie e, en uneo, ... lIlallon mouva nte faite de passages constants de lun â11111111, de lun vers lautre , .. " (Robinet. 199 1 : 16-17), În(11 sens, desigur, exi s t e n ţă şi n o n exi s te n ţă una din alta seIIIHI!. Weu ş i uşo r unul pe altul se împlinesc, lung Şi scurt1111111 pc a ltul se formează, sus şi jos unul pe altul se sprijinăli 1 I I I I I I I I c şi în apOi unul altuia îŞi urmează (cap. 2)*, Iar cel(111( ( ll I I o a şt e maniera de de ve n ire a tuturor luc ruri lor ştieII II I Sllhceresc tot ce este greu în ce pe prin a fi uşor Şi că1111 "In! măreţ înc epe prin a fi mărun t (cap. 63); de acee a,1"lalloxal. c eea ce urmează să fie micşorat trebuie să fie ini­[lial IlIarll, eeea ce urmează să fie slăbit trebuie întărit la în ­" 1111. Iar cel a cănIi cădere este dorită trebuie initial să fieIII "11111 de on o are şi favoruri (cap . 36) . • 1,ltllll(riI<: se fac. desigur. la <":apitole din Dao Deding,
    • 18 DAO DE ,liNG Ca p oli , ca puncte virtuale in evoluţia tuturor lucrurilor,şi totodată· ca tcndinc int rin seci care guvcrne<1zii transforma­ rea fi ec ăre i forme e nergic Yin şi Yang in-formeazii structura - , fiecărui lucru-eveniment. potenţînd ritmic caleidoscopul de relaţii sim ul tane şi de determinări relative în care acesta este încadrat: legea însăşi a schimbării, ·regula abstractă după ca­ re se desfăşoară alt.ernanţa el emente l or Yin şi Yang este însă. Dao, .un (aspect) Yin şi un (aspect) Yang", d upă cum sinteUza un ape n dice al Cărţii schimbărilor (Xiei : 4) . În acest sens, mult nuanţat şi îmbogăţit. Dao este folosit frecvent şi în Dan De Jing: cum însă terme nul nu are această unic ă semni fi ca ţie nici în tradiţ ia chineză şi nici în textul nostru, credem că o privire în arheologia devenirii conceptului însuşi de devenire este bineveni tă. Caracterul Dao nu apare pe aşa n umi tel e jia gu wen, in­ scripţii pe carapaeele de broască ţestoasă şi pe omoplaţii de animale mari folosite în scopuri divinatorii în timpul dinastieiShang (sec. -16 sec. -11). Dao se găseşte în schimb incizat -pe ·vasele rituale din bronz datind din perioada timpurie a dinastiei Zhou de Apus (see.-ll -77 1) şi are sensul iniţial - de .. om mergînd pe un drum". O exegeză atentă, coroboratăcu glosele existente în primul dicţionar al limbii chineze,Shuowenjiezi, datind din anul 120, a demonstrat că Dao a desemnat la început un drum drept, nesinuos, pe care semerge într-o Qirecţie defÎ.nită. Ideea de direcţie, de cale anumede urmat către ţel ul propus, a stat probabil la baza nume­roaselor extrapolări ale acestui prim sens al termenului: .. aghida, a indica direc ţia , .. a sp une" (.. a person directs another "by telling him t.he way he has to follow", cum cxplicitează Kal­tenmark, 1965 : 22). .. doctrină", .. artă, metodă, cale de ur­mat", .regulă, regularitate, tipar". În texte foarte ve chi, precum Cartea Schimbărilor, Carteacîntecelor (Shijing) şi Cartea docwnentelor (S hujing), Dao estefolosit atit în sensul direct de .drum, cal e" cît şi în ccl de..metodă (de guvernare)". Termenul desemnează nu atit o for­mă coerentă de exercitare a puterii pol i ti ce cît mai ales o ,artă, o metodă şi totodată o putere specifică suveranului care,în cal itate de şef religios, era singurul în masură să îndepli­nească ritualurile su s ceptibil e de a asigura comunicarea întreCer şi oameni. �ste probabil că atunci cînd se dorca dife­renţierea între metoda propri u -z is ă şi p uterea latentă carepermi t ea ,existenţa şi aplicarea acestei m e tode se folosea ter-
    • INTRODUCE;,RE , 19IIICIIIII Dao pentru prima şi term e n ul Del pentru a doua, di-101«1I�;1 pilstrată şi in textele daoistc. Ioilt( ar treb u i m en ţiona tă aici legătura foarte timpurie peo ,II« II sl a h il it -o gindirea chineză între cosmos (Cer) şi oameni, 111(:11111"; c en trată pe persoana suveranului, care participă atit11 ollllm:a co sm i c ă cît- şi la cea umană. Fiecare acţiune a, oa-111IJlllor pc p ămî n t . fie ea de natură religioasă, politică, admi-1Il,.llIIlIvn sau socială, este o formă mimetică specială. aflată,,"1l (Ollt rolul unor riguroşi parametri morali şi religioşi; prin(1111 oaJllenii se pun în corespondenţă cu Cerul. Pentru a asi­�1I1i1 Illlna desfăşurare a tuturor ritualurilor pe care aeest mi­"I",�fo, si m b o lic le presupune şi pentru a impiedica apariţia1111111 d(�(:(hilibru între cele două ordini. suveranul, omul,par"0 dl,/lCe al cu l tu ri i chineze, e ste chemat să-şi asume guver-11111111 I l I lpertu l ui şi să se potrivească cu Cerul, atingind astfel1111111111 limită (c ap . 68). Sinteza teoretică a acestor concepţiiVII lIJ1nJ{1I abia în dinastia Han (-206 - 220). cînd suveranul.I I II l IIOIllJlCşle în virtutea mandatului încredinţat de Cer înte­II II 111 orll or dinastiei sale. se va angaja. în calitate de "Fiu al1 , .... 111, in ri tualuri sofisticate de adorare a acestuia; ele-111111111, prlrlfipa le al e acestei teorii coincid însă cu zorii civi­IllIIlllI (hlnezc. A"Oi ISI:1 p crma nen tă punere în corespondenţă a sferei cos-11110 o 111 (la umanăcentrată în jurul a două concepte, esteI Iii ti :II ((1I11Ili şi Dao al oamenilor . Primul, care apare dejaI I I IIlvol SI It:xte vechi, precum Carl.ea documentelor. Cronica1111 /IlIl l!.IIO zhl Lan) sau Povestiri din div e rse state (Guo yul.do ·ItIIIIW;IZ;1 calea a alternanţei an otimpurilor . a regul a tă,"1",0,1111,,1 soarelui. lunii şi ste l elo r şi a aspectelor Yin şi Yang,1111111 1 ilO 111<1 i (cea ce o ame ni i trebuie să imite sim bol i c pe pă-1111111 1t1:111icra îll eare se face a cea stă i mi ta ţi e este Calea oa­,II 1I111Ir, IUIIICrt ia fel de vechi, pe care l - au dezvoltat şi sin­I, II III 111";1 Tllai ales Confueius şi urmaşii săi. 1, 11111 1 ;weştia, Dao al oamenilor este o normă etică de," 1.1111 1lIslIlieil stnlc1urată şi manifestă într-un set de atitu­.11111 ,1 IlIslI:!lri pc care numai omul ideal, "omul alesw*, îl stă-11/" do 111 desiivîrşirc, dar la care fiecare trebuie să aspire . . 1111 pr .. ll1a1. m;castă excelent-i traducere il t.crrnenuluijunzi de la1 1 .. " 111111" V?:III; s-au mai propus .om de bine", .om superior , " 1" ,all,"III .• n" pi{
    • 20 DAO DE , J I N qf:<otină su perioară a uman1ihii, acest. Dao s e traduce, in cazulsuveran u l ui, prin pme ticMea unui ,.Dao al primilor rcgi" (dindinastiil e anterioa re) . rec ursu l l a tradiţie devenin d o dată cuCon fu cius o dimensiu ne fundamcntală a spiritualiL"iţii chinezc. Dao De Jing folos eşte şi el de cî t.eva ori sin t a gmele "Daoa l · Cerului" şi . " Dao al oamenilor" , constatînd însă disj u ncţiatotală a celor două ordini: căci Ceru l , la fel ca un arc, se a flămereu în echilibru , m icşorînd ce e prea mult. şi mărin d ceeste prea puţin, în timp ee oamenii, în lipsa lor de înţelep­c iune , m � resc multul şi micşorează pu ţinul (cap . 77). Cel che­mat să rezolve ace st dezechilibru este Î nţel eptul . a căru i Cales e a s e am ănă cu D ao al Cer u lui (cap. 8 1 ) şi care este singurulîn măs ură să re stabil ească, î n calitate de model al Sub ceres­e ului (cap. 22), fircştile corespondenţe, prin metoda (Dao)potrivită . Aceas tă metodă va face obiec tul unei ana ljze amă­n u n ţite în altă parte a acestei "Introduceri". Ne mărginim sămenţionăm aici că termenul Dao, în sensul de "metodă" , poa­te fi înţeles de multe ori în Dao De ,ling şi ca "metodă a dao­iştilor, doctrina d aoistă". . Stri ct legat de Dao a fost întotdeauna şi termenul De j . tradus d e noi prin "Putere", ş i acelaşi demers arheologic neva sprij ini în decelarea sensurilor sale. Caracterul De j aparefre cvent pe bronzurile din perioada de început a dinastieiZhou şi este compus din b ei elemente - cu sensul de " amerge" , "inimă" şi , respe ctiv, "drept " . A cest d in urmă compo­nent pare a fi o deformare a unui alt element care însemna"a privi", aşa cum demonstrează analiza întreprinsă de Do­nald M unro. Sinolog ul american conchide că de la sensul ini­ţial, curent în dinas tia Shang , de "a consulta, a .privi în sus ­către s trămoşii din ceruri pentru a afla care este at itudineapotrivită într-o aimmită imprej u rare", Dej a dezvoltat în ti mpsensu l de "atten tion constantly focussed on divine1y decreednorms, [ ... ) cons istent attitude or viewpoint toward the Heav­en decreed norms which, in the case of ideal Dej . revealeditself in regularly appearing conduct in accordance with t hem"(M unro, 1 969 : 1 90). Cu alte cuvinte , Dej este ceea ce faceposibil Dao ("arta" sau "metoda" s uveranulu i), acea putere Ia­tentă care îi permite acestuia să asigure eficacitatea ritualu·rilor orientate către perpetuarea corespondenţelor cu cosmo­s u l . Î n exprimarea lui Granet. este vorba de SEffi cace quandene a tendence ă. şe particulariser [ ... ) . Effi cace qui se sing u ­larise e n se realisant" (Granet. 1 934 : 303) .
    • INTRODUCERE 21 Vao De Jing uti lizează de mai multc ori tcnnenul în acest�;( n s tra diţion al . . A s t rînge din plin Pu terc· (cap . 59) . . .a fiI l l zestrat pe deplin c u Pu terc" (ca p . 55) . "multă Pu tere" sau.. p l l tină Puterc" ( cap. 38) sînt doar cîteva instanţe în care De l( s te perceput ca o Pu tere specială a ind ivid ului. ca o "virtutc"( i l l sensul et imologic al cuvîntului) care poten ţează fiec are acta l accstuia; în fiecare din accste cazuri însă . există implicit!:ii l i n al doilea înţeles al termenu lui. Astfel . Del este în t cxtulI l ost m . în Zhuang zi şi în al te texte de sorginte daois tă o.. I l " tere" şi o "virtute" carc depăşeşte s fera restrînsă a uma­I I l I l l I i . desemnînd spontaneitatea tuturor lucrurilor. "an inner( j l l a l i ty of s trength and power that makes a thing what it is1 .. , 1 . a psychic force or quality inherent either in the natu ral11 I l I versc as a whole ( ... 1 or in individual beings" (RickcU. 1 ! IH 5 : 43). Nu se poate st abili cu certitudine data la care De la I I I Ccput să fie utilizat în acest scns . apropiat de elanu l vitalI Hrgsonian. însă hotărît nu Dao De Jing este primul text carem a rchează această extrapolare . O grăitoare dovadă este şi fra-1.:1 di ntr-un alt apen dice al Cărţii sch imbărilor: " M a rca Puterc;1 Ccm l ui şi pămînt ului înseamnă a da naştere . " (Xici. 1 : 12) Pentru a încheia a ce astă trecere în revistă a sensurilor luif)I J în trad iţia chineză. trebuic spus că în confu cianism ter-1 1 1 I Ilui îŞi păstrează semnifIcaţia religioasă iniţial ă. fiind p usI I I S;. continuu în relaţie cu virtuţilc care alcătu ies c cod ul etical .. omul ui ales ": pietatea filială. loialitatea, omenia sau dreapta1 " c !ccată. Ast fel. De l cste un fel de forţă morală carc defineştef · a ra c t.em l indivi dului în raport cu normele confucianistc . p u­I nca care îi permite acestuia să se înscrie în mod firesc îns !e ra socialului şi să se definească în raport cu semenii săi ..prestigiul" obţinut prin constantti l apel la valorile etice.!-l a I I1 )(10 Ve Jing . într-un capitol extrem de polemic la adresa con-1 I 1 1 1;mismului (cap. 38). utilizează termenu l în mai multe sen­,, " ri . printre care probabil şi aces tea. Del devenind astfel ov i rt ute oarecare şi cond amnabilă ca atare. alături de întregul( oc ! cI ic stabil it de Con fucius, pentm falsa criteriologie pe ca­If () impune în apre cierea acţi unilor oamenilor. îndepărtindu-ia s l ld de adevărata Cale , atotcu prinzătoare. 2. Înteleptul şi ceilalţi După acest excurs prel iminar. cîteva opţiuni se cer strin­(f 1 l 1 formulate înainte de a înainta în lectu ră . Căci dis cursul
    • rR.�9" DE JIN(} de fa tă , la fel ca olice alt discurs despre Dao De .ling, îşiasumă vocaţia comentaliulu i , prOiectînd coerenţă asu r-raunui text supus, mai mult decît altele, devenirii întru lectură. Datorită statutului cu totul aparte pe care îi are Dao De Jing,de matrice plurcjJă de sensuri, nicicînd unitară, nicicînd com­plet decelabilă, olice text despre Dao De Jing nu îl descifreazăpe el , ci se proiectţază pe sine între cititor şi carte. Urrnă­riildu-şi mai mult proplia coerenţă decît supunîndu - se incoe­renţei fundamentale a textului de bază, comentariul face apella artificii de logică, la manipulăli şi reorganizări de sensuri,ncUItînd totodată numeroa se altele plin opţiunea hermeneu­tică pe care o relevă. Acceptînd toate aceste risculi şi mai alesriscul maxim al unei lectu li de sine, şi acestui discurs îi estesortit să rămînă parţial şi limitativ, produs al propriilor con- Ivenţii; este spera nţa noastră că, in urma decupălilor şi re-structurărilor pe care le vom opera în suma semnificaţiilorsaIe, Vao Ve Jing va rămîne cît mai apropiat de sine, deci mereu inefabil şi mereu altul. Vom identifica în text, ca structurator textual, şi vom pro­pune drept pivot central al acestui di8curs termenul s heng­ren , Jnţeleptu l" . În retolica neunitară a cărţii, Înţeleptul, casubiect al enuntării şi . totodată, adesea, al enuntului, estecîn d ascetul care, plin tehnici speciale . urmăreşte obţinereailumină rii şi identificarea cu Dao, principiul indeterminat.cînd filozoful iti nerant care îŞi oferă sfatulile principilor răz­boinici ai epOCi i , cînd maestru l care î�i împărtăşeşte doctrinadi scipolilor, cînd iluminatul care deSCrie de -nedesclisui. r�ieîn tf-xt, fie în contextul din care se revendică Vao De Jing,Înţeleptul e ste astfel prezenţa care orientează · ansamblul desensuli simu ltane ale cărţii: fiind în plus cel care, aici şiacum, su sţine şi aces t text despre în încercarea sa de . a fiîntru. Sta tu tul textual al Înţeleptului este astfel pus sub semnulpluralităţi i . Prima din ipostazele sale, şi care va constitui su­biectul acestei secţitmi, este cea de indi!vid chemat să rezolvetensiunea destructurantă creată intre co smos şi oameni, întreordinea naturală şi cea-socială, între J lat.ură şi cultură sauîntre Dao al Cerului şi Dao al oamenilor. Într-o manieră nc­sistematică Şi de multe oli repetitiVă, te}i�tul identifică motivelea<;estei tensiuni - limbaj u l şi dorinţa - -- şi postulează o Calea Înţeleptului, Calea ce trebuie unn a t{i pentru repotenţarca. .fireşţllqr, dar de muh pierdutelor core,s pondenţe. .
    • · I NTRODUCERE 23 N ici limbajul şi ni ci dorin ţa nu sînt li ps ite de o istorie în ­delungată în cadml scriei de topoi ai filozo fici chineze , limba­J u l oc u pînd în să un loc cu to tul aparte. Căci dacă exis tenla şi pe rpe tu area cosmosulu i şi a oamenilo r s in t i nti m le ga te de t i pu l special de mimesis ritual prac ti cat de s uveran , numa i I l umele , concentrate în formule capabi le de a suscita întreaga rea litate care se ascunde în spatele lor, sînt s u s ce pt ibi le de a - i conferi şi garanta rituahI lui eficaci tatea de care are ne voie . I n r cînd nu mele sînt fixate prin ac tu l major care este s crierea,elc cons t ru ies c un s i s te m semiotic compl e t, baza t pe o formăe l e repreze.ntare ideală, prin care cosmosul se regăseşte. in fiecare din a.... pectele sale, în si mbol i sm u l atotcuprinzător a lsemnelor. Astfel, l a fel ca şi limbaj ul îns uşi, Cang J ie , . inven ­ t a t o r u l mitic al s c rier ii , "ne se resume pas li ct re conuneI l l a is ... institue le fa it dctre avec" (Vişan , 1 990a : 259) . I a r dacă semnele se co nst itui e în embleme ale realulu i, iar I I l l m irea poate să provoace, s ă orienteze şi c hiar să controlezei n totalitate fe no m enele , pe ri col ele ordi ni i p aralel e instauratei n . ace s t fel s înt maxime . Nu mele, î m preu nă cu toate conexiu­n ilc în a că ror combinatorică se i ntegrează. i nstituie o logicăs i n t a gm a ti că specială, care suspendă simultaneităţile şi dis­( ontinuităţile cosmice, astfel încît cel care stăpîneşte l i mbaj u la j l l nge. cu timpu l , să facă din ace sta o aventură epis temolo­gieii pfi!r se, un act g ratu it cu cons eCinţe extrem de nefastea su pra real ului îns u şi . Pc s ub l inierea acestui fa pt şi -au bazatsollştii chinezi mare pa rte din strategiile lor şi este posibil ca ,prin lOgica paradoxurilor, dovezi ale capacităţii de prol ife raremonstruoasă a făpturilor limbajului, ei să fi i n ce rcat să s curt­drc ui teze conştiinţele pe n tru a recupera ceva din ritualismu lt l l i1ial al numirIi. Urmărind s copuri diferite , confucianiştii vorpropune o "rectificare a nu melor", demers prin care se încear­( ,i rcpotenţarea î n tregu lu i sis tem de core sponde nţe între Cer�I oameni, s istem devenit nefuncţional tocmai datorită lipse idc adecvare a numelor. aj uns e simple etichete l ips ite descmnifkaţie . la o realitate. mai ales politi că , în continuăsch imbare. in a ceas tă trad i ţ ie se î ns cri e Dao De Jing cînd porneşte( m ciada împotriva limbajului , pentru re ins tau rarea eC hi l ibr,u ­l u i în lumea fenomenală. Nu mele $înt în p rim ul rind vinovate ,s u sţine textul, de introducerea diferenţelor în substanţa coe­rentă ş i ritmică a real u lui . În această structură compactă. înstarea .,lemnu lui nelu cra t" , pu, î n care se afla universul cînd
    • 24 DAO DE .JINGDao era respec ta t şi urmat chiar şi în cele ale oamenilor, nu­mele au instituit organizare , ordine şi fragmentare , introdu­cînd distincţii artificiale între lucrurile egale întru Dao. Dcîndată ce �lemnu l nelucra e a fost cioplit. au apăru t nu melc­instituţii (cap. 32) şi, paradoxal poate, dOrinţa. Căci, ieşiţi din ignoranţa naturală pe care o aveau în vre­murile vechi , cînd Dao domnea în Subceresc (cap . 65) , oa­menii încep să fac;:ă diferenţa între frumos şi urit, între bineşi rău (cap . 2) , între "Prea bine! " şi .Bine!" (cap. 20) , apucîndpc drumul fără capăt al unei cunoaşteri păgubitoare care du­ce, în plu s , pri n valorizări artificiale , la apariţia şi perpetuareadorinţelor. Relaţia dintre dorinţă şi cunoaştere este, aşadar,biunivocă, întrucît. cunoaşterea lucrului de dori t permite atîta pariţia dorinţei cît şi crea rea de noi obiecte susceptibile dea satisface această dorinţă, iar dorinţa, odată ins taurată , du­ce la dezvoltarea şi nuanţarea proceselor cognitive. În impe­riul relativului în care omul e ste nevoit să evolucze dupăabandonarea simplei intu i ţii şi înlocuirea ei cu discu rsivul şiraţionalul, dori nţele diferenţiază net Calea oamenilor dc ade­văratul Dao al Cerului . Datorită dorinţei , oamenii apreciazăun singur temlen din perechile de tip Yin Yan g , care polari­ -zează fiecare a spect al existenţei lor, căutînd via ţa şi urîndmoartea , apreciind bogăţia şi onoarea, luptînd să scape desărăcie şi de dizgratie etc . Rezultatele aces tei valortzări sîntînsă dezastruoase , căci cel ce e bogat, aro gan t. şi ţi nut la marecin ste merge singur eătre propria-i picirc (cap. 9), scumpulmai mu lt păgu bclŞte (cap. 44 ) . cel ce guvernează prin legis tricte î şi ",du cc statu l pe marginea prăpas tiei (cap . 57) etc . De ace e a t ext u ! , infierînci dorinta ca cea mai m a re d i n trecrime (cap . 4 6) şi (:1 fca mai Sigură. modalitate de a - şi f" ee!fiu sirşi (of. h r n l f;l Tl I H lf> !:� r?j Ve!hfc . u rcc h e 8 fil n� au z , gu rac!(.-i n c S k , 1 i: .i i hpt d c n t l rebl l icc - CF:·p . 1 2) , prop l lne, prinin�d(pt , S�/ l l ţ Ji. fl G !I; d c , Jl,.cf:sta gok�tl; i n i m i le , �� lii.heş te , l J1-h U,i i l c şi î n ; l li ! J n c :" l/j (I { l ) t l< şterpa . u mplînd Jn <,c h imh bnrt, i l eS l l Pl , şi lc:" ��i in t f., ri n ( L:� - h-; o 8 :jclc (eap. ,3 ) : p C ] lt r : � a sc ă p a c I1n � 1 l � î de t1c i"iI I !. C . � �,� I 1 ) ) c h {,;J ��ă �. prin fXCf{:? Lii 3Icriale . orgd ­! 1 clt:: de simt. rrst l pî n t ; l i - � i ,.trc(cri lc4 şi închVÎl I ll poar�a " pi­; i t l : llli (C.l p . �-) f)l : rC :, n ! al ,� decva t ă mcL:ldă rămîn ::: insii. I lC­fiiptll ircn , f r i n ca ITvc: 1 Î n (] l i - se l a perioadă ideală iri CU l C Daoera respc<, j ,i t de 61 t r c o<lmcni, cind aceşt ia se alla n î n stareade pu, de "lemn ne1 1 lc m t" , în care nici o dori n1ă nu mai a p a reiar Su bccI-es( u i singu r sc-ndrca p t ă (cap. 3 7) .
    • I NTRODUCERE 25 Ncfăptuirea, wuwei s au "nonacţiu nea" , n u însea mnă o re­I I l n ţare completă la orice fel de a cţiune, un fel de inactivit a t.e�a l l delăsare generală , şi nici un fel de Yoga a renun ţării lar(zu l t atul faptelor salc, precu m în Hhagavad-Gîtii; este vorba,l I l a l degrabă, de respectarea principiului naturaleţii lucruri­l o r . prin încadrarea fiecărei fapte în ritmurile fireşti ale evo­Iu liei şi devenirii universale , în conformitate deplină cu ten­dh1lc1e intrinseci ale fiecărui lucru _ În acest sens , nefăptuireap( ) a t e fi con si derată a fi în primul rind o atitudine de completăl I o l l l mixtiune în desfăşurarea natu rală a evenimentelor, peI l I re in ţeleptul o contemplă, dar nu o modifică în nici un felI m p . 64) . Cu alte cuvinte , daoistul îi lasă fiecărui lucru spon­t a l lei tatea, ziran. naturalul la nivel individual , acel "de-Ia-si­I II (ure ii perm ite să fie ceea ce este şi să îl urmeze pe Dao,e - ! I I Isllşi nimic altceva decît regula de a fi "de -Ia-sine" a între-11 1 1 1 1 1 univers . Calea de a face este pur şi simplu calca de aII p arc a spun e t.extu l , şi de aceea făptu irea nu înca.pe în vasul�li l ( " 1 1 ca re este Subcerescul (cap . 29) . Astfel. prin nefăptu ire, o laptă nu rămîne ncfăptuită (cap . 48) . iar poporu l singu r1 I 1c - iW schimbă , se îndrea pUi , se îmbogăţeşte şi ca lemnul nelu­ni l l devine (c ap 57). . ( :al itatea de via negativa a acestu i demers al daoistulu i este. - v l d I I I Lă . Făptu ind fără făptu ire , a mestecînd,u - se în lucru ri1 . 1 1:1 si) se amestece şi gu stînd fără să, gus te (ca p . 63) . î nţe lep -1 1 1 1 ( 1 l l l l raba lan sează , printr-o 0p1iune inversă , toate actele deI li l / i t ivarc axiologic-ă pc cCl re este hazat ă C<1 lea oameni lor. De I I( i 1;1�, ci l1a ţi3 Întregului tex t pen t ru va lOii resimţi te cn l1ega ­:"" . { r ecu m ,.j os" , 1 ! Il: il" , ,.slab " , iin iştit" , "alon c a rc , în 10- .. .. , ,1 ; l ;c n, ă ele rec u p erare pc carc o p ropu n e Vac De ,ling,. " , , : - I l " < l ic !c Calea dt: su prav kl I i re inll"u Dao , O cale de Sti l : " (, ! ; i n: (" n; , (� j l 1 pC1"spec t i v,l ist Ori s l ii ; - a fo s t rcproşatii • 1 < i . , 11 i e,:x 1.· l ! u i l : � J � l r H . PC ffCpI J i. ca un .. : la nu;:d pr;.!{;rn a U (·, j, " i ; ;j i!: y i ;e <t u nu i C( fv ! l lC ;l lcr el.ow j ,, fla l li1 ! r l l u 1.ca" ,11 -, : : 1 : : 1,: ; t , .1 L. m,cre . il l l lcn i n t,a i. de v(ei ni, m a i j1 u t c n J ic i , J j : < i · l � .r; ( :lvi d r ;{T(� U j r: rr�.( {J ş a t d e pcr j(o it lc epocii i n ( u re I I � } j 5 :� j � L1 H-L TC1 l 1 dclf ?l f r j (, 8 �f: Ci f hi j d t !" · ·1 dev8 r 1 � � l ) ("v-:n .J, , ; i i 1 l : )t LJ 1)c L ing (Ct rahnn J . l D s n · 2 1 Ri , sau d�c i� �î}1 f(-.l " " , , :C j-,:U m i sm ( U ; ll.l; C:h i C h �w) sa u . d i mpo/ r5v ;i , (a r a c­I Ii! : :v atof (Eu Shih) îi s i n t dimensi u ll i lr :"u n d a m cl h le , ea­: " . , q ;n :: I l.i "ă pc c are o pred ir{ îşi 8:rc v a lu a rea t 8;1 filOLollcă, I I I " i l l l " pa rte. Căci în spa tele acruill i <le <x/ptat io benevoleT l­I I" , ; d multor pasaj e a le c?i r1ii nu se asc unde o re torică a
    • 26 DAO D E JING filozofului itinera nt în cău tarea unei poziţii oficiale în guver­ nul unui stat oarecare , ci subtila dialectică a negatiei , prin care textu l atrage atenţia că, pentru a put.ea fi pe potriva Căii Cerului, oamenii trebu ie să înţeleagă legea alternanţei şi co­ existenţei contrariilor, Dao, regula devenirii natu raJe a uni­ versu lu i , manifestă în mod egal în ceea ce este consi derat po­ zitiv cît şi în ceea ce oa menii socotesc negativ. În binomu l de tip etre-paraître astfel constituit, înţeleptul neagă aparenţa pentru a aj unge la adevărata esenţă , sinteză a contrariilor. De aceea învă.ţătura sa este fără cuvinte (cap. 2) şi de ace­ ea doreşte să nu dorească (cap . 64) : de aceea, deşi este în aparenţă în spate , este de fapt în faţă şi tot de aceea, deşi lipsit de egoism , poate să-şi împlinească orice pornire egoistă (cap. 7) : în fine, din acelaşi motiv, deşi umil, mărunt şi dis­ preţuit, la ICI ca şi apa (cap. 8), care, ca orice lucru slab şi Oexibi I. înVinge tot ce este tare în Subccresc (cap. 78) , el pă­ şeşte pc calea vieţii (cap. 76) şi lîngă Dao se ană (cap . 8) . Prin practicarea constantă a acestei metode inverse , a acestui Dao negativ, centrat pe nondorinţă, noncunoaştere şi nefăptu ire,Înţeleptul, atunci cînd guvernează, reuşeşte să rei ntegreze or­dinea. umană în ordinea cosmică şi să recupereze acel "de -la­sine" al lucrurilor. Şi dacă suveranul, după care se modeleazăîntru to tul Subcerescu l, reu şeşte acest lucru , oamenii revinei înşişi la starea de dinainte de cunoaştere, a "lemnului ne­lucrat" . Astfel, cînd marele Dao, revărsare a care curge pestetot şi din care iau făptură toate lucrurile (cap. 34) , este res­pectat,. cele zece mii de lucruri singure intră-n prefacere (cap .37) , Ceru l şi pămîntul se unesc lăsînd să cadă rouă dulce,nimeni nu mai porunceşte poporului care îşi găseşte de lasine buna aşezare, în starea de pu (cap. 32) . În plus , oameniinu îşi mai folosesc uneltele şi instrumentele, revenind la uti­lizarea sforii cu noduri, în locul atit de periculoaselor semne(c ap . 80) : inimile lor sînt toate haotic amestecate , indiviziipierzîndu-şi identitatea şi egoismul, ia r Înţeleptu l îi trateazăpe toti ca pe nişte copii (cap. 49) . Numai astfel. în starea depu şi .făptuind fără făptuire�, se poate intra din nou în con­cordanţă cu Dao al Cerului. Transferul acestei viziuni utopice în sfera moralului , trans­fer realizat relativ nesistematic şi numai în cîteva capitole, aconstituit ţinta atacurilor confucianiştilor timp de secole . în ­trucît cu noaşterea aduce cu sine şi impune categorizări etice,Dao, sinteza tuturor antitezelor, nu mai poate fi unnat. De
    • 27aceea in�eleptu l. consecvent sieşi. poate fi , di n perspectiva îIl­l�l l s t ă a diferen�ierilor morale prcdlcatc de confucianişti, atît "hl l l l " (este bun cu cei care sînt buni, dar şi cu cei care nus i n t buni - cap . 49 , iubind în ega lă măsurii şi învăţătoru l -( 11 bun - şi lucrul de studiat - cel rău - cap . 27) , cît ..şi " ri) 1 " (ii tratează pc oameni ca pe cîinii făcu ţi din paie , obiecte ri t u nle distruse imediat după încheierea sacrificiului în timpu l( ;l l I l i n sînt folosite - cap . 5). În fapt însă, el îşi ia drept inimă I l lima tuturor (cap . 49) , abandonîndu- şi sinele (pornirile ego­ I s t e şi dorinţele) şi potrivindu -se cu tendinţele fireşti ale fie-( nruia , întru Dao . Din această perspectivă trebuie probabil înţelese violen teleutacuri la adresa mo.ralei foarte riguroase cu care confucia­ I I I�tll doreau să îngrădească tendinţele naturale ale oameni­ lor. morală centrată teoretic pe metafJzica tradiţională a par­ t t clpării omului la ordinea cosmică şi sintetizată într-un setdt: virtu ţi care , exist�nte sau nu, pot fi mimate cu uşurinţăprin nenumărate atitudini a rtificiale şi lipsite de orice fel deri t l l nlism . De aceea , consideră Dao De Jing. numai după , ce1 l 1 a rCa Cale a nefăptulri i a fost abandonată au apărut virtuţileI l l l l lt apreciate de confucianişti ...:.. omenia, dreapta judecată,plet a t.ea filială şi loialitatea (cap. 1 8). Numai prin abandonarealor. împreună cu păgubitoarea cunoaştere care le-a generat.:; ( pon t.e încerca revenirea la Dao (cap. 19), prin nefăptuire .I ( qictuarea lor duce la forţarea Subceresculu i şi la perturba­ !Ia (ompletă a ordinii firii (c ..ap . 38), lucru pe care însă inţe­I ( p l n ! nu poa te să-I accepte , Astfel, ceea ce ş-ar putea numiI l l o ra la a ltern ativă propu să de acesta în Dao De .ling se ba- 1 ; 1 " :1 pe cele trei "comori" ("blîndeţea" , un fel de atitudine deI > l J l I;j !()int- interioară care se manifestă arin nefăotuire. fnu ra .. i
    • 28 DAO DE ,lINGlenu fiindu -ne sit uarea inteleptu lu i în raport nemij locit cuevenimentele exterioare . Privirea sa înlăunt ru , care conducela ceca ce s -a considerat a Il cea mai veche m ist ică şi meta­fizică din islona spatiu lui cultural chinez, va const itui subiec­hit următ.oarei secţiuni. 3. Înţeleptul şi Dao Vao De Jing nu defineşte o metodă (un Dao coerent.) pen­ tru a aj unge la Dao. Daoismu l religios a delimitat o asemeneacalc plin interpret.area într-o manieră exhaustivă a celor cîtevaaluzii , sugesti i sau menţionări nesistematice ale u nor tehnici de respiraţie sau exerciţii de prelungire a vieţii, considerîndîntregul : ext drept depozitaru l u nei vechi învăţături ezoterice.Astfel, f presii prccum: "a-ţi purta sufletele în îmbrăţişareacu Unul , a-ţi potoli suflarea vieţii pînă la molcomire", "a-ţi ..şterge şi cură ţa tainica vedere", �a deschide şi a închide poar­ta Cerului" şi "a pricepe şi a înţelege cele patru depărtărj"(cap, 1 0) au fost considerate a desemna acţiuni practice directorientate către u nirea vitalităţii cu conşUinţa (Clcary, 1 99 1 a : 3)şi c.ătre crearea vidului interior, pentru perceperea mistică alu i Dao . Acea stă gol ire de sine, realizată prin proiectarea înafară a sinelui şi integrarea sa în ordinea Şi în ritmurile celorzece mii de lucruri, este menţionată şi în capitolul 1 6 şi adevenit un exerciţiu clasic , atît în daoism cît şi în budi smu lChan (Zen) . Tehnica aceasta duce, prin blocarea organelor de simţmenţionată mai sus, la conservarea propriei energii şi la re­gresia simbolică în starea copilăriei. Cel care îŞi controleazăPu terea (Dej) vitală este asemenea copilaşu lu i pe care viespileşi tîrîtoarele nu-l muşcă, fiarele fioroase nu-l sfîşie şi păsărilede pradă nu îl omoa ră: esenţa sa a atins desăvîrşirea , iar ar­monia sa e perfectă (cap. 55). Fiind slab Şi plăpînd, apucă pedrumul vieţii (cap . 76) , însă nu îmbătrîneşte niciodată (cap.55), căci practică Dao (metodele de prelungire a vieţii şi deobţinere a longevităţii preconizate de daoişti) ; astfel, este c.a­pabil să rămînă în starea etemei pruncii (cap . 2 8) . Asemenea menţionări pasagere pot cu greu justifica inter­pretările canonice care au proie ct at în ezoteric fiecare frază atextu lui . Mult mai importante rămîn , în opinia noastră, com­ponenta mistică a cărţii şi ontologia ne sistematică pe care oschiţează Vao De Jing, pornind de la cîteva elemente , de evi-
    • I NTRO D U C E R E 29 d t l l U i sorginte mit ică şi trâdition alii . preluate d i n tabloul in­ ( ( lcren t a l primelor cosmogonii chineze. /. cxistat. spune [J ao D e J i ng , un lucm haot i c da r împlini t , 1 I 1 : 1 i n tc d<; Cer şi pămînt născut . fără sunet şi formă şi singur I l I t rn neschimbare , mamă a Cerului şi a pămîntului; numele �;;ll nu est.e cunoscu t. însă convenţional poate fi numit Dao ( ( : I p . 25) . Strămoş al tu turor lucrurilor. anterior chiar şi zeilor ( ( a p . 4) , formă fără de formă , imagine a nefiinţării, nedes­ l l l ş i t :) şi obscUJ,:ă (ca p 14) şi conţinînd în sine , in Tluce, ima­ i�l l I i h:. prot o tipm ile şi esenţele tu turor lucm rilor (cap . 2 1 ) . I ) a o cste matricea de latenţe ş i virtuali tăţi a universulu i . Cînd 1 1 1 1 îi dăm nici un nume, Dao este obîrşia Cemlui şi pămîntu­ I I l i . iar cînd îi dăm un nume este mama celor zece mii de II I ( ruri (cap . 1) . maţer genitrix care propu lsează continuu lu­ (fl l lile în fiinţare şi prefacere . Pîntec uriaş, misterioasă fe- 1 1 111:) . rădăcină a Cerului şi a pămîntului, 111,1 seacă niciodată ( ( a p . 6) şi, asemenea unui vas uriaş, nu se umple nicicînd ( ( : I p . 4) . Ea a generat întregul univers, dînd naştere unităţii pril llordiale , care la rîndu-i s-a divizat, stării de dualitate u r­ I l l l l lrlu-i în sfirşit terţetul din care se nasc , continu u , cele zece I I I I i dc lucruri, în pulsiunea constantă a riimurilor Yin şi Yang �I in armonia deplină a suflărilor vitale a le fiecăruia (cap . 42) . Naşterea celor zece mii de lucruri , proces prin care aces­ t ora li se conferă propria spontaneitate, De) . este denumită t ot Ve) , termenul cunoscînd astfel o dezvoltare semantică re­ I Jl a rcabilă. Pe baza omofoniei existente între De) ("Putere") şidt:;. ("a obţine") , textul constm ieşte coordonatele fundamen­ t a le ale unei ontologii : Dao , ca mamă, dă naştere lucmrilor ( l i n proees numit De ) ) . iar ceea ce acestea obţin (de2) de la 1 ): 1 0 este De ) , Puterea, spontaneitatea, "ceea ce lucrurile obţint i c la Dao pentm a se naşte", cum se spune în Zhuang zi((ap. 1 2 , "Cerul şi pămîntul") . Astfel De ) este simultan un pro­( (:s şi efectul acestui proces , ceea ce face ca lucm rile să fieII leruri şi, totodată, ceea ce le pot.enţează devenirea. 9ao în­s u şi este, la rîndul său , atît "mama", potenţialitatea Ilinţi ală;r cosmosului, cît şi, simultan , regula devenirii universale, le­gea care guvernează autoreproducerea constantă şi ritmică a( osmoslllui pe baza Puterii cu eare fiecare lueru este înzes­t ra I . Şi atunci este firesc ca marea Putere întnl tot.ul pe Daosingur să-I urmeze (cap . 2 1 ) . căci Dao aduce-n făptură lucm­riie dar Puterea le hrăneşte, le creşte, le face să se dezvolte,l e îngrijeşte , le împlineşte, le ţine în viaţă şi le adăposteşte
    • 30 DAO DE (HrNU·: i(cap . SI). În plus, pentru a încheia prezentarea tabloului evo­lu ţiei lucrurilor p e care îl propune Van De .ling , trebuie spuscă Dao nu este numai sursa , "rădăcina" din carc iau naştcrecele zecc mii de lucruri, ci şi locul la care se î ntorc toate cele ·care au primit făptură, la încheierea ciclului prcfacerilor suc­cesive prin · care trec : multe ca fru nza şi iarba, fiecare seîntoarce la obîrşie (cap . 1 6 ) , relu în du şi starea originară an­ -terioară fiinţei (cap . 1 4) , ·căci întoarcerea este prin excelenţămişcarea lui Dao (cap . 40) . , Toate aceste afirmaţii sînt făcute în Dao De Jing din per­spectiva înţeleptului care, modelîndu-se întru totul după Dao,reu şeşte să obţină percepţia specială a i luminării, putindsăcontemple atit manifestările con crete ale lui Dao în lucruri,naturaleţea şi spontaneitatea lor, cît şi latenţa ontologică auniversuhii, starea anterioară şi posterioară existenţei, "ma�ma " şi sădăcina" cosmosu lui. Contempla rea nu se datoreazăînsă simţurilor, ci spiritului, căci privit, Dao în acţiune nupoate fi văzu t, ascultat. nu poate fi auzit, iar pipăi t nu poatefi simţi t (cap. 1 4) . De aceea, este necesar ca Înţeleptul să seîntoarcă întru sine, să închidă poarta spiritului şi să-şi astupeHtrecerile" prin care se pot strecu ra în corp dorinţele (cap . 52 ,56), să-şi reducă l a maximum capacitatea cognitivă potenţatăde discursivitatea limbajului (cap. 47) , să practice nefăptuireaşi , poate , exerciţji speciale de · liniştire şi obţinere a viduluiinterior (cap. 1 6 ) ; numai astfel el poate să cunoască armoniade sinc şi eternul. pentru a obţine iluminarea . Iluminarea nueste însă numai cont emplare a apa ri ţiei , devenirii şi extincţieilucrurilor (fdu l în care se manifestă Dao - prin perechi com­plementare de l i p Yin -Yang - sau starea sa laten i ă) , ci şi oin tuIVe deplină a (oerenţei fundamentalc a u n iversului (cap .56) , în virtutea principiulUi însuşi al uniLc;.ţii (cap . 1 4) . al ace­lu i ceva care facc un iversul să fie ceea ce este, Unu sau Dao(cap . 39) . În acest sens, (înd percepţia Înţeleptului depăşeşte dua li­tatea struc turală a lumii cît şi coordonatele temporalc , ab­stracte sau mitice care o dellnesc, Dao aj ungc să fie perceputca un principiu atotcupri nzător imanent lucrurilor; căpătîndastfel o încărcătură numenală cu totul deosebită, Dao nu poa­te fi decît aproximat în Dao De Jing, într-un efort constant denumire a nenumi tului . Regula devine prinCiphÎ şi . pentru căorice descriere este în mod necesar limitativă, dat fiind că nu­mele întotdeauna etichetează şi circumscriu realitatea desem-
    • I NTRo m J C I<� HE 311 1 . . 1 ;, . text u l este nevoiI. să apelezc la tcml{:nu l nega tiv prin1 ( < !(,Il t;i , WU / , "(cc,, c c nu arc , ccea ce nu exi s tă", el i minind; 1 - 1 I ci a t rihutele ţ?i cpitetcle şi fiin d mai aproape de adcvăru l 1 1 ( a re încearcă să- I rostească, . Din cauza acestu i transfer de semnificaţii ale termenului,I I l e v:l din cele mai importante fraze din text pot fi citite si- 1 1 I . l Ital1 la mai multe niveluri . Astfel, Dao De Jing a firmă, în1 , l pitolu l 40, că luc ru rile din Subceresc se nasc din existenţă, 1 , lst cnţa însăşi năseîn du-se din ceea ce nu există, din ceea1 ( prccede (ca "ma mă") , dar coexistă (ca regulă) existenţei, l a ni a avea însă nici unul din atribu tele acesteia (nume, for- 1 1 1 ;1 , sunet, culoare etc) , Î n afara acestei lecturi însă. la un I I lv!! şi mai înalt de abstractizare, precedenţa marcată aici poa te fi ci tită la fel de bine pe un plan strict logic, principiul 1 1 1 1 1 1 1 perceput ca an terior regulii . la fel cum legea precede ma­ I nl a , cum conceptul abstract al calităţii precede manifestarea1 1 J J1 lucruri concrete sau cum ideea de unitate precede uni­ l a l i a î nsăşi. Î n acelaşi fel poate fi înţeleasă şi afirmaţia dinI a p l t olul 42 , potrivit căreia Dao a născut Unul , de exemplu, 1 I I I I r I în general greu de spus în care capitol al cărţii Dao este 1 1I (,l cput c;.. regulă a devenirii şi în care termenul denumeşte l 1 1 1 i 1 I l cnul; cele două sensuri coexistă, fiecare afirmaţie despre I l a o Ilind din această pricină sortită să rămînă la fel de greud l deecJat precum conceptul însuşi. I e de altă parte, asemenea încercări de a defini Nenumi­ I I t i . I :i cute într-o manieră nesistematică şi incoerentă, pot ex- 1 , ) 1 1 ; 1 a t î t obsesia textului faţă de nume şi numire în general,I I I ,:! i cnIciada pe care o poartă împotriva lor, tocmai din pri­I 1 1 1 ; 1 faptului că ele nu sint decit parţiale şi relative . De aceeaI II /O J )e ,ling este bol nav de boala limbajului şi de aceea Dao 11 constituie subiec tu l discursului nu este eternul Dao, iar1 I I I I 1 Idc care poate fi numit nu este eternul nume. Abandb-�1 1 1 . 1 1 1 J lu mele şi deci, cum am văzu t mai su s , reducînd la ma­ , 1 1 I 1 1 I 1 l l procesele cognitive direct.e, păstrindu-mă continuu în , I : i (I;] clemei lipse de dorinţe , pot contempla latentele on tice, I I I 1 1 ( ru rilor, ascunziş urile lor intru Dao, mama u niversului;1 . I : ; l l i m l u -le , acceptindu-mi condi ţionarea de individ care per­I 1 1 11 �i j u decă totu l in termeni binari, vizualizez structura fe-1 I 1 1 1 1 H l l n I ă a lumii, alternanţa şi coexistenţa contrariilor, DaoI I I ; I I ! hmc. Cu t.oate acestea, fie că perpetuez, fie că elimin1 I 1 1 1 1 H l c şi donnta, eu acced numai parţial la "mister", la Dao,1 . 1 11 , ch iar perceput ca regulă fundamentală a lumii, rămîne
    • 32 DAO D E ,JINGindabil: eae! 10 spatele său şi , simu ltan. în el se află cevama i mist crios decît toate misterele. poarta tutu ror a sCu nzi­şurilor. Calea de nerelevat pr in nici u n li mb� . a ici Şi a cu m . Aşezarea capi tolului parafrazat mai sus chiar l a î nccpu t u lcărţii j oacă rolul unui avertisment " esenţial . o bl i gî n d le ctu r as ă devin ă nu o lectu ră de text. ci o lectură de Dao. De aceeacel care ştie nu vorbeşte şi cel care vorbeşte nu ştie (cap . 5 6)ş i de aceea textul însuşi recu noaşte că este o rosUre i m per ­fectă şi parţială a nen u m itu lui a acelui ceva care se află în ,spat.ele n u mel u i Dao şi în spatele textului. la fel cum se a fl ăîn spatele oricărui tex t despre acest text. Condamnat, la felca şi DQD De ,ling, de a fi un discurs despre şi nI! întru. şiacest d i s cu rs se cu vi n e să se o p rea scă şi, în final . să îl la s epe Dao însuşi să se rostească mereu , fără ros tire .
    • Notă asupra ediţiei "J 1 1 .;;"i s l ,l o variantă ini�ială sau cel pu ţin o ediţie dcfini-1 1 ,-] ; , L(:·; 1 ( l l u i Dan De Jing; există în schi mb ediţiile sta ndarda !c 1 1 Ii W:mg Hi , respectiv Heshang Gong, cărora li se a daugă_: l Ilc (î t.eva va rian te pe care exegeza tradiţională şi cea mo ­d(· m ii le consideră a fi foarte apropiate de o primă versiune :1 t extulu i , spre exemplu aşa-numitul "text vechi" editat _de 11 1 Yi în timpul dina stiei Tang. Cea mai mare parte a studiilor�I comentariilor apărute în secolul nostru nu se mulţumesc�:-I se raporteze la o singură variantă Şi, pe baza unor m!­ I I l l lioa se analize şi comparaţii atît a acestor variante cît şi ad i verselor glose filologice suscitate de text. propun o nouă va ­ I I : l I Ită , încercînd să elimine posibilele greşeli de_scriere (dato­ mie omo[oniei , apropierii gra fice , neatenţiei copistului etc.):,: 1 1 1 ill terpolările tîrzii pe care le-a cunoscut textu4în timpul 1 1 : I I Ismitcrii sale de -a lu ngu l secolelor. De la rezultatele la ca- 1 " q l l l l g !Ceste studii a m încercat şi noi să pornim în s t abi · I l n , l variantei pe ca re ne-am bazat traducerea, considerîrid: I ! >!; o ! u l necesa ră valorificarea acestei moşteniri exegetice . Am l o l osit drept texl de baz.. la fel ca majoritatea interpreţilor, i,v : l lln n1.a lui Wa ng Bi, ia r opţiunile noastre de lectură au fost1 : l l l I l e în urma comparării acesteia cu varianta lui Hcshang( ; Ol lg, eu parte din versiunile trecute în revistă de Jiang X Il l tang în ext rem de cuprinzătoarea lucra re " Lan zi " colatio-1 /( / / şi explicat din 1937, cu glosele Şi lecturile propu se de cei1 1 1 : 1 1 Importanţi comentatori ai textului şi , mai ales , cu textele 1 " ( TTl t descoperite la Mawangdui. Versiunea la care ne- am" 1 1 il in final nu este substanţial diferită de varianta lui WangI I I , I l loditlcările sau abaterile fiind semnalate de fiecare datăI I I , ; l d nl l notelor. Idcrinci şi la structura formală a variantei lui Wang Si." , 1 I JI f] JCl u a t ă de tradiţie , nu am inversat ordinea celor două[ " () ; J !(� cărţii, aşa cu m se întîmplă în textele de la Mawang-0 111 1 ( l!i:lr dacă nu am delimitat în text Dan ,ling dţ De - Jing,d h, l / i l l [(a fii n d strict convenţională , am păstrat totUŞi îm pă r­( 1 r 1 : I t ra d i Vonală în capitole, fără a modifica, pe baza noilor n r l a n t e , ordinea acestora. De fiecare dată cînd succesiunea" I l p l lolclor în textele de la Mawangdui (unde acestea nu sînt
    • 34 DAO D E J ING marca te forma L ca in varia ntelc sta rlTlard) difera de cea tra­ diţionala . am semnalat acest lucru în note. Nc-am raporta t totodată la cîteva din cele mai cunoscute şi mai apreciate exegeze a le lui Dao De Jing . Pe lîngă comen ­ tariile clasice ale lui Wang Bi şi Heshang Gong. ne -am folositîn mod constant mai ales de interpretările lui Jiang Xichang ( 1 93 7) . Gao Heng ( 1 943). Zhu Qianzhi (1 955) . Chen Guying ( 1 970) şi Ren Jiyu ( 1 978) . Am comparat de asemenea tradu­ cerea noastră cu alte echivalări occidentale ale textu lui . o listă comple tă a materialelor folosite apărind în .. Bibliografia" de la sfirşitul acestu i volum. Propu nîndu-ne o traducere cit mai fidelă. nu am sacrificatînţelesul textului pentru a echivala şi rimele, atunci cind aparîn original . Am căutat în schimb , pe cît P!lSibil. să păstrăm stru ctura ritmică a textului şi nu am încercat o lectură caresă îl uniformizeze şi să ii oculteze diferenţele de sonoritate.Singu rii termeni pe care i-am lăsat constant netradu şi sîntDao şi perechea Yin-Yang, cu care credem că cititorul româneste deja familiarizat; am mai păstrat, . pentru fluen �a tradu­ ..cerii, şi termeni precum yi1, "nevăzutul", xl1 . "neauzitul" sauwei1 , .. neatinsul" în capitolul 1 4 , ori termeni care desemneazădista nţe . precum li1 (cap. 64) , eun şi ehi (cap, 69) . pentru carenu există echivalente româneşti potrivite, Fiecare capitol este însoţit de un numiţr de note . cu lesecu un corp mai mic şi plasate imediat după traducere , Î n ele menţionăm în principal alte variante posibile de lectură. glosediferite . interpretări alternative saţ! lecturile la care conducalte variante ale textului . Notele nici nu sînt, nici nu se pre­tind exhaustive . noi selectînd din numărul uriaş de informaţiicuprinse în exegezele consultate numai pe cele care. fără săîngreuneze lectura, se pot dovedi utile atit filologului cît şicititom lui obişnu it. Uneori am adăugat. acolo unde am con­sidera t că c nevoie . scurte comentarii a căror prinCipală me­nire n u e ste să impună o opţiune definitivă asupra sensurilorcapitolului respectiv . ci să expliciteze maniera noastră de in­terpre tare . ÎnLrucjt il O text clasic al fi lozofiei chi neze este to tdeau namai u � o r de înţeles dacă este văzut din perspect iva u n ui alttext al aceleiaşi fi lozofii. a m preluat ideea lui Lin Yutang dea ilustra di verse capitole din Dao De ,ling cu pa saje rcvelatoriidintr-u n alt text clasic al daoismului. Zhuang zi. Acesta est ecompu s din 33 de capitole. din care primelc şapte . a şa- nu·
    • NOTĂ ASU PRA EDIŢI EI1 1 1 1 1 1 1 ( ..I <l pit o!c i n terioare", sînt considerate de că trc exegeţi,1 I I ( ) ph;) directă a eclui că ru i a îi este atrihu it întreglll t ext./ I l l l n l l g ZhOll (-369 - -286) . În traducere am urmat varianta d , ! l l l l i t il de G u o Qi ngfan din di nastia Qing, împreună cu co­I I 1 " 1 1 1; 1 riilc an tologat.e de acesta, cel al lui Guo Xian g , contem-1 " 1 ; 1 1 1 al lui Wa ng Bi, şi cel al lui Che ng Xuanying din din as­l i n Ta J lg, c ă ror a li se adau gă glosele şi notele lui Lu Dem i n g ,01111 a ceeaşi dinastie , precum şi ale altor exegeţi. Spre deose­I l l n de Vao Ve Jing, Zhuang zi este un text mult mai amplu ,iI I I l a i dezvoltat, şi traducerea noastră, fără a se abate de la 1 1 h ( l p i u l fidelităţii faţă de text. propune u neori echivalări I i l a i degrabă în spiritul decît în litera textului . Astfel, adesea 1 1 1 1 1 I I r m at u nul din comentariile menţionate mai sus, care o I n.: l m hlguizează pasajele mai obs cu re, fără a mai menţiona l H I � 1 lucru : de altminteri , pentru a nu încărca şi mai mult I n t l l l , 1 1 U am mai i ntrodus nici un fel de note explicative l a p l �ajde selectate , în felul în ca re am procedat cu Vao Ve Jing . I I d l l l i e s p us de asemenea, că selectarea pasajelor îi aparţine , 1 1 1 1 Lin Yu tan g, noi renu nţînd la un asemenea demers: o ri-1 1 1 1 1 1 , I l U l-am unnat pe bine cu noscu tul exeget atunci cîndi l I I 1 ( onsiderat că pasajele selecţionate de el n u sîn t suficient0 11 reprezentative sau cînd interpretarea noastră era diferită. in n nal, am dori să mulţumim pe această cale tu turor ce­, l or ( a re ne-au ajutat, într-un fel sau altul, să ducem la bun� l rl r!:?1t această carte : profesoarei Florentina Vişan de la Uni­v l I"�l t a tea din Bucu reş ti pentru tot sprij inul acordat şi pentruI I l l I raj ările în momente de cumpănă; colegilor şi profesorilorc iI la Insti tutul de Lingvistică din Beijing pentru răbdarea şiI n �degerea de care au dat dovadă În răstimpul a peste doi1 1 1 1 1 : şi , desigur, familiei şi prietenilor, fără căldura cărora1 1 1 C a st.c carte ar fi rămas o simplă utopie: �
    • Dao De Jing
    • 1 Dao care poate fi rostit nu este eternul Dao 1 , numele care poate fi numit nu este eternul nume2: fără Qume, este obîrşia Cerul ui şi pămîntului, nume avînd, este mama celor zece mii de lucruri . 3 Astfel, întru totul lipsit de dorinţă, îi poţi contempla ascunzişurile, iar întru totul aflat . în dorintă, îi poti contempla înfăţişările.4 Acestea două laolal tă apar, însă diferit sînt numiLe5: împreună se cheamă mi steriosul6• Mai misterioasă decît misteriosuF ­ poarta către toate ascunzişurile� 1 . Deşi nuantele pe care le-a primit această frază în diverse tra­d l l ( "(ri sînt destul de numeroase . doar trei exegeţi se abat de la echi­V i i la rea tradiţională pe care am urmat-o şi noi, şi anume Duyvendaak.( ·! .. ary şi Xu Fancheng. Iată cele trei lecturi: . La voie vraiment voie" s l a u tre quune voie constante � • .A way can be a guide but not atl ""i! path�. respectiv: .(Acest) Dao ( � doctrină. metodă pe care o voin p une în cele ce urmează) poate fi oare rostit? Nu este el oare eternulI I;toT* Prima din ele, care a suscitat de altminteri numeroase con- . • Pentru a evita încărcarea inutilă a text.ului, am renunţat să ma iI I " ·Iu dem. de fiecare dată cîn d eităm dintr-o traducere sau dintr-un eo-1 I 11 I I 1 a Tiu , fişa bibliografică respectivă. Este de la sine înţeles că fraza.�a l l frazele citate se află la pagina la care, în ediţia menţionată în .Bi-1 > l Io�rafie· a operei în cauză. este tradus sau comen tat capitoh,ll cores­ H l I l zător din Dao De Jing.
    • 40 DAO DE ,JING troverse. se bazează . ca şi c ea de-a doua. pe o extrapolare semanticăinsuficient argumcn tată mo logic . în timp ce lectura exegetului chinez propune. în plus. o turnură in teroga t i vă de asemenea greu de argu­ mcnta t. Tcml en u i chang. tradus aici prin .et.ern" şi ma i jos prin în tru . totul". a mai fost. echivalat. şi prin .universal" comu n. obişnuit, nor­ . • mal" permanent. constant.. imu ilbil" etc. . • Wang Bi şi numeroşi alţi comentatmi consideră că această frază de fi ne ş te principiul sau regu la imuabilă a naturii. care . fiind dincolo de orice fel de determinări. rămîne unic şi egal cu sine. Potrivit lui Heshang Gong în să urmat de exegeti precum Gao Heng. Waley. Mun­ . ro. Creel etc .. primul temlen Dao desemnea7 doctrinele lui Mo zi şi ..ă Co n fucius. care rămîn rela ti ve şi parţiale şi ca atare pot fi explicate şi t ransmise prin cuvinte. spre deosebire de cel de-al doilea Dao. care denumeşt.e învăţătura daoistă. singura în măsură să pemlită accesul la adevărurile etcrne şi inexprimabile. Exegetul contcmporan Zhang Shunhui nuanţează şi mai mult această lectură. el susţinînd că cel de -al doilea Dao se re feră la a rta guvcrnării. arta de "a fi aşezat cu faţa către sud". în poziţia suvera­ nu lui care practică nonacţiunea: aceasta cste s ingu ra cale c.a re asi­gură întotdeauna eficienţa guvern ă r ii . spre deosebire de alte temi i şidoctrine politice carc "se schimbă o dat.ă cu vremurile şi nu pot fi păstrate pc vecie". 2. Unii traducători (Waley. Lin Yutang e tc 1 preferă să citcas că alei . la plural: .Numelc care pot fi nu m i te nu sînt nu mele absolu1e/imua­bile . " 3 . Exp res ia . .Cerul şi pămîntul" desemnea7 universul, î n timp ce ..ăsintagma .cele zece mii de lucruri" denumeşte lumea vie în ansanlblu.totali tatea lucrurilor care intră în existenţă. trăiesc şi se sting. Prin .obîrşie" am tradus un termen cu sensul litera) de .,început". în locde .Cerul şi pămîntul", în tex tele de la Mawangdui apare din nousintagma .cele zece mii de lucruri" şi numeroşi excgeţi contemporanipreferă să le urnleze. Liang Chi Chao. Gao Heng şi alţi co men tato ri modemi propun opunctuaţie diferită pentru aceste rinduri. ciUnd: .,Nonexistentă. senumeşte obîrşia Cerului şi a pă mîn tulu i existenţă. se n u m eşte ma­ . •ma celor zece mii de lucruri. " Co m en ta ri i le . cu mult anterioare. alelui Sima Guang. Wang Anshi, Fan Yingyuan etc . . toate datînd dindinastia Song (960- 1 2791 . identific .aseră deja ex i ste n ta şi no n exl sten ţadrept aspecte fundament.ale ale lui Dao. int ro ducî nd o punctuaţie di­ferită a rindurilor imediat următoare. citite ca: .De 1lceea. prin eternanonexistenţă. doresc să- i contemplu ascunzişurile: prin eterna exis­tenţă. doresc să-i contemplu înfă1işările"; cum. pe de o parte. textelede la Mawangdui par a infIrma lectura propusă de comentatorii dinSong şi cum. pe de altă parte . exegeţii moderni m en ţion a ti mai susintroduc noua punctuaţie bizuindu-se numai pe acest precedent. ampreferat să urmăm. şi aicî şi mai jos. interpretarea tradiţională. aceas-
    • CAPITOLUL I 41l a Jlllllc t.uaiie marcînd oricum numai un transfer de semnilkaţii deIU un plan epistemologic pe unul ontologic. Mai trebuic menţionat aici că Heshang Gong, urma t de Jiang Xi­ d lil ng. Lin Yulang, Zhang Songru etc .. consideră că La.o zi utilizează c ll Il l ,l nume diferite şi dc sinc stătătoare . "Cel-care-nu-are-nume" şi ..c II - î nzcstrat-cu-nume": acestea desemnează, potrivit lui Heshang ( : l I l Ig. Dao, respectiv Cerul şi pămîntuL Jiang susţine însă că cele c l c mii nume ar indica mai degrabă două momente care corespund 1 1 1 1 )1 s l ii ri diferite ale universului, primul referindu-se la haosul pri­ I I l 1 , rc lia l , anterior separării Cerului de pămînt, iar "celălalt lit perioada I I I I are oamenii au inceput să- numească lucrurile, introducînd asUe! , l t k rlnţicri şi de limitări relative. 4. Prin .ascunzişuri" am tradus tcnnenul miao, care are şi C0I10- 1 " 1. 1 1 ( de .minuscul, secret, subtil, esenţial", desemnînd ceea ce este I l I l rl l l sec lucrurilor, nucleul lor secret şi imperceptibiL O bună eehi­ "u l a rl ar putea fi "ocultat, nemanifest", prin paralelism cu tenneuul /1/ /" " ..În/fi ţişare", care are el însuşi sensul de "vizibil, strălucitor, ma­ I I I l e - s l " . Wang Si comentează: "Ceea ce nu este manifest este infinit c l c 1 1 1 11 . Cele zece mii de lucruri incep din ceea ce este mic şi apoi se l I 1 1 p l I l IISC, îşi au începutul in nonexistenţă şi apoi se nasc. De aceea . 1 ," 1 1 1 1 I Î l Icl i ntotdeauna vid şi lipsit de dorinţe, poţi contempla (starea) I I I I I l a l l l flstă a începutului tuturor lucrurilor. " I I I loc de înfăţişările", pe baza unor glose diferite s-au mai propus .. 1 , 1 " I I I I oarcerilc", .aspiraţiile", .desfăşurarea" , . golul. vidul" sau .ne­ l IllI - , cc rinţele". Traducerile sînt şi ele destul de diferite: .outcome" ( V h l/� I sit. C h an Waley) , .Iimitations" (carus, Wilhelm), .manifesta- , 1 1 1 I 1 I s " ( D . C . Lau, dc Bary, Ellen M. Chen) , "potentiality" [Paul J, Lin) " II I I I " rc111." (Cleary) etc . O lectură la fel de interesantă a primei părţi II " . , p l l olului, care pare însă uşor forţată, ar putea fi şi: .Dao care 1 " " l l c Il rostit nu este eternul Dao; numele care poate fi numit nu, , 1 , · 1 ( 1111 1 1 nume. Nu-I numi: este începutul Cerului şi pămîntului; 1 I I I 1 I 1 " ,? l c - l : este mama celor zece mii de lucruri. La fel, eliberează- te 1 " I 1 I I 1 1 t o tdeauna de dorinţe: îi poţi contempla ascunzişurile ; rămîi în · , 1 . 1 1 " " t ic dorinţă: ii poţi contempla înfăţişările. " ! , . , J iang Xiehang, unnat şi de alţi comentatori moderni, propune" 1 I 1 t " pUllctuaţie, citind: ,.Acestea sînt identice, insă după ce apar1 , 1 1 l a l 1 u me diferite. " Cele două lucruri care au aceeaşi sursă pot fi ,, , l l l rşla" şi .mama" , după cum consideră Wang Bi, .dorinţa" şi "lipsa, l e- dorll lte", după Heshang Gong. sau "existenţa" şi "nonexistenţa", 1 1 1 1 1 I n l erpretează Gao Heng. Sha Shaohai, Zhou Shengchun şi alţi, 1 / ,. - 1.1 moderni. In opinia noastră, poate fi la fel de bine vorba despre" " I "T1 ck manileste şi nemanifeste ale lui Dao, căci .ascunzişurtle" şi 1 I I I . , I�;l Iilc" sînI. două faţete ale unuia şi aceluiaşi lucru , Dao unic şiI l I d l v l / l l J l l , pc ca re însă oamenii le"Percep şi le numesc în mod diferit. l i . Prin "misterios" am tradus termenul xuan, literal .negru (pre­, 1 1 1 1 1 a pa i1 dinc", sau ceru l noaptea!". În textele daoiste ulterioare, ter- 1.
    • 42 DAO DE JlNGmenul a fost fo l os i t extensiv pent ru a desemna ultima realitate mis­tică . Del.L,) abscondilus. 7. Sa u : .făcînd şi mai mi s teri o s mfsterul" . ..mergînd de la misterIa UII mis t er şi mai de nep ăt ru n s · etc. Deşi diferenţa faţă de lecturanoaslră nu pare foarte mare. aceste lecturi au stat Ia baza apari ti eiunei noi şcoli neodaoiste. în di n as tia Tang. cel mai cunoscut repre­ze ntant al ei fiind Cheng Xuanying. 8. Sau : M isterioa sa. şi mai misterioasă. estc poarta tuturor ..ascu nzişUlilor . .· 1 . 1 . Dao nu poate fi numit, r os ti t ori discutat* Pu ritatea-Absolută îl întrebă pe Ccl -fără- de-capăt: JI cu­ noaştel,i pe Dao?" .. Nu îl cunosc" . răspunse Cel-fără- de-capă t. Aceeaşi în trehare i-o puse Puritatea-Absolută şi lui Nefăptui­ re, care răspunse : ..îl cunosc pe Da o . " "Aşa cu m îl cu noaşteţi dumneavoasfl·ă. Dao are vreun atribut?" "Da. " .Care anu­me?", întrebă din nou Pu rita tea-Absolută. "Ştiu că Dao poate fi de preţ. la fel cum poate fi şi umil, ştiu . că poate fi strîns la un loc , l a fel cum poate fi şi risipit; pornind de la aceste atribute, eu îl cunosc pc Dao . " Pu rita teacAbsolută î l întrebă p e Cel-fără-de -începu t despre rostu l acestor vorbe. spunînd: . Cel-fără-de "capăt nu-l cunoaş­ te pe Dao. iar Nefăptu ire îl cunoaşte. Cine are dreptate?" "Ne­ ştiutorul, replică Cel -fără- de-început, este adinc, iar ştiutorul rămîne la suprafaţă: neştiutorul ajunge înăuntru , ştiu torul rămîne în afară . " Puritatea-Absolută pricepu şi zise oflind: .Neş tiutorul e de fapt ştiutor, iar ştiutorul, neştiutor. Dar cine stăpîneşte oare ştiinţa de a nu şti?" "Dao nu poate fi auzit, continuă CeI -fără- de-început, căciauzit n-ar mai fi . Dao . Dao nu poat(! fi văzut, căci văzut n-armai fi Dao . D ao nu poate fi pus în cuvinte , căci astfel n-armai fi Dao. Trebuie să ştii că cel ce dă formă celor înzestratecu fonnă este el însuşi lipsit de formă . Dao nu trebuie numit. " Spuse apoi din nou Cel-fără-de-început: .Cel care�ţi răs­punde cînd îl întrebi despre Dao nu il cunoaşte pe Dao, iarcel care întreabă despre Dao nu a auzit de fapt despre Dao.Nu se pun întrebări cu privire la Dao, iar dacă se pun rămînfără răspu ns. A întreba despre ceea ee nu se întreabă înseam­nă a întreba În gol, iar a răspunde la ceea ce· nu se răspunde *Titlurile fiecărei s ecţiu ni care conţine pasaj ele din Zhuang zi p ecare le-a selectat Lin Yutang pentru a ilustra textul nostru îi aparţin totbine cunoscutului sinolog.
    • CAPITOLUL 1 43I I l scamnă a nu pătrunde în intertor ( a nu percepc esenţa1 1 1 1 Dao) . Cel care , fără să fi aju ns în interior, îi · răspunde( " l I u i cc-ntreabă în gol nu poate contempla, în afară-i, mersulu l l l versului şi nici nu poate cunoaştc, înlăuntrul său , încc-1 11 1 ( 111 proprtei sale făpturt. Prin urmare , un asemenea om nupoa t c să se urce pe munţii Kunlun şi nici nu poate rătăci pe1 :"l rimul Marelui Vid. " Zhuang zi, cap . 22 .Înţelepciunea călătoreşte i n nord" 1 .2. Conditionatul ,i neconditionatul Cunoaşterea celor vechi era desăvîrşit.ă . Din ce pricină erac I ( �;(l virşită? Pentru ei, lucrurile nu începuseră încă să existe :: w( m:;l.a era desăvîrşirea, era culmea (cunoaşterii) . dincolo de( : l r( IlU se poate trece. Au urmat apoi cei pentru care lucruc1 ) 1 ( existau , fără însă ca între ele să se a fle vreo graniţă( . . reali tatea era un compact nedefinit şi necondiţionat) . AuI m l l a !. apoi cei pentru care exis tau graniţe între lucruri , dar( " ; ) rc Illl făceau diferenţa între bine şi rău . Cînd această dife-1( I 1 �:1 a apărut şi ea, Dao a începu t să aibă lipsuri. AcestorI I psl l ri ale lui Dao le datorăm apartţia părtinirii. Zhunng zi, cap. 2 .Despre identitatea lucrurilor" 1 . 3. Toate lucrurile lJint Unu. Ochiul simţurilor ,i ochiul spiritului in statul Lu trăia un om, pe nume Wa ng Tai, căruia i sel a l : l sC un picior ( = fusese pedepsit pentnl încălcarea legilor1 I : l I u lul) ; cu toate acestea cei care îl urmau ( discipolii săi) =( ra I I la fcl de numeroşi ca cei care îl urmau pe Confuciu s. Chang Jl îl întrepă pe Confucius*: "Lui Wang Tai I s-a tăiat1 1 1 1 picior, dar discipolii săi sînt tot atît de mulţi ca al dum­I W:J voastră. Cînd stă în picioare, el nu-şi dă învăţătura, cînd111 :-, aşezat, nu cîntăreşte, în -dIscutie, lucrurile : cei ce vîn gOi( - IgnorantiI la el se întorc însă plini. Să fie oare adevăratc ;", el are o învăţătură pe care o oferă fără să se folosească de( l I vlnte şi care, fără să aibă o formă anume ( fără să fie = ... • Această conversaţie, la fel ca toate conversaţii le din Zhuang zi,clI t l strict imaginară, lui Confuctus. de altminteri. atribulndu-i-se aici.I U şi in alte pasaje. concepţii şi a ti tud ini tipiC daoiste. In alte cazurit l lsn. Zhuang Zhou il rid icu lizează pe inţelep tul din Lu. subl in iind fu­I lII tatea şi re lativitatea adevărurilor propăvăduite de acesta.
    • 44 DAO DE J I NGsistematică) . împl ineşte ( = formează) totuşi m in ţ i l e oameni­lor? Ce fel de om e acesta?" .Aeesta e s t e un î nţelept, răspunse Co n fuc i u s . Ş i eu aş do risă -I u rmez ( = să-i fiu dis ci po l ) , aar nu i- am aj uns încă dinunnă pe ce i l al ţi . Şi d ac ă eu insumi aş dori să-I am c a maes­tru, cum oare să n u o dorea s c ă cei mai p rej o s decît mine?Nu numai statu l Lu , întregul Subceresc l - aş face să -I urmeze ! " . D e ş i lui i s-a tăiat un picior, zise Chang Ji, se află totuşim a i p resus decît Maestrul (= Co n fuc iu s) , iar pe oamenii derîn d îi de pă ş eş te cu mult. Aşa stind lucrurile, care este totuşifelul în ca re el îşi fo lo se şte mintea?" "Deşi viaţa şi moartea,răs pu n se Con fu c iu s , sîn t lu cru ri m ăre ţe , pe el nu- l atin g învreun fel şi c hiar dacă Ceru l s -ar răstuma şi pămîntul s - a rp răbu şi , el tot n-ar fi pierdut : cu-adevărat, el n u are nici olipsă ş i cu lucrurile la un loc nu intră-n prefacere: le controlea ­ză s c hi m bări le, rămînînd însă la o riginea lor ( = lîn gă Dao)" . • Cum adică?", în treb ă Chang Ji. .Dacă privim lucru rile din pu n ctu l de vedere al diferen­ţelor dintre ele, ficatul şi fierea sînt la fe l de î n depă rta te u nulde celălalt c um sînt statele Chu şi Yue: privindu -Ie în să dinpunctu l de ve dete al i de n t i tăţii lor, toate lucrurile sî nt Unu.Un om c are păstrează Unul nu ştie c e folo s i n ţă au ochii şiurech i l e şi călătoreşt.e cu mintea pe tăIim ul Puterii în armo­nie . În lucruri, el priveşte ceea ce le face să fie Unu şi nuvede ceea ce le face să se piardă ( = ac ele aspecte prin cared ifer ă) : de aceea, pentru Wang Tai p ierd e re a p icio rul ui săueste ca împrăşti erea u nei grămezi d e ţăIi nă . " Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătliţii Puterii" Viaţa şi moartea. sî n t lucrări ale destinului, la fe l cum fa p­tul că zi l e le ş i nopti le îşi urmează î n totde au na este lucrareaCerului: oamenii nu au n imic de-a face cu aceste lucruri, căciele p rives c realitatea adîncă a firii . Ei socotesc că Cerul leeste t a tă şi îl iubesc din toată fiinţa lo r : cum ar trebui atu nc isă iu be as că ceea ce se a flă ma i presus de cî t Cerul? Ei nu ma ipc s uveran îl aşază m a i pres l l s d ec ît pe sine şi şi-ar da viatapen tru el: ce - ar trebui atunci să facă pe ntru Cel Adevărat(= Dao)? ,. Cîn d iazu rile seacă . peştii stau la u n loc în noroi , su flîn du n u l înspre celălalt şi u mezi nd u - s e împreună cu salivă: mu l tmai bi ne-ar fi î n s ă să poată să uit.e unii de c e i lalţi în rîu ri şilac u r i . Oamenii îl l a u d ă pe Yao şi-I condamnă pe Jie ( su- =
    • CAPITOLU L I 45wr; l I I i legcnclari , simboluri ale guvcmării inielcpţe şi ale tira ­I l hi, ale hinelui şi a le răului) ; mult m ai hine-ar fi însă să -ipoa l ă uita pe-amîndoi şi să se schimbe în tru Dao ( = să aban­d o n eze judecăţile m o ra le , să - nu mai facă diferen ţe în1J:e lu-1 " 1 "1 1 1; şi ca atare să perceapă Unu l) _ Natura ne poar t ă în - formă. ne dă mu nca în viaţă, u şu ra ­n a la hăhineţe ş i od ihna la moarte . Astfel, ceea ce ne-a făcu thi ile dîndu -Qe vtaţă bine ne face şi cînd ne dă moartea. Zhuang zi, cap, 6 .Marele strămoş- şi maestru"
    • 2 Cînd tot Subcerescu l l ştie că ce e frumos e frumos se iveşte şi urîtu l , iar cînd fiecare ştie că ce e bine e bine se iveşte şi rău l . Astfel existenţă şi nonexistenţă una din alta se nasc2, greu şi uşor unul pe altul se-mplinesc, lung şi scurt u nul altu ia îşi dau formă3 , sus şi j os unul pe altul se sprijină4, voce şi sunet5 îm preună intră-n armonie, înainte şi înapoi unul al tuia îşi urmează6, Prin urmare Î nţeleptuF fără făptuire îşi îndeplineşte lucrărileB şi fără cuvinte îşi o feră învăţătura. Cele zece mii de lucruri împreună apar dar nu el le căIăuzeşte-n fiinţă9: face să crească şi nu stăpîneşte LO, foloase aduce şi răsplată nu cere 1 1 , lucrarea-mplineşte şi nu se mîndreşte 1 2• Tocmai pentru că nu se mîndreşte împlinirea-i rămîne. 1 Subcerescul" desemnează lumea, pămîntul locuit de om. Ade­ . •sea expresia se referă numai la societatea umană. 2. Sau .vid şi plin unul pe altul se nasc", .ceva şi nimic unul pealtul se nasc" etc. 3. Sau , după o altă glosă, .Iung şi scurt funcţionează ca termendc comparaţie (contrastant) unul pentru celălalt". 4. Literal. .sus şi jos sc înclină (luîndu-se ca punct de sprijin)unul celălalt".
    • CAPITOLUL 2 47 fi . S il U . m u z ica inst nmlentillă ş i cîntecul", .. un singur slnet ş i oI l l a sl l ră întreagă" et.c. t i . D . C . Lau vede o contradicţie în această propozitie şi propune I Wl l l ru re zolva rea ei o soluţie dcstul de pragmat ică: .. It may seem � . I range t.o say that before and atler follow each other, but this refers pro bab ly to a ring. Any point on a ring is both before and after any pOll l l , depending on the arbitrary choice of the starting point. " În opi- 1 1 1 0 1 noastră. această propoziţie nu trebuie separată de cele care o pre­ ( "c d , cu care de altminteri se află într-o simetrie perfectă, împreună d d l l lind structura fenomenală a universului, în care termenii comple­ I I l I " l I la ri coexistă şi alternează continuu. 7 . Isabelle Robinet scrie despre Înţelept (literal. .Omui spiritual") : .. 1 lam; le Daode jing il sagit surtout dun s age souverain , ou dune , .. . , Ie de demiurge, une sorte de forme anthropomorphisee du Dao en , . , . SCIIS que, imm o bile meneur du monde, il en a ssure le salut par . . 1 scule existence insouPGonee, par son no rl -agir, en se plac;:ant au I l I l r( U n . " ( 199 1 : 35) H. Ve rb u l wei2, .a acţiona, a făptui" , descrie întotdeauna o acţiune d d l l >(Ta tă, un act conştient. îndeplinit cu o intenţie precisă şi avînd " I I 1 1 a 1 l 1 a l e bine contu rată. Negarea sa pro duce , evident. inversul aces- 1 , , , ( onolaţii, sintagma wuwei, .nefăptuirea", desemnînd astfel un pro­ c · s O I cărui finalitate este să fie lipsit de finalitate , un tip de acţiune , 0 1 1< Jlomeşte de la o atitudine fundamentală faţă de lucruri, cea de f, , /,,;(·z faire, ziran .(a lăsa totul să se petreacăl de la sine". Pornind , le - O I ld . idealul daoist de guvernare este sintetizat în formula .a făp tui 1 . 1 1 OI la pt.uire" (ef. cap. 63) : suveranul trebuie să adopte numai formeleo i , O Iqill lle care respectă pornirile intrinseci ale fiecărui lucru , intrind. , · . I I I ! in armo n ie cu operaţiile marii legi naturale. Dao. O altă formu- 1 . 1 1 ( I l plc daoistă marchează eficacitatea acestei maniere de a ajunge j 1 . , " ( op1 l 1 dorit fără a apela la nici un m i l oc coercitiv: .prin nefăptuire . / I I I 1 .. bptă nu rămîne nefăptuită" (cf. cap. 48) . ( l Iccptll l wuwei nu est.e st.rict daoist. ci se revendică dintr-o · , l I l 1 l a <e tradiţii foarte vechi .. pentru care stau mărturie şi două pasaje0 1 1 1 1 ! r w lecte/e lui ConfuCÎus: .Maestrul a spus: .Cel care guvernează1 1 / I I I v i r l ute poate fi co m para t cu Steaua Polară ca re răni.î!1e în sălaşu l . . , , II I l i m p ce m ulţimea de stele s e învîrteşte în jurul eL . " (II : 1) şi � 1 . ", ·, 1 m i a spus: -Dacă cineva a guvernat prin nefăpt.uire, a ce l a ho- 1 . 0 / , 1 , . " il lost Shun. Ce îapt.e a făcut ci "Teodată? EI nu făcea decît,,1 · . l C o I . l�rav şi res pec tu o s , Cll faţa îndreptată către sud " (XV : 4) .• 1 1 rin .a eălăuzi in fiinţă" am tradus o sintagmă cu sensul de , 1 1 1 I 1. i a. a se afla la originea aparitiei (IucrUlitOr) ". În v ari anta stan­. 1 . 1 1 , 1 " I t l i Wang Bi ap are aici un alt termen. cu sensul de .a con trola, , , j l I i l l ; 1 " sa t l " a accept.a. a nu respinge". fraza t rebu ind deci tra­. 1 " ., .. Ce!f zece m i i de lucruri apar. dar el nu le controle<17..ă / refuză . " 1 , , · 1 1 1 1 1 1 ;1 1 . <11fil u ri d e numeroşi alti exegeţi moderni. textul edit.at de
    • 48 DAO DE JlNG , Fu Yi, i;lşa-Ilumil.ul .1Cxt vechi", Confirrna l. de alte t rei variante şi de tex tu l n de la Maw<ll lgdui. De ş i aşa cum scrie şi E l k n M . Che n est.e dest.u l de evident faptul , ,( ii , În lectura prckrată d e n o i , t.ext.ul sublin iaza caracterul spontan <11 aparitiei tutu ro r luc11l rilor, Jiang Xichang considcră că ce le zece "mii de lucr uri" desem nează în fapt poporul. lăsat. de suveral l să îşi unlleze pomirile finşt i , fără ca el să .,iniţieze" vreo a qiun c plin care să se amestece in mersu l normal al lucrurilor. 1 0. Prili "a st ăpini" am tmdus verb ul you a poseda, a considera . .. al său". Am interprc1;lt shc1llJ ca verb fact1t iv (�a face să crească") , şi nu ca verb activ ("a da naştere") . Exegeţii care prcferă lectura terme­ nului ca verb a cti v adaugă drept subiect fie ..Înţeleptul", fie .cele zecemii de lucruri". latii"cîteva exem pl e: înţeleptul naştc cele , zece mii de .lucruri şi nu le con s i de ră ale sale" (Gao Heng) ; .He produces withoutattempting ta possess" (Paul J. Lin) ; .He rears them b ut does not layclaim to them" (Waley) ; . ... they live without possessiveness" (Cleary) ; .Cele zece mii de lucruri se dezvoltă şi nu pot fi posedate cu forţa" (Feng Dafu, Zhang Songru) etc Fraza apare şi în capi to lele 10 şi 5 1 . . 1 1 . Am urmat glose1e lui Heshang Gong în interpretarea acesteifraze. citindu -l pe wei2, literal .a face, a făptui", ca .a conferi, a da,a aduce (foloase şi avantaje)" şi parafrazînd prin .a (nu) aştepta răs­plat a" un termen al că rui sens literal este "a se baza pe, a se bizuipc (ac ţ iu nile sale pentru a fi recompensat)". Iată a lte echivalări: .EIface hine cclor zece mii de lucruri şi nu consideră că a făc ut o faptăb un ă (Gaa HengJ ; .. El făptuieştc fără a c.ăuta răsplată" (Zhang Song­ "ruj ; .Dacă există făpt.uire, ea nu e legată de aspira ţi ile sale" (FengDaful; . (He) con! rols them, but does not 1ean upon them" (Waley) ;.(He) acts without asserUng" (Paul J. Lin) ; .He aets and puta no s tresso n it" (Erkes); .Hc works without holding an" , ( Ellen M . Chen) etc .Fraza se regăseşte şi in capitolele 10, 51 şi 77. 1 2 . Literal. .realizările sale sînt meritorii, da r nu stă (în acelaşiloc cu meritul său = nu îşi arogă nici un merit) ". Fraza apare şi încapitolul 77. 2, 1 . Relativitatea termenilor opuşi . EgaUzarea tuturor lucru· rilor şi atributelor in Unu Vorbirea nn e s te doar răsuflare : ea este menitc să s pu nă iceva, numai cii ace st ceva nu este niciodată întru totul de fi n it .Exi !! t.- sau nu cu· adf!vărat vorbire? Unii c o nsi de ră că vorbirea iar ti d i fer it ă de (iripi tu l păsărilor: există însă vreo dife renţăîn tre cele do u ă ? Ce a putut să I ascundă atit de bine pe Dao -încît să dea n aştere diferenţei di n t re adevărat şi fals? Ce a . ),oc u l tat atît de mu t vorbirea încît să dea n aş te re diferenţeid i nt re afirmaţie şi ncgaţie?* Din ce priCi nă Dao nu există pes- . * Aşa cum menţionează şi Lin Yutang, cei doi termeni traduşi de
    • CAPITOLUL 2 491 ( l o l ? Din ce p rtc i n ă nu poatc vorbirc<l să ne d em n ă de cre­za r<" ? Ono csl e a scuns de cătrc aplecarea sIlrc părti n i re a oa­l I Ieni l or, inr vorbirea es l e ocuIt ată de prea m u ltele înflortturi . ,1 le : l CCCfl a u a p ă m t a firmaţiile şi ncgaţiile ( di s pu tel e) con­ =I l I ci;mi �t ilor şi moiştilor ( şcoli riva1c ale vremi i. în mod cg<l l =I k ;:Dvu n l c de Zhu a ng zi) , fiecare n egin d ceea ce ce il al V afirmă�i a firmind ccea ce q�i l a l ti neagă. Pcntm a afirma ceea ce, I J I lhele ne agă şi a n e ga ceea ce am bel e afirmă, nimic nu cste mai pol rtvit decît (adevărata) Lumină. Nil exi stă Il i c i un lucm care să nu fie şi "altul" ( a l tc eva , = dl li�rit dc sine) şi nici unul care să nu fie şi acelaşi " ( iden- . = 1 1( c u Sine) . Accasta ( = ac es t adevăr) nu se poate vedea dacă porneşti di n s pre .altul", putind fi pri cepu t numai dacă por- , I ICŞU de la "acela şi" . De aceea se spun e că al tu l apare din . "" ac e l a şi şi că acel aş i îl urmea7 p e .altul". " . " .ă. Dcşi aşa se spune de spre felul în care se nasc a l tu l şi " " "a(elaşi" unul pe celălalt, totuşi du pă viaţă este şi moarte şid l l pă moarte e s te şi vi a ţă posibilului îi urmează imposibilul ,�I Imposibilului , posibilu l, ia r cînd se afirmă ceva se Şi n ea gă( ( va şi, cînd se nea gă ceva, se şi a fi rm ă ceva . De aceea Înţe­I l p l u l nu apucă pc această cale. ci st răluceşte în lu m i n a Ce- /1 1 1 1 1 1 , p e care în toate îl u rmeaz.. . i .. Acelaşi" este şi "altul" , "altul" esţe şi ac elaş i şi fiec. re " " "la rc propri il e sa le afirmaţii şi negaţii . Şi a tu nci există sau nu1 1 1 fl dcvărat un . ace l a şi şi un . al tul ? D ac ă nici .acelaşi" şi " "1 1 1 1 1 "altul" nu îşi mai a fl ă termenul complementar aceasta -�w cheam ă "axa lui Dao . Cîn d această axă a atins centml "I ercului , ei îi co re s pu n de neli m ita rea : afirmaţi i le sînt acumIIdlmitate, iar negaţiile sîn t şi ele nelimitate . De aceea se spu­ 1 1 că n im i c nu este mai potrivit decît adevărata Lumină, Decît să te foloseşti de idee (în sine) p e ntru a arăta căII ki l e (în lucmri) nu sînt ideea (in s i ne ), este mai nimertt să.l o !oscşti o non-idee ca să arăţi că i deile nu sînt ideea (în sine) .J > l ci l să te foloseşti de un cal (în general) pentru a arăta ci)1 1 1 1 eal (alb) nu este u n ca! (în general) , este mai nimeri t săI " l i aiciprin "aHmla ţic· (slli1 ), respectiv "negaţie" ({etl , desemne<l7 i "ge ­ �I lt ra l moral judgemen ts aud mental dislinctions: eright> and ,wrong , ..- 1 11 1(" and -false., .is. aud .is noi», .affimlative. and -negative., also to-jl l st ily. and ,condemn., to .affinn. and .deny.". Am echivalat în fiecarelal. in funcţie de context.
    • 50 DAO D E , J I NGfoloseşti un non - cal ca să ară ţi că un qll (alb) nu e un cal(în genera l) *. Cerul şi pămîn t u l sînt o idee, iar cele zece miide lucru ri sînt un cal . Zlluang zi. ca p . 2 . • Despre identitatea lucrurilor" 2.2. FutiUtatea limbajului. Despre propăvăduirea fără cuvinte a doctrinei Cînd eu spun ceva despre un an ume lucru , nu ştiu dacă vorbele mele sînt sau nu pe potriva a ceea ce se spune despre acel lucru . F1e că sînt, fie că. nu sînt pe potrivă, vorbele mele şi ceea ce se spune în general despre acel lucru sînt toate d e acelaşi fe l , şi astfel în tre ele nu există nici o diferenţă. Să mă explic însă . Există un început; există ceva ( o = perioadă) care a început înainte de început; există ceva care a înc ep u t înainte ca acel ceva (care a începu t înainte de înce­pu t) să înceapă. Există fiinţa, există şi nefiinta; există cevacare a existat înainte de nefiinţă: există ceva care a existatînainte ca acel ceva (care a existat înaintea nefiinţei) să existe.Deodată a apărut nefiinţa, însă nu pot să ştiu care există cuadevărat, fiinţa sau nefiinţa. Eu de-abia am s pu s ceva. însănu ştiu dacă ceea ce am spus spune cu adevărat ceva saunu . În Subceresc nu există nimic mai mare decît capătul unuifir de păr, iar muntele Tai este mic; nu există ceva care sătrăiască mai mult decît u n copil mort în pru ncie , iar peng Zuînsu şi ( = Matusalemul chinez) a murit de tînăr. Cerul şi pă­mîntul cu mine odată se nasc, iar cele zece mii de lucruri cumine sînt Unu . Dacă lucrurile sînt U n u , cum să mai existevorbire? ,Dacă am spus însă "Unu " , cum să nu existe vorbire?Unu şi cu vorbirea fac doi . doi şi cu Unu fac trei. De aiciînainte, nici cel mai iscu sit la socotit nu pOâte să aj ungă pînăla sfirşit: cum o să poată oamenii de rînd? Deci dacă de lanimic ( = ne fi i n ţ a) se poa te njllngc la ceva ( fiinţa) şi de aici =pînă la trei. cum ar fi dac de la ceva ( .ă nu de la nimic) s - ar =ajunge la altceva? Ma i bine ",j nu încercăm şi să ne oprimaici! ZhuQng zi. ( 3P 2. .Despre ident ita tea h wr J li ! o r" • Frazele se refcră la atllTIlatii :ii pmadoxUli specifice sofişt i!or vre ­mii. precum Gongsun Long şi H l l i S h i .
    • 3 Cînd cei vrednici nu sînt ti nuţi la mare cins te 1 oamenii nu se iau î ntre ei la întrecere; cî nd lucrurile rare nu-s prea mult preţuite, oamenii nu se-apucă de hoţii şi de fu rtu ri; cî nd lucrurile de dori t nu sînt lăsate la vedere i nimi le2 oamenilor nu sînt tulburate . Prin u rmare , în cîrrhuirea sa, În ţeleptul le goleşte inimile şi le umple burţile, le slăbeşte ambitiile şi le întăreşte oasele3, făcîndu-i mereu să rămînă fără ştiinţă şi fără do rinţe , iar pe ştiutori să nu se-înc umete să făp tuiască. Cînd se făptuieşte fără făp tu ire toate sînt bine cîrmuite. 4 1 . Schwartz ( 1 985 : 190) consideră că fraza ar fi un atac impotriva 1 1 1 1 Mo zi şi a şcolii moiste. care susţine tocmai recompensarea fiecă­ I 1 1 1 1 1 pot rivit meritelor sale , in timp ce Lin Yutang crede că fraza ar1 I 1 1 I ( a mai degrabă doctrina confucianlstă. In loc de .cel vrednlcMI - .. cel inzestrat cu talente ieşite din comun şi cu calităţi deosebite",c l l l p;i cum scrie Sha Shaohai) s-a mai propus, pornind de la o altăfI." ,h.i , şi .avere, bogăţieM• Zhang Songru citeşte: .Cînd conducătorul1 1 1 1 Î�I laudă singur talentele" , iar Waley echivalează: .U we stopl o o k l n g for persons of superior morality. ". :2. Inima este, in tradiţia chineză, sediul dorinţelor şi al sentimen-1 . . 10 1, sursa voinţei şi a intelectului şi locul din care tzvorăsc intuiţiilec i . · orice fel. Termenul este uneori tradus şi prin .minte", .intelect",. . " plrl t" etc. Aici, ca şi în tot textul. inima este considerată a fi sălaşulc l o r l l l �e1or, .golirea inimii" preconizată mai jos desemnind o acţiuneI l I d l r{(:tă de reducere a acestora. : 1 . in loc de .ambiţie" s-au mai propus şi .voinţă" sau .inteligenţă" .. . r I I I .uirea oaselor" se referă, potrivit exe e lor care citesc în s Iritul
    • 52 DAO D E , J I NG prol (jnrea mădu V( i , cOllsidua l.1 I 1 1 1 kl dc (,SUI ­daoisIl1 1 1 l u i rdigi o c; , InVi a vicţi i . De altmin teri . a t î t .golir!a inimii" cît şi "sl{i h i n�a a m biţic j "pot desem na diverse- t e h n ici daoiste de r.oncen l rnre, la fel CUIl1 "um­p l e rea burJ,W SI poat e r(kri l a p u ne rei! in circu latie .1 cnergiei v i 1 n lcsau la o teh n i că spe Cială de respiraţie. 4. Textele de la M awan gdui ci te s c ace stc u l t ime t rc i l; n d u ri as tfel:,,A-i face pe Şt ill tOri să n u Îndra znească şi să n u faptu iască : asta e -tol. Astfel n imic nu este necÎrrnuit. " 3. 1 . A nu·i ţine la mare cinste pe cei vrednici. O lume a bunătăţii incon,tiente În epoca virtuţii perfecte, cei vrednici nu era u ţinuţi la ma­re cinste iar celor înzestraţi nu li se dădea nici o dregătorie.Suveranul se asemăna cu coroana unui arbore ( ocu pa în =mod natural poziţia superioară) , iar poporul era asemenea că­prioarelor sălbatice . Oamenii erau drepţi fără să ştie că au. dreaptă judecată". se iubeau u nii pe ceilalţi fără să ştie căsînt "omenoşi", erau cinstiţi fără să ştie că sîn t ..loiali" şi fă­ceat.t ce se cuvine fără să ştie că sînt .demni de încredcre"*.Mişcîndu -se încoace şi-ncolo precum furnicile, ei îŞi săreauunii altora-n aju tor, fără să ştie că în acest fel .fac o favoare" .De aceea paşii lor nu au lăsat nici o urmă, iar faptele lor nicio însemnare. Zhuang zi. cap. 12 .C e rul şi pămîntul" 3.2. Cunoaşterea este pricină de discordie "Ştli tu oare (îl întrebă Confucius pe discipolul său , YanHui) , ce întinează virtutea şi de unde începe cunoaşterea? Vir­tutea ţi-o întinezi căutînd gloria, iar cunoaşterea începe cîndoamenii se iau între ei la întrecere. Căutînd glOria, oameniiajung să se strivească unii pe alţii , iar cunoaşterea este armade care se folosesc cînd se iau la întrecere ( ca să obţină o � I * Yi2, .dreapta judecată", ren! . • omenia", zhongl , .loialitatea", şixin• • (calitatea de a fi) demn de încredere" sau .sinceritatea" . sînt ter­meni-cheie În sistemul etic confucianist. Deş i ei şi-au făcut apariţia Învocabularul limbii chineze încă Înainte de Con fuc ius (yil . ren ! şi xinapărind , spre exemplu şi În Cartea cîntecelor) , acesta i-a reunit pentruprima oară într-un sistem filozofic coerent. folosindu - i pentru a desem­na calităţile care îl diferenţiază pe .omul ales", jW1Zi, de .omul mă­runt", xiaoren. Termenii apar de mai multe ori şi În Dao De Jing , cuprecădere în capitolele 1 8 , 19 şi 38.
    • CAPITOLUL :1 53pozi tic oficială şi diverse favom ri) . Şi cunoaşterea , şi glolia�m J t u nelte de ră u augu r şi nu îi duc pe oameni la împlinire . " . Zhuang z i , cap. 4 , . Lum e a oamenilor" 3 . 3 . Doctrina nefăptuirli (laissezfaire. neamestec). privită ca o învăţătură care îi lasă pe oameni să-şi "împlinească în , pace pornirile firii " Am auzit că oamenii trebuie Iăsa,V într-ale lor şi priviţi cu I I l g,-tduinţă: nu am auzit însă că oamen ii trebui� cîrmu iţi . 1 ) ; 1 ;) î i laş i într-ale lor, n u ai a t e teme c ă a u să-Şi întineze I I I vreun fel datul firii ( = natura oliginară) . iar dacă-i priveşti ( 1 1 ngăduinţ.. nu ai a te teme că au să-şi piardă virtutea. Iar � dacii eei din Subceresc nu-şi întinează datul f şi nu-şi pierd uii v i rI u tea, ce nevoie mai e de cîrmuire? [ . ] Însă din timpul.. . . dor trei dinastii ( = primele dinastii menţionate de istorto ­ , �I"<l nn chine7 .ă. Xia, Shang şi Zhou) pînă a stăzi. oamenii au los ! mereu tulburaţi plin recompense şi pedepse ( m ij lo a ­ = ( " de recomandate de tradiţie pentru a asigu ra succesu l gu­ v lTll;) rii) : au reu şit acestea oare să-i facă să-şi împlinească în pacc pornirile firii? [ . ] .. Ast.fel, omu l ales devine stăpînul Subcerescu lui numai ( I I H I nu poate face altfel, Şi atunci cel mai bine este să nu Ll p t u iască , căci prin nefăptuire fiecare îşi împlineşte în pace por n i rile firii . De aceea, numai celui care preţuieşte Subceres­ ( " I II la fel cum îşi preţuieşte trupul i se poate încreqinţa Sub­( Tfeseul şi numai celui care iubeşte Subcerescul la fel cum ,( O l u heşte pe sine i se poate da în grijă Subcerescul : un ase­ I l le l lea om nu tulbură armonia celor cinci cămări ale trupului ( . . lkatul, inima, splina, plămîn ii şi rinichii) şi nu dă nici un I I " ! dc însemnătate vederii şi auzului ( cunoaşte rii obţinute =I , r l n simţuri) . EI stă nemişcat ca un trup neîn su fleţit, arătîn­d l l se însă celorlalţi precum un dragon, este tăcu t ca adîncu- 1 1 1 ( ( Iar vorbeşte cu vocea tunetulu i, iar cînd spiritul său se, " I�(ă , toate ale Cemlui ( = natura) u rmează EI rămîne-n lar- ..1 � l d său şi nu raptuieşte, iar cele zece mii de lucru ri cresc şi W ! l a l ţă cum se ridică praful în bătaia vi n t ul u i : ce nevoie mai; 1 1 "1 : el să cîrmuiască Subcerescul? Zhuang zi, cap. I l .A lăsa în pace şi a privi cu îngăduinţ,i-
    • 4 Dao este gol ca u n vas i , dar folosit, nu poate fi umplu t2: o ! cît de adînc , el pare strămoşul celor zece mii de l ucruri. Tocind ascuţimile, des făcînd toate nodurile, armonizînd s trăluciri le, unindu-se cu ţărîna3 , o! cît de ascuns4, el nici nu pare a exis ta5, Al cui fiu este nu ştiu , însă pare6 a fi dinai nte d e zeF , 1 . Caracterul pe care l-am echivalat prin .gol ca un vas", în funcţiede varianta şi de g10sele unnate a mai fost citit. ca .gol. vid", .interior,înăuntru", .a agita", .armonie interioară" etc. Am tradus potrivit .tex­tului vechi" , la fel ca numeroşi exegeţi modemi (Jiang Xichang, MaXulun , Gao Heng, Zhu Qianzhi etc. ) . această lectură subliniind sim­bolismul vasului (care în original este marcat şi prin grafia caracte­relor) pe care este centrată prima parte a capitolului. 2. Termenul echivalat de noi prin .a folosi" are şi sensul de .afuncţiona, funcţiune", ceea ce pennite o dublă interpretare a acestuirind. Astfel, pornind de la analogia între Dao şi vas, el poate fi atîtreceptaculul la care se întorc cele zece mii de lucruri, la incheiereaevoluţiei lor în Subceresc (funCţiunea sa fIind de a primi, pasiv) , citşi vasul care se revarsă, asemănător unui vîrtej care, printr-un fel deforţă centrifugă, aduce în fiinţă lucrurile (funcţiunea sa fiind de a da,activ, de a conferi Putere, de a .naşte" cele zece mii de lucruri) . Aceas­tă ultimă lectură, confirmată şi de alte pasaje din Dao De Jing (ef.cap. 5 , 6, 341 , impune echivalarea prin .a se epuiza, a se sfirşi" atennenulul tradus de noi prin .a se ump le", rindul trebuind citit: .înfuncţiune, este inepuizabil". Ambele Interpretări sînt la fel de îndrep­tăţite, noi preferind-o pe cea a lui Wang Bi. 3. Aceste ultime atru rinduri se re ăsesc I in ca itolul 56.
    • CAPITOLUL 4 55 . .Ascuţimile". "nodurile" şi "străluciri le" s e refe �ă. în lect ura noas-1 ni . Iii "cele zece mii de lucruri"; potrivit altor exegeV însă . ele sînt al r i l m t c pe care Dao însuşi . ca regulă a deveniIii universale. le-a pre­ I l l a i de Ia toate făpturile. Astfel. pil sajul ar trebui tra dus : "Tocindu-şi a � ; ( " n ti m i l e . desfăcîndu -şi nodurile ... ". O a treia lectură posibilă. care .• !"cvcndică din comen tariul lui Hes hang Gong. impune ca subiect , I I acestor rînduri pe "suveran" sau ..Î nţelept". Iată cum echivalează 1 ,; , k u ; . pe baza acestu i comentariu : "Stop these approaches. loosen I I ) ( �;( cOIlnections . halm onize this splen dour. become one with the c i i I S I . .. I n t erpretările pe care le- au primit aceste rinduri sînt şi ele destul c i . . d i l Crite. După Gao Yandi (Citat de Zhang Shunhui) ele oferă un fel , k I I Id rc p tar de comportare suveranului : acesta "îşi toceşte ascuţimi-1, " p" n tru a se întoarce . la starea simplităţii -originare. "desface nodu­ , I I . - " (ilre î l leagă de lume. practicînd neffiptuirea. şi ca atare "îşi ar- 1 1 I I 1 1 1 i zUI Ză strălucirea.. . . găsindu-şi echilibru l; în sfirşit. el "se uneşte , I I I,a rina" . căci nu practică nici un fcI de exerciţii speciale de prelun­ / ,1 , . , a vieţi i. O altă interesantă lectură simbo lică o propune Liou Kia­ h w a y . care vede în "ascuţimi" un simbol al : însUŞirilor deosebite . în , l I l 1dl lri" un simbol al con flictului. iar în unnătorii doi tenneni ai seriei , h l l ho l u ri a l e calităţilor şi defectelor. î n opinia noastră. textul subli- 1 I 1 . I I,a , în diferite moduri. felul în care respectarea lui Dao în Subce­ , . . ". d uce Ia realizarea armoniei şi echilibrului universal. 1 . ,Ascuns" . aşa cum este ceva scufundat sau ascuns sub ap e. ,c l l l pa cum glosea7 primul mare dicţionar al limbii chineze. Shuowen .ă1 , . /.1, S - a u mai propus, şi "nevăzu t". "indistinct". "nemişcat". "netulbu­ , a l " , "li niştit" etc. S. Sau "el pare a exista pe vecie" . "el pare şi că există şi că nun l sl .i· etc. Aceste variante par mai puţin probabile în context. ( ; . in loc de "a părea". Waley. Duyvendaak . D.C. Lau. Ellen M.( h"l 1 şi Cleruy citesc aici "imagine�. în sensul imaginii mentale pe. u r . . ş i - o face iluminatul cu privire la Dao. Wing-tsit Chan susţine.1 " I > n n ă dreptate. că o asemenea lectură face textul să pară mai me­ l a l L�lc decît este de fapt. Este interesant de remarcat totuşi că acest" u l l I ol nu oferă o definiţie directă a lui Dao , care. în calitatea sa de1 1 1 1 1 < < " 1, al revelaiiei iluminatului. numai pare a fi ceva. nu este ceva.1 1 1 1 11 1 întru totul dincolo de limbaj . 7 . Problema echivalăm corecte a caracterului cii, tradus d e nof1 " 1 1 "zei". este destul de.controversată. mai ales datorită cantităţii, I l a l lv reduse de informaţii de care dispunem cu privire Ia religia chi­I lf zii arhaică. IJi a desemnat iniţial. se pare. un sacrificiu destinat strămoşilor.dn;pre c .are se credea că. Ia moarte . urcă în ceruri. unde trăiesc în, ·I I l i t inuare . ca spirite (shen) . I n timp . tennenul a cunoscut un transferd( semni ficaţie . de la actul ritual în sine eli aj ungînd să desemnezed C s l l l latarii acestui act. strămoşii. Astfel a apărut. se pare. şi tenne-
    • 56 DAO DE JING nul sl1a11g di, .di de deasu pra" sau ..p Iimul di", p roba bil întemeietorulcelei de-a cloua dinas tii chineze, Shang (sec. - 1 6 - sec. - I l ) , ulteliordivi n izat. Sl1allD di, sau pur şi simplu di, a den umit deci, îne din .ilzoIii civilizaţiei chineze , zeitat.ea s upremă , Dumnezeu. Pc de altă p ar­te, termenul di are şi sensul. probabil ulterio r, de .suveran ", shangdi putînd fi as tfcl echivalat şi prin .s uve ran ul de sus" sau .. suveranulsuprem". Acesta , după cum ne informează fragme ntar diverse textevechi, l o c u ia în ce ru li , unde era sluj it de e tre spirit.ele (shen) stră­ .ilmoşilor (di) , pot r ivi t unei ierarhii care () repeta întocmai pe cea de pepămînt. Cită vreme spiritele st rămo ş i lo r primeau hrana ofeIită la sa­clificti de că tre u mlaşii lor, ele e xerc i tau o in fluen ţă binefăcătoare pepămînt; în caz contrar însă, se transformau în strigoi (gUÎ1 ) , bîntuindpe p ăm î nt şi i nflu en ţî n d în mod nefa s t v iaţa oamen.ilor . Cînd, că tre s firş it ul secolului - I l , triburile Zhou au cucelit sta tu lShang, intemeind dinastia Zhou ( sec . - I l - - 2 56) , au adus c u sine şiau impu s propria zeitate s upremă , Ccrul. tian (cf. cap . 67, no ta 8) .Din acest mo tiv . termenul di (s au slwng dO a în ceput să fie din ce înce mai p u ţi n folosit în sen sul de .divinitate su p remă" , continuînd sătie însă în treb ui n ţa t atît în acce p ţi unea de . strămo ş · , cît şi în cea de.suveran" sau .împărat". Probabil in jurul sec o lu lu i -4, di a î n ce p u tsă desemneze şi zeitătile tutelare ale elementelor, zeităţi puţin definiteşi cu alribuţiuni delim itate destul de vag; plint.re ele se n u m ă ră şiHuang di, . lmpărat.ul Galben " , considerat tradi ţional a Il primul îm­părat chinez şi revendicat ultelior de către d ao işti drept înteme i et o ral doctlin ei lo r. Ţi n înd seama de această plurali tate de sensuri a term enulu i di( . strămoş " , .. Dumnezeu", .suveran , împărat" , ,.zei ai elementelor") . estegreu de s tab ili t cu precizie în ce sens este folosit termenul aici. Indi­ferent de echivalare însă, capitolul subliniază antelioritatea lui Daofaţă de toate luclUrile , inclusiv faţă de di. 4, 1 . Dao este ca marea ..Astăzi avem citeva clipe de linişte . Il zise Confucius lu iLao zi. şi aş îndrăzni să vă în treb despre desăvîrşitul Dao ." ..Trebuie să poste ş ti ( - să îndeplineşti ritualurile necesarcÎnainte de a face un sacrificiu) , să îţi purific i inima . să îţicureţi spiritul şi să l aşi deoparte cunoaşterea . Dao este adîncşi cu greu se po ate spu ne ceva despre el. Am să ţi l desc riu - totuşi în general . Ce e luminos se naşte din ce e întunecos. iar lucru riledespre care se poate vorbi se nasc din ceea ce nu a re formă.Spiritul se naş te din Dao. iar forma se naşte din esenţă; celezece mii de lucruri se na sc unele pe altele ( se reproduc) �pornind de la formă. şi astfel animalele cu nouă deschizăturiîşi alăptează puii. iar cele cu opt clocesc ouă.
    • CAPITOLU L 4 57 Dao vine fă ră să lase unne şi pleacă în nemărginire: nuIII( l I şă , nu are pereţi şi se întinde peste tot între cele patrud"p: l r I ă ri ( = în lume) , Gine r ătă ceşte pe tii rîmul său ( al �1 1 1 1 Dao) a re memhrele tari şi gî ndire a pătrunzătoarc , iar văzul ,I I : I I IZIII ii sînt ascuţite; el îşi foloseşte mintea şi nu o bo s eşte . r; I spunde tuturor lucmrilor fără p ărti n ire ftără Dao, Cerul ,I I : I l" II înalt, pămîntul n-a r fi întins, s oarele şi luna nu şi-ar1 1 1 1 1 1 : 1 pc cer, iar cele zece mii de lucruri n-ar pu tea să trăias că . 1 �1: 1 crea scă : acesta e ste Dao! 1 1 1 plu s , ceI ce ştie mu lte nu e neapărat ştiutor, iar cel1 1 1 1 1 1 ! le gură nu e neap ărat ascuţit la mintc , Înţeleptul oco­I , "! I I aeeste lucruri ( =erudiţia şi elocinţa) . dar caută să p ă s­II ( /( a e d ceva care, adăugat. nu m ăreşte, iar scăzut. nu mic­}( I ( : Zll (= Dao) . Fără capăt de adînc Dao este asemenea ,1 1 1 . 1 1 1 1 : in măreţia: sa , cînd aj unge la capăt , se înto a rce la în­" 1 1 1 1 ( � poart.: lucru rile în ciclul infinit al prefacerilor) . El "i1 "a r l ;1 eu- ngăduinţă în făp tură cele zece mii de lucruri şi nu, 1 1 1 1 0: l şt e vreo dat ă istovirea. Oare Calea Înţeleptu lui diferă de, I I " ,,1 Dno? Cele zece mii de lucru ri îşi iau cu toate hrana din, 1 d , l l cI c fă ră istovi re : acesta este Dao!� ZhuQng zi, cap , 22 "în�elepciunea căLătoreşte în nord"
    • 5 Cerul şi pămî ntu l nu sî n t omenoase 1 : cele zece mii d e lucruri sî n t pentru ele prec um cîinii de paie2 . Î n�eleptul nu e omenos3 : cei cu o sută de nume4 sînt pentru el prec um cîinii de paie 5 . Ceea ce se află între Cer şi pămînt6 se aseamănă cu foalele fierarului: gol pe dinău ntru dar nesecat, în m i ş care dar ş i m ai mult aruncînd î n afară 7. Cînd ştii prea multe, iute istoveşti8: e mai bine să rămîi î n mijloc9• 1. Conceptul r�n] , .omenie" , ocupă în textele confucianiste acelaşiloc, primordial, pe care îl are Dao în daoism. Sensul său iniţial paresă fi fost .dragoste pentru oamenii [din acelaşi trib), dragoste pentrurude şi cei apropiaţi", în marea majoritate a textelor preconfucianistefiind fi să folosit în accepţiunea de .bunătate. omenie" şi def mind, aşacum arată şi grafta sa. relaţiile dintre doi oameni bazate pe ceea ceeste omenesc, şi ca atare definitoriu , în fiecare . în Analectele lui Con­fucius termenul a junge să desemneze ceva mai mult decît simplabunătate, un fel de virtute morală supremă care descrie uri ideal com­portamental bazat pe sinteza dusă la desăvîrşire a celorlalte însuşiricare alcătuiesc codul etic al .o,mului ales" confucianist, pietatea filială,dreapta judecată etc. Acesta pare să fie sensul termenului şi în capi­tolul nostru, chiar dacă unii exegeţi preferă să echivaleze diferit [.aavea grijă de", .a păstra, a men ţine" , .a fi părtinitor" etc.). Ren] a fo st diferit tradus ::- prin .love", .kindness", .goodness",.human- heartedness", .humanitc�" etc . ; singura echivalare româneas­că potrivită ni s-a părut a fi .omenie" i .omenos". 2. Pentru expresia .cîinii de paie" cea ma i cunoscută referinţăapare în Zhuang zi [cap. 1 4 , .Mişcarea Cerului"): . Î nainte de a fi oferiţica sacrificiu. cîinii de aie sînt inu în cutii de bambus, fiind bine
    • CAPITOLlJ L 5 591 1 I 1 " şl l ra V î n sto fe bogat îm podobit.e. Acel;) care îl v a întJuchipa p eI I I " r l . laolal !.. cu c e l care va conduce ril.u a l u l . 1 posteşte şi face toateI I -k de cuviinţ,1.. p regăt.ind u-se să-i aducă (la ceremonie) . De îndată1 l " I I losl oferiţi ca sacrificiu, trecător ii îi calcă în picio are . de Ia un1 ! i la l la altul. iar ce i care s tri ng ierburi îi ri d i că şi le dau foc." :1. ,Judecăţile morale. bazate pc raportarea l a st.andarde strict1 l l l I a n e . nu se pot Aplic un iversului sau celui care se află dincolo de -3." i I . I ntel e p tul . u n u . cu Dao. 4 . • Cei cu o su tă de nwne" reprezintă traducerea literală a une i o I l 1 l i 1 �llIe eu s e n s u l de .oameni, popor". Numele respective sînt nu-1 1 1 1 1 , de dan . unele dintre ele perpetuate pî nă în ziua de astăzi. :,. Confncian işlii au găsit în to tdeau n a un bun pretext în acesteI i l ii l i i rl pentru a ataca l ipsa de moralitate a daoiştilor. acuzaţi de dis-1 " I l l a Vi de oamen i . pe care îi .caIcă în picio are" . ca pe nişte cîini dep . , I ( · . N u meroase fraze din Dao De Jing p ot constitui temCinice argu-1 1 1 1 1 1 1 < impotriva u�lOr asemenea opinii; . de altminteri. aici textul n u, J " I I I I � I ( o p ersp ectivă amorală. ci impune toleranţa d re p t virtute fun­< I . I I I I ( · 1 I 1 <1 1ă a Înţele p tu lui . care nu stabile ş te ierarhii şi are o atitu dine1 " ." 1 . , liWl de toate lucrurile. chiar şi faţă de cele pe care oamenii le, o l l ." l r kră cele mai umile şi demne de dispreţtlit (Mun ro . 1 969 : 232 ) . l i . Fraza s e referă l a Dao. Heshang Gong comentează: .Ceea c e s e" l I a I I I lre Cel ş i pămînt e s te vid ş i înlăun trul său su ila re a vieţii (qij)I I I , l rll l Onle plu teş te încoace şi încolo , Astfel cele zece mii de luc ruri .( l I a sc de la sine . " Potrivit altor exegeţi. rîndul ar descrie starea de" ,, , 1 1 1 ( I n l erioară a i n ţele ptu lui . / . 1 .1 fcI cum foalele fierarului .scot" aer ul . şi . D ao. mama tubl ror1 l I " l l I r l lor . • aruncă în afară" din p în tecu l său toate făpturile. I l . Am c i ti t, conform tex te lor de la M awangdui • • a şti . a afla. a " 1 1 1 ", in loc de .vorbă. vorbire". ca în variantele tradiţi ona le . Această" . . t l l r:l este preferată şi de Feng Dafu . Zhang 5hunhui. Zhang Song" " , I.h, , 1 1 She n gc hun etc. in loc de .Iute" (d up ă glosa lui Ma Xul un . 1 1 " ( J l l a l ;i de majoritatea exegeţilo r) . s-au mai propus şi .frecvent. re-1 , . . , .. 1 , : u csea" • • socoteli . calcule" şi .talente. cali tăţi ". D o uă in teres a n ­t , 1 1 I 1 : l IltP sînt reievate de D . C. Lau - . M uch s peech lead s in evitab lyI I I " l ll I u:c" - şi de Waley - . ... the force of words is soon sp en t",," l I v ln l ()c" Ia care face aluzie textul fiind legile şi edictele date deJ l l llldpc. 1 . In m ij lo cu l lucrurilor. urmîndu - Ie în evo l u ţia lor naturală ş i1 " 1 1 1 1 1 1 1ind I a d i feren ţierea ş i analizarea lor prin c un oaş tere ş i p rin lim­hi l l . A(castă interpretare este doar una din mu ltele po sib ile. fiecare, 1 1 1 1 Hl:ns urile termenului zhongz• .mijloc. centru. interior". fiind dez­ o l l u l in numeroase feluri. Astfel. Jiang Xichang consideră că zhongz, 1 < III 1 I 1 I 1Cază .Dao pur şi liniştit". marea Cale a nefiiptuirli; du p ăWn h·y. t.ermenul denumeşte .what is In the heart" iar Duyvendaak îl1 I 1 IOIllc de con ce ptul confucianist al .mijlocului", u n fel de aurea me­f lllI lila.c; a .omului ales " co nfucian ist . Exegeţii contemporani preferă.I I I I I IlI rca lor majoritate. să echivaleze termenul-nostru prin .vid. gol",
    • 60 DAO DE . J I NG Deşi au a păŢll1. diverse încercări de a in terpreta ca pitolul ca untot unitar, în opinia noast ră este eviden i. eă cele trei părţi din careacesta este constit uit (pe care noi le-am şi separat I ITla de cealaltă)nu au Tlici un fel dc legătură. 5. 1 . Natura n u este omenoasă. Înţeleptul nu este omenos (Xu Yu vorbeşte despre Oao ca maestru al său : ) .O! maes­tru al meu , m a estru al meu! Tu faci bu căţe le cele zece mii delucruri, dar aceasta nu e « d re ap tă judecată», binefacerile talese întind pînă la a zecea generaţie ( faci toate lucrurile să =crească şi să înflorească) . dar aceasta nu e «omenie» . Vii dinnegura vremurilor. dar nu e şt i bă trin. Aco peri Ce ru l. sprijinipămîntul şi c iop lc şti toate . formele ( = le scop din fuziuneahaotică o rigi nară şi le aduci în făptură) . dar nu poţi fi socotitiscusit. În aces t fel îţi po rţi tu paşi i . maestru al meu . � Zhuang zi, cap . 6 .Marele strămoş şi maestnl· Marele Dao n u poate fi numit. O discuţie perfectă nu fo­loseşte vorbele . Marea omen ie nu e omenie ( cel care este =cu adevărat omenos nu îşi arată omenia sau nu e părti ni tor) .[ ... ] Calea luminoasă nu e adevărata Cale ( Dao exp l ica t şi =definit nu este adevăratul Dao) . O di s cu ţi e în care sînt folositevorbele nu aju nge la adevă r. Omenia arătat.ă în fiecare zi( = manifestarea constantă a omeniei sau părtinirea) nu -şiimplineşte rostu l . Zhuang zi. ca p . 2 .Despre identitatea lucru rilor" Primu l ministru Dang din Shang ( statul Song) îl întrebă =pe Zhuang zi despre omenie . Acesta răspunse : .TIgrii şi lupiisînt şi ei omenoşi. � "Cum adică?� .Dacă tatăl îşi iubeşte copi i i iar copiii îşiiubesc tatăl . aceasta nu înseamnă că sint o me no ş i? " ( Puii =de tigru şi de lup îşi iubesc părinţii. care la rindul lor îşi iu­besc puii. ) .Aş dori să vă întreb despre omenia desăvîrşită".continuă Dang. .Omenia desăvîrşită înseamnă ca nimeni sănu- ţi ne prea d rag . " .Am auzit, replică Dang. c ă dacă n imen i nu - ţi este dragnu poţi să iu beşt i , iar fără dragoste nu poţi să-ţi arăţi pietateafilială * . Pu teţi to t uş i să, spuney că omenia desăvîrşită nu are *.Pietatea fi lială", xiflO, este una din vi li,utile principa le ale .omu­lui ales· confuciiom ist , ea presupunî nd o sumă întreagă de Îndatoriri şimanifestîndu -se În i.r - o serie de aclt bine circumSCl;se.
    • CAPITOLU L 5 Gll I i l l l i c d e - a face cu piet a tc a filială?" ,. N u înţ,elcgeli , răspu nsel. 1 i 1 l ; 1 J l /2: ;t i . Omc n i a desăvîrşi tă este ClI adevămt !:eva supe ri or, . 1 1 " pi e t a t e a filială nu e dc-ajuns ca să. o de!lneaseă . Lucru lt i. c; p re c a re a ţi vorbit a d i n eauri nu n u m a i că nu trecc dincolot i. · ddinilia pie t ăţii fil iale , dar nici măcar nu ajunge la ea. " Zhllang zi, cap. 14 " Mişcarea Cemlu i" Celui ca re e frumos din n ă scare oamenii îi dau o oglindă 1 1 . d acă n u - i spun C8 e frumos, el n u ştie că e mai frumosd" ( lt ceilalţi . EI pare şi că ştie şi că n u şUe , parcă a aflat şiI l l r( i1 nu. Astfel el rămîne mereu arătos, iar oamenii îl plac 1 1 d . fără contenire, căci frumuseţea este în datul firii sale.I I I �d(ptul îi iubeşte pe oameni , iar oamenii îi dau un n umeI - .. cel omenos ") şi, dacă nimeni nu i - o spune, el nu ştie căI I I l I bc şte pe oameni . El pare- şi că ştie şi că nu ştie, parcă aI l l Ial şi parcă n u . Astfel el întotdeauna îi iubeşte pe oameni,I l i r accştia cunosc .numai pacea şi liniştea, căci omenia esteI I I d a t u l firii sale. Zhuang zi, cap. 25 "Zeyang"
    • 6 Spiritul văi i e fără de moarte I şi se cheamă "misterioasa femelă" . Poarta mis teri oasei femeIe se cheamă "rădăcina Cerului şi pămîntului". Necurmat, necontenit2, el pare că exi stă3 , şi folosit, nicicînd nu is toveşte4• 1 . Sintagm a .spiritul văii" a fost cel mai adesea interpretată, por­nind de la comentariul lui Wang 8i, ca un simbol al vidului, al non­existenţei şi al lui Dao. Hcshang Gong propu ne o altă glosă, citindtot rindul ca: .Dacă îţi hrăneşti .spiriteleo (organelor interne) , eşti fărăde moarte . " Cîţiva exegeţi, citind în spirittll, nu în litera comentariuluilui Heshang Gong, consideră că rindul se referă la unele exerciţii de.igienă mentală" practicate în diverse secte daoiste. Menţionăm aiciinterpretarea lui Jiang Xichang, urmată şi de Feng Dafu, care consi­deră că .valea" ar des emna stomacul, iar .spiritul" ar denumi suflulvital. qi1 • energia care . din stomac, trebuie făcută să se ridice şi săcircule în tot corpul. Dintre traducătOIi, doar Chu Ta- kao se apropie intnl citva de oasemenea lectură, el citind aici .spiritul şi valea", simboluri ale cu­plului Yin-Yang. 2. Literal, .intr-un şir continuu neintrerupt". . 3. Sau .pare a dăinui pe vecie", .parcă există, parcă nu" etc . Am citit rindul ca un ecou al afirmaţiei din capitolul 4 el nici• •nu pare a exista", la fel ca Gao Heng, D.C. Lau şi Ellen M. Chen. 4. I n loc de .a se istovi" (în sensul de .a se termina. a fi secătuit") ,s-au mai propus . in funcie de glosele urmate şi de varianta graficăa caracterului, .a munci din greu· (.Dao poate fi folosit fără a muncidin greu") sau .a obosi" (.Folosindu-I, n -ai să oboseşti"). I ntr-un alttext clasic daoist. Ue zi., capitolul acesta este atribuit Cărţii Împăm­tului Galben, text daoist astăzi pierdut. Comentatorii sînt de acord căacest capitol are o sOl-ginte mitică şi tradiţională evidentă, Ellen M.Chen apropiindu-l de citeva pasaje din Cartea schimbărilor, iar XuFancheng considerind că Dao De Jing sintetizează aici cîteva din pre­ce tele amanilor i ma cienilor vremii.
    • CAPITOLUL G 63 6 . 1 . Universul frumos şi tăcut ( crul şi pămîntul sî nt de o mare şi dc nespu s fru museţe,I I I �i ; 1 nu rost.esc o singură vorbă; cele patru a notimpuri u r-1 1 1I ; mi o lege vizibilă ( � a alternan ţei) fără să vorbească - i lV II 1 1 I l leI despre ca ; cele zece mii d e lucnl ri au u n principiuo IIi( lc face să se împlinească şi pe care nu - l pun în cuvinte.l r l �dcptul se întoarce cu gîndul la izvoarele frumuseţii Ceru lui,1 p:l mîntului şi pricepe principiul celor zece mii de lucruri .1 I I a ceca omul desăvîrşit nu făptuieşte, iar marele î nţelept nuo l I o a ză nimic, căci ei eontemplă, numai, felul de a fi al Ce-1 1 11111 şi al pămîn tu lui . Cele o su tă de prefaceri ale lucrurilor1 ( h:venirea) se desfăşoară ..lături de ceva spiritu al , luminos,,1 1 l o a rte subtil . Lucru rile se nasc şi mor, devin rotu nde Şidov l l l p ă trate ( � îşi schimbă forma, devin) , dar nu-şi cunosc1 1 1 I ! ;l (ina ( � Dao) : asUel de la sine cu toat.e se nasc şi trăiesc,d l l l vechime şi pînă astăzi . Spaţiul închis între cele şase ho-1 1 1 1 1 ( � Cerul, păm î n tul şi punctele cardina le) este uriaş , dar1 1 1 1 I I I Iă u n tru l lui (Da o) se află ; firul de păr e mărunt, dar pe " " a ş tcaptă ca să-şi împlinească forma ( = s ă crească) . I I I Subceresc nimic nu se află care să nu se scufunde şiII I 1 1 1 1 rămînă deasu pra, î n fiecare clipă altu l; Yin şi Yang şi, dc patru anotimpuri î$i urmează unul alt.uia, fiecare cînd îi 1 1 1 1 rindul. Î ntu necos , parcă existînd , parc ă nu , el este întru1 1 1 1 1 1 1 l I a t u ra l . spi rit fără de formă care hrăneşte cele zece miio i .. I I I (ruri fără c a acestea s -o ştie: el este rădăcina, şi cine o, I i l i na ş t e poate contempla toate ale C�rului. ZhuQng zi, cap. 22 .Inţelepciunea călătoreşte în nord"
    • 7 Cerul de- a p u r u ri durează. pămîntul îndelung dăinuieşte l : Cer şi pămînt de-a pu ruri d u rează şi -ndel ung dăinuiesc întrucît nu p entru sine trăiesc2 : deci pot să trăiaser. de - a pururi . Pr i n urmare Înţeleptul în spate se aşază şi astfel în faţă se află3 , din sine iese - n afară şi astfel rămîne4: iar asta nu fiindcă nu se iubeşt.e pe sine? De aceea pe sine se poate îm pli n i 5 . 1 . Fraza ar putea fi o maximă care circula in perioada compuneritextu lui nostru, după cum susţi n Zhu Qianzh i şi Feng Dafu. 2. Citin d sheng, .a trăi ", ca .a da naştere", Duyvendaak echivalează: .cest qu i ls ne se re p rod u i sen t p as , iar D . C . Lau traduce: ,The: do no t give themselves l i fe . Am unnat lectura acceptată dc maj ori ta "tea exege ţilo r Wang Bi comen tează : ,Cel care pent.ru si ne trăieşte in .tră in co mp etiţie ·cu lucrurile (exterioare) ; cel care nu trăieşte pentnsine devine acela la care se intorc toate lucru ri le. " 3. Prin practicarea nefăptuirii şi pentru că nu .îndrăzneşte să fi.primul" , cum spune capitolul 6 7 , înţeleptul re uş eşte totuşi să fie înaintea tu turor . 4. Literal, (a [se) aşeza) in a fara sinelui / trupului său " sau .a-§ ,privi sinele/ tru pul drept. ceva exterior" . Fraza e s te d i ficil de tradu s �la fel de dillcil de i nt.erpretat. Heshang Gong consideră că ,ieşirea dilsine" se referă la dragostea pe care o poartă inţeleptul oamenilor : (nu se gînd eşte niciodată la sine însuşi ( - ,se aşază în afara si ne lui "şi, ca a ta re , la rîndu -i iubit dc ceila lţi , p oa te să trăiască indelunJ( - ,şi astfe l rămîne /dăinuieşte") . Jiang Xichang s u sţine, dimpotrivăcă I nteleptul ,aşază în afară", soco ti n d u le exterioare şi primej d ioa se -toate lucrurile care îi po t afecta trupul sa u sp iritul (poziţia oficialărenumele sau ce le care t da na tere dorin elor - cunoa terea, ex
    • CAPITOLUL 7 65, , �d( etc) , ast fel putînd s ă s e păstreze in treg ş i să . .ră mînă" . Al ţ i exe­, �, 1. 1 I n l rrpreteaza "ieşirea din sil le" ca pc o transccnderc simbolică af l i l l i t dor trupulu i , ca re presupune distnlgerea bariere lQr dintre sine01 ceilalti �i din l re conştiintă şi lume , as tf e l obţinind u - se ilum i na n�a1 1 1 1 I I irea Cl I Dao . Î n urma iluminării, Înţeleptu l devinc unu cu I.o<lte1 I I I I I I ri k şi se i n tegrea7 în ..ă marele flux al deven irii �i prefacerii, Dao,, 1 11 1 1 illl lind să rămîn ă un singur individ, o entitat.e aparte ( - .şi asl fel , I I I lt · i rămine") . I I I o pi n ia noastră, fraza se referă tot la nefăpt.uirc: cel care "iese0 1 1 1 1 s i l le", considcrindu-şi trupul şi sinele drep t ceva exterior, este, . I I I I : l l rul care rel lşeşte să dăinuiască , toem<li pentru eă. n egl ije ază în­" , " " , 1 111 orice fel de activitate îndreptată că tre acestea (precum prac­I I , II .. de prelungire a vieţii preconizate de daoiştl , de exemplu) . !J . Li l eral. aceste ultime trei rinduri ar trebui t mo use: . . .. iar asta" " p( H l m că n 1 l este egoist? De aeeea îşi poate îm plini e goism u l . "I , , 1.la paradoxală a ace s tui sfîrşit d e ca pitol este c ă numai neîaptuirea1 " " l I l i l ( a l i ngerea rezultatelor dorite, eficacitatea ei fii n d cu mult mai1 1 , . 1 1 , . d"cit a oric,. rei ac ţiuni realiza te în acest scop. 1. 7 . 1 . Daa este imparţial M aestrul fi spus : .Dao acoperă Cerul şi sprijină pămîntu l .1 ) 1 ( I I d ( mare este el! Un om ales ( = care u rmează Dao) trc- 1 , " 1c S;- -:;:i părăsească inima ( = să nu mai a ibă dOrinţc şi con­ .0 1 1 1 1 1 : 1 in dividualităţii sale) . A făptui nefăptu irca , iată ce în­ " d l l l l l {, a fi prccum Cerul. A vorbi fără vorbe , iată ce este 1 1 1 1 "1 1 ; ) . A iubi oamenii şi a aduce foloase tu turor lucrurilor, I i i " o l l lenia . A s oco ti identic ceea ce e diferit. iată ce înseam- 1 1 1 1 II 1 :- rcVa. A nu avea limite dar a nu se diferenţia prin fap­t . - I « !-la i c , iată cuprinderea. A avea o mie de lucruri diferitc1 . d l vCfsitate), iată ce este bogăţia. A păstra întotdeauna Pu­ I n « i I , i ;} I ă care este principiul. Desăvîrşirea Puterii, acesta, t i I ! l eJllei u l (împlinirii oamenilor) . A-l urma pe Dao înseamnă" ti COJl lplet. A nu se lăsa afectat de lucrurile din afară, iată1 , . 1 1 I �>! a mnă să rămîi întreg şi netulburat. ( m I I un om ales a priceput aceste zece lucruri, mintea sa 1 I / ; I I ( ;} V i şi totul cu prinde, inspre el în dreptindu-se-n, II " �. Tea lor fără capăt cele zece mii de lucru ri . Astfel , el lasă. 1 1 1 1 1 1 1 i l SCllns în munti şi pcrlele în adîncuri, nu socoteşte fo-1" l i l "< l II a verilc şi departe se ţine de bogătii şi onoruri. ViaţaI I l I I I t. 1 11 1 1 C pricină de bucu rie pentru eJ , iar moartea de tînăr1 1 1 1 1 1 1 1 1 ri s t c dY . PreţUirea ( .-ă = poziţia ofiCia lă) nu i se pare o" " . 1 n , iar sănkia nu -i pare ruşinoasă. El nu strî nge bogăţiileI t l l l l i l ,-;. 1 J I U c a u t ă să le aibă pentnl sine, iar cînd cîrmu ieşte. " " " I n s c u l nu o face ca să se pună - n lu mină. pe sine. El c
    • 66 1).0 DE J I NGstrăluci tor. (?i ci e lumi rios. d a r pentm ci c el e zece mii de lu­cnIri sînt ca () singură fam ilie. iar via ta şi moartea. u n u l şiacelaşi lucru . " Zhuang zi. cap. 1 2 .. Cerul şi pămîntul"
    • 8 Bunătatea desăvîrşită e asemenea apei 1 : apa foloase aduce celor zece mii de lucruri şi nu li se pune-mpotrivă, se află în locuri de toţi dispreţuite şi astfel aproape-i de D ao . 2 C a sălaş , b u n e locul potrivi t3, în in im ă4 , bună e adîncimea cea fără de capăt, cu alţii, bună e omenia5, în vorbe, bună e buna-credi nţă6, în cîrmuire, bună e d re ap ta rînduială7, în lucrări, bună-i puterea de-a faces, în m iş care, bună e c l i p a prielnică9 : dacă nu te pui împotrivă poţi fi fără greşeaIă. l? 1 . Exegeza tradiţională î l unnează i n interpretarea acestei frazeJ l" Hcshang Gong. care citeşte: .Cel a cărui bunătate e desăvîrşită( - I nţeleptul) e asemenea apei." In acest fel bunătatea" ar desemna. • •I I I context the religious notlon of goodness that transcends the ethi­ • •" a I elistinctions between good and evi! ... (which) does not seek self-1 I�"randizement but self-donation". cum scrie Ellen M. Chen. Mult1 1 1 1 1 1 potrivită şi mai apropiată de sensul textului ni s-a părut inter­J ll1larea lui Duyvendaak. care consideră că .le mot .bonte. [ .. 1 in­ ."1 IlIc les bonnes qualites. lexcellence de quelque chose. les condi-1 10 1 1 5 qui pennettent â chaque etre de suivre completement sa propre1 11 1 1 urc". Astfel. sensul tennenului shan depăşeşte limitele eticului. de-1 I I I I llind capacitatea lucrurilor de a se po1Iivi datului fi rii lor. un fel0 1, virtute nedefinită care capătă. in situaţii diferite. manifestări dife-1 1 1 1 , cnumerate. de altminteri. în rîndurile unnătoare. . • 2 Locurile de toţi dispreţuite" la care se face aluzie mai sus re-1 ,, z i n lă probabil. in context. locurile care se găsesc in aval. în parteac h Jos a unui curs de apă; în acest sens stă mărturie şi următorulI . ",aj (jin AnaLecte: .Omului ales nu îi place să şadă in josul rîului,. a d acolo se strin e to t ce e urit în Subce resc." (XIX : 20) Cu rinzind.
    • D-AO DE ,JINGaşada r şi ce e a ce este d e dispreţuit, a p a a re , lil fcl ca şi D a o , vocaţiaatotc uprindcrii. Acelaşi sens este dezvoltat şi în cap i t o lu l 66. 3 . Prin ,,locul p o h;v it" am e c h iva la t un tcrmen care are ş en su lliteral dc .,pămînt". Fiecare tra du căto r ş i - a luat aici libertat.ea d e aparafraza în spiritul capitolului: " t ! le good ealth" (Ellen M . Chenl ,"good p lacc s " (Paul J. Lin ) , "the best p l ace to bu i ld a ho u sc up o n "(Wal cy] etc. Dacă acceptăm intell,retarea �bUIlătăţii" ca o -virtute ne­de fi nită care se manifestă în maniere diferite în circumstanţe diferite,aşa cum am p rop us mai sus, atunci subiectul acestei fraze , ca şi altuturor rind u r i l o r care urmează, estc to t shan, acest rind trebuindtr�dus, spre exemplu: . ( Î n ceea ce privcşte] lo c u inţa, .bunătatea. (con­stă în / se ma nife s tă prin gă s irea] locului potrivit . " i n aceeaşi man ie răam i n te rp retat şi rindurile care urmează. Alţi exegeţi consideră c ă defapt. . În ţe lep tu l " ar tre b ui să fi e subiectul acestor fraze, iar HeshangGong sustine că întregul capitol se referă în fapt la "apă". 4 . in i n ten ţii . în sentimente şi în ginduri, după cum interpreteazăexcgeţii contemporani . 5 . Pri n .cu alţii" am t radus un tennen a l cărui s en s iniţia l este"cu, împrf mă". S-au mai p rop us : "cu prietenii" , "cu duşmanii", .înrel aţ i i le Cl l ce i la lţi " . sau, d u p ă o altă glo să , "a da" - "Cind dă, sepricepe să se modeleze după Cer ( = prin virtutea ,omeniei.]" - (ZhOIlShengchunl . 6. Prin "bună-credinţă" am tradu s termenul xin, "sinceritate (ca­litatea de a fi] de incredere". Tennenul face partc, la fel ca şi "omenie",din codul etic tradiţional preluj;lt şi dezvoltat de confucianişti. 7 . Am interpretat term e n u l zheng în sensul de "ordine, l ini ş te ,lip să a haosului şi dezordinii", echivalind prin " dreapta rînduială".Unii exegeţi preferă să î l citească în sensul de .dreptate, corectitudi­ne": " B ein g righteous in govern in g" (Paul J. Lin] ; " Fo r justice itchooses sincerity" (Erkesl etc. 8. .Puterea d e - a facc" desemnează c ap aci tăţi le Şi ta le ntel e in­dividului. 9 . Găsirea mo men tu lui potrivit pentru a acţiona. 1 0. Re s pec tî n d .bunătatea" şi datul natural al lucrurilor, fiind as e ­menea apei, fiecare din faptele tale au să fie încununate de succes, ·p e n t nl că se confonnează c ond iţionă ri l o r fireşti ale fiec.ăruia. Cleary conchide pe bună dreptate: "nle latter part of this cha p ter[ ... J c1early shows that Taoism was not quietistic, introverted or amo­ral, and n ot opposed to the Original spiri t of Confucianism. " 8. 1 . Dao al Cerului şi Dao al oamenilor Sînt umile, da r trebuie totu şi să le l aşi . pe fiecare. să-şivadă de ale sale: acestea sînt lucrurtle. Sînt neînsemnaţi. dartotuşi întru totul trebuie să-i unnezi: aceştia sînt oamenii .Ră mînînd neştiute . trebuie totUŞi întotdeau na făcu te : acestea
    • � . l I l t t reburile talc. Sînt. n e po tri vi te . dar t rebuie totuşi să fi e1 : 1 1 .1 ::; ară tat.e: acestea sînt legile ţă rij . Se a flă d epa r te de Dao , dar t r ebui e to tu şi pă st rată : aceas- .1:1 e drea pta j u d e cată Are mu ltă părti nire . da r trebuie întot­ .d C : I IJ 1 l a s-o [aci cu pr inzăto are : aceast a e omenia. Se află nu­I i l a i la s u prafaţă , dar trebuie să le faci să capete substanţă :J I t ( stea sînt riturile . Se află înlău ntru , dar trebuie mereu înăl­la i iI ( � înnobilată ) : aceasta e s te Puterea . Este Unu , dar nupoa tc să nu se supună schimbării: acesta este Dao . Este spi­I I I . dar nu po ate să fie lipsit de ,acţiune: acesta este Ceru l . De aceea Î nţel ep tu l , eontem plî nd Cerul î n to ate ale sale,1111 aju t ă luemrile ( nu in te rv ine în deve ni re a lor natura lă) ; �I I l i plinindu -şi Puterea, nu se amestecă în m e rsul lo r; venindd l l l t ru Dao, nu pune nimica la cale; po triv i n d u c s e omeniei,1111 se bizuie pe ea; rătăcind pe tă rîmul dreptei ju decăţi, nu· . l lI l lge fapte drepte; urmind toate riturile , nu s oco te şt e însă" ; 1 u nele fap te nu se cade de loc să le facă; văzîndu -şi de toateI I It sale , nimic nu Iasă deoparte; rîndu ind lucrurile po trivitl q � i l or firi i , haosu l nu apare; bizu indu - se pe oameni. nu îiI J ; l l cază cu uşurinţă; urmînd firea l u c ru rilor. ni c ioda tă nu lep: l rascştc . [ .. . ] Cel care nu pricepe lumina Cerului nu are o Pu tere pură ,I , . J c a re nu-l p ătru nd e pe Dao n u poate d e ni ciun de să por­I l I a scă (� în în ţe le ge rea lucrurilor) . A nu fI lu min at. întru DaoI l l s l este ! ţ)i atu nci c e este Dao? Există un Dao a l Cerului ş i există1111 I ) ao al o am en i lor . A nu făptuÎ, dar a il totu şi p re ţuit, iatăI l; j O al Cerului . A făptu i şi a obosi ( � d a tori tă ames tec u l uiI I I evoluţia fi reas că a lucrurilor) , iată Dao al oamenilor. DaoIII Cerului este primordial, Dao al oamenilor e ste secu ndar.1 ); 10 a l Cerulu i şi Dao al oamenilor departe u nul de altul se1 1 1 1 : 1 , şi noi nu trebuie să trecem acest lu cru cu vederea . Zhuang zi, cap. I l "A lăsa în pace şi a privi cu îngăduinţă"
    • 9 Decît să ţii în mînă un vas cînd e plin 1 e mai bine nici să nu-l umpli2; fierul bătut şi bine a,scuţit nu poate fi multă vreme astfel păstraP; cînd de aur şi ja d uri palatu-i ticsit nimeni nu-l poate păzi pe vecie4• • A fi mîndru , bogat şi-n onoare tinut a-ţi aduce singur năpasta înseamnă; a-ti împlini lucrarea şi- apoi a te retrage acesta este Dao al Cerului. 5 1 . Literal. .a ţine în mînă şi a-l umple". D.C. Lau consideră căeste vorba despre un vas care s-ar fi aflat într-un templu din statulZhou sau din stat.ul Lu; acest vas putea să stea în picioare cîtă vremeera gol. dar se răsturna de îndată ce era umplut. fraza accentuîndastfel faptul că umilinţa e o virtute necesară. mai ales pentru suveranşi curteni. Waley. Lin Yutang. Wlng- tsit Chan şi Matr. bazîndu-se pealte glose. mai puţin acceptate . citesc .a încorda la maximum un arc".Cum cele două verbe din această frază nu au. în textul original, obiec­tul marcat. şi această interpretare este justificată. O interesantă lec­tură este propusă de Jlang Xichang. urmat şi de Ren Jiyu . Sha Shao­hal şi alţi exegeţi contemporani. care susţine că rindul ar fi de faptdezvoltarea unei maxime comune a vremii . .a păstra preaplinul"; iatăcum echivalează Sha Shaohai: ..A persista în căutările sale şi a doripreaplinul în toate lucrurile. " 2. Literal. .e mai bine să te opreşti (din umplerea lui)". 3. Subiectul acestei fraze poate fi şi .sable. ascuţiş al unei săbii"etc. 4. Sau .nimeni nu le poate păzi pe vecie" (aurul şi jadurile) . 5. Ca şi în alte capitole ale textului (de exemplu cap. 73. 77 sau8 1 ). nu ni se oferă practic o definiţie directă a Căii Cerului. in sensulsău clasic de ordine cosmică bazată pe alternanţa şi echilibrul pola­rită1,ilor complemen tare Vin şi Yang. ci mai degrabă ni se descriu co­respondenţele in plan social şi individual ale acesteia. maniera. caleasau metoda (Dao) adopt.ltă. de fiecare prin analogic cu marea Calc il. "
    • CAPITOLU L 9 71 9 . 1 . Povestea măcelarului Yue ( �illd regele Zhao din statul Chu a trebuit să pornească în1 1 I I >l : gi e , măcelarul Yue a plecat şi el, urmîndu -i regelui în1 C I( grinările sale . Cînd regele s-a întors înapoi, s -a hotărît" 1 1 I nl splăteaseă pe cei ca re l-au unnat peste tot cu credinţă.1 1 1 1 1 1 veni şi rîndul măcelaru lui Yue , el ii spuse (mesagerului1 q �dl l i l : "Cînd Măria Sa şi-a pierdut ţara, şi eu mi-am pierdut. d l l l l >a de măcelar. Acum, cîn d Măria Sa s-a întors, şi eu amI u; I I de la capăt slujba mea de măcelar. Eu am primit din1 1 1 1 1 1 cc a fost al meu, la ce-mi mai trebuie o altă răsplată?� l <ege le stăru i însă, şi atunci măcela rul Yue spuse: .. Cînd M m l a Sa şi-a pierdut ţara, eu n-am avut nici o vină şi deI I I C C a n-am avut de ce să fiu pedepsit: cînd Măria Sa şi-aI I " ; pătat ţara, eu n-am avut nici un merit şi de aceea nu1 i I I I ra znesc să cer vreo răspla tă . � Regele stărui şi mai ta re ca1 1 1 ; , c C l a ru l să vină înaintea sa să-Şi primească răsplata, dar. 1 1 I �l a spuse : .. Potrivit legii ţă rii Chu , numai dacă te-ai învred-1 1 11 1 1 să faci ceva cu adevăra t însemnat poţi să vii înainteaI I " , d l l i : şUinţa mea nu a fost de aj uns ca să păstrez ţara pen-1 1 1 regele meu , şi nici îndrăzneala nu mi-a fost îndeajuns de" : 1 1( ca să mor de mina vrăjmaşului. Cînd oştile ţării Wu au1 1 1 1 1 : 1 1 în Ying ( = capitala statu lui Chul, eu am fost cuprinsd l Irlci:i în faţa primejdiei, n -am voit neapărat să-I unnez peM l I I l a Sa. Acum Măria Sa vrea să nu se supună legii şi să." 1 le 1: obiceiul ca să mă aducă pe mine înaintea Sa, însă euI I , , :! vrea să aflu că un asemenea lucru se petrece în Sub-1 11 c se. " Zlmang zi. cap. 28 .Cedarea regatului"
    • 10 Cînd sufletele-ţi porţi în îmbrăţişare cu Unul 1 poţi oare să nu le desparţi2? Cînd suflarea-ţP potoleşti pînă la molcomire poţi oare să fii precum copilaşul? Cînd misterioasa vedere bine-o ştergi şi o cureţi4 poţi oare s-o laşi fără pată? Cînd poporul iubeşti şi ţara cîrmuieşti poţi oare să nu ai ştiinţă5? Poarta Cerului cînd închizi şi deschizi poţi oare să fii ca femela?6 Cînd cele patru depărtări le pricepi şi-nţelegi : poţi oare să fii fără făptu ire?7 Le aduce-n făptură. le ţine în viaţă8, face să crească şi nu stăpîneşte. foloase aduce şi răsplată nu cere. deasupra se află şi Iinduială nu ţine: aceasta se cheamă ..misterioasa Putere". 9 1. Ac eas tă primă fn17..ă stă sub sem n u l unei ambiguităţi extreme,Primul caracter a fost în ge ne ral in terpretat ca .(a purta) în braţe",Wang S i echivalînd î n s ă prin .a sc afla în " , Cîţiva excgeţi moderni(Ma Xulu n , ,Jiang Xichang, Feng Daful . citind afinnaţiile unor comen­t atori clasiei , precum împăratul Xu a n Zong (7 1 2-756) , Chu Boxiu şiSun Yirang. eon sideră că de fapt primul caracter ar face parte dincapitolul an tcrior, unde ar funcţiona ca o particulă exclamativă la sfir­şi t ul rindului: . a cesta este Dao al Cerului ! " Struc t u ra ritmică şi pro­zodică a e lpito l u lu i A an te rior ar părea să confirIrle aceas tă lectu ră , îl}acest fe l şi acest capitol devenind mai simetric şi avînd un ritm maiu n i t.. r. l Am preferat totuşi lec tu ra confimlată de tradiţie şi unnată dccătrc toţi t.raducătorii occidentali .
    • CAPITOLUL 10 73 Am echivalat prin .suflete" tcrmenii ying şi pa, ale căror semnifi­ca ţii sin t însă dest ul de diferite de ceea ce înţelege europeanul prin"suflet". Astld, pa este sufletul care apare în momentul concepţiei (ter­menul are dc altminteri sensul etimologic de .sămînţă, spermă") şia rc o origine animală. in timp ce ying (sau hWlZ !ling fiind un regio­nalism din statul Chu) apare în momentul naşterii (prezenţa sa fiindrevelată de prinlUl ţipăt al copilului) şi este de sorginte spirituală. Celedouă suflete se alătură celorlalte elemente care asigură existenţa şiperpetuarea vieVi. corpul şi suflul vital. energia. qij • şi fiecare înde­plineşte funcţiu ni bine definite: hWlj susţine activităţile cognitive şil oate experienţele spirituale. iar pa asigură şi coordonează mişcărilecorpului şi ale membrelor. La moarte. cînd cele patru elemente sesepară. hWl (cunoscut acum ca shen spirit [al strămoşilor] ") urcă la • •(,(,nIri. unde continuă să ducă o viaţă similară cu cea de pe pămînt,la curtea zeităţii supreme . shang di. în timp ce pa rămîne în mormintalături de corp. după int.rarea acestuia in decrepitudine coborino înIUllIea subpămînteană şi continuînd acolo un fel de existenţă spec­I m Iă. Exegeţii nu s-au pus de acord nici în ceea ce priveşte sensul sin­ l a�mei .a îmbrăţişa Unul". ceea ce a făcut ca fraza să capete lecturi multiple . Iată cîteva exemple: .Cînd iţi faci spiritul să se unească cucorpul" (Gao HengJ : .Cînd ying şi pa ( Yin şi YangJ se reunesc întru = t Jnu ( = qij • energia. suflul vital)" (Zhu Qlanzhi): .Cînd spiritul şi tru­ pul fac Unu" (Sha Shaohal, Ren Jiyu): .A imbrăţişa ying şi po pentrua putea păstra corpul" (Zhang Songru) : .(When carrying on your headYOllr pe rplexed bodily soul) can you embrace in your arms the One?" ( D .C. Lau) : .Can you keep the unquiet physical-soul from straying. - hold fast. to the Unity (and never quit it)?" (Waley) . .Carrying vitalitya u d eonsciousness embracing them as one (can you keep them fromparting?)" (Cleary) etc. 2. Să nu le desparţi unul de celălalt. cum citesc exegeţii chinezi( "ontemporani. sau să nu le desparţi de Unu. cum preferă să Inter­prfteze traducătorii occidentali ai textului. Fiecare din cele două lecturi(sic îndreptăVtă. noi încercînd să păstrăm în echivalare ambiguitatea( lliginalului: citei. dacă prin unirea cu Unul est.e desemnat procesul( :l larctic de golire interioară şi de at ingere a nemuririi (Cînd cele douii" l I llete nu se mai separă în momentul morţii). la fel de b i n e frazaj l ( l;) tc să fie cen trată pe intuiţia mistică a iluminatului care. unu cu1 1 ! l 1 I 1 . nu se mRi separă de acesta. :l . Qij • • suflarea". reprezintă în cosmologia chineză .vaporii" din.. a rc hunea s··a condensat. fiecare lucru fiind o condensare mai mult- 0 1 1 1 mai puţin pură de qij . Nici materie nici spirit. un fel de potenţia­I i l a t e a vieţii aetuali7.ată in forme particulare. qij este energia c.a forţăpo CnţiaIă şi forţă manifestă în toate aspectele lumii fIZice, .principe" l l n ite et de cohcrence ql li relie les multiples entrc eux, [ . .. ] la force. I I vic immanen c al i mondc qui ncst connaissable que par les
    • DAO DEJING " aspects divers et changeants quelle revet.", cum scrie lsabelle Robinet ( 1 99 1 : 1 4J . Asociată cu respiraţia, atît la nivel individual cît şi la nivel cosmic - .suflarea" sau .respiraţia" universului - , qij este apei­ ron-ul lui Anaximandm şi, in acelaşi timp, pnewna sau mana. 4. În loc de "misterioasa vedere" s-a mai citit şi .misterioasa oglindă", "lumina interioară, oglinda metafIzică prin care se pot con­ templa cele zece mii de lucmri", cum comentează Gao Heng ( 1 943J . Daoisn.1U1 religios vede în .misterioasa vedere" o poziţie speciHcă a ochilor în timpul meditaţiei, "ştergerea" şi "curăţirea" ei desemnînd nişte tehnici de "golire interioară" menite să asigure efIcienţa medi­ taţiei. De altminteri , numeroşi comentatori au considerat că acest ca­ pitol este revelator pentru învăţătura ezoterică a lui Lao zi şi au in­ terpretat Hecare frază in aceeaşi manieră. 5: Termenul zhij , .ştiinţă, cunoaştere" este omofon şi foarte apro­ piat, ca grafie, de un termen care are sensul de viclenie"; cele două .. caractere fiind folosite multă vreme unul în locul celuilalt, comentariile variază în funcţie de varianta grafIcă urmată. În nwneroase variante ale textului, in loc de zhij apare wei2, "a făptui" , ceea ce marchează , simbolic, strînsa legătură propusă de Dao De Jing între cunoaştere şi faptă, ca forme de înstrăinare faţă de Dao. 6. SemnifIcaţia frazei este destul de obscură. Heshang Gong con­sideră că "poarta Cemlui" este atît. "ascunsul palat purpuriu al Stelei Polare", punctul fix al universului, cît şi nările, locul prin care prac­ ticantul diverselor tehnici daoiste introduce şi elimină - .închide· şi .deschide" - aeml. Wang Bi comentează însă: .Poarta Cemlui estelocul prin care tot Subcerescul urmează. Închiderea şi deschiderea ei(se referă laJ timpurile in care domneşte ordinea şi la cele in caredomneşte haosul." În opinia lui Jiang Xichang, fraza se referă la dublacalitate a lui Dao, .poarta Cemlui", care se deschide dînd naşteretuturor lucrurilor şi se inchide atunci cînd acestea îşi incheie evoluţiaşi devenirea, Inţeleptul trebuind să rămînă liniştit şi să nu făptuiască,să-I urmeze pe Dao în aspectul său pasiv, nu în cel activ. Gao Hengsusţine că sintagma "poarta Cemlui" se referă la ochi şi urechi, laorganele de simţ prin care intră în tmp atit cunoaşterea cît Şi do ­rinţele, daoistul combătîndu-le prin adoptarea unei poziţii pasive (Hindprecum .femela"J . Urmînd aceeaşi lectură , Zhang Shunhui interpre­tează într-o manieră complet. diferită, parafrazînd: "Suveranul nu cu­noaşte Subcerescul cu ochii şi prin urechile sale, ci se foloseşte deochii şi de urechile supuşilor săi ". Potrivit textelor de la Mawangdui şi valiantelor lui Wang Bi şi He­shang Gong, acest rînd trebuie citit: .Poţi să nu fii (precumJ femela?·Am preferat să urmăm, la fel ca majoritatea exegeţilor, "textul vechi",confIrmat de alte numeroase variante. .7 Cele patm depăriări" este o expresie uzuală care desemneaz.: • iîntinderea spaVală, lumea. Potrivit -textelor de la Mawangdui cît şialtor cincizeci de variante, aceste rînduri ar trebui traduse: "Cind pri-
    • CAlfIDEO[} 1 0 75( ((li şi înţelegi cele patru depărtări poţi să n u ai ştiinţă/ să nu teIl lloseşl i de cunoaştere?" Am optat. alăt.uri de majoritatea exegekilorI l loderni, pentru l ectu ra tradiţională, H. Literal, .Ie naşte , le c re ş te , p ro numele desemnînd, desigur, cele "/.1(( mii de lucruri. 9 . Rîndul .face să crească şi nu stăpîneşte" apare şi în capitoleleJ. şi 5 1 , fraza imediat următoare se regăseşte şi în capitolele 2, 5 1 şi7 7 . iar ultimele două rinduri sînt re iuate identic în capitolul 5 1 . Oddlniţie a .misterioasei Puteri" o putem găsi şi în capitolul 65. 1 0. 1 . Lao zi despre igiena minţii Lao zi spuse: "Iată care sînt principiile după care poţi să-ţipfizcşti viaţa ( �principiile "igienei mentale". ale tehnicilordaoiste de obţinere a longevităţii) . Poţi să îmbrăţişezi Unul?l oV să nu-l pierzi niciodată? Poţi să ştii ce e de bun şi ce ede rău augur fără să te foloseşti de broasca ţestoasă şi dehqişoarele de soc ( =obiectele tradiţionale folosite in timpuldlvinaţiei)? Poţi să te opreşti la timp? Poţi să le laşi pe toate�ii treacă pe lîngă tine? Poţi să-i părăseşti pe oameni şi să(auţi răspunsurile în tine? Poţi să-ţi laşi spiritul să se mişteI I her? Poţi să nu-i pui nici o piedică ( prin dorinţe sau prin �Ieiel preconcepu te) ? Poţi să fii precum copilaşul? Copilaşul ţi­pii. toată ziua. dar nu răgu şeşte. căci armonia sa e desăvîrşită:de strins. strînge bine. dar mina lui nu simte greutatea. căciI I nu a a uns cu Puterea: tot timpul priveşte fără să clipească, j( ;iCi nu iese vreodată-n afară ( lumea-i rămine exterioară) . =I � I merge fără să ştie încotro, stă fără să ştie că se opreşte şi�c uneşte cu intortocheata curgere a lucrurilor purtat de va­I l I rile lor. Acestea sint principiile după care poţi să-ţi păzeştiviaţa . " Zhuang z i , ca p . 2 3 .Gengsang Chu"
    • Il Treizeci de spiţe se îmbină-n butuc: şi-n gol şi în plin se află fo l os ul carului. 1 Se frămîntă lutul spre a face un vas: şi-n gol şi în plin se află folosul vasului. Se despică în ziduri uşi şi ferestre spre a face o casă: şi-n gol şi în p l in se află folosul casei. Astfel în plin se află profitul. în go l se a flă folosul. 2 1 . in acest prim paragraf al textului. ca şi mai jos. am tradus prin.gol" termenul WUj a nu fi. a nu avea . a nu exista. nonextstenţă". • •şi prin .plin" tennenul you • a avea. a fi. existenţă". Este evident. în •opinia noastră. că cei doi tenneni nu pot fi citit i aici în sensul lordirect. precum în capi tolul 2 (.existenţă şi Ilonexisten ţă una din altase nasc") sau în capitolul 40 ( .lucrurile din Subcercsc se nasc dinexistentă. existenţa se naşte din nonexistenţă") . lucru confirmat demaj orita tea exege ţ ilor. Exegeza tradiţională separă printr-o paU7 termeni i WtL j şi you. ..ăechivalînd: .Treizeci de spiţe se îmbină-n butuc: in golul său ( in =.ceea ee nu are. în nonexistenţă") se află folosul canllui. " Aceastălectură pare a fi mai ap ropiată de conce pţi ile filozofice ale lui Wan gSi decît de sensul gencral al textului. Ai ci. ca ş i mai jos. am preferatpunctuaţia propusă de Bi Chen. un comentato r de la începutul dinas­tiei Qing. acceptată şi de numcroşi exegeţi modemi (Ma Xulun. GaoHeng. Zhu Qianzhi. Yang Shuda. Su Jian. Zhang Songru. Sha Shao­hai. Luo Shangxian etc) . Textele dc la Mawangdui confirmă şi eleaceastă interpretare: în opinia noastră. ea este mult mai apropiată deDao De Jt (care aî umă anterioritatea nonexisten ei fa ă de existen ă
    • CAPIlDLUL I l 77�a l l , la ligoare. a vidului faţă de plin. numai în plan lo gic . nu şi on­l ologic, cele două altemînd şi coexistind în fapt . la fel ca toate pere­( hile de tip Yin-Yang în care e stm ct urat universul) deCît lectura lui Wang Bi. sutjnută de t radiţie şi preluată ele mfţjoritatea traducătorilor, 2, Unii exegeţi consideră că există o difc ren ţă calitativă între .pro - 1 1 1 1 1 1 " (sau .beneficiul. avantajul") plinului şi .. folosul" vidului. primul 1 ,rlTlen fiind În!.iu cîtva mai pragmatic şi pres u punînd Judecarea lu­ ( m Iilor din punctul de vedere al strictei lor utilităţi practice. în timp( ( al doilea ar presupune doar o raportare la lucruri prin prisma I I 1J 1cţiunii. nu a funcţionalităţii acestora, Lao zi ar dori să sublinieze ast fel superioritatea calitativă a vidului faţă de plin sau a nonexis- 1 " I I ei faţă de existenţă, Ren Jiyu. Feng Youlan (în perioada sa marx­ I � I ;-I ) şi alţi exegeţi contemporani consideră că Lao zi ar .greşi" cîndI I l i nnă această superioritate. întrucît nu percepe dialectic contradicţii- 1( r x i s ten te în fiecare aspect al universului. inclusiv la nivel ontologiC , 1 ,1 10 Shangxian demonstrează futilitatea acestui tip de argumentaţie. 1 1 (,�l Isţinută de altminteri în nici un fel de Dan De Jing însuşi. C hiar ", 1 in cazul în care o asemenea su p eriori t a te ar fi direct afirmată de i l x l (după cum consideră şi exegeza t radiţională. urmîndu-I pe Wang I I I ) . o interpretare mai potrivită ar fi cea oferită de Gao Heng ( 1 943) .( ; ln� accentuează dimensiunile epistemologice ale unei asemenea di- , krrnte calitative: "Oam enii obiŞll Uiţi consideră că plinul este impor­ l a n l iar vidul neimportant. caută plinul în toate şi se feresc de vid şiITcd cii plinul este folo sitor. în tim p ce vidul nu are nici o folosinţă,, � /() zi doreşte să arate că aceasta este o falsă judecată şi de aceea" l I nnă acest lucm . " Clcary. care traduce şi Inte rp re te ază întregul, text din perspectivadaolsmului religio s. atrage atenţia asupra unei dimensiuni a capita­I l I l u i adesea trecute cu vederea de comentatori: .This chapter ls notI I 1 s 1 philosophy. it is also an outline of a practical exercise llsed to,.w i l rh from one mode of consciousness to anot her. The spokes andI I I < pot stand for the realm of stmcture: space stands for the realm" I open or spacelike awareness," 1 1 . 1 Folosul Upsei de folos Hui zi îi spuse lui Zhuang zi : .Vorbele dumneavoastră sîntl i psi te de folos, " .. Cunoscînd lipsa de folos putem apoi vorbi despre folos,1 :l !llîntul este mare şi întins, iar omului ţi este folositor, căci1 ( " cI merge cu picioarele, Dacă însă pe sub locurile pe careI :� I a şază el piciorul am săpa tot pămîntul pînă am ajunge laI/,voarc1e Galbene ( = lumea subpămînteană) , pămîntul i-arI l i a l fi a tunci în vreu n fel folositor?" .Nu i-ar mai fi folositor",I i I s punse Hui zi, nE limpede deci, continuă Zhuang zi, că şi( ( ( a ce nu, are nici un folos este de fapt folositor." Zhuang zi. cap , 26 .Lucmrile exterioare"
    • 12 Cele cinci culori lasă ochiul fără vedere, cele cinci sunete lasă urechea fă ră auz, cele cinci gusturi lasă gura sl eită 1 , vînătoarea ş i goana . smintesc inima oamenilor iar lucrurile rare fac fapta netrebnică2. Prin urmare Î nţeleptul de burtă-ngrij eşte şi · nu de ochi îngrijeşte. De aceea pe una o lasă şi-o ia pe cealaltă. 3 1 . Cel e cinci culori sînt roşu . galbe n . verde-albastru , alb şi negru. Cele cinci note sînt do. re . mi, sol şi la. Ce le cinci gusturi sînt dulce, amar. acru, sărat şi p icant . Numărul cinci nu este, de sigu r. întîm­ plător, el jucînd în China ac elaş i rol ca num ărul şapte, de exemplu, în tradiţia europeană. î n context, acest număr de sem nează totalitatea, culortle, sunetele şi gu s i.u ril e fiind stimuli! ca·re p rovoacă apariţia do­ rinţe lor ŞI îndepărtarea de Dao. In lo c de ftsleU", Wang BI şi Heshang Gong citesc fta pierde (Dao sau gustu l) " ; Exegeza modernă a demonstrat atit imposibilitatea lin­ gvis tică a unei as emenea lecturi cît ş i caracterul dlalectal a l terme­ nului respectiv, care este un regionalism sudic. S -au mai p ropus şi alte cîteva Interpretări, trecute în revistă d e Li Shulhai: .a strica" , .a. nrlna", .a răni", .a ascunde" etc. 2. Sintagma ftlucrurile rare " , ca şi expresia .îngrijirea burţli" de mai jos, apare şi în capitolul 3. Fraza po ate fi citită şi: ftLucrurtle rare blochează (căile) oamenilor" , după cum o fac Wang Bi, numero şi exe­ geţi modernl şi maj orita te a traducători lOT occid en talI. Am preferat să urmăm glosa lui Heshang Gong, confirmată de Shuowenjiezi cît şi de dicţionarul Cihai. 3. Acest rind apare şi în cap itolel e 38 şi 72, o tradu cere literală fiind: ftO părăseşte pe aceea şi o ia pe aceasta". Wang BI comen tează : .Ochiul, urechea, gura şi inima trebuie să fie toate pe potriva naturii lor înnăscute. Dacă nu se întîmplă aşa , ele merg împ otriva firescului , şi astfel ochiul rămîne fără vedere şi u reche a rară au z, gura devine sleită , iar inima se sminte. te . Lucrurile rare blochează drumul corect
    • C A PITO LU L 1 2 79. , 1 ( l 1l 1 1 l 1 1 1i , ş i ( le ,1(CC<1 îi fac fn ptn n e trdmieă . C d care de hurti îngri ­i ··� l e j�i hrill1es,le sillcle (doar) C l I luenni materiale; cel eare de ochiI I lgrijes,1.e devine sclavl l l lucrurilor m a teriale. De aceea înţeleptul n u< it o c h i îngrijeşte . " 1 2 . 1 Cele cinci simţuri ne diminuează mult natura originară Cele care ne fac să ne pierdem datul firii ( natura O1i­ =i�i n a ră) sînt �inci : mai întîi, cele cinci cu lori, care năucesc o(hii şi-i lasă fără vedere ; apoi, cele cinci sunete, care bui­măcesc urechile şi le lasă fără auz; urmează cele cinci miro­� l I fi, care atacă nasul, îl astupă şi rănesc Şi ce se află în�patele fru nţii; după aceea, cele cinci gusturi, care tulburăi�l I fa şi o sleiesc; în fine, interesele şi ren un ţările , care des­( , l I mpănesc inima şi fac firea omulu i să se piardă ca luată devint. Acestea cinci sînt cele care vatămă viaţa, dar confucia­I I lş tii şi moiştii încearcă din răsputeri să arate ei înşişi căprin ele se ajunge la împlinire. Asta nu e ceea ce eu numescImplinire . Căci dacă împlinirea e ca o povară, poate ea să mai Ile socotită împlinire? Dacă ar fi aşa, şi porumbelul şi bufniţase pot socoti împlinite în colivia lor. Şi apoI, dacă Interesele,rmunţările şi dorinţele se îngrămădesc înlăuntru iar acope­r;imintele de cap, jadurile, cingătorile şi hainele pînă la pă­mint ( = veşminte ceremoniale) împodobesc ce se află afară( - trupul) , atunci ce e înlăuntru e strivit ca-ntr- o colivie, iarIT e afară e încîlcit ca un ghem de sfoară. Iar dacă şi cel cares t ii cu ochii larg deschişi ( priveşte şi nu face nimic) în mij­ =locul acestui ghem de sfori încîlcite se socoteşte împlinit,a t u nci pînă şi osînditul la moarte, cu mîinile legate la spate,,1 cu degetele strivite, sau tigrii şi leoparzii care se află în .� patele gratiilor pot fi socotiţi la fel! Zhuang zi, cap. 1 2 "Cerul şi pămîntul"
    • 13 " Te me te d e - nă l ţa re cum te temi de-njosire , - p r eţ ui e şte necazul cum îţi p reţti i e ş ti trupul. 1 " Ce înseamnă "Teme-te de-nălţare cum te temi de-nj osi re ? " Î n ăl ţare a jos te aşaz ă2 : teme-Le să o cîş ti gi, teme- te să o pierzi . Aceasta înseamnă "Teme-te de- năl tare cum te temi de-njosire"3 . Ce înseamnă " Preţui eşte necazul cum îţi preţu ieşti trupul?" Necazurile mele, trupu l mi le-aduce: dacă n-aş mai avea trup, ce necazuri aş mai avea? De aceea, celui ca re- ş i preţuieşte trupul la fel cum preţuieşte tot Su bc er es cu l i se poate încredinţa Subcerescul, iar celui care-şi iubeşte tru pul la fel cum iu be şte tot Subcerescul i se poate da în grijă S ub ce rescu l . 4 1 . Prin . înăl ţare am tradus " u n termen cu sen su l literal de .fa­voare . a face favoru ri", iar plin .înjosire" unul cu sensul de .umilinţă,dizgraţie, a in tra în dizgraţie". Î n loc d e a se teme", glosele permit şi .cch ivala rea prin .surpriză, spaimă" sau .nebunie- . frazele sînt de s tu lde ambigue din punct d e ved ere gramat ical, suscitînd ext.re m d c nu­me roa s e lecturi. Iată cîteva: .Favoarea şi dizgratia par înspăimîntă­toare ; preţuieşte-ţi co rp u l cum preţuieşti un m are necaz. - piang Xi­chang} ; .Cînd oamenii primesc favorUIi sau cî n d intră În dizgraţie, sesim t. Înfricoşaţi , (căCi nu ştiu că) trupul este cea mai mare nenorocirea lor.- (Sha Shao hai) ; .Gmce is as shamCful as rri ht. Honour ii> il
    • CAPITOLUL 1 3 81, . " a l evil Iike the persona . " (Wilhelm) : " Favo u r and disgrace goad il SI I � Ire t o madness: high ran k hu rts kecnly a s our bodies h u rt . "iWa lry ) : "Inclination a mI disinclinat ion are I i k e fear: one is afraiei tha t, . " a l <Hlxiety might reach tlle body." (Erkcs) : "Favour anei eii s grace, I I " li kely to c ,"u se fear. Highly re spect. great tro u b le as one respec ts l ois OWll boeiyl." (Lin): ,Accept. honours anei d isgrace as surplises, I ... · ; o sl l re great misfortunes as 1he body . " ( El le n M. Chen) etc . Am fo- 1 , , � t I ghilimelel e , la fel ca Waley şi Mair, pentru a sublinia caracterulo i , · l I l a ximă al ce lo r două fraze, expuse probabil de mae stru eiiscipolilor,," I (ori de Înţelept suveranului căruia îşi oferă serviciile) şi comen ta te"" " exemplificate în continuare. 2. Fraza este ob s cu ră şi p o a te fi ciută în mai m ulte feluri, În func­ li d( interpretarea verbu l u i wei2, trad u s eic noi aici prin "a aşeza",; 1 ; , lui xia, "jos", cît ş i de relaţia gramaticaIă stabilită Între cei doi 1 " " I 1I l i . Iată cîteva exemple: "Graec is somc1.hing inferior" (Wilhelm) :.y, O l l f is for the inferior" (Lin) ; "Favou r humiliates" (Carus) ; "Favour 1 , "IIJasing" (Mair) etc. Unele variante , infimlate de textele de la Ma­w a l l /-,:d u l , c i t.e s c aici, în loc de "înălţare" , " înjo s i re " , sau in ter pol ează1 1 1 ( Ol l l inuare o frază cu structură paralelă. de genul: ".injOSirea sus 1 , · ; ji1ză . Am preferat să urmăm varianta lui Wang I3i. : . Atit o n o area cît şi dizgra ţia sînt lucru ri re la tive şi înşelă toare ,1 " " a re d ao is lu l trebuie să l e evite . . 1 . Î n ţelept.u l n u - şi Iasă niciodată tru p u l să se transforme Într-o1 " I I i 1 1 .1 de necazuri pentru el. nu se lasa pradă doriniclor şi nici amă­, . 1 1 dl re lat ivitalea poziţiei sociale: el deci se " pre ţuieş te şi .se iubeşte " ·, I I . l t lcvăra t , .tocmai pent.ru că nu face n imic pentru sine. Unui om" 1 1 ( I I U fa c e nimic pentnl sine , pracUcînei n efăptu irea . trebu ie, potri­v I ! l o gicii d ao i ste . să I se Încredinţeze Subcerescul. pe care îl va gu­v , , I l; ! la fel cum "se guverneaZă" p e sine. practicînd n e făp tui rea , în­" " 1 ( 1 1 1( să reducă do ri n ţele oamenilor etc. Vezi şi se c ţiu nea 3.3. 1 3 . 1 Definiţia onoarei ,i a fericirii I ) ao nu are nimic de-a face cu faptele mănmte ale oame­I 1 l 1o r şi nici Pu terea cu lucrările mărunte ale cunoaşteriiI .- d i sput.ele sofiştilor vre m ii ) . Ace stea sînt d ău n ătoare pen tru1 l I l c :rc , iar fap te le mărunte sîn t dăunătoare pentru Dao. Del I C c c n se spune : . Înd reaptă - te şi e de a uns j ( = e su ficient săI I l 1 l 1czi Calea cea d re ap tă , Dao) . Fericirea desăvîrşită înseam-1 111 Sol - ti împlineşti voia în toate . " . I ell lnl cei vechi. a-ti î m plini voia în toate nu însemna săI I I I r;lsu ri şi co ro ană , Ci doar să trăieş ti în tr -o stare de felicire, 11111 IlU se poa te mai desăvîrşită. Astăzi însă, a- ţi implini voiaI I I " ; l mnă să ai trăs u ri şi coroană: dar acestea sînt lucruri, , , 1 ( ;m de-a fa ce doar c u trupul tău şi nu şi cu datul firii1 . 0 1 < . I l e m li ca re vin întîmplător şi nu sînt decît date un timp
    • R2 DAO D E , J I N G( I l IlU u n u i l u cru d e împru mllt !şi împn mlll l . Nu poţi S <l s p u iIlici nu ţii cînd trebllie dat înapoi . De aceea . n u poţi sil � 1 m�it reb u i e s ă socoteşti e ă ţ i -ai împlinit vo i a pentru că ai trăsurişi coroană. după cum nici nu trebuie să faci ce face toatălumea din pricina sărăciei şi a lipsurilor. Cel pe care şi unaŞi cealaltă ( rangul înalt, simbolizat prin trăsuri şi prin co� =roană, respectiv condiţia modestă) îl fac la fel de fericit estelipsit de necazuri . Dacă însă. atunci cînd ţi se ia înapOi ceeace�ţi fusese dat cu împrumu t. eşti nefericit. înseamnă că: înciuda faptului că erai fericit înain te, de fapt inima ta era tul�bu rată . De aceea se spune: .Cei care �şi rătăcesc sinele printrelucruri (materiale) şi îşi pierd pornirile înnăscu te ale firii prin�tre cele de rînd ( natura lor originară este coruptă) pot fi =numiti oameni aşezaţi invers ( în cap şi cu picioarele în sus, =anormal) . " Zhuang zi, cap. 1 6 . î ndreptarea naturii originare" 13.2 Despre ceea ce ai în stăpînire Împăratul Shun îl întrebă pe profesoru l său , Cheng: .Sepoate aju nge la stăpînirea lui Dao?" .Nici trupul tău nu esteîn stăpînirea ta, cum oare să ajungi să�1 stăpîneşti pe Dao?",replică Cheng Dacă eu nu sînt stăpînul trupului meu , cine �l . •stăpîneşte atunci?", continuă Shu n El este numai forma pe . •care ţi-au încredinţat-o Cerul şi pămîntul . Nici viaţa nu e ata, căci ea e numai armonia pe care ţi�au încredi nţat-o Cerulşi pămîntul . Nici datul firii tale ( natura originară) nu e al =tău , fiind doar o înzestrare naturală pe care ţi�au încredin�ţat�o Cerul şi pămîntu l. Nici copiii şi nepoţii nu sînt ai tăi,fiind de fapt doar pieile lepădate (precu m şerpii) de Cer Şipămînt şi încredinţate ţie . Astfel, tu mergi fără să ştii încotrote îndrepţi, stai fără să ştii de ce te-ai oprit şi mănînci fărăsă ştii din ce pricină simţi gustul bucatelor. Toate aceste lu­cruri nu sînt decît suflul Ceru lui şi pămîntului, care pe toatele pu ne -n mişcare . Cum oare să ajungi vreodată să stăpîneşticeva ( pe Dao , suflu l, propriul corp)?" = Zhuang zi, cap. 22 . î nţelepciunea călătoreşte în nord" 13,3 Omul perfect nu are sine Lie zi mergea dintr-u n loc într-altul călare pe vînt şi, înfelul cel mai uşor şi mai minunat cu putinţă, pu tea să rătă�cească astfel cincisprezece zile înainte de a se întoarce. Întrecei care au atins fericirea, un asemenea om este rar. Şi totuşi,
    • R3, 1 , : 1 l .i c zi IlU meargi) pC jos, n lai avea nevo i e I l l a i t rchu i a să, 10 - « V<I de e a re sprij ine ( să se vîntu l ) , Î n s ă oml l l en rc - ar �1 " 1 ( ; 1 să stăpînea scă rostu l ( norm a , regu la firescului) Ce ­ �( , l I l i i şi pfunlnt n l u i şi să rătăcească pe t ă rîmu l edor şa se s u -1 1. 1 1 i ( Cerul, pămîntu l şi cele patru anot impuri s a u Yin, � " 1 1,l �. ploaia, vîntul, întu necosu l şi luminosul) ar mai aveaI J ( v o i c să se sprijine de cevac I de ce ar mai depinde)? De � 1 1 " 1 < 1 se spune că omul perfect este fără sine , omul sfint nu1 1 1 1 ( nici o faptă deosebită, iar Înţeleptului numele -i rămîne1 1 I �;11 lu t. Zhuang zi, cap. 1 "Rătăcind in voie" î nvăţătura unui om cu adevărat mare este la fel cum eIC l I ma fa ţă de umbră şi cum e sunetul faţă de ecou ( îŞi �, x4 fcit ă influenta indirect) . Cînd e intrebat. la toate răspunde,C I I I I el cuprinde totul şi se află alături de toate ale Subceres-1 1 1 1 1 1 1 . Cînd stă, nu scoate nici un sunet, iar cînd merge nuI I I" lin loc anume către care să se îndrepte. El poate să nepoarte afară din haosul vînzolelii noastre fără capăt şi să neI III ii să rătăcim în nemărginire , El fără de capăt e-n viaţă şi -nI I l1 m rte şi ca soarele e, fără sfîrşit. Cît despre corpul şi forma41 1 , el este unu cu Marea Identitate ( - se identifică cu ceea( 1 este comun tuturor lucrurilor) : unu cu Marea Identitate,1 1 sine nu are , iar dacă sine nu are, cum ar putea oare să1 1 11 1 1 aibă existenţă? Cei care au cunoscu t existenta au fosttll l veranii din vechime; cei care au cunoscu t însă nonexistenta1 1 1 1 1 prietenii Ceru lui şi pămîntuluI. ZhUilIl!l zi, cap. I l "A lăsa în pace şi a privi cu îngăduintă" 13.4 "A ascunde Subcerescul in Subceresc" Dacă o barcă este ascunsă într-o vîlcea şi un munte înI l i lldul lacului, le putem socoti în siguranţă. La miezul nopţiil l l S ă , vine Putemicul*, le ia în spate şi se duce cu ele , Iar celM l a h de minte nu pricepe ce s-a întimplat. Chiar atunci cîndI l i crurile, mari şi mici, sînt ascunse în locul potrivit, ele totpot să ne scape . Celui care ascunde însă Subcerescul în Sub­( ( TeSC nimic nu-i poate scăpa: el cunoaşte măreata stare aI i l erurilor eterne. • Este vorba, potrivit lui C heng Xuanying, de "Cel care creează şit l a l lsfonnă", un fel de Cortă atotputernică. impersonală şi nedefinită .I I l 1 l I lionată de mai multe ori in Zhuang zi şi in alte texte.
    • 84 DAO DE J I NG J:<orma o m e n e a s că pe care am căpătat-o e o mare pricinăde bucu ric : ea este însă nu mai una din şiru l. nesfirşit, al ce­lor zece mii de prefaceri a le lucrurilor. Bucuria aceasta aproa­pe depăşeşte puterea noastră de înţelegere! J.)e aceea, Î nţelep­tul rătăceşte pe tăIimul celui ce nu pleacă niciodată dinlucm ri ( naturalul. legea prefacerii) . mereu rămînînd alături =de ele . Oamenii îl iau ca model pe cel care iu be ş te şi bă­tIineţea şi viaţa prea scurtă. şi începu tul şi sfirşitul: cu cîtmai mult ar trebui ei să se modeleze după cel care se conto­peşte cu toate lucmrile şi pe care se întemeiază toate prefa­cerne? Zlwang zi, cap. 6 " Marele strămoş şi maestru"
    • 14 Privit. nu este văzut: numele său este Yi. . . nevăzutul"; ascultat. nu e auzit: num�le său este Xi neauzitul" ; • .. pipăit. nu este simtit: numele său e Wei. "neatinsul" . l Acestea trei mai de- aproape nu pot fi cercetate şi astfel în haos fac Unu2• Acesta în partea de sus nu e luminos. în partea de jos nu e întunecos3 , e fără de capăt4• nu poate fi numit şi se î ntoarce în nefiinţare5. Acesta se cheamă .. formă fără de formă. imagine a nefiinţăriW . se cheam ă .. nedesluşitul obscur" : întîmpinat. nu-i vezi începutul. urmat. nu i se vede sfirşitul. Urmîndu -l de-aproape pe D ao de ieri le stăpîneşti pe cele ce astăzi există7; de poţi să cunoşti începutul cel vechiB înseamnă că ai "neîntrenlptul fir9 al lui Dao". 1 . Acest.e fraz e au d a t. naştere l a numeroase specu laţi i . ce n trate1 " s u ccesiu n ea celor trei silabe finale ale fiecă nli rind, yi1 • " nevăzu -1 1 1 1 " , xi j , .neauzitul", şi wei1 , .neati n s ul " (o traducere mai exactă aI . . JI II· trei termeni fiind .invizibilul", .de neauzitul", respectiv .împal­l " b I l 1 11") . Cel care a stat la originea acestor sp ec u la ţi i a fost Abel Re­I I l l l sa t , care, în u n u l din prim el e studii europene dedicate textului,� "" I l loire sur la Vie el les Opinions de Lao· Tseu ( 1 823) . descoperă căI d .. trei s i labe , citite îm reună, ar forma o a roximare fonetică a nu-
    • II)AO D E ,J I NGmelui Yahve. E lev u l său , Stanislas Jnlien, demonstrează im posibili­t atea filologică a unei asemenea lec turi, dar von Strau ss, ceva maitîrziu ( 1 870) , îi ia din nou apărarea lui Remusat. Paul Carus, în 1 898,reia d isc u ţia şi, deşi nu acceptă această interpretare, găseşte în pasaj elementele unei teorii naive a Trinităţii. Controversa părea să se fi incheiat o d ată cu epoca în care mi­ sionaru în China erau şi sinologi (sau invers) , dar iată că, surprin­ zător, în una din cele mai recente traduceri occidentale ( 1 990) , ViCtor H. Mair revine asupra acestei probleme, cu noi şi serioase argumente. Remarcind ordinea diferită în care apar cele trei silabe în textele de la Mawangdui, sinologul american susţine că la originea celor tre i si­ labe s-ar afla un singur cuvînt, de provenienţă străină certă , dar greu de identificat cu precizie. Acest cuvînt ar fi fost calchiat prin aproxi­ marea pronunţiei sale potrivit fonetismului limbii chineze, în aceeaşi manieră în care chineza modernă adoptă termenii internaţionali, deexemplu . Adăugind şi faptul că cele trei silabe rimează în chinezaarhalcă, bănuim că asemenea speculaţii pot fi, într-o oarecare măsu­ră, îndreptăţite , chiar dacă nu au prea mare importanţă în contextulîntregii cărţi. Yi1 a mai fost echivalat şi prin .incolor", .foarte palid" , .insesiza­bll", .imperceptibll" etc., iar weij şi prin .lipsit de formă" sau .ml­nuscul". 2 . • Haosul" nu desemnează in tradiţia chineză dezordinea primor­dială din care, sub acţiunea unei forţe, a unei voinţe sau a unei puteridivine, se sintetizează universul. care capătă astfei o formă definită,devenind un sistem coerent şl -bine determinat. Este vorba mai de­grabă, aşa cum demonstrează şi N, J, Girardot ( 1983 : 56) , de o stareIniţială a universului, în care toate elementele sale componente se aflăîntr-o stare de fuziune completă, fiind reţlnute laolaltă de logica in­ternă a compusului pe care îl alcătuiesc. in acest sens, Dao este ase­mănat aici cu această stare primordială, şi nu definit ca atare (ca încapitolul 25, de exemplul . întregul capitol avînd de altminteri o certădimensiune eplstemologtcă, şi nu una ontologică. Wang 6i subliniazăşi el acest lucru în comentariul său : .Fără formă, fără imagine , fărăsunet, fără voce , nu este loc în care să nu poată pătrunde şi în caresă nu poată a unge, Neştiut ochilor, urechilor ori trupul u i meu , eu jnu ştiu cum să -I numesc; de aceea nu poate fi mai de -aproape cer­cetat şi în haos face Unu . " 3. Termenii traduşi d e noi prin .partea d e sus ", respectiv .parteade jos" au mai fost citiţi atit verbal - .Its rislng brings no light, itssinking, no darkness" (Waley) - cît şi tem po ral . .înain te" , respectiv.după", 4. Numeroşi exegeţi preferă să ec:hivaleze sintagma tradusă de noiprin .f,i ră de ca păt" (litcral , .incon ii.nuu, neîntrerupt") prin .obscur.
    • CAPlmLlJL 1 tiJ 87 111 " 1 1 vizib il", ceea ce ar sublinia şi mai tare dimensiunea epist.emolo­II I 1 a a în tregului capitol. ;" i n loc de "nefiinţare" se poate citi şi �lipsă de substanţă" sau,,1 1( ) 1 1 1 u cnl", ceea ce nu ni s-a pănlt potrivit în context. Traducerile iila Între "royaume de sans-choses", .!immateriel", "realm of nothing-1 1 1 ." "" "nothing", .thal. which is without substance", .where there isIIl l l hing" etc, 1 ; , Unele variante citesc "imagine rară de imagine" , probabil dato -1 1 1 1 1 t entaţiei simetriei cu fonnularea anterioară, Textele de la Ma­ i l l Igdui infinnă această lectură, 7, Paradoxal, aceste două fraze pot fi apropia te de unul d in pre­ 1 1 1 de fundamentale ale confucianiştilor, care susţineau că numai1 " 1 1 1 practicarea unei .Căi a primilor regiO, a suveran ilor exemplari" II" t rebuie urmaţi în toate, se poate asigura o bună guvernare a"i l I I I I nilor. Textul nu pare însă a defini aici recursul la tradiţie ca/ l l 1 gmă alternativă politică viabilă, ci mai degrabă descrie indirect/ 1 1 1 I 1 I (lOralitatea lui Dao, care transcende toate limitările temporale laIri I 1 1 m are drept atribut nemărginirea, Acest lucru este subli rJ iat şi0 1 " Wang Bi in comentariul său, o lectură în spirit confucianist fiindo i " a l tm interi infinnată de textele de la Mawangdui, in care in loc de 1 0 1 1 " ( l i teral. .vechi, din vechime. antic") apare tot "astăzi", /-!, Aceste ultime trei rindu ri pot fi citite şi impreună. astfe l : .Ur-1 1 1 1 1 11 1 1 1 - 1 pe Dao de ieri pen fn l a stăpîni cele ce astăzi există se poate, 1 I 1 1 1 1 ;1 şte inceputul cel vechi . " Atit exegeza tradiţională cit şi cea mo­o I l I l 1 :i preferă însă să despartă a treia frază de primele două, !L i n lac de .fir" s-au mai propus .sine ", "ordine, lege " , .es enţaI I l I l I pktă", .principiu", .regulă, regularitate", "ciclu" etc, Am citit literal. 1 4 , 1 Nevăzutul, neauzUul, neatlnsul Sl rălu cire-Orbitoare întrebă Nefiinta: .Dumneavoastră exis- 1 1 1 1 sau nu?" Cum nu primi nici un răspu ns , Strălucire -Or­" " o are se uită îndelung la forma şi la felul Nefiintei, care era, " I I I Uă şi goală, Multă vreme o privi astfel dar nu văzu nimic,I ! ascultă dar nu auzi nimic, o atinse dar nu simţi nimic, .De­1I I v l rşit! spuse Strălucire-Orbttoare , Cine poate să aju ngă la, ) ; l semenea desăvîrşire? Eu pot să înţeleg că nefiinta există,d a r nu şi că nefiinta nu exist- Ne fi i n ta a atins cu adevărat ",,o I ; an a de ne fii n ţă ! Cine o poate u nna pîn ă la o aseme nea dc­ " , v l rşirc?" Zhuang zi, c p, 22 . I nţelepciunea călătoreşte în nord " a Cele zece mii de lucruri se nasc din ceva, dar nimeni nuh vede rădăc i na : cele zece mii de lucruri intră-n făptură, darI I h l leni nu vede poarta prin care intră, Toţi oamenii pretuiesc
    • 88 DAO DE ,JI NGceea ce cu noaşterea po ate să ştie, dar unul nu ştie să urmezede -aproa pe cecn ce cunoaşterea nu poat.e să ştie, p e ntru a şticu adevărat după aceea. Nu este aceasta Marea Î ndoială? Ga­ta! De ajuns! Nu est.e însă scăpare, iar ei se î ntre abă întru na:"0 fi aşa? N - o fi aşa?� Zhuang zi. cap. 25 .Zeyang"
    • 15 Cel ce- n vechime se pricepea să- I urmeze pe Dao 1 era tainic şi ascuns, misterios şi pătrunzător, era adînc şi de neînţeles . Fi ind de neînţeles cu greu i se putea pătrunde fi rea: şovăielnic ca-n trecerea rîului ia rna2, nehotă rît. ca temîndu-se de cei patru vecini3 , preveni tor4 ca un oa spete, risipi nelu -se precum gheaţa-n topire5, simplu ca lemnul ce n-a fos t lucrat6, cl1prinzător7 ca o vale, tu lbure precum apa mîloasă8, Apa mîloasă, pri n liniştire, încetul cu- ncetul se limpezeşte, iar nemişcatuI. odată mişcat mai mult, to t mai mult va produce.9 Cel ce păstrează acest Dao nu doreşte plinul şi toc mai pentru că nu doreşte plinul se poate toci , dar elin nou se reface 1 0 . 1 . Am citiI. Dao , ca in manuscrisele de la Mawangdui şi in .. t.ext.u l . . . . l I i " , in loc de shi2 ( .. maest nI" , ..lit era t", .. războinic", "cavaler" e tc . ) ., . 1 1 1 1 variant ele lui Wang I3i ş i Hcshang Gong. Lectura a fost d e alt-1 1 1 I 1 1 1 (!i propusă cu mu lt: inain t e de descoperirea textelor de la Ma­ . l I l gd u i , de căt re Ma XU IUI1 ( 1 924) şi Gao Heng ( l 94:i ) . Fraza se re­I.. . · · q l c b Începutul capitolului B5. :2 . Ati t t (]l11el111 1 t radus aici prin .şovă iel nic· cit. şi cel pc care l - a m, , I l i va l a t mai jos p r i n "nehot ărît" au şi conot.aţia de "circu mspect ,. . 1 . . . " .. , Gao I-kng sus tine că .a t rece riu l iarna· era o expresie uzualăI " i l l , ; I (T se desernn a o ac une ericuloasă i care ne cesita consul·
    • 90 DAO DE JllIIntarea unui ora co, cel care o întreprindea trebuind .în inimă să fiefoarte atent, iar in fapte să ezite îndelung". 3. Numeroşi exege!i chinezi consideră că expresia .cei pat.ru ve­cini" ar desemna stat.ele vecine care a meninţau mereu micul stat con­dus de daoist. Accastă in terpretare ni se pare şi nouă potrivită, maiales că fiecare din adj ectivele prin care este descris daoistu , atit aicicît şi mai jos, se poate foarte bine aplica şi liniei politice adoptate deacesta, aşa cum arată indirect şi Xu Fancheng. 4. Temlenul tradu s de noi prin "prevenitor" are şi conotaţia de.respectuos, condescendent. umil" sau , într- o altă variantă grafică , lafel de posibilă, "grav, dem n , serios". 5. Daoistul cedează precum gheil 1a de sub picioare, interpret eazăWaley. Termenul echiva lat. de noi prin "a se risipi· a mai fost echivalatşi prin .. retrăgîndu-se în umbră", .. expansiv" sau .Iejer, destins", dupăglose mai putin acceptate . 6. În loc de .. simplu" se ponte citi şi "gros" sau ..compact" . Ampreferat o t raducere directă pent.ru pl!, .. lemnul ce n-.a fost lucrat", înlocul para frazelor de genul "simplitat.e " sau "naturaleţe". St.area de pu,de lemn nelucrat, este starea bunătă ţii şi simplităţii originare, un fclde stare pam(liziacă în care se aflau oa menii înainte ca dorinţele şicunoaştcrca să-i fi îndepărtat de e a . Recuperarea acestei simplităţina tura le est.e o idee recurentă în Dao De Jing, ea fiind unul din sco ­purile pe care Înţeleptul doreşte să le atingă prin nefăptu ire. 7 . În loc de .. cuplinzător· s - au mai propus .deschis" , .întin s , larg",,,(cu vcderi) largi", .rcceptiv·, ..adînc" , ,, (minte) limpcde" etc. 8. Prin "tulbure" am tradus termenul hU1l2 .haotic". HeshangGong eonsideră că apa tulbure îşi păst rează purit.at.ea originară, dar<Jiang Xichang se a flă probabil ma i a proape de sensu l temlenului cîndsu sţine că în apa murdară şi tulbure toate diferenţele dintre lucruridispar într-o "armonizare a varia ţiei", după cum glo sează ci dircct. Wang Bi atragc atenţia asupra unui aspcct interesant al descrieriidaoistului, carc , la fel (, "l � şi Dao , nu poate decît să fic asemănat cuceva (ceea ce explică şi prezenta a mor comparative) , nu definit direct. 9. Acest.e patru rînduri sînt dest.ul de ambigue şi au probabil rol u lde exempli ficare a cclor afirmate mai s u s . În v<lrian tele traditionale,destu l de diferite una de cea laltă , fieca re din cele două fraze începeprin interogaţia .. Cine a r put.ea face ca . . . 7", neconfirmată de t.extele dela Mawa ngdui. Am preferat să ll lmărn acest.e manuscrise. 10. Fraza este ext rem de obscură ş i a p rim i t llumeroase ech ivalări,în funcţie de ediţia urmată (diferenţele de la varia n tă la variantă fiinddestu l de ma li) . Textele de la Mawangdui p ropull o lectură pu ţin pro ­babilă şi forj;.ată: .poate fi uzat. şi i n complet" (Xu Fancheng echivaleazăaceeaşi frazii. cu ,,[durea7..ă] îndelung şi nu are llevoie să fie refăcut") .Variantele s tandard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong dau şi e le olectură greu de accepta t şi extrem de ambiguă: .poate fi tocit. nu semai reface".
    • Noi am urmat glosde lui Liu Shipci şi Yi Shunding. cit ind în locu ll I l i c i negaţii o conjuncţie. Iată ş i alte ech iva lăli : .. poate să-şi ascundăI i l ieligenţa şi strălucirea şi n u duce nimic la bun sfirşit plin violentâ··(. / Ia l lg Xichangl ; .deşi e conservator. poate totuşi să obţină noi suc- _" " se" (Ren Jiyul ; .poate să părăsească ce e vec h i pentru a face locl I 1 lului . înaintînd fără oprire" (Sha Shaohai) ; .poate ca în dec l i n săp roducă din pou" (Feng Dafu ) ; .he can be sheltered and beyond r�­l I ewal" ( Pa u l ,1. Lin); .They are like a garment that endure s ali wearI I l l d need never be renewed" (Waley) ; .He is beyond wearing o u t andn l I fwal" (Lin Yutang) etc. 1 5 . 1 Comportamentul omului desăvîrşit Omul adcvilrat din vechime dormea fără vise şi se trezea ( ; l Iii griji. De mîncat, el nu mînca bunătăţi, iar de respirat, JC spira adinc. Respirava sa venea din călcîie, în timp ce oa­ I l lcnii de rînd respiră din gitlej . Oamenii care au fost deja I l l lrinţi ( = de către dorinţe şi porniri nefireşti. pierzîndu -şi I l a t ura originară) scuipă cuvintele în afară de parcă ar fi vomă. Cînd patimile şi dorinţele omului sînt adînc înrădăci­ I w t C. harul cu care l-a înzestrat Cenll e tare mărunt. Omul desăvîrşit din vechime nu ştia să iubească viaţa Şi 1 1 1 1 ştia să urască moartea. Viaţa nu -i aducea nici o bucurie. 1; l r morţii nu i se ridica împotrivă: nepăsător venea, nepăsător1 1( (ca. asta e tot. El nu încerca să- Şi uite începutul şi nici1 1 1 1 căuta să-şi cunoască sfirşitul, primea cu bucurie tot ceea( ( venea la el ( = viaţa) şi uita totul în întoarcere (la stareaI l l I lc rioară vieVi) , Aceasta se cheamă a nu - ţi lăsa mintea să-Ip;lnlsească pe Dao şi a nu ajuta Cerul prin ce e omenesc( . a nu modifica după standarde umane naturalul) . Un ase-1 I 11l1ea om poate fi numit �un om adevărat" . Astfel. un asemenea om avea mintea goală. la chip eraI I lI l Ilburat iar fruntea sa arăta simplu Şi natural . El era rece( ; 1 t oamna şi cald precum primăvara. iar bucuriile şi supără­r i i e sale urmau cele patru anotimpu ri ( se succedau în mod =l I a t ural şi firesc sau nu erau decît luenlri exterioare) . El răs­p l l l l dea în armonie tu.turor lucru rilor şi nimeni nu -i cunoşteal i m i t ele . Zhuang zi. cap. 6 .Mare le strămoş şi maeslnI "
    • 16 A uns l a vidul supre m . păstrîn d . j deplina liniş t.e , celor zece mii de l ucruri care împreună apar eu le contemplu întoarcerea 1 : căci l u crurile, multe c a frunza şi iarba, se în torc , fiecare . la începuturi2 . A se în toarce la începu t.uri înseamnă linişte, l i nişt.ea î nseam n ă a veni înapoi la ursi t.ă3 şi a veni înapoi la u rsită înseamnă veşnicie. A cunoaşte veşnicia în seamnă iluminare4, a nu cunoaş te veşnicia duce la orbire . iar orbirea5 la rele fapte duce. Cine c u n oaşt.e veşnicia e atotcu prinzător: atotcuprinzător. ad ică nepărti nitor, nepărtinitor, adică regesc, regesc , adică al Cerulu i , a l Cerulu i , adică c u D ao, cu Dao. adică de -a pururi . 6 Nicicî nd în vi aţă primej d i i n-au să mai fi e . 7 1 . Am citit primele cincisprezece caractere ale capitol u l ui într-osingură frază. ele descriind coerent viziunea daoi s tu lu i . Ma oritatea jtradllcătorilor preferă însă să le separe în patru frazc diferite. as tfel:"Mergi pînă la vidul suprem ! Păstrează deplina linişte! Cele zece miide lucnlri apar. Eu le contemplu întoarcerea . " I ndiferent de ma nierade e chivalare , o aluzie la te hn ica "golirii interioare" din dao i sl11 ll l re­ligios este destul de probabilă. Pe baza textelor de la Mawa n gd ui , Zl10u Shengchun prop une atito nouă pu nctua ţie dt ş i o nouă lectură a primului rînd : .A aj unge lalimita vidului, (aceasta este) punctul suprem şi capăt.ul (dezvolt ării şit.ra nsformării celor zece mii de lucm ri) . A păstra lin iştea şi nemişca­rea, (aceasta înseamnă) a nu Ill ai fi diferit (de rădăcina celor zece miide lucnIri) . · Lectura este po si bilă şi interesantă.
    • CAPlTO Ll J L 16 93 l a lă cum comenteazii Wa ng I3i acest.e rindun: "Prin vid şi prin1 1 1 1 1 i 1 ! se contemplă intoarcerea (tut.uror lucrUiilor) . Tot ce exist.ă se1 1 1 " :/ 1 ( din vid , iar mişcarea, din linişte. De aceea, dcşi cele zecc mii0 1 , 1 1 I c I I l li se m işcă laolaltă, in cele din urmă se intorc la vid şi linişt.e.1 " �, I ( a si nt ,supremul şi "dcplinul» lucnIrilor . " � . Plin "începu turi" a m echivalat. termenul ben, literal "rădăcină". 1 : 1 1 1 1 1 M. Chen subliniază dublul simbolism al rădăcinii, de su rsă a" 1 , 1 1 i l,ili lucrU iilor (termcnul fiind folosit in ace st scns in capitolul 1 .. I a ra nume, este obîrşia ( = rădăCina) Cerului şi pămintului" - sau I I I l pi 1 olul 6 - "Poarta mist.erioasei femeie se cheamă "lădăcina Ce­I I I l l 1 i �i pămintului»") şi de loc în care multiplul devine un u , pcntnl" " , . l I a ş t e d i n nou , aşa cum demonstrează şi Heshang Gong in co-1 I 1 I 1 I 1 :l I1 n l său : j ntre cele zece mii de lucluri nu e unul care să nu." . " l i kască şi să decad ă. Fiecare se in toarce însă la ră dăcină ş i din1 1 1 1 1 1 se naşt e . " : . Ming] , "ursită", are o sferă seman tică destul de largă, putind II I L I I I l ls şi pnn "ordin , poruncă " , "viaţă" , "dat natural" et.c. Probabil" li I l l a i completă definiţie a termenu lui o dă celebnll confucianist din 1 1 . 1 1 1 . Dong Zhongshu (Citat de Xu Fancheng) : ,Ming } este aceea prin" I I < C( m l pomnceştc (ming } ) naş terea oamenilor . " . 1 . Ac eastă frază a pare şi în capitolul 55. A m a ici c î t ş i in rîndU iile0 1 , I i l a i sus am trad us prin .inseamnă" un t.ermen cu sensul de "a se, 1 1 1 1 1 1 < 1 , a se numi, a fi cunoscut. ca" . O traducere foarte literală ar fi1 , " 1 " 1 sublinia încercarea de a defini n e definitul. care este una din " I I :, l m l t.cle text.ului nostru. ! •. Am citit conform t.extelor de la Mawangd u i . ca re conţin de do u ă1 1 1 1 · l Iv î n !.ul "orbire", o ferin d astfel o st.ructură gra maticală m a i clară. f ) . Sl.ruc t.ura ace st.or ultime şase fraze este destu l de simplă în1I1 1 1 � l l I a 1. însă, datorită po lisemiei maxime a unor termeni, acestea au1 1 1 1 ; 1 l a I. echivalări din cele mai variate . Astfel, în loc d e "atotcuprin-1 1 1 1 1 1 , ." s - au mai propus şi "model ", "spiritual", "a folosi", .to leran t",.,I1 1 I;i mc (de spirit) " , " rezonabil" etc. Termenul tradus de noi prin "ne­I l t l l l l l 1 i f.or" mai poate fi echiva lat şi prin "pub lic" , ,J ust, corect" şi "du­" . " (primul rang nobiliar în China fe udală) . in plus, wang, " rege, rc­ ..".. . . , . . a fost ci tit, după o glosă a lui Su ,Jia n . ca ql1an, termen care" " " I " l l at la rindu -i diferite lecturi, precum "cuprinzător" , "universal", I I I I I nr. Probabil că autorul sal I autorii acestui capitol au u tilizat in-1 · I I I. i o I l a !. aceşti termeni , care pot II citiţi simu ltan În mai multe scn­" 11 1, int r-o sene de tipu l : .. atotcuprinzător/ tolerant - j u s t / impar­l l , d / d uce - rege/ regalitate - divin/ Cer - Dao " . Sena ca atare1 1 1 1 1 1 1 1 1( intraductibilă. . 7. Această frază apare şi in capitolul 52. Cleary con sideră că acestI l l ld l rcbuie integrat în seria anterioară, echivalînd: "This Way is evcr­Iw , l I l I g, not endangcred by physical <;leat h . " Deşi interesantă, lectura1 " 1 1 riscantă, fiind şi infirma tă de tradi ţie .
    • 94 DAO D E , l I NG 1 6 . 1 Omul desăvîrşi t îşi foloseşte m i n tea p r e c u m o oglindă Sfi I 1 1 q i fa c i din glOIic sI fi p î n şi d i n pl aml li şi i n trigi casăspirit ului tfi u . N u te olupa de mersul luen l ri l o r ( � t rebu rilorş i a fa cerilor oa menilor) şi IlU încerca să fii stă pîn peste c u ­noaştere . U n e şt e - te cu n e m ă rgin irea şi că lătoreşte în locul i ncare n u s e l asă umle ( � vidu l) . ceea împlineşte p î n ă la e.apă tce primit de la Cer ( lln tu ra originară) ş i nu căuta să vezi ai �şi să cîştigi nimic : adicii. fii cu totul vid . Omul desăvîrşit îşi foloseşte mintea ca o oglindă care nuurmează venirea şi plecarea ( mişcarea) lucrurilor, ci îna­ �poiază ( � imaginile) fără să păstreze_ De aceea poate să leînfringă ( să le con troleze) fără să fie rănit de ele. � Zlwang zi, cap. 7 .Cel potrivit să domnească" 16.2 Întoarcerea la rădăcină. C onve rsaţ ia între Generalul Nori ti Suflu·Originar "lată, spuse Suflu-Ortginar. cum trebuie să-ţi hrăneştimintea ( � să-ţi îngrijeşti spiritul) : rămîi în starea de nefăptui­re şi lucrurile de Ia sine se vor preschimba; desprtnde-te deformă şi de trup. lasă-ţi deoparte simţu rtle şi uită de lucrurişi de legăturile dintre ele; intră în măreaţa uniune a suflurilornaturti. desfă firele minţii şi slobozcşte spiritul. fii nedesluşit(� nedefinit) şi fără de suflet. Cele zece mii de lucrurt. multeca frunza şi iarba, se întorc, fiecare , Ia rădăcină, dar fără săo ştie: astfel. în haos rămîn amestec�te şi nicicînd nu se maidesprtnd (unul de altul) . Dacă ar şti însă că se întorc, s -ardesprtnde ( cunoaşterea instaurează diferenţe) . Nu căuta �să-i afli numele, nu căuta să-i pătrunzi firea ( lui Dao) şi =lucrurile vor lua naştere de Ia sine . " Zhuang zi , cap. I l " A lăsa î n pace ş i a privi c u îngăduinţă"
    • 17 Cel m ai bun di ntre cei de sus este acela despre care cei de j os de-abia ş ti u c ă exi stă 1 ; urmează apoi cel iu bit ş i lăudat . apoi cel temut şi la urmă cel dispretu it. Dacă nu are de-a uns încredere-n ei j nici în el cei de jos n - au încredere, 2 Şovăi elnic, el preţu ieşte vorbel e , 3 Lucrarea odată împlinită, lucru rile u rmîndu -şi cursu l, cei cu o s u tă de nume vor spune: "Firesc4 a fost totu l ! " 1 . Suveranu l perfec t estc cel care practică nefăptuirea , exercitîn ­d u - şi influenţa asupra oamenilor fără ca ei să o ştie , 2, in rindul precedent am adăugat noi complementul .in ei", iar; l id am adăugat subiectul .cei de jos", aşa cum fac şi Wang Ei şi I kshang ( ong in comentariile lor, Fraza mai poate căpăta şi o altă , 1((: t u ră: .atunci (cei de jos) vor fi nesinceri", Indiferent de traducere,lege a reciprocităţii şi a influenţei mutuale definită de frază este spe­l i flcă relaţiei suveran - popor, aşa cum este ea concepută in toată fi­ lozofia chineză, Probabil că, in context, fraza este o aluzie la nefăptui­IT: fiind demni de încredere , după modelul suveranulu i, oamenii nu II determină pe acesta să guverneze prin forţă şi să ia măsuri radicale, 3, in trucît subiectul acestei fraze nu este exprimat în textul ori­)(i nal. u nii exegeţi consideră că nu este vorba despre inţelept, ci de­sprc conducătorul dispreţuit. care nu pune preţ decît pe vorbe (JiangXichangJ sau ale cănIi vorbe nu sînt preţuite de popor (Gao Heng, 1 980) , Această lectură nu pare însă a se potrivi în context. in loc de.. şovăielnic", în varianta lui Wang Bi apare un termen omofon, glosatd i ferit ca .nepăsător, destins", . departe" sau .îndelung", Am urmat.. t extul vechi" şi varianta lui Heshang Gong, susţinute atît de nume­roase alte variante cît şi de textele de la Mawangdui. Iată alte echi­valări: .(in ele t.u!) este adînc i ascuns, iar vorbele i le re uie te
    • 96 DAO DE ,J l NG( � Îşi oferă învăţătura făI-ă cuvin te) _ " (,Jiang Xicha ng) : .Tăcut, cum osă p reţuiască orrlil lele (şi poruncile)?" (Gao Hcng, 1 943) : • Ne pil să tor,CUl1I o să pună preţ pc porunci?" (peng Dafu ) : ..îndelung se gîndeşteşi n u este uşura tic nici în vo rb e . " (Zhou Shengchun) etc. Dl1pă cumse poate vedea , unii exegeţi moderni au încercat o .umanizare" a fi­gl llii daoistului ( rc nu ponl l1 ccştc poporu lui) , .a prin interpretarea pu­ţin forţată a temlem t lui ech ivaln t de noi prin "vorbe". 4. Am ech ivalat p ri n .firese" le nnrl1 u l 7.iran, "de-la- sine-a stfel, na­tura l " .în discursmi le daoiste ul terioare acest termen va căpăta o im­portanţă deosebită , fiinrl folosit în sen sul de "spont aneitate , natu ra­leţe" . În Dao De .Jing însă, termenul nu npare decit de pat ru ori şi defiecare dată am tradus în funcţ.ic de context. 1 7 , 1 Pr ofesor ul împăratului Yao Nie Que , întîlnindu -l pe Xli You ( "" maestrul împăra tuluiYao , su veran mi tic ch inez) . îl în t.rebă.: "Unde vă dueeii?" "Fugde Yao" , răspunse acesta . "Dar de ce?" "Yao , ră spu nse XuYou, cu lt ivă cu atîta stăruinţă omeni a î ncît m i -e teamă eă osă se facă de rîs în tot Subcerescu l . Din acca stă prtcină, învremurile ce vor să vină oa mcnii au s-aju ngă să se mănînceîntre ci! N u e greu să-i faci pe oameni să se strîngă în jum ltău ( � să fii iubit de ci) : arătîndll -le dragoste , îti ior fi a pro ­piat i , aducîn du-le foloase, vor veni lîngă ti ne , ia r I ă udîndu -i,se vor ajuta şi îndem na u n i i pe ceila ţi . Dacă însă adu ci p rin­tre ci (şi impui) ceea ee lor nu le e pe p.lac, ei pleacă de lîngătine . Puterea de a- i iubi şi de - a le aduce foloase se na şte dinomenie şi din dreaptă judecată . d a r cei care u i tă omenin şidreapta judeea L� ( � le pra ctică în mod firesc şi natural) sîntputin i , iar cei care iu mare cîştig dc pe urma lor sîn t mu l ti .Faptele d e omen ie şi care arată o judecată dreaptă n u sîntdeeît minciună şi fă ţc �m icie , fiind ceJ c mai potrivite uneltepentru a întinde al tora cu rse sau pentru a trîndăvi. În aces tfel, un singur om poate să hotărască ce anume este de folo­sinţă celor din Subceresc; un asemenea om poate il asemănatcu cel care crede că vede totul dintr-o singură clipire a ochiu­lui . Yao ştie că cei vredn ici aduc foloase Subcerescu lui , darn-a priceput cît rău pot ci să -i facă acestu ia . · Zlwang zi, cap. 2 4 .x u Vugu i" 17.2 D om nia împăratului Yao Pc cîn d Y a o stă pînea în Su bceresc, Bocheng Zigao prt misede la el o dregă torie . Yao a lăsat ţa ra în stăpînire l u i - Shlln,iar Sh u n i-a lăsat-o lui Y u ( � suvcrani mi tiei chi nezi) . Atu nciBoehcng Zigao a renunţat la dregătorie şi s - a apucat să-şi
    • CAPITO LU L 1 7 97t l I I t ive ogoru l . Yu sc duse sil -l v<l ehl şi-l găsi lucrînd ogom l .! I i J l de re sp ec t . alergă pîni) l a ci ş i , stîn d î n picioare . î i Sp1 l sc:.. i J l vech ime. pe cînd - Yao st ăpînea în Subcercsc. Macstrul( -- Bocheng Zigao) a prîmit de la el o dregătorie . Yao i-a lăsat1 , l ra în stăpînire lui Shu n . iar ShU Il m i - a lă sat-o mie ; Maes­I m i însă a renu n�at la dregiltorîc şi s - a apucat să-şi cultiveo.L(oru l . Îndrăzncsc să întreb din ce pricină . " ..i n vechime. p e cînd Yao stăpînea î n Subceresc . oamenii, -rau încurajaţi şi fără recompense şi se temeau ( = de auto­rit atea suveranu lui) fără să existe pedepse . A <;tăzi folosiţi re­" o l l lpenscIe şi pedepsele , dar oamenii nu mai sînt omenoşi.1 l i n această pricină virtutea a decăzu t şi felmile de a-i schin­gi l l i pe cei vinovaţi au fost hotărîte ; tot de aici au să înceapă�i t u lburările pe care le vor cunoaşte generaţiile viitoare . N -aţipleca t încă? Nu mă mai ţineţi din lucru ! " Spunînd acestea ,I locheng Zigao se puse din nou să- şi cu ltive ogoru l . fără să-Il I l a i bage în seamă pe oaspete . Zhuang 7.i. cap . 1 2 .Cerul şi pămîntul" 1 7.3 Cum a decăzut caracterul omului Omnenii din vechime. trăind în vremea haosului (primor­dial) al firii , erau asemenea lumii lor, in pace şi-n nepăsare . I I I acele timpuri. Vin şi Yang se armonizau în linişte. spiritele 1 1 1 1 !.ulburau pe nimeni , cele patru anotimpuri îşi urmau re-1�l I l a (succesiu nii) . cele zece mii I)e lucruri nu căutau să-Şi1 ; 1 (;1 rău . iar oamenii nu cunoşteau moartea de tineri. Aceasta. - ra vremea dcsăvîrşitei un ităţi. în care ilU exista făptuire şi-n. - are totu l se petrecea întotdeauna de la sinc. Apoi virtutea ( =DCI . Puterea) a început să decadă. Sui Ren�I Fu Xi ( = suverani mitici) au început să făptuiască in Sub­ Trese şi astfel . deşi fiecare trăia potrivit rosturilor sale. uni­l a l ea s-a spu lberat. Virtutea din nou a decăzut. Shen Nong�j Huang di au făptuit şi ei în Subceresc şi astfel. deşi pacea" o l l t inua să domnească. oanlcnii nu mai t răiau potrivit rostu­l u i lor. Din nou a decăzu t apoi virtutea . Yao şi Shun au făp­I ! l i!. şi ei În Snbccresc şi atunci îşi află începutul cîrmuirea.! i c u ltivarea (= educarea) oamen ilor. Astfel puritatea şi sim­I , I i t il l ca s--au pierdut cu totu l . Oameni i s - au îndepărtat de Dao1 )( l l t ru a face bine şi au lăsat deoparte Pu terea pentru a făp­l u i , pentru ca apoi să-şi părăsească natura originară şi să ses l I pună întru totul minţii lor ( = care diferenţiază) . Mintea a" " noscut laolaltă cu alte minţi, dar cunoaşterea nu a fost de
    • 98 DAO D E . J l NGaj u ns pen tru n aduce pacea Subcc rc sc u l u i : s-au aj u t a t apoide (u l t u ră şi i - au adăuga t după aceea şi cmrliţia. Cu ltu ra fidistrus însă substanţa spiritului, iar erudiţia a slăbit cu totulmintea. De atu nci încoace . oamenii s-au rătăcit şi" au trăit îndezordine şi nu mai pot să-şi regă seaseă natura originară şisă se-ntoarcă la începu turi. Zhuang zi. cap . 1 6 .. Î nd reptarea naturii originare"
    • 18 De îndată ce marele Dao e părăsit apar omenia şi dreapta judecată 1; cînd isteţimea şi ascutimea de minte2 se ivesc apare şi marea făţărnicie; cînd cele şase legăturP nu mai sînt armonie apar pietatea filială şi dragostea părinţilor; cînd ţara sţ află în întuneric şi-n viItoare apar şi credincioşii supuşi. 4 1. Prin .omenie" am t radus l.emlenul renJ (ef. cap. 5. nota Il. iarI" tII .. dreaptă judecată" am echivalat termenul yiz• unul din concep-1Ilc cheie ale tradiţiei filozofice şi politice chineze . In sistemul etic con­hlClanist. sistem care a sintetizat şi a dat o fom1ă coerentă acesteiIIlIclit.ii filozofice. yiz desemnează capacitatea individului. a "omului,,1<-,," confucianist. de a face întotdeauna ce este potrivit şi Just într-o1111 ""lie dată. acea .dreaptă judecată" care permite an a lizarea circum­,LIlI.dor şi alegerea liniei de comportament sau acţiune. pe baza n­III,tI"lui care prescrie regulile bunei-cuviinţe (li2). Da r iată una dinoIdlllipile clasice ale termenului, pe care o găsim. în context legist. e"clc·viirat. în Han Fei zi: .. Yi2 se referă la relaţiile de supunere dintre,llIpin şi slugă şi dintre cel de sus şi cel de jos. la deosebirile dintreIilia �i fiu şi dintre înalt şi umil. Ia relaţiile de prietenie şi la diferenţeledlnlre cel apropiat şi cel străin şi dintre înăuntru şi în afară. Astfel."�II potrivit ca sluga să servească s tăpînul. ccl de jos să-I îndrăgească1" cel de sus. fiul să-I sluj ească pe tată. umilul să-I respecte pe cel1",,11. prietenii să se ajute unii pe alţii. pe cel apropiat să-I ţii înlăun-1, ,,1 inimii. iar pe străin în afară. Deci yi2 înseamnă toate aceste po­Illvlli.· (cap . Jie Lao) Desigur că. din punctul de vedere aV daoistului. toate aceste di fe­"I! sînt dăunătoare. întrucît ele duc la îndepărtarea de Dao. nedi­h·rllll.iat şi unic . starea de simplitate naturală a oamenilor sau .lem­",,1 nelucrat". pu. De aici şi atacurile. pe parcursul cîtorva capitoleilie ciirţii. Ia adresa cunoaşterii (care aduce cu sine şi impune cate­v,1If1ziln inutile) şi impotriva falselor valon etice. 2. Sa u .viclenia şLînşeIătcllia". ceea ce nu pare a se potrivi înIti ("
    • 1 00 DAO DE,JING 3. Cele şase legături de rudenie Ilnesc, poh;vit lui Wang I3i, tatiilşi fiul, fratele mai mare şi fratele miii mic şi soţl1l şi soţia. Zhou Sheng·chun identifică alte trei posibile interpretări, în textul destul de etc·rogen care este Ui.slli chullf"lu/, de exemplu, expresia desemnînd re·la ţi ile unui singur individ cu mama şi cu L-ltăl său, cu fratele malmare şi cu f!"al.ele mai mic, cu soţia şi fiul. 4. Atît .pietatea filială" menţionată lllai sus, cît şi .loialitatea" su·puşilor sînt tenneni carc aparţin aceleiaşi tradiţii clasice chineze. Apa­riţia tuturor acestor termeni în acest capitol îi. conferă acestuia unputernic caracter polemic, caracter care se regăseşte şi în capitole(Illmătoare. 18.1 O dată cu decli nu l Marelui Dao a apărut doctrina "ome· niei" ,i a "dreptei judecăţi" Datul firii oamcnilor este veşnic şi se arată. în faptul că el îşi ţes haine şi le îmbracă, îşi ară ogoarele şi se hrănesc cu rodul muncii lor. Aceasta se cheamă "Puterea tuturor" Şi este una, făril deosebire: numele ei este şi "a lăsa natura în ros­ turilc ei". De aceea, în vremea cînd Puterea era desăvîrşită,mişcările oamenilor erau molcome, iar priviIile lor nu se abă­ teau într-o parte. În acele vremuri, în munţi nu erau poteci,bărcile nU brăzdau apele şi nici poduri nu se arcuiau deasu­pra lor. Cele zece mii de lucruri dimpreună se năşteau şi tră­iau chiar în locul de baştină. Fiarele şi păsările trăiau laolaltă.,iar iarba şi copacii creşteau în voie. Astfel, fiarele puteau fipriponite şi înhămate la car, iar de vroiai puteai să iei dincopac cuibul coţofenei şi să te uiţi la el. Căci, pe vremea cînd Puterea era desăvîrşită, oamenii laun loc săIăşluiau cu păsările şi fiarele pădurii şi se socoteaude acelaşi fel cu toate făpturile: cum o să cunoască ei deose­birea dintre omul ales şi omul mărunt? Întru totul neştiutori.nu se îndepărtau nidodată de Putere; întru totul lipsiţi dedorinţe, ei se păstrau in starea de Simplitate a lemnului ne­lucrat şi a mătăsii nevopsite. Astfel îşi păstrau ei datul firii. Cînd au venit Înţelepţii ( � nume generic pentru filozofiivremii), silindu-se să-i facă pe oameni omenoşi şi chinuin­du-se să le dea dreapta judecată, în Subcercsc a început in­doiala. Ei le-au dat oamenilor muzica pentru a se alina şiriturile ca să se deosebească unul de altul, şi astfel in Sub­ceresc au apărut diferenţele. Dacă lemnul nelucrat ( � siln­plitatea primordială) nu este cioplit. cine îl poat.e preface învase rituale? Dacă jadul alb nu cs,te stricat. cine îl poate pre­face în gui2 şi zhang ( � obiecte de jad folosite în diverse ce-
    • CAPITOLUL 18 101l!IlIOllii)? Dacă Dao şi Puterea nu ar fi fost păriisite. ce nevoieIII I1wi fi fost de omenie şi de dreapta judecată? Dacă oamenii1111 s-ar fi abătul. de la pornirile lor fireşti . la ce-ar mai fi fo­I",il muzica şi ritmi!e? Dacă ee l e cinci culori Il-ar n fost iul­IIlILltC. cine nr mai fi făcut podoahe bogat.e? Dacii cele cineiIllele n-ar n fost tulburate. eine ar mai fi făcut n aiu l cu şase""i) Cioplirea lemnului nelu c rat ca să-I prefaeă-n unealtă,1.11:1 vina tîmplarului. Nimicirea lui Dao şi a Puterii ca să. leIii dacă-n omenie şi-n dreap tă judecată, iată greşeala Înţelep­Illor! Zlluang zi. cap. 9 "Copitele calului"
    • 19 Alungă înţelepciunea. părăseşte cunoaşterea1: oamenii însutit cîştiga�i au să fie. Alungă omenia. părăseşte dreapta judecată: pietatea filială şi dragost.ea părinţilor. din nou au să fie-ntre oameni2. Alungă iscusin�a. părăseşte profituP: hoţiile şi tîlhăriile au să dispară cu totul. Aceste trei spuneri chiar scrise nu sînt de-ajuns. de-aceea se cade să li se-adauge acestea4: arată-te simplu, îmbrăţişează firescul5, micşorează-ţi iubirea de sine, împuţinează-ţi dorinţele. 1. Numeroşi exegeţi contemporani urmează aici. indirect. comen­ tariul lui Heshang Gong, echivalînd: ..Alungaţi Înţelepţii". pe cei carepractică doctrina .omeniei" şi a .. dreptei judecăţi". Ani preferat lecturalui Wang Bi. 2. Literal, .Poporul se va întoarce la pietatea filială şi la dragosteapărinţilor". Logica acestei fraze este destul de contradictorie. căci, dacă cele două Virtuţi apar numai după cc se tulbură echilibrul fire�cal relaţiilor umane, c um susţine capitolul precedent. nu restaura realor este scopul demersului daoist. ci revenirea la Dao. Probabil însăcă, în polemica purtată atît cu confucianiştii (care nu obosesc să re­comande recursul la aceste valori etice tradiţionale) cît şi cu moiştll(.profitul". li3• fiind. dincolo de conotaţiile pragmatice ale termenului,ţelul suprem al acţiunilor urmaşilor lui Mo zi). textul încearcă o d�­montare din interior a argumen telor aduse de reprezentanţii acestorşcoli în favoarea propriilor doctrine. luptînd. ca să spunem aşa cu ,aceleaşi arme. Prin această subtilă retoiică. Dao De Jing reu ş eş te 11/impună însă şi punctul daoist de vedere: nici una din Virtuţile şi CA­lităţile propovăd uite de şcolile rivale nu trebuie abandonată ca atar<�,întrucît pietatea filială. omenia. dreapta judecată. sinceritatea sau In·lalitatea sînt tr ăsături inerente naturii um ane; care definesc i cir·
    • CAPITOLUL 19 103cumscriu specia. Ele nu trebuie însii. să se ,manifeste în acte şi ati­tudini prescrise plintr-un cod comportrunental c oere nt şi sistematic,acest lucIu ducînd Ia rezultatele nefericit.e descrise în numeroase pa­saje din text şi din ZlIUaJl9 zi. :J. Prin .. iscusinţă" am tr<ldus lin tcrmen care pontc fi echivFtlat. şiplin .. meşteşug, talent", dar şi prin .. viclcnie". Sensurile sale se su­prapun în Dan De JiTlg, aşa cwn demonstrcază şi capitolul 57: .. Oa­menii cu cît stăpîncsc mai multe meştcşuguri/ au mai multă viclenie,lucruri nefireşli cu-atît mai mult.e se ivesc." Penfru a păstra simetria originalului, a11l tradus ..părăseşte profi­ tul", deşi o lectură mai apropiată de sensul textului ar fi ..părăseşteGlutarea profitului : . 4. Acest e trei rînduri au o struc tură grama t i c ală destul de ambi­guă şi, în plus, datorită sensurilor multiple ale ullor termeni, pot pri­mi mai multe interpretări. in loc de "a sClie", traducerea preferată denoi pentru temlcnul wen, s-au mai propus .. eult.ură", .. cunoaştere",.. ornament", ..pIincipiu", "deco raţ.iun e " , .. superficial", "aspect atrăgător"{tc. Tennenul echivalat de noi prin .. a adăuga" a mai fost tradus şiplin .a ataşa", .. a urma", "a se subonlona", care nuanţează acelaşisens primar, ..a aparţine". Iată alte lecturi: ,.Acest.ea trei sînt vorbeipocrite şi nu sînt suficiente pentru guvernarea unei ţări" (Gao Heng, 1943); .Nu este de ajuns ca din acestea trei să faci o lege a guvernăriiplin cultură (în cont.rast cu guvernarea prin forţa am1e!or), de aceeapoporul trebuie detenninat să facă alte eforturi, după cum unnează"(Gao Heng, 1980); .. Acestea trei, ca regulă ritualică, nu sînt de-ajunsin guvernare" (Jiang Xichang). ,.As to these three, to have knowledgeof them is not suffieient. Therefore let there be something on whichmic may rely." (Erkes); "Those three are inadequate and superficial.1 knce the people need something to abide by." (Paul J. Lin); .. lf whenIhese three things are done they find life too plain and unadorncd,tllen let them have aceesories." (Waley); .These three pairs adorn whatIs deficient. Therefore let there be the advice ... " (Ellen M. Chen). in traducerea noastră, am unnat textele de ,la Mawangdui, primafrilză putînd fi însă echivalată şi prin: .Acestea trei sînt (doar) vorbe,bi chiar de sint) scrise, nu sint de ajuns." Citindu-l pe wen, în sensliteral. "trăsătură, literă scrisă", tennenul capătă în context sensul deIegiferare, de ridicare la rang de principiu a practicării celor trei pre­((pte, care, fIXate în scris, devin ele însele literă de lege. 5. Prin .simplu· am parafrazat un temlen cu sensul iniţial de ,.mă­taRC nevopsită" şi, in mod similar, prin �firesc" am aproximat termenulflll, .Iemnul nelucrat". Ambii termeni se întilnesc frecyent în toate tex­t"lc daoiste, desemnînd simplitatea şi naturaleţea originară, pe care{{ 1II0aşterea şi dorinţele le-au făcut să se piardă.
    • 104 DAO DEJING 1 9.1 Împotriva Înţetepţilor* Cînd s-au ivit Înţelepţii, s-au ivit şi hoţii. Alungă-i pe În­ţelepţi şi dă-le drumul hotilor (din închisoare). şi astfel Sub­cerescul va putea Il cînnuit. Cînd izvoarele au secat, se go­leşte şi valea, iar cînd dealul a fost netezit. se umple şi hăul.Cînd Înţelepţii au murit. hoţii nu se mai ivesc şi astfel Sub­cerescul e în pace şi în el nu se petrec întîmplări nefericite.Da că însă Î nţelepţii nu mor, nici hoţii nu se opresc din nele­giuirile lor. Iar a îndoi numărul Înţelepţilor cu care cîrmuieştiSubcerescul înseamnă a îndoi profiturile tîlharului Zhi ( hoţ �celebru al timpului şi unul din personajele favorite ale luiZhuang zi). Zhuang zi, cap. 10 .Deschiderea cuferelor" • Am ales din acest. pasaj selectat de Lin Yutang pcntm a ilustracapitolul de fată numai partea finală. Întrucîl Lin inlit.ulează sccţiuneapornind de Ia o expresie (.Deschirlerea cufereor") carc nu sc mai re­găseşte în Icxtullradus de noi. am modillcal şi titl1ll În consecinta.
    • 20Alungă învăţătu ra şi n-ai să mai suferi!!"Prea bine!" şi "bine!" 2cît de îndepărtate sint unul de altul?Frumosul şi urîtulcît de departe se află unul de celălalt?3"Ceea ce-i înfricoşează pe oameninu poate să nu fie de temut"4: cuprinzătoare , învăţătura asta e fără de capăt!5Toată lumea e veselă ca atunci cînd ia parte la sacrificiu6sau ca primăvara, cînd se suie pe înălVmF,eu însă liniştit mă păstrez şi nu dau nici un semn8,precum copilaşul care nu ştie încă să zîmbească,obosit, ca şi cum nu s-ar mai afla loc de întoarcere.Toată lumea are prisos, doar eu singur parc-am pierdut totul,o! eu, cel cu mintea înceată şi cuprinsă de haos!9Cei de rînd luminaţi se află, singur eu sînt în întu neric,cei de rînd sînt iscoditori , singur eu nu cercetez nimiclO,schimbătorii precum marea cea mare,ca furtuna, nestăvilit!Fiecare îşi are folosul său, singur eu sînt
    • 106 DAO DE �JING în prostia-mi cea mar�1 2 : singur eu sînt însă diferit de cei laW î n pretu i� ea mamei care hrăneşte . 1. Unii exegeţi chinezi (,Ji:mg Xichang. Gao Hcnp:. Zhu Qianzhl.Sha Shaohai. Zhou Shengchun. Feng Dafu ct.c.). precum şi muJti si­nologi (Wilhelm. D uyvend aa k. Karlgren. Mair etc . ) susţin. pe b azaunor argumente de natură prozodică şi metrică. cum că a ceastă primăfmzii ar aparţine îI! filpt capitolului 19. Întrucît. începînd cu parteafinală a cilpitolului 14 şi pînă aici. textul pare a se desfăşura pe două coordonat.e principale - creionarea portretu lui daoistu lui şi critica in· directă a doctrinelor rivale -. es1.e de stul de probabil ca materialul textual fmgl1lenlat ast.1.zi în mai m ul t e capit.ole să fi fost iniţial destul de com p a ct şi unitar. De aceea. nu am intmt în polemica privind apartenenţa aceslei fraze. p re fe lînd să urmăm variant.ele tradiţionaJcnumai pentru c..i. în opinia noastră. acest rînd nu poate fi separat deurmătoarele patru. pentru (.are flmc�ionează ca necesară premisă lo­ gică şi retO!;că. continuînd. la fel de bine. să asigure legătura cu ca­pitolul anterior. ,.Î nvăţătura" sau .. studiul" este piatra de teme lie a confucianismu­lui. fiind c..1 lea care. Ulmată cu sîrgUinţă şi constant. permite obţine­rea statu tului de .. om ales". de persoană înzestrată în cel mai înalt.grad cu virtutile omeniei. dreptei judecăţi. pietăţii filiale. loialităţii.sincerităţii etc. Pasajele din cărtHe confucianiste care subliniază acest. lucru sînt ext rem de numeroase. ce l mai relevant fiind faptul că textulfundamental al acestei şcoli. Analectele lui Confucius. se deschide cufraza: . Maestrul a spus: .A studia şi a repeta la timp cele învăţate. .nu e ste aceasta o bucurie?" (I : 1) În aces t sens. şi acest capitol dinDan De Jing contin uă linia foarte polemic ă a celor precedente. Iată însă şi două comentarii tipic daoiste ale acestei prime fraze.aparţinînd lui Chen Jingyuan. respectiv Lin Dong (Citaţi de Cleary):"Modern learning is superficiill. Detachment f rom learning does notmean not learning anything at ali. it means maintaining the naturalessence of mind" şi: "If you give up the original natural essence ofmind and seek the way outside. there is something special cal ledlearning. which is all ex ternally oriented. Only by detachment fr omthis leaming can you be wony free: this is a tt ained spontaneously byfollowing essential nature; it is not leanled . " 2 . Cele două inteIjecţii p e care le-am echivalat prin "prea bine"(răspuns al unui inferior la solicitarea unui superior). respectiv "bine"(răspuns evaziv al unui superior la rugămintea unui inferior) au fostinterpretate în numeroase alte feluri datorită valorii lor retorice incer­te. Astfel. s-au mai propus. în diverse exegeze şi traduceri. perechi detipul "da/nu", "afirmaţie apăsată/afirmaţie modestă" (prima desem-
    • CAPlTOLlJL 20 107nind maniera î1l care ,:onfinn.-i UD biirb;tl. (CnlaW modul în care n1s­Jlunelr. afiml3tiv o limCie) ... al1rma1,ie/dCzacord violent. ocnnl", .. ,l(eCp­lare/rcspingCre" !�lc. În opinia noastra. Dan De ,ling rieliC:lllizcuă aici"lichet .. confuCiallistă. extrem de strictiJ. dar Cxterionrii. şi pri n UD1181Cnenecesară, din punct.ul de "edere al claoistl.11ui care urmăreştI. dimpo trivă . să ajungă în interiorul lucrnrilor. În acest sCns. am considerat<fI cele dmiă interjcctii at1 o valoare rctolică apropiată pînă la idcnti-1.1te. şi de aceea am echivalat în consecintă, 3. Am citit .frumos" şi .. urît... ca în manuscrisele de la Mawangdui"ii . tex tul vechi". în nu .bine" şi "rău". ca în varia n te l e st.andard alelui Wang Bi şi Heshang Gong. Unii exegeti sustin că. în timp cc di­ferenta dintre cele două interjecţii de mai sus este doar formnlă. textular incerca să sublinieze aici diferenţa uriaşă dintre bine şi rău. Aceas­lă interpretare pare a nu fi în spiritul textului şi este şi infirmată de .textele recent descoperite. S-ar putea sugera că. în lumina aces t.ei fraze. rîndul anterior arfi trebuit să marcheze. prin simetrie. aceeaşi opoziţie categorică Întresensurile celor două inteIjecţii. Simetria. este adevărat. există. Însătocmai prin această simetrie Încearcă Dao De ,ling să sublinieze futi­litatea cunoaşterii: căci. dacă este evident că diferenţa dintre .preabine" şi .bine" este minimă. de ce am considera că diferenţierile este­tice (sau poate etice) pe care le operăm noi sînt cu adevărat relevanteşi corespund realităţii? Tocmai aceste diferenţieri .ne fac să ne înde­părtăm de Dao. fragmentînd unitarul şi introducînd, relativitatea stan­dardelor de judecată. De aceea Dao De Jing nu înceteaZă să repeteaceastă lecţie. prin raportarea polemică la doctrinele care susţin. in­dir.ect sau explicit. contrariul. Simetria dintre aceste două rînduri.aşadar. îşi are valoarea sa retorică specială. unui adevăr evident co­respunzÎndu-i unul cu mult mai puţin evident - poate şi cu multmai greu de acceptat - . dar eare. formulat În termeni aproape iden­tici. poate căpăta aceeaşi valoare de adevăr. 4. Am folosit ghilimelele. la fel ca Waley şi I3Iakney. pentru a mar­m posibilul mracter de maximă al acestei fraze. sugerat şi de XuFancheng. Este greu de spus dacă Waley are dreptate cînd susţinecă ftaza se referă la faptul că daoist.ul trebuie să se supună aceloraşitabuuli şi prescrieri ritualc ca cei lal ţi oameni. În opinia noastră. celecare produc teama sînt pedepsele aplicate de cAtre suveran. care. lafel ca şi recompensele. modifică desfăşurarea naturală a lucrurilor.fiind din această pricină dezavuate de către Înţelept. Indiferent de in­terpretare. frrur.a se constituie într-un îndemn de a se conforma şi dea fi pe potriva celorlalţi şi a normelor genera acceptate. fiind exactcontrariul atitudinii daoistului desclise mai jos. 5. Am citit acest rind C.il un fel de protest al daoistului faţă c!ecele afirmate în rîndul anterior. adăugîndu-i subiectul .Învăţătura".Un subiect la fel de potrivit ar fi putut fi şi .atitudinea" sau .menta­litatea" (conformistă. a celui care se raportează la standarde umane
    • 108 DAO DE,JINGşi nu la cele na tu rn le ) . TermclIul tradus de noi prin .capăt" a primitlIumnoase alte interpretări, îlltrca.�a frază fiind tradusă foarte d i feri t:..0 lon e l iness , how long will you Inst?" (Wilhelm): .The hereaved one smay not be in IhC celll re." (Erkesl: .(lf 1 should fe ar what. other peoplelear) then where is the enel of my fear?" (Paul J. Lin); ,,1 am the wil­dcrness hcfon dawll ... · (EII{l1 M. Chen); .. [3ut, alas, <listant yet is Iheelawn (of awakeningJ." (Lin Yut�ll1g); "Wild indeed the uncentred!"(Clcary) etc. 6. Pen tru .vesel" s - au mai propus .exeesiv şi v i cio s" ş i "voh.Jptuos",Sacrificiul men ţio na t era ofelit de suveran Zculului Solului (cf . cap.78, nota 5) căruia îi crau sacrificate numeroase animale (vaci, porcişi capre, pentru a fi mai exactj). Era unul din cele mai im p o rtan t eevenimente religioase ale anului. 7. Li te ra l . "ca primăvara, cînd se urcă pe o platfonnă (terasă)",Est e vorba probabil de o ceremo n ie arhaică dedicată fertilităţii. . 8 . • Semn" în sensul de .prevestjre, augur" du pă care să poată fi prezisă ursita, prin divinaţie sau prin metode similare. Zhang Shun­ hui apro pi e însă ac ea s tă frază de teo ria nelăptuirii, cel care nu dă nici un semn fiind suveranul. ale cărui acţiuni nu sînt vizlhile în ex­ terior. 9. Lite ra l "Mintea mea e cea a unu i om prost Haotică!" Wang Bi . .comentează: . Mintea unui om cu d esăvî rşire p ro s t nu fa ce nici un felde d if eren ţe, voinţa sa n u-i aral � dorinţele şi, la fel. sen timentele sa le nu pot fi văzute." 10. Marele dic ionar Marea de cuvinte (Cihai) e xp lici te ază .iseodi­ tor" c a �atribut al celui c are analizează şi fa ce distincţii", Te nnen ul amai fo st e..chivalat şi prin .sever, serios", .plin de viată şi sigur pesine", .cu o minte Iimp c d �, clarvăzător" etc, Contrastul sta bilit înacea s tă frază, susţinut şi de rindurile imediat anterioare , este cel din­tre intuiţie şi raţiun c sau dintre pe rcep erea unitară şi cea fragmentară.a lumii. Il. în loc de .schimbător" s-au lIlai p ro p us .liniştit, c alm , .neli­ "niştit, agitat", .obscur, nedesluşit, ascuns" etc., gIosele fiind foarte in­certe, 12. În loc de "Iolos. utilit ate" s-a mai propus şi .ţel, sc o p Prin.fără rost în prostia-mi cca mare" am trad us două a dj cct ive care aufost citite deshll de diferit, ca .încă păţînat şi de di s p re ţu i t , . p ros t şi "grJSolnn", .,rdraclH.I şi necioplit", .încăpăţînat şi grosolan", in cap abi l " şi lipsit de orice lalFntc· etc Utilitatea" la care se face aiei referinta . •reprezin tl capacitatea individului de a se înscrie ill societate conformînzcstrărilor şi educaţiei sale. Concc:-pl mult prea confuc ia n i st pClltnla putea fi acceptat de eătre daoisL 20.1 Comportamentul omului înzestrat ClI Putere Omul înzestrat cu Putere cind stă nu chihzuicştc, iar cîndmerge nu se gîndeşle la nimic. Kl nu cuprinde cu mintea hi-
    • CAPITOLUL 20 109nele şi răul, frumosul sau urîtul ( = nu are aceste noVuni).Bucuria pentru el înseamnă să le .fie de folos tuturor celorcare se află între cele patru mări, iar pacea Şi liniştea înseam­nă pentru el să-i pună pe toţi la adăpost de nevoi. El esteîndurerat. precum copilaşul care şi-a pierdut mama, şi nedu­merit. aşa cum e cel care s-a rătăcit şi nu-şi mai găseşte dru­mul. Avere are din belşug, dar nu ştie cum se face că a ago­nisit-o, mîncare şi bătură are din destul, dar nu ştie cum seface că le are. Aşa e felul omului înzestrat cu Putere. ZhuQI1g zi, cap. 12 "Cerul şi pămîntul" 20.2 Turma oamenilor de rind Cînd cineva socoteşte că un lucru este într-un anume felpentru că toată lumea socoteşte că e în acel fel, sau cîndsocoteşte că ceva este bun pentru că toţi cred că e bun, ni­meni nu spune despre el că este un linguşitor. [ ... ) Dacă ci­neva spune însă despre noi că sîntem nişte linguşitori, neschimbăm la faţă şi mînia ni se citeşte pe chip: rămînem însătoată viaţa nişte linguşitori. Unii potrivesc bine cuvintele şicu vorbe frumos lustruite strîng în jurul lor mulţimi de oa­meni; şi de la început pînă la sfirşit nu au pricină de dezbi­nare cu ei. Asemenea oameni îmbracă hainele potrivite şi poartă cu­lorile cuvenite, se schimbă la faţă şi în purtare ca să fie pegustul celorlalţi şi totuşi nu se socotesc linguşitori. Urmîndu-iîntru totul pe ceilalţi, ei cred ce crede toată lumea, dar nu sesocotesc oameni de rînd: aceasta este culmea prostiei de caresînt ei în stare. Cine îŞi dă seama de propria prostie e departede a fi foarte prost, iar cine pricepe că· e cu totul dezorientatnu e chiar atît de dezorientat. Cei care sînt cu adevărat dez­orientaţi nu se lămuresc o viaţă-ntreagă, iar cei care �ntproşti de-a binelea o viaţă întrcagă. nu se luminează. Dacădin trei oameni care merg împreună unul e dezorientat ( nu =ştie drumul), ei tot izbutesc să ajungă unde trebuie, căci nu­mai unul e dezorientat; dacă doi dintre ei se înşală însă, seobosţsc de pomană şi tot nu ajung nicăieri, căci de data astacei care nu ştiu drumul sînt doi. Astăzi tot Subcerescul e dez­orientat şi, deşi eu mai am ceva speranţe, ele nu se pot înde­plini. Ce păcat! Marea muzică nu intră în urechile ţăranilor, dar cînd aceş­tia aud melodii precum "Rupe ramura de salcie" Oii "Florilede podoabă" rîd cu toţii de bucurie şi plăcere. Astfel, nici vor-
    • 1 10 - DAO DE .JINGbe1c alesc nu ramm în inimilc o am en i lor obişnuiţi . Vorbeledesăvî rşitc nici nu ics la ivea lă, pe cînd v orb ele dc rînd( = adcvărurile comunc şi general acce pt ate) p re cu mp ănes c .Şi astfel î ncî lc cp l a se naşte din gîlceava p rivind diferenţa din­tre doi fanI şi u n zhonga ( = măsuri de vol u m folosite în Chi­na antică: doi fanI = u n zhong3) şi nu se mai ajunge nicăieri.Astăzi tot S u b cere scu l e dezo ri en ta t şi, dcşi eu m ai am cevas peran ţ c cum ar pu tea oare să se î n dep lin ească ? , Ştiind că n u se pot în dep lin i dacă i-aş sili pe oame ni să ,le înde pl ine ască ar fi un semn de mare de7..orientare. De accea,nu e nimic mai nimerit decît să-i laşi in pace şi să llU-i s i l e ştiin vreun fel. Cc necazuri ar mai putea să-ţi aducă? Cî nd ofemeic care are lepră naştc la miezul nopţii, se grăbe şte s ăaducă lumină ca s ă- I p ri ve ască p e c op i l, speriată în sinca eică ar putea să -i sem e ne . Zhuang zi. cap. 12 "Ceml şî pămîntul"
    • 21 Marea Putere întru totul 1 pe Dao singur urmează. D ao privit ca un lucru2 este obscur şi nedesluşit: nedesluşit şi obscur. într-însul se află imaginile. obscur şi nedesluşit într-însul se află lucrurile. adînc şi neclar, într-însul se află esentele3 : esentele sale sînt adevărate în ele se află dovezile firii4• Din vremuri vechi pînă astăzi numele său nu l-a părăsit5 prin el contemplîndu-se începuturile toate6• Prin ce cunosc eu felul tuturor începuturilor? Prin aceasta. 7 " 1. Termenul echivalat de noi p ri n .m are • e ste g losat de Wang Bicu sensul de " gol. vid", Zhu Qianzhi îl e chivalează prin "măreţ, mag­nific", iar Gao Heng parafrazează prin .omul î n zestra t cu Pu tere ".Rang. tradus de noi prin .întru totul", a mai fost interpretat şi ca.. model. regulă", " capacitate , cuprindere", " conţinut", .acţiune, funcţiu­!le, man ie ră de m a nifestare" etc. Noi am optat pentru sensul dc .fel.lire, însuşire, trăsătură" al termen u l ui , o traducere literală fIind: .,Însu­�irea (fundamentală) a Marii Puteri este (să îl urmeze n u mai pc Dao)." Daoiştii au fo l osi t. aceasta primă frază ca probă a anterioritătiidaoismului faţă de confucianism, primul caracter din acest capitolfiind şi cel prin care se scrie numele de familie al lui Confucius. Ellen[I·!. Chen identifică în cOITlentmiul Xianger lin pasaj relevant in acestsens: "Dao eslC cu adevărat măreţ şi el i-a dat lui Confucius ştiinţ.a�;;�. GcnerRtiik eAlrC au urm<1t nu au însă încredere în scrierile despre[iao ( = ttxtde daoiste) şi ridică în slăvi cărţile confucianiste, socotind(ii nil se află ceva mai preslIs de elc. De aceea. (acest trxl des )ft)
    • 112 OAO OEJINGDao ( = [)ao De ,Jing) face (aici) lumină În această privinţ..i, adresÎn­du-se oamenilor vlednic i din geIlcraliilc următoare ( = care astfd vorpliecpe adcvăru l şi mi vor mai line la mare cinste cOllfucianismul)." 2. Accas!.ci frază a fost adesea citită: .,Oao estc lin lucni", servindastfel drept argument principal adus de exegetii ma ndşti cu priire 1:1materialitatea lui Dao. Fraza însă se la fcI de bine şi Oao Îll citeşte ..cali!.cltc de/considerat a Il un lucru·; o asemenea lectură pare a fi maipotrhMă aici, ea subliniind numa i pen:;pectiva p:1rticularizatoare asu­pra lui Dao pe carc o adoptă acest capiloL 3. Seria xiang, .imagini", WI12 .lucruri·,jinf12, .esenţe", pune pro­bleme deosebit� interpretului acestui t cxt. Wu Cheng, un celebru co­mentalor al textului din dinastia Yu:m (1206- 1368). defineşte "ima­ginile· ca formă vizibilă a "su flului·, qi1. Ar Il v orb a aşadar de un felde energie difuză care îşi asociază un cadru spaţial abstract, un cor·pus de imagini-forme care sintetizează tota litat ea determinărilor şicond i!)onărilor arhetipale pe care fiecarc individ le va reproduce exactcînd intră în făptură. O bună aproximare ar putea fi .prototipuri". Celde-al doilea termen, "lucrurile", nu se r ef eră aici la obiectele ca atare, (capitolul de altminteri c en trindu se pe dcscrierea perioadei .embrio­ -nare" a existenţei, în pîntecele "mamei", Oao), ci la proprietateaqirului de a căpăta fon11e dife rite în mome n tu l În care, într-un gradmai mic sau mai mare de "puritate", se co n de nsea ză pentnl a intraîn existenţă. Numeroşi exegeţi co ntemp ora n i echivalcază aecst temlcnprin .substanţă·, deşi o aproximare mai potrivită ar fi substanţiali· ..tate· sau, aşa cum i ns pira t interpretează Ellen M. Chen, .. thinghood·.Î n fine, jing2 "esenţele", este definit în Guan zi, un text clasic destulde heteroclit şi dificil. de datat cu precizie, ctrept .polul suprem alqirului" (cap . .. Nei ye"), un fel de combinaţie energie vitală-materiesubl imaLă, gat a să înce apă să se dezvo lte şi să evolueze către mani­fest. Ficcare fiinţă în zestra tă cu viaţă se trage dinjing2 semnificativăîn acest sens fiind şi accepţiunea de ..sămînţă sp ermă a termenului. , "Î ntreaga serie este aşadar crescătoare, fiecare termen definind un sta­diu dif e ri t al evoluţiei lucrurilor din starea embrionară pe care o auîn pîntecul mamei, Oao, către făptură. Alte interpretări preferă să citească cei trei termeni la singular, ca.imagine· ( = caracter nedefinit), .substanţă· ( = materialitate) şi .. spi­rit" ( = un a l t sens al lu ijing2J, fiecare din ei definind un atribut allui Oao. O asemenea l ec tu ră este la fel de îndreptă1ită ca şi cea ur­mată de noi. . 4. Prin "dovezile firii" am tradus termenul xin, al cărui sens primareste .si n c erita tc, (a fi de) încrederc·. Sensul în care pare a fi folosittermenul aici este de .credibilitate, veridicitate, (calitatea de a puteafi) verificabil prin experimentare directă", după cum sugerează glosalui Wang Si, urmată de marea majoritate a exegeţilor. Termenul a mai
    • CAPlmLlJL 2 1 1 13fost interpret<lt ca avînd sens1l1 de .. eredibilitate�, .. adevăr, realitMc",.,cfkaec" ctc. Indiffrcnt dc cchival<lrc� xin parc <1 dpsemna capacitatcadc ael.ualizarc a ..escnţelor·, pot enţia litntca fiinlială a fiecărri . semin­ţe-embrion·. care dcvine clilkabilii in momcntul intrării în existentă. 5. Este vorba. deSigu r , de Dao. latii elilll comentează Wang Siaceste ultime douii linduri: "Polul desăvîrşit.ului adevăr ( = reali tateaultimă; principiul) nu poate fi numit , de acee a ,Fără-Nume» este nu­mele său. Din vremuri veehi pînă astăzi. nimic nu se află care să nuil ur meze . De aceea, din vremuri vechi p i nă astăzi, numele său nul-a părăsit . " . Este interesa nt de remarca t aici că această frază nu intră in con ­tradicţic cu allm1aţia din c apitolul 25: .Eu nu ii ştiu numele. de aceeaDao îi spun." Chiar dacă Dao este un nume ales în mod co nvenţional,cîtă vreme el conti n uă să fie adecvat realitălii ultime pe care o de­semnează, eficacitatea şi funcţionalitatea sa rămîn aceleaşi. În acestsens echivalează prohabil şi C1eary: "Its name is tlle u n depart i ng ." 6. Cele patru caractere care alcă tuiesc a cest rind au suscit at in­terp re t ă ri foarte diterite. în funcţie de lectura termenului tradus d.enoi plin ..î ncep ut. Astfel. s- au mai propus: "tată", .origine", .. procesde schimbare", .. cntitate", " Î Il leleptul" , "oamenii", "frumuseţe" , "mă reţ"crc. Iată şi cîteva echivalări ale int.regu lui rind: "Th c reby it takes careof the bcginning of cverything." (Erkes); .,It. serves as a means for in­spec ti ng the lathers of thc muItitude.· (D.C. Lau): ,,(Us charge has notdepa r ted ) but cheers onward thc many warriors." (Wa l ey) ; "(Its Named[manifested forms] has never ceased) by which we may view the Fa­ther of AII Things." (Lin YutangJ Ar trebui menţiona t aici şi fa p tul că cele două caractere pe carele-am tradus prin "inceputurile toa te" se po t citi la fel de bine şi "ince­putul tuturor", aşa cum face Wang Bi. Iată cum com en t ează celebrulexeget: " ,i nceputu l tuturor. desemnează originea lucrurilor. [ . .. ] D eunde ştiu eu că nonexistenţa stă la originea celor zece mii de lucruri?De aici." O asemenea lectură, tipică pentru Wang Si. aşază non­existenţa şi nenumitul la o ri ginea fiinţei, "începutul tuturor" desem­nind acu m un p rin cipiu numenal nedeterminat. Dao unic şi egal cusine. Cealaltă alternativă de lectură, pe care am unnat-o şi noi, por­neşte de la premisa că sintagma "toate inceputurile" se referă la mo­mentul intrării in fiinta a a cclo r lucruri-embrion descrise mai sus,c.ă.rora Dao le dă naştere . Cu alt e cuvinte, daoistul, după ce a con­templat toa te "ascunzişurilc". percepe momen tu l apariţiei înfăţlşări ­ "lor" lui Dao (cf. cap. 1). "începuturi l e" repe tate şi infinite ale celor zecemii de lucruri. 7. Acelaşi răspuns concis, care ţrimite la afilmaţii le din cup rinsu lcapitolului , apare şi in capi tolul 54.
    • 114 DAO D,E.JING 21.1 Felul lui Dao Dao are rea litatea şi m�nifestărilc salc* , însă este fărăformă şi fără făpt uire . El poate fi tra nsmis , dar nu poate Ilprimit. poate fi obţinut, dar nu poate fi văzut. Dao este p ro­pria sa rădăcină şi propria sa temelie şi dinain te de Cer şipămînt, din vechime, Dao a. existat întotdeauna. El a făcu tspiritele şi zeii să fie sacri şi a născut Cerul şi pămîntul. Maisus de Polul Suprem (al universului) se află , dar nu e înal t,se găseşte mai j os decît cele şase hotare (ale lumii) , dar nu eadînc, a apărut înaintea Cerului şi pămîntului, dar nu e bă­trîn : el dăinuieşte de dinainte de vremuri. dar nu este vechi. Zhuang zi, cap. 6 "Marele strămoş şi maestru" * Fraza este extrem de greu de echivalat. Termenul tradus de noiprtn " rea i ta te " poate l fi echivalat şi prin "detenninarc", "sentiment",.. dispoziţie naturală". " cal t a te , însuşire" etc. Guo Xiang con sideră că e ivorba de atrtbutullipsci de atrtbutllri, în timp ce Cheng Xuanying su s­ţine că te nn enu l ar desemna caracteristica lui Dao de a fi luminos şistrălucitor . Plin "manifestări" mn tradus temlenul )[in, e chivala t maisus prin "dovezile firii", care parc a desemna şi aici veridicitatea şi cre­dibilitatea unui lucru, stabilite în unna unei experienţe revelatorii,deci, în ceea ce-I p r iveş te pe Dao, plin contemplarea funcţiunii sak, îns ta r ea sa manifestă.
    • 22 "Îndoit, şi as tfel întreg": strîmb, şi astfel drept, gol, şi astfei plin, tocit, şi astfel nou; are p utin, şi astfel dobîndeşte, are mult, şi astfel orbecăieşte2• Prin urmare Întele ptul îmbrăţişează Unul devenind modeluP Subcerescului: , nu se-arată pe sine şi astfel e luminos4, nu îşi dă singur dreptate şi astfel e remarcabil, nu se prearnăreşte şi asUel e vre dnic de laudă, nu se preaslăveşte şi astfel p oate dăinui5: tocmai p entru că nu se ia la întrecere în Subceresc nu e nimeni care să se poată lua cu el la întrecere. 6 Spusa din vechime: "Îndoit, şi astfel întreg" să fi fost oare vorbă goală? Cu adevărat e întreg şi porneşte-n întoarcereF Ordinea capitolelor în textele de la Mawangdui este 24-22-23*, * Textele de la Mawangdui nu sînt divizate convenţional î n 81 decapitole, precum majoritatea ce lorlalte variante. De aceea, cînd menţio­năm un anume capitol din manuscrisele de la Mawangdui. este de lasine înţeles că ne referim la şirurile de caractere care alcătuiesc secţiu­nea respectivă în textele tradi ionale.
    • 1 16 DAO DE JI NG 1 . Această primă frază, identifica t.c mai jos cu o .spusă din vc­ ichime", pare a fi () fonnula re proverbială de largă circulaţie , carc screferă, după cum susţine şi Heshang Gong, la virtut.ea umilinţei: .Cinese îndoaie îi um1ează pe cei mulţi şi nu acţionează de unul singur,astfel întregindu-şi persona litatea. " În loc de .îndoit" s-a mai propusşi .a ceda , a se supune" , ceea ce subliniază şi mai mult sensu l acestei •maxirrle . 2. Este vorba, probabil, de cunoaştere: cu cît cunoaştem mai mult,cu atit sîntem mai departe de unitatea fundamentală a lui Dao (pecare îl .dobîndim", cum susţine rindu l precedent, tocmai prin aban­donarea cunoaşterii) , .0rbecăind" în schimb într-o lume a diferenţelorşi a relativului. 3. În loc de shi3 .modeI. exemplu", unii exegeţi citesc aici un ter ­ men omofon şi cu o grafie foarte apropiată , al cărui sens este de .in­strum ent folosit în divinaţie ", mai precis .diviners board designed toensure that the cycles of tlle · heavens and t he earth had reached apoint that was suitable for a proposed action" (Loewe, 1 982 : 98) . Întextele de la Mawangdui apare însă un alt I.ennen , cu sensu l de .păs­tor" sau �comandant militar". 4. Sau .evident". A-l interpreta pe min9z aici ca .iluminat" nu parerecomandabil. 5. Exegeţii contemporani preferă în general să citească .lider,conducător" în loc de .a dăinui". Capitolul 24 reia aproapc identicacestc ultime rinduri, schimbind însă locul negaţiei: .Cine pe sinese-arată nu e luminos " " etc. Textele de la Mawangdui marchează şimai tare această apropiere, prin aşezarea acestui capitol imediat dupăcapitolul 24. 6. Aceste ult.ime trei rinduri apar şi în capitolul 66. 7. Această frază este ambiguă şi a fost echivalată în maniere dcs­t.ul de diferite : .AlI true completeness is summed up in it. " (Wilhelm) ;.For true wholeness can only achleved by ret.urn: (Waley) ; :rru ly he .is perfect and returns : (Erkes) ; .Truly the whole will return to him:(Paul J. Lin) ; .Be preserved whole and return." (Ellen M. Chen); .Trulyit enables one to be preserved to the end: (Lau) ; .Truly, he shall bereturned intact. " (Mair) ; .Thus he is preserved and the world does himhomage . " (Lin YutangJ ; .Tout revient â ce qui est vraiement entier:(Duyvendaak) ; .When truthfulness is complete, it stiH resorts to this( = tactfulness) . " (Cleary) etc. În opinia noastră, .intoarcerea" desem­nează fie extincţia (intoarcerea la originea întregii existenţe, pentru arenaşte) , fie reluarea naturii originare, starea de simplitate naturalăcare exista înainte de aparitia dorinţelor şi a c unoaşterii, cele douămotive care îi impiedică pe oameni să fie .întregi", întru Dao. 22,1 Virtutea diformităţilor Un om fă ră buze şi cu picioa rele atit de strîmbe încît pu teasă mea rgă numai pe vîrfuri l-a s fă tuit în ale cîrmu irii pe du-
    • CAPITOLU L 22 1 17cele Ling d i n Vci: a cestn a- fost în1 r-at ît de m u l ţu m i t de el.încit la vcrlercn o a me n i l or fă ră nici o hibă socotea că gitul l ore pren scu rt şi prca suhţirc _ Un o m ca re avea o guşă aş a demare cn putc a i să umpl i c u ca un bu t oi l - a s fătu it î n tre bu ri leţă rii pc ducclc Hllan din Q i : acesta a fo st atit de m ul ţu mi tdc ci . că ş i lui început să i se pară că o ame n i i î n tregi la atrup au gi tu l prea scurt şi prea subţi r e . Ast fel se poate b in e vcdea că a t u nci cînd Pu terea ta e s t emai pres us de toate forma este da ta u i tăr ii . Oamenii nu u ităînsă ceea ce treb u ie dat u i tă ri i . uitînd în sch imb ce nu secade să fie uitat. Ace as ta înse amnă cu a dev ă rat a uita! De aceea i n ţe lep tul mereu răt ăceşte cu mi n tea pe tă rîmu llui Dao ( = al vidulu i . al schimbării) : el soc ote ş te cunoaştereao nen o ro cire , înţelegerilc - lipici ul cate îi ţine pe o a m en i îm­preu n ă , î nsu şiril e morale - bune numai să-i aducă pe to ţ ila un loc, iar meşteşugurile - un simplu negoţ. înţeleptul n i lpune nim ica la cale : ce trebuinţă i -ar face cunoa şterea? E ln u taie ( = n u face di fe re n ţe în tre oameni): l a c e i - ar folosi -l ipi c iu l ? Li p s u r i , n i ci u nul nu are : ce folos să aibă pentru elînsuşirile morale? De vîndut, n u vinde n imic: n ego ţu l îi fac evreo tre bu in ţ.. �? Prin aceste patru lucruri , Cerul îl creşte: îlcreşte , adică îl hrăneşte. Prim i n du - şi hrana de la Cer, la cei-ar mai folosi o ameni i ? EI are fomlă de om, dar nu are sim­ţămi ntele omu lui. Avînd formă de om , este şi el u n om prin treoameni : pentru c ă nu are însă simţ..�minte de om. se află din­colo de bine -şi de rău . M ic şi mărunt este lu cru l care îl facesă fie om ( = forma) ! Mare şi măr e aţa este însă împlinirea saîn ale Ce ru lui! Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătăţii Puterii" 22.2 Doi copaci fără nici un folos Tîmplarul Shi , î n dnun că tre Qi, aj u nse la Qu Yu an u n devăzu un copac lLi pe dealul Zeulu i Pămîn tu lui*. Era atî t demare că la umbra lu i se putea adă po s t i o cirea dă de cîtevamii de vi te. M ă s ura o sută de l u ngimi la rădăcină, iar trun­chiul său . pînă în locul din care se dcspfindeau crengile . s eîIl ă l �a optzeci de stinjeni peste coa sta d ea l u lu i . Din fie ca re dinramu rile s a le . zece sa u cite erau , puteai să faci cu uşUlinţă " Sacrifici i le c ă t re Zeul Solului avc:l1l loc în a fara incintei o raşu l1 l i .pc o ridicătura d e pămînt. fi c n a tu ra l ă . fi e special înălţafă. Vczi ş i ca p_7 13 UOL 5. }
    • 118 DAO DE J I NGo barcă . Oamenii c n re sc u i t a u la cI e m u l a fel de n u meroşica î n tr � o zi de tîrg, în si) tîmplaru l Shi nu -i <Irun(ă nici m ăcar o privire şi merse întins înai nte . U c e n i cu l său , dimpotrivă , se siitură privi nd u - l , şi apoi îl prinse din urmă în fu gă pe tîmplar ş i - i spuse: " De cînd am apu cat. t oponI l şi topori § ca şi v-am urma t ( � (a ucenic) , n-am m<l i văzut un lemn a tît a de fr u ­ mos . De c e n u v-a ţi opri t deloc să vă uitaţi l a el şi-aţi mersî n a in te ?" ,. O p reş te - te Copacul despre ca re - m i vorbeşti n u are nici o trebu inţă . Dacă din el ciopleşti o barcă , se duce la fund, un sicriu din lemnul lui iute putrezeşte , o unealtă pe care o faci di n el pe loc se stlică, o poartă se a coperă d e - a nă d u şca lă a lemnului ncplăcuhi ocJ:!iulu i, ia r un s tîl p făcu t din lemnu l lui e mîncat de cali. Copacu l ăsta nu poa te fi lucrat şi nupoate fi folosit la nimic; de aceea a aj uns la o vî rstă atît deînaintată." Cînd timplarul s-a întors acasă, copacu l li4 îi apăru în visşH spuse: "Cu ce vrei tu să mă asemuieşti pe mine? Cumvacu pomii fm mos împodobiţi cu roade? Iată, merişorul, părul,portocalul şi toţi pomii de soi roditor, de cum li se coc roadele,sînt despuiaţi de ele, Şi astfel suferă multe umilinţe. Crengilecele mari sînt cu toate rupte, iar crenguţele sînt peste tot îm­prăştiate. Această putere de-a fi roditori le face viaţa tareamară: ei nu pot să-şi împlinească pînă la capăt anii pe carei-a dăruit lor Cerul şi mor înainte de vreme , la mijlocul vieţii,căci îŞi aduc slnguli pieirea de mîna oameriilor. Şi la fel sepetrece cu toate lucrurile. Eu unul multă .vreme am căutat să fiu lipsit de orice folos.De cîteva oli am fost aproape de moarte, însă acum am reuşit(să nu mai am nici un folos) , iar asta îmi e cu adevărat folo­sitor. Caci, dacă aş fi avut vreun folos, cum aş fi ajuns atîtde mare? Apoi. şi tu şi eu sîntem dQar creaturi ( � nu Crea­torul) , cum am putea să ne ştim unul altuia felul? Cum săpoată un om care se apropie de moarte şi nu e bun la nimicsă cunoască un copac la rindul lui fără nici un folos?" Cînd tîmplarul Shi se trezi, îi povesti u cenicu lui visul. .Da­că el chiar doreşte să n u mai aibă nici o trebuinţă, cum seface că se află pe dealul Zeului Pămîntului?", întrebă acesta .• Linlşte! O vorbă să nu mai spui! El însu şi s-a dat îri grijaZeului Pămîntului şi astfel se apără de răul pe care cei cenu-l cunosc ( = nu -i cu nosc lipsa de folos) i l-ar putea face.Dacă nu s-ar fi aflat pe deâlul Zeu lui, cîţi nu s-ar fi găsit să-Idoboare? Şi, pe deasupra, lucrul pe care l-a făcut acest copac
    • CAPITOLUL 22 1 19ca să se păstreze nevătămat nu -l fac toţi copacii. Dacă neapucă m să vorbim despre cI şi-l ju decăm cum judecăm lu­cmrile obişnu ite , o să fim foarte departe de adevăr!" Zhuang zi. cap. 4 " Llill l ea oamenilor" Ziqi din Na nho rătăcea print.re dealu rile din Shang cîndvăzu un copac cu toiu l deosebit, sub u mbra cămia o m ie detrăsuri cu patru cai şi-ar fi găsit cu u şu ri nţă adăpost. Ziqispuse: "Ce fel de copac o mai fi şi ăsta? Hotărît că lemnul lui ·e întm totu l a parte ! " Privind apoi către crengile sale mai mici,văzu că erau cu mult prea îndoite şi s trimbe ca să faci dinele grinzi sau căpriori; uitîndu-se-n jos la tru nchiu l uria ş a lcopacu lui . văzu că avea prea multe nodu ri c a să faci d i n elscîn duri de sicriu. Pu se pe limbă una din fm nzele lui. dargura i se slei şi fu toată o rană. Numai mirosul lui putea să-ţidea o ncbunie ca de beţiv. trei zile fără oprire. "Cu adevărat,zise Ziqi . lemnul copa cului ăstuia nu are nici o folosinţă. Aşaa a uns el să fie atî t de mare. înţeleptu l trebuie să fie la fel jde lipsit de orice folosinţă!" Zhuang zi. cap. 4 .Lumea oamenilor"
    • 23 Puţine vorbe rosteşte natu ra! 1 Vîntul sălbatic nu ţine toată dimi neaţa, ploaia-n şuvoai e nu ţine-o zi întreagă. Cine stîrneşte vîntul şi ploaia? Cerul şi pămîntul . Dacă nici Cerul şi pămîntul nu le pot face să dăinuiască cum o să poată oam enii? De aceea în lucrări le oamenilor cel ce pe D ao îl urmează cu Dao e unu , cel ce are Putere cu Puterea e unu, iar cel ce se pierde cu pierzania e unu . Celui ce cu Puterea e unu Dao îi dă Putere, iar pe cel care merge spre pierzanie Dao îl pierd e . 2 1 . Numeroşi exegeţi preferă să- I urmeze p e Heshang Gong î n lec­tura acestei fraze . citind: .A-ţi împuţina vorbirea este natural. " O ase­menea interpretare este cen trată pe figura Înţeleptu lui, subiectul im­plicit al frazei, care practic învăţă t.ura fără cuvinte şi nefăptuirea, Ăurmînd întru totul natura. În Duo De Jing însă, spre deosebire de altetexte daoiste , ziran, .naturaleţea" sau .spontaneitatea" lucnuilor, nueste un concept filozofic bine definit. ci desemnează fie calitatea de afi .de-Ia-sine" a fiecărui lucru. ne fenomenele naturale. Acest al doileasens pare a fi cel în care este utilizat te rmenul aic i , aşa cum demon­strează şi rindurile imediat următoare (în care este vorba despre vîntşi ploaie) . Wang Bi, urm at. de o parte din exegeţii modemi . echivalează prin.neauzitul" temlenul t radu s de noi rin . uj.in " , la fcl ca în capitolul
    • CAPITO LUL 23 12 1 1 4. unde xil ţstc una din denumirile lui Dao . Pohivit acestei glose. f raza noastră ar putea fi citită şi: .Neauzi1.ul ( = Dao) este na1.ura­ klea". Deşi o asemenea interpretare îşi are valoarea sa filozolk.ă cert.i . ea pare a fi nepotrivitii. in context . În varianta de lectură preferat:c de noi (alături de Lin Yutang şi i Ellen M. Chen) . fraza poate fi apropiat ă de un pasaj din Analectele l u i Confucius : .Maestn.ll a spus: A!? vrea să nu mai vorbesc deloc .• " .. Maestre. spuse Zi Gong. dacă nu veţi mai vorbi. noi ce-o să spunem llIai departe celorlalţi?" .Rosteşte oare Ceru l vreo vorbă? spuse Maes­ t ru l. Cele patru anotimpuri îşi urmează unul altuia. iar lucrurile in­ t ră-n făptură: rosteşt.e oare Ceru l vreo vorbă ?"(XVII : 1 9) 2. În partea finală a capitolului (începind cu rîndul .De aceea în l ucrările oamenilor") am urmat textele de la M awangdui. cate elimină l I 1ulte din ambiguităţiIe variantelor standard. În versiuniIe lui Wang Bi şi Heshang Gong. u ltimele patru rinduri se citesc: .Pe cel care cu Dao e unu. Dao se bucură să-I primească; pe cel care cu Puterea e 1 Inu. Pu terea se bucură să-I primească; pe cel care se pierde. pierza· nia se bucură să- I primească: Acest.or rinduri le umlează. în aceleaşiversiuni tradiţiona le. fraza . din capitolul 1 7: .Dacă nu are de-ajunsîncredere (în ei) . (nici in el cei de j os) n-au încredere. " Chiar şi în lectura ·noastră. ambiguitatea majoră a capitolului nueste rezolvată. întnlcît seria .Dao-Putere-pierzanie" poate fi citită. da­t orită faptului că De) . • Putere". este omofon cu de2 .a obţine" (ter­ menii fiind adesea folosiţi unul în locul celuilalt) . şi ca .Dao--cîştig­pierdere". Am preferat prima variantă. confirmată întru cîtva şi definalul capitolului (Dao mai degrabă dă Putere decît CÎştig) . A citi caErkes .Dao-ist -De-ist- Shi4-ist"·, cu sensul de disCipol sau adoratoral lui Dao. De) şi al unei z�ităti neidentificate numite shi4 , ni se pareforţat. Întregul capitol este destul de paradoxal şi pale să conVnă mate­rial de provenienţă destul de diferită. reunit artificial prin sintagmeprecum .de aceea" . Probabir că. în ma niera caracteristică retoricii în­t regului text, o formulare de tip proverbial sau o frază care are struc­l ura concisă şi caracterul sibilinic al unei maxime (în acest caz, pri­mul rînd al textului) este ilu strată şi explicată în cîteva rinduri. lasfîrşit adăugindu-se o concluzie tipic daoistă. Capitolele 13 şi 22. deexemplu, au exact această structură. Concluzia la care ajunge aicidaoistul după expunerea sensurilor frazei .Puţine vorbe rosteşte na­t ural " nu pare a avea însă nici cea mai mică legătură cu prima partea capitolului. 23. 1 Descrierea unei furtuni. Muzica pămîntului .Respiraţia pămîntulu i, spuse Ziqi , se nu meşte vînt. Aces­ta nu bate întotdeauna. dar. cîn d începe să bată. şuierături(u rioase se ridică din fiecare deschizătură. Tu nu i- ai auzitn iciodată muge tele asurzitoare? Înăltimile măreţe ale păduri-
    • 1 22 DAO DE .JJNGlor de munte şi scorburile u riaşe din copacii ca re măsoa rămulte lungimi la rădăcină se aseamănă unele cu nasu l . al telec u gu ra . cu urechi le. cu locul în care se îmbucă grinzile casei.cu o cupă cu picior. cu o piuă. cu bălli1e sau cu băltoaceie( = locu ri concavc . .. dcsch izătu ri� prin ca rc poate să treacăvintul) . Iar vîn tul trece în goană printre ele. vuind ca şuvoaicJedezlănţu ite. şuierînd ca săgeţile. certin du - se . respirînd . stri­gînd şi urlind. j elind şi bocind. răsunînd în faţă şi răspu nzîndîn urmă . Vîn tu l blînd dă " naştere u nei armonii neînsemnate.iar u raga nul. u nei armonii desăvîrşit e . Cînd fu rtu nile se po­tolesc. toate deschizăturile sîn t goale şi tăcu te . Tu Il-ai văzu tniciodată cum tresaltă şi se mişcă to tu l în fel u rile cele maidiferite?" Zhuang zi. cap . 2 .. Despre iden1 itatea lu cru ri lor"
    • 24 Cine stă pe vîrfu ri nu stă în pIcIOare. C i n e stă pro �ăpit nu merge - n ai nte. Cine pe sine se - a rată nu e luminos. C i ne-şi dă dreptate nu e remarca.biL Cine se preamăreşte nu e vrednic de laudă. C i ne se preaslăveş te nu p o at e dăinui. 1 . Pentru D ao ei îns e am nă2 "prea multe provizii , prea multe bagaj e"3 şi nimănui nu-s pe plac4: deci cel ce pe Dao-l urmează . nu se-nsoţeşte cu ei5. 1 . Aceste şase rinduri apar. u ş or modificate. şi în capitolul 22. 2. Gramatica acestei fraze este destul de ObSCU1;ă. Lectura noastrăurmează interpretarea lui Wang Bi, o echivalare literală fiind: .Dinpunctul de ved ere al lui Dao (ei s e pot) numi ... �. 3. Această frază a primit lecturi destul de diferite. Wang Bi citeşte.resturi de mîncare, t umo ri n eplăcu te " , Hes hang Gong interpretează.lăcomie la mîncare" , iar e xegei ii contemporani parafrazează în gene­ril! prin .lucruri excesive şi fapte inutile", În loc de xing, tradus denoi prin .bagaJe", s - au mai propus şi .haine" sau . fonnă " . Am preferatn J e du ră carc să nu se înde pă rtez e de sensul literal al term e n i lor ,mai ales pen tru că, i n opinia noastră, Dao îşi păstrează , în ri ndu lanterior, şi sensul i n iţial de .drum , cale" . in acest fel. în textul origi na lexistă o compatibilitate semantică perfectă intre cele două rinduri,(:are din pă<;ate nu poate fi recat,ă co nven a bil in traducere. 4. Literal . .toate lucrurile îi urăsc", A citi precum Mair: .Creationabhors su c h extravagances" ni se pare uşor forţat. Waley considerăcă acest rind, împreună cu cele două care il preced, alcătuiesc o ma­Kimă cu sensul de: .Nu da sfaturi in momente nepotrivite. " in opinianoastră, lectura bine cunoscutului sin olog se îndepărtează mult desensul general al c ap i tolu lu i , care nu doreşte decît să sublinieze, şiprin paradoxurile din prima sa parte, faptul că o rice acţiune purtatăpînă în ultimele ei consecinţe este lipsită total de eficienţă, În acestIeI. in acelaşi mod ca şi în capitolul 22, se face de fapt elogiul n e ­ră tuirii.
    • 1 24 DAO D E ,JING 5. LitcmI. "nu stă la un loc cu· ef. Ult imele 1 rei rinduri ilpar şi i nca pitolul :n . 24.1 .. C ine pe s in e se·arată nu e luminos" . Definiţia bunătăţii Ceea ce eu numesc bu năt ate l IU a rc nimic ele - a face cuomenia şi d rc i i p ta ju decată, ci în seamnă. bu n i 1ta tca care vinede la Pu tere ( = din ceea ce se a flă în Sine) . Cel pe care cu îlnumesc bun nu este omenos şi nu arc dreaptă ju decată. cise îngrij eşte numai de îrizestrările pe car e i le-a dat firea . Eusocotcşe că cineva are auzul ascuţit nu cînd îi au de pe ccilalţi ,ci c î n d s e aude p e sine; la fel . cred c ă cineva a re o vederepătrunzătoare nu cînd îi vede pe ceilalţi, ci cin d se vede pesine . Cel care nu se vede pe sine, dar îi vede pe ceilalli. nuaj u nge la sin e , ci rămîne în afară, acesta este u n om careaj unge la ce aj ung toţi oamenii ( - lucrurile exterioa re) , darnu şi la sine. (are împlineşte ce împlinesc ceilal ţi . d ar nu seîmplineşte pe sine. Zhuang zi. ca p . 8 "Degete crescute la u n loc 24.2 "Cine se preamăreşte nu e vrednic de laudă" Pe cînd Confuciu s era prins între Chen şi Cai ( = încon­ju rat. laolaltă cu discipolii, de trupele celor două state , careîl confundau cu altcineva) , şapte zile Ia rîn d nu a mîncatmîncare gătită , Bătrînul Ren se duse să-şi prezinte con dole­anţele şi spuse: "Sînteţi aproape de moarte , nu?" .. Da" :răspu nse Confucius. "Moartea vă e cumva pe plac?" "Nu , ""Am s ă v ă vorbesc acum despre felu l î n care puteţi scăpa d emoarte, Î n Marea d e Răsărit trăieş te u n soi d e păsări care secheamă Yidai. Aceste pasări zboară foarte jos şi încet şi para nu avea nici o însuşire . Cînd zboară stau numai în s toI. iarcuibul şi -l fac nu mai una lîngă alta. Cîn d înai n tează în aer,nici una nu îndrăzneşte să s e pună înaintea suratelor sale.iar cînd se-ntore înapoi . nici una nu î n d răzneşte să stea lau rm ă ; cîn d mănîncă, nici u na nu îndrăzneşte să gl� s te prima.ci în totdeau na îngh i te c e a răma s de h1 celela lte. În acest fcI.rîndu rile lor nu sînt niciod atii rii rtte, oamen i i n u le pot facen ici un rău şi 10atc necazu rile le ocolesc. Copacu l drept e primul tăiat, inr fintin a cu apă dulce eprima care seacă , Dumneavoastră cău taţi să vă fa ceţi podoa­bă din ştiinţa pe care o aveti ca să-i pu teţi minuna pc ne ştiu­tori şi doriţi si1 vii cultivaţi î n delung ca să puteţi a răt.c ingus­ lHmca (dc spiri t) a celo rla lţi; sînteţi strălucitor, de parc ă alimerge ţinînd strîns în mînă soarele şi lu na: iată de ce n-aţi
    • CAPITOLUL 24 i25putut ocoli primej dia î n care v ă allaţi acum . C u multă vremei n urmă , eu a m a uzit un om C l i a,dcvărat împlinit spunînd :" Ci n e se preamăreşte nu e vrednic de lau dă , cine prin fap telesale devine însemnat se prăbuşeşt e , iar cine cunoaşt.e gl oriava cunoaşte şi umilinţa . » Cine poate să lase deoparte însem­n ătatea şi gloria şi să se -ntoarcă printre oamenii de rind? Daocurge peste tot şi nu e luminos; Pu terea se pune - n mişcareşi nu are n imic de-a [ace cu gloria. Cine trăieşte simplu şifiresc este asemănat cu un nebun. El îŞi şterge toate urmeleşi-şi micşorează pu te re a ( = au tori tatea) : e l n u cau tă nici glo ­ria, n ici în semnătatea. As tfel. el nu are de ce să-i învinuiascăpe oameni şi n ici ei nu-i găsesc nici o vină. De omul desăvî rşitn imeni nu află ; dumneavoastră de ce vă place atît de mult săfiţi cunoscu t.?" Zhuang zi, cap. 20 "Copacu l de pe mun tt "
    • 25 A existat Ceva haotic împlini t ! înainte de Cer şi pămînt născut. Fără sunet. fără formă, singur stă şi nu se supune schimbării în cerc învîrti ndu-se, niciodată secat2 : poate fi socotit mama Cerului şi a pămî ntuluP. Eli nu îi ştiu numele, de aceea Dao îi spun4, şi sil i t să- I numesc i-aş zice "cel mare"5: "cel mare", ad ică "mereu înaint{nd"6, "mereu înai ntînd" , adică "îndepărtare", înde p ă rtare� adică "întoarcere" . .. , Dao e mare, Cerul e mare, pămîntul e mare, . . iar regele şi el este mare. În lume se află cei patru mari iar regele e unul dintre ei?: omul ur:mează regula pămîntulu i , pămîntul urmează regula Cerului, Cerul u rmează regula lui Dao, iar Dao îşi urmează propria natură.8 1 . Aşezarea î n acelaşi rind a celor doi termeni. hun2. "haotic", şicheng, "împlinit", cu sensul clar de "format, incheiat, definit, precizat",poate să pară paradoxală europeanului , pentnl care "haotic·. presu­pune dezordinea, incoerenţa şi aleatoriul. ·În cosmologia chineză, ter­menul hW12 desemnează însă o stare de fuziune primordială a Ul1i­versului înaintea divizării şi apoi a ordonării lui coerente în formelevariate ale celor zece mii de lucnlri (ef. cap. 1 4 , nota 2). În acest fel,o asemenea stare poate fi numită "împlinită" în măsura în care uni­tatea este dimensiunea sa fundamentală, iar potenţialitatea deveniriicaracteristica sa rinci a1ă. Referi ndu-se la Dao , care este .mama"
    • CAPITO L U L as 1271 1 , l l Isului (cf. (.ap, 42) , sint.agma " haos îm plini t." sublininză ş i mai mult< l l I t erioritatea sa faţă de toate lucru rilt, Tre bu i e m en ţi ona t , în con t ext., că dd i n irea lui Dao ca �Iucru· nu( ol l s t i t uie o probă în favoarea matclialWiţii sale , cum su sţin unii exe­�qi cont.emporani , intrucit terme n u l WI12 .Iucru", es t.e singurul care <1 s tat multă vreme la dispoziţia filozofilor pentru a denumi o entitate. De aici şi constantul apel. ati t in Dao De Jing cît şi in Zhuang zi, la 1 00muie care să oculteze concreteţea semantică a termenului, prin ca­ re se afirmă că Dao este fără fomlă , fără nume, imperceptibil etc. 2. Acest rind nu apare în textele de la Mawangdui. 3. Am citit .Cer şi pămînt", po m-;t. texte lor de la Mawangdui, şi llU .Subceresc", ca in variantele standard. Încă inainte de descoperi­ rea manuscriselor de la Mawangdui, Ma Xulun , Jiang Xichang, Gao l leng şi alţi exegeţi recomandă aceeaşi lectură, pe baza versiunii lui Fa n Yin gyu a n din di n astia Song şi a altor do u ă variante vechi. 4. Literal .Eu nu îi ştiu numele şi (de aceea folosesc) numele de p o l iteţe, Dao · . 5. În loc de .silit să-I numesc· s-ar putea citi şi .forţind asupra sa o denumire" , ceea ce ar marca poate mai direct inadecvarea ori­ cărui nume la o realitate atit de gre u de circumscris. Sensul de ,.mă­ reţ" al termenului echivalat de noi prin .cel mare" este de asemenea posibil. S. • Mereu înaintînd", în sensul de .a se îndepărta (de un centru), a ieşi in afară", într-un proces de expansiune şi avansare continuă.Waley atrage atenţia asupra omofoniei dintre da1 , "mare", şi da2, .a ajunge" , (.are poate marca o apropiere semantică in tenţionată , fraza dtindu-se: .Marel A a junge înseamnă a înainta. " 7. Erkes, pe baza comentari ulu i lui Heshang Gong, citeşte aici Iit.eral: .the king dwel ls within their u ni ty" . O asemenea lectură reia�i amplifică concepţia tradiţională a triadei Cer-pămînt---() am eni, ai că­ rei termeni sînt menţinuţi constant în legătură prin prezenţa s uvera­ l l u lui, care are acces în acelaşi tim p atît la ordinea cosmică cit şi laord inea oam en i lo r. 8. U n ii exegeţi cont empo ran i şi cei cîţiva traducători care consi­deră că înt re gu l text propune o filozo fie panteistă şi vitalistă citescaici " Dao u rm e ază re gu l a Naturii (ziran)". Termenul ziran ajunge astfelSit desemneze un fel de natura naturans, un principiu anterior şi .su ­perior" calit a t iv lui Dao, În reali tat e . a şa cum anl ma i menţionat şiI I I al tă pa rte, t ra d u ce re a exactă a lui ziran este . (de la) sine (ast)fel�:J ieca re lucru arc un .de-Ia- sine" care e n um ai al său, o calita te careI I fa ce să fie eepa ce este. ca o b ie ct o n t ic determinat., şi n i mi c altceva,Aplicat t u t u ro r lucrurilor, tennenui desemnează to ta li ta tea acestora t libute ind ivid uale, � n a tu rale ţea · lumii naturale , D eşi in alte textedaoist.e t ra n s ferul sema n t ic de la " atribut al n aturii, n at u ra l e ţe " la.. l l a t u ră· est.e re alizat frecvent. ace s t lucru nu pare a s e pe trece şi inI Ju.G De Jing (cu excepţia capitolului 23, u n d e termen u l desemnea7 -iÎ
    • 128 DAO DE , J I NG t ota li tatea fcnomenelor naturale} şi de llce(a o ascmenea int(rpretareîn se n s pan t eist şi vit alis!. uu parc înd rcp Lă tH ;} nici filozofic şi nicifilologi c. ° lonrte interesantă lectură altem<l tivă (si c propusă de un <;.xegetdin din<lstia Tang. Li Yue . urmat şi de (xcgc t ul contemporan ZhangSongru . Acen stă nouă lectură sc hazeaz.c pc a lterarea pun ctuatiei Ir�­ 1.dilionale şi citirea termenului ren2 .. om", ca subiect a l ult imelor pa l Iufraze. Iată acesl e ultime patru rîndllli în in t.crpretarea celor doi exe­geti : .Omul ia drept regulă .pămîn tcscul» pămîntu lui ( = carc sus tinetoate lucrurile, fă ră părtinire) , ,cerescul» Cerului ( = care acoperă inmod eg<ll toate lucmrile), (, calit.atea de Dao») a lui Dao ( = cm-e naştecele zece mii dc luc ru ri fără părtinire) şi firescul în toate ( = naturaato t c uprinzătoare ) . " Toate explica pile din paranteze îi aparţin tot luiLi Yuc , mai puţin ultima, pc care am preluat-o de la Zhang Songru. Mai trebuie adăugat, în legătură cu partea finală a acestui capi tol.că , urmînd varianta .textului vechi" editat de Fu Yi . numeroşi exegeţide orientare marxistă au citit, în loc de wang. • rege", ren2 .om". pen ­Im a conferi capitolului o uniformitate pe care nu o arc (cum au de­monstrat o dată în plus şi textele de la Mawangduil şi pentru aargumenta caracterul .progresist" al lui Lao zi. care, conştient de im­portanţa ma selor. le aşază în rindul .celor patm m ari" . Un alt exeget.con tempora n , Su Jia n , recomandă şi el aceeaşi lectură. argumentindin să prin faptul că formula .. Cer-pămînt�m· este o expresie fixă pccare wang o modifică în mod nefiresc. Te xt u l preia însă şi dezvoltăaceastă formulă , adăugînd şi termenul Dao . deci ipoteza rămîne osimplă ipot.eză. in firmată de textele de la Mawangdui. Xi Tong. unexeget din timpul Republicii. propusese deja o lectură exact contrarăcelei sugerate de exegeţii con temporani. şi anume eliminarea cpmp letăa termenului .om" şi inlocuirea sa cu "rege"_ Cum ren2 este folositadesea în textele vechi cu sensu l de .om al oamenilor, suveran". niciaceastă lectură nu ni se pare justificată . 25. 1 Misterul universului Cerul se învîrteşte oare? Oare pămîn tul stă nemişcat?Soarele şi luna oare trebu ie să se lupte ca să-şi i a l ocu l înceruri? Cine le tine l o r rinduiala şi socoteala? Cine le-ngrijeşteşi -n dru m ă? Cine le face să s e miş t e fără să se- ames te ce înme rsul loI? Să fie ele o:Ie nevoi te să se mişte pentru că seană ceva care le- nchide şi deschide pe toate? Sau poate dinpriCină că se-nvîrtesc mereu de j u r îm prejur şi nu se pot o pri? Din nori să vină ploaia? Din pl o ai e să vină norii? Cineridică norii şi împrăştie ploaia? Cine cu bucu rte le-ndeamnăsă dea u mezeală. dar în mersul lor nu se-amestecă? Vintulse rtdică de la miazănoapte şi bate cîn d către răsărtt. cîndcătre apu s . învîrtindu-se în marele gol de deasupra. Cine îl
    • CAPlroLl J L 2 i 1 29S l I flă pe el în afară şi cine îl t rage inăuntru? Cinc îl face săa d i e . da r in mersul lui nu se - amestecă? Z1 u wn[j zi. cap. 14 " M işcarea Cerului" Puţină-Ştiinţă o întrebă pc Marc,;l şi Dreapta Arm on ie : .Ede aj u ns atunci să îl n um i m Vao?" .. Nu e dt!-ajuns , răspu n s ea Ct asta . Numărul lu c ru rilo r Oll se opreşte la zece mii. dar noispuncm «c ele zece mii de lucru ri,. pen tru că in acest fel ară-1iim că sînt mu l te . Vin aceea şi prici n ă . "Ceru l şi pămîn tu l ­i ndică forma cea m ai mare iar .Yin şi Yang» i n dic ă cea mailllare su flare ( = qiJ ) . Dao cuprin de totu l fără p ărtin i re . însăI l oi nu - l numim a şa decît ca sa a ră tăm cît de mare Şi de mă­rd, este: d e cum i-am dat însă ac(st n ume . o să încea pă ime­. I ia t şi comparatiile ( = di n tre Dao şi numele .Dao.) . D i scu tîn d de spre acest l u cru cum se discu t ă dcspre «cîine. şi «ca!- ( = În r el a tie cu re al i tălil e pe ca rc le d c�emnează aceste nume ) . ho­ t i-I rit că n-o să aj u n gem: prea dcpnrt.e . " Pu ţină -Ştiinţă in trcb ă : Jllt rc cele patru colţu Ii a l e lu m i i:;. i - l l m ijl ocu l celor şas e ho t a re , de u nde s e n asc ş i intră- n lii pt u ră cel e zece mii de lucru ri?" ,.Yin şi Yang, răspu nse Ma­IT:} şi Dreapta Armonie. Ulm I a l tuia- şi dau străl ucire . unul·pc altul se acoperă şi u n u l pc a l tu l se -ndr u m ă . Cele patr,u ....a no timpuri unu l a ltuia - şi U m lC;}i i. unul di n altu l se nasc şiI I Dul pc altul se ueid . _ Deosebi rile d in tre ceea ce do reş ti şi( cea ce nu - ţi e pc plac . dintre c e e a ce cauţ i să ai şi ceea cenu vrei în n ici un chip să fa ci . toa te apar În acela şi fel, iarî mpreunarea m a s e ulu l u i şi a femelei tot din această pricinăse petrece î nto tde au n a întocma i . Împrejurările în care te aOila adăpost şi cele în care eş ti in primej die îşi urmează mereu .bucuriile şi necazurile se nasc unele pe celelalte . iar din atin­gerea celor iu ţi cu cele încete l u cru ri le se string la un loc sause separă . Acestea s în t cele ce pot fi scrise d e s pre r�lităţi Şinumele lor şi cele ce pot fi însemnate despre ascunzişurilee senţiale ale firi i . Perin darea lucmrilor du pă o anume Iind u ­ială are un pri n c ipiu . iar mişc-8rca lor în cerc după o anumeÎnşimire are şi ea o regulă, căci ce a unge la un capăt spre jcapătul celă lalt porneşte. iar ce aj.unge la sfirşit. o ia din nou(k l a început. Ast fel fiinţează Lon te lucruIile . aici se sfirşeşt.e; rbirea şi pînă aici po a te aju n ge cunoaştere a : aici este în săn u mai hotarul fiIii ( = nu şi al l u i Dao) . Omu l care îl vede pc, : , J () n u - i c-8ută ca pătu l şi nici nu caută să-i găseasc ă incepu­t u Iile . Aici o Iice discu ţie se opreşte . " Z11uanq zi, cap . 25 "Zevan�"
    • 26 Greul eş te rădăcina u ş oru l u i; chi bzuiala este stăpîna grab e i l . Pri n unnare pri n cip ele 2 , căl ătorind o zi întreagă, nu-şi părăseşte greaua povară3: oricît de minunate-ar fi priveliştile4 stă calm şi nepăsător5 • Cum oare -ar putea stăpînul a zece mii de care6 să fie uşuratec7 faţă de tot Subcerescul? Uşurinţa duce la pierderea temeliei; graba duce la pierderea stăpînirii.8 1 . Î n loc d e .grabă" se poate citi ş i .nerăbdare ", .agitaţie ", .impe­ tuozitate" sau .impulsivitate". 2. Am tradus prin .principe" tennenul junzi, .omul ales·, model moral şi ţel suprem al educaţiei în confucianism. În context, desigur. termenul nu are acest sens, ci cel iniţial. de .nobil, cavaler, gentilom", de semnînd aici suveranul. În textul standard al lui Wang I3i nu aparejunzi ci shengren, .inţeleptul" ; cum, pe de-o palte, in peste patruzeci de variante (printre care şi textul clasic al legism ului, Han Fei zi. .tex­ tul vechi" editat de Fu Yi etc.) apare junzi şi. pe de altă parte, aceeaşi lectură este confinnată de exegeza modernă şi de manuscrisele de laMawangdui, am preferat să nu îl unnăm aici pe Wang Bi. 3. Prin .greaua povară" am tradus o sintagmă al cărei sens literaleste .car militar cu coviltir folosit pentru a transporta anne , provizii,bagaj e e tc . " . Echivalările şi parafrazele sînt desul de variate, datorităpolisemiei termenului zhong4 care poate însemna .greu" (ca greutate) ..grav. serios" (o boală, o problemă) , .d lficil", .a considera că (un anu­me lucrul este important" e tc. În traducere am încercat. să păstrămceva din ambiguitatea original ului, .greaua povară" , pe lîngă sensuldirect de .bagaj transportat" , refertndu-se şi la povara guvernării. 4. Sintagma echivalat.ă de noi prin .privelişti minunate" a căpătatnumeroase alte lecturi şi int.erpretări. Ast fel, În loc de .privelişU" pu­t.em citi ŞÎ .foişor, turn de pază", .pavilion, turn", .han" şi, prin ex­tensie , .palat", această ultimă glosă fiind de altminteri confinnată detextele de la Mawan dui. La fel, în loc de .minunat" (literal, • 100ios,
    • CAPITO LU L 2G 13 1[ ( 1 1 ! 1 ! il rcj ol loarc") . pc h<lza l Inor o ifcr( n 1r gm fkc lldnscm ll a t ( , u n i i(:(g(l,i 8 1 1 c i t i t "zid" sal i ",deI circ l llar" . Iat ă alte lecturi : " Deşi a re pa-1 1 1 ( el< o m a r( splendoarc. ca re impun re s p ect. " [ co men t a riul Xiang cr) ;.. [)(şi cste Îllconj u rat de lucruri flll m oasc. pc care poate să me; ugă..,ii k a d l1l i rc" [WU Ch e ng - cxeget d i n di n a s tia Yuan - . ,Jiang Xi­( h a ng. Zh a n g S on gru ) ; .. Fiindcă are ziduri şi turn uri de apărarc" [GaoI kng - 1 94:�); .. Numai pcn t ru că pa latul său are ziduri circulare "[ G ao Heng - 1 980) ; "Deşi duce o v ia ţă activă [în palatele sale dep l âccri)" [Ren Jiyu) ; "Deşi duce o viaţă pli nă de glorie şi splendoare "[ S h a Shaohai) ; . . Deşi t răieşte intr- un mediu frumos [î n palate splen­d i ele ) " [Fe n g Dafu) ; "It is o n ly when he is safely behind walls aneiw<lt ch - towers" ( D . e . Lau) ; ..Though insiele the courtyard walls of a !l oisy inn" (Mair) et.c, În versiunca noastră. am încercat să subliniem mmpatibilitatea sema ntică a aces tui rind cu cele imediat anterioare ("câIăt.orie " - .. car/ povară" - . p rivel i şU") . cu menţiunea că această c:ompatibilitatc sc păstrcază şi în cazul unei lecturi la modu l figurat. a t.ut.uror fl-azelor: ,,(.ălăt.oric" pcrioaela de guvernare; .povară" gre­ � � I I Iăţile cîImuirii; .privelişti mi n u na te " ten taţiile luxului, gl o riei şi � p l ă ce ri lo r . 5 . Prin .stă calm" am tradus o s i nta gmă cu sensul literal .cuib dc rînduncle", o metaforă des folosită pentru a desemna caraderul ra lm şi liniştit al unei persoane sau al unor circumstanţe. Heshang G ong şi alţi exegeti preferă însă să citea s că aici .harem", prin para­ ldism cu lectura din rîndul preccdent., .palat". Waley consideră căaceste u l t imc patru rînduri ar fi o maximă definitorie pentru un jullzi. l lIl .. om a les", deşi capitolul nil pare a utiliza termenul junzi în acestsens, Cleary, citind ·met.aforic întregul capitol, propune şi el o lecturăi n teresantă, dar greu de acccptat fil o logic: ..Though they have a lookof prospelity, their rcsting place is transcendent. " 6 Stăpînul a zece mii de care" este conducătorul unui stat pu­ . •l ernic şi bine înzes trat pentru război. 7. Am echivala t prin .. uşuratec" termenul qing, care mai a pare deelo uă ori în capito l , fiind tradus prin .uşor" în rindul întîi şi prin.. uşurinţă" în pe n ul t im ul rind . Polisemia termenului este sim ilară curea a antonimului său, zhong4 , prezentată mai sus. 8. "Stăpînire" - în sensul de ..rol conducător, conducere" . Nume­roase varian te, printre care cea din Han Fei zi şi cea a lui HeshangGong. infirmate însă de textele dc la Mawan gd ui , dau o pronu n ţatăl ent..c l egi stă acestor rindu ri: "Uşurinţa duce la pierderea supuşilor; igraba duce la pierderea stăpî n ulu i : 26. 1 A nu se amesteca in lucrările lumii Ju Que zi îi spuse lui Chang Wu zi : "Am auzit de la Maes­t ru ( Confucius) că Înţeleptul nu se amestecă în lucrările =lumii. El nu urmăreşte folosu l în toate ş i nici nu ocoleşte ceîi e dău n� tor, nu se bucură cînd i se cere aj utorul şi nici nu-l
    • 1 32 DAO DE , J 1 NGu rmează din a dins pe Dao . Cînd nu vorbeşt e . de fapt vorhe şte.iar cînd vorbeşt e . de fa pt n u vorheşt e . Astfel el rătăceşte îna fara - acestei lumi de ţărînă. Maestml socoteşte că a ceste cu ­vinte ( = care îl descriu pe inţelept) sînt prea generale şi ne ­potrivite. însă eu cred că ele arată foarLe bine căile ascunsulu iDao.� Zhuang zi. cap . 2 .Despre identitatea lucrurilor"
    • 27 Cine se pri cepe s ă meargă în ţărînă urme nu las ă; cine se pricepe la vorbe grăieşte fără cu sur; cine se pricepe la socoteli de abac nu are nevoie; cin e se pricepe să- ncuie nu are nici broască, nici lacăt dar poarta n-o poate nimeni deschide; cine se p ricepe să lege nu are nici s foară, n ici noduri dar legătura n-o poate nime ni des face. l Prin urmare Înţeleptul se pricepe mereu s ă-i s alveze pe oameni şi niciodată nu- i părăseşte, se pricepe mereu să salveze lucrurile2 şi niciodată nu le pără seşte.3 Aceasta se cheamă "păstrarea Luminii"4. Astfel, cel bun e s te învăţătorul celui rău5 i ar cel rău este material6 pe ntru cel bun. Cine nu-şi preţuieşte învăţăto rul şi nu-şi iubeşte materialul, chiar şti utor, este pierduF. Aceasta se cheamă " e s e nţa ascun sului"8. 1. Wang Bi comentează intregul pasaj : .Aceste cinci (fraze) explicăl a p tul că nimeni nu trebuie să creeze şi să intemeieze. ci trebuie săurmeze firea lucrurilor şi să nu le ins tituie ca lucruri. dîndu-le formă. " . 2 Lucnlrile " î n sensul larg din expresia .cele zece mii d e lucruri ", •vieţuitoarele, făpturile. creaturile. 3. Textul parc a defini aici o atitudine umanistă a î nţeleptului.("arc aduce salvarea in egală măsură oamenilor şi lucrurilor i nu
    • _DAO DE , J 1 NG c.aband o nează nume. Î n fa pt. n u este vorba de o propensiune că trebine a daoistulu i , .. a salva" însemnînd a ic i , potrivit lui Wang I3i, .aveni î n aj utor firescului celor zecc mii de lucruri ( = a permite fiedirui lucru să se dezvolte pot rivit da tului firii sale) şi a nu sta la origineanici unui lucru ( = a nu iniţia nimic. pentru a nu modifica naturaoriginară a fiecăruia) ". Cu al te cuvintc, şi aceste rinduri definesc o cale a ncfăptuirii. Ia fel ca şi pasajul iniţial al capitolului. 4 . Cei doi termeni pe care i-am tradus prin .păstrarea Luminii"au fost interpretati în feluri destul .de diferite , expresia fiind echivalatăşi prin .. ascunsa iluminare", .a urma iluminarea" , .a urma e ternulDao", .iluminarea interioară", .s trălucirea lucrurilor şi a Î nţeleptului",.a face apel la Lumină" , .a fura Lumina", .a se potrivi luminii" etc.Am citit termenul xiz cu sensul de .. a perpetua, a păstra, a continua"(de obicei o tradiţie) . î n ţeleptul îl urmea7..ă pe Dao întru totul, perpe­tuind .Iumina" pe care a primit-o de la acesta (prin iluminare) în toatefaptele sale. O asemenea lectură pare a fi în spiritul capitolului, aceastăfrază sintetizînd as tfel metaforic sensul tuturor rindurilor antelioare:nefăptuirea este maniera prin care oamenii se modelează după Dao. 5. Textele de la M awangdui citesc aici .cel bun este învăţătorulcelui bun". O asemenea lectură nu mai poate sublinia ideea centralăa acestui final de capitol: binele şi răul se află într-o relaţie de inter­dependenţă şi nici unul nu poate fi abandonat în favoarea celuilalt.Daoistul se află dincolo de categorizările morale, binele şi răul la rin­dul lor coexis tă, dar, la fel ca toate difcrenţierile făcute de oameni,sînt de fapt inexistente in Dao. 6 . Sensul în care este folosit aici termenul tradus de noi prin ,.ma­terial" este fie cel de .obiect de studiu , materia l didactic", fie cel de.materie primă (gata de a fi prelucratăl", în speţă domeniul de aplicarea dOCtriI_ .:i î nţeleptuluI. S-au mai propus şi .bogăţie, avere ", .termende comparaţie" , .��;,ital" etc. 7 Pierdut" - în sensul de .dezorientat, (precum cel care) a ră­ . •tăcit drumul/ Calea". 8 . Sau ,.mIsterioasa ese nţă", .misterul important", .esenţialul şisecretul", .s ecretul esenţial" , .subtilitate crucială" etc. 27. 1 ÎnţeleptUl nu părăse,te pe nimeni Î n statul Lu trăia un om căru ia i se tăiase un picior, penume Shu Shan Cel-fără- degete . Mergind pe călcîie, veni să-Ivadă într-o zi pe Confucius . Acesta îi spuse : .N-aţi avut grijăde dumneavoastră şi u ite ce nenorocire v-a lovit . La ce bunsă mai veniţi acuma la mine?" Cel-fără-degete răspu nse : .Eumi- am pierdut piciorul pentru că n-am avu t ştiinţă desprefelul în care merg lucrurile oamenilor şi pentru că mi-am tra­tat cu u şu rinţă trupul. Acu m, cînd vin aici, mai ani încă înstăpînire ceva mai de pret decît picioru l pe care l-am pierdut
    • • f , "- CAPlmLUL 2 7 135� t ( au t s ă păstrez acest lucru între g. N u s e afl ă ceva p e care( : cru l să nu-l acopere şi nimic pe care pămîntul să nu-l poar-11. Eu am crezut că Maestrul va fi precum Ceru l şi pămîntul,de u nde să ştiu eu că M aestml mă va primi în acest fel?".. Sîn t un prost. zise Con fucius . De ce nu intraţi ca să vă înfă­lt şcz ce am învăţat?" Cel- fără-degete plecă însă. Confucius le spuse atunci discipolilor: ..Acest lucru ar tre­I m i să vă fie şi vouă îndemn . Cel-fără- degete , deşi i s-a tăiat1 1 11 picior, tot mai caută învăţătura, ca să repare ceva din rău l1 ;1 ( l I t înainte, cînd mergea pe căi greşite . Cu cit mai mult arI rthui să facă acelaşi lucru cei a căror Putere este deplină?" Cel -rară-degete îi spuse după aceea lui Lao Dan ( Lao =II) : ,.Confucius a aj uns sau nu să fie u n om desăvîrşit? De cev rea mereu să înveţe de la dumneavoastră? El tot mai cautăsii-şi facă numele cunoscut printr-o învăţătură ciudată, deo­s(bită şi cu totu l aparte; el nu ştie oare că pentru un omdesăvîrşit acest lucru ( î nvăţătura lui ) este precum lanţuri­ =le şi cătu şele?" .De ce nu l-ai făcut să vadă că viaţa şi moar­l e a şi cele cu putinţă şi cele cu neputinţă sînt un singur fir:;; i un singur şirag nesfîrşit. astfel dezlegîndu -l de lanţu ri şide cătu şe?" .Dacă Cerul l - a pedepsit, răspunse Cel-fără- de- .gete , cum aş putea eu oare să-I dezleg?" Zhuang zi, cap. 5 "Dovezi ale de plinătăţii Putelii" Shentu Jia, căruia i se tăiase u n picior, studia, laolaltă( I l Zi Chan ( mare dregător) din Zheng, sub îndrumarea lui = I lohun Wu ren. Zi Chan îi spuse lui Shentu Jia: .Dacă ies eu I l lai intii , rămîneţi in urmă; dacă ieşiţi dumneavoastră p rimu l ,( I l am să mai răniîn o clipă , " A doua zi , c e i doi erau aşezaţi p e aceeaşi rogojină î n sala in care îşi primeau învăţătura, cind Zi Chan zise: "Dacă ies( I l mai intii , rămîneţi în u rmă; dacă ieşiţi dumneavoastră pri­l I I u l , eu am să mai rămîn o clipă , Acum tocma i vreau să plec,v re ţi sau nu să rămîne1i in urmă? De altm interi, cînd vede ţi1 1 1 1 mare dregător" dumneavoastră nu vă daţi la o parte din( ;. [ea lui ( = nu a ră taţi re s pectu l c uveni t) Poate vă credeţi ,n l lnva d e opo trivă c u mine?" ,.În casa Ma estru lui, răspu nse Shcn tu Jia, mai există oare1 J l : 1 ri dregă tori? Dregătoria dumneavoastră m u l tă bucurie vă; I r ! l ce şi vă credeţi mai presu s decît c e i l a l ţi oameni. Eu am; l l l :l.i t spunîndu -se : . Pc oglinda care s trălu c e şte precum cleş­I : l ru I . lf 1rîna şi p raful n u se a şază , căci dacă s - ar a şe za n - a r
    • 1 36 DAO DE ,liNGmai străluci. Dacă stai multă vreme laolaltă cu oamenii vred­nici ai să fii şi tu fără greşeală . » Cel de la care vă pri m i ţimăreţia este Maestrul, însă· tot mai rosti ti asemenea vorbe:oare nu e aceasta o greşeală?" Zi Chan replic.- "Deşi sînteti aşa cum sînteţi ( i: mutila t. =c a pedeapsă pentru o faptă rea) . tot mai vreti să vă luaV laîntrecere cu Yao ( = împărat legen da r) în privinţa bunătălii.O simplă socoteală a Puterii (care v-a mai rămas) n-ar il deaj uns ca s ă vă facă să vă înto arce ţi la sine ( să ve dc ţi gre­ =şelile săvîrşite în trecut şi poziţia umilă, să vă evaluaţi cumtrebuie)?" "Cei care pun greşelile lor pe socoteala altora, socotind cănu meritau să-şi piardă piciorul , sînt mulţi. însă cei care sesocotesc ei înşişi vinovaţi , socotind că nu meritau să- şi păs­treze piciorul, sînt foarte puţini . Nu mai omul înzestrat cu Pu­tere poate să cunoască ceea cc nu po a t e fi oco li t şi se supuneliniştit sortii . Cine rătăcea în faţa ţintei cînd Yi ( celebru =arcaş din Antic h i tate) îşi încorda a rcul trebuia să fie lovi t desăgeată; dacă totuşi nu era lovit, însemna că aşa îi Ii.lsesescris. Oamenii care sînt întregi la trup şi rîd de mine că nuam de cît un picior sînt nu meroşi , iar îna i n t e aceasta era opricină de mare su părare pentru mine; după ce am ajuns încasa M ae stru lu i , am incetat să mă mai supăr şi m -am intors( = mi-am reluat natura originară eternă ) . Nu ştiu dacă nucumva Maestrul m-a pu rificat prin Bine. De nouăsprezece anirătăcesc cu Maestrul ( = pe tărîmul lui Dao) şi o elipă n-ammai avut ştiinţă de faptu l că mi s-a tăiat u n picior. Acumdumneavoastră şi cu mine rătăcim in lumea interioară ( ne =perfecţionăm si nele) , însă dumneavoastră vă legaţi de ceea cese află în afara mea: oare nu e aceasta o greşeală?" Zi Chan se ruşină şi, schimbîndu -se la faţ ă şi la înfăţişare,spuse: "Vă rog mult să nu mai spu neţi nimic despre asta !" Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi a le drplinătăţii Puterii"
    • 28 Cine cunoaşte mascul inul şi păstrează femininul 1 devine albia Subcerescului2: fiind albia Sub cerescului nu părăseşte eterna Putere3 şi se întoarce - n pruncie4. Cine cunoaşte albul şi păstrează negrul5 devine modelul Subcerescului6: fiind modelul Subcerescului nu se abate de la eterna Putere şi se întoarce în nemărginire . 7 Cine cunoaşte gloria şi păstrează umilinţa devi ne valea Subcerescului: fiind valea Subcerescului îi aj unge eterna Putere8 şi se întoarce la starea lemnului · nelucrat. Prin lucrare, lemnul nelucrat devine uneaItă9 iar Î nţeleptul , folosind- o, ajunge mai marele dregătorilor: marele sculptor însă nu ciopleşte. lO 1 . Wang I3i co nsideră c ă m as cu lin ul re prezi n tă p oziţia p roem in en­tă. iar femininul poziţia retrasă. ilustrind prin fraza din capi tol ul 7:.Prin urmare Î n ţe lep tu l în s pate se aşază şi astfel în faţă se a fl ă " .Hes han g C.nmg susţine însă că cei doi termeni ar simboliza favoareaşi dlzgraţia. în timp ce majoritatea exegeţilor c�m temp o ra n i îi citescd rep t simboluri ale tăriei şi slăbiciunii. În sfîrşit. alţi c om en tatori vădîn cei doi termeni simboluri ale intuiţiei şi raţiunii. O lec tură aparteeste su gerată de Xu Fancheng care crede că cele două rin du ri s-ar .referi la arta milita ră . avînd sensul de pă strează înţelegerile şi res- . ectă romisiunile".
    • J , , ! ( )l " " , 138 DAO DE .JJÎ m 2. Capătă virtutea ato tc up rinderii . 3. S truc tu ra gramaticală a frazei pennite şi alte lecturi. lată ci teva : .He knows al i the time a p owe r that he never caUs upon in vain" (Waley) ; .eternal Dej docs not change" (Erkes) ; .one will not digressfrom constant virtue" ( Paul J. Lin); .eternal Life ( = Dej ) does not leavehim" (Wilhehn) etc. 4. Intoarcerea in pruncie. menţionată şi în alte capitole. este re­gresiunea simbolică la o stare de inocenţă şi simplitate deplină. an ­terioară dorinţei şi cunoaşterti. regresiune aflată la capătul demersu­rilor (eventual şi al diverselor practici şi te h n ici speCiale) al edaoistului. Iată cum comentează Wan g Bi: .C op ilaş ul nu-şi foloseşteştiinţa (niciodată) . căci el se uneşte cu ştiinţa care vine de la sine( - I ntuiţia) . " 5. Albul este u n simbol comun al gloriei ş i onoarei. î n timp c enegrul este simbolul ruşinii ş i umilinţei. Hesh:mg Gong comenteazăînsă diferit. considerind că cei doi tenneni ar desemn a lum ina ( = ilu­minarea) şi tăce rea : .Deşi cineva se ştie pe sine luminos şi pătrun­zător, trebuie să păstreze această (stare) prin tăcere. ca şi cum s-arafla în tăcere şi ar fi de nevăzut. · Aceeaşi interpretare este nuanţatăde către exegeţii contemporani. care propun perechi de tip u l : .lumi­nat" / . con fuz " . • strălucitor" / .nedesluşit", . poziţie înaltă" / .poziţie umi�Iă" etc. De remarcat că. Ia fel cum .femela" este unul din simbolurilepreferate ale textului (vezi cap . 6. de exem plu ) . şi .în tu ne ri cu l" (sau.încîlceala de minţe. confuzia") este un simbol recurent, Î n ţele p tu l fi­ind. potrivit standardelor relative ale oamenilor. n eş tiutor (cf. cap. 20) ,şi astfel aproape de Dao. 6. Vezi capitolul 22, nota 3. 7. Literal. .a se întoarce în fără-limită". Unii exegeţi au consideratcă sintagma tradusă de noi prin .n emărgi n ire" ar trebu i în fapt să fiecitită ca tai ji. . po lu l suprem . l imita absolu tă. ultima realitate". ceeace este pOSibil. dar nu şi p rob ab i l. in opinia noas tră, Nume ro şi co­mentatori au adus argumente destul de solide cu privire la statutulde interpolare l:!-I ace s tor ultime şase rinduri (aflate într-o sim e tric per­fectă atît cu primele şase rinduri ale capitolului cît şi cu următoareleşase); astfel. ele ar fi mai degrabă o ilustrare sa u un comentşriu alfragmentului in iţia l . sau o introdu cere pentru cel care unnează. Carac ­terul de i nte rp ol a re pare a fi d em on s tra t şi de Zhuang zi (cap,33 . • Sub ­ce rescul") . care îi atribuie lui Lao Dan unn ă toa re le fraze: .Cine cu­noaşte masculinul şi păstreazc fem in in ul devine a lbia Subcerescului ; 1.cine cunoaşte albu l şi păst rează umilinţa devine valea Subcerescului . " c a rac te re d i n t extul ori gi n a l a r t rebui e l im in ate. CuÎ n ace s t fel . 22 d etoa te acestea . se pare că interpolarea s - a produs la o dată fO:lrte tim­pu ri e (aşa cum afinnă şi D . C . La u J . în trucît aceste şase rinduri aparîn a mb e l e texte de la Mawangd u i . Es t e adevărat î n să că în manlscri­sc1e re cen t descoperite aceste ri n d u ri sînt aşeza te la sfirş itu l pasaj uluicare începe cu .Cine cunoaşte glolia . . . " ; această aşezare. tipică pentru
    • CAPITO LU L 2 8 J )I" T l , ,..i t I ( ) /, ( t nn comentariu, întrenlpc cont inuit atea semant ică şi ideatieă a capi­t olului, constituind astfel încă o probă în favoarea statutului incertal acestor fraze. 8 . Sau .etema Pu tcrc îl mul1.l lmeştc", eeea cc nu pare a f otrivit l,Jlîn context. Heshang Gong citeşte aici. după o glosă proprie , .ctemaPutcre (aici) se opreştc". 9. Literal. "cînd lemnul nelucrat se dispersează/împrăştie, devine .unealtă". 10. Aceste ultime trei rinduri sînt construite în jurul relaţiei se­mantice cu totul speCiale stabilite, în context, între guvernare şi cio ­plire . Astfel. "uneltele" sau .. vasele" create prin prelucrarea lemnuluinelucrat ( = simplitatea naturală, natura simplă, nesofisticată a oa­menilor) desemnează în fapt persoanele oficiale şi miniştrii de la curteaunui rege. Pe de altă parte zhiz, .sculptor", de la un sens iniţial de"a tăia, a croi", a a uns să însemne şi .a ciopli, a sculpta" şi, prin jextensie , .a institui, instituţie, sistem", fiind în plus omofon cu zhi3 ,.a guvema". În sfirşit, termenul tradus de noi prin "a ciopli" are şisensul de .a răni, a mutila, a face rău". AsUel. prin interpretarea di­ferită a fiecărui termen, ultîma frază mai poate fi citită şi ca : .mareleconducător nu tale"; .0 mare in stituţie nu face rău" ; .marele sistemnu va fi distrus"; "un mare guvern nu răneşte poporul" ; .. marele maes­tru nu face rău nimăn ui"; .un mare conducător nu face diferenţc"; .0adevărată cioplire nu taie" etc. Am încercat, în traduccre, să păstrămceva din pluralitatea de sensuri a originalului, deşi , în opinia noastră,analogia este destul de clară: starea de simplitate naturală a oame­nilor a fost distrusă în momentul apariţiei guvernării, care instituieordine şi ierarhii subiective şi relative. Dao însuşi (sau cel care îl ur­mează pe Dao) , .marele sculptor", nu introduce aceste diferenţieri,care se manifestă de altminteri prin legi şi ritualuri dăunătoare. Fiindobligat să accepte această stare de lucruri, înţeleptul în guvernarepractică nefăptuirea, .mai marele dregătorilor" rămînînd mereu într-ostare perfectă de nonacţiune şi lăsînd fiecare făptură să-şi urmezerostul. Calea pentru a obţine poziţia de .mai marc al dregătorilor" estesintetizată într-un alt capitol (67) : . ... pentru că nu-ndrăznesc să fiuprimul pot să a jung mai marele dregătOrilor, " Acest capitol reuneşte aproape toate simbolurile textului (.femela" ,.albia" - locul din aval. vezi cap. 8 - , .valea", "umilinţa" şi .lemnulnelucrat") şi cîteva din temele sale centrale (nefăptuirea, întoarcerea) ,fiind astfel, în ciuda statutului de interpolare al unor fraze , unul din ­tre cele mai coerente pasaje din Dan De Jing. Caracterul său repre­zentativ pentnl întreaga carte este confirmat şi de Zhuang zi: în ca­pitolul "Subcercscul" (în care sînt comentate şi expuse din perspectivădaoistă doctrinele celor mai însemnaV filozofi ai vremii) , lui Lao zi ise atribuie fraze din cuprinsul acestui capitol. considerate tipice pen­tru învăţătura sa.
    • 1 40 DAO D E ,J I NG 28. 1 Despre Întoarcerea la adevărata natură .Ce înseamnă Cer? Ce inseamnă om?" , întrebă Spi Iitul Rî ­ulu i . Spirit ul Mării din Nord răspunse: "Cerul face c a bivol iişi ca ii�ă aibă patru picioare . Omul este cel care punc căpăs­trul pe -capul calului şi bagă belciugu l în nă rile bivolulu i . Deaceea se spune că omul nu trebu ie să nimicească ce vine dela Cer, că voinţa oamenilor nu trebuie să-m piedice lucruIilesă-şi împlinească soarta şi că nu treb uie să sacrifici ceea ceai ( ,,; natura origina ră, Pu terea, viaţa) de dragul gloriei . Ur­mind cu atenţie spu sele acestea, fără să te îndepărtezi de ele,te poţi intoarce la adevărata ta natură . " Zhuang zi. cap. 1 7 .Şuvoaicle d e toamnă"
    • 29 Cine va dori sa la în s tăpînire Subcerescul şi-n el să făptuiască 1 . - prea bine văd că nu va putea să o facă: Subcerescul e un vas sacru şi-n el făptuirea nU- i cu putintă2 , căci cine făptu ieşte îl strică iar cine strîn s îl ti ne îl pi erde3 . Dintre l ucruri4 unele merg înainţe, -altele urmează5. unele- s fierbinti . altele sînt reci6, unele sînt tari . altele sînt slabe. unele se-nalţă. altele se prăb uşesc7 . Prin urm are Î nţeleptul părăseşte prea- multul. părăseşte luxosu l . părăseşte exageratul . 8 1 . o lectură alternativă a acestor rinduri . infirmată însă de tra­diţie. ar putea fi: .Generalii ( conducătorii militari) doresc să ia în =stăpînire Subcerescul şi acţionează (in acest scop) . " 2 . Liu Shipei. Yi Shlmding. Ma Xulun. Jiang Xichang ş i Gao Heng.bine cunoscuţi exegeti moderni ai textului. cărora li se adaugă şi FengDafu dintre comentatorii contemporani. introduc imediat după acestrind. pe baza comentariului lui Wang Si şi a variantelor acestui ca­pitol citate în diverse alte texte. un rind simetric de tipul: .şi· nici nupoate fi strîns ţinut" . În acest fel. aceste două rinduri ar realiza ostructură simetrică şi cu următoarele două fraze. Textele de la Ma­wangdui au infimlat însă această lectură. 3. Aceste ultime două rinduri apar şi în capitolul 64. Wang Oi lecomentează astfel: .Este în firea lucnlrilor să fie naturale; de aceeaaceasta ( = natura . firea lucrurilor) poate fi urmată. dar nu se poateacţiona asupra ei . poate fi pătrunsă. dar nu poate fi strins ţinută(= controlată)_ Firea lucrurilor este ve nică. însă dacă im unern vreo
    • 1 42 DAO D E , J 1 NG aqitme a s u pra ci ca va n, hotărît . stricată . Lu crurile vin şi sc duc (d e la sine ) . dar dacă le ţinem st.rins hot.ărît le vom pierde . " 4. Am eliminat, p e baza textelor dc l a M awangdui. confirmat.e şi de alte variante ale tcxtului şi accept ate de unii exegeţi contemporani . conjuncţia care reunea artificial cele două fragmente ale capitolului în variant ele standard. 5. Heshang Gong, care consideră că întregul capitol este unitar şi coerent, interpretează .lucrurile" drept .oamcnii, poporul" şi comen­ tează acest rind: .Cei de jos îl urmează cu siguranţă pe cel de dea­ supra lor, Oliunde se îndreaptă acesta." O lectură relativ asemănătoa­ re propune şi Jiang Xichang, care echivalează: "Este în firea ·oamenilor din Subceresc ca unii să vrea să ITJ.eargă în faţă , iar altora să le placă să vină din urmă. " 6. Cel doi termeni traduşi de noi prin .fierbinte", respectiv .rece" apar în multiple variante grafice, legitimînd astfel numeroase lecturi: .unele expiră, altele inspiră", .unele suflă cald, altele suflă rece", .une­ le respiră încet. altele res piră repede" unele fluieră, altele suflă" etc. . •Toate aceste echivalări, la fel ca şi t.raducerea noastră, nu reuşesc să redea decît parţial legătura dintre suflu/ respiraţie şi cald/ rece care există în textul original. 7. Şi aici variantele grafice destul de diferite au dat naştere la lecturi extrem de variate: .unele înving, altele se prăbuşesc", .unele sprijină, altele cad", .unele se rup, altele sînt stricate", .unii cultivă,alţii distrug", .unele se află în trăsură, altele lîngă trăsură" (l) , .unelesînt fără primejdii. altele te pun în pericol" unele încarcă. altele se . •înclină ", .unele încep , altele termină" etc. Am urmat textele de la Ma­wangdui, prin .a înălţa" echivalînd un termen cu sensul iniţial de .aacumula (pămînt), a face o movilă (de pămînt) " , iar prin .a se prăbuşi"un termen cu sensul de .a (se) distruge, a (se) ruina". În locul structurii .unele ... altele", diverşi exegeţi citesc .uneori ...alteori". ceea ce pune şi mai bine în lumină legea alternanţei şi co­existenţei contrariilor, expusă în acest capitol. 8 Prea-multul" desemnează, potrivit. lui Heshang Gong, dorinţele . •şi poftele lascive, .luxul" se referă la haine şi ornamente, precum şila mîncarea şi băutura excesivă . iar .exageratul" denumeşte palatele.apartamentele . terasele şi pavilloanele. Iată cum comentează Wang Bipasajul final al capitolului: .Toate aceste (expresii de· tipul) «unele ...altele» arată că lucrurile şi evenimentele merg în aceeaşi direcţie sauîn sens cont.rar, se întorc sau revin, şi că nu trebuie. să se acţionezeasupra lor şi că nu trebuie să fie con trolate sau să 11 se facă vreunrău . Înţeleptul atinge desăvîrşirea firescului. (rătăcind) fără piediciprin condiţionările fiecărui lucru. De aceea . el urmează şi nu făp­tuieşte, intră în curgerea lucrurilor şi nu le ţine rinduiala, dînd la oparte ceea ce duce la nedumerire şi ţinîndu - se departe de ceea cederutează. Astfel. inimile (oamenilor) nu sint cuprinse de haos, iarfiecare lucru se potriveşte firii sale . "
    • r: ; P ITO D J L 29 143 29. 1 Anecdotă despre Confucius Un discipol al il l i Lao Lai zi iq ise sii n.dulle lemne de foc.c î n d îl î nt îlni pe Con fucius . La i n t oarcerc îi spu se maestruluisău : ..Acolo ( î n pădure) era l I I l om ÎIla lt în pa rtea de su s �a trupulu i şi scu rt în cea dc jos. aplecat din s pate şi cu ure­chile mu lt depărtate de eap ; după privirea din ochii lui ai zicecii se ocupă dc bu na Iind uire a î n tregului cuprins dintre celepatru mări. Eu nu ştiu al cui fiu ar putea el sa fie . "E Con­ Wfuciu s. Chcamă-l încoace . " Cînd Confucius ve ni la el . Lao La i zi î i spuse : ftQiu( Confu ciusl . nu te mai arăta aşa de mîndru şi de atotştiu ­ =tor şi astfel ai să ajungi un om cu adevărat al e s . W Zhuang zi. cap . 26 .Lucrurile exterioare"
    • 30 Cine prin D ao îl aj ută p e s tă pî nu l oamenilor1 nu fo l o s e ş t e tări a a rm e lor î m po t riva Subcerescului2 căci un asemenea lucru c uven i tă răsplată pr im e ş t e�� : pe locul în c a re oastea se-aşază spi n i i şi b u ru i e n i l e au să răsară iar după o m a re- n c l eş tare . ho tă rît vi n e u n an de foamele4 . - Cel i scusit izb indeş te5 şi - apoi se o preş te căci riu î n drăz ne ş te să-şi folosească tăria6, izbîndeşte şi nu se preaslăveşte, i zbî n d e ş t e şi n·u se prearnăreşte 7 , iz bî nd e ş te şi nu se mîndreşteR , izbî n d eş te căci alta nu are a face: aceasta se cheamă "a izbîndi rară a-ţi ară ta tăria"g, Lucrurile înfloresc şi-apoi îmbătrînesclO: ace a sta se c h e am ă "a nu fi cu Dao" l l " Tot c e nu e cu Dao r e p e de piere, 12 1 . Cel care propune doctrina daoistă unui principe feudal - unfilozof itinerant de orientare dao istă sau aparţinînd acestei şcoli . 2. Tennenul echivalat de noi. şi a ici şi mai jos. prin .tărie" poatefi citit şi Ca .a forta" . • a-şi folosi forta" . • a face paradă de f rţă " etc. oNuanţele obţi nut.e TI n modifică substanţial sensul frazei. 3. Acest rind a mai fost echivalat.. în funcţie de lectura tennenuluiparafrazat prin .a-şi primi ră splata " , in numeroase aIte feluri: .act.ionsreturn onto ones head" (Wilhelm ] : .this will invite retaliation" (Pa ul,1. Lin): .sllch doin gs are well rcqu i tted " (Erkes) ; .such a course isIikeIy to boomerang" (Mair) ; .Such alTairs have a way of returning"(Ellen M. Chen) etc. Heshan Con f consideră că munenii ii dau su-
    • CAPITO LU L 30 1 45vcnmului o bincll lcritată răsplată ( � .nu an nimic a -i reproşa") t.oc ­mai pentru c ănu folose şte amlcle îm p o t riva lor. 4 . Aceste u l 1 ime două rînduri nu apar în text.ele de la Mawangdui.iar coment atorii contemporani le consideră a fi o interpolare. 5. TemleTlUl shan • • eel iscusit". poate fi echivalat şi prin .cel burl".însă o lectură din perspectivă morală nu pare a fi foarte potrivită .Majo ritatea traducătorîlor şi exegeţilor considt!ră . pe b un ă drcptatc.că termenul dcsemnează mai degrab ă un bu n gen e ral. un bun con­ducător de oşti . in loc de .a izbîndi" ( � a aj u nge la rezulta tu l dOrit )s -au mai propus şi .a învin ge . a obtine victOlia " sau .a aj u ta . a d aaju tor la nevoie". f). Sau "nu îndrăzneşte să facă ap el la forţă" • • nu folo&e � t e forţam să pună mîna p c ceva " . • nu înd răzneş·tc să ia cu de-a sila" ei c.I n diferent dc lectură. fraza se referă cu Siguranţă la arta ră zhoiu lui . 7. Două rind u ri cu sens asemănător apar şi în capitole{ 22 şi 24 . 8 . Li tera l . "TIU e arogant". 9 . A citit. pe baza textelor de la M a wangd u i . o concluzie la ce l r: mprezentate mai S 1 l s . acest U p d e frază. care s i n te tizează suhstantau n ui p a saj mai extins. ap ărînd destul de des în Dan De ,ling. Lect uranoa stră este co u fi nnată şi dc at.e n u mero a s e varIa nte tradiţion ale.ca rc int.roduc tof. o concluzi e . de tipul .aceasta (este) " . Potrivit varian­telor standard a le lui Wang Bi !ii Heshang Gong. rindul ar trebui citit.sim etric : .izb î n de ş t e dar nu fo lose ş te tăria". Ca ş i mai sus. în loc de.(a· V arăta) t ăI;a" se poate citi .a folosi forţa� . • a forţa" etc . 1 0 . Sau .lucrurile (pentru că) înfloresc. de a ceea ş i îmbălrînes<:".Gao He ng ( 1 943) . urmat de D.C. Lau. ci te ş tc întregul rînd: .Cînd lu­cmrile care înfloresc ( = aflate la maturitate) fac rău celor bătrine( - aceasta se cheamă ... ) . " Lectura este întemeiată pe o glosă îndrep­tăţită din punct de vedere filologic. dar manuscrisele de la M awangdu ipar a confirma interpretarea trad i ţio nală: .Cînd lucrurile sînt în floare( � tinere. la maturitate) şi totuşi bătrîne ( - aceasta se cheamă ... J . " I l . Literal. . n u (este) Dao". Sensul este obscur. aceste fraze în­cercînd probabil să construiască o analo gie între arta militară şi viaţapla ntelor: cind accstea .se întăresc" ( = cresc şi se dezvoltă şi nu maiau fragilitatea· şi elasticitatea vlăstaru luiJ . se olllesc sau se usucă re­pede după ac ee a . La fel. cu cît o oaste este mai tarc şi foloseşte maimult violenta şi forţa. cu atît mai repede piere. Această analogie estedezvoltată pe larg În cap i tol u l 76. î n finalul căruia o găsim expusăd irect: • . .. dacă oastea e tarc. nu are izbîndă. iar copacul de-i tare.va fi tă i at . · A ci ti precum Clea ry: .(lf you pe ak in strength. you thenage); this. it is said. is u n gui ded" nu pare a fi recomandabil. 1 2. Aceste ultime trei rînduri se regăsesc şi în c ap i tol u l 55.
    • l i} ti DAO DE ,J I NG 30. 1 Pericolul de - a avea o oaste înţeleptul nu soco teşte en este o,b liga toli u ceca ce e ohli­ga toliu ( � în opin ia oame n ilo r) şi din acea stă plicină el n use foloseşte dc arme, Oamenii d e rînd socotesc eă ceea ce nue obligatoriu cste de fa pt obligatoriu . şi de aceea se folosescde multe ori d e arme , Cel carc e deprins cu armele caută p li nfiece faptă să-şi împrMnească pofta inim ii; cel care s e bizu ie pctăria armelor re pe de piere. Zhuang zi. cap, 32 .Lie Yukou·
    • 31 "Armel e nu sînt unelte de b u n augurlşi nim ănui nu-s pe plac:deci cel ce pe Dao-l urmeazănu se-nsoţeşte cu ele . 2Principele3în vreme de pace preţuieşte stînga,în război pe dreapta pune preţ4.De aceeaarmele nu sînt uneltele principeluicăci nu sînt unelte de bun augur5,şi numai cînd alta nu are a facele foloseşte :el pune însă calmul şi reţinereamai presus de orice6şi faptele de arme nu -i par frumoase7.Dacă i s-ar părea frumoase,uciderea oamenilor b ucurie i-ar face:cel ce se bucură cînd ucide oameninu-şi împlineşte voia în Subceresc.Prin urmareîn lucrările de bun augurstinga se cuvine cinstită,iar în lucrările de rău augurdreapta se cuvine cinstită.De aceeaa dou a căpetenie în stinga se-aşazăiar mai marele oastei în dreapta se- aşază:adică se-aşază potrivit ritualului funerar.Uciderea mulţimilor de oamenicu lacrimi şi j ale se cade-a fi plînsă;izbînda în luptăcu n tualuri funerare se cuvine întîm inată.
    • DAo D1:; . JING Acest capitol nn estc comen ta t de Wa ng m, ceea ce i - a făcut peunii exegpţi să-I con sid e re o in terpolare t irzie sa u, mai degrabă, săsusţină că unui prim nucleu al text ului i s - au adăugat comentariilelui Wang Ei. Textele de la Mawangdui, ca re diferă foart.e puţin aici deva riantele standard şi pe care le -am umlat aproape în ţo ta litate inechivalarca acestui capitol, demonstrează însă că, dacă este vorba deo in terpolare, aceas ta s-a produs foarte devreme şi că in nici un caznu datorăm fomla actuală a textulni unui accident de copiere în Ulmacăruia comentariile lui Wang Bi s-au amestecat cu textul original. Cutoate acestea, caracterul puţin închegat al capitolulu i nu poate fi con­testat: numeroasele fraze redundante , repetiţiile şi dezvoltările în stilulcomentariului explicativ, prezen ţa conjuncţiilor şi a locuţiunilor con­juncţionale de tipul "de aceea", .. prin urmare", .. deci" etc. (introducîndde obicei în comentarii fraze care sintetizează sensul celor expuse încuprin sul textului) constituie bune dovezi în acest sens. În plus, ceidoi termeni din jargonul militar care apar in finalul capitolului (tra­duşi de noi prin "a doua căpetenie" , respectiv "mai marele oast.ei") auînceput să fie folosiţi numai În dinastia Han ; acest lucru poate săarate fie că aces t capitol a fost adăugat celorlalte relativ tîrziu (pro­babil în secolul -2), fie că în acea perioadă comentariile unui exegetsau editor necunoscut s -au amestecat iremediabil cu substanţa tex­tului original. Numeroşi exegeţi chinezi modemi şi contemporani şi chiar uniitraducători (spre exemplu D.e. Lau) au propus diferJte rearanjări aleco nţinutului capitolului , eliminînd chiar pasaje întregi. Noi am prefe­rat să urmăm , cum am spus mai sus, textele de la Mawangdui. 1. În variantele standard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong apărea,ca atribut pentru .arme", şi un termen cu sen�ul de .bun. de bunăcalitate" sau .ornamentat" (după cum il glosează Heshang Gong) , iarîn .textul vechi" apărea un alt.ul. cu sen su l de .frumos". Exegeza tra­diţională a interpretat sintagma .armele bune / frumoase" ca un nume/teneric pentru cele cinci tipuri de arme folosite în vechime. arcul.săgeţile. suliţa etc . Potrivit gloseor exegetului modern Wang Niansun.acceptate şi de Gao Heng. D . e . Lau şi alţi comentatori. primele patrurinduri ale capitolului ar trebui citite : .Tocmai pentru că armele sîn tunelte de rău augur şi (tocmai pentru că) nimeni nu le place. (deaceea) cel ce pe Dao îl urmează nu se însoţeşte cu ele." Urmînd textelede la Mawangdui. aceste diferenţe de interpretare devin irelevante.Termenul tradus de noi prin .arme" mai poate fi citit şi ca .soldaţi".Qi2 echivalat aici prin "unelte". poate avea şi sensul figurat de .ma­nieră de guvernare" (cf. cap. 36. nota 5) . Într-o asemenea lectură.această primă frază a capitolului nu ar mai sublinia impotrivirea dao­istului faţă de utilizarea armelor şi a forţei in general. ci faţă de doc­trinele militariste ale vremii. cu precădere cea legistă.
    • CAPITO LU l" Jl � 1 40 2. Aceste ult ime t rei lî lHluri sr regăsesc şi în capitolul 24. �l . Am t.radus pr i n .. principe" acelaşi t.e mlen, junzi, ca în capit.olul:W (vezi nota 2) . 4. Stînga est.e Yang şi este pus. în re laţie cu pacea, fericirea şi ifa st.ul ceremoniilor din palat ; dreapta este Yin şi est.e corelată cu doliu l�i evenimentele neprielnice. 5. Aceste ult ime trei rinduri ar trebui citite, pot rivit. variant.elorst andard : ,,Armele nu sînt unelte de bun augur şi nu sînt uneltele1 l llui principe. " 6. Sintagma echivalată de noi prin "a punc ... mai presus de orice"are sensul literal de "este/ devine superior". De aici, diverse nuanţeprecum: .calmul şi reţinerea îl fac (pe principe) să fie principe ( «su­ ,=perior j", "calmul şi reţinerea constituie cele mai înalte valorii cea mai ..bună politică" etc. O lectură directă pe baza textelor de la Mawangduieste greu de acceptat: .Ascuţimea şi solidita tea armelor sînt mai pre­sus dc mice." Este po sibil ca diferenţa să se da toreze unei gratii co­ntpte. 7. Pot rivit variantelor sta ndard , acest rind i1f trebui citit: .învinge,dar nu consideră (Victoria) un lucm fmmos ( = demn de admiraţie) . " 3 1 . 1 Despre cit d e lipsită de substanţă este o victorie Ducele Wu ( ducele Wu din Wei, un mare războinic) îl = î n trebă pe Xu Wugui: "De multă vreme doream să mă întîl­ ncsc cu dumneavoastră. Aş vrea să-mi iubesc poporu l ( să = practic omenia) şi, u rmînd numai dreapt.a judecată , să l a s ar­ mele deoparte . Un asemenea lucru e oare cu putinţă?" Xu Wu gui răspunse : "Nu e cu pu tinţă. De îndată ce-ai începu t să-i iubeşti pe oameni, ai început să le faci şi rău: cînd ai hisat toate armele deoparte, ai pus şi temelia pentru. făurirea de noi anne . Dacă Măria Ta începe cu aceste lucruri , mi-e t camă că nu-ţi vei împlini vrerea, căci toate fap tele de bine sînt instru.mente ale răului. Dacă Măria Ta urmează omenia şi dreapta judecată, vei fi doar mai aproape de făţărniCie, For­ma mereu dă naştere unei alte forme ( omenia şi dreapta =j u decată întotdeauna provoacă apariţia făţărniciei). orice îm­plinire duce la prăbuşire , iar schimbările aduc întotdeau naf<lzboaie. Măria Ta nu trebuie să-ţi aşezi la vedere rînduriledc războinici , între foişoarele Li şi Qiao, şi nici pedestraşii şicălăreţii în curţile palatu lui Jiutan ( să nu faci paradă de =lorţă) , Nu ascunde în inimă ginduri rele numai ca să poţi să-ţiatingi ţelul şi nu căuta să izbindeşti punind lucrurile la caledinainte , prin viclen ie ori prin război. Dacă ucizi oameni(= populaţia unui al t stat. într-un război de cucerire) şi pă­mînturile tale a jung de două ori mai întinse, totu l numai ca
    • 1 50 DAO D E ,JING să-ţi împl ineşti p orni ril e egoiste - la cc e bun un asemenea război? U n d e se al1 ă ( = în ee constă/ ce valoare are) o ase­ menea izbîn d ii ? Măria Ta trebu ie să te opreşti şi să- ţi cl l i tivi Adevăm l lăunt rie , pentm a te potrivi Cerulu i şi pămîntu lui şi. a nu me rge niciodată împotriva lor: în acest fel, oamenii n-au să mai ştie ee înseamnă moartea. Ce folos i-ar mai aduee atunci Măriei Tale să lase armele cu to tu l deoparte?" Zhuang zi. cap. 24 ..xu Wugui"
    • 32 D ao e întotdeauna fără d e nume. D eşi lemnul nelucrat este mărunt! nimeni în tot Subcerescul nu-l poate supune2• Dacă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure ar veni să li se-nchine3, Cerul şi pămîntul s-ar uni şi rouă dulce-ar cădea4, nimeni nu le-ar mai porunci oamenilor care singuri şi:.. ar găsi buna aşeL:are5. Cînd a-nceput cioplirea s-au ivit însă nu mele6; o dată ce numele s-au ivit trebuie să ştii să t� opreştF: ştiind să te opreşti , vei ocoli primejdia. Astfel, D ao este în Subceresc precum şuvoaiele repezi faţă de rîuri şi mare. 8 Sinologii sus ţineau î n general. p e baza unei analize detaliate avocabularului folosit în acest capitol . că o parte din comentariul luiW.1l1g I3i este amestecat cu textul original . Textele dc la M awa ngdui;111 infimlat aceas tă ipoteză : 1 . Aceste doua rinduri sînt extrem de simple în textul original ,1 I ii. lipsa punduatkÎ şi pluralita tea de re1aţ,ii gramat.icale care se pot" l abili între termen i au dat naştere la n 1 l meroase lecturi. În afaraj l l l J1 c tu aţiei standard. impu să de Wa ng Ai şi Heshang Gong şi umlatăc i " marea majorit <l t.e a exegetilor c h inezi , cel puţin alte două feluri dcI I l I1ctuaţie sîn t posibile. prima propusă de Wang Fuz h i . un celebruI I JlIlent.ator de la sfirşitul diriastiei M in ( 1 368- 1 6441 . iar cealaltă de
    • 1 52 DAO D E . J I NGcăt re Hu Shi, bine cunoscut sinolog m o dern . in plus , nu se po a testabili cu certitudine c me este regimul grama tical al te rnl e nu lu lchang, echivalat de noi plin "întotdcauna", c are p oate fi ci t i t atitacl verb ia l cît şi adjcct ival. I ată a lte citcva posibile lect.uri: "Dao e s t eete rn , est.e fără nume , este lemn u l nelucrat: deşi est.e mărunt ... ":"Dao este etern şi nu arc nume. Lemnul n elucrat, deşi mănmt ... ";"Dao este etern. Lemn ul ne lucrat şi fără de n um e , deşi mărun t . . . ":"Dao e s te int otdeau na/Ia origine lemnul n e l u crat şi rară de nume;deşi mărunt ... "; .Eternul Dao este rară d e nume . Lemnul ne luc rat . .. ";.Eternul Dao este lemnul nel u crat şi fără de nume . Deşi mărunt ... ";.Dao nu are un llume consta nt. Lemnul nelucrat ... " etc . În traducerea noastră, legătura din t re aceste două fraze es te cumult mai s lab ă decit într-o echivalare de tipul: "Dao este ... Iemnul ne­lucrat." În fapt. simp l ita tea ( = .lemnul nelucrat") nu este Dao, ci oformă de manifestare s au un atribut al lui Dao, termenul fiind folositîn acest sens într-un ca p ito l foarte · asemănător cu acesta , capitolul37. Cum Dao însuşi estc nenumit, pu re prez intă o simplă denumire,pe care textul o propune în lipsa unei te rminolo gii mai adecvate. Dealtminteri, pc lîngă tema nerap tui rii , care oeupă locul central în ace,stca p ito l . cruciada î mp o t riva actelor de instituire a rcalităţii prin limbaj ,c a temă cen trală a întregului text,-îşi găseşte ş i aici o b u n ă ilustrare. 2. Literal, "nu-l poate trata ca pe un supus, ca pe un in ferior" . 3. Terme n u l cchivalat �iCi prin "a se închina" are sensul iniţial de"oaspete". Dezvoltarea se mantică poate fi explicAltă prin faptul că unoaspete .se închină", se supune şi depune un omagiu gazdei, m ai alesîn cazul în care "gazda" este suveran u l . ca aici. Se n s u l frazei rămînedestu l de clar: dacă regele şi dregătorii lasă oamenii (.cele ze ce mIIdc lu cruri " ) să- Şi păstreze simplitatea şi naturaleţea, 1IU vor avea di­ficultăţi în guvernare. -I ată cum c omente az. l însă Wang Bi aceste rîn­duri: .Îmbrăţişează (simplitatea) lemnului nelucrat şi nu făptui, nu-ţiobosi adevărata natură prin lucruri (ex terioare) . nu ra rău spirituluitău prin dOrinţe; astfel lu crurile vor fi de l a sine oaspeţi (ai spirituluitău ). iar la Dao de la sine vei ajunge . " 4 . Unirea Cerului ş i a pămîntului d i n care apare roua dulce esteun semn de bun augur <;:are indică faptul că armonia şi pacea dom­nesc printre oameni. 5. U nii exegeţi cont.emporani, bazîndu-se pe ambiguitatea grama­ticală a acestor rînduri şi pe po lisemia termenului parafn17..a t de noiprin .a-şi găsi buna aşezare", leagă direct această frază de cele pre­cedente, citind: . . .. rară ca poporului să i s e dea ordine, (roua dulceIeste aşezată / distribuită în mod egal (in Subceresc) . · Este mai probabilînsă că textul intenţionează aici o analogie: la fel cum roua dulce cadeîn mod natural şi fără ca cineva sau ceva să o determine, to t aşa şioamenii îşi găsesc buna aşezare fără ca cineva să le dea vreo poruncă.
    • CAPITO LU L 32 1 53 i n loc de �a-şj găSi buna aşczare" s-au mai propus .(a fi) egal , laId", .a fi în cchilihm", .(a fi) just , impa rţia l" etc . 6 . • Cioplirea" lem nului nelucrat, indcpă rtHrea de simplitate şi na­t umlete , aduce cu sine cunoaşterea şi difcrentele marcatc prin inca­d rn rea intr- u n sistem social cu reguli bine definite. Pericolul nume­lor-inst itutii este subliniat şi în capitolul 28 (vezi nota 1 0) . Datorităpolisemiei termenului zhi2 ( .. a ciopli, a tăia. instituţie. sistem" etc . )numeroase alte lecturt sînt posibile: ..Thc beginning rules t.hose havingnames" (Erkes) : .In the begiuning of creation , aII were given names"(Paul J. Lin): �Whe n creation begins, only then are there namcs" (Wil­helm) : ..As soon as oue begins to divide things u p , there are names"( Mair) : "At thc beginning of institut.ion. names come to be" (Ellen M .Chen) ; .The human civilization arose and there were names" (Lin Yu­t angl etc. 7. Potrivit variantei lui Heshang Gong, acest rind ar trebui echi­valat: .Centl va şti şi el acest lucru /să se opreasc.ă" (ultimul caract.erdife ră de la ediţie la ediţie şi de aceea menţionăm ambele vartante).Prezenţa termenului .Cer" este probabil datora tă unei greşeli de co­picre, iar termenii echivalaţi mai sus prin .a se opri", respectiv prin.. acest (lucru)" sînt omofoni. prezenta lor altemativă în diversele editiiale lui Wang ni constituind o dovadă în plus a caracterului oral alt extului. Unii exegeti exploatează această omofonie. considerind că.acest lucru " se referă la Dao. ajungînd la lec1.urt interesan t.c de genul:.. o dată ce numele s-au ivit. trebuie să-I cunoşti pe Dao ( = să nu t.elaşi atras de relativitatea denumirilor şi astfel să te îndepărtezi deDao)" . Chiar urmind varianta standard fraza poate fi şi mai mult nu­n nţott.ă: .(lucmrile) avînd nume . îşi vor cunoaşte limitele"; o ase menealectură subliniază capacitatea numelor de a determina şi orien ta re­alitatea, unul din subiectele clasice ale filozofiei chineze . Expresia .a şti (unde) să te opreşti" apare şi într-una din cele.Pat ru cărţi" clasice a le confucianismu lui , canonul care a stat la bazaîntregi! culturi tradiţionale secole la rind, anume în Măreaţa fnvăţă­t ură (Da xue) (1.2): .Ştiind unde să te opreşti ( = alături de binele su­prem) , (voinţa ta se va indrepta într-o direcţie) bine determinată, (in­dreptîndu -se într-o direcţie) bine determinată, vei putea sta liniştit( = mintea ta nu se va mişca orbeşte) , stînd liniştit. vei putea să aflipacea (spiritu lui) , aflînd pacea (spiritului) , vei putea să gîndeşti, gin­dind, vei putea să ajungi ( = la locul in <-are trebuie să te opreşti,binele suprem) . " Am încadrat între paranteze o parte din comentartilemarelui neoconfucianist Zhu Xi, încercind să subliniem şi mai multdiferenta uriaşă care există intre textul nostru şi tradiţia confucia­l Iistă. 8. Majoritatea comentatorilor şi traduC.ătorilor. începînd cu WangI3i şi Heshang Gong, preferă să considere că de fapt Subcerescul estefaţă de Dao precum şuvoaiele repezi. Dao însuşi fiind marea in caretotul se varsă şi toate apele se intorc. O asemenea lectură este con-
    • 1 54 DAO DIUrJ.J6fimlată de numeroase pasaje din tex t. în ca re lui Dao i se conferăatribu lul atotcu prinderii. Cu toale aces tea . ordinea t.ermenilor din celetrei rinduri este cea redam de noi. Probabil că analogia are un altsens: la fel cum şuvoaiele curg în mod natural şi firesc în s p re mare.şi Dao însoţeşte apariVa şi devenirea tut.uror lucrurilor. ca regulă alor s au c a n aturaleţe şi fire sc al acestora . ca De! . 32. 1 Caută odihnă acolo unde cunoaşterea nu poate să mai cunoască Cînd Puterea sintetizează în suşirea lu i Dao de a fi Unu şi cînd vorbele îşi caută odihna ( se opresc) acolo unde cu­ � noaşterea nu poate să mai cunoască - aceasta este desăvîr­ şirea. Puterea nu poate să fie una cu însu şirea lui Dao de a fi Unu ( = nu are atributul unităţii şi identităţii pe care îl are Dao) : în discuţii nu poate să apară ceea ce cunoaşterea nu poate să cu noască: să numeşti ( să instaurezi diferenţe) . = aşa cum fac confucianiştii şi moiştii, este de rău augur. Astfel.marea nu refuză a pele care vin dinspre apu s ( marile rîuri =ale Chinei curg către est) : aceasta e ste desăvîrşirea măreţiei (ei) . i nţeleptul cuprinde cu totul Cerul şi pămîntu l . aducîndfoloase întregului Subceresc, însă nimeni nu ştie al cui fiueste e l ( = nu-i ştie numele) . De aceea. în viaţă nu are niciun titlu . iar după moarte nu primeşte un titlu postum, bogăţiinu strînge şi nu-şi face un nume: acesta se cheamă un ommăreţ. Un cîine nu este bun pentru că ştie să latre , iar unom nu este vrednic pentru că e bun de gură: cum ar puteaatunci, din această priCină, să fie măreţ? Nu e de-ajuns săîncerci cu orice preţ să fi i măreţ pentru a fi măreţ şi cu atîtmai puţin pentru a avea Putere. Nimic nu se aseamănă cuCerul şi pămîntul ca măreţie şi nimic nu e atît de întreg caele: dar oare [ac ele ceva ca să aibă această măreţie şi să fie ,atîta de întregi? Cel care cunoaşte măreţu l şi întregul nu cau­tă nimic. nu pierde nimic, nu lasă nimica deoparte şi nu-şiIasă sinele transformat prin lucrurile din a fară: el se întoarceintru sine şi este nesecat , urmează cele din vechime şi numelenu-i p iere: acesta este adevărul omului măreţ. Zhuung zi. cap. 2 4 ..xu Wugui" 32.2 .. A şti să te opreşti " . Spunerile lui Zhuang zi despre ceea ce nu poate fi cunoscut. Viaţa noast ră, ili C o fimită, dar cu noaştcrca nu are niciu n a . Să te foloseşti de ceva care are o limi tă pentru a aj u nge la ceva ce limită nu are estc un lu cru periculos (şi care te
    • 1 55 CN,1T?�NhY2qmizează) . Dacii ştii aceasta şi tot uşi cau ţi cunoaştere a . pe­ricol ul este cu-adcvărn t foarte marc . Zhuang zi, cap . 3 . Lucruri le fundamentale pentnl hrănirea vietii" Dacă ştii să te opreşti acolo unde nu mai poţi înainta încunoaştere . ai atins dcsăvîrşirea . . Zhuang zi. cap 23 . .Gengsang Chu" Ceea ce oamenii cunosc este foarte puţin . Deşi este puţin.dacă se bizuie pe ccea ce nu pot să cunoască . aju ng să cu­noască ce este Cenl l . Zhuang zi. cap. 2 4 ..xu Wugui" Ceea ce ştiutorii nu ştiu ( în comparaţie cu ceea ce ştiu) =se aseamănă cu a privi îndelung ( = în comparaţie cu a privirepe de şi neatent) . Zhuang zi. cap . 23 .Gengsang Chu"
    • 33 Cine-i cunoaşte pe ceilal ţi este ştiutor, cine se cunoaşte pe sine este iluminat. cine- i învi nge pe ceilalţi are putere I , cine se-nvinge pe sine are tărie, cine cunoaşte îndestularea este bogatz, cine merge cu tărie î nainte are vOinţă3 , cine locul nu-şi p ierde dăinuieşte4, . cine moare dar nu se stinge îndelung yieţuieşte5• 1. i n sensul de forţă fizică, spre deosebire de .tărie", care apareîn rîndul Ulm ător, desemnînd tăria de c.a rac t.er. 2. Această afirmaţie este nuanţată în alte două capitole: .cunoscîndîndestularea n-ai să fii umilit" (cap. 44) ; .între nenorociri, nu e unamai mare decît să nu cunoşti mulţumirea ( - îndestularea) " (cap . 46) . 3. Prin .. a merge înainte" am tradus termenul xing, care poate fiechivalat şi prin .act, a cţiun e , a acţiona". Termenul echivalat aici prin.tărie" poate însemna şi .hotărît", .perseverent" , .viguros", .puternic,tare", ..violent", .a forţa" etc. i n loc de .voinţă" se poate citi de ase­menea .ambiţie" sau .. intenţie ". Datorită polisemiei fiecărui termen, şi ·alte lecturi sînt posibile: .cine acţionează cu violenţă/ cine perseverea­ză/ acţionează cu hotărîre / se forţează să facă acţiuni (bune) îşi împli­neşte vOia/are ambiţie / are intenţii (bune ) / are multă vOinţă". 4 . • Locul" men ţionat aici se poate referi la Dao, la natura origi­nară, la naturaleţe , sau, mai pragmatic, la poziţia socială. Waley con­sideră că fraza ar sublinia stabilitatea unei poziţii, te�tul făcînd o ana­logie cu un munte, care , pentru că rămîne întotdeauna în acelaşi loc,poate să dăinuiască. Î n plus , din perspectiva daoismului religios, .10-cui" poate desemna tehnicile de obţinere a longevităţii, care, dacă sîntpracticate constant. duc la prelungirea vieţii. 5. Această frază, potrivit comentariul lui Wang Bi, ar trebui citită:.Cine moare iară ca Dao (urmat de el în t împul vieţii) să piară. înde­lung vieţuieşte. " Dao ar putea să desemneze aici atit regula naturaleţiişi simplităţii, cît şi, Într-o interpretare prefera tă de daoismul religios,metodele specifice de prelungire a vieţii. Nuanţînd şi mai mu lt, alţicomentatori care interpretează textu l din perspectiva daois mului reli­gio s consideră fraza o aluzie directă la eficacitatea tehnicilor daoiste:cel care practică exerciţii speciale nu moare, ci se îndrea tă către ves t ,
    • CAPITO LUL :1:1 1 57l l llde se a flă pa rmlisuI daoist . sau căt re insula nel1m ritorilor. PengLai . i n lect ura noas t ră . " a s e stinge" s e re feră ma i degrabă l a stingerean u melui şi Il amint irii p rintre oameni decî t Ia cxiincţia propriu, zisă.in ac(st sens. o frază a semiinăt ollTe se gă sf!şf.e în Cronica lui ZI /O (21.10ZIU lill l ) . Această interpre ta re p o n te fi s oc o t i tă uşor confucia nistă . îllSăest.e sllinllk de toată exegeza contemporană şi de textele de la Ma· iwangduL 33. 1 Despre bogăţie şi sărăcie impăra tul Yao se duse să viziteze ţinu tul de hotar Hua,iar cel ce sta de strajă la hotar îi spu se: . l<i i binevenit, Înţelep­ tule ! Dă-mi voie să-ţi fac o u rare : să ai parte de viaţă înde­lu nga tă , Înţeleptu le! " .Nu cred că o doresc" , răspunse Yao ."At unci ; să ai parte de bogă ţie, inţeleptule ! " .Nici asta n-aşvrea." .Să ai atu nci parte de mulţi băieţi . Înţeleptule!" .Nici nn asemenea lucru nu doresc . " "Viaţa îndelu ngată , bogă.ţia şicît mai mult băieţi sînt lucrurile pe care le doreşte fiecare .Din ce pIicină ţie nu-ţi sin t pe plac?" "Dacă ai mulţi băieţi,răspunse Yao, ai şi mu lte griji, cînd eşti bogat trebuie să teocupi de mu lte lucruIi, iar de ai parte de-o viaţă îndelungată ,mu lte umil inţe ai să înduri. Nimeni nu poate să-şi hrănească( = să cultive şi să sporească) Puterea cu aces te trei lucru Ii .D i n această pIicină n u a m v ru t s ă aud asemenea urări - " Străj erul zise: .La început a m crezu t că eşti un Înţelept ,dar acum imi dau seama că nu eşti decît un om ales. CîndCerul a dat naştere oamenilor în număr aşa de mare , hotărîtcă t· a dat fiecăruia un rost ( ceva de făcut) . Dacă ai mulţi =băieţi şH dai fiecăru ia un rost, ce griji mai ai? Dacă ai multebogăţii şi trimiţi pe cineva să le-mpartă cu ceilalţi, mai trebuiesă te ocu pi de prea mu lte lucruri? Adăpostul Înţeleptului estela fel ca al prepeliţei ( nu are un adăpost constant); de mîn­ =cat: el mănîncă precum puişorii de pasăre ( se mulţumeşte =cu ceea ce primeşte) ; mersul său se aseamănă cu zborul pă­sărilor, căci nu lasă nici o urmă. Cind Dao domneşte în Sub­ceresc, cu lucruIile la un loc în floreşte, iar cînd Dao nu dom­neşte în Subceresc , ci îŞi cu ltivă Pu terea Şi duce o viaţă lipSităde griji - După o mie de ani se plictiseşte de lume şi o pără­seşte, devenind nemuritor: căIăIind pe noIi albi, ajunge petărîmul Zeului ( di, zeitatea supremă) . Cele trei nenorociIi =( = menţionate mai sus, longevitatea, bogăţia şi un numărmare de băie ţi) nu-l ating în nici un fel şi niciodată nu se aflăin primejdie , Are el oare parte de vreo umilinţă?"
    • 1 58 DAO D B .J I NG Spunînd a cestea . s t răjem l dp la hot ar plecă . Yao î l u rmăşi ·i spuse: Dati -mi voie să vil pun nişte înt rchilri . " ..Întoarce -te ..de unde ai venit ! " . fu însă răspunsul. Zhuang zi. cap. 12 .Cerul şi pămî ntu l" 33.2 Craniul Zh u a ng zi . mergind către statu l Chu . văzu un craniu cutotu l golit ( numai oasele) . dar încă întreg. Lovindu-l cu bi­ =ciuşca. îl întrebă: .Cum de-aţi ajuns în felul acesta? V-aţi bu­curat de plăcerile vieţii şi-aţi pierdut pIincipiu l (călăuzitor alVieţii)? Aţi pierit sub toporul călăului. după ce ţara dumnea­voastră a fost. trecută pIin foc şi sabie? Aţi apucat pe cărăIigreşite Şi. din pIicină că păIinţii. soata şi fiii dumneavoastrăau căpătat un nume rău . aţi muIit de ru şine? Aţi înduratpoate pînă la capăt chinul foamei sau al fIigului? Sau toam­nele şi primăveIile care v-au fost rînduite au ajuns la soroc( � aţi muIit cînd v-a venit timpul)?" Spunînd acestea. trase craniul deoparte . îşi făcu pernă dinel şi se cu lcă. La miezul nopţii. craniu l îl apăru în vis şi-lzise: .Aţi vorbit ca un sofist. Văd că toate vorbele pe carele -aţi rosti t privesc numai necazurile vie ţii. care pier cu toa­tele după ce moIi. DoIiţi să aflaţi cîte ceva despre moarte?" .Da" . răspunse Zhuang zi. "După ce moIi. zise ·craniul.stăpîni şi slujitori nu mai există; lucrăIile celor patru anotim­puri ( = influenţa exercitată de ele asupra celor omeneşti) niciele nu mai există. iar Cerul şi pămîntu l sînt pentru tine toanl­nă şi primăvară. Nici măcar bucuria regească de-a te afla cufaţa la miazăzi ( guvernarea ImpeIiului) nu se poate asemui =cu această stare . " Zhuang z i nu-l crezu şi -l întrebă: .Dacă l - a ş pune pe ce}care are în grijă soarta să dea din nou naştere formei dum­neavoastră ( să vă aducă din nou la viaţă) . să vă dea oase . =carne şi piele . să vă pună din nou alătuIi de păIinţii. soaţaşi fiii dumne avoastră Şi de toţi cunoscuţll din sat. v-ar fi peplac?" Craniu l încruntă adînc din sprîncene a îngrijorare şi spu­se: .Cum oare să schimb eu această bucurie regească pentruoboseala unei vieţi omeneşti?" Zhuang zi. cap. 18 . B u cu ria desăvîrşită" 33.3 Soţia lui Zhuang zi a murit Cînd soţia lui Zhuang zi a muIit, Hui zi se duse s-o bo­cească ( în semn de respect şi prietenie) şi-l găsi pe Zhuang =
    • cAflr r o U J L :�:3 1 59zi n �(,Z<l t pc jos şi ţinînd în t re picioa re Ull lighean În ca re . hii -I c) , rîn t ind de Z()r. la u n 10( eu t ine, zise Hui zi, ti - a crescut copi i i şi .. : tră i tnepoţii pînă ee 1 fl l pul i-a îmbătrînit cu totu l. K de aj u n s (deI lep01 rivit) ca acum, la moartea ci, să nu verşi o singură la­crim a ; nu e prea mult să mai şi baţi în lighean şi să cînţi?" ,.Deloc, răspunse Zhuang zi . Cînd a murit, am fost pestemăsură de îndureraL M - am dus însă înapoi eu gîndul la în­cepu turile ei: ea a fost la începu t lipSită de viaţă; nu nu maică a fost lipsită de viaţă, dar n-a avut nici formă; nu numaieă n-a avu t formă , n-a avu t nici suflu . La un loc cu toate inmijlocul Nedesluşitului ( = haosul primordial) , şi-a schimbatstarea şi a primit suflu; suflul s-a schimbat ( = această stareîn care nu avea decît suflu s-a modificat) şi a primit formă,forma s"a schîmbat şi a primit viaţă. Astăzi din nou s-asehimbat şi a aj uns la moarte. Aceasta ( acest proces) este =la fel ca mersul celor patru anotimpuri, primăvara şi toamna,vara şi iarna. ApOi , ea doarmc-n pace acum într-o odaie uria­şă. Dacă aş izbucni în lacrimi, . eu însumi aş socoti că nupătrund înţt;lesul sortii. De aceea m-am oprit din plîns." Zhuang zi, cap . 1 8 .Bucuria desăvîrşită· 33.4 Cind Zhuang zi era pe moarte Cînd Zhuang zi era pe moarte, discipolii doreau să-i facăo înmormîntare bogată. Zhuang zi spuse: .Cerul şi pămîntu lau să-mi fie sicriu , stelele şi luna au să-mi fie jaduri şi vasede înmormîntare, stelele au să-mi fie pe�le ( obiecte fune­ =rare şi de podoabă îngropate laolaltă cu rIDortul) , iar cele zecemii de lucruri au să mea rgă în urma sicriului meu , Oare în­mormîntarea n-o să fie completă? Ce mai trebuie adăugat?" .Ne e teamă, ziseră discipolii, că Maestrul nostru are săfie hrană pentru ulii şi vulturi. " .Deasupra ( dacă rămîn neîngropat) mă mănîncă vultu­ =rii şi uliii, iar dedesubt ( in pămînt) mă mănîncă greierii şi =furnicile. Să iei de la unii ca să le dai . celorlalţi nu e oare unsemn de părtinire?" Zhuang zi, cap. 32 .Lie Yukou· a murit Lao zi 33.5- Cînd Cînd a murit Lao Dan ( Lao zi) , Qin Yi se duse să-I bo ­ =cească, strigă de trci ori şi ieşi (din camera de veghe) . Undiscipol îl întrebă: .N-aV fost prieten cu Maestrul?" .Ba da",
    • 1 60 DAO D E , J 1 NGrăspun�c Qin Yi. �Atunci se · cade oare să� 1 boci ti nu mai înacest iCI?" ,,1) a , replică Qin YL La început am socotit că cei dinăuntmsînt oamenii l u i ( � d i sc ipoli i lui Lao zi) , dar acum îmi dauscama că nu cste aşa. Cînd am intrat să bocesc, am găsitbătrîni c-3re-1 plîngeau ca pe c o pi lul lor şi copii care-l plingeaude parcă şHu fi plîns mama . Oamcnii strînşi acolo hotărît nutrcbuiau să- şi cautc vorbele ca să vorbească şi nici lacrimileca să plîngă . Un a semenea lucru înseamnă î n să să te înde­pă rtezi de cele ale Cerului ( � de ceea ce este natural) , să daiprea mult frîu liber simţĂmintelor talc omeneşti şi să uiti cutotul de lucrurile cu care ai fost înzestrat. Cei din vechimenumeau aceasta "pedeapsă pent nl cel cc se îndepărtează decele ale Cemhli,.. ·Cînd a venit (în Viaţă), M aest ru lui îi sosisetimpu l sij vină , iar cînd a plecat. Maestrul a u nna t"cclc so­rocite. Cel ce liniştit se află cind îi vine Umpul ( să se nască) �şi lin urmează. cele sorocite nu poate fi atins nici de bucurie,nici de durere. Cei din vechime numeau acest lucru "a desfacelcgătum d a tă de Zeu ( � dO» , " Zhuang zi, cap. 3 .Lucrurile fu ndamentale pentru hrănirea vietii" 33.6 Patru prieteni discută despre viaţă şi moarte Zi Si, Zi Yu , Zi Li şi Zi Lai îş i spuseră unul altuia : "Cinepoate să facă din nefiinţă cap, din viaţă coloană vcrtehrală,iar di n moarte coadă şi cine ştie că viaţa şi moartea, existenţaşi pieirea sint una - pe acela nl-l facem prieten . " Cei patruse privi ră, îşi zîmbiră şi, cu toţii într-un gînd, se-mprietenirăpe dată. Nu după multă vreme, Zi Yu se îmbolnăvi şi Zi Si se dusesă- I vadă. �Măret este Creatorul tuturor lucrurilor! zise Zi Yu.Iată cît de mult a pu tut să m:! sluţească! " in spate îi crescuseo cocoaşă. măru ntaiele sale se aflau în partea de sus a tru­pulu i. obrajii i se ascunseseră în buric, umerii i se înălţaudeasupra capu lui iar oasele de la ceafă se ridicau către cer.Sunările Yin şi Yang din trupul său erau cu totul tulburate,însă mintea nu îi era atinsă şi se afla în largul ei . TIrîndu-sepî nă la o finti ă, se privi în ea şi spuse: .Vai! Mult m - a mai ..nsluţit Creatorul lucrurilor!" "Te supă ră accst lu cru?" , Înt.rebă Zi Yu . �Deloc, de ce sămă su pere? Dacă braţul meu stîng s-ar preschimba într-unc ocoş , aş putea să-I fe!osesc ca să dau de ştire ora din noapte:dacă braţul nicu drept s -ar preschimba într - o arbaleL. , l-aş i
    • CAPITOLUL 33 16 1pu tea folosi ca să dobor cu e l o pa să re pe care să mi-o gătescpc foc. Oaeă osul meu de la noadă s-ar presch imba într-o roată. iar sp iri tul meu intr-un ca l. aş putea să merg astfel în t rii su ră ş i n -aş mai avea nevoie de alta. Apoi . cînd am pri mi t via ţă. îmi venise t im pu l . ia r cînd am s -o pierd . am să urmez ( ele s o rocite. Cel ce l i n i ş t it se află cî nd îi vine timpul şi lin I I rmează c el e sorocite nu p o a t e fi at i n s nici de bucu ri e . nici ele durere. în vec h i m e acest lucru era numi t -a desface legă tu ­ ra. : cel care nu şi-O poate desface singur este strîns în chingi de lucru ri ( = de lucru rile exterioare/ materiale) . Şi-apoi . de mul tă vreme se ştie că lucrurile ( = creaturile) nu pot î n frîn ge Cerul : deci cum să mă supere starea în care mă aflu?� Nu trecu multă vreme şi se îmbolnăvi şi Zi Lai: aproape sufocîndu-se. trăgea să mo ară . în timp ce soaţa şi copi i i săijeleau în pre aj m ă - i . Zi Li ven i să-I vadă . şi le spuse soaţei şi c opi ilor: "Gata! Oaţi ·vă la o p ar te ! Nu - l face ţi să se teamă de prefacere!" Sprij ini n du - se apoi de uşă. îi zise lui Zi Lai: M ăre ţ "este Creatorul tuturor lucrurilor! Ce are să facă el acu m din l i ne ( în ce are să te t ransforme) şi încotro are să te ducă? =Are să te facă ficat de şoarece? Sau are să fa că din ·tine pi­ eiom I unei insecte?" Zi Lai spuse : " O riîncotro îi spu n pă rinţii săi să s e ducă.la ră sărit sau la apu s . la miazăzi sau la mi�noapte. un copilse supune poru n c i i . Supunîndu -se ponmcii p ărin ţi l or. cumoare să nu se supună oamenii puterii lui Yin ş i Yang? Dacăele mă apropie de moarte iar cu nu ascult. atuI1ci eu sînt celnesup u s , iar ele n - au nici o . vină. Păm în tul m-a purtat în for­mă . mi-a dat mIm ca în viaţă. u şu ra rea la bătrîneţe şi odihnain moarte . De aceea, cel care bine mi-a făcut dîndu-mi viaţăbine îmi face şi cînd jmi dă moartea. Uite, dacă un fierar pri­ceput topeşte fier şi fieru l sare în sus (din cu p toru l în care et opit) şi strigă : .Din m ine trebuie să faci numai o Mo Ye( c el ebră sabie din vechime) !-. fierarul hotărît are s ă creadă =că acel fier aduce nenoroc. Astăzi , du pă ce eu am avut parteI le - o fo rm ă de om, dacă m-aş apuca să strig: .Om , fă-mă om! - ,Clcatonll hotlirit are să creadă că sîn t un om care a du ce ne­noroc . Dacă privim Cerul şi pămîntul ca pe un cuptor uriaşşi pe Creator ca pc u n fierar, orice loc în s pre care mergem osă fie potrivit ( orice formă vom primi, este potrivită) . " Ador­ =mi apoi foa rte liniştit şi se trezi plăcut su rpri n s ( - că estesănătos) . Zhuang zi. cap.6 .Marele strămoş şi maestru"
    • 1 62 DAO DE J I NG 33.7 Trei prieteni discută despre viaţă şi moarte Zi Sanghu . Meng Zifan şi Zi Qinzhang îşi spuseră unul altuia: .Cine poate fi laolaltă cu ceea ce nu este cu nimic laolaltă şi acţiona laolaltă cu ceea ce nu acţionează cu nimic laolaltă? Cine poate să urce pînă la cer şi să rătăcească prin­ tre nori , zburdînd şi sărind prin Nemărginire, şi să uite deviaţă şi de moarte?" Cei trei se priviră, îşi zîmbiră şi, cu toţUîntr-un gînd, se împrieteniră pe dată. La scurt timp după aceea, Zi Sanghu muri. Înainte de-a fi îngropat, Confucius află de moartea lui şi-l trimise pe ZI Gong ( = unul di n discipolii săi) să ia parte la cele legate deînmormîntare. Cînd acesta ajunse acolo, îl găsi pe unul (din­tre cei doi prieteni rămaşi) compunînd un cîntec şi pe celălaltcfupind corzile qin-ului ( = un fel de lăută) . amîndoi cîntîndînsă într-un glas: .Of, of. of, Sanghu! Of, of, of, Sanghu! Tute-ai întors la adevărata ta stare, iar noi am rămas aici . oa­meni. numai oameni!" Zi Gong se grăbi să intre şi spuse: ,.Îndrăznesc să întrebdacă este cuviincios ( = se potriveşte bunei-cuviinţe şi riturt­lor) să cîntaţi lîngă un trup neînsufleţit." Cei doi se priviră şi spuseră rîzînd: "Ce ştie oare acest om despre înţelesul bunei­cuviinţe?" Zi Gong se întoarse şi-! povesti toate acestea lui Confu­cius. întrebîndu-l: .Ce fel de oameni sînt aceştia? Ei sînt cutotul necultivaţi. îşi prtvesc trupurile ca pe ceva din afara lorşi cintă lîngă un trup neînsuOeţit fără ca măcar să se schimbela faţă. Eu nu ştiu ce nume să le dau: ce fel de oameni sint aceştia?" "Aceştia. răspu nse Confucius. răt:c cesc in afara lumii. Iar ;}eu rătă.cesc numai înlăuntrul ei . Ce e-n afară şi ce e înăuntrunu se întîlnesc niciodată: am făcut o prostie cînd te-am trimiSacolo să boceşti. Ei îl insotesc pe Creator şi rătăcesc prin uni­ta tca su f1ărtlor Cem lui şi pămîntulu i . Ei socotesc c:i viaţa esteceva adăugat fă ră rost şi crescu l pe dea su pra ( = ca o txcrcs­cenţă) şi că la m oarte aces t lucru e n L i ei t şi dist ru s Avîn d TIasemenea gînduri, cu m sii cunoască ci rîn du i a l a ( = ordi­nea /importanta) vietii. �i a morţii? Ei ia u C l i î:npruml l t( propria form ă ) ( l e l a dife rite lucruri ( eJemen i 2) , pc ("[ re = <.le reI ; l I ese .în unul şi acela şi tr u p : u i tă rit prop r i u l ficat şi defiere şi 0 1 1 - �i bagă în scamil ochii şi II rcch ile ( � îşi i;�l1orăsimtu rile) : vin �i s e dtic, în cep şi sfirşc8c, făr,i să cu noascăincepu t u l ori sfirşi tu l . răt5cind cu totul neş t i u tori în o Ii l l";) l u ·
    • CAPlroLU L ��3 1 63mii de tărină şi mişcîndu-se după voie în lu cră rile nefăptu irii .De ce să se tulbu re ei cu ri tu rile p e c a rc le urmează o n me n i ide ri n d , doar pentru ca aceştia să aibă ceva de văzut §i deauzit?" "Atunci Maestrul de unde ( � d i n interiorul sau din exte­riorul l um ii) îş i trage învăiătura ?" "Pe mine m-a pedepsit Ce­rul. răspunse Confucius . Cu toate acestea , am să-ţi împăr­tăşesc învăţătura mea." .Îndrăznesc să întreb despre metodadumneavoastră" , zise Zi Gong. "Peştii îşi duc viaţa în apă, iaroamenii întru Dao. Cei ce vieţuiesc în apă despică unda la ­curilor, iar hrana pe care-o iau le este de-ajuns; cei ce vie­tu iesc întru Dao nu se amestecă între lucruri şi viaţa lor leeste de-ajuns. De aceea se -spune că peştii uită de sine înrîuri !il lacuri, iar oamenii uită de sine întru Dao.· .Îndrăznesc să întreb despre acei oameni ciudaţi", zise ZiGong N umai oamenii îi socotesc ciu da ţi , Cerul îi socoteşte . •fireşti. De aceea se spune că cine e socotit de Cer un ommărunt este pentru oameni un om ales şi că cine e socotitde oam en i un om ales este pentru Cer un om mărunt." Zhuang zi, ca p . 6 "Marele strămoş ş i maestru"
    • 34 Măre�til Dao e o revărsare ce poate cupri nde şi stînga şi dreapta. 1 Cele zece mii de lucruri prin el intră-n făptură2 iar el nu le stă împotrivă3 : îşi împlineşte lucrarea4 şi nu are nume . 5 E l îmbracă ş i hrăneşte6 c€le zece mii de lucruri şi nu le devine stăpîn?: de aceea8, fiind mereu lipsit de dorinţe, poate fi numit "Măruntul"9 . Cele zece mii de l ucruri la el se întorc: poate fi numit "Măreţul" lO. Prin urmare Î nţeleptul îşi poate împlini măreţi a: pentru că nu face niciodată fapte măreţe, astfel îşi poate împlini măreţia. 1 1 1 . Fraza subliniază simultan două atribute ale lui Dao. privit caun vas sau ca un vîriej din care se nasc lucrurile (vezi şi cap. 4) . Înprimul rind , .revărsarea" lui Dao este atotcuprinzătoare, .seamănă cuplutirea. cu scu fundarea , cu existenţa şi cu nonexistenţa" (HeshangGong) şi .nu e loc în care să nu ajungă, funcţiunea (lui Dao) fiind săcuprindă (tot) . la s tînga şi la dreap ta, sus şi jos şi de jur-imprej ur"(Wang 8i). Apoi, cei doi termeni, .stînga" şi .dreapta", care au multiplesemnificaţii rituale , definesc atributul imparţialităţii lui Dao, pentrucare toate distincţiile, naturale sau artitlciale. sînt inexistente. Acestlucru este reluat şi mai jos, Dao acceptînd în mod egal toate lucrurile,fără să stea împotrivă vreunuia. 2. Literal, .se bizuie/ se bazează e el ca să se nască" .
    • CAPITO LU L 34 1 65 3. Litera l. .nu refu7 nici unul" . accept ind în mod egal ce ..ă e bincşi ce e rău . ce e de bun augu r şi ce c de rău augur etc .. în Dao toMcdiferenţele dispărîn d. Heshang Gong glo�ează însă diferit. o lecturăpot riit. comen tariului să u fiind: .. (Celc zece mii de lucruri) îl aşteapt.ă .ca să (poată să) se nască. " 4. Este vorb a. de sigur. de aducerea în făptură a celor zece mii delucruri. 5 . Originalul este ambiguu în ace st loc, rindul putînd fi echivalatin alte cîteva fcluri : .nu soco teşt.e că (cele zece mii de lucruri) îi apar­tin", .numele nu-i devine cunoscut ( = nu devine celebrul", .nu-şi aro­gă nici un merit", .nu con sideră că are (Putere / s ucces)" etc. Lecturanoastră este motivată de faptul că mai jo� se încearcă, tocmai pentrucă "nu a re nume" , o definire a lui Dao, nu mit .. Mănmt.uIH şi .MăreţuIH• Este interesant de remarcat că mulţi din temlenii din aceste ul­t ime cinci rinduri se regăsesc şi în capitolul 2 şi, parţial. în capitolele 1 0, 5 1 şi 77. Semnificaţia exac tă a acestui lucru este greu de stabilit:este posi bil ca u nul din editorii textului să fi preluat. nesis tematic, ost rudură dej a existentă în altă parte a textu lui - structură destulde putin închegată ea însăşi , de altminteri - , pentru a ilustra sensulprimei fraze. D lcă această afirmaţie este corectă, procesul s-a petre­cut după fixarea în scrîs a textelor de la M awangdui, în care o partedin aceste rinduri nu se regăsesc. 6. Sau .acoperă ca o haină" . în loc de .a îmbrăca", în peste treizecide vmiante , printre care şi cea a lu i . Hcshang Gong, apare "a iubi".Fraza nu există în textele de la Mawangdui. 7. în nu meroase variante. prin tre carc şi .. textu l vechi" , în loc der vei2, echivalat aici prin .a deveni" , apare zlIij , " a cunoaşte", întregu lrînd trebuind tradus: .(cele zece mii de lucruri) C<lre nu-şi cu noscstăpînul/ care nu ştiu că el le este stăpîn". Textele de la Mawangduii n thmă această lec tură. 8. • Dc aceea", nu apme în variantele standard ale lui Wa ng Si şiHeshang Gong, fiind în schimh prezent în .t.extu l vechi" şi în al tecincisprezece variante. Textele de la Mawangdui citesc aici .astfel",ceea ce parc a confirma e;xjstenţa illiţialii. a unci co njl lncţii în acest.1.)c, CE-re a lo"t ulterior eliminată În timpul procesului de editare . 9. O traducere lit era lă ar fi .. poate fi numit ( = categorizat) print.re" de mici /ca aparţinînd micu lui". Aceeaşi st.ructură gram at ic 1Iă , des­ At ul de grcu de echivalat, apare şi mai jos, unde Dao este numit. .Mă-1 (11.1 1�. 1 0. Bazîndu -se pe c(Jmen tariu l lui Wu C heng, d in dinastia Yua n ,i�h ang Songm şi SIla Shaohai in troduc î n ai ntea acestui rînd, prinparalelism cu rîndurile precedente, încă o fra7..ă: .a stfel. fi ind mereul ;iril nume". În acest fel, capitolul ar sublinia şi mai mult legătura dintredorinţă şi cll l l oaşt.ere, u n a din temele cCn trale ale întregului text. I l . Aceste ultime patru rîndUli diferă atît .de mult de la variantăla variantă, incit orice exeget se confruntă cu o lilP liune extrem de
    • 166 OAO OE JINGgreu de lacut. lată alte cîteva variante: .Î ntrucît el ( Dao) nu se =cOllsideră niciodată măreţ. de aceea îşi poate împlini măreţia . " (WangBi) ; .. Prin unnare Î nţeleptul nu face niciodată (fapte) măreţe (sau:..". nu face fapte p rin care să-şi arat.e măreţia" ) . De aceea îşi poateîmplini măreţiA. " (Heshang Gong) : .. Prin unnare Inţeleptul îşi poatell?plini măreVa. Pentru că nu se consideră niciodată mă�eţ. de aceeaîşi poate împlini măreţia. " (.Textul vechi") ; ..Prin urmare I nţeleptulpoate să împlinească (Iucruli) măreţe. Pentru că nu face fapte măreţe (sau: .nu face fapte plin care să-şi arate măreţia") . de aceea poate săîmp linească [lucruri) măreţe." (Textele de la M awangdtiil . Î n plus . încapitolul 63 apar două linduri foarte asemănătoare: .. Prin unnare Î n­ţeleptul nu este niciodată măreţ şi astfel îşi poate-mplini măreţia. " La fel c a exegeţii chinezi contemporani. î n urma colaţionării di­verselor variante am stabilit o variantă proprie. Fără a intra în detaliiasupra criteliilor pe care le-am unnat în stabi lirea ei (vech îmea dife­lită a textelor. posibilitatea greşelilor de copiere. gradul diferit de ci­zelare. frecvenţa unor tenneni în text etc.). ne mărginim să menţio­năm că olice altă variantă de lect.ură poate fi la fel de îndrep tăţită . . Iată cum ar trebui echivalat întregu l capitol potrivit textelor de laMawangdui: .Ono e o revărsare ce poate cuprinde şi stînga şi dreapta:EI î şi împline şte lucrarea şi nu are nume . Cele zece mii de lucnlri seîntorc la el. însă nu le devine stăpin: astfel. fiind mereu lipSit de do­rinţe. poate fi numit ,Măruntuh. Cele zece mii de lucruri se întorc lael. însă nu le devine stăpîn: poate fi numit "Mărcţuh. Prin Unnareînţeleptul poate să împlincască lucruri măreţe : pentn l că nu face fap­te măreţe. de accea poat e să împlincască lucruri măreţe. " 34. 1 Imanenta lui Dao Dongguo zl îl întrebă pe Zhuang zi : .Unde se află ceea cemim iţi Dao?" Nu e loc î n CCirc să nu se ru .. le· . răspunseZhuan g zI . . Spuneţi-mi . unde a n u me . "Se află în greieri şi . "[u mici . " .Şi în ceva şi mai umi l?" . În sem in �el e de mei." .Şiîn ceva şi mai umil?" .În vase şi cărămizi ( în lut) . " "Şi in �c eva şi mai umi l?" . Î n balegă şi în scîm ă . " Dongguo zi nu mai zise nim ic şi atunci Zh u ang zi ii spuse:.Întrebările pe care mi le- aţi pus nu aju ng la s ubs ta n ţă( rămîn Ia sup rafaţă) Cind slujbaşu l ( în administraţie) = . �Huo l-a întrebat pe şeful pietei cum poate să cumpere unporc gras numai aUngî ndu-1 cu pi c iorul acesta i-a spus să ,atingă locul de deasupra copitei ca să- şi dea seama*. Numai în locul de deasupra copitei nu se stringe grăsime. deci astfel poţi *să-ţi dai seama dacă p-oicul este cu adevărat gras. Analogia pare destu lde forţată i n traducere. dar e a este perfect clară în original: la fel cum,
    • CAPllULUL 34 167t1umncF.lvoasirii nu aţi fost dc ac o rd c u faptul c ă Dao n u seîn depărtează de nici un lucru ( ş i n -ati mai re p l ic a t mai =îna inte) . În acest fel esic desăvîrşitul Dao ş i la fe l sînt şi vor­hele cu adevărat măreţe . " ZllI.l ang zi, cap. 22 . f n ţclepciunea călă toreşte î n nord"pornind de la partea inferioară a porcului, realizezi cît e de gras, totastfel, pornind de la lucrurile inferioare şi cu totul neînsemna te , Daodevine şi mai evident. Expresia a devenit. proverbială, modificindu-şiînsă sensul în: .din ce în ce mai rău, a se deteriora pas cu pas".
    • 35 Ţi ne strîns Marea Imagine 1 şi toate di n Subceresc2 au să vină; au să vină şi rău n-o să l i se facă fiindcă e pace. linişte şi mul ţumire:3 iar muzica şi bunătăţile fac toţi trecătorii să poposească. 4 D e -aceea despre Dao vorba spune5: e searbăd ! gust nu are, privind u -1 n -ai ce să vezi, ascultîndu-l n-ai ce s-auzi6, folosindu-l nu-l poţi secătuF . 1 . Am tradus lit.erlI l. �a V.ne strîns" avi nd probabil aici sensu l de .a f;e călăuzi , a unna (Dao) " . "Marea Imagine" este o metaforă pentm Dao , sau, cum consideră Liou Kia-hway, .rintuilion fondamentale duDao". Expresia apare şi în capitolul 4 1 . Nu am găsit o manieră sat is­făcătoare pen tru a reda în româneşte dublul sens al tennenului daI .mare" (ca dimensiuni) , respectiv .mărer. Ne mărginim să menţionămaici că am tradus acest termen prin .mărer în capitolul anterior cîtşi în alte locuri în text. . • 2 Toate din Subceresc" desemnează aici, desigur, oamţni1 careurmează suveranul ce practică nefăptuirea şi care aplică principiiledaoiste în guvernare. 3. O parte din exegeţii chinezi contemporani preferă să citeascătermenu l echivalat de noi prin .pace" ca .de aceea", modificind şi rin­dul anterior: .(t0ti oamenii din) Subceresc au să vină la el şi nu ausă-şi facă rău unii altora ( = între ei sau suveranul lor şi ei suvera­nului) : de aceea vor avea linişte şi mulţumire". 4. Aceste prime şase rinduri rimează în original. constituind unuldin cele mai inchegate fragmente din înt.regul text. 5 De-aceea" apare numai in textele de la Mawangdui, pe care . •le-am urmat in echiva larea ultimelor rinduri ale capitolului. O tradu­cere literală ar fi: .De-aceea despre Dao au apărut (diverse) spuneri.Iată: ... " Victor H. Malr traduce aceeaşi frază in mod diferit: .There­fore, when the Way Is expressed verbally, we say such things as ... "În loc de .vorbă". in variantele standard apare .gură", intreaga frazătrebuind să fie echivalată : .Dao care iese e ură (este searbădl nu
    • CAPlmLUL 3 5 1 69l i re gust) ... " S-au mai propus şi alte echiv::I Iări: .Vorbele d es p re DaoM l l t (scrbede şi fără gust.) ... ", "Dao exprimat p ri n cuvint.e este (searbăd 1 filră gu s t ) ... " ete. În opinia noast ră, este posibil ca textu l să citeze în continuared i n t r-un fond p rov erhia l a l t radiţiei daoiste sau , pur şi sim p l u , să seI I l l t oci leze, nuanţind afi r m a t i i din c ap itole le 4 sau 1 4 , de exemplu. " i l le! mai puţin înc hegat decît pIin1U1 pasaj al capitolului, pasajul" a n Începe aici ar fi putut avea iniţial un statut d e co m e n ta ri u , a un­ j�llId să fie integrat ul ter iO l- în cuplinsul c::lpito l u l u i . N u pu t pm afimlaI I I S] cu cerUl udine acest lucru , ri n d u ri lc (�arc u rmeaz<l put înd fi la1 1 1 de b i ne ilustrarea daoistă a unor aserţiuni provcrbiale pe care . În" t i l l l l eara<; t eristic înt regii cărţi, au to ru l S::IU al llOl;i le fo lo s e sc ca pre­t l , t retolic pe n t ru a - şi i n t roduce şiIlll anţa doc1.J; n a . G. Lit.e ral. aceste u l tim e d o u ă rinduri a r trebui e chival a te : .privit.1 1 1 1 est e su ficient (de mult/de vizibil) pentnl a fi văzut , ascu l tat. nu, -; I c su ficien t (de m u l t / de sonor) pe n tru a fi auzit " . 7 , Unii exege ţi co n s i deră col ace::lstă frază n u e ste simetrică, ci În" I I n l ra st c u cele preeedent.e, trebu i n d tradusă : . ". îIlSci folosindu-l, nupoa t e fi secăt uit. " Am urmat comenta riu,l l u i Wang Bi : nici în varia n ­te le standard , nici în textele de la Mawangdui nu avem vreu n tennen( a rc să p oa tă fi tradu s prin .Însă/dar/ totuşi" şi să marcheze În acestIci con trastul intre acest rînd şi cele anterioare. 35.1 Pacea care există cînd strins il ţii pe Dao Lie zi îi spu se lui Guan Yin : "Omul desăvîrş i t s trăbate ne­�I iut lumea ( e unu cu lucrurile) şi nu în tîl n eş te nici o pie­ =d ică; el trece prin foc şi nu simte că l d ura şi merge fără frică [le deas upra celor zece mii de lucruri ( printre nori . prin =aer etc ) Aş dort să vă întreb cum sc poate ajunge la această . .stare ( de desăvîrşire) ." = ..Aceasta apare. răsp u nse Guan Yin . prin păstrarea suflării(originare) în stare pură. şi nu are nimic de-a face cu şirete­u l a , istel,imea, hotărirea sau îndrăzneala. Aşază-te, am să-ţiexplic . Toate cele care au chip, asemănare. su net şi culoare sîntlucrurt ( făpturi) şi un lucru nu poate fi (Ieo sebit de altul =( � datorită atributelor care sînt comune tuturor) : poatea lunci vreunul să fie mai presu s de celelalte? Nu , căci toatesînt înzestrate cu un chip ( - au condiţionări) . În să lucrurtlesînt create de ceea ce nu are fOfilă şi cu toate se întorc la(cea ce nu se supune p re faceri i : pe cel care-l obtine pc acesta( - Dao) şi -l p ă�trează pînă la capă t, cum să mai poată lu­(ru rile să-I op rească printre ele? Un asemenea om se aşazăin locul unde căi rele ( excese) nu există, s e ascun de în =
    • 1 70 DAO DE .JI NGţe s ătu ra fără de capăt ( = a lui Dao , c are c u prin de toate lu ­c ru ri le) , rătăciml prin ceea ce se află l a inceputul şi sfirşitfI lcelor zccc mii dc lucru ri . El estc unu cu da tu l firi i s al e ( = nuse ahate d c la n atu ra originară) , îşi hrăneşte sufla re a şi-şistri nge la u n loc t o a tă Puterea, spre a pu tca pătru nde pînăla Cr ea to ru l hitu ro r lucrurilor. Ast fel . ce e ceresc in el estepăstra t întrcg, s p i ritu l său nu are fisuri. iar lucrurile ( = ex­terioare) în el nu po t p ătru nde. Un om beat, căzînd din trăsură , se răn eş te, dar n u moare .Oasele şi încheieturile sale sînt la fel ca ale celorl alţi, însăceea ce p ăţ e ş te el e cu totul diferit ( de ce i s-ar întîmpla =unui om care n - a bău t căzînd din trăs ură) Spi ritu l său e ,intreg, el nu ş tie nici că s-a aflat în trăsură, nici că a căzu tdin ea: viaţa şi moartea, spaimele şi frica nu intră î n inimalu i ( = nu-l t ul bu r ă) şi de aceea, cind lucrurile i se p u n împo ­trivă, nu se teme . Dacă pînă şi cel pe care vinul îl face să fieî n tre g este în acest fel , cum are să fie oare cel pe care Ceru lîJ " face să fie intreg? În ţelep tul se ascu nde în cele ale Ce rulu i ,şi de aceea nimic nu-i poate face rău Cel care vrea s ă se .răzbune nu ru pe sabia du şmanului şi chiar cel rău la inimăn u po artă pică olanu lui p ur ta t de vînt (care l-a lovit) . Pornindde la acest Dao (al nefăptuiriiJ , Sub ce resc ul ar fi in pace Şiîn amlOnie ş i n-ar mai c � n oaş te haosul războaielor, i ar pe­deapsa cu moartea n - ar mai exista. Fă să crească cerescul ,n u omenescul. din oameni, c a s ă a jungă p e potriva Cerului .Făcînd s ă crească cerescul d i n fiecare , Puterea se naşte, darfăcînd să crească omenescu l, se nasc tilhărtile. Dacă oameniinu pun niciodată friu cerescului şi nu privesc cu u şu ri n ţăomenescu l din ei, cu toţii au să se apropie de-adevărata lornatură!" Zhuang zi, cap. 19 .A prlcepe viata"
    • 36 t Ce u rmează a fi m i cşo ra t trebuie mai întî i mărit 1 , c e u rm ează a fi sl ăb i t treb uie mai întîi întări t, ce urmează a fi de o pa rte lăsat treb uie mai întîi înălţaP, ce u rmează a fi însuşit, trebuie mai intîi oferit3 : aceasta se cheamă "tainica iluminare"4, Ce .este moale şi slab infringe ce e t.are şi trai nic: peştele nu poat.e părăsi adîncul, armele- ascuţite ale ţării nu tre b u i e arătate supuşil or5, 1. Verbele traduse de noi plin "a măli" şi "a micşora" se referălI l i t,lal. aşa cum demonstrează atit. gmfia lor cît şi glosele d i n SJUlowenjitzi. Ia aripile păsărilor. care cînd se desfac sînt "mărite" şi cînd se"t l"jng sînt "mlcşorate" . De aici , trad ucerile pot fi foarte diferite: "aI l i chide" / .a deschide ", "a (se) re�ine" / "a nu intilni nici o piedică", "aheI stringe" / "a da d rum ul " , "a contracta" / "a dilata" etc. Cele douărinduri se referă , po trivit lui Jiang Xichang, la arta militară şfar tre­Imi echivalate: .Cine urmează a fi distru s, trebuie mai intii infrint. ·La fel de bine, in opinia noastră, ele se pot referi însă la eliminarea,prin aparenta ridicare in favoare , a unui nobil prea puternic. 2. Este vorba, probabil, tot de un nobil - a cărui putere treb uieli mitată, aşa cum demonstrează indirect şi textele de la Mawangdui,pot livit cărora aceste două Iinduri ar trebui echivalate: "Cel pe careu nnează să-I părăseşti - trebuie mai intii să te asocie zi cu el." Nu­meroşi exegeţi consideră insă că aceste două Iinduri preconizează mai((egrabă abandonarea unei maniere de guvernare sau a unei linii po­litice şi a. exponenţilor ei; in acest sens, au mai fost propuse , pentruech ivalarea celor două verbe, perechi de tipul "a distruge" / "a promo­va " , "a aboli" / .a stabili" etc ,
    • 1 72 DAO DE ,JING 3 . Prin .a în suşi " am tradus un temlcn cu scnsul literal de .asmulgI , a lua cu forţa", probilhil cu referin t, ă lil un ttritoriu . Numeroşiexegcti interprctează acest prim pasaj al cn pitolului în mil niera în c arelcgistl l l Hilll Fei zi l-a comcntat , considerind că t.ext.u l ar descrie a icistrMegia de supravieţuire , prin adoptarea unei politiCi ext.rem de prag­matice, a unui s t. t. înconjura t de veci1. i puternici . Această interpretare "leste posibilă şi viabilă , dar t.rebuie poate subliniat fapt.ul că î n treagateorie politică propusă de tex t este centrată pe conceptul nefăpt uirii,care îşi găseşte o bună ilust rare şi aici: urmî n d înt.ru totul legile na­turii , daoistul ştie că orice lucru c.are a ti n ge o extremă se îndrea ptăcătre extrema ceala ltă şi de ace e a, în fiec are din actele sale politice ,urmează ten d inţele intrinseci evoluţiei lucrurilor şi evenimen telor.Astfe l . el nu aC 1ion ează , ci se potriveşte, în fapt, natu rii . 4. Î n loc de .tainica ilumi n are " Feng Dafu citeşte " .strategia as­cunsă", iar Zhang Songru propun e şi el o i n terpretare foarte intere­sa n tă şi în spirit.ul capitolului: .deşi ascuns, totuşi evident " , Dintret raducătorii o c c ide n ta li se de taşează Waley, care echivalează: .This iscalled .dtmm i ng» of ones Iigh t . " 5 . Si n tagma .mmeie-ascuţite" poate n înţeleasă în mai m u lte sen­suri. O lect u ră în sens direct. acceptabilă numai dacă în loc de .su­puşi" citim .oameni ( = loc u it.or i ai altor s tate) ", face din întregul rîndu n îndemn împo t.rîva demonstraţiilor de forţă şi a războiului de dragulrăzb oiului . Într-o altă interpretare , .armele ascuţite" reprezi n tă pedep­sele şi recompen sele, ca manie re preconizate de tradiţie pen tru asi­gurarea une"i bune guvernări şi aplicate cu stricteţe de către l egiştl ,Acestea nu ar trebui n iciodată exercitate (.arătatc su puşilor") . în acestfel oame n ii rămînînd egal i întru Dao şi u rmî n d înt.ru tot u l natura.Wang Bi come n te ază în acest sens şi numero şi exegeţi îl urmează.înt.r-o a t reia lectu rii. , sin tagma l-ar desem n a pe Înţelept, care treb uiesă rămînă necunoscut şi neştiut, semnifk.aţia acestei fraze apropi­indu-se astfel de o aserţiune din c apitolul 1 7: . C e l mai b u n din u·e celde sus este acela desp re care cei de jos de - abia ştiu că există. " Noi am interpret. t în sens mal larg , considfrind c expresia de­ l .ăsemnează totalitatea strategiilor politice utili7.ate de că tre suveran. Înacest fel . nici analogia din t re peşte şi guvernare nu mai pare atit. d eciudată, a mbele fraze ilustrînd un singur prin cipi u , expus în î ntregulca pi tol !ii sinte ti:T.at în fraza anterioară (,Ce este moa le şi slab înfringece e t.are şi tr::.inic-) : este înc ă latent. est e mai efic.ace decit ceea ceceea ee s-a rnml Î fec;tat deja (c:are urmează în curînd să se preschimbein opusul Sein) . Astfe l . Ia [(,1 ca şi peştele c .are n u t rebuit să apară lasuprafaţă , unde îşi găseşt.e p ie i rea . nici suveranul n u trebuie să îşirxpu nă strategiile, astfel ca acest.ea să- i fie de folos în vremuri tulb u ri .Lec tia polit ic.i. a ace s t u i cn pitol nu este centrată p e o retorică a disi­mulări i , ci pe di a lectica daoistă a eficacităy.i.
    • CAPI1 0LUL ��6 1 73 36 . 1 Doctrina reversiunii "Linişt.c . Spi I;t al Riulu i ! spuse Spiritu l Mării din Nord . Ceştii tu despre deosebirea dint.re înă l ţa re şi umilinlă şi din t reec c mă reţ şi ce e de rîn dr "Atu nci eu ce să fac şi ce să n ufile? zise Spiritul Riului. C e să prime sc şi c e să re sping. c esă cau t ş i de c e să m ă fere sc?" "Din punctul de vedere al lui Dao . răspunse Spiritul Măriidin Nord, ce este îna lt este şi umil: aceasta se cheamă «a seduce şi a se în toarce» ( = devenire ciclică) . N u pune frî u minţiit alc . căci u n asemenea lucru es te o mare piedică pentru Dao .Ce este mult este şi puţi n : aceasta se cheamă «a-şi lua locu lu nul altuia» . Nu urma întotdeau na o singură cale în fap telet ale , căci astfel te vei îndepărta de Cale. Fii grav. precum stă­pînul u nei ţări care e întru totul lipsit de părtinire; fii în largu lt n u . ca Zeul Pămîntului, care atunci cînd i se aduc sacrificiiîi fericeşte pe tov r fel de mult; fii atotcupri nzător, la fel ca alumea. care . în nemărginirea ei, nu cu noaşte hotare ( = nu edelimitată de nimic) sau limite : cu prinzînd şi îndrăgind la felt oate cele zece mii de lu cruri, cine mal trebuie să le ocro teas­că (pe fiecare)? Aceasta î nseamnă a nu fi părtinitor. · Zhuang zi, ( p. 1 7 "Şuvoaiele de t.oamnă" .a
    • 37 Dao este întotdeauna fără d e nume. 1 D acă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure-ar intra în prefacere. Dacă-n prefacere apar dorinţele 2 , cu lemnul nelucrat şi fără de nume am să le stăpînesc3: stăpînindu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără de nume, dorinţe n-au să mai fie4• Fără dorinţe şi lini ştit5 Subcerescul singur se-ndreaptă6. 1 . Î n toate variantele tradiţionale ale textului. în locul acestui primrind apare fraza: Dao niciodată nu acţionează. dar nu există (ceva .asupra căruia) să nu acţioneze", o frază similară regăsindu - se şi încapit dlul 48. Am preferat să urmăm aici textele de la Mawangdui, ofrază identică apărînd la începutul capitolului 32. Cum pe de o parte,atît formal cît şi ca sens , acest capitol reia capit.olul 32, iar pe de altaGao Ming (Citat de Feng Dafu) aduce, într-un articol din 1 978. nu­meroase argumente fIlologice şi filozofice în favoarea variantei textelorde la Mawangdui, am considerat şi noi că o asemenea lectură estemal probabilă. 2. Sau .dacă odată preschimbate ar dori să ac ţioneze" . Este destulde greu de spus la ce amune se referă .prefacerea" În urma sau întimpul căreia pot apărea dorinţele . Este vorba, probabil. de transfor­marea sau devenlrea fiecărui lucru (implicit a oamenilor) . potrivit pro ­priei naturi sau ritmurilor sale inerente, cum notează Ellen M. Chen .Dacă în timp ul acestei transformări. pusă sub semnul lui Dao ca re­gulă a întregii deveniri, apare conştiin ţa individualităţii, care dă naşte­re dorinţei, Î nţeleptul trebuie să determine fiecare lucru să revină lastarea anterioară, a Simplităţii şi a naturale ţii complete. starea de pu .•le mnul nelucrat", exact cum preconizează rindurile următoare. 3. Sau am să le elimin ", am să le împiedic (să mai apară) " etc. . . 4. În variantele standard nu apar cele trei caractere echivalate denoi rin .stă înindu - Ie cu", ceea ce a utut ermite echivalări de
    • CAPITOLU L �3 7 1 75tipul: .. Nameless sim pli city mea n s bcing without desires" [Paul ,J. Lin ) .M aj01;tatea exegeţilor au i n t ui t insii exact. sen sul fra zei . confimlal. detext .e le de l a Mawangdui. Aceleaşi t.exte inlocuiesc i ns ă .dorin ţă" cu.umilinţă" [cei doi tel111eni avi nd . atit in chineza co n temp orană cit şiin cea arhaică. o pro n un tie foarte ap rop iată) , ceea ce duce la o lec turăimprobabilă: " ... stăpinindu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără d e nume.[ele) nu vor fi umilite . " 5. Sau .lipsa dOrinţelor aduce liniştea" . Unii exegeţi consideră căsubiectul nu trebuie să fie .Su b cere s c u l" ci .dregătorii şi regele" sau.eu", prin an alo gie cu capitolul 57: "Eu iubesc liniştea şi poporul sin­gur se-ndreaptă. " 6. Î n variantele standard n u apare zheng. ephivalat aici prin . a seindrepta", ci un alt termen, cu sensul de "a deveni fix / regulat/ deter­minat" sau "a se potol i, a-şi regăSi pacea". in p este patruzeci de va­riante, in "textul vechi" cit şi în manuscrisele de mătase apare in săzlleng - şi am trad us ca atare. 37, 1 Doctrina nefăptuirii ti a Unlştll Calea Cerulu i, care se roteşte fără nici o piedică, face cacele zece mii de lucruri să se împlinească ( = să capete for­ .mă) . Calea Împăratului, care se mişcă fără nici o piedică, faceca tot Subcerescu l să se întoarcă la el ( = să l se supună) .Calea Înţeleptului , care n ici el nu întîlneşte nici o piedică,face ca tot ce se află înlăuntru l celor patru mări ( = în lume)să l se supună. Cel care pricepe Cerul pătrun de Înţelepciuneaşi, în ţelegîn d felul celor şase treceri ( = lumea sau Yin, Yang,vîntul. ploaia, lumina şi în tu n e ric u l) şi al c el o r patru anotim­p u ri, are Puterea Împăratului: acesta lasă toate lucru rile săse petreacă de la sine, neştiut şi în deplină l inişte. În ţel eptu latinge stare,a de linişte nu pentm c ă - şi spunţ : "Liniştea estebună" (şi astfel caută s - o obţină) . ci pentru că cele zece miide lucruri nu mai pot să-i tulbure mintea: de aceea e liniştit.Apa cînd e liniştită este limpede şi poate să oglindească ch ipu ln nul bărbat. iar cînd e la acelaş i nivel c folosită de meşter inlucrările sale ( = n ive la zidarulu i) . Dac;) apa lini ştiL oglindeş­ 1li.: lucrurile . ce nu p o ate ogl i nd i spiritul? Cît e de liniş tită min­ : 3. Î n ţeleptu l u i ! Ea e ste oglinda Cemlui şi-a celor z e c e mii de: :cru ri . Lini§tea , ca l m u l . det<,.şa ren ş i n c făp l l l i rea reprezin tă pacea. 1 . vc rs l l l u i şi d e s ăvîrşirCa l u i 1 ) 8 0 şi a Pu te ri i sal e . De aceea ," J ţdeptul şi regele i n ele r = în stn ren de l i ni şte , de cfJ bn etc . )" �c i qăsesc odih n a . Odihnindl l - w ·in cit: . m i n t e a l o r s e goleşt e . ; , r cînd min tea lor s e goleş te Rju ng l a Adevă r ( = Dao) : Adc ­v ii rul este Principiu Cind m i n t e a lor se go!cşt e, se l i n iştesc .
    • 176 DAO DE ,JINGiar cîn d se liniştesc se pot mişca ( � ac ţi ona) şi prtn fIecaremi şcare îl a t i ng ( � pc Uao / s copul) . Cîn d sint li ni şti ţi , nu făp­t u i esc şi, pentru cil nu fă p t ui e s c , supuşii îşi î n deplin esc cuto tii î ndat.o ririle . Vii nd fără făpt u i re , trăiesc în bu curie şi mu l ­ �ullliti de sine: asemenea oameni nu cunosc grijile şi necazu ­rile şi viaţii lu ngă le este dat lor să trăiască! Liniştea , calmu l . de taş arca şi nefăptuirea sînt rădăcina ce­lor zece mii de lucruri . în �elcgînd ace s t adevăr şi aşe.lÎ nd u se -cu faţa către miazăzi , Yao a d evenit s uve ran , iar Shun, aşe­zindu - s e cu faţa. către m i azănoapte ( p ozi tii rttuale) . a deve­ �nit dregă tor . Folosindu - se de acest. adevăr, cel de vuy are .ăPuterea rege ască a Fiu lui Cerului, iar cel umil po a te astfel săurmeze Calea inţe le ptulu i m i s terio s regele neîncoronat. Da­ ,torttă lut ( � aeestui adevă r) . cel care se re trage din lume şirăt ăc eş te a lene p rtn tre rîurt şi mări este urmat de toţi î n ţe ­le p ti i d i n m u n ţi ş i p ăd ur i . Cel ce se folo seş te de el ş i iese înfată ( = are o pozi ţi e o fic i ală) stă pî ne ş te lumea, are împlinirimăreţe , numele său e pe b u zele tuturor şi face ca Subceresculsă fie u n u ( � să cu noască armonia) . To t prtn el , cel c a re sepă strează în linişte aj unge Înţelept, iar cel care ac ttoneaz,. de­ �vine rege . Asemenea oameni nu făptuiesc iar as tfel sîn t res­pectaţi şi, fiin d simpli şi natu rali , n imeni in Subceresc nu seia cu ci la întrecere în privinţa bun ătăti i . Cin e p rice p e Puterea Ce ru lui şi pămî n tulu i în ţelege marearăd ăci nă şi marele s trămo ş ( al tuturor lucru r ilo r, Dao) şi =intră in a rmo n i e cu Cerul. C in e face Subcerescu l să - şi intre.în matcă ( = să-Şi găseasc echilibru l şi ordinea firească) in­ ătră în armonie cu oamen ii. Cine c în ar mo nie cu o ame nii cu­noa ş te bucuria omenească , iar eine- e în armonie cu Cem lc u no aş te bucuria cerească. Zhuang zi a sp u s : .Maestm al meu, o, m aes tru al meu!Tu dist mgi cele zece mii de lucruri , dar nu e ş ti nemilos; bi­nefacerile tale se-ntind pînă la a zecea generaţie. dar nu eştiom e n o s . Vii din negura vremurilor, dar nu eşti bătIin acoperi ,Cerul. sprijini păm î n tul şi c iop le ş ti to a te fo rme le ( le scoti =din haosu l nediferentiat şi le adu c i în viaţă) , dar nu eşti iscu­sit. · Ac e as ta este buc uria cerească. De aceea se spu ne: "Pentru cel ce cunoaşte bucu ri a ce­rească viaţa înseamnă mi şcarea Cerului ( = prin care primeş­te formă) , iar moartea - prefac e rea lucrurilor ( - schtmbareaformei) . Cî n d stă în linişte, Puterea sa se u neş te cu Ytn, Iarcîn d se mişcă ( - acţionează) , cu Yang laolaltă îl p oartă valul
    • CAPITOLUL 37 1 77(şi curgerea lucrurilor) . Astfel, celui ce cunoa şte bucuria ce­rea scă Ceml IlU-i ponrt ă pică; pe el onmenil nu-l con damnă,lucrurile nu-l împovărcază, iar spiritele (morţilor) nu -l pedep­sesc. " De · aceea s e spune: .Mişcarea s a este mişcarea Cerului,iar liniştea sa este liniştea pămîntului . Min tea lui este una şidincolo de schimbare , iar el este regele Subccrescului; spiritu lsău nu le face rău oamenilor, iar su fletul său nu cunoaşteoboseala. Mintea lui este una şi dincolo de schimbare, şi celezece mii de lucru ri cu toate i se supun . " Aceste vorbe arată că prin linişte poli pricepe universul şicele zece mii de lucruri: aceasta este bucuria cerească. Bu­curia cerească este lucru l prtn care mintea inţeleptului poatehrăni ( = poate avea în grijă) tot Subcerescul . Zhuang 2i. cap. 13 .Calea Cerului" 37.2 .. Subcerescul singur se-ndreaptă" Ceml şi pămîntul , deşi sînt mari, sînt supu se unei singurelegi a prefacerii. Cele zece mii de lucruri, deşi sînt multe, sîntcu toate guvernate de un Singur principiu . Oamenii, deşi sîn tnumeroşi, îl au cu tOţii pe suveran drept stăpîn . Suveranulare ca rădăcină Puterea şi împlineşte totul pe potriva Cerului(= lasă lucnlrile să-şi urmeze cursul natural) . De aceea sespune că cei care în neg u ra vremii erau stăpîni peste Subce­ .resc nu făptu iau , împlinind numai Pu terea Cemlui. ( ... ) Astfel, ceea ce pă trunde întru totul Cerul şi pămîntul estePu terea, iar eeea ce acţioneazc în cele zece mii de lucruri este �Uao . ( ... ) De aceea se spune că cei care-n vcchime hrăneau(= aveau grijă de) Subcerescul nu aveau nici un fel de do­rinţe, iar toţi din Subceresc erau îndestulaţi, la fel cum sespune că nu făptuiau şi că lucrurile intrau (de la sine) înprefacere. Ei erau adînci şi-n linişte se aflau, iar cei cu o sutăde nume trăiau în pace. ZhIHlTlg 2i. cap. 12 .Cerul şi pămîntul"
    • 38Cine are multă Puterenu îşi ara.tă Putereaşi a s tfel are Putere, 1Cine are puţină Puterenu-şi pierde din vedere Putereaşi astfel nu are Putere2,Cine are multă Putere nu făptuieşteşi nici gînd de făptuire nu are3;cine are puţină Putere făptuieşte căci are şi gînd de făptuire4; cine are multă omenie făptu ieştedeşi gînd de făptuire nu are ; cine are di n plin dreaptă judecată făptuieşle căci are şi gînd de făptuire; cine are mu ltă bună-cuviinţ�5 făptuieş te dar nimeni nu răspunde făptuirilor sale şi de aceea îşi suflecă mînecile şi se s l uj eşte de forţă6,Astfel. după ce oamenii l-au pierdut pe D ao a apărut Puterea7 • după ce-au pierdu t şi Puterea · a apărut omenia. după ce-au pierdu t şi - omenia a apărut dreapta j udecată şi după c e a u pierdu l şi dreapta j udecat ă - a apăru t bu na-cuviinţă:însă bu na- euvfi nvi este d oa r pojghi�a su l:Aire8 a cred i n te i şi sincr:rită �ii9 şi începutul dezord i n i i , i ar uterea d e - a şti d i nai nte 1 0
    • CAPITOLUL 38 1 79 este doar floarea lui Dao 1 1 şi începutu l prostiei . Prin urmare omul cu-adevărat măreţ rămîne-n partea groasă a lui Dao. şi nu în cea sub ţire. păstrînd fructele . nu floarea lui Dao. De aceea pe una 6 lasă şi-o ia pe cealaltă . 12 Potrivit diviziunii tradiţionale a textului. De Jing. partea a doua acărţii. incepe cu acest capitol. / . 1 . Această primă frază a capitolului s-ar traduce literal: ..Del su­perior nu Del prin unnare există/are Del " Din pricina caracteruluisău extrem de eliptic. fraza a fost Interpretată in numeroase felul!.lată cum o comentează Heshang Gong: .,Del superior" desemnează Putert-a (De l ) suveranilor al căror nume se pierde in negura vremu­rilor. Putere de nimic intrecută in măreţie. [ . . 1 .Nu DeI" inseamnă că .el nu se foloseau de Putere ca să Instrulască poporul. Ei unnau intrutotul firescul şi hrăneau ( - dezvoltau. potenţau) natura originară aoamenilor. Puterea lor era nevăzută. [ ... ] .Prin unnare au Del " in ­sea,mnă că Puterea lor se unea cu Cerul şi pămîntul. cu suflarea ajun­să la armonie şi cu mersul şi curgerea (firească a lucrurilor) . Astfeloamenii rămîneau intregi. " Deci. potrivit celebrului exeget. fraza artrebui tradusă: .Cel (din vechime) care aveau o Putere superioară n-ofoloseau (ca să-i Instrulască pe oameni). De aceea aveau Putere." Marea majoritate a exegeţilor preferă insă să unneze interpretarealui Wang Bi: .Cei ce au o Putere superioară numai pe Dao il folosesc( - Puterea este funcţiunea lui Dao) şi nu consideră că Puterea loreste Putere. [ . . ] Deşi au Putere . nu devin cunoscuţi pentru Puterea .lor. " In acest sens am tradus şi noi, echivalind al doilea tennen Deldin această frază prin .a-şi arăta ( - a-şi manifesta. a-şi exercita) Pu­terea". La fel ca şi în alte numeroase locuri din text. ni se atrage şiaici atenţia că eficacitatea se află in ceea ce este latent şi neştiut, nuin ceea ce se actualtzează. S-au mai propus, pentru echivalarea celui de-al doilea Del , şi .afi conştient de Puterea sa" a insista asupra Puterii sale" a considera . • . •c are Putere", .a- şl căuta Puterea" etc. Fraza a mal fost Interpretată Ăşi ca o leCţie politică de tipul celei expuse in ultima parte a capitolului36 (.peştele nu poate părăsi adincul. annele-ascuţite ale ţării nu tre­buie arătate supuşilor") . Ellen M. Chen oferă şi ea o lectură deosebitde interesantă. deşi intru cîtva forţată: .Here the character bu (not)is used much in the fashlon of Hegelian dialectic. Thls .not. does not
    • 1 80 DAO D E J I NG merciy nega te but negates to t ransc cnd , and thereby truly prescrves what. has been ncga t cd . «High Dej is n ot Dej " because high Dej , t hrough sell�abnegaUon, tra n sce n ds iL c;elf and bccomes one wit.h the D a o : by n cga t ing itsclf a nd returning to the ro o t, it preserves itself. " În plus, trebuie remarcat că t.ern1enul pe j este folosit în confu­ eianism în sensul de forţă sau virtute morală , sint.eză a eUcu lui la care se aj u n ge prin conformarea la virtuţile pa li. icu la re ale omeniei, dreptei judecăţi etc . Gao Heng ( 1 980) propu n e o lectură în care Dej apare şi în acest sens: .Cîrmuitorii care au o Putere superioară nu au nevoie de omenie, dreaptă judecată, bună-cuviin1,ă sau de alte în­ suşiri morale, astfel puti n d să păstreze Puterea naturală." O u ltimă pos ibi litate de interpretare porneşte de la omofonia, la care ne-am referit şi în .Introducere", dintre Dej , .Putere", şi de2 .a obţine" , fraza noastră trebuind citită: .Cine are o Putere superioară nu caută să obţină ( - să cîştige, să obţină avantfţje şi beneficii) şi astfel este mai cîştigat." Tot pe această omofonie este centrat şi co­ mentariul din Han Fei zi. Fără a mai trece în revistă nenumăratele interpretări pe care l-a suscitat fraza, ne mu lţumim să menţionăm că şi aici, şi mai jos am tradus prin .mult" un termen cu sensul de .sus, superior", în opoziţie cu .puţin" (literal, .jos, inferior") care apare în rîndurile următoare. 2. Prin .a pierde din vedere" am echivalat termenul sh4, literal .a pierde". Lectura este în spiritul comentariului lui Heshang Gong şi este preferată de cea mai mare parte a exegeţilor. Ca şi în cazul primei fraze însă, POSibiiitătile de echivalare sînt nenumărate, subliniind ace­ leaşi o poziţii, manifest vs. nemanifest, Putere vs. moralitate sau Pu­ tere vs. cîştig. 3. Potrivit .textului vechi" şi comentariului din textul Han Fei zi, aceste rinduri ar trebui citite: .Cine are multă Putere nu acţionează ( = Iăptuieşte) , dar nu există (ceva asupra căruia) să nu acţioneze", o structură similară apărînd şi în capitolul 48. Pornind de la această diferenţă, numeroşi exegeţi moderni. in urma colaţionării tuturor va­ riantelor. stabilesc noi versiuni, care modifică uneori substanţial in­ ţelesul. Am preferat să urmăm variantele standard, confirmate şi de manuscrisele de la Mawangdul. Termeu parafrazat, şi aici şi mai jos, prin .a (nu) avea gînd de" (în sensul de .a (nu) intenţiona") mai poate fi echivalat şi prin .cauză, pricină" - .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nici nu are pricină de făptuire" - sau prin .scop, ţel" - • ... căci are un ţel pentnl care. să făptuiască". O altă pOSibilă lectură, deşi uşor forţată, este următoa­ rea: .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nimeni nu consideră că (el are Putere) . " 4 . Aceste două rîn duri n u apar i n textele d e la Mawangdui, însă eliminarea lor ar dăuna simetriei, probabil îngrijit construită, a între­ gului capitol.
    • CAPlroLU L :18 18 1 5. Termenul li;a apare eurent în textele vechi cu sensu l de .rit, rit 1 al·. Confi ldanismul a ridica t la rangu l de concept carriina l acest. t ermen (aIăt.uri de renj , .. omenie", yi2, .dreaptii judecat<l" etc. ) , în tex­ t ele de origine sau de fact1 1ră con fucfanistă el d esemnînd, în afara rttualu lui propriu -zis ( = actul religios şi, prin extensie, înt.regul set (le nonne sociale prin care natura originară este modclată) , şi o ati­ tudine sau o aptitudine dobîndită a individului, cme îi pennite aces­ t.uia să participe la fiecare act semnificativ în plan uman şi social.AcesÎ din umlă sens am încerca.t noi să-I S1rprindem în traducere, .bu na-cuviinţă" referindu-se aici nu atit la politeţe (!i2 a fost utilizat oricum şi în sensul de .etichcti, cod de comportament") , cît la con­ formarea individului la cele cuvenite şi la ataşamentul său - interior, dar manifestat prin acte concrete - faţă de valorile şi nonnele cuve­nite, faţă de .ce se cade". 6. O echivalare literală a acesto r două nnduri ar fi: .îşi dezgoleştebraţele şi trage/anmcă/ unnează" (pentru ultimul termen s-au propus . •glose riiferite) Dezgolirea braţelor" poate desemna atît un act de res­ pect (prin ridicarea braţelor deasupra capu lui şi aplecarea în faţă aîntregului corp) , cît şi un gest de mare hot ărîre şi o manifestare aunei voinţe neclintite. I n acest sens, am echivalat printr-o expresiesimilară - .a-şi sufleca mînecile" . Indiferent de traducere însă, estevorba de o acţiune- care presupune apelul la forţ- , şi de aici şi echi­ ivalarea noastră. Acest prim pasaj al capitolului defineşte trepte le de îndepărtarede Dao ( = de regula naturii) în societatea umană şi este interesantde remarcat maniera în care o conjuncţie poate marca , in fiecare dinaceste rinduri, relaţii gramaticale diferite. Ast fel, cel ce are puţină Pu­t.ere şi cel care are din plin dreaptă judecată acţionează pentru că auIntenţia să acţioneze (primul vrea să-şi manifeste Puterea, iar celălalttrebuie să acţioneze în virtutea însuşil;i al cărei exponent este şi carepresupune o judecată cu privire la justeţea unor acţiuni concrete).Cel ce a re multă omenie acţionea7 deşi nu doreşte să o facă, omenia, .iideşi generoasă în intentii. presupunînd o parţialit 1te care se mani­festă în ade directe de favorizare a u n u i individ. Î n sfirşit, ult imulstagiu de dr:generare al societăţii umane este acela în carc reguli şinonne s tricte guvernează interacţiunea oamen ilor, ceea ce este extremfie condamnabil din pu nctul de vedere al daoistului, care preconizeazădeplina na turaleţc: de aceea. cel ce are multă .bună-cuviinţă" (Şi res­pect ă cu stricteţe prcscrieri!e rituale) făpt uieşte dar laptele sale nusîn t accept<ltc. înt mci t merg împotriva nalurii şi a firii oamenilor. Înasemenea cond iţii , nu m a i rămîne decît soluţia care îi repugnă celma i mult daois tului. acţiunea directă şi apelul la forţă. 7 . Dao dcsemneaz<i sta.rea de naturaleţe completă, în care suve­ranul practică nefăptu irea şi fieca re lucm îşi unnează Întnl totul fi­rea, pe baza Puterii primite de la Dao. P u terea poa te fi însă superioarăsau inferioară, multă sau puţină, poate fi acumulată, dar poate fi şi
    • 1 82 DAO DE JING risipită, şi de aceea epoca in care guvernarea şi ţ"ealizarea echilibrului intre cele ale oamenilor şi cosmos este asigurată pIin "Puterea" sau .virtutea" specială a suvera nului este ulterioară virstei de aur, cind Dao domnea in Subceresc. Termenul Del pare a fi folosit aici nu atit in sensul de .naîuraleţe , spontaneitate" ori de ,:funcţiune a lui Dao, Dao manifest", cit in sensul religios în care a fost folosit iniţiaL Tre­ buie adăugat că, in seIia termenilor confucianişti care urmează, Del se .int.egrează perfect, căci in confucianism, cum am mentinat mai sus, el defineşte moralul prin excelenţă, calitatea oamenilor de a fi oameni. · 8. Sau .subţirime", .insuficienţă", "puţ!nătate, (calitatea de a fi) puţin" etc. 9. Şi aceşti doi termeni fac parte din vocabularul confucianist, desemnînd , -pIimul, "credinţa, loialitatea" unui slujitor faţă de stăpîn şi a miniştIilor faţă de suveran, şi al doilea "sinceIitatea", încrcderea mutuală care trebuie să existe între doi oameni aleşi, între doi gen­ tilomi. Termenii mai apar de citeva oIi in text, o seIie asemănătoare care descrie de generarea socială şi îndepărtarea de Dao regăsindu-se şi în capitolul 1 7. 1 0. "Puterea de a şti dinaint.e" se poate referi direct la practicile divinatoIii şi şamanice ale epocii sau la capacitatea premonitoIie pe care confucianiştii sustineau că i-o aduce indh;dului posedarea in cel ma i inalt grad a v:lrtuţilor predicate de ei. Una din cele Patru cărţ i (Si shu) care alcătuiesc celebrul canon confucian ist. anume Mijlocul (Zhongyong). afirmă în acest sens: "Urmind calea slncerftăţli absolut (, poti avea caIl,acita te de premoniţie ." (Zhongyong. 24) I l . "Floarea" este aici simbolul aparenţei şi al superficialităţii, fi­ ind pusă in contrast mai jos cu "fructele" lui Dao. siJ:1?bol al escnVa­. lului şi al concretului (termenul avînd, pe lîngă sensul de .fn!ct". şi pe cel de "real . realitate") . PotIivit lui Heshang Gong însă floarea" se . • referă la vorbe. care nu ating niciodată esenta lu i Dao, Iar "fnlctelc" . la credinţă şi sinceIitate. 1 2. Această frază finală apare şi în capitolele 12 şi �2 . . 38. 1 Locul potrivit pentru instituţiile umane PIincipalul ( - "rădăcina") trebuie să se afle deasupm ( = săprtmeze) . iar secundarul ( = .ramurtle") trebuie să se afle de­desubt. lucrurile esenţiale cad în seama suveranului. iar de­taliile în seama miniştIilor. Mişcărtle celor trei armate şifolosirea celor cinci felurt de arme sînt nu mai manifestări se­cundare ale Puterii (suveranului) . iar recompensele şi pedep­sele. folosul şi dauna aduse oamenilor şi legiuirtle privitoarela cele cinci pedepse ( - feluri de mutilare a crtminalilor) nusînt decît partea secu ndară a doctrinelor (de guvernare) . Ri­tualurile. legile, măsurile . statisticile. relaţiile dintre înfăţişare
    • CAPlmLUL 38 1 83şi titlul purtat ( = ad ccvare a numelor l a rea li tăţi unul din .principalele demersu ri co n fu c iani s te) . p recu m ş i s t ab il ire a ge­ne ral u l u i Şi a pa rti cu laru l u i sînt lucruri cu totu l secundareîn guverna re . Sunetele scoase de clopot.e şi de tobe cît şi po­doabele de pene sau de b la n ă ale i nstrume n te lo r sînt. şi e l ea specte secundare ale muzici i . Lacrimile. j alea. veşmintele şia cop erăm i nte l e de cap funerare . precu m şi diferenţa dintrehaine l e s imp le şi cele solemne ( = care sînt purtate în mo­me n te diferite ale do l iu lui . potrivit pre scri p ţii lo r rituale) . toateacestea sînt feluri secundare de exprim are a d u rerii Aceste .cinci aspecte secundare ( =a le l u cru ri l or me nţi o nate mai s u s)necesită punerea în mişcare a spiritului şi intrarea în acţiunea puterii de j udecată a oamenilor. şi de - abia apoi pot fi pusein ap licare Cei d in vechime aveau şi ei toată această învă­ .ţă tură secundară. însă n-o aşezau nic io d ată pe primu l l oc (= înaintea l u cruri l o r e s en ţiale ) [ ] . ... A d is cu ta despre Dao ( = doctrina, calea adoptată în gu ­vernare) şi a nu ţine seama de ordinea (ca importanţâ.) a lu­crurilor nu are nimic de-a face cu Dao . iar dacă o d i s cuţiedespre Dao nu are nimic de-a face cu Dao, cu m o să po ţi( = într-o asemenea discuţie) să aj u ngi la Dao (şi să-I pui înaplicare)? . De aceea, cel care în ve chime îi luminau pe c�nalţi cu pri­vire la Dao le vorbeau mai întîi despre Cer ( despre natu­ =raleţe, despre "de la sinele" lucrurilor) şi abia apoi despre Daoşi Puterea sa. De îndată ce Dao şi Puterea sa erau înţelese,ei le explicau ce înseamnă omenia şi dreapta judecată. Dupăce oamenii pricepeau ce înseamnă omenia şi dreapta jude­cată, îi făceau să inţeleagă rostul şi răspunderile fiecăruia. Odată ce-i luminau şi-n această privinţă, le vorbeau despre re­laţiile dintre înfăţişare şi titlu ( =dintre nume şi realităţi) ;abia apoi, cînd şi acestea erau înţelese, despre capacitatea şirolul fiecăruia, apoi despre îngăduinţă şi iertare, apoi desprebine şi rău şi abia după aceea despre recompense şi pedepse.Cînd oamenii au priceput rostul pedepselor şi-al recompen­selor, cel ştiutor Şi cel neş tiutor şi-au luat fiecare locul pepotrivă, cel nob i l şi cel de rind au făcut cele cuvenite rangulu ilor, iar cel vrednic şi cel nevrednic tot aşa au acţionat, potrivitînsuşirilor lor: fiecare îşi avea rostul, potrivi t puterilor sale, şifiecare îşi avea numele pe potrivă. Folosindu - te de acest prin­cipiu ( = al ordinii de importanţă) , cei de sus pot fi serviţi iarcei de jos pot fi îngrijiţi (de către suveran) şi, tot astfel , le poţi
    • 1 84 DAO DE J I NGguverna pe cele din afară şi-ţi poţi cultiva interiorul, fără săte foloseşti de cunoaştere ori de intrigi şi planuri . A fel teqtîntorci cu totu l la cele ale Cerulu i ( =la naturaleţe). Acea stase cheamă .mărea!,< pace şi reprezint."i desăvîrşirea în guver­ l "nare . O cart.e veche spunea: "Ceea ce are realitat.e are şi nume. �Cei vechi cu noşteau relaţiile din tre nume şi rea lităii, însă nuaşezau acest lucru pe . primul loc ( = nu - l considerau primor­dial) . Discutind despre marele Dao , relaţiile dintre nume şirealităţi veneau abia pe al cincilea loc (în ordinea discu ţiei) ,iar recompensele şi pedepsele de- abia pe al nouălea . A vorbiimediat despre relaţia din tre nume şi realităţi înseamnă sănu cu noşti principalul, iar a vorbi imediat despre recompenseşi , pedepse înseaItlnă să nu cunoşti ce se află la înccput( = primf/lrdialul) . Cei care merg astfel împotriva lui Dao( = nu respectă ordinea firească expu să mai su s) şi rostescasemenea vorbe nu pot guverna, ci se supun el înşişi guver­nării altora. Cei care vorbesc imediat despre relaţiile dintrenume şi realităţi şi despre pedepse şi recompense cunosc nu­mai. instrumentele ( = metodel e) guvernării, nu şi pe Dao( principiul) al guvemăriL Ei pot fi folosiţi în Subceresc, dar =nu sînt suficient de pricepuţi pentru a se folosi ei înşişi deSubceresc ( - a guvema) . Asemenea oameni se cheamă sofiştişi sînt nişte oameni foarte părtinitOri. Zhuf11lg zi, cap. 13 .Calea Cerului"
    • 39Î n vre m u ri vechi i at ă cine a atins Unul l :Cerul a atins Unul ş i s - a î n sen i n at ,pămîntul a atins Unul şi s - a l iniştit:2 ,spiritele au atins Unul şi- au deven it divine3 ,valea a atins Unul şi s-a umplu t,cele zece mii d e lucruri au ţltins U nulşi s-au născut4dregători i şi regel e au atins Unulşi-au aj uns conducătorii5 Subcerescului.Unul le face pe toate , să fie astfe l6;fără ceea ce-l face senin, Cerul s - ar crăpa,fără ceea ce-l face p otol i t , pămîntul s - ar cutremura,fără ceea ce le face divine, spiritele s-ar risipi ,fără ceea c e o ump le valea ar seca, - ,fără ceea c e le face să se nascăcele zece mii de l uc ru ri ar pieri7,fără ce ea ce-i face să fie preţuiţi şi sus aşezaţi8dregătorii şi regel e ar fi răstu maţi . 9De aceea cei mult preţuiţidin umilinţă trebuie să-şi facă rădăci nă 1 0 ,iar cei sus aşezaţidin c e i de jos trebuie să-şi facă temelie I l .Pri n unn a redregătorii şi regele pe sine se numesc"orfanul "văduvu l" , "nevrednicul" 1 2 ;astfel î şi ei fac din u m i li nţă rădăcină,nu-i aşa?De ac e e a
    • 1 86 DAO DE JING cea mai mare laudă este lipsa de laudă l3: nu dori să fii preţu it precum j adul şi nici dispreţuit precum pietrel e l 4 , 1 . Literal , .J n vremuri vechi cele ce-au obtinu t Unul (sînt) : " Heshang Gong consideră că U n u l desemnează .. ne făptuirea , -copilul lui Dao". Marea majoritate a exegeţilor afirmă însă că Unul este un alt nume al lui Dao. Afirmaţia se cere nuanţată, pentru că Unu de­ semnează aici regula de unitate a natUlii, legea structurală a univer­ sului, principiul imperceptibil şi nenumit (cf. cap . 1 0, 1 4 , 1 6 etc.) a cărui intuiţie o are iluminatul. pe cîtă vreme în capitolul 42 denu­ meşte probabil haosul primordial şi nediferenţiat, care nu este Dao,ci născut de Dao. 2 . Î n loc de .liniştit" s -au mai propus şi .a-şi găsi pacea" s au .a se fIxa, a se stabiliza". Această ultimă traducere redă probabil cel mai bine sensul frazei , prin dobîndirea unităţii pămîntul c. 1.pătînd o formăstabilă şi separindu-se de cer. . 3 • Divinul" este acea calitate a spiritelor care le permite să fIeceea ce sînt. caractenll lor sacru. Un alt sens al termenului este.. efIcace", iar în chineza modernă el intră în alcătuirea unor cuvinte . • precum .suflet." sau .inteligenţă, spirit" Spiritele" nu desemnează aicispiritele morţilor care locuiesc în ceruri, la curtea zeităţii supreme,shang di (ef. cap . 4), ci mai degrabă spiritele naturii. la care face aluzieşi capitolul 6. 4. Aceste două rinduri nu apar în textele de la Mawangdui şi niciîn varianta foarte timpurie comentată de Van Zun (din dinastia Han) .Cîţiva exegeţi contemporani preferă să le elimine, însă. în opinia noas­tră , ele se încadrează perfect atît în structura gramaticală simetricăa acestui prim pasaj al capitolului. cît şi în cea prozodică. Î n plus,.cele zece mii de lucruri" (în sensul de .oamenl. popor") realizează,impreună cu .dregătorii şi regele". o structură similară perechilor .Ce­rul" / .pămîntul" şi .spiritele"/ .valea" de mai sus. eliminarea acestorrinduri distrugînd coerenţa semantică internă a pasajului. 5. O traducere literală a termenului zheng (echivalat de noi prin.conducători") ar fI .cei drepţi". S-au mai propus .model. exemplu",.cei care rectifică şi pun în ordine", .pacifIcatOri" (urmind comentariul . •lui Heshang. Gong) criteriul. ,standardul" etc. 6. Am tradus potrivit .textului vechi" al lui Fu Yi, confirmat dealte douăzeci şi patru de varia nte şi. indirect. de comentariul lui WangBI. Wang Bi consideră că această frază sintetizează sensul celor ex­puse mai sus, în timp ce Heshang Gong o interpretează ca o intro­ducere la pasajul următor. Exegeza modernă şi contemporană ezităîntre cele două posibilităţi de lectură. deşi textele de la Mawangduipar a demonstra justetea interpretării lui Heshang Gong. Potrivit ma-
    • CAPITO LU L :l9 187nuseriselor recent descoperite, fn17..a a r t.rebui insă ciUtă: .Despreacest.ea, ajunse la extreme, se spune .,. " S-au mai propus şi echivalăride genul·: .Acestea l-au atins", .Prin analogie (se poate spune ... )" etc. 7. Aceste ultime două rinduri nU .apar în t.extele de la Mawangdui,dar, ca şi mai sus, IIU le-am eliminat. 8. Potrivit .textului vechi" şi altor citeva variante, acest rind ar t rebui citit: .Fără ceea ce-i face să fie conducătOI:i (ai Subceresculul)şi (prin aceasta) p reţuiţi şi. sus aşezaţi". Diferenţa faţă de variantastandard se datorea7 probabil tentaţiei simetriei cu pasajul prece­ ..ă dent. Prin .mult preţuit" am tradus un tennen al cărui sens directeste .a fi ţinut la mare pret. a căpăta/a deţine o poziţie importantă" şi, prin extensle, .nobil, persoană suspusă". 9. I ntregul pasaJ îşi schimbă complet sensul dacă citim potrivitmanuscriselor de la Mawangdui: .Despre acestea, ajunse la extreme,:,e spune: dacă ar fi intotdeauna ( = .fără oprire. continuu") senin,Cerul (repede) s-ar crăpa, dacă ar fi întotdeauna liniştit� pămîntul (re­ -pede) s-ar cutremura ... " Aceas tă lectură ar duce la o indepărtare preamare de sensul general al capitolului. Implicind că regula de unitatea lumii este un lucru periculos şi de nedorit. Este inţeresant de re­marcat totuşi că lectura devine pOSibilă şi chiar preferabilă dacă nulegăm acest pasaj de cel precedent. subliniind fapt.ul că toate lucrurile"în t supuse schimbării şi că, dacă un lUCIU ajunge la o ext.remă, inmod firesc porneşte imediat catre cealaltă. Cum legătura dintre celedouă pasaje este insă evidentă, am preferat lectura tradiţionala . În loc de .a (se) crăpa" s -au mai propus şi .a se strica", .a se rasturna", .a se n.lpe", iar in loc dc .a se cutremura", şi .a exploda",.. a se dărima", .a fi indoit" etc. Ca şi mai sus, pasajul este rimat inlJIiginal. 1 0. Am separat pasajul final al capitolului de primele două, de( ;] ) epare li fi legat in mod cu t.ot.u l artificial prin .de aceea", Unii(}:(geţi consideră că aceast.ă legătură exist.ă însă, propunind o inter"pretaTl" care, în opinia noast.ră, este dest.ul de forţată: Dao este cclmai .umW dintre numere, unu (care e totuşi baza, .temelia", tuturorc.a lculelor) . Iar suveranul trebuie şi el să arate aceeaşi umilinţă, pen­t m a-şi putea păstra poziţia şi a fi pentru supuşi ceea ce Dao estepentru cosmos. I l . Literal. . ... înaltul din (ceea ce) jos (se află) trebuie să-şi facătemelie." 1 2 . Cel trei termeni sînt folOSiţi de suveran pentru a se autode­semna Orfanul" se referă probabil la r�guli1e de succesiune, un prinţ . •devenind suveran munai la moartea tatălui său . Prin , extensie, terme­nul a aj uns să insemne şi .slngur, singuratic". Sensul iniţial al celuide-al doilea tennen, tradus de noi prtn .văduvul": . este .puţin" şi deaici, prin extensie , a apărut sensul de .lipSit de (soţie, văduV)". Exe­geza chineză a sugerat însă foarte devreme şi o altă lectură, .a fi lipsitde virtute". In plus, tennenul intră şi in componenţa unei expresii,
    • 188 DAO D E ,JI NGfomie des înt îlnită în tex l ele vechi, cu sensul de ,,(cel căruia îi) lipsesc(toate ) . nevoiaş1 1 1 , cd ce arc nevoie de nl1 l l te", cu referinţă tot la su­vera n . Plin "nevred llÎCul" a m echivalat două ca ractere. nega ţia l m unuatăde un alt l ern1ln . care ll pa re cu ma i multe gra fii, arc mai multe pm­nuntii şi mai 1 l l 1 1 l 1 e sensuri . Cu pronunlia gu şi grafia d in variantalui Heshang Gong. confirmata de alte opt varian te, telmeIlul arc- sen­sul de .butuc de roată " , sens în care aparc în ca pi to lu l I l . l ată cumcomentează Heshang Gong: .( Expresia) "cel -ca re -nu-are-butuc» dc­se mnează metafOiic fa ptul că (suveranul) nu poate să ne asemeneabutucului, care uneşte toal e spiţele (rotii) . " Exegeza chineză a remar­cat. pe bună drc p t J1 t e , că o asemenea interpret.are est.e mult prea for­ţată, şi nici un comentator modem nu o unncază . Tot. cu pronunţiagu, dar cu o grafic uşor mod i ficată, temlenul a fost interpretat în cincifeluri diferite, trecu te în revistă de Li Shuihai. b i n om ul bu gu trebuindt radus: "cel Cllre n11 mai are nici o pozi ţie oficia lă" , .cel ca re arc unnume de rău augur" , "selavu l , sluga: servi1.onll", ..cc l care arlunţă (pccineva despre) moartea (unei alte persoanc)" şi "ccl rău, cel lipsit debunătate /virtu te" (acest ul tim sens apropiindu ·se de cel preferat denoi) . Li Shuihai demonstrează imposibilit a tea filologică a unora dintreaceste lecturi şi completa incompa tibilitate a a lto!a, în c.ontexL DupăLi Shuihai, pe care l -am urmat şi noi, tennenul trebuie să fie pro­nunţat nou (sau gou) , lucnl confirmat şi de celtbrul exeget din dina­stia Tang, Lu DCll1ing. Cu această pronu n ţie, sintagma noas l ră are sensul .cel carc nu hrăneşte (poporul) " sau , cu alte cuvinte, nu estesll l1c1ent de ."Tednlc· pen t.ru a fi suvera n . În acea stă acceptiune, cuaceastă grafie şi eu acea s !;i pronunţie, termcnul, precedat de negatie,apare î n numeroasc texte vechi şi, după cum afirmă atit. Li Shuihaicit şi Erkes, o origine dialecra lă (din statul Chu , presupusul loc dellilştere al lui Lao zi) a expresiei esie foarte p robabilă. 1 3. Fr-.aza aceasta a suscitat num eroase (cmcnl.arii şi exegcze , în-1 11l ciI.. pe lîng.i lec1 11m u nnată d e n oi , este la fd de posibilă şi alta:. . De aceea, (Oricît de) bine am calcula (partile miui) car, nu a vem( � nu fac cî t) un ca r. " Partizanii lecturii l.lmlate de noi aduc ca ar­gu me n te coment. riul lui W<l ng 8 i , slructura rrl ativ a propiat;:1 care lapare în Zll Uang zi, va lianl,a ., t extului vechi" al lui Fu Yi, glose le luiLu Deming e tc . , pe cită vreme cei care sustin lectura citată mai susse bizuie pe marca ma jorita1.e el va rian telor, pc cOl11<ntari ul luiHesha ng G o ng, pc prezenla unei <;t nlduri ascmămi toare în textulHuaiJlan zj, pe t extul 13 dc ia M a willlgd u i e l C o Dac:1 menVonăm fa ptu lc ă această difcrenl.ă d e lec1.urcl s e drltoreaza practic unei di lcren�e gra­ficc minore între doi termeni omofo n i . devine cvident fa p tul că oliceîncercare de a stabili o vers i une dcfinit ivă este sort i t ă să rămînă oSi.ll 1 plii incercare. Am prefe ra t sa citi m în spiri1 ul comentariu lui luiWang I3i , Încercind să nu ne înde părtăm de sfera sema n tică a rîndu­rilor an terioare. in plus , o op1)une în favoarea cdeila lto lecturi ar pu-
    • CAPITOLUL :39 1 89t (a să dea a cest ui sfil-şil de capitol o uşoară ten t ă budist ă (rema reat ăde Wil h e l l l l şi de Waky) . ceea ce nu <,ste cazu l. in con tex t. Nuanţele surplinse de exţgcţii care urmează o lect ură similarăeelci preferate dc noi sînt şi cle destu l de n u m ero as e . Iată cîtcva echi­valări: "Cel care calcu lcază laudele primite n u va primi nici o laudă";.. Cel ce caută lauda în toate fe lu ri le / î n mod excesiv nu o va găSi";.CeI c are este cel mai demn de laudă nu are nevoie de vreo laudă" etc. 1 4. Prin "pre ţuit" şi " di s pre ţu it " am tradus două onomatopee careimită sunetele produse de jad şi de piatră la a tingere . Diferenta cali­ta tivă pe care o marchează cele două onom atop e e a fost redat. şi prin iperechi de tipul "rar" vs. "comun", "superior" vs. "inferior" , "frumos·VS. "urit" etc . Am preferat o relaţie de coordonare intre cele două fraze ,potrivit. comentariilor lui Wang Bi şi Heshang Gong_ A citi precumWi ng- t si t Chan şi Lin Y u ta ng - "Rather than j ingle Iike the jade,rumble Iike the rocks· - nu pare a fi în spiritul c a p ito l u lu i . Lecţiape care o dă acest pasaj finar este că adev ă rata Cale este calea na­t urală, c lea ech i lib rulu i , supravicţuirea datorîndu -se în primul rind .acvit. rii extremelor de o rice fel. i 39. 1 Puterea lui Dao Xi Wei ( = suveran mitic) l-a atins ( = pe Dao , Unul) şi ast­fel a potrivit Cerul şi pămîntul. Fu Xi ( = împărat mitic, celcare a descoperit principiul mutaţi.ilor lui Yin Şi Yang) l-a atinsşi astfel s-a unit cu mama suflării originare ( a a uns pînă j =la originea universului) . Carul Mare l-a atin s şi niciodată nus-a îndepărtat de la locul s ău (fIx) _ Soarele şi luna l-au atinsşi niciodată nu s -au oprit din mersul lor necontenit. Kan Pi( = spirit al munţilor) l-a atins şi şi-a găsit culcuş în muntiiKunlun. Ping Yi ( = spirit al apelor) l-a atins şi astfel rătăceşteprin Hiul Galben. Jian Wu ( - spirit al , munţilor) l-a atins şiastfel sălăşluieşte pe muntele Taishan . Împăratul Galben l-aat ins şi astfel pe nori s-a suit pînă la cer ( a devenit nemu­ �ritor) . Zhuan Xu ( = nepot al Împăratului Galben) l-a atins şiastfel şi-a lu at drept sălaş Palatul Î ntunecat; Yu Qiang( = spirit al mării din nord) l-a atins şi astfel a devenit maima re peste Polu l Nord. Regina mamă a vestu lui ( zeiţă ne­=muritoare) l -a atins şi astfel s-a aşezat la Shao Guang( munte sau peşteră) ; nimeni nu-i ştie începutul şi nici sfîr­ =şitul. peng Zu ( Matusalemul chinez) l-a atins şi a trăit de =pc vremea lui You Yu pînă în timpul celor cinci prtnţi ( şap­ =te sau opt sute de ani) . Fu Yue l-a atins Şi as tfel a devenitministrul lu i Wu Ding ( = rege din dinastia Shangl . cuprin­zînd tot Subcerescul sub stăpînirea sa. Apoi. in trăsura con-
    • 1 90 DAO DE ,J I NGs tel aţ ici Dong Wc i şi mînînd constclaţia ,Jj Wci. şi-a luat loculpri n t re stelele cerului . Zhuang zi. cap . 6 "M arele strămoş şi maes t lU � 39.2 Cum trăieşte în lume un Înţelept Ran Xiang a atins mijlocul cercu lui în care toate îşi găsescîmplinirea . Preschimbîndu -se laolaltă cu lucrurile. el nu cu­noştea începutul. s firşitul oIi prezentul şi . în această schim­bare neîntreruptă. era unu cu ceea ce e dincolo de schimbare.1 ) Pentnl î nţelept nu există Cer şi nu există oameni , în­ ...cepu tul însuşi nu există. la fel cum nu exstă nici lucruri: elcu ale lumii merge la un loc şi nu întîlneşte nici o piedică. şiprin fiece faptă aduce împlinirea (lucruIilorJ , fără să dea vreo­dată greş. Zhuang zi. cap. 25 .Zeyang"
    • 40 Î ntoarcerea este mişcarea lui Dao 1 , slăbiciu nea este felul în care s e vădeşte Dao2 . Lucruri le din Su bceresc se nasc din existenţă , existenţa se naşte din nonexistenţă. 3 În textele de la Mawangdui. ordinea capitolelor 40 şi 41 este in"versată. 1 . Cîţiva exegeţi contemporani preferă să citească termenul Jan2.înt.oarcere". , cu sensul de .invers, opus", prima frază a capitoluluit rebuind în acest caz echivalată: . (Evoluţia/ schimbarea/mişcarea îndirecţia) opusă este mişcarea lui Dao". Capitolul nu pare însă a ficentrat pe expunerea unei dialecticl cu rezonanţe hegellene (precumCapitolul 2, de exemplu) , ci încearcă mai degrabă să descrie un aspect .al lut Dao, ca regulă evoluţiei lucrurilor: cele zece mii de lucruri,cărora Dao le dă naştere, ca "mamă", evohiează pe baza .Puterii",funcţiune a lui Dao, spontaneitate care le asigură evoluţia potrivitcoordonatelor lor ontice, numai pentru a se întoarce , la sfirşitul de­venirilor succesive pe care le- au cunoscut, la Dao, starea de dinainteşi de după fiinţă, pent.ru. a se naşte din nou . Acest ciclu etern denaşteri şi renaşteri presupune o mişcare circulară in care punctulIniţial şi cel fina i coincid. Numind mişcarea lui Dao .întoarcere", ca­p i tol u l se concentrează asupra regresiunii în nefiinţă, şi nu asupraintregului ciclu, fiind în acest fel apropiat ca sens de capitolul 1 6(.lucrurile, multe ca frun7 şi ia rb a , se întorc, fiecare, la inceputuri") . .a În plus, trebu i e spus că in celelalte capitole din Dan De Jing inl a ( a p a re Ja n2 !ennenul are sensul de "in toarcere", şi nu de .opus",I cr;a ce poate con s ti t u i o dovadii suplimentară in favo area lecturii ! ",stre, prefera t;"l de aillnJnteri d( majoritatea exegeţilor. 2. Cea nlal btJ I 1 3 : ;,-,ducere a terlIlenului yong, echivalat aici prin, I d în care se vădc,,? : c " ar n proba bil .f u nc ţ iu ne " sau .manieră î n ca rI" . l llanifestă" TerrnCillll mai a pare de citeva ori in Dao De Jing, noiI r:l 0ucînd u - l lrcc" enL pl"in .fo losinţă". Această frază. de scri i nd manie­, , cl e manifciila re 1 lui Dao. se con e e i1t.re a ză a supra eficaeitălii po "I l l l tialului in mpOl ! cu c(ea ce se act.ualizează. si n tetizind una dini r ( lj ile fa /Olite a le t ex t ului : peI l l m a put.ea să evolueze potrivit datelor1 , , ( Il iltura!e, toal e lucrurile trebuie să inccI"ce să ăs treze nalura lc tea
    • 1 92 DAO DE J I NGşi spon t a nei1 a t m iniţială (cu care au fost. înzestrate de către Dao),pot cllţia lita t ea exist.enţei, Puterea, care se poate insă pierde cu uşu­rinţă în momentul .lilptuirii", al manifest ării ei in acte contrare pro­priilor concli1iolli ri n a t urale. În acest sens, faptul că .Iucrurile înflo­resc şi-apoi imbăt rincsc" (cum spun (.apil olele ��O şi 55) ori metaforacopilaşului care rămîne mereu alături de Dao sînt ex1rem de relevante. 3. Acest e rinduri sînt de obicei puse in legăt ură cu prime le frazedin capitolul 42: . Dao a născut Unu l , Unu a născut doi, doi a născuttrei, trei naşte cele zece mii de lucruri", ceea ce a dus la aparitia celormai diferite interpretări. Astfel, pentru Van Zun, exeget din dinastiaHan , spre exemplu, Dao este nonexistenţă comple tă , "vidul idului",şi din I se naşte Unul, echiva lent cu Putel-ea sau v idul , simu ltan exi­stenţa şi nonexistenţă. Unnează stadiul dc doi, iden t ilic.at printre al­tele cu o "nefiinţă a nefiinţei", şi apoi trei sau (din nou) noncxist.enţa.Zhang Songru cit ea7 această frază, tipică pentru .ă Van 2un : .Viaţacelor zece mii de lucruri îşi are originea in vid ( - Unu) şi începe dinnefiinţă ( = trei) ." . Wang Bi construieşte şi el o metafizică extrem de convingătoarc.pornind de la cel doi tenneni. WU / , "noncxistenţă", şi you. "existenţă".Cum wUl nu poate fi separat de !JOLL, fiind. aşa cum scrie IsabelleRobinet ( 1 977 : 75). "ce que le silence esl. ă la pa role ". Wang Bi vedeintre ele o relaţie de perfectă complemen ta ritate: WUl se manifestăprin you, iar you îl exprimă pe wu / . care este în plus originea şisfirşilul întregii fiinţe (you) . Cum. pe de altă parte. se afim1 .t exp lici !.e "Dao este o denllmire a lui wu/ ". devine evident. faptul că pen t ru .ăWang BI. a ş a cum scrie aceeaşi lsabelle Robinet. tăcerea nu inseamnănumai inversul vorbirii. ci şi ceea ce vorbirea nu poate să exprime.ceea ce se află (!incolo de vorbe şi dincolo de orice deteml inare. Astfel.dincolo de simpla fcnomenalitate. a cărei structură este descrisă celmai bine prin perechi wud you. se află Dao sau IVli/ . principiul infinit.nelimitat, nedefinit, care se manifestă tocmai prin aceste perechi. Cităvreme rămînem în sfera fenomenalului. spune Wang Oi. Dao poate fişi perceput şi neperceput. şi latent şi actualizat. şi numit şi nenumit.Pentru a desemna in să ceva a cărui legătură cu fenomenalul este ex-.trem de slabă. Dao ca principiu lll101enal şi imanent, singura denu­mire potrivită rămine negaţia (wu/ ) . in acest sens, Dao aj unge la ungra d maxim . de abstractizare. devenind întru totul im posibil de cir­cumscri s: poate din această pricină Wang Oi însuşi czită. introducinddiverşi termeni al l.ernalivi (de ge nul .rădăcină a nefiinţei" sau .ramurlale fiinţei") şi resim ţind continuu caracte r u l inadecvat al temlinologieipe (.are o foloseşte pentn l exprimarea acestei intulţii tulburătoare . . Alte exegeze propun o identificare a lui Dao cu "Marele i nceput"al universului, vidul primordial. "Nimic·. wUl din care a apărut hao­su l. Unul sau you. care, divizindu-se şi căpătînd coerenţa fundamen­tală sau annonia . a produs lumea în fonnele definite ale celor zecemii de lucruri. Lectura poate fi susţinută şi printr-un pasa din j
    • CAPITOLU L 40 1 93 ! I / I mlg zi: .În M a rek Î l l CCpu l. a Cx i sl a l. nonexistcll � , iflr nonexist.en1.a 1" l i fl ea lIl UI1f>, De a ici a a p<l l1 1 t U n u l , şi as tfel a exist at U nl l l , l i p sit t i . timna (materială ) . " (Cap. 12 , .Cerul şi pămîntu l " . ) Jiang Xichang I i1 lanl,ează această in terpre t a re J?i, fii la să mai facă a pe l la st ructurile I I l i l icc din cap i t olul 42, p ro p u ne o ide n tificare a lui llUj cu I Vumiilg, " Jlell um i tu l , cd ffi ră de nume" , şi a l u i !Jou cu you 17:ing, . nwn i tu l , cel I llzestrat cu nume " , Trebuie însă spus ca. pentru ,Jiang cei do i termeni , l lsemnează perioade distincte din ist oria universului, cea în care ni ­ l l I ic nu exis t a, deci nici numele, re s pe ct iv cea a a pariţiei oamenilor :L evident. şi a numelor. Astfel. une i epoci nedefinite şi necunoscute, denum ită wu sau wuming. i-a urmat p e ri oad a (you sau youming) înca re ş i - a făcut a p a r i ţi a specia umană , De îndatii ce oamenii şi-au p ierdut naturaleţea o riginară şi au abandonat int.uitia în favoarea ra- 1, 1 l Ulii , au a p ănlt ş i numele şi . o dată CII ele. diferenţele între lucruri .• " T a ce a condus la conştient izarea existenţei ce lor zece mii de lucruri.( a rc . deSigur. existau şi mai înainte. , Fe n g Youla n c o n s ili e ră şi el că UlU j şi you trehu it echivalaţi prin "iienumit" şi .numit". sau mai dtgrabă plin .nomahW şi . ino mabi1 "."�ii că în aces t sens Dao est.c echivalent cu I VU l datorită l ipsei sa l e" 0m pl ete de rletelm inare. Precedenţa sa faţă <;!e e xi s ten ţă nu treb u i ei nsă înţeleasă în sen s mitologic. ci strict lo gic . Este firească presupu­n crea . susţine Feng. că toate fiin ţe l e vin din fiinţă şi că. fiin ţa existăi n a intea fi i n ţe lo r . Este la fel de firesc însă să considerăm că n e fii nta, Dao. nedeterminat.ul , precede fiinta. care p resu p u ne determinarea şidefinirea. Pentru a încheia această prezentare. trebuie spus că. după ştiinţanoastră. doar doi exegeţi. Xu Fa ncheng şi Wilhelm. au în drăz ni t săse abată de la traducerea s ta nda rd a acestor fraze � Primul a citit:.Lucrurile din Su bce re sc se nasc în ( = în locul în care există) fiinţă.fl i n ţa se naşte în ( = în timpul în care există) nefiinţă". iar sinologulgerman a interpretat în sens teleologic: .Lucrurile din Subceresc senasc intru fiinţă. fiinţa se naşt.e întru nefiinţă. " In ceea ce ne priveşte. am pornit. în interpretarea acestor douăfraze. de la mai multe premise. atit filozofice cît şi filologice. Astfel.este ştiut că existenţa şi nonexistenţa nu desemnează. în nici unuldin textele filozofiei chineze. ceva similar Fiinţei şi Neantului. în sen­sul în care înţelegem noi aceşti terme n i . You şi WlL j se referă întot­deauna la stări ale individu lu i sau ale lumii. p utînd fi descrise ca osumă de atribute şi determinări specifice. p recum numele. forma. ma­f erialitat.ea şi aşa mai de pa rte . Acest lucru se datorează nu nwnaitaptulu i că filozofia chineză nu proiectează nimic în afara lwnii -pînă şi extrem de ahs tractul .principiu" (li5) al neoconfucianişj:ilor esteun eaz în speţă - . ci şi dublului sens al celor doi termeni care . caverbe. cu m sînt folosite curent. înseamnă .a (nu) exista". cît şi .a (nu)avea" ; as tfel . o traducere la fel de posibilă. la rigoare. ar fi şi .ceea ce(nu) are" (formă. nume etc.) .
    • DAO D E ,J I NG Pc de il l1ii pil rte , un pasaj d i n ZhuQJlD zi a firmă dar: "Cele zeccmii de lucn lri <lpar din ceea ce 1 1 1 l arc eXistcnt,ă. Existenţa nil poateexist il în virtu t e;) existente i , ci esle necesar ca ea să apară din non­existenţă. " - (Ca p . 2:�, "Gcngsflli g chu".) Pornind de aici, echivalareanonexistenţei <:11 Dao, pot rivit capit olu lui 42, sau , pe un plan on tolo­gic, cu vidul origi nar, conform fm zclor din Zhu ang zi citatc anterior,devine evidentă. Ti nînd însă SC::1m a de f<l ptul că "nonexistenţă" în­,;camnă în pl " mf l;nd Iipsii de <.:dluire , este la ref de evident că Daoi , reeede exisl , L i ; ] şi formele ei concrete precUl i i legea precede materia:.:) este "mamV." j , cdefinită, nenu mită şi impcrcep tibilă a universului,"temeiul" firii, clIm scrie Gh. VIăduţescu , po tenţialitatea ontică a lu­crurilor, "strămoşul" sau "rădăcina" • pe de-o parte, şi simultan regulade u nitate şi coerenţă a lumii, regulă care, la, TÎndu-i, ocu Itează ne­numitul, "misteriosul", numenul . De aceea, într-m:levăr, Dao - al1te­lior, dincolo de sch imbare şi veşnic � "a nă scu t Unul", prin li psa dedeterminare fiind echiva lent, în perspectivă mitologică, cu vidul pri­mordial. Şi, tot de aceea , el este şi" principiul, şi regula, Unul de din­colo de schimbare. 40. 1 Mişcarea in directia opusă este mişcarea lui Dao* .. " Cele zcce mii de lucruri sînt iden tice (răspunse SpiritulMării din Nord) : care c scurt şi care e lu ng? ( = numai prinraPQ!:!area la standarde relative lucru rile devin diferite, căci .pentru Dao toate sînt unu) . Dao nu are început ori sfirşit.Însă lucrurile au viaţă şi moa rte şi nu se pot bizui pe sine casă se împlinească: cînd goale . cînd pline. ele nu sînt stăpînepe forma lor. Anii trecu ţi nu pot fi aduşi înapoi. iar timpulnu poate fi oprit: creşterea şi dcscreşterea, la fel plinul şi vidul.de cum sfirşe sc încep din nou . Din această pricină vorbelemele se referă la regula Marelui Î nţeles şi discută principiulcelor zece mii de lucruri. Viaţa tuturor lucrurilor se aseamănăcu galopul şi goana calului , în care fiecare mişcare aduce cusine o schimbare Şi fiecare clipă o nouă mişcare . (M-ai între­bat) ce trebuie să faci şi ce nu: lasă-te supus prefacertlor talenaturale . " ZhWlf!g zi, cap. 1 7 "Şuvoaie d e toamnă" * Lin Yutang consideră că j an2 trebuie citit ca avind sensul de"opus", şi nu cel de "intoarcere" . şi ilustrează în consecinţă. De regulă.cînd lectura noastră a fost diferită de cea a cunoscutului sinolog. nuam tradus pasajele din Zhuang zi selectate de el. care sînt relevante înasemenea cazuri pentru interpretarea sa. nu şi pentru a noastră. Cutoate acestea, facem aici o excepţie. datorită frumuseţii pasajului citat
    • CAPITOLUL 49 1 95 40.2 Originea lucrurilor. Evoluţia fiinţei din nefiinţă Ran Qiu il întrebă pe Confueius : . E cU pu tinţă să şt im ce .cra înainte de Cer şi pămînt?" nE cu putinţă. răspunse Con­fueius. trecutul este asemenea prezentulu i . " Ran Qiu n u ş ti u c e s ă mai spună ş i se retrase. însă adoua zi îl văzu din nou pe Confuciu s Şi spu se : "Ieri, cînd amîntrebat dacă e cu putinţă Sh ştim ce era înainte de Cer şipămînt. Maestnll mi-a răspuns: .E cu putinţă . trecutul esteasemenea prezentului. » Ieri mă luminasem cu privire la spu­sele dumneavoastră. însă astăzi mă aflu din nou în întuneric.Î ndrăznesc să vă întreb ce aţi vru t să spuneţi . " "Ieri te-ai luminat pentru c ă spiritul tău a priceput dinain­te vorbele mele; astăzi te afli in întuneric pentru că le cauţiînţelesul fără să-ţi foloseşti spiritul. Nu există trecut. nu exis­tă prezent. nu există început şi nu există nici sfirşit. E -cupu tinţă oare să existe copii şi nepoţi dacă nu au existat copilşi nepoţi ( - fiecare este copilul şi nepotul altcuiva. speciaumană nu porneşte de la un cuplu primordial) ? " Ran Qiu nu mai zise nimic . Confucius zise : "Te-ai oprit.nu mai ai ce să răspunzi. Nu viaţa face moartea să se nască(= nu este cauza ei) şi nu moartea face viaţa să se stingă.Oare viaţa şi moartea nu depind de altceva? Fiecare are cevacare-o face să fie de sine stătătoare. Să existe un lucru n ăscu tînainte de Cer şi pămînt? Ceea ce face lucru rile să fie lucrurinu este el însuşi un lucru . Nu se poate ajunge la un lucruanterior apariţiei lucrurilor. căci şi inaintea acestuia se aflălin lucru . Şi dacă şi inaintea lui se află u n lucru . aceasta( = incercarea de a găsi o cauză primă) este fără de capăt." Zhuang zi. cap . 2 2 "Înţelepciunea călătoreşte i n nord"
    • 41 Cînd omul l superior au de de Dao, cu sîrguinţă-I urmează2; cînd omul de mijloc aude de Dao, îi pare că e şi că nu e3 ; cînd omul inferior aude de Dao mult rîde de el4 căci de n-ar rîde Dao n-ar meri ta să fie socotit Dao5, De aceea spune-o vorbă veche6: "Calea7 luminoasă pare-ntunecoasă, Calea care merge-nainte pare a duce înapoi, Calea netedă pare-a fi plină de hîrtoape8, Puterea superioară se aseamănă văii9 , alb ul desăvîrşit pare- a fi negru 1 0 , Puterea cuprinzătoare pare-a nu fi de-aj uns, Puterea trainică pare slăbiciune l l , adevărul simplu pare nestatornic l 2• pătratul cel mare nu are colţuri, uneal ta cea mare tîrziu se-ncheie de făurit, muzica măreaţă are sunetul slab , Marea Imagine formă nu are l 3 , Dao s e ascu nde î n nenumire 1 4 , " Ş i totuşi, numai Dao se pricepe să- nceapă şi se pricepe să-mplinească, l 5 Acest capitol precede capitolul 40 î n textele d e la Mawangdui. 1 . Am tradus prin .om" . şi aici şi în rindurile următoare, termenul • • • •shi;z gentilom" cavaler". Este vorba de membrii unei clase interme­diare. inferioară grupu lui care deţine puterea. dar deasupra oamenilorde rind: shi2 erau antrenaţi ca războinici. participau la l;tualurlle re­li ioase I erau buni cunoscători ai co u8ului tradi ional de texte
    • CAPITO LUL 4 1 1 97ist Olicc şi filozofice . Tcmlenul a mai fost. ech ivalat şi prin "sage" (Wil ­helm ) . . . scholar·· (Erkes) . "st.udent." (D . C . Um ) etc. 2. Termenul xing, echivalat de noi prin "a unna", are sensul iniţial de "fi mergc", prin extrapolare aj u ngind să Însemne şi "a practica, a pune în aplicare" (o doctrin ă, o învăţătură) . Probabil că sensul iniţial al termenului se păstreaZ< , la fcl cum Dao de.semnează, aici şi mai �jos, atit doctrina daoista cît şi Calea, drumul pe care "se merge". 3. Fraza a mai fost echivala tă şi prin "uneori crede în el. alteori se îndoieşte de el" sau "uneori îl pastrează, alteori îl pierde". 4. Potrivit "textului vechi" şi unei alte variante, aceste ultime două rinduri ar trebui echivala te : "cind omul inferior aude de Dao (consi­deră) că este (ceva) vag/ nedefinit/ (un concept, o doctlină) fără sens şi (în plus) ride de el". Numeroşi exegeţi contemporani preferă una din aceste variante, în oric.are din ele fr� reluînd simetric structura similară din rindul doi. Unul dintre primele texte budiste chineze, TIn­ latul despre risipirea indoielilor (Li I/Un lun, cunoscut şi sub numelede Mou zi) . care datează de la sfirşitul secolului 2, cît şi un celebru text despre alchimie : de inspiraţie daoistă, Cartea maestrului care păs­trează simplitatea (Bao pu zi), datind de la începutul secolului 4, eon­finna această lectură. Textele de la Mawangdui, cu mult anterioare,o infinnă însă, şi de aceea am preferat să unnăm variantele standard. 5. Sau "(Dao) nu ar fi potrivit să fie (socotit) Dao . " 6 . Unii exegeţi au considerat că sintagma echivalată d e noi prin"vorba veche" (literal, "o spunere (de mult) întemeiată/ stabilită") ardesemna în fapt tiliul unei cărţi, astăzi pierdută, căreia ii sîn t atri­buite rindurile care urmează. 7 Calea" este , desigur, Dao . La fel ca şi Waley, am conSiderat că . •t.extul şi-ar pierde în mare măsură poeticitatea dacă am lăsa netradust.ermenul Dao, aşa cum am făcut-o în celelalte capitole din Dao DeJing. Este interesant de remarcat că jocului continuu între sensurileconcrete şi abstracte ale termenilor din prima parte a capitolului îiunnează o abstract izare treptată, care culminează în afinnaţia: "Daose ascunde în nenumire. " 8. Pentru temlenul echivalat de noi prin "plin de hîrtoape" s-aumai propus şi "accidentat" : "care urcă şi se ridică" , "noduros", "cate­gorie" - potrivit variantei lu i Heshang Gong unnată şi de Cleary. rin­dul ar trebui cit it: "Dao care egalizează pare a categoriza" (1) - etc.Unii exegeţi preferă să citească primul tennen din fiecare din acesteultime trei rinduri ca un verb. echivalînd: "Cine se luminează întmDao pare a se afla în întuneric, cine se apropie de (înţelegerea lui)Dao pare a se retrage ( = a se îndepărta de el) . cine merge pe Caleacea netedă ( = (.a re uneşte toate diferenţele etc.) pare a merge pe ocale accidentată ... " Lectura. deşi posibilă. nu pare şi probabilă. căciastfel se pierde simetria gramaticală cu rindurile care unnează.
    • mAo DE J I NG Î n ,t.ext.ul vech i ŞI In alte zcce variante ordinea u ltimelor două " fraze este inversată. Acest. prim terţcl. rimea ză Îil OIigi n a I . fiind unnat de alte două terţcte rimate şi de un catren , de asemenea rimat. 9. Sintagma tradusă de noi prin ,Puterea superioară" apare şi la inceputul capitolului 38, unde am echivalat prin ,cel cu multă Pute­ re". Potrivit. lui Wa ng Ei. valea este un simbol al vidului. in timp ce Heshang Gong o consideră un simbol al umilinţei. fiind locu l in care se adună toată murdăria din Subceresc. Jia ng Xichang acceptă am·bele interpretări. deşi, din perspectiva întregului capitol. cea a lui He­shang Gong pare mai potrivită. 10. Prin ,desăvîrşit" am echivalat termenul daj . ,mare. măreţ",care apare şi in frazele următoare. Albul este simbolul gloriei şi alonoarei, iar negrul - al umilinţei şi dizgraţiei (vezi şi cap. 28, nota 5).Tennenul tradus aici prin ,negru" are de altminteri sensul iniţial de,umilinţă". Unii exegeţi consideră că textul, în varianta standard pe care amurmaf-o noi, este corupt, întrucit structura celor trei fraze care începîn original prin Dej Puterea". este întreruptă de această · frază. De • •aceea, ea este de obicei Introdusă după rindul .adevărul simplu parenestatornic", alăturindu-se celor patru fraze care urmează şi care în­ • •cep toate prin caracterul daj mare". Astfel. după trei fraze care con­ţin caracterul Dao, ar urma alte trei care încep cu Dej , încă un rînd,izolat (.adevărul simplu pare nestatornic"] , şi apoi alte cinci care incepprin da j . Această rearanjarc este într-adevăr mai lOgică, însă ZhangSongru , primul exeget care a propus-o, nu are dreptate cînd susţinecă rima finală se păstrează în urma acestei modificări, aşa cum sepoate demonst.ra apelînd la monumentala Grammata Serica Recensaa lui Karlgren. Structura rimelor finale ale Iindurilor care alcătuiescaceastă maximă citată de textul nostru este destul de simplă, fiindde tipu l: aaa, bbb. cec, dddd, însă orice alterare a ordinii frazelorimpietează şi asupra ei. Î n plus. textele de la Mawangdui confirmă şi ele ordinea Iindurllordin variantele standard , ceea ce poate constitui un motiv suplimentarpentru a nu Interveni in nici un fel asupra textului. I l . Numeroşi exegeţi contemporani preferă să citească. în loc de .•.trainic" , un termen omofon cu sensul de vîguros", care marcheazămai bine contrastul cu .sIăbiciune". Î n legătură cu acest din următermen, Heshang Gong propune o glosă care, deşi flIologic este în­dreptăţită. e greu de urma t: .a fura"; intregul rind trebuie atunci echi­valat .(Dao şi Pu terea celui ce are o) Putere trainică par (să poată fi)furat.e". Wang Ei glosează şi el acelaşi termen p rin ,a însoţi (hoţeşte) ".comentind: .Cei care au o Putere trainică urmează firea lucrurilor. nuîntemeiază şi nu întreprind (nimiC) . De aceea par să-I însoţească ho­ţeşte (pe Dao) . " Î n general, traducătorii preferă o lect.ură similară cucea aleasă de noi. nuanţînd prin .indolenţă", .apatie", .lipsă de soli­ditate" etc.
    • CAPITOLUL 41 12. Aceasta este una din cele mai ambigue fraze ale t .extului, di­Icrcnţele de int .erpretare fiind exl rem de mali. Prima problemă pe care() pune acest rînd este cent rată pe relaţia gramaticală dintre primiidoi termeni: 7.hi,/, tradus de noi prin .simplu", şi zllen, echivalat prin.,adevăr". Noi am considerat că primul termen trebuie citit ca un de­lerminant adjec1ival al cclui de-al doilea; alţi exegeţi susţin însă căeste vorba de UII detenninant subsl.antival sau preferă să citească orelaţie de coordonare între cei doi temleni. Această pluralitate de lec­turi este posibilă şi datorită polisem iei destul de extinse a fiecăruia.Astfel. zhi4 poate însemna .substanţă", .obişnuit. simplu , firesc",..esenţă, natură, caracter intrinsec" etc . , iar zhen are şi el alte cîtevasensuri, precum .esenţă, natură originară, adevăr al firii", .real, au­lentic", .şters (despre culori)" etc. Î n plus, Liu Shipei, un exeget de lasfîrşitul ultimei dinastii, a sugerat că zhen ar fi o formă alterată acaracterului Dej, .Putere", ceea ce complică şi ma] mult lucrurile. Nici ultimul caracter al rindului nu este prea uşor de interpretat.mulţi exegeţi considerind că o lectură într-unul din sensurile sale di­recte - .schimbător", respectiv .fluid" - nu este posibilă şi propu­nînd alte interpretări. Iată cum a mai fost echivalat acest rind: .Omulc.are are Puterea lemnului nelucrat ( = simplă şi naturală) pare impurf?i murdar" (Jiang Xichang); .Puterea plină pare a fi goală" (Gao Heng);.Puterea curată şi simplă pare a fi ca noroiul" (Chen Guying); .Sim­plitatea şi puritatea se aseamănă cu murdăria" (Zhang Songru);.Pu terea simplă, pare a fi prostie" (Sha Shaohai, Z hu Qianzhil; .Puresubstance seems fluid" (Paul J. Lin); .Natural simplicity is Iike Incon­stant" (Erkes); .The subsl.ance appears to be changeable" (Wing-tsitChan); .Pure worth appears like contaminated" (Lin Yutang); .Thegenuine in substance appears hollow" (Ellen M. Chen); .Plain truthseems suIlied" (Mair); .Simple honesty seems changeable" (Cleary) etc. În lectura noastră, am încercat să redăm cît mai exact conflictulintre esenţă şi aparenţă pe care este construit întregul capitol. 1 3. Toate aceste patnl rin duri încep, aşa cum am menţionat maisus, prin acelaşi caracter, daI . mare" sau .mărer. Fiecare din acestefraze se referă probabil la Dao , textul părind să sublinieze lipsa dedetrrminări limitative şi restrictive ale lui Dao, care cuprinde tot spa­ţiul şi timpul . fără să poată fi perceput. Potrivit lui Heshang C.nmginsă, frazele se referă la diverse calităţi ale oamenilor, corectitudinea ,insuşirile şi calităţ)le înalte, simplitatea etc_ Expresia .Marea Imagine"apare şi la începutul c.apitolului 35. 1 4. Sau: .Dao este ascuns şi nu are nume", lectură preferată deunii exegeţi contemporani, prin simetrie cu rindurile anterioare. Nu­meroşi comentatori consideră că acest rind reia sintetic sensul tuturorfrazelor precedente şi nu numai al afirmaţiilor anterioare, ceea ce parefoarte probabil. 15. Am citit potrivit textelor de la Mawangdui, confirmate parţialf?i de unul din manuscrisele din dinastia Tang, descoperite la începu-
    • 200 DAO DE ,)INGlui secoluhti in grotelc de la DunhwlI1g. O leclură r-illT să urmezevminutele stnJlr!nrd ar 11: "Şi totuşi Dao se pricepe sii ajute/să dea şisă împlinească." 41.1 .. Albul desăvîrşit pare-a fi negru. �terea cuprinzătoare . r. pare-a nu fi de-ajuns" Yang Ziju mergea înspre sud către Pei, iar Lao Dan ( Lao =zi) călătorea .înspre vest. către Qin; se întîlnir:i în apropiere de Liang. în timp ce mergeau împreună, Lao zi îŞi ridică pri­virea către cer şi spuse, oflind: .. Am crezul la început că mai .poti să primeşti eevş. Învătătu ră de la mine ( mai poţi fi edu­ =cat/ i nstru it) , dar acum îmi dau seama că nu e aşa." Yang Ziju nu-i răspunse, însă cînd aj u nse ră la han îi oferiun lighean Ctl apă ca să spele pe miini, un ş tergar şi un piep­tenc şi apoi. lăsîn du- şi încălţ.;rile la. uşă, veni în genunchipînă la el şi-l întrebă: �Mai î nain te am dorit să-I rog pe Maes­tru (să-mi ofere o explicaţie), în s ă Maestrul nu a avut clipăde odihnă pe drum, aşa Încît n-am mai îhdrăznit (să vă de­ranjez) . Acum, că aveţi o clipă de odihnă, v-aş ruga să-mispuneţi ce greşeală am săvîrşit." Lao zi zise: C h ipu l tău este �mîndru Şi semeţ. Cine ar vrea să se-nsoţească cu tine? ,Albu ldesăvîrşit pare-a fi n egru Puterea cuprinzătoare pare-a nu fi, ,de ajuns •. " Yang Ziju se schimbă la faţă de ruşine şi spuse:�Ascult cu respect porunca voastră!" La venire ( cînd a sosit la han, alături de Lao zi) , hangtul =îi ieşise în întîmpinare, u n bătrîn ţinuse pentru el rogoj in a( ca el să se aşeze) şi nevasta acestuia îi ţinuse prosopul şi =pieptenele; toţi din han îi ocoliseră rogojina iar bucătarţll nuatinsese soba ( ca să nu-l deranjeze). Cînd s-a întor s =( după discu ţia cu Lao zi) însă. a trebuit să se lupte cu cei =din han ca să-şi păs treze rogoJi na . Zhuang zi, cap. 27 .Parabole"
    • 42 D ao a născut Unul, U nu a născut doi, do i a născut trei, trei naşte cele zece mii de l u c r ur i . 1 Cele zece mii de lucruri pe Vin în spate îl poartă şi pe Yang din faiă-l îmbrăiişează, . amestecîndu-şi suf1ările ca să intre în armonie2. Ceea ce oamenii urăsc este să fie or fan i văduvi şi nevrednici, . însă regele şi dregătorii pe sine aşa se numesc3: astfel unele l u cruri sînt micşor ate dar se măresc, altele sînt mărite dar se micşorează. 4 Ceea ce aliii-i î n vaţă pe oameni şi eu îi învăţ, îndrumîndu-i5: "Cei cumpliţi şi cei ap rigi de moarte bună nu m or. "6 Eu din aceasta fac· temeiul învăţăt urii mele.7 1. Exegeza tradiţională a interpretat destul de diferit aceste fraze.probabil datorit..i absenţei unei cosmogonii bine închegate şi unitareîn istoria spatiului cultural chinez. Astfe i. Unul a fost identificat rindpc rînd cu .Marele Început" al universului. haosul primordial. .MareaIdcntitate", cum e ste numit în Zhuang zi. cu .suflu l", qij, materia­CTlcrgie difuză din care s - au condensat Ceru l şi pămîntul şi apoi toatevieţuitoarele, sau cu Dao însuşi; doi a fost considerat a desemna bi­Jlomul Yin şi Yang, Cerul şi pămîntu l sau diferenţele, diviziunile îngcnemI. în perechi de tip Yin-Yang (sus-jos, cald-rece, stinga-<ireaptac-tc.); trei a fost identtficat cu starea de annonie în care se afla cos­l1Iosul înainte de a enera viaţa, cu .suflarea", qi , perce ută acum
    • 20!tca un fel de energie vitală fără de care fiinţele nu pot intra în făptură1?i. pohivit uuci in terpre tă li ulterioare. cu triada clasică a traditiei chi­neze, Cer-pămînt--om, care stă la baza imaginii despre lume a chine­zilor. Noi nu am surprins aici decît cît.eva din nenumăratele ipotezepropuse. nuanţările putînd să ajungă pînă la detalii de genul celorsurprinse de Yan Zun. a cărui interpretare am prezentat-o în notafinală la capitolul 40. lată un pasaj din ..Primăvara şi toamna prin­ţului tir (Lushi churlqiu). te xt datînd din secolul -3. pasaj care, chiardacă nu se constituie într-un coment.ariu direct al acestui capitol. esterelevant pentru varietatea speculaiilor cosrrtogonice ale chinezilor:.Marea Unitate produce cele două plincipii ( = Cerul şi pămîntul!. celedouă principii produc Vin şi Yang. Yill şi Yang se transformă (în con­tinuare). uruI (mergînd) în sus şi celălalt În jos. unindu-se şi impli­nind formele. Haotic, (cu totul) haotic. ele ( = Vin şi Yang) se separădar din nou se unesc. se unesc şi din nou se separă: aceasta se chea­mă constanta Cerului. [ . .. 1 Cele zece mii de lucruri sînt produse şicreate de către Marea Unitate şi sînt transformate de către Vin şiYang: (Da yue. 5. Zhongxiaji) Exegeţii chinezi contemporani îşi bazează cel mai frecvent inter­pretarea pe două pasaje. unul din textul Huninan zi şi celălalt dintr-unapendice al Căr1ii schimbărilor: .. Dao este regula care a început dinU.nu. Unu era şi nu dădea naştere (la nimic). de aceea � -a divizat şia lacut (să apară) Vin şi Yang: Yin şi Yang s-au unit în armonie şicele zece mii de lucruri s-au născut." (cap. 3. Tiarl wen Xlm), respectiv:.Cartea schimhărilor se referă la Polul Suprem (taijil care a dat naşte­re celor două principii (liang yO" (Xi ci). Xi Tong. la începutul secolului.a fost primul care a apropiat cele două fragmente citate de sensulfrazelor noastre. propunînd şi o interpretare coerentă: Dao a născut.Polul Suprem", Unul, haosul primordial. care a trecut apoi. la rin­du-i. prin încă două stadii în care s-a dezvoltat şi ordonat, pentru ada naştere celor ,zece mii de lucruri. ,Jiang Xichang, pornind de laexact aceleaşi fragmente. consideră însă că fraza iniţială a capitoluluinu marchează în fapt o anterioritate a lui Dao faţă de Unu. Potrivitlui Jiang, Dao şi Unu sînt acelaşi lucru, Dao fiind o denumire con­venţională, iar Unu o determinare numerică asociată lui. Xu Fan­cheng reia şi el această interpretare, susţinînd că Dao este el însuşi.Polul Suprem" iar Unu un simplu număr care desemnează starea deunitate în care se afla universul·la început. Aceste lecturi par îndrep­tăţite dacă le pri� din perspectiva teoriei lui B.S. S olomon, confir­mată şi de Isabelle Robinet. potrivit căreia Unu este un fel de.nonnumăr" pentru chinezi. desemnînd ceea ce nu poate fi măsurat,nedefinitul sau neperceptibilul (.Marea Unitate", Dao etc.); baza ori­cărei numeraţii. susţine această teorie. este trei . • origine et resumedu monde", cum afirmă Isabelle Robinet (1977 : 200). sau .implinirea numerelor". cum susţine Wang Rongfu, citat de Xu Fancheng.
    • �3 Mai trebllie poate adaugat. aici c?i aceste rinduri au dat naştereunor lecturi şi mai complicate în comentariile, canonice ale textuluisau în cele ale exegeţilor moderni carc le citesc in spiritul daoismuluireligios. Astfel. dc pildă, pentru Feng Dafu Unu dcsemnează .întregulplimordial", doi - Yill şi Yang, care sînt considerate două forme deenergie sau două .. sufluri", unul pozitiv, masculin. activ şi unul ne­gativ, feminin, pasiv; din combinaţia lor apare un .. suflu al armoniei".care este trei şi care stă la originea intrării in existenţă a celor zecemii de lucruri. Folosind aceeaşi terminologie . Zhou S hengchun susţi­ne că Dao este .originea universului", Unu . haosul n ediferenţiat. uni­unea primordială • • suflarea Originară". iar doi demrrneşte Cerul şi pă­mintul; trei. în schimb . este combinaţia dintre suflul masculin şi celfeminin men ţionate mai sus. cărora li se adaugă şi ;unestecul haoticpe care îl fOimează laolaltă. Toate aceste denumiri au o legătură certăcu tehnicile daoiste de respiraţie, care urmăresc printre altele contro­larea fiecărui .. suflu" din corpul omenesc. fie cel masculin. fie cel fe­minin. fie .suflul originar". cel .al sîngelui", cel .. al spiritului" etc . ; înacest fel. intrind in ritmurile cosmice. daoistul îşi poate asigura lon­gevitatea şi uniunea cu Dao. În .Introducere" şi în nota 3 la capitolul 40 am încercat să oferimo interpretare a primei fraze a capitolului de faţă. Î n privinţa seevenţeinumerice prezent.ate aici . nu putem opta în favoarea unei singure lec­turi: cu toate acest.ea, în opinia noastră aceste trci numere nu potreprezcnta. după cum sustine Feng You lan. doar o descriere formalăa apariţiei universului, percepută ca un proces progresiv care presu­pune trecerea prin mai multe stagii, nedefinite . Dimpotrivă, este multmai probabil ca fiecare termen al acestei serii să aibă o semnificaţieanume . greu de circumscris cu precizie. este adevarat. dar care sein tegrează oricum într- un tablou cosmogonic, şi nu într-o simplă sec­venţă matematică. Pe de altă parte. există un simbure de adevăr şiîntr- o asemenea lectură. dată fiind fascinaţia pe care triada primor­dială a exercitat-o în gîndirea chineză. Î n acest sens. este relevant şiun pasaj din Zhuang zi (vezi secţiunea 2 .2.) cît şi comentariul luiWang Bi. pe care-I vom adăuga la sfirşitul acestor note. Este interesant. de remarcat că traducătorul trebuie să aleagă aiciîntre două lecturi posibile ale verbului sheng. .. a se naşte": la trecutsau la prezent. Majoritatea sinologilor con sideră că această secvenţănu descrie un proces cosmogonic încheiat şi că. dimpot.rivă. frazeledefinesc un fel de creatio continua. un fenomen continuu de ordonarea lumii şi de propulsare în existenţă a universului: din această prici­nii, in traduceri se foloseşte cel mai adesea prezentul. Această manie­ra de traducere este cu siguranţă întemeiată în ceea ce priveşte u ltimafrază. întrucît procesul de apariţie a celor zece mii de lucruri în Sub­ceresc este într-adevăr descris în mai mu lte locuri din Doo De Jing[cap. 4. de exemplu) ca o activitate continuă ş i neîntreruptă. Pe dealtă parte însă. speculaţii le cosmogonice pe care le-am prezentat mai
    • 204 DAO DE,JlNGsus par a încadra naşterea universului într-o t.emporalitat.e defInit.ă(în timpul .Marelui Î nceput". de obicei). percepind-o poate ca pc °desfăşurare progresivă. dar care oricum s-a incheiat. De aceea. ampreferat o traducerc care parc să corespunrlă mai biTle logicii între­gului text şi care combină cele două interpretări. fiecare parţial co­rectă. 2. Prin.. sul1ări" am tradus termenul qij• la care ne-am referit maisus şi în nota 3 la capitolul 10. Unii exegeţi consideră că în fapt"suflările" desemnează aici cuplul Yin-Yang şi că aceste rinrluri reiausensul fraze i: .. trei naşte cele zece mii de, lucruri". Am echivalat prin"a se amesteca" un termen pentru care există trei glose diferite: "gol.vid ". "mijloc" şi .. a se mişca (haotic). a se agita". Noi am preferat- o peultima. alături de marea majoritate a exegeţilor. extrapolînd uşor sen­sul iniţial, la fel ca Waley. Ellen M. Chel1. Girardot (1983 : 57) etc.Iată alte cîteva lecturi. dintre care prima exp loatează şi o altă intcr­pretare a termenului he... armonie":.. . . cele două sufluri. Yin şi Yang, .ţîşnesc, se m işcă încoace şi-ncolo, se întretaie, se agită şi se pre­schimbă în suflu al amlOniei. " (Gao Heng, 1943): .. . . . în mijlocul su­flării invizibile Yin şi Yang ating unitatea. " (Ren Jiyu): " .. the flowing .power gives them harmony." (Wilhelm): .The empty breath effectsunion. " (Erkes): • ... by breat.hing toget.her, they live in harmony. " (PaulJ. Lin) : ..They neu tralize these vapours and thereby achieve harmony. "(Mair) etc. Mai trebuie menţionat de asemenea că unii comentatoricitesc, în loc de "a-şi amesteca suflăritc·" o Sintagmă cu sensul de"suflu al vidului", care desemnează, potrivit lui Wu Cheng. celebmle..xeget din dinastia Yuan pe care l-am mai mentionat, " . .. lucrul că­ruia i se datorează viaţa celor zece mii de lucruri: astfel. după ce senasc, ele trebuie să se folosească de suflul vidului. în acest. fel putindsă nu -şi piardă rădăcina prin care (au devenit) ceea ce sînt". 3 . Acestea sînt expresiile pe care le foloseşte suveranul pentm ase autodesemna. Vezi şi capitolul 39, nota 12. 4. Rindurile aduc un elogiu umilinţei: regii ş i dregătorii. "micşo­rindu -se", umilindu-se prin folosirea unor termeni care desemnează un statut ce nu atrage pe nimeni, nu sînt dispreţuiţi, nu se "micşo­rează" în ochii oamenilor, ci. dimpotrivă. sînt cu atît mai apreciaţi. Î nschimb, o atitudinc mîndră şi arogantă produce exact efectul invers. 5. Aceste două rinduri apar înt.r- un număr mare de variante, lec­tura noastră bazîndu-se pe textele de la Mawangdui, coroborate cuvariantele standard. Potrivit lui Wang Si şi Heshang Gong. frazele artrebui citite: "Ceea ce alţii îi învată pe oameni, şi eu îi învăţ", iar otraducere după • textul vechi" ar fi: .Ceea ce alţii au folosit ca să măînveţe pe mine şi eu folosesc ca să-i învăţ pe alţii. " Mai exist.i altecîteva lecturi, exegeţii contemporani alegind dintre ele sau, prin co­laţionare. propunînd una nouă. Textele de la Mawangdui conţin, îna­intea acestor rinduri, o conjunctie de legătură. "deci/de aceea/astfel".pe care am eliminat- o . Prin "a indnlma" am echivalat un temlcn care
    • CAPITOLUL 42 205 I ( ,,11( sensul literal de "a discuta, a de:tbate"; în acest. sens, o traducereIlIdrte exaet.ă a variant.ei stilbilite de I10i ar fi: "Ceea ee oamenii îi in­,:l t/I (pe illţii) (eu) de asemenea, prin .de:tbateri. îi învăţ pe altii," (i. Două texte datînd din dinastia Han afirmă că această fra:tă eraIIISClisă pc o st.atuie de metfll aflată in templul st.rămoşilor din statulZholl. vizitat cîndva şi de Confueius, Este probabil eă fraza aparţineIililii fond paremiologic destul de vechi, fiind folosită în mod egal şi11( daoişti şi de confucianişti. 7. Literal. "Eu din aceasta lac tatăl învă�ăturii melc". Termenul/i" "tatA, pe care noi l-am parafrazat prin "temei", a mai fost inter­prelilt în alte cîteva feluri, trecute în revistă de Li Shuihai: "început",.. piirinţi", "doctrină, do gmă", "principii generale", "profesor, maestru"(·Ie. Unii traducători consideră că această fra:tă nu trebuie de spărţităde cele două rînduri precedente, Waley, de exemplu, echivalînd:"Show me a man of violcnc e that carne to a good e nd and 1 will takehim for my teacher." 42.1 Unu şi vorbirea* Cele zece mii de lucruri, cele zece mii de fonne, se întorcla Unu. Cum ajung ele la Unu? (Ajung) pentru că (vin) dinlIeflinţă ( = wuIl. Din ncfiinţ.."i (vine) Unu: Unu poate fi numitIIcllinţă. De îndată ce l-am numit Unu, oare n-am vorbit (de­spre el)? Existînd Unu şi existînd şi vorbirea, nu este (oareaceasta) doi? Existînd Unu, existînd şi doi. se naşte trei. Dela nefi in ţă la fiinţă, (pe acest parcurs) se opresc numerele.Me r gind dincolo de acest punct, (ceea ce umlcază) nu maiestc curgerea lui Dao ( = lucrurile capătă formă definită şi îllIlanifestă pe Dao, nu mai sînt Dao). De aceea, privitor la naş­terea celor zeee mii de lucruri, eu (mă mulţumesc) să cunoscstăpînul (care o controlează). Deşi au zece mii de fonne, (toa­tc) îşi amestecă suf1ările în Unu, Oamenii îşi au (fiecare) inimalor, ţări diferite au obiceiuri diferite, însă aUngind Unul. regeleţii dregătorii devin stăpîni pe�te acestea ( = peste oameni şitcritorii). Avîndu-l pe Unu drept stăpîn, cum ar putea fi oareacestea părăsite? (Insă) cu cît (Unu) se multiplică, cu atît (oa­menii) sînt mai departe (de el), Micşorîndu-te, de el te apropii;micşonndu-te pînă la capăt. atingi polul (său desăvîrşit, limi­ta ultimă). Am spus Unu şi am ajuns pînă la trei: dar dacăriidăcina nu ar fi Unu ( = dacă nu aş porni de la unitate),elim aş pute;1 să mă apropii de Dao? "A se micşora, dar a semări": să fie acestea vorbe goale? * Lin Yutang nu a se lecţionat nici un pasaj din Zhuang zi pentru ailustra acest capitol. Am inclus de ace ea aici o parte din comentariul luiWang Bi, titlul secţiunii fiin d dat de noi.
    • 43 Cel mai plăpînd lucru din tot Subcerescul cu uşurinţă se mişcă 1 prin cel mai trainic lucru din Subceresc2, iar ceea ce n-are făptură intră în ceea ce n- are crăpături3: . astfel eu ştiu că a nu făptui este folositor4. La învăţătura fără cuvinte şi la folosinţa nefăptu irii puţini aj ung în Subceresc. 1. Literal. "galopează". 2. Apa este, probabil, "cel mai plăpînd lucru din tot Subcerescu l". aşa cum se afirmă în capitolul 78 - .i n Subceresc nu există cevamai slab şi mai mlădios decît apa" - şi cum susţine atît comentariullui Heshang Gong, cît şi lungul pasaj prin care este ilu strat acestcapitol în Huainan zi. .Cel mai trainic lucru" este, tot după HeshangGong, piatra sau metalul. 3 . "Textul vec hi" şi alte două variante impun o lectură cu totuldiferită a acestor două linduri: "iese din ceea ce n- are făptură , intrăîn ceea ce n-are crăpături". Cîţiva bine cunoscuţi exegeţi modemi -Liu Shipei, Yi Shund ing, Jiang Xichang, Gao Heng etc. - urmeazăaceastă variantă, justificîndu-şi lectura prin pasajul din Huainan zimenţionat mai sus (în care frazele noastre apar precum în "textulvechi") şi susţinînd că cele două caractere cărora le datorăm aceastădiferenţă au fost scoase din greşeală din Dan De Jing şi inserate încomentariul lui Wang Bi, o dată cu apariţia ediţiei standard în seco­lul 3 . Este drept că cele două caractere nu prea îşi au rostu l în co­mentariul lui Wang Bi: pe de altă parte însă. textele de la Mawangduiconfirmă varianta standard şi. în plus, într-un alt capitol din acelaşiHuainan zi frazele în cauză sînt citate în fomla lor actuală. Am pre­ferat să urmăm lectura tradiţională, alături de marca majoritate a .traducătorilor. Hcshang Gong comentează aceste rin duri astfel: "Cee a ce nu arefăptură se n umeşte Dao. Dao nu are formă şi substanţă şi de aceeapoate să intre şi să iasă din ceea ce nu are crăpături. EI pătrundespiritele şi toate vieţuitoarele." O asemenea lectu ră, deşi îndreptăţitădin punct de vedere filozofic, se îndepărtează de sensul direct al aces­tor fraze, care,· in o inia noastră, nu fac decît să dezvolte în cleslll
    • CAPITOLUL 4:� 207Iril1ldor rînduri, .. C{{<l ce JHIre făp�1fă" trebuind pro,babil il1ţd�s aici111 sellsul dc .,ccca ({. nil an� substanţă"; cu referinţă to t la apă. Pa­r:tholn ntkdallll1.l1 pc C<l!T a sdec1ai-o Lin Yutang din Zhuang zi pen-11"11 a ilustra acest capitol. deşi formulează dilcrtt aceste fraze. estedesiul de revelatoare pen1ru maniera di re ctă în care aceste rinduri seC{ citite. 4. in sensul de .. av<lntnjos, profitabil". 1·3.1 "Ceea ce n·are făptură intră în ceea ce n·are crăpături". Parâbola măcelarului. Măcelarul prin�ului Wen Hui tăia un bou şi fiecare zvîcni­Imă a mîinii şi a ml1 erilor , fiecare călcătură şi mişcare a ge­IlIlllchilor. ca şi fiecare zgomot pe care-l făeea carnea la atin­i;(fC şi fiecarc fişîit al culitului - toate erau în armonie, pe,!"trivii (şi-n ritm) cu dansul Livada de dttzi şi cu sunet.ele(lIll.ecului ,ling shou. ,,0, minunat! spuse prinţul. Cum de-a;ltins m e şte şugul tii 11 o asemcnea desăvirşire?" Măcelarul lăsă jos cuţitul şi spuse: "Ceea ce sluga ta iu­beşte estc Dao, care e mai presus decît simplul meşteşug.Cînd am î nc eput să tai boi, nu vedeam în faţa ochilor decîthoul: după trei ani nu l-am mai văzut ca un întreg, iar astăzicu spiritul îl ating şi nu,cu ochii îl privesc, c:ăci simţurile melese opresc şi spiritul înainl.cază, Potrivit alcătuirii naturale abou l ui, îmi strccor cuţitul prin marile intersUţii Şi-l conducprin marile eavităV, după cum este felul acestora. Eu caut sănu ating nici măcar vinele, vinişoarele mi tendoanele, ce săllIai vorbim despre oasele mari! Un bun măeelar îşi schimbăluţitul în fiecare an, pentru că taie cu el (carnea de pe oase).lJn măcelar de rînd îŞi schimbă cuţitul la o lună: pentru cădopîrţeşte (oasele), Eu în schimb am acest cuţit de nouăsp re­zece ani şi am tăiat cu el cîteva mii de boi; tăişul îi este însăla fel de ascuţit ca şi cum de-abia l-aş fi adus de la tocilă.La încheieturi se află interstiţii, iar tăişul cuţitului nu are gro­sime: cînd ceva ce n-are grosime intră-n ceva care are inter­sUţii; poţi face tăişul cuptului să rătăcească cu uşurinţă pedinăuntru, căci are loc din belşug. De aceea am eu acest cuţitde nouăsprezece ani, iar tăişul său e la fel de ascuţit de parcăde-abia l-aş fi adus de la tocilă. Cu toate acestea, de fiecare dată cîndajung la cîte o înche­ietură şi-mi dau seama unde anume-mi va fi greu să o desfac.devin încordat şi prevăzător. privirea mi se opreşte ( = privescîncordat mîna sau încheietura) şi mă mişc cu mare încetinea­lă. Mişc cuţitul cu foarte mare blîndeţe. pînă cînd încheietura
    • 208 DAO;DE ,liNGse desf�lCc prc CJ.l m sc răspincleştc praful pc pămînt. Apoi s tn uîn picioare, cu ( u ti tu l în mînă, şi mă uit de jur împrcjur, plinde mîndrie Şi foarte mulţumit. Îmi ştcrg du pă areea (utitulşi-! pu n în teacă." Wen Hui spuse: "Minunat! Ascultînd vorbele miicciamlui,am aflat cum trebuie să -ţi hrăneşti ( î ngrijeşti) viala." = Zhuang zi, cap. 3 .,Lucrurile fundamentale pentru hrHnirea vieVi"
    • 44 Gloria sau trupul, ce îii e mai drag? Trupul sau averea, . ce-i mai însemnat? Cîştigu 1 saJ.1 pierderea, care dăunează? Marea zgîrcenie 1 , hotărît duce la mare cheltuială, a strînge prea mult hotărî t duce la grele pierderi. De aceea2, cunoscînd îndestularea n-ai să fii umiliP, ştiind să te-opreşti ai să ocoleşti primejdia 4 şi-ndelung ai să dăinuieşli. 1. Exegeza tradiţională e�hivalează de obicei pri n dra gost e " ter­ ..menul tradus de noi prin "zgircenie" . Heshang Go ng comen tează : Ci ne "iu be şte m ult p lăc erile îşi va irosi spiritul. Cine iubeşte adînc bogăţiileare să întîlnească (n umai) necazuri şi nenorociri_ Ceea ce iubeşti esteneînsemnat, ceea ce ai de pie r dut este important. De aceea (textul)spune: -mare cheltuială •. " Marea majori tat e a exegeţilor contempo­rani, căror a li se adaugă şi cîţiva dintre tradu cătorii occident a li aitextu lui preferă însă să citească potrivit glosei pe care am urmat-o .şi noi. 2. PotriVit textelor trad i ţion a le , "de ace e a trebuia să apară înain­ "tea rindului "marea zgircenie" , şi nu aici. Am preferat să urmăm tex ­tele de la Mawangdui, cu menţiunea c ă prezenţa sau absenţa unorasemenea conj up cţii ori locuţiuni conjuncţionale se datorează cel maiadesea editorilor sau copiştilor textului, care au d orit să d ea o apa­ren ţă de continuitate unor pasaje destul de lipsite d e. legă tură sau acăror legătură era con siderată mult prea slabă. 3. Şi cu sensul de "n-ai să cunoşti dizgraţia". 4. U or modificată, fraza a are i în ca itolul 32.
    • 2l0- DAODE,JING 44.1 Despre cum se pierde sinele adevărat CCI care prin fa ptele sale caută gloria şi astfel îşi pierde s i n e le nu este un om învăţat. Cd carc-şi picrde trupul ( � personalitatea) şi nu- şi pă strează adcvărata sa fire JIU poate să porun c eas că altora. De acee a Hu Bujie Wu Gu�mg, . Bo Vi, Shu Qi. Jizi Xuyu, Ji Ta şi Shentu Oi îndeplineau po­ runcile eclor ce porun c ea u, avînd plăcerea de n le face altora pe plac, şi nu pl?icerea dc n-şi face singuri pe plac. ( �stc = vorba de diverşi m i ni şt ri din An tichi t ate carG. spune comen­ , t a torul au căutat cu orice preţ gloria şi cri t i c în d pur tări le , . suveranilor în slujba cărora erau, şi-au atras as u p ra lor mînia acestora, fiind ca urmare conda m na ţi la mo a r te sau fiind obli­ gaţi să se sinucidă.) Zlwang zi. cap. 6 "Marele strămoş şi maestru" 44.2 Confucius primeşte povaţă de la un daoist Confucius îl î ntrebă pe Sang Hu: "De două ori am fost gonit din Lu ( sat u l natal al lui Confueius), în Song copa c u l = meu ( sub car e îmi expuneam doc tri na) a fost t ă i at , a tre­ = buit să-mi şterg urmele ( să mă ascund) în Wei, am aj uns = la c�pătul p u teril o r ( fiind urmăI;t) pc drumul dintre Shang = ( Song) şi Zhou şi am fost înconjura t ( de trupe) între � = Chen şi Cai ( n u me ale diferitelor state feu da le ale epocii). =" Din pricina acestor necazuri care-au venit unul după alt11l, rudele şi cunoştinţele se îndepărtează din ce în ce mai mult de mine şi din ce în ce mai mulţi qiscipoli şi prieteni mă pă­ răsesc. De ce oare mi se întîmplă aceste lucruri?" Sang Hu răspunse: "N-aţi auzit niciodată de nimicirea ţăriiJia? Lin Hui ( = un locuitor din Jia) şi-a lăsat jadul. care fă­ cea o mie de galbeni, şi a fugit. purtîndu-şi în spate copilaşuJ. Cineva i-a spus: .Copilaşul nu face prea mult ( = în banI, princomparaţie cu jadul abandona t) şi are să vă aducă şi maimulte necazuri. De ce lăsaţi un jad de o mie de galbeni şifugiţi purtind în spate copilaşul?» «De unul m-a legat profitul.cu celălalt ( = copilul) Cerul ( = natura) m-a înrudJt., a răs­puns Lin HuL Cei care sînt legaţi prin profit se părăsesc unul pe celălaltîn vremuri de restrişte sau cînd năpasta, nenorocul. nenoro­cirea sau necazul îi lovesc. pe cîtă vreme cei pe care Ceruli-a înrudit în asemenea împrejurări se strîng la un loc. Esteo mare diferenţă între a se părăsi unul pe celălalt şi a sestringe la un loc cu toţii. Şi apoi, prietenia unui om ales este
    • CAPITOLUL,44j 2Hsimplă (şi fără gust) precum apa, pe cîL:1 vreme prietenia unuiom mănmt este dulce precum vinul. Din simplă, aşa cumeste. prietenia unui om ales ajunge să fie temeinieă precumdragostea faţă de rude. iar prietenia unui om de rînd. dindulce, aşa cum este. uşor ducc la despărţire, Însă cei careIl-au nici o pricină ( � profitul) să se unească n-au nici pri­cină să se despartă." .Ascult cu respect porunca voastră". zise Confucius şi.mergînd încetişor şi simţindu-se în largul său, se întoarseacasă. Renunţă la învăţătură şi îşi părăsi cărţile. Discipoliinu se mai închinau în faţa lui ( � potrivit riturilor, pe careConfucius nu mai punea preţ). însă dragostea lor pentru elspori mult. Zhuang zi. cap. 20 .Copacul de pe munte" 44.3 Cel care pătrunde inţelesul vieţii Cel care pătrunde înţelesul vieţii nu se ocupă de acele lu­<Turi cu care viaţa nu are nimic de-a face ( � lucrurile exte­rioare); cel care pătrunde înţelesul sorţii nu se ocupă de acelelucruri în privinţa cărora cunoaşterea nu este de nici un ajuclor. Pentru a-ţi hrăni ( � îngriji) trupul, trebuie să te foloseştide lucruri (materiale): unii oameni însă. deşi au de toate dinbelşug, t.rupul tot nu Şi-l hrănesc. Pentru a vieţui, nu trebuieS;-l p părăseşti trupul ( � trebuie să-I îngrijeşti): unii oameni1I1Să, deşi nu-şi părăsesc trupul, viaţa tot şi-o pierd. Viaţaviile şi nu poţi să-i spui nu, pleacă şi nu poţi s-o opreşti: ceI rist! Oamenii care trăiesc în această lume ( � în SOCietate)ned că e de-ajuns să-ţi hrăneşti trupul ca păstrezi viaţa: � ă-ţiCllIn însă a-ţi hrăni trupul nu este de-ajuns ca să-ţi păstreziviata, ce mai merită făcut. în această lume ( � în societate)?(ci ee face ceva care, deşi nu merită făcut, trebuie făcut, face((va ee nu poate fi ocolit. Pentru cel ce doreşte să nu aibă nimic de făcut pentruImpul său nimic nu este precum retragerea din lume ( � din�;()(jetat.e). Cine se retrage din lume nu mai este legat de ni­Illi(, iar dacă nu mai este legat de nimic trăieşte în pace şia�<1 eum se cuvine; cine trăieşte în pace şi aşa cum se cuvineI�i înnoieşte viaţa ( � zi de zi urmează schimbarea lucrurilor)!I astfel se apropie (de Dao). De ce merită să laşi deoparteli IIrilrile tale ( � activităţile, preocupările) şi de ce merită săI,arilseşti viaţa ( �să nu mai pui preţ pe ea)? Lăsîndu-ţi deo­parte lucrările, trupul tău n-are să mai obosească, părăsin-
    • 212 DAO DE,JINGdu-ţi viaţa. e senţa ( = vita litatea) ta nu v a mai avea de suf erit.1)<}Ci1 trupul rămîne în t r eg. iar esen l a îşi revine. cu Ceml eştiunu. Cerul şi pămîn tu l sînt mama şi t a t ăl eelor zece mii delucruri: cînd se unese ( = Cerul şi p ămîn t u l. Yin· şi Yang).t ru pu l s e îm p lin e şt e -n fiinţă. cînd se despart ( = Yin şi Yang.suDul şi forma). trupul se întoarce la în ceputuri. Zhuang zi. cap. 19 .,A pricepe viaţa" 44.4 Zhuang zi a refuzat o poziţie oficială Pe cînd Zhllang zi peseuia odată în rîul Pu. doi înalţi dre­gători trimişi dc regel e din Chu veniră la el şi-i spuseră: "Stă­pî nu l no st ru d or eşt e să vă-ncredinţezc povara cînnuirii."Zhuang zi, ţ inîn d mai d eparte und i ţa în mînă. f ără să-şi în­toarcă măcar capul. zise: "Am au zi t că în Chu se af lă o broas­că ţestoasă sacră. care avea trei mii de ani cînd a murit; re­gele o păstr ează într-un coş de bambus. înfăşurat ă în pînză.în partea de sus ( =pe . rafturile de sus. într-o poziţie de mareonoare) în t emplul s trăm oş ilo r Ce cr edeţi c-ar dori mai de­ .grabă aceast ă ţest oasă: să fie moartă şi rămăşiţ ele ei să fietinute la mare cinste. sau să fie în viaţă şi să-şi mişt e coadapri� noroi?" "Să fie în viaţă şi să-şi mişt e coada prin noroi".răspuns eră c ei doi dregători. "Plecaţi! zise Zhuang zi. Şi eudoresc să-mi mişc coada prin noroi." Zhuang zi. cap. 17 "Şuvoaiele de toamnă"
    • 45 Cel mai împlinit pare să aibă lipsuri dar fol osul său nu s e pierdel; cel mai plin pare a fi gol dar folosul său este fără capăt2; cel mai drept pare a fi strîmb. cel mai îndemînatic pare nepri c eput. cel mai bun de gu ră pare bîlbîit. 3 • Mişcarea învinge frigu l, liniştea învinge căldura4: pu ritatea şi liniştea sînt regula Sub cerescul ui5. 1. Aceste rî n duri par a se referi implicit la o unealtă sau un in­ strument.. Am fost obl igaţ i să cchivalăm te rmenu l da1 • • mar e . m ărc ţ " , plin ..ce l mai", pentru a păstra sim e tria cu rindurile următoare. Aldoilea c.aracter din primul ri n d, cheng, .implinit", apare in numeroase alte locuri în cuprinsul cărţii, de fiecare dată cu sen sul de "a termina. a duce la bun s fi rşi t . (a face) ceva (să fic) perfect". Tem1enu l echivalat aic.i prin "a avea l ips uri " are sensul inilial de .. ciobitură într-un vas, lIlt r-un instrument etc.". Astfel, primul rî nd este foarte apropia t se­ Illanlic de fraza din capi tol u l 41: .. unealta cea mare tîrziu se - n ch e i ede făuri t" . Pe de a ltă pa rte , "uneltele" sau .instrumentele" sînt m i­ lIiştrii unui suveran, ceea ce dă o altă dimensiune acestui rind, Ia tă,;oi comentariile lui Wa ng Si şi Heshang G o n g , şi e l e foarte relevantepcntru di fere n ţel e majore de interpretare pe care l e-a u suscitat numaipatm caractere: .. Urmează lucrurile şi im plineş te. fără a făptui (potri­vit unei) singure imagi n i ( = tablou mental, conceplie generală despresille şi despre "lume, care înscrie toate acţiunile într-un set de răspun­,�lIfi ide n t ice la stimuli di fe ri t i ) . De aceea (marea împlinire ) pare a avealipsuri." - res pec tiv: .(Cel mai împlinit) se referă la prin cipe le (care:t atins) marea împ l inire ( = desăvîrş irea ) în Dao şi Del Cel ce pa rea n distrus ( = "a avea lipSUli") elimină gloria şi ascunde lauda, AI;irca distrus ( înseamn ă) a fi inco mplet ." In al doilea rînd al capi t olu lu i am tradus pri n "a se pierde" unllm1en cu s en su l de .a se toci. a se uza", cu refflrinţă directă la .in­�1 J mn e n tu l " la car e se referă frazele noastre, .. Folosul" desemnează,
    • 2:H4.ca şi în alte locuri din t.ext., " funcţiune a" sau "maniera de actiune/de manifestarc" ,a u nui anumit. lucru, În opinia noastră, instmmentu lcare este întm to t.ul perfect şi, deşi pare a fi imp erfect, nu se toceşt ecînd e folosit este Dao, la fel cum mai jos, tot. el e "v a sul " a c ămlfuncţi une de a produce viaţă e ste fără capăt. 2. Rînd urile de faţă par a se referi la un vas, simbol al lui Daocare ad uce în făptură toate fiinţele , cum se afirmă în capitolul 4. Uniiexegeţi consideră că textul ar face aici elogiul vidului, ca funcţi une alui Dao, Heshang Gong comen ti nd însă într-un sens cu totul diferit:"(Cel mai plin) se referă la principele care este cel mai plin de Dao şide Pu t ere. Cel care pare a fi gol dacă e ţinut la (mare ) cinste nu în­drăzneşte să fie arogant şi, dacă e bogat. nu îndrăzneşte să fie extra­vagant." 3. Literal. .marea elocinţă pare bîlbîială". Potrivit textului A de laMawangdui. această frază ar trebui tradusă "marea victorie pare oînfringere ". Uni exegeţi inversează ordinea ultimelor două fraze şi in­troduc încă una, ca un fel de concluzie a ul ti melor trei rinduri, pebaza pasajului similar citat înt.r-un text din dinastia Han , Hanslli wai-zlluan; potrivit acestor comen tat.OIi, aceste fraze ar trebui citite:" ... marea (calit ate de a fi drept) pare a fi îndoită, marea elocinţă parebîlbîială, marea î ndem înare pare nepriceper e : folosul lor est e inepui­zabil." În acest fel. s-ar realiza un fel de simetrie cu cele două frazecare se referă la "folos" în partea i nit ială a capitolului. Textul A de laMawangdui in firmă ace ast ă Icctură: textul B nu inv erse ază ordineacelor două rînduri, confirmînd, în schimb, pre zen ţa unui rî nd sup li­mentar, form at. din patru caractere (argumentînd deci ipoteza menv-o­nată mai sus), dintre (.are trei sînt şterse şi nu mai pot fi descifrate,iar ultimul are sensul de .a se ep u iza ", Este probabil deci ca într-unadin primele va ria nte ale textului acest rînd suplim en t ar să fi exis tat,fiind, însă eliminat destul de repede. Am pre fe ra t să urmăm lectura:tradi ţională. Aceste fraze nu par a se mai re feri direct la Dao, ca cele de maisus, ci la cel care-I urmeaz ă pe Dao, la Înţelept , în acelaşi joc de tipaparenţă-esenţă pe care est.e centrat capitolul. 4. Prin .mişcare" am echivalat un t.ermen cu sensul de "activitateimpetuoas ă . impetuozitate. grabă". Rîndurile. care nu par să aibă vreolegătură cu prima structură a capitolului. reflectă probabil o obser­vaţie directă: iarna tc încălzeşti mişcîndu - te. iar vara, evitînd mişcărileinutHe. re s imţi mai puţin căldura. Unii exegeţi moderni , începind cuMa Xulun şi ,Jia ng Xichang. consideră că în actuala formă acestedouă rînduri sînt destul de lipsite de sens. propunînd diverse re­aranjări . din care cea în tîlni t.ă cel mai frecvent este: "liniştea învingemişcarea. frigul învinge căldura". Text ele de la Mawangdui au infirmataceste modifi cări . 5. Datorită polisemiei termenului zlleng (echivalat aici prin "re­gulă"), această frază a fost tradusă destul de diferit: "Calm ness and
    • CAPITOLUL 45"ncnitybecomc the rectitude of the world: (PauI.1. Lin); "PUliiyanrl,llhuss are the worlrls m(asllling gauge." (Wilhelm); "Pllre ami st il! ,",1( can put things right everywherc under heavcn.� (Mair); "Clcar amI" allquil the world is in the right mode." (Ellen M. Chcn); "Purete et1"iltude sont nOlTIleS du monde." (Uou Kia-hway "Clear stillness is );111�ht for the world." (Clcary) etc. Exegeţii conte m p orani preferă să ci­l"ască termenul pohâvit comentari u lui lui Heshang Gong, cu sensuloi,· .. cel care pune în regulă, conducătorul", întrea ga frază trebuinrlIradusă: .. .. . prin puritate/pace şi linişte devii conducătorul Subcere s­"11111 i."
    • 46 Cînd Dao este urmat în Sub ceresc armăsarii sînt întorşi să îngraşe ogorul l ; cî nd Dao nu este urmat în Subceresc caii de luptă se nasc pe cîmpul de bătaie2 . Î ntre crime, nu e una mai mare decît să te laşi pradă dorintelor3 , între nenorociri, nu e un a mai mare4 decî t să nu cunoş t i mulţumirea5� între greşeli, nu e una mai mare _ decît să doreşti să cîştigi6. De aceea mulţu:mirea de a cunoaşte multumirea e mulţumirea eternă. 7 1 . .Armăsarii" la carc se referă aici textul sînt caii foarte rapizicare erau folosiţi numai la război. Gao Heng. unnat de alţi cîţiva (xCgeV contem porani. citeşte .. a înhăma" În loc de .. a întoa rce ( - a aduc!înapoi) ", acest rjnd trebuind astfel să fie cchivalat: .caii de luptă sîn tînhămaţi ca să lucreze ogorul". Oricum. sensul acestei -prime fra;"Ceste destul de evident: cînd în Subceresc dom neşte o armonie desăvîrşită şi o pace durabilă , singura u t ilitate pe care o mai au cnllrapizi de război este de a produce gunoi de grajd pentru fertilizaITIlogorului. 2. În loc de .cai de luptă" s-a mai propus şi .mînji" sau .iepc·,iar sheng, .a naşte", a mai fost echivalat şi prin .a creşte". Jia():J.cîmp de luptă", desemna iniţial zona aflată în imediata apropierc IIoraşului - un fel de .suburbii" care se întindeau însă pe o distanvdestul de mare (50 de /il - 25 de kilometri -, potrivît lui Zhol lShengchunl . În această zonă se afla colina de pămînt pe care se urcilsuveranul pentru a oficia cel mai important sacrificiu al anului, eridedicat Zeului Solului, deschizînd astfel sezonul pentru agriculturII ,Waley şi alţi cîţiva exegeţi interpretează termcnul în sensu l de zom .sacră·, considerind deci că textul-subliniază adevăratql sacrilegiu carIare loc (caii de luptă se nasc sau sînt crescuţi în aceste locuri) cindDao nu este respectat în Subceresc. Această lectură, la fel ca şi cenmenţionată ant�rior (.suburbii") . pare destul de improbabilă, şi draceea am unnat, in inte retarea tennenului, comentariul din 1 111/ 1
    • CAPITOLU L 46 21 7Fei zi. con fi rma t şi de ,Jiang Xicha ng. Zhu Qia nzh i . Sha Shaohili etc.I l l t rueît ic pe l e nu erilU folosite nic:iodată lil război. fa ptul că minjii sa ucaii de luptii se nasc direct. pc cî m pu l de bătaie sel1lnilldl. un războih l l l g şi pustiit.ol-. în care t.oate resursele sînt. folosite. :3 . Aceste două rinduri nu ilpar În varianta lu i Wang Bi. regăsin­d u - se în schimb În cea a lui Heshang Gong. În .t.ext.ul vechi". in co­I l l CIl tariul din textul Han Fei. zi. cît şi în a lte p at ruz e ci şi două devl liante . Cu m manuscrisele de la Mawangdui le eonj,in şi ele. CII omodificare minoră. le-am adăugat. d es igu r . şi noi. 4. Rind u l se regăseşt.e în c ap i to lul 69. 5. Aici. ca şi mai jos. am t radu s pr in .mulţu mire" tennenu l ZI1 •.. de aj uns. su ficient.··. n . Li te ral . .. decit să dore şti să obţii" . Unii e xe ge ţ i preferă să eehi­a kze: .. decît să do reş ti să posezi". ceea ce este uşor fortat. 7. Sau : . . . . a cu noaşte mulţumirea mulţumirii este mul ţumirea( I eruel, "
    • 47 Fără să ieşi pe uşă poţi să cunoşti Subcerescul, fără să priveşti pe fereastră poţi să cunoşti Dao al Cerului 1 : cu cî t ieşi mai departe2 cu atît cunoşti mai pu ţin3 . Prin urmare Î n ţelept ul nu înaintează dar cunoaşte, nu vede dar este iluminat4, nu făpt uieşte dar împlineşte. 1 . Î n loc de .. a cunoaşte". în variantele standard apare "a vedea".Am urmat textele de la Mawangdui. confirmate de "textul vechi" şi detexte precum Han Fei zi. Huai1lan zi sau Liishi chunqiu. în care acestrînd este citat şi comentat. Marea majoritate a exegej.ilor moderni ur­mează şi ei aceeaşi lectură. Dao al Cerului desemnează în textele clasice totalitatea fenome­nelor cosmice . "Ca lea" regulată pe care o U1;:mează soarele. luna. ano­timpurile. fenomenele meteoro logice etc. ; în Dan De Jing însă. de fie­care dată. sintagma se referă la o sumă de însuş iri abstract.e -capacitatea de a nu făptui. atotcuprinderea etc. - care sînt atribuit.eCeruh.i i şi pe care oamenii trebuie să le imite. Iată cum comenteazăWang Bi aceste rînduri : "Evenimentele au un strămoş . iar lucrurileau un stăpîn . Deşi drumurile (pe care le urmează) sînt diferite. seîntorc cu toate împreună (în . acelaşi loc) şi deşi gindurile ( = preo­cupările) lor sînt o sută ( = nenumărate ) . a ung cu toate la o singură j(împlinire) . Dao îşi are măreaţa sa eternitate. iar principiul îşi are mă­reaţa .se exprimare: . Urmînd u - l de- aproape p e Dao de ieri. le stăpî­neşti pe cele ce astăzi există- ( = cf. cap. 1 4) . Deşi trăieşti astăzi. poj.icunoaşte inceputul cel vechi. De aceea. fără să ieşi pe uşă şi fără săpriveşti pe fereastră. poţi să cunoşti . " Comentariul lui Heshang Gongeste însă cu totu l diferit: "Dao al Cerului şi Dao al oamen ilor sîntidentice. Cerul şi omul sînt interdependenţi; esenţa pătrunde suflul.suflul pătrunde esenţa. Dacă principele este pur şi liniştit, suflul Ce­rului singur se îndreaptă ( = se conformează regulii. lui Dao ) ; dadînsă prinCipele are multe d orinţe. suflul Cerului se tulbură şi nu maie limpede. Ce e ste de bun augur şi ce este d e rău augur. ceea ce efolositor i ceea ce e dăunător. cu toate ornesc din sine. "
    • CAPITOLU L 47 21 9 2. În loc de .departe·· s - a mai propus şi .adinc. profund" sau ..i ndepărt at (in timp) . vechi". :�. Wang I3i comentează: "Ceea ce nu există se află in Unu . insă ( I rcbuie) căutat in pluralitate. Dao. privit. nu poate fi văzut. ascultat I IU poate fi auzit. atins nu poate fi simţit.: dacă îl cunoşt i . nu e nevoie S1 ieşi pe uşă. iar dacă nu îl cunoşti. cu cît ieşi mai departe. cu atit II cunoşti mai puţin. " Este interesant de remarcat că in textele vechi - precum Han Fei zi. Huainan zi. Lilshi c1wTlqiu. Wen zi etc. - in (are acest capitol este citat şi comentat. coexistă două maniere diferite de interpretare. Potrivit celei mai cunoscute. aceste rinduri subliniază Illimordialitatea intuiţiei in raport cu percepţia. care aduce cu sine dorinţa (cf. cap. 1 2 cele cinci cu lori lasă ochiul fără vedere ... ") şi ca . • a l are un tip de cunoaştere nu numai superficial. ci şi dăunător. În I fTminologia coment.o torilor. este necesar ca .spiritul să nu se inde­ l pii rteze de organele de simţ" (Han Fei zi. cap. 7 . .. I3i Lao") . sau .spiritul "ii nu se lase pervertit de exterior" (HuaiJlllJl zi, cap. 7, .Jingshen xun") . ( (alflltă lectură. probabil de sorginte legistă. susţine c textul defi­-ă l l fŞ te aici maniera ideală de guvernare: suveranul nu trebuie să se a l l lcstece direct in treburile ţării - trebuie să practice nemptuirea - . Il llosindu-i p e miniştri ca p e nişte organe de simţ simbolice şi fiind astfel I i l lormat cu privire la tot ce se petrece in Sub ceresc. Deşi cu mult I l l a i pragmatică, această interpret.are este la fel de legitimă ca şi pri- 1 I 1a . in măsura in care considerăm că intregul text este in primu l rind 1 1 1 1 t ratat politic şi că dimensiunea sa epistemologică est.e secundară. 4 . Exegeza chineză ezită int.re a citi aici ming3 numc". sau mingz . . • .. v(dere. lumină . iluminare"; in plus . in loc de "a vedea" s-a mai pro­ P " S şi "a se arăta" . Astfel. citeva lecturi sint simultan poslbile: .nu Vt"dc dar (are) vedere ( � capacitatea de a percepe) " . .. nu se arată dar " ,,1 ( luminos ( = remarcabil)" (cf, cap, 22. 24) . .. nu vede dar numeşte" i i . desigur . • nu vede dar este i luminat" . Fiecare din aceste lecturi are 1" loarea sa filozofică bine definită. Astfel. prima subliniază retragerea( " I rc sine a înţeleptului. care ştie cît de iluzorie este cunoaşterea ob­ ( i l l l l tă prin percepţia imediată. , Această lectură pare a se integra cel I I la i bine. din punct de vedere semantic. in structura terţetului final al capitolului. ceea ce nu se poate însă spune despre următoarea.( " rc repetă o aserţiune pe care textul a făcut-o în altă parte. strict I t I()zofic fiind deci îndreptăţită. chiar dacă aici p are destul de impro­ I ,, ,bilii. Cea de-a treia manieră de interpretare este cea preferată deWang ni şi de Heshang Gong. Iată comentariile lor: .Atingind limita , l I premă a lucrurilor. deşi nu ieşi nicăieri. gîndindu-te. (le) poţi cu­I I l la�te. Pricepînd strămoşul ( = originea. .,mama". Dao) lucnlrilor.< l 1 �i nu (le) vezi. poţi să aj ungi la ele şi să le numeşti (pe ba7 ..a] prin­l i p i l llui co n tr ari ilor , respectiv: "Cînd cel de sus îl iubeşte pe Dao, cei "< 1 ( jos iubesc Puterea. Cînd cel de sus iubeşte războiul. cei de jos 1 1 i )(sc forţa. inţeleptul începe cu ce e mic pentru a cunoaşte marele,1 l l liveşte interiorul pentru a cunoaş te exteriorul ( � a da nume lu­( l l l Iilor) ."
    • 220 - DAO D E J I NG Est e in t e resa n t de remarcat. că lectura u l111 at.ă de noi, a l ă tu ri demarca majOli t a t c a exegeti lor I11 o derni. ni l o exclu de în mod necesarpc c e a preferată de Wang Bi ş i Heshan g Gong . .. N u m irea" d ese m n e a zăîn con text capacit atea Î nţeleptului de il. d efi ni şi a fum , prin nl lme­emblemă, specificitatea fiecărui lucru , de a-l i n tegra , pe baza " prin ci ­piului con tra riilor", cum spune Wan g Bi, într-o perspectivă cocrentăa l u m ii , p ers pe ctivă pe carc t oc mai iluminarea i-o dă Înţeleptului. Cualte cuvint.e , daoistul. p o r nin d dc la Unu, n u m e ş te mult iplul şi . d a ­torită iluminării c a re ii p ern1it e să p e rc ea pă identi tatea tuturor lucru­ri lor, numele nu mai sînt p e nt ru el forme de instau rare a di fe re n ţe lorşi de fragmentare a rea l u l ui , ci simple etichete aplicat.e categorii lorbinare care d e fi n e sc s truc tu ra re al ului . 47. 1 Confucius despre "postul inimii" (Confucius îl sfătuieşte pe discipolul său . Van Hui. să ţină post) .. Familia mea este săracă. spuse Yan Hui , şi sînt cîtevaluni de cind n-am mai băut vin şi n-am mai mîncat carne.Acest lucru nu poate fi socotit post?" "Acesta este postul pccare îl ţii înain tea sacrificiilor, răspunse Confucius, nu estepostul inimii . � "Îndrăznesc să vă întreb despre postul inimii" ,zise Yan HuL "Fă ca voinţa să-ţi fie una ( concentrează-te) , spuse Con­ =fu cius, şi nu asculta cu urechile, ascultă cu mintea ; nu ascul­ta nici cu mintea, ascultă cu suflarea ta vitală. Urechile seopresc la auz ( organele de simţ duc la o cunoaştere limi­ =tată şi parţială) . iar mintea se opreşte la simboluri ( repre­ =zentări mentale) . Su flarea ta vitală este însă goală ( ca vi­ =dul) şi se poate ocupa de toate lucrurile ( poate răspunde =stimulilor ext.eriori) . Dao are drept sălaş vidul, iar vidul estepostul inimii. � "Cîtă vreme nu reuşesc să mă folosesc de el ( de vid) în =acest fel. rămîn într-adevăr acelaşi Yan Hui ( păstrez con­ =ştiinţa sinelui) ; dacă aş reuşi să mă folosesc de el, n-ar maiexista nici un Yan Hui . Aceasta ( o asemenea stare) se poa­ =te numi vid?" "în to cmai Am să - ţi explic. [ ] Într-o cameră goală ( spi­ . ... =ritul) se [ace lumină şi aifi ( în liniştea şi vidu l spiritului) =se află norocul şi fericirea oamenilor. Cînd ele nu se află aici- această stare se cheamă "a goni rămînînd totUŞi aşezat..( a nu obţine libertatea completă a spiritului) ; dacă reuşeşti =să [aci ca ochii şi urechile să comunice pe dinăuntru ş.Î să tepăstrezi în afara minţii talc şi a cunoaşterii (pe care ţi-O aduceea) . pînă şi spiritele au să vină să se aşeze la un loc cu tine :ce să mai vorbim despre oameni?" ZhuQng zi, cap. 4 . Lumea oamenilor"
    • 48 Celui ce caută să înveţe l - dorin�ele-i tot sporesc zi de zi, celui ce-l caută pe Dao - doriniele-i tot descresc zi de zj2, descresc şi tot descresc pînă a unge la nefăptuire: j pi"in nefăp tuire nici o fapt ă nu rămîne nefăptuită3 . Cel ce doreşte să ia-n stăpînire Subcerescul4 niciodată nu se amestecă-nt re lucruri, căci dacă s-ar amesteca înlre lucruri n-ar fi potrivit să ia-n stăpînire Subcerescul. 5 1 , Să înveţe. potrivit lui Heshang Gong, arta guvernării, pedagogia,I l Il lzica şi riturile, obiecte de studiu ale confucianiştilor, 2, Am fost obligaţi să adăugăm noi, şi aici şi mai sus, potrivit( omentariului lui Heshang Gong, subiectul .dorinţele", Heshang Gong. , c referă însă at it la dorin ţe cît şi la cultura individului (obţinută prinI I l vătăturile tradiţionale criticate mai sus) . ceea ce i-a făcut pe unii.xegeţi să considere că de fapt este vorba de sporirea şi micşorarea" ! l I loaşterii. Ambele lecturi sînt la fel de îndreptăţite, dată fiind relatiai li l l n ivocă stabilită de text între cunoaştere şi dorinţă: dorinţele ducla i1pariţia cunoaşterii, iar cunoaşterea încurajează şi perpetuează do­I i l l ţcle, Am preferat o lectură care pare să se înscrie mai bin� în sfera"" ll1antică a întregului capitol . �3 , Aceasta este una din cele mai cunoscute fraze ale întreguluiI I-xt , care poate fi tradusă literal: .a nu acţiona, dar să nu existe nimic(;supra căruia) să nu se acţioneze", O foqnulare similară apare înt ext ele standard şi în capitolul 37 , noi am eliminat-o însă în acea,,<,c(iune (vezi şi cap, 37, nota 1) , 4, Am adăugat .cel ce doreşte", potrivit .textului vechi" şi comen­t a riului lui Yan ZUIl , la fel ca majoritatea exe eţilor contem oranL
    • 222 DAO DE ,J l NGTex t e le ele la Mawangd ui , cu mult. prea det eriorat.e în acest loc , mCInu con firmă, nici nu in firlllă această lectură , care rămîne t.ot.uşi ceamai logică în context . 5. Sau .nu merită să ia-n stă pînire Suhcercscul".
    • 49 Inima Î nţeleptului n u este niciodată a lui 1 căci din inima celor c u - o sută de n u m e îşi fac e inimă. Cu cei buni este b u n2 iar cu cei răi de aseme nea este b u n : astfel aj unge să fi e bu n:l ; în cei demni de încreoere4 are încreoere iar în cei nedemni de încredere de asemenea are încredere: astfel aj unge să aib ă încredere . Î nţeleptul în Sub(:eresc în armonie se află5, amestecîn.d haotic toate inimile6: cei cu o sută de nume îi dau ochii şi urechile 10r7 iar pentru el to ti sînt ca nişte copii. 1 . Literal, .Inteleptul nu are o inimă ( = voinţă. sentimente. per­sonalitate, caracter, manieră de gîndire etc.) constantă". Deşi textul Adr la Mawangdui impune o lectură diferit. : .înţeleptul este mereu fără iI n imă", sensul frazei pare să răInînă acelaşi: toate lucrurile sînt u n u,d i n pu nc tul de vedere al lui Dao , deci înţeleptul. şi el unu cu Dao,eslc complet imparţial şi este dincolo de diferenţe , luînd fiecare lucruil Ilccare individ ca atare. Fraza a mai primit alte cîteva interpretări, cea preferată de exegeza(,olltemporana fi i n d .înţeleptul nu este egoist". Li Shuihai propune şit I o lectură interesantă, modificînd punctuaţia şi interpretîndu-l pedJaJ1g, .etern" (echivalat de noi aici prin .niciodată") , ca avînd sensulde .larg, generos": .înţeleptul are o inim ă mare ( = este generos) şinu este ego ist" . 2. Şi aici, şi in frazele următoare, în variantele standard aparepronumele .eu", intregul pasa care urmează trebuind citi t: .Cu cei j
    • 224 DAO D E ,JI NG buni eu sîn t. bu n, iar cu (Ti rfl i cu ele a S rl1 W 1Ha sint bU I I [ . J ; în er i ..demni (f încredere cu am înerederc . în Cri llcdcl1lni dc iJ) fT(rkrr cude a se me n e a am î n c rede re . . . " Am prefera t. si! u nniim textele rf la M awemgctu Î , cm-e pe r mi t o lect.ură m a i coercn l <i a întregului capi t ol . :i . Li teral .astfel obţine bun.iLo te a " . În fa pt , ill variant.elr s t a nctnrd . l şi în tex t ul [3 de la M awangclui I1 U apa re de:! , .,a obţine" , ci o mofo nu l său, De ! , .Puterea", ceea ce i - a făc u t. pe u n ii exegeţi să echivaleze: " Pu t.erea este bu n ăt. at e şi , în s tlU c t u ra similnrii. de mai jos, .,Pu terf a " este încredere", Ellen M. Chen îl interpretează pe De1 ca avind se n sul de .. natură" , eeh iva lînd: .This is the goodness of n a tu re , respectiv " .This is the t.mst of nature " . Aseme n ea ech i va l ă ri par fortat.c , în con ­ te xt şi sî n t. şi cu totul împot riva t.radiţiei . , 4. Pen tnl xill, .demn de i n credere", s - a l mai propu s şi .,sin ­ ceri sin ce ri t at e , .credibil/ credibilitate", .Ioial/ loialitate" , .oncst/ ones­ . " titate" etc. 5. Există multiple variante grafice şi numeroase int e rp re t ă li alecelor două ca ractere pe ca re le-iim echivalat. plin .în armo n i e A t fel, l " .s - au mai pro pu s : "a reduce, a micşora" , .. a stJîngc, a aeumul!;t, a rel ­ni", . a re s trînge " a fi i m par ţia l .a-i I l tea mă" ete. i n plus, unii exe­ ", ",geţi le încadrează în rind u l imediat următor şi nu ai c i ceea ce com­.plică şi mai mu lt interpretarea a ce st u i final de ca pitol. Iată a l t.e cîteva .echivalări: i n t ele p tu l în Subceresc trăieşte fr u gal şi nu arc dorinţe " " (J ian g Xiehang) ; .înţeleptul în Subcerese repede ( fa ce Gl mil ltea o a ­menilor să devină înceţoşată şi-i î ntoa r ce la s t a rea iniţială de neşt i­inţă)" (Gao Hen g 1 9 43 ) ; .Inima i n ţelep tu lu i este plină de pmden1,â în ,Subceresc" (Zhang So ngm Sha Shaohai); .Înţeleptul în Subceresc nu ,cunoaşte şi nu se gîndeşte la nimic· {Feng Dafu) ; .înţeleptul în Sub­ceresc (este imparţial) , unindu-se armonios (cu inimile celor cu o sut.ăde nume)" (Zhou Shengchun) ; .The Sai n t lives full of fear within theempire" (Erkes) ; .The Man o f Calling lives very quietly in the world"(Wilhelm) ; .The sage is self- effacing in his dealings with aU underheaven".(Mair) ; .The Sage in his position in the world, yieldingly har­monizes (the peoples heart with simplicityl" (Paul J , Lin) ; .The re­lation of sages to the world is one o f concern" (Cleary) etc. 6. Şi în cazul acestei fraze difere n ţel e de interpretare sînt destulde mari, în funcţie de lectura lui wei2, citit de noi drept verb cauzativ,de punctuaţie şi de interpretarea unui pronume. Iată .cîteva exemple:.for the worlds sake he dulls his wits" (Waley); .because of the empirehe obscures his mind" (Erkes) ; .rrhe sage in the world) mixes theminds of aU" (EUen M. Chen) ; .The people of the world are broughtinto a community of the heart" (Lin Yutang) etc. 7. Această frază este omisă din greşeală în ediţia standard a luiWang Bi, regăsindu-se în schimb în toate celelalte variante, inclusivîn textele de la Mawangdui. Termenul echivalat de noi prin .a da (ochii
    • CAPiTOLU L 49 225:i l l reehile lorl" , 111 sensul de .. a se concentra asupra" , . . a fi atentI , I / <l bsorh it în " etc . , apare În alte cîteva variall t e grafice, exegezde 1110-d lT I I e urmind în gencral aceeaşi glosă, cpnfinnat.ă şi dc comentariul1 1 l i Van l! I3i.
    • 50 Oamenii ies în fiinţă şi intră în moarte. ! Cei ce pe drumu12 vieţii apu că din zece sînt trei3, cei ce pe drumul morţii apu că din zece sînt trei, cei ce-şi trăiesc viaţa dar prin fiece faptă spre tărîmul morţii se-ndreaptă iarăşi din zece sînt trei4• De ce este astfel? Pentru că- şi trăiesc viaţa din plin. 5 Se spune c ă cel priceput să-şi păstreze viaţa cînd merge pe drum 6 nu şe-ntîlneşte cu rinocerul şi tigruF, iar în bătălie cînd intră de arme şi săbii nu e atins8: rinocerul n u are în ce-şi înfige cornul, tigrul nu are ce s-apuce cu ghearele, armele nu au în ce să-şi vîre tăişu l. De ce este astfel? Pentru că-n el loc de moarte nu este. " 1 . Litcral . .. <1 ieşi-viaţă a intra-moartc " . Datorită caracte ru l u i des-tul de eliptic al frazci, echivalărilc ezi!;i î n tre : .a ieşi înseamn ă a trăi ,a int ra înseamnă a muri", .. a ieşi în viaţă înseamnă a int.ra îJl moarte",.. cine intră - n via ţă , intră şi în moarte" etc. Indiferent dc echivalare,mult itudinea de sensuri a aces tei fraze est.e practic im posib il de redat.în t mducere . .. Icşirea" este atit icşirea ce lor zece mii de l u cruri dinpîntecul mrunci, Dao, cît şi apariţia vieţii, un proces de .ieşire·· a n a logce lui prin care planta creşte din sămîntă, ieşind la suprafa tă . M oarteanu este percepută ca o ieşire a individului din lumc, ci ca o .int rarc"în Oao, o întoarcere căt re starea de nefJ.in - ini alii , astfel încheindu -se
    • CAPITOLU L 50 227 " dc!u şi iniţiindu -sc un altul. Aşadar, relaţia dinire viaţă şi moali e. c I "parte de a fi una de opozitie. cst e una de complcmentRritate. 2 . TCl11 1 Cnu i 11./ il fost cit it de exegeţi în t rei fehui . .. însoţitor. com­ " I >: " l i n n . .. ca tegOlic . t ip" şi .. drum. cale" ; am urmat.. şi aici şi în rindul 1 111 1 . această ultimă lectură. propusă iniţial de Ma Xulun. C I I me1.l 1, 1 " l Iea că. indiferent de glosa urmată . sensl,ll frazelor rămîne aproape . . . . daşi. :3. Potrivit lui Heshang Gong şi textului Han Fei zi . expresia nu- 1 I 1I ,;că nu trebuie interpretată ca .trei din zece" . aşa cum propune Wallg Bi. ci ca treisprezece. Acest număr ar simboliza fie cele patru I I lI l llbre şi cele nouă orificii ale corpului. fic cele nouă orificii şi cele I a l m .. bariere" (ochii. nasul. gura şi urechile) . fie cele şapte sentimen- 1 .. :i i cele şase dorinţe. Exegeza modernă ezită între aceste Interpretări :1 ( Ta a lui Wang Bi. pe care am urmat-o şi noi. 4. Deşi par destul de Simple. aceste ultime patru rinduri. datorită c l l krcnţelor de punctuaţie sau celor de Ia variantă la variantă. pot fi 1 1 1 i t e în mai multe feluri. Astfel. sintagma .. a-şi trăi viaţa". formată c l i l l doi termeni ident.ici (sherrg) . nu apare decît în textele de la Ma­ wa l lgdui. în .. textul vechi". în comentariul din Han Fei zi şi într-o sin­ , ·.I I I";i altă variantă. textele standard eliminînd al doilea termen sherrg. "vla a··. Exegeza modernă preferă să urmeze una din aceste variante. I I I l npretînd şi ca .a- şi hrăni viaţa" ( = a practica diversc exerciţii dao- 1 . . 1( " pentru obţinerea longevităţii) sau considerind că al doilea termen , . / 1 1 119 este tot verb şi echivaIînd: .. oamenii trăiesc. (dar. pentru că) I " , i(sc şi sînt activi ... .. Noi am încercat o traducere cît mai neutră. I , a /.a subliniind probabil. în contextul întregului capitol. opoziţia dao- 1.-.I I 1 1ui faţă de nefireasca importanţă pe care oamenii de rind o acordă vl .. ii şi trupului. O altă problemă pe care o pun aceste fraze traducătorului este I < - ��: o t;i. de interpret.area corectă a termenului dong - literal. .. a se miş­.. , , " . Marea majoritate a exegeţilor îl citesc în sensul de .acţiune. ac­ I lv l l at.e" ; am încercat şi noi o echivalare asemănătoare ( .. faptă") . dar1 1 1 1 este clar. din context. dacă este vorba de acţiuni îndreptate către,.h r;in irea" vieţii sau de făptuire în general. În primul caz. rîndurilec k laţă s-ar transforma într-o critică Ia adresa practicilor daoismului, .-J lgios. iar în celălalt am regăsi aici tema familiară a nonacţiunii.I I I I; l nţată în sensul controlării dorinţelor care duc la acţiuni inutile şiI , rlmejdioase. Sintagma .tărîmul morţii" ar trebui citită. po trivit lui Waley. ca. . I I 1 C al morţii". fiind o expresie din limbajul militar care ar desemnaI I I ICI de "călcîi al lui Ahile " din trupul oamenilor. Deşi aici aceastăI n · t mă pare forţată. ea este foarte probabilă în ultimul rînd al capi-1 0 1 0 1 111i, în care sintagma aceasta apare din nou. 5 . în sensul unei vieţi de plăceri. în care toate dorinţele sînt împli­I I ! I (. U nii exegeţi consideră şi această frază drept o critică directă la"d resa practicilor daoiste . echivalind: .pentru că îşi hrănesc ( = ingri-
    • 228 DAO D E , J I N Gjesc) viaţa prea mult". I n te rp retările exegeţi lor care unnează lecturalui Wang I3i (.,trei din zece " în loc de t reisprezece) nu d iferă prea multîntre ele, cea preferat ă de comentatorii cont.em pora ni fiind cea suge­rată de Gao Ya n d i şi relu at ă de ,Jiang Xich a ng şi Zhu Qia nzhi . Aceştiacon sideră că "cei c a re 111 erg pe dru m u l vieţii" sînt oamenii care atingo vîrstă î n aint ată , "cei care merg pe drumul morţii" sînt cei carc morîn tin c re ţe sau în copilă rie , cea de-a trcia ca te gorie fiind cea a oame­nilor care îşi scurtează singuri viaţa, lăsîndu - se pradă dorinţelor şilentaţiilor . Astfel, nouă oameni din zece fie p u n prea mult preţ peviaţă , fie nu pun deloc, şi numai unul, Î nţeleptul . al căru i portret estefăcut în conti nu are , cunoaşte adevărata importanţa a vieţii şi a "hră­nirii" ei. O ledurii relat iv ase mănătoare propune şi Gao Heng, caresusţin e că nu este vorba de trei tipuri diferite de oame ni, ci de treiperioade diferite din viaţa oamenilor: aceştia, pînă la treizeci de anicres c, mergind pe drumul vieţii, iar după şapte zeci decad, îndreptîn ­ du-se spre moarte. Perioada in tennediară, care se întinde în tre treizeci ,şi şaptezeci de ani, este cea în care o am enii "trăiesc viaţa din plin" ,micşorindu-şi ast fel, dat.Ol;tă exceselor pe care le c omit, durata natu- .rală a vieţii. 6. Li te ra l "călătOl;nd pe uscat/pe pămîllt ( = şi nu pe apă) " . Po ­ ,trtvit textelor de la M awangdui . acest rind ar fi trebuit echivalat: "mer­gînd ( = călătOrind) printre deâ luri /înălţimi". 7. Î n loc de "a se întîlni " , în manuscrisele de la Mawangdui şi înalte trei varia n te apare "a se feri, a evita " , întreaga frază trebuindastfel citită: " prin tre dealuri rătăcind , nu se fereşte de rinocer sau detigru" . 8 . Am fost o b ligaţi, pentru a păstra simetria cu rindul anterior,să parafrazăm prin "săbii" un tennen al cărui sens este tot de "mmă".Î n funcţie de glosa unnată în inte rp re tarea t.ermenului tradus de noiprin "a atinge", fraza a mai fost citită şi: "Cînd int.ră în luptă nu sefereşte de anne" sau "Cînd intră în luptă nu poartă anne sau annură·. 50.1 Viaţa merge către moarte, iar moartea este inceputul vieţii Viaţa merge către moarte , iar moartea este începutul vieţii:cine cunoaşte firul care le uneşte ( = regulile alternanţei lor)?Viaţa omului apare pentru că suflul se strînge la un loc : cîndse strînge la un loc, omul se naşte, iar cînd se riSipeşte , omulmoare. Dacă viaţa şi moartea se însoţesc una pe cealal tă, cepricină de durere mai există pentru noi? Astfel, cele zece mii de lucruri sînt unu. Fiecare socoteştecă ceea ce este frumos e miraculos şi cu totul aparte ( = viaţa)şi că ceea ce este urît e stricat şi putred ( = moartea) . Ceeace este stricat şi putred se preschimbă din nou în ceva mi-
    • CAPITOLU L 50 229raculos şi cu totul aparte. iar ceea ce este miraculos şi cul o tul aparte se prc schi mhă din nou în ceva strtcat şi pu tre d . ZllI lang z i . cap. 22 .. in ţclcpciunca călătoreşte în nord " 50.2 Mişcările sufletului CUIloaşt erea cu adevărat măreaţă este cuprinzătoare. cu­noaşterea măruntă este foarte îngustă ( = face discrtminărt.se păstrează la suprafaţă. percep e detaliul şi nu atinge într e­gul) ; vorbirea cu-adevărat măreaţă este însu fleţită. vorbireamăruntă este vorbărte goală. Cînd omul doamle. sufletul săuc cuprins de confuzie. iar cînd e treaz, tnl p ul său se p une-nmişcare. Cînd căile oamenilor se întretaie ( = cînd se asociaziiunii cu al �ii) . se u rzesc planuri şi se pun la cale tot felu l del u cruri : în fiecare zi ei îşi folosesc mintea ca să se pună împo­t riva unei alte minţi . Iată as tfel şovăiala , gîndurile nespu se( = disimularea) şi cele ascunse ( . = secl"etele/rezervele) . Ospaimă mă runtă îi face pe oameni să fie JlcJlniştiţi şi temători.iar o mare frică îi face să fie abătuţi şi descurajaţi . Minteaomului se pune-n mişcare, precu m săgeata care -şi ia zborultiin arc , făcînd j udecăţi despre bine şi rău ; apoi rămîne ace­eaşi ( = nu se mai schimb ă) . ca legată prtntr-un jurămînt so ­lemn . păstrînd ceea ce a cîştigat.; după aceea se goleşt.e. la felca în treaga fire toamna şi iarna , şi pe zi ce trece decade totm ai tare; în sfirşit . slăbită din p ricina faptelor săvîrşite. nupoate să- Şi mai revi n ă : Acu m este cu totul închisă. ca o lad ăcetIuită sau ca un vechi canal de scu rgere: ea se apropie d emoarte ş i nu mai poate fi făcu tă să trăiască din nou . Bucuria şi furia . tristeţea şi plăcerea . îngrijorarea şi regre­tele . nes tatornicia şi stabilitatea. preocuparea şi nepăsarea .cxal tarea şi de1 ăsa rea. toate se nasc aşa cum se naşte muzicadin golurt ( = ţevi le instr umentelor de su flat sau golu rile dinmu nţi, peş terile, văile etc . din care se naşte .mu zica Cerului")sau cum se nas c ci upercile dintr-un Joc u med şi r eavăn . Zişi noapte aceste (stări ale sufletulUi) se perindă înaintea noas­t ră . una după alta , în să nimeni nu şt ie de unde răsar ele .Vai! de -am pute a . numai pentm o clipă . s- atingem acel cevadin care sc " n a sc toate ( = toate stiiri l( menţionate mai sus) ! Zlwang zi, cap . 2 "Despre idcl l t i tatca lucrurilor" 50.3 Unii visează un b anche t şi dimineaţa varsa. multe lacrimi " Cum pot cu să ş t i u (îi spuse Chang VU zi lui Ju Que zi)că dragostea de viaţă nu e o amăgire? Cum pot eu să ştiu că
    • 23 0 DAO D E ,JI NGcel care u ră şte moartea nu c a semenea unui copil care-a ră­tăcit drumul şi nu mai ş t ie cum să se întoarcă acasă? , Doamna Li Ji era fiic a ofiţeru lui de graniţă Ai. Cin d duceledin Qin a luat-o (şi-a dus-o în palatelc sale) , a plîns atît dcmu lt încît partea din faţă a rochiei sale era toată umezită .Cînd a ajuns însă la palatul regelui ( ducele din Qin) , după =ce-a împărţit. cu el patul pătrat şi după ce s-a înfruptat cumîncăruri alese , i-a părut rău că a plîns . Cum pot eu să ştiucă după ce mor n-are să-mi pară rău că am ţinut atîta la viaţă? Unii visează un banchet şi dimineaţa, cînd se trezesc , var­să multe lacrimi. Alţii visează că varsă multe lacrimi şi dimi­neaţa pleacă la vinătoa re . Îri timp ce visează, nici u nii nicialţii nu ştiu că visează, şi-n mij locul visului pot chiar să in­terpreteze vise; de-abia după ce se trezesc îşi dau seama căau visat. Astfel , de-abia după ce are loc trezirea cea mare nedăm seama că totul a fost un mare vis . . Proştii socotesc căacu m sînt. trej i şi că sîn t ştiu tori , putînd să facă diferenţaîntre un pri ncipe şi un păstor: cîtă nerozie! Confucius şi cutine nu sînte1i amîndoi decît un vis, iar cînd spu n că tu visezi- şi acesta este un vis. Asemenea vorbe se cheamă "para­dox" . Dacă după zece mii de generaţii apare un mare Înţeleptcare să-i descîlcească înţelesurile, înseamnă că el s-a ivit foar­te repede. " Zhuang zi, cap. 2 . Despre identitatea lucrurilor" 50.4 Moartea lui Mengsun. Sinele poate fi un vis Yan Hui îl întrebă pe Confuciu s : "Cînd mama lui MengsunCai a murit, acesta a plîns fără să jelească în toată legea;inima lui nu era îndu rerată iar el a ţinut doliul fără să fiemîhnit. În pofida acestor trei neajunsuri , oamenii socoteaucă, în statul Lu , el se pricepe cel mai bine să ţină doliu ( să =respecte cel mai bine toate ritualurile) . Este deci cu putinţăca reilUmele să se întemeieze pe ceva lipsit de substanţă(= pe fapte neconforme realităţii)? Mă surprinde mult acestlucru. " "Mengsun , răspunse Confuciu s , a mers pînă l a capăt ( a =atins originea vieţii şi locul în care se întorc lucrurile la moar­te , Dao) şi ne depăşeşte în cunoaştere. Avînd de ales întreviaţă Şi moarte , chiar dacă nu mai vedem nici o diferenţă întreele, lucrurile dintre care trebuie să alegem mai există încăpentru noi . Mengsun însă nu ştie ce este viaţa şi ce este
    • CAPI1DLU L 50 23 1moartca şi nu .ştie dacă să pre[c1"e ce es te mai întîi sau ceurmează ( � viaţ a sau moar tea) . El se supune schimhării şiaşteaptă prefacerile despre care nu are ştiinţă . Cînd in trămin p refacere ( � în via t.�) , mai putem oar c să cunoaştem sta­rea de dinainte de prefacere ( � ce era îna inte de a ne Ilaşte)?Cînd prefacerea se încheic ( = la moarte) , pu tem 0 €lr e să c u ­noaştem starea de du pă prefacere ( = ce se întîmplă cu noidupă moarte) ? Poat c că noi amîndoi nu sî ntem decît în mij­locul u nui vis din c a re nu ne- am trezit încă. Apoi , pentruM engsu n , moartea nu este decît o tulb urare a formei , în caremin te a ( � spi ri tul) nu are nimic de s u feri t , o schimbare aloc u i nţei , şi nu moartea adevărată . M engsun este singurul ca­re e ra treaz, iar dacă, atunci cind o amenii plîngeau (la moar­tea mamei sale) , plî ngea şi el , el urma n u mai ceea ce făceautoţi ceilalţi. Pentru el , toate lucrurile sînt aceleaşi cu sinelesău : cu m o să ştie el ce este ceea ce noi numim sine? As tfel ,t u visezi c ă eş ti o pasăre care zvîcneşte d i n aripi către cers au visezi că eşti un peş te care se scu fundă în adîncuri . Celcare-ti vorbeşte acum este treaz - sau viseaz., şi el? Nu se �ştie . [ . ] Dacă îţi găseşti odihna în mersul firesc al lucrmilor ..şi tr cc i dincolo de schimbare, ai să a tin gi starea de vid a uni­tăţi i Cerului. Zhuang zi, cap. 6 .Marele strămoş şi maestru" 50.5 Zhuang zi visînd că este un fluture Odată Zh uang Zhou ( = Zhua n g zi) visă că era un flu ture,u n flu ture care zbura mulţumit şi plin de bucurie încoaceşi- ncolo , întru totul după pofta iniŢnii şi fără să ştie că este(hiar Zhou . Deodată se trezi şi el se dovedi a fi ace laşi Zhou .Nu ştiu dacă Zhou visase că este fluture sau flutu rele visa căcste Zhou : între Zhou şi fluture treb ui e să existe însă o dife­renţă. Aceasta se ch�amă " transfor m area l u cruril o r" . Zhuang z � cap. 2 "Despre identitatea lucrurilor" 50.6 Guangcheng zi vorbind despre cum poţi s-ajungi ne­ muritor Huang di ( = Împăratu l Galben) se înscăunase împărat denou ăsprezece ani şi tot Subcerescul se s upu nea poru ncii sale.Aflînd odată că Guangcheng zi tră ia în munţii Kongtong, seduse să- I vadă şi-i spuse: "Am auzit c ă M a e s trul a atins de­săvîrşitul Dao . Îndrăznesc să vă întreb despre esenţa desă­vÎrşitu lui Dao. Eu aş dori să obţin esenţa Cerulu i şi pămîntu-
    • 232 DAO DE ,JING lu i pen t ru a fac e să crea sdi din belşu g celc cinci cercale cu enre îmi hrănesc p op o m l ; de asemenea , aş dori să stă pînesc (forţele) Vin şi Ya ng, pentm a fi pc potriva !lrii tut1 1 ror vicţu i­ toa relor. Ce am de fă cut?" .. Lucml despre care doreşti să mă în t rehi p ri ve şte su bstcill ­ ta l u c m ri l,9 r însă ce ea ce doreşti să stăpîneşti e s te ceea cc o . d i st mge ( = l u c ru ril e nu treb u i es c "stă pî n i tc , iar cel care " c on tro leaz ă după yoie ritmurtlc cosmice distru ge armonia uni­ versului) . De cu m ai să î n ce pi să cîrmuieşti în acest fel Sub­ ceres cu l norii n-au să mai aştepte să se st rîngă laola ltă ca . s ă de a dm mul pl o ii , iarba şi copacii n-au să m a i a ş tepte să se î n gă lben ea s c ă spre a se o fil i , iar străI11 cirea soarelui şi luniiare să fie din ce în ce mai sl ab ă Ai firea d e lin gu şitor a u n u ia . care se price p e la vorbe : c um oare să fii tu ce l potrtvit să m-asculte vorbind despre d e săvî rşi h r ! Dao? " Huang d i se re t ra se Renunţă la domnie şi-şi constm i o . .colibă si nguratică, în cn re a şe ză o rogojină albă de paie . Dupătrei lu ni în care trăi cu totul r u pt de lume, se du s e să-I vadădin nou pe Gu angc h e ng zi. Acesta stă tea culcat. cu capu l că ­tre miazăzi ( = în poziţia suveranului) . Cu multă umilinţă ,Huang eli se apropie de el în ge nu n ch i se p l e că de două ori .în faţa l u i ş i zise : "Am au zi t. că Ma es trul a atins desăvîrşitu lDao . În drăznesc să v ă întreb despre c u m poate fi gu ver n a t( = îngrijit. co n t rola t) tru p u l pe n tm a pu te a trăi mu l tă vreme .".Bună întrebare! zise Gu an gche ng zi, sculîndu -se dintr-un salt.Vino ma i ap ro ap e , am să-ţi vorbesc despre desăvîrşitul Dao . Esenţa desăvîrşitului D ao este a dîn c ă şi ascunsă, ia r p ol u lsău ( = u ltim a limită, culmea su premă) este nedesluşit şi ne­clar. Nu prtvi nimic, nu as c1 1 l ta nimic ( = n u- ţi folosi simţu ri­le) . păstrează- ţi spiritul î n vă lu it în linişte şi trupul tău are săse îndrepte de l a sine. Trebuie să fii liniştit, treb uie să fii p ur :nu-ţi munci ( = obOSi) trupul. nu-ţi tu lbura ( = p u n e în miş­care) esenţele şi astfel ai să poţi tră i multă vreme. Dacă ochiultău nu vede nimic, urechea nimic nu aude şi mintea n imicnu cu no a ş te. spiritul tău are să s e p ă streze alături de fo rmă( = tru p) şi astfel indelung ai să trăi eş ti Vegh e ază la ceea ce .se află înlăuntrul tău şi închide-te faţă de ceea ce in afară-ţise află: pre a multa cunoaştere duce la distru gere Am să te .fac as tfe l să treci dincolo de Marea Lu m in ă , pînă la izvoruldesăvirşitulu i Yang. şi-am să te fac să intri p e poarta Adîncu­lui Ascuns, pînă la izvoml desăvîrşitului Vin.
    • CAPITO LU L fiO 233 Cerul şi pă mîntul Îşi au rostu rile ( fu ncţi unile) lor; iarVin şi Yang îşi au , fiecare , un adăpost: păstrea 7 .ă-ţi cu ate nţi etrupul şi lucm rile toate vor înflori de la sine. Eu păstrez uni­t a tea ( � a Ceru lui şi pămînt u lui , a lui Vin şi Yang) şi loculrni-l găsesc în mijlocul armonici lor; de aceea îmi cultiv trupuldc douăsprezece mii de an i fă ră ca forma mea ( � trupul) săcunoască vreodată decăderea. " "Guangcheng zi este unul eu Cem l ! " , spuse Huang eli,plecîndu -se de două ori şi ating1n d pămîntul cu fruntea . ..Vino mai aproa pe , am să-li spu n , continuă Guangchengzi . Dao este nemărginit. dar oamenii socotesc cu toţii că arcl I n sfirşit; este fără capăt, dar oamenii socotesc că este limi­t at. Cei care-au în ţeles învăţătura mea au aj uns să fie îm­păraţi, în vremurile vechi , şi regi în vremu rile cele noi; ceiCa re-au pierdut înţelesul î nvăţăturii melc ( � s-au îndepărtatde Calea propăvădu ită de mine) au văzut strălucirea, dar auajuns ţărînă. În fapt, toate făpturile se nasc elin ţărîn ă şi sei n torc în ţă rină. De aceea am să te părăsesc şi -am să intrupc poarta Nemărginitului, pentru a rătăci pe tărimul Nelimi­ta tului. Eu îmi unesc strălucirea CI I soarele şi luna, şi laolaltăC I l Ceru l şi pămîntul trăiesc eternitatea. Pe cel ce mi se puneimpotrivă nu-l văd , p e cel ce se îndepărtează de mine nu -lsimt. Lumea-ntreagă poat� să piară, eu singur am să rămîn ! " Zhuang zi, cap. I l ..A lăsa în pace ş i a privi c u îngăduinţă"
    • 51 Dao le aduce-n făptură, Puterea le hrăneşte, felul lor le dă forma şi-mprej urările le desăvîrşesc 1 : prin urmare cele zece mii de lucruri cu toate-l respectă pe Dao şi preţuiesc Puterea2• Nimeni n-a poruncit vreodată ca Dao să fie respectat şi Puterea să fie preţuită: aşa a fost întotdeauna, de la sine.3 De aceea Dao le aduce-n făptură, Puterea4 le hrăneşte, le creşte, le-rl a1ţă5, le îngrijeşte, le-mplineşte6, le ţine-n viaţă şi le adăposteşte7. Face să crească şi nu, stăpîneşte, foloase aduce şi răsplată nu cereB, deasupra se află şi rînduială m.f ţine: aceasta se cheamă "misterioasa Putere" . 9 1. Este vorba , desigur, despre cele zece mii de lucn.tri, Tennenulwu2 pe care nOi l·am ,tradus prin .fel", În sensul de .specie, ( tego· .arie", are sensul literal de .Iucn.t", Majoritatea exegeţilor modemi pre­feră să-I echivaleze prin .materie ", deşi În opinia noastră este evidentfaptul că, la fel ca În capitolul 21 - .obscur şi nedesluşit, Într-Însulse află lucn.trile" - , termenul desemnează substanţialitatea lucn.trilorconţinute in nuce în Da o , Î n loc de .împrej u rări", în sensul de mediuin care evoluează fiecare făptură, s-a mai propus şi .forţă, putere in­terioară" (potrivit comeI1tariului lui Heshang Gong) şi, unnÎnd textelede la Mawangdui , .uneaItă, instn.tment", Astfel. ultimul rind al acesteiprime secvenţe a capitolu lui ar trebui citit: .uneltele le desăvîrşesc "
    • CAPlm LlJ L 5 1 sau, print r-o extensie se-man tică rliscutabilă, .. funcţiunea le complc­ t ea7 1.", aşa cwn ech ivalează Mair. Unii excgcţi UJmcazâ în totalitate ... maniera de interpretare a lui Heshang Gong, t.raducînd în trcgul pasaj as tfel: "Dao le aducc-n făptură şi Puterea ( = Unul) le hrăneşte, dîn­ du-le formă şi desăvîrşindu -le prin put.erea sa interioară . " 2 . Literal, .. între cele zece mii de lucruri n u există nici unul care să nu-l respecte pe Dao şi să nu onoreze/să ţină la mare cinste Pu­ t.erea" . 3. În loc de "a porunci", în .textul vechi", manuscrisele de la Ma­ wangdui şi în alt.e treizeci şi şase de variante apare un alt termen, cu sensul rle "a conferi, a acorda (un titlu nobiliar) ", aceste patru rînduri trebuind astfel citite: "Respectul pentru Dao şi preţuirea Putq-ii nu le-au fost conferite acestora de căt re cineva : aşa a ·fost întotdeauna, rle la sine . " Prin interpretarea diferită a termenilor ming 1 , "a porunci", şi ziran, "de la sine", cît şi prin modificarea punctuaţiei , alte cîteva lecturi.sînt posibile: "Dao este respectat şi Puterea este preţuită. Fără să li se poruncească, (cele zece mu de lucruri îşi unnează) întotdeauna propria natură. "; "Dao este respectat şi Puterea este preţuită (tocmai pentru că) nu in tervin (în evoluţia celor zece mii de lucruri) , (lăsîn­du-le să-şi unneze) întotdeauna propria natură . " ; "Dao este respectat�i Puterea este preţuită. Ele nu dau niciodată nici o poruncă, ci (ră­ mîn) 1ntotdeauna naturale. " etc. 4. Termenul De ) , "Puterea", nu apare în manuscrisele de la Ma­wangdui şi nici în alte treizeci şi şase de variante ale textului. Ampreferat ediţiile standard , care pennit o lectură mult mai logică. 5. "A înălţa" în sensul de "a dezvolta". S-au mai propus şi "a edu­ca", "a îngriji", "a urma" etc. 6. Acest rind a mai fost citit în alte cîteva feluri: ..le adăposteşteşi le întăreşte", "le adăposteşte şi le dă un loc de odihnă" etc. În pa­t ruzeci şi trei de alte variante ale textulu i , printre care �i cea a lui Heshang Gong, fraza capătă o lectură diferită: "le împlineşte şi le adu­ce la maturitate" . Exegeţii care urmea7 aceste variante propun şi alte .ă.interpretări, de genul: .le aduce la maturitate şi le face să rodească",..le împlineşte şi le ţine de cald" etc. 7. Sau " le hrăneşte şi le protejează", .le hrăneşte şi le acoperă"etc. Diferenţele de lectură se datorează în mare măsură faptului căsensurile termenilor se suprapun pînă la identitate, fiecare exeget în­cercînd să nuan ţeze fără să se îndepărteze de sensul general al pa­sajului: Puterea pe care o primeşte fiecare lucru de la Dao întreţineviaţa. . 8. Aceste două rînduri se regăsesc în capitolul 2. 9. Ultimele patru rinduri apar şi în capitolul 10.
    • 52 Subcerescul are un început care poate fi socotit mama Subcerescului. După ce-ai aj uns I la mamă. îi poti cunoaşte copiii: după ce i-ai cunoscut copiii. ţine-te din nou alături de mamă2 şi nicicînd în viaţă primej di i n-au să mai fie3 . . Astupă-ţi trecerile. închide-ţi poarta4 şi nicicînd în viaţă n-ai să istoveşti5; deschide- ţi trecerile. sporeşte-ţi grij ile6 şi nicicînd în viaţă n-ai să găseşti alinare7. A vedea măruntul se cheamă iluminare8• a alege slăbiciunea se cheamă tărie9• Foloseşte- ţi strălucirea, întoarce-te la lumină l O, nu- ţi aduce singur năpasta: aceasta se cheamă "a păstra Lumina" l l . L in loc de ..a aj u n ge · [literal. "a obţine") . în varianta lui He s ha n gGong şi în alte treisprezece va ria n te apare zhi1 • "a c un oa ş te " , Textelede la Mawallgdui confirmă textul s tandard al lui Wang Bi. 2 . Litera l . • păstrează din nou mama" . Unii exegeti echivaleaza,perfect justificat. "Întoa rce-te şi păstrează mama" . "iVlama· est e, desi­gur. Oao , iar .copiii" desemnează cele zece mii de lucruri. Potrivit luiHeshang Gong însă . • cop ii i · . sau mai degrabă .copilu l", cste Unul.l l Jtj m e1e patru rînd u ri treb uind în acest caz ec hivallite: .0upă ce[ U n u l , copi lul) îşi cunoaş te mama [ = Oao). ea la lind u-i îşi cunoaştecopilul. · Oupă ce ea îşi cunoaşte copilul. el la rindu - i işi cunoaş t e
    • CAPITOLU L 52 23 7 :3 . Ace st e ultime două rinduri se regă sesc în capit.olul I G. 4. Wang Oi coment ează: ....rrecerea» cste (locu l) din care se nascdorinţele. ,Poarta» este (locul) pl;n care trcc d Orin ţel e . " Exegetii au propus numeroase alte interpretări pen tru tel111 e llul echivalat dc noi prin .. treceri" : "vorbe " , .. gură" . ..ochi" , ..drum" , "gol. gaură" şi ..deschi­ zătură" . Această u ltimă glosă, propusă iniţial de Xi Tong şi acceptată de marea majoritate a exegetilor contcmporani, am urmat-o şi noi, .. deschizăturile" sau .trecerile" desemnînd organele de simţ prin care, dOrinţele se strecoară în trup. Mai trebuie poate adăugat că şi lect.ura pc care o propune Li Shuihai, în umla analizei termenilor dlalectali din Dan De Jing , confirmă indirect această interpretare; potrivit aces­ tui cxeget, termenul ar trebui tradus prin ..vas de băut cu capac", .. astuparea" lui fiind o metaforă pentru abandonarca percepţiei directe - a cunoaşterii şi, impliCit., a dorinţelor pe care le generează - şi intoarcerea către sine. În ceea ce priveşte "poarta", interpretarea cca mai potrivită ni s-a părut. a fi cea a aceluiaşi Xi Tong, care consţderă că este vorba de .,p oarta spiritul ui", care trebuie şi ea închisă în faţa stimulilor ex­ t eriori. 5. În loc de "a se istovi", în sensul de "a munci (lin greu şi fără odihnă", s-au mai propus şi .. a se imbolnăvi", "a suferi" etc. 6 , Prin "grijilc" am tradus un termen cu sensul de "treburi" ( = ac­ t ivităţi care presu pun contactul uman şi care se desfăşoară În socie­ t ate) . Am urmat glosa lui Heshang Gong, citind ..a spori, a mări", exe­ geza chineză ezitînd însă între acest sens al termenului şi cel de .. a implini, a duce pînă la capăt, a încheia". Interpreţii contemporani paril favoriza această ult.imă lectură, rîndul întreg fiind citit: "du pînă lacapăt trebunle/ sarcinile ( = legate de cunoaştere , de amestecul în so­cietate etc.) pe care ţi le-ai asumat". Traducătorii oscilează şi ei, ter­menul fiind echivalat în numeroase feluri: .. a se ocupa de", "a se ames­ teca (în treburile oame nilor) " , "a-şi aranja (trebUrile)" etc. 7. Am parafrazat. prin .a găsi alinare" un termen cu sţnsul literalde "ajutor" . S-au mai propus "salvare", "scăpare", .. cură, tratament",..soluţie salvatoare" etc. 8. În afară de .iluminare" (perceperea .. aseunzişurilor" lui Dao, elînsuşi numit "M ăruntul" - cf. cap . 34) , termenul ming2 mai poate fiechivalat şi prin .. vedere" (percepţie directă, funcţiunea ochiu lui! . Celedouă sensuri sînt la fel de posibile în context, însă, în opinia noastră,simetria cu fraza care urmează impune lectura preferată de noi. 9. Literal. "a păstra slabul/ slăbiciunea", în sensul de a alege întot­deauna slăbiciunea în locul tăriei. 10. "Strălucirea" iluminatului este îndreptată către exterior, cătreoilmeni. pe care înţeleptul încearcă să-i scoa tă din ignoranţă (provo­ca tă chiar de cunoaştere) şi să-i facă să- I perceapă pe Dao (pOtrivitcomentariului lui Wang Bil , sau către lume în general. această stare,.,pccială la care a aj uns daoistul permiţîndu-i acestuia să identifice
    • 238 DAO DE , l I NG.b u n ele şi rdrle t impurilor sa le" , după eum comentează HeshangG ong. "Lu m i n a " ( termenul 1lling;z , la care ne-am referi1 mai sus, avîndşi aeest scns) este hm1ina in telioară sau i1uminCl rea pe mre a obţinut-odaoist ul. privirea eă1 re sine a aeestuiCl , după ec a devenit unul cuDao . Waky remarcă pe bună drep t a t e că. in terpretind cele d ou ă frazeÎn aces t fel . ele n u a n ţe ază sensul primelor rînduri a le capito lu lui -inteleptu l . după ce cunoaşte exterioru l ( .. copiii") , reve nin d că1 re in te-rior, către Dao. .. I l . Expresia "a păstra Lumina" apare ş i Î n c pitol u l a 2 7 (vezi şinota 4) . 52.1 Despre cunoqterea sau necunoaşterea faptului că toate lucrurile sînt Unu A-ţi obosi spiritul pentru a putea vedea Unul din toate.neştiind însă că toate lucrurile sînt identice. se cheamă .treide dimineaţăw . Ce înseamnă .. trei de dimineaţă"? Un îngrijitoral unei cete de maimu ţe le împărţea acestora ghinde. spu­nînd: .Veţi primi trei de dimineaţă şi p atru seara . " Toate mai­muţele au fost peste măsură de furioase Atunci. zise îngri­ . •jitoru l, o să primiţi patru de diminea ţă şi trei seara.w Toatemaimuţele au fost cuprinse de-o mare bucurie . Realitatea(� nu măru l de ghinde) nu se schimbase. însă reacţiile ma i­muţelor. de furie şi de bucurie . au fost foarte diferite : îngriji­torul a ştiut să se potrivească situaţiei. . Astfel, Înţeleptul armonizează contrariile şi îşi găseşteodihna în starea de echilibru a Cerului ( naturii) . Aceasta �se cheamă .. a merge pe două căi deodată". Zhuang zi. cap. 2 " D espre identitatea lucrurilor"
    • 53 De-aş avea cît de puţină 1 ştiinţă aş urma măreţul Dao2 temînd doar calea greşită3. Măre ţul Dao este drept însă oamenii4 îndrăgesc pot�cile coUte. Curţile regelui sînt străIucitoare5 dar ogorul este plin de buruieni şi hamb arele sînt cu totul goale; straie bogat împodobite sînt îmbrăcate6 şi săbii mult ascuţi te sînt purtate, se bea şi se mănîncă din plin iar bogăţiile şi averile sînt fără măsură: aceasta se cheamă hotie şi exces7 iar hoţia şi excesul departe sînt de Dao8• 1 . În loc de" .putin� s-au mai propus, potIivit altor glose, şi"mult"(!) , .indubitabil, sigur" , .într-o manieră inteligentă" etc. 2. Literal. .a merge pe Cale". Şi aici . şi mai jos, Dao este folositatît în sensul său iniţial. .drum, cale", cît şi în cel de .pIincipiu , re­gulă" sau , poate doctrtnă" a daoistului . • • 3. Marea maj oIitate a exegeţilor modemi acceptă glosa propusăde Wang Niansun şi citesc ca şi noi acest Iind, aducind în plus, caargument, comentaIiul din textul Han Fei zi, care confirmă aceastălectură. PotIivit lui Wa ng Bi însă , fraza ar trebui echivalată: .Numaiacţiunea (asupra lui Dao) este de temut" sau , p e baza comentaIiuluilui Heshang Gong: Num ai de lauda (fie s ine] îmi e team ă . " . 4 . Numeroşi e xe ge ţ i con sideră că în loc de .oameni"/ .popor" artrebui citit aici om" şi. pIin exten s ie .,suveran · . .. , 5 . În l o c d e .. strălucitor" , în sensul de .curat. bine îngIij it ş i luxo s " ,s - au mai propus şi "murdar, î n dezordine" (!) . .jzqlat� sau . pă ră s it, înparagină". Am urmat glosa lui Wang Bi. 6 . Exegeţii contemporani, care consifleră că subiectul fraze lo r dema i jos este .suveranu l (şi dregătorii)", interpretează aceste rînduIi cao crit ică a l ui Lao zi la ad res a societăţii feudale. În opinia noas tră .accas t.. frază i cele car! urmează descri u mai de rabă exc es el e că ro i. -
    • 24 0 DAO DE ,J l NGfi1 li se o p u n e Î!l1ekpt u l (cL c a p . 29) şi care îi îndepărtează pe oamelli .I k Dnn. 7. Termcnul er:h ivit lat de noi plin "exr:es" apa re cu nu meroase a l t.egra B i , fiind glosa t. şi interp retat. des t u l de rlifcril.. IaUi cîteva Iccturlaleî n t re gu l u i li n d : .ace ;1sta se cheamă hotie şi lăudăroşenie"; "aceastase cheama lăudilrcşenie de t î l har ; "aeeit st.a se cheamă h o V e şi extra­ . "vaga nţă"; .aceasta înseamnă (că suveranul este precum) şeful uneibande de hoţi" ; " acea s ta înseamnă ca ( oa me n i i / s uv era nu l şi miniştrii)sî n t o bandă de hoV" etc. Marea m ajori tate a exegeţi l o r contemporani,forţî n d uşor comentariul din textul Han Fei z i , preferă una d i n ulti­, mele două variante de lectură. In terpret area noastră este în sp,irit.ulcomenta riului l ui Wang Bi. 8. Po triv it variantelor standard, acest rînd ar trebui tradus: .a­ceasta nu e ste Daol " Am urmat .textul vechi", confirmat indirect şide manuscrisele de la Mawangdui şi preferat de aproape toţi exegeţiicont.empo ra n i . 53. 1 Despre bucuria desăvîrşită În Subceresc există sau nu o bucurie desăvîrşită? Există sau nu ceva care să poată fi folosit pentru a hrăni ( a îngri­ =ji) t rupul? Ce pot să fac (pentru a atinge bucuria desăvîrşită)şi pe ce să mă bizui (pentru a-mi îngrij i trupu1)? Ce să oco­lesc? Ce să păstrez? Ce să urmez? Ce să părăsesc? Ce săiu besc? Ce să u răsc? Bogăţia, onoarea ( poziţia înaltă) . viaţa lungă şi desăvîr­ =şirea ( într-un a numit domeniu) sînt cele respectate de tot =Subcerescul. Pacea trupului ( starea de bine. sănătatea) , =aroma bogată a mîncărurilor, veşmintele bogate. culorile fru­moase şi muzica plăcu tă auzului sînt cele ce-aduc bucu rietuturor oamenilor. Sărăcia, umilinţa ( starea socială infe­ =rioară) , moartea inainte de vreme şi numele rău sînt cele dţtoţi dispreţuite . Oamenii suferă cînd trupul nu -şi găseşte pa­cea, cînd aromele bogate nu le ating gu ra, cînd nu îmbracăveşminte bogate , cînd ochiu l nu se bucură de culori frumoaseşi urechea de muzică plăcută. Cine e lipsit de aceste lucrurise nelinişteşte şi este mîhnit . O asemenea grijă pentru trupe o mare prostie! [ ] ... Cît priveşte faptele oamenilor de rînd şi lucrurile care-ibucură pe ei, nu ştiu dacă această bucurie este o bucurieadevărată . Uitîndu-mă la ceea ce-i bucură pe oamenii de rînd.la acele lucruri spre care cu toţii se-ndreaptă. grăbiţi de parcăn-ar putea să se mai oprească. şi pe care le socotesc a fi o
    • CAPITOLU L 53 24 111Ilcurie. nu ştiu dacă ele aduc sau nu bucurie . Există sauIlll cu adevă rat o asemenea bucurie? Eu socotesc că adevă rata bucurie se află În ne făptuire . pe( are Însă lumea de rind o consideră o mare nefericire. Deaceea se spune : .Bucuria desăvî rş i tă nu este bucurie ( e= nua re nimic de-a face cu ceea ce o a menii consideră a fi bucu rie) :dc săvîrşita glorie nu este glorie. h Zltuang zi. cap. 18 .Bucuria desăvîrşită"
    • 54 Cel bine aşezat nu poate fi dat la o parte ! , cel c e ştie să cuprindă nu dă drumul cu uşurinţă2: copiii şi nepoţii săi n-au să se oprească din sacrificiP . - Cultivînd-o î n tine4 Puterea ta va fi adevărat ă ; cultivînd-o în fa m ilie PUterea ta va prisosi ; cultivînd-o în sat Puterea ta va dăinui; cultivînd-o în ţară Puterea ta va fi bogată; cultivînd-o în Subceresc Puterea ta fi atotcu prinzătoare.5 De aceea priveşte sinele pot rivit felului său, prive-şte familia după felul fam iliei, priveşte satul după felul satului , priveşte ţara după felul ţări i , priveşte Subcerescul după c u m e Su b c ere s cul6• Cum pot eu cunoaşte felul S ubcerescu lui? Prin aceasta.7 1 . Fraza se referă , potrivit l u i Wal lg Bi , l a o pla n tă care , dacă arerădăcini solide. nu poate fi cu uşu rinţă smulsă. sa u la o consl mcţiecare , avind o temelie solidă. nu poate fi uşor dălimat. . Po rn i nd de la iaceastă analogie şi pe baza comentariului lui Heshang Gong, mareamajoritate a exegeţilor consideră că aceste rindUli îl definesc pc dao ·isi. care .se a azil-, .,se în temeiază" e Cale, urmîndu -I întm to tu l e
    • CAPI1D Ll J L 54 24 �3 D a o . După Xi Ton g însă, .. ce! hine <1 ŞfZll t" e s t e cel Cllre , c1 a t o ri t ă .. t riii­nieicj" Pu terii S <1 ! e , l l l l m <1 i e a fect at de lu c r u r i l e extclioarc. 2. Am ac1ăl Iga t. 1I0i si nt a gm a "cu uşurin �ă··. Prin .. a cuplinc1e" a mt mc1l1s u n temlen cu se ns u l Iiteml de . .a ţi ne în braie, a îmbrăVşa".Heshllllg Gong comcn tează: "Cel c are se pri c e p c să îm brăţişeze spi ri ­tul p ri n Dao nu va fi da t la o parte (cu uşu ri n ţă) . " 3 . M em o ria unei persoane care a p ra cticat Dao s e perpetueazăt imp de multe generaţii, iar u ml a şii săi continuă. să o fere multă vremesacri ficii s piri tului său (shen) . 4. Sau "cultivînd -o în trupul tău " , "cultivindu-ţi personalitatea"etc. 5. Î n tregu l pasaj e ste destul de ambiguu. mai mul te lecturi fiindsimultan posibile. Potrivit lui Hes h ang Gong. aceste fraze ar t rebuiechivala te : "Cine în trup u l său î l cultivă pe Dao - Puterea sa va fiad evăr a tă: cine în familia sa îl cultivă pe Da o - Puterea sa va priso­si ... " Urmînd aceeaşi lectură. u n ii e xe ge V consideră că adj e c tivu l po­sesiv se referă Ia Dao sau la obiectul procesului de "cultivare" - trupul.fa milia etc. Astfel, prima frază a acestui pasaj ar trebui tradu s ă: "C i n eIn trupul său îl cultivă pe Dao· - Puterea lui Dao devine adevărată"sau " C i n e în trupul său îl cultivă pe Dao - Puterea trupului săudevine adevărat.ă". Î n sfîrşit, alţi exegeţi con sideră. ca şi noi, că estevorba de cultivarea Puterii şi nu de cultivarea lui Dao, in terpre tin dinsă posesivul într- una din manierele m en ţio n ate mai sus. 6. Numero ş i exegeţi. urmînd lectura lui Heshang Gong, citesc:., prive ş te alte persoane - care nu-I cultivă pe Dao /care nu cultivăPuterea - din perspectiva celui care-l cultivă/ care cultivă Puterea.co n templă alte familii din perspectiv� familiei (în care Dao/Putereasînt cultivate) ... " etc. O asemenea lectură. pe care textul nu o co n­firmă, dar n ic i nu o in firmă, duce la o in te rpre tare destul de forţată<1 u l timu lui rînd al acestui pa sa : ,, " j eontemplă alte Subcerescu ri( = lumi) din perspectiva aces tui Subcer esc." î n opin ia noastră. textul n u s u sţine aici că practi care a lui Daosau cul tivarea Puterii reprezintă standardele pe baza cărora individult rebuie să se raporteze la diverse aspecte ale realităţii: este vorba , maidegrabă. de abandonarea rela tivităţii pe care orice fel de standarde oconferă cunoaşterii şi de perceperea oricărui aspect al realităţii ca ata­re, eu atributele şi eondiţionările sale: sinele. familia. satul. Subceres­clII trebuie privi te ca ceea ce sînt. daoistul mărginindu-se să con tem­pIc fără să facă nici un fel de judecăţi de valoare. 7 . .,Aceasta" se poate referi la Dao. la "cultivarea Puterii" sau las(n sul frazelor an terioare. Cele două caractere care alcătuiesc acestrînd se re gă se s c în capitolul 2 1 .
    • 244 DAO DE J I NG 54. 1 Cele nouă teste ale lui Confucius pentru a-i j udeca pe oameni Confucius a spu s : "La inima oamenilor este ma i greu de aj uns decît la apele de munte ( � care curg prin văi sau dc­ fiice greu acces ibile) şi ea este mai greu de cunoscut decît Cerul . Cerul are perioade ( � defln ite şi uşor de cunoscut) . cum sînt primăvara Şi toamna , vara şi iarna , zorile şi amu r­ gu l . pc cîtă vreme omul ascunde simtAminte adînci în spatele u nei înfăţişări de nepătruns, Astfel, unii au înfăţişare de om prevăzător, dar sînt de fapt de o mîndrie nemăsurată; alţii par a fi mai presu s de toţi, dar nu sînt în stare de nimic; alţii par supuşi, dar în fapt sînt nerăbdători să-şi atingă ţelul; unii par a fi tari, dar de fapt sînt foarte slabi; alţii par a fi foarte înceţi, dar de fap t sînt plini de ardoare ( � impetuoşi) . Şi astfel. cei care par a căuta din toate pu terile dreptatea, de parc-ar fi înse taţi de ea, se îndepărtează de ea ca de foc . De aceea principele îşi trimite oamenii departe ( � în misiu ne) ca să le vadă credinţa şi-i trimite aproape , ca să vadă cît respect au pentru el; îi trimite în mi siu ni dificile ca să vadă cît de înzestraţi sînt şi le pu ne întrebări neaşteptate ca să vad ă cît sînt de ştiu tori ; hotărăşte termene neprevăzute ca să vadă da ­ că se poate bizui pe ei; le încredinţează bani ca să vadă cît sînt de omenoşi ( = deZinteresaţi) ; îi anunţă că-i aşteaptă lu-. eruri periculoase ca să vadă dacă stau sau nu neclintiţi în faţa acestora; îi ameţeşte cu vin ca să vadă dacă rămîn drepţi pe picioare ( � dacă î şi păstrează principiile) şi la un loc îi aşază cu femeile ca să vadă dacă rămîn nepătaţi, După ce a trecut prin aceste nouă încercări, cel nevrednic singur iese la iveală." Zhuang zi. cap. 32 .Lie Yu kou·
    • 55 Cel înzestrat pe deplin cu Pu te re este asemenea unui copilaş: viespile şi tîrîtoarele nu-l m uş c ă l , fiarele fioroase nu-l sfîşi e şi păsări le de pradă nu se aruncă asupră- i. Oasele sal e sînt moi şi braţu l i-e slab , dar de-apucat strîns apucă; fără ca el să cunoască împreunarea mascululu i cu femela, organul său e stîrnit: esenţa sa a atins desăvîrşirea2; toată ziua ţipă dar nu răguşeşte3 : armonia sa e desăvîrşită. A cunoaşte armoni a î nseamnă a fi etern4, a cunoaş te eternul înseamnă a fi iluminat5; a-ţi spori viaţa este de rău augur>, a-ţi controla suflul cu mintea înseamnă tărie7, Lucrurile înfloresc şi- apoi îmbătrîhesc: acea s ta se cheamă "a nu fi cu D ao" , To t ce nu e cu Dao reped e piere. !.! l . Literal . .. viespile. păianjenii . scorp ion i i ş i şerpii nu-l muşcă", 2, Prin "esenţă" am tradus temlenul jinf12. care are sensul in iliali l " "sărnînt.ii . germene". Conotaliile de . . fertilitat.e . putere gernlinativă". , : c tClmcnului sîn t de stul de putenlicc a i ci, fraza putind fi la feI deI , i n e tradusă: ..sămînţa sa a at i n s pun ctu l culmi nan t". :3. Este vo rb a de ţipetele şi plînsul su garu lui. 4. Am tradus prin "etern " termen u l chang. ca re poate avea în con ­l ex l şi sensul d e "pennanen t. i nva ria bi l . imuabil. mereu ace laşi " . Estevorba . deSigur, de Dao. G a o Heng. în comentariul său din 1 943. consideră că în textul, ) l i , inal n u a ăre a tennellul zh i . "a cunoa te ". ci i . "esen " . în -
    • 246 DAO D E JlNGtregul rind fiind echivalat de exeget: "esenţa şi armonia definesc na­turaleţea firii". Numeroşi coment.atm; cont.empora ni urmează accastălectură. considerind. fără a avea însă suficiente argum ent.e. că şi tex­tele de la Mawangdui o con firmă . Interpretarea este uncori şi mainuanţată. unii exegeţi susţinînd că "esenţa" desemnează în fapt un"suflu al esenţej " . iar "armonia" un . suflu al am1onici". întreaga frazăfiind citită: "suflul esenţei şi suflu l armonici înseamnă eternul". 5. Fraza apare şi în capitolul 1 6. 6. Orice încercare de p relungire a Vieţii este o formă de făp tuire.de intervenţie în cursul natural al lucrurilor. şi ca atare este condam­nat.- de daoist. Acesta este sensul comentariului lui Wang Bi. con fir- - 1.mat şi de numeroase pasaj e din Zhuang zi. Heshang Gong. mult maiapropiat de daoismul religios. nu poate accepta o asemenea aserţiune.ca re defineşte o atitudine de împotrivire la adresa practicilor şi teh­nicilor daois te. Potrivit variantei sale. rindul ar trebui citit: "cel careîşi sporeşte viaţa devine pe zi ce trece ma i ferici". Varianta comenta­riului său. inclusă în uriaşul Canon daoist (Daozang) care înglobeazătextele ezoterice ale daoismului religios. este şi mai directă: "a-ţi sporiviaţa înseamnă (a atinge) fericirea". 7. Suflul trebuie lăsat să circule liber prin trup . fără nici un con ­trol din partea intelectului: d e aceea. daoistul treb uie s ă practice "pos­tul inimii". la care se referă de mai multe ori Zhuang zi. pentru a fiprecum copilaşul - n umai instinct. nu şi intelect. Dacă mintea con­trolează suflul vital. apare .tăria" sau rigiditatea. care se opune "slăbi­ci u nii" şi flexibilităţii naturale a individului. Dao De ,ling exprimă înmai multe capitole p referinţa î nţeleptului pentru slăbiciune în defa­voarea tăriei. iar rîndurile care urmează ilustrează. prin analogie. •exact această afirmaţie. 8. Aceste ultime trei rinduri se regăsesc şi în capitolul 30. 55. 1 inzestrarea deplină: Te cel urit Ducele Ai din Lu ii spuse lui Confucius: ..În statul Weitrăia.un om foarte urît, pe nume Aitai Te ( �Te ce i urit) . Băr­baţii care locuiseră laolaltă cu el nu puteau să-şi mai i a gîndulde la el. Femeile care -l văzu s e ră şi care le spus e s eră părinţilordupă aceea că ar dori mai de grabă să-i fie lui concubine decîtaltora soţii erau zece , ba chiar mai m u l te . Nimeni nu l-a auzit vreodată pe Te cel urît cintind inainteaaltora ( c ond u c în du - i pe alţi i ) , el întotdeauna intrînd în ar­ �monie cu celelalte voci. El n-a fost niciodată aşezat pe loculunui principe, ca să poată salva pe cineva de la moarte ( � uncriminal condamnat l a moarte) , ş i nici n - a avu t vreodată atitaavere încît să poată umple burta cu iva ( � a unui cerşetor) .Pe de asu p ra, cu urîţenia lui în spăimînta to t Subcerescul. Şi,cu toate că el întotdeauna intra în armonie cu ceilalţi fără să
    • CAPITOLUL 55 247 cînte primul, iar cunoaşterea lui nu t recea dincolo de hotarele Firii în (are t.răia , bărbaţii şi femeile se st.rîngeau mereu înjurul său . Hotărît lu cru , era cu totu l diferit de ceilalţi. Am trimis după el şi cînd l - am văzut mi -am dat seama că uriţenia sa putea într-adevăr să-nfricoşeze tot Subcerescul. N - a trecu t însă mai mult de o lună de cîn d locuia laolaltă cumine, şi am început să privesc cu atenţie felul său de a fi; n-a trecut mai mult de · un an, şi-am început să mă încred cu totul în el . Cum ţara nu avea atunci un prim-ministru , i -am oferit lui cîrmuirea statului. Părea cu totul nepăsătorînainte de a-mi da un răspu ns şi într-un fel destul de nedes­ luşit a păru t că re fuză . M-am simţit atu nci foarte ru şin at; totuşi, pînă la u rm ă a primit să cîrmuiască ţara. Nu după mult timp însă m-a părăsit şi a plecat. şi-aceasta m-a întristat de parcă aş fi pierdu t pe cineva drag, ca şi cum n - aş mai fiavu t cu cine să împart bucuriile domniei. Ce fel de om eraacesta?" Confucius zise : "O dată, cînd fusesem trimis într-o misiuneîn Chu , am văzu t nişte purcelu şi care mai su geau încă de lamama lor, deşi aceasta murise . Nu dup ă multă vreme însăau părăsit-o şi s-au îndepăriat de ea, simţind că ea nu-i maivedea şi nu mai era la fel ca ei. Ei nu iubeau trupul mameilor, ci ceea ce făcuse acel corp să fie ce fusese ( ceea ce îl =ţinuse în viaţă) . Cînd un om moare în luptă nu mai poate fiîngropat cu podoabe militare . iar unui om căruia i s-au tăiatamîndouă picioarele nu pot să-i mai plac ă încăIţărtle: niciI lnul nici altul nu mai au esenţialul ( pentru ei. podoabele =militare, respectiv încălţările . sînt nişte lucruri inutile. în con­di ţiile în care au pierdut - unul viaţa. celălalt picioarele) .Concubinele Fiului Cerului ( =împăratului) nu-şi taie unghii­le şi nici nu-şi străpung u rechile ( c a să poarte cercei) . Cei =care-l slujesc pe Fiul Cerulu i. o dată ce şi-au luat soţie. tre­Imie să se oprească afară ( = nu mai intră în palatele inte­rioare) şi nu - şi mai reiau îndatoririle (anterioare) . Dacă cei aleilror trup este întreg sînt atit de apreciaţi. cu cît mai multt rebuie să fie apreciaţi cei a căror Putere este întreagă? Deci Te cel urît putea să cîştige încrederea oamenilor fărăs;) rostească vreo vorbă. era îndrăgit fără să facă ceva deose­hit şi v-a făcut să-i oferiti cîrmuirea ţării. temîndu-vă chiar(ă n - are s-o primească. Hotărît. el este un om a cărui înzes­t rare e deplină şi-a cărui Putere nu capătă formă ( nu se =manifestă prin diverse acţiu ni) . " Zhuang zi, cap. 5 . Dovezi ale deplinătăţii Pu terii"
    • 248 DAO DE JING 55.2 Deplinătatea Puterii: cocoşul de luptă ,l i Xingzi creştea un cocoş de lupL pen tru rege. După zece izile, acesta îl întrebă : "Cocoşul e gat.a de luptă?" "Nu, răspun­se ,J j Xingzi . e încă plin de mîndrie şi sc bizuie numai pesuflul său ( = pc reacţiile de momen t) . " După aUe zece zile,la aceeaşi întrehare a rege1ui, răspu nse : "Nu. tot nu e gata.încă mai reacţionează (în faţa celorlalţi cocoşi) la fel ca ecou l(faţă de sunete) sau umbra (faţă de trup) . " Mai trecură încăzece zile Şi de data aceasta răspunse: "Nu e gata . Privirea sac încă focoasă Şi suflul său e încă viguros ( = nu-şi controlea­ză perfect reacţiile) . " Î n sfîrşit, după alte zece zile. Ji Xingzi î i răspu nse regelu i:"E aproape gata de luptă. Acu m , cînd aude alt cocoş cîntind,starea sa nu se schimbă deloc. Cînd îl priveşti. pare a fi făcu tdin lemn . Puterea sa e deplină. Ceilalţi cocOŞi n - au să in­drăznească să-I infrunte şi au s-o ia imediat la fugă. " Zhuang zi. cap. 1 9 . .A pricepe viata" 55.3 Umbra, trupul şi spiritul Penumbra o întrebă pe umbră: "Ba mergeţi . ba vă opril,i .ba vă aşezaţi, ba vă ridicaţi: cum se face că daţi dovadă de-atîtalipsă de voinţă şi sînteţi atît de schimbătoare?" Umbra răspunse: "Eu nu depind oare de ceva ca să fiuaşa cum sint? Şi acest lucru de care eu depind nu depinde,la rîndu -i, de altceva? Eu depind de ceva, la fel cum şarpeledepinde de solzii săi, Iar o cicadă de aripioarele sale. Cum aşputea să şti u eu din ce pricină sînt ba într-un fel , ba în altul?" Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitatea lucrurilor"
    • 56 Cel care şt i e nu vorbeşte. cel care vorbeşte nu şt ie. Astupă-ţi trecerile, închide-ţi poarta 1 . toceşte ascuţimile, desfă t oat e nodurile. . armonizează strălucirile. ·uneşte- t e cu tărina2: ­ aceasta se cheamă .. iden t i ta tea misterioasă3 . " De aceea Înţeleptului nu- i poţi fi aprop i at cum nu-i poţi fi străin. nu- i poţi face bine cum nu- i poţi face rău şi pe el nu-l poti onora cum n u - l poţi umili. 4 De aceea tot Subcerescul îl onorează. 1. Aceste două rinduri apar şi în capitolul 52. 2. Ultimele patru rinduri se regăsesc şi în capitolul 4. 3. Xuan, "misterios", este prin excelenţă atributul lui Dao. Renun­lincl la orice fel de cunoaştere . blocîndu-şi organele de simţ şi spiritulşi integrindu-se în ritmurile naturale ale lucrurilor, daoistul ajungeI IIIU cu Dao. pierzîndu-şi complet percepţia individualităţii şi a sine-11Ii. 4 . Deşi i n textul o riginal n u apare termenul . î nţeleptul" , este evi­dent că toate aceste rinduri se referă la cel care a atins "misterioasah ltn t.itate" cu Dao. Marea majoritate a exegeţilor sînt de acord cu a­( (astă Interpretare. doar Liou Kia-hway şi D.C. Lau consideră că arI I vorba în fapt despre Dao însuşi, care este dincolo de sentimentele.In llllenţa şi opiniile oamenilor. Lectura, corectă din punct de vedere1I11 l1ogic. pare a contrazice partea iniţială a capitolului. care descriet o( mai eta ele e care le are de arcurs daoistul înă la identificarea
    • 25 0 DAO D E J I NGcomp letă cu Dao. O a ltă lectură, la fel de corectă dar imp robabilă,eRte cea a lui Cleary, pot rivit căruia partea finală a capitolului sc re­feră la "identitatea misterioasă". 56 , 1 .. Cel care ştie nu vorbeşte, cel care vorbeşte nu ştie" Dao pe care oamenii îl preţuiesc se află în scrieri. Scrierile nu sînt altceva decît vorbe , dar şi în yorbe se află ceva demn de preţuit. Ceea ce este demn de pretu it în vorbe este înţele­ � sul lor, iar înţelesu l u nnează ( exprimă) şi el ceva anume. Acesţ lucru pe care-l umlează înţelesul nu poate fi redat prin cuvinte. Oamenii în să, pentru că preţu iesc vorbele , le trans­ mit mai departe în scrieri . Deşi Joată lu mea preţuieşte aceste scrieri , cu nu le socotesc demne de preţuire , întru cît ceea ceoamenii preţuiesc în ele nu este vrednic de preţuire , Astfel. cele pe care le poţi vedea dacă le priveşti sînt formele şi cu­lorile , iar cele pe care le poţi auzi dacă le- asculti sînt numeleşi su netele , Este trist că oamenii socotesc că formele, culorile,numele şi sunetele sînt de aju ns pentru a descrie realitatealucrurilor. Cum ele nu sînt de aj uns, se spune că "cel careştie nu vorbeşte" cel care vorbeşte nu ştie". Cum o să-şi deaînsă seama oamenii de lucrul acesta? Ducele Huan citea odată într-o sală a palatului care seînălţa deasupra curţii, în timp ce rotarul Bian făcea o roatăîn faţa acestei săli, Lăsîndu-şi deoparte ciocanul şi dalta,acesta urcă şi-i spuse ducelui : Jndrăznesc să vă întreb de­spre felul vorbelor pe care le Citiţi . " ,,sînt vorbele Înţelepţilor",răspunse ducele . "Mai sînt în viaţă aceşti Înţelepţi?" "Au mu­rit . " ..Atunci , ceea ce stăpînul meu citeşte este numai pleavarămasă de la cei vechi." "Eu citesc, zise ducele, ce treabă are rotarul să-şi dea cupărerea? Dacă ai ceva de spus, spune şi poate scapi cu viaţă,dacă nu, te-aşteaptă moartea. " "Eu privesc acest lucru dinpunctul de vedere al meseriei mele , zise rotarul Biao . Cîndfac spiţele roţii , dacă lucrez încet, munca e plăcu tă, dar eleies cu mult prea slobode, iar dacă lucrez repede, mu nca egrea şi ele nu intră în butuc. Nici repede, nici încet, ele tre­buie făcute într-un fel care să - fie potrivit şi pentru mînă şipentru inimă: în aceasta se află ceva care nu poate fi spusprin cuvinte . Eu n-am putut să-i arăt fiului meu despre ce evorba şi nici fiul meu n - a putut să primească această învă­ţătură de la mine. Iată de ce, la cei şaptezeci de ani ai mei,îmbătIinesc făcînd roţi . Cei vechi au pierit laolaltă cu ceea ce
    • CAPI1D LlJ L 5fl 2 fi lci n-au putu t tra nsmi te mai departe şi astfel ceea ce stăpî nulmeu citeşte est.e numai pleava rămasă de la cei vechi . " ZlULQng zi. cap. 1 3 "Calea Cerului" 56.2 Este greu să nu vorbeşti despre Dao Zhuang zi a spu s: "E u şor să-I cunoşti pe Dao. însă e greusă nu vorbeşti despre el . Cel care îl cunoaşte şi nu vorbeştedespre el aj unge la Cer; cel care îl cunoaşte şi vorbeşte rămîneÎntre oameni. Cei vechi aj ungeau la Cer şi nu rămîneau întreoameni . " Zhuang zi. cap. 3 2 .Lie Yukou" 56.3 Relativitatea cunoaşterii Nie Que îl întrebă pe Wang Yi : .Cunoaşteţi acel ceva asu ­ pra căruia toate lucrurile se pun de acord?" "Cum o să-I cu­ nosc?" "Ştiţi atunci ceea ce nu ştiţi?" "Cum o să ştiu ceea ce nu ştiu?" "Atunci făpturile sînt lipsite de cunoaştere?" "De un­ de să ştiu? - răspunse din nou Wang Yi. Cu toate acestea. am să încerc să-ţi spun cîte ceva. Cum po t eu să ştiu că ceea (C eu numesc «a şti» nu este de fapt «a nu şti> Şi că ceea ce cu numesc «a nu şti» nu este de fapt -a şti.? Acum am să te întreb pe tine cîte ceva. Dacă un om doar­me într- un loc ume d . are să se îmbolnăvească de spate şi aresă fie la un pas de moarte : se întîmplă însă la fel cu un ţipar? Dacă un om îşi face culcuş într-un copac. e neliniştit şi plindc teamă: se întimplă însă la fel cu o maimuţă? Cin, (dintre( ei treI) ştie care e culcuşu l cel mai potrivit? Omul se hrăneşte( 11 carne . căprioara paşte iarbă. un miriapod mare se desfată( I I carnea şerpilor. iar bu fniţa se ospătează cu şoareci . Cine(dintre ei) ştie care e gu stul cel mai potrivit? Maimuţele seimpreunează cu alte maimuţe. cerbul cu căprioara. iar ţiparulse însoteşte cu alţi peşti , Mao Qiang şi Li Ji ( = două femei( elebre prin frumuseţea lor) sînt mult admirate de oameni.dm la vederea lor peştii se cufundă-n adîncuri. păsările seri dică-n înaltul cerului iar căprioarele o iau pe dată la goană ,Cine ( = maimuţa. cerbul, ţiparul sau omul) ştie care estea devărata frumuseţe? Părerea mea este că principiile omeniei!:ii ale dreptei ju decăţi. la fel ca şi cărările binelui şi ale răulu i.sînt cu totul amestecate şi cu totul cuprinse de dezordine :( I I m să mai cunosc eu diferenţa dintre ele ( = dintre bine şir;lu)?"
    • 252 DAO D E ,J I NG "Dacă dumneavoastră nu ştiţi ce este folositor şi ce e dă­u n ii t or. zise Nie Quc . nici omul desăvîrşit nu ştie acest lu­cnI?" "Omul desiivirşit . răspu nse Wang Yi , este u n spirit nI na­t u rii. Dacă marile lacuri ar lua foc . lui nu i - ar fi cnid; dacărîurile ar îngheta . lui nu i - ar Il frig: da că trăsllcte sălbaticear crăpa mun�ii �i uragane ar răscoli marea. lui nu i - ar fifrică . Fiin d în acest fel . el călăreşte pe nori şi înca lecă soareleşi luna. rătăein d în afa ra celor patru mări ( = în afara lumii) .Viaţa şi moartea nu-l schimbă în nici un fel ( nu-l afectează =cu nimic) : cum ar putea să o facă principiul folosu lul şi alclaunei?" Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitat.ea lucrurilor"
    • 57 Cîrmu ieşte tara prin rînduieli fireşti 1 , poartă răzb oiul în chip nefiresc2 , ia-n stăpînire Subcerescul fără să te-amesteci în treburile sale. 3 De unde ştiu e u c ă aşa se cade s ă faci? Iată de unde: în Subceresc cu cît sînt mai multe-ngrădiri şi opr-elişti poporu l cu-atît mai mult sărăceşte; oamenii cu cî ... au mai multe arm e ascuţite4 tara cu-atît e mai cuprinsă de haos; oamenii cu cît stăpînesc mai multe meşteşuguri5 _ lucruri nefireşti cu -atît mai multe se ivesc; legea şi ord inea cu cît sînt mai pe faţă arătate6 hoţii şi tîlharii cu atît se-nmulţesc. De aceea Î nţeleptul spune: "Eu nu făptuiesc şi poporul singur intră- n prefacere; eu iubesc liniştea şi poporul singu r se-ndreaptă7; eu nu mă amestec în lu cruri şi poporul singur se-mbogăţeşte; eu nu am dorinţe şi poporul singur ca lemnul nelucrat aj unge să fie. " 1. Prin .rinduieli fireşti" am tradus termenul zheng, c a re mai apa-1 (" în a lte cîteva capitole ale textu lui; datorită polisemiei sale, de fie­( ; I1"C� dată am fost obligaţi să îl traducem potrivit contextului, prin,,( f )nduc .ător" , .re ula: , .a se îndre ta", . firesc", .dre t" e tc . Al i exe e i
    • 254 DAO DE , l I NGl -au echivnlat aici pri n .coreetitudine" . .. artă it guvernă rii" Cil lea cea . •drenptii" . .. Ilonnn·· . .. normalit ate " .e te . (Vezi mili jos no­ obiectiv i 1R. t e·· . •ta :3.) 2 . Şi t ermen u l q(j. ec hivala t aici prin "in chip n e fi re s c . a fost ci t i t " în mai mu ltc fduri: printre care .. iscusin ţă . il n o rm a lita te . ie ş i t din " .. " .. cOIll u n" etc. Î n con text. aşa cum scrie şi Waley ş i cum confirmă toatăexegeza chineză. termenul desemnează mişcările neconvenţionale ale armatelor şi strategiile surpri nză to are pe care principele trebuie să le folosească in răzb oi pentru a obţine victoria. 3. I n t r -o formă asemănătoare. această ultimă frază se regăseşte şi în capitolul 48. Prime le trei fraze ale capitolului se află într-o si­ metrie perfectă în textul original. pe care am incercat s-o păstrăm şi noi in traducere. Wang Bi însă le separă pe primele două de ul tima. potrivit comentariului său ele trebuind traduse: .Folosindu-te de nor­ me / reguli in guvernarea ţării. vei avea de purtat războaie in care va trebui să te foloseşti de strategii neaşteptate." Interpretindu-l pe zheng ca avind sensul de "normă. regulă". Wang Oi a considerat probabil că frazele în cauză sînt mai apropiate de kgism. care instituia norme f IXe rle comportament pentru fiecare. sau de confucianism (este bine cunoscută celebra aserţiune a lui Co n fu c ius : ..A guverna înseamnă a l-ectilica _ " - Analecte. XII : 17) decît de daoism. De aceea. sus ţineWang Oi. daoistul trebuie să practice nefăptuirea . căci celelalte ma­niere de conducere a statului duc la rezultatele prezentate în cuprin­sul capitolului. Interpretind termen ul zheng ca avînd sensul de "nor­mal. firesc". lectura noastră diferă destul de mult de cea preferată deWang Bi. fiind însă apropiată de comentariile majorităţii exege ţilo rmoderni: daoistul nu respectă alte reguli decît cele flreşti. modelîndu-sedupă Dao . iar atunci cînd trebuie să făptuiască - în războaie se � .îndepărtează de l a strategiile conven ţionale. astfel reuşind să-şi în­vingă duşmanii. Pe ntru a stăpini însă Subcerescul. el se foloseşte denefăptuire. 4. Î n capitolul 36 expresia "arme ascuţite" se referă la linia politicăadoptată de un principe. Lectura directă pare a fl mai potrivită aici. 5. Termenul tradus de noi prin .meşteşuguri" are şi sensul de.viclenie . vicleşug". 6. Fraza a mai fost echivalată: .cu cît sint mai multe legi publi-cate ... " cu cît capătă mai mare pondere (in stat) treburile legate de . •lege ... " cind numeroase legi sînt promulgate ... " etc. . • 7. Am tradus prin .a se îndrepta" termenul zheng la care ne-amreferit mai su s . 57. 1 De ce există răufăcători Bai Ju . care-i era disCipol lui Lao Dan ( Lao zi) . îi spuse =într-o zi acestuia: "Daţi-mi voie să pornesc în călătorie prinSubceresc ." "Ce rost are? Peste tot e la fel ca aici . " La a doua
    • CAPlroLUL 57 255rugăminte a disCipolului său , Lao Dan îl întrehă : .. Unde vreisă-ţi începi căIăt orin ?� ..în Qi� , îi răspun se Bai J u . Ajungînd î n Qi, tl a i J u văzu trupul neînsufleţit al unui omcare fu sese condamnat la moarte . Trăgîndu -l deoparte , îşidesfăcu haina de ceremonie cu care era îmbrăcat şi-l acopericu ea, jelindu-l şi s trigîn d către Cer: "Vai! vai! în Subcerescexistă o mare năpastă ( � pedeapsa cu moartea a eriminalilor) şi pe dumneavoastră , iată, v-a lovit. Se spune că nu trebuiesă fu ri şi că nu trebu ie să omori, însă diferenţele dintre glorieşi umilin ţă i-au îmbolnăvit pe oameni ( � i -au lacu t să fureşi să .comită crime) , iar averile şi bogăţiile au fost priCina pen ­tru care au început să-şi cate sfadă intre ci. Astăzi, din ace­leaşi motive , viaţa lor este plină de greutăţi şi ei nu cunoscnici o clipă de odihnă: iară să dorească s-ajungă la fel cadumneavoastră, tot aşa aju ng! Suveranii din vechime puneau pe seama poporului oriceîmplinire şi se socoteau pe ei vinovaţi pentru orice nereuşită ;la fel. orice faptă dreaptă o puneau pe seama poporului, învi­nuindu-se insă pentru ori ce nedreptate . De aceea, dacă unsingur om îşi pierdea viaţa , îşi luau asupra lor toată vina .Astăzi însă nu mai este aşa. Suveranul îşi ascunde gîndurile( planurile şi metodele de guvernare) şi socoteşte că oamen ii �sînt proşti, pentru că nu i le cu nosc; le dă in seamă acestoralucruri foarte greu de făcut şi-i pedepseşte pe cei care nu seîncumetă să le facă; le dă insărcinări grele şi-i pedepseşte pe(ei care nu le fac faţă; îi trimite pe drumuri indepărtate şi-iucide pe cei care nu reu şesc să meargă pînă la capăt. Cindmintea şi puterea oamenilor sînt cu totul istovite , ei continuăprin făţărnicie . D acă în fiecare zi suveranul se dovedeşte Ia­larnie, cei din slujba sa, ca şi popoml, nu aleg oare aceeaşicale? Cînd puterea trupului nu mai e de - ajuns, omul devinefăţarniC ; cînd mintea nu-i mai e de folos, începe să-i înşelepc alţii; iar cind nici averea nu-i mai aj unge , incepe să fure .Pc cine cade deci vina pentnl căile rele pe care apucă hoţii�i tîlha rii?" Zhuang zi, cap. 25 .Zeyang"
    • 58 Cînd ţara e cîrmuită cu-ngăduinţă pop oru l este cinstit şi de treabă2 ; dnd ţara e cîrmuită cu-asprime3 poporu l este viclean şi-nşeIător.1 Ferici rea- n năpastă îşi are temeiul5, năpasta-n fericire îşi găseşte ascunziş6: cine ştie cî nd nu va mai fi astJel?7 Asemenea lucruri nu au nici o regulă8: firescul devine nefiresc9, binele devine rău , iar nedumerirea oamenilor de multă vreme durează . Prin urmare Î nţeleptul po triveşte dar nu taie 1 0 , curăţă dar n u răneşte l l , îndreaptă dar n u umileşte l 2 , străluceşte dar n u e orbitor. 13 1 . Liter?l, .cînd guvernarea s a e s te largă ( = lipsită d e stricteţe ) ".În loc de .cu -ngăduinţă" s-a mal propus .confuz· sau .m on o ton , lipsitde varietate". Wang Bi comentează : .[Textul) spune că c ei care se pri­cep să guverneze nu au formă şi nu au nici nume , nu se amestecăîn treburile (Subcerescului) şi nici nu au vreo (metodă de) guvernarepe care s-o p ună în prim plan . Cu totul confuzi, pînă la urmă ajung(să realizeze) o guvernare măreaţă. " 2. Sau .simplu şi o ne s t" fer iei t ş i mulţumit " , .prosper", .igno- . • ,�� � 3. Sin tagma pe c re am a ec hival a t- o aici prin . cu - as prime " . ca şicea de mai sus, tradusă prin .cu-ngăduinţă", se re găse şte şi în capi­toiul 20, u nde are sensul de . (care) face distinctji" , Aceas tă a ccepţiu nese p ăs trează probabil. guyernarea criticată indirect de d ao is t bizuin­du-se pe d isti nctii şi diferenţe strict resp e c tate şi legiferate. 4. În lo c de .viclean şi înşelător" s-au mai propus .dezamăgit şiagresiv" în căpăţîn at şi agitat" plin de lipsuri " sărăcit" etc . Am ur­ . • . • . •mat glo s ele lui J i a n g Xichan i Gao Hen , referate de marea majo-
    • CAPlmLl J L 5 � 257r i l a te a exegevlor contemporani. I Jnii comentatori considcră c ă acestep a l l1l lînduri ar fi fncut in iţial parte din capitolul antcIior. fiind u Ite­rior incoIŢJorate în a cest ca pitoL Afirma ţia pare destul de justificată .d a i Ilind că legă tura lor cu restul capitolului este foarte slabă. 5. Literal . • năpasta . pc ea se bazeaz. fericirea". i 6. Waley consideră că aceste u ltime două rînd. ri ar fi constituito maximă comună în epoc. sat iriza tă aici de daois!.. Este greu dc i.spus d acă avem d e - a face înt r- adevăr cu o formulare proverbia1ă. ar­/�l I 1 11entu l lui Waley părînd destul de neconvingător; în orice caz însă .l ex tul este dcpa rte de a avea aici un caracter satiric. frazele reluîndI l l a i dcgrabă două din temele favorit e il ie discursurilor daoist.e : coexis­l e n t.a şi altemanţ,a contrariilor şi rdalivitatea cunoaşterii (conflictu l; l parenţă-esenţă) . 7. Literal . • cine cunoaşte limita lor?" sau .cine cunoaşte limita; o ( (sl ui lucru?" . • ac(,l>t lucru" desemnînd coexistenţa fericirii şi a de­I.astrului. menţionată mai sus. Int erprct area noastră se bazează pc( o l l lclltariui lui Heshang Gong: .. Năpasta şi fericirea se nasc una pe( ( · . . lalt ă . Cinc ştie cind (accst. lucru) îşi atinge limitdc (şi se t.cnnină)?" Wang Bi însă comell tează : .(Textul) spune: .cine cunoaşte limita ma­. imn ( � dcsăvinşirea) bunei guvernări?, 8. La fel ca şi în cazul rîndu lui anterior, o frază cu o structură��ral llajjcaIă foarte simplă se dovedeşte ext rem de ambigu ă . primindca atare lect uri destul de divcrse, în limcţie de varianta urmată şi dcI I l l e rpretarea a doi termeni, cel echiva lat de noi prin "asemenea lu­( I l I ri" . in sensul de "cele menţionate mai sus". şi zheng . • regu lă" . O. l l l aliză filolOgică deta liată a acestor lectu ri nu-şi arc rostul aici şi dea( cea ne vom mărgini să menţionăm numai cîteva din ele: .Principelel t i nd lipsit dc corectitudine. (firescul devine nefiresc . .. J"; .Nu e maihinc oare ca (principele / guvern area) să nu urmeze nici o regulă( = şi�,a · 1 urmeze numai pe Dao)?"; .Pentru că lumea nu mai are nici on( tnnă, (firescul devine nefiresc .. . J"; .Situaţia nu poate fi îndreptată";.. (Cine le cunoaşte lor limitele şi cine ştie) că ele nu sînt corecte?";.. ( Dcşi puţini o cunosc, există o limită dincolo de care) nu există nicih l n c , nici rău" et.c. 9. Prin .t1resc" şi .nefiresc" am tradus termenii zheng şi qi3. care" par. în pereche . şi în capitolul anterior (vezi cap. 57, notele 1 şi 2) . 1 0. Şi aici . şi mai jos. unii termeni pot fi interpretaţi atît în ma­nieră concretă cit şi În sens figurat. În cazul de faţă . termenul para­I t a /.a! de noi prin .. a potrivi" are sensul iniţial de .pătrat", ale cărui( o l t uri. deşi ascuţite . nu rănesc. nu .taie". De la această prtmă ac­. ·. · p l i u ne. termenul a ajuns să desemneze. prin extrapolare. ceea ce" s l e .drept". în sensul de .onestitate. corectitudine". În context, estevO.-!Ja de .îndreptarea" or men ilor. de procesul prin care aceştia sîntd . . t erminaţi să se conformeze. să se .potrivească". propriei naturi şiIIa rcvină la Dao. Un asemenea proces nu presupune însă o acţiuned l nctă sau apelul la forţă, căci. aşa cum se spune în capitolul 4 1 .
    • 258 DAO D E . J I N G. .păt ratul c e l ma re l I U are colturi"; d e aceea intelept ul nu "taie", 111 1modifică nat u r.-d l ll, c i . dimpot rivă, il u nncazii î n t nl totul . I l . Sau, pot rivit alt.or glos e, .este mwutit. dar nu zgîrie", "aducefolos şi nu dii.l l I llazii. în nici 1111 fd " etc. Am urmat lecturile lui Wang Bi şi Heshang Gong. Este interesan t. de remarcat totuşi că prima dininterpretările mcnti0nale apropie sensul acestei fraze �e rîndul ante­rior, termenul tradus de noi prin "a curăta" (pornind de la sensul de .pur, curat") însemnind şi "colţ" (şi de aici "ascuţie) . 1 2. Sau .e ste drept/ onest dar nu e arogant", "îndreaptă dar nuîntinde", .este corect şi nu e arbitrar" etc. Ca şi mai sus, termenii au,în context, atit un sens concre t cit şi unul abstract. Astfel, zhi5 in ­seamnă "drept, rectiliniu", dar şi "drept, onest". iar si, in afară de "aumili" (cum am parafrazat noi, pornind de la sensul de "nescrupulos,nepăsător" al termenului), înseamnă şi "a vexa, a ofensa", "a întinde","a lăsa liber, a nu tine in friu", .a arăta, a expune, a pune la vcdere"etc. 13. Wang Bi sintetizează sensu l în tregului pasaj final astfel : .,Aces­te (fraze înseamnă) a respecta rădăcina ( = esenţialul. Dao) şi a lăsadeoparte "ramurile. Nu le ataca ( = nu forţa) şi lasă-le pe toate să seintoarcă (la Dao) . "
    • 59 Pentru a - i cîrmui p e oameni şi a sluji Cerul1 nimic nu e precum cumpătarea2. Cumpătarea înseamnă a se supune devreme lui D ao3 • A se supune devreme lui Dao înseamnă a strînge din plin Putere4; celui ce-a strîns din plin Putere nimic nu-i mai poate sta împotrivă5; cînd nimic nu-i mai poate sta împotrivă nimeni nu-i mai cunoaşte limi tele6, iar cînd nimeni nu-i mai cunoaşte limitele poate lua o ţară spre cîrmuire : cel care are mama ţării îndelung poate dăinui. 7 Aceasta se cheamă: "a avea rădăcina adîncă şi trunchiul puternic, Dao al vieţii îndelungate şi-al contemplării nesfirşite . "8 1, Cînnuirea oamenilor şi slujirea Cerului sînt cele două atribute1 1 11 suveranului. In loc de .a sluji" însă. Heshang Gong citeşte .a selolosi (de Calea Cerului în cele ale oamenilor) ". iar a lti cîţiva exegeţi, ! I ese .a împlini inzestrarea (Cerului)". în sensul practicării diverselor, x nciţii daoiste, 2, De la un sens iniţial (.a culege grinele rămase pe cîmp după.. l l l I Igerea recoltei") , se a ajuns să însemne .zgîrcenie , avaliţie", Cea1 1 1 , , 1 cunoscută glosă a tennenului apare în textul Han Fei zi: .Se în­Ul I l1 l11ă a face economie de spilit şi a fi zgircit cu proplia cunoaştereI - il nu le folosi pînă la capăt) , " Am încercat să unnăm aceeaşi glosă,,, h lva lînd plin .cumpătare", în sensul reducelii dorinţelor. blocării" p,i lndor de simţ şi .închiderea porţii" spilitului, pentru a-l putea1 I I I I Iil e Dao ; sau. a cum scrie Gao Hen ( 1 943) , .se înseamnă a
    • 260 DAO O E J I NGline ascuns s p i ri t u l şi t r u p u l şi a nu k fol o s i , pen tru a pu tea să te .întorci la nefăptuire". 3 . Î n loc de .u sc supunc" , s au m a i propus, în funcţie dc v m;a n t a - .t extuală şi de glosa llrmată, ,,3 se î n to arc e - "a se în t.o a rce devremc "la etern" , d up ă cum comentează Wang Bi - , "a ohtine" - "a obţinemai întîi Dao al Cerului" , pou;vit lui Heshang G o n g - , "a se pregăt i""a-şi reveni " etc. Dao nu a p a re în textul original, însă, umlînd comen­tariul lui Wang Si, l-am adău gat în traducere. 4. Sau, p otrivi t altor glose, "înseamnă a-şi dubla Puterea acumu­lată" , îns eamn ă a acu m ula (virt utea) cu m p ă t.ări i , .înseamnă a fi greu " "datorită Puterii acumu late" etc. 5. Literal, "nu există nimic pe care să nu-l înfringă". Unii exegeţiconsideră că subiectul acestei fraze , ca şi al ri n d u l ui Ulmător, nu este..ceI ce- a strîns din plin Putere", ci Puterea" sau chiar "cumpăta rea". .. 6. Sau "el nu mai cunoaşte nici o limită", "Puterea sa e nclimitată�et c . 7. "Mama v lrii" se referă, desi gu r la Dao. Wang Bi comentează: ,"Ceea ce face ca ţara să trăia scă în pace este mama. A s tri n ge d i np l i n P u tere înseamnă a se ocupa ma i întîi de rădăcină şi abia apoide ramuri. Astfel, (cel care a strins din plin Putere) atinge capătu l (luiDao) . " 8 . Daoiştii co n sid eră c ă existe U II rap ort intim între guvernarea ! ţă ri i şi "guvernarea trupului", în sensul practicării diverselor tehnici şi exerciţii de prelungire a vieţii ccl care se pricepe să-şi con troleze ,co r pu l fiind cel mai po trivi t s ă co n d u că st a tul. Î n tregul c ap i t o l a d o p tă . această perspec tivă , ultimele patru rind uri reluind sintetic acelaşisens (ceea ce i-a făcut pe u n ii exegeţi, de altminteri , să le considereun comentariu de dată mai tîrzie, interpolat in structura textului) .Astfel, .rădăcina adîncă" şi "trunchiul putern ic ( viguros, solid) " de­ = "se m n ea ză înrădă Cinarea în Oao a individului - şi , in conseCinţă, a " st.atului - şi " s o li d i tatea " trăinicia trupului �i a guve rn ării sale . Ca­ ,lea, metoda sau arta (Oao) pe c .are o exp une textul duce la prelungireavieţii şi la capacitatea de a co ntem p la legea în a cţ iun e , Dao. U n i i exe­geţi c onside ră însă că ace s te ultime rinduri d e fi n es c mai d egrabă osumă de tehnici daoiste , Waley de exemplu echivalînd: .This is calle dthe art of mak i n g the roots smke deep by fencing the trunk, of makinglife long by fIxed staring. " 59. 1 "Arta hrăniril spiritului" Cei care pun friu spiritului ca să-şi înnobileze faptele , seretrag din mijlocul oamenilor ca să fie diferiţi de ei şi vorbescdesp-re lucruri măreţe. ponegrindu-i în schimb pe ceilalţi. do­resc numai fie mai presus decît alţii. Asemen ea oameni sîntînvăţaţi! care trăiesc ascu n şi în munţi şi-n văi sau cei caresocotesc că lumea este rea : ei sînt idealul celor care-şi "usucă
    • CAPllU LUL 59 26 1 l ru pul" sa n se aruncă-n adîncuri" ( .. = practică fomlC exagc­ ra l e de asceză) , Cei care vorbesc despre omenie, dreaptă judecată. crcdinţii �i sincerita te sau despre respect. cumpătare şi politeţe doresc n umai să se cultive. Asemenea oameni sînt Învăţaţii care cîr­ m u iesc ţara în timp dc pace sau cei care-j înva ţă şi educă pe a lţii : ei sînt idealul celor care le dau altora învăţătură. ne într-un singur loc. fie strămu tindu -se încoace şi-ncolo ( = fllozofii iti- . neranţi ai vremii . poate mOi şUi) . Cei care vorbesc despre fapte măreţe . îŞi fac numele cu­ noscut. peste tot, hotărăsc ceea ce se cuvine înt.re stăpîn şi supuşi şi rînrluiesc legăt.urHe dintre cei de deasupra şi cei de dedesubt doresc numai să-i cîrmu iască pe cei]alţi . Asemenea oameni sînt curtenii sau cei care fac fapte care le onorează s tăpînul" şi întăresc ţara ( = militarii) : ei sînt idealu l celor ce a tacă Şi supun ţă rile vecine. Cei care trăie sc pe malul lacurilor, lenevesc sub cerul liber şi pescuiesc alene doresc numai să nu făptui ască . A c:;emeneaoameni sînt învăţaţii care trăiesc lîngă rîuri şi mări ( = pust­ n icii) şi cei care părăsesc întru totu l lumea: �i sînt idealulcclor ce lenevesc toată viaţa. Cei care inspiră şi expiră, scoţînd afară aerul din piept şi nmplîndu-se de aer cu rat, şi pot să se strîngă cu totul precumursul sau să se-ntindă precum păsările doresc numai să tră­i;1 scă o viaţă îndelungată. Asemenea oameni sînt învăţaţii carepractică igiena ( = exerciţiile şi tehnicile daoiste) sau cei care( Ioresc să-şi hrănească trupu l : ei sînt idealul celor care dorescsă atingă vîrsta înaintată a lui peng Zu ( =M atusalemul chinez) . Însă cei care , fără să-şi pună frîu spiritulu i , ating măreţia.(are se cultivă fără să se folosească de omenie şi dreaptă ju­decată, care cîrmuiesc fără să fac fapte măreţe şi fără ca Ănumele să le fie de toţi cunoscute , care lenevesc fără să tră­Ia scă lîngă rîuri şi mări Şi care au o viaţă îndelungată fărăsă practice igiena - asemenea oameni uită totul şi stăpînescl otul: nepăsători, ei nu cunosc nici o limită şi sînt înzestraţi( I l toate virtu ţile. Ei urmează Calea Cerului şi pămîntului şia u Puterea înţeleptului. De aceea se spune: "Liniştea. calmul, detaşarea şi nefăp­l u irea reprezintă pacea u niversului şi substanţa lui Dao şi aPu terii sale . � (Cf. 37. 1 .) Şi tot de aceea se spune : .Înţeleptulin c1e ( = în linişte, c lm etc . ) îşi află odihna şi astfel îşi gă­ .aseşte echilibru l şi simplita tea; găsindu-şi echilibrul şi simpli-
    • 262 DAO D E . J I NGt a te<1 , devine ralm şi nepăsător; ll ind ealm şi nepăsă tor, grijileşi nenorocirile nu pot să-I atingă, iar su flările rele ( in flu ­ =enţele nefaste) nu pot să ajungă pînă la el : de aceea Putereasa este deplină , Iar spiritul său rămîne intreg. " De aceea se spune: "Viaţa Înţeleptului este asemenea mer­sului Cerulu i ( = urmează natura) , iar moartea sa este la felca prefacerile tuturor lucruI1lor. Cînd stă liniştit, cu Yln Pu­terea sa se u neşte; CÎ n d se mişcă, cu Yang laolaltă se I1dică,prec um valurile . El nu aduce nici fericirea, nici nenorocireaoamenilor şi răspunde numai cînd ceva îl atinge , acţioneazănumai cînd e forţat şi trece la fapte numai cînd alta nu area face. El părăseşte cunoaşterea şi nu caută cauza lucrurilor,urmind întru totu l principiul Cerului ( legea naturală) . Ast­ =fel. Cerul nu îl nă păstuieşte , lucrurile nu îl obosesc , oameniinu îi găsesc cu suruI1 iar morţii nu îi găsesc nici o vină. învlaţli. , parcă plu teşte , cînd moare , parcă se odihneşte. EL nugîndeşte nici nu cugetă la nimic şi nu face nici u n fel de pla­nuri dinainte; străluceşte , dar nu e orbitor, şi are încredereaoamenilor fără să promită ceva. Somnu l său e fără vise, iarcînd se trezeşte este lipsit de griji; spiritul său este pur, iarsufletul său nu oboseşte nicio dată; vid intru totu l şi liniştit,se uneşte cu Puterea Cerulu i . " De aceea se spune: ,.A fi p u r ş i a rămîne astfel, a rămîneliniştit şi Unu fără a se schimba, a sta nepăsător şi a nuraptui, a-şi potrivi fiece mişcar:e după mersul Cerului - a­ceasta este arta hrăniI1i spiritulu 1 . " Zhuang zi, cap. · 1 5 .A pune friu spiritu lui" 59,2 A vedea Unul Nanbo Zigl li îi spuse lui Nti Ju: "Deşi aţi aj uns la o vîrstăînaintată, la chip semănaţi cu un ropiI . Din ce pI1cină?" " Am afl at Calea ( = Daol" , răspunse Nu Ju . ,.Aş putea şi eu să învăţ Calea?", întrebă Nanbo Zigui . " N u , sigur că n u , nu sînteţi omnl care s ă poată face unasemenea lucru . Buliang Yi avea înzestrarea unui Înţelept darnu stăpînea şi Calea Înţeleptului; eu stăpînesc Calca Înţelep­tu lui, dar nu am şi înzestrarea unui Întelept. Am vrut să-Iofer învăţătura mea ( = despre Calea Înţeleptu lui) , sperind căarc să aj ungă cu-adevărat un Înţelept. A-i explim Calea Înţe­leptu l u i unuia mre deja are înzestrarea unui Întelept păreaa fi un lucru u şor. însă n-a fost deloc aşa. Am cont inu at to­tu şi să i-o explic : d�pă trei zile, Suhcerescul a aj uns să fie
    • CAPITOLUL 5 9pentru el un lucru extertor; după aceea, continuînd sa ) - 0explic . lucrurtle toate i-au devenit exterioa re; am mers ma ideparte şi , după nouă zile, propria sa viaţă a aj uns să -i fieexterioară . În l l nn Cl acestui lucru , a putut să atingă LuminaDimineţii ( �iluminarea) . iar dupii ce a atins Lumina Dimi­neţii a putut să vadă Unul: văzînd Unul. pentru el nu au maiexistat trecu tu l şi prezentul. şi din această prteină a pu tut săpătrundă în tărîmul în care viaţă şi moarte nu se mai află .. . " Zhuang zi, cap. 6 .Marele strămoş şi maestru" , 59 .3 A se elibera de minte şi de trup Yan Hui spu se : "Am înaintat. " "Cum adică?", îl întrebăConfucius . ..Am u itat omenia şi dreapta judecată. " "E bine.zise Confucius . dar nu e încă de-ajuns." Într-altă zi, Yan Hui îşi văzu din nou maestrul şi-i spuse:"Am înaintat . " "Cum adică?" "Am uitat rttualurtle şi muzica. ""E bine . zise Confuciu s, dar tot nu e de-ajuns." Altă dată, văzîndu -1 din nou pe Confucius . Yan Hui îi spu­se : "Am înaintat." "Cum adică?" "Mă aşez şi uit totul :(� Sau : "mă aşez în uitare", probabil o tehnică de meditaţiedaoistă. ) Plin de respect. Confu cius î l întrebă : "Ce vrei s ă spui prtnraptul c. te aşezi şi uiţi totul?" Jmi golesc membrele de viaţă, �îmi fac prtvirea să sc-ntunece şi auzul să slăbească, părăsesct rupul, abandonez cunoaşterea şi mă unesc cu cel care le cu­prinde pe toate . Asta vreau eu să spun prin faptul că mă aşez�i uit totul: "Unindu - te cu cel ca re le cuprtnde pe toate, zise Confu ­c i u s . n u mai ai nici un fel de părtinire şi intrînd în mareaprefacere a lucnlrtlor - nimic nu mai e pentru tine mereua celaşi . Ai aju ns cu-adevărat un om vrednic şi aş dori să teu rmez ( = să-ţi devin discipol) . " Zhuang zi. cap. 6 " Marele strămoş ş i maestru"
    • 60 Cîrmu irea ţărilor mari se-aseamănă cu gătirea peştilor mici. l Dacă prin D ao conduci Subcerescul2 duhurile nu au puteri necurate3 ; aceasta nu-nseamnă că duhurile sînt lipsite de puteri necurate4 ci că puterile lor necurate nu mai fac rău oamenilor; nu nu mai că puterile lor necurate nu le mai fac nici un rău, dar nici înţeleptul nu le face vreun rău5: nici unul nu face rău oamen ilor> iar Pu terile lor se unesc şi se-ntorc în Subceresc. 7 1 . Heshang Gong comentează: .Cînd găteşti peşt i mici ( = plevuş­că) , nu le scoţi intesUnele, nu-i cureţi de solzi şi nu îndrăzneşti să-imişti prea mult, de teamă să nu-i faci bucăţele . " Prin analogie. celcare guvernea7 o ţară întinsă nu trebuie să se amestece în mersul ..ăfiresc al lucrurilor, practicînd nefăptuirea. Exegeza modernă ezită în­tre această interpretare, apropiată şi de comentariul lui Wang Bi, şicea din textul Han Fei zi, unde nu nefăptuirea, ci respectarea legilorşi rinduielilor statului este considerată a fi cea mai potrivită cale deguvernare. 2. Urmînd regula devenirii tuturor lucrurilor, Dao, sau punînd înaplicare metodele (Dao) precontzate de şcoala daoistă. 3. Dacă spiritele morţilor, shen, care după moarte trăiesc la curteazeităţi! supreme, shang di., nu sînt .hrănite� şi onorate suficient prinsacrificiile urmaşilor, ele se preschimbă în .duhuri", guij , se reîntorcşi bîntuie pe pămînt. Acelaşi termen shen desemnează însă şi spiritelenaturii (ca în capitolul 6 sau 39) sau .spiritul" omului, în plus avîndşi sensul de .caracter divin, sacralitate" a spiritelor, ceea ce le facesă fie ceea ce sînt. In această din urmă accepţiune pare a fi folositaici, şi de aceea am parafrazat prin .puteri necurate". lată şi alte echi­valări: .the ancestors do not swarm about like s irits· (Wilhelm];
    • CAPITO LU L BO 265.(They who by Dao ru lcd n i l t hat i s ullder heaven) clid Jlot i c I. an evi lspirit �;thin the m clisplay its powers" (Walcy) : .dcmolls h a lic ilO s p i ri t "(Mair) : "ghost s ViII not become goblins" (Paul , 1 . Lin ) et c. 4 . Literal. acest.e două rinduri ar trebui trad use "nu că duhurileIIU au puteri n e cu ra te " . 5 . Cînd Dao este urmat în guvema re. Înţelep t u l . practicînd n e ­făpt.uirea. nu in1crvine în evol u ţ i a naturală a lu cruri lor. deci nu leface nici un rău oamenilor. Aceştia de- abia şti u că el există . cumspune capitolul 1 7 . şi "nu ş ti u că î nţeleptul este un Î nţelept". dupăcum comentează Wang Bi. 6. Litera!. .cei doi nu-şi fac rău unul altuia" . Nu se poate stabilicu certitudine dacă "cei doi" desemnează î nţeleptul şi "duhurile" (caîn lectura noastră) duhurile" şi oame n ii (cum interpretează Heshang • •Gong) sau Inţeleptul şi oamenii. 7. Fraza este ambiguă şi a primit numeroase alte lecturi: .AU vir­tue will converge to iliem" (Paul J. Lin) ; .Virtue wiU be accumulatedin both for ilie bcnefit of the people" (Wing-tsit Chan) ; .Del will flowback and forth (without impediment)" (Ellen M. Chen) : "integrity( = Dej) accrues to both" (Mair) ; "eaeh aUributes ilie merit to ilieot11er" (D.C. Lau); "ilieir .powers. could converge towards a commonend" (Waley) etc. 60 . 1 "înţeleptul nu le face rău oamenilor" Înţeleptul la un loc se află cu toate făpturile . însă nici unrău nu le face . Celu i ce nu face rău nici unei făpturi nici ofăptură nu-i face rău . Numai cel căru ia nimeni nu -i face răupoate să aibă de-a face cu oameniI . Zhuang zi. cap. 22 . î nţelepciunea călătoreşte în nord"
    • 61 o ţară mare precum partea din jos a unui rîu 1 este locul în care tot Subcerescul se-ntîlneşte; ea este femela Subcerescului: femela, prin nemişcare2, înfrînge- ntotdeauna masculul şi pentru că e nemişcată, j os se aşază. De ace ea înj osindu-se-n faţa unei ţări mici3, o ţară mare o ia-n stăpînire4, înj osindu-se-n faţa unei ţări mari , o ţară mică e luată-n stăpînire5: astfel , una se-nj oseşte ca să ia-n stăpînire, iar cealaltă se-nj oseşte ca să fie luată-n stăpînire6• O ţară mare nu doreşte altceva decît să-şi alipească noi pămînturi şi să hrănească alţi oameni, iar o ţară mică nu doreşte altceva decît să intre-n stăpînirea alteia şi s-o slujească7: fiecare obţine ceea ce-şi doreşte, dar e bine ca ţara cea mare jos să se-aşeze8. 1 . Literal 0 ţară mare este pa rtea infeIioară ( a unui curs d e apă) ". . •În aval se strînge toată murdăIia adusă de ape şi de aceea porţiuneadin aval reprezintă .10cuIile de toţi dispreţuite" la care se face referinţă i in ca itolul 8.
    • CAPllULlJ L 6 1 267 2 . Literal , .linişte" . Con text ul face Însă evident faptul că cste vorbade p asivi ta te ,de .nemişcare". 3 . În afa ra sensului direct de .j os, dedesubt" pe care îl are maisus, termenul xia a căpătat, prin extrapolare, şi sensul de .umil. in -ferior". In textul origtnal se creeaz.. astfel un transfer constant întrc iacceptiunea directă şi cea figurată a termenului - femela se aflăjos,adică ocupă poziţia iIif erioară; un stat puternic se află jos, adică esteumil e tc. - , transfer pe care nu · am putut să îl redăm în nici un felîn traducere. Am încercat să nu ne îndepărtăm prea tare de ambigui­tatea origtnalului prin folosirea lui .a se înj osi", cu care am tradusceva mai încolo acelaşi termen , xia. 4. Prin pasivitate, prin acceptarea poziţiei inferioare a femelei şiprin nefăptuire, fără a apela la forţă, un stat puternic poate să ia înstăpînire statele mai mici. Lecţia aceasta apare în mai multe ca pitoledin Dan De Jing (foarte aproape de sensul acestui capitol. şi prin ter­minologia folosită, fiind capitolul 66) , de fiecare dată sublini!ndu-seeficacitatea latenţei şi a potenţialului în faţa manifestului. 5. Un stat mic şi fără o forţă militară considerabilă trebuie să se.înjosească" - să plătească t.ribut, să depună omagiul de vasal. săse lase chiar cucerit de un stat mai puternic - pentru ca locuitoriisă nu p iară în confruntări annate inutile. Aceasta este atitudinea ceamai înţeleaptă pe care o poate adopta un suveran în vremurile tulburiale perioadelor din istoria Chinei cunoscute sub numele de .Primăva­ra şi toamna" şi .Statele în luptă". Aşa cum observă şi Ellen M. Chen,capitolul nu descrie manierele cele mai eficiente de luare în stăp în i rea c e lorla l te state (cum susţine Wing- tsit Chan) , ci felul în care poatefi păstrată a nn onia între state, pe baza mersului firesc al evenimen­telor. Unii exegeţi consideră că verbul echivalat de noi prin .a lua înstăpînire" trebuie citit ca verb activ în ambele fraze, ceea ce duce lao lectură improbabilă şi fo$tă, fiind de altminteri cu totul împotrivat radiţiei. 6. Ultimele patru rîn du ri mai pot fi citite şi : .înjosindu-se, o ţarăpoate fi sau cuceritor sau cucerit". 7. Waley d ă o turnură foarte interesant. acestor fraze , pornind iprobabil de la comentariul lui H e sha n g Gong: .What large countriesreally need is more inhabitants ; and whât small countries nced issome place where their surplus inhabitant.s can go and get employ­mcnt. " 8. O afirmaţic similară se face mai sus despre "femela Subceres­mlui". Rîndul se referă, desigur, la pasivitatea, bazată pe nefăptuire ,pc care o adoptă suveranul unui stat puternic pentru a stăpîni Sub­("crcscu l .
    • 62 Dao este ascunzişul celor zece mii de lucrurP , comoara celui bun2 şi lucrul pe care cel rău îl păstrează. Vorbele frumoase pot fi de vinzare, faptele alese pot fi date-n dar3 : chiar ş i pe cel rău cum o să-I al ungi4? De aceea. la urcarea pe tron a Fiul ui Cerului5 şi la-năltarea celor trei dregători6, cînd j ad pretios e purtat înaintea trăsurilor cu patru cai ? , _ cel mai bine e să-ngenu nchezi şi să oferi acest Dao8• Din ce pricină era în vechime pretuit acest D ao? Nu se spunea oare: "Cine caută găseşte, cine greşeşte va fi iertat"9? De aceea pe el tot Subcerescul îl pretuieşte lO• 1. Literal. tennenul ao ascunziş". desemnează colţul de sud -vest . •al casei. locul în care sînt depozitate grînele şi cel în care doannefemeia . (.a re. cum spune Granet. le conferă acestora fecunditatea. pre­luînd-o. Ia rindu-i. de la ele ( 1 930 : 1 72) . Waley susţine în plus cătot aici aveau loc rttualurtle dedicate zeilor căminulili (Similari zeilorlares ai romanilor) . În context. tennenul poate avea două sensurt: fiede .parte ascunsă" a fiecărui lucru. fie de .adăpost. ascunzătoare" atuturor lucrurtlor. Al doilea sens este cel preferat de majorttatea exe­geţilor. el fiind confinnat şi de comentartul lui Heshang Gong: ..Aocste o ascunzătoare. Dao este ascunzătoarea celor zece mii de lucrurtşi nu există ceva e care să nu-l cu rin dă în sine . "
    • CAPITO LU L 62 269 in loc de ao, în t.cxt elc de la M awa ngdui apare un termen in ter­pre1flt destul de diferit de e x e ge t i i mntemporani: .s t.. i.pîn" (sens în careeste glosat şi ao) , .Iocul la care se întorc toate lucrurile", "cel în carese varsă t.oate lucrurile", .ccl din care curg (în IHnţă) toate lucrurile"etc. Am preferat. variantele t radiţionale, care păstrează şi structurarimei acestui început de capitol. 2 . •Textul vechi" şi alte trei variante, adăugînd u n caracter, impuno lectură diferită a acest .ui rînd, care devine astfel aproape iden tic cuurmătoru l: "lucrul pe care cel bun îl păst.rează". Xu Fancheng, modi�ficînd punctuaj,.ia tradiţională, citeşte aici: .Bunătatea este comoaraoamenilor" şi, prin simc!.iie, echivalează rindul următor: "Lipsa de bu­nătate este ceea ce oamenii păstrează (în inima lor) . " 3. Modificarea punctuaţiei acestor două rinduri duce la o lecturădestul de diferită : "Vorbele frumoase cumpără respect, faptele pot fidate în dar. " Exegeţii contempora ni preferă în general această punc­tuaţie , adăugînd , potrivit variantei citate în textul Huainan zi, epitetu l"frwnos" înainte de .fapte", rînd u l devenind simetric c u cel precedent.Termenul echivalat de noi prin .a fi de vinzare", poate fi interpretatşi ca "a cumpăra" (ca mai sus) sau . a obţine", iar cel pe care l-amtradus prin "a da în dar" a mai fost citit şi "a fi apreciat" - .Faptele(frumoase) te pot face să fii aprecia t" - , .a fi profitabil" - .Faptele(frumoase) sînt profitabile" - , .a fi diferit" - "Faptele alese te facdiferit de ceilalţi" (lectura îi aparţine lui Hcshang Gong) - , .a amăgi " ,. a înălţa (pe plan social) " ctc. O foartc interesantă lectură a ambelorfraze propune şi Waley: .There is a traffic in speakers of fine words;person s of grave demeanour are accepted as gifts", cu referinţă lasofiştii şi la filozofii itineranţi ai epocii . Datorită diferenţelor mari de lectură, exegeţii nu s-al,l pus deacord asupra sensului pe care îl au cele două rinduri în context. Ast­fel, ,Jiang Xichang, spre exem plu , consideră că p ri n Dao, .comoaracelui bun", vorbele frumoase pot cîştiga respectul oamenilor, iar fap ­tele frumoase capătă importanţă î n ochii acestora. î n opinia noastră,este vorba mai degrabă de acţiunile .celui rău", care caută să obţinăo poziţie oficială, prin linguşire sau expunîndu -şi cu aroganţă fiecareacţiune săvîrşită. Astfel. aces te rinduri par a fi mai apropiate atît d esensul iriterogaţiei care urmează c î t şi de t o t fragmentul d e mai j o s ,în care se sugerează că D a o este preferabil tuturor ceremoniilor degloIificare a suveranului şi a miniştrilor săi. 4. Cum subiectul verbului tradus aici prin "a alunga" nu este mar­cat în textul original . unii exegeţi consideră că este vorba de Dao, desuveran sau chiar de "cel bun " menţionat mai sus. 5 . • Fiul Ceru lui" este, desigur, Împăratul. 6. Expresia "cei trei dregători" a desemnat, în istoria Chinei, tri­plete diferite de miniştri, cei la care se face referinţă aici fiind, potrivite�egezei modern e, "marele profesor" , "marele educator" şi .marele în­văţ, tor". Ini!.ial, termenii desemnau diferite titluri ale miniştrilor, în- i
    • 270 DAO D E cJ I NGcepînd din dinastia Han însă referind u -se direct la cei care asiguraueducaţia moştcn i to ru l u i tron u lu i . 7. Obi ectel e de jad la care se referă aici textul erau d es tu l de marişi aveau fomlă c irc u la ră, fiind şi gă Ul; te în mijl oc . Unii exege ţi con­sideră că a r fi mai degrabă vorba de un singur obiect , în formă des c e p tru . Nici în ceea ce priveşte ma n ie ra în care se de s fă şura ritualulnu s-au pus toţi comentatorii de acord, unii considelind că jadul erapurtat. înaintea trăsurilor, în timp ce alţii susţin că cei care pUl1aujadul urmau trăsurile . În plus, mulţi i n te rpreţi afirmă că este vorbade nişte c ado u ri pe care princip ii şi le trimiteau u nii altora la înco­ronare, cu p rilejul unor cerem on ii importante sau cind s e vizitau, ş ide aceea ei în şi şi , aşezaţi în tră su ră , ar aduce jadul în mîini . ca semnd e re spe ct şi pre ţu ire . În sfirşit, alţi exegeţi socotesc că este vorbadespre trimişii unul alt principe, care transmiteau astfel omagiul aces­tuia, sau, şi mai paradoxal. de spre suveranul care era încoronat saumini ş tri i care î şi ocupau noua pozi ţie , ei inş i şi aşezaţi în trăsură şipurti nd în brate obiectele de jad me n ţi o nate . 8. Sau .cel m ai e bin e e să te-aşezi şi să î na i n te zl pe Cale ", su­b i ectu l pu tîn d fi însă la fel de bine şi .Fiul Ceru lui" sau .cei trei d re­gători " - .decît să primească jad preţios ... cel mai bine e să s e - aş e­ze . . . " Lectura, care face aluzie şi la tehnicile de m e di taţie daolstă, nuni s-a părut preferabilă, în con text. 9. Literal. .caută p en tru a căpăta, greşeşte pe n tru a fi iertat". For ­mularea pare proverbială. Ellen M. Chen , fo rţîn d uşor structura gra­maUcală şi citin d cu to tu l împotriva tradiţi ei , echivalează : .One d oe snot say they did it for the purpose of gain, rather they wish to be freefrom olfenses . " 1 0. Fr aza a p are ş i î n cap i tolul 56, unde l - am echivalat însă p egl113, . a preţul", prin . a onora".
    • 63 Făptuieşte fără făptuire, amestecă-te-n lucruri fără să te amesteci şi gustă fără să guşW ; de e mare sau mică, multă sau puţină2, la ură răspunde prin Putere3 . Pune la cale lucrurile grele cînd sînt încă uşor de făcut şi -mplineşte lucrurile măreţe, cînd sînt încă mărunte: în Subceresc tot ce-i greu începe prin a fi uşor iar un l ucru măreţ începe prin a fi mărunt4• Prin urm are înţeleptul nu este niciodată măreţ şi astfel îşi poate-mplini măreţia. 5 Cînd faci promisiuni cu uşurinţă hotărît că puţini au să se-ncreadă-n tine, iar cînd socoteşti că ceva e uşor hotărît c-o să ai multe greutăţi. Prin urmare pînă şi î nţeleptul socoteşte că orice lucru e greu şi de aceea nu întîmpină niciodată vreo greutate. 1. Subiectul acestor fraze nu este exprimat i n original, ceea c e îilace pe unii exegeţi să considere că ele se referă la Dao , care făptuieştcl a rii să făptuiască . se amestecă in lucruri fără să se ames tece şi gă­Iştc gust în ceea ce nu are gust. Am preferat să -I umlăm pe Wangl li, pentru care aceste fraze sintetizează .polul suprem al guvernării".Pri n .a se amesteca în lucruri" am arafrazat un verb c .are. la fel ca
    • 272 DAO DE , l i NGşi l/ lci2, .a rapt ui", arc tot sensul dc .a acţiona". cu rcfelinţ.i directăînsă la in teracţiunile oamcnilor pc plan social, la .trebUilc" sau .afa­cerilc" lor, cum e trad us ele obicci lel111eIl ul. 2 . Aceste elouă rinduri au suscitat Ilumeroasc interpretări, maiales datorit.ci caract.cmlui cxtrcm de elip tic al originalului. Ast fcl, s-aumai propus: .marele se naşte elin mic, mu ltul din puţin", .din mic fămare , din puţin mult", ..socoteşte că ee e mic este (dc fapt) mare şică ce e puţin e (de fapt) mult" , ..în mic, vezi marele. în puţin , vezimicul", .măreşte micul; înmu lţeşte puţinul" etc. in plus, cele douărinduri au fost citite fie ca o stmc.lură indepcnde n tă , fie în confxiunecu terţetul simetric anterior sau cu fraza imediat următoare , unii exe­geţi considerindu-Ie chiar o in tcrpolare şi ca a ta re eliminî nelu -Ie. inceea ce ne priveşte, am ales lectura carc parc a Il cel mai bine sus­ţinută din punct de vedere strict filologic şi care , ch iar dacă nu sur­prinde. poate, unele nuanţe care măresc considerabil frumu seţea tex­tului, rămîne cea mai probabilă . 3. Această frază. probabil tradiţională , aparc, u şor modi ficată , şiîn Analeetelc lui Confucius (XN : 34) , ceea cc i-a Iăcut pe numeroşiexegep , atît chinczi cît şi occidentali. să o in terpretezc într-o manierăfoarte apropiată de confucian ism sau dc creştin ism: .I� ură răspundeprin virtute (Del ) " "virtutea" reprezen tînd esenta umanului , moralita­t.ea . sintet izată în însuşilile omeniei, dreptei j udecăţi etc. Majoritateasinologilor con temporani nu mai acccptă însă aceast.ă interpretare, pecare , de altminteri, Wang I3i însuşi pare a o infim1a cînd cOITIfntează :.Ace l ceva prin carc tot Subcerescu l este identic este Puterea" (o echi­valare a lui Del prin ..virtute" fii nd aici imposibilă ) . O lectură a luiDel cu sensul de .. Pu tere", în care este folosit de a ltminteri in în tregu ltext, permite aşadar încadrarea acestei fi-aze în morala tipic daoistăpe care Dan De Jing o preconizează şi in alte capitole (cap . 5, spreexemplu) , cent rată pe insenslbilitatea înţeleptului faţă de orice fel devalori etice sau sentimente umane, pe care le transcende, fiind unucu Dao . Astfel. .a răspunde la ură prin Putere" ln seamnă pur şi sim­plu a nu te lăsa atins de nici un fel de sentiment, rămînînd mereuidentic, nepăsător şi netulburat. 4 . Sau: .În Subceresc lucmrile grele (trebuie) făcute cînd sîntuşoare iar lucmrile măreţe (trebuie) făcute cînd sînt mărunte. " O ase­menea lectură este posibilă, dar face ca aceste fraze să repete sensulcelor patru rindu ri anterioare. Şi aici , şi mai sus, .măreţ" şi .mărunt"au , desigur, sensul de .iillportant", respectiv .. neînsemnat". 5. Sau : .înţeleptul niciodată nu face hlcmli mari, astfel împlinin­du-şi măreţia. " O frază asemănătoare apare şi în capitolul 34.
    • 64Dacă un lucru stă nemişcate uşor de stăpîniP ,dacă n-a dat încă vreun semndespre el uşor se fac planuri2 ,dacă este fragile uşor de slărmat:l , dacă este mărunte uşor de-mprăştiat:făptuieşte cînd lucrurilen-au luat încă fiintă4şi pune-Ie-n ordineînain te de-a fi cuprinse de dezordine. 5Un copac pe care abia-l cupri nzi în braţedintr-o mică mlădită ia naştere6,un turn de nouă etaj edintr-o grămadă d e pămînt s e ridică,iar un drum de zece mii de lide sub picioare începe?Cine făptuieşte dă greşiar cine prea strîns ţine-un lucruîl pierde.8Prin urmare Î nţeleptulnu făptuieşte şi deci nu dă greş,nu ţine strîns şi deci nu