Iosif anca 100 de schite pentru studiu biblic171

3,216 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,216
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
31
Actions
Shares
0
Downloads
83
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Iosif anca 100 de schite pentru studiu biblic171

  1. 1. Manual destudiu biblic Vol. I Iosif Anca
  2. 2. PREFAŢĂ Acest „Manual de studiu biblic” cuprinde schiţele lecţiilor de învăţătură biblicăprezentate în adunarea „Betel” Arad şi apoi difuzate prin mijloace audio, iar o parte dinele şi prin tipărire integrală a mesajului. Utilitatea lor poate fi valorificată prin studiereapersonală sau colectivă. Ele se pot constitui şi într-o introducere pentru o studiere maiaprofundată a diverselor teme ale Scripturii, printr-o exegeză şi hermeneutică adecvată. Structura lor nu se încadrează în mod rigid în teologia sistematică, ci se împleteştecu elemente de teologie practică, pentru a putea fi accesibile unui număr cât mai mare decredincioşi, care vor să fie edificaţi spiritual şi să slujească Domnului. Primul volum cuprinde următoarele tematici biblice: -„Faptele firii pământeşti” - 30 de lecţii ce prezintă natura umană decăzută îndiversele ei ipostaze păcătoase şi respectiv harul divin cu proceedele corespunzătoare,necesare eliberării şi trăirii vieţii în sfinţenie şi comunicare cu Dumnezeu. La fiecarelecţie sunt arătate exemple negative şi pozitive, cu scurte explicaţii. -„Familii din Biblie” - 30 de lecţii în care familia, entitatea fundamentală aumanităţii, îşi dezvăluie tainele, slăbiciunile şi biruinţele, aşa cum le-au surprins scriitoriiinspiraţi ai Sfintelor Scripturi. Familiile sunt prezentate în funcţie de activitatea specifică:credinţă, încercare, naştere şi educaţie a copiilor, primire de oaspeţi, misiune şi altele,prin caracterizarea fiecărei persoane şi a relaţiilor dintre ele. -„Din Egipt spre Canaan” - 10 lecţii, într-o expunere narativă şi explicitivă aistoriei evreilor din robie până la moştenirea ţării promise. Aceste evenimente seîmpletesc în mod profetic şi pedagogic cu minunea plină de metamorfoze şi convulsii, dardesăvârşită, a prelucrării omului, de către puterea mântuitoare a lui Dumnezeu şimoştenirea Împărăţiei Lui. -„Înţelepciune pentru înţelepţi” - 10 lecţii în care cartea „Proverbele luiSolomon” este expusă pe tematici: educaţie, cuvinte, decizii, alegeri, judecăţi, relaţiifamilie, avere, suferinţă, caracter şi mântuire, căci totul (în planul înţeleptului) pleacă dela educaţie şi trebuie să sfârşească prin mântuire. - „Împăraţii lui Israel şi Iuda” - 20 de lecţii ale istoriei de peste 400 de ani aregatelor poporului ales cu peste 40 de împăraţi. Ei sunt imagini reale ale punctelor slabesau tari, nu doar ale împăraţilor lor ci şi ale omului ca individ, ipostaze în care se găsesccreştinii în funcţie de atitudinea lor faţă de Dumnezeu şi Cuvântul Său. Studierea lordevine introspectivă (în plan individual) şi evaluativă (în plan comunitar) şi poate oferitemeli spirituale şi avertizări benefice celor ce vor să asculte de Domnul.
  3. 3. Faptele firii pământeşti Lecţia 1 DESPRE FAPTELE FIRII PĂMÂNTEŞTI INTRODUCERE1. Faptele cărnii (firea pământească): sarx (lb. greacă) - elementul păcătos al naturii umane,cu dorinţele ei corupte2. Omul şi faptele (Matei 7:17-18; 12:33). Imposibilitatea imparţialităţii – ori fapte(roade) bune ori fapte (roade) rele (Romani 6:21-22) I. DECĂDEREA FIRII UMANEA. Cauze1. L-au schimbat pe Dumnezeu – idolatria (Romani 1:23-25) a) au slujit făpturilor în loc să slujească Făcătorului: (Romani 1:25; Matei 6:24) b) nu L-au păstrat pe Dumnezeu în cunoştinţa lor (Romani 1:28)2. Dumnezeu i-a lăsat - libertatea responsabilă (Romani 1:26; Isaia 53:6)B. Etapele căderii (schimbării)1. Păcatul inimii (Marcu 7:21; Iacov 1:15)2. Comiterea în fapte, apoi prin asociere şi cumulare; tot felul de fapte rele (Romani 1:29;Efeseni 4:19; Iacov 3:16)3. Păcatul ca virtute (Romani 1:32)C. Efecte1. Întinează pe om (Marcu 7:23; II Corinteni 7:1)2. Atrag mânia lui Dumnezeu (Romani 1:18; Efeseni 5:6; Coloseni 3:6)3. Anulează dreptul la moştenirea vieţii veşnice (1 Corinteni 6:9; Galateni 5:21; Efeseni5:5)4. Condamnă la pedeapsa veşnică (Apocalipsa 21:8) II. PREZENTAREA. Identificare (sunt cunoscute - Galateni 5:19)1. Prin Lege (Romani 7:7-13)2. Prin conştiinţă (Romani 2:14-15; I Corinteni 11:14)B. Clasificare (Marcu 7:21-22; Romani 1:29-31; I Corinteni 5:11; 6:9-10; Galateni 5:19-21;Efeseni 4:25-31; 5:3-5; II Timotei 3:2-5; I Petru 4:3-4; Iuda 16, 18-19; Apocalipsa 21:8; 22:15)1. Păcatele trupului: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, sodomia, malahia, beţia,îmbuibarea, chefuirea2. Idolatria: închinarea şi slujirea la idoli, vrăjitoria,4. Păcatele materiei: lăcomia de avere şi de bani, furtul, înşelăciunea5. Păcatele vorbirii: cearta, dezbinarea, certuri de partide, vrajba, pizma, zavistia,neînduplecarea, amărăciunea, cârtirea, călcarea de cuvânt, minciuna6. Păcatele spiritului – gândirii: iubirea de sine, mândria, lăudăroşia, glumele proaste,vorbele trufaşe, bârfa, obraznicia, gânduri rele, necredinţa, evlavia de formă, frica,nebunia, neiubirea de bine, neascultarea„... şi altele asemănătoare cu acestea”
  4. 4. III. ELIMINAREA. Prin Duhul (Galateni 5:16 Isaia 64:6)1. Izbăvire de trecut (I Corinteni 6:11; Romani 8:1-2)2. Călăuzire pentru viitor (Romani 8:5-11; 6:17-22)3. Luptă (Romani 8:4-14; Galateni 5:17)B. Prin disciplinare la nivel de Biserică1. Ruperea legăturilor (I Corinteni 5:9; Eseni 5:7; II Timotei 3:5; Matei 18:15-18)2. Eliminare, judecată (I Corinteni 5:12-13)C. Prin judecata veşnică (Apocalipsa 22:15) ÎNCHEIERE1. Este necesară schimbarea minţii (Romani 12:1-2; I Petru 4:1; Coloseni 3:10,12)2. Faptele bune sunt pregătite, numai să le cunoaştem şi să le practicăm (Efeseni 4:17-24)
  5. 5. Faptele firii pământeşti Lecţia 2 IUBIREA DE SINE INTRODUCERE1. Un fenomen de masă în zilele din urmă (I Timotei 3:2)2. Prima lege a firii pământeşti; tendinţa de divinizare; eul care trebuie răstignit şi lepădat(Luca 9:23) I. OMUL CU IUBIRE DE SINEA. Principii1. Folosul propriu este prioritar (Filipeni 2:21)2. Scopul scuză mijloacele (Ieremia 2:33; Romani 2:1)3. Iubirea de sine conţine: iubirea de bani (Eclesiastul 5:10), slava deşartă (Apocalipsa18:7; Daniel 11:37, Ioan 5:41; Romani 1:21), iubirea plăcerilor (II Timotei 3:4; Proverbe21:17)B. Exemple1. Haman - cultul personalităţii (Estera 3:2, 5-6; 5:9-14; 6:6)2. Absalom – ambiţii personale (II Samuel 14:25-33; 15:1-6)3. Dima - iubirea de sine manifestată prin iubirea plăcerilor din lume (2 Timotei 4:10)C. Rezultate1. Slavă, bogăţie, plăceri de moment (I Timotei 4:8)2. Pofta care trece; a-ţi scăpa (iubi) viaţa; a-ţi pierde viaţa (Ioan 12:25; I Ioan 2:15-17) II. OMUL CU LEPADARE DE SINEA. Principii1. Lepădare de sine în favoarea lui Dumnezeu şi a semenilor (Marcu 12:29-31; Galateni5:14)2. Folosul altora = folosul propriu (1 Corinteni 10:24; Filipeni 2:4; I Corinteni 13; Efeseni5:28 - în familie)3. Iubirea agape - fără corespondent şi răsplată (Matei 5:44; Luca 6:27, 35)B. Exemple1. Ionatan – prinţul care cedează tronul în favoarea altuia (I Samuel 18:1,3; 20:17; 23:17;1 Ioan 3:17)2. Neemia – omul iubitor de neam, ca Iosif, Moise, ... (Neemia 1:4-11; 5:14-19)3. Pavel – apostolul dator tuturor (I Corinteni 10:33: II Corinteni 12:15; 11:7-11)C. Rezultate1. Evlavia are ca final slava, bunăstarea veşnică - viaţa de acum şi viaţa viitoare (ITimotei 3:16; 4:8)2. Efecte în lume (Ioan 13:34-35), efecte veşnice (Apocalipsa 12:10-11) ÎNCHEIERE1. Modelul suprem: Isus Hristos (Filipeni 2:4-11)2. „Nimeni n-a ajuns vreodată singur în cer, dar de acolo a căzut cineva, pentru că a vrutsă urce mai sus – Diavolul şi apoi a cauzat căderea multora”
  6. 6. Faptele firii pământeşti Lecţiile 3-4 PĂCATELE TRUPULUI INTRODUCERE1. Preacurvia - moicheia (lb. greacă) - relaţii sexuale ale unei persoane căsătorite cualtcineva decât partenerul legal; relaţii nelegitime2. Curvia - porneia (lb. greacă) - comportament şi relaţii imorale, plăcere pentru imaginişi scrieri pornografice, adulter, corupţie sexuală, prostituţie3. Necurăţia - akatharsia (lb. greacă) - păcate sexuale, fapte rele, vicii, incluzândgânduri şi pofte ale inimii, pervertirea personalităţii, murdărie fizică şi materială4. Desfrânarea - aselgeia (lb. greacă) - senzualitate, urmărirea unor pasiuni până la limitala care nu mai există ruşine şi decenţă publică, pofta rea, fapte de ruşine; Starea de a figata de a te deda la orice plăcere, încetarea consideraţiei pentru sentimentele altora,pierderea respectului de sine.5. Alţi termeni: fără dragoste firească (Romani 1); malahi, sodomiţi (I Corinteni 6); stricaţi(Efeseni 5); neînfrânaţi (II Timotei 3); pofte, desfrânări (I Petru 4); trăiesc după pofte (Iuda) I. PREZENTAREA. Etapele decăderii (la nivel de individ)1. Păcatul la nivelul gândirii / inimii (Matei 15:19) a) acţiunea privirii asupra femeilor, imaginilor, scrierilor (Iov 31:1; Matei 5:27-28) b) prezenţa şi staţionarea în zone de ispită (Proverbe 7:7-8, 24-25; 6:25; Genesa 34:1-2;Judecătorii 14:1)2. La nivel fizic preliminar - aprinderea poftei (1 Tesaloniceni 4:3-5; Proverbe 6:27-28) a) vorbirea (Proverbe 5:3-4; 6:24; 7:5, 11, 21) b) îmbrăcămintea (Proverbe 7:10; 1 Petru 3:3-5) c) plimbările (Proverbe 5:5-8-11; 6:29; 7:8-9 - seara, 11-12, 22-27) d) îmbrăţişări, sărutări, atingeri ale trupului (Proverbe 5:20; 7:13; Matei 5:29-30) e) prezenţa în locaţii imorale – întâlniri la „temple” păgâne (Exodul 34:16); în case„străine” (Proverbe 7:18-20; Ieremia 5:7)3. La nivelul săvârşirii faptei imorale de curvie: o groapă adâncă, strâmtă (Proverbe23:27) a) relaţii sexuale nelegitime cu persoane de sex opus (Deuteronomulul 22:13-21;Evrei 13:4; Osea 4:12-14; Romani 6:19) b) relaţii sexuale nelegitime cu persoane de acelaşi sex şi alte perversiuni (Romani1:24-27; 1 Petru 4:3-4; Proverbe 28:7; Efeseni 4:19) c) relaţii sexuale cu animale – „o mare mişelie” (Leviticulul 18:23; 20:16)B. Stări şi fapte (Marcu 8:38 - la nivel de societate, de grup)1. Interzicere sau liberalizare - legislaţie, concept, principii (Leviticul 19:29 - pentru părinţi);1 Corinteni 5:11 - pentru Biserică); (Deuteronomul 23:17 - pentru autorităţi)2. Pricini de curvie: o cursă (Proverbe 6:26; Apocalipsa 2:14-20); asocierea cu proorociaşi templele păgâne (Amos 7:17); pedeapsă (Proverbe 22:14); slujitori necuraţi (Iuda 4, IIPetru 2:18); neîmpliniri în familie (Matei 5:32); absenţa căsătoriei - pentru despărţiţi şitineri văduvi (ICorinteni 7:2-5, 8-11)
  7. 7. 3. Necurăţie (Ezechiel 18:6; Iacov 1:21; Leviticulul 15:31; 18:19; 22:3)4. Desfrâu în masă (Osea 4:14; Ezechiel 22:9; Luca 15:30; 2 Petru 2:10; Tit 1:15; Efeseni4:19, Romani 13:13) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative (căderi în ispită)1. Lot şi fetele lui - incest (Genesa 19:30-36)2. Esau - preacurvie, desfrânare (Evrei 12:16; Genesa 26:24-35; 28: 8,9)3. Sihem şi Dina - curvie (Genesa 34:1-2, 31)4. Iuda şi Tamar - preacurvie şi necurăţie (Genesa 38:14-21; STOP – Genesa 38:26)5. Ruben - imoralitate şi pedeapsă (Genesa 35:22; 1 Cronici 5:1; 1 Corinteni 5:1: 2 Corinteni12:21)6. Samson - „slăbiciunea” celui tare (Judecători 16:1; 16:4; Isaia 1:21)7. Fiii lui Eli – imoralitate în slujba Domnului (1 Samuel 2:22; Proverbe 29:3; 6:26)8. Cele două curve - toleraranţa lui Solomon (I Împăraţi 3:16; Eclesiastul 2: 8,10; I Împăraţi11:1-4)9. Fiii lui Israel în pustie – atenţie la invitaţii (Numeri 25)10. Sodoma – păcatul în ultima fază (Iuda 1:7; Genesa 19:5)11. Rahav - de la curvie la credinţă (Iosua 2:1; 6:17,22,25; Evrei 11:31; Iacov 2:25)12. David - un păcat ce „doare”(II Samuel 11:2-4)B. Exemple pozitive (ispite învinse)1. Abimelec- inima curată (Genesa 20:2-17)2. Iosif – puritatea (Genesa 39:7-12; II Timotei 2:22; I Corinteni 6:12-20)3. Rebeca - fecioria (Genesa 24:16)4. Maria – sfinţenia (Matei 1:18)5. Timotei - evlavia (Fapte 16:1-3; I Corinteni 4:17) ÎNCHEIERE1. Feriţi-vă (fugiţi) de curvie - orice alt păcat este afară din trup (I Corintei 6:18; ITesaloniceni 4:3-5,7; I Corinteni 6:13). Trupul este pentru Domnul, pentru neprihănire(Romani 6:19; 15:20)2. Porunca a 7-a - moartea, totuşi în Ioan 8:11 Domnul Isus mai dă o şansă: „să nu maifaci”. Astfel, curvarii pot ajunge în rai (Matei 21:31-32), altfel rămîn sub pedeapsă(Apocalipsa 22:15; Proverbe 5:23)3. La astfel de făgăduinţe, să ne curăţim de orice întinăciune a cărnii şi a duhului (IICorinteni 7:1) şi să fim sfinţi (Matei 5:8)
  8. 8. Faptele firii pământeşti Lecţia 5 ÎNCHINAREA LA IDOLI INTRODUCERE1. Apare în listele faptelor firii imediat după păcatele trupului, fiind legată direct de aceasta(Psalmul 95:5)2. Închinarea la idoli – eidolatreia (lb. greacă) – idolatrie, închinare la zeităţi, include şilăcomia de avere (Efeseni 5:5; Coloseni 3:5), precum şi alte forme de manifestare I. PREZENTAREA. Evoluţia istorică1. În lumea veche: idoli (reprezentare a zeilor) ciopliţi, turnaţi, de la aur la lemn, uneorihidoşi (Osea 9:10) şi capricioşi, pretinzând jertfe, chiar de copii (Ieremia 32:35)2. Etape de formare a idolilor (exemple): zeiţa Romei – recunoştinţă faţă de spiritul dedreptate al Romei, atribuită apoi împăratului (iniţial au existat opoziţii), transferându-i-seapoi total statuii;3. Funcţiile idolului: a) localizarea zeului (templu, copac, munte etc.) b) vizualizarea lui (asemănător cu atributele lui: zeul peşte, zeiţa dragostei)4. În lumea modernă: idoli vechi în haine noi (aceleaşi duhuri demonice): icoane,televiziune, teatru, sport, cărţi, tradiţii, sărbători, plăceri (ajungând iarăşi la ucideri decopii), filosofie, magie, lăcomie după avere, lux, dezvoltarea economică forţată, muncăfără odihnă.B. Pacatul idolatriei1. Obiectul închinării a fost schimbat, Dumnezeu a fost înlocuit cu universul material şi uman-spiritual – ideea Diavolului (Romani 1:19-23; Matei 4:8-9; Apocalipsa 13:4)2. Uzurpă locul lui Dumnezeu din inimă, minte (devotare, închinare, ascultare) luptândsă-l ocupe cu altceva (Matei 6:21-24; II Împăraţi 17:16); închinarea este urmată de slujire( Exodul 20:4-5)3. Închinarea adevărată - în duh şi adevăr (Ioan 4:23) este înlocuită cu o închinare înstare de păcat, în special păcate trupeşti (Osea 4:12-14,17)4. Închinarea la idoli este o lipsa de cunoaştere. Sursa binecuvântărilor se crede a nu fiDumnezeu, ci fortele supranaturale, alti oameni, noi înşine (Osea 2:5,8-10). Este orăzvratire şi o ignoranţă (Ioan 4:22; Faptele Apostolilor 17:23) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Turnul Babel, Nimrod, Semiramis, Tamuz - lucrări fără Dumnezeu şi împotriva Lui(Genesa 11:1-9)2. Rahela – idolii furaţi din lăcomie sau plăcere (Genesa 31:19,32-35); efectul ( Genesa35:2-4)3. Israel şi Aaron – viţelul de aur; idoli cu sărbători speciale (Exodul 32:1-6)4. Ghedeon şi efodul din Ofra – distrugerea unei idolatrii şi înfiinţarea alteia (Judecătorii6:25-32; 8:24-27)
  9. 9. 5. Mica – diferite păcate tolerate de cler favorizează idolatria (Judecători 17:1-10)6. Solomon – slăbiciune şi pedeapsă (I Împăraţi 11:1-10)7. Ieroboam - un împărat „creator” de idoli (I Împăraţi 12:26-33) 8. Ahab şi Izabela – o familie iubitoare de idoli (I Împăraţi 16:32-33)9. Iehu – o eliminare parţială cu perpetuarea idolatriei tradiţionale (II Împăraţi 10:26-31)B. Exemple pozitive1. Iacov – Israel - un popor monoteist (Genesa 35:2-7)2. Moise – omul care l-a „văzut” pe Dumnezeu nu a acceptat idoli (Exodul 32:20-35)3. Cei trei tineri din Babilon – cei ce rezistă presiunii idolatre (Daniel 3:16-30) Mardoheu – omul ce se închină numai lui Dumnezeu (Estera 3:2-5)4. Biserica – o istorie a alegerilor spirituale (II Corinteni 10:14-22; Apocalipsa 13:8-15;17:13; 16:1; 22:15) ÎNCHEIERE1. Examenul final „închinarea la idoli”: scris, oral, probă practică (Ieremia 10:1-16)2. Eliminarea prin lichidare (I Petru 4:3; Isaia 2:20)3. Ferirea (păzirea) de idoli (I Ioan 5:21; Exodul 20:23)
  10. 10. Faptele firii pământeşti Lecţiile 6-7 VRĂJITORIA INTRODUCERE1. Vrăjitoria şi alte fapte, păcate asemănătoare (Galateni 5:21); ghicitoria, cititul în stele,vestirea viitorului, chemarea duhurilor celor morţi (Deuteronomulul 18:10-11);astrologia, spiritismul, francmasoneria, ocultismul, acupunctura, hipnotismul, yoga,radiestezia şi altele2. Vrăjitoria – pharmakeia (lb. greacă) – farmece, spiritism, magie, venerarea demonilorpentru a realiza experienţe spirituale3. Vrăjitoria este strâns legată de închinarea la idoli ( Isaia 2:6; II Împăraţi 17:16-17) şipăcatele trupului (Naum 3:4; Numeri 25:1-2; Apocalipsa 2:14) I. PREZENTAREA. Ghicitoria (descoperiri pe cale demonică - Deuteronom 29:29)1. Ghicirea cu ajutorul paharelor (Genesa 44:5), în carti, cu bilete de papagal, cu ajutorulpendulului (pentru aflarea sexului), cheia de mostenire (Levitic 20:6)2. Cărţi de interpretare a viselor (Daniel 2:28; Genesa 40:8), descoperirea cu toiagul(Osea 4:12), cercetarea măruntaielor (Ezechiel 21:21-23)B. Ştiinţe oculte (originea lor este în Babilon - înţelepciunea ascunsă a cunoaşteriiumane)1. Astrologia (infirmată de ştiinţă): horoscop, calendare astrale (Isaia 47:12-15). În forma eiprimară, astrologia prezenta existenţa a doar cinci planete şi douăsprezece constelaţii (Iov38:33).2. Spiritismul: a întreba morţii (prin atingere de obiecte etc). A înflorit în secolul XIX, prinsurorile Fox, ajungându-se la zeci de mii de medii spiritiste (Leviticul 20:6)3. Magia: a) albă: tămăduiri, premoniţie (consultare, văzători în somn), obiecte purtate b) neagră: îndreptată să facă rău prin blesteme, descântece, ritualuri Există asociaţii internaţionale secrete, oculte – francmasonice (oameni de maresucces), gen vrăjitorii naţionali din Egipt (Exodul 7:11), Filistia (I Samuel 6:2), Babilon(Daniel 2:2; Apocalipsa 18:23)4. Altele: muzica rock (onorarea Diavolului ca în Valea Dura), lanţuri de rugăciunesatanice, superstiţii (I Timotei 4:7), psihografia (transmiterea mesajelor la distanţă) Există posibilitatea împlinirii prezicerilor în procent de 10-30% prin:autoîmplinire; puterea Satanei; întâmplare, coincidenţă (Isaia 44:25; Daniel 2:27; 5:8).Vrăjitorii Egiptului au fost în stare să reproducă două dintre cele zece minuniC. Ştiinţe medicale paralele (infirmate de Biblie şi de ştiinţă)1. Yoga (karma, bah, juana şi roja): gimnastica trupului şi relaxarea spiritului. Fixarea minţiiîntr-un punct fix, în sfere necunoscute, depersonalizând fiinţa, prin meditaţie transcendentală.2. Dinamica de grup: schimbarea lui eu cu noi, prin intimităţi totale - ginte (Ieremia17:10)3. Hipnotismul: somnul ocult – deschidere spre spirite; psihanaliza – golirea minţii4. Iridiologia: diagnosticarea prin ochi (iris – centrul de informare pentru toate organele),dar nu toate bolile se pot observa prin ochi (diabet, hepatită)
  11. 11. 5. Radiestezia: descoperirea de izvoare, obiecte, alimente, prin pendul şi bagheta magică6. Homeopatia: vindecarea prin diluarea concentraţiei medicamentelor, prin forţa dedinamizare (combinaţie de medicină şi religie hindusă)7. Acupunctura (acus - ac; punctura - înţepătură – limba latină). Originea ei este în China,cu 3000 î.Hr., ca practică a religiei astrologice şi apoi taoiste chineze (tao - principiuldeasupra divinităţii cu două laturi – yin şi yang - acesta controlând energiile din univers,astfel când în trup există echilibru între „-” şi „+”, omul este sănătos. Acest concept sesprijină afirmaţia că există energii vitale „chi” şi meridiane (linii invizibile) carecomunică, aliniind organismul la stele, degajând energii într-un ritm de 24 de ore, prin 14meridiane, dintre care 12 sunt simetrice, iar prin înţepături se refac meridianele întrerupte.Un procedeu similar este auriculoterapia8. Sofrologia: imitarea naşterii din nou - cucerirea de noi cunoştinţe şi dobândireapersonalităţii – specifică religiilor păgâne, echivalente minciunilor din Eden: nu veţi muri- reîncarnarea; veţi fi ca Dumnezeu - totul e în tine, tu eşti dumnezeu. Există tot felul debioenergii asemănătoare, toate având în spate o forţă spirituală supranaturală (I Corinteni10:19-20; Faptele Apostolilor 3:6 – „Ce am îţi dau” – bioenergia lui Petru sau putereaDuhului Sfânt? II. LEGATURILE VRAJITORIEIA. Implicarea în vrajitorie (ca subiect sau ca obiect)1. Din voinţă proprie - din mândrie sau din dorinţă de putere (Leviticul 20:6; Deuteronomul18:9). Acestea nu au putere peste sfinţi (I Ioan 5:4-5)2. Din ignoranţă, amăgire (Ieremia 29:8-9; Zaharia 10:2), pe fond religios (Isaia 3:1-3)B. Urmarile vrajitoriei1. Efecte imediate: senzualitate de nestăpânit, înclinaţii spre deprimare, sinucidere,minciună, raporturi sexuale anormale, duh de somn la slujbe sfinte, boli mintale,somnambulism, însuşiri de prezicere, citirea gândurilor, vedenii şi informaţii dincolo decele cinci simţuri2. Efecte de durată: posesiuni demonice (dialog vrăjitor – duh: „Am ajuns departe, văavem la dispoziţie”. „Dimpotrivă, noi facem ce vrem cu voi”); pedeapsa veşnică:(Apocalipsa 22:15)C. Etape de eliberare1. Mărturisire (Faptele Apostolilor 19:18; Isaia 59:2)2. Ruperea legăturilor, distrugerea obiectelor, a cărţilor (Faptele Apostolilor 19:19-20;Iacov 4:7)3. Chemarea Numelui şi a Sângelui Domnului Isus (I Ioan 1:7-9; Evrei 9:14; Marcu16:17-18; Matei 10:1)4. Umplere proaspătă cu Duhul Sfânt şi îndeletniciri sfinte (Luca 11:20-26; Efeseni 5:18,6:11; Coloseni 2:15) III. EXEMPLE BIBLICE (Deuteronomul 18:9-14, 15-18; Evrei 1:1-3; Exod15:26)A. Vechiul Testament1. Vrăjitorii - cât şi ce poate Diavolul!: Egipt (Exod 7:11-22, Isaia 19:3); Babilon(Daniel 1:20; 2:18-22)2. Balaam – proroci sau ghicitori? (Numeri 22:7; Apocalipsa 2:14)3. Vrăjitoarea din En-Dor – demoni înşelători (I Samuel 28:7-25)4. Izabela – vrăjitoria, o pîrghie a puterii politice (II Împăraţi 9:22)5. Manase – oameni robiţi de vrăjitorie (II Cronici 33:6; II Împăraţi 23:5)
  12. 12. B. Noul Testament1. Simon – influenţe locale (Faptele Apostolilor 8:9-11)2.Elima – împotrivitori ai adevărului (Faptele Apostolilor 13:6-8)3. Roaba din Filipi – victime ale vrăjitoriei (Faptele Apostolilor 16:16)4. Prorocul mincinos – ultima înşelăciune (Apocalipsa 9:21; 18:23; 13:13-15) ÎNCHEIERE1. Dumnezeu interzice cu desăvârşire vrăjitoria. „Feriţi-vă de orice se pare rău”(Deuteronomul 18:14; I Tesaloniceni 5:22)2. Nevoia şi posibilitatea de eliberare şi sfinţire (Faptele Apostolilor 19:13-20; Marcu16:9; Luca 10:19)
  13. 13. Faptele firii pământeşti Lecţiile 8-9 CEARTA INTRODUCERE1. Cearta, vrajba, neînţelegea, vrăjmăşia (Galateni 5:20; Romani 1:29; Coloseni 3:8) Altesensuri: conflict, contradicţie, polemică, gâlceavă, altercaţie, ostilitate, antipatie;2. Vrajba (echthra - lb. greacă ) este o atitudine a minţii, iar cearta (eris - lb. greacă) esterezultatul produs de această stare a minţii. Neînţelegerile (eritheia - lb. greacă) - rivalitatedin egoism, ambiţie este strâns legată de acestea. I. PREZENTAREA. Tipuri de certuri, duşmănie, vrăjmăşie, răutate1. Cearta (duşmănia) de clasă (I Timotei 1:4; Exodul 23:2; Luca 15:1-2)2. Cearta de naţionalitate, religie (Ioan 4:9; Efeseni 2:14-16; 3:16; 5:29; Genesa 11:1-9)3. Cearta de natură păcătoasă (ura) – antagonismul (Matei 10:36; Tit 3:3; Apocalipsa 6:4)B. Cauzele certurilor (sunt demonice şi „urâte înaintea Domnului” - Proverbe 6:19; Tit3:8; Iacov 3:15)1. Nebunia vorbelor - lipsa întelepciunii (Proverbe 18:6; 26:21; 29:9; II Timotei 2:23;Proverbe 29:9)2. Poftele firii pământeşti (Iacov 4:1; Proverbe 28:25 – lăcomia; 13:10; 30:32 - mândria)3. Ura, dusmania (Proverbe 6:14; 10:12; 24:17; I Ioan 2:9-11; I Împarati 3:11)4. Mânia (Proverbe 15:18; 30:33), iuţimea (Proverbe 16:28; 29:22)Dacă elimini cauza, Dumnezeu îţi schimbă duşmanii în prieteni (Proverbe 16:7) şi invers(I Împăraţi 11; Iov 22:21)C. Efectele certurilor (zăvoarele - Proverbe 18:19)1. Cearta este păcat: (Proverbe17:19), iar supărarea un rău (Psalmul 37:8), Cearta estemama păcatelor (I Timotei 6:4-5; Iacov 3:16)2. Slujba fără răsplată (Isaia 58:3-5; Filipeni 1:15; I Corinteni 13:3)3. Pierderea mântuirii (Galateni 5:20-21; II Timotei 2:14) D. Principii biblice pentru evitarea certurilor1. Fereşte-te de rău (Psalmul 34:13; 12-15; I Timotei 6:5; Proverbe 20:3): a) nu fi gata de ceartă! (Tit 3:2; Proverbe 17:14; 25:8), ci de slujbă (Psalmul108:1) b) nu te amesteca în ceartă! (Proverbe 26:17), nici de la distanţă (Leviticul 19:14) c) nu întreţine cearta! (Proverbe 22:10; 26:20)2. Cearta nu apartine vieţii Bisericii. În lb. greaca nereligioasă „eris” nu era consideratăceva rău, căci la pagâni era socotită necesară lupta dintre bine şi rău (Tit 3:3). Este admisănumai mustrarea şi certarea cu autoritate (Leviticul 19:17; Marcu 1:25; II Timotei 4:2),nu disputa (Iuda 1:9) ci evitarea certurilor (Proverbe 17:1; Romani 12:17-21) Dragosteaeste mediul sacru al credincioşilor (Matei 5:43-48). În Biserică nu există vrajmaşie (ICorinteni 11:16; II Timotei 2:24; Tit 1:13)3. Instituirea de înţelegeri, legi; respectarea lor evită cearta (Fapte 18:14-15; Luca12:13-14; I Corinteni 6:1-6; Proverbe 18:18; Deuteronomul 21:5; I Împăraţi 3)
  14. 14. 4. Duşmanii creştinului: Diavolul (I Petru 5:8; Genesa 3:15); lumea (Iacov 4:4; Romani8:7) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Turnul Babel – o ceartă generată de planuri rele (Genesa 11:7)2. Doi evrei – atitudini specifice certurilor (Exodul 2:13-14)3. Masa şi Meriba – „locul certei cu Dumnezeu” (Exodul 17:7)4. Fiul unei femei israelite – o ceartă aspru pedepsită (Leviticul 24:10-14)5. Amnon şi Tamar – o cauză imorală (II Samuel 13:15)6. Ucenicii – o lipsă de maturitate (Luca 22:24)7. Saducheii şi fariseii –diferenţe doctrinare (Faptele Apostolilor 23:9)8. Corintenii – oameni fireşti (I Corinteni 1:11, 3:3; II Corinteni 12:20)B. Exemple pozitive1. Avraam şi Lot – cum poţi evita o ceartă? (Genesa 13:7 )2. Isaac şi filistenii – probleme cu vecinii (Genesa 26:16-22)3. Ghedeon şi efraimiţii – atenţie la certurile dintre neamuri (Judecători 8:1-3)4. David şi Saul - victoria împotriva răului (I Samuel 24:10:15; II Samuel 22:1)5. Ioan Botezătorul – secretul smereniei (Ioan 3:25-31)6. Isus Hristos - folosul înţelepciunii (Matei 12:19; Marcu 8:11-13)7. Ştefan – autoritatea Duhului (Faptele Apostolilor 6:9)8. Ucenicii - călăuzirea Duhului (Faptele Apostolilor 15:2) ÎNCHEIERE1. Cearta trebuie stopată din start, oricare ar fi motivul ei (Romani 13:11-13; Filipeni 2:3).Să nu vă certaţi pe drum! (Genesa 45:24)2. Dumnezeu le face dreptate creştinilor, fără ca ei să se certe (Luca 18:7; Deuteronomul12:10; II Samuel 22:1), de aceea ei trebuie să-L laude pe Domnul (Psalmul 108:1;Proverbe 28:25)
  15. 15. Faptele firii pământeşti Lecţia 10 INVIDIA INTRODUCERE1. Zavistia - zelos (lb. greacă) este un resentiment, o invidie pentru succesul altora(Galateni 5:20; I Corinteni 3:3); în alte traduceri apar expresiile: concurenţă, râvnă,rivalitate, gelozie, zel2. Pizmă - phthonos (lb. greacă) este o aversiune, ranchiună faţă de o persoană care are ceva,la care râvneşte cel ce pizmuieşte (Galateni 5:21; I Corinteni 3:3; Iacov 3:14,16; Romani1:29) I. PREZENTAREA. Zelos (are două laturi: una pozitivă şi una negativă, ceva bun ce a degenerat în păcat.Pavel foloseşte expresia apare de 6 ori în sens pozitiv şi de 3 ori în sens negativ, toate cuîndemnul de a te lepăda de ele (Romani 13:13))1. În sens pozitiv, râvna este părerea de rău că cineva are şi eu nu am, dorinţa de a aveaceva mai bun: a) râvna Domnului - entuziasmul permanent a lui Dumnezeu pentru realizareaplanului Său, gelozia pentru poporul Său (Isaia 9:7; Exodul 20:5; Iosua 24:19-20; Iacov 4:5; ICorinteni 10:22) b) râvna (înflăcărarea pentru Dumnezeu) pentru bine ( Psalmul 69:9; 119:139; ICorinteni 14:39,12; I Timotei 3:1; Tit 2:14; I Petru 3:13); râvna în dragoste (I Corinteni12; 13:4; Galateni 5:26; Luca 6.40; Ioan 15:12); gelozia (râvna) spre pocăinţă ( IICorinteni 7:7-11).2. În sens negativ, gelozia ca efect distructiv asupra relaţiilor şi fericirii individului: a) în biserică ( Romani 10:2; I Corinteni 3:3; Filipeni 3:6; Filipeni 1:15-17) b) în familie (Proverbe 6:34-35) c) în societate (Romani 13:13; Tit 3:3; Psalmul 37:1)B. Phthonos ( durerea la vederea norocului altuia, nesuportarea celor mai buni, maidrepţi, mai bogaţi; zelos este o faptă intermediară, iar phthonos este punctul culminant)1. Manifestări -goana (lumii) după vânt (Eclesiastul 4:4; Proverbe 24:1; 21:10; Romani13:13-14; Iacov 3:14-16; I Timotei 6:4; II Corinteni 12:20)2. Phthonos există numai cu conotaţie negativă (Iacov 3:15) în firea pământească (ICorinteni 3:1)3. Phthonos aduce putrezirea - moartea (Proverbe 14:30; Galateni 6:8), de aceea trebuielepădată (I Petru 2:1) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Cain – o ispită nebiruită (Genesa 4:7)2. Esau – pizma şi manifestările ei (Genesa 27:41)3. Fiii lui Iacov – invidia celor răi (Genesa 37:11)4. Rahela – rivalităţi (Genesa 30:1)5. Core, Dan, Abiram – neacceptarea locului secund (Numeri 16; Psalmul 106:16); lapolul opus Iosua (Numeri 11:27, 29)6. Saul – de la pizmă la ucidere (I Samuel 18)7. Cele două imorale - nebunia şi răutatea pizmei (I Împăraţi 3:16-28)
  16. 16. 8. Filistenii – invidia pe criterii de progres economic (Genesa 26:14)9. Iudeii – pizma pe motive religioase (Faptele Apostolilor 17:5; Galateni 4:17-18)10. Corintenii – retardări spirituale (I Corinteni 1:3)11. Saul (Pavel) – din neştiinţă în necredinţă (Filipeni 3:6; 4:7; I Timotei 1:13)B. Exemple pozitive1. Isus – râvna Duhului (Ioan 2: 12-17)2. Lazăr – lipsa invidiei L(uca 16:15,21)3. Corintenii şi macedonenii în dărnicie – o întrecere cu dragoste în fapte bune (IICorinteni 8,9)4. Tit şi echipa de slujitori – o luptă pentru o lucrare cât mai bună (II Corinteni 8:16- 22)5. Pavel – o dorinţă de o viaţă (I Corinteni 15:9-10; II Corinteni 10:12-16;11:2) ÎNCHEIERE1. Râvna bună trebuie dezvoltată (II Corinteni 8:7, 16-22; Romani 12:8)2. Dragostea şi înţelepciunea de sus este plină de râvnă, dar fără invidie (Efeseni 6:15;Luca 6:40; Marcu 10:43-45; I Timotei 3) spre deosebire de ura şi înţelepciunea demonică -phthonos (Faptele Apostolilor 7:54, 57-59; 22:3)3. Modelul divin - să devii ca Isus (Romani 8:29), are râvnă pentru adevăr şi dreptate(Psalmul 45:7, 17); modelul satanic – să devii mai mare ca fiii lui Dumnezeu (Isaia14:13-14), are gelozie şi invidie păcătoasă (Isaia 14:15)
  17. 17. Faptele firii pământeşti Lecţiile 11-12 MÂNIA INTRODUCERE1. Mânia - thumos (lb. greacă) este o furie explozivă (o explozie), umană, divină,demonică sau animală. Alte expresii: supărare, criză de furie, irascibilitate, nervozitate,atitudine ostilă – în special ca mânie umană păcătoasă (Galateni 5:20; Coloseni 3:8; IICorinteni 12:20)2. Există mânie: a) pozitivă - o explozie ce îndepărtează, forţând un obstacol sau o indignarenobilă; nu te poţi împotrivi răului fără thumos b) negativă - o explozie nimicitoare ce distruge, un impuls violent lipsit deraţiune, o nebunie de scurtă durată, manifestată prin cuvinte şi fapte violente; fierbereafiinţei; furia turbată a unui animal). I. PREZENTARE (o forţă suplimentară ce cuplează energiile latente)A. Mânia păcătoasă (a cărnii; copii ai mâniei; răspuns la atacul asupra Eului- Efeseni2:3)1. Cauze care provoacă, aţâţă, mânia umană (există o mânie satanică mare – Apocalipsa12:12): a) vorbirea aspră, negândită, necalculată (Proverbe 15:1; Eclesiastul 5:5-6; I Samuel1:6) b) existenţa răului în lume (Psalmul 37:1, 7) c) prietenia cu cei mânioşi (Proverbe 22:24-25) d) întărâtarea copiilor (Efeseni 6:4) e) neînţelegerea hotărârilor divine (Ezechel 3:14; Isaia 8:21; Luca 15:28;Deuteronomul 29:29) Există oameni iuţi la mânie (Proverbe 14:17; 15:18; 27:4), sau înceţi la mânie(Proverbe 12:16; 16:32; Eclesiastul 7:9)2. Cauze care potolesc, sting mânia: a) vorbirea cu înţelepciune (Proverbe 15:1; 16:14; 29:8; Judecători 8:3) b) oferirea de daruri (Proverbe 21:14; Iona 4:6) c) absenţa pentru un timp (Genesa 27:44) d) existenţa dragostei (I Corinteni 13:5) e) aplicarea pedepsei (Proverbe 19:19) Mânia păcătoasă trebuie eliminată (Efeseni 4:31; Coloseni 3:8)B. Mania sfântă (atac asupra Lui; mânia Domnului - Psalmul 7:11)1. Cauze declanşatoare: pentru Dumnezeu (Romani 1:18; Ieremia 30:24; Apocalipsa19;15; 15:1 16:19); pentru oameni sfinţi (Psalmul 119:53; II Corinteni 7:11): a) vederea păcatului (Exodul 32:9, 19; Isaia 57:17; 64:5); neascultarea (Numeri31:14; II Împăraţi 3:27) b) absenţa mijlocitorilor (Exodul 32:10-11; Evrei 7:25) c) vremea mâniei (Daniel 8:19; Proverbe 11:4; Iov 35:15) Dumnezeu vrea ca şi noi să fim înceţi la mânie (Numeri 14:18; Exodul 34:6; Iacov1:19; Proverbe 14:23)2. Cauze ale încetării, potolirii mâniei:
  18. 18. a) aplicarea pedepsei divine prin folosirea „armelor mâniei” (Isaia 13:5; Ieremia 50:25) b) trecerea vremii (Zaharia 1:12:13) c) rezolvarea problemelor (Isaia 27:4-5) Dumnezeu, în mânie, poate pedepsi apocaliptic; noi, Biserica, cel mult prinexcomunicare. Dumnezeu are mânie trecătoare - thumos (Psalmul 30:5; 85:5; 102:10) şi veşnică -orge (Romani 2:8; Ioan 3:36)C. Efectele mâniei (Iacov 1:20)1. Mânia păcătoasă: pedeapsa gheenei (Matei 5:28)2. Mânia sfântă: împotrivirea faţă de păcat (Efeseni 4:26) II. EXEMPLE BIBLICEA.Cazuri negative1. Cain – primul mânios (Genesa 4:5-8, 9)2. Iacov – o supărare în necunoştinţă de cauză (Genesa 31:36-42; 34:7; 49:6)3. Potifar – o mânie nedreaptă (Genesa 39:19-20)4. Naaman – o mânie pripită (II Împăraţi 5:11)5. Eliab - mânia în depresie (I Samuel: 17:28)6. Saul – mânia celui demonizat (I Samuel 18:8; 20:34)7. Nabal –omul veşnic mânios (II Samuel 25:13, 22)8. Abner – mânia celui vinovat (II Samuel 3:8)9. David – o mânie fără pricepere (I Cronici 13:11)10. Iona – o mânie ce doreşte moartea (Iona 4:1,4)11. Ozia – o mânie cu urmări grele (II Cronici 26:19)12. Nebucadneţar – mânia împăratului, un vestitor al morţii (Daniel 2:12)13. Ahaşveroş –mânia provocată de cei mai apropiaţi colaboratori (Estera 1:12; 2:1; 7:10)14. Irod – mânia răzbunătoare (Matei 2:16)15. Fariseii – o mânie pe motive religioase (Ioan 7:23)16. Fruntaşul sinagogii – mânia omului fără pricepere duhovnicească (Luca 13:14)17. Cei 10 ucenici – mânia mândriei (Marcu 10:41)B.Cazuri pozitive1. Iacov – un răspuns înţelept (Genesa 30:2)2. Moise –„ mânia celui blând” (Exodul 16:20; Leviticul 10:16)3. Saul – „mânia Duhului” (I Samuel 11:6)4. David - mânia unui tată (II Samuel 13:21)5. Elisei – impulsul duhului înfocat (II Împăraţi 13:19)6. Isus Hristos – mânia întemeiată (Marcu 3:5; 10:14; Apocalipsa 6:16)7. Dumnezeu – dreapta mânie a judecăţii divine (Exodul 4:14; Apocalipsa 11:18; 14:10) ÎNCHEIERE1. Mânia păcătoasă este nepotrivită pentru cei credincioşi (I Tesaloniceni 5:8-9). Eitrebuie să facă slujba fără mânie (I Timotei 2:8), în dragoste, componenta de bază aDuhului Sfânt (I Corinteni 13:5)2. Mânia sfântă (cu răzbunare) este a lui Dumnezeu (Romani 12:19), pentru noi (mâniasfântă) este necesară doar pentru a ne împotrivi păcatului (Efeseni 4:26, 31)
  19. 19. Faptele firii pământeşti Lecţia 13 CLEVETIREA INTRODUCERE1. Termeni: clevetirea (II Timotei 3:3); bârfa (Romani 1:30); vorbirea de rău (II Corinteni12:20); defăimarea (I Corinteni 5:11; 6:10)2. Clevetirea - calomnie, bârfeală, defăimare, ponegrire; o vorbire de rău, sub influenţaunui duh demonic, de regulă în absenţa acelei persoane. I. PREZENTAREA. Ispitele clevetirii (simptomele bolii, cauze declanşatoare)1. Vorbirea uşuratică (Proverbe 12:18); dulce (Proverbe 26:22), în special la femei (I Timotei5:13; Tit 2:3)2. O extindere a neîntelegerilor familiale (Psalmul 50:20)3. O formă a luptelor de partide (I Corinteni 10:30; Proverbe 26:20; I Timotei 6:4;Proverbe 30:10)4. Împotrivirea faţă de adevăr, faţă de bine (I Petru 3:16) Există vorbire de rău pe drept (I Timotei 6:1), dar nu e de competenţa noastră, ci ajudecăţii oficiale (Iacov 4:11)B. Efectele clevetirii (nebunia - Proverbe 10:18; 11:12)1. Distruge credincioşia, încrederea şi confidenţa (Proverbe 11:13; 25:23)2. Afectează negativ Cuvântul, lucrarea, Biserica (Tit 2:5; I Timotei 6:1)3. Pierderea mântuirii - moartea veşnică (Romani 1:30, 32) Dumnezeu ne ocroteşte de clevetitori (Psalmul 31:20)C. Eliminarea clevetirii (Exodul 23:1; Leviticul 19:14,16; Galateni 3:8)1. Interzicerea prin lege, la nivel de conducere: David (Psalmul 101:5); Nebucadneţar(Daniel 3:27); Dumnezeu prin porunca a III-a (Exodul 20:7)2. Ruperea legăturilor cu clevetitorii (Proverbe 20:19; Eclesiastul 7:20-21)3. Renunţarea totală şi hotărâtă (Leviticul 19:16; Coloseni 3:8) Clevetirea trebuie să dispară din Biserică (Efeseni 4:31) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Aaron şi Maria – vorbe nechibzuite (Numeri 12:1-12)2. Gaal fiul lui Ebed – învinuiri vinovate (Judecători 9:26-41)3. Duşmanii lui David – oameni răi (Psalmul 31:13-16; 41:5-8)4. Tiba – clevetirea celui lacom (II Samuel 16:1-4, 19-30)5. Duşmanii lui Ieremia – împotrivitori ai adevărului (Ieremia 18:18,23)6. Iudei - atitudini ale lipsei de cunoaştere reală (Ioan 7:12; Matei 16)7. Iudaizatorii – împotrivitori ai Evangheliei (Faptele Apostolilor 19:9)8. Corintenii „fireşti” – influenţe şi interese personale (II Corinteni 12:20)9. Imeneu şi Filet – cazul unor apostaţi (II Timotei 2:16-17)10. Diotref – răutatea clevetitorului (III Ioan 1:10)B. Exemple pozitive1. Balaam - o imagine prin Duhul Domnului (Numeri 23:7-10, 20-21)2. Moise – a ierta cu iubire (Numeri 12:13)
  20. 20. 3. Isus Hristos: învăţătura (Matei 18:10); acceptarea (Marcu 9:12); trăirea (Ioan 8:26)4. Pavel- o slujire în orice condiţii (II Corinteni 12:10; 6:3; 8:20)5. Ioan – o atitudine părintească (III Ioan 1:6-12) ÎNCHEIERE1. Pe muntele Împărăţiei nu există clevetitori; clevetirea trebuie total eliminată (Psalmul 15:3;Tit 3:2; I Petru 2:1)2. Păziţi-vă de clevetitori! (I Corinteni 4:13; Luca 6:28; Matei 5:11-12)
  21. 21. Faptele firii pământeşti Lecţiile 14-15 MINCIUNA INTRODUCERE1. Minciuna este un neadevăr, o declaraţie falsă cu scopul de a înşela pe cineva (Isaia28:15; Proverbe 14:25), condamnată de porunca a IX-a (Exodul 20:16)2. Minciuna din Eden (Genesa 3:4), de la Diavolul (Ioan 8:44), se formează în inimă(Matei 15:19)3. Dumnezeu nu poate să mintă (Tit 1:2), El este adevărul (Numeri 23:19) I. PREZENTAREA. Forme ale minciunii (fenomen de masă - Osea 4:2; în creştere - Osea 12:1)1. Mărturie mincinoasă (Exodul 23:1; Proverbe 12:17; 14:5, 25); jurăminte mincinoase(Psalmul 139:20)2. Proorocie mincinoasă (Isaia 9:15; Ezechiel 13:6; Ieremia 14:14; Matei 24:11; II Petru2:1); profeţii mincinoşi sunt vorbiţi de bine şi creează o imagine falsă (Luca 6:26; Ieremia28:15; Mica 2:11;3. Hristoşi mincinoşi (Matei 24:24); apostoli mincinoşi (II Corinteni 11:13); învăţătorimincinoşi (II Petru 2:1); evanghelişti „mincinoşi” (Galateni 1:7-9; Proverbe 30:6)4. Afaceri mincinoase - cântar fals (Proverbe 11:18; 20:23; 21:6; Osea 12:7; Mica6:10-13)5. Fariseismul - falsa neprihănire (I Ioan 1:10; 2:4; Iacov 3:14); slujirea fariseică(Ezechel 13:19)6. Prietenii false - spionaj, încredere trădată (Proverbe 10:18; 27:6; 31:30; Exodul 22:16)7. Literatură mitologică, basme (Ieremia 8:8)8. Divertisment (Proverbe 20:17; Osea 7:3); idoli mincinoşi (Habacuc 2:18; Ieremia 10:14;Romani 1:25)B. Efectele minciunii (avantaje şi dezavantaje - Osea 10:13)1. Se transmite ereditar (Ieremia 16:19; Psalmul 58:3) şi se cultivă (Psalmul 24:4;Proverbe 29:12)2. Aduce avantaje imediate, dar efemere (Proverbe 20:17; Isaia 32:6,7,10; Proverbe12:19)3. Atrage pedepsa divină - moartea (Proverbe 12:19; 19:5,9; Ezechiel 13:9; Psalmul 5:6;Apocalipsa 21:8)4. Înşeală – lovesc ca un buzdugan, ca o sabie sau ca o săgeată (Proverbe 25:18; Ieremia9:3,8; II Corinteni 11:26). Cauzează autoînşelare (II Timotei 3:13). Uneori adevărul econsiderat minciună (II Împăraţi 9:12; II Cronici 6:8) II. ELIMINAREA. Din viaţa personală (inimă - Ieremia 17:9)1. Urăşte minciuna! (Proverbe 13:5; Psalmul 119:104, 163)2. Lasă-te de ea! (Efeseni 4:25; Coloseni 3:9), cu desăvârşire (I Ioan 2:21; Psalmul 34:13;Proverbe 24:28)B. Din comunitate, societate (păziti-vă Matei 7:15)1. Promovarea adevărului (Proverbe 12:17; Romani 1:28,29), dezaprobarea minciunii(Proverbe 19:22)
  22. 22. 2. Disciplinare (Deuteronomul 19:14-21; Proverbe 29:12)3. Judecata divină (Apocalipsa 21:8, 27 ; 22:15) III. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative (de minciună)1. Satan – tatăl minciunii (Ioan 8:44; Genesa 3:4)2. Cain – minciuna criminalului (I Ioan 3:12; Genesa 4:9)3. Avraam – o minciună pe jumătate (Genesa 20:2, 10-12)4. Isaac - o minciună moştenită (Genesa 26:7)5. Rebeca şi Iacov – minciuni în familie (Genesa 27:12,13,24,36)6. Laban – o înşelare pentru un mincinos (Genesa 29:23)7. Faraon – promisiuni nerespectate (Exodul 7-9; 8:29)8. Acan – minciuna lăcomiei (Iosua 7:11, 20-21)9. Gabaoniţii – a minţi de frică (Iosua 9: 6-24)10. Samson – minciuna în ziua ispitei (Judecători 16:10,13)11. Prorocul din Betel – minciuni „binevoitoare” (I Împăraţi 13:18)12. Duhuri de minciună/prorocii lui Ahab – proroci plătiţi ( I Împăraţi 22:22,23; IICronici 18:21,22)13. Hanania – un proroc „bun” (Ieremia 28:2-4,15-17)14. Petru – slăbiciunea omenească (Matei 26:69-75)15. Anania şi Safira – minciuna premeditată (Faptele Apostolilor 5:1-11)16. Prorocul mincinos – o minciună pentru toată lumea (II Tesaloniceni 2:11; Apocalipsa13:14)B. Exemple pozitive (eliminare, protecţie - Proverbe 6:19; 12:22)1. Dumnezeu nu minte (I Samuel 15:29), ştie când se minte (II Corinteni 11:31) şipedepseşte (Psalmul 5:6)2. Iov – omul care s-a angajat să nu mintă (Iov 24:25; 42:7)3. Isus Hristos - Adevărul (Matei 22:16; Ioan 7:6,10; 18:37-38; 19:9)4. Pavel – o conştiinţă curată (Romani 9:1; I Timotei 2:7)5. Cei 144000 – oamenii adevărului (Apocalipsa 14:5) ÎNCHEIERE1. Trăim în lumea minciunii, dar trebuie să ieşim din ea, desfăcându-ne legăturile (Isaia5:18); Diavolul este tata, iar oamenii mama minciunii (Ioan 8:44; Apocalipsa 22:15)2. Trebuie să renunţăm total la minciună (Efeseni 4:25; II Ioan 1:4; Proverbe 17:7)
  23. 23. Faptele firii pământeşti Lecţia 16 NEMULŢUMIREA INTRODUCERE1. Nemulţumirea (cârtirea) este starea de spirit ce caracterizează o persoană ale căreidorinţe, pofte, planuri nu s-au realizat (II Timotei 3:2; Iuda 16). O atitudine sub influenţadiavolului.2. Nemulţumirea este opusul mulţumirii (absenţa mulţumirii) I . PREZENTAREA. Cauze (acuzele oamenilor împotriva semenilor - Faptele Apostolilor 6:1; împotrivaDomnului - Exodul 16:7)1. Neîmplinirea dorinţelor dintre conducători şi conduşi (I Petru 2:18; Iosua 9:18; Luca3:14)2. Slujirea (I Petru 4:9; Luca 10:39-42; Faptele Apostolilor 10:29)3. Fariseismul (Luca 5:30; 15:2; 19:7); exemplu: fariseul şi vameşul (Luca 18:10-13)4. Neînţelegerea voii divine (Ioan 6:41; Matei 20:11)5. Nebunia (Proverbe 19:3)6. Poftele nesăbuite (I Timotei 6:7-10; Iuda 8-16).B. Forme de manifestare1. Comentarii, vorbiri de rău (Luca 5:30; Ioan 6:60)2. Acte de mânie, răzbunare (Iona 4:1-3)3. Dezbinări (Iuda 19; Ioan 6:66)C. Efecte (în general negative, cu unele mici excepţii - Faptele Apostolilor 6:2-4)1. Rătăcirea spirituală (Romani 1:21; Iuda 11)2. Pedeapsa divină (I Corinteni 10:10; Numeri 16:45) II. ELIMINAREA. Metode de tratare a nemulţumirii (Iona 2:9; 4:2)1. Împlinire, învăţătură (Exodul 17:4-7; Numeri 17:5,10; Isaia 29:24; Luca 6:35)2. Neîmplinire, pedeapsă (Psalmul 112:10; Romani 2:8-9)B. Cultivarea mulţumirii (jertfa de mulţumire, se toarnă peste arderea de tot - Leviticul6:12; 19:5)1. Motive pentru a fi mulţumitori (Filipeni 2:14; Romani 8:28; Evrei 13:5; II Corinteni2:14; Romani 7:25; I Corinteni 15:57)2. Formele prin care ne manifestăm mulţumirea: a) rugăciunea (Filipeni 4:6; I Tesaloniceni 1:2) b) cântarea (Coloseni 3:16) c) starea de mulţumire (Efeseni 5:4; I Tesaloniceni 2:13)3. Efectele mulţumirii (Proverbe 15:15; Psalmul 21:2) III. EXEMPLE BIBLICEA. Nemulţumire1. Israel – un popor mereu nemulţumit (Exodul 15:24 - Mara; 16:2,9,12 - Sin; Numeri14:2,3; 27-35 - Cades; 16:11,41,44-50)2. Biserica - (re)verifică-ţi motivele de nemulţumire! (Faptele Apostolilor 6:1-4; Iuda 19)B. Mulţumire (Eclesiastul 6:9; Efeseni 5:20; I Tesaloniceni 5:18; Habacuc 3:17-18)
  24. 24. 1. Un samaritean – cel ce ştie să mulţumească (Luca 17:16)2. Pavel – omul care este mulţumit în orice stare materială (Filipeni 4:11-13) ÎNCHEIERE1. Să ne arătăm mulţumitori, căci avem motive reale (Evrei 12:28-29)2. Să nu cârtim, pentru că este un păcat cu efecte catastrofale (I Corinteni 10:10)
  25. 25. Faptele firii pământeşti Lecţia 17 DEZBINĂRILE, CERTURILE DE PARTIDEINTRODUCERE1. Dezbinarea - dichostasia (lb. greacă): răzvrătire, disensiune, facţiune, prin întroducereade învăţături amăgitoare ce nu se sprijină pe Cuvânt2. Certurile de partide - hairesis (lb. greacă): erezii, spirit de partidă; divizarea îninteriorul adunării în grupuri egoiste care distrug unitatea (Galateni 5:20) I. PREZENTAREA. Forme de manifestare:1. Răspândirea de învăţături false cu scopul de câştig (Faptele Apostolilor 20:30; Filipeni1:15; I Petru 2:1; Romani 16:18)2. Nemulţumiri, proteste, boicotări (Iuda 19; Iacov 4:1; Numeri 16:1293. Exploatarea greşelilor, lipsa îngăduinţei/dragostei (Proverbe 16:28; 17:9)4. Lupta pentru putere (Proverbe 28:2; I Samuel 18:8-9). Există situaţii când Dumnezeupune un duh de dezbinare între cei răi (Zaharia 8:10)B. Efecte (urmări, rezultate)1. Nimicirea părţilor: împărăţie, cetate, casă (Matei 12:25-26; Psalmul 37:38)2. Stări partizane - grupuri ce acceptă un singur curent (greşit) de gândire, lipsite decomunicare (II Tesaloniceni 3:6; Iuda 19; II Corinteni 12:20; I Corinteni 11:17-19)3. Pedeapsa veşnică (Galateni 5:20; Proverbe 6:14-19) II. EXEMPLE BIBLICEA. Dezbinări1. Core, Datan, Abiram – o dezbinare în adunarea lui Israel (Numeri 16:3,8-14,24-27)2. Abimelec – Sihem – o dezbinare între cei răi (Judecători 9:23)3. Roboam – Ieroboam – o dezbinare îngăduită de Domnul drept pedeapsă (I Împăraţi12:24)4. Tibni – Omri – o luptă pentru tron (I Împăraţi 16:21)5. Partidele religioase iudaice: dezbinări interdoctrinare (Faptele Apostolilor 5:17; 23:9;26:5); dezbinări prin împotrivirea la învăţătura sfântă (Ioan 7:43; Faptele Apostolilor9:16; 10:19; 14:4)6. Apostolii – dispute pentru întâietate (Luca 22:24)7. Corintenii – dezbinări între cei fireşti (I Corinteni 1:11; 3:3-9)B. Separarea binelui de rău (o atitudine corectă, ce nu crează numai partide, ci o calebună - Faptele Apostolilor 24:14)1. Forme de manifestare (Romani 16:17-18; Tit 3:10; Faptele Apostolilor 28:22; IITesaloniceni 3:6-15; Matei 18:15-17)2. Are ca efect nimicirea lucrărilor rele (Luca 12:51-53; I Ioan 3:8; II Ioan 1:10-11)3. Exemple biblice: Israel (Numeri 16:21); Biserica (Faptele Apostolilor 19:9) ÎNCHEIERE1. În trup nu trebuie să fie dezbinări (I Corinteni 12:25), dar în popor există (I Corinteni11:18.19; Galateni 4:29-30; Romani 12:18 şi I Corinteni 11:16 şi Filipeni 3:15-18).„Depărtaţi-vă de cei ce aduc dezbinări” (Romani 16:17)2. Părtăşia credincioşilor este cu Dumnezeu şi cu Biserica (I Ioan 1:3-7; I Corinteni 1:10)
  26. 26. Faptele firii pământeşti Lecţia 18 FURTUL, LĂCOMIA INTRODUCERE1. Cuprinde categoria: furtişaguri, înşelăciune, hoţii, lăcomii de avere/de bani (Ieremia6:13)2. Sunt interzise de porunca a VIII-a: „Să nu furi!” (Exodul 20:15) şi de porunca a X-a:„Să nu pofteşti!” (Exodul 20:17) I. PREZENTAREA. Motivele furtului şi ale lăcomiei1. O atitudine a inimii (Matei 15:19), o poftă satanică, firească (Apocalipsa 9:21, Iacov4:1-2)2. Sărăcia, foamea (Proverbe 30:9)3. Obţinerea de bunuri pentru a fi jertfite Domnului (Maleahi 1:13) Furturile sunt asociate cu păcate grele (Osea 4:2)B. Formele de manifestare1. Haina lăcomiei (I Tesaloniceni 2:5): a) în familie (Proverbe 28:24) b) în societate (Ezechiel 22:27)2. Lăcomia de avere (Luca 12:13-2)3. Lăcomia de bani (I Corinteni 5:10): a) afaceri (Mica 7:3) b) slujbe religioase (Tit 1:7; II Petru 2:3)4. Lăcomia de mâncare (Proverbe 23:1-3)5. Furtul de persoane/răpiri (Exodul 21:16)C. Efecte, urmări (o închinare la idoli - Coloseni 3:5)1. Certuri, tulburări (Proverbe 28:25; 15:27)2. Atrag mânia şi pedeapsa divină (Isaia 57:17; I Corinteni 6:10; Proverbe 1:10-19; ITimotei 6:10) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Eva – prima poftă (Genesa 3:6)2. Iacov – un furt intelectual (Genesa 27)3. Rahela – un furt idolatru (Genesa 31:19)4. Balaam – lăcomia de bani pe fond religios (II Petru 2:14; Iuda 11; Numeri 22:7-8,17;24:11)5. Acan – furtul ce aduce moartea (Iosua 7:20-21)6. Mica şi levitul – sponsori şi păstori idolatri şi lacomi (Judecători 17-18)7. Fiii lui Eli – o afacere religioasă (I Samuel 2:12-17)8. David – lăcomia curviei (II Samuel 12:4,9)9. Ahab – poftirea averii aproapelui (I Împăraţi 21:2-6,19)10. Ghehazi – lăcomia ce aduce lepra (II Împăraţi 5:20, 27)B. Exemple pozitive1. Avraam – bogatul fără lăcomie (Genesa 14:22-24)2. Samuel – judecătorul ce nu a putut fi mituit (I Samuel 12:3-5)
  27. 27. 3. Oastea lui David – oameni săraci, dar care nu fură (I Samuel 25:15) ÎNCHEIERE1. Furtul este arta diavolului (Ioan 10:10), de aceea este necesar să lepădăm iubirea desine şi să ne iubim aproapele cu fapta (Efeseni 4:28; Matei 6:19-20)2. Integritatea lui Isus şi a Bisericii cuprinde şi acest domeniu (Ioan 14:30; Tit 2:10)
  28. 28. Faptele firii pământeşti Lecţia 19 ÎMBUIBAREA INTRODUCERE1. Îmbuibările - kömos (lb. greacă): benchetuire, chefuri, mese la care au loc un consumexcesiv şi risipă de alimente, combinate cu beţii şi alte destrăbălări2. Îmbuibarea reprezintă hrănirea pervertită de Satan, părtăşia de la masă, schimbată înospăţ şi în trezirea poftelor trupeşti (Galateni 5:21; I Petru 4:3) I. PREZENTAREA. Forme de manifestare (domnia trupului - Eclesiastul 2:10)1. Ospeţele (Eclesiastul 10:16,17; I Petru 4:3-4; Proverbe 23:20)2. Alimentaţia abundentă, în special cu carne (Psalmul 78:29-31; Numeri 11:4-5,13)3. Trăirea numai pentru pântece - o deşertăciune (Eclesiastul 6:7; 5:17-18; Luca 17:28;Hagai 1:5-6)B. Efecte1. Declanşează diferite pofte (II Petru 2:14)2. Afectează normalitatea vieţii (iProverbe 23:21; Eclesiastul 5:12)3. Omul devine carnal - spiritul este suprimat (Psalmul 5:12; Iuda 12,13; Proverbe 30:9) II. ELIMINAREA. Procedee (principii biblice - Coloseni 2:16; Galateni 5:13; Romani 13:13)1. Să-ţi iei partea ta! (Eclesiastul 5:19), pâinea noastră (Matei 6:11), dar trebuie să fimatenţi şi la cugetul altora (I Corinteni 10:25-27)2. Meniul recomandat este cel vegetarian (Genesa 1:29; Rut 2:14; Genesa 9:3; Exodul16:8,12; Deuteronom 12:15; Romani 14:21)3. Abstinenţa – educaţia trupului (Deuteronomul 9:9; Daniel 10:3). Alimente interzise(Israel/Biserica): animale necurate (Leviticul 11:1-42), sânge (Leviticul 17; FapteleApostolilor 15), grăsime (Leviticul 7:22-27), animale sfâşiate (Exodul 22:31), animalemoarte (Leviticul 22:8)B. Efecte1. Potolirea foamei (Exodul 16:4) şi protejarea celor mai slabi, în dragoste, fărăprejudecăţi: (Romani 14)2. Susţine sănătatea şi produce bucurie (Daniel 1:15)3. Conferă trupului statutul de templu sfânt (Daniel 9:3; Romani 14:17; Eclesiastul2:24,26) III. EXEMPLE BIBLICEA. Negative1. Împăraţi: a) Faraon – o zi onomastică (Genesa 40:20-22) b) Saul – o masă cu ceartă (I Samuel 20:24) c) Ahaşveroş – un ospăţ cu divorţ (Estera 1:5) d) Belşaţar – o petrecere profană (Daniel 5:1-69) e) Irod – o zi cu pofte şi amintiri vinovate (Marcu 6:22-24)2. Samson – un ospăţ lipsit de dragoste şi bucurie (Judecători 14:12,17)3. Nabal – ospăţul celui rău (I Samuel 25:36-37)B. Pozitive (atenţie la slobozenie! - I Corinteni 8:9-13)
  29. 29. 1. Iacov – o hrană suficientă vieţii (Genesa 28:20)2. Daniel- un meniu vegetarian (Daniel 1:13-15)3. Sărbătoarea Purim - serbările evreilor (Estera 9:17-19,22)4. Ioan Botezătorul - o masă simplă în permanenţă (Matei 3:4)5. Isus şi ospeţele vameşilor - o masă de dragoste (Luca 5:29-32; Ioan 2:2-11)6. Pavel – un meniu după posibilităţi (Filipeni 4:11-13; Proverbe 15:15; I Corinteni 9:27) ÎNCHEIERE1. Îmbuibarea este o stare dăunătoare sufletului (Luca 21:34; Psalmul 141:4)2. Înfrânarea poftelor dovedeşte o viaţă schimbată (Galateni 5:23; I Petru 4:1-3) şipregăteşte sufletul pentru un ospăţ oferit de Dumnezeu (Isaia 25:6)
  30. 30. Faptele firii pământeşti Lecţia 20 BEŢIA INTRODUCERE1. Beţia - methe (lb. greacă): slăbirea controlului mental prin consumarea alcoolului(Galateni 5:21), pierderea luminii, gândirii şi aprinderea poftei (I Testaloniceni 5:6-7)2. Există o legătură între methe, kömos (îmbuibare), muzică şi lăcomie (Amos 6:5; Isaia56:10-12.3. Băutura recomandate: apă (Proverbe 25:21; Romani 12:20); băuturi dulci (Neemia8:10); must la Cina Domnului (Exodul 30:37,38) I. PREZENTAREA. Beţia (interzisă - Deuteronom 29:19)1.Comportament (Proverbe 23:19-35; Eclesiastul 10:17; Proverbe 21:17; Eclesiastul 2:3)2. Reglementări (Deuteronomul 21:20; Amos 2:12)B. Vinul şi mustul (yayin (lb. ebraică); oinos (lb. greacă) - must nefermentat, vin;tirosh (lb. ebraică) – struguri, must nefermentat)1. În Vechiul Testament: a) situaţii admise (Deuteronom 14:26; 29:19; Psalmul 78:65) b) situaţii interzise: la Casa Lui Dumnezeu (Leviticul 10:9-11); în pustie(Deuteronom 29:6); nazireat (Numeri 6:1-5); împăraţi, pentru o judecată clară (Proverbe31:4,5)2. În Noul Testament (în antichitate exista vin amestecat: 1/vin, 3/apă - Proverbe 9:5;Apocalipsa 14:10) a) limite admise: recomandare specială din motive medicale (I Timotei 5:23) b) situaţii interzise: pentru favorizarea spiritului şi protejarea cugetului altuia(Efeseni 5:18; I Petru 4:3; Romani 14:21: I Corinteni 8:9-11) c) Cina Domnului - rodul viţei (Matei 26:29; Exodul 13; Matei 16:12; I Corinteni5:7-8 – totul fără fermentare)C. Efecte (nu e înţelept să bei (Proverbe 20:1), nici să dai altora (Habacuc 2:15)1. Băutura cauzează degradare spirituală şi morală (Isaia 5:11,22; 28:7; Osea 4:11; Luca21:34)2. Abstinenţa favorizează un comportament înţelept, duhovnicesc şi sănătatea trupului(Proverbe 23:20-21; Efeseni 5:18) II. EXEMPLE BIBLICEA. Exemple negative1. Noe – o beţie şi mai multe rele (Genesa 9:20-27)2. Lot – o beţie şi fapte imorale (Genesa 19:32-35)3. Fiii lui Iov – activităţi cu greşeli (Iov 1:13,18)4. Nabal – o beţie înainte de moarte (I Samuel 25:36,37)5. Israel – un neam de beţivi (Amos 4:1)6. Corintenii - agape pervertite( I Corinteni 11:21; II Corinteni 12:20,21)B. Exemple pozitive1. Mama lui Samson – atenţie mamelor! (Judecători 13:13-14)2. Recabiţii – un neam fără băutură (Ieremia 35:2,5)3. Daniel – un tânăr înfrânat (Daniel 1:5,8)
  31. 31. 4. Elisaveta - viaţa începe înainte de naştere (Luca 1)5. Isus şi rolul Lui la mesele evreilor (Matei 11:19; 24:48,49; Ioan 2)6. Ioan Botezătorul – condiţii pentru o lucrare specială (Luca 1:15) ÎNCHEIERE1. Băutura este voia neamurilor (I Petru 4:3, Romani 14:17; I Corinteni 6:10)2. Abstinenţa este voia Domnului (Efeseni 5:17,18; Romani 14:21)
  32. 32. Faptele firii pământeşti Lecţia 21 FRICA, TEAMA INTRODUCERE1. Frica este un atribut datorat naturii umane decăzute (Genesa 3:10), o stare datoratăpăcatului şi care naşte păcate (Apocalipsa 21:8)2. Frica de Domnul reprezintă atenţia şi grija omului de a nu păcătui. Ea a fost pervertităde Satan în a te ascunde de Dumnezeu, în a acţiona sub presiunea evenimentelor şi asentimentelor umane (Iov 28:28; Ieremia 2:19) I. PREZENTAREA. Frica – o faptă a firii pământeşti1. Caracteristici: a) diminuarea capacităţii de luptă, slujire (Deuteronom 20:1; Judecători 7:3;Deuteronom 29:65-67; Leviticul 26:36; II Împăraţi 10:4) b) legătura cu alte păcate (Proverbe 29:25; Ieremia 49:23-24; Matei 28:1-5) c) tipuri de frică: de moarte (Psalmul 55:4-5), de necunoscut, de semnele naturii (ISamuel 16:2,4; Daniel 4:15; Ieremia 10:12; Luca 21:11)2. Efecte: a) schimbarea vieţii, slujirii (II Împăraţi 17:35-40; Genesa 3:10; Iosua 22:10,24) b) pedeapsa divină (I Ioan 4:18; Apocalipsa 21:8) Dumnezeu ne vrea fără frică (Psalmul 78:53; Genesa 9:2). Nu te teme! (Proverbe10:24; Luca 9:1)B. Frica de Domnul (trebuie învãţatã - Ieremia 32:40; Psalmul 34:11; II Corinteni 5:11;Proverbe 2:5)1. Caracteristici: a) împlinirea poruncilor (Proverbe 1:7; 9:10; 23:17; 16:6; Leviticul 25:18,19;Filipeni 2:12; II Corinteni 7:1) b) frica de Domnul în lucrare (I Samuel 12:18; Faptele Apostolilor 5:5,11,13;Exodul 20:20; Psalmul 5:7; II Cronici 19:7,9; Evrei 12:28)2. Efecte: a) eliberarea de frica păcătoasă (Psalmul 91; Psalmul 27:1; 56:3-4; Proverbe 3:25;Filipeni 1:28-30; Apocalipsa 2:10) b) binecuvântări (Eclesiastul 8:12; Proverbe 14:21; 19:23; 22:4) În final, tuturor celor răi le va fi frică de Dumnezeu (Isaia 2:10,19,20; Apocalipsa15:4) Eliminarea fricii/temei vinovate se realizează prin Duhul Sfânt (Romani 8:15; IITimotei 1:7; Ioan 14:27; I Ioan 4:18; Faptele Apostolilor 9:31) III. EXEMPLE BIBLICEA. Frica păcătoasă1. Avraam – o frică neîntemeiată (Genesa 20:2,11)2. Isaac – o frică moştenită (Genesa 26:7)3. Iacov – o frică pentru fapte vinovate (Genesa 31:31; 32:7,11,17)4. Israel – frica de război (Exodul 14:10-14; I Samuel 17:24; Ieremia 42:11-165. Iscoadele – frica de cei puternici (Numeri 14:9)6. Barac – frica pierde cununa (Judecători 4)
  33. 33. 7. Saul – frica pierde tronul (I Samuel 15:24; 18:12,29; 28:5)8. David – frica şi manifestările ei (I Samuel 21:12-13)9. Ioab şi Adonia – frica celor puternici I Împăraţi 1:49-5110. Pilat – frica în evenimente imprevizibile (Ioan 19:8)11. Iudeii – frica de autorităţi/oameni (Ioan 7:13; 12:42-43)B. Frica de Domnul:1. Iacov – frica în faţa unui Dumnezeu atotputernic şi sfânt (Genesa 28:17)2. Marinarii în drum spre Tars – frica ocazionată de experienţe cu Dumnezeu (Iona 1:16)3. Neemia – frica evlaviei (Neemia 5:15; Ieremia 1:17-19)4. Isus Hristos – frica sfântă (Isaia 11:2-3) ÎNCHEIERE1. O frică sfântă oferă rezistenţă în faţa fricii de oameni (Luca 12:4-9; I Împăraţi 18:19; IIÎmpăraţi 1:15; Isaia 54:1).2. Popor: sfânt Israel/Biserica este sub ocrotirea Domnului (Deuteronom 33:28; Psalmul78:53;: Ioan 16:33; Evrei 13:5-6; Ţefania 3:16-20)
  34. 34. Faptele firii pământeşti Lecţia 22 NEASCULTAREA INTRODUCERE1. Neascultarea deste o neîndeplinire a ordinelor, poruncilor, obligaţiilor, o poziţie denerecunoaştere a autorităţii, o atitudine de independenţă (I Samuel 15:22-23;2. Ascultarea dovedeşte întoarcerea la Dumnezeu, pocăinţa (Romani 16:26; Filipeni 2:12;I Ioan 4:6) I. PREZENTAREA. Neascultarea de părinţi (Romani 1:30; II Timotei 3:2; Tit 1:6)1. Porunci (Exodul 20:12 - porunca a V-a; Efeseni 6:1; Coloseni 3:20; Proverbe 23:22)2. Efecte (Deuteronom 21:18,20; Efeseni 6:2,3)B. Neascultarea superiorilor1. Domenii: a) familie (I Petru 3:5,6; Efeseni 5:22) b) biserică (II Corinteni 2:9; I Tesaloniceni 3:4; Evrei 13:17) c) societate (Efeseni 6:5; Romani 13:1-7)2. Efecte (I Petru 3:1; II Corinteni 10:6; I Petru 2:20)C. Neascultarea de Dumnezeu (Romani 5:19; Efeseni 2:2; II Tesaloniceni 1:8)1. Principii (Faptele Apostolilor 5:29; Romani1:5; 16:26; Romani 10:16)2. Efecte: a) pentru neascultare (Isaia 63:10; Plângerile lui Ieremia 1:20; Evrei 2:2; 4:6;Ieremia 12:17) b) pentru ascultare (Psalmul 81:13; Luca 11:28; Apocalipsa 1:3) O ascultare tot există ! (Romani 6:16), care duce la moarte sau la neprihănire II. EXEMPLE BIBLICEA. Neascultare1. Neascultarea de părinţi: a) Esau – neascultarea la căsătorie (Genesa 28:8-9) b) Samson – o neascultare plătită scump, mai târziu (Judecători 14:23; 15:3) c) Fiii lui Eli – neascultarea mustrării (I Samuel 2:23-25) d) Adonia – un copil răsfăţat (I Împăraţi 1:6) e) Manase – neascultarea de principiile bune ale părinţilor (II Împăraţi 21:3)2. Neascultarea de superiori: a) Aaron şi Maria – lipsa respectului (Numeri 12:1-7) b) Core, Datan, Abiram – răzvrătirea împotriva autorităţii puse de Dumnezeu(Numeri 16:1-3,12-14) c) Absalom – o impotrivire înverşunată (II Samuel 15:2-11) d) Diotref – un slujitor mândru şi încăpăţânat (III Ioan)3. Neascultarea de Dumnezeu: a) Faraon – neascultarea lumii şi a conducătorilor ei faţă de Dumnezeu (Exodul5:2) b) Israel – diverse neascultări ale poporului lui Dumnezeu (Numeri 14:22; 25:1-2;Evrei 12:25)B. Ascultare1. Ascultarea de părinţi: a) Isaac – ascultarea până la jertfă (Genesa 22; 24:63-67)
  35. 35. b) Iacov – ascultarea la căsătorie (Genesa 28:1-10) c) Fiii lui Iacov – ascultarea în pocăinţă (Genesa 32:2-5) d) Saul – ascultarea în probleme gospodăreşti (I Samuel 9:3) e) David – ascultarea călăuzită de Domnul (I Samuel 17:17-20) f) Fiii prorocului din Betel - ascultarea de părinţii bătrâni (I Împăraţi 13:13,27) g) Estera – ascultarea constantă în orice condiţii (Estera 2:7,15,20)2. Ascultarea de superiori: a) Leviţii – ascultarea de conducătorii adunării (Exodul 32:26-29) b) Israel – ascultarea adunării (Iosua 1:16-18) c) sutaşul roman – ascultarea de autoritate (Matei 8:9)3. Ascultarea de Dumnezeu: a) Isus Hristos – ascultarea desăvârşită (Romani 5:19; Filipeni 2:8; Evrei 5:8) b) Avraam – ascultarea credinţei (Evrei 11:8) c) Fineas – ascultarea de Legea Domnului (Numeri 25:7-12) d) Israel – ascultarea de o hotărâre bună (Ezra 10:2,14) ÎNCHEIERE1. Dumnezeu i-a închis pe toţi în neascultare (Tit 3:3), dar rămânerea în neascultareatrage mânia divină (Efeseni 5:6)2. Ascultarea trebuie să devină desăvârşită (Deuteronom 5:1-2; Romani 11:32; IICorinteni 10:5; Apocalipsa 2:7)
  36. 36. Faptele firii pământeşti Lecţia 23 UCIDEREAINTRODUCERE1. Uciderea (omorârea unei persoane)- phonos (lb. greacă), este condamnată de porunca aVI-a (Exodul 20:13)2. Aria întreagă a uciderii este vastă (Matei 5:21, 22; I Ioan 3:15). De la ură nedeclarată lacrimă (Galateni 5:21; Romani 1:29) I. PREZENTARE Numai Dumnezeu are drept de a ucide, prin judecată (Ieremia 25:31,32) sau prinporuncă specială, în Vechiul Testament (Numeri 25; 35:16; Leviticul 24:14; Iosua 7:25)A. Forme exterioare (de la crimă organizată la „slujbă sfântă”- Ioan 16:2)1. Uciderea fizică: a) prigoniri: Israel (Luca 11:47; Matei 23:37; Isus: Luca 20:14); Biserica (FapteleApostolilor 8:1; Apocalipsa 2:10) b) alte crime - războaie, acte teroriste, tâlhării, răzbunări (Apocalipsa 6:4)2. Alte feluri de a ucide: a) acordul pentru ucidere (Faptele Apostolilor 8:1) b) uciderea cu vorba - condamnarea sau distrugerea personalităţii (Proverbe26:18,19; Ieremia 9:8; 18:18) c) autoflagelarea (Iov 5:2; Proverbe 21:25) d) intenţii de ucidere a copiilor (Ezechiel 16:38), în legătură cu curvia (Isaia 1:21) e) lipsa educaţiei sau o educaţie falsă (Osea 9:13)B. Forme interioare (originea: Satan - Ioan 8:44; dezvoltarea: în inimă (Matei 15:19)1. Ura (I Ioan 3:15; Faptele Apostolilor 13:28; Matei 27:18). Ura este forma desăvârşităîn rău a pervertirii demonice; are ca efect moartea2. Alte forme de manifestare: a) acţiuni ucigaşe împotriva conducerii (Exodul 17:4; I Samuel 30:6) b) acţiuni ale conducerii împotriva poporului (Ezechiel 13:19-23) Dumnezeu are drept să ucidă pentru că El e dragoste şi dreptate şi doar El poateînvia (Luca 12:5) II. ELIMINAREA. Eliminarea uciderii interioare1. Pocăinţa (Apocalipsa 9:21)2. Mărturisirea (Genesa 4:6; Leviticul 19:17)3. Eliberarea de demonul urii şi umplerea de Duhul Sfânt (Romani 5:5)B. Eliminarea uciderii exterioare1. Din viaţa credincioşilor (Ieremia 7:9)2. Stoparea manifestărilor (Ioan 10:31; Apocalipsa 13:10)C. Poziţia faţă de ucigaşi1. Acceptarea morţii la finalul lucrării (Apocalipsa 2:13; Evrei 11:37; Psalmul 144:10)2. Nu vă temeţi! (Matei 10:28; I Samuel 25:29; Psalmul 37:32)3. Folosirea cetăţilor de scăpare (Iosua 20:3) III. EXEMPLE BIBLICE
  37. 37. A. Vechiul Testament1. Cain – primul ucigaş (Genesa 4:5-8; 9:11)2. Esau – omul doritor de răzbunare (Genesa 27:41)3. Fraţii lui Iosif – ura ce este în stare de orice rău (Genesa 37:26)4. Abimelec – criminali fără limite (Judecători 9:5)5. Saul – ura demonică (I Samuel 19:5; stil Satan: Iov 2:3)6. Ioab – crime vinovate (I Împăraţi 2:29-32)7. Absalom – de la ură la crimă (II Samuel 13:22,28; 14:30; 15:3)8. Izabela – femeia imorală, idolatră şi criminală (I Împăraţi 18:4)B. Noul Testament1. Irozii – un neam criminal (Matei 2:13; 14:5; Faptele Apostolilor 12:2)2. Fiara apocaliptică – o conducere criminală (Apocalipsa 13:5) ÎNCHEIERE1. Să nu ucizi, uciderea are vremea ei (Eclesiastul 3:3). Răzbunarea Îi aparţine Domnului(Romani 12:19)2. Să nu te temi! (Luca 12:4-7)3. Dragostea elimină uciderea (II Samuel 18:5)
  38. 38. Faptele firii pământeşti Lecţiile 24-25 MÂNDRIA INTRODUCERE1. Sămânţa păcatului luciferic (Isaia 14:12-14), pătrunsă în umanitate şi ridicată la grad devirtute (II Timotei 3:4; Romani 1:30)2. Sinonime ale mândriei: trufie, înălţare, îngâmfare, înfumurare I. PREZENTAREA. Originea mândriei1. Satan (Ezechiel 28:1-19)2. El a provocat şi omul, creând sisteme umane de tip satanic (Genesa 3:5)3. În inimă, extinzându-se în toate domeniile vieţii (Marcu 7:22,23)B. Tipuri de mândrie (Isaia 10:15)1. Mândria conducerii (Psalmul 76:12; Galateni 5:26; Habacuc 2:5)2. Mândria bogăţiei (Psalmul 90:10; I Timotei 6:17)3. Mândria înţelepciunii şi a cunoaşterii (I Corinteni 8:1; Proverbe 26:12; Eclesiastul7:16)4. Mândria frumuseţii şi a plăcerii (Ezechiel 31:10-11)C. Forme de manifestare1. Vorbiri trufaşe (Iuda 16; II Petru 2:18; învăţătură: I Timotei 6:3-4; I Samuel 2:3)2. Priviri trufaşe (Proverbe 6:16-17; 30:13)3. Inima îngâmfată (Proverbe 21:4)4. Ateismul (Psalmul 10:14)5. Organizaţii religioase (Coloseni 2:18; I Timotei 6:3-5)6. Aspect exterior (Isaia 3:16-17) sau interior (Luca 1:51)D. Efecte1. Anulează neprihănirea (Habacuc 2:4; Romani 11:20)2. Dă naştere la: a) dispreţ şi batjocură (Psalmul 123:3-49 b) mânie (Isaia 37:29) c) răutate (Iov 38:11; Psalmul 10:2; Proverbe 21:24) d) certuri (Proverbe 13:10) e) neascultare (Deuteronom 17:12; Numeri 9:16)3. Împietreşte inima şi duce în rătăcire (Numeri 9:16; Daniel 5:20; Proverbe 14:16;Obadia 3)4. Provoacă căderea şi moartea (I Timotei 3:6-7; II Timotei 2:26; Proverbe 16:18;Proverbe 14:3; 29:23)5. Duce la pierderea mântuirii (Filipeni 3:18-21) II. ELIMINAREA. Din viaţa personală (de la inimă, cuvinte, la aspect exterior)1. Prin smerenie, ascultare (I Petru 5:5; Filipeni 2:8)2. Prin rugăciune (Psalmul 19:13), frică de Domnul (Proverbe 8:13), tăcere (Proverbe30:32)3. Prin dragoste (I Corinteni 13:4)
  39. 39. B. Din Biserică (Evanghelia mântuirii exclude mândria, lauda - Romani 3:27)1. Prin păstrarea evlaviei, smereniei (Romani 12:16), slujirii (Marcu 10:43)2. Prin păstrarea părtăşiei cu cei smeriţi (Proverbe 16:19)3. Prin disciplinarea celor mândri (Psalmul 31:23)C. Din Univers (Proverbe 16:5)1. Prin smerenie (Proverbe 16:5; Matei 23:12)2. Prin pedeapsa divină (Psalmul 31:23; Isaia 2:9-17; 13:9-11)3. Prin eliminarea lui Satan - focarul mândriei (Apocalipsa 20:10) III. EXEMPLE BIBLICEA. Oameni mândri pedepsiţi de Dumnezeu (nu există mândrie care să nu fie pedepsită)1. Faraon şi zeii Egiptului – o lecţie pentru două naţiuni (Exodul 18:10-11)2. Amaţia – mândria pedepsită cu pagube (II Cronici 25:19)3. Ozia – mândria pedepsită cu lepră (II Cronici 26:16-19)4. Moab – mândria „plenipotenţială” (Isaia 16:5-6)5. Israel – mândria, cauza apostaziei (Osea 5:5)6. Iuda - mândria la culmea pedepsei (Ieremia 13:9)7. Haman – mândria ce aduce moartea (Estera 3:1; 5:9-14; 6:6-12; 7:10)8. Corintenii – mândria creştinilor lumeşti (II Corinteni 12:20)9. Laodicea - mândria spirituală (Apocalipsa 3:17-19)10. Fiara apocaliptică – ultima mândrie (Daniel 8:25,23; 7:8,11,20)B. Oameni mândri, cărora smerenia le-a provocat pocăinţă1. Ninivenii – smerenia pocăinţei (Iona 3)2. Ezechia – mândria, o ispită nebiruită (II Cronici 32:25,26)3. Manase – smerenia, singurul leac (II Cronici 33:12,13)4. Nebucadneţar – smerenia prin pedeapsă (Daniel 4:30-37; 5:20)C. Oameni smeriţi1. Isus Hristos – biruitorul mândriei din Univers (Matei 11:29; Filipeni 2:8)2. Pavel – omul ajutat de Dumnezeu să nu se mândrească (II Corinteni 12:7) ÎNCHEIERE1. Acum lumea este a diavolului, a mândriei (Maleahi 3:15; 4:1)2. Dumnezeu este singurul care trebuie slăvit (Isaia 42:8; Psalmul 115:1)3. Locul creştinului: aici, smerit ca Isus Hristos, acolo (în Împărăţie), în cinste, dar totDomnul va fi Cel slăvit şi înălţat (I Petru 1:7; Apocalipsa 5:13; 7:12)
  40. 40. Faptele firii pământeşti Lecţia 26 GÂNDURILE RELE INTRODUCERE1. Gândurile rele - gândirea umană aflată sub influenţa demonilor (Isaia 55:8,9; Efeseni2:3)2. Dumnezeu cunoaşte gândurile (Psalmul 94:11; 139:2; I Cronici 28:9), la fel Isus (Matei9:4; 12:25)3. Gândurile rele sunt pedepsite (Isaia 66:18; Evrei 4:12) I. PREZENTARE:A. Deşertăciunea gândurilor (o lume nevăzută de păcate, în fază de concepere)1. Gândurile oamenilor fireşti: a) după cădere (Romani 1:21; Genesa 6:5) b) în lume (Efeseni 4:17-18)2. Apar în inimă (Matei 15:19; Luca 24:38); se degradează (II Corinteni 11:3)B. Forme de manifestare (întâi gând, apoi faptă - Proverbe 16:9; 15:28; Psalmul 36:4)1. Tipuri de gânduri: a) aproape - a avea de gând (Genesa 37:22; I Cronici 22:7; II Cronici 29:10) b) departe – a nu fi un gând insistent (Iosua 22:29; II Samuel 20:20)2. Gândurile rele sunt rădăcina tuturor păcatelor (Filipeni 3:19; Matei 6:25; Ieremia 17:2;Proverbe 24:2,8; 21:27; Maleahi 2; Eclesiastul 10:20; Deuteronom 19:19)3. Există gânduri involuntare, dar ele trebuie să rămână departe (I Corinteni 1:9; Psalmul94:19)4. Există gânduri copilăreşti (I Corinteni 13:11)C. Efecte (nebunia - Isaia 32:6; rătăcirea - Proverbe 14:22)1. Comiterea păcatelor cu voia (Iosua 20:3); judecăţi neîntemeiate (Iacov 2:4)2. Atrag pedeapsa divină şi pierderea mântuirii: Anania şi Safira (Faptele Apostolilor5:4,10) II. ELIMINAREA. Eliminarea gândurilor rele (Isaia 55:7):1. Nu gândi la rău (Proverbe 3:29; Zaharia 8:17)2. Schimbarea în Duhul minţii (II Corinteni 10:4-5)B. Gândirea creştină (gândul lui Hristos - Filipeni 2:5; I Corinteni 2:16)1. Înarmarea - înlocuirea gândurilor rele cu cele bune (I Petru 4:1; Coloseni 3:2; Filipeni3:13-15)2. Dumnezeu pune gânduri bune în noi (Neemia 7:5) şi are gânduri bune cu privire la noi(Ieremia 29:11; Filipeni 2:12)3. Gânduri sfinte, despre Dumnezeu şi lucrarea Lui (Psalmul 77:3,6; 92:5; 119:97,99;137:17; Ieremia 30:24; Eclesiastul 3:11) III. EXEMPLE BIBLICEA. Gânduri rele1. Fraţii lui Iosif – prima fază a păcatului (Genesa 50:20)2. Saul – căutări de înfăptuire a răului (I Samuel 18:25)3. Hazael- planuri rele în gânduri (II Împăraţi12:17)
  41. 41. 4. Amaţia – gândurile afectate de păcate (II Cronici 25:19)5. Haman – gândirea robită de mândrie (Estera 7:5; 8:5)6. Iuda – gândirea sub influenţă demonică (Ioan 13:3)7. Ucigaşii lui Ştefan – „reunuinea” gândurilor rele (Faptele Apostolilor 7:57)8. Irod – gânduri şi planuri rele (Faptele Apostolilor 12:4)B. Gânduri bune1. Maria – meditaţiile sfinte, resursele gândirii curate (Luca 2:19)2. Filipeni – a te gândi la fapte bune (Filipeni 4:6) ÎNCHEIERE1. Nu gândi rău, căci vei păcătui! (Proverbe 16:30)2. Gândeşte cu dragoste (I Corinteni 13:5; Filipeni 4:7); gândeşte-te la revenireaDomnului (Matei 24:44)
  42. 42. Faptele firii pământeşti Lecţia 27 NECREDINŢA INTRODUCERE1. Necredinţa este păcatul apărut şi manifestat în absenţa lui Dumnezeu şi prezenţadiavolului (Evrei 3:12); păcatul trăirii prin vedere (II Corinteni 4:18; 5:7)2. Credinţa nu înseamnă a crede orice (Proverbe 14:15) sau o religie oarbă (Matei 24:23;Marcu 7:5; Ieremia 17:5-7)3. Dumnezeu, Domnul Isus, ştie anticipat ce va crede orice om (Ioan 6:64; I Petru 2:7,10) I. PREZENTAREA. Ce este necredinţa?1. O stare a inimii, neacceptarea Cuvântului lui Dumnezeu (Ezechiel 6:9; I Ioan 5:10)2. O stare a minţii (II Corinteni 4:4). Dumnezeu e prezent prin Cuvânt, aşa trebuie crezut:Isaia 53:1)3. Un refuz făţiş, respingerea (Marcu 11:31)4. Trăirea fără Cuvânt - fărădelege (Galateni 2:20; Habacuc 2:4)B. Forme de manifestare1. În relaţia cu Dumnezeu (Psalmul 119:158; Ioan 12:37; 4:44)2. În relaţia de familie (Maleahi 2:10-17; Numeri 5:12,27; Ieremia 3:20)3. În slujbă (Ieremia 2:18; Luca 12:46)C. Efecte1. Provoacă stări de păcate (Osea 4:12; 5:2; Isaia 59:13; Faptele Apostolilor 14:2;17:5)2. Acceptarea minciunii (II Tesaloniceni 2:9-11)3. Rătăcirea (I Timotei 6:10,21)4. Lepădarea de credinţă (I Timotei 4:1; Apocalipsa 2:13)5. Nimicirea, chiar de n-o crezi (Plângerile lui Ieremia 4:12-13) II. ELIMINAREAA. Din viaţa personală1. Nu stărui în necredinţă (Romani 11:20,23)2. Roagă-te (Marcu 9:24; Psalmul 119:29)3. Ascultarea credinţei (Romani 1:5; 16:26) Eroii credinţei (Evrei 11)B. Din colectivitate1. Prin prezentarea Cuvântului (Romani 10:17)2. Prin semne (Ioan 4:48; Ioan 10:38; Exodul 4:1,8,9), dar nu la infinit (Luca 16:31)C. Din Univers1. Nimicirea (Iuda 5)2. Moartea în păcate (Ioan 8:24; Proverbe 2:22)3. Pierderea moştenirii veşnice (Evrei 3:19; Romani 3:3) III. EXEMPLE BIBLICEA. Necredinţă1. Sodoma şi Gomora: ginerii lui Lot – superficialitatea necredinţei (Genesa 19:14)2. Cele zece iscoade – frica necredinţei (Numeri 14:11)3. Israel – necredinţa ce aduce peeapsa (II Împăraţi 17:14-16)
  43. 43. 4. Ghedalia – necredinţa şi nevegherea (Ieremia 40:14)5. Fariseii –necredinţa provocată de necredinţă (Ioan 7:48; Faptele Apostolilor 6:7)6. Oamenii din Nazaret – necredinţa ce pierde (Matei 13:58)B. De la necredinţă la credinţă1. Iacov – credinţa în lucruri aparent fără speranţă (Genesa 45:26; 48:11)2. Moise – o clipă de neatenţie a credinţei (Numeri 20:12)3. Împărăteasa din Seba – credinţa ce creşte prin experienţă (I Împăraţi 10:7)4. Fraţii Domnului Isus – vremea necredinţei şi vremea credinţei (Ioan 7:5)5. Vameşii şi curvele – credinţa pentru mântuire (Matei 21:32)6. Toma – necredinţa ce poate fi înfrântă (Ioan 20:27)7. Ucenicii, la înviere – o necredinţă de grup (Faptele Apostolilor 26:8; Marcu 16:11)8. Pavel – de la necredinţă la o credinţă mare (I Timotei 1:13) ÎNCHEIERE1. Lumea e împărţită între credincioşi şi necredincioşi (I Corinteni 10:27; 14:23-24) şi aşava rămânea în final (Apocalipsa 21:8)2. Pedeapsa veşnică nu e pentru păcat, ci pentru necredinţă (Ioan 3:16,18,36), dar fericede cei care cred (Ioan 20:29)
  44. 44. Faptele firii pământeşti Lecţiile 28-29 HULA, BATJOCURA INTRODUCERE1. Hula reprezintă ocară, injurie, ponegrire, calomnie, blasfemie, batjocură, insultă, luareîn râs, bătaie de joc (II Petru 3:3) 2.Termeni biblici: hulă, batjocură, obrăznicie, defăimare, glume proaste, cuvinte stricate,vorbe ruşinoase, blesteme (Marcu 7:22; Romani 1:29-31; Efeseni 5:3-5; II Timotei 3:2-5). I. PREZENTARE (Iuda 15)A. Forme de manifestare (în şoaptă - Ioan 7:12; Iov 4:16 ; blesteme - Luca 22:63-65):1. În relaţia cu oamenii: a) superiori (Exodul 22:28) şi pentru părinţi (Marcu 7:6) b) semeni (Psalmul 15;35; 55:12-14; Matei 5:22) c) inferiori (Proverbe 14:31)2. În relaţia cu Dumnezeu, lucrurile sfinte (Exodul 20:7; Iacov 2:7; Galateni 6:7)3. În relaţia cu Satan, spiritele rele (II Petru 2:10; Iuda 9)B. Cauze (ispita de a huli)1. Stări de păcate: a) mândria (Proverbe 21:24) b) beţia (Proverbe 20:1) c) nebunia (Proverbe 1:22; Apocalipsa 16:9)2. Stări de ispită, încercare (Isaia 8:21; Proverbe 30:8; Iov 36:18)3. Păcatul cu voia, cea mai mare hulă (Numeri 15:30; Matei 12:31; Evrei 10:26-29; I Ioan5:16)C. Efecte1. Provoacă alte păcate, cearta (Proverbe 22:10)2. Nu permit pocăinţa (Proverbe 9:7; 13:1; 15:12)3. Este hulit Numele Domnului (Romani 2:24; II Samuel 12:14; I Petru 2:12)4. Atrag pedeapsa divină (Exodul 20:7) II. ELIMINARE („Binecuvântaţi şi nu blestemaţi!” - Romani 12:14)A. Din viata personală (nu fi un vas de ocară! - Romani 9:21; II Timotei 2:20)1. Eliberarea inimii, gândirii (Psalmul 62:4; Eclesiastul 10:20; Marcu 7:22)2. Eliminarea totală (Exodul 20:7; Isaia 58:7; Efeseni 4:29; 5:3-4; Coloseni 3:8)B. Din colectivitate (din familie, biserică, societate)1. Nu întoarce ocară pentru ocară (I Petru 2:19,23; 3:9)2. Nu accepta compania lor (Proverbe 22:10)3. Prin disciplinare (Proverbe 19:29; 21:11)C. Din Univers1. Pedepsire, răsplătire la fel (Psalmul 2:4; Proverbe 3:34; Ieremia 24:9)2. Nimicire veşnică - moartea a doua (Romani 1:32)D. Pozitia creştinului in faţa batjocurii1. Acceptare (I Petru 4:14)2.Suferinţă (Evrei 13:13; Faptele Apostolilor 5:41)3. Rugăciune (Luca 6:28) Eşti cel ce faci ocara, sau cel ce o suferi? (II Corinteni 7:12)
  45. 45. III. EXEMPLE BIBLICEA. Vechiul Testament1. Agar – um model rău pentru copii (Genesa 16:4-5)2. Fiul din tabără – o vinovăţie gravă (Leviticul 24:11,14,23)3. Core, Datan, Abiram – păcatul ce aduce moartea prematură (Numeri 16:30,11)4. Gaal fiul lui Ebed – o batjocură ce şi-a primit osânda (Judecători 9:27-28)5. Amoniţii – o batjocură şi o mare osândă (I Samuel 11:2)6. Goliat – omul mândru şi bajocoritor (I Samuel 17:10,25,36,45; II Samuel 21:21)7. Mical – femeia dispreţuitoare (II Samuel 6:20-23)8. Şimei – omul ce n-a putut să tacă (II Samuel 16:7-8)9. Copiii din Betel – copii pedepsiţi pe loc pentru batjocură (II Împăraţi 2:23)10. Sanherib – pedeapsa de a huli pe Domnul şi poporul Lui (II Împăraţi 19:22)11. Tobia – batjocura celor răi (Neemia 4:3-4)12. Soţia lui Iov – batjocura în moment de ispită (Iov 2:5,9)13. Prietenii lui Iov – botjocura celor ce nu înţeleg (Iov 19:3)B. Noul Testament1. Iudeii – batjocura celor răi împotriva credincioşilor (Faptele Apostolilor 13:45;Apocalipsa 2:9)2. Fiara – batjocura Diavolului şi a slujitorilor lui (Daniel 7:25; Apocalipsa 13:6) ÎNCHEIERE1. Dacă eşti sau ai fost batjocoritor (Faptele Apostolilor 26:11; I Timotei 1:13), dacă aistat pe scaunul din Psalmul 1:1, ieşi afară şi suferă ocara (Evrei 13:13)2. Dacă rabzi ocara, pe nedrept (Moise: Evrei 11:26), te aşteaptă cinstea (Isaia 61:7)
  46. 46. Faptele firii pământeşti Lecţia 30 NEDREPTATEA INTRODUCERE1. Nedreptatea este abaterea, eroarea, schimbarea, falsificarea sau orice altă neregulăintervenită în viaţa şi activitatea desfăşurată2. Dreptatea este păzirea legilor drepte ale Domnului (Ezechiel 18:9; Deuteronom 4:8);altfel nu înţelegi dreptatea Domnului (Romani 9:14)I. PREZENTAREA. Forme de manifestare (Plângerile lui Ieremia 3:36; Eclesiastul 3:16-17)1. Judecăţi (Psalmul 82:2-3; Exodul 23:7)2. Lipsă de înţelepciune (Proverbe 8:15)3. Mită (Deuteronom 16:19)4. Relaţii economice (Proverbe 10:2; Leviticul 19:35-36; Deuteronom 24:14; 25:16;Ieremia 22:13; Mica 6:11; Ezechiel 28:18)5. Relaţiile spirituale (Luca 11:42; Proverbe 18:5; Isaia 10:1)6. Relaţii frăţeşti (1 Tesaloniceni 4:6; Proverbe 18:19)B. Efecte1. Nedreptatea a) favoruri sau posesiuni temporare (Proverbe 10:2; 16:8) b) separarea prin moarte, înviere, judecată (Proverbe 13:23; Faptele Apostolilor24:15; 17:31; 1Corinteni 6:9)2. Dreptatea a) binecuvântare în viaţă P(roverbe 24:25) b) linişte, pace, moştenire veşnică (Isaia 57:2; Daniel 12:13) II. ELIMINAREA. Din viaţa personală1. Iubeşte dreptatea (Psalmul 112:5; Tit 2:12)2. Roagă-te cu credinţă (Psalmul 143:10; Psalmul 23:2)3. Urăşte nedreptatea (Mica 3:9)B. Din colectivitate1. Judecă drept (Leviticul 19:15; Proverbe 29:4)2. Suferă (I Corinteni 6:7; I Petru 2:19). Dumnezeu a lăsat o de vreme libertate (Habacuc1:3; Matei 5:45) pentru întoarcere, apoi judecă (Luca 18:7; I Corinteni 6:9) III. EXEMPLE BIBLICEA. Nedreptate1. Fiii lui Samuel – incapacitatea de a fi fudecători (I Samuel 8:3)2. Absalom – inducerea în eroare1( Samuel 15:3-6)3. Prietenii lui Iov – lipsa cunoaşterii problemei (Iov 13:7; 21:27; 42:7)4. Judecătorul nedrept – refuzul de a fi drept (Luca 18:6)5. Corintenii – nevoia oamenilor competenţi (1 Corinteni 6)
  47. 47. B. Dreptate1. Dumnezeu – marele şi dreptul judecător (Deuteronom 32:4; Psalmul 11:7; Evrei 6:10)2. Domnul Hristos – judecătorul de caz (Apocalipsa 19:11; Evrei 1:8)3. Moise - o judecată neoficială (Faptele Apostolilor 7:26)4. David – dreptatea, o calitate necesară celui ce conduce (II Samuel 8:15)5. Iosafat – un sistem judecătoresc în frică de Domnul (II Cronici19:5-11)6. Iov – un angajament al dreptăţii (Iov 27:4)7. Pavel – o slujire corectă (2 Corinteni 7:2) ÎNCHEIERE1. Regula dreptăţii (Luca 16:10)2. Trebuie să fim plini de cunoştinţa Domnului (Mica 3:8)3. Premierea divină (Mica 6:8)
  48. 48. Familii din Biblie Lecţia 1 INTRODUCERE INTRODUCERE1. Familia este comunitatea umană cea mai intimă în care trăiesc oamenii. Există familiiîn sens larg şi în sens restrâns (Genesa 42:33; 46:27)2. Vom analiza personajele biblice grupate pe familii (I Timotei 5:8), observându-le şi înviaţa extra familială (II Timotei 2:24-26; Tit 2:3-8) I. BIBLIA – STATUTUL FAMILIEIA. Reglementări între om şi Dumnezeu (Exodul 20:1-11)1. În „inimă”: credinţă, iubire (Deuteronom 30:16), închinare (Matei 4:10)2. În exterior: mărturisire (Romani 10:9), slujire (Deuteronom 10:12)B. Reglementări între oameni (Exodul 20:12-17)1. În cadrul familiei: soţ – iubire (Efeseni 5:25), soţie – supunere (Efeseni 5:22), copii –ascultare (Efeseni 6:1), părinţi – educaţie (Efeseni 6:4)2. În cadrul Bisericii: dragoste (I Tesaloniceni 4:9), colaborare în lucrare (I Petru 5:2)3. În cadrul societăţii: iubire de oameni (II Petru 1:7), mărturisirea Cuvântului (Marcu16:15) II. FAMILII DIN BIBLIE (Efeseni 3:15; Ieremia 2:4; 3:14)A. Familii credincioase (Proverbe 3:33b)1. Păstrarea rânduielii (I Petru 3:7), convieţuire în dragoste (I Petru 4:8), îngăduinţă(Coloseni 3:13)2. Fiecare are un statut aparte (Romani 14:12; II Timotei 3:16-17)B. Familii mixte1. Pe tine păstrează-te curat (I Timotei 5:22)2. Lasă pe Dumnezeu să lucreze în casa ta prin tine (Proverbe 14:1), fii un semn pentruei! (Ezechiel 12:2,11)C. Familii fără Dumnezeu (Proverbe 3:33a)1. Nici unul nu are o relaţie cu Dumnezeu (I Corinteni 15:33-34)2. Comportamentul e pe măsura caracterului (Romani 6:20-21; Matei 7:17-18)D. Celibatarii (fiecare cu darul lui - I Corinteni 7:7; Matei 19:12)1. Biblia nu învaţă trăirea unei vieţi izolate, ci libere (I Timotei 4:3; I Corinteni 7:36-37)2. Famenul – copac verde în Casa Domnului (Isaia 56:3-5). El trăieşte pentru Domnul (ICorinteni 7:32-35,38,40) ÎNCHEIERE1. Situaţia ideală: „Eu şi casa (familia) mea, vom sluji Domnului” (Iosua 24:15) – Atuncitoţi vor fi salvaţi, ca şi familia lui Noe (Genesa 7:1)2. Cazuri anacronice: familii blestemate, demonice, fără Dumnezeu (Proverbe 14:11;15:25) – Acestea rămân până îşi ating culmea nelegiuirii (Romani 9:22)3. Stări combinate - greu, dar cu Dumnezeu se poate, căci te ajută să rămâi curat (Iosif –Genesa 39:2-12; Estera 2:20) sau te scoate de acolo (Avraam – Genesa 12:2; fiul luiIeroboam – I Împăraţi 14:13)
  49. 49. Familii din Biblie Lecţiile 2-3 CEA DINTÂI FAMILIE INTRODUCERE1. Membrii primei familii: bărbat – Adam, primul om; femeie – Eva, prima soţie şimamă; copii - Cain, Abel, Set, alţi fii şi fiice2. Istorie biblică (Genesa 1:26-5:8). Localizarea geografică - Eden (Mesopotamia) I. ADAMA. Adam şi Dumnezeu (Adam a fost creat după chipul şi asemănarea divină - Genesa1:26; 2:7; Efeseni 4:22-24; şi înzestrat cu autoritate - II Timotei 2:13; Luca 10:9; al doileaAdam este Isus Hristos - Evrei 1:3; Romani 8:29)1. Relaţiile lui aveau la bază poruncile divine vorbite sau scrise (Genesa 2:16-17),completate şi modificate după căderea omului (Genesa 3:24); pedepse (Genesa 3:17-19);făgăduinţe (Genesa 3:15,21)2. Viaţa lui Adam: a) înainte de cădere: ascultare, colaborare şi împlinire (Genesa 2:19-23,25) b) după cădere: neascultare, colaborare cu Satana - „Cine ţi-a spus?”/De cineasculţi? (Genesa 3:10-13); învinuirea lui Dumnezeu - gândul satanic (Genesa 3:12);neprihănirea proprie (Genesa 3:17); pedeapsa (Genesa 3:17-19,23); suferinţa şi moartea(Genesa 5:5)B. Adam şi Eva (căsătoriţi de Dumnezeu cu acceptul lor - Genesa 2:21-24)1. Acţiuni comune: a) la bine – au primit porunci comune (Genesa 1:28-29; 2:23-24). Lucrareîmpreună cu Dumnezeu (Genesa 2:18-23) b) la rău – doar ei doi, fără Dumnezeu (Genesa 2:25). Consecinţele păcatului:frica, izgonirea din rai şi moartea comună (Genesa 3:7-10; 3:22-23)2. Acţiuni contrare - numai după păcat: învinuire (Genesa 3:12); stăpânire şi pedepsediferite (Genesa 3:16-19) Împreună şi după cădere (Genesa 3:20)C. Adam şi lumea din jur (Adam a fost aşezat în Eden - Genesa 2:15; ceilalţi oamenisunt peste tot - Faptele Apostolilor 17:26)1. Relaţia cu copiii continuarea făgăduinţei (Genesa 4:26). Jertfele (Genesa 4:3- 4)2. Alte relaţii: a) cu Satana - aparent indirecte (Genesa 3:6,12,13) b) cu lumea animală (Genesa 1:28; 2:20) c) muncă, activitate: înainte de cădere (Genesa 2:15-16), după cădere (Genesa3:17-19,23) II. EVAA. Eva şi Dumnezeu (Eva a fost creată pe măsura omului - Genesa 2:18,21)1. Ea a fost părtaşă aceloraşi porunci (Genesa 3:2-3), dar prin amăgire demonică le-acalcat (II Timotei 2:14), a manifestat voinţa liberă, poftă, mândrie - „negreşit!” (Genesa2:17), „oare?” (Genesa 3:1), „hotărât!” (Genesa 3:4)2. Relaţia cu Dumnezeu, după cădere (Genesa 3:13); pedeapsa şi făgăduinţa (Genesa3:15,16,22). Eva încearcă să refacă situaţia prin credinţă (Genesa 4:1,25)
  50. 50. B. Eva şi Adam1. Femeia „a condus” familia afară din rai (Genesa 3:6,17,24; Proverbe 14:1; I Timotei2:13)2. Alte amănunte: activităţi şi pedepse distincte (Genesa 2:16-19; I Timotei 2:11-12,15);îmbrăcăminte diferită (Genesa 3:21; Deuteronom 22:5; Genesa 3:7)C. Eva şi lumea din jur1. Eva şi copiii: a) „mama tuturor celor vii” (Genesa 2:21; 4:1-2,25; 5:4); b) o femeie a suferinţei (Genesa 3:16). A vrut totul în grădină şi a rămas fărănimic2. Vrăjmăşie veşnică cu şarpele, după colaborarea vinovată (Genesa 3:1,3-4,15) III. COPIII PRIMEI FAMILIIA. Cain (câştig, avere, primit – primul copil; profesia: plugar)1. Relaţia cu familia: a) cu părinţii: aproape inexistentă b) cu fraţii: stil demonic (I Ioan 3:12; Genesa 4:8)2. Relaţia cu Dumnezeu: o religie falsă (Genesa 4:3,5-7,9,13-14); a ieşit din faţaDomnului, din har (Genesa 4:13-16)3. Relaţia cu cei din jur - răzbunare (Genesa 4:23-24; Tit 3:3)B. Abel (trecere, suflare, plângere, tânguire – al doilea copil; profesia: păstor)1. Relaţia cu familia: a) cu părinţii Genesa 4:25) b) cu fraţii (Genesa 4:8)2. Relaţia cu Dumnezeu - o jertfă prin credinţă (Evrei 11:4); o relaţie ce continuă şi dupămoarte (Genesa 4:10).Abel - primul om cu raiul asigurat! (Genesa 4:4)C. Set (răsădire, locţiitor, răsplătire)1. Relaţia cu familia: a) cu părinţii: A rămas lângă ei (Genesa 5:6-8). Prin el a urmat sămânţa femeii(Genesa 4:25) b) cu fraţii: iniţiator în relaţia cu Dumnezeu (Genesa 4:25)2. Relaţia cu Dumnezeu: „a chemat numele Domnului” (Genesa 4:26) ÎNCHEIERE1. Familia instituită de Dumnezeu (Efeseni 3:15 şi) atacată de Satana (Genesa 3:15), darunită (Marcu 10:9)2. Prezenţa în rai depinde de ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu (Genesa 3:11). Omulaude glasul Domnului şi după căderea în păcat (Genesa 3:8).3. Fiecare persoană va răspunde personal în faţa lui Dumnezeu (Genesa 3:11). Existătotuşi un drum spre pomul vieţii - Isus Hristos (Genesa 3:22; Apocalipsa 22:2;Deuteronom 30:15)4. Bunătatea sau răutatea copiilor depinde de părinţi (moştenire şi educaţie) şi deatitudinea personală (I Corinteni 7:14; Ezechiel 18:20)

×