Cursuri buddhism - incepatori si intermediar

  • 1,492 views
Uploaded on

Cursuri buddhism

Cursuri buddhism

  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Be the first to comment
No Downloads

Views

Total Views
1,492
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0

Actions

Shares
Downloads
0
Comments
0
Likes
4

Embeds 0

No embeds

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
    No notes for slide

Transcript

  • 1. PARTEA INivel Începători 1
  • 2. Modulul 1PRINȚUL SIDDHATTHA DE LA NAȘTERE LARENUNȚARENaștereaÎn ziua cu lună plină din Mai, anul 623 î.e.n.1, în parcul Lumbini dinKapilavatthu, la granița Nepalului, s-a născut un nobil Prinț din clanularistocrat Sakya. Tatăl său era Regele Suddhodana, iar mama lui era ReginaMaha Maya. La șapte zile după nașterea copilului mama acestuia a murit,iar Maha Pajapati Gotami, sora mai mică a ei, care era de asemeneacăsătorită cu Regele Suddhodana, a devenit mama vitregă a prințului.Mare a fost bucuria poporului la nașterea acestui ilustru prinț. Un anumeascet, pe nume Asita, cunoscut ca și Kaladevala, a fost în mod specialmulțumit la auzul acestei fericite vești și, fiind tutorele regelui, a vizitatpalatul pentru a vedea pruncul regal.Preafericitul Rege a adus copilul pentru a-i arăta respectul cuvenit, dar,spre surpriza tuturor, acesta s-a întors și s-a oprit exact în dreptul ascetului.Imediat ascetul s-a ridicat de pe scaunul lui și prevăzând viitoarea măreție acopilului, l-a salutat cu mâinile împreunate. Când l-a onorat astfel, tatăl deasemenea l-a salutat în același mod.Marele ascet mai întâi a zâmbit, iar apoi a fost trist. Întrebat de ce areaceste sentimente amestecate, el a răspuns că a zâmbit din cauză că prințulva deveni, în cele din urmă, un Buddha și că a fost trist din cauză că elînsuși, având o datorie legată de moartea lui anterioară și de renaștereaîntr-un Plan Fără Formă – Arupaloka, nu va putea beneficia deînțelepciunea superioară a Celui Iluminat.Cursuri Buddhism21 Spre deosebire de era Creștină, era buddhistă începe de la moartea lui Buddha, la vârstade 80 de ani.
  • 3. Ceremonia NumeluiLa a cincea zi după nașterea Prințului, el a fost numit Siddhattha Gotama,ceea ce înseamnă „dorință îndeplinită”. Numele lui de familie era Gotama.În conformitate cu obiceiurile străvechi, mulți Brahmani învățați au fostinvitați la palat pentru a participa la această ceremonie a numelui. Printreei se aflau opt oameni distinși. Examinând caracteristicile copilului, șaptedintre ei au ridicat două degete, oferind o dublă interpretare, spunând căacest copil fie va ajunge un Monarh Universal, fi un Buddha.Dar cel mai tânăr dintre ei, Kondanna, care îi depășea pe ceilalți încunoaștere, a ridicat numai un singur deget și a afirmat cu tărie că prințulse va retrage definitiv din lume și va deveni un Buddha.Festivalul AratuluiUn incident remarcabil a avut loc în copilăria lui. A fost o experiențămentală nemaiîntâlnită de el, care mai târziu, în timpul căutării Adevărului,avea să-i servească drept cheie către Iluminare. Pentru a încurajaagricultura, regele a stabilit un Festival al Aratului. Era într-adevăr o ocaziefestivă pentru toți, întrucât și nobilii și oamenii obișnuiți, gătiți în haine degală, participau la această ceremonie.În ziua stabilită Regele, însoțit de curtenii săi, a mers pe câmp, luându-l cuel și pe tânărul Prinț cu îngrijitoarele lui. Punând copilul într-un baldachinprotejat, sub umbra răcoroasă a unui măr, spre a fi supravegheat deîngrijitoare, Regele lua parte în mod activ la Festival.Când festivalul era în toi, îngrijitoarele s-au îndepărtat puțin de Prinț,pentru a arunca o privire la minunatul spectacol. Profundul Prinț, matur înintelect, deși tânăr în ani, neavând nimeni grijă de el, stătea cu picioareleîncrucișate și concentrându-se asupra inspirării și expirării, a dobânditcapacitatea de a-și îndrepta mintea într-un singur punct și a dezvoltatPrimul Extaz – Jhana.Partea I - Nivel Începători 13
  • 4. În mijlocul distracției, îngrijitoarele și-au amintit deodată de îndatoririlelor și când l-au văzut pe Prinț absorbit în meditație, lovite de teamă și derespect totodată, au raportat imediat Regelui. Acesta s-a îndreptat repedecătre locul respectiv și văzându-l pe Prinț în postura meditativă, l-a salutatspunând: „Acesta, dragul meu copil, este al doilea salut al meu.”Tinerețea Prințului SiddhatthaCa și copil regal, fără îndoială că Prințul Siddhattha a primit o bunăeducație, cu toate că scripturile nu oferă nici un detaliu despre studiile lui.Fiind vlăstaru al unei rase războinice, probabil că el a fost pregătit în modspecial în arta războiului.La vârsta de 16 ani el s-a căsătorit cu frumoasa lui verișoară, PrințesaYasodhara, de aceeași vârstă cu el. După această fericită căsătorie, el a duso viață de lux, neavând cunoștință de vicisitudinile vieții de dincolo deporțile palatului.Despre această viață luxoasă de prinț, el spune: „Eram delicat, excesiv desensibil. Pe terenul tatălui meu, trei heleștee cu lotuși au fost amenajatespecial pentru mine. Într-unul înfloreau lotuși albaștri, roșii în altul și albiîn al treilea. Nu foloseam altfel de santal decât pe acela din Kasi. Turbanulmeu, hainele, tunica, pelerina, toate erau din Kasi. Zi și noapte, oapărătoare albă era ținută deasupra mea, astfel încât să nu fiu atins decăldură sau de frig, praf, frunze sau rouă”.„Aveam trei palate construite pentru mine – unul pentru anotimpul rece,unul pentru anotimpul cald și un altul pentru anotimpul ploios. În timpulcelor patru luni ploioase, locuiam în palatul pentru anotimpul ploios, fiinddistrat de cântărețe, fără a trebui să ies din palat. Așa cum în alte case li sedădea sclavilor și muncitorilor să mănânce terci din orez, în casa tatăluimeu li se dădea orez cu carne.”Cursuri Buddhism4
  • 5. RenunțareaOdată cu trecerea timpului, adevărul începea treptat să apară în conștiințalui. Natura lui contemplativă și compasiunea fără limite nu i-au permis săse desfete în plăcerile trecătoare ale traiului regal. El nu avea nici o durere,dar simțea o milă profundă pentru umanitatea în suferință. Din mijloculconfortului și al unei depline prosperități el a realizat universalitateasuferinței.Într-o zi măreață, ieșind din palat pentru a vedea lumea exterioară, el avenit în contact direct cu adevărata realitate a vieții. În limitele restrânseale palatului el a văzut numai partea frumoasă a vieții; partea întunecată,cunoscută oamenilor obișnuiți, fiindu-i ascunsă. Ochii lui ageri au întâlnitimaginea ciudată a unui bătrân uscățiv, a unei persoane bolnave, a unuicadavru și a unui ermit demn.Primele trei viziuni l-au convins de natura inexorabilă a vieții și de boalauniversală a umanității. A patra viziune i-a sugerat mijloacele pentrudepășirea suferințelor vieții și pentru atingerea calmului și a păcii.Realizând că plăcerile simțurilor, atât de prețuite de oamenii obișnuiți, nuau nici o valoare, și faptul că renunțarea în care se delectează înțelepții estefoarte prețioasă, el a decis să plece în lume în căutarea Adevărului și a Păcii.Când, după deliberări îndelungate, a luat această decizie finală, aparentfericita veste a nașterii unui fiu i-a fost transmisă. Contrar așteptărilor, elnu a fost copleșit de bucurie, ci l-a privit pe primul și unicul său fiu ca pe unimpediment. În mod normal, un tată obișnuit, ar fi primit foarte bine vesteaîmbucurătoare, dar prințul Siddhattha, nefiind doar un tată obișnuit, aexclamat: „Un impediment – rahu, s-a născut; o înlănțuire a răsărit”. Dinacest motiv copilul a fost numit Rahula de către bunicul său.Palatul nu mai era un loc potrivit pentru cel care avea să devină un Buddha.Venise timpul pentru plecarea lui.El a ordonat căruțașului favorit, Channa, să înhame calul Kanthaka, dupăcare s-a îndreptat spre apartamentele ocupate de către Prințesă.Deschizând ușa camerei, el a stat în prag, uitându-se liniștit la soția șicopilul lui care erau adormiți.Partea I - Nivel Începători 15
  • 6. Compasiunea pentru cei doi dragi lui, ca și pentru lumea întreagă îldominau în momentul plecării. El nu era îngrijorat de viitorul confortlumesc și de fericirea mamei și a copilului, întrucât ei aveau totul dinabundență și erau bine protejați.Lăsând totul în urmă, el a plecat din palat la miezul nopții și s-a îndepărtatîn beznă pe calul său, însoțit numai de căruțașul lui credincios. Ca unrătăcitor nevoiaș el a plecat în căutarea Adevărului și a Păcii.Acest punct de cotitură al vieții a avut loc la 29 de ani, când el și-a începutcălătoria istorică. El a călătorit departe și, trecând râul Anoma, s-a odihnitpe mal. Aici și-a ras părul și barba și, dându-i îmbrăcămintea și podoabelelui Channa, împreună cu instrucțiunile de a se reîntoarce la palat, el aîmbrăcat roba galbenă simplă a unui ascet și a dus o viață de sărăcievoluntară. Ascetul Siddhattha, care ca Prinț a trăit numai în lux, a devenitun rătăcitor sărac și fără adăpost, trăind numai din ceea ce îi dădeauoamenii caritabili, așa cum hotărâse el însuși.El nu avea un adăpost permanent. Un copac umbros sau o grotă singuraticăîi ofereau protecție ziua și noaptea. Desculț și cu capul descoperit el mergeaîn soarele arzător sau prin praful gros. Îmbrăcămintea lui nu era decât ozdreanță fără nici o valoare.Neavând nimic despre care să poată spune că-i aparține, în afară de bolulpentru colectarea mâncării și roba care abia îi acoperea corpul, el și-adedicat tot timpul și toată energia pentru descoperirea Adevărului.Întrebări1. Care este diferența în ani între Era Buddhistă și Era Creștină?2. Pentru ce avea Prințul construite trei palate?3. Ce anume l-a condus la renunțare pe Prințul Siddhattha?Cursuri Buddhism6
  • 7. Modulul 2CĂUTAREA ADEVĂRULUICăutareaCa un căutător a ceea ce este bun (kim kusalagavesi), a neîntrecutei stăride pace depline, el s-a apropiat de Alara Kalama, un reputat ascet, și i-aînvățat cu repeziciune doctrina. Cu această ocazie el a dezvoltat a șapteaArupa Jhana, ținutul Vidului (Akincannayatana), un avansat stadiu alconcentrării.Lipsit de invidie și încântat să audă de succesul elevului său, învățătorul l-aonorat punându-l pe același nivel cu el și spunând cu admirație:„Fericiți suntem, prietene, extrem de fericiți, pentru că ne uităm la un ascetdemn de respect ca tine. Doctrina, pe care eu o cunosc, o cunoști și tu;doctrina pe care tu o cunoști, o cunosc și eu. Așa cum sunt eu, tot așa ești șitu; așa cum ești tu, tot așa sunt și eu. Vino, prietene, și împreună săcălăuzim grupul asceților.”Dar ascetul Gotama nu a fost satisfăcut doar de pura concentrare mentală șide un sistem obișnuit, care nu conducea la Nibbana. Nemulțumit desistemul lui Kalama, el l-a părăsit și s-a apropiat de Uddaka Ramaputta,care l-a admis repede drept elev al său.Nu a durat mult până când inteligentul ascet Gotama a înțeles doctrina și aatins stadiul final al concentrării mentale, ținutul unde nu există niciPercepție, nici Lipsa Percepției (Neva sanna nasannayatana). Acesta estecel mai înalt stadiu al concentrării lumești, când conștiința devine atât desubtilă și de rafinată, încât nu se poate spune dacă există sau nu oconștiință. Bătrânii înțelepți nu au putut merge mai departe pe caleadezvoltării mentale.Atunci învățătorul l-a onorat pe ascetul Gotama, invitându-l să-i preia petoți discipolii și să fie învățătorul lor. El a spus:Partea I - Nivel Începători 17
  • 8. „Fericiți suntem, prietene, da, extrem de fericiți pentru că privim la unvenerat ascet ca tine! Doctrina, pe care Rama o știa, o știi și tu; doctrina pecare o știi, o știa și Rama. Așa cum era Rama, așa ești și tu; așa cum ești tu,așa era și Rama. Vino, prietene, de azi înainte vei conduce acest grup deasceți.”Dar el tot simțea că nu a terminat căutarea vieții lui. El căuta Nibbana,deplina încetare a suferinței. Nesatisfăcut nici de sistemul lui Ramaputta, ela plecat. A descoperit că nimeni nu deținea cunoștințele necesare pentru a-lînvăța ceea ce căuta, întrucât toți erau prinși în plasa ignoranței. El arenunțat la a mai căuta un ajutor extern, întrucât Adevărul și Pacea trebuiegăsite în interior.Lupta pentru iluminareDezamăgit, dar nu descurajat, ascetul Gotama, căutând incomparabila starea Păcii Supreme și rătăcind în ținutul Magadha, a ajuns la Uruvela, orașulcomercial al lui Senani. Acolo el a observat un anumit loc; o încântătoaredumbravă, un râu cu vaduri nisipoase, în apropiere fiind și un sat undeputea să-și cerșească hrana.Acest loc era numai bun pentru meditație. Atmosfera era pașnică, peisajuldin jur era plăcut, oferind o priveliște încântătoare. El a decis să sestabilească acolo, singur, pentru a-și atinge țelul urmărit.Auzind despre renunțarea lui, Kondanna, cel mai tânăr dintre Brahmaniicare i-au prezis viitorul, împreună cu patru fii ai celorlalți înțelepți –Bhaddiya, Vappa, Mahanama și Assaji – au renunțat și ei la lume,alăturându-se lui.În India antică, o mare importanță era acordată ritualurilor, ceremoniilor,penitențelor și sacrificiilor. Credința populară era că salvarea nu putea fiatinsă fără ducerea unei vieți de strict ascetism. În conformitate cu acestea,timp de șase ani el a dus o luptă supraumană practicând toate formele deausteritate severă; având ca rezultat faptul că delicatul lui corp ajunseseaproape un schelet. Cu cât își chinuia mai mult trupul, cu atât maiîndepărtat părea scopul lui.Cursuri Buddhism8
  • 9. Tentația lui Mara cel răuPrelungitele și chinuitoarele austerități s-au dovedit a fi total inutile.Singurul lor rezultat a fost consumarea energiei. Deși era aproape unsupraom din punct de vedere fizic, ținând cont de faptul că a fost crescut caun prinț, el abia mai făcea față puternicii solicitări la care se supunea.Formele lui grațioase erau acum de nerecunoscut. Pielea lui aurie devenisepalidă, sângele îi era uscat, tendoanele și mușchii îi erau smochiniți, ochiiîncețoșați și înfundați în orbite.În această fază critică, Mara s-a apropiat de ascetul Gotama și i-a spus:„Ești uscat și deformat. Aproape de tine este moartea. O mie de părți dintine aparțin morții; vieții i-a mai rămas doar o singură parte. Trăiește,bunule domn; viața este mai bună. Trăind poți acumula merit. Ducând oviață de celibat și oferind sacrificii focului, mult merit poate fi dobândit. Cevei obține prin această luptă? Grea este calea luptei, dificilă și nu ușor dedus la bun sfârșit.”El a răspuns:„O, cel Rău, rudă a celor nepăsători! Ai venit aici numai pentru tine. Nicimăcar o fărâmă de merit nu este de folos. Celor care au nevoie de merit,Mara, să le vorbești așa. Încrederea – Saddha, autocontrolul – Tapo,energia – Viriya și înțelepciunea – Panna sunt ale mele. De ce mă întrebipe mine, ce intenții am în legătură cu viața?”„Chiar și albiile râurilor vor fi secate de acest vânt. De ce nu s-ar uscasângele unuia care luptă astfel? Când sângele se usucă, bila și limfa seusucă și ele. Când carnea mi se evaporă, mintea mea devine din ce în ce maiclară. Cu atât mai ferme devin atenția, înțelepciunea și concentrarea mea.”„În timp ce trăiesc astfel, experimentând extrema suferință, mintea mea numai tânjește după plăcerile lumești. Iată puritatea unei ființe!”Dorințele simțurilor, Kama, sunt prima ta armată,A doua se numește Aversiune, Arati,A treia este Foamea și Setea – Khuppipasa,A patra este numită Lăcomie – Tanha,A cincea este Lenea și Indiferența, Thina-Middha,A șasea se numește Teama, Bhaya,A șaptea este Îndoiala, Vickiccha,Partea I - Nivel Începători 19
  • 10. A opta este Micimea și Încăpățânarea, Makkha-Thambha,A noua este Profitul – Labha, Lauda – Siloka, Onorurile – Sakkara șiFaima rău dobânditâ – Yasa,A zecea este apologia față de sine și disprețul față de ceilalți.„Aceasta este armata ta, oștirea celui Rău. Această armată, cel laș n-o poateînfrânge, dar cel care o învinge obține fericirea.”Această Munja (podoabă din iarbă care reprezintă ne-retragerea din fațaadversarului) eu o arăt! Ce câștigi de la viață în această lume? Mai bunăeste pentru mine moartea în luptă decât să trăiesc învins!” Cu acestecuvinte ascetul Gotama l-a îndepărtat pe Mara și și-a făcut o promisiunefermă de a-și atinge scopul – starea de Buddha.Calea de MijlocAscetul Gotama era de acum pe deplin convins, din experiența personală,de completa inutilitate a auto-mortificării. Abandonând-o pentrutotdeauna, el a adoptat un traseu independent – Majjhima Patipada –Calea de Mijloc.El și-a reamintit cum, atunci când tatăl său era la Festivalul Aratului și elstătea în umbra răcoroasă a unui măr, a atins prima stare extatică. Atuncis-a gândit: ei bine, aceasta este Calea către Iluminare!El a realizat că Iluminarea nu poate fi atinsă cu un trup secătuit de forțe. Înconcluzie, a mers și a mâncat ceva. Cei cinci asceți care îl urmau,dezamăgiți de această schimbare neașteptată a metodei, l-au părăsit și aumers la Isipatana, spunând că „ascetul Gotama a devenit delăsător, aabandonat lupta și s-a întors la o viață de confort”.Într-un moment crucial, când un ajutor ar fi fost foarte bine venit, singuriilui tovarăși l-au părăsit, dar el nu s-a descurajat. După o masă consistentăoferită de Sujata, o doamna generoasă, el a luat decizia fermă de a nu seridica de pe locul în care stătea, până când nu va atinge starea de Buddha.Cursuri Buddhism10
  • 11. IluminareaÎntr-o fericită noapte de Wesak, cum stătea sub renumitul copac Pippala laBuddha Gaya, cu mintea liniștită și purificată, în primul ceas al nopții el adezvoltat acea cunoaștere supranormală care i-a permis să-și aminteascăviețile trecute, Pubbenivasanussati Nana – Reminescența Vieților Trecute.În ceasul din mijloc el și-a dezvoltat clarviziunea supranormală în legăturăcu moartea și renașterea ființelor, Cutupapata Nana – PercepțiaDispariției și a Reapariției Ființelor.În ultimul ceas al nopții el și-a dezvoltat cunoașterea supranormală cuprivire la distrugerea patimilor, Asavakkhaya Nana și, înțelegând lucrurileașa cum sunt ele cu adevărat, a atins Perfecta Iluminare – SammaSambodhi.Atingând starea de Buddha la vârsta de 35 de ani, starea supremă aPerfecțiunii, el și-a devotat restul prețioasei sale vieți pentru a serviumanitatea, prin exemplu și prin precepte, nefiind mânat de nici un motivpersonal.Buddha a fost o ființă umană. El s-a născut ca om, a trăit ca om și tot ca oma luat sfârșit viața lui. Deși uman, el a devenit un om extraordinar –Acchariya Manussa. Buddha a pus un mare accent pe acest lucru, și nu alăsat nici un loc de îndoială pentru ca cineva să cadă în eroare gândind că afost o ființă nemuritoare. Nu există zeificare în cazul lui Buddha.De asemenea, Buddha nu a pretins că este o încarnare a lui Vishnu, nici nus-a autointitulat drept „salvator” care îi poate salva pe ceilalți prin salvarealui personală. Buddha și-a îndemnat discipolii să se bazeze numai pe eiînșiși pentru salvarea lor, întrucât și puritatea și iluzia nu depind decât deei înșiși.„Voi înșivă trebuie să faceți efortul. Tathagata sunt numai învățători”,spune Buddha. Cei care au atins starea de Buddha pot arăta calea, dar nerămâne nouă să urmăm acea cale pentru a ne salva.„A depinde de alții pentru propria salvare este un lucru negativ, dar adepinde numai de tine însuți este pozitiv”. A depinde de alții înseamnă arenunța la efortul propriu. Mai mult, Buddha nu pretinde monopolulasupra stării de Buddha, care de fapt nu reprezintă prerogativele uneipersoane speciale, sau dăruite cu grație divină, a unei persoane alese. El aPartea I - Nivel Începători 111
  • 12. atins cea mai înaltă stare a perfecțiunii la care poate aspira cineva și, fără aține nimic secret, el ne-a dezvăluit singura cale dreaptă care duce acolo.Conform învățăturilor lui Buddha, oricine poate poate aspira la starea deperfecțiune supremă, dacă are determinarea necesară și dacă facestrădaniile necesare acestui lucru. Ca om el a atins starea de Buddha și ademonstrat lumii întregi posibilitățile latente și puterea creativă a omului.În loc de a plasa un Zeu nevăzut și atotputernic deasupra omului și de a-lface pe om să servească această credință, el a ridicat valoarea umanității.El a fost acela care ne-a învățat că omul își poate obține Eliberarea desuferință prin propria lui strădanie, fără a depinde de un zeu și de preoțiiintermediari, sau de sacrificii și rugăciuni. El a fost acela care a arătat uneilumi egoiste idealul nobil al serviciului dezinteresat. El s-a revoltatîmpotriva sistemului degradant de caste și a susținut egalitatea întreoameni. El a afirmat că porțile succesului și ale prosperității au fostdeschise tuturor celor care aspiră la perfecțiune, de orice condiție ar fi,înaltă sau joasă, sfinți sau păcătoși.Indiferent de castă, culoare sau grad, el a creat un ordin de celibataripentru bărbați și pentru femei, care era „democratic în constituție șicomunist în distribuție”. El ne-a oferit completa libertate a gândirii și a vrutca noi să ne deschidem ochii pentru a vedea lucrurile așa cum sunt ele. El i-a consolat pe aceia care au suferit pierderi cu cuvintele lui.El s-a îngrijit de bolnavii părăsiți. I-a ajutat pe săracii care erau neglijați. Aînnobilat viața păcătoșilor și a purificat viețile corupte ale criminalilor. El i-a încurajat pe cei slabi, i-a unit pe cei divizați, i-a luminat pe ignoranți, i-aclarificat pe mistici, le-a fost ghid celor rătăciți, i-a ridicat pe oameniiobișnuiți și i-a făcut mai demni pe cei nobili. Săraci și bogați, sfinți saupăcătoși, toți l-au iubit deopotrivă. Regi despotici sau drepți, prinți și nobiliobscuri sau glorioși, bogătași generoși sau zgârciți, elevi aroganți sau umili,săraci nevoiași, asupriți, ucigași cruzi, curtezane disprețuite, toți aubeneficiat de cuvintele lui pline de înțelepciune și de compasiune.Exemplul său nobil a fost o sursă de inspirație pentru toți. Mesajul său dePace a fost vestit de toți cu o bucurie de nedescris și a fost o binefacereeternă pentru toți care au avut șansa de a veni sub influența lui blândă.Cursuri Buddhism12
  • 13. Întrebări1. Care sunt scuturile ascetului Gotama împotriva armatei lui Mara?2. Ce incident l-a făcut să adopte calea de mijloc?3. Care sunt cele trei feluri de cunoaștere pe care Buddha le-adezvoltat în timpul iluminării sale?Răspunsuri la modulul 11. Nașterea (623 Î.Chr.) + Viața (80 de ani) = -623+80 = 543 de ani2. Tatăl său a vrut ca el să devină un monarh al întregii lumi, în locde a renunța la viața lumească și de a deveni un Buddha.3. Vederea celor trei priveliști care semnifică realitatea suferinței șia patra viziune care înseamnă sfârșitul suferinței.Partea I - Nivel Începători 113
  • 14. Modulul 3CURÂND DUPĂ ILUMINAREUn cântec de bucurie – Udana GathaDe-a lungul multor nașteri în Samsara2 am hoinărit,Căutând, fără să găsesc, constructorul3 acestei case.Plină de suferință este nașterea repetată.O, constructorule de case, lucrarea ta a fost cunoscută.Nu vei mai construi nicio casă4 de acum,Toți căpriorii5 tăi sunt rupți,Grinzile6 sunt sfărâmate.Mintea a atins Necondiționarea7.Dobândită este Stingerea Dorințelor.~ Dhammapada 153, 154 ~Cele șapte săptămâni de după IluminareÎn benefica zi ce a precedat Iluminarea, Bodhisatta a mâncat niște terci culapte, oferit de o generoasă doamnă, pe nume Sujata. După Iluminare, timpde șapte săptămâni Buddha a postit, petrecându-și timpul sub copaculBodhi și în vecinătatea acestuia.Pe tot parcursul celei dintâi săptămâni, Buddha a stat sub copacul Bodhi,într-o singură postură, experimentând Extazul Eliberării – Vimutti Sukha.Cursuri Buddhism142 Existența3 Dorința, lăcomia4 Corpul5 Pasiunile6 Ignoranța7 Nibbana
  • 15. La sfârșitul celor șapte zile Buddha a ieșit din starea de concentrare și, înprimul ceas al nopții, a reflectat profund asupra Apariției Dependente –Paticca Samuppada, în sens direct, astfel: Când această cauză există,acest efect este; odată cu apariția acestei cauze, acest efectapare. În ceasul din mijloc al nopții, Buddha a reflectat în profunzimeasupra Apariției Dependente, în sens invers, astfel: Când această cauzănu există, acest efect nu este; odată cu încetarea acestei cauze,acest efect încetează.În cel de-al treilea ceas al nopții Buddha a reflectat în amănunțime asupraApariției Dependente în sens direct și invers, astfel: Când această cauzăexistă, acest efect este; odată cu apariția acestei cauze, acestefect apare; Când această cauză nu există, acest efect nu este;odată cu încetarea acestei cauze, acest efect încetează.De-a lungul celei de-a doua săptămâni, ca semn de recunoștință pentrucopacul Bodhi care i-a oferit adăpost în timpul luptei pentru Iluminare,Buddha a stat și a privit la el cu ochii nemișcați.În timpul celei de-a treia săptămâni, Buddha a mers încoace și încolo de-alungul unei poteci nestemate – Ratana Cankamana, în apropiere decopacul Boddhi.A patra săptămână și-a petrecut-o într-o cameră nestemată –Ratanaghara, meditând asupra Abhidhamma. În a cincea săptămână el astat sub copacul Ajapala Banyan, în apropiere de copacul Bodhi. AiciBuddha a stat într-o singură postură timp de șapte zile, bucurându-se deExtazul Eliberării.Atunci când a ieșit din această stare de concentrare, un anumit Brahman,plin de sine, s-a apropiat de Buddha și l-a întrebat astfel: „Pentru ce,venerabile Gotama, devine cineva Brahman și care sunt condițiile care-l facun Brahman?”Atunci Cel Binecuvântat a rostit acest imn de bucurie:„Acel Brahman care a renunțat la rău, fără regrete – huhunka, eliberat detoate contaminările, care posedă autocontrol, versat în cunoaștere, care atrăit o Viață Sfântă – acela pe bună dreptate se poate numi Brahman.Pentru acela nu mai există orgoliu nicăieri în această lume.”Partea I - Nivel Începători 115
  • 16. Conform Comentariilor Jataka, în timpul șederii sub acest copac au venitcele trei fiice ale lui Mara – Tanha, Arati și Raga, pentru a-l ademeni peBuddha.De sub copacul Ajapala Banyan, Buddha s-a îndreptat către copaculMucalinda, unde a petrecut a șasea săptămână. Aici, de asemenea, Buddhaa stat timp de șapte zile bucurându-se de Extazul Eliberării. În acel timp, apornit deodată, pe neașteptate, o ploaie mare. O vreme ploioasă șiîntunecată, cu vânturi reci, a ținut toate cele șapte zile.Atunci Mucalinda, regele șarpe, ieșind din adăpostul lui și încolăcindu-se înjurul corpului Celui Binecuvântat de șapte ori, a rămas ținându-și marea luiglugă deasupra capului lui Buddha, astfel încât acesta să nu fie atins derăceală, de căldură, de tăuni, țânțari, reptile, vânt sau soare.La sfârșitul celor șapte zile, Mucalinda văzând cerul senin, fără nici un nor,s-a desfăcut din jurul corpului Celui Binecuvântat și, părăsindu-și forma deșarpe, s-a transformat într-un tânăr care a stat în fața lui Buddha cumâinile împreunate.Atunci Buddha a rostit acest cântec de bucurie: „Fericită este izolareapentru acela care este mulțumit, pentru acela care a auzit Adevărul șipentru acela care vede. Fericire înseamnă bunăvoința în această lume și totașa și moderația față de toate ființele vii. Fericire este non-atașamentul,trecerea dincolo de dorințele simțurilor. Suprimarea gândului «Eu sunt»este într-adevăr cea mai mare fericire”.A șaptea săptămână Buddha a petrecut-o la copacul Rajayatana. și aici el astat timp de o săptămână într-o singură postură, bucurându-se de ExtazulEliberării.Primii doi convertițiÎn acea vreme, doi comercianți, Tapassu și Bhalluka din Ukkala (Orissa)călătoreau spre orașul lor natal. Atunci un Devata, care era rudă de sângecu acești doi comercianți, le-a vorbit după cum urmează: „Cel Binecuvântat,bunii mei domni, poposește la poalele copacului Rajayatana, aflându-seimediat după Iluminarea sa. Mergeți și serviți-l cu făină și cu fagure demiere. El vă va duce către bunăstare și fericire pentru o lungă perioadă”.Cursuri Buddhism16
  • 17. După aceasta cei doi comercianți, Tapassu și Bhalluka, au luat cu ei făină șifagure de miere și, apropiindu-se de Buddha, au spus:„Fie ca Cel Preafericit să accepte această făină și acest fagure de miere, și săne îndrume către bunăstare și fericire!” Atunci a răsărit în mintea CeluiBinecuvântat gândul: „Cei ce sunt Tathagata nu acceptă hrana cu mâinilelor. Cum voi accepta această făină și acest fagure?”Gândul lui fiind auzit și înțeles de cei patru Măreți Regi, aceștia i-au oferitpatru boluri de piatră, din patru direcții, spunând:„Fie ca Cel Binecuvântat să accepte în aceste boluri făina și fagurele demiere!”Cel Binecuvântat a acceptat cele patru boluri, primind în ele făina șifagurele, după care a mâncat din ele. Când Buddha a terminat de mâncat,cei doi comercianți s-au prosternat la picioarele lui și au spus:„Noi, Doamne, căutăm refugiu în Buddha și în Dhamma. Fie ca CelBinecuvântat să ne considere ca discipoli laici care și-au aflat refugiul,începând de astăzi și până la moarte!”Cei doi au fost primii care au rostit formula: „Buddham saranamgacchami, Dhammam saranam gacchami”.Întrebări:1. De ce a reflectat Buddha la Paticca Samuppada și în sens directși în sens invers?2. Privind cu ochii imobili la copacul Boddhi, care a fost prima lecțiemorală pe care Buddha ne-a arătat-o?3. Care este fericirea împărtășită de Buddha Regelui șarpe,Mucalinda?Partea I - Nivel Începători 117
  • 18. Răspunsuri la Modulul 21. Saddha (Încrederea), Tapo (Autocontrolul), Viriya (Energia) șiPanna (Înțelepciunea).2. Amintirea vremurilor din copilărie când a stat sub un măr,atingând primul Extaz.3. Amintirea Nașterilor Anterioare; Percepția asupra Dispariției șiReapariției Ființelor și Cunoașterea asupra Distrugerii Patimilor.Cursuri Buddhism18
  • 19. Modulul 4BUDDHA ÎȘI EXPUNE ÎNVĂȚĂTURILEInvitație pentru a preda DhammaLa terminarea perioadei de post, în timp ce Buddha era angajat în meditațiesolitară, i-a venit următorul gând:„Cu dificultate am putut înțelege Dhamma. Nu este nevoie să o proclamacum. Această Dhamma nu este ușor de înțeles de către cei care suntdominați de plăcere și de ură. Cei conduși de plăcerea simțurilor, învăluițide o masă întunecată, nu văd această Dhamma, care merge împotrivacurentului, absconsă, profundă, dificil de perceput și subtilă.”În cele din urmă mintea lui s-a înclinat către inacțiune și nu către a-i învățaDhamma pe ceilalți. După acest lucru o ființă celestă numită BrahmaSahampati, citind gândurile Celui Binecuvântat, și temându-se că lumea arputea pieri dacă nu va auzi Dhamma, s-a apropiat de Buddha și l-a invitatsă predice Dhamma.Ea a făcut o remarcă înțeleaptă:„În timpurile străvechi a apărut în Magadha o Dhamma, impură, creată decătre cei corupți. Deschide această Ușă către Nemurire. Fie ca ei ei să audăDhamma, înțeleasă de Cel Fără de Pată! Așa cum cineva care stă pe vârfulunui munte stâncos se uită la oamenii din jur, tot așa fie ca ÎnțeleptulAtotvăzător să se ridice în acest palat al Dhammei!”„Fie ca Cel Fără de Regrete să-i ia în considerare pe oameni, afundați însupărare și copleșiți de naștere și de decădere.”„Ridică-te tu, Eroule, învingătorule în luptă, conducătorule de caravane, Celfără de păcat, și umblă în lume! Fie ca Cel Binecuvântat să expunăDhamma! Vor fi și din aceia care vor înțelege Doctrina!”Când Brahma Sahampati l-a implorat pe Buddha pentru a treia oară, el acercetat lumea cu Privirea de Buddha. Inspectând lumea el a perceput ființecu puțin praf în ochii lor, ca și ființe cu mult praf în ochi, cu un intelectPartea I - Nivel Începători 119
  • 20. ascuțit sau mărginit, cu caracteristici bune și rele, care sunt ușor și caresunt dificil de învățat, și câțiva care trăiesc cunoscând pericolele răului șiale unei vieți viitoare.Atunci Buddha a acceptat invitația lui Brahma Sahampati și a spus:„Deschise lor sunt Ușile către Nemurire. Fie ca aceia care au urechi să aibăîncredere. Fiind conștient de slăbiciunile care există, o Brahma, nu ampredicat printre oameni această glorioasă și minunată Dhamma.”Încântatul Brahma gândind - „Eu însumi l-am convins pe Cel Binecuvântatsă expună Dhamma”, l-a salutat cu respect și a dispărut imediat.Pe drumul către Benares pentru a predica Dhamma„Cui am să predau Dhamma mai întâi? Cine va înțelege Dhamma mairepede?” au fost primele gânduri care i-au venit lui Buddha înainte de a seangaja în nobila lui Misiune.„Ei bine, ar fi Alara Kalama, care este învățat, deștept, înțelept și caretotdeauna a avut puțin praf în ochi. Ce-ar fi dacă lui i-aș spune mai întâidespre Dhamma? El ar înțelege Dhamma repede.”Deodată o zeitate apăru înaintea lui și spuse:„Doamne! Alara Kalama a murit acum o săptămână.” Cu Privirea Sa Divină,el a văzut că așa era. Apoi s-a gândit la Uddaka Ramaputta. Imediat altăzeitate l-a informat că și acesta murise, cu doar o seară înainte. Cu PrivireaSa Divină, Buddha și-a dat seama că și acest lucru era adevărat.În cele din urmă el s-a gândit la cei cinci Bhikkhu care l-au însoțit în timpulluptei pentru Iluminare. Cu privirea lui paranormală el a perceput căaceștia stăteau în Parcul Căprioarei, la Isipatana, în Benares. Așa căBuddha a mai stat cât a dorit la Uruvela, după care s-a îndreptat cătreBenares.Între Gaya și Bodhi, Upaka, un ascet rătăcitor, l-a văzut pe Buddhacălătorind pe drum, și i-a spus:Cursuri Buddhism20
  • 21. „Extrem de limpezi sunt simțurile tale, prietene! Pură și curată esteînfățișarea ta. În numele cui ai renunțat, prietene? Cine este învățătorultău? A cui doctrină o practici?”Buddha a răspuns:„Am depășit toate obstacolele, totul îmi este cunoscut.Sunt detașat de toate, am renunțat la tot.Sunt cu totul cufundat în distrugerea poftelor (starea de Arahant).Înțelegând totul doar prin mine însumi, pe cine aș putea numiînvățătorul meu?Nici un învățător nu am,și nu există nimeni egal mie.În toată lumea, incluzând zeii, nu am nici un rival.Sunt cu adevărat un Arahant în această lume.Sunt cu adevărat un învățător neîntrecut.Sunt unicul Iluminat pe deplin.Sunt calm și liniștit.Pentru a porni roata Dhammei, merg în orașul lui Kasi.În această lume oarbă,Voi bate tobele Nemuririi.”„Deci, prietene, tu spui că ești un Arhat, un Cuceritor fără limite?” aîntrebat Upaka. „Ca mine sunt cuceritorii care au ajuns la eradicareatuturor Contaminărilor. Am învins toate condițiile rele. De aceea, Upaka,mă numesc Cuceritor”, a replicat Buddha.„Ar putea fi așa, prietene”, remarcă tăios Upaka și, clătinând din cap, seîndepărtă. Neperturbat de acest prim eșec, Buddha a mai rătăcit din loc înloc, ajungând în cele din urmă în Parcul Căprioarei din Benares.Cei cinci călugări, care îl văzuseră de departe venind către ei, s-au înțeles sănu-i acorde respectul cuvenit datorită faptului că interpretaseră greșitschimbarea lui din timpul luptei pentru Iluminare. Dar, pe măsură ceBuddha se apropia, personalitatea lui era în așa fel încât ei s-au simțitobligați să-l primească cu onoarea cuvenită. În orice caz, ei i s-au adresat penume sau cu denumirea de „avuso” (prieten), o formă de adresare folosităîn general pentru tineri.Cel Binecuvântat i-a sfătuit să nu i se mai adreseze așa, întrucât el a atinsstarea de Buddha. Dar călugării, sceptici, au refuzat să-l creadă. El le-a spusPartea I - Nivel Începători 121
  • 22. din nou, pentru a doua și pentru a treia oară. și din nou, călugării au refuzatsă recunoască superioritatea lui.În cele din urmă, Buddha a spus:„Aveți voi știință, Bhikkhu, de vreo ocazie în care v-am mai vorbit euastfel?”„Nu, într-adevăr, Doamne!”„O, Bhikkhu, Tathagata nu trăiește în lux, el nu a renunțat la luptă și nu aadoptat o viață de abundență. Tathagata este plin de solemnitate, el este peDeplin Iluminat. Ascultați acestea, voi Bhikkhu! Starea de imortalitate afost atinsă. Vă voi instrui și vă voi învăța Dhamma.Dacă veți acționa conform instrucțiunilor mele, nu după multa vreme vețirealiza, prin intermediul propriei voastre înțelepciuni intuitive, și apoi vețiatinge chiar în această viață, starea supremă a Vieții Sfinte, de dragul căreiafiii familiilor nobile renunță pe bună dreptate la averile lor pentru o viațăde rătăcitor.”A fost un discurs onest, rostit de gura sacră a lui Buddha. Învățații călugări,deși de neclintit în vederile lor, erau acum pe deplin convinși de măreațarealizare a lui Buddha și de competența lui în a fi ghidul lor spiritual.Pe doi dintre ei Buddha i-a instruit, în timp ce trei au plecat să cerșeascămâncare. Cu ceea ce au adus s-au întreținut toți șase. După aceia i-a instruitpe ceilalți trei, în timp ce doi s-au dus la cerșit. La fel, cu ceea ce au adus s-au îndestulat toți șase.Dhammacakkappavattana Sutta a fost primul discurs pe care Buddhal-a rostit în fața lor. Auzindu-l, Kondanna, cel mai bătrân, a atins Sotapatti,primul stadiu al Sfințeniei. Ceilalți patru au atins Sotapatti mai târziu.După ce au auzit Anattalakkhana Sutta, care vorbește despre lipsa unuisuflet independent, toți cei cinci au atins starea de Arhat, stadiul final alSfințeniei.Cei cinci călugăriCei cinci Bhikkhu care au atins astfel starea de Arhat și au devenit primiidiscipoli au fost Kondana, Bhaddiya, Vappa, Mahanama și Assaji. KondanaCursuri Buddhism22
  • 23. era cel mai tânăr dintre cei opt Brahmini invitați pentru ceremonianumelui, singurul care prevăzuse că prințul va deveni în mod sigur unBuddha. Ceilalți patru erau fiii a patru dintre ceilalți șapte Brahmini.Acești cinci Brahmini s-au retras în pădure ca asceți, așteptând renunțareaPrințului Siddhattha și, la Uruvella, ei l-au însoțit în timp ce se străduia săatingă starea de Buddha. Dar atunci când el a renunțat la posturi și lapenitențe, ei l-au părăsit, plecând la Isipatana. Curând după plecarea lor, ela atins starea de Buddha. Trecuseră șapte săptămâni de la Iluminarea lui,când Buddha a vizitat Isipatana și le-a expus doctrina.Venerabilul Kondana a devenit primul Arhat și un membru senior alcomunității Sangha. Dintre cei cinci, Venerabilul Assaji a fost acela care l-aconvertit pe Sariputta, primul conducător al discipolilor lui Buddha.Întrebări1. De ce era buddha rezervat în a preda despre Dhamma?2. Ce l-a făcut să se răsgândească și să predice Dhamma?3. După care discurs au atins cei cinci călugări stadiul final alSfințeniei?Răspunsuri la modulul 31. Pentru a se asigura de valabilitatea relației care spune că aparițiaunei Cauze dă naștere la un Efect, iar odată cu încetarea Cauzei,are loc încetarea Efectului.2. Recunoștință, datorită faptului că acel copac Bodhi l-a adăpostitpe Buddha în timpul luptei pentru Iluminare.3. Fericirea acelora care sunt mulțumiți, care aud și văd Adevărul,care au moderație față de toate ființele, care nu au nici unatașament, trecând dincolo de lumea simțurilor și a conceptuluide „Eu sunt”.Partea I - Nivel Începători 123
  • 24. Modulul 5PRIMUL DISCURSDHAMMACAKKAPPAVATTANA SUTTAAstfel am auzit:Odată Cel Binecuvântat ședea în Parcul Căprioarei din Isipatana, lângăBenares. Atunci Cel Binecuvântat s-a adresat celor cinci Bhikkhu după cumurmează:„Există două extreme (Anta) care ar trebui evitate de către un pustnic.”„Atașamentul constant de Plăcerile Simțurilor (Kamasukhallikanuyoga),care este josnic, vulgar, lumesc, înjositor și care nu aduce nici un profit,p r e c u m ș i d e p e n d e n ț a c o n s t a n t ă d e A u t o M o r t i f i c a r e(Attakilamathanuyoga), care este dureroasă, înjositoare și fără de profit.”„Evitând aceste două extreme, o Bhikkhuși, Tathagata a descoperit Calea deMijloc (Majjhima Patipada), care promovează vederea, cunoașterea, Pacea(Vupasamaya), Înalta Înțelepciune (Abhinnaya), Iluminarea(Sambodhaya) și Nibbana (Nibbanaya).”„Care este, o Bhikkhuși, această Cale de Mijloc pe care Tathagata adescoperit-o și care promovează vederea, cunoașterea, pacea, ÎnaltaÎnțelepciune, Iluminarea și Nibbana?”„Ea este Nobila Cale Octuplă, și anume:‣ Înțelegerea Corectă (Samma Ditthi), Gândirea Corectă (SammaSankappa),‣ Vorbirea Corectă (Samma Vaca), Acțiunea Corectă (SammaKammanta), Existența Corectă (Samma Ajiva),‣ Efortul Corect (Samma Vayama), Atenția Corectă (Samma Sati),Concentrarea Corectă (Samma Samadhi).Cursuri Buddhism24
  • 25. Aceasta, o Bhikkhuși, este Calea de Mijloc pe care Tathagata a descope-rit-o.”1. „Acum, o Bhikkhuși, acesta este Nobilul Adevăr al suferinței:Nașterea este suferință, bătrânețea este suferință, boala este suferință,moartea este suferință, a fi împreună cu ceva neplăcut este suferință, a fiseparat de ceva plăcut este suferință, a nu avea ceea ce dorești estesuferință, pe scurt, cele cinci Agregate ale Atașamentului sunt suferință.”2. „Acum, o Bhikkuși, acesta este Nobilul Adevăr al cauzeisuferinței:Este dorința aceea care produce renașterea, însoțită de agățareapătimașă, care întâmpină aceste vieți. Este pofta după plăcerile simțurilor,Kamatanha, dorința de a deveni, Bhavatanha și dorința de anihilare,Vibhavatanha.”3. „Acum, o Bhikkhuși, acesta este Nobilul Adevăr al încetăriisuferinței:El este separarea completă și distrugerea acestor pofte, abandonarea lor,renunțarea, eliberarea și detașarea.”4. „Acum, o Bhikkhuși, acesta este Nobilul Adevăr al Căii care ducela încetarea suferinței:Această cale este Nobila Cale Octuplă, și anume Înțelegerea Corectă,Gândirea Corectă, Vorbirea Corectă, Acțiunea Corectă, Existența Corectă,Efortul Corect, Atenția Corectă, Concentrarea Corectă.”1.„Acesta este Nobilul Adevăr al Suferinței – Dukkha Ariya Sacca”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Nobil Adevăr al Suferinței ar trebui sa fie înțeles – Parinneyya”Partea I - Nivel Începători 125
  • 26. Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Nobil adevăr al Suferinței a fost înțeles – Parinnata”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.2.„Acesta este Nobilul Adevăr al Cauzei Suferinței – Dukkha SamudayaAriya Sacca.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Adevăr al Cauzei Suferinței ar trebui eradicat – Pahatabba.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Adevăr al Cauzei Suferinței a fost eradicat – Pahinam”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.3.„Acesta este Nobilul Adevăr al Încetării Suferinței – Dukkha NirodhaAriya Sacca.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Nobil Adevăr al Încetării Suferinței ar trebui realizat – Sacchikatabbam.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Nobil Adevăr al Încetării Suferinței a fost realizat – Sacchikatam.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.Cursuri Buddhism26
  • 27. 4.„Acesta este Nobilul Adevăr al Căii care duce la Încetarea Suferinței –Dukkha Nirodhagamini Patipada Ariya Sacca.”„Acest Nobil Adevăr al Căii care duce la Încetarea Suferinței ar trebuidezvoltat – Bhavetabbam.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Acest Nobil Adevăr al Căii care duce la Încetarea Suferinței a fost dezvoltat– Bhativam.”Astfel, o Bhikkhuși, relativ la lucruri nemaiauzite până acum, a răsărit înmine vederea, cunoașterea, înțelepciunea, înțelegerea și lumina.„Atât timp cât adevărata cunoaștere absolută a acestor Patru AdevăruriNobile, cu cele trei aspecte și 12 moduri nu mi-a fost clară, eu nu am admisfaptul că, în această lume, cu zei, Mara-și și Brahma-și, printre asceți șipreoți, zei și oameni, am dobândit Incomparabila, Suprema Iluminare.”„Atunci când, o Bhikkhuși, adevărata cunoaștere absolută în ceea ceprivește aceste Patru Adevăruri Nobile, cu cele trei aspecte și 12 moduri,mi-a fost perfect clară, numai atunci am recunoscut în această lume, cu zei,Mara-și și Brahma-și, printre asceți și preoți, zei și oameni, că am dobânditIncomparabila, Suprema Iluminare.”„Și acestea au ridicat în mine cunoaștere și înțelegere – de nezdruncinateste eliberarea minții mele, aceasta este ultima mea naștere, și nu va mai firenaștere.”Acestea au fost cuvintele celui Binecuvântat, iar cei cinci Bhikkhu,încântați, le-au aplaudat. În timp ce această doctrină era expusă, înVenerabilul Kondana a răsărit „ochiul fără de praf, fără de pată alAdevărului”, și anume că „orice ar apare, totul va pieri, în mod inevitabil”.Când Buddha a expus această Dhammacakka, zeitățile legate de pământ auexclamat: „Această minunată Dhammacakka, care nu a putut fi predicatăde nici un ascet, preot, zeu, Mara sau Brahma, în această lume, a fostexpusă de către Cel Binecuvântat în Parcul Căprioarei din Isipatana, lângăBenares”.Partea I - Nivel Începători 127
  • 28. Auzind aceasta, spiritele Deva din Catummaharajika, Tavatimsa, Yama,Tusita, Nimmanarati, Para-nimmitavasavatti; Brahma-șii din BrahmaParisajja, Brahma Purohita, Maha Brahma, Parittabha, Appamanabha,Abhassara, Paritta-subha, Appamanasubha, Subhakinha, Vehapphala,Aviha, Atappa, Sudassa, Sudassi și Akanittha, de asemenea au slobozitacelași strigăt de bucurie.Atunci, chiar în acel moment, chiar în acea clipă, strigătul s-a întins tocmaipână în ținutul Brahma. Cele zece mii de lumi s-au zguduit, s-au clătinat șiau tremurat violent.O lumină radiantă, depășind strălucirea spiritelor Deva, a apărut în lume.Atunci, Cel Binecuvântat a spus:„Prieteni, Kondanna a înțeles cu adevărat. Prieteni, Kondanna a înțelesîntr-adevăr.” De atunci înainte Kondanna a fost numit Annata Kondanna.Întrebări1. Care sunt cele două extreme?2. Care sunt manifestările Căii de Mijloc?3. De ce este Nobila Cale Octuplă unică?Răspunsuri la modulul 41. El a simțit ca acei care sunt copleșiți de plăcere sau ură nu potînțelege cu ușurință Dhamma.2. Invitația pe care i-a făcut-o Brahma Sahampati de a predicaDhamma, și vederea lui de Buddha.3. După auzirea discursului despre lipsa unui suflet independent(Anattalakkhana Sutta).Cursuri Buddhism28
  • 29. Modulul 6ACTIVITATEA DE MISIONARConvertirea lui YasaÎn Benares trăia un tânăr numit Yasa, fiul unui milionar, care ducea o viațăfoarte luxoasă în casa lui. Realizând zădărnicia unei vieți lumești, el a fugitde acasă într-o noapte și s-a îndreptat spre Isipatana, unde se afla Buddha.Buddha, văzându-l, l-a invitat în apropierea lui și i-a spus despre Dhamma.Auzindu-i vorbele, Yasa a atins mai întâi Sotopatti, iar mai apoi a devenitun Arahant.Suferindul tată, care își căuta fiul dispărut, de asemenea ajunse în preajmalui Buddha și, ascultând Dhamma de la el, a devenit primul discipol laic(Upasaka) care a căutat refugiu în Buddha, Dhamma și Sangha. El i-ainvitat pe Buddha și pe venerabilul Yasa în casa lui pentru a le oferimilostenie. Când Buddha i-a vizitat casa și a expus Dhamma, venerabilamamă a lui Yasa și fosta soție a acestuia, de asemenea și-au căutat refugiulîn Buddha, Dhamma și Sangha. Ele au fost primele doua femei discipollaice (Upasika).Venerabilul Yasa avea 54 de prieteni. Auzind de convertirea lui Yasa, ei deasemenea au intrat în Ordin și au atins starea de Arahant.Povețele pentru primii misionariPe când erau 60 de Arahanți în lume, în afara de Buddha, cel Binecuvântata rostit următoarele cuvinte memorabile și i-a îndrumat în diverse direcțiipentru a propaga sublima Dhamma:„Eliberat sunt eu, o Bhikkhu-și, de toate legăturile, fie ele divine sauumane. La fel și voi, Bhikkhu-și sunteți eliberați de toate legăturile, divinesau umane.”Partea I - Nivel Începători 129
  • 30. „Mergeți, voi Bhikkhu-și, pentru binele celor mulți, pentru fericirea celormulți, din compasiune pentru lume, pentru binele, beneficiul și fericireazeilor și a oamenilor. Fie ca să nu meargă doi dintre voi în aceeași direcție.Predicați, voi Bhikkhu-și, Dhamma, minunată la început, minunată înconținut și minunată la sfârșitul ei; în spiritul și în litera ei. ProclamațiViața Sfântă, în întregime perfectă și pură.”„Există ființe cu puțin praf în ochii lor, care, dacă nu vor auzi despreDhamma, se vor prăbuși. Ei vor fi aceia care vor înțelege Dhamma.”„Și eu voi merge la Uruvela, în Senanigama, pentru a predica Dhamma.”Cu aceste cuvinte Buddha i-a trimis pe primii 60 de discipoli în diferitedirecții.Conversia a 30 de tineriCum era vremea anotimpului ploios, Buddha și-a petrecut prima saRetragere la Benares. Imediat după aceasta, el s-a îndreptat spre Uruvela.Pe drum, s-a odihnit la rădăcinile unui copac.Tot atunci, 30 de tineri fericiți, împreună cu soțiile lor, au mers la iarbăverde pentru a se distra. Din cauză că unul dintre ei nu avea o soție, el amers însoțit de o curtezană. În timp ce se distrau, această femeie s-aascuns. Căutând-o, tinerii l-au întrebat pe Buddha dacă nu a văzut o femeietrecând pe drum.„Ce credeți, voi tinerilor, că este mai bine, să cauți o femeie sau să te cauțipe tine însuți?”, i-a întrebat Buddha.„Să te cauți pe tine însuți este mai bine, Doamne”, au răspuns tinerii.„Ei bine, așezați-vă. Vouă vă voi predica doctrina.”, a spus Buddha.Ei l-au ascultat cu atenție și „Ochiul Adevărului” a răsărit în ei. Mai târziu eiau intrat toți în Ordin și au primit ranguri superioare.Cursuri Buddhism30
  • 31. Convertirea celor trei frați KassapaLa Uruvela trăiau trei asceți cu părul împletit (Jatila), cunoscuți ca UruvelaKassapa, Nadi Kassapa și Gaya Kassapa. Ei erau frați, fiecare trăindseparat, cu câte cinci sute, respectiv trei sute și două sute de discipoli. Cumult efort, folosindu-și atunci și puterile psihice, Buddha l-a convertit maiîntâi pe cel mai în vârstă Kassapa, care era foarte infatuat și mândru derealizările lui spirituale. Dar până la urmă el și discipolii lui au intrat înOrdin și au obținut ranguri înalte. Ceilalți doi frați au urmat și ei.Însoțit de către toți, Buddha s-a reîntors la Gaya Sisa, unde a predicatAdittapariyaya Sutta - „Totul în flăcări”, la auzul căreia toți au atins stareade Arahant.Buddha îl întâlnește pe Regele BimbisaraCu marea lui suită de discipoli Arahanți, Buddha, în conformitate cupromisiunea făcută Regelui Bimbisara înainte de Iluminarea sa, s-aîndreptat către Rajagaha.Regele, auzind de sosirea acestuia în regatul său, a mers împreună cu omulțime de oameni pentru a-i oferi respectele sale lui Buddha. Cum ascetulKassapa era la mare înălțime printre oamenii lui, regele nu prea înțelegeadacă Buddha era un discipol al lui Kassapa sau invers. Buddha, citindu-igândurile, îi spuse lui Kassapa să zică de ce a renunțat la venerarea focului.Atunci Kassapa recunoscu superioritatea lui Buddha, spunând:„Învățătorul meu, Doamne, este Buddha; eu sunt discipolul.”Poporul devotat a fost încântat să audă despre această convertire. Încontinuare Buddha a predicat Maha Narada Kassapa Jataka, pentru aarăta că ei au fost la fel convertiți într-o viață anterioară. „OchiuAdevărului” a apărut atunci în toți. Regele Bimbisara a atins Sotapatti.După acestea regele l-a invitat pe Buddha și pe adepții acestuia la palatulsău, pentru o masă. La sfârșitul mesei din ziua următoare, regele a oferitdumbrava lui de bambuși (Veluvanarama) pentru folosul lui Buddha și adiscipolilor săi.Partea I - Nivel Începători 131
  • 32. Întrebări1. Care au fost primii 60 de Arahanți?Răspunsuri la modulul 51. Plăcerile simțurilor și auto-mortificarea.2. Vederea, cunoașterea, pacea, înalta înțelepciune, iluminarea șiNibbana.3. Pentru că toate lucrurile Corecte sunt grupate într-o singura cale;omul trebuie să practice toate lucrurile Corecte împreună.Cursuri Buddhism32
  • 33. Modulul 7CEI DOI DISCIPOLI ȘEFIConvertirea lui Sariputta și MoggallanaNu departe de Rajagaha, în satul Upatissa, cunoscut și ca Nalaka, trăia untânăr foarte inteligent, numit Sariputta (fiul lui Sari). Cum el aparțineafamiliei conducătoare a satului, mai era numit și Upatissa. El avea treisurori – Cala, Upacala și Sisupacala – și trei frați – Upasena, Cunda șiRevata.Deși născut în religia Brahmanilor, vederile lui largi asupra vieții șiînțelepciunea matură l-au făcut să renunțe la această religie ancestralăpentru învățăturile mai științifice și mai tolerante ale lui Buddha Gotama.Frații și surorile lui i-au urmat nobilul exemplu. Se pare că Vanganta, tatălsău, a aderat la credința brahmanică. Mama sa s-a convertit la Buddhismchiar înainte de a muri.Upatissa a fost crescut numai în lux. El a avut un prieten foarte apropiat,Kolita, cunoscut și ca Moggallana, cu care era apropiat dintr-un trecutfoarte îndepărtat. Într-o zi, pe când erau amândoi la un festival numitGiragga Samajja, au realizat cât de vane, cât de trecătoare erau toateplăcerile simțurilor. Chiar atunci, pe loc, ei s-au hotărât sa părăseascăaceastă viață lumească și să pornească în căutarea Căii pentru Eliberare.Îndepărtându-și însoțitorii, fără să-și anunțe nici măcar părinții, ei aurătăcit din loc în loc în căutarea păcii.Cei doi tineri au mers mai întâi la Sanjaya, care avea un grup de cinci sutede discipoli, și au căutat ordinarea. Nu după mult timp ei și-au însușitpuținele cunoștințe care le-au putut fi împărtășite de către maestrul lor;nesatisfăcuți de învățătura primită, ei l-au părăsit. Întâlnind peste totaceeași dezamăgire, s-au întors în propriul lor sat. În cele din urmă s-aupus de acord ca oricare dintre ei descoperă mai întâi Calea, să-l învețe și pecelălalt.Tot în acel timp Venerabilul Assaji, unul din primii cinci discipoli, mergeacătre Rajagaha.Partea I - Nivel Începători 133
  • 34. Cu un corp bine făcut, cu roba aranjată cu grijă, această venerabilă figurămergea cu pași măsurați din ușă în ușă, acceptând fărâmele de hrană pecare cei miloși le puneau în bolul său. Mișcarea acestei persoane demne i-acaptivat atenția lui Upatissa, care se afla și el în Rajagaha.„Niciodată nu am văzut un ascet ca acesta”, gândi pentru sine Upatissa.Sigur el este unul din aceia care au atins starea de Arahant, sau unul caremerge pe calea care duce la această stare. Ce-ar fi dacă m-aș apropia și l-așîntreba: „Pentru ce motiv te-ai retras din această lume? Cine esteînvățătorul tău? A cui doctrină o practici?”Dar Upatissa s-a abținut de la a-l întreba, pentru că s-a gândit că astfel l-arderanja din mersul lui în tăcere. Arhantul Assaji, terminând de cerșitpuținul de care avea nevoie, căuta acum un loc potrivit pentru a lua masa.Văzând asta, Upatissa, bucurându-se de oportunitatea ce i se ivise, îi oferiscaunul lui și apă din propriul lui vas. Îndeplinind astfel datoriilepreliminare ale unui elev, el a schimbat câteva saluturi politicoase cu Assaji,după care l-a întrebat cu respect:„Calme și liniștite, Respectabile Domn, vă sunt simțurile, curată și clară văeste nuanța pielii. Din ce motiv v-ați retras din această lume? Cine vă esteînvățător? A cui doctrină o practicați?”Modestul arhat Assaji, a răspuns astfel: „eu sunt încă un novice alOrdinului, frate; nu sunt capabil să-ți explic Dhamma pe de-a-ntregul.”„Eu sunt Upatissa, respectabile domn. Spune mai mult sau mai puțin, dupăcum îți este abilitatea, și îmi rămâne mie s-o înțeleg dintr-o sută ori dintr-omie de cuvinte.” „Spune puțin sau mult”, a continuat Upatissa.„Spune-mi doar esența. Esența este tot ceea ce îți cer. O amestecătură decuvinte nu este de nici un folos.”Atunci Venerabilul Assaji a rostit o frază cu patru propoziții, rezumând cumăiestrie filosofia Maestrului, adevărul științific al legii cauzei și efectului.Ye dhamma hetuppabhava – Tesam hetum tathagato AhaTesan ca yo nirodho – Evam vadi Maha-Samano.Lucrurilor care au o cauză – Tathagata a spus despre cauza lor,și de asemenea despre încetarea lor – Astfel ne învață Marele Ascet.Cursuri Buddhism34
  • 35. Atât de bine l-a ghidat Venerabilul Assaji pe calea lui înălțătoare, încât,imediat cum a auzit primele două propoziții, el a și atins primul stadiu alSfințeniei.Acum, conform înțelegerii lor, Upatissa se întoarse la prietenul său, Kolita,pentru a-i spune despre fericitul eveniment. Kolita, care era la fel deiluminat ca și prietenul său, atinse și el aceeași stare după auzireacuvintelor. Copleșiți de bucurie din cauza faptului că se terminaserăcăutările, cei doi au mers repede să-și întâlnească fostul învățător, Sanjaya,pentru a-l converti la noua credință. Frustrați în încercarea lor, Upatissa șiKolita, însoțiți de 250 din adepții lui Sanjaya care li s-au alăturat, s-auîndreptat către mănăstirea Veluvana pentru a-l vedea pe ilustrul Învățător,pe Buddha.În acord cu cererile lor, Buddha i-a primit pe amândoi în Ordin, prinsimpla rostire a cuvintelor: „Etha Bhikkhave” - „Veniți, voi Bhikkhu-și”Două săptămâni mai târziu, Venerabilul Sariputta a atins starea de Arahantascultându-l pe Buddha explicând Vedana Pariggaha Sutta ascetuluirătăcitor Dighanakha. În aceeași zi, seara, Buddha i-a convocat pe toțidiscipolii lui și le-a oferit pozițiile de prim discipol și de al doilea discipol înSangha Venerabilului Sariputta, respectiv lui Moggallana, care de asemeneaatinsese starea de Arahant o săptămână mai devreme.Întrebări1. Care sunt promisiunile pe care Sariputta și Moggallana le-aufăcut înainte de a pleca fiecare pe drumul său?2. Ce ați înțeles din fraza cu patru propoziții rostită de Ven. Assajicătre Upatissa?3. Care este înțelesul expresiei „Etha Bhikkhave”?Răspunsuri la modulul 61. Yasa și ce 54 de prieteni ai săi, cei cinci călugări și Buddha.Partea I - Nivel Începători 135
  • 36. Modulul 8BUDDHA VIZITEAZĂ LOCURILE NATALERegele Suddhodana dorește să-l vadă pe BuddhaAuzind că Buddha predică Dhamma în Rajagaha, Regele Suddhodana eradoritor să-l întâlnească. Nouă curteni, fiecare cu o suită mare, au fosttrimiși în nouă ocazii diferite pentru a-l invita pe Buddha la Kapilavatthu.Contrar așteptărilor regelui, toate cele nouă solii au atins starea de Arhat șis-au alăturat Ordinului. Cum Arhații sunt indiferenți la lucrurile lumești, einu au mai trimis mesajul către Buddha.Regele, dezamăgit, l-a trimis în cele din urmă pe Kaludayi, care era unul dintovarășii de joacă din copilăria lui Buddha. El a fost de acord să plece, cucondiția ca să i se permită intrarea în Ordin.și el, de asemenea, auzind Dhamma, a atins starea de Arhat și s-a alăturatOrdinului. Dar spre deosebire de ceilalți, el i-a transmis mesajul lui Buddhași l-a convins să meargă să-și viziteze tatăl. Buddha, urmat de un marecortegiu de discipoli, a călătorit întreaga distanță predicând Dhamma îndrumul său, așa că a ajuns la Kapilavatthu în două luni.Au fost făcute aranjamente pentru ca el să poată sta în Parcul lui Nigrodha,un Sakyan. Sakyanii mai în vârstă, vanitoși, fără a-i arăta respectul cuvenit,i-au pus în față pe cei mai tineri pentru a-l saluta pe Buddha. Acesta le-aînfrânt mândria ridicându-se în aer și făcând „Minunea Pereche”. Regele,văzând această minunată priveliște, l-a salutat imediat, spunând că acesta afost al treilea salut al său. Apoi, toți ceilalți Sakyani i-au arătat respectulcuvenit. După aceasta Buddha a coborât din aer și s-a așezat pe scaunulcare era pregătit pentru el. Rudele lui de asemenea s-au așezat și i-au datascultare.Apoi un fenomen straniu s-a produs. Deodată a izbucnit ploaia, dar ea i-audat numai pe aceia care au dorit să fie udați, nu și pe ceilalți. CândSakyanii s-au minunat de acest fenomen, Buddha le-a povestit VessantaraJataka, pentru a le arăta că un fenomen similar s-a produs și într-o viațăanterioară, în prezența rudelor lui.Cursuri Buddhism36
  • 37. Regele vede luminaCum nimeni nu l-a invitat la masa de prânz în ziua următoare, Buddha, cubolul în mâini a mers din casă în casă pe străzile din Kapilavatthu, cerșindîmpreună cu discipolii săi. Acest lucru a fost adus la cunoștința regelui care,în mare grabă, a venit la fața locului și i-a cerut lui Buddha să nu-i facăastfel familia de râs.„Acesta este obiceiul tradiției noastre, mărite rege”, a răspuns Buddha lauimirea regelui.„Cu siguranță, Doamne, a noastră este tradiția războinică Mahasammata, șinici măcar un singur războinic nu a cerșit vreodată”. „Această tradițieregală este a ta, o, rege; a mea este tradiția lui Buddha”. Stând în stradă,Buddha l-a sfătuit pe rege astfel: „Fii alert! Nu fi lipsit de atenție! Du o viațăcorectă. Cel drept trăiește fericit și în lumea aceasta, ca și în următoarea”.După toate acestea, regele a atins Sakadagami – „Cel care se mai întoarcedoar o dată”, al doilea stadiu al Sfințeniei, iar Maha Pajapati Gotami a atinsprimul stadiu al Sfințeniei.Într-o ocazie ulterioară, auzind Dhammapala Jataka, regele a atinsAnagami - „Cel care nu se mai întoarce”, al treilea stadiu al Sfințeniei. Pepatul de moarte, regele, ascultând Dhamma de la Buddha pentru ultimaoară și a atins starea de Arahant.Buddha și Prințesa YasodaraCând Buddha a vizitat palatul, toți în afară de Prințesa Yasodhara au venitsă-și arate respectul față de el. Yasodhara a gândit astfel: „Cu siguranță,dacă există măcar puțină virtute în mine, însuși nobilul Domn va veni lamine. Atunci îmi voi arăta profundul respect.”Buddha i-a dat Regelui bolul său și, însoțit de cei doi discipoli șefi, a intratîn camera lui Yasodhara, s-a așezat pe scaunul pregătit și a spus: „Lăsați-ope fiica Regelui să-și arate respectul așa cum dorește ea. Nu spuneți nimic.”Partea I - Nivel Începători 137
  • 38. Ea a venit în grabă, i-a cuprins gleznele și, punându-și capul pe piciorul luiși-a arătat respectul așa cum a dorit.După acestea Regele a comentat despre marea ei dragoste și a spus:„Doamne, când fiica mea a auzit că tu purtai roba galbenă, și ea s-aîmbrăcat în galben, atunci când a auzit că tu luai numai o masă pe zi, ea afăcut la fel; când a auzit că ai renunțat la canapelele somptuoase, ea afolosit un pat umil. Când a aflat că nu mai folosești ghirlande și parfumuri,nu le-a mai folosit nici ea; când rudele ei i-au trimis mesaje spunând că ei osusțin, ea nu s-a uitat nici măcar la unul. Așa de virtuoasă a fost fiica mea!”„Nu numai în această viață, dar și într-o viață anterioară ea de asemeneam-a protejat, o, Rege” a remarcat Buddha și a povestit CandakinnaraJataka. Consolând-o cu aceste vorbe, Buddha a părăsit palatul.După moartea regelui Suddhodana, când Maha Pajapati Gotami a devenit obhikkhuni, Prințesa Yasodhara a intrat și ea în Ordin și mai târziu a atinsstarea de Arahant. Menționăm că Prințesa Yasodhara era de aceeași vârstăcu Buddha.Buddha și fratele său vitreg, NandaLa două zile după sosirea lui Buddha în Kapilavatthu, Prințul Nanda, fiulReginei Pajapati Gotami, sărbătorea ceremonia consacrării, ceremoniacăsătoriei și ceremonia încălzirii casei. Cu ocazia acestor trei festivaluriBuddha a vizitat palatul său.Buddha i-a înmânat Prințului Nanda bolul său și, rostind o binecuvântare,s-a ridicat să plece, fără a mai lua bolul. Prințul l-a urmat. PrințesaJanapada Kalyani, văzându-l pe Nanda cum îl urmează pe Buddha, a spus:„Întoarce-te repede, o, nobile Domn!” Prințul Nanda a fost adânc mișcat deaceste cuvinte care au fost rostite de logodnica lui, dar, din respect față deBuddha, el nu i-a putut da bolul înapoi. Așa că, cu bolul în mână, el a mersîn parc cu Buddha și a fost rugat să se alăture Ordinului.El a intrat în Ordin cu șovăială, din respect față de Buddha, care era șifratele lui mai mare, dar se gândea în mod constant la logodnica lui.Buddha, citindu-i gândurile, a conceput un plan pentru a-l aduce pe caleacea dreaptă. Cu pretextul de a-i arăta nimfele celeste, Buddha, folosindu-șiCursuri Buddhism38
  • 39. puterile psihice, l-a luat într-un plan paradisiac. Pe parcursul drumului, luiNanda Bhikkhu i-a fost arătată o maimuță femelă agățată de un ciot arsîntr-un câmp pârjolit.Ajungând în acel plan paradisiac, Nanda Bhikkhu a văzut nimfele celeste șia fost atât de mult fascinat de ele, încât a comparat-o pe fermecătoarea luilogodnică cu bătrâna maimuță.„Ai vrea să le ai, Nanda?” l-a întrebat Buddha.„Da, Doamne” a răspuns el copilărește.„Ei bine, atunci îți garantez că le vei poseda pe toate dacă vei persevera așacum te-am rugat eu”Auzind că Nanda Thera trăia Viața Sfântă cu scopul de a le câștiga penimfele cerești, Bhikkhu-șii l-au ridiculizat, făcându-l „mercenar”. În celedin urmă el a devenit rușinat de acest motiv și, străduindu-se cu hotărâre, aatins starea de Arhat.Întrebări1. De ce cei nouă curteni trimiși de Regele Suddhodana, împreunăcu suitele lor, nu s-au mai întors după ce s-au apropiat deBuddha?2. Cum a înfrânt Buddha mândria bătrânilor Sakyani?3. De ce l-a dus Buddha pe Nanda într-un plan paradisiac folosindu-și puterile psihice?Răspunsuri la modulul 71. Ei au promis că oricare dintre ei descoperă primul CaleaAdevărului, se va întoarce și-l va învăța și pe celălalt.2. Buddha a predicat despre Cauza și Încetarea suferinței3. „Veniți, voi Bhikkhu-și!”Partea I - Nivel Începători 139
  • 40. Modulul 9PRINȚUL RAHULA, ANANDA ȘIDEVADATTABuddha și Prințul RahulaÎn a șaptea zi după ce Buddha a ajuns în Kapilavatthu, Prințesa Yasodharal-a îmbrăcat pe Rahula și, arătând spre Buddha, a spus:„Privește, fiule, acest mare ascet cu o înfățișare maiestuoasă. El este tatăltău. Mergi la el și cere-ți moștenirea.”Tânărul Rahula a mers lângă el și, revendicându-și moștenirea după cum afost sfătuit de mama lui, plin de afecțiune, a spus: „O, mare ascet, până șiumbra ta îmi face plăcere.”După masa de prânz, el l-a urmat pe Buddha, vorbind multe altele. Nimenin-a încercat să-l oprească. Nici Buddha nu l-a împiedicat de la a-l urma.Când au ajuns în parc, Buddha l-a chemat pe Venerabilul Sariputta și aspus:„Rahula îmi cere moștenirea lui. Îi voi da cele șapte averi nobile, pe care le-am primit și eu la rădăcina copacului Bodhi și îl voi face deținătorul uneimoșteniri care transcende acestă lume. Primește-l în Ordin, Sariputta!”Rahula, care atunci avea numai șapte ani, a fost admis în Ordin. RegeleSuddhodana a fost foarte mâhnit să audă de acest neașteptat evenimentcare i s-a întâmplat iubitului său nepot. El a mers la Buddha și i-a cerut cusmerenie ca nici un copil să nu mai fie primit în Ordin fără acordulpărinților săi. Buddha i-a promis acest lucru. Există câteva discursuriinstructive rostite special pentru Venerabilul Rahula. Ajungând la vârstapotrivită, el a primit Înalta Hirotonisire și a atins repede starea de Arhat.Cursuri Buddhism40
  • 41. Buddha și AnandaAnanda era vărul lui Buddha. El a intrat în Ordin împreună cu nobiliisakyani Anuruddha, Bhaddiya, Bhagu, Kimbila și Devadatta. Auzind undiscurs al Venerabilului Mantaniputta despre natura lucrurilor, el a devenitun Sotopanna.Cum el avea o memorie foarte bună și de asemenea având și privilegiul rarde a asculta toate discursurile lui Buddha datorită apropierii strânse dintreei, mai târziu a fost desemnat drept „păstrătorul Dhamma-Dhamma-Bhandagarika”.De la vârsta de 55 de ani a lui Buddha, până când a intrat în Parinibbana, la50 de ani, Venerabilul Ananda s-a îngrijit de toate nevoile acestuia, fiindînsoțitorul lui preferat. El a fost acela care a pledat pentru înființareaOrdinului Călugărițelor. La primul Conciliu el a hotărât să se reciteDhamma. Fiecare Sutta începe cu cuvintele lui: „Evam me sutam – Astfelam auzit”.După cum era de așteptat ca el să facă parte din conducerea primuluiConciliu, care era compus numai din Arhați, el s-a străduit din greu și aatins starea de Arhat cu o noapte înaintea Convocării, chiar când sepregătea să se întindă pe patul său. Se spune că el a fost singurul discipolcare a atins starea de Arhat fără să depindă de o anumită postură, așezat, înpicioare, mergând sau dormind.Buddha și DevadattaDevadatta era fiul lui Suppabuddha, și deci vărul și cumnatului lui Buddha.El a intrat în Ordin la începutul activității lui Buddha și s-a făcut remarcatpentru puterile lui psihice (Iddhi). Mai târziu, copleșit de câștigurilelumești și de onoruri, și-a schimbat complet viața și a devenit cel maiînverșunat adversar al lui Buddha. La un moment dat el s-a apropiat deBuddha și și-a exprimat dorința ca să fie lăsat să conducă Ordinul, întrucâtÎnvățătorul era bătrân. Buddha a refuzat. După aceasta Devadatta a comismulte acte rele, pentru care el încă suferă în Avici.Cunoscând perfect faptul că Buddha nu va consimți, dar pentru a avea unpretext în a-l discredita și deci pentru a câștiga sprijinul oamenilorignoranți, el a cerut impunerea următoarelor 5 reguli:Partea I - Nivel Începători 141
  • 42. • călugării trebuie să-și trăiască toată viața în pădure;• ei ar trebui să trăiască numai din cerșit;• ei trebuie să poarte numai robe Pamsukala (făcute din zdrențeculese din grămezile de gunoi sau din cimitire);• ei ar trebui să trăiască la rădăcina unui copac;• de-a lungul întregii vieți să nu mănânce carne sau pește.Vizionarul Buddha, plin de compasiune, a declarat că aceia care vor suntliberi să respecte aceste reguli, dar el nu le va face obligatorii.Devadatta a făcut din acest refuz o armă pentru a crea o schismă în Ordin.Instigat de acesta, Ajatasattu a provocat moartea inocentului și devotatuluisău tată, Regele Bimbisara.Eșuând în toate eforturile de a-l distruge pe Buddha, în cele din urmăDevadatta însuși a avut o încercare nereușită de a-l ucide, aruncând ostâncă peste el. Cărțile spun că într-un viitor el va deveni un PaccekaBuddha, numit Atthissara, ca rezultat al Vieții Sfinte pe care a avut-oînainte de aceste evenimente.Întrebări1. Care este moștenirea pe care Buddha i-a dat-o Prințului Rahula?2. De ce Ananda a fost desemnat drept „Păstrător al Dhamma”?3. De ce a refuzat Buddha cele cinci cereri ale lui Devadatta înlegătură cu regulile adiționale pentru Bhikkhu-și?Răspunsuri la modulul 81. Toți cei nouă curteni s-au alăturat Ordinului și au atins starea deArhat.2. Buddha a înfrânt mândria bătrânilor sakyani făcând „MinuneaPereche”, ridicându-se în aer și aruncând simultan foc și apă printoate orificiile corpului.Cursuri Buddhism42
  • 43. 3. Buddha l-a dus pe Nanda într-un plan paradisiac pentru că deșiNanda renunțase la lume, mintea lui tot se mai gândea la fostalogodnică.Partea I - Nivel Începători 143
  • 44. Modulul 10SERVICIUL RELIGIOS AL LUI BUDDHAServiciul religios încununat de succes al lui Buddha a durat timp de 45 deani. De la 35 de ani, vârsta la care s-a iluminat, până la moartea sa, la 80 deani, el a servit umanitatea prin exemplul dat, ca și prin precepte, fără niciun motiv personal. De-a lungul anilor, el a umblat din loc în loc, învățându-i pe oameni despre Dhamma și eliberându-i din legăturile Samsarei. Întimpul anotimpurilor ploioase (Vassana – din iulie până în noiembrie), el atrăit retras, așa cum era obiceiul printre asceți, datorită neîntreruptelorploi.Primii douăzeci de aniConform comentariilor Buddhavamsa, primii douăzeci de ani i-a petrecutdupă cum urmează:Primul an – BenaresDupă ce a predicat Dhammacakka Sutta în ziua cu lună plină din lunaAsalha, el și-a petrecut prima Vassana (retragere) în Parcul Căprioarei, laIsipatana, lângă Benares. Acolo nu era nici o clădire specială pentru a seputea adăposti.Anii al II-lea, al III-lea și al IV-lea – RajagahaCând Buddha l-a vizitat pe Regele Bimbisara, acesta i-a oferit Pădurea deBambuși (Veluvana) pentru el și pentru discipolii săi. Acesta era un locsolitar, ideal pentru călugări, întrucât nu era nici prea aproape nici preadeparte de oraș. Trei anotimpuri ploioase au fost petrecute în aceastăpădurice liniștită.Anul al V-lea – VesaliÎn timpul celui de-al cincilea an, pe când avea sediul în Sala Ascuțită(Pinnacled Hall) din Mahavana, lângă Vesali, Buddha a aflat de moarteaCursuri Buddhism44
  • 45. iminentă a Regelui Suddhodana. Ajungând în camera în care se afla acesta,el i-a predicat Dhamma. Imediat după aceasta Regele a atins starea deArhat; timp de șapte zile s-a bucurat de extazul Eliberării, după care amurit.Ordinul CălugărițelorOrdinul Călugărițelor (Bhikkhuni Sasana) a fost fondat în al cincilea anVassana al lui Buddha. După moartea Regelui Suddhodana, Maha PajapatiGotami, dorind să se alăture Ordinului, s-a apropiat de Buddha, care eraatunci la Kapilavatthu și i-a cerut permisiunea ca și femeile să fie admise înOrdin. Din diferite motive Buddha a refuzat și s-a întors la Vesali.Dar Maha Pajapati Gotami, fără a fi descurajată, și-a tăiat părul și purtândîmrăcămintea galbenă a mers pe jos până la Vesali, însoțită de mai multedoamne sakyene, suferind multe greutăți. Lăcrimând, ele au stat în afaraporților Sălii Ascuțite (Pinnacled Hall) din Mahavana, unde se afla Buddha.Venerabilul Ananda, mișcat de acea priveliște patetică, a apelat la Buddhaîn sprijinul lor.Din nou el a refuzat de trei ori dar, în cele din urmă, a fost convins derugămințile stăruitoare ale Venerabilului Ananda, cu condiția ca MahaPajapati Gotami să fie de acord ca ele să urmeze opt reguli de bază:1. O călugăriță, chiar și foarte bătrână, trebuie să-l salute pe unBhikkhu și să se ridice în fața lui, chiar dacă el a primit ÎnaltaHirotonisire doar de o zi.2. O călugăriță nu trebuie să-și petreacă retragerea într-un loc încare nu se află nici un Bhikkhu.3. La fiecare două săptămâni o călugăriță trebuie să întrebe pecineva din Ordinul călugărilor când va avea loc întâlnireaUposatha și când va veni un Bhikkhu să le anunțe.4. Ceremonia Pavarana, de după retragere, trebuie ținută de ocălugăriță în prezența Ordinului Călugărilor ca și a OrdinuluiCălugărițelor.Partea I - Nivel Începători 145
  • 46. 5. Infracțiunile majore ale unei călugărițe trebuie discutate deambele Ordine, al Călugărilor și al Călugărițelor.6. O femeie novice (Sikkhamana) care este în perioadă de probătimp de doi ani, trebuie să primească Înalta Hirotonisire de laambele Ordine.7. O călugăriță cu nici un chip nu trebuie să dojenească sau săjignească un Bhikkhu.8. O călugăriță nu trebuie să-l admonesteze pe un Bhikkhu, darBhikkhu-șii trebuie să le admonesteze pe călugărițe.Pajapati Gotami a consimțit bucuroasă să respecte aceste opt reguli majore.Acceptându-le, ea a primit în mod automat Mica și Înalta Hirotonisire.Celelalte femei sakyene de asemenea au primit Mica și Înalta Hirotonisire.Mai târziu toate au atins starea de Arhat. Yasodhara și Nanda, fiicele luiPajapati Gotami au fost de asemenea primite în Ordin.În Ordinul călugărițelor, Khema și Uppalavanna au fost desemnate dreptDiscipoli șefi, așa cum erau Sariputta și Moggallana în Ordinul Călugărilor.Anul al VI-lea – Dealul MankulaAșa cum a făcut „Minunea Pereche” (Yamaka Parihariya) pentru aînfrânge mândria rudelor sale la Kapilavatthu, tot așa și aici a făcut acelașilucru pentru a doua oară, convertindu-i pe alții.Anul al VII-lea – Paradisul TavatimsaLa câteva zile după nașterea lui Bodhisatta, mama acestuia, Regina MahaMaya, a murit și a renăscut ca spirit Deva în Paradisul Tavatimsa. În acestal șaptelea an, în timpul lunilor ploioase, Buddha a predicat Abhidhammaspiritelor Deva din acest plan celest, în frunte cu mama sa. Zilnic el s-aîntors în planul terestru și a spus un sumar al predicilor sale VenerabiluluiSariputta, care la rândul său a expus aceeași doctrină, în detaliu,discipolilor. Ceea ce în prezent este cuprins în Abhidhamma Pitaka sepresupune că ar fi această expunere detaliată a Dhamma, făcută de către el.Se știe că auzind aceste discursuri filozofice ale lui Buddha, mama Deva aacestuia a atins primul stadiu al sfințeniei.Cursuri Buddhism46
  • 47. Anul al VIII-lea – Pădurea BhesakalaAcest an Buddha l-a petrecut lângă stânca Sumsumara, în districtulBhagga.Anul al IX-lea – KosambiÎn acest an Magandiya a nutrit gânduri de dușmănie împotriva lui Buddhapentru ceea ce a rostit acesta când tatăl ei i-a propus să i-o dea de nevastă.Anul al X-lea – Pădurea ParileyyakaDatorită unei nefericite dispute care nu a putut fi rezolvată între două părțiale călugărilor, Buddha s-a retras în această pădure în timpul sezonuluiploios. Cu această ocazie, conform legendei, un elefant și o maimuță auavut grijă de toate nevoile lui.Anul al XI-lea – Ekanala, satul BrahmanilorInteresanta Kasibharadvaja Sutta a fost rostită aici.Anul al XII-lea – VeranjaÎn această perioadă Buddha și discipolii săi au fost obligați să trăiascăhrănindu-se cu mâncare pentru cai. Popasul de la Veranja a condus laformarea introducerii în Vinaya.Anul al XIII-lea – Stânca CaliyaAnul al XIV-lea – Mănăstirea Jetavana, SavatthiVenerabilul Rahula a primit Înalta Hirotonisire în acest an, la vârsta de 20de ani.Anul al XV-lea – KapilavatthuMoartea tragică a Regelui Suddhodana, tatăl Prințesei Yasodhara a avut locîn acest an. Trebuie ținut minte că Buddha a petrecut doar o singurăretragere în locurile sale natale.Anul al XVI-lea – Orașul lui AlavakaConvertirea lui Alavaka, demonul, care se hrănea cu carne de om, a avut locîn acest an.Partea I - Nivel Începători 147
  • 48. Anul al XVII-lea – RajagahaAnul al XVIII-lea – Stânca CaliyaAnul al XIX-lea și al XX-lea – RajagahaÎntrebări1. Cine l-a convins pe Buddha să înființeze Bhikkhuni Sasana?2. Câte reguli de bază adiționale le-au fost impuse călugărițelor?3. Cine au fost desemnate drept Discipoli șefi ai OrdinuluiCălugărițelor?Răspunsuri la modulul 91. Buddha i-a dat Prințului Rahula cele șapte bogății nobile:a. Saddha (Încrederea)b. Sila (Moralitatea)c. Hiri (Rușinea Morală)d. Ottappa (Teama/Frica Morală)e. Caga (Generozitatea)f. Panna (Înțelepciunea)2. Ananda a fost desemnat drept „Păstrător al Dhamma” din cauzăcă el avea o memorie foarte bună.3. Cele cinci reguli propuse de către Devadatta puteau fi respectate,dar nu erau obligatorii.Cursuri Buddhism48
  • 49. Modulul 11ANGULIMALA ȘI PRINCIPALIIBINEFĂCĂTORI AI LUI BUDDHAAngulimalaÎn al douăzecilea an Buddha l-a convertit pe ucigașul notoriu Angulimala.Numele lui adevărat era Ahimsaka (Inocent). El se trăgea dintr-o familiedistinsă, fiind elevul cel mai ilustru și totodată favoritul unui învățătorvestit.Din nefericire, colegii lui au devenit geloși pe el și, născocind o povestefalsă, au reușit să-l întoarcă pe învățător împotriva lui. Acesta, furios, fărănici o investigație, a plănuit să-i pună capăt vieții ordonându-i să-i aducă omie de degete drept cadou. Dându-i ascultare învățătorului, cu toate că afăcut aceasta cu o foarte mare reținere, el s-a stabilit în pădure și a începutsă omoare oameni pentru a aduna degetele necesare pentru dar. Mai târziuel și-a făcut o ghirlandă din aceste degete, de aici trăgându-i-se numele deAngulimala.Când deja colectase 999 de degete și era pe cale să completeze numărulcerut, a apărut Buddha în viața lui. Angulimala a făcut o încercarezadarnică de a-l ucide pe Buddha, dar a sfârșit prin a fi convertit la nobilaDhamma și a fost admis în Ordin. Într-o zi, pe când mergea cu bolul lacerșit, el a văzut o femeie în chinurile nașterii. Plin de compasiune, el i-apovestit această întâmplare lui Buddha, care mai apoi l-a învățat așanumita Angulimala Paritta, care este după cum urmează:„Soră, cum eu am fost născut în clanul Ariyan și nu cunosc să fi distrusconștient viața vreunei ființe vii. Prin acest adevăr fie ca tu să fiinevătămată și fie ca și copilul tău să fie nevătămat.”El a studiat această Paritta și mergând lângă sora în suferință, s-a așezat peun scaun separat de ea printr-un paravan și a făcut acest Act al Adevărului.Pe loc ea a născut copilul cu mare ușurință. Eficacitatea acestei Parittapersistă chiar și în zilele noastre.Partea I - Nivel Începători 149
  • 50. La timpul potrivit, Venerabilul Angulimala a atins starea de Arhat.Următorii 25 de ani au fost petrecuți în Savatthi, la Mănăstirea Jetavana,construită de Anathapindika, milionarul, și la Pubbarama, construită deVisakha, marea binefăcătoare a lui Buddha.AnathapindikaAnathapindika, care a fost numit „cel care îi hrănește pe neajutorați”, eraun milionar din Savatthi. Numele lui de familie era Sudatta. În timpul uneivizite la cumnatul său, în Rajagaha, spre marea lui bucurie a auzit căBuddha se afla într-o pădure din apropiere.El era atât de nerăbdător să-l întâlnească pe Buddha, încât s-a trezit foartedevreme și a pornit către locul respectiv, trecând printr-un cimitirsinguratic. Se spune că încrederea lui în Buddha era atât de puternică, încâto lumină emana din corpul său. Cu ajutorul acestei lumini și a încurajărilorcare i-au fost date de o ființă invizibilă din cimitir, el a ajuns la Sitavana,unde Buddha se plimba încoace și încolo, anticipându-i vizita. El a ascultatDhamma direct de la Buddha și a devenit un Sotopanna.Întorcându-se la Savatthi el a cumpărat un parc care aparținea PrințuluiJeta și a ridicat vestita Mănăstire Jetavana, cu o mare cheltuială. AiciBuddha a petrecut 19 anotimpuri ploioase. Această mănăstire, undeBuddha și-a petrecut o mare parte din viață, a fost scena multor predici de-ale lui.Câteva discursuri, care sunt de interes în special pentru laici, au fost rostiteîn prezența lui Anathapindika. Datorită generozității lui deosebite el a fostprivit ca principalul susținător laic al lui Buddha. La sugestia lui a fostpalntat la intrarea în mănăstire copacul Ananda Bodhi, care mai există șiastăzi.Soția lui era Punalakkhana. El a avut trei fiice – Maha Subhadda, CulaSubhadda și Sumana. Cea mai în vârstă dintre ele a atins Sotopanna, întimp ce cea mai tânără a fost o Sakadagami. Unicul său fiu, Kala, care maiîntâi nu a fost religios, mai târziu a atins Sotopanna, ghidat cu măiestrie detatăl său. Anathapindika și-a dat ultima suflare ascultând un discurs alVenerabilului Sariputta.Cursuri Buddhism50
  • 51. După moarte el a renăscut în Paradisul Tusita. Cărțile spun că în aceeași ziîn care a renăscut ca Deva, el l-a vizitat pe Buddha și, proslăvind virtuțileVenerabilului Sariputta, și-a exprimat plăcerea de a-l vedea pe Buddha șipe discipolii săi locuind în mănăstirea pe care a construit-o.VisakhaVisakha a fost fiica devotată a lui Dhananjaya, un milionar. Mama ei a fostSumana, iar iubitul ei bunic a fost Mendaka.S-a întâmplat că Buddha a vizitat locurile ei natale pe când ea avea numaișapte ani. Deși tânără ca vârstă, ea era destul de avansată în Samsara. Dinacest motiv, când a auzit Dhamma de la Buddha pentru prima oară, ea adevenit o Sotopanna.Dăruită cu toate farmecele unei femei, tânăra și talentata Visakha excela șiîn înțelepciunea lumească și în înțelegerea spirituală.Ea a fost dată în căsătorie unui bărbat non-Buddhist, pe numePunnavaddhana, fiul unui milionar numit Migara. În ziua nunții, pe lângă omare zestre și a unor podoabe extrem de bogate (Mahalata Palandana), i-aumai fost date și zece sfaturi. Prin tact și răbdare, în cele din urmă ea atransformat casa soțului ei într-un fericit cămin Buddhist. Asprul său socrua fost primul care a devenit un Sotopanna și a îmbrățișat Buddhismul.După acestea ea a fost lăsată liberă să se angajeze în activități religioase,după cum i-a fost voia.Ea a fost aceea care a construit Pubbarama la est de Savatthi, după cum i-asugerat Buddha. Aici Buddha a petrecut șase anotimpuri ploioase. Ea adevenit principala susținătoare femeie laică a lui Buddha și a discipolilorsăi. Ca femeie ea a jucat un rol important în multe activități care au avutlegătură cu Sasana. Câteodată ea chiar a fost delegată de Buddha pentru arezolva disputele care apăreau între călugărițe. Câteva reguli pentrucălugări au fost făcute la sugestia ei.Prin comportamentul ei demn, manierele rafinate, vorbirea curtenitoare,ascultarea și respectul față de bătrâni, compasiunea pentru cei mai puținnorocoși și blânda ospitalitate, ea a câștigat inima tuturor celor care aucunoscut-o.Partea I - Nivel Începători 151
  • 52. Întrebări1. De ce ascultătorul Angulimala s-a transformat într-un ucigaș?2. Cine a construit Mănăstirea Jetavana?3. Cum a transformat Visakha familia soțului ei într-un fericit căminBuddhist?Răspunsuri la modulul 101. Ananda l-a convins pe Buddha să înființeze OrdinulCălugărițelor.2. Există opt reguli de bază adiționale impuse călugărițelor.3. Cele două femei discipoli șefi au fost Ven. Khemma și Ven.Uppalavanna.Cursuri Buddhism52
  • 53. Modulul 12PROGRAMUL ZILNIC AL LUI BUDDHABuddha își îndeplinea îndatoririle în mod sistematic, în conformitate cu unplan prestabilit. Întreaga zi îi era ocupată cu munca religioasă, cu excepțiamomentelor dedicate nevoilor fizice. Deși în unele ocazii el a rostitdiscursuri care se refereau la fericirea lumească, principala lui preocupare afost ridicarea morală a oamenilor. El însuși iluminat, a făcut tot ceea ce aputut fi mai bun pentru a-i ilumina și pe ceilalți.Ziua lui era împărțită în cinci părți, și anume:1. Perioada de dimineață;2. Perioada de după amiază;3. Primul Ceas;4. Ceasul de Mijloc;5. Ultimul Ceas.Perioada de dimineațăDe obicei dimineața devreme, el privea lumea cu Privirea Divină pentru avedea pe cine ar putea ajuta. Dacă cineva avea nevoie de prezența lui, elmergea neinvitat – de regulă pe jos, sau, în funcție de circumstanțe,folosindu-și puterile psihice – și conducea persoana respectivă pe calea ceadreaptă. El mergea în căutarea celor vicioși și impuri; cei virtuoși și puriveneau ei singuri în căutarea lui. După ce oferea astfel de servicii spiritualeoricui îi erau necesare, el mergea în turul pentru cerșit, dacă nu era invitatîntr-un alt loc; fie singur, fie însoțit de Bhikkhu-și. Înainte de miezul zilei eltermina de luat masa.Imediat după masă el rostea un scurt discurs pentru oameni, statornicindu-i în cele Trei Refugii și cele Cinci Precepte. Dacă persoanele cărora le eraadresat discursul erau mature din punct de vedere spiritual, le era arătatăPartea I - Nivel Începători 153
  • 54. Calea către Sfințenie. Câteodată el făcea ordinări, dacă erau candidațipentru Ordin. După acestea el se retrăgea în mănăstire.Perioada de după amiazăDupă masa de prânz, el se așeza pe un scaun în mănăstire când Bhikkhu-șiise adunau să asculte expunerile lui despre Dhamma. Unii luau obiecte demeditație conform temperamentelor lor și se retrăgeau în locuri apropiate.Alții își arătau respectul cuvenit, după care se retrăgeau în camerele lorpentru a-și petrece după amiaza.După ce le predica astfel discipolilor, el însuși se retrăgea în camera luiparticulară, „Camera Înmiresmată”, pentru a se odihni. Dacă dorea, eldormea puțin, cu atenție, întins pe partea dreaptă. Când se ridica el atingeaExtazul Marii Compasiuni – Maha Karuna Smapatti și supraveghea lumeacu Privirea Divină, în special pe Bhikkhu-șii care erau retrași în solitudinepentru a medita, dar și pe ceilalți, pentru a le da ajutor spiritual în caz că arfi avut nevoie. Dacă cei care erau pe un drum greșit și aveau nevoie desfatul lui se aflau la distanță, atunci el ajungea la aceștia folosindu-șiputerile psihice, după care se întorcea în camera lui.Spre seară, discipolii laici se adunau în jurul lui pentru a asculta Dhamma.Pătrunzând tendințele lor înnăscute și temperamentele lor cu Privirea deBuddha, el le predica timp de o oră. Fiecărui membru al auditoriului, chiardacă avea o constituție diferită, i se părea că predica îi era dedicată luiînsuși. Astfel era metoda lui Buddha de a expune Dhamma.Ca o regulă, Buddha îi convertea pe ceilalți în principal prin expunereaDhamma, pentru că el apela mai mult la intelect decât la emoție. Buddha îisfătuia pe căutătorii Adevărului să nu accepte nimic doar din cauzaautorității altuia, ci să-și folosească propria rațiune pentru a judeca ei înșișidacă învățătura este dreaptă sau este greșită.Într-o anumită ocazie, oamenii neamului Kalamas, din Kessaputta, s-auapropiat de Buddha spunându-i că mulți asceți și Brahmani care au venit săpredice obișnuiau să-și laude foarte mult propriile doctrine și să criticedoctrinele altora, și că ei erau derutați și nu mai puteau înțelege care dintreaceștia spuneau adevărul și care nu.Cursuri Buddhism54
  • 55. „Da, este corect ca voi să vă îndoiți, este corect să ezitați. Într-o problemăîndoielnică apare ezitarea.”Astfel a vorbit Buddha și le-a dat următorul sfat, care este aplicabil înaceeași măsură și raționaliștilor moderni, așa cum a fost potrivit și pentruscepticii Brahmani de odinioară. „Veniți, o Kalamași”.„Să nu acceptați nimic doar din auzite. Să nu acceptați nimic doar dincauză că așa este tradiția. Să nu acceptați nimic pe baza zvonurilor. Să nuacceptați nimic doar din cauză că este conform cu scripturile voastre. Sănu acceptați nimic doar prin simpla presupunere. Să nu acceptați nimicținând seama doar de anumite motive. Să nu acceptați nimic doar dincauză că se potrivește cu ideile voastre preconcepute. Să nu acceptaținimic doar din cauză că pare acceptabil. Să nu acceptați nimic gândind căascetul care vă vorbește este demn de respect.”„Dar, Kalamași, atunci când cunoașteți, când știți pentru voi înșivă –Aceste lucruri sunt imorale; aceste lucruri sunt de blamat; aceste lucrurisunt dezaprobate de înțelepți; aceste lucruri, când sunt făcute șiîntreprinse duc la ruină și la întristare – atunci într-adevăr trebuie să lerespingeți.”„Atunci când cunoașteți, știți pentru voi înșivă – Aceste lucruri suntmorale; aceste lucruri sunt ireproșabile; aceste lucruri sunt lăudate decătre înțelepți; aceste lucruri, când sunt făcute și întreprinse conduc labunăstare și fericire – atunci să trăiți în conformitate cu acestea.”Aceste cuvinte ale lui Buddha, rostite acum 2500 de ani, încă își maipăstrează forța originală și prospețimea.În rare ocazii, cum a fost cazul lui Angulimala, Khemma și al altora,Buddha a recurs la puterile lui psihice.Învățăturile sublime ale lui Buddha i-au sedus pe toți în aceeași măsură. Aufost ca laptele pentru un copil și precum carnea pentru un om în putere. șibogații, și săracii, cei de condiție bună, ca și cei de condiție joasă, aurenunțat la vechile lor credințe pentru a îmbrățișa noul mesaj de pace. Abiaformata Sasana, care a început doar cu cinci asceți, curând s-a dezvoltatcuprinzând milioane și s-a răspândit în mod pașnic în toată India Centrală.Partea I - Nivel Începători 155
  • 56. Primul ceasAceastă perioadă a serii care se întinde de la 6 la 10 era rezervată numaipentru Bhikkhu-și. În această perioadă Bhikkhu-șii își lămureau îndoielile,îl întrebau pe Buddha despre subtilitățile Dhamma, obțineau obiectepotrivite pentru meditație și ascultau Dhamma direct de la Buddha.Ceasul din mijlocÎn timpul acestei perioade, de la 10 noaptea la 2 dimineața, ființele celeste,cum ar fi Deva și Brahma, care sunt invizibile pentru oamenii obișnuiți, seapropiau de Buddha pentru a-i pune întrebări despre Dhamma. Câtevaastfel de discursuri și răspunsuri date la întrebările lor apar mai ales înSamyutta Nikaya.Ultimul ceasOrele de dimineața devreme, de la 2 la 6, erau împărțite în patru.Prima parte era dedicată mersului încoace și încolo (Cankamana). Acestaera ca un exercițiu fizic ușor pentru Buddha. În partea a doua (de la 3 la 4),el doarmea atent, întins pe partea dreaptă. În timpul celei de-a treia părți(de la 4 la 5) el ajungea la Fructul stării de Arahant și se bucura de extazulNibbanic. Ultima oră (de la 5 la 6) el o petrecea atingând extazul MariiCompasiuni – Maha Karuna Sampatti.La această oră a dimineții el emana gânduri de Blândețe-Iubitoare cătretoate ființele și supraveghea lumea cu Privirea de Buddha pentru a vedeadacă poate să fie de ajutor cuiva. Dacă exista cineva demn de a fi ajutat, seducea el însuși și oferea asistența spirituală necesară.Întreaga zi el este ocupat cu activitățile sale religioase. El doarme numai osingură oră pe zi. Timp de două ore la prânz și în zori el străbătea întreagalume cu gânduri de Metta – Blândețea-Iubitoare. El își caută hrana fără săderanjeze pe nimeni. Ducând o viață de sărăcie voluntară, cerșindu-șihrana din ușă în ușă, hoinărind dintr-un loc în altul timp de opt luni pe an,el a muncit astfel neobosit până la vârsta de optzeci de ani.Cursuri Buddhism56
  • 57. Întrebări1. În ce perioadă a zilei predica Buddha Dhamma?2. În sfatul pentru Kalamași, care sunt criteriile de respingere șicare sunt criteriile de acceptare?3. Cât timp dormea Buddha pe zi?Răspunsuri la modulul 111. Angulimala s-a transformat într-un ucigaș notoriu din cauză că avrut să îndeplinească dorința învățătorului lui ducându-i o mie dedegete drept cadou.2. Mănăstirea Jetavana a fost construită de către Anathapindika.3. Visakha a transformat familia soțului ei într-un cămin Buddhistfericit prin tact și răbdare.Partea I - Nivel Începători 157
  • 58. Modulul 13MARILE REALIZĂRIBuddha a fost o ființă unică. El a fost cel mai profund gânditor, cel maiconvingător dintre oratori, cel mai energic muncitor, cel mai de succesreformator, cel mai milos și mai tolerant dintre învățători, cel mai eficientadministrator și, mai mult decât toate, cel mai Sfânt dintre cei Sfinți.În perioada timpurie a renunțării sale, el a căutat sfatul unor renumițiînvățători religioși, dar nu a putut obține ceea ce căuta din surse exterioare.Circumstanțele l-au obligat să gândească pentru el însuși și să caute îninteriorul lui. El a căutat, a gândit, a reflectat și în cele din urmă și-a găsitțelul vieții. Descoperind Adevărul, el a deschis porțile Imortalității pentrutoți cei care doresc să-l asculte și să caute Eliberarea din acest neîntreruptciclu al nașterii și al morții și nu din cauză că el era un „copil minune” însensul normal acceptat.Întrucât el a cunoscut tot ceea ce era de cunoscut și a obținut cheiacunoașterii totale, el este numit Sabbannu – Cel Atotștiutor. Aceastăcunoaștere el a dobândit-o prin efortul propriu, ca rezultat al uneinenumărate serii de nașteri.Ceea ce el ne-a învățat a fost doar o parte infinitezimală din ceea ce acunoscut. El ne-a învățat doar ceea ce a fost necesar pentru Eliberareanoastră. Odată, pe când locuia într-o pădure, a luat o mână de frunze și aspus: „O, Bhikkhu-și, ceea ce v-am învățat este comparabil cu frunzele pecare le am în mână, ceea ce nu v-am învățat este comparabil cu frunzele dinîntreaga pădure.”Zilnic el a predicat Doctrina pentru Sangha (discipolii din Ordin) ca șipentru cei laici. Înainte de amiază el mergea în căutarea celor care aveaunevoie de sfatul lui. Imediat după masa de prânz el îi sfătuia și îi instruia pediscipolii Ordinului. Seara, timp de aproximativ o oră, el le predica laicilorcare se adunau în jurul lui. În timpul primului ceas al nopții el le predicaiarăși discipolilor din Ordin. În timpul ceasului din mijloc el îi primea peDeva și alte ființe invizibile pentru a le explica Doctrina.Cursuri Buddhism58
  • 59. Practicând el însuși ceea ce predica, el a lucrat fără oprire timp de 45 de anipentru binele și fericirea tuturor până în ultima clipă a vieții.Buddha și sistemul de casteCu foarte multă înțelepciune și foarte eficient Buddha a lucrat pentru aeradica tarele sociale care erau predominante în timpul său. El a protestatcu vehemență împotriva sistemului de caste care bloca progresulumanității.În opinia sa:„Nașterea nu-l face pe om Brahman, nici ne-Brahman;Faptele din această viață îl modelează pe Brahman cu adevărat.Viețile îi crează pe fermieri, comercianți, vânzători, sclavi;Viețile îi modelează pe hoți, soldați, preoți și regi.Nu prin naștere este cineva un paria;Nu prin naștere este cineva un Brahman;Prin fapte devine omul un paria;Prin fapte devine un Brahman.”Conform spuselor lui Buddha, casta sau culoarea pielii nu împiedică penimeni să devină Buddhist sau să intre în Ordin. Pescari, gunoieri,curtezane, la un loc cu luptători și Brahmani, au fost admiși în mod liber înOrdin și s-au bucurat de privilegii egale, iar pozițiile și rangurile le-au fostdate în mod echitabil.Upali, bărbierul, de exemplu, a fost preferat în locul altora de a fi șef înproblemele legate de Vinaya. Buddha însuși l-a primit pe timidul Sunita,gunoierul, în Ordin. Curtezana Ambapali a intrat în Ordin și a atins stareade Arhat. Sati, călugărul care a menținut o erezie mortală, a fost fiul unuipescar. Subha a fost fiica unui fierar, iar Punna a fost o sclavă. Capa a fostfiica unui vânător. Aceste exemple ar putea fi înmulțite pentru a arăta căporțile buddhismului au fost deschise tuturor, fără nicio discriminare.De asemenea, Buddha a încercat pentru prima oară în istoria lumii săînlăture sclavia.Partea I - Nivel Începători 159
  • 60. Buddha și statutul femeilorBuddha a ridicat statutul femeilor și le-a făcut să realizeze importanța lor însocietate. El nu a umilit femeile, dar le-a privit ca fiind mai slabe prinnatura lor. El a văzut binele înnăscut din bărbați și femei și le-a oferit loculpotrivit în învățătura lui. Sexul nu reprezintă un obstacol în atingereaSfințeniei.Uneori se folosea pentru a denumi femeile termenul „Mataguma”, careînseamnă „grupul mamelor” sau „societatea mamelor”. Ca mamă, femeiadeținea un loc onorabil în Buddhism. Soția este privită ca fiind „cel mai bunprieten” (paramasakha) al soțului.Deși mai întâi Buddha a refuzat să primească femeile în Ordin, mai târziu ela fost convins de rugămințile stăruitoare ale Venerabilului Ananda și aformat Ordinul Călugărițelor. Așa cum Arhații Sariputta și Moggallana aufost făcuți discipoli șefi ai Ordinului Călugărilor, tot așa Khema șiUppalavanna, care erau femei Arhat, au fost numite discipoli șefi aiOrdinului Călugărițelor. Multe alte femei discipol au fost numite de Buddhaînsuși ca fiind printre cei mai distinși și mai devotați adepți.Femeile se aflau într-o condiție nefavorabilă înainte de apariția lui Buddha,iar acest nou Ordin a fost cu siguranță o mare Binecuvântare.În acest Ordin regine, prințese, fiice ale familiilor nobile, văduve, mame,femei neajutorate, curtezane – indiferent de castă sau rang – au întâlnit oplatformă comună, s-au bucurat de o perfectă consolare și pace și aurespirat acea atmosferă liberă care le era refuzată în acele bordeie închisesau în palatele somptuoase. Multe dintre ele care altfel ar fi căzut în uitare,s-au distins în numeroase feluri și și-au câștigat emanciparea căutândrefugiu în Ordin.Toleranța față de animaleToleranța lui Buddha a fost extinsă nu numai la bărbați și femei, ci și laanimale. Buddha a fost acela care a condamnat sacrificiul animalelor și și-asfătuit adepții șă-și extindă Blândețea-Iubitoare (Maitri) către toate ființelevii. Nimeni nu are dreptul să distrugă viața unei alte ființe vii, nici chiarpentru binele stomacului propriu, întrucât viața este prețioasă tuturor.Cursuri Buddhism60
  • 61. Măreția saModul eficient în care el a menținut disciplina printre numeroșii lui adepți,în special în Ordinile Călugărilor și al Călugărițelor, demonstreazăabilitățile lui administrative. El a anticipat chiar și prezentul sistemParlamentar.Lordul Zetland scria:„Și poate fi o surpriză pentru mulți să afle că în adunările Buddhiste dinIndia, acum mai bine de două mii de ani, se pot găsi rudimentele proprieinoastre practici parlamentare de astăzi.”Cea mai notabilă caracteristică a lui Buddha era absoluta lui puritate șiperfecta sfințenie. Era atât de pur și atât de sfânt, încât ar putea fi numit„Cel mai sfânt dintre Sfinți”. Era un model perfect al virtuților pe care lepredica. Viața lui nu a avut nici o pată. În nici o împrejurare el nu amanifestat vreo slăbiciune morală. Toți aceia care au venit în contact cu elpot mărturisi măreția lui indiscutabilă și au fost profund influențați depersonalitatea lui magnetică.Voința lui, înțelepciunea, compasiunea, munca, renunțarea, puritateaperfectă, viața personală exemplară, metodele ireproșabile care au fostfolosite pentru a propaga Dhamma și succesul său final – toți acești factoriau contribuit la considerarea lui Buddha ca cel mai măreț Învățător religioscare a trăit pe pământ.Hindușii îl onorează ca fiind o încarnare a lui Vishnu. Creștinii l-aucanonizat ca Sfântul Joshaphat (o denaturare a termenului PaliBodhisatta). Musulmanii îl privesc ca pe un învățător spiritual. Raționaliștiiîl consideră un mare liber cugetător. Distinsul gânditor H.H. Wells i-aacordat primul loc printre cei mai măreți șapte oameni din lume. PoetulTagore îl numește Cel mai măreț om care s-a născut vreodată.Fausboll, un admirator rus, spune: „Cu cât îl cunosc mai mult, cu atât îliubesc mai mult”. Un umil adept ar spune: „Cu cât îl cunosc mai mult, cuatât îl iubesc mai mult; cu cât îl iubesc mai mult, cu atât îl cunosc maimult.”Partea I - Nivel Începători 161
  • 62. Întrebări1. Buddha a fost numit Sabbannu pentru că ...2. Ce îl face pe om Brahman?3. De ce i-a descurajat Buddha pe adepții lui de la practicareasacrificiilor animale?Răspunsuri la modulul 121. În general Buddha își expunea învățăturile în toate cele cinciperioade ale zilei.2. În Kalama Sutta Buddha îi sfătuiește pe oameni să respingălucrurile care sunt imorale, de blamat, criticate de înțelepți șicare, dacă sunt făcute sau întreprinse, conduc la ruină și laîntristare pentru sine și pentru ceilalți.3. Buddha dormea o singură oră pe zi.Cursuri Buddhism62
  • 63. Modulul 14MAHA PARINIBBANABuddha a ajuns în al optzecilea an al său. Moartea îi era aproape. Cei doidiscipoli șefi ai lui, Sariputta și Moggallana l-au precedat. La fel s-aîntâmplat cu Venerabilul Rahula și cu Yasodhara.Într-o zi, adresându-se Venerabilului Ananda, a spus:„Ananda, oricine și-a dezvoltat pe deplin cele Patru Căi ale Desăvârșirii –Iddhipada, ar putea, dacă astfel dorește, să rămână în aceeași viață timp deo Kappa, sau timp de o Kappa și încă ceva. Acum, Tathagata a practicat și adezvoltat pe de-a-ntregul aceste Căi, și deci el ar putea, dacă dorește, să maitrăiască timp de o Kappa, sau timp de o Kappa și încă ceva.”Dar Venerabilul Ananda nu a putut înțelege semnificația acestei fraze,întrucât inima lui era posedată de Cel Rău. El nu l-a implorat pe Buddha,spunând: „Binevoiește, Doamne, să mai rămâi o Kappa. Trăiește de-alungul întregii Kappa, o, Fericitule, pentru binele și fericirea celor mulți...”Pentru a doua și a treia oară a spus Buddha același lucru. Totuși,Venerabilul Ananda a rămas tăcut.MaraCând Venerabilul Ananda a plecat, Mara s-a apropiat de Buddha și l-ainvitat să moară, să treacă dincolo. Buddha a răspuns:„O, Cel Rău, fii fericit; moartea lui Tathagata va avea loc nu peste multtimp. La sfârșitul a trei luni, începând din acest moment, Tathagata vamuri.”Imediat după aceasta, Buddha, în mod conștient și deliberat, a respinsrestul pe care îl mai avea alocat pentru viața lui. Mai târziu Buddha i-apovestit aceste lucruri Venerabilului Ananda, care atunci și-a amintit deceea ce a spus Buddha și l-a rugat fierbinte să mai rămână pentru o Kappa.Partea I - Nivel Începători 163
  • 64. „De ajuns, Ananda, nu-l mai ruga pe Tathagata! Timpul pentru o astfel decerere a trecut. Dacă l-ai fi rugat astfel pe Tathagata mai demult, el poate căar fi refuzat rugămintea chiar și pentru a doua oară, dar a treia oară ar fiacceptat. A ta deci, Ananda, este greșeala; tu ai greșit.” a răspuns Buddha.Un îndemnÎntr-o altă împrejurare Buddha și-a chemat toți discipolii și li s-a adresatastfel: „Fiți atenți, o, discipoli, acum vă voi vorbi vouă. Vremelnice sunttoate lucrurile compuse. Străduiți-vă să mergeți înainte, cu osteneală șihărnicie. Nu peste mult timp va avea loc Eliberarea Finală a celuiDesăvârșit. După ce vor trece trei luni, începând de acum, Cel Desăvârșit vaatinge Parinibbana.”„Coaptă este vârsta mea, scurtă îmi este viața care mi-a mai rămas.Lăsându-vă, eu voi pleca. M-am făcut pe mine însumi propriul meu refugiu.Fiți stăruitori, o Discipoli, fiți atenți și virtuoși. Cu gândurile adunate,vegheați asupra minții voastre. Cel care trăiește o viață zeloasă în acestOrdin, va scăpa din ciclul renașterilor și va pune capăt suferinței.”Înalta considerație pentru Buddha a VenerabiluluiDhammaramaDiscipolii obișnuiți au fost foarte îndurerați să audă că Buddha va muri întrei scurte luni. Ei au venit în număr mare să-și arate respectul pentruultima oară. Un Bhikkhu numit Dhammarama nu s-a alăturat lor. Acestlucru a fost adus la cunoștința lui Buddha, iar acesta l-a chemat pe aceldiscipol. Când l-a întrebat de ce a făcut acest lucru, loialul și respectuosulBhikkhu a răspuns: „Doamne, știu că tu vei trece dincolo peste trei luni șimă gândesc că cel mai bun mod de a-mi onora Învățătorul este să atingstarea de Arhat înainte de moartea lui.”„Foarte bine! Excelent! Cel care mă iubește ar trebui să facă precum acestBhikkhu. Cel mai mult mă onorează acela care practică cel mai bineînvățătura mea.” a spus Buddha preamărind conduita demnă de laudă aacelui exemplar Bhikkhu.Cursuri Buddhism64
  • 65. Ultima masă a lui BuddhaFierarul Cunda, o persoană bogată și devotată, a auzit că Buddha a ajuns laPava și că stă în păduricea de mango. A mers la el și, după ce a ascultat undiscurs foarte instructiv, l-a invitat pe Buddha și pe discipolii săi pentrumasa de prânz în următoarea zi.Buddha a consimțit în tăcere.După ce noaptea s-a sfârșit, Cunda a pregătit în casă mai multe feluri demâncare, și o mare cantitate de Sukaramaddava, după care l-a anunțat peCel Binecuvântat, spunând: „Este timpul, Doamne! Masa este gata.”Cel binecuvântat s-a îmbrăcat înainte de amiază și, luându-și bolul și roba,a mers în compania discipolilor la casa lui Cunda, unde s-a așezat pescaunul pregătit pentru el.Stând astfel, Buddha i s-a adresat lui Cunda după cum urmează: „O, Cunda,servește-mă cu acea Sukaramaddava pe care ai pregătit-o, iar pe discipoliservește-i cu celelalte feluri de mâncare.”„Așa să fie, Doamne” a răspuns Cunda și așa a făcut. După aceasta, celBinecuvântat i-a spus lui Cunda: „Ceea ce mai rămâne din Sukaramaddava,să îngropi într-o gaură în pământ pentru că, Cunda, eu nu am cunoștință săfie cineva în această lume cu zei, Mara-și și Brahma-și, nici printre celelalteființe, asceți, preoți, zei și oameni, care să poată mânca această mâncare șis-o poată digera bine, în afară de Cel Desăvârșit.”„Așa să fie, Doamne!” a răspuns Cunda și a îngropat ceea ce a mai rămasdin Sukaramaddava într-o gaură în pământ, după care, apropiindu-se deBuddha l-a salutat cu respect și s-a așezat alături de el. Cum el stătea astfel,Buddha l-a încântat cu un discurs religios și a plecat. După aceasta a apărutîn Cel Binecuvântat, care a luat parte la masa lui Cunda, o boală dureroasă,dizenterie și dureri mari, semănând cu cele ale morții. Dar CelBinecuvântat, conștient și reflectiv, le-a suportat cu fermitate.După acestea, Cel Binecuvântat s-a îndreptat spre Kusinara, însoțit deVenerabilul Ananda.Partea I - Nivel Începători 165
  • 66. Ultimul lui convertitÎn acel timp trăia la Kusinara un ascet rătăcitor numit Subhadda. El auzisevestea că ascetul Gotama va atinge Parinibbana în ultimul ceas al nopții șis-a gândit să meargă să-l vadă. Așa că a mers în crângul Upavattana Sala, alMala-șilor, și a întrebat pe Venerabilul Ananda, dacă ar putea să-l vadă peBuddha.„De ajuns, prietene Subhadda, nu-l deranja pe Cel Desăvârșit. CelBinecuvântat este ostenit.” Pentru a doua și a treia oară a cerut Subhaddasă-l vadă și pentru a doua și a treia oară Venerabilul Ananda a răspuns înacelași mod. Buddha a auzit conversația lor și, adresându-i-se lui Ananda, aspus:„Nu, Ananda, nu-l împiedica pe Subhadda să intre. Lasă-l pe Subhadda să-lprivească pe Cel Desăvârșit. Orice m-ar întreba Subhadda, totul va fi dindorința lui de cunoaștere și nu mă va plictisi. și orice i-aș răspunde, el măva înțelege repede.”Fiindu-i astfel acordata permisiunea, Subhadda s-a apropiat de Buddha și,schimbând saluturi prietenoase, i-a vorbit astfel: „Există acei asceți șipreoți, o, Gotama, care sunt conducători ai grupurilor și ai congregațiilor,care sunt capii sectelor și binecunoscuți, renumiți învățători religioși,stimați ca fiind oameni buni de către mulți – așa cum ar fi Purana Kassapa,Makkhali Gosala, Ajita Kesakambali, Pakudha Kaccayana, SanjayaBelatthiputta, Nigantha Nataputta. Au dobândit ei adevărata înțelegere, așacum pretind, sau unii dintre ei au înțeles, iar alții nu?”„Lasă-i să fie așa, Subadha! Nu-ți mai fă probleme dacă doar unii dintre eisau numai câțiva au înțeles sau nu. Îți voi arăta ție doctrina. Ascult-o șipăstreaz-o bine în minte. Voi vorbi acum.”„Așa să fie, Doamne!”Cel Binecuvântat a vorbit după cum urmează:„În nici o religie în care nu există Nobila Cale Octuplă, nu se va găsi în eanici primul Samana, nici al doilea, al treilea sau al patrulea. În orice religieîn care există Nobila Cale Octuplă, acolo se va afla primul Samana, al doileaSamana, al treilea Samana și al patrulea Samana. În această religie existăNobila Cale Octuplă. Aici într-adevăr se află primul Samana, al doileaSamana, al treilea Samana și al patrulea Samana.Cursuri Buddhism66
  • 67. Alte învățături străine nu au nici un Samana. Dacă discipolii vor trăi în modcorect, lumea nu va duce lipsă de Arhați. Eu aveam 29 de ani când mi-amînceput călătoria în căutarea a ceea ce este bun. Au trecut 51 de ani deatunci, Subadha. În afară nu există nici măcar un singur ascet care săacționeze măcar parțial în conformitate cu această doctrină realizabilă.”Apoi Subadha l-a lăudat pe Buddha pentru expunerea Nobilei Dhamma și,căutându-și refugiul în Buddha, Dhamma și Sangha, și-a exprimat dorințade a primi Mica și apoi Înalta Ordinare.Buddha a spus:„Subadha, oricine care era deja fidel altor doctrine și care dorește săprimească Mica și Înalta Hirotonisire, va sta într-o perioadă de probă timpde patru luni. La sfârșitul celor patru luni, dacă discipolii sunt de acord, eleste ordinat și ridicat la statutul de Bhikkhu. Oricum, în mod discret, eu potface unele excepții individuale.”Subadha a fost de acord să se supună regulilor, dar Buddha i-a cerutVenerabilului Ananda să-l primească în Ordin pe Subadha.În prezența Celui Binecuvântat, Subadha a primit mai întâi Mica și apoiÎnalta Ordinare și nu după mult timp a atins starea de Arahant. El a fostultimul convertit făcut de Buddha în persoană.Ultima scenăBuddha i s-a adresat lui Ananda astfel:„S-ar putea, Ananda, ca tu să zici: «Fără Învățător a rămas sublimaÎnvățătură. Nu mai există Învățător pentru noi.» Nu, Ananda, nu trebuie săgândești așa. Doctrina și Disciplina învățate și propagate de către mine,Ananda, vă vor fi învățător atunci când eu voi pleca.”Buddha, adresându-se discipolilor a spus: „Dacă aveți vreo îndoială sauvreo dilemă în legătură cu Buddha, cu Doctrina, cu Ordinul sau cu Practica,întrebați-mă acum, pentru ca să nu regretați mai târziu gândind – «Am fostfață în față cu Învățătorul și totuși nu i-am putut pune nici o întrebare».”Când a vorbit astfel, discipolii au rămas tăcuți. Pentru a doua și a treia oarăBuddha s-a adresat discipolilor în același mod. La fel, discipolii au rămasPartea I - Nivel Începători 167
  • 68. tăcuți. Atunci Buddha s-a adresat din nou discipolilor, spunând: „Poate dinrespect față de învățător nu-mi puneți nici o întrebare. Fie atunci ca unprieten să vorbească altuia.” Totuși, discipolii au rămas tăcuți.După aceea Venerabilul Ananda i-a spus lui Buddha: „Minunat, Doamne!Astfel sunt mulțumit de această companie a discipolilor. Nu există nicimăcar un singur discipol care să aibă vreo îndoială sau vreo dilemă în ceeace privește Buddha, Doctrina, Ordinul și Practica.” „Vorbești cu încredere,Ananda. În legătură cu această problemă există cunoașterea în CelDesăvârșit, că în acest grup de discipoli nu există nici măcar un singurdiscipol care să mai aibă vreo îndoială cu privire la Buddha, la Doctrină, laOrdin și la Practică. Dintre acești cinci sute de discipoli, Ananda, chiar șiultimul este un Învingător al Curentului, care nu va da greș, ci în modsingur este destinat Iluminării.”Apoi Cel Binecuvântat s-a adresat discipolilor spunând:„Luați aminte, o, discipoli, ce vă recomand. Supuse descompunerii sunttoate lucrurile compuse. Străduiți-vă mai departe cu dăruire.” Acestea aufost ultimele cuvinte ale lui Buddha.Ultimele momente ale lui BuddhaViața lui Buddha se apropia de sfârșit. Pentru ultima oară el s-a odihnit pecanapeaua pusă între doi copaci Sala în Crângul Upavattana Sala. Discipoliistăteau în jurul lui într-o liniște desăvârșită.Buddha a ajuns la Primul Extaz – Jhana.Ieșind de aici, el a atins, în ordine, al Doilea, al Treilea și al Patrulea Extaz.Ieșind din al Patrulea Extaz el a atins „ținutul Spațiului Infinit” -Akasanancayatana.Ieșind de aici, el a atins „ținutul Conștiinței Infinite” - Vinnanancayatana.Ieșind din acest ținut, el a ajuns în „ținutul Nimicului” - Akincannayatana.Ieșind de aici, el a ajuns în „ținutul unde nu există nici Percepție, nici Non-Percepție” - Neva Sanna NAsannayatana.Cursuri Buddhism68
  • 69. Ieșind de aici, el a atins „Încetarea Percepțiilor și a Senzațiilor” -Sannvedayita-Nirodha.Pe loc, Venerabilul Ananda, care urmărea îngrijorat starea muribundă a luiBuddha, a observat că acesta a trecut dincolo. Venerabilul Anuruddha, carese distingea prin Privirea lui Divină, a explicat că Buddha nu a murit, ci aatins „Încetarea Percepțiilor și a Senzațiilor”.Apoi, ieșind din această stare, Buddha a atins, în ordine, A Patra, a Treia, aDoua și Întâia Arupa Jhana.Ieșind din aceste stări, el din nou a atins în ordine a Patra, a Treia, a Douași Întâia Rupa Jhana. Ieșind din acestea, el a atins a Doua, a Treia și a PatraRupa Jhana. Imediat cum a ieșit din al Patrulea Extaz, Buddha, în cele dinurmă, a murit.El s-a născut ca un om obișnuit. A trăit ca un om extraordinar. A murit caun Buddha.Întrebări1. Care este calea cea mai bună pentru a-i arăta respect lui Buddha?2. Care sunt cauzele din care nu se poate ajunge la starea de Arhat?3. Pe cine a desemnat Buddha drept ghid după moartea lui?Răspunsuri la modulul 131. Buddha a fost numit Sabbannu, sau Atotștiutor pentru că elcunoștea tot ceea ce era de cunoscut și pentru că obținuse cheiacătre întreaga cunoaștere.2. Nu prin naștere devine omul un Brahman, ci prin faptele lui.3. Sacrificiile animale implică uciderea altor ființe, iar acest lucrueste împotriva învățăturilor de non-violență și blândețe-iubitoareale lui Buddha.Partea I - Nivel Începători 169
  • 70. Cursuri Buddhism70
  • 71. PARTEA A II-ANivel Începători 2
  • 72. Modulul 1REFUGIULBuddham Saranam Gacchami - Merg să-mi caut refugiul în Buddha,Dhammam Saranam Gacchami - Merg să-mi caut refugiul în Dhamma,Sangham Saranam Gacchami - Merg să-mi caut refugiul în Sangha.Dutiyampi Buddham Saranam Gacchami - Pentru a doua oară mergsă-mi caut refugiul în Buddha,Dutiyampi Dhammam Saranam Gacchami - Pentru a doua oară mergsă-mi caut refugiul în Dhamma,Dutiyampi Sangham Saranam Gacchami - Pentru a doua oară mergsă-mi caut refugiul în Sangha.Tatiyampi Buddham Saranam Gacchami - Pentru a treia oară mergsă-mi caut refugiul în Buddha,Tatiyampi Dhammam Saranam Gacchami - Pentru a treia oară mergsă-mi caut refugiul în Dhamma,Tatiyampi Sangham Saranam Gacchami - Pentru a treia oară mergsă-mi caut refugiul în Sangha.~ Khuddakapatha 1 ~A merge în RefugiuActul de a merge în Refugiu marchează momentul în care o persoană sehotărăște să considere Dhamma, învățătura lui Buddha, drept ghidprincipal de conduită în viață. Pentru a înțelege de ce această hotărâre senumește „refugiu”, ne este de ajutor să studiem puțin istoria acestui obicei.În timpurile pre-buddhiste, a merge în refugiu însemna a-ți proclamasupunerea față de un patron - o persoană puternică sau un zeu -Cursuri Buddhism72
  • 73. supunându-te ordinelor patronului în speranța de a primi în schimbprotecție împotriva pericolelor. În primii ani ai carierei de învățător a luiBuddha, noii săi discipoli au adoptat acest obicei de a-și exprima supunereafață de Buddha, Dhamma și Sangha, dar în contextul buddhist, acest obiceicapătă un nou înțeles.Buddhismul nu este o religie teistă - Buddha nu este un zeu - și deci opersoană care-și caută refugiul în sens buddhist nu-i cere lui Buddhapersonal să intervină pentru a-i oferi protecția. Învățăturile lui Buddha suntcentrate pe realizarea faptului că viața umană este plină de pericole -provenite din lăcomie, furie și iluzie - și astfel conceptul de refugiu este oparte centrală a căii și a practicii, în sensul în care practica are ca scopdobândirea eliberării de aceste pericole.Din cauză că și pericolul și eliberarea de pericol au ca origine mintea, estenevoie de două nivele ale refugiului:1. refugiul extern, care oferă modele și linii de ghidare astfel încât săputem identifica acele calități ale minții care conduc la pericol șipe acelea care duc la eliberare;2. refugiul intern, adică acele calități care conduc la eliberare și pecare le dezvoltăm în mintea noastră imitând modelele noastreexterne. Nivelul intern este locul unde se află Adevăratul Refugiu.Ce este Ti-Sarana?Cuvântul Pali „Ti-Sarana” înseamnă refugiu, adăpost, protecție, salvare sauobiect al credinței.Refugiile Buddhismului - la nivel intern, ca și la nivel extern - sunt Buddha,Dhamma și Sangha, cunoscute și ca Tripla Nestemată. Ele se numescnestemate din cauza valorii lor și din cauză că, în timpurile străvechi, secredea că nestematele au puteri protectoare. Tripla Nestemată depășeștealte nestemate din acest punct de vedere din cauză că puterile eiprotectoare pot fi verificate și pot călăuzi mai departe decât orice nestematăexistentă, către eliberarea absolută din incertitudinile ținutuluiîmbătrânirii, al bolii și al morții.Triplul Refugiu sacru în Buddhism este constituit din:Partea a II-a - Nivel Începători 273
  • 74. 1. Buddha, Cel Perfect Iluminat - el este Învățătorul, descoperitorulcăii către Eliberare;2. Dhamma, Învățăturile lui Buddha - Calea către Iluminare, careconduce din întuneric către lumina spirituală;3. Sangha, Sfânta Comunitate a lui Buddha - Frăția Nobilă adiscipolilor lui Buddha, căutând Adevărul și împrăștiind răul dinviață.Buddha, la nivel extern, se referă la Siddhattha Gotama, prințul Indian carea renunțat la titlurile lui regale și a plecat în pădure, pentru a medita, pânăcând, în cele din urmă a obținut Deșteptarea. A căuta refugiul în Buddha nuînseamnă a căuta refugiul în el ca persoană, ci în realitatea Deșteptării lui:încrederea în faptul că el s-a deșteptat către adevăr, că el a realizat acestlucru dezvoltând calități pe care și noi le putem dezvolta și că adevărurilecătre care s-a deșteptat oferă cea mai bună perspectivă pentru conduitavieții noastre.Dhamma, la nivel extern, se referă la calea practicii care a fost predată decătre Buddha discipolilor lui. Aceasta, la rândul ei, este împărțită în treinivele: cuvântul învățăturii, actul punerii acestei învățături în practică șidobândirea Deșteptării ca rezultat al acestei practici.Tripla diviziune a cuvântului „Dhamma” este în principal o hartă care nearată cum să căutăm refugiul extern și să-l transformăm în unul intern:însușindu-ne învățăturile, folosindu-le pentru a dezvolta calități pe careBuddha însuși le-a folosit pentru a atinge Deșteptarea și apoi realizândaceeași eliberare de pericol pe care el a descoperit-o în calitatea Nemuririipe care și noi o putem atinge.Cuvântul Sangha, la nivel extern, are două sensuri: un sens convențional șiun sens ideal. În sensul ideal, Sangha este constituită din oameni, laici șicălugări, care au practicat Dhamma până în punctul în care au putut zărimăcar o fărâmă din Nemurire. În sensul convențional, Sangha denotăcomunitatea călugărilor și a călugărițelor.Când o persoană se refugiază în Sangha externă, ea se refugiază în ambelesensuri ale Sangha, dar cele două sensuri oferă nivele diferite ale refugiului.Sangha convențională a ajutat la păstrarea vie a învățăturii pentru mai binede 2500 de ani. Fără ei, nu am fi putut niciodată să aflăm despre învățăturalui Buddha.Cursuri Buddhism74
  • 75. La nivel intern, Buddha, Dhamma și Sangha sunt calități pe care ledezvoltăm în mințile noastre prin imitarea modelelor externe. De exemplu,Buddha a fost o persoană plină de înțelepciune, puritate și compasiune.Atunci când ne dezvoltăm înțelepciunea, puritatea și compasiunea înmintea noastră, ele formează refugiul nostru la nivel intern.Buddha a obținut Deșteptarea dezvoltându-și convingerea, perseverența,atenția, concentrarea și discernământul. Atunci când și noi ne dezvoltămaceleași calități până în punctul în care putem atinge Deșteptarea, aceastăDeșteptare este refugiul nostru ultim. Acesta este punctul în care cele treiaspecte ale Triplei Nestemate devin unul singur: dincolo de atingerealăcomiei, furiei și iluziei, și astfel în totală siguranță.Tripla Nestemată (Tiratana)„Într-adevăr, Cel Binecuvântat este merituos și deșteptat în mod corect prinpropriile forțe, desăvârșit în cunoaștere și conduită, bine-crescut, un expertîn ceea ce privește lumea, neîntrecut ca profesor al celor potriviți a fiînvățați, Învățătorul ființelor divine și umane, deșteptat și binecuvântat.”„Dhamma este bine explicată de către Cel Binecuvântat, pentru a fi văzutăaici și acum, nesfârșită, invitând la a fi verificată, pertinentă, pentru a firealizată de cei înțelepți pentru ei înșiși.”„Sangha discipolilor Celui Binecuvântat, care au practicat corect... care aupracticat continuu... care au practicat metodic... care au practicat cu talent -cu alte cuvinte cele patru tipuri de nobili discipoli, atunci când suntnumărați ca și perechi, sau cele opt tipuri atunci când sunt numărațiindividual - ei constituie Sangha discipolilor Celui Binecuvântat: demni dea primi daruri, ospitalitate și donații, demni de respect, incomparabilulcâmp de merit pentru întreaga lume.”~ Anguttara Nikaya XI.12 ~Cum să ne arătăm omagiul?Atunci când un Buddhist merge în refugiu, acest lucru constituie înprincipal un act al refugierii în doctrina kamma: este un act de acceptare,Partea a II-a - Nivel Începători 275
  • 76. prin care persoana este hotărâtă să trăiască conform convingerii căacțiunile bazate pe intenții corecte conduc la fericire, în timp ce acțiunilebazate pe intenții rele, incorecte, conduc la suferință; este un act prin carese caută protecție, în care persoana se încrede în faptul că urmândînvățătura nu va ajunge în condițiile nefericite care le-ar putea provoca okamma rea. A-ți căuta refugiul în acest mod înseamnă în cele din urmă a terefugiua în calitatea propriilor tale intenții, pentru că acesta este locul încare stă esența Kamma.Un Buddhist găsește adăpost în Triplul Refugiu cu încredere (saddha) șiînțelepciune (panna). Urmând refugiul în Buddha, Dhamma și Sangha, lanivelul calităților interne, înseamnă a atinge Tripla Nestemată cu inima,prin intermediul practicii. Buddha descurajează riturile și ritualurile carenu aduc nici un beneficiu în practica Dhamma.Există trei nivele a practicii Dhamma:1. Pariyatti: studierea cuvintelor lui Buddha, așa cum au fostînregistrate în Canon - Disciplina, Discursurile și Abhidhamma.2. Patipatti: urmarea practicii virtuții morale, a concentrării și adiscernământului, așa cum rezultă din studiul Canonului.3. Pativedha: Realizarea și Eliberarea.Întrebări1. Cine este Buddhist?2. În principal un Buddhist merge în refugiu pentru a se proteja de...Cursuri Buddhism76
  • 77. Modulul 2CELE CINCI PRECEPTE (1)„Oricine distruge ființe vii, spune vorbe neadevărate, care în această lumeia ceea ce nu i-a fost oferit, sau se duce cu femeia altuia, sau consumăbăuturi distilate ori fermentate; oricare om ce înfăptuiește astfel de lucruriîși nimicește propriile rădăcini chiar aici, în această lume.”~ Dhammapada 246.7 ~Deci aceste acțiuni trebuie evitate dacă cineva dorește să fie om nu numaicu trupul, ci să aibă și o minte umană. Nașterea ca ființă umană depindefoarte mult de practica celor Cinci Precepte, care mai sunt numite și„Dhamma pentru ființele umane” (manussa dhamma). Practica acestorprecepte face ca lumea umană să fie suportabilă, iar atunci când aceastăpractică intră în declin, lumea devine un loc al suferinței.Primul Precept„Mă angajez să respect preceptul de a mă abține de ladistrugerea creaturilor vii”Preceptul este încălcat atunci când cineva, direct sau indirect (prinîndemnarea altcuiva) întreprinde actul de a ucide. Următoarele cincicondiții trebuie să aibă loc pentru ca uciderea să fie suficient de gravă încâtcel care a înfăptuit-o să riște renașterea într-un plan al suferinței:1. O ființă vie (nu sunt incluse microorganismele sau plantele);2. Cunoștința faptului că este vorba despre o ființă vie;3. O minte care se gândește la a ucide;4. Efortul făcut pentru a ucide (inclusiv cererea adresată altcuiva să ofacă);5. Ființa care moare ca urmare a acestui efort.Partea a II-a - Nivel Începători 277
  • 78. a) CumpărăturilePe cât posibil, ființele vii (scoici, crabi, peștele viu etc.) nu ar trebui aduseacasă și omorâte înainte sau în timpul procesului pregătirii mâncării.Aceasta include și păsările vii care sunt tăiate ca urmare a unei comenzipersonale. Ouăle proaspete nu ar trebui folosite pentru gătit (întrucât viațadeja există într-un ou fertilizat).Nu există nici o restricție pentru ca cineva să cumpere carne preparată, carenu mai are viață în ea (carne de porc, vacă, oaie, ouă din incubator etc.)b) Mâncarea gătităAșa cum am menționat și mai înainte, pregătirea mâncării trebuie să se facăastfel încât nici o ființă vie să fie ucisă în mod intenționat, de exempluscoicile vii nu ar trebui să fie băgate în apă fiartă.La pregătirea hranei pentru familie, nu ar trebui date ordine care să ducă lauciderea de ființe vii special pentru acest lucru.În cazul ouălelor, referirea se face numai pentru ouăle care au fostfertilizate. Ouăle comercializate în orașele mari sunt produse în masă prinmijloace artificiale, și deci nu sunt fertilizate și nu posedă viață.c) În jurul caseiDăunătorii sunt fără îndoială una din problemele majore ale unei case. Darînainte de a începe să împrăștiem amestecuri toxice peste tot, ar trebui săluăm în considerare mai întâi unele aspecte importante. Ar trebui să neîntrebăm: De ce au venit dăunătorii? Unde se găsesc ei din abundență?Înainte de toate, dăunătorii sunt animale - sunt ființe vii care, ca și noi, aunevoie de hrană pentru a supraviețui și se tem de moarte tot așa de multcum ne temem și noi. Ei își caută în gunoaie hrana necesară vieții. În aldoilea rând, ei abundă în locuri murdare și neîngrijite, unde sunt însiguranță să se miște fără a fi observați cu ușurință și răniți de ceilalți, ființeumane sau alți prădători.Cunoscând aceste lucruri, este evident că dacă vom îndepărta condițiilecare sunt favorabile dăunătorilor pentru a se aduna, îi vom îndepărta fără aCursuri Buddhism78
  • 79. fi nevoie să îi ucidem. Astfel sunt încurajați să procedeze cei care respectăcele Cinci Precepte.Hrana ar trebui depozitată în mod corect. Bucătăria ar trebui totdeaunapăstrată curată și îngrijită. Coșurile de gunoi ar trebui golite și curățate înmod regulat.d) Hobby-urileDacă grădinăritul implică distrugerea în masă a melcilor, viermilor,furnicilor sau a altor insecte, ar trebui să ne gândim dacă ne continuămacest hobby și ar trebui să luăm în considerare în mod serios faptul de arenunța încet-încet la el, și să ne apucăm de ceva mai puțin dăunător. Deexemplu plantarea unor pomi fructiferi folositori etc. Dar, din nou, trebuieamintit un lucru: pentru a controla dăunătorii grădinilor trebuie luate înconsiderare măsuri preventive mai degrabă decât cele distructive.Pescuitul, care pare a fi un sport nedăunător, ar trebui evitat. Aici nu numaică omorâm peștii, dar facem acest lucru cu intenție, din plăcere, ca urmarea unei dorințe. Nici o formă de vânătoare ca sport nu ar trebui practicată.Dacă ne reamintim în mod constant că toți ne temem de moarte și că dorimsă continuăm să trăim, la fel ca toate celelalte ființe, putem să ne dezvoltămcompasiunea față de ele și să ne abținem de la a ucide în acest mod, dinobișnuință.Al Doilea Precept„Mă angajez să respect preceptul de a mă abține de la a lua ceeace nu mi-a fost dat.”Preceptul este încălcat dacă furtul este făcut personal sau prin intermediulunei alte persoane, care acționează la ordin. Următoarele cinci condițiitrebuie să fie prezente pentru ca furtul să fie suficient de grav astfel ca celcare-l înfăptuiește să riște renașterea într-un plan al Suferinței:1. Obiectul, care aparține unui proprietar;2. Cunoașterea faptului că obiectul aparține unui proprietar;3. Intenția de a fura;Partea a II-a - Nivel Începători 279
  • 80. 4. Efortul făcut pentru a fura;5. Obiectul luat prin acest efort.Fiind puternic condiționați de societatea materialistă în care trăim, nu estesurprinzător că mulți dintre noi sunt obsedați de ideea că „dacă îl poțiobține gratis, grăbește-te și ia-l”.a) La birouPentru a ilustra acest lucru, să ne întrebăm pe noi înșine: de câte ori amluat în mod intenționat de la birou lucruri ca radiere, hârtie de scris sauindigo și multe alte lucruri, fără nici cea mai mică urmă de sentiment devină, deși suntem pe deplin conștienți că toate aceste lucruri aparținbiroului sau companiei și nu sunt pentru luat acasă.A păstra acest precept înseamnă a încerca să facem totul pentru a necontrola aceste banale dar în mod sigur rele obiceiuri și să ne abținem de laa lua lucruri care nu ne-au fost date, care nu au fost destinate nouă. Înfond, toate aceste lucruri mărunte cu siguranță că nu sunt prea scumpepentru a ni le putea permite. Deci, oriunde am lucra, trebuie să practicămreținerea și să ne depășim tentația și lăcomia de a lua pentru folosulpropriu lucruri care nu ne aparțin de drept.b) Ocupația și afacerileTrebuie de asemenea să avem grijă ca ocupațiile noastre să nu ne implice încomiterea furturilor. De exemplu obținerea unor poziții înalte din lăcomie,pentru putere sau pentru un salariu mai mare, prin mijloace incorecte, esteconsiderată o formă de furt. Tot așa este considerat și faptul de „a-ți lualiber” în timpul serviciului pentru un motiv neîntemeiat, de exemplu pentrua sta la taifas, sau de a face în mod deliberat lucrurile mai încet pentru aevita să-ți mai fie date alte sarcini, a inventa scuze pentru a nu face un lucrupe care ar trebui să-l facem etc.Înșelăciunea, păcălelile constituie tot o formă de furt. Exemplele suntnumeroase, printre ele putem exemplifica: vânzătorii care folosesc greutățifalse pentru cântărit, sau care amestecă produse astfel încât să rezultebunuri de calitate inferioară la prețul standard. În cazul oamenilor deafaceri, manipularea caselor, a fermelor și a proprietăților altora pentru adeveni proprietatea lor, prin procese civile sau alte metode asemănătoareCursuri Buddhism80
  • 81. este considerată un act de furt, de vreme ce proprietarul de drept își pierdesperanța.c) Nu uitați să returnați ceea ce ați împrumutatUnii oameni au prostul obicei de a împrumuta lucruri pentru lungiperioade de timp. În cele din urmă proprietarul original este uitat și cel carea împrumutat își ia în proprietate obiectul împrumutat. Astfel de cazuri, lafel ca și cazul clar al celui care refuză să returneze lucrul împrumutat celuiîn drept, sunt forme de furt, chiar dacă în mod normal nu sunt considerateașa. Deci ar trebui să facem tot posibilul și să fim atenți în astfel de ocazii;să ne amintim de proprietarul de drept și să-i înapoiem obiectulîmprumutat de îndată ce l-am terminat de folosit.d) Neplata taxelorAtunci când mergem în vacanțe sau în călătorii și facem o mulțime decumpărături, în special în alte țări unde lucrurile sunt mai ieftine, în mod„instinctiv” începem să ne gândim la diverse mijloace prin care putempăcăli oficiul vamal pentru a scăpa de taxele vamale pe care ar trebui să leplătim pentru lucrurile pe care dorim să le aducem acasă. Dar ar trebui săne ținem în frâu astfel de „instincte” care sunt cauze ale delăsării și aleeșecului în păstrarea cu atenție a preceptelor. Strecurarea bunurilortaxabile este un act de evitare a taxelor, la fel ca și neplata texelor pe venit,a chiriilor etc.Al treilea precept„Mă angajez să respect preceptul de a mă abține de la actesexuale imorale”În mod normal, actul sexual nu apare în mod spontan, din nimic, ci esteparticiparea mutuală a unui bărbat și a unei femei care sunt deja implicațiîn construirea unei relații între ei. Având acest lucru în minte, aceastăsecțiune tratează nu numai condițiile particulare ce privesc actul sexual însine, ci și aspectele relevante a relației bărbat - femeie care apare înainteaactului și care conduce la el.Preceptul poate fi încălcat numai personal, nu și prin intermediul altcuiva.Următoarele patru condiții trebuie să aibă loc pentru a încălca preceptul:Partea a II-a - Nivel Începători 281
  • 82. 1. Obiectul interzis*;2. Mintea care se gândește la înfăptuirea actului sexual asuprasubiectului;3. Efortul depus pentru realizarea actului sexual;4. Satisfacția rezultată din participarea mutuală în actul sexual.* O ființă umană sau un animal, de sex opus sau de același sex:i) Fete sau băieți care nu sunt încă la vârsta maturității și a independenței,care sunt încă nevinovați și nu cunosc ceea ce este bine și ceea ce este rău,și care depind încă de alții (părinți, rude, prieteni) pentru a fi crescuți,hrăniți și îngrijiți. Aceștia formează grupul celor necăsătoriți și fără relații.ii) Bărbați sau femei care au anumite relații sau care sunt căsătoriți,inclusiv cei care sunt doar logodiți, ca și amante, prostituate sau gigolo.iii) Orice fel de animale, masculi sau femele.a) Sexul și moralitateaBuddhismul nu consideră sexul ca fiind imoral, rușinos sau murdar pentruun discipol laic, ci ca ceva esențial pentru supraviețuire și procreare. Acestlucru nu se aplică la călugări și călugărițe care au luat hotărârea de arenunța la lucrurile lumești.Ceea ce face ca sexul să fie imoral sunt circumstanțele în care este înfăptuitactul sexual. Pe lângă toate criteriile de mai sus, el poate fi făcut în modforțat sau prin consens. Dorința plăcerii de a experimenta sau de a posedaobiectele interzise decide nivelul de moralitate al unei persoane în acestcontext.b) Poligamia și monogamiaPoligamia a fost practicată pe scară largă în trecut, întrucât era acceptată desocietate în mod rezonabil. Prima soție, în loc să se simtă rănită saugeloasă, ar fi primit bine încă o pereche de mâini care să o ajute la treburilecasnice.În zilele noastre, când monogamia este regula, valorile societății s-auschimbat, ajustându-se și așteptările de la membrii ei. Astfel, când doioameni se căsătoresc, este de așteptat ca ei să-și fie credincioși unul altuia.Cursuri Buddhism82
  • 83. c) Problemele căsătorieiCând un bărbat sau o femeie comite sau se gândește să comită un act deadulter, acest lucru este de obicei un indiciu că ceva nu merge bine înrelația matrimonială. Gândul de a comite adulter este o formă de evadare.Persoana în cauză lasă nerezolvate un set de probleme, și își imaginează căacestea vor fi rezolvate prin evadarea din vechea relație și angajarea în unanouă (și probabil mult idealizată), cu o altă persoană.Acest lucru se întâmplă în principal din cauza lipsei de înțelegere, toleranțăși respect pentru partener. Persoana uită responsabilitatea, obligațiile șisimțul datoriei de a păstra familia unită. Astfel se permite emoțiilor(egoului) să provoace orbirea, în loc de a fi rezolvate problemele, priniertarea acordată propriei persoane și celuilalt.d) AdulterulEste de fapt o dorință sexuală, care este o forță foarte puternică în spateleruinei și a dezonoarei unei persoane. „Dragostea este oarbă”. O dragosteputernică poate conduce oamenii la a face tot felul de lucruri, inclusivcrimă, furt sau distrugerea proprietății altcuiva, seducere și adulter,minciună, calomnie, comportament abuziv, consum de băuturi și droguri.Astfel se poate observa că o persoană care încalcă al treilea precept, estefoarte probabil să le încalce și pe celelalte patru.Întrebări1. Care este scopul abținerii de la a ucide? Ce calitate este cultivatăastfel și care sunt rădăcinile rele care sunt suprimate?2. Neluând ceea ce nu i-a fost dat, ce fel de calitate este promovatăde o persoană?3. Molestarea și hărțuirea sexuală sunt considerate încălcări alecelui de-al treilea precept?Partea a II-a - Nivel Începători 283
  • 84. Răspunsuri la modulul 11. Cel care a acceptat cele Trei Refugii (Tisarana) - Buddha,Dhamma și Sangha, ca adăpost și ca ideal călăuzitor (ca refugiuextern) și care merge pe Nobila Cale Octuplă (ca refugiu interior).2. ... inamicii Lăcomiei, Urii și ai Iluziei.Cursuri Buddhism84
  • 85. Modulul 3CELE CINCI PRECEPTE (2)Al Patrulea Precept:„Mă angajez să respect preceptul de a mă abține de la vorbireafalsă”Acest precept este încălcat atunci când este spus un neadevăr, sau atuncicând cineva instigă sau instruiește pe altul să o facă. Următoarele cincicondiții trebuie să fie prezente pentru ca minciuna să fie suficient de gravăpentru ca cel ce încalcă preceptul să riște renașterea într-un plan alSuferinței.1. Neadevărul;2. Mintea care intenționează să spună neadevărul;3. Efortul cheltuit prin intermediul corpului sau al vorbirii pentru acomunica neadevărul;4. Cealaltă parte care crede minciuna;5. Cealaltă parte este rănită sau i se face un rău.Deși păcălelile de dragul distracției sunt în general manifestări nevinovateale simțului umorului pe care-l avem și sunt uneori ingrediente necesareale unui caracter sociabil și prietenos, acest lucru este, în sens strict, oîncălcare a preceptului. În orice caz, trebuie să ne aducem aminte că nutrebuie să fim prea perfecționiști la acest nivel - așa că un caz minor caacesta, atât timp cât nu cauzează rău nimănui, poate fi trecut cu vederea laînceput.Trebuie să ne concentrăm pe cazurile clare de minciună deliberată, deexemplu minciuna din invidie, gelozie, reavoință, sau din dorința de câștig,faimă sau alte motive egoiste. În aceste cazuri cealaltă parte este rănită saui se face un rău emoțional sau fizic, prin pierderea proprietății, a statutuluietc.Partea a II-a - Nivel Începători 285
  • 86. a) CopiiiNe găsim deseori în situația de a-i minți pe copiii noștri pentru a-i avea subcontrol, de exemplu înfricoșându-i cu diverse povești. Atunci când spunemcopiilor astfel de minciuni deliberate (pentru comoditatea noastră), nunumai că încălcăm al Patrulea Precept, dar putem înfăptui și alte lucrurirele. De exemplu, amenințând copilul printr-o minciună deliberată:i) copilul, în mod inutil, poate acumula temeri nefondate pe care mai târziu,de-a lungul vieții, îi va fi greu să le înlăture, și,ii) noi, ca adulți, dăm un exemplu prost și acest lucru va avea un efectadvers semnificativ asupra moralului în dezvoltare al copilului.Deci ar trebui să încercăm să facem tot ceea ce este posibil și să ne abținemde la a-i păcăli pe copii de dragul confortului nostru și să ne bazăm pe altemijloace pentru a canaliza curiozitatea, expresivitatea și energia celor maitineri. Suntem toți plini de potențial creativ, și ar trebui să ni-l folosim dinplin atunci când situația o cere, într-un mod care este benefic pentru noi șipentru ceilalți.b) AfacerileOamenii cinstiți din vânzări sunt deseori prinși în dilema de a minți în moddeliberat pentru a avea o vânzare sau de a evita întrebările clientului și arisca pierderea vânzării. Atitudinea care ar trebui adoptată aici nu trebuiesă fie cea a vânzătorului tipic, care încearcă în mod disperat să facă cât demulte vânzări poate, prin orice mijloace, lipsit de scrupule.Pe de altă parte, dacă cineva se privește pe sine însuși ca pe o persoană caredoar încearcă totul pentru a crea oportunități convenabile pentru cacompania, clientul și el însuși să aibă o afacere mutual avantajoasă, și dacăprofitul este considerat într-un mod echilibrat (și nu dezechilibrat, deexemplu „Ce procent voi obține? Pot obține un procent mai mare dacă înșelcompania și clientul?”), atunci nu ar mai trebui să apară astfel de dileme.Probleme apare numai atunci când există lăcomie, poftă de a face cât maimulți bani posibil. Încercând să nu încălcăm acest precept, de fapt neîmpiedicăm lăcomia să apară și suprimăm lăcomia care deja este apărută.Făcând acest lucru în mod constant și cu răbdare, putem adopta în modtreptat obiceiul de a ne înfrânge tendințele de lăcomie și să trăim astfel maimulțumiți, cu mai puține insatisfacții.Cursuri Buddhism86
  • 87. c) Cazuri speciale: A minți sau a nu minți?Uneori circumstanțele sunt în așa fel încât dacă spunem adevărul, acesta varăni cealaltă parte și, pe deasupra, nu este posibil să păstrăm tăcerea sau săevităm subiectul. Dar dacă spunem o minciună pentru a nu-l răni pecelălalt, nu va fi aceasta o încălcare a preceptului? Ei bine, răspunsul laaceastă întrebare este: da, preceptul va fi încălcat. Atunci ce ar trebui săfacem? Iată cel puțin două moduri de a privi această problemă, dar deciziafinală, bine înțeles, depinde de noi înșine.Există cazul special în care avem de făcut o alegere între două fapte morale:una cu rădăcinile în compasiune și alta cu rădăcinile în virtute (saumoralitate). În primul rând, dacă avem multă compasiune și nu dorim capersoana să fie rănită, atunci putem sacrifica în mod conștient respectareacelui de-al Patrulea Precept. Atunci când facem acest lucru trebuie să fimpe deplin conștienți că încălcăm preceptul din compasiune și pregătițipentru a suporta consecințele (ale încălcării preceptului), oricare vor fiacestea, în viitor.Al doilea mod de a aborda problema este mai potrivit persoanelor care suntmai înclinate către perfecționarea sau dezvoltarea virtuții (a moralității),mai curând decât a compasiunii. În acest caz persoana ține cu strășniciepreceptele și spune adevărul fără frică și cu calm. Ea face acest lucruînțelegând că spune adevărul fără intenția de a încerca să rănească cealaltăparte, și din cauză că nu vede nici un rost în a spune o minciună. Deasemenea ea face acest lucru realizând faptul că nu adevărul, nici vorbitoruladevărului, nu este acela care cauzează rănirea celeilalte persoane, ci defapt persoana cealaltă însăși este cea care permite adevărului să o rănească.d) ținând al Patrulea Precept mai strânsCei care sunt dornici de a-și perfecționa virtutea moralității trebuie să ținăacest precept mai strâns, prin renunțarea la vorbirea calomnioasă, limbajabuziv, conversații frivole (de exemplu bârfe banale care nu sunt nicisănătoase, nici benefice) și la cuvinte care ar cauza ca ceilalți să fiedezbinați sau separați.Lucrurile importante de ținut minte în respectarea acestui precept suntsentimentele și bunăstarea celeilalte părți cu care avem de-a face. Dacăsuntem totdeauna atenți, precauți și grijulii, putem, fără îndoială, să avemmai mult succes în abținerea de la a răni sau a cauza un rău de orice felPartea a II-a - Nivel Începători 287
  • 88. celor din jurul nostru. În acest fel devenim persoane mai plăcute și gustămdin fructele virtuții de a respecta preceptele chiar aici și acum, în aceastăviață. Ce va fi mai mult în următoarea?Al Cincilea Precept„Mă angajez să respect preceptul de a mă abține de la consumulde băuturi și substanțe intoxicante care cauzează lipsa atenției”Abținerea de la substanțele intoxicanteSubstanțele intoxicante se referă la toate tipurile de băuturi alcoolice șispirtoase, și droguri, inclusiv băuturile fermentate din făină, prăjituri, orez,drojdie și fructe (ex. struguri); alcooluri obținute din flori, fructe, miere,zahăr și alte ingrediente amestecate; droguri ca opiu, marihuana, heroină,LSD etc.Acest precept este încălcat atunci când următoarele patru condiții suntprezente:1. Dacă există o băutură alcoolică, spirtoasă sau un drog;2. Dorința de a consuma;3. Actul consumării;4. A fi intoxicat.Încălcarea acestui precept, dacă este gravă și făcută frecvent, duce larenașterea într-un plan al Suferinței; dacă este mai ușoară, poate duce lanebunie.a) Băutorul socialDacă privim cu atenție condițiile care duc la încălcarea preceptului, vomobserva că a patra condiție, aceea de a fi intoxicat sau beat trebuie să fieprezentă. Acest lucru arată în mod clar că preceptul nu este atât de rigidprecum pare.Cursuri Buddhism88
  • 89. Numai noi înșine putem să ne cunoaștem cu adevărat limitele atunci cândbem. Este în întregime răspunderea noastră de a decide când este de ajuns,nimeni altcineva nu ne poate forța să ne împingem limita până la limitaaltcuiva. Astfel, băutorul social, cel care bea numai cu anumite ocazii și carenu este dependent nici atras în mod special de băuturi, nu încalcă preceptulatât timp cât nu devine amețit sau intoxicat. În orice caz, este totdeaunamai înțelept să ne menținem departe de aceste băuturi cât de mult putem,pentru că cine știe dacă nu vom deveni dependenți sau nu ne vom dezvoltao anumită atracție pentru ele?Trebuie în mod special să avem grijă de compania în care ne aflăm în astfelde reuniuni sociale, pentru că deseori compania exercită o puternicăinfluență asupra atitudinii față de băutură. O persoană lipsită de o voințăputernică este probabil să cedeze provocărilor, tachinărilor și glumelor careurmează refuzului de a bea.b) BețivulDe fiecare dată când bețivul merge la băut și se amețește sau se îmbată,încalcă preceptul. Dacă el este numai ușor amețit, încălcarea preceptului nueste foarte gravă; dacă este foarte beat, sau intoxicat așa încât abuzeazăverbal sau cauzează necazuri celor din jur, preceptul este încălcat în modgrav. Dacă bețivul dependent nu pune capăt poftelor de alcool, atunci cusiguranță el este legat de planurile suferinței chiar în această viață, fără amai vorbi de următoarea.c) BolnavulCâteodată alcoolul și băuturile spirtoase trebuie folosite în amestecuri, camedicament pentru diferite tipuri de boli. În astfel de cazuri, chiar dacăpersoana devine intoxicată prin luarea medicamentului, nu se poate facealtfel, dacă medicamentul ajută într-adevăr la vindecarea bolii. Dar, în sensstrict, dacă persoana bolnavă dorește să îl bea sau să îl consume, și devineintoxicată ca urmare a consumului, atunci ea încalcă preceptul. Aici,întrucât consumul apare mai curând din necesitate decât din pofte,încălcarea preceptului nu este foarte gravă și persoana nu va fi legată de unplan al Suferinței din această cauză.Același principiu se aplică și la folosirea drogurilor ca medicament pentruvindecarea sau pentru ușurarea suferințelor bolnavului.Partea a II-a - Nivel Începători 289
  • 90. d) Consumatorul de droguriToate tipurile de droguri, stimulante, antidepresive și sedative nu ar trebuiefolosite în mod greșit, adică să fie luate nu din necesitate, ci doar pentrudistracție. Pe cât posibil, chiar dacă ne confruntăm cu probleme cainsomnia, depresia sau alte probleme emoționale sau psihologice, ar trebuisă facem totul să ne abținem de la utilizarea acestor droguri. Dacă suntemsuficient de puternici, putem îndura. Să le acceptăm drept ceea ce sunt ele:stări temporare ale minții, care au apărut și care, în cele din urmă, trebuiesă dispară. De multe ori un ascultător poate fi de mare ajutor - deci căutațiun prieten bun, care este de asemenea și un bun ascultător, și împărtășiți-ipovara de pe umerii voștri.O importanță specială a celui de-al Cincilea PreceptDe obicei, când acest precept este încălcat, este probabil că vor fi încălcatetoate celelalte precepte. Aceasta se întâmplă din cauză că o persoană careîncalcă acest precept și devine intoxicată, nu se poate ști ce va face încontinuare. Toate inhibițiile au fost înlăturate, nu mai este sub controlulsimțurilor și nu mai este capabilă să discearnă între ceea ce este benefic șiceea ce este rău; este capabilă să dea frâu liber violenței, poate chiar ucide;poate fura, distruge proprietatea altora; poate deveni agresiv sexual șipericulos; poate minți, calomnia și poate avea un comportament abuziv -astfel crescând foarte mult posibilitatea încălcării celorlalte patru precepte.Este deci foarte important de apreciat semnificația specială a acestuiprecept, care a fost formulat foarte bine astfel: „A te abține de la intoxicanțidistilați și fermentați care sunt ocazii pentru delăsare”.Întrebări1. Sunt zvonurile, poveștile, exagerările mai mult decât se crede,astfel încât să fie clasificate drept minciuni? De ce?2. Ce înțelegeți din cuvintele următoare: „Un om ia o băutură; obăutură ia o băutură; o băutură ia un om.”Cursuri Buddhism90
  • 91. Răspunsuri la modulul 21. Care este scopul abținerii de la a lua viața?Cineva respectă libertatea de a trăi a unei ființe și îi permite săfacă fapte bune, morale astfel încât să se poate ridica către o starea vieții mai bună.Care este calitatea care este cultivată și care este rădăcina rea careeste suprimată?Persoana cultivă toleranța, blândețea-iubitoare și compasiunea,în timp ce ura, reavoința și cruzimea sunt suprimate.2. Sunt promovate următoarele calități: încrederea, respectul șipacea în mintea oamenilor cu care trăiești.3. Da, din cauză că îndeplinesc toate cele 4 criterii pentru al TreileaPrecept.Partea a II-a - Nivel Începători 291
  • 92. Modulul 4CELE PATRU ADEVĂRURI NOBILEDhamma Cakka Pavattana Sutta(Discursul care pune în mișcare Roata Legii)Budhismul este un sistem filozofic care conține un cod al Moralității, fiziceși mentale. Scopul este „Încetarea suferinței și a morții”Cele Patru Adevăruri Nobile pe care Buddha le-a arătat în prima luipredică, ținută celor cinci discipoli, formează baza pe care este clădit acestsistem filozofic. Primele trei Adevăruri expun filozofia lui Buddha, în timpce al patrulea, Nobila Cale Octuplă, este un cod care arată cum aceastăfilozofie, moralitate, servește ca mijloc pentru atingerea scopului.Cele Patru Adevăruri Nobile sunt:• Dukkha Sacca - Nobilul Adevăr al Suferinței;• Samudaya Sacca - Nobilul Adevăr al Originii Suferinței;• Nirodha Sacca - Nobilul Adevăr al Încetării Suferinței;• Magga Sacca - Nobilul Adevăr al Căii care duce la ÎncetareaSuferinței.Pentru a dobândi o înțelegere completă a conceptelor fundamentale alefilozofiei lui Buddha, accentul este pus pe nevoiea de a realiza AdevărulSuferinței. Adevărul este un fapt care nu poate fi contestat. ConformBuddhismului, există patru astfel de adevăruri – toate asociate omului.„Chiar în acest corp de-un stânjen, cu percepțiile și gândurile lui, euproclam lumea, originea lumii, încetarea lumii și Calea care duce laîncetarea lumii”~ Rohitassa Sutta ~Cursuri Buddhism92
  • 93. Acest pasaj interesant se referă la cele Patru Adevăruri Nobile, pe careBuddha însuși le-a descoperit. Chiar dacă un Buddha apare sau nu în lume,ele există, iar Buddha este acela care le dezvăluie lumii ignorante.În Pali, aceste adevăruri sunt denumite Ariya Saccani, din cauză că ele aufost descoperite de către cel mai măreț Ariya, adică o persoană care s-aeliberat de pasiuni, sau din cauză că ele conduc la starea ariyană deeliberare de pasiune.Primul Adevăr vorbește despre Dukkha, care, din lipsa unui echivalent maibun, este tradus drept „suferință”. Ca sentiment, dukkha înseamna ceea ceeste dificil de suportat (du = dificil; kha = a îndura, a suporta). Aici dukkhaeste folosită în sensul de vid, goliciune (kha) demnă de dispreț (du). Lumeaeste clădită pe suferință (Dukkhe loko palitthito) – deci este de disprețuit.Ea este lipsită de orice realitate – deci este goală, vidă.Oamenii obișnuiți văd lumea doar la suprafață. Un ariyan vede lucrurile așacum sunt ele. Pentru cineva care vede, nu există fericire în această lumenenorocită, care doar înșeală omenirea cu plăceri iluzorii. Ceea ce numimfericire este pura satisfacere a unei dorințe. „Imediat cum obiectul dorințeieste dobândit, începem să ne săturăm de el” Toate dorințele sunt denepotolit. Toate constituie subiectul unei apariții, a unei nașteri – jati, șideci sunt supuse decăderii – jara, bolii – vyadhi și morții – marana.Nimeni nu este scutit de aceste cauza ale suferinței.Vrerile noastre sunt de asemenea suferință. Nu vrem să venim în contact cupersoane sau lucruri care nu ne plac, nici nu vrem să fim separați depersoanele și lucrurile pe care le iubim. Dar aceste dorințe nu sunttotdeauna satisfăcute. Acel lucru la care ne așteptăm mai puțin, sau ceea cene dorim cel mai puțin, este ceea ce ni se întâmplă deseori. Uneoriasemenea circumstanțe neplăcute devin atât de intolerabile și cauzatoarede suferință, încât unii oameni mai slabi se văd obligați să-și pună capătzilelor.Pe scurt, chiar acest corp este o cauză a suferinței. Buddhismul se bazeazăpe acest pivot al suferinței. Dar acest lucru nu înseamnă că Buddhismuleste pesimism. Nu este nici pesimism total, nici optimism total; el ne învațăun adevăr care se află între aceste extreme. În timp ce scoate în evidențăadevărul suferinței, Buddha ne sugerează un mijloc pentru a ne elibera deaceastă suferință și pentru a dobândi cea mai înaltă Fericire.Partea a II-a - Nivel Începători 293
  • 94. Primul Adevăr Nobil trebuie să fie înțeles.Al doilea Adevăr Nobil spune: Cauza suferinței o reprezintă poftele,dorințele.În Dhammapada găsim următoarele versuri:„Din dorință răsare mâhnirea,din dorință răsare teama;Pentru acela care este pe deplin eliberat de pofte,nu există mâhnire, nici teamă.Odată ce sămânța dorinței este semănată, ea crește și devine lăcomie și semultiplică în agățarea sau setea de putere sau de câștiguri materiale. Astfelomul devine sclavul acestor pofte și este în mod automat condus într-omuncă extenuantă a minții și a corpului pentru a ține pasul cu ele, pânăcând vine sfârșitul.Rezultatul final este în mod sigur acumulare de forțe mentale rele, generatede către propriile acțiuni, cuvinte și gânduri, care sunt motivate de Lobha(dorința) și Dosa (mânia), care există în mod inerent în interiorulpersoanei.Năzuința neîncetată pentru plăceri și senzații, pentru obținerea satisfacerii,este aceea care provoacă și mai multă dorință. Atașamentul de acesteobiecte ale simțurilor și neștiința sau ignoranța (avijja) că ele suntimpermanente (anicca), ignoranță care se manifestă sub forma poftelor, alăcomiei, constituie cauza dukkha.Suferința există atâta vreme cât există poftă sau atașament – Tanha. Existatrei feluri de dorințe. Prima formă, cea mai grosieră, este simplul atașamentfață de toate plăcerile simțurilor – Kamatanha. A doua este atașamentulfață de plăcerile legate de imaginea Eternului – Bhavatanha, iar a treia estecea în legătură cu imaginea Nihilismului – Vibhavatanha.Aceste dorințe, mai grosiere sau mai subtile, sunt acelea care ne conduc larepetatele nașteri în Samsara și care ne fac să ne agățăm de toate formelede viață.Cursuri Buddhism94
  • 95. Această poftă este o forță atât de puternică încât trebuie adunate opt forțela fel de puternice (Calea Octuplă) pentru a o putea înfrânge. Formelegrosiere de dorință sunt mai întâi slăbite la atingerea Sakadagami (aldoilea stadiu al sfințeniei) și sunt complet eradicate la atingerea Anagami(al treilea stadiu al sfințeniei). Formele subtile ale dorinței sunt eradicatenumai după atingerea stării de Arhat (al patrulea sau stadiul final alsfințeniei – Iluminarea).La baza celui de-al doilea Adevăr Nobil se află unul din principiile cardinaleale învățăturii lui Buddha, și anume că totul reprezintă rezultatul uneicauze; fiecare cauză are un efect. Există multe cauze; ignoranța și dorințasunt doar două legături în lanțul cauzelor care au ca rezultat nașterea,decăderea și moartea. Acest lucru este cunoscut ca Legea Kammei și aRenașterii.Al doilea Adevăr Nobil trebuie să fie eradicat.Al treilea Adevăr Nobil este completa încetare a suferinței, care esteNibbana, Extazul Suprem. El este atins prin eradicarea tuturor formelor dedorință.Al treilea Adevăr Nobil trebuie să fie realizat.Al patrulea Adevăr Nobil este Calea care duce la încetarea suferinței,care este Nobila Cale Octuplă, media de aur a lui Buddha.Cunoscută și sub numele de Calea de Mijloc, metoda constă în evitareacelor două extreme:• auto-asceza, auto-mortificarea – care slăbește intelectul;• auto-îngăduința, delăsarea – care întârzie progresul moral.Partea a II-a - Nivel Începători 295
  • 96. Înțelepciunea(panna)Moralitatea(sila)Concentrarea(samadhi)- Înțelegerea corectă - Acțiunea corectă - Efortul corect- Gândirea corectă - Vorbirea corectă - Atenție corectă- Existența corectă- ConcentrareacorectăVor fi discutate în detaliu în modulul următor.Al patrulea Adevăr Nobil trebuie să fie dezvoltat.Astfel, buddhismul nu este nici o filozofie obișnuită, nici un sistem eticobișnuit. Este o învățătură morală și filozofică, având la temelie fapte carepot fi testate și verificate prin experiența personală.Vorbind în sens strict, buddhismul nu poate fi desemnat drept o religie, dincauză că nu este un sistem bazat pe credință și venerare, care scoate înevidență existența unui Zeu supranatural. Dar dacă prin religie se înțelege oînvățătură (Agama) care face distincția între bine și rău și care oferăoamenilor un ghid pentru o conduită corectă, atunci buddhismul este oreligie a religiilor.Întrebări1. Ce ați învățat din Rohitassa Sutta? Ce reprezintă „acest corp de-un stânjen”?2. Dacă o cauză a suferinței este dorința, pofta (tanha), atunci careeste cauza pentru tanha?Cursuri Buddhism96
  • 97. Răspunsuri la modulul 31. Dacă cineva exagerează un fapt, atunci acea persoană se găseștesub criteriul vorbirii false. Dar dacă persoana doar povestește îndetaliu, fără intenția de a înșela, atunci acest lucru nu esteconsiderat o minciună.2. Când un om începe să bea alcool, pahar după pahar, obiceiulprost îl face să golească mai apoi sticlă după sticlă, și în finalbăutura îi ia viața acelui om.Partea a II-a - Nivel Începători 297
  • 98. Modulul 5NOBILA CALE OCTUPLĂNobila Cale Octuplă (Ariya Atthangika Magga), descoperită de Buddhaînsuși, este singura cale către Nibbana. Ea evită extremele auto-ascezei,care slăbește intelectul și auto-indulgenței, care întârzie progresul spiritual.Ea constă în următorii opt factori:1. Înțelegerea Corectă – Samma Ditthi;2. Gândirea Corectă – Samma Sankappa;3. Vorbirea Corectă – Samma Vaca;4. Acțiunea Corectă – Samma Kammanta;5. Existența Corectă – Samma Ajiva;6. Efortul Corect – Samma Vayama;7. Atenția Corectă – Samma Sati;8. Concentrarea Corectă – Samma Samadhi.1. Înțelegerea Corectă reprezintă cunoașterea celor Patru AdevăruriNobile. Cunoașterea în ceea ce privește insatisfacția, cunoașterea înceea ce privește originea insatisfacției, cunoașterea în ceea ce priveșteîncetarea insatisfacției, cunoașterea în ceea ce privește practica careduce la încetarea insatisfacției. Cu alte cuvinte, este înțelegerea sineluiașa cum este el. Ideea fundamentală a Buddhismului este ÎnțelegereaCorectă. Astfel Buddhismul se bazează pe cunoaștere și nu pe credințanerațională.2. Gândirea corectă are trei aspecte. Sunt Gânduri de Renunțare(Nekkhamma Sankappa), care sunt opuse dorințelor neînfrânate;Gânduri Binevoitoare (Avyapada Sankappa), care sunt opuse rea-voinței, și Gânduri Inofensive (Avihimsa Sankappa), care sunt opusecruzimii. Aceste gânduri au tendința de a purifica mintea.Cursuri Buddhism98
  • 99. 3. Vorbirea Corectă ține de abținerea de la neadevăruri, de la bârfe,vorbe aspre, discuții frivole. Vorbirea Corectă este plină de elemente aleAdevărului, Benefice, Plăcute, spuse la timp, venite din inimă.4. Acțiunea Corectă înseamnă abținerea de la a lua viața, abținerea dela a fura, de la acte sexuale imorale, de la a consuma intoxicanți carecauzează lipsa vigilenței. Cultivarea Blândeții Iubitoare, a Compasiuniiși Generozității, a restrângerii simțurilor, sunt în concordanță cuAcțiunea Corectă.5. Existența Corectă reprezintă modul în care o persoană își duce traiulîn mod corect, abandonând o existență necinstită. Există cinci tipuri deafaceri care ar trebui abandonate de un discipol laic. Acestea sunt:afacerile cu arme, comerțul cu ființe vii (oameni sau animale), afacerilecu animale (inclusiv înmulțirea animalelor pentru hrană), comerțul cusubstanțe intoxicante (droguri sau băuturi) și comerțul cu otrăvuri. Oconduită ipocrită reprezintă o existență greșită pentru călugări.De asemenea, pentru călugări, o existență greșită include și citireasemnelor de palme, diverse vrăji, recitarea farmecelor pentru protecțiacaselor, ghicirea viitorului bazată pe viziuni și dăruirea de amuletepentru protecție.6. Efortul Corect cuprinde patru părți: străduința de a renunța lacalitățile rele sau inabile care deja au apărut; străduința de a preveniapariția acestor calități, străduința de a dezvolta noi calități bune șistrăduința de a promova calitățile bune care sunt deja apărute.7. Atenția Corectă cuprinde de asemenea patru părți. Ea reprezintăatenția sau vigilența în ceea ce privește corpul, sentimentele /senzațiile, mintea și calitățile mentale. Vigilent și plin de atenție, omullasă deoparte lăcomia și suferința în legătură cu lucrurile lumești. Celepatru părți de mai sus mai sunt numite și „cele patru mari cadre dereferință” - atunci când sunt dezvoltate și urmate, aduc cei șapte factoriai deșteptării la forma lor maximă. Cei șapte factori ai deșteptării,atunci când sunt dezvoltați și urmați, aduc cunoașterea clară șirenunțarea, la forma lor maximă.8. Concentrarea Corectă reprezintă claritatea și ascuțimea mințiiAtunci când cineva se retrage din senzualitate, din calitățile mentale carenu sunt bune, care intră și rămâne în jhana (o stare meditativă de adâncăPartea a II-a - Nivel Începători 299
  • 100. senzitivitate și imobilitate a minții - „absorbție”), atunci acea persoanăexperimentează încântarea și plăcerea (prima jhana), încântarea și plăcereanăscute din liniștea sufletească (a doua jhana), pașnic, atent și pe deplinalert, senzitiv în mod fizic la plăcere (a treia jhana) și pura pace sufleteascăși atenție (a patra jhana).Există patru dezvoltări ale concentrării.Există o dezvoltare a concentrării care, atunci când este practicată șiurmată,• conduce la un trai plăcut, chiar aici și acum;• conduce la atingerea cunoașterii și a înțelepciunii;• conduce la atenție și la vigilență;• conduce la sfârșitul tuturor contaminărilor.Primii doi factori sunt grupați în Înțelepciune – Panna, următorii trei înMoralitate – Sila, iar ultimii trei în Concentrare – Samadhi.Aceste Căi Corecte individuale sunt menite a fi parcurse împreună, înacelași timp, după cum este și numele lor: Nobila Cale Octuplă. La nivelulde dezvoltare inițial, se urmează ordinea Sila, Samadhi și Panna, cele treistadii ale Căii. Toate aceste stadii sunt întrupate în următorul vers:Sabba Papassa Akaranam, Kusalassa UpasampadaSacitta Pariyodapanam, Etam Buddhana SasanamA înceta tot răul, a face ceea ce este bun,A-ți curăța mintea, acesta este sfatul tuturor Buddha.Sila, sau Moralitatea, reprezintă primul stadiu.Fără a ucide sau a răni vreo ființă vie, aspirantul trebuie să fie blând și plinde compasiune față de toți. Abținându-se de la a fura, el trebuie să fie corectși cinstit în toate chestiunile. Abținându-se de la un comportament sexualimoral, el trebuie să fie pur și cast. Evitând vorbirea falsă, el trebuie săCursuri Buddhism100
  • 101. rostească numai adevărul. Evitând băuturile dăunătoare care provoacălipsa vigilenței, el trebuie să fie cumpătat și sârguincios.Orice adept al lui Buddha trebuie să urmeze zilnic aceste cinci precepte.După cum circumstanțele permit, el poate avansa încă un pas și să respectecele opt sau chiar cele zece precepte.Fiind adânc înrădăcinat în teritoriul Sila, el pornește pe calea practicii maiînalte a Samadhi, controlul și cultivarea minții, al doilea stadiu al Căii.Samadhi reprezintă ascuțimea minții, concentrarea ei într-un punct.Deși cu mintea purificată, încă mai pot exista tendințe de a da frâu liberpasiunilor, întrucât prin concentrare pasiunile sunt doar adormite. Ele sepot ridica la suprafață în cele mai neașteptate momente.și Disciplina și Concentrarea sunt esențiale, dar Pătrunderea, Înțelegerea –Vipassana Panna este aceea care permite ca lucrurile să fie văzute așa cumsunt ele. Acesta este stadiul final al drumului către Nibanna.Cu mintea concentrată el privește lumea pentru a obține o viziune corectăasupra vieții. El meditează acum la cele Trei Caracteristici (Tilakhana):Caracterul trecător (Anicca), Suferința (Dukkha) și inexistența unui sufletpermanent (Anatta). El înțelege că toate lucrurile condiționate,interdependente sunt trecătoare (Sabbe Sankhara Anicca), toate lucrurilecondiționate sunt aducătoare de suferință (Sabbe Sankhara Dukkha) și cătoate lucrurile condiționate și necondiționate sunt lipsite de suflet (SabbeDhamma Anatta). Din aceste trei caracteristici, el ia una care îl atrage maimult și își dezvoltă pătrunderea și înțelegerea în acea direcție particulară,până când va ajunge la acea zi glorioasă în care va realiza Nibbana pentruprima oară în viață, după ce a distrus primele trei opreliști (Samyojana) –Auto-înșelarea (Sakkaya Ditthi), Îndoiala (Vicikiccha) și Slăbiciunea fațăde ritualuri și ceremonii greșite (Silabbata-paramasa).În acest stadiu el este numit Sotopanna – unul care a intrat în Curentulcare duce la Nibbana. Din cauză că nu a înlăturat toate Piedicile, el va mairenaște de cel mult șapte ori.Întărindu-se cu un curaj proaspăt rezultat din scurta licărire a Nibbanei pecare a întrezărit-o, el cultivă o Pătrundere și mai adâncă și astfel devine unSakadagami – unul care se mai întoarce doar o singură dată – prin slăbireaa încă două Piedici, și anume dorințele simțurilor (Kamaraga) și reavoințaPartea a II-a - Nivel Începători 2101
  • 102. (Patigha). El este numit Sakadagami din cauză că va mai renaște doar osingură dată, în caz că nu atinge starea de Arahant.În cel de-al treilea stadiu al Sfințeniei – Anagami – Cel care nu se maiîntoarce niciodată – el înlătură complet cele două Piedici arătate mai sus.După aceasta, el nu se mai întoarce în această lume, nici nu cautărenașterea într-un ținut celest, întrucât nu mai are dorințe pentru plăcerilesimțurilor. După moarte el renaște în „Sălașurile Pure” (Suddhavasa), unloc destinat exclusiv pentru Anagami și Arhați.Acum călătorul zelos, încurajat de succesul fără precedent al strădaniilorsale, face pasul final prin distrugerea ultimelor cinci Piedici: atașamentulfață de ținutul Formelor (Ruparaga), atașamentul față de ținutul fărăForme (Aruparaga), trufia (Mana), neliniștea (Uddhacca) și Ignoranța(Avijja) – și devine un Sfânt Perfect prin atingerea stării de Arhat.După această realizare, el mai trăiește atât cât mai dăinuie forțele KammiceReproductive ale sale. La dezintegrarea corpului, el atinge Pari Nibbana.Întrebări1. De ce Înțelegerea Corectă este plasată prima printre celelalteatunci când Sila este aleasă pentru începerea dezvoltării?2. Un punct important în comparația cu învățăturile celorlalte religiieste acela că Buddha a recomandat, pe lângă evitarea răului șifacerea de bine, purificarea minții. De ce?Răspunsuri la modulul 41. Răspunsul la chestiunea insatisfacției în viață poate fi descoperitnumai în interiorul minții și al corpului unei persoane. Deci omultrebuie să privească mai mult în interior pentru a realizaAdevărul și nu numai să caute în exterior.2. Necunoașterea (Ignoranța) faptului că lucrurile suntimpermanente și agățarea de ele.Cursuri Buddhism102
  • 103. Modulul 6LEGEA KAMMA (1)Ce este KammaKamma este un cuvânt în limba Pali, care înseamnă acțiune. În sanscrităeste Karma. Într-un sens general, Kamma înseamnă toate acțiunile, bune șirele. Termenul acoperă toate formele de acțiune intențională, fie mentale,verbale sau fizice - gânduri, cuvinte și fapte. În sensul ultim, Kammaînsumează toate actele volitive, morale și imorale. Buddha spune:„Volițiunea mentală (intenția), O Bhikkhuși, este ceea ce eu numesc acțiune(Kamma). Având voința, persoana acționează prin intermediul corpului, alvorbirii sau al gândirii.”Kamma nu este nici fatalism, nici o doctrină a predestinării. Trecutulinfluențează prezentul, dar nu-l domină, întrucât Kamma înseamnă trecut,dar și prezent. Trecutul și prezentul influențează viitorul. Trecutul este caun fundal pe care viața merge înainte, moment de moment. Viitorul încă nua venit. Numai momentul prezent există și folosirea acestui moment pentrubine sau pentru rău depinde de fiecare individ în parte.Fiecare acțiune produce un efect; există mai întâi o cauză, după careurmează efectul. Deci vorbim de Kamma ca fiind legea cauzei și a efectului.De exemplu, aruncarea unei pietre este o acțiune. Piatra atinge un geam șiîl sparge. Spargerea este efectul acțiunii de aruncare a pietrei, dar acesta nueste sfârșitul. Geamul spart este acum cauza unor necazuri viitoare. Baniicuiva vor fi cheltuiți pentru înlocuirea geamului, persoana văzându-se astfelîn situația de a nu mai putea economisi acești bani sau de a-și cumpăraceva pentru un alt scop; efectul asupra persoanei în cauză fiind unsentiment de dezamăgire.Acest lucru poate face pe cineva nervos, și dacă nu are grijă, aceastănervozitate poate fi cauza pentru un alt lucru greșit și așa mai departe. Nuexistă un sfârșit pentru rezultatele unei acțiuni, pentru Kamma, decitrebuie să avem mare grijă față de acțiunile noastre, astfel ca efectul lor săPartea a II-a - Nivel Începători 2103
  • 104. fie unul bun. Deci, este necesar pentru noi să facem o acțiune bună, care săfie de ajutor, care se va întoarce la noi ca o Kamma bună și ne va facesuficient de puternici pentru a porni o Kamma și mai bună.Aruncați o piatră într-un bazin și observați efectul. Are loc o stropire, iarapoi un număr de inele apare acolo unde piatra a lovit. Priviți cum cercuriledevin tot mai mari până când sunt prea mari și prea fine pentru a le maiputea observa. Piatra a deranjat apa din bazin, dar treaba ei nu s-a terminatîncă. Când undele ating marginea bazinului, ele se reflectă și se întorcînapoi către piatra care le-a provocat.Efectul acțiunilor noastre se întoarce către noi tot așa cum undele se întorccătre piatră, și atât timp cât întreprindem acțiuni cu intenții rele, noi undeale efectului se vor revărsa asupra noastră și ne vor deranja. Dacă suntembuni, îngăduitori și ne menținem o stare de liniște, undele reflectate aleneplăcerii vor slăbi tot mai mult până vor pieri complet, și Kamma noastrăbună se va întoarce la noi ca o binecuvântare. Dacă, de exemplu, vomplanta o sămânță de mango, va răsări un arbore mango, care ne va oferifructe de mango și nu altceva. Buddha spune:Cum este sămânța pe care ai plantat-o,Tot așa este și fructul pe care îl culegi,Cel care face bine, culege bine,Iar cel care face rău, se alege cu rău.Sămânța este sădita, iar tu vei gusta fructul ei.~ Samyutta Nikaya ~Tot ceea ce ni se întâmplă este corect. Atunci când apare ceva plăcut și neface fericiți, putem fi siguri că Kamma noastră ne arată că ceea ce am făcuteste corect. Când apare ceva neplăcut, care ne rănește sau ne face nefericiți,Kamma ne arată greșelile. Nu trebuie să uităm niciodată că Kamma estecorectă. Nici nu iubește, nici nu urăște; nici nu recompensează, nici nupedepsește. Nu este niciodată furioasă, nici încântată. Este pur și simplulegea cauzei și a efectului.Kamma nu știe nimic despre noi. Ne cunoaște focul atunci când ne arde?Nu, este în natura focului să ardă, să ne dea căldură. Dacă îl folosim în modcorect, el ne dă lumină, ne pregătește hrana sau arde lucrurile de caredorim să scăpăm, dar, dacă îl folosim în mod greșit ne poate arde toateproprietățile și pe noi înșine. Treaba lui este să ardă, iar treaba noastră esteCursuri Buddhism104
  • 105. să îl folosim într-un mod corect. Ne purtăm prostește dacă devenim furioșiși îl blamăm atunci când ne arde datorită greșelilor noastre.Există inegalități și multe destine pentru oameni. De exemplu, unul esteinferior, altul este superior. Unul moare în copilărie, iar altul la 80 sau la100 de ani. Unul este bolnav și infirm, altul este puternic și sănătos. Unulcrește în lux, iar altul în mizerie. Unul se naște milionar, altul sărac. Unuleste geniu, altul este idiot.Care este cauza acestor inegalități care există în lume? Buddhiștii nu potcrede că această variație este rezultatul șansei oarbe. știința însăși esteîmpotriva teoriei norocului. În lumea științei totul funcționează în acord cuteoria cauzei și a efectului. De asemenea, Buddhiștii nu pot crede că acesteinegalități se datorează unui Zeu-Creator.Una din cele trei viziuni divergente care prevalau în timpul lui Buddha era:„Oricare din sentimentele de fericire, suferință sau neutre pe care opersoană le experimentează, toate sunt datorate creației unei ZeitățiSupreme”~ Anguttara Nikaya, I, p. 158 ~Comentând despre această viziune fatalistă, Buddha spune:„Astfel, datorându-se creației unei Zeități Supreme, oamenii vor deveniucigași, hoți, impuri, mincinoși, calomniatori, grosolani, palavragii,zgârciți, răi și cu vederi greșite. Deci, pentru acei care se bazează pe creațiaunui Zeu ca fiind rațiunea esențială, nu există nici dorința, nici necesitateade a face un anumit lucru sau de a se abține de la un anumit lucru.”Referindu-se la asceții dezbrăcați care practicau auto-mortificarea, Buddhaspunea:„Dacă, o Bhikkhuși, ființele simt suferința sau bucuria ca rezultat al creațieiunui Zeu, atunci în mod sigur acești asceți goi au fost creați de un Zeu hain,întrucât ei experimentează acum o foarte grea suferință.”~ Devadaha Sutta, 101; Majjhima Nikaya, II, p. 222 ~Conform Buddhismului, inegalitățile care există în lume se datorează, într-o oarecare măsură, eredității și mediului, iar într-o mai mare măsură uneicauze sau cauzelor (Kamma) nu numai din prezent, ci și din trecutul maiPartea a II-a - Nivel Începători 2105
  • 106. apropiat sau mai îndepărtat. Omul însuși este responsabil pentru fericireasau pentru suferința lui proprie. El își crează propriul său paradis sauinfern. El este stăpânul propriului destin, copil al trecutului său și părinte alviitorului său.Întrebări1. În legea Kamma, binele zămislește bine, răul provoacă rău.Atunci bine plus rău ce efect vor produce?2. Care sunt asemănările și diferențele majore dintre Legea Kammași teoria Zeului Creator?Răspunsuri la modulul 51. În dezvoltarea Sila, Înțelegerea Corectă este esențială pentru a știceea ce este și ceea ce nu este moral. Fără Înțelegerea Corectă aceea ce este virtuos, o persoană ar putea avea dificultăți în a facediferența. Dar oricare ar fi secvențele, nu există nimic superiorîntrucât toate cele opt Căi sunt grupate într-o singură Cale,numită Nobila Cale Octuplă.2. A evita răul nu înseamnă în mod necesar a face bine. Nici a facebine nu înseamnă în mod necesar a nu face rău. Aceste învățăturiunice ale lui Buddha ar fi incomplete fără includerea purificăriiminții întrucât în discernerea întreprinderii faptelor morale,persoana trebuie să aibă Înțelegerea Corectă și o imagine clară aceea ce face. Astfel, realizarea adevăratului înțeles poate fidobândită.Cursuri Buddhism106
  • 107. Modulul 7LEGEA KAMMA (2)Legile Ordinii CosmiceDeși Buddhismul ne spune că Legea Kamma este cauza principală ainegalităților existente în lume, totuși el nu ne învață despre fatalism saudespre doctrina predestinării, pentru că nu consideră că totul se datoreazăacțiunilor trecute. Legea cauzei și a efectului (Kamma) este doar una dincele 24 de cauze descrise în filozofia Buddhistă, sau unul din cele cinciordine (Niyama), care sunt legi intrinseci care operează în întreg universul.Ele sunt:1. Utu Niyama, ordinul fizic, anorganic, de exemplu fenomenelesezoniere, ca vântul și ploile. Ordinea neschimbată a anotimpurilor,schimbările și evenimentele caracteristice fiecărui anotimp, cauzelevânturilor și ploilor, natura căldurii etc., toate aparțin acestui grup.2. Bija Niyama, ordinul germenilor și a semințelor (ordinul fizic,organic); de exemplu orezul, obținut din sămânța de orez, gustul dulce altrestiei de zahăr sau al mierii, caracteristicile distincte ale anumitor fructeetc. Teoriile științifice ale celulelor și genelor, și asemănările fizice alegemenilor pot fi incluse în acest ordin.3. Kamma Niyama, ordinul acțiunilor și al rezultatelor, de exempluacțiunile bune și rele produc, respectiv, rezultate bune și rele. La fel desigur ca apa care-și găsește propriul său drum, tot așa Kamma, când i seoferă oportunitatea, produce un rezultat inevitabil, nu ca o recompensă sauca o pedeapsă, ci ca un efect inerent. Această secvență a faptei și a efectuluieste la fel de naturală și necesară ca și drumul lunii și al stelelor.4. Dhamma Niyama, ordinul standardelor, al legilor, de exemplufenomenele naturale care au loc la apariția unui Bodhisatta în ultima luinaștere. Gravitația și alte legi ale naturii similare, rațiunea de a fi bun și așamai departe, pot fi incluse în acest ordin.Partea a II-a - Nivel Începători 2107
  • 108. 5. Citta Niyama, ordinul minții sau al legilor psihice, de exempluprocesele conștiinței, apariția și distrugerea conștiinței, constituențiiconștiinței, puterea minții, telepatia, retro-cunoașterea, premonițiile,clarviziunea, citirea gândurilor, toate fenomenele psihice care suntinexplicabile pentru știința modernă sunt incluse aici.Aceste cinci ordine cuprind tot ceea ce există în lume și fiecare fenomenmental sau fizic poate fi explicat prin intermediul lor. Ele fiind legiintrinseci, existând prin ele însele, nu necesită existența cuiva care să ledea, și Legea Kamma este doar una dintre ele.Clasificarea KammaKamma este de patru feluri, în funcție de timpul în care apar rezultatele.1. Kamma care se desăvârșește în aceeași viață;2. Kamma care apare în viața următoare;3. Kamma Care apare în nașteri succesive;Aceste trei tipuri de Kamma sunt destinate a produce rezultate, așa cum osămânță este destinată a răsări. Dar ca o sămânță să poată răsări, mai suntnecesare unele condiții suplimentare, cum ar fi solul, ploaia etc. Tot așa,pentru a produce un efect, Kamma mai are nevoie de unele condițiisuplimentare, ca circumstanțele, mediul înconjurător etc.4. Uneori se întâmplă ca în lipsa acestor cauze suplimentare,Kamma să nu producă nici un rezultat. Astfel de Kamma estedenumită Ahosi-Kamma, sau „Kamma inefectivă”Kamma se mai poate clasifica după funcția ei particulară:1. Kamma regenerativă (Janaka Kamma), care condiționeazănașterea viitoare;2. Kamma de sprijin (Upatthambhaka Kamma) care sprijină saumenține rezultatul unei Kamma deja existente;Cursuri Buddhism108
  • 109. 3. Kamma reactivă (Upapilaka Kamma) care suprimă sau modificărezultatul Kammei regenerative.4. Kamma distructivă (Upaghataka Kamma) care distruge forțaKammei existente și o înlocuiește cu propriile ei rezultate.Mai există o clasificare în funcție de prioritatea rezultatelor:1. Kamma „grea” (Garuka Kamma) – care produce rezultate chiarîn această viață sau în următoarea. Pe partea morală a acesteiKamma, stările mentale înalt rafinate, numite Jhana sauAbsorbții, sunt „grele”, deoarece ele produc rezultate mai rapiddecât stările mentale nerafinate. De cealaltă parte, cele cinci feluride crime serioase sunt „grele”. Aceste crime sunt: matricidul,patricidul, uciderea unui Arhat, rănirea unui Buddha și creareaunei schisme în Sangha.2. Kamma de la apropierea morții (Asanna Kamma) este acțiuneape care persoana o face chiar în momentul dinaintea morții, fiefizică sau mentală. Acțiunea mentală poate fi amintirea faptelorbune sau rele anterioare, sau a avea gânduri bune sau rele.Această Kamma este cea care, dacă nu există Kamma „grea”, vadetermina condițiile nașterii următoare.3. Kamma obișnuită (Acinna Kamma) reprezintă acțiunile pe carecineva le face în mod constant. Această Kamma, în absențaKammei de la apropierea morții, produce și determină naștereviitoare.4. Kamma reținută, este ultima în ordinea priorității rezultatelor.Aceasta este Kamma „necheltuită” a unei ființe anume și eacondiționează nașterea următoare, dacă nu există Kammaobișnuită care să opereze.O altă clasificare a Kamma este după locul în care se produc rezultatele, șianume:1. Kamma imorală, care își are efectul în planul nefericirii. AceastăKamma își are rădăcinile în lăcomie (Lobha), mânie (Dosa) șiPartea a II-a - Nivel Începători 2109
  • 110. înșelare, iluzie (Moha). Există zece acțiuni (Kamma) imorale:uciderea, furtul, necinstea (acestea trei sunt cauzate prin fapte);minciuna, calomnia, vorbele aspre, bârfa (cauzate prin vorbe);pizma, reavoința și vederile false (cauzate de către minte).2. Kamma morală, care își produce efectul în planul lumiidorințelor. Kamma bună care produce efect în planul dorințelor:zece acțiuni morale, și anume generozitatea (Dana), moralitatea(Sila), Meditația (Bhavana), respectul, stima (Apacayana),serviciul (Veyyavacca), transferul meritului (Pattidana), bucuriala meritul altcuiva (Pattanumodana), ascultarea doctrinei(Dhammasavana), expunerea doctrinei (Dhammadesana) șiformarea vederilor corecte (Ditthijukamma).3. Kamma morală, care își produce efectul în planul formelor.Kamma bună care produce efect în planul formelor este de cincitipuri care sunt pur mentale și sunt realizate în procesulmediației:a. Primul stadiu al Jhana sau al Absorbției, care are cinciconstituienți: aplicația inițială, aplicația susținută,încântarea, fericirea și concentrarea minții într-un punct.b. Al doilea stadiu al Jhana, care apare împreună cu aplicațiasusținută, încântarea, fericirea și concentrarea minții într-un punct.c. Al treilea stadiu al Jhana, care apare împreună cuîncântarea, fericirea și concentrarea minții într-un singurpunct.d. Al patrulea stadiu al Jhana, care apare împreună cufericirea și concentrarea minții într-un singur punct.e. Al cincilea stadiu al Jhana, care apare împreună cu pacea șiconcentrarea minții într-un singur punct.4. Kamma morală care își produce efectul în planul fără forme.Kamma bună care produce efect în planul fără forme este depatru tipuri, care de asemenea sunt pur mentale și sunt realizateîn procesul meditației:Cursuri Buddhism110
  • 111. a. Conștiința morală care sălășluiește în infinitatea spațiului;b. Conștiința morală care sălășluiește în infinitateaconștiinței;c. Conștiința morală care sălășluiește în nimicnicie, în vid;d. Conștiința morală în care percepția este atât de extrem desubtilă, încât nu se poate spune dacă există sau nu există.Întrebări1. De ce nu se întâmplă totul datorită Kammei?2. Ce fel de Kamma are efect în următoarele situații?a. O persoană muncește din greu și apoi câștigă faimă șibogății.b. Într-o viață anterioară persoana este un ucigaș fără milă,dar se căiește pe patul morții și este hotărâtă să se îndreptedacă i se va mai oferi șansa de a renaște ca om. El este acumom din nou, dar s-a născut infirm.c. Persoana își poate aminti viețile anterioare.Răspunsuri la modulul 61. Legea Kamma nu neutralizează în mod direct efectul faptelor relecu o faptă bună. Cineva nu poate scăpa de pedeapsa crimei făcândo mulțime de acte generoase. Impactul faptelor rele va da naștereunor efecte rele și la fel se întâmplă și cu faptele bune. Acest lucruexplică toate inegalitățile vieții; de ce unii oameni se nasc bogați,dar proști, în timp ce unii se nasc săraci, dar înțelepți.2. Există următoarele similarități între învățături:a. Ele sunt ca un judecător pentru acțiunile noastrePartea a II-a - Nivel Începători 2111
  • 112. b. Ambele ne învață lecții despre ceea ce este moral și ceea ceeste imoral și despre efectul faptelor bune, ca și acela alfaptelor rele.Diferențele sunt următoarele:a. Legea Kamma nu este „miloasă”, astfel încât să ierteacțiunile greșite ale cuiva, în timp ce un Zeu, plin de iubireși de compasiune, poate decide să treacă peste judecatădacă persoana se căiește.b. Kamma decide cum te naști în această lume (fie în niștecondiții favorabile, sau într-o stare deplorabilă, în funcțiede acțiunile trecute), în timp ce un Zeu Creator creeazăpersoana cu intenția ca ea să-i urmeze regulile, să creadă înel și mai târziu să fie acceptată în regatul său.Cursuri Buddhism112
  • 113. Modulul 8LEGEA KAMMA (3)Liberul arbitruKamma, așa cum am spus mai devreme, nu este soartă, nu este un destinirevocabil. Nici nu este obligatoriu ca o persoană să culeagă ceea ce asemănat în aceeași proporție. Acțiunile (kamma) oamenilor nu sunt îngeneral absolut irevocabile; doar câteva dintre ele sunt astfel. Dacă cineva,de exemplu trage un glonte cu o armă, nu-l mai poate întoarce înapoi dindrumul către țintă. Dar, dacă în locul unui proiectil metalic ar fi fost o bilăde biliard care a fost pusă în mișcare de către un tac, se poate trimite altăbilă după ea, care să-i schimbe cursul.Nu numai atât, dacă persoana este suficient de rapidă sau dacă nu a datbilei un impuls prea mare, ea se poate duce de cealaltă parte a mesei debiliard și sa trimită o altă bilă direct contra celei în deplasare, putând-oastfel opri. Prin această acțiune cu bățul de biliard, persoana modifică sauneutralizează complet acțiunea anterioară.Tot astfel lucrează și Kamma în cursul vieții, în general. și aici, acțiunilecuiva pot modifica efectele acțiunii dintr-o zi anterioară. Dacă nu ar fi așa,omul nu ar mai avea nici o posibilitate de a se elibera vreodată de Kamma.Ar fi ca o energie care se auto-perpetuează și care nu s-ar putea sfârșiniciodată.Omul are deci liber arbitru; el poate folosi orice acțiune pentru a-și modelaviața și a-și modifica acțiunile. Chiar și cea mai vicioasă persoană poate,prin intermediul voinței proprii și a liberului arbitru, să devină cea maivirtuoasă persoană. În orice moment omul se poate schimba în mai binesau în mai rău. Dar tot ceea ce există în lume, inclusiv omul, depinde deanumite condiții; fără aceste condiții, nimic nu poate apare sau intra înexistență.Deci omul are numai o anumită cantitate de liber arbitru, nu are un liberarbitru absolut. Conform filozofiei Buddhiste, totul, mental sau fizic, aparePartea a II-a - Nivel Începători 2113
  • 114. în acord cu legile și condițiile. Dacă nu ar fi așa ar domni haosul și șansaoarbă. Acest lucru este oricum imposibil; dacă acest lucru s-ar întâmpla,toate legile naturii pe care știința modernă le-a descoperit ar fi lipsite deputere.Adevărata, esențiala natură a acțiunii (Kamma) omului este mentală. Cândun anumit gând a apărut în mintea cuiva de câteva ori, atunci există otendință clară a acelui gând de a apărea din nou. Când un anumit act esteînfăptuit de câteva ori, există o tendință clară de repetare a acelui act.Astfel, fiecare act, mental sau fizic, tinde în mod constant să producă altelede același fel și va fi la rândul lui produs. Dacă un om are un gând bun,spune o vorbă bună, face o faptă bună, efectul asupra lui este de a-i creștetendința spre bunătate prezentă în el, de a-l face un om mai bun.Dacă, din contra, persoana întreprinde o acțiune rea cu gândul, cu vorbasau cu fapta, el își întărește tendințele rele, devine un om mai rău.Devenind un om mai rău, el va fi în compania unor oameni mai răi în viitorși va suferi nefericiri de tot felul care se întâmplă într-o astfel de companie.Pe de altă parte, un om al cărui caracter devine din ce în ce mai bun, vatinde în mod natural să se afle în compania celor buni, a binelui și se vabucura de toată plăcerea și confortul, va fi ferit de șocurile grosolane alevieții.În cazul unui om cultivat, chiar efectul unui rău mare poate fi minimizat, întimp ce un rău mai mic făcut de un om necultivat poate produce un efectmaxim, în funcție de condițiile favorabile sau nefavorabile.Lecții oferite de către KammaCu cât înțelegem mai mult legea Kamma, cu atât vedem mai mult cât degrijulii trebuie să fim cu propriile noastre acțiuni, cuvinte sau gânduri și câtde responsabili suntem față de ființele care ne înconjoară. Trăind în luminaacestei cunoașteri, învățăm anumite lecții din doctrina Kamma.1. RăbdareaCunoscând faptul că Legea ne este de un mare ajutor dacă trăim conform eiși că nici un rău nu ni se poate întâmpla dacă lucrăm cu ea, cunoscând deasemenea că ea ne binecuvântează la timpul potrivit, învățăm marea lecțiea răbdării, aceea de a nu fi agitați și faptul că nerăbdarea este o piedică înCursuri Buddhism114
  • 115. calea progresului. Atunci când suferim, cunoaștem că avem de plătit odatorie și învățăm, dacă suntem înțelepți, să nu creăm mai multă suferințăîn viitor. Atunci când ne bucurăm, suntem recunoscători pentru aceasta șiînvățăm, dacă suntem înțelepți, să fim și mai buni. Răbdarea aduce cu sinepacea, succesul, fericirea și siguranța.2. ÎncredereaLegea fiind corectă, perfectă, nu este posibil ca unei persoane care posedăînțelegere să nu-i pese de ea. Dacă nu ne pasă și dacă nu avem încredere,aceasta arată clar că nu am prins realitatea legii. Suntem cu adevărat însiguranță sub aripile ei și nu există nimic în întreaga lume de care să netemem, cu excepția faptelor noastre greșite. Legea îl face pe om să stea pepropriile-i picioare și îi crește încrederea în forțele proprii.Încrederea întărește sau mai degrabă ne adâncește pacea interioară șifericirea și ne face să trăim confortabil, ne face curajoși; oriunde ne-amafla, Legea ne protejează.3. Încrederea în forțele proprii.Așa cum în trecut am cauzat ceea ce suntem acum, tot așa prin ceea cefacem acum ne determinăm viitorul. Cunoașterea acestui lucru și mărețiaviitorului este fără limită, ne dă o mare încredere în forțele proprii șiînlătură tendința de a apela la ajutor din afară, care oricum nu ne este denici un folos real. „Puritatea și impuritatea țin de persoana însăși, nimeninu-l poate purifica pe altul”, spune Buddha.4. AbținereaÎn mod natural, dacă realizăm că răul pe care îl facem se întoarce la noi,trebuie să avem mare grijă să nu facem, spunem sau gândim ceea ce nu estebun, pur și adevărat. Cunoașterea Legii Kamma ne va face să ne abținem dela faptele rele, pentru binele altora, ca și pentru binele nostru.5. PutereaCu cât mai mult facem din doctrina Kamma o parte din viața noastră, cuatât mai multă putere câștigăm, nu numai pentru viitorul nostru, ci șipentru a-i ajuta mai eficient pe semenii noștri. Practica unei Kamma bune,atunci când este dezvoltată pe deplin, ne permite să depășim răul șiPartea a II-a - Nivel Începători 2115
  • 116. limitările și să distrugem toate piedicile care ne mențin departe de scopulnostru, Nibbana.Întrebări1. Putem să ne schimbăm Kamma?2. Ce alte lecții mai putem învăța din Legea Kamma?Răspunsuri la modulul 71. Legea cauzei și a efectului (Kamma) este doar una din cele 24 decauze descrise în filozofia Buddhistă, sau unul din cele cinciordine (Niyama), care sunt legi intrinseci, în ele însele și careoperează în întreg universul.2. Tipuri de Kamma:a. Kamma Regenerativă (Janaka), Kamma Morală și/sauKamma de sprijin (Upatthambhaka). Acțiunile buneproduc rezultate bune în această viață și/sau sprijinăKamma bună deja existentă pentru a produce rezultate șimai bune.b. Kamma de la apropierea morții (Asanna) sau Kammaregenerativă (Janaka). Pe patul de moarte el dobândeștecalmul și o vedere pozitivă – el renaște în ținutul oamenilor,dar acțiunile imorale din trecut produc rezultate rele înaceastă viață.c. Garuka Kamma. O persoană care a dezvoltat concentrareași jhana în viața anterioară produce rezultate mai bune șimai rapid comparativ cu o persoană normală în dezvoltareaputerilor paranormale în această viață.Cursuri Buddhism116
  • 117. Modulul 9DOCTRINA RENAȘTERII (1)Dorința nesatisfăcută pentru existență și pentru plăcerile simțurilorconstituie cauza renașterii.Kamma conduce în mod necesar la renaștere. Kamma trecutăcondiționează nașterea prezentă, iar Kamma prezentă, în combinație cuKamma trecută, condiționează viitorul. Prezentul este „copilul” trecutului șidevine, la rândul său, părintele viitorului.Prezentul nu are nevoie de nici o dovadă. Trecutul se bazează pe memorie șirapoarte, iar viitorul pe anticipare și deducere.Renașterea – o dovadă vieDoctrina renașterii constituie un principiu fundamental în Buddhism. Înorice caz, credința în renaștere nu este o particularitate a Buddhismului, ease regăsește și în alte țări, în alte religii și chiar în învățăturile unor marifilozofi și gânditori.Cea mai mare autoritate în domeniul renașterii este Buddha.„Cu o vedere clarvăzătoare, purificată și supranormală, am perceputdispariția dintr-o stare a existenței și reapariția în alta. Am privit omul derând și nobilul, frumosul și urâtul, fericitul și oropsitul, trăind conformfaptelor lor.”Nu a existat nici un motiv pentru ca Buddha să spună un neadevăr pentrua-i înșela pe adepții lui. Urmându-i instrucțiunile și discipolii și-audezvoltat această cunoaștere și au fost capabili să vadă în detaliu viețileanterioare.Dezvoltarea acestei vederi supra-normale nu este accesibilă numai luiBuddha și discipolilor săi. Orice persoană, Buddhist sau nu, poate aveaaceastă facultate. Unii Rishi indieni, chiar înainte de Buddha, au dezvoltatPartea a II-a - Nivel Începători 2117
  • 118. astfel de puteri, cum ar fi clarviziunea, auzul paranormal, citirea gândurilorși așa mai departe.Pitagora și Plato au putut să-și amintească de viețile anterioare. Există deasemenea persoane care, în acord cu legile asocierilor, au dezvoltat spontanmemoria nașterilor anterioare și și-au reamintit fragmente din viețileanterioare. Câteva cazuri bine documentate au existat în Burma, India,Germania, Anglia etc.În stare de hipnoză, unii pot relata experiențele vieților anterioare, în timpce alții, cum ar fi Edgar Casey din America, au fost capabili nu numai săcitească viețile anterioare ale altora, ci și să vindece bolile.În această lume apar Ființe Perfecte, ca Buddha, personalități înaltdezvoltate. Ar putea ele să evolueze deodată? Ar putea ele să fie produsulunei singure existențe?Cum ar trebui să considerăm caracterele colosale, cum ar fi Confucius,Pamini, Homer și Plato, oamenii de geniu ca Shakespeare, Kalidasa, copiiiminune, ca Ramanujan, Pascal, Mozart, Beethoven, Raphael și alții, saucopiii care conversează în diferite limbi sau despre subiecte pe care nu le-auînvățat în viața actuală?Doar ereditatea nu poate explica astfel de cazuri. Ar fi putut ei apărea laastfel de înălțimi amețitoare dacă nu ar fi trăit niște vieți nobile în trecut șidacă nu ar fi câștigat experiențe similare în trecut? Este doar simpla șansăcă s-au născut chiar din acei părinți și au trăit sub acele circumstanțefavorabile?Teoria eredității ar trebui suplimentată de doctrina Kamma și a renașteriipentru o explicare adecvată a acestor probleme. Este rezonabil să credem căscurtul interval al prezentei vieți este singura existență între două eternitățiale paradisului și infernului?Dacă cineva crede în prezent și în viitor, este logic să creadă și în trecut.Este posibil, dar nu este ușor pentru noi să verificăm în mod practic viețilenoastre anterioare. Natura minții este de așa fel încât ea nu permite celormai mulți oameni să-și amintească de viețile anterioare. Mințile noastresunt copleșite de cele cinci obstacole: dorințele simțurilor, reavoința, lenea,neliniștea și îndoiala. Astfel, viziunea noastră este legată de pământ și nuputem vizualiza renașterea.Cursuri Buddhism118
  • 119. La fel, o oglindă nu poate reflecta imaginea atunci când este acoperită cumizerie și, chiar dacă nu putem vedea stelele în timpul zilei, asta nuînseamnă că ele nu sunt acolo, ci sunt acoperite de lumina soarelui.Cauza renașteriiPe scurt, Kamma, care își are rădăcinile în ignoranță, constituie cauzanașterii și a morții. Atât timp cât forțele Kammice supraviețuiesc, va existarenaștere. Procesul de devenire este explicat pe de-a-ntregul în PaticcaSamuppada – Apariția Dependentă.Trebuie înțeles faptul că Paticca Samuppada este numai un discurs despreSamsara, sau procesul nașterii și a morții, și nu o teorie despre evoluțialumii de la o chestiune primordială. El tratează cauza renașterii și asuferinței, dar nu încearcă să arate originea absolută a vieții.Ignoranța – Avijja – în ceea ce privește cele Patru Adevăruri Nobile esteprima legătură, sau cauză, a roții vieții. Ea întunecă toată înțelegereacorectă.Depinzând de Ignoranță apar activitățile voliționale (Sankhara).Activitățile morale și imorale, fie bune sau rele, care își au rădăcinile înignoranță, au tendința de a prelungi rătăcirea în Samsara. În orice caz,acțiunile bune sunt esențiale pentru a scăpa de răutățile acestui ocean alvieții.Depinzând de Activitățile Voliționale apare Conștiința de Re-legare –Vinnana. Aceasta face legătura între trecut și prezent.Simultan cu apariția Conștiinței de Re-legare ia ființă Mintea și Materia –Nama și Rupa.Cele șase simțuri – Salayatana, sunt consecințe inevitabile ale Minții șiMateriei. Din cauza celor șase Simțuri apare Contactul. Contactul conducela Senzații – Vedana. Depinzând de Senzații apare Lăcomia – Tanha.Lăcomia produce Atașamentul – Upadana. Atașamentul condiționeazăKamma-Bhava, care, la rândul ei, determină viitoarea Naștere – Jati.Bătrânețea și Moartea – Jara-Marana sunt consecințe inevitabile alenașterii.Partea a II-a - Nivel Începători 2119
  • 120. Dacă, depinzând de o cauză, apare un efect, atunci, dacă acea cauzăîncetează, efectul de asemenea trebuie să înceteze. Eliminarea completă aIgnoranței va conduce la încetarea nașterii și a morții.Procesul cauză-efect arătat mai sus continuă la infinit. Începutul acestuiproces nu poate fi determinat, întrucât este imposibil de spus când acestflux al vieții a fost cuprins de ignoranță. Dar atunci când această ignoranțăeste transformată în cunoaștere și când fluxul vieții este transmutat înNibbana Dhatu, atunci are loc sfârșitul procesului vieții, sau Samsara.Diferite moduri de Naștere și MoarteBuddhismul consideră că moartea se datorează următoarelor cauze:1. Terminare forțelor Kammei Reproductive, care cauzează nașterea –Kammakkhaya.De regulă, gândul, voința sau dorința, care este foarte puternică în timpulvieții, devine predominantă în momentul morții și condiționează naștereaurmătoare. În acest ultim moment de gândire este prezent un potențialspecial. Atunci când energia potențială a acestei Kamma Reproductive esteterminată, forța vieții încetează, chiar înainte de atingerea bătrâneții.2. Expirarea termenului de viață – AyukkhayaCeea ce se înțelege de obicei prin moarte naturală datorată vârsteiînaintate, poate fi inclus în această categorie. Conform Buddhismului existămai multe plane de existență, iar fiecărui plan îi este atribuită o limită devârstă definită. Indiferent de forțele Kammice care ar mai avea încă delucrat, persoana trebuie să moară atunci când limita de vârstă este atinsă.De asemenea se poate spune că dacă forța este extrem de puternică, energiaKammică se re-materializează ea însăși în același plan sau într-un plansuperior, ca în cazul ființelor Deva.3. Apariția simultană a terminării energiei Kammei reproductive și aexpirării termenului de viață – Ubhayakkhaya.4. Acțiunea unei Kamma mai puternice – Upacechdaka care taie bruscputerea Kammei Reproductive înainte de expirarea termenului deviață.Cursuri Buddhism120
  • 121. Primele trei tipuri de moarte sunt denumite colectiv Kalamarana (moartela timp), iar ultima este cunoscută drept Akalamarama (moarte care nuapare la timpul ei).O lampă cu ulei, de exemplu, se poate stinge datorită oricărei dinurmătoarele patru cauze: terminarea fitilului, terminarea uleiului,terminarea simultană a fitilului și a uleiului sau o cauză externă, cum ar fi opală de vânt.Moartea unei persoane poate fi în mod similar provocată de cele patrucauze menționate mai sus.Întrebări:1. Care este cauza Renașterii?2. Care sunt cauzele Morții?Răspunsuri la Modulul 81. Da, dacă cineva depune eforturi de a depăși rezultatele rele aleKammei cu energie pozitivă. De exemplu, o situație nefavorabilă(cum ar fi o vorbă aspră) apare, iar o reacție normală este aparițiamâniei. Dar cu un oarecare efort de a nu lăsa mânia să setransforme în continuare într-o acțiune rea, persoana a schimbatcrearea unei Kamma rele potențiale.Dar odată ce o Kamma rea a fost creată, cum ar fi mânia care aapărut, în principiu persoana nu mai poate schimba rezultatulacelei Kamma, doar dacă nu există o Kamma Reactivă caresuprimă sau modifică rezultatul Kammei reproductive, sau o maiputernică Kamma Distructivă, care o poate înlocui cu rezultanteleei proprii.2. Alte lecții ale Legii Kammaa. Fapta sau Acțiunea. Kamma este dată de propriile noastrefapte – se bazează pe acțiune și nu pe poziție. Persoanatrebuie să lucreze pentru a dobândi ceea ce este favorabil șiPartea a II-a - Nivel Începători 2121
  • 122. nu să depindă de destin sau de ajutor extern. Buddhismuleste o religie cere ne învață cum să trăim, nu cum săcredem.b. Să ne temem numai de propriile noastre acțiuni. Cele mairele lucruri care ni se pot întâmpla sunt propriile noastreacțiuni rele; Kamma altora nu ne poate răni decât dacăpermitem noi înșine acest lucru.Cursuri Buddhism122
  • 123. Modulul 10DOCTRINA RENAȘTERII (2)Doctrina buddhistă a Renașterii trebuie să fie diferențiată de învățăturiledespre transmigrație și reîncarnare ale altor religii. Buddhismul neagăexistența unui suflet permanent, creat de către un zeu sau a unei entitățineschimbătoare care transmigrează dintr-o viață în alta.Într-o singură viață, fiecare gând apare și dispare brusc, iar dispărând dănaștere altor gânduri succesive. Vorbind în sens strict, această creștere șidispariție de moment a fiecărui gând este o naștere și o moarte. Astfel,chiar într-o singură viață trecem prin nenumărate nașteri și morți în fiecaresecundă. Dar, întrucât procesul mental continuă cu sprijinul unui singurcorp fizic, privim acest continuum minte-corp ca ceva care constituie osingură viață.Ceea ce numim în mod obișnuit moarte reprezintă încetarea funcțiilorvitale ale corpului. Atunci când corpul fizic își pierde vitalitatea, el nu maipoate susține curentul conștiinței, partea mentală a procesului. Dar atâttimp cât există o agățare de viață, o dorință de a exista în continuare,curentul conștiinței nu se oprește odată cu pierderea vieții corpului. Condusde setea de mai multă existență, el țâșnește din nou, un alt gândmomentan, cu sprijinul unui nou corp fizic – unul care tocmai a luat ființă.Astfel, renașterea are loc imediat după moarte. Energia Kammică, forțarezultantă potențială provenită din acțiunile, vorbele și gândurile noastretrecute, se propagă în noua viață lăsând de cele mai multe ori în urmămemoria și simțul identității.Cele patru moduri de naștere1. Creaturile născute din ou – Andaja, cum ar fi păsările, șerpii etc.2. Creaturile născute din pântec – Jalabuja. Toate ființele umane, unelezeități legate de pământ și toate animalele care sunt concepute înpântecul mamei, aparțin acestei clase.Partea a II-a - Nivel Începători 2123
  • 124. 3. Creaturile născute din umiditate – Samsedaja, cum ar fi unele insectecare au umezeala ca mediu de creștere.4. Creaturi cu naștere spontană – Opapatika. Ele în general nu suntvizibile cu ochiul liber. Condiționate de trecut, ele apar spontan,independent de părinți. Din această clasă fac parte spiritele Brahma,Deva din ținuturile paradisiace, Peta (spiritele înfometate) și ceivrednici de milă care sunt chinuiți și suferă în planurile suferinței –Niraya (Infern).Cele 31 de planuri ale Existenței:A. Cele Patru Stări ale Nefericirii – Duggati:1. Niraya – Infernul, stările de suferință, care sunt temporare, nudurează veșnic;2. Tiracchana Yoni – regatul animalelor;3. Peta Yoni – planul ființelor Peta – spiritele înfometate sauființele-fantome;4. Asura Yoni – planul ființelor Asura – demonii.B. Cele șapte Stări Fericite – Sugati1. Manussa – planul ființelor umane;2. Șase Devaloka – ținuturi paradisiace.C. Șaisprezece Rupaloka – ținuturi ale Formei.D. Patru Arupaloka – ținuturi Fără Formă.Cum are loc renaștereaAtunci când corpul fizic nu mai este capabil să funcționeze, energiile numor împreună cu el, ci continuă să ia altă formă, pe care o numim îngeneral „altă viață”. Energia Kammică se poate manifesta ea însăși subforma unui animal, atunci când nu avem șansa de a dezvolta o forțăCursuri Buddhism124
  • 125. kammică pozitivă. Această forță, numită lăcomie, dorință, sete de a trăi,produce re-existența, care se numește renaștere.Omului muribund îi este prezentată o anume Kamma, Kamma Nimitta sauGati Nimitta.Aici, prin Kamma se înțelege o anumită acțiune a lui, fie ea bună sau rea.Poate fi o Acțiune cu Greutate meritorie sau de-meritorie – GarukaKamma. Acestea sunt atât de puternice încât ele eclipsează total celelalteacțiuni și apar foarte vii în fața ochilor minții. Dacă experiența nu îi permitenimic cu greutate, el poate lua ca obiect al gândului dinaintea morții oKamma întreprinsă imediat înaintea morții – Asanna Kamma.În absența unei Asanna Kamma, un act meritoriu sau de-meritoriu obișnuit(Acinna Kamma) este prezentat, cum ar fi furtul în cazul unui hoț sauvindecarea unui bolnav în cazul unui bun medic. Dacă nici aceasta nu esteposibil, o acțiune întâmplătoare, una din rezervele acumulate în trecutulnesfârșit – Katatta Kamma, devine obiectul gândului de moarte.Kamma Nimitta reprezintă orice viziune, sunet, miros, gust, atingere sauidee care a fost obținută la vremea săvârșirii Kammei, cum ar fi cuțitele încazul unui măcelar, pacienți în cazul unui medic, un obiect de cult în cazulunui devot etc.Prin Gati Nimitta se înțelege un semn al locului unde persoana urmează ase renaște – un eveniment care în mod invariabil i se întâmplă persoaneimuribunde. Atunci când aceste indicii ale viitoarei nașteri apar, dacă suntrele, pot fi transformate în a fi bune. Acest lucru se face influențândgândurile omului care moare, astfel încât gândul lui bun să poată acționaacum ca și Kamma de la Apropierea Morții și să contracareze influențaKammei Reproductive, care altfel ar influența următoarea naștere.Luând drept obiect al gândului din momentul morții unul din celeprezentate mai sus, un proces de gândire își va continua cursul, chiar dacămoartea a fost instantanee. Prin moarte se înțelege încetarea activitățiipsiho-fizice a existenței individuale a persoanei. Moartea are loc printerminarea vitalității (Ayu), a căldurii (Usma) și a conștiinței (Vinnana).Pentru a ilustra acestea, putem considera procesul nașterii unui fluture.Mai întâi el este un ou, apoi devine o omidă. Mai târziu el se dezvoltă într-un cocon, o crisalidă, iar în cele din urmă evoluează într-un fluture. Acestproces are loc de-a lungul unei singure vieți. Fluturele nu este nici același,Partea a II-a - Nivel Începători 2125
  • 126. nici total diferit de omidă.Aici, de asemenea, există un flux al vieții, ocontinuitate.Tranziția fluxului este de asemenea instantanee. Nu există loc pentru ostare intermediară – Antara bhava, unde „spiritul” celui mort ia pozițieîntr-o anumită stare până când găsește un loc potrivit pentru reîncarnare.Renașterea are loc imediat; nu există nici o diferență în timp, fie căpersoana renaște în paradis, sau într-o stare demnă de milă, ca animal sauca ființă umană.În mintea omului muribund există trei tipuri de conștiință (vinnana), carefuncționează la momentul morții:1. Conștiința de legătură cu renașterea (patisandhi-citta);2. Curentul conștiinței pasive, continuumul vieții (bhavanga);3. Conștiința conectată cu viața actuală (cuti-citta).În ultimul moment de gândire, conștiința de legătură cu renașterea apare,având cele trei semne drept obiecte ale ei. Această conștiință rămâne operioadă în cursul cognitiv, apoi se cufundă în bhavanga. La sfârșitulbhavanga, răsare cuti-citta, deconectând viața prezentă, după care secufundă în bhavanga. Chiar în acest moment are loc sfârșitul prezenteivieți.La sfârșitul acestei bhavanga, o altă patisandhi-citta apare în următoareaviață, iar exact din acest moment începe noua viață.Renașterea fără un sufletÎn afară de minte (nama) și materie (rupa) (nume-formă), care constituieașa-numita ființă, nu există un suflet nemuritor, sau un ego etern cu careomul a fost dăruit sau pe care l-a obținut într-un mod misterios de la oFiință sau forță obscură.„Ființă” este numai un concept utilizat pentru scopuri convenționale. Dacănimic de forma unui spirit sau a unui suflet nu trece din această viață încealaltă, ce este ceea ce renaște? La punerea acestei întrebări se considerăcă este cunoscut faptul că există ceva care renaște.Cursuri Buddhism126
  • 127. Rupa, sau materia, forma, este pura manifestare a forțelor și a calităților.Ele sunt forțele interdependente (Paramatthas), sau unitățilefundamentale ale materiei. Aceste Paramatthas sunt Pathavi, Apo, Tejo șiVayo. Pathavi semnifică elementul de extensie, substratul materiei. Apoeste elementul de coeziune. Tejo este elementul căldură. Vayo esteelementul mișcare.Cele patru elemente esențiale ale materiei sunt în mod invariabil combinatecu patru derivative, culoarea (Vanna), mirosul (Gandha), gustul (Rasa) șiesența nutritivă (Oja). Cele patru elemente și derivativele sunt inseparabileși interdependente, dar un element poate avea o preponderență față decelelalte, de exemplu, elementul de extensie predomină în pământ,coeziunea în apă, căldura în foc, iar mișcarea în aer.Mintea, care este partea cea mai importantă a mașinăriei numite om, estede asemenea compusă din stări mentale trecătoare. Există 52 de astfel destări mentale. Vedana, sau senzația reprezintă una, iar Sanna, saupercepția este alta. Restul de 50 de stări mentale care mai rămân suntdenumite în mod colectiv drept Shankara, sau activități voliționale. Acestestări imateriale duc la apariția unei conștiințe – Vinnana.Deci, așa-numita ființă este de fapt un compus complex al celor CinciAgregate – Pancakkhandha – și anume, Rupa, sau materia, Vedana sausenzațiile, Sanna sau percepțiile, Sankhara sau stările mentale și Vinnanasau conștiința, care au starea unui flux constant.Individualitatea unei persoane este combinația acestor cinci Agregate. Nuexistă un suflet permanent în această așa-numită ființă.Nașterea e pur și simplu apariția acestor Khandha, a agregatelor.Renașterea este apariția agregatelor din nou și din nou. Așa cum aparițiaunei stări fizice este condiționată de o stare precedentă, ca și cauză a ei, totașa și dobândirea-de-ființă a acestei vieți psiho-fizice este condiționată decauzele anterioare nașterii. Cum un proces al vieții este posibil fără ca unlucru permanent să treacă de la un moment de gândire la altul, o serie deprocese ale vieții este posibilă fără ca nimic să transmigreze de la o viață laalta.Acest corp – pentru a utiliza termenii convenționali – moare transmițândforța Kammică altui corp, fără ca nimic să transmigreze din această viațăcătre cealaltă. Ființa viitoare de acolo va fi condiționată de KammaPartea a II-a - Nivel Începători 2127
  • 128. prezentă aici. Noua ființă nu e nici în mod absolut aceeași ca șipredecesorul ei – întrucât compoziția nu este identică – nici cu totul altăființă, fiind în același curent al energiei Kammice. Există, deci, ocontinuitate a unui flux particular al vieții; atât și nimic mai mult.Întrebări1. De ce Renașterea are loc imediat?2. Ce a condiționat formarea celor cinci agregate?Răspunsuri la modulul 91. Cauzele Renașterii sunt dorința nesatisfăcută de a exista șiplăcerile simțurilor care își au rădăcina în ignoranță.2. Cauzele morții sunt:a. Terminarea forțelor Kammei Reproductive;b. expirarea termenului de trăit;c. Terminarea simultană a energiei Kammice Reproductive șia termenului de trăit;d. Acțiunea unei Kamma mai puternice.Cursuri Buddhism128
  • 129. Modulul 11ZECE FAPTE MERITORIIDasa Kusala KammaSăvârșirea de acțiuni bune dă naștere meritului (punna), o calitate carepurifică și curăță mintea. Dacă mintea nu este controlată, ea va fi condusăde tendințele rele. Meritul purifică mintea de tendințele rele ale lăcomiei,urii și iluziilor.Meritul este important pentru ajutorul pe care ni-l dă în călătoria de-alungul vieții. În timp ce câștigul material poate fi pierdut prin furt,calamități ca inundațiile sau focul, prin confiscare etc., beneficiul meritelorse transmite de la o viață la alta. Fericirea poate fi experimentată și aici, șiîn viața cealaltă cu ajutorul meritului.Munca de cultivare morală și spirituală a fost comparată cu cea a unuifermier. Mai întâi, un fermier trebuie să are terenul și să pregăteascăpământul; mai apoi el sădește semințele, care la timpul lor vor germina, vorcrește și vor avea fructe. În acest mod fermierul trebuie să urmeze o metodăîn doi pași, unul de distrugere, iar celălalt de producere. În același fel,cultivarea morală și spirituală este bazată pe o metodă în doi pași, una deeliminare și cealaltă de cultivare. Relele (akusala) trebuie să fie eliminate,iar virtuțile (kusala) trebuie să fie cultivate. Ambii pași sunt la fel deimportanți.Cele zece fapte meritorii sunt:1. Dana – Caritatea;2. Sila – Virtutea;3. Bhavana – Cultivarea mentală;4. Apacayana – Respectul, Onoarea;5. Veyyavacca – Serviciul, Ajutorul;6. Pattidana – Transferul meritului;7. Pattanumodana – Bucuria pentru meritul altuia;8. Dhammasavana – Ascultarea doctrinei;Partea a II-a - Nivel Începători 2129
  • 130. 9. Dhammadesana – Predarea doctrinei;10. Ditthijjukamma – Întărirea vederilor.Caritatea (Dana), care literal înseamnă „a da”, reprezintă voința moralăde a dărui posesiunile proprii altora. Caritatea este practicată în douămoduri:1. prin oferirea posesiunilor proprii celor potriviți pentru a primiaceste ofrande, de exemplu Buddha, Dhamma și Sangha;2. prin dăruirea posesiunilor proprii celor nevoiași, act care esteînfăptuit din compasiune.Există trei perioade în timpul cărora apar actele de voință în acest act dedăruire:1. înaintea actului (pubbacetana) – Acele volițiuni, hotărâri(cetana) de dinaintea actului apar în procesele de gândire careiau naștere în timpul pregătirii materialului de oferit;2. în timpul actului (muncana-cetana) – Acele volițiuni din timpulactului apar la timpul efectiv al dăruirii sau al aducerii uneiofrande;3. după act (aparacetana) – Volițiunile de după act sunt acelea careapar în procesele de gândire atunci când se contemplează cubucurie asupra actului de dăruire.În funcție de diferitele lor intensități, actele de voință sunt de trei feluri, șianume: slabe, moderate și intense. Ele sunt slabe atunci când cei patrufactori ai „Iddhi” - puterea, anume dorința de a acționa (chanda), energia(viriya), gândul (citta) și investigarea (vimamsa) sunt slabi în timpulînfăptuirii ofrandei. Volițiunile pot fi de asemenea moderate sau intense, lamomentul înfăptuirii ofrandei.Volițiunile devin slabe atunci când caritatea este săvârșită cu o gândireimpură și contaminată, care speră la plăceri lumești în această existență, laurmătoarele existențe în devaloka sau brahmaloka și la eliberarea finalănumai a propriei persoane. Ele devin intense atunci când actul este săvârșitcu hotărârea de a atinge cele patru căi (magga), cele patru împliniri(phalas) și Nibbana, și cu dorința ca toate ființele simțitoare să scape desuferință și să atingă Nibbana.Cursuri Buddhism130
  • 131. Aceste grade sunt aplicabile și la celelalte acte morale, cum ar fi virtutea saumoralitatea (sila), cultivarea mentală sau concentrarea (samadhi) șiînțelepciunea, capacitatea de pătrundere (panna).Virtutea (sila) reprezintă hotărârea morală de a se abține de la răulsăvârșit prin intermediul porților corpului și al vorbirii; deci reprezintăvoința de vorbire corectă (samma vaca), conduită corectă (sammakammanta) și existență corectă (samma ajiva).Virtutea este de patru feluri, și anume:1. Virtutea unui călugăr (bhikkhusila);2. Virtutea unei călugărițe (bhikkhunisila);3. Virtutea unui novice (samanerasila);4. Virtutea laicilor (gahatthasila).Virtutea laicilor constă în respectarea „Tisarana” și a celor cinci preceptede-a lungul întregii vieți și în respectarea celor opt sau zece precepte înzilele „uposatha”, sau în oricare alte zile potrivite pentru respectarea unuicod etic mai înalt.Cultivarea mentală (bhavana) reprezintă hotărârea morală care ianaștere conștient atunci când un om practică oricare din cele patruzeci deexerciții prescrise pentru atingerea liniștirii mentale sau a calmului(samatha); sau când persoana contemplează permanent cele treicaracteristici proeminente, anume impermanența (anicca), starea denesatisfacere (dukkha) și absența unui Sine permanent (anatta).Volițiunile care apar în procesele gândirii în timpul învățării doctrinei(Dhamma) sau a oricăror alte arte, științe și așa mai departe, pot fi deasemenea incluse în această cultivare mentală.Respectul (apacayana) reprezintă hotărârea morală de a arăta respect șide a onora pe Buddha, Dhamma și Sangha, pe părinți și pe vârstnici, peînvățători și pe alții care duc o viață virtuoasă, fără motivele impure alecâștigului personal sau alte caracteristici asemănătoare. El este arătat prinridicarea de pe scaun în prezența lor, prin salutarea lor, prin aducerea deflori ca ofrandă și prin alte acțiuni pline de respect.Serviciul (veyyavacca) reprezintă hotărârea morală de a oferi ajutorul,sprijinul celor menționați în secțiunea anterioară, ca și străinilor sau celorcare se pregătesc pentru o călătorie, celor bolnavi, bătrâni și slabi. țeserea șiPartea a II-a - Nivel Începători 2131
  • 132. coaserea robelor călugărilor și oferirea de sprijin pentru faptele morale alealtora sunt de asemenea incluse aici.Transferul meritului (pattidana) reprezintă hotărârea morală de a-iinvita și pe alții să participe la faptele bune făcute de o persoană și înconcluzie să împartă meritul rezultat.Bucuria pentru meritul altora (pattanumodana) reprezintă actul de alua parte la meritul oferit de către alții și de a se bucura de acest lucru.Ascultarea doctrinei (dhammasavana) înseamnă ascultarea ei cuatenție și cu puritatea minții, cu scopul de a practica moralitatea,concentrarea și înțelepciunea, pentru atingerea celor patru magga, a celorpatru phala și a Nibbanei, și pentru învățarea „dhamma” cu scopul de a oîmpărtăși celor care nu o cunosc. Ascultarea unor lecturi de artă, științe saualte subiecte pot fi incluse, într-o oarecare măsură, la acest punct.Predarea doctrinei (dhammadesana) reprezintă practica de a predaDhamma celorlalți, din compasiune pentru ei, a-i învăța cu puritatea mințiiși fără nici un motiv personal de a obține ofrande, onoruri, laude, faimă sauglorie. Predarea altor arte, științe și așa mai departe pot fi de asemenaincluse în această categorie.Întărirea vederilor, sau formarea unor vederi corecte (ditthijjukamma)reprezintă hotărârea morală de a statornici înțelegerea corectă (sammaditthi), de a statornici cele patru adevăruri nobile. Este eliberarea devederile incorecte și de idei cum ar fi cele zece feluri de opinii eronate saucrearea de către un Zeu sau că norocul depinde de obiectele văzute și multealtele.Întrebări1. De ce câștigul de merit este cel mai bun însoțitor pentru călătoriade-a lungul vieții?2. Cum ar putea o persoană să-și intensifice volițiunea carității?Cursuri Buddhism132
  • 133. Răspunsuri la modulul 101. Curentul conștiinței continuă să funcționeze pentru că fiecareacțiune va da naștere unui efect. Cum moartea corpului fiziccurent și curentul conștiinței trebuie sa producă un efect, un noucorp este necesar pentru a-l suporta imediat. Acest lucru nu semai aplică unei persoane iluminate, care nu mai crează nici un felde Kamma prin acțiunile sale.2. Kamma prezentă (faptele) va condiționa formarea viitoare aființelor.Partea a II-a - Nivel Începători 2133
  • 134. Modulul 12CELE ZECE FAPTE DEMERITORIIAkusala KammaExistă zece acte imorale (Akusala Kamma) sau acțiuni rele, care suntcauzate de fapte, cuvinte și gânduri. Ele își au rădăcinile în lăcomie, ură șiiluzie. Trei sunt cauzate de fapte, patru de către cuvinte, iar trei suntcauzate de către minte.1. Uciderea – Panatipata;2. Furtul – Adinnadana;3. Necastitatea – Kamesu Micchacara;(Aceste acțiuni ale corpului corespund primelor Cinci Precepte)4. Minciuna – Musavada;5. Calomnia, bârfa – Pisunavaca;6. Vorbele aspre – Pharusavaca;7. Conversațiile frivole – Samphappalapa;(Dintre acestea, ultimele trei sunt considerate extensii ale celui de-alpatrulea precept)8. Invidia, lăcomia – Ahhijja;9. Rea voința – Vyapada;10. Vederile false – Micchaditthi.(Aceste trei fapte imorale corespund celor trei rădăcini rele: lăcomia, ura șiiluziile)Uciderea înseamnă distrugerea oricărei ființei vii. Termenul Pali Panaînseamnă în mod strict viața psiho-fizică aparținând unei existențeparticulare. Distrugerea rapidă a acestei forțe a vieții, fără a-i permite să-șiurmeze cursul firesc, reprezintă Panatipata. Animalele sunt de asemeneaincluse în ființele vii, dar nu și plantele.Cursuri Buddhism134
  • 135. Următoarele cinci condiții sunt necesare pentru a săvârși acest rău aluciderii:a. o ființă;b. cunoștința ca este vorba despre o ființă;c. intenția de a ucide;d. efortul făcut pentru a ucide;e. moartea corespunzătoare.Efectele rele ale uciderii sunt: viața scurtă, boala, suferința constantăprodusă de separarea de cei iubiți și teama constantă.Furtul reprezintă însușirea proprietății altora, fără permisiunea sauconsimțământul acestora. Cinci condiții sunt necesare pentru a săvârșiacest act, și anume:a. proprietatea altcuiva;b. cunoașterea acestui lucru;c. intenția de a fura;d. efortul făcut pentru a fura;e. însușirea proprietății.Efectele rele ale actului de furt sunt: sărăcia, o viață jalnică, dorințeneîmplinite și existența dependentă de altcineva.Necastitatea – dorința excesivă pentru plăcerile simțurilor. Patru condițiisunt necesare pentru a săvârși acest act imoral al necastității, și anume:a. mintea care se bucură de obiectul interzis;b. tentativa de a se bucura;c. dorința de a obține;d. posesia.Efectele negative ale necastității sunt – a avea mulți dușmani, a obține osoție sau un soț nepotrivit, nașterea ca femeie sau ca eunuc.Minciuna – a ascunde adevărul și a exagera realitatea. Patru condiții suntnecesare pentru a săvârși răul minciunii, și anume:a. un lucru neadevărat;b. intenția de a înșela;c. efortul corespunzător;d. comunicarea chestiunii celorlalți.Partea a II-a - Nivel Începători 2135
  • 136. Efectele negative ale minciunii sunt: a fi chinuit de o vorbire abuzivă, a fisubiectul defăimării, al calomniei, necredibilitatea și o gură mirositoare.Calomnia, bârfa – pentru a separa doi indivizi. Patru condiții suntnecesare pentru a săvârși acest act imoral:a. persoanele care vor fi separate;b. intenția de a le separa sau de a se face plăcut uneia dintre ele;c. efortul corespunzător;d. comunicarea.Efectele negative ale calomniei și bârfei sunt pierderea prieteniilor fără ocauză serioasă.Vorbele aspre – vorbirea nepricepută, care rănește, cum ar fi remarcilesarcastice. Trei condiții sunt necesare pentru a săvârși acest act:a. persoana care să fie abuzată;b. gândirea mânioasă;c. abuzul.Efectele rele ale vorbelor aspre sunt: a fi detestat de ceilalți fără nici unmotiv, o voce aspră.Convorbirile frivole – taifasurile, vorbele în exces sau o vorbirenebenefică. Două condiții sunt necesare pentru a săvârși acest act:a. înclinarea către pălăvrăgeală;b. convorbirea propriu-zisă.Efectele negative sunt: organe ale corpului care nu funcționează normal și ovorbire necredibilă.Invidia – lăcomia, dorințele și agățarea de obiectele atractive. Aceasta aredrept semn distinctiv gândul: „Ah, dacă acel lucru ar fi al meu!” Cele douăcondiții care sunt necesare pentru săvârșirea acestui act sunt:a. proprietatea altcuiva;b. referirea la ea, spunând: „Dacă ar fi a mea!”Efectele negative sunt neîmplinirea propriilor dorințe.Rea voința – mânia, ura, resentimentele, invidia, ranchiuna. Douăcondiții sunt necesare pentru a săvârși acest act imoral:Cursuri Buddhism136
  • 137. a. o altă persoană;b. gândul de a face rău.Efectele negative ale relei voințe sunt: urâțenia, multe boli, o naturădetestabilă.Vederile false – înțelegerea distorsionată a lucrurilor, înșelarea. Douăcondiții sunt necesare pentru a săvârși acest act:a. maniera pervertită în care este văzut obiectul;b. înțelegerea lui în conformitate cu această concepție greșită.Efectele negative ale vederilor false sunt: atașamentul, lipsa înțelepciunii, ominte înceată, idei nevrednice. Vederea falsă înseamnă a vedea lucrurile înmod greșit. Credințele false, cum ar fi negarea eficacității faptelor etc., suntde asemenea incluse aici.Pentru cel care a făcut rău, lucrul potrivit de făcut este să realizeze unde afăcut răul respectiv și să facă efort să nu mai repete greșeala. Acesta esteadevăratul înțeles al căinței, și numai în acest mod o persoană va progresade-a lungul nobilei căi a salvării.A te ruga pentru iertare nu are nici un sens dacă, după ce rugăciunea a fostfăcută, persoana repetă acțiunea rea iar și iar. Nu există nimeni în afarapersoanei însăși care să poată „spăla Kamma rea”. Acest lucru trebuie săînceapă cu realizarea propriilor acte.A crede că o persoană își poate „spăla” faptele rele printr-o altă calemiraculoasă nu este numai pură superstiție, ci, mai rău, această credințăignorantă împiedică dezvoltarea spirituală.Întrebări:1. Descrieți ce/cum cele trei rele își au rădăcina în fiecare din celezece Akusala Kamma.2. De ce cererea pentru iertare nu „spală” rezultatele acțiunilor rele?Partea a II-a - Nivel Începători 2137
  • 138. Răspunsuri la modulul 111. Meritul nu poate fi furat, confiscat sau distrus de calamități.Meritul urmează omul dintr-o viață în alta și ajută la crearea debune condiții pentru a produce alte merite.2. Generozitatea, care este înfăptuită cu o intenție corectă, gândulînsoțit de hotărârea de a atinge calea, împlinirea și Nibbana suntconsiderate ca fiind un nivel intens (panita).Cursuri Buddhism138
  • 139. Modulul 13CELE PATRU STĂRI SUBLIMEPatru Brahma ViharaÎn limba Pali, prin Brahma Vihara se înțeleg stări ale minții sublime,înalte, excelente; sau, alternativ, sălașuri divine, ca cele ale lui Brahma sauale zeilor.Despre aceste patru atitudini se spune ca sunt excelente sau sublime pentrucă ele sunt modul corect, sau ideal, de comportare față de ființele vii. Eleoferă de fapt un răspuns tuturor situațiilor care apar în contactul social. Elesunt cele care elimină tensiunea, care liniștesc conflictele sociale și carevindecă rănile suferite în lupta pentru existență. Ele nivelează barierelesociale, construiesc comunități armonioase, trezesc mărinimia adormită șiuitată de mult timp, readuc la viață bucuria și speranța de mult abandonateși promovează frăția umană împotriva forțelor egoismului.Aceste Brahma-Vihara sunt incompatibile cu o stare a minții în care existăură, iar prin aceasta ele sunt înrudite cu Brahma, conducătorulparadisurilor superioare. Brahma este eliberat de ură, iar despre omul care-și dezvoltă cu asiduitate aceste patru stări sublime, prin conduită șimeditație, se spune că devine egal cu Brahma. Dacă ele devin influențadominantă în mintea lui, el va renaște în lumile plăcute, atrăgătoare,ținuturile lui Brahma. De aceea aceste stări ale minții, aceste atitudinimentale sunt numite ca fiind la fel ca ale lui Brahma, ca ale zeilor.Ele sunt denumite sălașuri (vihara) pentru că ele ar trebui să devinălocurile constante în care mintea sălășluiește, acolo unde ne simțim„acasă”; ele nu ar trebui să rămână doar locuri pentru scurte și rare vizite,uitate repede. Cu alte cuvinte, mintea noastră ar trebui să devină completsaturată de ele. Ele trebuie să fie însoțitorii noștri nedespărțiți și noi artrebui să fim conștienți de ele în toate activitățile de zi cu zi.Acestea patru – dragostea, compasiunea, bucuria plină de înțelegere șiliniștea, pacea – sunt de asemenea cunoscute ca „stările nemăr-Partea a II-a - Nivel Începători 2139
  • 140. ginite” (appamanna), din cauză că, prin perfecțiunea lor și prin adevăratalor natură, ele nu trebuie să fie restrânse de nici o limitare la intervalul deființe către care sunt extinse. Ele ar trebui să fie non-exclusive și imparțiale,nu legate de anumite preferințe selective sau prejudecăți. O minte care aatins aceste nemărginite Brahma-Vihara nu va purta nici un fel de ură,națională, rasială, religioasă sau de clasă.1. Metta(blândețea iubitoare, iubirea divină, bunăvoința, dragostea nemărginită)Ea reprezintă un sentiment cald și prietenos de bunăvoință și preocuparepentru bunăstarea și fericirea proprie și a celorlalți. Este o practică acalităților mentale pozitive pentru a depăși mânia (dosa), reavoința, ura șiaversiunea.Așa cum o mamă își va proteja singurul ei copil, chiar cu riscul vieții, tot așaomul ar trebui să cultive o dragoste nemărginită față de toate ființele vii.Metta ar trebui radiată în egală măsură către propria persoană, cătreprieteni, dușmani și persoane neutre, indiferent de puterea sau mărimealor, indiferent dacă sunt văzuți sau nevăzuți, care locuiesc aproape saudeparte.Punctul culminant al acestei metta este identificarea propriei persoane cutoate celelalte ființe, fără a face vreo diferență între sine și ceilalți, astfelîncât așa numitul „eu” să nu mai existe.Metta nu reprezintă nici dragostea pasională (pema), nici dorința de aposeda (vrerea). Ea este deasupra dragostei omenești normale, a grijii,încrederii și respectului. Ea are un caracter universal și nelimitat. Mettaposedă o putere magnetică care poate produce o bună influență asupracelorlalți, chiar și la distanță.Dușmanul ei apropiat este dragostea pasională (pema) – o afecțiune care seagață de ceilalți sau o afecțiune cvasi-sexuală. Dușmanul ei îndepărtat esteura.Prin dușman apropiat se înțelege ceva care arată în mod similar, dar areenergie negativă. El există în noi și este atât de apropiat ca manifestareîncât ar putea fi confundat cu virtutea originală. Dușmanul îndepărtat esteCursuri Buddhism140
  • 141. ceva total opus, de energie negativă. El poate fi ușor identificat întrucâtconstă din energie neconstructivă.2. Karuna(compasiune, gândire pașnică și inocentă, dorința de a purta suferințaaltora)Karuna ar trebui practicată cu înțelepciune (panna). Este un gând de paceși inofensivitate, inocență, menită a reduce suferința altor ființe umane carenu sunt atât de norocoase în comparație cu propria persoană.În cel mai înalt punct al acestei practici, cineva ar putea merge până acoloîncât și-ar sacrifica propria viață pentru a ușura suferința altora. Ea arecaracteristica unei mame iubitoare, ale cărei gânduri, cuvinte și faptetotdeauna vor fi în sensul de a slăbi suferința copilului ei bolnav.Scopul acestei Karuna este de a ajuta la eliminarea elementului cruzimii.Cultivarea Karuna nu înseamnă doar vorbe, ci și fapte. Compasiunea estefactorul care motivează facerea unui Legământ de Bodhisatta.Trebuie să fim capabili să distingem faptul că karuna nu este doarsentimentul emoțional de supărare atunci când alții sunt în suferință, saumilă. În mod normal compasiunea este motivată de contactul vizual.Karuna, ca și celelalte trei virtuți din Brahma-Vihara, este o calitatementală pozitivă.Dușmanul ei apropiat este mila, mâhnirea, sau sentimentul de supărarecauzat de suferința altora. Dușmanul ei îndepărtat este cruzimea,provocarea voluntară a chinurilor și a suferinței altora.3. Mudita(bucuria plină de înțelegere, bucuria altruistă, apreciativă – o atitudine de„bune urări” a unei persoane)Caracteristica ei principală este recunoașterea bucuroasă a prosperității șisuccesului celorlalți. Bucurându-se de acțiunile bune și meritul altora,persoana va tinde către eradicarea geloziei (issa), care altfel ar conduce laPartea a II-a - Nivel Începători 2141
  • 142. fapte imorale prin fapte, cuvinte sau gânduri. Practica mudita necesită unmare efort personal și o voință puternică.Dezvoltarea mudita cere o evaluare sistematică, o Înțelegere Corectă șimoderație. Deci, persoana ar trebui să fie tot timpul atentă la dușmanul eiapropiat, care este râsul, distracția, euforia, starea de excitare, în timp cedușmanul îndepărtat este gelozia, invidia.Mudita este ca bucuria unei mame de succesul și tinerețea copilului său. UnBuddhist care practică mudita va spune cu fericire „Sadhu! Sadhu! Sadhu!”,ceea ce înseamnă „foarte bine” sau „excelent” și se va bucura de meritulaltora.Bucuria altruistă are mult de-a face cu recunoștința, cu umilința, caracterulmoral și loialitatea. Ea ne dă o atitudine emoțională bună față de aceia careau întreprins ceva bun, sau mai bine decât noi.4. Upekkha(calmul, imparțialitatea, menținerea armoniei fără a arăta nici odiscriminare)Este o senzație foarte echilibrată în vârful scării emoțiilor pozitive. Cinevapoate dezvolta cea mai înaltă stare a minții prin echilibru, starea echilibratăa minții care apare la realizarea faptului că toate ființele vor culegerezultatele acțiunilor lor, bune sau rele.Pentru a practica efectiv upekkha, persoana va trebui să studieze și săînțeleagă ce este Kamma și cum aceste acțiuni pot produce anumiterezultate. Prin înțelegerea fenomenului schimbării – natura vieții –persoana va reacționa în mod neutru față de cele opt vicisitudini ale viețiisau cele opt vânturi ale vieții, câștig – pierdere, laudă – blam, faimă –proastă reputație și fericire – tristețe.În mod comparativ, această stare a minții este mult detașată,nepărtinitoare și este deseori înțeleasă greșit, ca fiind rece sau fărăsentimente. De fapt este o stare foarte bună – pașnică, subtilă, ușoară,molcomă, liniștită și de corectitudine. Astfel, încrederea, detașarea,acceptarea și flexibilitatea iau naștere din Înțelegerea Corectă a realitățilorvieții.Cursuri Buddhism142
  • 143. Dușmanul ei apropiat este indiferența – o absență a sentimentelor și aemoțiilor, lenea sau energia scăzută. Dușmanul ei îndepărtat este pasiunea– o stare emoțională excitată care deranjează orice calm adevărat.Întrebări1. Dacă Metta poate fi echivalată cu dragostea unei mame pentrucopilul ei, Karuna – cu compasiunea mamei față de copilul eibolnav, iar Mudita cu bucuria mamei la succesul copilului ei, cecorespondent are Upekkha în natura unei mame?2. În practica iubirii nemărginite, în ce mod radiază omul blândețeaiubitoare dincolo de ziduri, oceane și spațiu?Răspunsuri la modulul 121. Cele trei rele își au rădăcinile în cele zece Akusala Kamma astfel:a. Uciderea – domeniul urii;b. Furtul – domeniul lăcomiei;c. Necastitatea – domeniul lăcomiei;d. Minciuna – domeniul iluziei;e. Bârfa – domeniul urii;f. Vorbele aspre – domeniul urii;g. Convorbirile frivole – domeniul iluziei;h. Invidia – domeniul lăcomiei;i. Rea voința – domeniul urii;j. Vederile false – domeniul iluziei.2. Legea Kamma spune că faptele bune vor produce rezultate bune,faptele rele vor produce rezultate rele, faptele rele și bune vorproduce rezultate rele și bune, faptele nici bune, nici rele nu vorproduce nici un rezultat bun sau rău.Când cineva cere iertarea cu intenția de a se corecta și de a-șiîndrepta gândirea greșită, atunci el face o acțiune meritorie șievită acțiunile demeritorii. Astfel, faptele rele trecute și faptelePartea a II-a - Nivel Începători 2143
  • 144. bune noi vor produce în viitor rezultate rele, respectiv bune. Elepot sau nu să apară în același timp.Cursuri Buddhism144
  • 145. Modulul 14CELE 10 PERFECȚIUNIDasa ParamitaAici Parama înseamnă cel mai nobil, cel mai înalt, excelent. Deci Paramitasunt cele mai nobile calități, virtuțile cele mai înalte ale unui Bodhisatta. Cualte cuvinte, Paramita sunt liniile călăuzitoare de conduită pentru a atingeIluminarea. Practica acestor Paramita se face cu Înțelepciune (panna),Compasiune (karuna) și lipsă de egoism.Fiecare Buddhist care dorește să atingă Nibbana - Eliberarea Finală, artrebui să practice aceste zece virtuți. Aspiranților li se cere să se autoperfecționeze printr-o dezvoltare și cultivare zeloasă, de-a lungul anumeroase cicluri de nașteri și de morți.1. Dana Paramita (Generozitatea)Dana înseamnă a da sau a oferi ceea ce posezi cu o minte pură pentrubunăstarea altora. Scopul principal al Dana este micșorarea gândurilorimorale de egoism, zgârcenie sau pofte excesive, care creează suferință înSamsara.Caracteristici: - Renunțarea;Funcție: - A risipi lăcomia pentru lucrurile care pot fi dăruite;Manifestare: - Non-atașament, dobândirea prosperității, o stare deexistență favorabilă;Cauza proximă: - Un obiect care poate fi dat.Un alt obiectiv este acela de a dezvolta gânduri meritorii de lipsă de egoism,de a oferi servicii celorlalți. Cineva care dăruiește cu adevărat nu așteaptănimic în schimb - nume, faimă sau chiar cuvântul „Mulțumesc”. El nu îlprivește pe cel căruia i-a făcut un dar ca fiindu-i dator cu ceva. Nu dăruieștedin teamă sau rușine și niciodată nu regretă ceea ce a făcut. El dăruiește înmod voluntar, realizând Kamma și Vipaka - cauza și efectul.Partea a II-a - Nivel Începători 2145
  • 146. În mod natural, ca urmare a nobilelor fapte caritabile, el se va bucura de oviață fericită, prosperă și plină de noroc, oriunde ar renaște în Samsara, iaraceastă perfecțiune a generozității îl va conduce către Eliberarea finală.2. Sila Paramita (moralitatea)Sila înseamnă moralitate, bună conduită ori respect al preceptelor. Silaconstituie baza tuturor faptelor meritorii din cauză că un buncomportament reprezintă începutul unei vieți pure. Dintre toate variantelede pregătire Buddhistă, Sila reprezintă cel mai important pas preliminar înprogresul către o viață spirituală.Caracteristici: - Liniștire, coordonare, stabilitate;Funcție: - Promovarea unei conduite fără pată (înlăturarea depravăriimorale);Manifestare: - Puritate morală;Cauza proximă: - Rușinea sau teama morală.Este comparată cu un vapor de aur cu ajutorul căruia cineva poate traversaoceanul Samsarei. Fără Sila nu există Samadhi (concentrare saumeditație). Dacă lipsește Samadhi, Panna (înțelepciunea), avansareaspirituală, nu va putea fi dobândită. Cu alte cuvinte, cineva trebuie să aibă ofundație solidă, bazată pe Sila, și să practice cel puțin cele Cinci Precepteînainte de a începe meditația. Sila poate fi împărțită în două categorii:Caritta Sila - este moralitatea „activă”, care apare la întreprindereaactivităților. Ea constă în îndeplinirea îndatoririlor față de părinți, soție șicopii, respectul arătat celor mai vârstnici, ajutarea celor săraci și nevoiași,respectarea bunelor maniere, a etichetei etc.Varitta Sila - moralitatea care constă în evitare; evitarea acțiunilor,vorbelor și gândurilor rele cum ar fi uciderea, furtul etc. Deși precepteleBuddhiste nu sunt porunci, ele ar trebuie respectate de bună voie pentrupacea, fericirea și bunăstarea individului și a societății în general.3. Nekkhamma Paramita (renunțarea)Nekkhamma înseamnă a abandona sau a renunța la plăcerile lumești. Cualte cuvinte înseamnă retragerea într-o viață solitară, în căutarea celui maiînalt adevăr și a păcii. Nu este ușor pentru un om al lumii să-și abandonezeCursuri Buddhism146
  • 147. proprietățile și bucuriile simțurilor deodată, dacă nu realizează adevăratanatură a vieții prin intermediul propriilor experiențe.Caracteristici: - Renunțarea la plăcerile și la existența lumească;Funcție: - A verifica anicca (impermanența);Manifestare: - Non-atașamentul;Cauza proximă: - Urgența spirituală (nevoia de a realiza imediat).Setea pentru plăcerile simțurilor este insațiabilă și de nestins. Cu cât cinevase bucură mai mult de aceste plăceri, cu atât mai însetat va deveni. Pentru ascăpa de piedicile lumești de pe drumul către Iluminare, trebuie realizatăvanitatea plăcerilor materiale și căutarea delectării în Nekkhamma.4. Panna Paramita (înțelepciunea)Panna înseamnă înțelepciune, înțelegere corectă sau pătrundere. Nu estesimpla înțelepciune sau cunoaștere, ci este înțelepciunea care duce lacompleta realizare a Adevărului. Panna este lumina adevărului careiluminează strălucitor cunoașterea, distrugând bezna ignoranței. Pannaeste cel mai minunat ochi cu ajutorul căruia cineva poate vizualiza obiecteleși posibilitățile care nu pot fi văzute cu ochiul liber.Caracteristici: - Pătrunderea sigură / penetrarea adevăratei naturi specifice(Dhamma);Funcție: - Înlăturarea ignoranței / iluminarea obiectivului, a căii;Manifestare: - Non-confuzia;Cauza proximă: - A realiza Adevărul; concentrarea.Panna poate fi împărțită în două clase:Lokiya Panna - Înțelepciunea lumească. Toți acei Puthujjanaa - oameniai lumii - care nu au atins nivele înalte ale vieții sfinte, pot dobândiînțelepciunea lumească. Aceasta poate fi dezvoltată în mai multe feluri,cum ar fi învățarea diferitelor arte sau științe, ascultarea Dhamma,asocierea cu cei înțelepți, angajarea în conversații, discuții și dezbateriprofitabile, citind mult și călătorind mult.Partea a II-a - Nivel Începători 2147
  • 148. Lokuttara Panna - Înțelepciunea supralumească. Toți aceia care au atinscele patru nivele ale vieții sfinte pot dobândi stările de înțelepciunesupralumească. Această stare de înțelepciune poate fi dezvoltată prinrealizarea celor Patru Adevăruri Nobile și a Legii AparițieiInterdependente, prin atingerea celor Patru Căi și a Fructelor.Pentru a atinge această stare de înțelepciune supralumească, cineva trebuiesă aibă o mai largă experiență în cel mai înalt nivel al meditației, în modparticular asupra celor Trei Caracteristici ale vieții sau în oricare alt subiectde meditație, potrivit propriului temperament.5. Viriya Paramita (energia)În sens literal, viriya înseamnă virilitate, perseverență, efort sau energie.Nu înseamnă energie fizică, ci vigoare mentală, care este una din cele maiimportante caracteristici ale unui Bodhisatta.Caracteristici: - Străduința;Funcție: - A fortifica, a întări, a da curaj;Manifestare: - Neoboseala;Cauza proximă: - Existența unei ocazii de a face ceva.Persoana care posedă Viriya nu se oprește din ceea ce face la jumătateadrumului din cauza obstacolelor, a dezamăgirii sau a lenei. Ea nu amânătreaba care trebuie făcută azi pentru mâine. Nu pierde timpul prețios. Îșiîncepe treaba imediat, fără a aștepta apariția unei oportunități sau a uneizile prielnice. Nu încearcă niciodată să scape de activitățile zilnice invocândnumeroase motive cum ar fi frigul, căldura excesivă sau ploaia.Persoana energică își dublează eforturile atunci când întâlnește o opoziție.Își mărește curajul atunci când trebuie să facă față obstacolelor. Munceștedin greu zi și noapte până când își atinge scopul.6. Khanti Paramita (răbdarea)Khanti înseamnă răbdare, capacitate de a îndura și a suporta. Înseamnăsuportarea suferinței cauzate de ceilalți și a răului făcut de alții.Caracteristici: - Acceptarea;Funcție: - A suporta ceea ce este de dorit, ca și ceea ce nu este de dorit;Cursuri Buddhism148
  • 149. Manifestare: - Toleranță;Cauza proximă: - Înțelepciunea, înțelegerea unor lucruri ca cele TreiCaracteristici, Kamma etcDacă cineva îl ocărăște, îl insultă sau chiar îl atacă pe un Bodhisatta, acestanu va deveni mânios. El nu va permite nici unui gând de răzbunare săpătrundă în mintea lui. Prin această virtute el încearcă să-l pună pe cel careface rău pe calea cea dreaptă și îndreaptă către el gânduri de iubire șicompasiune.Când un Bodhisatta este rănit de cineva, el își exercită Khanti într-o așamăsură încât ia vina asupra lui, gândind: „Această provocare este unrezultat al propriilor mele acțiuni dintr-o viață anterioară. Deci nu ar ficorect să port gânduri de reavoință către cel care m-a rănit și este el însuși oființă umană.”„În această lume ura nu este niciodată potolită de ură. Ura este potolitănumai de iubire. Aceasta este legea străveche.”Pentru a practica Khanti, cineva trebuie să fie capabil să-și controlezepropriul temperament prin înțelegerea corectă a adevăratei naturi a vieții.Unii oameni își pierd temperamentul chiar în legătură cu unele lucruriminore. Ei au concepția greșită că a-ți pierde temperamentul este un semnal autorității pentru a-i supune pe ceilalți.Dar nu trebuie uitat că a-ți pierde firea înseamnă nu numai a-ți pierdepropria pace, fericire, sănătate, frumusețe, prietenie și popularitate, ci maiînseamnă și pierderea înțelegerii corecte, care permite distingerea bineluide rău.7. Sacca Paramita (adevărul)Sacca înseamnă a rosti adevărul sau a-ți ține promisiunile. Aici Sacca nuînseamnă doar simpla spunere a adevărului, ci și îndeplinireaangajamentelor sau păstrarea cuvântului dat, chiar și până la moarte.Bodhisatta respectă Sacca ca fiind principiul lor călăuzitor.Caracteristici: - A nu rosti neadevăruri;Funcție: - A verifica dacă lucrurile sunt în concordanță cu faptele;Manifestare: - Desăvârșire;Partea a II-a - Nivel Începători 2149
  • 150. Cauza proximă: - Cinstea.Cineva care practică Sacca nu numai că se abține de la a spuneneadevăruri, dar de asemenea evită și celelalte vorbe rele, cum ar fi bârfa,cuvintele aspre și conversațiile frivole. Nu rostește cuvinte calomnioasecare pot răni și pot rupe prietenia, unitatea și armonia celorlalți. Foloseștecuvinte care sunt politicoase, bune, blânde, sincere și plăcute tuturorființelor.8. Adhitthana Paramita (determinarea)Adhitthana înseamnă determinare, hotărâre sau fixarea asupra unuianumit scop. Adhitthana poate fi privită ca fiind fundația pentru toatecelelalte perfecțiuni, din cauză că fără o determinare fermă cineva nu vaputea îndeplini toate celelalte Paramita.Caracteristici: - A fi în căutarea celor necesare pentru Iluminare;Funcție: - Depășirea greutăților;Manifestare: - A fi de nezdruncinat de le ceea ce este de dus la bun sfârșit;Cauza proximă: - Cele necesare dobândirii Iluminării.O persoană cu o minte care fuge încoace și încolo nu va putea avea succesîn orice ar încerca să facă. Cineva trebuie să aibă o voință de fier, o hotărârede nezdruncinat pentru a depăși orice dificultăți sau greutăți pentru adobândi succesul. Acela care are o minte nehotărâtă va renunța ușor la ceeace și-a propus, înainte de a obține un rezultat.9. Metta Paramita (blândețea iubitoare)În limba Pali mitta înseamnă prieten. Astfel, Metta înseamnă prietenie,bunăvoință, a fi binevoitor, blândețe iubitoare, sau a-i privi pe ceilalți ca peproprii prieteni.Caracteristici: - A promova bunăstarea tuturor ființelor;Funcție: - A lucra pentru bunăstarea lor, a înlătura resentimentele;Manifestare: - Blândețea, bunătatea;Cauza proximă: - Vederea părții bune a ființelor.Cursuri Buddhism150
  • 151. În timp ce dragostea pasională duce numai la o fericire temporară, laneliniștea minții și uneori chiar la diferite suferințe, blândețea iubitoareproduce o fericire permanentă, o binecuvântare și o pace a minții.De asemenea, Metta este o caracteristică fundamentală a Bodhisatta, carecuprinde toate celelalte ființe ca pe proprii frați și surori, fără a face nici odistincție de rasă, castă, credință sau culoare. Această Metta este aceea careîl face pe Bodhisatta să renunțe la lume pentru binele și fericireaumanității.Metta trebuie să fie extinsă către toți, indiferent de puterea lor, sex, vârstă,religie, rasă sau credințe, mari și mici, văzuți și nevăzuți, către aceia care seaflă departe sau aproape.10. Upekkha ParamitaUpekkha este liniștea, imparțialitatea sau păstrarea unui bun echilibru alminții. Aceasta este cea mai dificil de practicat de către o ființă lumească,dintre toate cele zece perfecțiuni. Dar un Bodhisatta respectă aceastăperfecțiune fără cel mai mic sentiment de atașament sau detașare, defavorizare sau defavorizare față de orice ființă. În mod particular, el îșipăstrează mintea în echilibru, fără a fi mișcat sau influențat de „Attha LokaDhamma” - cele opt vicisitudini ale vieții (câștigul și pierderea, faima bunăși rea, lauda și critica, fericirea și suferința).Caracteristici: - Promovarea aspectului neutralității;Funcție: - A vedea lucrurile în mod imparțial, de exemplu cele 8 vânturi;Manifestare: - Micșorarea atracției și a repulsiei;Cauza proximă: - Înțelegerea Kamma.Toate aceste Opt Condiții Lumești se rotesc ca o roată în viața fiecăruia.Dacă ne întâlnim cu primele patru condiții ale acestor patru perechi devicisitudini, nu ar trebui să ne simțim prea încântați; de asemenea, dacă neîntâlnim cu opusul lor, nu trebuie să fim prea triști, Trebuie să fim fermi cao stâncă care nu este mișcată de vânt. Trebuie să fim imperturbabili și lafericire și la necaz.Partea a II-a - Nivel Începători 2151
  • 152. Întrebări1. În ce fel cele trei calități: înțelepciune, compasiune și lipsă deegoism sunt arătate în dana, sila, nekkhamma și khanti?2. De ce sacca este privită ca fiind principiul călăuzitor al tuturorBodhisatta, iar adhitthana ca fundația tuturor celorlalteperfecțiuni?Răspunsuri la modulul 131. Upekkha, sau liniștea, este calitatea unei mame al cărei copil acrescut, s-a căsătorit și are propria lui familie. Ea este imparțială,nu ține partea nimănui și nu intervine în afacerile și viațacopilului ei.2. Metta este radiată în egală măsură către:• sine;• prieteni (persoane intime sau la care ținem);• dușmani (persoane neplăcute sau ostile);• persoane neutre;dorind în mod mental binele pentru toți aceștia.Fie ca ei să se elibereze de dușmănie și pericol,Fie ca ei să se elibereze de suferința mentală,Fie ca ei să se elibereze de suferința fizică,Fie ca ei să se îngrijească de ei înșiși cu fericire.Cursuri Buddhism152
  • 153. PARTEA A III-ANivel Intermediar 1
  • 154. Modulul 1MISTERULCea mai populară întrebare care ne bântuie mințile este: „Care este scopulvieții umane?” Pentru cei materialiști, viața aici în această lume este doarpentru a se bucura de ea. Înseamnă doar a aduna cât se poate de mult și a fifericiți. Chestiunea moralității nu este luată în considerare de către ei. Eipun un mare accent pe problema câștigării fericirii pentru ei înșiși și pentrucei pe care-i iubesc. Ei nu pot concepe faptul că mai există altă viață după ceei mor; de fapt ei neagă total existența ei.Pe de altă parte, unele din comunitățile spirituale propun existența unuiJudecător care va determina dacă persoana este calificată pentru un raiparadisiac, în funcție de conduita și faptele ei în viața curentă.Extremiștii de tot felul recomandă practicare anumitor ritualuri specificepentru a-l mulțumi pe așa-zisul Judecător și a-și asigura un loc înÎmpărăția lui.În timp ce unii materialiști profită de ideile acestor extremiști, oferindu-leasistență divină, miracole sau anumite scurtături către Paradis, pentruinteresul lor personal, ceilalți susțin că credințele lor reprezintă singuracale pentru salvare.Bunul simț ne spune că dacă toți pretind că dețin singura cale către salvare,nu pot avea dreptate toți în același timp. Atunci cine are dreptate? Cumputem spune cine și în ce măsură are dreptate?Criterii de căutare a AdevăruluiOdată Buddha vizita un oraș numit Kesaputta, în care trăia clanul Kalama.Oamenii din acest clan erau nedumeriți și confuzi din cauza învățăturilormultor lideri religioși care vorbeau de bine despre ei înșiși și-i vorbeau derău pe ceilalți. Ei s-au apropiat de Buddha pentru a-l consulta în aceastăprivință:Cursuri Buddhism154
  • 155. „Există unii oameni sfinți și unii preoți care au venit în Kesaputta și carepretind că numai religia lor este corectă, iar toți ceilalți greșesc. Înconcluzie, îndoiala a căzut peste noi. Care din acești oameni sfinți și preoțivorebește adevărul?”Buddha, cunoscând confuzia din mințile lor, nu le-a oferit alte dogme, nicinu a criticat doctrina celorlalți ca fiind falsă. În schimb, le-a oferit un sfatunic, care până astăzi a rămas spiritul Buddhist de a gândi și a cerceta; el arostit Kalama Sutta, Carta Buddhistă a Liberei Investigări.Este corect să te îndoiești de lucrurile care sunt îndoielnice. O,voi din clanul Kalama, nu acceptați nimic doar pentru că văeste repetat de multe ori, doar prin simpla tradiție, dupădiferite zvonuri, doar din cauză că este conform scripturilor,doar prin simpla gândire adâncă sau prin raționare logică,printr-o aparentă justețe, doar din cauză că este în acord cuopiniile voastre sau din cauză că că vine de la o persoană carepare că posedă anumite abilități sau dacă această persoanăeste învățătorul vostru.~ AN III:65 ~Ce se înțelege din acestea?De fiecare dată când porniți televizorul sau radioul sunteți forțați să auzițiîn mod repetat reclamele, despre cât de bun și cât de eficient este unanumit produs și așa mai departe. Mai devreme sau mai târziu vă veți gândisă încercați produsul respectiv.V-ați întrebat vreodată cât adevăr și câtă superstiție există în unele tradițiicare provin din timpuri străvechi? Mai ales despre motivațiile pentru careele au fost produse?Zvonurile trebuie cercetate foarte atent înainte de a fi acceptate. Ele potcrea neînțelegeri între membrii unei familii sau între prieteni. La locul demuncă, relațiile între șef și subalterni pot fi afectate dacă nu suntem atențila impactul pe care îl au zvonurile.Lucrurile cel mai greu de negat sunt scripturile scrise pentru noi de cătreliderii noștri spirituali. Ele au o foarte mare valoare pentru noi datorităPartea a III-a - Nivel Intermediar 1155
  • 156. caracterului lor sacru. Ne-a trecut vreodată prin minte că acele texte șiscripturi au fost scrise de către oameni, iar comentariile asupra lor șitraducerile fac foarte mult subiectul opiniilor, a mentalității și capacității deînțelegere ale celui care le-a făcut? Astfel de lucrări sunt la cheremuljudecății și cenzurii celui care le face, fie intenționat sau neintenționat.Cel mai înalt adevăr este dincolo de abilitatea unei minți umane nepregătitepentru a raționa și a-l înțelege în mod logic.Numai prin obținerea unei pătrunderi, realizată prin purificare mentală,poate cineva percepe experiențele supralumești. Deci prin gândire adâncăsau prin raționare logică cu mințile noastre lumești, nu vom obține decâtdescurajarea în căutările noastre pentru Adevăr.Omul este ca o adunătură de opinii. Acceptarea sau respingerea depindfoarte mult de propriile opinii. Pentru căutarea adevărului trebuie să avemo minte deschisă și activă. Câteodată ceea ce pare adevărat nu este real.Culoarea roșie nu înseamnă neapărat mânie. Ca și în cazul sângelui, eapoate însemna salvarea unei vieți.Chiar și pe o persoană onestă care poate fi mentorul vostru, care posedătoate calitățile bune, Buddha ne sfătuiește să nu-l urmăm orbește. Chiardacă el este un guru sau Buddha însuși.Atunci care sunt criteriile?„Voi, cei din clanul Kalama, atunci când voi înșivă cunoașteți căceea ce este imoral, de blamat și criticat de către înțelepți,atunci când este practicat sau înfăptuit, conduce la lucrurineprofitabile sau la suferința voastră, ca și la suferința altora,atunci abandonați acel lucru.”Aici Buddha îi întreabă din nou pe cei din clanul Kalama: „Ce cred ei despreprezența lăcomiei, a urii și a înșelării care apare într-un om, vor conduceacestea la lucruri profitabile sau neprofitabile?”Un om care este copleșit de lăcomie, ură și înșelăciune câteodată poaterecurge la a ucide, a fura, a comite adulter, a minți și-i va convinge și pealții să facă la fel ca el. Orice conduce la lucruri neprofitabile va duce lasuferința persoanei în cauză și la suferința celorlalți.Cursuri Buddhism156
  • 157. „Atunci când cunoașteți voi înșivă că ceea ce este moral, deneblamat și lăudat de către înțelepți, atunci când este practicatși înfăptuit, conduce la lucruri profitabile, conduce labunăstarea și fericirea voastră, ca și a celorlalți, atunci trăiți șiacționați în conformitate cu acel lucru.”Buddha a explicat că lipsa lăcomiei, a urii și a înșelării, a iluziei din minteaunui om îl va reține de la a comite fapte imorale și va conduce la beneficiulși fericirea omului în cauză și a celorlalți.Astfel, el are o atenție controlată și plină de discernământ, cu inima liniștităși plină de:• blândețe-iubitoare (a dori fericirea tuturor ființelor);• compasiune (a dori eliberarea de suferință a tuturor ființelor);• bune încurajări (a te bucura de câștigul tuturor ființelor);• pace (imparțialitate față de toate ființele).Buddha a avut o minte deschisă față de celelalte religii și nu le-a acuzat deînșelare voită. Există învățături bune și în celelalte religii. „Dacă cinevagăsește adevărul în ele, atunci să accepte acel adevăr”, ne sfătuieșteBuddha.Trebuie observat că și doctrinele și învățăturile lui Buddha constituiesubiectul acestei investigații și testări critice. El a spus: „Nu trebui săacceptați învățăturile mele din respect față de mine, ci mai întâi încercați-le, așa cum cineva încearcă aurul cu ajutorului focului.”Deci libertatea gândirii îl încurajează pe om să caute adevărul și este unlucru de o importanță crucială pentru eliberarea din suferință, din cauză cărealizarea adevăratei naturi a lucrurilor poate fi făcută numai cu o minteclară, deschisă.InvitațiaBuddha vă invită să „veniți și vedeți” (Ehipassikko) învățăturile lui, care nuau nici un secret, nici o dogmă autoritară, practice și ușor de urmat, carepot fi realizate prin propriile puteri, care sunt „cu picioarele pe pământ” șiPartea a III-a - Nivel Intermediar 1157
  • 158. nu sunt simple superstiții. Descoperirile lui în legătură cu adevărata naturăa lucrurilor au devenit baza învățăturilor lui.știm faptul că lucrurile nu durează la nesfârșit. A ne agăța de ele, a aveadorințe puternice pentru ele, ne cauzează o stare de insatisfacție.Sentimentele, ceea ce simțim de asemenea se schimbă din când în când.Totul în natură este impermanent. Aceasta este prima caracteristică de bazăa tuturor lucrurilor condiționate, compuse.A fi separați de cei pe care-i iubim, a trăi cu cei care nu ne plac, a nu obțineceea ce dorim și a avea ceea ce nu ne dorim, acestea sunt alte fețe alesuferinței. Cu cât avem mai multă lăcomie și atașament pentru ele, cu atâtmai grea va fi suferința pe care o vom simți. Pe de altă parte, abilitatea de alăsa deoparte dorințele simțurilor îi va permite minții să se calmeze și săvadă lucrurile așa cum sunt ele.Tot acest timp am fost înșelați de concepția greșită și de încăpățânare în aaccepta realitatea în viața noastră, atât de mult încât nu mai știm ce căutămîn tot acest timp. Am fost influențați în mod continuu de către societate șide către mediul în care trăim să ne comportăm într-un astfel de mod carene motivează să cultivăm lăcomia și ura în felul nostru de a trăi.Toate acestea au devenit o chestiune amenințătoare, astfel încât lideriispirituali au început să introducă multiple contramăsuri pentru a rezolvaaceste probleme.Astăzi aveți o oportunitate de a cerceta îndoielile din viața voastră.Terminând acest curs de bază, sperăm să fiți inspirați de cunoștințelefundamentale despre cum să trăiți ca o ființă înțelegătoare și plină decompasiune.„Evitați a face rău,Faceți ceea ce este bineși purificați-vă Mintea.”Aceasta este învățătura lui BuddhaÎntrebări1. Care sunt criteriile de acceptare?Cursuri Buddhism158
  • 159. 2. Ce se va întâmpla atunci când lăcomia, ura și înșelarea vor fiabsente?3. O persoană care posedă autocontrol și o vigilență plină dediscernământ este o persoană... ?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1159
  • 160. Modulul 2CĂUTAREA BUNĂSTĂRIICe căutăm în viață?- o mare întrebare, cu multiple răspunsuri. Care din aceste răspunsuri îlcăutați?Sănătate, Bunăstare, Fericire, Extazul spiritual, Mila lui Dumnezeu?Orice am căuta, fie material sau spiritual, fie pentru sine sau pentru alții,putem rezuma într-un singur cuvânt: Fericirea.În cercetarea formulei pentru căutarea fericirii, vom explora în șaptedirecții:4. A avea (bunăstare, sănătate, prietenie etc.);5. A nu avea (mânie, îngrijorare, teamă etc.);6. A da;7. A renunța;8. Conduita corectă (vorbirea, acțiunea, existența);9. Reflectarea (mulțumirea, binecuvântările etc.);10. Înțelegerea corectă.Adevărata fericire nu poate fi obținută decât dacă practicăm toate cele șaptecăi arătate simultan, în mod corect. Deci, pe parcursul lecțiilor următoarevom examina cu atenție pe fiecare din ele pentru a dobândi metodologiacorectă pentru atingerea obiectivului.Fericirea nu trebuie căutată prin visarea cu ochii deschiși, ci prinparcurgerea efectivă a procesului de căutare.Putem începe cu o inspirație și cu o aspirație corectă; după aceasta trebuiefăcut un efort de a lucra cu seriozitate în direcția respectivă. Altfel, se vatransforma într-un vis deșert.Poate că aveți dorința de a călători. Această dorință devine o inspirație.Apoi începeți să faceți planul (aspirația) despre unde doriți să mergeți.Cursuri Buddhism160
  • 161. Dacă nu faceți un efort pentru a face dorința să devină realitate, unde văaflați atunci?Să definim acum ce este bunăstarea. O puteți numi câștig, posesiune,noroc, proprietate etc.Pentru cel nesăbuit bunăstarea poate deveni o capcană,Pentru cel înțelept ea este o cale de a se elibera.1. Tipuri de bunăstareBunăstarea poate fi de două feluri:a. cea lumească, care poate fi tangibilă, fizică, cum ar fi banii,proprietățile, bunurile, sau intangibilă, cum ar fi faima, onorurile,recunoașterea, puterea, frumusețea, sănătatea.b. cea spirituală, cum ar fi virtutea, înțelepciunea, încrederea,generozitatea, sinceritatea.Cei tineri, cât timp sunt plini de energie,dacă nu se străduiesc pentru bunăstarea lor,atunci când vor îmbătrâni vor avea necazuri.Aceste versuri din Dhammapada clarifică concepția greșită că a câștigabunăstarea este interzis în Buddhism.„Există o fericire a oamenilor laici, de familie?” „Da” - a răspuns Buddha.„Există patru surse de fericire. Ele sunt derivate din:‣ drepturile de proprietate, posesiunile (moștenite sau câștigate);‣ cheltuiala cu înțelepciune a avutului;‣ a nu fi datornic;‣ cunoașterea faptului că ai făcut mult bine și ai evitat răul în viață”~ A., IV:62 ~2. Obținerea bunăstăriiExistă trei tipuri de oameni în această lume. Mai întâi există cei orbi, careau ochi, dar nu văd. Ei nu au nici o viziune pentru a vedea oportunitățilepentru câștigarea bunăstării.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1161
  • 162. Astfel, dacă ei nu au bunăstare, de asemenea nu au nici știința de a o căuta.Dacă au bunăstare, atunci ei nu știu cum să o mențină și să o mărească. Nuau nici capacitatea de a diferenția ceea ce este bun de ceea ce este rău,corect de incorect, moral de imoral, ceea ce este fin de ceea ce este grosier,ceea ce este spiritual de ceea ce este lumesc.Alt tip de om este cel „cu un singur ochi”. El se află într-o situație un picmai bună; el știe cum să câștige, să mențină și să crească bunăstarea. Dinpăcate, el nu poate face diferența între bine și rău. Nu are valori morale șiprincipii.Al treilea tip este cel care are ambii ochi. El este plin de resurse în ambeleaspecte.De care din cele trei tipuri v-ați teme cel mai mult? Dacă ai merge singur înnoapte, care din cei trei ar putea fi o amenințare?Apoi trebuie să luăm în considerare că bunăstarea noastră, avuția noastrăeste subiectul celor cinci pericole. Acestea sunt:a. focul;b. apa (inundațiile), eroziunea, uraganele;c. taxele și impozitele impuse de autorități sau de regi;d. furtul, jaful, spargerile;e. fiii, rudele, prietenii care te lingușesc.~ A., V:227 ~Omul trebuie să recunoască și să accepte natura acestor tipuri de pierdere abunăstării. Arta de a trăi înseamnă a accepta și spinii împreună cutrandafirul.Dacă îți pierzi bunăstarea, atunci nu pierzi nimic;Dacă îți pierzi sănătatea, atunci nu pierzi nimic;Dacă îți pierzi caracterul, atunci ai pierdut totul.Când cineva înțelege cu claritate diferitele tipuri de oameni și pericolele,atunci el poate înțelege modul de a câștiga bunăstarea în adevăratul sens alcuvântului.Cursuri Buddhism162
  • 163. a) LegalitateaMai întâi trebuie să facem o muncă care este legală, corectă. Aceastaînseamnă ceva care nu face următoarele:‣ rănirea, lipsirea, luarea vieții altcuiva - omul trebuie să evite uciderea,măcelăritul, pescuitul, vânătoarea, comerțul cu sclavi, întreținerea deanimale pentru carne, vânzarea de arme;‣ a lua ceea ce nu este dat - trebuie evitat furtul, jaful sau chiar a lua maimult decât ceea ce este dat;‣ obținerea prin intermediul slăbiciunii simțurilor - trebuie evitateabuzurile sexuale, prostituția, pornografia;‣ determină o mulțime de minciuni - trebuie evitate falsificarea, necinstea,subevaluarea, imitarea, trișarea, înșelarea, exagerarea, calomnia,răspândirea de zvonuri. De asemenea trebuie evitate afacerile cu droguri șibăuturi.Totdeauna să vă aduceți aminte că mai există și alte ființe în afară de voiînșivă atunci când vă cautați bunăstarea. Fiți atenți cu ceilalți în timp ce văcroiți drumul în viață.b) Câștigul cinstitCâteodată, deși munca pe care o prestăm poate fi legală, modul în care ofacem poate fi necinstit. Luați în considerare, de exemplu, următoarelesituații:‣ proprietarul unui magazin cu articole diverse care vinde produse de ocalitate îndoielnică;‣ un funcționar care nu dă tot ceea ce poate în munca lui (deși este plătitpentru a face acest lucru);‣ câștigul egoist;‣ chiromanția, care spune un pseudo-adevăr;‣ așa-zișii „criminali cu gulere albe”.Toate acestea vor genera suferință și regrete și pentru voi și pentru ceilalți.Întrebați-vă conștiința, cum v-ați simți dacă ați fi în locul lor? Ați fi fericiți?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1163
  • 164. c) Cele trei calități esențialeUrmătoarele trei chestiuni sunt niște linii călăuzitoare care pot servi dreptcriteriu pentru modul în care ne dobândim bunăstarea:‣ Trebuie să muncim și din greu, și în mod inteligent. Un bun manager carelucrează prin intermediul altora nu înseamnă că este leneș. El trebuie să fieplin de energie pentru a-și atinge obiectivele muncii. Specula și asumareade riscuri mari pentru a câștiga mult făcând puțin este opusul acesteicalități.- Să faci lucrul cu propriile mâini. Neapelând la exploatare, înșelare, la a-icălca pe alții în picioare, la câștigul rapid în defavoarea altora, sunt câtevaavantaje pe care le vom avea pe drumul către o carieră de succes. Reflectațiasupra acestui lucru: Fericirea apare muncind pentru ea și nu pur șisimplu având-o.‣ Depuneți efort. Fiți întreprinzători. Nu a visa cu ochii deschiși, ci a realizaefectiv reprezintă cheia către îndeplinirea muncii și obținerea satisfacției.Drept studiu de caz, să considerăm munca unui om de serviciu. Bine înțelescă aceasta este o muncă de un nivel scăzut, dar nu este nimic de care să-țifie rușine sau inferior în această muncă. În principiu este o muncă cinstităși onorabilă. Ea nu încalcă principiile fundamentale ale unui câștig cinstit.Câteodată nu trebuie să trăim depinzând de ceea ce spun sau gândesc alții.Nu ar trebui să permitem altora să decidă ce să simțim noi înșine. În loc deaceasta ar trebui să avem propriile principii despre etica muncii și săcunoaștem ceea ce dorim de la viață.Fericirea este un triumf al menținerii propriilor principii. Toată lumeaîncearcă să-i ajute pe alții, dar nu trebuie să uităm a ne ajuta pe noi înșine.„Fii un luptător al Înțelepciunii contra întunericului ignoranței, folosindsabia Adevărului.”~ Buddha ~3. Cheltuirea bunăstăriiÎn Sigalovada Sutta (DN 31), modul de cheltuială se constituie dinîmpărțirea veniturilor în patru părți:Cursuri Buddhism164
  • 165. a) Cheltuielile pentru necesitățile proprii, ale familiei și ale oamenilor dinjurul nostru, cum ar fi hrana, îmbrăcămintea, obiectele casnice, educația,contribuțiile și caritatea, unele distracții etc.Viața este plină de obligații și responsabilități. Nu trăim singuri în aceastălume. Deci trebuie să cheltuim pentru alții, pentru beneficiul mutual. Aînapoia din averea noastră către fântâna (sau sursa) fericirii din care ambăut apa, este o altă sarcină nobilă a umanității.Cheltuiala pentru chestiunile spirituale include construirea de temple sausprijinirea acelora care se străduiesc pentru puritatea spirituală. Tipărireade cărți despre Dhamma în memoria celor care au murit, este o cale nobilăde a cheltui pentru cei care nu mai sunt.b) A doua și a treia parte sunt pentru investiții. Acestea includ taxele,împrumuturile, ratele, plata muncitorilor, educația copiilor, menținerea șiîmbunătățirea abilităților proprii etc. Cunoscând bine cele cinci pericole,omul ar trebui să cheltuiască pentru a-și proteja propria bunăstare prinasigurări, dispozitive de securitate etc.c) A patra parte o constituie economiile pentru zile negre. Nu știm ce sepoate întâmpla în viață. Această parte nu ar trebui să acopere numainevoile proprii, ci și pe ale acelora care depind de noi. Boala, recesiuneaeconomică, accidentele, pierderea locului de muncă, reprezintă chestiunicare se pot întâmpla oricând.„Întregul scop al căutării bunăstării este acela de a o cheltui într-un modcare oferă fericire omului și celor din jurul său, într-un cadru moral.”Cheltuiți într-o manieră morală, cu mijloacele și în limitele voastre. Dacăîntr-o zi se întâmplă să pierdeți toată averea, nu trebuie să fiți supărațipentru că știți că ați folosit-o așa cum trebuie.Cheltuielile interziseBuddha îi sfătuiește pe adepții laici să evite cheltuielile făcute în modimoral, care nu aduc nici un profit propriei persoane, celor care depind deea sau societății în general. Dintre acestea sunt:‣ băuturile alcoolice;Partea a III-a - Nivel Intermediar 1165
  • 166. ‣ spectacolele și distracțiile în exces;‣ unele activități de noapte;‣ jocurile de noroc;‣ a avea un anturaj rău.„Renunță la o fericire mică pentru a avea una mai mare!”Fii mulțumit cu averea pe care o ai pentru că există și alte surse pentrudobândirea fericirii.Întrebări1. Cum poate bunăstarea să-l elibereze pe cel înțelept?2. De ce „omul cu un singur ochi” este cel mai de temut dintre toți?3. Pe ce ar trebui cheltuită averea dobândită?Cursuri Buddhism166
  • 167. Modulul 3PRIETENII ȘI PRIETENIA (1)Patru tipuri de oameniExistă aceia care:‣ nu cunosc nimic, dar cred că cunosc;‣ nu cunosc faptul că cunosc;‣ cunosc faptul că nu cunosc nimic;‣ cunosc faptul că cunosc.Primul tip de oameni pot fi considerați drept nebuni, în timp ce al doilea tipau nevoie de a fi deșteptați. Deșteptați acest tip de om și el sigur vaprogresa. Al treilea tip de obicei pornește în căutarea adevărului și dacăpoate fi învățat, atunci el cu siguranță va obține un beneficiu din acest fapt.În sfârșit, noi trebuie să ne dobândim cunoașterea de la cel de-al patruleatip, care ne poate inspira să creștem și să dăm valoare acestei vieți.„O bună companie este totul în viața spirituală.”~ Buddha (S.V. 2) ~V-ați întrebat vreodată cum un bun prieten a apărut în viața voastră? Avenit din întâmplare? Ce am putea spune despre scopul prieteniei? Estedoar o companie pentru trecerea timpului? Este un „loc” în care ne putempune problemele?Luați de bună prietenia, indiferent cum se schimbă prietenul de-a lungultimpului?Principalul scop al prieteniei este acela de a ne dezvolta, srijinindu-nemutual. În timp ce noi creștem, și ei cresc, iar când ei cresc, noi continuămsă creștem. Cu o bună prietenie, omul are pe cineva atunci când este înnecaz. Are un ghid atunci când este pierdut, are parte de încurajare.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1167
  • 168. Atunci când căutăm prietenia, nu trebuie să forțăm lucrurile, întrucât esteun proces lent și complex, nu o chestiune care se rezolvă peste noapte. Eanecesită o investiție pe termen lung de timp, răbdare, înțelegere șiîncredere.O prietenie adevărată nu ține cont de vârstă, sex, rasă, religie, țară etc.1. Elemente ale Kalyana-mitta (prietenia spirituală)Un prieten ne încurajează să ne dezvoltăm și să ne îmbunătățim închestiunile care ne sunt necesare, cum ar fi încrederea, generozitatea,virtutea, cunoașterea și înțelepciunea. Deci prietenul trebuie să fie opersoană plină de:a) Încredere (Saddha)Este o persoană de încredere sub aspect moral, spiritual și intelectual. Estedemn de încredere și capabil de a se întreține singur. Îi poate inspira,motiva și le poate da tărie celorlalți.b) Virtutea (Sila)Este o persoană cu o conduită corectă și bine disciplinată, care respectă cele5 precepte. Nu are nici o motivație ulterioară atunci când se împrieteneștecu cineva și nu spune minciuni. Are abilitatea de a-i consola și a-i sfătui peceilalți.c) Caritatea (Caga)Are vederi largi și este generos. El oferă fără a aștepta nimic în schimb șifără atașamente. Nu râvnește la averea altuia și practică caritatea nu numai„din buzunar” ci și prin intermediul cuvintelor, al timpului, efortului,atenției etc.d) Cunoașterea / Înțelepciunea (Panna)Persoana își dezvoltă înțelepciunea, care conduce la non-lăcomie, non-urăși non-înșelare. Este un om practic, nu unul care doar aruncă vorbe în vânt.2. Ce se așteaptă de la un bun prietenÎn codul de disciplină al laicilor (Sigalovada Sutta), Buddha a specificaturmătoarele îndatoriri ale unui bun prieten: un bun prieten ar trebui:Cursuri Buddhism168
  • 169. ‣ să te protejeze atunci când nu ești vigilent;‣ să-ți protejeze proprietatea atunci când ești lipsit de atenție;‣ să devină un refugiu atunci când ești în pericol;‣ să nu te părăsească atunci când ești în pericol;‣ să fie plin de considerație față de rudele tale.Buddha de asemenea definește calitățile fundamentale ale unui bunprieten. Un adevărat prieten este:a) Un prieten care ajutăEl are grijă de cel care nu este vigilent și îi protejează averea. El devine unrefugiu atunci când îți este teamă și atunci când ești la nevoie. El îți oferămai mult decât ceea ce îți este strict necesar.b) Un prieten cu care poți să-ți împărtășești bucuriile șinecazurileEl îți va împărtăși propriile lui secrete și nu va spune nimănui secretele tale.El nu te va uita atunci când ești în nenoroc și își va sacrifica chiar și viațapentru prietenul său.c) Un prieten care oferă sfaturi buneEl te sfătuiește să nu faci rău și te convinge să faci bine. El te face să auziceea ce nu ai mai auzit până acum, cum ar fi adevărul învățăturilor luiBuddha, și îți arată calea către Paradis.d) Un prieten plin de înțelegereEl nu se bucură de nenorocul tău, ci de prosperitatea ta. El îi oprește pe alțiide la a te vorbi de rău (apărându-ți punctele slabe) și îi laudă pe cei care tevorbesc de bine (care spun despre bunătatea ta).Un adevărat prieten este unul care urmează îndeaproape calea corectă, întimp ce se preocupă de bunăstarea prietenului său. Atunci când ești înnecaz el te va consola și totdeauna va oferi un sfat bun.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1169
  • 170. Întrebări1. De ce este prietenia începutul Bunătății în viață?2. Care sunt cele patru Dezvoltări?Cursuri Buddhism170
  • 171. Modulul 4PRIETENII ȘI PRIETENIA (2)3. Dușmani deghizați în prieteni„Să nu te asociezi cu cei nebuni, ci cu cei înțelepți,... Aceasta este cea maimare binecuvântare”~ Mangala Sutta ~„Cei plini de vicii îi sunt dragi, în cei virtuoși nu găsește nimic plăcut; eleste de acord cu gândirea celor vicioși. Acestea sunt cauzele decăderiiomului.”~ Parabhava Sutta ~În viață este important să ne dăm seama cine ne este prieten și cine nu.Cum facem diferența dintre prietenii buni și cei răi? Prieteniile rele aparîntr-un mod subtil, iar persoana trebuie să fie foarte puternică pentru amerge împotriva lor.Un dușman deghizat în prieten este:a) Unul care ia - el se asociază numai pentru câștig.El își însușește averea ta sau așteaptă foarte mult în schimbul unei micicontribuții. El se împrietenește numai pentru binele său propriu și iși facedatoria numai din teamă. El își poate dedica întreaga viață numai pentru alua tot ce poate de la tine.b) Un palavragiuEl te distrează vorbind despre ceea ce a fost deja sau despre ceea ce va veni.Atunci când este nevoie de ceva imediat, el își va dovedi inabilitatea. El tetratează cu lucruri care nu au nici o valoare. Vorbește mult și nu face nimic.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1171
  • 172. c) Unul care te flateazăEl încuviințează atunci când faci rău și te descurajează de la a face faptebune. El te laudă atunci când ești de față, iar în absența ta te vorbește derău.d) Un cheltuitorEl aduce averea ta în ruină. Îți este însoțitor atunci când:‣ consumi băuturi sau droguri;‣ hoinărești pe străzi la ore nepotrivite;‣ mergi frecvent la spectacole;‣ joci jocuri de noroc.Un dușman deghizat în prieten necesită multă vigilență și atenție. Ei pot fitransformați în buni prieteni, dacă știți cum să-i deșteptați și să-i călăuzițipe calea cea dreaptă.Uneori putem distinge un bun prieten prin caracteristicile pe care leposedă:a) el este îndrăgit de mulți din cauză că are o minte cultivată, nepătată denebunii ca lăcomia, mânia etc.b) nu numai că este un bun vorbitor, dar este și un bun ascultător. El este șiun sfătuitor bun. Cuvintele lui sunt pline de bunătate, iubire, sunt plăcute;este de asemenea și un ascultător plin de răbdare.c) el rostește adevărul adânc și profund. Posedă înțelepciune, cunoaștere șiînțelegerea corectă în ceea ce privește învățăturile. Este de ajutor și dornicsă-și împărtășească vederile corecte cu tine. El își poate consuma timpul,răbdarea etc. doar pentru a-ți clarifica îndoielile și a-ți întări gândirea.d) este întreprinzător și nu se va implica în ceva care are un scop inutil. Îșiplănuiește timpul în mod constructiv, fără să-l piardă aiurea. Este dedicatdezvoltării și îmbunătățirii permanente a propriei persoane. El mediteazăpentru a obține calmul și înțelepciunea.Un prieten de ajutor merge hotărât pe calea Adevărului și cunoașteînțelesul cuvintelor: „așa nu este bine...”.Cursuri Buddhism172
  • 173. 4. Cele șapte calități ale unui bun prietenPe lume există trei tipuri de oameni bolnavi. Există acei oameni bolnavi,care chiar dacă nu ne îngrijim de ei, nu le oferim nici un medicament, sepot însănătoși. Apoi mai există aceia care dacă nu le dăm medicamentul,atunci vor muri cu siguranță. Al treilea tip sunt aceia care chiar dacă le dămun medicament, ei tot nu se vor însănătoși.~ AN III:22 ~Voi cărui tip aparțineți? Puteți supraviețui fără prieteni? Sau aveți nevoiede ei pentru a duce o viață fericită? Cunoașteți cum să folosiți oportunitateade a avea o asociere bună pentru a vă îmbunătăți pe voi înșivă și pentru aprogresa?Prietenii și prieteniaSunteți conștient de modul în care vă cultivați prieteniile? De cum vă tratațiprietenii? Prietenii pot fi numărați, în timp ce prietenia este măsurată princalitate.Cea mai importantă calitate care leagă prietenii este generozitatea. Dacă aipuțin, atunci oferă puțin. Dacă ai mult, atunci dă mult. Dacă ai și mai mult,atunci dăruiește mult mai mult.Pe lângă o vorbire plină de bun simț, persoana trebuie să-și promovezebunătatea, să fie cinstit și nepărtinitor, să fie de încredere. Folosindblândețea și amabilitatea cuvintelor se poate îmbunătăți calitateaprieteniilor noastre.Cine este prietenul tău?Un prieten nu este de găsit numai în exterior, ci și în interior. și în mod certtrebuie să vă fiți cel mai bun prieten vouă înșivă. Numai prin bucuria carese revarsă din bunătatea existentă în noi vom fi capabili să împărtășim șicelorlalți. Imaginați-vă că ați fi propriul vostru dușman; cum ați puteaatunci să vă exprimați prietenia față de alții?Cum puteți să fiți un prieten pentru voi înșivă?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1173
  • 174. Evitați răul, faceți binele și purificați-vă minteaNu trebuie să avem mulți prieteni; unul bun este de ajuns. și nici măcar nutrebuie să petreceți mult timp împreună; câteva momente benefice suntmai mult decât suficiente.Care este cel mai bun prieten pe drumul vieții?Buddha răspunde astfel la următoarele întrebări:Cine este cel mai bun prieten al călătorului - al unui om care cautăadevărul? - Acesta este un însoțitor, un prieten care ghidează și sfătuiește.Cine este un bun prieten care există în casă? - Bine înțeles, o mamă, careare grijă, ne iubește și ne învață în timpul copilăriei.Cine este cel mai bun prieten atunci când suntem la nevoie? - Ajutorul unuitovarăș este ceea ce avem nevoie atunci când suntem în dificultate.Cine este cel mai bun prieten în viața următoare? Toate lucrurile lumești pecare le avem nu ne vor însoți după această viață. Numai faptele noastremeritorii vor determina următoarea destinație: infernul sau paradisul.Șapte calități ale unui bun prietenPutem concluziona că un bun prieten:1. Dăruiește ceea ce este greu de dăruit;2. Face ceea ce este greu de făcut;3. Duce ceea ce este greu de dus;4. Împărtășește propriile voastre secrete;5. ține secretele altora;6. Nu te uită la nevoie;7. Nu te disprețuiește atunci când decazi.~ AN VII:35 ~Cursuri Buddhism174
  • 175. Generozitatea nu înseamnă numai a oferi lucruri materiale, ci a oferi ajutor,timp, răbdare, un zâmbet etc., iar aceasta acoperă primele trei calități aleunui bun prieten.Întrebări1. De ce elementul generozitate este atât de important în contextulprieteniei?2. Dacă cel mai bun prieten în casă este o mamă, care este cel maibun prieten la serviciu, la birou?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1175
  • 176. Modulul 5POTOLIREA MÂNIEIObișnuim să gândim că fericirea vine numai atunci când „avem”. Vom fifericiți dacă vom avea mai mulți bani. Vom fi fericiți dacă vom avea maimulte proprietăți. Bineînțeles că acestea au o contribuție importantă înformula descoperirii fericirii, dar noi uităm deseori că fericirea poateapărea de asemenea și din „a nu avea”.Ce bine ar fi dacă nu am avea dușmani, dacă toți ne-ar fi prieteni. Ce ușorne-ar fi dacă nu ar trebui să muncim, doar să pocnim din degete și dorințelesă ne fie îndeplinite imediat. Dar toți știm că acestea sunt doar visuri carenu se vor întâmpla niciodată. Să punem problema altfel.Ce plăcut ar fi dacă nu am deveni mânioși atât de des. Cât de ușor ne-ar fidacă ar exista mai puține lucruri cărora să le ducem grija. și cât de pașnic arfi dacă societatea n-ar implica atât de multă teamă în viața noastră zilnică.În această lecție vom explora calea de „a nu avea” ca parte a căutării noastrea fericirii. „A nu avea” este o luptă împotriva elementelor rele ale mințiinoastre.Elementele rele nedorite (cum ar fi mânia, îngrijorarea, teama, gelozia etc.)apar în aproape toate activitățile vieții zilnice. Aplicând controlul simțurilorle putem elimina și suprima în mod progresiv, negând astfel dominația lorîn acțiunile noastre, în vorbire și gândire.Modul în care facem acest lucru necesită multă răbdare, înțelegere și efort.Omul are nevoie de o hotărâre puternică pentru a învinge aceste elementedăunătoare ale minții. După cum stăpânim modul de a le potoli, devenimmai conștienți de ele de fiecare dată când își fac apariția în noi.Fețe ale MânieiConștient! Alert! Ați analizat vreodată cum apare mânia? Ce o determină?Cursuri Buddhism176
  • 177. La fel ca în arta războiului, trebuie să cunoaștem dușmanul dacă dorimsă-l învingem. Omul trebuie să cunoască caracteristicile apariției mâniei.Mânia este o stare a minții. Nu este ceva fizic. Nici nu este ceva permanent.Ea poate fi învinsă.Mânia poate avea multe forme. Ură, aversiune, neplăcere, dușmănie, reavoință, invidie, toate sunt forme ale ei. Ea apare în forme subtile, cum ar firăzbunarea, supărarea datorată nesiguranței în viață sau resentimentele.Poate fi deghizată, astfel de forme deghizate fiind plictiseala, nehotărârea,frustrarea, invidia, a fi neajutorat, ignoranța etc.Mânia își face loc cu ușurință în inimă, doar printr-un cuvânt care irită saucare este nepotrivit. Mânia apare datorită unei cauze, mușcătura unuițânțar, un articol de ziar, o priveliște dezgustătoare etc. Orice care nuconcordă cu punctele noastre de vedere are mari șanse de a cauza aparițiamâniei.„Un foc mic este un prieten, un foc mare este un dușman.”O glumă nevinovată poate provoca râsul, dar dacă este făcută lângă un focîn creștere, atunci poate arde și răni. Devine un pericol pentru voi înșivă cași pentru ceilalți. Unde este începutul acestui foc în creștere? Provine dininterior sau datorită factorilor externi?Focul în creștereUn prieten vă promite o întâlnire la o cafenea. Totdeauna țineți la timpulvostru, iar punctualitatea este o prioritate. Acum că ați așteptat mai mult deo jumătate de oră, ce se întâmplă în mintea voastră?Poate că la început vă îngrijorați. „Oare ce s-a întâmplat cu el? Sper că nueste din cauza unui accident. Poate s-a blocat în trafic. Poate, poate....”Mai trec încă 15 minute. Grijile devin supărare. „Cred că a uitat de întâlnire.Oare îmi joacă o festă?”Încet, încet apare mânia, din ce în ce mai mare, până când atinge punctulcritic. Începeți să vă comportați în mod diferit. Dacă cineva vă întreabăceva, veți întreba „Ce?” cu o voce ridicată.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1177
  • 178. Dorințele nu vă sunt îndeplinite conform așteptărilor, fie datorită altora, fiedatorită vouă înșivă. „De ce trebuie să fiu eu mai sărac decât alții? De ce nupot fi mai sănătos decât alții? De ce trebuie să existe astfel de inegalități înviață? De ce oamenii nu pot fi mai politicoși unii cu alții? De ce trebuie săexiste nedreptate, cruzime...?”Cel gras dorește să slăbească, cel slab vrea să arate puțin mai împlinit. Celînchis la culoare dorește ca pielea să îi fie mai deschisă la culoare; cel albdorește să fie mai deștept...Atunci când nu putem suporta impacturile negative ale vieții, cum ar fijena, a fi tratat cu cuvinte aspre sau a fi rănit de ceilalți, devenim mânioșicu ușurință.Ego-ul. Refuzul de a accepta realitatea vieții, de a face schimbări pentruîmbunătățirea situației, de a ne schimba concepțiile, toate acestea fac deasemenea ca mânia să apară. A ne simți respinși, confruntarea cu ceilalțidatorită opiniilor diferite și o atitudine nerăbdătoare sunt câteva exempleobișnuite, cauzate de către ego-ul nostru.Crearea MânieiMânia este una din cele trei rădăcini ale răului. O minte plină de mânie numai poate fi calmă și liniștită. Ea ne poate afecta și corpul fizic. Poate un ommânios să ne vorbească frumos? Poate el să se comporte în mod corect?Există două cauze care provoacă apariția mâniei.1. Natura respingătoare / negativă a obiectului.Trebuie să ne aducem aminte că întunericul face și el parte din viațanoastră. Lucrurile se schimbă tot timpul, ele nu sunt permanente. La fel denepermanente sunt și gândurile noastre, simțurile și percepțiile. Nu neputem aștepta ca ele să fie la fel tot timpul.Totdeauna lucrurile au un punct slab. Un scaun solid va fi puțin prea greu.Un bogătaș poate fi foarte zgârcit. Un produs foarte frumos va fi preascump.Cursuri Buddhism178
  • 179. Un nebun vede partea luminoasă cu lăcomie, iar partea întunecată cumânie.Un înțelept vede strălucirea cu blândețe iubitoare, iar întunericul cudetașare.Câți dintre noi nu păstrăm unele jucării sau păpuși foarte vechi, sau uneledin cărțile de școală de demult? În mod normal ele au o oarecare valoaresentimentală, dar acum ele sunt vechi, murdare și probabil nu au nici outilitate. Ce se întâmplă dacă cineva le aruncă?Este fericirea mai puternică decât suferința sau suferința mai puternicădecât fericirea? Ele sunt la fel de puternice, pentru că atunci când una dinele este dominantă, cealaltă este adormită.2. Atenția nesistematică asupra naturii respingătoare.Acesta este modul în care ne realizăm percepția asupra vieții. Putemschimba acest lucru dacă dorim. Avem puterea de a schimba această atențienesistematică.Un bun prieten vă spune cuvinte grele pentru ceva ce nu ați făcut. V-ațimânia? Răspunsul vostru ar pute fi: „Poate..., dacă..., depinde...”. Asta defapt înseamnă că da, v-ați mânia. și dacă sunteți mai puțin atenți, putețicauza un mare neajuns prieteniei voastre și asupra la tot ceea ce țineți.Dacă întrebarea ar fi reformulată astfel: Trebuie să vă mâniați?, atuncirăspunsul ar fi diferit: „Bineînțeles că NU!”.Priviți-vă în oglindă. Cum ați arăta cu o figură mânioasă? Priviți aspectulnefericit al acelei figuri. V-ar plăcea ca alții să vă arate o astfel de față înfiecare zi? Cum v-ați simți? O față mânioasă este ca un vulcan care erupe,aruncând lavă fierbinte, care va arde tot ceea ce întâlnește în cale.Opriți-vă un moment și analizați lucrurile. Priviți-le în mod pozitiv. Ceavantaj ați obține dacă v-ați manifesta mânia? Cum deja știm că lucrurile seschimbă tot timpul, de câte ori trebuie să mai devenim mânioși din cauzaacestui lucru?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1179
  • 180. Trebuie să acceptăm trandafirul împreună cu spinii lui. Așa cum admirămfrumusețea trandafirului, tot așa trebuie să avem grijă la spinii lui. Nutrebuie să aruncăm trandafirul din cauză că am putea fi răniți de spini.Trebuie să schimbăm modul în care vedem lucrurile. Cu o atitudine și opercepție corectă ar trebui să fim capabili să depășim dificultățile vieții șiastfel să minimizăm apariția mâniei în activitatea noastră zilnică.Faceți o autoevaluare acum. Cum v-ați comporta dacă ați aștepta un prietencare nu a apărut mai mult de o jumătate de oră?Moduri de a învinge mâniaMânia este produsă de către minte. Pentru a o învinge trebuie să avem oatenție sistematică asupra naturii respingătoare a lucrurilor, bazată pe:1. Blândețea iubitoare care există în inimăÎn timp ce purtați în brațe un copilaș, îmbrăcat în cel mai bun costum pecare-l aveți, înainte de cină, copilul, care nu știe că există un loc care senumește „toaletă”, își face nevoile pe costum. Cum ați reacționa în aceastăsituație?Radiați dragoste către ei. Iertați-i. Toți suntem prinși în plasa necunoașteriiîn viață, suntem imperfecți în felul nostru caracteristic. Suntem slabi șiincapabili în anumite aspecte. Nu ar trebui să permitem mâniei să necontroleze gândirea.Dacă toți am putea vedea și împărtăși suferințele secrete ale dușmanilornoștri, atunci aceasta ar fi de ajuns să ne manifestăm ospitalitatea.Amintiți-vă că toți suntem victime ale situațiilor.2. CompasiuneaFiecare ființă suferă în felul ei propriu. Trebuie să fim plini de compasiunefață de cei care sunt arși de focul mâniei.Contra mâniei nu luptați cu mânia, ci cu Adevărul.Cursuri Buddhism180
  • 181. Care se comportă mai nebunește? Cel care este mânios sau cel carereacționează la mânie? Închipuiți-vă un om mânios care aruncă cu balegăde vacă în voi, iar voi ripostați ridicând balega și aruncându-o înapoi cătreel.Ura nu este potolită prin ură, ci prin iubire~ Dhammapada, 5 ~3. Un sentiment de linișteLa fel ca un lotus, nepătat de noroiul din lac, calmul este un sentimentneperturbat, însoțit de o înțelegere corectă a vicisitudinilor vieții.Printre cei care urăsc, trăiește lipsit de ură;Printre cei care sunt lacomi, trăiește fără lăcomie;Printre cei care sunt ignoranți, fii înțelept;Printre cei care se comportă nebunește, fii lipsit de nebunie.Dacă mintea unui om este neantrenată și neîmblânzită, atunci ea îi va facemai mult rău omului și celor din jurul său, decât i-ar putea face un dușman.Cunoscând natura adevărului (aspectul negativ al lucrurilor), trebui ca tottimpul să ne păstrăm calmul și echilibrul în minte atunci când alții ne fac săfim mânioși.4. Înțelegerea (Legea Kamma)Suntem proprietarii faptelor noastre. Merităm ceea ce avem, așa cumculegem ceea ce am semănat. Nu trebuie să fim mânioși din cauza altorapentru că aceștia sunt mai bogați decât noi, arată mai bine și așa maideparte.Aveți de făcut o alegere. Ceea ce culegeți vine din trecut, ceea ce faceți acumveți culege în viitor. Dacă gândiți în mod greșit, veți fi plini de tristețe, dacămâncați prea mult, veți fi grași. Trebuie să fiți responsabili pentru efectulfaptelor voastre. Dacă îi mâniați pe alții, la rândul lor aceștia vă vor mâniape voi. Puteți alege să nu o faceți și să sperați că nici ei nu o vor face.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1181
  • 182. Nu trebuie să fiți prea supărați atunci când lucrurile nu ies chiar așa cumați intenționat. Lucrurile se schimbă permanent (legea impermanenței), șiar fi un lucru prostesc să mergeți contra acestor legi naturale.Există mânii scrise în piatră,sau scrise pe nisip, la malul mării.~ Reflecții pe Plajă - Ang Nik ~Durează ani de zile până când intemperiile vor șterge cuvintele săpate înpiatră. Durează doar o zi sau două pentru ca un cuvânt să fie șters de penisip și numai o secundă pentru ca valurile mării să șteargă cuvintele scrisepe malul ei.Întrebări3. De ce natura respingătoare a lucrurilor ne face să devenimmânioși?4. Ce înseamnă o „mânie scrisă în piatră”?Cursuri Buddhism182
  • 183. Modulul 6ARTA DE A DĂRUI (1)„Calea naturală pentru a primi este să dăruiești”CerșetorulÎn timp ce luați cina împreună cu familia la o terasă, un cerșetor tânăr șimurdar se îndreaptă spre masa voastră și vă cere bani. Cum veți reacționa:e. veți alunga cerșetorul spunând: „fugi de aici om leneș și bun lanimic! Du-te și caută-ți o slujbă ca să-ți câștigi traiul!”f. îi veți cumpăra ceva de mâncare în loc de a-i da bani.g. îi veți arunca un ban și-i veți spune să nu vă mai deranjeze.h. îi veți cere să vă curețe pantofii și-i veți da niște bani după ce și-afăcut bine treaba.În viață există o mulțime de întâmplări care vă pot lua pe nepregătite șicărora trebuie să le faceți față, care nu vor mai apărea pentru a doua oară.În general noi totdeauna gândim că cu cât vom primi mai mult, cu atât maifericiți vom fi. Aproape am uitat că cu cât dăruim mai mult, cu atât maimult vom primi. Deci trebuie să dobândim această artă de a dărui pentru ane îmbunătăți virtutea generozității până la perfecțiunea cea mai înaltă.Atunci când întreprindem un act de caritate putem maximiza merituldobândit dacă înțelegem pe deplin și realizăm fiecare proces al artei de adărui. Îmbunătățindu-ne continuu activitatea, vom dobândi cel mai înaltnivel al generozității și astfel vom face mai puternică fericirea reală aactului de a dărui.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1183
  • 184. DanaDana este un cuvânt în limba Pali care înseamnă dăruire, generozitate saucaritate. Dana este una din virtuțile fundamentale pe calea desăvârșiriispirituale. Este primul pas către eliminarea umbrei lăcomiei, a urii și ailuziei; pentru că fiecare act de dăruire este un act de blândețe iubitoare șide compasiune.Dana nu reprezintă simpla dăruire de bunuri materiale, ci mai înseamnă șia împărți sau a oferi blândețe, confort, liniște, încredere, răbdare, atenție; afi un ascultător și un sfătuitor bun pentru vorbele, gândurile și acțiunilealtcuiva.Scopul de a întreprinde Dana este acela de a înlătura lăcomia, iar acestlucru se face cu o Înțelegere Corectă.1. Considerații asupra celui care dăruieșteExistă trei sarcini importante pe care cineva care dăruiește trebuie să lerespecte în timp ce înfăptuiește dana. El trebuie:a. să se simtă fericit de fapta morală care este întreprinsă:i. Înaintea actului - în timpul fazei preparatorii, persoanatrebuie să realizeze și să aprecieze dacă ceea ce gândește,plănuiește și realizează este moral sau imoral.ii. În timpul actului - în timp ce îndeplinește acțiunea moralăpersoana trebuie să fie atentă și conștientă de acțiunileproprii și nu să acționeze cu o minte absentă.iii. După săvârșirea actului - de fiecare dată când persoana îșiamintește de fapta bună făcută ar trebuie să fie fericită și săse bucure, nu să o regrete.b. să aibă încredere în KammaCând Dana este înfăptuită cu o înțelegere corectă al Legii Acțiunii și aEfectului (Kamma-vipaka), atunci suntem conștienți de faptul că suntemproprietarii propriilor noastre fapte.Cursuri Buddhism184
  • 185. Faptele bune produc rezultate bune, în timp ce faptele rele produc rezultaterele. Amestecul de fapte bune și rele produc un amestec de rezultate bune șirele. Faptele care nu sunt nici bune nici rele produc rezultate care nu suntnici bune nici rele.Dana înfăptuită cu o înțelegere corectă este însoțită de înțelepciune. Acestlucru este important pentru noi mai târziu în viață atunci când ne vombucura de rezultatele faptelor noastre bune; această bucurie este deasemenea însoțită de înțelepciune.c. Luarea unei hotărâri (Adhitthana) pentru a atinge NibbanaDe fiecare dată când cineva face o faptă bună, trebuie să aspire la atingereaNibbana - încetarea suferinței.Persoana poate aspira la:i. O bună sănătate - întrucât aceasta este necesară pentru a ne ajuta înpracticarea meditației; imaginați-vă cât de multe opreliști vor apare pentrucineva atunci când face bine, dacă are un corp fizic slab.ii. Bunăstare - o persoană cu suficientă avere are mai multe oportunitățipentru a continua să înfăptuiască Dana și are toate condițiile pentru asprijini acest act. Un cerșetor își va petrece aproape tot timpul pentruasigurarea supraviețuirii proprii și nu va mai avea când să se mai gândeascăși la a dărui altora.iii. Fericire. Pentru a ne perfecționa practica pe Calea Corectă, minteatrebuie să ne fie într-o stare de bucurie și calm. Aici fericirea se referă și larenașterea în ținuturile fericite, cum ar fi lumea umană sau ținutulspiritelor deva.iv. Oportunitatea de a învăța, practica și realiza Dhamma până laatingerea Nibbana. Această aspirație spirituală este mult prețuită pentrudirecția ei corectă către scopul final. Este important de observat că primeletrei aspirații sunt considerate drept aspirații materiale care oferă condițiilece o sprijină pe a patra.Cunoscând faptul că ne așteaptă mai multe renașteri până când ne vomputea perfecționa, avem nevoie de o continuă „alimentare” cu Dhamma șide oportunitatea de a practica și de a realiza învățăturile ei.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1185
  • 186. Observați intervalul de timp din această aspirație: „ ... până la atingereaNibbana.” O aspirație corectă este structurată cu grijă ținând cont deintervalul de timp specific și de condiții.Iată un exemplu de aspirație care nu este bine structurată: „ ... fie ca eu să-lîntâlnesc pe viitorul Buddha”. Să presupunem că această aspirație esteîndeplinită. Cum nu au fost luate în considerare condițiile, care determinăcine va fi persoana, aceasta ar putea să se nască ca dușman al lui Buddha ...iar acesta nu ar fi un lucru prea bun.țineți minte că îndeplinirea propriilor aspirații vine din puterea propriilorfapte meritorii, și nu doar din dorință și speranță.„Fie ca această Dana a mea să fie o condiție pentru atingerea Nibbana”Când cineva face o astfel de aspirație, condițiile care sunt determinantepentru practica meditației vor apărea, iar progresul meditației va fi mairapid și mai ușor.Opt moduri în care oamenii dăruiescExistă oameni care dăruiesc:1. De bună voie;2. Din teamă;3. Gândind „mi-a dat și el mie...”;4. Gândind „îmi va da și el...”;5. Gândind „este bine să dăruiești”;6. Gândind „Eu am pregătit ceva de mâncare, iar ei nu; deși eugătesc, nu trebuie să încetez a da celor care nu-și pregăteschrana”;7. Gândind „de la acest act de dăruire al meu se vor răspândi veștibune despre mine”;8. Pentru a avea o inimă bună.Cursuri Buddhism186
  • 187. Gândiți-vă, ultima oară când ați dăruit ceva cuiva, unde v-ați încadra?Voința mentală sau intenția celui care dăruiește decide puritatea și meritulgenerozității sale. Acesta este domeniul întregii arte a dăruirii.Chiar dacă dați din teama, cum ar fi în cazul în care ați fost escrocați, dardezvoltați o înțelegere a detașării, ca la punctul 6, atunci înseamnă că dațidin compasiune.De multe ori alegem punctul 4 sau 7 drept intenție principală pentru adărui, ceea ce coboară nivelul actului la o treaptă inferioară.Trei tipuri de persoane care dăruiesc1. „Sclavul” dăruiriiEste acela care dăruiește ceea ce nu dorește sau nu mai are nevoie. Opractică foarte comună pe care toți o facem. În timpul curățeniei deprimăvară dăm hainele care nu ne mai vin, lucrurile pe care nu le maifolosim și altele.Un alt exemplu tipic este acela al unei cine în familie. Dacă gazda, dingreșeală, a pus prea multă sare în unul din alimentele voastre preferate,atunci, fiind „generos”, consumați mai puțin astfel ca alții să aibă o porțiemai mare.2. „Prietenul” dăruiriiEste acela care împarte ceea ce are nevoie. Timp, avere, dragoste șiînțelegere, chiar părți ale trupului, cum ar fi sângele sau rinichii, care suntnevoi esențiale în activitatea zilnică. A fi capabil să împarți aceste lucruri cualții este ca un prieten care ajută.Odată un porc și o vacă discutau de ce oamenii preferă vaca, porcului.Porcul spunea: „Eu le dăruiesc atât de mult, aproape fiecare parte acorpului meu este folosită de ei, iar ei totuși nu mă apreciază”. Vaca arăspuns: „Tu dai numai după ce mori, pe când eu dau cât trăiesc”.Există un avantaj în a da atât timp cât ești în viață, sau atunci când poți fimartor direct al actului moral. Poți experimenta bucuria și fericireapersonal.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1187
  • 188. 3. „Maestrul” dăruiriiEste acela care dăruiește ceea ce are nevoie mai mult. Aceasta variază de lao persoană la alta. Unii acordă mai mult timp și sprijin pentru a-i ajuta pealții decât pentru ei înșiși sau familia lor.Un alt exemplu ar fi atunci când aveți numai o bucată de pâine în mână și odăruiți altei persoane pentru că gândiți că are mai multă nevoie de ea.Puteți astfel fi fericiți, chiar dacă sunteți flămânzi.Persoanele care dăruiesc se mai pot clasifica în alte două feluri:a. Donorul activ:‣ acela care caută oportunitățile de a dărui;‣ acela care-și porționează averea și își face datoria de a ofericonfort și securitate familiei proprii, rudelor, prietenilor și luiînsuși pe de o parte, și facerea de acte caritabile pentru ceivirtuoși și nevoiași pe de altă parte;‣ acela care întreprinde Fapte Meritorii (care face bine).Un donor activ nu așteaptă ca cerșetorul să vină la el. În loc de asta, mergechiar el la cerșetor și îi oferă ajutorul.b. Donorul pasiv‣ acela care nu ia ceea ce nu i se oferă sau fără permisiune (nufură);‣ acela care nu ia mai mult decât i se oferă;‣ acela care păstrează Preceptele (evitarea răului).Prin faptul de a nu lua ceea ce nu îi este oferit, persoana dăruieșteîncredere, liniște și un sentiment de securitate celorlalți.Principalul factor care leagă prieteniile este Generozitatea. Prieten esteacela care „oferă ceea ce este greu de oferit, face ceea ce este greu de făcut,îndură ceea ce este greu de îndurat”Oamenii vă țin minte și vă apreciază darurile („Dăruiesc pentru că și el mi-adăruit mie...”) și totdeauna se vor întoarce către voi pentru bunătatea șiCursuri Buddhism188
  • 189. ajutorul vostru. Ei vă iartă micile greșeli și vă răsplătesc faptele bunedăruindu-vă și ei ceva în schimb. „Sărac cu adevărat este omul care poatenumai să primească și nu este capabil să dăruiască”Pentru fiecare lucru sau ajutor pe care îl primiți trebuie să dăruiți ceva înschimb. Cu cât primiți mai mult, cu atât mai dator sunteți și dacă nu oferițiși voi ceva (nu neapărat aceleași lucruri sau aceeași cantitate), atunci veți fipermanent datori.O persoană care oferă puțin, va obține puțin merit și astfel se va bucura derezultate mici. Principalul lucru în arta de a dărui stă în virtutea celui caredăruiește. Dacă intenția lui este pură și sinceră, atunci mărimea Dana va fideterminată în mod corespunzător.Întrebări1. Care este mesajul din imaginea cu copacul?2. Care sunt cei trei pași importanți pentru a întreprinde o bunăDana?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1189
  • 190. Modulul 7ARTA DE A DĂRUI (2)Pentru a vă aminti de mine...Va veni și ziua când corpul meu va sta întins pe un cearșaf alb bine întins pecolțurile unei saltele dintr-un spital, ocupat de cei vii și cei care sunt pemoarte. La un anumit moment dat un doctor va stabili faptul că creierulmeu a încetat să mai funcționeze și că viața mea s-a oprit.Când acest lucru se va întâmpla, nu încercați să readuceți viața în corpulmeu prin metode artificiale, folosind diferite mașinării. Și să nu vorbițidespre „patul de moarte”.Numiți-l „patul vieții” și lăsați ca corpul meu să fie luat din el pentru a-iajuta pe alții să ducă vieți împlinite. Dați vederea mea unui om care nu avăzut niciodată un răsărit de soare, o față de copil sau dragostea din ochiiunei femei. Dați inima mea unei persoane a cărei inimă nu a cauzat altcevadecât nesfârșite zile de suferință. Dați sângele meu unui tânăr care a fostscos din sfărâmăturile mașinii sale, astfel încât să poată trăi pentru a-șivedea nepoții jucându-se.Dați rinichii mei unuia a cărui existență depinde de o mașină. Luați oaselemele, fiecare mușchi, fiecare fibră și nerv din corpul meu și găsiți o calepentru a face să meargă un copil handicapat.Cercetați fiecare colț al creierului meu. Luați celulele mele dacă vă suntnecesare și lăsați-le să crească, astfel încât, într-o bună zi, un băiat mut săpoată vorbi și o fată surdă să audă ploaia bătându-i în geam.Ardeți ceea ce a mai rămas din mine și împrăștiați cenușa în vânt pentru aajuta florile să crească.Dacă trebuie să îngropați ceva, îngropați-mi greșelile pe care le-am făcut,slăbiciunile și prejudiciile pe care le-am adus oamenilor.Cursuri Buddhism190
  • 191. Dacă, din întâmplare, doriți să vă aduceți aminte de mine, făceți-o printr-ofaptă bună sau un cuvânt bun către cineva care are nevoie de voi. Dacăfaceți ceea ce v-am rugat, atunci voi trăi pentru totdeauna.~ Robert N. Test ~1. Considerații asupra darurilorÎn principiu cineva dă ceea ce își poate permite să dea și acelora căroradorește să le dea. Nu valoarea contează, ci inima care oferă.Actul de a dărui trebuie făcut cu:c. o intenție puternică;d. o minte pură, cu blândețe iubitoare și compasiune;e. un dar care a fost obținut prin mijloace cinstite;f. propriile mâini; acest lucru poate conta cu adevărat.Tipuri de daruriExistă mai multe moduri pentru clasificarea darurilor.a. Daruri lumești: proprietăți materiale sau părți ale corpului, cum ar fibanii, hrana, diferite posesiuni, sângele, alte organe.Daruri spirituale: Adevărul, Calea către Iluminare, instrucțiuni pentrumeditație etc.Uneori un dar material poate avea ambele calități menționate mai sus, înacelași timp. Cărți sau materiale audio despre Dhamma, bani pentruconstrucția unui templu pentru ca oamenii să poată învăța și practicaDhamma sunt exemple de astfel de daruri care posedă ambele calități.b. Abhaya Dana: non-teama, încrederea, căldura sufletească, toleranța,caracterul permisiv, spațiu și libertate etc.Dana palpabilă: posesiuni fizice sau părți ale corpului.Era odată un băiat care-și iubea sora foarte mult. Într-o zi, pe când seîntorceau de la școală, o mașină a lovit-o pe sora sa. Ea a fost dusă repede laPartea a III-a - Nivel Intermediar 1191
  • 192. spital, însoțită de fratele ei. Doctorii din spital erau foarte ocupați, așa încâtsora cea mică a pierdut mult sânge. Întâmplător, spitalul nu mai avea tipulde sânge care îi era necesar pentru a salva copilul.În cele din urmă doctorii s-au dus la tânărul băiat pentru a-i cere sânge.„Avem nevoie de sângele tău pentru a o salva pe sora ta. Crezi că poți să ofaci?” a întrebat unul din doctori.„Da, vă voi da sângele meu dacă puteți să-mi salvați sora”, a răspunsbăiatul.și astfel, cu sângele curgându-i printr-un tub, băiatul a închis ochii. „Poți săte ridici acum”, l-a auzit băiatul pe doctor spunând. El a deschis ochii și aspus: „Dar de ce mai sunt în viață? Nu i-am dat tot sângele sorei mele?”Acesta este un exemplu perfect de dăruire lipsită de egoism, fără a așteptanimic în schimb.c. Daruri obișnuite: lucruri care nu sunt prea plăcute sau distinse, lucruripe care nici noi nu mai dorim să le folosim.d. Daruri alese: lucruri folositoare sau potrivite, care sunt oferite cusinceritate și integritate, în mod pur și onest.În timpul vieții lui Buddha trăia un cuplu atât de sărac încât nu aveau decâto pereche de haine pe care le purtau cu rândul. Când ieșea soțul, soțiatrebuia să stea în casă, și invers.Ei au ascultat cu rândul învățăturile lui Buddha atunci când acesta le-avizitat orașul în care trăiau. După ce a ascultat spusele lui Buddha, soțul asimțit un imbold puternic de a dărui ceva lui Buddha, în timpul ultimei salelecții. Dar el nu avea nimic decât hainele vechi pe care le purta.Mintea lui era deranjată de faptul că nu se putea decide, „să dau sau să nudau”. Mintea lui conștientă ducea o luptă în interiorul lui, iar Buddhacunoștea acest lucru.În cele din urmă el a fost capabil să-și învingă mintea și s-a decis să oferesingurele haine pe care le avea lui Buddha. și cu inima cuprinsă de bucurie,el a exclamat: „Am învins, am învins.”Regele Kosala, care și el asculta cuvântarea lui Buddha a rostit cuprins depanică: „Cine a învins pe cine!?”Cursuri Buddhism192
  • 193. Apoi Buddha a rostit aceste cuvinte:Este mai bine pentru un om să se învingă pe sine decâtpentru un rege să învingă în o mie de bătălii.~ Dhammapada 103 ~e. Oferirea și împărtășirea Dhamma este ca un dar de argint, în timp ceoferirea de instrucțiuni pentru meditație este considerată ca fiind un dar deaur.Oceanul are doar un singur gust - gustul săriiDhamma are doar un singur gust - gustul LibertățiiModuri de a dăruiAtunci când dăruiți ceva, acest lucru trebuie făcut:a. Cu respectAcest lucru vă asigură de faptul că cel care primește nu se simte umilit,înjosit sau rănit.b. Cu grijă și considerațieDăruiți cu considerație și respect. Cel care primește va avea un sentimentcald.c. Cu propriile mâiniVă implicați personal în actul de a dărui și promovați acest raport prinatitudinea voastră plină de grijă și preocupare.d. Lucruri care sunt buneOferiți lucruri alese, folosite și potrivite, nu numai ceea ce este bun dearuncat.e. Gândindu-vă la rezultatul actuluiPentru un om bun a dărui mai înseamnă a dărui:‣ cu credință;Partea a III-a - Nivel Intermediar 1193
  • 194. ‣ cu deferență/onoare - găsind plăcere în oportunitatea de a-i ajutape alții;‣ la timp - la timpul potrivit pentru a satisface o nevoie puternică;‣ cu inima ușoară și cu o preocupare altruistă; cu singura intențiede a-i ajuta pe alții care sunt în nevoie;‣ fără a se răni pe sine sau pe ceilalți.Darurile unui om merituosa. El dăruiește ceea ce este curat și moral. Nu dăruiește ceea ce a furat de laalții sau ceea ce câștigă din activități greșite (jocuri de noroc etc.)b. El dăruiește numai daruri alese, potrivit abilității și capabilității lui.c. El dăruiește ceea ce este potrivit și corect; pentru beneficiul primitorului,cu respect și pentru a-i împlini nevoile.d. El dăruiește la timpul potrivit; dăruiește atunci când este nevoie, fără adărui în exces. Când ceilalți au nevoie de odihnă, trebuie să li se ofereliniște și calm.e. El dăruiește cu grijă.f. Dăruiește frecvent.g. Își liniștește mintea dăruind.h. După ce îndeplinește actul de a dărui, devine fericit.Un dar este ca un vas care poartă către primitor ceea ce există în minteanoastră. Ați permite urii, lăcomiei, prejudecăților să fie trimiseprimitorului? Sau ați lăsa bunătatea, sinceritatea, dragostea și compasiuneasă ajungă la el?Putem împărți motivele de a dărui în trei tipuri:a. Hina Dana (inferior) - cineva care dăruiește cu intenția de a dobândirecunoaștere, faimă etc.b. Majjhima Dana (mediu) - cineva care dăruiește pentru a dobândirezultate lumești bune, cum ar fi renașterea în ținuturile paradisiace.Cursuri Buddhism194
  • 195. c. Panita Dana (superior) - cineva care dăruiește sincer, pentru a ușurasuferința altora și cu aspirația de a atinge Nibbana.Veyyavacca (a îndeplini servicii) este o altă formă de dăruire în spiritulDana. Cineva poate ajuta o mănăstire făcând curat, spălând, având grijă degrădină etc., sau poate ajuta diferite instituții, cum ar fi orfelinatele, azilelede bătrâni și pentru handicapați.În orice caz, trebuie tot timpul să vă aduceți aminte acest lucru: Caritateaîncepe totdeauna acasă. Nu ar fi corect ca cineva să nu fie capabil să ajute latreburile casnice și să petreacă mult timp ajutând comunitatea.2. Considerații asupra primitoruluiExistă trei tipuri de persoane de care trebuie să avem grijă și să le onorăm:a. Proprii părinți;b. Soția și copiii, cei care depind de noi și angajații proprii;c. Persoanele religioase care au atins eliberarea și care au pornit pedrumul eliminării tuturor piedicilor mentale.Pentru a-și perfecționa și întări arta de a dărui, cineva ar trebui sădăruiască cu prioritate celor care:a. s-au eliberat de plăcerile simțurilor sau se străduiesc în acestsens;b. s-au eliberat de ură sau se străduiesc în acest sens;c. s-au eliberat de iluzie sau se străduiesc în acest sens;Odată Regele Pasenadi din Kosala l-a întrebat pe Buddha cui ar trebui săofere daruri și darurile oferite cui vor produce cel mai important fruct.„Darurile ar trebui date celor care, atunci când le sunt oferite, se simtîmpliniți și fericiți în inima lor. De asemenea cele oferite persoanelorvirtuoase sunt foarte fructuoase.”~ S.N. I:97 ~Partea a III-a - Nivel Intermediar 1195
  • 196. Arta carității este similară cu plantarea unei semințe:‣ dacă o plantăm în sol fertil, va produce fructe mai mari și maidulci;‣ așa cum buruienile strică un câmp, tot așa plăcerile simțurilor,reavoința și ignoranța vor strica toate ființele vii.Deci, a dărui celor eliberați de contaminări va aduce un beneficiu mai mare.~ Dhammapada 356, 357, 358, 359 ~În conversația cu Vacchagotta, Buddha a spus că cele oferite celor (perfect)virtuoși sunt foarte fructuoase, iar darurile făcute celor imorali nu suntfructuoase.Cei virtuoși sunt definiți ca fiind:‣ cei care au abandonat dorințele simțurilor, ura, lenea, neliniștea,grija și îndoiala sceptică;‣ cei care posedă virtutea celor perfecți în pregătire, concentrare,înțelepciune și eliberare; și care posedă cunoașterea și viziuneacelor perfect pregătiți (sila, samadhi, panna).Cel care îl împiedică pe altul să ofere daruri va cauza un impedimentpentru:‣ actul merituos al celui care dăruiește;‣ primitorului, care ar trebui să primească darul;‣ subminează și rănește propriul său caracter.3. Binecuvântarea dăruiriiAtunci când oferă hrană, cel care dăruiește oferă de fapt cinci lucruri:‣ viață lungă - fără hrană nu putem trăi;‣ frumusețe - lipsa hranei afectează aspectul fizic;‣ fericire - foamea înlătură plăcerea;Cursuri Buddhism196
  • 197. ‣ putere - hrana ne face mai puternici;‣ înțelepciune - având hrană, ne putem continua studiul saumeditația pentru a dobândi cunoaștere și înțelepciune.Cinci binecuvântări vor exista pentru cel care dăruiește:‣ afecțiunea celor mulți;‣ asocierea cu cei nobili;‣ o bună reputație;‣ încredere;‣ o renaștere într-un ținut paradisiac.Ocazii de a dărui:‣ atunci când cineva vine;‣ atunci când cineva pleacă;‣ atunci când cineva este bolnav;‣ atunci când cuiva îi este foame (de ex. atunci când e foamete);‣ celor virtuoși.Gândiți-vă un moment la acest lucru:Când ați dăruit ultima dată?De ce v-a luat atât de mult timp să vă gândiți?Din cauză că nu sunteți conștienți de Dana pe care ați făcut-o.Întrebări1. De ce trebuie să dăruim frecvent?2. Când ați dăruit ultima dată?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1197
  • 198. Modulul 8BUCURIA RENUNȚĂRIIMark Twain și băiatul care lustruia pantofiiMark Twain avea ca servitor un băiat care îi lustruia pantofii în fiecare zidupă masa de dimineață. Mark Twain stătea așezat și își citea ziarul, iarbăiatul își îndeplinea rutina zilnică, lustruind pantofii. Apoi Mark Twain îilăsa băiatului ceva de mâncare pentru micul dejun.Într-o zi, pe când băiatul lustruia, i-a venit în minte un gând: „Astăzi îilustruiesc pantofii, mâine va trebui să-i lustruiesc iar. De ce să nu-ilustruiesc direct mâine, întrucât ei oricum se vor murdări în seara asta.”Așa că, într-o dimineață, băiatul nu i-a mai lustruit pantofii lui Mark Twain.Acesta se întreba care ar putea fi motivul și l-a întrebat pe băiat: „Nu tesimți bine azi, sau ai uitat să-mi lustruiești pantofii?”Băiatul a răspuns: „Pentru că îți lustruiesc pantofii în fiecare zi, ți-i voilustrui mâine.”Mark Twain nu a zis nimic și a plecat la lucru. Următoarea zi băiatul și-acontinuat rutina zilnică. După ce și-a terminat treaba a descoperit că MarkTwain nu i-a lăsat micul dejun. Întrebându-l de ce nu i-a lăsat de mâncare,acest a răspuns: „Pentru că mănânci în fiecare zi, vei mânca mâine.”Bucuria renunțăriiCât de des ați făcut curățenie generală în casa voastră? Cât de ușor v-a fostsă aruncați lucrurile de care nu mai aveați nevoie dar care aveau o oarecarevaloare sentimentală? Scrisori vechi, fotografii aproape șterse, păpuși vechi,caiete de școală rupte; acestea sunt unele lucruri la care vă este cel mai greusă renunțați.Cursuri Buddhism198
  • 199. Ce să mai spunem de acele sentimente, și plăcute și neplăcute, pe care le-ațipăstrat în inimă ani de-a rândul? Printre acestea se află și gânduri demânie, lăcomie și iluzie.Imaginați-vă că nu ați arunca lucrurile care nu mai sunt necesare dincămara voastră; de unde ați mai găsi spațiu pentru lucrurile noi, de careaveți nevoie? La fel, nu putem păstra toate acele lucruri în mintea nostră,pentru că nu ar mai rămâne nici un fel de spațiu în viața noastră.Dacă le păstrăm în inimă, mai târziu vor deveni o sursă de suferință șiregret.Trebuie să învățăm cum să renunțăm, cum să le lăsăm să se ducă.Asta nu înseamnă să aruncăm lucrurile, nici să le lăsăm în pace. Este doar„renunțare”.Este nevoie de mult curaj pentru a renunța la unele lucruri pe care le avemadânc înrădăcinate în minte. La fel ca la curățenia casei, renunțăm numai laceea ce este necesar să renunțăm.Rezultatul final al capacității de a renunța este bucuria pe care o obțineți.1. Perspectiva renunțăriia. Trebuie să muncim din greu și cât de bine putem pentru a găsi ceea cecăutăm în viață. și, cunoscând faptul că viața este schimbătoare, esteimportant pentru noi să fim conștienți că lucrurile merg înainte (seschimbă), și că trebuie să renunțăm la ele după cum este necesar.Nu ar trebui să ne permitem faptul de a ne lăsa să ne scufundăm peparcursul căutării noastre, agățându-ne cu putere de vechile noastrecredințe și concepții, opunându-ne la schimbările care apar pe cursulîmbunătățirii noastre.Arta renunțării este ca arta aranjamentelor florale (ikebana). Deși știe căminunatul buchet de flori se va vesteji, totuși decoratorul consumă atât demult timp, efort și concentrare pentru a realiza cel mai bun aranjament șidesign posibil.Chiar dacă florile ar fi artificiale, aranjamentul tot se va degrada într-oanume zi; nu trebuie să ne simțim răniți sau să avem regrete în acea zi.Trebuie să fim fericiți de abilitatea și efortul depus pentru realizarea aceleiminunate capodopere.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1199
  • 200. b. Dacă nu suntem capabili să lăsăm lucrurile să se ducă, să renunțăm;aceste atașamente ne conduc în continuare la suferință sau la încetareasuferinței?Sătenii obișnuiau să prindă maimuțe punând niște dulciuri într-o nucă decocos goală, care avea o gaură făcută astfel încât maimuța putea să bagemâna înăuntru, dar nu o mai putea scoate afară ținând pumnul strâns.Cineva poate să-și vindece plictiseala prin curiozitate, dar pentrucuriozitate nu există leac. Maimuța, plină de sentimente de lăcomie, îșibăga mâna în gaură și să ținea strâns de dulciurile din interior, pierzându-șiastfel libertatea, cea mai mare fericire din viață.Întregul proces de creștere și maturizare este de fapt un proces alrenunțării.Am părăsit jucăriile pe care le aveam drept mascote atunci când eram mici.Am abandonat micile fericiri din zilele de școală pentru unele mai mari dinliceu. La fel ca în parabola cu pielea șarpelui, și noi lăsăm deoparte lucrurilevechi înainte de a ne încărca cu alte noi responsabilități, bunuri, moduri deviață și chiar de gândire.Dacă vrem să urcăm tot mai sus pe scara succesului, nu putem face acestlucru ținându-ne strâns de scară. Dând drumul câte unui picior sau uneimâini, pe rând, ne vedem urcând tot mai sus. Imaginați-vă ce s-ar întâmpladacă am da drumul la ambele mâini și picioare deodată, fără a avea ofrânghie legată de noi.Odată un maestru Zen căra în brațe o tânără doamnă peste un canalnoroios. Discipolul care-l însoțea era foarte tulburat de fapta maestrului,gândind: „Cum poate maestrul încălca preceptul având contact cu corpulunei femei?”. El a tot măcinat acest gând tot drumul până la templu.Cunoscând ceea ce era în mintea discipolului, maestrul l-a întrebat: „Eu amlăsat-o de mult timp pe doamna aceea jos, pe malul celălalt al canalului; tude ce ai cărat-o până aici?”Renunțarea înseamnă progresPriviți în interiorul vostru și întrebați-vă: „Există ceva în care m-aș puteadezvolta, ceva la înălțimea căruia aș putea să fiu sau ceva de care să potscăpa?”Cursuri Buddhism200
  • 201. În parabola plutei, odată ce ați trecut pe celălalt mal, al fericirii, pluta nu vămai este de nici un folos. Ea nu ar mai trebui cărată pe măsură cecontinuăm să urcăm pe muntele unei și mai mari fericiri.Aici, pluta se referă de fapt la Dhamma, celălalt mal fiind Nibbana. Cinevase poate ține de ea atât timp cât încă îi mai folosește scopului propus.După o ploaie mare, doi culegători de lemne de foc au mers în junglă să-șifacă treaba. După ce au legat lemnul ud, au pornit înapoi spre sat. Pedrumul de întoarcere ei au găsit niște lemne mai bune și mai uscate sub uncopac mare.Unul dintre ei a spus să lase lemnele ude și grele și să ia cu ei lemnele maiușoare și mai uscate. Dar celălalt om a gândit diferit: de vreme ce el deja alegat atât de bine lemnele cele ude, trebuie să le care pe acelea în sat.Progresul care apare în timpul procesului de creștere este asemănător cucreșterea unui dinte. Dacă nu scoatem dintele de lapte, unde ar mai avealoc noul dinte să crească?Abilitatea de a renunța, de a lăsa lucrurile să treacă, vor da naștere labucurie, și nu la teamă.2. Scopul renunțăriiArta de a trăi înseamnă a lua exact atât cât trebuie, înainte de a se perisa șia renunța atunci când a venit timpul. Scuturând un măr și lăsând fructelesă cadă, culegem numai merele care sunt bune. După un timp, după cemerele au început să se strice (schimbarea), ele nu ar mai trebui consumate(renunțarea).Scopul renunțării este acela de a înțelege că uneori viața se schimbă, iarschimbările vor da naștere la stări nesatisfăcătoare. Dacă vom continua săne ținem strâns de aceleași lucruri, ne vom face nefericiți pe noi înșine.Așa cum surferii se bucură mergând pe valuri de diferite înălțimi, tot așaeste și arta de a trăi. Trebuie să fim capabili să facem surf pe situațiilemereu schimbătoare care apar în viață.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1201
  • 202. 3. La ce să renunțăm?A renunța, a lăsa să treacă, înseamnă a te detașa, a nu te ține strâns delucrurile care se schimbă.a. Plăcerile simțurilorAceste simțuri, ele însele sunt în permanentă schimbare, deci tot așa vor fiși obiectele care le provoacă apariția.b. Ideile falseNu trebuie să permitem vederilor greșite să ne determine direcția în viață.Uneori o schimbare de concepții este necesară pentru a elimina anumiteprincipii, tendințe și prejudecăți ale vieții care își au rădăcinile adânc însubconștientul nostru. Omul trebuie să le ofere celorlalți beneficiul de a seîndoi pentru că toți ne naștem cu anumite idei.c. Rituri și ritualuriTradiții, reguli familiale, obiceiuri ... sunt unii din cei mai influenți factorice creează teamă, rutină și obsesie în modul nostru de a gândi și de a trăi.Trebuie să fim capabili de a face diferența și de a renunța la practicilegreșite care nu aduc nici un profit și nici o fericire pentru noi înșine șipentru ceilalți.d. Viziunea unui Suflet permanent„Există vreun val separat de apă, există vreun sine separat de minte șicorp?” Entitatea vie a unui suflet care transmigrează și care, dupădezintegrarea corpului nostru fizic, fie renaște într-o altă viață, fie așteaptăziua judecății, este una din viziunile la care un practicant care provinedintr-o altă religie renunță cel mai greu.Acest concept convențional este înlocuit de Legea Kamma, în care aparițiaunei noi conștiințe este cauzată de încetarea vechii conștiințe. Acesteveniment este numit renaștere sau conștiință de legătură.4. Realizarea detașăriiCum se realizează detașarea?Cursuri Buddhism202
  • 203. a. Prin contemplareAcest lucru se realizează printr-o corectă și constantă meditație saucontemplare asupra obiectelor la care dorim să renunțăm. Reflectați asupraconsecințelor atașamentului și asupra beneficiilor renunțării la ele.Hotărâți-vă asupra unei variante.b. Printr-o atitudine pozitivăAceasta se face producând un mare curaj pentru a accepta provocarea de aînfrânge lăcomia din propria persoană. Înțelegerea Corectă și Determinareavor fi energiile voastre pozitive.Buddha a renunțat la regatul și la familia sa (nu le-a abandonat) pentru a-șigăsi chemarea vieții. Reflectând asupra celor trei viziuni mizere (boala,bătrânețea și moartea) și asupra celei de-a patra viziuni a renunțării, el aacceptat provocarea de a găsi Adevărul printr-o gândire corectă.În cazul în care alegerea pe care o facem de a renunța ne oferă o lecțiedureroasă, trebuie să învățăm lucrurile pozitive din acea situație, nu să neplângem sau să ne agățăm de ea. Arta constă în a trăi fiecare moment100%, iar când a venit timpul să renunțăm să o facem fără regrete și fărăremușcări, fără a ne uita înapoi.Nu contează la ce trebuie să renunțați, nu lăsați zâmbetul să vă piară de pefață sau ca sănătatea voastră mintală să se deterioreze.Întrebări3. Trebuie să renunțăm din cauză că ...4. Care sunt cele mai ușoare și cele mai grele lucruri la carerenunțați?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1203
  • 204. Modulul 9PUTEREA CUVÂNTULUI (1)Cât timp ne petrecem vorbind?O persoană normală vorbește în medie 25.000 de cuvinte pe zi. Pentru a văcrea o imagine, într-un an s-ar putea face 105 cărți, fiecare cu câte 500 depagini și 200 de cuvinte pe pagină.Ne petrecem atât de mult timp vorbind (unii vorbesc chiar și în somn) șitotuși nu știm ceea ce spunem. Dacă vorbele pe care le rostim nu suntfolosite efectiv pentru a crea fericire pentru sine și pentru ceilalți, nu suntdecât vorbe în vânt.În procesul comunicării trebuie să fim conștienți că totdeauna există 2părți implicate:‣ persoana care vorbește;‣ persoana care ascultă.O persoană nu poate vorbi cu sine însăși, decât dacă reflectă asupra unuilucru sau dacă face o auto-contemplare. Deci persoana care vorbeștetotdeauna trebuie să ia în considerație sentimentele și situația părții careascultă, astfel încât aceasta să înțeleagă clar mesajul și să nu fie rănită de el.OpțiuniVorbitorul trebuie să-și înțeleagă drepturile și opțiunile în procesul vorbirii:‣ opțiunea de a tăcea;‣ opțiunea de a vorbi.Cursuri Buddhism204
  • 205. De foarte multe ori suntem convinși de faptul că trebuie să ne spunemopinia, să ne exercităm dreptul de a vorbi. Deseori uităm că cealaltăopțiune importantă este aceea de a nu spune absolut nimic.De fapt, opțiunea de a tăcea ar trebui să fie prima luată în considerareînainte de a deschide gura și de a produce sunetul care ar putea sau nu arputea fi benefic pentru sine și pentru ceilalți. Trebuie să ținem conttotdeauna ca ceea ce spunem este în acord cu principiile și valorile proprii.Pe lângă dreptul de a vorbi și libertatea cuvântului, trebuie să luăm înconsiderare și dreptul celorlalți de a nu asculta și libertatea de a fi lăsați înpace.CaracteristiciÎn continuare, trebuie să înțelegem caracteristicile sau natura vorbirii:a. odată rostit, cuvântul nu mai poate fi retras, luat înapoi; el merge cătreurechi, care vor deveni poarta inimii;b. vorbirea reflectă credibilitatea vorbitorului; oamenii vă vor judeca dupămaniera în care vorbiți.Este mai bine să taci și lumea să te creadă prost,decât să deschizi gura ca să confirmi acest lucru.~ Confucius ~Un cuvânt este la bază doar o vibrație prin intermediul căreia cineva îșitrimite intențiile sau motivele către inima altcuiva folosind simțul auzului.a. Vorbele mari sunt la fel de puternice de-a lungul timpului. Un citatfrumos ca cel de mai sus poate face pe cineva să zâmbească chiar și în zilelenoastre.b. Cuvintele bune sunt considerate a fi cel mai vechi medicament din lume,care pot vindeca îngrijorarea, tema și mânia. Deci valorile lor medicale nuar trebui subestimate.c. Dacă cineva știe cum să le folosească, ele pot crea o fericire care nu poatefi obținută altfel,Partea a III-a - Nivel Intermediar 1205
  • 206. Era odată un om înțelept. După ce toate eforturile de a vindeca un copilbolnav de o boală foarte rară au eșuat, oamenii s-au gândit să apeleze la elca la o ultimă posibilitate. Toți sătenii s-au adunat să-l vadă în timp ce elmurmura niște binecuvântări. Printre oameni era și un sceptic care vorbeaîn timpul adunării.Atunci înțeleptul s-a oprit și l-a admonestat pe sceptic: „Tu, prost nebun,care nu știi nimic despre puterea cuvântului!” Fața scepticului imediat s-afăcut roșie și, înainte ca el să poată spune ceva, înțeleptul rosti iar:„Vezi, doar cu o simplă insultă am putut să-ți distrug ego-ul și să te fac să tesimți atât de furios. Ce te face să crezi că bunele cuvinte nu vor putea să-lvindece pe acest băiat de boala lui?”Puterea vorbiriiExistă două puteri ale vorbirii pe care trebuie să le luăm în considerare înprocesul zilnic de comunicare:Puterea de a creaUn discurs înțelept poate crea bunătate pentru sine, pentru ceilalți saupentru ambele părți, în timp ce un discurs prost poate crea rău.În cazul lui Angulimala care l-a ales pe Buddha drept ultima din cele o miede victime pe care trebuia să le omoare pentru a le lua degetele și a le duceînvățătorului lui, acesta i-a spus: „Oprește-te, călugăr îmbrăcat în galben!Nu fugi!”.„Nu eu fug, ci tu alergi după mine. Oprește-te puțin și urmează-mă!” i-aspus Buddha, care-și folosise puterile psihice pentru a-l împiedica peAngulimala să-l ajungă. Cum Angulimala era un student foarte învățat șipriceput, el a fost capabil să înțeleagă această simplă rostire a lui Buddhacare l-a sfătuit să se oprească din greșeala de a ucide oameni, care în celedin urmă îl va duce pe el într-o continuă alergare în ciclul morții și alrenașterii în samsara.Atunci el a regretat faptele pe care le-a făcut și a devenit unul din discipoliiimportanți ai lui Buddha.Cursuri Buddhism206
  • 207. În cazul lui Kisa Gotami, care nu putea accepta moartea copilului ei,rugându-l pe Buddha să înfăptuiască un miracol și să-l învie pe copil, acestaa fost de acord, dar cu o condiție: „adu-mi semințe de muștar dintr-o casăcare nu a avut nici o moarte în familie”.Kisa Gotami credea în faptul că va putea găsi semințele de muștar cerute șia plecat în sat, dar nu a putut găsi o astfel de casă și în cele din urmă arealizat că moartea este parte din viață.Puterea de a distrugeÎn mod similar, un discurs abil poate distruge suferința din sine, din ceilalțisau din ambele părți, în timp ce niște vorbe rele pot distruge fericirea.Deseori, dacă nu suntem atenți cu cuvintele noastre, ne rănim pe noi înșineși pe ceilalți. Dacă o persoană publică, cum ar fi un ministru, face uneledeclarații proaste, se poate ajunge și la război din această cauză.„Care este cea mai ascuțită sabie? - Cuvintele rele”Tipuri de vorbireExistă în principal două tipuri de vorbire:Vorbirea greșită / rea:1. Minciunea / falsitatea. Această rostire a neadevărului include și:‣ a vorbi mai puțin decât trebuie (înșelare);‣ a ține adevărul deoparte;‣ a vorbi mai mult decât trebuie (exagerare).2. Calomnia - a vorbi de rău pe altă persoană, cu intenție:‣ a separa / rupe o relație dintre oameni;‣ a-i împrieteni cu altcineva.3. Discuțiile frivole - cuvinte rostite fără nici o atenție sau control‣ bârfa, taifasul;Partea a III-a - Nivel Intermediar 1207
  • 208. ‣ vorbirea în exces (zvonurile).4. Vorbele aspre - cuvinte inabile, care rănesc; cuvinte grosolane,nerafinate, sarcastice, abuzive.Uneori credem că așa-zisele „minciuni albe” sunt inofensive, dar pe termenlung ele de fapt creează nefericire și pentru sine și pentru ceilalți.Minciunile albe par a fi o soluție pe termen scurt, dar sunt creatoare deprobleme într-o etapă ulterioară.Era odată un cuplu, care i-a invitat pe fratele mai mare și pe soția lui lacină. Nu s-a vorbit prea mult în timpul cinei și, în cele din urmă, cumnata s-a decis să spargă gheața: „Wow, ce masă bună ai pregătit”.Aceasta este o minciună albă. Mâncare de fapt nu era prea bună. Acel cuplua fost bucuros de lauda adusă și, de fiecare dată când fratele mai mareîmpreună cu soția lui îi vizita le prepara aceleași feluri de mâncare pentrucină.Trebuie să observați și faptul că fabulele, poveștile, analogiile care poartămesajul Adevărului nu trebuie considerate drept vorbire greșită, întrucâtintenția lor este de a educa și a îmbunătăți. Unele construcții ca „Îmi parerău ...” sau „Regret să vă informez despre faptul că ...” pe care le scriem înscrisori și care sunt considerate o normă trebuie să fie reconsiderate dacănu simțiți într-adevăr păreri de rău sau regret în legătură cu ceea ce scrieți.Vorbirea corectă1. Adevărul - Cuvintele sunt considerate drept Adevăr după ce au fostinvestigate prin intermediul văzului, auzului, înțelegerii și a cunoașterii, iarapoi sunt spuse cu ințelepciune. (A.N. IV. 183 Sutta)2. Folositoare, utile - Cuvintele sunt folositoare pentru sine și pentruceilalți, sunt constructive, de încurajare și motivare etc. Dacă cineva estelipsit de credință, după ce i se vorbește încrederea lui crește și va devenimai elevat. Același adevăr este valabile și pentru caritate, virtute,cunoaștere și înțelepciune.3. Politicoase și plăcute - Acest lucru nu se referă la subiectul conversației,ci la modul în care în care o purtăm și la cum reacționează ascultătorii laceea ce spunem. Cuvintele „dulci” nu se înscriu în această categorie.Cursuri Buddhism208
  • 209. Patru tipuri de oameniBuddha vorbește despre patru tipuri de oameni, în ceea ce priveștevorbirea:‣ care laudă atunci când cineva merită laude și care tac atunci cândcineva este de blamat;‣ care tac atunci când cineva merită laude și care blamează atuncicând cineva este de blamat;‣ care tac în ambele cazuri;‣ care vorbesc în ambele cazuri.Care din cele patru tipuri este considerat mai înțelept?Buddha recomandă al patrulea tip întrucât el are abilitatea să recunoascăbinele drept bine, răul drept rău și are curajul să vorbească despre acesteași înțelepciunea să știe când și unde să le spună.Atunci când lăudăm pe cineva, trebuie să fim specifici și sinceri, iar atuncicând criticăm trebuie totdeauna să fim atenți să nu folosim o vorbiregreșită, ci să avem o mare considerare față de Vorbirea Corectă.Totdeauna trebuie să ne reamintim că libertatea de a vorbi nu este a vorbiceea ce dorești să spui. Nu trebuie să vorbim cu o vorbire greșită, ci numaicu o Vorbire Corectă.Întrebări5. Care sunt avantajele opțiunii de a păstra tăcerea față de opțiuneade a vorbi?6. Buddhismul nu încurajează afacerile matrimoniale. Cum explicațiacest lucru în contextul vorbirii greșite?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1209
  • 210. Modulul 10PUTEREA CUVÂNTULUI (2)Considerații asupra vorbiriiVă amintiți de opțiunea de a vorbi? Dacă alegeți această a doua opțiune,adică a vorbi în loc de a păstra tăcerea, atunci trebuie să fiți siguri căîndepliniți corect următoarele considerații.În Abhaya a-raja-kumara Sutta, Majjhima Nikaya 58, Buddha vorbeștedespre considerațiile de bază asupra vorbirii, atunci când deschidem gurasă vorbim:1. AdevărulÎntr-adevăr, acesta este primul lucru pe care trebuie să-l luăm înconsiderare și să-l respectăm, întrucât dacă nu există adevăr, nu mai estenecesar să luăm în considerație ceilalți factori. Buddhismul pune accent peCorectitudine și Adevăr.Adevăr reprezintă ceea ce vedem, auzim și cunoaștem (verificat). Câteodatăcei care răspândesc zvonuri și calomnii pot fi niște vorbitori ai adevărului.Luați drept exemplu discursurile cu ocazia alegerilor; nu e de mirare căatâtor de mulți căutători ai „adevărului” le place să-i asculte pe politicieni.Puneți-vă în locul celuilalt atunci când spuneți cuiva un neadevăr. Cum v-ați simți când, mai târziu, ați afla adevărul?O simplă poveste despre „Nu știu cum să spun adevărul”:„Ești liber sâmbătă?” vă întreabă un prieten. Încercați să trageți de timp:„Ce se întâmplă?”.„Avem o petrecere, nu ai vrea să vii la noi?”„Unde?” (Încercare de a ține cont de principiile celorlalți, uitând propriileprincipii)Cursuri Buddhism210
  • 211. „În Butterworth.”„Îmi pare rău, nu am nici un mijloc de transport până acolosâmbătă.” (Minciuna nr. 1)„Unde stai?”„În Green Lane”„A, Gene stă în apropiere. Voi vorbi cu el, poate te-ar putea lua și petine.” (Ești prins în plasă).„De fapt nu sunt liber sâmbătă.” (Minciuna nr. 2)De fapt, ești un „antisocial” care crede că o petrecere este o pierdere detimp. Ar trebuie să răspundeți invitației spunând adevărul. Iată care suntopțiunile:a. „O petrecere este o pierdere de timp. Mai bine stau acasă și meditez.”b. „Mulțumesc. Îmi pare rău, iartă-mă. Nu sunt tipul căruia îi placpetrecerile.”Dacă nu suntem cinstiți, ne vom pierde caracterul. Cu cât luați mai mult înconsiderație sentimentele celuilalt, cu atât mai mult ar trebui să te aștepțide la celălalt să facă la fel. Trebuie să învățăm și să ne îmbunătățimabilitatea în ceea ce privește modul în care spunem adevărul.2. Benefic, folositor‣ nu va exista nimic neprofitabil sau vreun dezavantaj pentru sine;‣ nu va exista nimic neprofitabil pentru ascultători;‣ va fi benefic și folositor pentru ambele părți.În conversația cu Vassakara (AN IV. 183 Sutta Sutta)„Orice aud, văd, înțeleg și cunosc ca fiind adevărat, nu există nici un motivpentru care să nu le aduc la cunoștință și celorlalți.”„Nu spun că nu ar trebui să spui, dar numai dacă consideri că estebenefic ... “Partea a III-a - Nivel Intermediar 1211
  • 212. Ce este considerat ca fiind benefic?Dacă interlocutorul are o stare neprofitabilă (rea) și atunci când îi vorbițiacea stare negativă se potolește; dacă nu a apărut încă, nu va mai apărea;dacă o stare profitabilă nu a apărut încă, atunci ea va apărea; dacă e dejaapărută, atunci ea va crește și mai mult.Aceleași lucruri sunt valabile și pentru credință, generozitate, virtute,cunoaștere și înțelepciune.Luați de exemplu un prieten care se îngrijorează de un anumit lucru, iar voisunteți în stare să-l aduceți la o stare de încredere, ori dacă este furios, îlputeți aduce într-o stare de calm etc.3. Plăcut‣ ascultătorii pot aprecia ceea ce spuneți și să fie fericiți;‣ nu subiectul conversației este acela care e plăcut, ci reacțiaascultătorilor.În cazul în care trebuie să dați o veste rea cuiva, puteți vorbi în așa fel încâtveste să nu afecteze stabilitatea emoțională a interlocutorului. Vorbiți astfelîncât el să fie pregătit pentru a accepta faptele.Combinând cei trei factori ai Adevărului, Utilului și Plăcutului, obținemurmătoarele combinații:a. Adevărat - Benefic -PlăcutDiscursuri despre Dhamma etc.b. Adevărat - Benefic -NeplăcutCritică constructivă (majoritateaascultătorilor nu știu cum să se comporteîn acest caz)c. Adevărat - Nefolositor- PlăcutBârfa, taifasul - este ușor să vă lăsațiprinși de ele.Cursuri Buddhism212
  • 213. d. Adevărat - Nefolositor- NeplăcutCuvinte absurde, ridicolee. Neadevărat -Nefolositor - PlăcutGlume, vorbe fără rostf. Neadevărat -Nefolositor - NeplăcutExagerăriObservați că în combinațiile de mai sus nu au fost luate în considerarecombinațiile de tipul Neadevărat - Benefic, fie plăcute sau neplăcute (ex:minciunile albe), întrucât acestea nu se încadrează în învățătura luiBuddha. Un neadevăr nu poate fi benefic. Nu este decât o chestiune de timppână când acel neadevăr își va arăta urâta față. Nu există un astfel de lucrucare să fie benefic pe termen scurt și să nu fie în regulă pe termen lung.Întrebarea este dacă există o alternativă la a spune „minciuni albe”, princare să obținem același rezultat. Ne putem folosi abilitatea sau o metodămai bună pentru a transmite același mesaj?Neadevărul este ca o otravă, nu putem lua doar puțin din ea, fără să fimafectați. Un citat faimos, al lui George Washington spune: „Onestitatea estecea mai bună politică”.și țineți minte tot timpul: o persoană care spune o minciună este opersoană care poate încălca oricare dintre celelalte precepte și care poateface orice rău.4. La timpÎn plus față de cele trei considerații de mai sus, persoana trebuie să ia înconsiderare și momentul vorbirii - O vorbire la momentul potrivit. Nutrebuie vorbit de „credință” unei persoane care nu are „credință” și nu estegata să o accepte. La fel este și pentru generozitate, virtute, cunoaștere șiînțelepciune.O astfel de persoană va lua o poziție defensivă și în loc de a-l ajuta, îi putețicauza și mai mult rău. Este tot așa cum lângă un copac în flăcări nu va veniPartea a III-a - Nivel Intermediar 1213
  • 214. nici o pasăre, iar unei persoane care este total acoperită, nimic nu-i vapenetra scutul.Alegerea nu este numai între bine și rău, ci între bine și mai bine, virtute șivirtuos.Sunteți în situația în care ați promis (un adevăr rostit) să nu spuneți unsecret al unui prieten. Dar mai târziu el este implicat într-un caz de viață șide moarte, iar voi trebuie să depuneți mărturie pentru a-l salva. Sau, însituația inversă, el a făcut ceva foarte grav împotriva legii, iar voi, în acestcaz trebuie să depuneți mărturie împotriva lui la tribunal. Care va fi pozițiavoastră? Să vă călcați sau nu promisiunea făcută?Uneori cineva trebuie să fie crud pentru a fi bun. Nu trebuie să-i lăsăm pealții să decidă ce trebuie să spunem și ce nu.Era odată un călugăr care-și făcea obișnuitul tur pentru a primi de pomană.În drumul lui ajunse la bijutierul regelui. Acesta lăsă diamantul regelui pemasa de lucru și plecă în bucătărie să aducă ceva de mâncare pentrucălugăr.În timp ce era în bucătărie, călugărul l-a văzut pe papagalul bijutieruluicum a înghițit diamantul. Când bijutierul s-a întors din bucătărie și a văzutcă diamantul regelui dispăruse, l-a întrebat pe călugăr dacă știe cine l-aluat.Călugărul se gândi că dacă spune adevărul, atunci bijutierul cu siguranță vaomorî papagalul pentru a recupera diamantul, așa că s-a decis să aleagăopțiunea tăcerii. Bine înțeles că bijutierul l-a acuzat pe călugăr că a furatdiamantul și aproape că l-a omorât pentru că nu spunea nimic.Uneori este mai bine să încălcăm un precept mai mic pentru a ține unul maimare. Ascultătorul trebuie întotdeauna să respecte regula opțiunilor(alegerea tăcerii). Câteodată, dacă cineva nu este pregătit să accepteadevărul, atunci alegeți opțiunea de a nu spune nimic. Dacă din curiozitateascultătorul insistă pentru obținerea unui răspuns, atunci vorbitorul, în locde a ascunde adevărul, ar trebuie să-l întrebe pe ascultător dacă estepregătit pentru un răspuns.Scopul vorbirii este acela de a-i oferi ceea ce este cel mai bun atât persoaneicu care vorbești, cât și propriei persoane. Cineva nu poate decide cum artrebui să se simtă ascultătorul. Deci nu ar trebui să lăsăm ca sentimenteleCursuri Buddhism214
  • 215. celorlalți să hotărască ceea ce spunem. Trebuie rostit adevărul, nu grosolan,ci deschis, nu nebunește, ci plin de tact, fără a compromite acest adevăr.Alegerea cuvintelor este foarte importantă. Tonul vocii poate reflectagrosolănia sau bunătatea, blândețea. Intenția de a vorbi reflectăcompasiunea noastră, prietenia, sinceritatea sau un motiv ulterior.Linii călăuzitoare pentru un Învățător al Doctrinei„Dhamma ar trebuie predată celorlalți numai atunci când cele cincicalități sunt prezente în persoana care predă.”~ AN V. 159 Udayi Sutta ~Dhamma ar trebui predată cu următoarele gânduri și intenții:7. Voi vorbi pas cu pas;8. Voi vorbi explicând secvențele (cauzei și efectului);9. Voi vorbi din compasiune;10. Voi vorbi nu pentru a obține răsplată materială;11. Voi vorbi fără a-i discredita pe alții sau pe mine însumi.Linii călăuzitoare pentru cel care învață DoctrinaAN V. 140 (Sotar Sutta) spune:Un bun student al Dhamma este comparat cu un elefant, care este:1. Un ascultător - La fel ca atunci când un îmblânzitor îi dă o sarcină unuielefant, acesta, indiferent dacă a mai făcut sau nu acel lucru, este foarteatent, își pune la contribuție întreaga minte și ascultă foarte atent.2. Un distrugător - mergând în luptă, un elefant distruge tot ceea ceîntâlnește în cale; tot așa studentul trebuie să abandoneze și să distrugăgândurile apărute în legătură cu senzualitatea, reaua voință și cruzimea.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1215
  • 216. 3. Un protector - intrând în luptă, elefantul îl protejează pe cel care îlcălărește; tot așa studentul trebuie să practice abținerea de la calitățile rele,cum ar fi lăcomia sau necazurile care l-ar putea asalta. El ține în frâufacultățile ochiului, urechii, nasului, limbii și trupului.4. Unul care îndură - intrând în luptă, elefantul îndură loviturile săgeților,săbiilor, sulițelor și topoarelor; tot așa studentul trebuie să fie rezistent lafrig, căldură mare, foame și sete; la vorbele rele, la cuvintele jignitoare și lasimțămintele trupului.5. Unul care merge - în orice direcție l-ar trimite îmblânzitorul, indiferentdacă a mai fost sau nu acolo, elefantul se duce imediat; tot așa studentul iao hotărâre fermă pentru a renunța la toate fabricațiile, toate achizițiile,pentru sfârșitul lăcomiei, pentru încetarea pasiunilor, pentru atingereaDezlegării (Nibbana).Cele 5 beneficii ale ascultării DhammaAN V. 202 (Dhammassavana Sutta) spune că există cinci beneficii aleascultării Doctrinei:1. Cineva aude ceva ce n-a mai auzit înainte;2. Cineva își clarifică ceea ce a auzit mai înainte;3. Cineva scapă de îndoieli;4. Vederile devin corecte - la fel cum cineva calcă o haină;5. Mintea devine senină - pace și bucurie.Întrebări1. Dintre cele șase combinații, pe care dintre ele credeți că Buddhan-ar rosti-o niciodată?2. Cum credeți că s-a terminat povestea cu călugărul și papagalulcare a înghițit diamantul?Cursuri Buddhism216
  • 217. Modulul 11EXTAZUL MULȚUMIRIIDefinițiiMulțumire - A fi satisfăcut cu ceea ce ai;Extaz - Fericire Perfectă;Extazul mulțumirii - Fericire care vine din reflectare.„Mulțumirea este unul din cele mai mari câștiguri în viață - chiar maimare decât averea”~ Buddha ~Dacă cineva are totul, dar nu poate fi mulțumit, atunci acea persoană nu vaputea găsi fericirea adevărată.Mulțumirea este un din cele 38 de Binecuvântări ale vieții (MangalaSutta).Ce este de fapt Mulțumirea?„Mulțumirea este calitatea de a fi capabil să faci ceva cu oricât de puțin aiavea”~ Buddha ~O persoană mulțumită este o persoană care nu are nimic în exces, care estereținută, care practică simplitatea, care este ușor de satisfăcut și care estefericită. Este o persoană capabilă să trăiască cu atât cât are, în timp ce cautăo bunăstare mai mare. De asemenea ea știe să se bucure de ceea ce are înprezent.Mulțumirea nu înseamnă a fi pasiv sau negativ.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1217
  • 218. Cât de mulți bani ar fi de ajuns? Știm cât de mult vrem?Dacă vom continua să ne uităm mereu după ceva ce se află în fața noastră,fără să apreciem ceea ce avem, atunci nu vom fi niciodată fericiți. Priviți înfață, dar trăiți în prezent.Mulțumirea este fericirea secretă care aparține celui înțelept care știe cumsă producă și mai multă fericire cu ceea ce are. El are abilitatea să priveascădincolo de ceea ce posedă.„Fiți mulțumiți din punct de vedere material, dar nu în ceea ce priveșteprogresul spiritual”~ Buddha ~De ce este mulțumirea importantă?știm că nu putem avea totul în această viață. Nu există un sfârșit al căutăriibunăstării. Mulțumirea nu măsoară cât de mult avem, ci mai degrabă cumpercepem viața. Pentru a ilustra mulțumirea trebuie să contemplăm mult.Pentru a obține o imagine mai clară a ceea ce înseamnă mulțumire, vomstudia următoarele fabule și lecții:Lecția 1: Dorința nebunului și cea a înțeleptuluiErau odată doi buni prieteni. După ce au făcut niște fapte bune, un anumitdeva a venit și le-a spus celor doi să-și aleagă fiecare câte o dorință. Auzindaceasta, unul din ei a spus: „Eu îmi doresc totul, astfel încât să mă potbucura de viață”. Celălalt, mai înțelept, a spus: „Eu îmi doresc viață, astfelîncât să mă pot bucura de tot”.Omul trebuie să știe ceea ce își dorește în viață și cum poate obține acellucru. În lume există două tipuri de oameni care nu vor fi niciodată fericiți:persoanele care păstrează, păstrează și tot păstrează, și cele care cheltuie,cheltuie și iar cheltuie.Fața opusă a mulțumirii este lăcomia, gelozia, insatisfacția, obsesia, excesuletc.Cursuri Buddhism218
  • 219. Lecția 2: Cei 18 Arhați din BronzEra odată un pescar simplu și sărac, dar plin de bucurie. Într-o zi, în timpce se plimba pe plajă, el a găsit o comoară care conținea 17 din cele 18 statuiale Arhaților Chinezi. A fost foarte fericit de descoperirea lui și, datoritădescoperirii, a devenit cel mai bogat și mai renumit om din sat. Mulți dintresăteni au venit să-l felicite, chiar dacă unii dintre ei erau invidioși pe el.Acum trăia o viață fericită, dar într-o zi el a devenit foarte trist.Prietenul său l-a întrebat ce-l face atât de nefericit. El atunci a răspuns: „Cebine ar fi dacă aș avea și cea de 18-a statuie...”Totdeauna ne uităm la ceea ce au alții și nu avem noi. Ar trebuie să neuităm la ceea ce avem noi și nu au ceilalți. Fericirea care vine dimcomparație (competiție) și recunoaștere nu este o fericire adevărată. Estedoar egoism.Fericirea adevărată vine din simplitate. Cu cât ai mai mult, cu atât trebuiesă te aștepți la mai multe probleme. Trebuie să știți ceea ce vreți, cât demult aveți cu adevărat nevoie și să fiți fericiți cu ceea ce obțineți.Nu vă lăsați influențați de obsesii. Trebuie să vă cunoașteți locul, abilitateași capacitățile în legătură cu îmbunătățirea vieții.Lecția 3: AgendaCum ne îndreptăm spre sfârșitul anului calendaristic, începem să primimgratuit agende de la prieteni sau de la partenerii de afaceri. Unii obțin chiarmai multe și le dau și ei mai departe altor prieteni.Să presupunem că inițial ați primit o agendă foarte bună, cu cel mai bunaspect și mărime de care aveți nevoie. Apoi primiți o altă agendă - una maimare și mai arătoasă, probabil mai scumpă, cu coperți din piele.Ce ar trebui să faceți? Să le păstrați pe amândouă, să o păstrați pe cea maibună (a doua) și să o dați pe cealaltă unui prieten? Credeți că ați puteapractica mulțumirea aici, în acest caz? De câte agende aveți nevoie cuadevărat?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1219
  • 220. Lecția 4: Cel care se plângeEra odată un om care se plângea necontenit, indiferent cărei situații trebuiasă îi facă față. Dacă era puțin blocaj în trafic, el se plângea, dacă aerulcondiționat nu era suficient de rece, se plângea, dacă mâncarea era puținmai sărată, tot se plângea.Într-o zi el a fost într-o călătorie în India - „Orașul Bucuriei”. De acolo s-aîntors o persoană total schimbată. El s-a întors ca o persoană caremulțumește pentru tot. Nu mai exista nici o plângere. Acest lucru s-aîntâmplat pentru că a realizat cât de mult are comparativ cu oamenii caretrăiesc acolo.Lecția 5: Vizita de binefacereUn grup de copii răsfățați și-au însoțit părinții într-o vizită de binefacere laniște familii sărace dintr-un orășel din apropiere. Când au ajuns acolo li s-acerut să ajute la distribuirea unor articole de birotică, cum ar fi cutii cucreioane și caiete pentru copiii săraci de acolo.Imaginați-vă sclipirile de bucurie din ochii acelor copii săraci când auprimit astfel de daruri. Când au fost întrebați despre vizita lor debinefacere, părinții au mărturisit că a fost foarte bine, iar acum copiii lor audevenit mai tăcuți. Ei nu le mai cer mereu tot felul de lucruri.Lecția 6: O vedere în închisoareEra odată un om foarte bogat, care nu avea nimic de făcut. Într-o zi el aîncercată să fure din magazin, gândindu-se că dacă va fi prins va puteascăpa mituind autoritățile. Din nefericire pentru el, poliția nu a acceptatmita și l-a trimis pentru două nopți la închisoare.El era obișnuit să doarmă într-un pat frumos și moale, iar acum trebuia săstea pe patul tare din închisoare. S-a tot plimbat încoace și încolo,neputând dormi toată noaptea. Mai târziu s-a cățărat pe pat pentru aarunca o privire în afara celulei.Cursuri Buddhism220
  • 221. În fața închisorii era un cinematograf, la care tocmai se terminase ultimulspectacol. Mai apoi a văzut un cerșetor măturând cu niște crengi holul dinfața cinematografului, după care s-a întins pe jos, având o cărămidă dreptpernă. Într-o secundă a și adormit. O astfel de viață simplă a cerșetorului l-a făcut să se simtă nefolositor și complicat.El a realizat adevărul simplității.Cum să ne dezvoltăm Mulțumirea?O persoană nu-și va putea niciodată satisface lăcomia. Ea își poate satisfacedoar nevoile reale. Cunoașteți care vă sunt nevoile? Vă puteți permite maimulte lucruri în viață? Două mașini, două case, ... Întrebați-vă pe voi înșivă:cât de mult aveți nevoie cu adevărat?Lecția 7: Frumosul colierÎn viață există multe lucruri frumoase la dispoziție. Nu facem nici un răudacă le admirăm frumusețea și trecem mai departe. Nu trebuie să lepermitem acestor lucruri minunate să ne creeze o dorință puternică de aavea mai mult. Doar mergeți mai departe. Câteodată, chiar dacă nepermitem să le cumpărăm, ar trebui să luăm în considerație dacă este onecesitate a vieții, sau doar dorim să posedăm acel lucru.Lecția 8: Accidentul de autobuzUn prieten care și-a spart genunchiul într-un accident de autobuz, a devenito persoană foarte sâcâitoare și plictisitoare. El tot se plângea de cât ghiniona avut și că ce kamma rea l-a făcut să-și spargă genunchiul și așa maideparte.El tot le spunea altor oameni despre aceasta, până când cineva i-a spus câtde norocos a fost că nu a fost spitalizat pentru tot restul vieții datorită uneiaccidentări mai serioase, așa cum au pățit alții în acel accident.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1221
  • 222. Totdeauna trebuie să ne vedem într-o poziție mai bună, din cauză cătotdeauna ar fi putut fi și mai rău. Vizitați azilele, spitalele, orfelinatelepentru a vedea cât de bine sunteți în comparație cu alții mai puțin norocoși.Oricât de puțin am avea în viață, trebuie să vedem cum putem face cât maimulte. Nu are nici un rost să ne comparăm cu alții în ceea ce avem sau nuavem, ci mai curând ar trebui să analizăm ceea ce putem face, să punem înbalanță abilitățile noastre cu oportunitățile care ni se oferă.Contemplați asupra Frumuseții SimplitățiiFrumusețea Simplității poate fi realizată înțelegând doctrina Cauzei și aEfectului – Legea Kamma.Orice am face, se va întoarce asupra noastră.Orice am avea, totul este justificat.Orice ar avea alții, este cinstit și drept să fie așa.Întrebările sunt:Putem face cu puțin... ?Putem trăi fără... ?Dacă putem, înseamnă de fapt că putem merge fericiți în viață.O altă considerare este...Dacă putem trăi fără aceasta, atunci o putem da altora?Acest lucru este în acord cu practica artei de a dărui, a ști cum să strângembinecuvântări și să ne străduim cu hărnicie.Întrebări1. Cum ați defini mulțumirea într-o simplă propoziție?2. Dintre cele 8 lecții ale mulțumirii, care v-a impresionat cel maimult?Cursuri Buddhism222
  • 223. Modulul 12BINECUVÂNTĂRILECe este o Binecuvântare?În timp ce ne urmăm viața în căutarea Fericirii, noi deseori uităm că unadin adevăratele surse de fericire o constituie propriile Binecuvântări.Ce sunt deci Binecuvântările? Bine înțeles că binecuvântări nu sunt acelelucruri pe care le puneți pe cap sau pe corp, sub forma unor mantre, botezulsau scăldarea în apele Gangelui. Nici nu înseamnă a purta pandantive,cântarea de farmece protectoare sau a socoti câtă avere avem strânsă. La felsunt considerate și vederea unor stele căzătoare sau diferitele „semnelebune”, cum ar fi un porumbel care-ți intră în casă etc.Era odată un om care s-a apropiat de un călugăr dintr-un templu, rugându-l să binecuvânteze noua imagine a lui Buddha, pe care tocmai a cumpărat-o. Atunci călugărul l-a întrebat: „Cine este mai binecuvântat? Buddha saueu?”Unele tradiții mai definesc și așa-zisele „non-binecuvântări”, sau ghinioane,cum ar fi vederea unei ciori sau a unei pisici negre. Uneori chiar și vedereaunui cerșetor sau a unui călugăr cerând de pomană este considerată ca unsemn de ghinion în loc de o binecuvântare care oferă oportunitateaîntreprinderii unui act de caritate.În general, o binecuvântare înseamnă „recunoștință” pentru ceva careaduce fericire, prosperitate și bucurie pentru sine, ca și pentru alții.În căutarea BinecuvântărilorNoi trebuie să recunoaștem existența binecuvântărilor pe care le avem și deasemenea să identificăm care sunt acestea. Atunci când înțelegerea corectăapare, persoana începe să le aprecieze și să le prețuiască înainte ca ele sădispară pentru totdeauna.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1223
  • 224. Câți dintre noi ne numărăm Binecuvântările atunci când suntem supărați șitriști? Deseori numărăm binecuvântările altora mai mult decât pe alenoastre. Nu e de mirare că nu suntem fericiți.Aceste binecuvântări sunt relative. Ele depind de împrejurimi, de mediu și,cel mai important, de modul cum percepem viața. Uneori ele vin„deghizate”, de exemplu o persoană se naște săracă, dar nu are obligațiicomparabile cu cele ale unui rege, plin de responsabilități și restricții.Ce Binecuvântări să numărăm?Chiar trebuie să așteptăm Ziua Recunoștinței pentru a ne numărabinecuvântările?Nu ar trebui să considerăm ca ceva garantat toate micile binecuvântări,cum ar fi posibilitatea de a vorbi cu un prieten sau de a fi născut sănătos șiîntreg. Unii dintre noi se nasc cu doi ochi care nu sunt capabili să vadăAdevărul și Dhamma.A avea o familie fericită și înțelegătoare, a avea un loc potrivit de locuit,departe de calamități, boli și dezastre, a avea destul de mâncare, a avea ocarieră mulțumitoare, a fi capabil să dăruiești și să împarți cu alții, a aveamulte oportunități pentru a învăța, practica și realiza Dhamma; acesteasunt câteva din acele binecuvântări pe care ar trebui să ne le pierdem dinvedere atunci când ne socotim binecuvântările.În Dhammapada, Buddha spune: „Foarte rar ne naștem ca ființe umane”. șitotuși, unii dintre noi ne petrecem mai mult de o treime din viață dormind,în timp ce alții gândesc că viața este plictisitoare, iar unii chiar își iau viațaatunci când sunt deprimați.Este o mare binecuvântare să fii născut într-un timp în care Învățăturile luiBuddha există și pot fi învățate.Cea mai importantă binecuvântare în viața noastră este întâlnireaPersoanei Potrivite pentru a ne fi învățător, ghid și lumină. Cine este aceapersoană? Dacă găsiți un astfel de om, lipiți-vă de el ca o umbră care nu-șipărăsește niciodată corpul și arătați-i respectul cuvenit.Cursuri Buddhism224
  • 225. Mangala SuttaOdată, de mult, au apărut, au fost ridicate și expuse chestiunicontroversate, și nici o decizie nu a putut fi luată drept răspuns laîntrebarea „care sunt Binecuvântările vieții”. Din vecinătățile de unde s-adiscutat prima dată, problema s-a răspândit în toate cele patru zări, dar niciun răspuns satisfăcător nu a putut fi obținut. Dezbaterea a fost apoi purtatăpe tărâmul zeilor și al Brahamanilor. După ce au dezbătut timp dedoisprezece ani, zeitățile din Paradisul Tuvatimsa au propus să arateproblema regelui lor, Sakka Deva Raja.Regele Sakka a răspuns: „Eu sunt doar ca lumina unui licurici, există olumină mai strălucitoare acolo jos, la Buddha. De ce nu-l întrebați peBuddha?”și astfel, Buddha a expus Discursul asupra celor 38 de Binecuvântări alevieții.1. A nu te asocia cu cei nebuni.Nebunii, sau oamenii ignoranți, nu se rănesc numai pe ei înșiși, ci șipe cei din jurul lor. Asociindu-ne în mod constant cu ei, calitățile lorimorale ne vor influența și pe noi.2. A te asocia cu cei înțelepți.Un înțelept este bogat în virtuți și fapte morale, ca și în gândurimorale. Buna prietenie nu numai că ne ajută să ne ridicăm propriamoralitate, dar ne și îmbunătățește propriul caracter.3. A fi deferent cu cei care merită acest lucru.Aici deferența include respectul, onoarea și îngrijirea de nevoile lor.4. A locui într-un loc potrivit.Adică într-un sat, oraș sau țară, cu cetățeni și vecini buni șiprietenoși.5. Meritele câștigate în trecut - sporirea meritelor din viețile anterioare.6. A avea antecedente bune.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1225
  • 226. Kamma bună (din viețile anterioare) este direcționată în mod corectpentru a înlesni calea către viețile viitoare.7. A fi bine învățat.Cu cunoștințe largi, provenite din studiu, înțelepciunea va fiîmbunătățită, hotărând astfel progresul propriu.8. A fi bine instruit în arte - a avea talente practice9. A avea un comportament disciplinat.Caracterul este esența unui om. Fericit este cel care posedă controlasupra propriei minți.10. A fi dotat cu cuvinte și cu o vorbire plăcută.Un cuvânt bun crează fericire și înlătură suferința din sine și dinceilalți.11. A-i onora, respecta și ajuta pe părinți.A îngriji de nevoile părinților este una din calitățile adevărate aleunui om. A răsplăti dragostea și grija lor asigură continuitatealanțului parental.12. A te îngriji de soție și copii.Responsabilitățile matrimoniale includ dragostea, grija, respectul șiîncrederea, pentru a avea o viață armonioasă cu soția și copiii.13. A fi angajat în activități lipsite de dispută.În afară de a căuta o ocupație morală, cinstită, dreaptă și sinceră,mai este necesar și să fii consistent și sârguincios în munca depusă.14. Să practici caritateaSăraci sunt aceia care numai primesc fără să dea nimic.Generozitatea este fundația căii noastre spirituale.15. A te comporta în conformitate cu Dhamma.Aceasta înseamnă o existență corectă; o existență merituoasă șiadevărată, care asigură adevărata fericire în viață.Cursuri Buddhism226
  • 227. 16. A-ți ajuta rudele.Caritatea începe acasă. Compasiunea și mila noastră ar trebui săradieze și să cuprindă rudele noastre, ca al doilea grup de primitori.17. A te angaja în intreprinderea de acțiuni corecte, care nu pot fi blamate.Sinceritatea, adevărul și cinstea formează stâlpul certitudinii,încrederii și stimei față de ceilalți, care, ca și noi, sunt în căutareafericirii.18. A evita și a ne abține de la fapte rele.Fiecare faptă rea va avea un efect rău asupra celui care oînfăptuiește, iar acest lucru îi va fi o piedică pe calea progresuluispiritual și a perfecționării.19. A ne abține de la delăsare și de la a consuma substanțe intoxicante.Intoxicantele sunt un dușman mortal care pot prelua în întregimecontrolul asupra unei persoane, făcându-l să-și piardă posesiunilefizice, ca și integritatea sau intelectul.20. A fi atent la faptele virtuoase.„Toate lucrurile condiționate sunt trecătoare; străduiți-vă înainte cuhărnicie” - ultimul mesaj al lui Buddha. Să nu ne lăsăm să fim ovictimă a plăcerilor, a urii și a iluziilor, ci cu hărnicie să ne străduimcătre perfecțiune în faptele noastre virtuoase.21. Să-i respectăm și să-i onorăm pe cei care merită.Pe lângă Buddha, Pacceka Buddha, arhații, părinții și bătrânii existăși aceia care lucrează energic pe drumul către succes în dezvoltareaspirituală, prin acțiuni, cuvinte și gânduri, și care merită respect, iarcalea lor este demnă de urmat.22. A fi supus.Omul trebuie să fie umil, ca un covor care este călcat, sau ca o vacăcu un corn rupt. Umilința este o cale prin care ne putem suprimaego-ul.23. A fi mulțumit.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1227
  • 228. Un om fără multă lăcomie este lipsit de griji și cu un puternicrespect de sine.24. A fi recunoscător.Prima învățătură a lui Buddha a fost recunoștința. Imediat dupăIluminarea lui, el și-a arătat recunoștința față de copacul Bodhi carela apărat de soare și de ploaie în timpul luptei pentru Iluminare.25. A asculta Dhamma în momentele potrivite.Atunci când mintea noastră devine dornică de plăceri și plină depasiune, ea trebuie re-condiționată ascultând Adevărurile, pentru ane putea învinge gândurile.26. A practica răbdarea.Cu răbdare, omul își acordă un timp suplimentar, necesar pentru a-și compara principiile morale cu acțiunile pe care le întreprinde.Astfel, devine prevăzător. Având mânia controlată, omul se bucurăde liniștea minții.27. A fi ascultător.Un om cu caracteristici blânde, plin de pace, se comportă avândascultare față de bunele sfaturi ale bătrânilor și învățătorilor,ușurându-și astfel calea către împlinirea spirituală.28. A te bucura la vederea unui bhikkhu.Dacă ai călugări în apropiere, asta înseamnă că ar putea exista ooportunitate de a asculta Dhamma, de a practica Dana pentru ei, dea obține ghidare în practica meditației și astfel de a fi capabil pentrua realiza Adevărul.29. A te angaja în discuții religioase atunci când e necesară o clarificare agândurilor.Îndoielile trebuie clarificate pentru a nu merge pe o cale greșită.30. A încerca să împiedici pasiunileÎnfrângerea lenii prin căi energice va subjuga lăcomia și ignoranțacare sunt cauze ale suferinței.Cursuri Buddhism228
  • 229. 31. A practica o existență pură / de celibat (Brahmmacariya).Atunci când o persoană a decis să ducă o existență pură, fie laic saucălugăr, abținându-se de la asocierea cu persoane de sex opus, acestlucru ajută la controlul asupra dorințelor sexuale care duc laatașament și la dezvoltarea pasiunilor.32. A realiza cele Patru Adevăruri Nobile.Aceasta înseamnă a înțelege și a eradica cauza suferinței; a realiza șia dezvolta nobila cale care duce la sfârșitul suferinței.33. A atinge Nibbana - realizarea Eliberării.Cineva care a atins Nibbana este eliberat de toate piedicile care îlleagă de ciclul renașterilor, este eliberat de atașamentul lumesc, desuferință, moarte, mânie, lăcomie, ignoranță etc. El nu se va mainaște din nou.34. A avea un echilibru în cele opt condiții lumești.Toate lucrurile condiționate nu durează; ele oscilează între câștig șipierdere, între laudă și blam, faimă bună și rea, fericire și suferință.Cu o minte echilibrată și controlată, cineva își poate menține unechilibru mental în raport cu aceste schimbări și influențe lumești.35. A nu simți suferință.A fi capabil să înțelegi cauza suferinței, adică ignoranța care semanifestă sub forma dorințelor, atașamentului, poftelor, tentațiiloretc., care sunt însoțite sau își au rădăcinile în lăcomie, ură și/sauiluzie.36. A nu fi dependent de plăcere.Lăcomia, ca rădăcină a răului, trebuie să fie suprimată și controlată.Permițând plăcerilor simțurilor să ne domine acțiunile proprii,vorbele și gândurile, înseamnă să fim legați de oceanul Samsarei(Lumea plină de suferință).37. A nu fi dependent de pasiune.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1229
  • 230. Ura, ca și celelalte rădăcini ale răului, ar trebui suprimată și păzită.Permițând pasiunii să dicteze propriile acțiuni, vorbe sau gânduriînseamnă legarea sinelui de oceanul Samsarei.38. A fi calm și liniștit în toate.O minte pașnică și senină poate ajuta la păstrarea controluluideplin asupra oricărui aspect sau situații.Întrebări1. “Este rar să te naști ca ființă umană”. De ce se poate spune cănașterea în ținutul uman este o binecuvântare?2. Când și care este cel mai bun mod de a număra binecuvântările?Cursuri Buddhism230
  • 231. Modulul 13VÂNTURILE SCHIMBĂRII (1)Aveam odată un prieten, John, care obișnuia să treacă strâmtoarea cuferibotul în fiecare zi, pentru a merge la lucru. Călătorind încoace și încoloîn fiecare zi, timp de câteva luni, el a întâlnit un tip simpatic, care a devenittovarășul său de discuție pe timpul traversării. Ei își împărtășeau unulaltuia diferite probleme, povești și experiențe. În cele din urmă au devenitfoarte buni prieteni.Într-o bună zi, acest om l-a înjurat fără motiv, acuzându-l de diferitelucruri, făcându-l prost și lacom. El nu-și putea da seama ce a făcut de l-asupărat atât de mult. Nu mai era în stare să mănânce și să doarmă bine,deranjat de acest om care l-a acuzat.John s-a apropiat de mine și m-a întrebat: „Îți amintești de cel cu careobișnuiam să vorbesc în fiecare zi în care călătoream cu feribotul?”„Da, bine-nțeles.”„În această dimineață m-a ocărât pentru nimic...”„Ha, ha, ha”, am râs eu. „Este nebun. Nu știai? Toți cei care merg cuferibotul știu despre nebunia lui. Cum de tu nu știai?”Cunoscând că omul este nebun, dacă l-ați întâlni din nou pe feribot și el v-ar ocărî din nou, v-ați supăra și ați fi mânioși din cauza lui?„Fericirea adevărată provine din acțiunea proprie și nu din visarea cu ochiideschiși”La începutul lecției, ne-am decis că ceea ce căutăm în viață este Fericirea -în această viață, ca și în viața următoare. Fericirea se dezvoltă din a aveasuficientă bunăstare, destui prieteni și o sănătate bună. De asemenea amexplorat cum fericirea derivă din a nu avea lăcomie, ură, iluzii și teamă. Amdescoperit puterea Conduitei Corecte, ca și puterea cuvântului.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1231
  • 232. Pe măsură ce învățăm arta de a dărui, de a renunța, despre mulțumire, întimp ce numărăm binecuvântările pe care le avem, începem să descoperimadevărata fericire mergând pe aceste drumuri ale bucuriei.Ca o concluzie, sau ca un ultim sfat asupra realităților vieții, AdevărataFericire provine uneori din a avea mai puțină nefericire. Atunci cândsuntem față în față cu situații pe care nu le putem schimba, trebuie să leacceptăm și să le înțelegem.Schimbarea este ca vântul care ne atinge tot timpul. Nu cunoaștem când vaveni să ne atingă viețile, dar suntem foarte siguri de faptul că el esteundeva, acolo. Schimbările vin neanunțate. Așa că trebuie să le facem față,cu o Înțelegere Corectă.Atha-Loka Dhamma (Cele 8 vicisitudini ale vieții)Unii Buddhiști oferă flori lui Buddha, fără a ști înțelesul adevărat al acesteiofrande simbolice. Prin aceasta dorim să ne reamintim nouă înșine călucrurile sunt nepermanente și că ele se schimbă tot timpul. Agățându-nede ele vom avea parte numai de suferință continuă.Înțelegând schimbarea, putem trece dincolo de ea și putem transcenderezultatele ei nefavorabile, provenite din atașament. Nu trebuie să ne lăsămprinși de ea; acest lucru se va manifesta printr-o suferință ulterioară.Una dintre problemele vieții este aceea că eșuăm în a accepta realitateaSchimbării. Eșuăm atunci când ne confruntăm cu ea și nu suntem capabilisă realizăm realitatea lucrurilor așa cum sunt ele cu adevărat -Nepermanente, Nesatisfăcătoare și Lipsite de un Sine (suflet) intrinsec.Una dintre binecuvântările vieții este aceea de a merge deasupra vânturilorschimbării. Schimbarea este parte din viața noastră, dar nu totul poate fischimbat. Luați drept exemplu timpul, sau vârsta; acestea nu pot fischimbate, timpul nu poate fi dat înapoi.Cel mai important lucru de schimbat este propria noastră minte, percepție,atitudine și înțelegere. Cele 8 vânturi ale Schimbării sunt doar principalelesimboluri reprezentând stâlpii schimbării. Ei sunt cea mai vizibilămanifestare a transformării care are loc în mintea noastră.Cursuri Buddhism232
  • 233. Uneori vine atât de ușor, încât nici nu ne dăm seama cum ne atinge viețile.Scopul aceste lecții este acela de a recunoaște realitatea schimbării. Dacă nuputem schimba situația, atunci trebuie să avem curajul de a o accepta. Ce seva întâmpla atunci când veți descoperi că v-au ieșit fire de păr alb? Vețiîncepe să plângeți sau veți căuta o soluție pentru a depăși aceastăproblemă? Dacă nu se poate rezolva, veți muri din cauza asta?Cel mai important lucru de schimbat sunteți VOI înșivă.A știȘtiți că fumatul este dăunător sănătății și pentru oamenii din jurul vostru,în special pentru copiii care trăiesc cu voi, și totuși continuați să fumați. Înacest caz nu există o transcendere a scopului cunoașterii către faptul de adobândi un avantaj din ea.Scopul dobândirii cunoașterii este acela că această cunoaștere trebuie să nepoată ajuta să ne eliberăm de lăcomie, ură și iluzie, lucruri care poartă atâtde multă suferință în ele. Haideți să reflectăm asupra povestirii despreJohn și omul nebun, spusă mai devreme.Dacă John ar fi știut de nebunia omului, nu ar mai fi fost atât de supărat,probabil ar fi simțit și milă, compasiune pentru bietul nebun.„Viața este ca un ocean, totdeauna va avea valuri. Nu putem evita valurile,dar putem învăța cum să mergem pe ele.”Fiecare dintre noi, chiar și Buddha însuși, a trebuit să facă fațăîntâmplărilor vieții. Nimeni nu poate evita aceste schimbări. și Buddha asimțit suferința și schimbările.Diferența între o persoană neiluminată și una iluminată este aceea căpersoana neiluminată totdeauna va fi rănită de două ori de o singurăsăgeată trasă asupra ei - o dată în trup și o dată în minte. O persoanăiluminată va fi rănită doar o singură dată - numai în trup, nu și în minte.Omul trebuie să fie înălțat, așa cum lotusul este ridicat din noroi. El trebuiesă fie capabil să plutească deasupra schimbărilor și în cele din urmă sătreacă dincolo de ele. Trebuie să aibă curajul de a lăsa să treacă „câștigurile”în viață, să le înțeleagă și să accepte schimbările care vin, pentru că fericireaPartea a III-a - Nivel Intermediar 1233
  • 234. vine numai atunci când ești capabil de a fi de nezdruncinat de vânturilevieții.Atha-loka-dhamma este împărțită în patru perechi, sau direcții, alevânturilor:1. Câștigul și pierdereaExistă cinci câștiguri în viață:‣ Bunăstare;‣ Prietenie;‣ Sănătate;‣ Virtute;‣ Cunoaștere sau Înțelepciune.Atunci când câștigul vine, omul nu ar trebui să fie prea în culmea fericirii.La fel, atunci când pierderea vine, nu ar trebui să fie prea deprimat. Trebuiesă învețe să „lase să treacă” această pierdere sau câștig. De ce? Pentru cătotul este schimbare.Vă mai amintiți cele cinci pericole care vă amenință bunăstarea? Ele sunt:‣ Apa;‣ Focul;‣ Hoții;‣ Autoritățile;‣ Copiii răi sau rudele care vă risipesc bunurile.Primele trei câștiguri, și anume bunăstarea, prietenia și sănătatea, nu nevor duce în paradis. La fel, pierderea lor nu ne va duce în infern. Darultimele două vor face acest lucru.„Dacă ți-ai pierdut bunăstarea, n-ai pierdut nimic;Dacă ți-ai pierdut sănătatea, ai pierdut ceva;Dacă ți-ai pierdut caracterul, ai pierdut totul.”Caracterul este constituit din virtute, integritate, înțelepciune.Un om înțelept este neperturbat (liniștea, pacea) în mintea lui și încontrolul asupra simțurilor, dar nu și în sentimente sau percepții. El nu esteca un buștean sau rece ca un cadavru. În ciuda a ceea ce se întâmplă înexterior, el rămâne calm în interior. El este precum ceasul bunicului - tic-Cursuri Buddhism234
  • 235. tac, tic-tac - chiar dacă afară tună și este furtună, el nu va face tic-tac mairepede decât de obicei.AmbițiaUn om măreț este un om care gândește în stil mare, dar care atunci cândtrebuie, poate să și renunțe fără nici o problemă.Să presupunem că ați planificat o dana pentru zece călugări, dar dinnefericire au apărut numai trei. Sau că ați planificat o petrecere mare, darvremea de afară v-a stricat-o. Cum vă veți descurca cu supărarea produsăde aceste evenimente?Acceptând schimbarea, noi chiar dorim să începem din nou, să o luăm de laînceput și să fim fericiți din nou.Odată laboratorul lui Thomas Edison a ars total, iar un trecător l-a văzut șil-a întrebat: „Cum te simți acum, că întreaga ta muncă a fost distrusă defoc?”„Minunat! Toate greșelile mele au fost arse și acum pot începe din nou”, afost surprinzătorul răspuns.Alegerea depinde numai de voi, de gândirea voastră. Înțelegând aceasta,puteți dobândi pacea, pe măsură ce vedeți lucrurile așa cum sunt ele înrealitate. Nu trebuie să urâți trandafirii din cauza spinilor, dar nici nutrebuie să-i iubiți din cauza lor.Era odată un om desculț care a călcat din întâmplare pe o bucată de piele debivol și s-a simțit foarte confortabil. Apoi el și-a dorit să poate întindepielea de bivol peste tot pe pământ, pentru a se putea simți la fel, oriunde armerge. Dar singura soluție era să-și lege pielea pe propriul lui picior.Întrebări1. Cum ne poate înlănțui neînțelegerea realității Schimbării?2. De ce acceptând schimbarea vom fi mai fericiți?Partea a III-a - Nivel Intermediar 1235
  • 236. Modulul 14VÂNTUL SCHIMBĂRII (2)Era odată un prieten de-al meu, Ted, care locuia pe o mică insulă turistică.Anul trecut mi-am petrecut vacanța mea de două săptămâni în micul luiapartament, cu fața către un debarcader aglomerat.În fiecare dimineață îl însoțeam la o alergare pe plajă. După o oră petrecutăafară, alergam înapoi către apartamentul lui. În drum el își cumpăra ziarulde la un chioșc de lângă debarcader și îi dădea bună dimineațavânzătorului.De fiecare dată când îl saluta pe vânzător, acesta nu răspundea și acestlucru s-a întâmplat timp de o săptămână. În cele din urmă l-am întrebat peTed de ce continuă să-l salute, de vreme ce el nu s-a deranjat să răspundă,nici măcar să-i arunce o privire.Ted a zâmbit și mi-a dat un răspuns simplu: „De ce ar trebui să las pealtcineva să decidă cum ar trebui să mă simt și cum ar trebui să mă port?”.2. Laudă și blamTotdeauna va exista critică. Aceia care vorbesc mult vor fi criticați. Aceiacare vorbesc puțin vor fi criticați, la fel și cei care nu vorbesc delocEra odată un om numit Atula. Cum el dorea să învețe mai mult despreDhamma, a mers să-l vadă pe Venerabilul Revata. Acesta era un om carevorbea foarte puțin, astfel că răspunsurile lui erau foarte scurte. Atula,nefiind mulțumit de scurtimea răspunsurilor Venerabilului Revata, a mersla Ven. Sariputta. El s-a plâns că Ven. Revata vorbește prea puțin și că nupoate înțelege Dhamma.După cum știm, Ven. Sariputta era chiar după Buddha în ceea ce priveșteînțelepciunea. Astfel, el explica Dhamma pe larg, cu înțelesuri adânci, astfelcă aproape l-a sufocat pe Atula. Din nou, plângându-se că Ven. SariputtaCursuri Buddhism236
  • 237. vorbește prea mult, Atula a mers la Ven. Ananda, care vorbea atât câttrebuie.În cel din urmă, Atula s-a apropiat de Buddha și s-a plâns chiar și de Ven.Ananda, care vorbește numai atât cât trebuie.„O, Atula! Într-adevăr, acesta e un obicei străvechi, nu doar din zilelenoastre:Ei îi critică pe cei care rămân tăcuți; îi critică pe cei care vorbesc mult;Îi critică pe cei care vorbesc cu moderație.Nu există nimeni în lume care nu este criticat.”~ Dhammapada 227 ~Și lauda și critica trebuie considerate ca făcând parte din desfășurarea viețiinoastre. Așa cum lauda poate eleva motivațiile noastre, ca și ego-ul nostru,tot așa critica poate lăsa urme adânci în inima noastră și ne poatedemoraliza.Din această cauză nu ne putem lăsa influențați de această pereche devânturi prea des. Trebuie reflectat în mod corect asupra cuvintelor auzite,asupra faptului dacă el vor aduce un beneficiu propriei persoane șicelorlalți. Altfel, ar trebui ignorate. Omul trebuie să învețe cum să asculte șisă accepte cuvintele care sunt Adevărate și Benefice.Odată Buddha a fost acuzat că ar fi lăsat o femeie gravidă, și anume peCincaya. Abordând situația în mod corespunzător, el a putut să odeconspire pe Cincaya, care doar și-a ascuns o pernă sub haine.Nu trebuie să fim descurajați de critică, de blam. Odată când Buddha amers într-un sat pentru a cerși de mâncare, sătenii au protestat că el ledezbină familiile. După această întâmplare, Ananda a cerut ca Buddha sămeargă în alt sat pentru a-și obține mâncarea zilnică. Însă Buddha l-aîntrebat ce s-ar întâmpla dacă și ceilalți săteni l-ar blama și ar refuza să leofere hrană? Vor alerga astfel pentru totdeauna?Trebuie să avem o încredere puternică în faptele noastre morale. Dacăcineva este corect, atunci nu trebuie să fie frică de faptul că ceilalți l-arputea critica.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1237
  • 238. 3. Faimă și defăimareFaima, renumele, înseamnă recunoaștere și respect.Destul de des există oameni care practică Dana doar pentru a obțineatenție. Ei vor face paradă de cât de greu a fost să pregătească felurile demâncare și cât de delicioase sunt ele. Ei doresc ca ceilalți să cunoascăabilitățile și specialitățile lor.De ce oamenii își schimbă casa și mașina odată ce au fost promovați într-opoziție mai înaltă? Există o nevoie, o reputație sau doresc doar să-și aratedistincția?Defăimarea, pe de altă parte, este un sentiment de obscuritate, lipsa derecunoașterii datorate, a nu fi cunoscut de nimeni.După ce a practicat meditația pentru mulți ani, un discipol a pretins faptulcă a atins iluminarea. Dar din cauză că nu putea declara în mod deschis„realizarea” sa, el și-a informat maestrul în mod indirect că de acum el estedeasupra celor opt condiționări lumești.Când maestrul i-a explicat cât de nebunești sunt afirmațiile lui, el s-asupărat: „Cum poți să spui așa ceva?”.„Vezi, te-ai supărat, așa că nu ești deasupra celor opt condiționări lumești”,a spus maestrul înainte ca el să mai poată rosti ceva.Uneori avem nevoie de aprobare în viață. Modul în care ne îmbrăcăm,modul în care arătăm etc. Ceea ce avem și ceea ce ne lipsește. Ne îngrijorămcă am putea fi criticați sau că am putea fi văzuți drept plini de contradicții.Fiți voi înșivă!4. Fericirea și suferințaReacțiile noastre sunt destul de previzibile. Suntem întotdeauna prinși devânturile vieții. Atunci când câștigăm suntem fericiți. Când suntem lăudațisuntem fericiți. Dar atunci când pierdem suntem supărați, la fel și atuncicând suntem criticați sau defăimați.Cursuri Buddhism238
  • 239. De fapt nu există nici o relație între câștig și fericire sau între pierdere șisupărare. Nu există nici o ecuație care să spună că dacă ai câștigat, atuncitrebuie să fii fericit, și dacă ai pierdut, trebuie să fii trist. Dacă ar fi existatașa ceva, atunci doctorii ar fi putut să găsească leacul la problemele vieții.Viața este ca un val. Ești împins și tras de valuri în permanență. Cât de binene putem echilibra? Trebuie să învățăm cum să răspundem, nu doar săreacționăm la situațiile vieții. Trebuie să învățăm cum să mergem pe val, nusă fim înghițiți de el.Atunci când ne cunoaștem valorile în mod corect, putem merge dincolo deval. Aduceți-vă aminte de povestea cu Ted și vânzătorul de ziare. De ce să-ilăsăm pe alții să decidă cum ar trebui să ne simțim și să acționăm? Nu vălăsați condiționați de vânturile vieții. Fericirea vine din interior, nu este oreacție mecanică de tipul „dacă am asta, atunci voi fi fericit”.Un alt exemplu clasic este întrebarea dacă vei culege fiecare măr dintr-uncopac. Bine înțeles că nu veți face așa, veți lua numai fructele care suntbune, nu și pe acelea putrede.Calmul, detașareaArta de a trăi nu înseamnă a fi imparțial, ci de a fi prezent în fiecaremoment.Era odată un general crud, care invada, omora și tortura populația orașeloratacate. Cei care doar auzeau de numele lui își părăseau satele și orașeleînainte ca armata să ajungă acolo.În una din campanii, când armata mărșăluia către un mic oraș,conducătorul acesteia a raportat că toți oamenii au părăsit orașul.Generalul a fost bucuros să audă acest lucru, dar totuși a ordonat soldațilorsă se asigure că nu este nimeni ascuns în oraș.Deodată s-a auzit dinspre poarta de sud: „Hei, este cineva aici!” Generaluls-a supărat auzind acest lucru și s-a grăbit către poarta de sud, gândindu-se: „poate că este un bătrân, sau o persoană foarte bolnavă care nu poate săse miște”.Ajungând în acel loc, al a văzut un pustnic bătrân, meditând. Generalul s-aapropiat și l-a întrebat: „știi cine sunt eu?” „Nu, nu știu”, a venit răspunsul.Partea a III-a - Nivel Intermediar 1239
  • 240. Generalul a ridicat vocea: „Sunt cunoscut drept omul care ți-ar putea tăiacapul fără ca nici măcar să clipească”Bătrânul pustnic a întrebat: „Atunci tu știi cine sunt eu?” Surprins,generalul a răspuns: „Nu, nu știu”. „Sunt cunoscut drept omul al cărui capar putea fi tăiat fără ca nici măcar să clipească”.Ultimul lucru pe care cineva îl poate face este să fie curajos până în cel dinurmă moment, dacă nu poate face nimic altceva pentru a schimba situația.Buddha ne învață doar două lucruri: despre suferință și despre sfârșitulacesteia. Medicamentul pentru terminarea suferinței este Nobila CaleOctuplă. Prima și cea mai importantă componentă a acestei căi esteÎnțelegerea corectă.Cineva ar putea uita toate lecțiile anterioare, dar nu și pe aceasta din urmă,întrucât cele anterioare sunt doar unelte care ne ajută în dobândireafericirii.Arătând către Lună„Iată....Nu priviți la deget - de ce este atât de lung sau scurt? De ce este atât desubțire sau atât de urât?Priviți la direcția către care arată degetul.”Schimbarea e minunată atunci când vine din interior.Întrebări1. „De ce eu?” este o formă de blam făcută de către persoana însăși.Cum vă descurcați cu ea?2. De ce schimbarea este minunată atunci când vine din interior?Cursuri Buddhism240
  • 241. PARTEA A IV-ANivel Intermediar 2
  • 242. Modulul 1LECȚII ȘI VALORI ALE DOCTRINEI KAMMAIntroducereDoctrina Kamma este o învățătură centrală a Buddhismului. Nu putempretinde că am înțeles Buddhismul dacă nu am înțeles doctrina Kamma.Obiectivul acestui curs este de a identifica:1. Ce putem învăța din lecțiile oferite de Legea Kamma;2. Care sunt valorile pe care le putem dezvolta în viață prinînțelegerea corectă a doctrinei Kamma.În acest curs metoda constă în prezentarea a opt lecții din Doctrina Kammași valorile corespunzătoare lor. De asemenea vom cita și unele Suttarelevante din Canonul Pali, pentru a îmbunătăți suportul fiecăreia din celeopt lecții.Definiții de bazăÎn principiu, Doctrina Kamma înseamnă Legea Acțiunii (Kamma) și aReacțiunii / Efectului (Vipaka). Nu ar exista nici un sens în cele PatruAdevăruri Nobile dacă nu ar exista Legea Kamma - Suferința și Cauzasuferinței, Sfârșitul suferinței și Calea care duce către sfârșitul suferinței.Într-adevăr cele Patru Adevăruri Nobile sunt manifestări ale Legii Kamma.„Suferința” reprezintă Vipaka pentru „Cauza Suferinței” (Kamma). Amerge pe „Calea care duce către sfârșitul suferinței” reprezintă Kamma, iar„Sfârșitul suferinței” este Vipaka.Legea Kamma nu este controlată de către Buddha, nici nu a fost creată decătre el. Fie că Buddha există sau nu, Doctrina Kamma există.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2243
  • 243. Cele 5 NiyamaÎn Simsapa Sutta (SN 56.31) Buddha îi întreabă pe discipolii lui cecuprinde o cantitate mai mare - frunzele din mâna lui sau frunzele caresunt în întreaga pădure. La această întrebare discipolii au răspuns căfrunzele din pădure sunt în număr mult mai mare. Apoi Buddha le-a spuscă ceea ce el i-a învățat este echivalent cu frunzele din mâna lui, comparativcu toate cunoștințele lui, care sunt ca frunzele din toată pădurea. În oricecaz, aceste cunoștințe sunt de ajuns pentru ca ei să practice și să atingăIluminarea.Kamma nu este singura lege pe baza căreia se conduce lumea. Există cinciOrdine Universale care guvernează lumea.1. Utu Niyama - ordinul fizic, anorganic - care guverneazăfenomenele fizice și chimice, cum ar fi cauzele vânturilor și aleploilor, natura căldurii etc.;2. Bija Niyama - ordinul fizic, organic - care guvernează aspectulbiologic și genetic, cum ar fi germenii, semințele, celulele etc.;3. Kamma Niyama - ordinul acțiunii și al rezultatului acesteia;4. Dhamma Niyama, ordinul normei, care guverneazăfenomenele naturale, cum ar fi gravitația, cutremurele etc.;5. Citta Niyama - ordinul minții, care guvernează proceseleconștiinței și forța minții în contextul puterilor psihice.~ Abhidhammavatara ~Astfel, devenirea unei ființe nu e cauzată numai de o singură lege, ci detoate cele cinci Ordine. Procesul de fertilizare a unui ovul necesită anumitecondiții și gandhaba - factorul viață - pentru a produce o nouă viață.Kamma poate să nu fie factorul dominant în fiecare eveniment și nu totul sedatorează aceste legi. De exemplu, dacă te arde soarele în timp ce te plimbipe plajă nu are nimic de-a face cu Kamma. Este rezultatul unei reacțiinaturale.Cursuri Buddhism244
  • 244. Cetana paccaya KammaIntenția sau volițiunea (cetana) condiționează Kamma. Acțiunile făcutefără nici o intenție nu vor avea un efect kammic; de exemplu dacă loviți dingreșeală o vază, iar aceasta cade de la geam omorând pe cineva când ajungejos. Acțiunea este făcute neintenționat, deci nicio Kamma nu va fi creată.O acțiune poate fi de patru feluri:1. Acțiune bună, morală, care este însoțită de auto-control și atențiacare discerne, făcută cu inima împăcată și plină de Blândețe-iubitoare, Compasiune, Liniște și Seninătate.2. Acțiune rea, imorală, care este asociată lăcomia, ura și iluzia.3. Un amestec de intenții bune și rele.4. O acțiune nici morală, nici imorală, de exemplu a face semn cumâna; pur și simplu un gest, care nu conține nici o intenție.LECȚIA 1: LECȚIA FAPTELOR (1)Aici, fapta se referă la acțiunea mentală, verbală și fizică.a. Dincolo de credință„Ceea ce practic, vă învăț și ceea ce vă învăț, practic.” - a spus Buddha.Buddhismul nu este o religie în care să ai credință, ci în care să trăiești.Deci un Buddhist este o persoană „care face”, nu una „care crede”.Buddhismul se bazează pe viață și astfel el poate fi practicat.„Dacă un lucru nu ar fi fost practic, nu l-aș fi menționat; exact ca frunzacopacului Simsapa”, a spus Buddha.Buddha nu a dorit ca noi doar să credem în Învățăturile lui, pentru căDhamma este „Ehipassiko” - „vino și vezi”. Nu există superstiții sauPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2245
  • 245. credințe rituale în Dhamma, întrucât o credință fără fond nu are nici ovaloare și nu face decât să inspire teamă, care împiedică progresul spiritual.Ultimul mesaj al lui Buddha - „Străduiți-vă înainte cu hărnicie” - dovedeștecă Dhamma nu este bazată pe credință ci pe fapte. Buddhismul vă cere săînțelegeți, nu să credeți. Dacă nu înțelegeți ceva, lăsați-o pe mai târziu;când condițiile vor fi bune, atunci veți fi capabil să înțelegeți Adevărul.b. Substanța înaintea FormeiSubstanță înseamnă acțiune semnificativă, plină de înțeles.Odată, unii guru religioși s-au plâns că Buddha le convertește discipolii.„Nu este în intenția mea să-i convertesc. Este de datoria mea să le spunceea ce este bun, moral și ceea ce este rău; doar de ei depinde decizia de aacționa corespunzător, într-o manieră care-i va duce la fericire și laeliberarea de suferință”, a răspuns Buddha.Acțiunile semnificative sunt acele fapte care sunt benefice, care nu pot fiblamate și care sunt lăudate de către înțelepți. Atunci când suntîntreprinse, ele conduc la fericirea proprie și a celorlalți. De asemenea, elesunt acțiuni care nu sunt motivate de lăcomie, ură și iluzie; care vin dininterior și nu din exterior; de exemplu cele 10 Kusala Kamma.„Nu privi la ceilalți, la ce au făcut sau nu au făcut, ci privește la tine, la cei aifăcut și mai ai de făcut.”~ Dhammapada 50 ~Întrebări1. De către ce este condiționată Kamma?2. Ce sunt faptele semnificative?Cursuri Buddhism246
  • 246. Modulul 2LECȚIA 1: LECȚIA FAPTELOR (2)c. Dincolo de formă„Nu ceea ce mănânci te face călugăr. Dacă ești ras în cap... îți pui o robă...sau mănânci doar o masă pe zi, nici asta nu te face călugăr. Ceea ce faci teface călugăr”~ Dhammapada 26 ~Trebuie să ne asociem cu o persoană nu din cauza culorii, a rasei, a genuluisau a credințelor, ci după faptele ei și după capacitatea de a se schimba și aprogresa.Atunci când o mașină care a fost condusă neglijent are un accident, pe cinedăm vina, pe șofer sau pe mașină?d. Dincolo de ritualuriBuddhiștii nu au ritualuri specifice pentru naștere, căsătorie sau moarte. Deasemenea nu există un cod specific pentru îmbrăcare sau pentru a mânca.Buddhismul pune accentul pe simțul responsabilității, al devoțiunii și alacțiunilor semnificative.„Lacrimile vărsate pe un mormânt sunt mai degrabă pentru cuvintele carenu au fost spuse și pentru lucrurile care nu au fost făcute.”În drumul său pe Calea de Mijloc, un Buddhist este încurajat să fie moderatși practic. Nu există penitențe în Buddhism. Nu mergând pe cărbuni încinșisau scăldându-ne în râu ne vom curăța de Kamma rea.Odată Socrate, din cauza unei tentații de moment, a vizitat un bordel. Dupăce și-a făcut treaba, a ieșit afară și s-a întâlnit cu învățătorul lui. Atunci s-adat repede câțiva pași înapoi, dar învățătorul l-a văzut și l-a întrebat de ce îieste frică să dea ochii cu el. Socrate a răspuns că din cauza a ceea ce a făcut.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2247
  • 247. „Socrate, dacă ți-ar fi fost teamă de la început, acea teamă te-ar fiîmpiedicat să o faci și apoi să te întâlnești cu mine”, a spus învățătorul.În Buddhism, acestea sunt numite Hiri și Ottapa, teama morală și rușineamorală. Un Buddhist ar trebui să caute moduri de prevenire, nu modul încare să aplice contramăsuri.e. Dincolo de castăBuddhismul nu face discriminări pe bază de castă, sex etc. Cineva nu esteun paria prin naștere, ci prin lucrurile pe care le face. Standardul de viață alcuiva este rezultatul propriilor lui fapte, fie dintr-o viață anterioară, fiechiar din viața prezentă. Dacă o persoană este leneșă, atunci mai târziu vatrebui să muncească ca un sclav pentru a supraviețui. Toată lumea areoportunitatea de a progresa și în viața lumească, și în cea spirituală.Iluminarea nu este numai pentru cei bogați, puternici și faimoși. Nicivârsta, sexul sau chiar a fi în stare animală, nu poate împiedica pe cineva săatingă Adevărul spiritual.f. Dincolo de misticismFericirea nu depinde de ceea ce spune astrologia, numerologia,chiromanția, sau Feng-Shui-ul. Deși unele din aceste predicții pot avea ooarecare acuratețe, ele pot de asemenea fi transformate de ceea ce spunem,facem sau gândim.Fericirea noastră ar trebui să fie guvernată de Nobila Cale Octuplă, careîncepe cu Înțelegerea Corectă. Calea însăși este bazată pe fapte. Nu există ocale numită Credința Corectă.Sonananda Sutta (DN 4)Calitățile unui Brahmin adevărat.Într-o zi discipolii unui Brahman vestit. Sonananda, i-au cerut acestuia să-lprovoace pe Buddha la o discuție religioasă. Fără prea mare tragere deinimă Sonananda a fost de acord din cauza presiunii discipolilor. Dar înCursuri Buddhism248
  • 248. adâncul inimii lui el știa că merge la o luptă deja pierdută; ar putea să-șipiardă toți discipolii dacă ar da greș.În ziua respectivă ei au mers în locul în care stătea Buddha; la fiecare pasînainte pe care-l făcea, se gândea că mai bine ar face doi pași înapoi.În mintea lui, se gândea cum ar avea loc discuția. Existau două posibilități.Fie mai întâi să-i pună el o întrebare lui Buddha, fie Buddha să-i pună oîntrebare lui. Dar dacă i-ar pune lui Buddha o întrebare prostească,oamenii ar râde de el. și dacă Buddha i-ar pune o întrebare foarte dificilă, lacare nu ar putea răspunde, oamenii tot ar râde de el. De aceea își dorea caBuddha să-i pună o întrebare simplă.Bine înțeles că Buddha a putut vedea ce era în mintea lui Sonananda, așa căi-a pus următoarea întrebare: „Sonananda, ce anume îl face pe un om să fieBrahman?”Sonananda a fost foarte fericit, întrucât el era cel mai informat asupraacestui subiect. Așa că a răspuns: „Pentru a fin un adevărat Brahman,cineva trebuie să aibă următoarele cinci calități:‣ să aibă părinții brahmani de șapte generații;‣ să arate bine dacă este bărbat și să fie frumoasă dacă este femeie;‣ să poată să recite Vedele în întregime;‣ să fie foarte moral;‣ să aibă înțelepciune.”„Bine ai grăit, Sonananda”, i-a spus Buddha, iar discipolii acestuia au fostfoarte bucuroși. „Ar putea una din aceste calități să lipsească și totușipersoana să poată fi numită Brahmin?” a mai întrebat Buddha.După ce s-a gândit câteva momente, Sonananda a răspuns: „Da, uneoricineva poate să nu arate foarte bine. Acest lucru poate fi omis, atât timp câtare celelalte patru calități.”Mulțimea, majoritatea fiind discipolii lui Sonananda începu să murmure șisă facă zgomot.„Ar mai putea un criteriu să fie înlăturat?!”„Da, uneori sunt de sânge amestecat...” Mulțimea începea să devinăneliniștită și îngrijorată.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2249
  • 249. „Sonanda repetă exact cuvintele lui Buddha!” exclamă cineva din mulțime.„Dar acum, ar mai putea fi omis un criteriu?”Înainte ca Sonanda să poată rosti un cuvânt, oamenii au strigat: „Nu,Sonanda! Nu ar trebui niciodată să spui aceleași vorbe ca și Buddha!”„Dacă există cineva printre voi care crede că este mai bun decât Sonanda,atunci să vină în față să vorbească, iar Sonanda să se retragă!”, a spusBuddha, iar mulțimea a rămas tăcută.„Foarte bine, liniștea înseamnă consimțire, deci voi vorbi. Da, se poateomite abilitatea de a recita toate Vedele. Pentru că ce înseamnă citireaVedelor atâta timp cât cineva este corect din punct de vedere moral și estedăruit cu înțelepciune?”, a răspuns Sonanda.„Pentru că înțelepciunea este purificată de către moralitate, iar moralitateade către înțelepciune: când una din ele există, atunci va exista și cealaltă.Omul moral are înțelepciune, iar cel înțelept are moralitate; combinațiadintre moralitate și înțelepciune este cel mai de preț lucru în lume. Tot așacum o mână o spală pe cealaltă, tot așa înțelepciunea este purificată demoralitate, iar această combinație reprezintă tot ceea ce poate fi mai depreț.”Astfel, a fi Brahmin nu are nici o legătură cu nașterea, aspectul saucunoașterea. Unul în care există adevăr, virtute, blândețe, reținere și auto-control, acela care s-a eliberat de contaminări și este înțelept - el este cuadevărat un Brahmin.~ Dhammapada ~Răspunsuri la modulul 11. Kamma este condiționată de cetana - intenția sau volițiuneamentală.2. Faptele semnificative, pline de înțeles, atunci când suntînfăptuite, conduc la fericirea propriei persoane, ca și a celorlalți.Ele sunt benefice, fără pată și lăudate de către cei înțelepți. Maimult decât orice, ele sunt lipsite de lăcomie, ură și înșelare.Cursuri Buddhism250
  • 250. Întrebări1. De către ce ar trebui să fie însoțită fericirea adevărată?2. Care ar trebui să fie adevăratele calități ale unui Brahman?Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2251
  • 251. Modulul 3LECȚIA 1: LECȚIA FAPTELOR (3)Vasala Sutta (Snp 1.7 Cel fără de castă)Odată Buddha mergea cerșind în Savarthi. Un Brahman pe numeAggikabharadvaja, văzându-l de departe, începu să strige la el: „Oprește-teacolo, cap-ras; oprește-te, ascet jalnic, oprește-te, paria, fără de castă!”.„Foarte interesant. Ce este un om fără de castă și ce-l face pe cineva unparia?”, a întrebat Buddha. Brahmanul nu a putut să răspundă.„Oricine este mânios, ranchiunos, rău și ipocrit, are vederi greșite și esteînșelător, acela este un paria.”„Oricine rănește o creatură vie, care nu are compasiune pentru toateființele, acela este cunoscut drept unul fără de castă.”„Acela care distruge sau asediază un sat sau un oraș și care este un opresornotoriu, este un om fără de castă.”„Oricare obține prin furt și jaf ceea ce nu i-a fost oferit și ceea ce este prețuitde alții, este cunoscut ca un om fără castă.”„Acela care având un împrumut făcut, când este solicitat să îl dea înapoispune: Nu am nici o datorie față de tine!, este o persoană fără castă.”„Acela care vorbește fără rost... spune neadevăruri... se comportă urât înprezența soțiilor celorlalți... nu-și sprijină părinții... este mânios cu părințiilui... îi învață pe alții lucruri fără nici o valoare... își ascunde faptele rele...este cunoscut ca un paria.”„Nu prin naștere devine cineva un paria, nu prin naștere devine unBrahman. Prin propriile acțiuni devine omul un paria, prin propriile acțiunidevine un Brahman.”Cursuri Buddhism252
  • 252. Vasettha Sutta (Snp 3.9)Era odată o neînțelegere între doi Brahmani tineri în legătură cu faptul cumpoate cineva deveni Brahman. Brahman Bharadvaja susținea că trebuie caambii părinți să fie Brahmani, cu o descendență pură de șapte generații.Brahman Vasettha avea o opinie diferită, susținând că trebuie să aibă oconduită virtuoasă și să fie înzestrat cu legăminte bune.Ei nu au reușit să se pună de acord, așa că s-au hotărât să meargă laBuddha pentru clarificare. „Există o dispută între noi, Gotama, în legăturăcu nașterea. Bharadvaja spune că cineva devine Brahman prin naștere, iareu spun că prin acțiune. Spune-ne nouă, celor care nu cunoaștem, pentru aputea cunoaște.”„Vă voi explica aceste lucruri. În conformitate cu Adevărul, există multespecii de ființe vii... de exemplu păsările, dăruite cu aripi, care călătoresc pecer. Atunci când ele se nasc, semnele lor distinctive le grupează pe diferitespecii de păsări. Ele nu sunt toate la fel; unele au ciocul lung, altele auciocul scurt; unele au coada lungă, unele o au scurtă; unele pot zbura, iaraltele nu...Gândiți-vă și la șerpi, la pești... atunci când se nasc sunt diferiți. Ei audiferite nume. Sunt pitoni, șerpi de mare, și multe alte tipuri.”Atunci când oamenii se nasc, ei se nasc toți la fel. Ei au doi ochi, douăurechi, un nas și așa mai departe. Ne naștem toți în același grup: HomoSapiens. Nu există diferențe reale între oameni, numai cele convenționale:unul este Italian, altul Chinez, Englez, African etc.Nu există printre oameni diferite specii; ei toți sunt la fel. Nu putemdiferenția niciodată o persoană prin naștere. Oamenii nu moștenesc ovarietate de caracteristici pe care celelalte creaturi le au. În cazuloamenilor, diferențele sunt numai de ordin convențional. Dacă aceastăființă umană va ajunge adult, va fi numit cu un anumit nume.Va fi numit meseriaș dacă își câștigă existența reparând tot soiul de lucruri,nu va fi numit Brahman. Va fi numit tâmplar dacă va lucra cu lemnul. Va finumit preot dacă se va ocupa de rituri și ritualuri.Va fi numit Brahman dacă nu posedă nimic și nu se agață de nimic. Acelacare într-adevăr a tăiat orice piedică, care nu mai tremură, care a mersdincolo de atașament, fără nici o opreliște, acela este numit Brahman. PePartea a IV-a - Nivel Intermediar 2253
  • 253. acela care este fără mânie, care are o conduită virtuoasă, eliberat de trufie șiaroganță, care este blând, pe el îl numesc Brahman.Oricine nu este agățat de plăcerile simțurilor, așa cum apa nu se prinde pefrunza de lotus, acela este un Brahman. Pe acela care înțelege sfârșitulpropriei suferințe, care a lăsat deoparte toate poverile, care nu mai esteîmpiedicat de nimic, pe el îl numesc Brahman.Nu ne naștem doctori, ingineri, profesori, avocați sau contabili. Este ceea cefacem, iar numele îl primim conform convențiilor. Suntem judecați dupăceea ce facem. Chiar și un Brahman își poate încălca preceptele.În Kalama Sutta Buddha ne sfătuiește să nu credem din respect față de opersoană sau datorită abilităților ei aparente. Atunci când Copacii Sala auînflorit în afara sezonului, Buddha le-a spus spiritelor Deva că nu acestaeste modul în care ele trebuie să-l respecte.Din nou, pentru a clarifica zarva împotriva lui Dhammarama, care nu l-avizitat pentru a-și arăta respectul față de Buddha, înainte de moarteaacestuia, el a spus: „Cel mai bun respect pe care îl pot oferi este să măasigur că voi atinge Iluminarea înainte de moartea lui Buddha.” Buddha aspus: „Într-adevăr, cel mai bun respect este să-mi prețuiți sfaturile și sămergeți pe calea pe care v-am arătat-o.”Acțiunea vorbește mai tare decât credința.Cinci mesajeÎn prima lecție, a faptelor, putem găsi cinci mesaje ale lui Buddha:1. Trăiește, nu crede.Trebuie să credem doar în acțiunile noastre, bune și morale.2. Teme-te numai de propriile acțiuni.Hiri & Ottappa - rușinea morală și teama morală trebuie să fie principiilecălăuzitoare pentru propriile acțiuni. Înțelepții nu se tem niciodată, numaicei nebuni au frică. Ei se tem doar de propriile lor fapte.Cursuri Buddhism254
  • 254. 3. Uitați și ignorați etichetele.Nu contează ceea ce spun alții, atât timp cât conduita noastră este corectă șimorală. Cineva nu trebuie să fie mânios sau prea încântat de cuvintelecelorlalți; dacă este așa atunci acea persoană nu va putea vedea adevărul înacele vorbe.4. Puterea faptelor.Actele meritorii se bazează pe faptele noastre. Suntem măsurați cu măsurafaptelor. Acțiunile bune, morale vor da naștere la rezultate bune, acțiunilerele, la rezultate rele. În cele mai multe cazuri există o combinație de faptebune și rele, iar acest lucru explică de ce există atâtea inegalități în lume.Dacă nu acționăm, nu vom obține nici un rezultat.5. Auto-respectul și auto-considerația.Să privim la noi înșine, la ceea ce am făcut sau mai avem încă de făcut noi,nu alții. Nu este nevoie să intrăm în competiție cu alții. Facem ceea ceputem, pentru că într-o zi, picătură cu picătură, vasul va fi plin.(Dhammapada 122). Trebuie să avem considerație pentru fiecare faptăbună pe care o facem, ea va purta puțină fericire, de care noi avem nevoie.Nu suntem la întrecere cu ceilalți. Trebuie să ne străduim să dăm ceea ce emai bun din noi, conform abilităților noastre.ValoriAtunci când înțelegem o lecție prin învățare, când am memorat-o și amanalizat-o, vom dobândi o anumită valoare din ea. Valorile nu pot fipracticate. Ele apar în mod automat din înțelegerea lecției. Pe scurt, dacăvaloarea nu apare, acest lucru înseamnă că nu ați înțeles lecția. Putețicultiva doar sămânța, nu și floarea. Nu este necesar să vă reamintițivalorile, pentru că atunci acest lucru va deveni prea academic. Trebuie doarsă practicați lecția.1. Înțelegerea corectăEa este fundamentală în Buddhism, întrucât astfel toate celelalte lucruriCorecte (Gândirea, Acțiunea, Vorbirea, Existența, Efortul, Concentrarea șiAtenția) din Nobila Cale Octuplă devin corecte.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2255
  • 255. 2. ObiectivitateaAvem tendința să devenim bazați pe valoare. Nu suntem distrași de culoare,gen, poziție, formă, întrucât acestea sunt doar convenții, nu sunt reale.Transcendem formele și vedem nu doar conținutul, ci întreg contextul.Devenim o persoană care posedă simplicitate și moderație. Viața nu ne maieste controlată de legături ritualiste și avem un simț al valorilor proprii.3. RecunoștințaReprezintă o bună memorie și o mulțumire pentru faptele bune care ni s-aufăcut. Trebuie să fim recunoscători față de noi înșine, ca și față de ceilalți.Devenim o persoană construită de noi, nu de influențele externe.4. Respectul pentru ValoriSuntem capabili să vedem calitățile dincolo de formă și nu suntem amăgițide aparențele exterioare. Există patru lucruri pe care cineva ar trebui să nule subestimeze și să le arate respectul:c. un prinț tânăr - într-o zi va deveni rege și poate te va condamna;d. un șarpe mic - el poate fi foarte veninos;e. un foc mic - el poate crește și arde întreaga pădure;f. un tânăr călugăr - acesta nu numai că va arde întreaga pădure,dar va distruge și rădăcinile, astfel încât nu va mai crește nimic înloc. El distruge rădăcinile răului - lăcomia, ura, iluziile, și devineo persoană Iluminată.5. PrioritățileÎncepem să renunțăm la „micile fericiri” pentru o fericire mai mare.Deciziile noastre devin mai înțelepte și mai pline de tact.6. Sensibilitatea moralăDevenim foarte conștienți de calitatea faptelor. Rușinea morală și teamamorală (hiri - ottapa) încep să fie din ce în ce mai pronunțate în acțiunile șipercepțiile noastre. Începem să ne dăm seama cum e să fii în pielea altora.Vocea conștiinței începe să ne îmbunătățească acțiunile.Cursuri Buddhism256
  • 256. Cu toate valorile arătate mai sus crescând în noi, începe dezvoltarea unuisentiment de pace în interiorul nostru.Concluzie„Nu fă altora ceea ce nu-ți place să ți se facă ție.”Răspunsuri la modulul 21. O fericire adevărată este însoțită de o Înțelegere Corectă.2. Printre calitățile adevărate ale unui Brahman sunt incluse:virtutea, rostirea numai a adevărului, a fi inofensiv și restrâns, a fieliberat de contaminări și înțelept.Întrebări1. De ce există inegalități în viață?2. Cum putem ști dacă am înțeles prima lecție a Doctrinei Kamma -Lecția faptelor?Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2257
  • 257. Modulul 4LECȚIA 2 - LECȚIA CONDIȚIONALITĂȚII (1)A doua lecție a Doctrinei Kamma nu este despre creație ci despre condiție.Să începem prin a înțelege lumea din jurul nostru.Există o școală de gândire care susține că există cauze, dar nu existăconsecințe, sau efecte. Orice am face acum, nu va produce un rezultat maitârziu.Altă școală susține că există un efect, dar nu există cauze. Orice ai fi acum,în prezent, este ceva predestinat. Dacă destinul tău este să fii sărac, nu poțischimba acest lucru și trebuie să trăiești așa. Ești creația unui anumit Zeu șitrebuie să trăiești o viață de supunere totală și automulțumire. Ei cred înefectul care se manifestă sub forma a ceea ce sunt ei acum, dar nu cred încauză, care este efortul pe care l-au făcut.Altă școală susține că nu există nicio cauză și niciun efect. Viața este unfenomen aleator, întâmplător. Nu întreba „de ce?”. Ei explică evenimenteledupă cum se întâmplă, așa cum o floare moare fără trecut, fără viitor, fărăacțiune, fără reacțiune.Apoi mai există viziunea eternalistă, care susține că orice am face acum seva materializa în viitor și va fi etern. Cu alte cuvinte, din cauza unui rău pecare-l facem acum, vom fi trimiși în iad pentru totdeauna, fără posibilitateade salvare odată ce porțile sunt închise. Există numai două dimensiuni:lumea de aici și lumea cealaltă, lumea de dincolo. La fel, dacă vei fi bun, veitrăi în paradis pentru totdeauna.În învățăturile lui Buddha, totul are o cauză și va produce un efect.Interacționăm în permanență în dimensiunea cauzei și a efectului. O cauzăpoate fi internă și efectul poate fi de asemenea intern, de exemplu negândim la ceva plăcut și ne simțim bine la acest gând. Cauza mai poate fiexternă și efectul extern, sau cauza internă și efectul extern. De asemeneamai există posibilitatea unei cauze externe și a efectului intern, de exemplucineva strigă la noi, iar noi ne supărăm.Cursuri Buddhism258
  • 258. Dacă totul are o cauză și un efect, atunci, cu un singur cuvânt, totul estecondiționat.După Cauză, așa și EfectulDe fiecare dată când stabilim o cauză, prin modul de gândire, vorbire sauacțiune, efectul se va manifesta.Copacii care cresc din semințe de măr vor produce mere, nu portocale.Dacă vom atinge un cablu conectat la rețeaua electrică, atunci indiferentdacă ești Creștin, Buddhist sau Musulman, te vei curenta.„Așa cum sunt semințele care au fost sădite, tot așa va fi și fructul cules. Celcare face fapte bune, va aduna fructe bune, cel care face rău, va culege rău.”Legea Kamma ne oferă o importantă consolare, și anume că orice am face(fapte bune) se va întoarce la noi. Atunci când stabilim o cauză, efectul vaapare, cu toate că uneori sunt necesare și alte cauze care să sprijine acestefect, pentru a-i oferi condițiile potrivite pentru a apărea. Nu putem ținesămânța de măr în mână și să sperăm că vom culege fructele. Trebuie s-opunem în pământ, s-o udăm, să adăugăm fertilizatori și așa mai departe.În sădirea sămânței progresului spiritual, nu putem doar să ne rugăm,sperând sau făcând promisiuni să atingem Iluminarea. Trebuie să muncimdin greu cultivându-ne mintea, fără să cerem imposibilul.Rezultatele depind de CondițiiLa fel de mult cum acțiunile noastre condiționează situația, la fel și situațiadată poate condiționa acțiunea.Chiar dacă am sădit sămânța, efectul poate apărea numai dacă și celelaltecondiții sunt prezente. Motivul pentru care aceste condiții nu sunt prezenteîl constituie existența unor alte cauze. Unele cauze pot sprijini o altă cauzăsă apară, în timp ce altele pot fi distructive sau pot submina o altă cauză.Unele chiar le neutralizează, făcându-le ne-operante.O analogie este pregătirea unei prăjituri. Depinzând de condițiile care aufost stabilite, rezultatul va fi fie o prăjitură arsă, fie una delicioasă. „O faptăPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2259
  • 259. rea comisă nu va avea un rezultat imediat, așa cum laptele nu se acreștedintr-o dată. Dar, mocnind, efectul îl urmează pe cel fără de minte la fel cafocul acoperit de cenușă.” - Dhammapada 71.Condiționările sunt dincolo de înțelegerea și controlul nostru. Nu toatesemințele de măr vor deveni mere. Depinde de anumite condiții carădăcinile să crească.La fel ca o lampă cu ulei; lumina se poate stinge fie datorită faptului că s-aterminat uleiul, fie din cauză că fitilul s-a ars complet. Sau și fitilul și uleiuls-au terminat simultan. Uneori aceasta se poate datora unor factori externi:o pală de vânt o poate stinge.Totul există într-o stare de condiționare. și nu toate condiționările potatinge starea de maturitate; ele nu parcurg un ciclu complet, de exemplu unnor care numai tună, fără a ploua. Condițiile nu favorizează ploaia, iar maitârziu norul se va risipi.Atunci când condițiile sunt cele potrivite, nu puteți face nimic pentru astopa cursul acțiunii. Atunci când anumite lucruri vi se întâmplă în viață,nu întrebați „de ce eu”, nici nu dați vina pe vreun zeu sau pe altcineva.„Nici în cer, nici în ocean, nici în peșterile munților, în orice loc de pepământ ai locui, nu poți scăpa de efectul propriilor cauze.” -Dhammapada 127. De exemplu, nu există nicio cale de a scăpa demoarte. Nu încercați să fugiți de ea.Atunci când suntem capabili să vedem realitatea, nu trebuie să fim supuși,ci trebuie să încercăm să schimbăm cât putem de mult. Atunci când nuputem face nimic, trebuie să acceptăm acel lucru, dar cu un sentiment deînțelegere, nu cu unul de resemnare.Rezultatul se poate datora condițiilor Kammice, sau se poate datora unorcondiții non-Kammice. Condițiile Kammice înseamnă să ne bazăm pe fapte,pe acțiuni. Rezultatele bune pot fi obținute muncind din greu, nu prinrugăciune.Condițiile non-Kammice înseamnă ceva extern, cum ar fi vremea, situațiapolitică, epidemii etc. Nu contează cât de bună este Kamma proprie;aceasta se va restrânge pentru a face loc pentru apariția unei Kamma rele.Dacă punem o linguriță de sare într-o cană și una într-un râu, gusturile vorfi diferite.Cursuri Buddhism260
  • 260. În Cula-kamma-vibhanga Sutta (MN 135), un student numit Subha aîntrebat: „Maestre Gotama, care este motivul, care este condiția, de ceinferioritatea și superioritatea sunt întâlnite printre oameni, în lume?Cineva poate întâlni oameni care trăiesc puțin și oameni care trăiesc mult,oameni bolnavi și sănătoși, urâți și frumoși, insignifianți sau cu o influențăputernică, săraci și bogați, oameni născuți în condiții mizere sau în condițiibune, oameni proști și oameni înțelepți. Care este motivul, care estecondiția, de ce superioritatea și inferioritatea sunt întâlnite printre oameni,în lume?”„Ființele sunt proprietarii acțiunilor lor, moștenitori ai kammelor lor. Câtdespre acțiunile lor, ele își au originea tot în acțiunile lor, sunt legate deacțiunilor anterioare. Au propriile acțiuni drept refugiu; acțiunile lor suntacelea care disting ființele în inferioare și superioare.Unii bărbați sau femei omoară ființe vii, sunt ucigași, violenți și fără demilă; după moarte ei vor renaște într-una din din stările rele. Dacă vorapare tot în stare umană, atunci, oriunde se vor naște, vor avea o viațăscurtă.Dar dacă ei renunțând la uciderea ființelor vii, se abțin de la a mai ucidealte ființe vii, dacă lasă deoparte bățul și cuțitul, sunt amabili și miloși,trăiesc plini de compasiune pentru bunăstarea tuturor ființelor vii; dupămoarte vor merge către o destinație fericită, într-o lume paradisiacă. Dacăse vor întoarce în lumea umană, vor avea o viață lungă.”„Tot așa sunt și aceia care cauzează răni, care rănesc ființele cu mâinilegoale sau cu bolovani, bețe sau cuțite; dacă nu se nasc într-o starenefericită, atunci vor fi bolnavi, oriunde ar renaște în lume. Dar dacă ei nurănesc pe nimeni .... se vor naște sănătoși.”„Aceia care arată mânie față de alte ființe vii, înclinați spre furie, care chiarși pentru un motiv banal sunt furioși, mânioși, prost dispuși, plini deresentimente, care arată un temperament rău, ură și supărare, dacă nurenasc într-o stare rea, nefericită, atunci vor fi urâți, oriunde ar renaște înlume. Dar dacă nu sunt mânioși ... vor renaște cu o înfățișare plăcută.”„Aceia care sunt invidioși, care poartă pică și invidie pentru câștigul altora,pentru onoarea, venerația, respectul și darurile făcute altora, dacă nu varenaște într-o stare nefericită, atunci vor fi insignifianți, oriunde ar renaștePartea a IV-a - Nivel Intermediar 2261
  • 261. în această lume. Dar dacă nu sunt invidioși ... vor renaște ca oameniinfluenți.”„Aceia care nu sunt generoși, care nu oferă hrană, băutură, îmbrăcămintesau adăpost călugărilor și brahamanilor, dacă nu vor renaște într-o starenefericită, atunci vor fi săraci, oriunde ar renaște în această lume. Dar dacăsunt generoși ... se vor naște ca oameni cu bunăstare.”„Aceia care sunt aspri și trufași, care nu-și arată respectul, care nu-ivenerează pe cei care merită, dacă nu vor renaște într-o stare nefericită,atunci se vor naște în condiții umile, mizere în această lume. Dar dacă suntsupuși și umili ... se vor naște ca oameni de condiție înaltă.”„Aceia care nu vizitează un om înțelept pentru a-l întreba ce este moral și cenu, dacă nu vor renaște într-o stare nefericită, atunci va fi slab la minte,oriunde ar renaște în această lume. Dar dacă ei caută adevărul ... se vornaște ca oameni înțelepți.Răspunsuri la modulul 31. Inegalitățile apar în viață pentru că noi suntem măsurați cumăsura faptelor noastre. De cele mai multe ori faptele noastreconțin într-o anumită măsură și lucruri morale și imorale.2. Atunci când valorile (Înțelegerea Corectă, Obiectivitatea,recunoștința, respectul pentru valori, înțelegerea priorităților șisensibilitatea morală) cresc în interiorul nostru, atunci știm căam înțeles prima lecție a Doctrinei Kamma - Lecția faptelor.Întrebări1. De ce uneori faptele bune nu dau naștere unor rezultate buneimediat?2. De ce aceeași acțiune făcută de doi buni prieteni dă rezultatediferite?Cursuri Buddhism262
  • 262. Modulul 5LECȚIA 2 - LECȚIA CONDIȚIONALITĂȚII (2)În Maha-kamma-vibhanga Sutta (MN 136), marea expunere a LegiiKamma, Buddha a răspuns întrebării de ce uneori există oameni care, deșiau o vedere corectă și au făcut o mulțime de fapte bune în viață, totuși dupăce mor renasc într-o destinație rea. Apoi, mai există și oamenii care au avutvederi greșite și au făcut multe lucruri rele, dar după moarte renasc într-odestinație bună.Trecutul influențează prezentul, iar trecutul împreună cu prezentulinfluențează viitorul. și astfel avem permutații ale tuturor condițiilor carevor da naștere unui anumit rezultat. Dar noi nu vom putea să ne vedemtrecutul în întregime, așa că nu putem prevedea viitorul în mod corect.Totul depinde de condiții. Atunci când condițiile sunt cele potrivite, se vaproduce un anumit efect.Uneori un act atât de simplu ca dăruirea unui lucru are intensități diferiteîn ceea ce privește intenția și acțiunile celui care face darul. Unii suntfericiți înainte, în timp ce alții obțin bucuria numai după întreprindereaactului de a oferi. Unii cred în faptul că a face bine înseamnă a primi bine,în timp ce alții cred că este o pierdere de timp. În timp ce unii doresc orăsplată lumească, alții aspiră către progresul spiritual.Cu atât de multe variabile ale unei simple fapte, nu ne putem imagina în cemod acestea vor condiționa diferitele rezultate care își vor face efectul maitârziu.Era odată un tânăr care lucra la recepția unui hotel. Într-o seară, când erade serviciu, ploua foarte tare. Un cuplu mai în vârstă, plini de apă, au intratși au cerut o cameră. Din păcate, toate camerele erau ocupate, iar tânărulle-a oferit camera lui: „Dacă nu vă deranjează, puteți sta în mica meacameră.”Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2263
  • 263. A doua zi, înainte de a pleca, cei doi i-au mulțumit pentru generozitate:„Dacă am avea vreodată propriul nostru hotel, te-am pune pe tinemanager.”După câțiva ani, tânărul a primit un plic cu o scrisoare prin care era invitatsă devină managerul unui hotel nou - actualul Ritz Hotel.Din nou trebuie să observăm că unele cauze pot sprijini alte cauze să apară,în timp ce altele pot submina sau distruge apariția altora. Unele chiar leneutralizează, făcându-le inefective.Saeyyaka Sutta (MN 141)În conversația dintre Buddha și Brahmanul Sala:„Care este cauza și care sunt condițiile conform cărora unele ființe, dupăterminarea corpului lor, după moarte, reapar într-o destinație nefericită,într-o stare rea? și care este cauza, care sunt condițiile ... după moartereapar într-o stare de fericire, într-un ținut paradisiac?”„Unei conduite care nu este în conformitate cu dhamma i se datoreazăfaptul că cineva reapare într-o stare nefericită și unei conduite înconformitate cu dhamma i se datorează faptul că cineva reapare într-o lumeparadisiacă.”„Care sunt conduitele care nu sunt în conformitate cu dhamma și care suntacelea în conformitate cu dhamma? Există 3 feluri de conduite ale corpului,4 feluri de conduite verbale și 3 feluri de conduite mentale, care nu sunt înconformitate cu dhamma - conduite incorecte.1. Uciderea ființelor vii, violența și lipsa de milă;2. A lua ceea ce nu ți-a fost oferit.3. Plăcerile simțurilor în exces și o conduită greșită în dorințelesexuale;4. A rosti neadevăruri și minciuni;5. A rosti cuvinte rele cu scopul de a bârfi și a rupe prietenii;Cursuri Buddhism264
  • 264. 6. A rosti vorbe aspre, care pot răni și care nu conduc laconcentrare;7. Convorbirile frivole sau zvonurile care nu au nici un rost;8. A râvni la proprietățile și bunăstarea altcuiva;9. A avea reavoință în mod intenționat, influențat de ură;10. Vederile greșite sau distorsionate.Invers, abandonarea conduitele incorecte arătate mai sus reprezintă oconduită corectă, în conformitate cu dhamma.”Rezultatele nu depind de credință ci de faptele noastre. Credințele de obiceiconțin elemente de teamă și favoruri: „Crede în mine și vei fi salvat, altfelvei fi condamnat la iad”.Rezultatul nu depinde de mărimea, ci mai degrabă de calitatea intenției.Mesaje1. Nimic nu iese din nimicDacă vrem ceva, atunci trebuie să muncim pentru acel ceva. Sănătate,bunăstare, prieteni, virtuți și înțelepciuni (Ang Nik 5) sunt „iubiri” de bazăale ființelor umane. Dar unii dintre noi le iubim atât de mult încât nerugăm, făgăduim, visăm, sperăm și chiar murim pentru ele. Aceste cincilucruri pot fi avute numai prin a face, a întreprinde ceva, nu prin a visa cuochii deschiși. Nu sperați de dragul speranței. În mod similar, meditația nureprezintă a spera la o stare de atenție, ci o stare activă de atenție. „Dacă arputea fi atinsă sperând, de ce v-aș mai învăța Dhamma?”, spunea Buddha.La fel este și pentru lucrurile negative. Să analizăm, de exemplu, ce estemânia. Similar unui foc, dacă adăugăm combustibil, acesta va crește și maimult. Aveți grijă de efectul de avalanșă. Aveți grijă de intențiile voastre,pentru că vor deveni gândurile voastre. Aveți grijă de gânduri, ele vordeveni cuvinte. Fiți atenți la cuvinte, ele vor deveni acțiuni. și fiți atenți laacțiuni pentru că vor deveni obiceiuri.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2265
  • 265. 2. Inegalitatea este măsuraDacă vom analiza permutările posibile din actul de a dărui, multipleleintensități și multiplele intenții de dinainte de act, din timpul și după actulde dăruire, va fi un miracol dacă vom ajunge la același rezultat. De aceea,nu trebuie să fiți invidioși sau mânioși pe sine sau pe ceilalți pentru ceea cealții au, iar voi nu aveți. Trebuie să înțelegem că sunt necesare condițiilepotrivite pentru a face diferența în viață. Datorită intensităților faptelornoastre, suntem condiționați în mod corespunzător.3. Nu faceți imposibilul.Din cauză că nu cunoaștem condiția, mulți dintre noi încercăm să facemimposibilul. Încercăm să înviem morții, ca și Kisa Gotami care și-a pierdutunicul fiu.A fost odată un om care i-a cerut lui Buddha să-l ajute pe tatăl său, care erarenăscut în iad, să se întoarcă înapoi în ținuturile fericite. Buddha a fost deacord și i-a cerut omului să arunce două ulcioare, unul cu miere și celălaltcu pietre, în râu. „Poți să faci pietrele din cel de-al doilea ulcior să se ridicela suprafață?”Acțiunile bune, ca mierea din primul ulcior, se vor ridica la suprafață, darnu și faptele rele, care sunt ca pietrele și vor sta la fundul râului (ținutulnefericit).4. Rostiți legea (condițiile).Înțelegând legea Kamma, ne putem canaliza energia pentru a ne face viațamai constructivă și mai plină de înțeles. Trebuie să evităm a ne disipaenergia făcând ceva nefolositor.Faceți ceva ce merită și folosiți din plin ceea ce aveți pentru a crea fericirepentru voi, ca și pentru ceilalți. Ne naștem cu o gură. Folosiți-o pentru aajunge la inima celorlalți, rostind numai ceea ce este adevărat, benefic șiplăcut urechii.5. Faceți bine de dragul binelui.Uneori putem fi calculați în a face bine, așteptând cele mai bune rezultate.Datoria noastră este de a uda planta, iar datoria ei este de a înflori. Lăsațirezultatele să apară atunci când condițiile sunt potrivite. Doar aspirațipentru ceea ce e mai bun, dar fiți pregătiți pentru ceea ce e mai rău.Cursuri Buddhism266
  • 266. 6. Fără greșeli, numai rezultate.Nu există pedepse, ci doar rezultate. Exact ca în procesul coacerii prăjiturii.Dacă iese arsă, este un eșec, o greșeală? Nu, este doar rezultatul unoranumite condiții, care nu au fost corecte. Poate că temperatura, sau poateingredientele nu au fost cele corecte.Trebuie să studiați din greu pentru un examen la care obțineți o distincțiedeosebită. Este un succes întâmplător? Sau este rezultatul muncii grele pecare ați depus-o?Răspunsuri la modulul 41. Câteodată faptele bune nu dau rezultate bune imediat din cauzăca trebuie să existe și condițiile potrivite pentru ca acestea săapară.2. Aceeași acțiune nu înseamnă neapărat aceeași intenție (cetana),iar Kamma include acțiunea, vorbirea și gândul. Astfel, volițiunidiferite vor da naștere la rezultate diferite.Întrebări1. Dacă trecutul a influențat prezentul, ce influențează viitorul?2. De ce nu trebuie să fim supărați când oamenii nu ne trateazăcorect?Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2267
  • 267. Modulul 6LECȚIA 2 - LECȚIA CONDIȚIONALITĂȚII (3)Valoarea 1: Încrederea (Saddha)Fără credință oarbăPe măsură ce începem să avem înțelegere corectă, „după cum este cauza,așa va fi și rezultatul”, adică vom începe să ne dezvoltăm calitatea uneiconvingeri ferme și nu credința oarbă, calitate bazată pe fapte. Este oconsolare cunoașterea faptului că orice am face în viață, se va întoarceînapoi la noi. Nu ne facem griji despre când se va întâmpla acest lucru. Lafel ca și un bumerang, dacă îl aruncăm corect, atunci în mod sigur, fără nicio îndoială, el va reveni la noi.Convingerea este aceea care ne motivează să ne comportăm tot mai bine înfiecare zi, din cauză că știm că este datoria noastră să udăm floarea, iardatoria florii este de a crește. Încet-încet, pe măsură ce acumulăm toatefaptele mari, suntem tot mai siguri că vom culege fructele succesului.Venerabilul Sariputta, într-o viață anterioară, a văzut înțelepciunea unuidiscipol șef al unui Buddha și și-a dorit să fie și el la fel. L-a întrebat pe acelBuddha cum ar putea obține acest lucru. Buddha a răspuns: „Stabileștecondițiile corecte, și vei obține aceasta.” Apoi, cu un sentiment desiguranță, el s-a străduit să-și îndeplinească aspirația. Nu a fost nici un felde favor atunci când Buddha l-a desemnat pe Venerabilul Sariputta dreptDiscipol șef al lui.Să-l luăm drept exemplu pe Thomas Edison, care a inventat becul electric.Oare de câte ori a experimentat el până a obținut un rezultat bun? În modsigur, nu o singură dată, nici de zece sau măcar o sută de ori. Se spune că aîncercat de 20.000 de ori. Oamenii l-au întrebat ce a câștigat din faptul că aîncercat de atât de multe ori. El a răspuns: „Am câștigat cunoaștereafaptului că există 20.000 de moduri în care nu merge, și m-am apropiatastfel mai mult de obiectivul meu.”.Cursuri Buddhism268
  • 268. Certitudinea, încrederea, este ca vârful unui aisberg. Atunci cândîncrederea iese la suprafață, toate celelalte calități mentale - efortul,atenția, concentrarea și înțelepciunea sunt de asemenea prezente. Bazaunei stupa Buddhiste o reprezintă nobila calitate a încrederii. Astfel,celelalte calități nobile pot fi construite pe fundația saddha.AdevărulAbraham Lincoln a spus faimoasele cuvinte: „Să avem încredere căCorectitudinea crează Putere. și cu această credință să îndrăznim a ne facedatoria până la sfârșit, așa cum o înțelegem.” Ce este Corect? Bine înțeles căfaptele trebuie să fie corecte.Încrederea (saddha) trebuie considerată nu ca fiind credință, ci proveninddin fapte și înțelegerea corectă a ceea ce este Adevărul.Încrederea„Fiți o insulă pentru voi înșivă” a spus Buddha. Încrederea nu ar trebuiplasată în exterior, ci în interiorul acțiunii voastre corecte. Atunci când aiîncredere într-o persoană, ai de fapt încredere în faptele acelei persoane.Amintiți-vă de bumerangul care se va întoarce cu siguranță, dacă estearuncat corect.Valoarea 2: Calmul interiorCalmul interior reprezintă o echilibrare perfectă, de nezdruncinat a minții,care își are rădăcinile în pătrunderea înțelesurilor. Este o menținere activăîntr-o stare de echilibru prin păstrarea imparțialității față de valurile vieții.Kalil Gibran spune că acest calm interior trebuie să fie precum ceasulbunicului: „tic-tac, tic-tac ...”, în mod constant, indiferent de ceea ce seîntâmplă afară. Dacă afară este o furtună puternică, ceasul nu va ticăi mairepede.Înțelegând lecția condiționalității, devenim mai încrezători și practicămmai mult calmul interior în activitățile noastre. Cunoaștem faptul că fiecarePartea a IV-a - Nivel Intermediar 2269
  • 269. acțiune va da naștere unui rezultat, la fel cum picătură cu picătură, vasul vafi plin.Atunci când tăiem un copac cu toporul, nu ultima lovitură este cea caredoboară copacul, ci fiecare lovitură, inclusiv ultima fac împreună acestlucru. Fiind consecvenți în faptele noastre, stabilim și îmbunătățimcondițiile potrivite pentru ca faptele bune să apară.Un sentiment nezdruncinat de angajare„Dacă un om are nevoie de ajutorul tău, o vei face?” - a fost o întrebare pusălui bodhisatta înainte de a deveni Buddha. „Da, o voi face, chiar dacădrumul ar fi plin cu păduri de bambuși și m-aș târâi dacă n-aș putea mergeîn picioare.”Aceasta este o angajare, o hotărâre de nezdruncinat a lui Buddha, care afost dovedită prin faptul că l-a învățat pe Subbhada chiar înainte de a muri.El a călătorit tot drumul până la Kusinara, timp de trei luni, doar din cauzăcă exista o ființă care avea potențialul de a deveni iluminată.Pacea sufleteascăCalmul interior este o valoare, o calitate care se naște din înțelegereafaptului că, condițiile trebuie să se afle la locul potrivit. Liniștea, paceasufletească este ca țăranii care așteaptă ca recolta să rodească. Iarcâteodată, dacă nu obțin atât de mult pe cât au sperat, ei vor munci iar dingreu și vor da tot ceea ce au mai bun pentru următoarea recoltă. Ei nu vorrenunța, nici nu-și vor schimba meseria.Cât de multe planuri ne facem pentru viață, tot atâtea își face și viața pentrunoi. Eșecul nu înseamnă a cădea, ci a rămâne jos. Ne putem ridica din noudacă vom munci mai mult și nu vom renunța.AutocontrolulUneori putem fi foarte aspri sau irascibili. Trebuie să fim așezați și s-o luămmai ușor. Se pare că ne schimbăm direcția foarte ușor, numai la un cuvântCursuri Buddhism270
  • 270. sau la un comentariu al altora. Odată cu înțelegerea legii condiționalitățiiîncepem să avem mai mult autocontrol, chiar atunci când suntemamenințați de alții.ModerațiaValoarea calmului interior vă va face să fiți o persoană simplă. Moderația,prin evitarea celor două extreme, o îngăduință prea mare sau o asceză preaputernică, va pava calea dezvoltării atenției. Pe măsură ce ne străduim totmai mult, cu hărnicie, trebuie să respectăm moderația în acțiunile noastre,în vorbire și în gândire.După ce Buddha a murit (maha-pari-nibbana), pentru ca VenerabilulAnanda să poată participa la primul Conciliu Buddhist, trebuia să fie unarhat. El a meditat cu stăruință până în noapte dinaintea Conciliului, darnu exista nici un semn că ar putea atinge starea de arhat. În cele din urmăel s-a hotărât să se odihnească puțin și să continue mai târziu. Pe când eragata să se întindă, cu mintea liniștită, el a obținut dintr-o dată iluminarea.Trebuie să învățăm cum să fim proprii noștri stăpâni. Trebuie să știm cândsă forțăm și când să ne relaxăm. Dacă mergem prea repede, trebuie să știmcum să încetinim. Dacă deviem de la drum, trebuie să știm cum neîntoarcem la drumul drept. Dacă suntem prea lenți, trebuie să mai forțăm.Dacă stăm pe loc, trebuie să pornim și așa mai departe.Bazându-vă pe condițiile, situația și capacitățile voastre, acționați înconsecință. Păstrând o conduită corectă (sila) prin moderație vom obținestarea în care nu avem nici o remușcare. Iar acest lucru va face să aparăliniștea și înțelepciunea.ConcluzieCertitudinea este începutul, iar calmul interior este sfârșitul. Un echilibruîntre siguranță și calm vă va ajuta să treceți prin furtunile plăcerilorsimțurilor, ale urii și iluziei.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2271
  • 271. Înțelegând această a doua lecție, a condiționalității, aceste două valori sevor deschide în viața voastră. Nu vă va fi frică să vă întâlniți cu poliția,știind că nu ați făcut nimic rău.Aveți credință în voi înșivă și în faptele voastre, nu într-un Zeu. Kammaeste prietena voastră; Kamma reprezintă și părinții, rudele și învățătorii. Înambele lecții am învățat că dacă ar fi doar fapte, fără condiții, care ar mai fimotivația de a trăi? Dacă lumea ar fi creată și sortită a fi într-un anume fel,care ar mai fi rostul de a trăi corect?Reamintiți-vă tot timpul că rezultatul faptului de a-i iubi pe alții este că voiînșivă sunteți fericiți, și nu a aștepta ca ceilalți să vă întoarcă dragostea.Dacă evităm o cauză, vom evita de asemenea și efectul. Dacă nu dorim odestinație nefericită, nu trebuie să comitem acte rele.Binele dă naștere la bine, răul dă naștere la rău; un amestec de bine și răuva da naștere unor rezultate și bune și rele (nu se vor anula unul pe altul),iar nici bine, nici rău nu va da naștere nici unui rezultat.Răspunsuri la Modulul 51. În timp ce trecutul influențează prezentul, prezentul împreună cutrecutul influențează viitorul.2. Nu trebuie să ne supărăm cu ușurință atunci când alții nu netratează bine, din cauză că inegalitatea reprezintă măsuralucrurilor și nimic nu iese din nimic.Întrebări1. Care sunt cele patru calități mentale care apar atunci când nedezvoltăm pe deplin certitudinea (saddha)?2. De ce Certitudinea este începutul, iar calmul interior estesfârșitul?Cursuri Buddhism272
  • 272. Modulul 7LECȚIA 3 - LECȚIA PROPRIETĂȚIIBuddhismul pune accent pe „proprietate”, și nu pe „dependență” sau pecultul unui obiect extern. Noi nu moștenim Kamma nici de la părințiinoștri, nici din genele noastre, nici din rasă sau clan.Semeni și CulegiOrice am face, în cele din urmă se va întoarce la noi. Se poate să uitămfaptele, dar faptele nu ne vor uita niciodată pe noi. Atunci când condițiilesunt potrivite, faptele, fie ele rele sau bune, se vor întoarce pentru a-și găsiproprietarul.Mintea este aceea care produce toate stările, toate fenomenele. Toate suntcreate de către minte. După cum gândești, tot așa vei acționa. Iar rezultatulte va urmări la fel ca umbra de care nu te poți despărți niciodată(Dhammapada 1).Din cauza faptului că nu putem sesiza relația de proprietate devenim atâtde dezamăgiți atunci când acțiunile noastre nu ne duc imediat la rezultatuldorit. Începem să renunțăm și nu ne mai pasă de rezultatul faptelornoastre.Dacă putem vedea relația de proprietate, atunci nu ne vom mai simțimarginalizați de vorbele altora, pentru că știm că la timpul potrivit, atuncicând condițiile vor permite, faptele se vor întoarce la noi. Amintiți-vă căfaptele își pot „recunoaște” proprietarul și se vor întoarce la acesta în celedin urmă.Priviți florile care înfloresc într-un colț al grădinii. Lor nu le pasă dacă leadmiră cineva sau nu. Ele continuă să fie înflorite în fiecare zi, indiferentdacă le veți observa. Ele doar fac ceea ce trebuie să facă și sunt mândre deacest lucru.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2273
  • 273. Nu vă îngrijorați de rezultate. Mulți dintre noi suntem preocupați decreditul pe care-l avem în fața altora. Totdeauna vrem să fim în competițiecu ceilalți. Legea Kamma este foarte dreaptă. Orice ați face, se va întoarce lavoi. Nu contează dacă vă amintiți sau nu, dacă ați făcut ceva în modintenționat sau din glumă, sau oricum altcumva, acel lucru se va întoarce lavoi.Deci nu priviți cu ușurință faptele. Nu există loc în această lume unde săputeți scăpa de rezultatele legii Kamma. Vă vor urmări oriunde vă veți aflaîn Samsara.Factorul timp este acela care complică lucrurile și ne poate înșela în ceea ceprivește Kamma. Este o chestiune de timp momentul în care rezultatele vorapărea. Acest moment poate fi imediat, chiar în viața actuală, sau poate fi înviața următoare sau peste un număr mare de vieți.Considerați drept exemplu cazul lui Angulimala, care a omorât atât demulți oameni. Deși în cele din urmă el a realizat că făcea ceva rău și s-aîntors din acel drum greșit, el a avut o moarte crudă. Umbra l-a ajuns dinurmă; el a fost lovit de moarte cu toate că era un iluminat.Orice v-ar face niște oameni răi, nu le faceți și voi la fel. Ceea ce faci, aceeavei culege. Dacă ei fac un rău, rău vor culege.Din cauza ignoranței nu ne-am comportat într-un mod nobil, în ceea ceprivește faptele, vorbele și gândurile. Faptele noastre rele nu au fost făcutede către părinții noștri, frați, rege sau deva, ci numai de către noi înșine.Fructul extazului sau al suferinței va fi experimentat numai de cătreproprietarul faptelor, nu și de către altcineva. Nu dați vina pe alții sau peDumnezeu că tocmai vouă vi s-a întâmplat un anumit lucru.Dacă pe mâna voastră nu există nici o tăietură, atunci nici o otravă nu văpoate face rău. (Dhammapada, 124)Ceea ce este făcut nu mai poate fi retrasNu putem întoarce timpul. Nu contează dacă ești sărac sau bogat, dacă eștiblând sau bun, dacă ești un sfânt sau ești iluminat, rezultatul tot se vaîntoarce la proprietarul lui.Cursuri Buddhism274
  • 274. Chiar și pe Buddha l-a afectat Kamma lui proprie. A existat un moment datcând a fost acuzat că a lăsat-o însărcinată pe Cincaya, iar altă dată el a fostrănit de o piatră aruncată de pe o faleză de către Devadatta. Atât timp câtbinele se manifestă, răul se va manifesta și el.Proprietatea nu înseamnă egoism. Atunci când ne ajutăm pe noi înșine, îiajutăm și pe ceilalți, iar atunci când îi ajutăm pe ceilalți ne ajutăm de fapt șipe noi înșine. La fel a fost și în cazul lui Buddha; iluminarea lui, pe lângăfaptul că a fost o achiziție proprie, personală, pentru el însuși, a însemnatfoarte mult și pentru lumea întreagă. Acest tip de proprietate înseamnă deasemenea și responsabilitatea noastră pentru o viață armonioasă însocietate și în mediul în care trăim. Faptele noastre îi vor afecta și peceilalți. Găsiți un echilibru între aceste lucruri. A te ajuta pe tine însuțiînseamnă și a-i ajuta pe ceilalți.Mesaje1. Nu poți lua nimic cu tine, cu excepția propriilor fapteA fost odată un om care a auzit de un mare maestru care trăia într-omănăstire importantă. El a călătorit câteva mii de mile pentru a se întâlnicu acest mare maestru. Cu desaga în spate, el a ajuns în cele din urmă lamănăstire. Ajuns acolo, a întrebat cum poate ajunge la marele maestru.După ce i s-a arătat calea către camera maestrului, care era în vârfulclădirii, el a mers și a ciocănit la ușa acelei camere. Din spatele ușii s-a auzito voce: „Da, intră, te rog.”El a împins ușa și, spre surpriza lui, nu se afla nimic în cameră, în afaraunui pat mic, o măsuță și o noptieră. „Tu ești maestrul?” - „Da, eu sunt.”„Este aceasta camera ta?” - „Da, asta este” - „Dar de ce este atât de goală,atât de simplă?”Zâmbind, maestrul a răspuns calm, arătând către desaga lui: „Tot așa esteși în cazul tău.” - „Cum te poți compara tu cu mine? Eu sunt doar uncălător, sunt doar în trecere pe aici.” - „La fel și eu, sunt doar în trecere.Acest loc nu este al meu. De ce ar trebui să car mai multe după mine?”Cu cât avem mai multe, cu atât mai multe griji și dureri de cap vom avea.Un călugăr deține numai două seturi de robe. Ei nu trebuie să se gândeascăPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2275
  • 275. la ce vor purta mâine. Reflectați la acest lucru gândindu-vă cât timp vă ia săvă decideți cu ce vă veți îmbrăca.Nu aducem nimic în această lume și, le fel, nu putem lua nimic cu noi înviața următoare. Singurele lucruri care rămân sunt faptele noastre. Deciaveți mare grijă și fiți foarte atenți la acțiunile voastre.Teama nu apare niciodată în cei înțelepți, numai în cei nebuni. Dacăînțeleptul s-ar teme vreodată, el nu s-ar teme decât de propriile lui fapte.Orice ai avea, trebuie să dăruiești, din cauză că dacă nu poți dărui ceva,atunci nu posezi acel lucru. El te posedă pe tine.Era odată un om foarte bogat, dar foarte egoist și zgârcit. El nu se întâlneacu alții, temându-se că aceștia îi vor cere donații. Ușa lui era tot timpulînchisă. Tot atunci mai trăia și un înțelept, care s-a gândit că zgârcitului i s-ar putea da o lecție.Așa că, într-o bună zi, el a ciocănit la ușa bogătașului. Înspăimântat că arputea fi cineva care cere ceva, acesta a întrebat: „Cine e?” „Am auzit că eștiun înțelept care-mi poate răspunde la niște întrebări”. Cum nu i-a fostcerută nici o donație, zgârcitul a deschis ușa.„Am două întrebări. Mai întâi, dacă s-ar naște în această lume un copil cutoate degetele la mâini, dar care n-ar putea strânge pumnul, ar fi acestanormal și ar putea fi fericit?” - „Prostule, bine înțeles că nu este normal șinu ar putea fi fericit.”„Înțeleg. Următoarea întrebare este: dacă acel copil ar avea toate degeteleintacte, dar ambii pumni încleștați, ar fi el normal și ar putea trăi fericit?” -„Omule nebun, bine înțeles că nu este normal și nu ar putea fi fericit.”„Da, așa e. Dar în această lume există astfel de oameni”, a spus înțeleptul,după care a plecat.Răspunsuri la Modulul 61. Cele patru calități mentale care vor apărea atunci când nedezvoltăm pe deplin certitudinea - Saddha, sunt Efortul Corect,Atenția, Concentrarea și Înțelepciunea.Cursuri Buddhism276
  • 276. 2. Atunci când certitudinea este stabilită prin Înțelegerea Corectă aAdevărului așa cum este el - Kamma condiționează rezultatele -atunci începem să fim moderați și pașnici în acțiunile, vorbele șigândurile noastre; și astfel nu vom mai fi ușor influențabili deschimbările vieții. Deci Calmul apare după Certitudine.Întrebări1. Pot copiii noștri moșteni faptele noastre greșite?2. Care este singura avere pe care o deținem cu adevărat?Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2277
  • 277. Modulul 8LECȚIA 3 - LECȚIA PROPRIETĂȚII (2)2. Bogăția ta constă în Acțiunile taleCare este fericirea unui laic? În A.N. 4.62, Anana Sutta, se spune că aceastaeste fericirea care provine din:‣ Câștigul din muncă, sau a avea;‣ A cheltui sau a folosi averea proprie;‣ A nu cheltui mai mult decât îți poți permite, deci a fi lipsit dedatorii;‣ A nu putea fi blamat de nimeni.Ce ar putea fi de blamat? Acțiunile noastre se pot clasifica în patrucategorii: cele bune pe care le-am înfăptuit deja, cele bune pe care nu le-amînfăptuit încă, cele rele pe care le-am făcut și cele rele pe care le-am evitat.Dintre aceste acțiuni, cele care ne pot face fericiți sunt cele bune pe care le-am făcut și cele rele pe care le-am evitat.„Evită răul, fă binele și purifică-ți mintea”A fi fără pată, a nu putea fi blamat de către nimeni, aceasta este singurabogăție, singura avere care ne inundă în momentul morții. Este singurulleac care absoarbe suferința, teama și grija de moarte. Este singurul șiultimul lucru pe care îl deținem cu adevărat. Viața ar fi goală și lipsită desens fără el.Într-o altă ocazie, Buddha i-a oferit fiului său, Rahula, aceste șapte bogății,atunci când aceste și-a cerut moștenirea:1. Încrederea;2. Virtuțile;3. Generozitatea;4. Cunoașterea;5. Rușinea morală;Cursuri Buddhism278
  • 278. 6. Teama morală;7. Înțelepciunea.Acestea reprezintă bogăția pe care o putem lua în următoarea existență sauviață.3. Privește-te pe tine însuți; nu te uita la alțiiNu ar trebui să numărăm binecuvântările celorlalți și să uităm de alenoastre. Nu fiți ca acel cowboy care-și numără herghelia călărind, dar uităsă numere calul pe care stă.Vedeți ceea ce au oamenii bun, nu doar punctele lor rele. Priviți la ceea ceați făcut sau ați lăsat nefăcut voi înșivă, nu ceilalți.Este ușor să vezi faptele rele ale celorlalți și nu pe cele proprii. De aceea estenecesar să reflectăm în mod constant la propriile noastre fapte, amintindu-ni-le permanent; este necesar să privim la către ceea ce putem face și nunumai la ceea ce nu putem face.4. Nu te blama pe tine însuți, nu-i blama pe ceilalțiÎn viață, mulți dintre noi avem o grămadă de regrete și remușcări. Blamămdeciziile pe care le-am luat și care i-au făcut pe alții să sufere. De asemeneaîi blamăm pe alții care ne-au produsă nouă suferință.Atât timp cât acționăm cu înțelepciune și în mod corect, nu trebuie să nesimțim prost atunci când faptele iau o turnură nefavorabilă sau cauzeazăinsatisfacții altora. În mod similar, atunci când alții ne fac nouă ceva rău,trebuie să considerăm acest lucru la modul pozitiv, înțelegând că acțiunilerele vor produce un efect rău.Averile care s-au dus nu mai pot fi întoarse. Fiecare greșeală este o lecție pecare o învățăm și pe care trebuie să ne asigurăm că nu o vom mai repeta.Totdeauna există un mâine. Așa cum noi avem Kamma noastră proprie carene însoțește permanent, tot așa o au și ceilalți. Trebuie să știm cum să neînvățăm lecția din fiecare greșeală pe care o facem.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2279
  • 279. 5. Nu te răzbuna, dar luptăDacă oamenii strigă la noi și ne ocărăsc, nu trebuie să ne răzbunăm,strigând și spunând vorbe grele la rândul nostru. Ceea ce oamenii fac, aceeavor avea. Ceea ce facem noi, aceea vom avea. Deja este o prostie ca un ommânios să arunce cu „balega de vacă” în noi. O prostie și mai mare ar fi canoi să luăm balega și să o aruncăm înapoi, murdărindu-ne astfel mâinile.Odată o persoană l-a invitat pe Buddha acasă la ea pentru Dana. Motivulpentru care l-a invitat a fost acela de a-l ocărî și de a-i spune vorbe grele.Așa că după masă, omul a început să strige la Buddha. Buddha a așteptattăcut până când omul s-a liniștit, apoi l-a întrebat: „Ai terminat?” - „Da, amterminat”, a răspuns acesta.„Acum, dacă ai fi gătit o mâncare delicioasă și i-ai fi oferit-o unui bunprieten, iar acesta n-ar fi mâncat-o, ce s-ar fi întâmplat cu acea mâncaredelicioasă?” - „Aș fi mâncat-o eu însumi”, a spus omul.„Exact. Toate cuvintele pe care mi le-ai aruncat în față, eu nu le accept, așacă ți le poți lua pe toate înapoi.”Dacă punem cuiva întrebarea: „Te vei înfuria?”, am putea obține răspunsurica: „Poate”, „Depinde”, sau chiar „Da, mă voi înfuria”. Dar dacă amreformula întrebarea astfel: „Trebuie să te înfurii?”, atunci în mod sigurrăspunsul va fi: „Nu, nu trebuie să mă înfurii”.„Am auzit că tu nu ucizi.” - „Da, așa e, nu ucid; mă abțin de la a ucide,conform preceptelor.”„Dar am auzit că și ucizi” - „Bine-nțeles că ucid, ucid ura, lăcomia și deasemenea ignoranța”, a răspuns Buddha.Trebuie să luptăm având drept armă înțelepciunea, și nu sabia sau focul. Deunde vine suferința? În Rohitassa Sutta (A.N. 4.45), Buddha a spus: „Înacest corp de-un stânjen se găsește suferința, cauza, sfârșitul și calea cătresfârșitul suferinței”.Adevărata suferință nu este creată de alții, ci de către noi înșine. Atuncicând suntem supărați, acesta este un indiciu al faptului că unul sau maimulte circuite ale Nobilei Căi Octuple este încurcat. Trebuie să știm cum sărezolvăm situația cu înțelepciune.Cursuri Buddhism280
  • 280. Încercați să fiți ca acea „mânie” scrisă pe apă, sau pe nisipul plajei, și nu pestâncă.6. Fiți cel mai bun prieten al vostruCe ar putea să facă cel mai bun prieten pentru voi? În cel mai bun caz poatesă vă facă fericiți, să pună un zâmbet pe fețele voastre, să vă țină companie,să vă asculte, să fie acolo pentru voi, să vă laude și să vă protejeze. Dar cealtceva ar mai putea face?Bine înțeles, dacă ați avea un prieten spiritual, acesta ar putea fi o întruparea credinței, a virtuților, a generozității, cunoașterii și înțelepciunii. Dar,dacă sunteți ca o linguriță într-o ceașcă cu miere și niciodată nu o gustați,atunci nu are nici un rost. și oricine poate fi atât de norocos ca să aibă unprieten spiritual?Fiți propriul vostru bun prieten și permiteți Dhammei să fie parte dinaceastă prietenie. La sfârșitul zilei fericirea va fi numai cu voi și numaipentru voi. Trebuie să facem acest lucru pentru a simți diferența.„Atunci când te naști, mama îți este cel mai bun prieten.Când înveți, colegul îți este cel mai bun prieten.Când pășești în viață, partenerul îți este cel mai bun prieten.Când călătorești în oceanul Samsarei, Kamma îți este cel mai bunprieten.”Nimeni nu-ți poate lua Kamma de lângă tine. Ea este acolo pentru tine înpermanență, chiar și atunci când ești singur în pădure.Mintea noastră trebui îmblânzită și disciplinată, pentru că o minteneantrenată poate aduce mai multă suferință decât cel mai rău dușman. -Dhammapada, 42.Răspunsuri la modulul 71. Ceea ce semănăm, aceea vom culege; copiii noștri vor culege ceeace vor semăna ei înșiși. Câteodată ni se pare că ei moștenescKamma noastră, bună sau rea. De fapt noi le oferim condițiilepotrivite pentru a culege ceea ce ei au semănat.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2281
  • 281. 2. Singura avere pe care o deținem cu adevărat o reprezintă faptulde a nu putea fi blamați de către nimeni, împreună cu cele 7Comori: Încrederea, Virtuțile, Generozitatea, Cunoașterea,Rușinea Morală, Teama Morală și Înțelepciunea.Întrebări1. Ce înseamnă, în Rohitassa Sutta, faptul că în acest „corp de-unstânjen” se găsește Nobilul Adevăr al Suferinței?2. Care este cel mai bun lucru pe care-l putem face atunci când neîntâlnim cu o oportunitate?Cursuri Buddhism282
  • 282. Modulul 9LECȚIA 3 - LECȚIA PROPRIETĂȚII (3)Responsabilitatea și ConștiinciozitateaPe măsură ce înțelegem lecția proprietății, un mai mare simț alresponsabilității începe să crească în noi. Luați-l pe Buddha drept exemplu;după ce a obținut Iluminarea el s-a întors pentru a-i învăța pe părinții și perudele lui. El dormea numai o oră pe zi, întrucât petrecea cea mai mareparte a timpului împărtășind Dhamma și ajutându-i pe alții. Chiar în ultimafază a vieții, el a călătorit timp de 3 luni pentru a-l întâlni pe Subbhadaînainte de a muri.1. ResponsabilitateaResponsabilitatea ne include nu numai pe noi înșine, ci și pe oamenii dinjurul nostru. Există un simț al responsabilității la ambele capete. Dacă eștiprofesor, trebuie să-ți îndeplinești obligațiile în mod corespunzător.Trebuie să pregătești planurile de lecții, să cercetezi, să oferi și să evaluezipentru a te asigura că învățăturile au fost transferate studenților în modcorect.Pe de altă parte, dacă am făcut ceva greșit, trebuie să avem curajul de a nerecunoaște greșeala. Fiecare este răspunzător pentru propria Kamma.Kamma nu poate fi transferată de la unul la altul.Iluminarea ta este doar a ta, nu și a altora. Fiind proprietarii faptelornoastre, începem să ne dezvoltăm sentimentul de a fi modești, de a fipregătiți pentru a accepta marile provocări ale vieții.2. PrudențaDacă nu muncești pământul, atunci probabil că nu vei obține nicio recoltă.Trebuie să facem ceea ce este de făcut. Trebuie să fim capabili să trăim prinPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2283
  • 283. mijloacele noastre proprii. Adevărata fericire provine din faptul de a nu fiîndatorat. Nu trăi doar pentru a te hrăni din hrana veche a trecutului tău(Kamma bună). Nici măcar nu te gândi să cheltui mai mult decât îți poțipermite.Trăiește vigilent, cu ajutorul mijloacelor proprii.3. Bazează-te pe tine însuțiA te baza pe tine însuți nu înseamnă că nu mai depinzi de alții. Pur șisimplu înseamnă inițiativă proprie și efort depus pentru căutareaadevărului. Fii ca o insulă pentru tine însuți și caută-ți refugiul în Dhamma.Fără a avea un sprijin în Dhamma, putem cădea cu ușurință de pe cale șiam avea nevoie de mai mult timp pentru a ne redirija noi înșine înapoi pecalea adevărului.Începem să ne clarificăm și să ne îmbunătățim cunoașterea apropiindu-nede cei înțelepți, punând întrebări, fiind atenți, amintindu-ne, relatând saudeslușind viața, practica și vederile generale.Atunci când suntem bolnavi, nu putem aștepta pur și simplu ca doctorul săvină la noi. Facem un efort de a merge să căutăm îndrumarea și sfatul lui.4. ConștiinciozitateaOrice am face în viață, atunci când condițiile sunt cele potrivite, acelelucruri se vor întoarce înapoi la noi. Astfel, căpătăm din ce în ce mai multdiscernământ și putem alege cele mai bune decizii. Totdeauna trebuie săluăm în considerare obținerea celor mai bune rezultate, asigurându-ne cănu vom da greș, nici că nu-i vom răni pe alții.După ce am folosit un chibrit, nu-l aruncăm pur și simplu, fără a ne asiguracă s-a stins. Nu dorim să să cauzăm nici un neajuns celorlalți, nici nu vremsă fim condamnați pentru lipsa de grijă.Ca laici, totdeauna vom dori să ne putem spune povestea de succes a viețiinoastre copiilor sau nepoților noștri; să le spunem cum ne-am bucurat deviață, contribuind în același timp la îmbunătățirea umanității.Cursuri Buddhism284
  • 284. „Există aceste patru calități care conduc un laic la fericire și bunăstare înacestă viață. Care patru? Să fie priceput în inițiative, să fie priceput învigilență, să aibă oameni admirabili drept prieteni, să-și mențină oexistență armonioasă.”~ A.N. VIII.54 - Digahajanu Sutta ~a. Starea de vigilență - în orice muncă ar fi implicat în viață, el estepriceput, neobosit, dăruit cu abilitatea de a cerceta căile și mijloacelepentru a-și face munca în cel mai bun mod cu putință, conform abilitățilorsale.b. Grija - după ce a obținut bunăstarea în mod corect, provenind dininițiativa lui, depunând efort, adunată cu puterea propriilor mâini,dobândită cu sudoarea frunții, obținută într-un mod drept și legal, o astfelde persoană, prin vigilență va avea grijă de averea lui, astfel încât nici focul,nici apa, hoții sau regele, nici moștenitorii rău intenționați să nu o poatăirosi sau consuma.c. A fi prietenos - în orice loc ar trăi, el își petrece timpul cu gospodarii, cufiii acestora, mai tineri sau mai în vârstă, care sunt avansați în virtute. El levorbește, se angajează în discuții cu ei. El urmează exemplul celor care suntdesăvârșiți în încredere, în virtute, în generozitate și în discernământ.d. Echilibrul în viață - cunoscând fluctuațiile averii sale, veniturile șidatoriile, el cheltuiește în conformitate cu bugetul și mijloacele lui.În viață vom întâlni o mulțime de oportunități în jurul nostru. Trebuie săînvățăm cum să le simțim prezența astfel încât să le putem prinde și să lemenținem, pentru îmbunătățirea situației noastre și a celorlalți.Ar trebui să maximizăm bunăstarea noastră, pe care am dobândit-o,cheltuind-o cu înțelepciune și împărțind-o în 6 părți: pentru noi înșine,pentru părinți și familie, prieteni, angajați, nevoiași, și pentru progresulspiritual. Averea din trecut nu trebuie risipită. Nici nu trebuie doarpăstrată, sau cheltuită fără înțelepciune. Obțineți cel mai bun profitcheltuind-o pe fapte meritorii.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2285
  • 285. „Meritele câștigate în trecut, dacă sunt refolosite pentru lucruri bune șidacă sunt direcționate corect pentru pavarea căii către nașterile viitoare,atunci ele reprezintă cea mai mare binecuvântare.”~ Sutta Nipata 11.4: Mangala Sutta ~Dacă bogăția ta constă în cunoaștere și înțelepciune, atunci împarte-o cuceilalți.Dacă averile tale sunt doar ochii și urechile pe care le ai, atunci pune-le lacontribuție pentru a dobândi și înțelege Dhamma.Ven. Rahula, care a înfăptuit actul renunțării la vârsta de 7 ani, a fostfaimos pentru conștiinciozitatea lui și pentru nevoia puternică de a învăța.El se trezea de dimineață și culegea frunzele din curte, aspirând la a învățatot atât de mult în ziua respectivă. Astfel el își maximiza resursele pentruînvățare.5. Autocontrolul / AbținereaUn moment de neatenție sau indulgență poate face mult rău strădaniilorspirituale. Devadata, care se străduia atât de mult, dar făcea acest lucrudatorită lăcomiei, a devenit principalul adversar al lui Buddha.Pe măsură ce înțelegem lecția proprietății, învățăm cum să ne abținemastfel încât să nu ne punem viața în pericol. În una din viețile saleanterioare, Buddha studia cu un Maestru. După terminareaantrenamentului, Maestrul a cerut tuturor studenților să ducă la împlinireun anumit lucru: „Vă dau la fiecare două săptămâni pentru a fura cevapentru mine, fără ca nimeni să știe de asta.”Două săptămâni mai târziu, discipolii s-au întors și fiecare a povestit cum afăcut-o. Când a venit rândul lui, Bodhisatta nu a putut oferi nimic: „Defiecare dată când încercam să fur ceva, totdeauna era cineva acolo care-miobserva faptele.” - „Cine era acea persoană?” - „Eu însumi.” Astfel, toțiceilalți discipoli nu au trecut acest test, neînțelegând mesajul Maestrului.Pe măsură ce ne implicăm în a-i ajuta pe alții, avem tendința de a ne lăsa învoia sentimentelor rezultate din faptele morale, punându-ne în pieleacelorlalți și radiind dragostea și compasiunea noastră către acei care aunevoie. Privim atât de departe, încât uneori dăm greș în a include persoanaCursuri Buddhism286
  • 286. cea mai apropiată, care merită cel mai mult, pentru a putea continua să facăși mai mult bine. Acea persoană este propria noastră persoană.Astfel, trebuie să avem un echilibru atunci când înfăptuim faptele bune,asigurându-ne că și ceilalți, dar și noi înșine beneficiem de acest lucru șisuntem fericiți.Răspunsuri la modulul 81. Adevărul poate fi găsit în noi înșine, în tot corpul, din cap până-npicioare, de la un simplu fir de păr, până în vârful unghiilor. Deexemplu, atașamentul față de părul nostru poate fi o cauză denefericire, atunci când vedem că devine alb, sau atunci cândîncepem să-l pierdem. Înțelegând că și noi înșine facem obiectulschimbării și al decăderii, putem merge pe calea care duce laterminarea nefericirii în viață.2. Atunci când ni se oferă o oportunitate, trebuie să o prindem și săo folosim pentru îmbunătățirea situației noastre și a celorlalți.Întrebări1. De ce oamenii cad în propriile lor fapte rele?2. „Ești sigur că vrei să mergi pe această cale către starea deBuddha? Dacă la capătul lumii ar exista o persoană care arenevoie de ajutor, ai merge acolo pentru a o ajuta?” - „Da, aș face-ochiar dacă ar trebui să mă târăsc până acolo.”. Cu ce prilej ademonstrat Buddha o hotărâre puternică ca cea de mai sus?Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2287
  • 287. Modulul 10LECȚIA 4 - LECȚIA ALEGERII (1)Viețile noastre, aici și în viitor, nu sunt determinate. Avem liberul arbitru,de a alege ceea ce vrem să facem și ceea ce dorim să avem. Deși naștereanoastră în viața curentă a fost decisă anterior, adică a fost determinat dacăne vom naște perfecți sau imperfecți, într-o familie săracă sau bogată, cu osănătate bună sau rea etc., acest lucru nu înseamnă că trebuie să rămânemlegați de aceste condiții pentru totdeauna.Totdeauna există posibilitatea de a alege, iar alegerea noastră va schimbasituația într-o direcție bună sau într-o direcție rea; pe calea progresului saua regresului. Alegerea vorbelor, a gândurilor și a faptelor vor redirecționaopțiunile vieții noastre în viitorul apropiat.Kamma nu înseamnă fatalism sau predestinare, în care viitorul nostru afost fixat, iar soarta noastră este de a îndeplini acel viitor. Există totdeaunaalegerea, iar ceea ce avem de făcut este să alegem în mod corect, într-uncadru moral, astfel încât să pregătim condițiile corecte pentru viitorulnostru.Totdeauna există alegerea.Există întotdeauna o alternativă. Niciodată nu va fi un singur mod de arezolva o problemă; există mai multe metode care pot fi aplicate. Nu trebuiesă ne închidem mintea, ci trebuie să explorăm cât mai multe opțiuni.În Vitakkasanthana Sutta - Relaxarea Gândurilor (M.N. 20), Buddhavorbește despre cinci opțiuni disponibile pentru a înlătura gândurile caredistrag atenția. Poți alege să-ți schimbi atenția la o altă temă potrivită, săcercetezi dezavantajul acelui gând, să închizi ochii și să îl ignori, să încercirelaxarea construcției-gând sau să lupți cu el prin conștientizare șivigilență.Cursuri Buddhism288
  • 288. În Abhayarajakumara Sutta (M.N. 58), Buddha discută despre alegerea dea vorbi - diferitele permutări ale tipului de vorbire - Adevărată, Benefică șiPlăcută - ca fiind diferite alegeri.În A.N. 2.2 Buddha vorbește despre două căi. Una care conduce la plăcereacare vine însoțită de suferință și de sentimente neplăcute, iar cealaltă careduce la sfârșitul suferinței, la Nibbana.În discuția asupra meditației, Buddha recomandă patruzeci de obiecte alemeditației, conform temperamentului și tendințelor fiecăruia.și de asemenea mai există și cele cinci precepte - linii călăuzitoare ale viețiinoastre, dar care nu sunt porunci pe care cineva este obligat să le urmeze;ele mai degrabă sunt ca niște recomandări, ca niște sfaturi.Atunci când facem o alegere, aceasta nu va schimba lucrurile imediat, dincauză că rezultatele depind de condiții. Datoria noastră este de a facealegerea corectă și de a stabili condițiile corecte pentru ca schimbarea săapară.Alegerile fac diferențaDupă cum alegi în viață, așa vei avea, fie fericire, fie suferință.Trebuie să facem planuri pentru viață, așa cum și viața face planuri pentrunoi. Întrucât există posibilitatea de a alege, nu trebuie să ne oprim de la aface planuri. La fel ca în jocul de șah, trebuie să ne facem un plan pentru acâștiga, în timp ce oponentul are un plan pentru a ne contraataca.Din cauza faptului că viața este nesigură avem nevoie de a face planuriasupra viitorului. Dacă viața ar fi sigură, garantată, de ce ne-am maideranja cu aceste planuri?Faptele noastre condiționează ceea ce vom deveni, iar o alegere corectăajută la dobândirea fericirii, pentru noi înșine, ca și pentru ceilalți. Astfel,alegerile noastre fac diferența în aceste trei domenii principale:1. Ceea ce vom deveni;2. Ceea ce vom avea;3. Ceea ce vom avea de făcut mai târziu.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2289
  • 289. Dacă alegem violența, rezultatul îl vor constitui regretele sau chiarînchisoarea. Pe de altă parte, dacă alegem dragostea, vom avea mai mulțiprieteni. Acești prieteni, la rândul lor, vor fi o sursă de ajutor, respect șiîncredere.Dacă alegem să nu ne gândim la ceea ce facem sau să gândim fărăînțelepciune, în mod egoist, cu răutate, atunci mintea noastră va devenineliniștită, plină de îndoială, anxietate, teamă, va fi deprimată etc. Dacăalegem să fim vigilenți, atenți, să ne umplem mintea cu încredere,cunoaștere și să avem un spirit liberal, atunci în mod natural vom aveapace, fericire, liniște și încântare. La fel, dacă vom avea o atitudine umilă,plină de respect, vom dobândi cunoaștere, iar dacă alegem să fim aroganți,oamenii ne vor evita.De exemplu: dacă alegi violența, atunci vei deveni un om cu o mintebolnavă și foarte suspicioasă. Vei avea parte de multă izolare, înstrăinarede oameni și nesiguranță în viață. Va trebui să te ascunzi, să eviți, sa fugiși să înșeli toată viața.Astfel, în practica noastră zilnică, putem alege să respectăm cele cinciprecepte sau să practicăm cele patru Brahma Vihara, cele zece perfecțiuni,până la un anumit nivel, în funcție de capacitatea și interesul nostru.Amintiți-vă de fabula cu păstorul care a ales să se distreze mințindu-i pesăteni: „Lupul, lupul, ajutați-mă!”. Dacă alegem să mințim, oamenii nu vormai avea încredere în noi în viitor.„Sunt trist atunci când mă minți, dar nu din cauză că m-ai mințit, ci dincauză că nu mai pot avea încredere în tine.”Cea mai măreață alegere pe care o cunoaștem a fost aceea când PanditSumedha, care va deveni actualul Buddha, a ales într-o viață anterioară sădevină Samma-Sam Buddha, în loc să atingă starea de Arhat chiar în aceaviață, întrucât el a simțit că poate obține mai mult decât a fi Arhat.Lucruri de reținuta. Nu acționa orbeșteCursuri Buddhism290
  • 290. Era odată un șarpe care-i mușca pe călătorii care treceau pe teritoriul său.Mulți oameni au fost uciși de mușcătura otrăvită. Tot atunci trăia și un omînțelept, care auzind de acest lucru, s-a oferit să rezolve această problemă.El l-a convins pe șarpe să nu se mai înfurie și să-i omoare pe călătoriinevinovați.De atunci șarpele nu a mai atacat și nu a mai ucis pe nimeni. Oamenii aucontinuat să călătorească prin pădurea în care locuia șarpele. Momentulpașnic s-a schimbat atunci când copiii au venit și au început să arunce cupietre în șarpe. Când înțeleptul l-a vizitat, șarpele s-a plâns: „vezi, acumsunt lovit pentru că am ascultat sfatul tău. Am fost bătut și lovit cu pietre,aproape că am murit!”.„Da, așa e, eu te-am învățat să nu muști (sau să nu devii furios), dar nu ți-am spus niciodată că nu trebuie să sâsâi.”b. Alegerea face obiectul condițiilorAlege ceea ce este corect și moral. Alege ținând cont și de interior, și deexterior. „Interior” reprezintă ceea ce este sub controlul nostru, iar„exterior” înseamnă ceea ce nu putem controla.„Viața este ca un joc de cărți. Atunci când tragem o carte, nu o putem alege,nu știm ce fel de carte este. Dar putem alege cum să jucăm în continuare.Chiar dacă pierdem, o putem face cu un zâmbet.”~ Jawaharlal Nehru ~Există o zicătoare care spune: „Atunci când te lovești de ceva greu în viață,este ca și cum ai fi băgat într-un vas cu apă care fierbe: - dacă ești un ou,atunci vei deveni tare.” Acest lucru înseamnă că vei deveni suspicios, amar,introvertit și deprimat.„Dar dacă ești un cartof, atunci vei deveni moale”. Cu alte cuvinte, veideveni optimist, plin de resurse, plin de compasiune și extrovertit. Alegereanu este apa, ci în ce mod și ce anume dorești să faci în viață.Amintește-ți de calitățile necesare pentru a face surf pe un val. Trebuie să temenții în echilibru și să fii deasupra tot timpul. Niciodată nu trebuie să-țipermiți să te scufunzi în mare. Nu putem opri valul, dar totdeauna putemînvăța cum să mergem pe el.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2291
  • 291. MesajeCea mai mare greșeală de interpretare a legii Kamma este faptul că deobicei oamenii o asociază cu fatalismul, sau cu soarta; adică cu faptul căviața ne-a fost predeterminată și că nu avem prea multe de făcut, decât să oacceptăm așa cum e.Alegerile vor modela condițiile pentru viitor. Totdeauna putem alege. A nualege reprezintă de asemenea o alegere. Nu lăsați ca ceea ce nu puteți alegesă vă împiedice de la a alege ceea ce puteți alege.„Dacă trăim după principiul «ochi pentru ochi», atunci curând toată lumeava fi oarbă”.~ Mahatma Gandhi ~„Ura nu este niciodată potolită prin ură în această lume. Numai prin non-ură este ura potolită. Această lege este eternă.”~ Dhammapada 5 ~Răspunsuri la Modulul 91. Oamenii nu sunt grijulii și nu se abțin de la nimic.2. O astfel de determinare a arătat-o Buddha atunci când a călătoritpe jos la Kusinara, timp de trei luni, chiar înainte de a muri, doarpentru a-i da un mic ajutor lui Subbhada, pentru ca acesta sădevină iluminat.Întrebări1. Atunci când facem alegeri în viață, care este cel mai importantlucru pe care trebuie să-l luăm în considerare?2. Care sunt cele trei domenii care se schimbă atunci când facem oalegere?Cursuri Buddhism292
  • 292. Modulul 11LECȚIA 4 - LECȚIA ALEGERII (2)Ești ceea ce alegi, așa că alege cu înțelepciuneNoi trebuie să alegem binele de rău, ceea ce este potrivit de ceea ce estenepotrivit, moral de imoral etc. și nu în funcție de mărime, preț sau culoare.Atunci când alegerea care trebuie făcută este între „bine” și „mai bine”, deexemplu alegerea între un discurs despre Dhamma și un curs de meditație,alegeți ceea ce este mai potrivit în funcție de nivelul și capacitățile voastre.Nu în maniera obișnuită, adică cineva mai întâi trebuie să asculte undiscurs despre Dhamma mai întâi și mai apoi să urmeze un curs demeditație.Alegeți ceea ce este cel mai bun, în orice ați face. Apoi trebuie să facem totceea ce putem mai bun, conform abilităților noastre.c. Obțineți ceea ce este mai bun dintr-o situație dată. Nu permitețisituației respective să vă limiteze performanța și să vă modificealegerile. Fii precum cartoful, nu ca oul.d. Schimbați-vă în mai bine nu pentru a fi în competiție cu alții, cidin cauză că știți că trebuie să fiți cei mai buni pentru aexperimenta bucuria dobândirii unui lucru. „Cel mai bun cântecîncă nu a fost cântat.”e. Fă cel mai bine. Nu doar vedea, ci privește - cu alte cuvinteinvestighează; nu doar auzi, ci ascultă, nu avea doar o grămadă degânduri, ci gândește. Învață din fiecare situație.În sfârșit, cea mai bună alegere este Dhamma, care este o foarte puternicăforță de condiționare, care ne deschide drumurile și orizonturile în viață.De exemplu, și înainte știam că a dărui este bine, dar acum, că am dobânditPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2293
  • 293. „arta” de a dărui, face ca actul dăruirii să aibă o savoare în plus, care neîmbogățește înțelegerea și fericirea.Dhamma este ca o lumină care strălucește în cea mai întunecată cameră,oferind calea către libertate. Dhamma este în același timp cel mai fertil solși cea mai bună dintre semințe.Totdeauna există alternativeAlternativele nu sunt punctuale, ci mai degrabă sunt ca un domeniu devalori. Chiar dacă nu putem alege în afara domeniului, totdeauna vomputea alege în interiorul acelui domeniu.Era odată cineva care trebuia să aducă un profesor de la aeroport. După cel-a întâlnit pe profesor, l-a ajutat să-și care bagajele. În timp ce mergeauspre parcare, persoana respectivă a lăsat deodată bagajele și a fugit către obătrână care nu putea să-și urce bagajele în cărucior. A ajutat-o pe bătrânăsă-și aranjeze bine bagajele, după care s-a întors și a continuat să carebagajele profesorului.Puțin mai târziu s-a oprit din nou pentru a ajuta o fetiță să se uite pefereastră, către pista aeroportului. După ce a ajutat-o și pe ea, și-acontinuat drumul. Profesorul i-a observat reacțiile ciudate și l-a întrebat:„Ai o foarte interesantă filozofie de viață. De ce îți place atât de mult să-iajuți pe ceilalți?”„Am luptat în războiul din Vietnam și am văzut atât de mulți oamenimurind sub ochii mei. Îi poți vedea într-un moment, iar în momentulurmător ei nu mai există. Orice putem spune sau face, să nu ignorăm sau săamânăm pe mai târziu. Mai bine să o facem acum, din cauză că înurmătorul moment s-ar putea să nu mai avem ocazia. Astfel filozofia meaeste să-mi trăiesc viața din plin și în cel mai semnificativ mod cu putință.”Alegerile pot influența CondițiileAtunci când alegi să înveți Dhamma, deja ai stabilit o condiție.Cursuri Buddhism294
  • 294. Dacă alegem moralitatea, răsplata va fi lipsa regretelor, iar această lipsă aregretelor va condiționa ea însăși apariția altor calități, cum ar fiîncântarea, bucuria, fericirea și liniștea. Iar aceste calități vor oferi la rândullor calm și pace. și, în final, vom fi capabili să vedem lucrurile așa cum suntele cu adevărat.Atunci când ne spălăm mâinile, o mână o va curăța pe cealaltă, și invers.Rezultatul este o pereche de mâini curate. Trebuie să stabilim condițiile înmod corect pentru ca rezultatul bun să apară.Dacă nu putem alege în exterior, să alegem îninteriorDeseori este mai dificil să alegem în exterior. Nu putem opri valul dinmișcarea lui. De asemenea, nici nu putem alege următoarea carte pe care otragem. Atunci când alții ne aruncă vorbe grele, putem alege să nu nemâniem. S-ar putea să nu putem să le spunem să nu ne mai vorbească urât,întrucât avem puțin control asupra ceea ce ei doresc să spună. Trebuie săalegem să ne biruim pe noi înșine și să ne ridicăm la suprafață.Amintiți-vă că „interior” înseamnă ceea ce este sub controlul nostru, iar„exteriorul” este dincolo de ceea ce putem noi controla.Nicio alegere nu este finalăDacă faci o alegere greșită, totdeauna poți face iar o nouă alegere. Dacă nusuntem vigilenți și vorbim în mod greșit, totdeauna ne putem cere scuze șisă ne corectăm, De asemenea, Alegerea Corectă nu este nici ea finală.Niciodată nu este prea târziu să începem din nou. Dacă ai luat-o pe undrum greșit, te poți întoarce înapoi pentru a-ți continua călătoria pedrumul bun. Ar fi un lucru prostesc să continui într-o direcție greșită numaipentru că nu vrei s-o iei de la început.Alegerea voastră de a studia aceste lecții, de asemenea nu este finală. Putețialege să învățați cu atenție, să vi le reamintiți sau să le uitați. Le puteți legade viața voastră sau nu. Puteți alege să practicați sau să nu practicațiînvățăturile desprinse din ele. și chiar dacă hotărâți să practicați, o putețiPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2295
  • 295. face zilnic sau săptămânal. Puteți alege să o faceți cât de bine puteți saudoar superficial.Dar dacă alegeți să ucideți pe cineva, atunci nu-l mai puteți învia. Putețialege doar să vă schimbați în mai bine, să reflectați asupra faptei și să luațihotărârea de a nu o mai repeta. Nu alegeți să plângeți după laptele vărsat.Deși există regrete în inima noastră, acesta este prețul pe care trebuie să-lplătim pentru greșeală.Alege înainte ca alții să aleagă pentru tineDacă întârzii alegerea prea mult, atunci condițiile vor alege pentru tine. Sauceilalți vor alege pentru tine. Atunci vei fi manipulat de către ceilalți.Alegerile tale vor fi influențate de către ei.Deci, trebuie să alegi. Toată lumea are posibilitatea de a alege, dar noipreferăm să-i lăsăm pe alții să decidă pentru noi, pentru ca mai târziu săpretindem că nu avem nici o variantă de ales. Trebuie să ne hotărâm săalegem, dar dacă totuși nu ne putem decide într-un anumit moment,totdeauna există posibilitatea de a amâna decizia: „mă mai gândesc puțin”.Respectă alegerile altora și prețuiește-le pe ale taleCâteodată îi putem sfătui pe oameni, dar alegerea, decizia este a lor. Nualegeți în locul lor. Nu din cauza fricii că ați putea fi învinovățiți, ci dincauză că uneori trebuie să-i lași pe oameni să decidă. Noi ar trebui să fim caun ghid în luarea deciziei, dar dacă ei aleg altfel, atunci alegerea este a lor.În nici un caz nu spuneți chestii de genul: „vezi, ți-am spus eu să nu faciașa”.Respectați alegerile oamenilor. Noi putem doar încerca să-i influențăm, darîn final alegerea este a lor. Oamenii trebuie să facă propriile alegeri în viață.Este exact la fel ca datoria părinților de a-i îndruma pe copii, arătându-le„care este mierea și care este otrava”.Buddha numai ne-a indicat alegerile posibile. Timp de trei luni el a călătoritcătre Kusinara pentru a-l ajuta pe Subbhada să facă alegerea corectă,Cursuri Buddhism296
  • 296. întrucât acesta nu cunoștea care sunt opțiunile. El avea nevoie doar de unsfat, un îndemn, un deget arătător.O veche zicătoare chinezească spune: „Dacă vrem să avem succes, trebuiesă alegem acest lucru. Dar dacă nici măcar nu hotărâm ce avem de făcut,deja am dat greș.”Să ne împrospătăm memoria făcând legătura între lecția alegerii și lecțiileanterioare.1. Faptele – alege ce să faci și fă ceea ce ai ales.2. Condiționalitatea - am fi doar niște victime ale sorții dacă nu arexista condițiile pe care le putem alege.3. Proprietatea - putem alege să avem unele lucruri, iar odată ce leavem, nu mai putem renunța la ele sau să le schimbăm.Atunci când alegem ceea ce este corect, vom fi fericiți de acest lucru. Dacăalții nu se vor bucura de alegerea noastră, atunci aceasta este alegerea lor,de a fi nefericiți. Nu trebuie să le permitem altora să aleagă pentru noi.Odată Buddha l-a întrebat pe Prințul Abhaya: „Dacă în timp ce asculțidiscursul meu aici, fiul tău s-ar sufoca, ce ai face?” - „L-aș bate imediat pespate, iar dacă nici acest lucru n-ar ajuta, atunci i-aș băga un deget pe gât,chiar dacă ar vărsa sânge din această cauză.”„Exact. Uneori alegerea durerii duce la încetarea suferinței.” Atunci cândfacem o alegere, am ales deja și consecințele care vor decurge din aceastăalegere. Cu alte cuvinte, consecințele sunt alegerea noastră.De exemplu, ați făcut alegerea corectă când ați urmat acest curs.Alegerea este opusă filozofiei și doctrinei destinului, care este opredeterminare pură, sau simpla șansă.țineți minte că cea mai bună alegere este să avem Dhamma de parteanoastră, întrucât ea ne spune care sunt opțiunile, care sunt perspectivele, cepot deveni alegerile noastre. Nu există nimic de genul „Nu am nici oalegere”.Deseori noi am ales deja un anumit lucru, dar totuși ne plângem că nuavem nici o posibilitate de a alege. Ce puteți spune despre faptul că v-ațiPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2297
  • 297. trezit târziu și ați rămas blocați în trafic? Nu aveți nici o posibilitate de aalege? De fapt, deja ați ales.Răspunsuri la modulul 101. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l luăm în considerareatunci când decidem asupra alegerii care trebuie făcute este ca easă se afle într-un cadru moral, să nu iasă în afara moralității.2. Cele trei domenii care se schimbă atunci când facem o alegeresunt: ceea ce vom deveni, ceea ce vom avea, ceea ce vom avea defăcut în continuare.Întrebări1. Cum putem obține maximul din ceea ce am ales?2. Ce învățăminte tragem din expresia: „după cum alegem, așa vomdeveni, așa vom avea și tot așa va trebui să facem și încontinuare”?Cursuri Buddhism298
  • 298. Modulul 12LECȚIA 4 - LECȚIA ALEGERII (3)Discernământul și orientarea către un scopAtunci când alegem să facem ceva (faptele) care va determina(condiționalitatea) ceea ce vom obține (proprietatea), care va fi scopul,care vor fi valorile noastre?După cum alegem, așa vom deveni, așa vom avea și tot așa vom avea defăcut în continuare. Orice am alege, va avea un impact și un efect asuprarezultatelor pe care le vom obține. Cunoscând faptul că alegerile facdiferența, vom deveni nu numai grijulii în luarea deciziilor, ci vom dobândiun „simț al viitorului” care ne va ajuta să discernem.Căpătăm tot mai mult discernământ pe măsură ce înaintăm în viață, pur șisimplu din cauza faptului că nu mai avem mult timp, iar în viață existăsuferință. Astfel, suntem nevoiți să facem cele mai bune alegeri, între cât demultă și cât de puțină suferință vom avea. Sau, pe partea pozitivă, cât demultă fericire vom avea.În acest context, bine înțeles că natura noastră va fi să avem mai multdiscernământ. Ca și cum nu am mai avea decât 6 luni de trăit. Vom mergela Universitate pentru o diplomă? Nu, ne vom retrage în meditație și vomface tot ceea ce putem mai bun, întrucât timpul nu este de partea noastră.Trebuie să obținem maximum din ceea ce avem. Trebuie să alegem întrucâtalegerile noastre vor determina ceea ce vom obține în viitor. Devenim maiputernici în a alege ceea ce este bun de ceea ce este rău, de a alege „cel maibine” în loc de „mai bine” și așa mai departe.Nu vă bucurați doar de fructele vieților trecute. Faptul că suntem ceea cesuntem, că avem confort și lux este din cauza condiționărilor din trecut, afaptelor bune din trecut. Deci nu trebuie doar să ne cheltuim averea fără apune nimic în loc, fără a planifica condițiile pentru proprietățile viitoare.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2299
  • 299. Cheltuiți cu înțelepciune. Încercați să faceți ca fiecare minut să conteze. Ozicătoare anonimă spune: „Dacă toate aceste minute ar putea fi adunate, așmerge să le adun de la cei care le aruncă ca pe niște lucruri fără valoare”.Ar trebui să facem bine doar de dragul binelui?De fapt, am făcut alegeri tot timpul de-a lungul întregii noastre vieți.Alegem să spunem ceva care ceilalți doresc să audă; de asemenea alegem săauzim doar ceea ce vrem, cum ar fi laudele sau vorbele frumoase. Cum nu-iputem împiedica pe ceilalți să spună ceea ce doresc, alegem să le filtrămvorbele. Dacă nu le putem filtra, avem totdeauna posibilitatea de a leinvestiga înainte de a le accepta. Dacă cineva vă critică, nu vă supărațipentru că astfel nu veți mai putea înțelege dacă acea critică este adevăratăsau nu și nici nu veți mai putea prezenta cu claritate adevărul celui care v-acriticat.Nu fă altora ceea ce nu-ți place să ți se facă ție însuți. Câteodată acest lucrupoate fi diferit: nu fă altora ceea ce-ți place să ți se facă ție. Uneori gusturilenoastre pot fi diferite. Nu toate lucrurile bune pentru noi sunt bune șipentru ceilalți. Oamenii de diferite valori au propriile lor nevoi diferite.Deci trebuie să avem discernământ în a îndeplini nevoile altora.„Atunci când copacul e în flăcări, păsările nu pot colabora”. Nu ne putemînțelege cu oamenii care au mintea plină de mânie. Așteptați până cândfocul se potolește; atunci păsările vor veni înapoi. În concluzie, atunci cândvorbim trebuie să alegem momentul potrivit. Trebuie să rostim ceea ce esteadevărat, benefic, plăcut și la timpul potrivit. Aceasta înseamnădiscernământ.Trebuie să avem un echilibru, nu să alegem numai ceea ce dorim noi săspunem, dar și ceea ce vor ceilalți să audă. În Anguttara Nikaya, Grupurilede câte patru, Buddha l-a întrebat pe un Brahman: „În lume există patrutipuri de oameni. Există aceia care laudă atunci când cineva este de lăudatși care tac atunci când cineva este de blamat. Apoi există aceia care tac cândcineva este de lăudat și blamează atunci când cineva este de blamat. Apoi,mai există aceia care tac în ambele cazuri. În sfârșit, sunt aceia care laudăatunci când cineva este de lăudat și care blamează atunci când cineva estede blamat. Care crezi că este cel mai bun dintre aceștia?”Buddha a explicat că ultimul tip este cel mai bun din cauză că acesta știe sărecunoască și să discrimineze ceea ce este bun de ceea ce este rău. DeCursuri Buddhism300
  • 300. asemenea el are curajul și știe când să vorbească pentru a-i ajuta pe ceilalțisă se îmbunătățească prin mesajul pozitiv (atunci când laudă) sau princritică. Un bun prieten știe cum să încurajeze pe cineva să facă bine și să-lîmpiedice să facă rău.Din nou, Buddha a spus: „Semințele nu trebuie plantate acolo unde apaintră și iese foarte repede, de exemplu un sol pietros. Nu trebuie plantatenici acolo unde apa nu poate pătrunde de loc. Plantați acolo unde există unsol fertil.” Aici Buddha se referă la arta generozității. Dăruiți celor care aunevoie și care merită. Nu dați pur și simplu. Uneori când dăruim celor careau deja, îi privăm pe aceia care nu au.Aveți discernământ în alegerile voastre! Dacă nu alegem să ascultăm cuatenție, cu o minte deschisă, să căutăm adevărul și să investigăm înainte dea accepta, atunci alegerile noastre vor fi însoțite de vederi greșite. Astfel semanifestă înțelegerea greșită, cu toate implicațiile ei.Atunci când avem o înțelegere greșită, toate faptele noastre - gândirea,acțiunea, vorbirea, existența, efortul, concentrarea și atenția devinincorecte. Astfel încurcăm întreaga nobilă cale octuplă.Luați fabula lui Rapunzel drept exemplu. Aceea cu gelosul care a prins ofrumoasă prințesă și a închis-o într-un turn, spunându-i că era foarte urâtă.Ea a crescut fără să știe cum arată, crezând vorbele care i-au fost spuse,până în ziua când un tânăr prinț a venit să o salveze.În mod similar, există aceia care cred că pot reduce și îmblânzi Kammanegativă printr-o asceză severă sau torturându-se pe ei înșiși. Buddha aexplicat că ei au o filozofie corectă, dar o metodă greșită. Omul trebuie săfie plin de atenție în toate organele de simț: ochi, urechi, gust, miros,atingere și gândire. Trebuie să ne păzim simțurile de faptele rele.Într-o anumită ocazie, un Brahman, după ce a făcut un mare sacrificiu deanimale, în care mii de vite au fost ucise, iar carnea lor a fost împărțitănevoiașilor, s-a apropiat de Buddha și l-a întrebat: „Cât de mare estemeritul meu?”.Buddha a ales să aibă discernământ în răspunsul lui, sperând cadiscernământul lui să-l ajute și pe Brahman să aibă mai mult discernământîn alegerea unei metode corecte pentru a-și manifesta generozitatea.„Există patru tipuri de sacrificiu. Există un mare sacrificiu care dă nașterela foarte puține avantaje și rezultate bune. Apoi există un mare sacrificiuPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2301
  • 301. care dă naștere la multe avantaje și multe rezultate bune. De asemenea,există un mic sacrificiu, care dă naștere la multe avantaje și multe rezultatebune. și în sfârșit, există un mic sacrificiu, care dă naștere numai la foartepuține avantaje și rezultate bune.”Brahmanul, neînțelegând vorbele lui Buddha, l-a întrebat cărei categoriiaparține sacrificiul făcut de el. Buddha i-a explicat atunci că dingenerozitatea lui au beneficiat alții, dar nu a beneficiat el însuși. Astfel,actul lui a generat foarte puține avantaje. Acesta este unul din cele maibune exemple de fapte care constituie o mixtură de alb și negru, din carebeneficiază numai ceilalți.În timpul actului de discernământ, noi de fapt aplicăm înțelegerea șiconcentrarea corectă, selectând alegerea potrivită. Pe măsură ce neconcentrăm foarte puternic asupra deciziei, devenim foarte orientați pescopul nostru. Viața noastră este plină de aspirații. Cu o puternicădeterminare și un scop ambițios, începem să parcurgem drumul pentru aatinge acel scop. Atenția noastră devine concentrată într-un singur punct.Cine a spus că Buddhiștii nu trebuie să fie ambițioși? Buddha a fost foarteambițios. Atât timp cât scopul este corect, este cel mai bun, este moral,omul trebuie să parcurgă drumul pentru a-l atinge. Cine ne poate opri dindrum în afară de propria persoană?Alegerile noastre trebuie să ne poarte către progres, nu către regres.Buddha ne învață doar un singur lucru: despre suferință și încetarea ei.Dacă noi continuăm să mergem în cerc, în ciclul Samsarei (Lumea plină desuferință), nu vom putea scăpa din acest cerc. Trebuie să alegem calea careduce spre mai puțină suferință în orice am face, pentru ca mai târziu săavansăm încet-încet către sfârșitul suferinței. Iar acesta ar trebui să fiescopul nostru cel mai nobil - eliberarea de suferință.Trebuie să alegem să ne canalizăm, să ne concentrăm, să ne direcționămenergia, faptele, condiționările și proprietățile către scopul nostru final:Nibbana (eliberarea de suferință). Trebuie să fim atenți la ce alegem,pentru că nu dorim să ajungem să avem mai multă suferință. Dacă nuputem obține iluminarea în această viață, putem măcar să stabilimcondițiile astfel încât ea să apară în viitorul apropiat; putem face acest lucrupracticând generozitatea, abținându-ne de la a face rău, făcând binele șipurificându-ne mintea.Cursuri Buddhism302
  • 302. Nu alegeți răul, care vă va conduce la și mai mult rău și vă va împiedica săalegeți binele. Uneori totuși aveți prea multe opțiuni. Sunteți forțați săridicați armele atunci când țara este în război. Dar nu uitați că răul producerău.Atunci când ne însușim o anumită aspirație, adică atunci când ne stabilimscopurile și luăm hotărârea: „Fie ca prin puterea faptelor mele morale,potrivite, să am totdeauna oportunitatea de a asculta, a practica și a realizaDhamma”, de fapt pavăm un drum, un „anti-obstacol” înaintea noastră.Cele cinci scopuri comune către care oamenii vor aspira sunt o sănătatebună, bunăstare, prietenie, virtute și înțelepciune. Nu vă plasați obiectivulnumai printre primele trei. Toate acestea pot dispărea peste noapte. De faptvirtuțile și înțelepciunea sunt cele care condiționează și ajută la obținerea,menținerea și multiplicarea primelor trei. După cum spunea o zicătoare, nutrebuie să ne fie frică doar de sărăcie, ci și de prosperitate, din cauză cădeseori prosperitatea ucide virtuțile. Aproape totdeauna ea este uncatalizator al viciului.Atunci când alegem binele, trebuie să alegem a-l face cu înțelepciune.Trebuie să alegem să nu aveam teamă în a face bine; teamă de sacrificiul șidurerea pe care le-am putea întâlni.„Trebuie să avem o stea în viața noastră, deoarece ea ne ghidează cătredestinație” (Kalz Shultz)Atunci când avem un scop, acest lucru ne facem să discernem mai ușor șiface ca alegerile să ne fie mult mai ușor de hotărât. În cazul lui ThomasEdison, de exemplu, tatăl lui i-a inoculat valoarea de a fi inventiv, de a nu seopri din încercări și de a-și asuma riscuri. Aceste valori l-au făcut unuldintre cei mai mari inventatori din lume.Pe măsură ce alegem, căpătăm discernământ, iar pe măsură ce discernem,scopul nostru devine mai clar. Alegeți să construiți bazându-vă pe faptelemorale și faceți acest lucru în mod consistent. Nu vă construiți scopurile înmod discret; nu se poate fierbe un vas cu apă încălzindu-l de fiecare datănumai câte un minut. Trebuie încălzit în mod continuu pentru câtevaminute.În orice organizație există patru tipuri de oameni:‣ cei care doar visează și nu lucrează nimic;Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2303
  • 303. ‣ cei din categoria „vorbitorilor” sau cei care comandă (supervizor);‣ cei care totdeauna mormăie, orice treabă li s-ar da de făcut;‣ adevărații lucrători.Nu fiți ca aceia din fabula lui Aesop „Omul, fiul și măgarul lor”. Cum ei nuputeau distinge ceea ce este corect de ceea ce este incorect, de fiecare datăexista cineva care comenta despre cum călăresc ei măgarul pe care-l au. Înorice fel ar fi călărit, fie tatăl călare și fiul pe jos, fie fiul călare și tatăl pe jos,fie ambii călărind sau ambii mergând pe jos, oamenii totdeauna râdeau deei. În cele din urmă ei au cărat măgarul în loc ca măgarul să-i ducă pe ei.Nu-i lăsați pe alții să aleagă pentru voi atâta timp cât puteți discerne ceea ceeste corect de ceea ce este greșit.Răspunsuri la modulul 111. Faceți tot ceea ce puteți mai bun în situația dată și nu lăsați caaceastă situație să vă limiteze performanțele sau să vă schimbealegerile. Deveniți cel mai bun nu din cauza competiției cuceilalți, ci din cauză că sunteți conștienți de faptul că trebuie săfiți cel mai bun pentru a putea experimenta extazul realizării.2. Cunoscând faptul că alegerile fac diferența și că vor avea unimpact și un efect asupra rezultatelor pe care le vom obține,învățăm să fim grijulii, să planificăm viitorul și să discernem.Întrebări1. Ce este discernământul?2. Cum facem să ne stabilim un scop?Cursuri Buddhism304
  • 304. Modulul 13LECȚIA 5 - LECȚIA EFORTULUI (1)„De ce nu sunt ales pentru a deveni iluminat?” l-a întrebat un discipol peBuddha.„Unde locuiești tu?” a întrebat Buddha.„Locuiesc în Sarasvasti, capitala regatului Kosala.”„Dar nu arăți ca un Kosalan.”„De fapt sunt din Rajagaha, regatul Magadha.”„Ai rude în Rajagaha?”„Da, am. Familia, rudele și prietenii mei locuiesc acolo.”„Cunoști drumul înapoi către Rajagaha?”„Bine înțeles. Cunosc foarte bine calea de întoarcere. Sunt un foarte buncunoscător al drumului. Chiar dacă m-ai lega la ochi, tot aș putea ajungeacolo.”„Cum așa?”„Este din cauză că am călătorit foarte des.”„Dacă ar fi o persoană care ți-ar cere să-i arăți drumul către Rajagaha, i-ai ascunde ceva?”„De ce să-i ascund ceva, nu e nimic de ascuns. Îi voi spune exact cum săajungă de aici până acolo.”„Dacă așa stau lucrurile, nu ai nici un motiv să ascunzi nimic. Deci spui cătoți aceia care vin și te întreabă despre drumul către Rajagaha, în cele dinurmă vor ajunge acolo?”Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2305
  • 305. „Bine-nțeles că nu toți vor ajunge. Unii doar întreabă, dar nu se gândescserios să plece. Unii întreabă, dar nu sunt capabili să ajungă din cauză cănu m-au ascultat cu atenție.”„Cred că este responsabilitatea ta, întrucât nu ai fost clar în explicațiiletale.”„Nu, am fost foarte clar, totuși ei nu au ajuns la destinație. Nu estegreșeala mea.”„Tot așa nici eu nu am nimic de ascuns și nu există nici un motiv pentrucare aș ascunde ceva. Totdeauna am vorbit oamenilor despre Dhamma șidespre calea către iluminare. Unii nu au practicat învățăturile mele, saunu au depus efortul și silința necesare. Cum ar fi putut ei ajunge până lacapăt? Nu este greșeala mea, eu cunosc perfect această cale.”După ce am învățat lecțiile Faptelor, ale Condiționalității, ale Proprietății șiAlegerii, este timpul Efortului. Fără el, primele patru lecții devin doar niștelucrări academice, teoretice. Chiar dacă lecția Efortului nu este pusă laînceput, asta nu înseamnă că are o mai mică importanță.Ce este Efortul? Nu este ceva care poate fi măsurat cântărindu-l sauapreciindu-i mărimea. Nu înseamnă că dacă vom mânca mai mult vomavea mai mult efort, nici nu poate fi cuantificat după înălțime. Nu setermină după ce a fost folosit. De fapt, cu cât facem mai mult efort, cu atâtmai mult el se multiplică și crește. Este un rezervor fără sfârșit aflat adâncîn interiorul nostru.Nu este neapărat nevoie ca efortul să se manifeste activ. Starea lui pasivă,cum ar fi efortul de a rămâne tăcut poate fi mai dificil și mai greu de sesizatîn același timp, decât un efort activ. Efortul trebuie dezvoltat în ambeleaspecte, mental și fizic, în activitățile spirituale și în cele de zi cu zi.Transpunerea AlegerilorCeea ce alegem să facem va determina în cele din urmă ceea ce vom deveniși vom avea. Alegerile devin predecesorul acțiunilor și rezultatelor noastre.știm dincolo de orice îndoială că alegerile sunt foarte deschise și că nimeniși nimic nu ne poate opri de la a fi fericiți sau mânioși. Nimeni nu ne poateCursuri Buddhism306
  • 306. împiedica, așa cum am văzut, de la orientarea către scopul propus, de la aalege ceea ce dorim să ducem la îndeplinire și nu există nimic care să nemărginească în atingerea visului nostru.Provocarea constă în a fi capabili să alegem corect. Dar toate acestea suntimposibile fără elementul Efort. O alegere lipsită de efort va rămâne doar oalegere. Faptele și Alegerile devin lipsite de sens fără Efort. De asemeneaProprietatea devine neînsemnată fără efort. Numai Efortul poate facediferența aici. Condițiile potrivite pot apărea cu ajutorul efortului.Efortul vine numai după alegere. Trebuie să avem un scop, un obiectivsuperior, important și să alegem cum anume să atingem acel obiectiv. Dupădiscriminarea și stabilirea priorităților este timpul acțiunii. Acțiuneaînseamnă depunerea Efortului corect pentru a realiza obiectivul. Efortul nuînseamnă numai a munci din greu, ci a munci în mod inteligent.Gândiți cum veți acționa și acționați așa cum ați gândit. Trebuie săînțelegem importanța transpunerii alegerilor în practică, aplicând Efortulpotrivit pentru atingerea scopului propus. Buddha a petrecut 9 eonigândindu-se la scopul iluminării, 7 eoni vorbind despre ea, 4 eoni și100.000 de kappa acționând și spunând despre cum să devii un Buddha.Conform afirmațiilor lui, pentru a deveni Buddha el s-a străduit sădobândească cele 10 perfecțiuni și în final a atins starea Samma-Sam-Buddha (Cel pe Deplin Iluminat). Să ne punem următoarele întrebări: „Amavut eu seriozitate și dăruire în viață?”; „Am gândit destul pentru a puneroata în mișcare?”Chiar dacă uneori alți oameni pot face alegeri pentru noi, și în acest caztrebuie să depunem efort pentru a le duce la îndeplinire. „Străduiți-vă încontinuare cu dăruire. Fie ca Dhamma să vă fie ca o lumină și fie ca voi săvă fiți vouă înșivă ca o lumină călăuzitoare.”Efortul este întotdeauna însoțit de calități cum ar fi perseverența șihotărârea. Prin puterea efortului susținut, persoana nu va cunoaște ce esteacela eșecul sau oboseala. Efortul corect ne păzește de relele care nu auapărut încă și ne ajută să le abandonăm pe acelea deja apărute. Deasemenea, Efortul corect dezvoltă anumite calități bune care nu au mai fostdezvoltate și le menține pe acelea care sunt dezvoltate deja.Nouă din cei 30 de factori ai Iluminării (Bodhipakkhiyadhamma) sebazează pe elementul Efort. Ei sunt: cele patru Eforturi Corecte, Efortul înPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2307
  • 307. cele patru Baze ale Puterii, Efortul în cele Cinci Facultăți, Efortul în celeCinci Tării, Efortul în cei șapte Factori ai Deșteptării (Bojjhanga) și EfortulCorect din Nobila Cale Octuplă.Trebuie să ne transpunem alegerile în efort. Trebuie să facem, nu să visămcu ochii deschiși. Ne putem dori bunăstare, sănătate, prietenie, virtuți șiînțelepciune, dar toate acestea nu pot fi obținute prin promisiuni,rugăciune sau speranță. A face ceva înseamnă să știi ce vrei, unde vrei săajungi și cum să ajungi acolo.Cele mai mari piedici și îngrijorări sunt suferința și riscul prin care trebuiesă trecem. Să ne concentrăm asupra scopului. Dacă suntem în competițiecu propria persoană nu avem nimic de pierdut. Dacă noi pierdem, atuncicine câștigă? Tot noi suntem aceia care câștigă.Efortul înseamnă de asemenea și a lucra la propria salvare. Nu cerem și nusperăm ca miracole să se întâmple. De fapt nici nu există miracole în lume;„miracolele” fac parte din ordinea naturală a universului. Buddha amenționat trei tipuri de miracole:1. Miracolul fenomenelor fizice, care nu este decât manipularealegilor naturii. Această exploatare a științelor naturii nu maiconstituie astăzi un miracol.2. Miracolul minții, abilitatea de a ști ce gândesc ceilalți, fapt carenu are nicio legătură cu realitatea și cu virtutea. Acesta este atâtde neserios, întrucât nu reflectă adevărul.3. Miracolul instruirii, care reprezintă cuvintele și acțiunile careghidează, îi învață și îi motivează pe alți oameni să se îndreptecătre iluminare.Puneți-vă întrebarea: mergeți la un altar și vă rugați pentru a lua unexamen. Când în cele din urmă l-ați luat cu succes, vă veți întoarce la altarși veți spune: „Îți mulțumesc, Buddha, pentru că m-ai ajutat.”, sau vețimulțumi vouă înșivă pentru munca și efortul pe care l-ați depus?Era odată un om, credincios convins într-un zeu. Într-o zi, o mare inundațiese abătu asupra orașului său. Inițial, când apa încă nu trecea de brâu, el s-arugat foarte mult la zeul lui pentru ajutor. Toți ceilalți începură să se mutecătre locuri mai înalte, dar el credea în continuare că zeul îl va ajuta. Cândapa a ajuns până la gât, nemaiputând să fugă, s-a cățărat pe acoperișulCursuri Buddhism308
  • 308. casei. Mai târziu, o barcă de salvare a venit să-l ajute, dar el a insistat că încele din urmă zeul însuși îl va ajuta. La sfârșit, când s-a înecat, l-aînvinovățit pe zeu: „De ce m-ai abandonat?” „Nu, nu te-am abandonat”, arăspuns zeul, „Eu ți-am trimis ajutoare, dar tu n-ai făcut nici un efort să teajuți.”Lucruri de reținut1. Lucrați în mod inteligent și din greu.Perfecțiunea nu vine din a practica și iar a practica, ci din a practica în modperfect. Amintiți-vă cele patru tipuri de sacrificii; trebuie să alegeți să facețimult pentru a obține mult.2. Trebuie să aveți un simț al echilibrului.Moderați-vă efortul cu înțelepciunea. O coardă de chitară care este preastrânsă sau prea slabă nu produce cel mai bun sunet. Vă mai amintiți cumVen. Ananda s-a străduit atât de mult pentru a obține Iluminarea, care i-arfi permis să participe la primul Conciliu Buddhist? El nu a fost în stare să-șiatingă scopul și s-a hotărât să ia o pauză. Pe când se întindea, Iluminarea avenit la el, atunci când mintea îi era calmă și echilibrată.3. Practicați în ritmul vostru, nu conform ritmului altora.Să ne cunoaștem propriile limite și capabilități. Să nu fim dezamăgiți atuncicând nu suntem la fel de buni ca alții. Dacă în viață am dat tot ce-i mai bundin noi, oricât de mult sau de puțin am înainta, este un succes. Nu toatălumea, după ce a absolvit, trebuie să continue cu masteratul și apoi cudoctoratul. Dacă nu face acest lucru, nu va fi considerat o persoană cu maipuțin succes. De fapt chiar momentul în care depunem un efort pentru a neatinge scopul, este deja un succes.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2309
  • 309. 4. Folosiți-vă de lucrurile înconjurătoare pentru sprijin.Nu depindeți numai de propriul efort manual. Explorați și folosiți lucrurileînconjurătoare pentru a vă atinge obiectivul. Folosind un mediu electronicpentru a împărtăși Dhamma nu înseamnă că intențiile noastre au maipuțină valoare. Atunci când meditați așezați, unul din cei mai importanțifactori este confortul. Într-o atmosferă confortabilă, va fi mult mai ușor sădepuneți efortul necesar pentru cultivarea minții, fără prea multe piedici.Un alt factor de sprijin foarte important, care nu trebuie uitat, îl constituieprietenii spirituali (Kalyana Mitta), care vă pot ghida din exterior.Răspunsuri la modulul 121. Atunci când ne concentrăm foarte puternic asupra scopurilornoastre, începem să ne umplem viața cu obiective și aspirații. Pemăsură ce concentrarea noastră devine tot mai orientată către unsingur punct, devenim mai senzitivi în ceea ce privește viațanoastră, pur și simplu din cauza faptului că nu avem prea multtimp și că există atât de multă suferință în această viață. Astfelîncepem să aplicăm înțelegerea corectă și concentrarea, selectândalegerea corectă.2. Stabilirea scopului ar trebui totdeauna să fie însoțită de putereaAdevărului sau de fapte meritorii. Înțelegerea Corectă esteesențială pentru stabilirea unei aspirații corecte. „Prin putereafaptelor mele corecte și morale, fie ca totdeauna să amoportunitatea să ascult, să practic și să realizez Dhamma.”Întrebări1. De ce este necesar să ne transpunem alegerile?2. Numiți trei caracteristici ale efortului.Cursuri Buddhism310
  • 310. Modulul 14LECȚIA 5 - LECȚIA EFORTULUI (2)Cinci mesaje1. Valorezi atâta cât efortul tăuFaptele făcute îi vor face pe oameni să vă țină minte în această viață, darefortul, fie că este mental sau fizic, fie activ sau pasiv, este acela care vă vaînsoți pe tot parcursul prin oceanul Samsarei.Helen Keller, de exemplu, nu i-a învinovățit niciodată pe părinții ei, pedumnezeu sau pe diavol pentru faptul că era oarbă. Ea și-a făcut propriuldrum în viață și trebuie să-și mulțumească numai ei înseși pentru acestlucru. Dacă nu ar fi făcut acest lucru, doar ea era de vină, nu altcineva.Profitul poate fi obținut numai prin efort. Efortul este vestitorul șicatalizatorul apariției unui alt nivel mai bun. (A.N. 1:10).A evita răul, a face bine și a-ți purifica mintea sunt elementele esențiale nEfortul Corect. Să ne abținem de la tentații este un lucru foarte greu. Pentruunii dintre voi, terminarea acestui modul reprezintă un efort, plin depiedici.Întrebați un sportiv medaliat cu aur, „Care este cel mai fericit moment?”Răspunsul va fi că este atunci când e pe podium pentru a primi medalia. „șicare este cel mai greu moment?” - „Să te scoli de dimineața devreme înfiecare zi și să te antrenezi singur, timp de multe ore.” Celor mai mulțidintre noi nu ne place efortul și dorim doar recompensa. Tot timpul să văaduceți aminte: recompensa nu vine fără efort. Un moment spectaculos alvieții este constituit dintr-o mulțime de eforturi nespectaculoase. Priviți opictură celebră. Imaginați-vă numărul de ore petrecute pentru dobândireainspirației, pentru desen, pentru pictură, pentru privire și retușare, înainteade a finaliza acea minunată operă de artă.Priviți cea mai înaltă clădire, iar apoi priviți milioanele de mici cărămizi șibare de metal care se contopesc într-un ansamblu stabil.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2311
  • 311. Iată cele patru tipuri de Efort Corect (S.N. 45.8):1. Efortul de a te reține de la acele rele care încă nu au apărut;2. Efortul de a abandona relele care sunt deja apărute;3. Efortul de a stimula apariția binelui, încă neapărut;4. Efortul de a menține și de a perfecționa binele deja apărut.Buddha a menționat de asemenea trei ocazii în care trebuie să depunemmult efort:1. Efortul pentru suprimarea răului care nu a apărut încă - a nucădea pradă tentației cu ușurință;2. Efortul de a determina apariția binelui care încă nu a apărut - anu fi indolent în acțiunile morale;3. Efortul necesar pentru a dobândi atenția în ceea ce priveștecorpul, simțămintele, mintea și Dhamma - a accepta și a îndurasuferința care vine de la el și a o cunoaște foarte bine.2. Efortul este elementul indispensabilNimic în lume nu poate lua locul persistenței. Talentul nu poate: nimic nueste mai obișnuit decât un om talentat, dat fără succes în viață. Nici geniulnu poate: geniul nerecunoscut a devenit proverbial. De asemenea, nicieducația nu poate face acest lucru: lumea este plină de relicve umaneeducate. Numai persistența și hotărârea sunt omnipotente.~ Calvin Cooldige (1872 - 1933), al 13-lea Președinte al SUA~Atunci când viața te doboară, încearcă să cazi pe spate, pentru că dacă maipoți privi în sus, te poți ridica. Lasă-ți rațiunea să te aducă înapoi.~ Les Brown, (1945 - ?) Autor american ~Cursuri Buddhism312
  • 312. Gândiți-vă la un timbru poștal. El își asigură succesul prin abilitatea sa de ase lipi de un lucru până ajunge la destinație.~ Josh Billings (1815 - 1885), Umorist American ~Energia sau efortul și perseverența îl pot face pe un om potrivit pentru oricepoziție, oricând. Dacă suntem predispuși la efort, orice este posibil. Dacădorești să fii educat, îți poți lua diploma și la 80 de ani, doar să depui efort.Gândiți-vă la Beethoven; era surd de tot atunci când a compus cea maimăreață simfonie. Roosvelt a condus America mult timp într-un scaun curotile. Cursa dintre iepure și țestoasă sugerează că premiul nu îl obținetotdeauna cel mai rapid și mai puternic, ci cel care stăruie mai mult.În ecuația efortului, cineva trebuie să aibă aceste opt valori: efort, vigilență,o bună prietenie și o existență echilibrată pentru progresul material, șiîncredere, virtute, generozitate și înțelepciune pentru progresul spiritual.~ A.N. 8:45, Vyagghapajja Sutta (Condițiile bunăstării) ~O statistică asupra oamenilor de succes arată că 66% dintre aceștia auobținut succesul după 60 de ani, astfel: 35% între 60 și 70 de ani, 23% între70 și 80, iar 8% peste 80 de ani. În mod corespunzător, 24% și 10%reprezintă procentele pentru cei din grupul 50 - 60 de ani și, respectiv, 40 -50 de ani.Niciodată nu ești prea bătrân sau nu e prea târziu să depui efort pentru asimți licărirea succesului. Nu permiteți barierei vârstei, a coeficientului deinteligență sau altele să vă împiedice de la atingerea scopurilor. Nimic nune poate opri din drum, cu excepția efortului. Opusul efortului esteindolența și amânarea. În Sigalovada Sutta, Buddha spune că celor maimulți dintre noi nu ne-a plăcut niciodată să depunem efort. Putem tottimpul inventa scuze, cum ar fi:‣ este prea cald sau este prea frig;‣ este prea devreme sau prea târziu;‣ este prea lung drumul / prea mult de făcut;‣ este prea ușor și o s-o fac mai târziu;‣ tocmai am mâncat și trebuie să mă odihnesc puțin;‣ încă nu am mâncat și trebuie să aștept să iau masa mai întâi;‣ sunt bolnav și trebuie să aștept să mă refac;‣ o voi face mai târziu pentru că s-ar putea să mă îmbolnăvesc.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2313
  • 313. Trebuie să facem efortul de a depăși aceste scuze și să avem o gândirepozitivă: „Mai bine să o fac acum, înainte de a mă îmbolnăvi...”3. Niciodată nu este de ajunsTrebuie să știm cum să fim mulțumiți cu ceea ce avem în plan material, darniciodată să nu fim mulțumiți de ceea ce am dobândit pe plan spiritual. Cucât faceți mai mult, cu atât obțineți mai mult. Nu vă gândiți că eforturilevoastre sunt în van. Nu este loc pentru automulțumire; depunerea efortuluitrebuie continuată.4. Niciodată nu este prea târziuTotdeauna există un mâine. Niciodată nu este prea târziu pentru a ne atingescopul. Nu trebuie să vă simțiți prost din cauză că oamenii gândesc desprevoi că nu sunteți de niciun folos sau că sunteți fără speranță. Atât timp câtexistă hotărârea de a depune efort pentru a transforma lucrurile care suntde făcut în ceva benefic, totdeauna există un mâine.Nu avem nici o scuză atât timp cât inima, mâinile și picioarele sunt dispusesă facă ceea ce dorim noi. Pe de altă parte, dacă nu ai spus „iartă-mă” unuiprieten, spune-o acum. Nu aștepta până când pleacă din această viață.Atunci chiar este prea târziu.5. Fă-o tu însuțiÎn mod inconștient, atunci când noi subliniem doctrina Kamma, de faptsusținem sprijinirea pe propriile forțe. Nimeni nu vă poate opri din actulvostru, fie că este legat de iluminare, de fericire, de mânie sau de oricealtceva.Începeți să înțelegeți că viața voastră și ceea ce s-a ales din ea nu depindedecât de voi și de nimeni altcineva. După ce ați învățat toate lecțiile șivalorile din acest curs și le-ați acceptat, puteți alege să le practicați, dintoată inima, depunând efort pentru a crea fericire pentru voi și pentruceilalți, sau puteți fi mulțumiți doar cu cititul. Depinde numai de voi.Cursuri Buddhism314
  • 314. „Chiar dacă ar fi să-i servești pe toți Buddha și pe toți Arhații, de la un capătla celălalt al lumii, acest lucru tot n-ar valora cât un moment de reflecțieasupra metta, sau blândeții-iubitoare. Nu ar valora cât un moment depractică a atenției (meditație vippassana) și vederea lucrurilor așa cumsunt ele cu adevărat.”, i-a spus Buddha lui Anathapindika.Viața devine mai plină de sens dacă putem înțelege cum efortul ne dirijeazăfaptele, condițiile, proprietatea și alegerile. Nu este vorba despre lucrurilemărețe pe care le avem de făcut, ci acele lucruri mărunte, care seacumulează ca un zid de cărămizi, pentru a deveni în final cel mai înalt turndin lume.Viața nu vă dăruiește fericire, decât dacă voi doriți aceasta. Viața vă dă doartimp și spațiu, pe care trebuie să-l umpleți. Ceea ce puneți în acest spațiueste ceea ce veți obține. Priviți la hotărârea lui Buddha de dinainteailuminării. „Voi sta aici până când voi atinge iluminarea, chiar dacă sângeles-ar usca în mine, chiar dacă atunci când mi-aș atinge stomacul aș ajungepână la șira spinării...”Nu luați în mod direct sprijinirea pe forțele proprii a lui Buddha. El a spus:„Bazați-vă pe Dhamma pentru a vă putea baza pe voi înșivă. și bazați-vă pevoi înșivă pentru a vă baza pe Dhamma.” Să nu așteptați ca miracolele să seîntâmple. Dacă mai există ceva, în afară de voi înșivă, pe care să vă bazați,aceea este Dhamma.Câteodată este bine să vă uitați la punctele tari și cele slabe ale altcuiva,apoi să le luați în considerare pe ale voastre. Câteodată trebuie să nesprijinim și pe alții pentru a putea progresa în viață. Familiaritateaîntotdeauna hrănește curajul.Trebuie să învățăm cum să forțăm tot mai mult, întrucât pe calea spiritualănu există decât limitări fizice, nu și mentale. Dar nu apucați mai mult decâtputeți căra. Întrucât nu știți cât puteți duce, este bine să luați încet și câtepuțin. Aveți în vedere viitorul, în orice întreprindeți; nu lăsați pe alții să văîmpiedice înaintarea.Răspunsuri la modulul 131. Ceea ce alegem să facem, va determina în cele din urmă ceea cevom deveni și vom avea. Alegerile devin predecesorul acțiunilor șiPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2315
  • 315. rezultatelor noastre. știm fără îndoială că alegerile sunt foartedeschise și că nimeni nu ne poate opri din a fi fericiți sau a fimânioși. Nimeni nu ne poate împiedica să alegem ceea ce dorimsă ducem la îndeplinire și nu există granițe pentru atingereaviselor noastre.2. Trei dintre caracteristicile Efortului sunt: a. Efortul vine numaidupă alegere; b. Efortul este întotdeauna însoțit de calitățiprecum perseverența și determinarea; și c. Efortul înseamnă deasemenea și lucrul la propria salvare. Nu cerem, nici nu sperămsă se întâmple miracole în viața noastră.Întrebări1. Care este cel mai bun mod de a defini Efortul Corect într-osingură frază?2. De ce sugerează Buddha: „Bazează-te pe Dhamma pentru a tebaza pe tine însuți și bazează-te pe tine însuți pentru a te baza peDhamma.”?Cursuri Buddhism316
  • 316. Modulul 15LECȚIA 5 - LECȚIA EFORTULUI (3)Valoarea nr. 5: Orientarea către acțiune și CurajulAtunci când depuneți efort, este în regulă să fiți lenți, dar și consistenți înefortul depus. Amintiți-vă că Efortul nu este ceva care se termină repede,atât timp cât este însoțit de o hotărâre puternică. Fără efort nu se poate facenimic. Fără efort, iluminarea nu este posibilă.Efortul permite schimbarea alegerilor și alegerea schimbării. Ne oferăposibilitatea de a alege ceea ce vrem de la viață. Face diferența întreiluminare și non-iluminare. De asemenea, Efortul face ca îndeplinireaviselor să fie posibilă, iar acest lucru înseamnă a fi orientat către un anumitscop.Fără Efort, nu există speranța Iluminării. Datorită efortului putem puneaccent pe sârguință, pe încercare sau concentrare pentru a face imposibilulposibil. Nu există renunțare până la momentul final. Acest lucru face din „aîncerca” un lucru constructiv și plin de sens.1. Orientarea către acțiune (Acțiune mentală, trupească și verbală)Prima valoare care rezultă din înțelegerea lecției Efortului este aceea de a fiorientat către acțiune. Înseamnă a face mai mult și a vorbi mai puțin. Pemăsură ce facem, nu vom mai avea teamă de ceea ce se află înaintea noastră(a doua valoare - Curajul).Efortul este parte integrată în 9 din cei 37 de factori ai Iluminării. El devineo calitate indispensabilă a stării de Buddha. De fapt, există trei categorii deSamma-Sam-Buddha, în funcție de tendințele și abilitățile lor. În primacategorie sunt aceia care dobândesc Iluminarea prin înțelepciune (panna) -această categorie a stării de Buddha este în mod normal obținută în cel maiscurt timp, adică patru eoni și 100.000 de kappa. În orice caz, există șimultă încredere și efort în spatele înțelepciunii.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2317
  • 317. A doua categorie câștigă Iluminarea prin credință, încredere (Saddha). Dincauza tendințelor care constau în credință și încredere, acest lucru durează8 eoni și 100.000 de kappa. Din nou, înțelepciunea și efortul constituieforțele care sprijină obținerea Iluminării.A treia categorie dobândesc Iluminarea prin Efort (Viriya). Deși dureazămai mult timp, 16 eoni și 100.000 de kappa, aceasta nu înseamnă că eisunt niște Buddha de o mai mică valoare, în ceea ce privește abilitățile șiputerile. Aici înțelepciunea și încrederea formează elementele care sprijinăefortul.În concluzie, iluminarea poate fi dobândită chiar numai prin efort. Dacăsuntem hotărâți să depunem efort pentru atingerea scopului nostru,credința și înțelepciunea vor crește încet și ele. Acestea ne vor oferi obogăție spirituală, indiferent de vârstă, stare sau capacitate.„Ceea ce trebuie atins, eu am atins; ceea ce trebuie văzut, am văzut; ceea cetrebuie abandonat, am abandonat; ceea ce trebuie practicat, am practicat;procedând astfel, a mea este Iluminarea”, a rostit Buddha.Erau odată două broaște care au căzut într-o cutie de lapte, din care nu maiputeau să iasă. Prima broască a renunțat după câteva încercări și a spus:„Nu avem nicio cale de ieșire. Cutia este prea înaltă.”.Dar a doua broască nu a renunțat, și a tot continuat să sară. În cele dinurmă ea a reușit să iasă din cutie. Acest lucru s-a întâmplat din cauză că,broasca tot bătând laptele cu picioarele, acesta s-a întărit.Uneori greutățile vieții sunt necesare pentru a ne face să reacționăm cuînțelepciune. Era odată o țestoasă, care și-a înțepenit piciorul într-o gaurădin drum. Toți prietenii au venit să o salveze, dar n-au reușit să o tragăafară. După câteva încercări, ea a început să fie neliniștită. „Mai bine mălăsați aici”, a spus ea prietenilor. Nu mult după ce toți au plecat, un camionvenea pe drum, drept spre ea. „Nu vreau să fiu turtită de această mașină...Carapacea mea nu va rezista la această greutate imensă!” Cum mașina eradin ce în ce mai aproape, țestoasa a mai tras o dată, cu toate puterile,reușind astfel să se elibereze.„Nu așteptați ca greutățile să decidă pentru voi. Trebuie să învățați cum săvă dezrădăcinați din această automulțumire prin Efort ...” (A.N. 5)Cursuri Buddhism318
  • 318. Într-o sâmbătă seara, un om venea de la distracție și s-a gândit să sămeargă pe o scurtătură către casă, care ducea prin cimitir. Nefiind atent,omul a căzut într-o groapă, pregătită pentru niște funeralii de a doua zi. Eltot a încercat să iasă afară din groapă, dar n-a reușit, pentru că era preaînaltă. După câteva încercări nereușite, s-a așezat să se odihnească.Deodată, o voce înceată venind de undeva din spate, a spus: „Las-o baltă, n-ai să reușești niciodată să ieși de aici”. Auzind vocea, omul s-a speriat foartetare și în secunda următoare a și ieșit din groapă, luând-o la fugă. De faptvocea era a unui alt om, care căzuse și el în groapă cu ceva timp mai înainte.Efortul este cuvântul magic. Dacă îl aveți, atunci aveți totul. Succesul vinenumai după muncă. Era o vorbă care spunea că în spatele fiecărui om desucces se află o femeie. De fapt în spatele lui se află Efortul.Este adevărat, poate că trecutul v-a făcut să fiți „urâți”, dar acest lucru nutrebuie să vă oprească de la a fi fericiți și de la a vă continua luptaspirituală. Efortul este singurul factor care este atât de evident la toți aceiacare caută tot ceea ce este mai bun în viață.Dacă ne gândim că cele douăzeci de mii de încercări ale lui Edison pentru arealiza becul electric au fost ceva măreț, atunci Buddha a fost și mai măreț.Imaginați-vă cum e să petreci 4 eoni și 100.000 de kappa în vieți diferite,încercând să te perfecționezi permanent, înainte de a atinge iluminarea.Trebuie să învățăm cum să avem un spirit inovator și cum să ne schimbămvechiul mod de a gândi. Să considerăm, de exemplu, povestea lui FrederickW. Smith. Când avea vreo 15 ani, profesorul le-a dat drept temă scriereaunui eseu. El a scris despre cum se poate livra un anumit lucru, într-osingură zi, în orice parte a lumii. Profesorul i-a spus că acesta este unnonsens și l-a pus să refacă eseul.Această credință a devenit scopul lui, iar el nu a lăsat ca aceasta să rămânădoar o simplă credință. După mulți ani de efort, astăzi avem ServiciulFedEx (Federal Express). Acest serviciu are propriile avioane și propriilezboruri, în aproape orice colț al lumii, pentru a livra orice, într-o singură zi.Toate acestea din cauză că cineva a îndrăznit să viseze și să depună efortpentru a face acest vis posibil.Dacă am analiza succesele marilor oameni ai istoriei, ele conțin și un imensefort, nu numai talent sau geniu. Priviți cauzele pentru care acești oameniPartea a IV-a - Nivel Intermediar 2319
  • 319. au trăit, cauze care sunt drepte și nobile. Ele sunt personificarea enormuluiefort și a puternicei hotărâri (adhitthana), în acțiune, cuvânt și gândire.De fapt toată lumea este capabilă de efort. Întrebarea este cât de dispușisuntem să întreprindem acel efort. Atunci când cădem, cum ne vom ridica?Câtă determinare avem pentru a ne strădui să ne atingem scopul? Privițirața care plutește grațios pe lac. Câți dintre noi realizează efortul care areloc sub apă, rața trebuind să dea puternic și rapid din picioare?Priviți copiii care învață să meargă. Ei se ridică iar și iar, de fiecare datăcând cad. În ce moment ne-am pierdut curajul care exista în noi?2. Curajul„Înălțimile pe care marii oameni le-au atins și le-au păstrat, nu au fostcucerite deodată, ci în timp ce tovarășii lor dormeau, iar ei trudeau toatănoaptea.”~ Henry Lonfellow ~Trebuie să continuăm să progresăm în acțiunea corectă și să nu permitemgreutăților să ne abată din drum. Printr-o puternică determinare, va apăreainsistența și înțelepciunea va ieși la suprafață. Acei care sunt bogați înexperiență și curaj, niciodată nu se vor teme de eșec. Fiecare cădere esteconsiderată o nouă provocare, ceea ce va duce la încredere și la efort pentrudobândirea succesului.Abraham Bell, inventatorul telefonului, a spus odată: „Nu știu de unde știu,dar știu că este posibil și eu o pot face. Dacă voi continua să mă străduiesc,îmi voi atinge curând scopul.”Atunci când Buddha a renunțat la lume, nu s-a gândit deloc la ceea ce i seva întâmpla. Fiind înainte un prinț, acum trebuia să-și cerșească mâncarea.Dar în sinea lui își spunea: „Îmi voi atinge scopul”. El a studiat cu un gururenumit, Alara Kalama și și-a însușit toate cunoștințele acestuia. Mai târziu,el a învățat de la un alt guru, Uddhaka Ramaputra. Nu după mult timp,guru a declarat: „Tot ceea ce știu eu, știi și tu; tot ceea ce știi tu, știu și eu.Ești egalul meu, deci îți poți învăța toți discipolii.”Dar Buddha a mers mai departe, hotărând să se bazeze numai pe el însuși.Mai târziu s-a întâlnit cu cinci prieteni și au hotărât să caute adevărulCursuri Buddhism320
  • 320. împreună. Atunci când a luat decizia de a se întoarce la calea de mijloc (amoderației), în loc de a practica auto-mortificarea extremă, prietenii l-audat uitării. Plecarea lor nu l-a descurajat, iar el s-a străduit mai departe,până când a dobândit iluminarea, sub copacul Bodhi.El a fost întrebat odată, în timpul unei vieți anterioare, de către un altBuddha: „Ești sigur de scopul tău de a deveni Samma Sam Buddha? Ce-ar fidacă ți-aș spune că la capătul acestei lumi există un om care are nevoie deajutorul tău, i l-ai acorda?”„Da, aș face acest lucru; chiar dacă drumul ar fi înțesat cu cioturi debambuși, aș merge până când nu aș mai putea umbla pe picioare. M-aș târîîn genunchi și coate până când nu mi le-aș mai simți, iar apoi m-aș sprijinidoar pe piept... Iar dacă acest lucru ar fi suficient pentru a ajunge la el încele din urmă, atunci așa aș face.”Trebuie să avem curajul de a face în continuare ceea ce credem că esteCorect. Prin aceste încercări și greutăți, începe să răsară înțelepciunea.Curajul este inima Efortului Corect. Forțându-ne să facem pas după pas,încercăm să dăm tot ceea ce avem mai bun în noi și să depășim toatecriticile, blamările, eșecurile și pierderile.Atunci când primul vas cu aburi a fost lansat pe Delaware River, în 1787, decătre John Fitch, mulți oameni erau sceptici cu privire la posibilitățile lui.Ei strigau: „Nu se poate mișca, nu se poate mișca!”. Când în cele din urmă apornit, strigătul s-a schimbat: „Nu se poate opri, nu se poate opri!”.La fel, fraților Wright le-a trebuit foarte mult efort și curaj pentru a-și urmavisul și a realiza primul aparat zburător cu motor, „Kitty Hawk”, în 1903.Thomas Edison are 1093 patente pe numele său, iar atunci când a murit alăsat în urmă aproximativ 2300 de caiete de note în care și-a scris ideile.Edison a avut o mare încredere în progres și industrie și a pus mare preț pemunca lungă și grea. El obișnuia să spună: „Geniul este 1 procent inspirațieși 99 de procente transpirație”.Nu vă îngrijorați de prețul care trebuie plătit, asumați-vă riscul. Nu trebuiesă vă uitați înapoi sau să vă lăsați ținuți în loc de eșecurile trecute, ci trebuiesă vă mișcați înainte pe calea Adevărului. Există multe piedici care trebuiedepășite pentru a distruge teama din noi. Practic nu există o cale bătătorită.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2321
  • 321. Unul din cele mai greu de depășit lucruri atunci când medităm însolitudine, în natură, este acela de a fi capabili să suportăm suferința careprovine de la vremea prea rece sau prea caldă, de la diversele creaturi(șerpi, țânțari) ale nopții, de la ființele nevăzute etc. O mulțime de curaj șiefort sunt necesare pentru a realiza aceasta. Nu înseamnă că acestea nu potfi aplicate și pentru obținerea bunăstării lumești.„Trebuie să fim talentați și buni în orice am face. Trebuie să depunem efortpentru a deveni maeștri în orice întreprindem și în cele din urmă trebuie sădevenim maeștri asupra propriei noastre persoane.”~ A.N. 8.54: Dighajanu Sutta ~Curajul înseamnă a îndrăzni și a fi fără teamă, în contextul asumăriiriscului de a greși sau chiar de a fi blamat de ceilalți. Atunci când MahatmaGandhi a condus India la independență, a făcut acest lucru prin non-violență. și-a asumat responsabilitățile și a mers într-un oraș majoritarmusulman atunci când nu a putut găsi compromisul printre adepții lui.Efortul face toate celelalte patru lecții anterioare tangibile. O faptă estedoar o faptă, o condiție doar o condiție. O alegere este numai o simplăalegere, iar proprietatea nu este nimic. Dacă nu sunt însoțite de efort,faptele, condițiile, proprietatea și alegerile sunt lipsite de sens. În modsimilar, următoarele trei lecții necesită efort pentru a le face semnificative.Emerson spunea: „Trebuie să fiu eu însumi. Nu m-am născut pe aceastălume pentru a trăi conform așteptărilor tale. Dar te rog să mă înțelegi. Dacăpoți, atunci amândoi vom fi fericiți. Dacă nu poți, eu tot trebuie să fiufericit.”Trebuie să credem în ceea ce facem și să fim fericiți de aceasta. Atunci cândprințul Siddhattha s-a hotărât să renunțe la lume, a plecat cu supărare îninimă. Imaginați-vă cum a fost să-și părăsească tot luxul și bunii tovarăși deviață, fără a ști ce se așterne înaintea lui. Va fi el în stare să pășească pedrumul greu care i se întinde în față? El a trebuit să se hrănească cumâncarea oferită de alții, amestecată în bolul pentru cerșit și să suportefrigul înghețat al nopții. Dar el a continuat să-și păstreze scopul viu înminte.Efortul ne dă curaj, iar curajul ne reîntoarce capacitatea de efort. Trebuie săne străduim noi înșine și să ne trăim viața din plin. Dacă vom cădea, atuncitrebuie să ne ridicăm repede.Cursuri Buddhism322
  • 322. Faptele importante necesită efort pentru a se transforma în nestemate. Pede altă parte, obiceiul de a amâna lucrurile și nepunctualitatea sunt opusulefortului. Unii nu știu cum să aprecieze timpul la adevărata lui valoare șidepun foarte puțin efort pentru a face o diferență în viața lor. Iar unii dintrenoi depun efort în a-și petrece timpul în mod frivol. În loc de toate acestea,ar trebui să ne cheltuim timpul în avantajul nostru și al celorlalți, deexemplu prin învățarea și reînvățarea activităților morale ale vieții.De asemenea, efortul fără condiție nu ar avea nici un sens; pentru ce ammai încerca să dăm tot ce-i mai bun în noi? Trebuie să existe o eficacitate întot ceea ce facem. Atunci când facem bine, dacă acest lucru nu-i face maifericiți pe ceilalți, cel puțin ne poate face fericiți pe noi înșine.Câteodată, atunci când depunem o mulțime de efort pentru a realiza ceva,se pare că alții obțin recunoașterea în locul nostru. Acest lucru poate creaun anume fel de frustrare în cel care nu înțelege efortul în relație cuproprietatea. Dacă nu putem avea proprietatea asupra a ceea ce facem,atunci ce rost mai are efortul? Dar credeți că dacă ați medita acum, alții vorfi aceia care vor dobândi iluminarea? Sau dacă mâncați acum, alții se vorsătura? Ceea ce alții au făcut în trecut este ceea ce au acum, în timp ce oriceam face noi acum, vom fi posesorii acelui lucru mai târziu.țineți minte că avem un depozit plin de aur, dar și de gunoaie în noi înșine.Dacă vor apare condiții nefavorabile, atunci vom experimenta rezultatulgunoaielor, iar în condiții favorabile - pe cel al aurului.Dacă Efortul este lipsit de alegere, atunci suntem doar ca niște sclavi carefac, fac și iar fac. Nu avem controlul asupra a ceea ce vrem să facem. La fel,dacă Alegerea este fără efort, atunci doar vom spera și iar spera pentru unmiracol să se întâmple.Încercați să vedeți ce puteți face pentru ca efortul vostru să conteze și să văfacă fericiți. Nu este niciodată prea târziu să depunem efort pentru a realizao diferență în strădaniile noastre spirituale și a ne atinge scopul în viață.Există doar o singură magie în noi, iar aceasta nu ne-a fost dată de nicioființă spirituală, ci am obținut-o datorită bogățiilor (meritelor) câștigate întrecut, și care ne poate ajuta să pășim înainte. Această magie se numește„pot să fac”. Reflectați asupra faptului că dintre toate existențele posibile înaceastă lume, nu numai că v-ați născut normali, într-un loc în careDhamma există, dar sunteți de asemenea capabili să discerneți și săpracticați această Dhamma.Partea a IV-a - Nivel Intermediar 2323
  • 323. Una dintre metodele de a dezvolta încrederea este să depunem efort înpractica noastră.Orice am face, trebuie să dăm tot ce-i mai bun în noi și să facem acel lucruastfel:1. Bine / Moral, cu atenție (Supatipanno);2. Corect, cu cinste (Ujupatipanno);3. Înțelept, cu înțelegere (Nayapatipanno);4. Cu încredere și cu un simț al datoriei și al scopului(Samicinpatipanno).~ Sangha Vandana (virtuțile adepților lui Buddha) ~Facem ceea ce facem pentru că așa dorim, nu pentru că am fi obligați.Atunci când facem lucrurile din obligație, aceasta aduce cu sine multăsuferință. Motivul pentru care ne radem în cap nu este pentru că ne e lenesă ne spălăm sau să ne pieptănăm părul, ci pentru că vrem să renunțăm laatașamentul față de această parte a corpului.„Nu există nicio comparație între ceea ce este pierdut prin nereușită și ceeace este pierdut datorită faptului că nu am încercat.”~ Francis Bacon, 1561-1626, Filozof, Eseist, Om de stat ~„Se poate ca acțiunea să nu aducă întotdeauna fericirea, dar nu existăfericire fără acțiune.”~ Benjamin Disraeli, 1804-1881, Om de stat britanic, PrimMinistru ~„Efortul și curajul nu sunt de ajuns fără un scop și o direcție.”~ John F. Kennedy, 1917-1963, Președinte U.S.A. ~și în cele din urmă, ultimul sfat al lui Buddha:„Toate lucrurile compuse sunt subiect al dispariției. Străduiți-vă mereu, cudăruire!”Cursuri Buddhism324
  • 324. Răspunsuri la Modulul 141. Care este cea