FEŢE DE MASE




Feţe de mase
Suntem definiţi, ca societate, de figurile publice pe care le
promovăm. Mecanismul este simi...
FEŢE DE MASE

În anii din urmă şi din ce în ce mai mult a crescut vizibilitatea liderilor din fiecare domeniu de activitat...
FEŢE DE MASE

Vorbim despre CINE conduce, UNDE, CUM, alături de CINE. Oameni de succes, puşi în context social.
Dar numero...
FEŢE DE MASE

Pentru a şti cine este cel care ne cere încrederea trebuie să ştim care este reţeaua de conexiuni din care
f...
FEŢE DE MASE

Există nouă categorii de componente ale imaginii publice

1. Înfăţişare. Trăsăturile fizice care descriu ind...
FEŢE DE MASE

4. Brand personal. Revenim la individ, însă la un nivel superior de agregare socială. În grupul
profesional,...
FEŢE DE MASE

7. Conexiuni. Din nou la nivelul individului, al datului de necontrolat, al trecutului care îl construieşte!...
FEŢE DE MASE




martie 2010              8
FEŢE DE MASE

Simpla prezentare a componentelor imaginii publice personale e suficientă pentru a înţelege că studiul
feţel...
FEŢE DE MASE




martie 2010              10
FEŢE DE MASE

În slide-ul anterior am avut o prezentare a modelelor de abordare a imaginii personale dintr-o
perspectivă l...
FEŢE DE MASE




martie 2010              12
FEŢE DE MASE

În paginile acestea am folosit aparent nediscriminatoriu mai mulţi termeni ale căror semnificaţii sunt
înrud...
FEŢE DE MASE

În “Cum să devii un NIMENI”, Iulian Comanescu distinge vedetele de celebrităţi astfel: vedeta
„interesează p...
FEŢE DE MASE

S-a impus însă, mai ales în ultimii 20 de ani, concurentul anglo-saxon LIDER. Primul – într-un
clasament sau...
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Feţe De Mase

710

Published on

Suntem definiţi, ca societate, de figurile publice pe care le promovăm. Mecanismul este similar celui care ne permite să ne cunoaştem ca societate prin intermediul datelor statistice. Falsificaţi de medie, totuşi, mereu în limitele ei. Asemenea ficţiunii statistice, faţa-de-mase este o medie a percepţiilor individuale, de nimeni complet controlată, fără proprietar şi fără responsabil unic.

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total Views
710
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
12
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Feţe De Mase

  1. 1. FEŢE DE MASE Feţe de mase Suntem definiţi, ca societate, de figurile publice pe care le promovăm. Mecanismul este similar celui care ne permite să ne cunoaştem ca societate prin intermediul datelor statistice. Falsificaţi de medie, totuşi, mereu în limitele ei. Asemenea ficţiunii statistice, faţa-de-mase este o medie a percepţiilor individuale, de nimeni complet controlată, fără proprietar şi fără responsabil unic. Gabriel Avăcăriţei martie 2010 1
  2. 2. FEŢE DE MASE În anii din urmă şi din ce în ce mai mult a crescut vizibilitatea liderilor din fiecare domeniu de activitate. Meritat sau nu, notorietatea este marca succesului. Dar chiar înainte de a putea vorbi despre succes, în termeni de strictă supravieţuire, să faci faţă înseamnă să ai o faţă - să pui un chip lângă un nume. Este o lecţie pe care o înveţi vrând-nevrând atunci când îţi cauţi un loc de muncă. La fel, atunci când vânezi finanţare pentru o afacere, fie că încerci să te menţii în piaţă, fie că vrei să devii liderul pieţei. Succesul aduce vizibilitate şi vizibilitatea succes. Sunt două manifestări ale aceleiaşi realităţi. La cota de maximă vizibilitate, echivalentă în general cu succesul maxim, individul şi-a construit deja o faţă-de-mase. Este cunoscut de milioane de oameni, este respectat de mulţi dintre aceştia. Este reper, pe durate lungi de timp, pentru alte figuri publice din societate. La nume şi chip s-au adăugat, în percepţia colectivă, trăsături caracteristice, definitorii cu privire la ceea ce persoana respectivă este, ştie, face. Succesul aduce vizibilitate şi vizibilitatea succes. Sunt două manifestări ale aceleiaşi realităţi. În jocul de cuvinte pe care vi-l propun introducând acest termen, faţa-de-mase acoperă masele, mascându-le,şi în acelaşi timp le descoperă, punându-le în valoare. Faţa-de-mase mistifică, atunci când înfrumuseţează sau urâţeşte masele însele, dar le scoate în evidenţă, automat, printr-un efect de sinecdocă - pars pro toto. Figura publică este acceptată pentru că răspunde unor nevoi ale audienţei: imaginea publică este creată de mase şi le descrie. În acelaşi timp, imaginea publică este simplificată, prea puţin susţinută de fapte şi perpetuu incorectă faţă de omul care o duce în spate. Cum putem ordona acest univers dinamic de percepţii pentru a face justiţie şi feţelor şi maselor? martie 2010 2
  3. 3. FEŢE DE MASE Vorbim despre CINE conduce, UNDE, CUM, alături de CINE. Oameni de succes, puşi în context social. Dar numeroase sunt personalităţile publice şi diferite între ele! Domeniul de activitate în care se consacră o figură publică determină în parte caracteristicile acesteia. Imaginea personală este un produs compozit unic Valoarea individuală are loc mai mult de manifestare în sport sau arte, de exemplu, unde verificarea succesului este imediată, direct perceptibilă, realizată de audienţe numeroase. Aici contează mai mult datele fizice şi exerciţiile care pun în valoare aceste date. Lucrurile stau altfel în politică, unde drumul de la idee la faptă e sinuos şi lung. În plus, ierahizarea axiologică a ideilor e cel puţin la fel de complicată ca şi convertirea lor în acţiune, presupunând antrenarea unui număr mare de oameni şi, de multe ori, schimbarea instituţiilor. Meritul individual este mereu în pericol să se disipeze în conjunctură. CE-ul specific unei figuri publice este uneori pus în umbră de CUM. Reputaţia poate atenua până la inutil notorietatea, iar calitatea profesională sau cea tehnică pot dispărea complet în tocătorul social. O maşinărie comunitară deloc inocentă în formulele ei de organizare. Aparent, trăim într-o societate liberă, în care iniţiativa şi valoarea individuală permit afirmarea. O societate în care liderii de ieri decad şi lasă loc unor nou-veniţi. Ce avem de fapt este o societate de caste, în care primenirea este excepţia, iar relaţiile informale ("famiglia", termen mai larg decât "familia") garantează supravieţuirea, succesul, excelenţa. Reuşita este în grade diferite condiţionată de integrarea individului în reţele de relaţii informale (prietenie sau rudenie, de sânge sau prin alianţă). Fenomenul este atât de generalizat încât fiecare domeniu de activitate pe care l-am analizat ne prezintă acelaşi model: un păienjeniş de contacte (ajutor şi protecţie) aproape impenetrabil din afară. martie 2010 3
  4. 4. FEŢE DE MASE Pentru a şti cine este cel care ne cere încrederea trebuie să ştim care este reţeaua de conexiuni din care face parte. Pentru a-i interpreta promisiunile trebuie să ştim care-i sunt obligaţiile. Pentru a înţelege ascensiunea şi decăderea unor feţe-de-mase trebuie să ştim cine al cui este sau a fost. Informaţiile publice şi gratuite permit o anamneză detaliată a oricărei personalităţi publice de prim rang. Este un efort de organizare, în primul rând, pentru că informaţiile publice şi gratuite avute la dispoziţie sunt suficient de detaliate pentru a permite o anamneză a oricărei personalităţi publice de prim rang. Ordonarea figurilor publice în domenii distincte este numai un prim pas. O analiză mai amănunţită presupune aşezarea componentelor imaginii publice în categorii de unităţi omogene. Am identificat nouă asemenea clase de trăsături ale imaginii publice, pe care le-am plasat ordonat într-un continuum definit de două axe: - extensia privirii (nivelul de rezoluţie al analizei: microgrup, grup profesional, societatea ca ansamblu) - durata la dispoziţie (trecut-prezent-viitor) La o limită, prima categorie de trăsături de bază ale imaginii publice personale ţine mai mult de personal, decât de public. Aspectul exterior - care oferă răspunsuri la întrebări de tipul: "cum arată?" - presupune un set de descriptori valabili pentru orice om, chiar înainte sau în lipsa nivelului de "persoană". La cealaltă extremă, posteritatea - suma faptelor şi a ecourilor acestor fapte în plan social - descrie la modul cel mai general posibil, la distanţă în timp şi la rezoluţie minimă, o persoană publică. Şi doar o persoană publică, pentru că în cazul celor mai mulţi oameni - cei care nu dispun decât în mod excepţional de un public străin - categoria ultimă este inaplicabilă! martie 2010 4
  5. 5. FEŢE DE MASE Există nouă categorii de componente ale imaginii publice 1. Înfăţişare. Trăsăturile fizice care descriu individul sunt decisive pentru succesul în anumite domenii de activitate şi marginale în altele. Prilej de sfială şi (hiper)corectitudine politică, pentru că nu sunt cu totul în controlul persoanei în cauză, trăsăturile fizice sunt material pentru o bogată, chiar dacă adesea fantezistă, semiotică a trupului. Totodată, aspectul constituie suportul pentru industrii prospere: modă, frumuseţe, îngrijire personală. 2. Discurs. Primele cuvinte în deschiderea unei relaţii sunt fundamentale pentru modul în care va evolua aceasta. Este partea consistentă şi semnificativă a "primei impresii" şi foarte adesea singura ocazie de a alătura în mod favorabil un chip şi un nume. 3. Etichetă. Cunoaşterea şi respectarea etichetei descriu o persoană şi construiesc primul nivel în care societatea se manifestă puternic în conturarea imaginii personale. Fără un comportament adaptat la circumstanţe, variat şi flexibil, individul rămâne închis în microgrupul propriu, dominat de rude şi prieteni. Sunt elemente bazale; fără ele succesul social este improbabil şi mai degrabă accidental. Înfăţişarea neîngrijită, discursul neglijent şi comportamentul neadecvat sunt zonele unde se aplică cele mai aspre 3. Etichetă sancţiuni comunitare: excluderea şi stigmatizarea. De aceea, efortul trebuie condus în primă instanţă către integrare şi acceptare. 2. Discurs Deocamdată avem individ - idee - acţiune la nivel personal, în mediul familial, la un nivel de rezoluţie maxim, dar cu impact social minim. Avem eventual o faţă, dar nu avem audienţa pentru ea. Încă nu putem 1. Înfaţişare identifica aici o faţă-de-mase. Imaginea publică personală se construieşte cu adevărat abia de la nivelul următor. martie 2010 5
  6. 6. FEŢE DE MASE 4. Brand personal. Revenim la individ, însă la un nivel superior de agregare socială. În grupul profesional, contează ce anume oferă fiecare individ în parte, care este diferenţa specifică, ce anume conferă valoare individului pentru ceilalţi. 5. Notorietate. Este nivelul la care ideea şi comunicarea directă se transformă în comunicare publică, eventual de masă. Imaginea personală intră definitiv în spaţiul public, iar elementele descriptive ale imaginii sunt de identificat nu la nivelul individului – suport şi origine a imaginii - ci în gradul şi calitatea expunerii publice. 6. Reputaţie. Revenim în zona de acţiune, unde notorietatea este colorată axiologic de către mediul social. Mai mult decât simplă expunere publică, imaginea capătă aici în plus elemente de 6. Reputaţie interacţiune între individ şi societate. Este teritoriul de drept al relaţiilor publice. 5. Notorietate Urmărind elementele componente ale imaginii publice personale, am mai străbătut un palier în 4. Brand traseul individ - idee - acţiune. La un grad sporit de imersiune în societate, cu un grad sporit de vizibilitate. 3. Etichetă Deosebirea fundamentală aici faţă de primele trei niveluri este că adaptarea şi integrarea lasă locul, paradoxal, procesului invers: pentru a câştiga o identitate socială şi pentru a-şi evidenţia 2. Discurs calităţile unice, individul trebuie să fie diferit. O faţă-de-mase iese din mulţime printr-o specificitate care răspunde unor nevoi ale publicului. 1. Înfaţişare martie 2010 6
  7. 7. FEŢE DE MASE 7. Conexiuni. Din nou la nivelul individului, al datului de necontrolat, al trecutului care îl construieşte! Descendenţa decide aspectul exterior (1), abilităţile individuale şi talentul (2) şi tot din familie vine poziţia socială (3) de la care pornim în viaţă. Familia "decide" cine sunt cei care ne ajută mai întâi şi cine sunt cei faţă de care avem datorii. Familia se deschide în social prin "famiglia", termen ce extinde conceptul de familie nu doar la rudele de sânge sau prin alianţă, ci şi la prietenii apropiaţi, partenerii de afaceri sau de 9. Posteritate luptă politică. Famiglia: grup de persoane cu interese înrudite, care tind să fie, să gândească şi să acţioneze mai degrabă similar şi coordonat, decât aleatoriu şi divergent. 8. Credinţe 8. Credinţe. La un nivel de vizibilitate suficient de ridicat, credinţele - uneori simplele preferinţe! - sunt 7. Conexiuni relevante. Persoana respectivă se bucură de încredere şi susţinere datorită crezurilor exprimate şi dovedite. Totodată, generează impact social prin expunerea propriilor idei. Aici abia putem vorbi despre o 6. Reputaţie personalitate suficient de complexă în plan social pentru a putea fi descrisă drept lider. 9. Posteritate. Există, în fine, persoane publice ale căror acţiuni în plan social într-atâta pline de urmări 5. Notorietate încât îşi continuă existenţa sau îşi prelungesc influenţa dincolo de viaţa individului şi de efemera fulguraţie a imaginii sale în public. Unele din aceste personalităţi sunt numite încarnarea unei epoci sau a unui popor. 4. Brand Altele sunt plasate în categoria "personalităţi care au schimbat istoria omenirii". 3. Etichetă Pentru ca imaginea publică personală să funcţioneze la asemenea niveluri de vizibilitate este necesar un exerciţiu permanent de sinceritate şi responsabilitate. Credibilitatea este miza şi tot ea, rezultatul principal. 2. Discurs Numărul indivizilor care ating un asemenea nivel de performanţă în planul imaginii publice este extrem de 1. Înfaţişare mic. martie 2010 7
  8. 8. FEŢE DE MASE martie 2010 8
  9. 9. FEŢE DE MASE Simpla prezentare a componentelor imaginii publice personale e suficientă pentru a înţelege că studiul feţelor-de-mase este o întreprindere multidisciplinară. De la analize calitative de tip psihologic, la investigaţii istorice şi jurnalistice, către procedeele din marketingul şi PR-ul modern, până la analizele cantitative de tip sociologic sunt sute de abordări posibile şi mii de lucrări publicate. Miliarde de dolari circulă în permanenţă în industriile interconectate: fashion, fitness & beauty, training & coaching, PR şi comunicare, media, publishing, marketing politic etc. Sunt milioane de poveşti scrise şi povestite despre feţe-de-mase şi alte mii apar în fiecare zi. Sute de mii de oameni studiază chiar în acest moment modalităţi de îmbunătăţire a imaginii personale, a lor sau a altora. Studiul feţelor-de-mase este o întreprindere multidisciplinară. Abordarea pe care o aveţi înainte permite agregarea tuturor acestor perspective disparate într-un sistem teoretic unitar. Aceleaşi 9 componente ale imaginii publice personale permit o ordonare şi o arhivare inteligente ale materiei în domeniu. În plus, abordarea integrată promite determinarea unor mecanisme de analiză şi cuantificare a unei imagini publice personale, după modelul şi conform practicilor din sectoarele corporatist sau instituţional. În aceeaşi direcţie, pot fi concepute proceduri de construire/refacere/întreţinere a imaginii personale, dar şi ghiduri "Cum să... ", menite să înlesnească eforturi de tipul do-it-yourself. Primele investigaţii permit atacarea cu încredere a cercetării în zona constituirii unui nomenclator de maladii, aşa cum există în sănătate (ICD-10), dar şi a unui set de proceduri generice de raportare, diagnostic şi intervenţie, cum are în prezent medicina de familie (ICPC-2). martie 2010 9
  10. 10. FEŢE DE MASE martie 2010 10
  11. 11. FEŢE DE MASE În slide-ul anterior am avut o prezentare a modelelor de abordare a imaginii personale dintr-o perspectivă logică. În pagina următoare descriem un exemplu concret de abordare integrată, în plină dinamică. Scopul prim este să înţelegem modul de funcţionare a feţelor-de-mase Până la urmă, ţinta principală este aceea de a înţelege modul în care funcţionează feţele-de-mase: cum se constituie şi cum devin eficiente. Totul pentru a permite celor interesaţi să-şi construiască o imagine clară şi detaliată asupra unui anume lider, într-un anumit moment. Dintre abordările cele mai frecvente amintim: Studierea vectorilor de imagine relevanţi pentru o categorie anume de feţe-de-mase. Studierea publicului ţintă, a celor identificaţi ca motoare de creştere şi dezvoltare ale imaginii publice în cauză. Studierea mediului sursă al personalităţii în cauză: apropiaţi, parteneri, colaboratori, consilieri, susţinători etc Studierea tendinţelor sociale (social waves) care pot însemna avantaj sau risc pentru imaginea publică analizată. Analiza sectorială, cu identificarea trăsăturilor comune liderilor dintr-un anumit domeniu, vizibili într- un anume mediu sau activi într-un anume interval de timp. martie 2010 11
  12. 12. FEŢE DE MASE martie 2010 12
  13. 13. FEŢE DE MASE În paginile acestea am folosit aparent nediscriminatoriu mai mulţi termeni ale căror semnificaţii sunt înrudite, se suprapun sau se confundă adesea. persoană publică lider star vedetă brand personal persoană figură publică celebritate individ personalitate faţă-de-mase Am fi putut să mai amintim de staruri, vedete şi celebrităţi. Mai este nevoie de încă un termen – faţa de mase? Da, întrucât este cel mai general şi dă seama despre un element care uneşte fiecare dintre termenii menţionaţi mai devreme – vizibilitatea, într-un mod în care niciun altul nu reuşeşte. Triada individ-persoană-personalitate este una fundamentală în sociologie. Descrie omul din perspectiva dezvoltării, de la simplu şi natural, către complex şi cultural. Dar este nevoie de atributul „publică” pentru a ajunge la obiectul cercetării noastre: persoana publică (opusă persoanei private) şi personalitatea publică. Este de discutat în ce măsură, în lipsa afirmării publice, personalitatea este cu totul ceea ce spun dicţionarele: „.... 2. Persoană cu aptitudini deosebite și cu alese însușiri intelectuale și morale, care se realizează și se manifestă în mod practic prin reușite într-un anumit domeniu de activitate. 3. Persoană care deține o funcție importantă în viața politică, socială, culturală; în DEX '98. Este, de exemplu, personalitatea lui Mircea Ivănescu ştirbită de lipsa de recunoaştere publică? Sau este Lautreamont o personalitate nedesăvârşită pentru că îl cunosc mai puţin oameni decât îl ştiu pe Cristiano Ronaldo? Sunt, pe de altă parte, M. Ivănescu sau Lautreamont complet realizaţi fără succesul social? martie 2010 13
  14. 14. FEŢE DE MASE În “Cum să devii un NIMENI”, Iulian Comanescu distinge vedetele de celebrităţi astfel: vedeta „interesează prin ceea ce face în domeniul propriu de activitate, adesea artistic”, în vreme ce o celebritate este o persoană publică a cărei viaţă privată îi interesează pe cei din jur. O diferenţiere care nu ne ajută prea mult să lucrăm pe cazuri concrete. În plus, distincţia operează tot mai puţin în zilele noastre, când interesul faţă de viaţa privată a (oricărui) celuilalt este în creştere. Fostul lider PSD, Cristian Diaconescu, este vedetă sau celebritate? Gigi Becali este vedetă sau celebritate? Prezentatoarele de televiziune sunt toate vedete? Mai degrabă produse de marketing, ele îşi descoperă apetitul pentru brand personal, în mod paradoxal, după ce devin vedete! Primul – într-un clasament sau într-o listă – e perceput drept cel care conduce, cel care dă tonul şi impune modelul Termenul „vedetă” abia dacă mai păstrează în sine etimologia (în marina militară, navă cu rol de santinelă avansată, apud Comanescu). Cuvântul s-a specializat pentru zonele “frivole” care ţin de showbiz şi sport, altminteri utilizarea sa fiind mai degrabă forţată sau de-a dreptul metaforică. De altfel, derivatul „vedetism” dezvăluie întreg peiorativul asociat cu termenul de bază. Pe de altă parte, celebritate înseamna mai întâi de toate însuşirea de a fi celebru (faimos, renumit, prestigios). Aproape indiferentă faţă de suport, adjectivul domină numele. Accentul se mută adică de pe „ce este” pe „cum este”, de pe esenţă pe circumstanţă. Persoana celebră nu este atât CINEVA, cât CUMVA, şi anume VIZIBILĂ. martie 2010 14
  15. 15. FEŢE DE MASE S-a impus însă, mai ales în ultimii 20 de ani, concurentul anglo-saxon LIDER. Primul – într-un clasament sau într-o listă – este totodată şi cel care conduce, cel care dă tonul şi impune modelul. Termenul „lider” se apropie cel mai mult de ideea „faţă de mase”, pentru că cei care conduc, de facto sau formal, devin cunoscuţi chiar şi atunci când nu îşi doresc această vizibilitate. Publicul cere şi presa serveşte informaţii de tot felul despre lideri, despre cei care sunt primii, despre cei care sunt influenţi. Sunt cei despre care scrie David Rothkopf atunci când introduce superclasa, elita globală a puterii şi lumea sa. Pentru a încorpora succesul personal şi succesul public recunoaşterea socială şi vizibilitatea influenţa formală şi autoritatea informală şi pentru a acoperi toate domeniile de activitate e nevoie de termenul faţă de mase. Faţa de mase este unitatea de bază a elitei. Un nume, asociat unui chip, la care se adaugă câteva atribute unice şi o valoare recunoscută, capacitatea de a comunica idei care mişcă audienţa şi acţiuni memorabile. E compoziţia minimală a feţei de mase. O compoziţie în dinamică permanentă şi cu aparenţă caleidoscopică. Gabriel Avăcăriţei www.fedeme.ro gavacaritei@yahoo.com http://ro.linkedin.com/in/gabrielavacaritei … şi pe facebook martie 2010 15
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×