Your SlideShare is downloading. ×
0
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Mari si oceane
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Mari si oceane

9,323

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
9,323
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
72
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Mari si Oceane
  • 2. Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu” 9F
  • 3. Oceanul planetarreprezintă un învelișunitar de apă alPământului. Suprafațaoceanului planetar estede 361 milioanekm², ceea ce constituie¾ din suprafațaGlobului.Adâncimea medie aoceanului planetar estede 3790 m, iar ceamaximă – de 11516 m(Groapa Marianelor).Numit și „oceanmondial”, oceanulplanetar este compusdin cele 5 oceane –Pacific, Atlantic, Indian, Arctic șiAntarctic, împreună cumările și golfurile carese leagă prin strâmtorisau direct cu Oceanul.
  • 4. Vederi din cosmos ale oceanului planetar Oceanul Arctic Oceanul AtlanticPartea vestică a Pacificului Oceanul Indian Partea estică a Pacificului
  • 5. Oceanul Pacific este situat întreAsia, Americi, Australia și Antarctica. Eleste legat cu Oceanul Arctic prinstrâmtoarea Bering, iar cu OceanulAtlantic prin strâmtoarea Drake. Adâncimi mari sunt situate în apropierea țărmurilor muntoase: groapa Chile (8063 m), groapa Kurilelor (10542 m), groapa Japoniei (10347 m), groapa Marianelor (11022 m), groapa Tonga (10882 m). Peste ⅜ din suprafață este ocupată de adâncimi mai mari de 4000 m, iar ⅛ – cu adâncimi de peste 5000 m. Relieful fundului Oceanului Pacific este foarte variat. Regiunile adânci alternează cu înălțimi ce trec în lanțuri și grupuri de insuleHarta fizică a Oceanului Pacific
  • 6. Oceanul Atlantic este situat întreEuropa, Africa, America și Antarctica.La sud-vest se unește cu OceanulPacific prin strâmtoarea Drake, iar lasud-est se contopește cu apeleOceanului Indian de la Capul Acelorpână în Antarctica (pe meridianul 21°C). În partea de nord, Oceanul Atlanticse unește cu Oceanul Arctic. Suprafața Oceanului Atlantic este de 83,132 milioane km², iar împreună cu mările – de 91,7 milioane km². Are un volum de apă de 330 milioane km³. Adâncimea medie este de 3602 m, iar cea maximă – de 8742 m (groapa Puerto-Rico). Oceanul Atlantic are forma literei latine „S” sau a unei văi lungi cu țărmurile aproape paralele. Harta fizică a Oceanului Atlantic
  • 7. Oceanul Indian este mai mic, având Harta] fizică a Oceanului Indiasuprafața de 76,2 milioane km², iarvolumul de apă – de 284,6 milioanekm³. Adâncimea lui medie este 3736m. La nord, Oceanul Indian estemărginit de țărmurile sudice aleAsiei, la vest – de continentul Africa.De la Capul Acelor (pe liniameridianului 21°E) până în Antarcticase unește cu apele Oceanului Atlantic.La est, Oceanul Indian este delimitat depeninsula Malacca, insuleleSumatera, Djawa, Flores, Australia, iarde la Insula Tasmania (pe meridianul147°E) până în Antarctica se unește cuapele Oceanului Pacific.
  • 8. Oceanul Arctic este situat în emisfera Harta fizică a Oceanului Arcticboreală și este delimitat de coastelenordice ale Americii, Asiei și Europei.Oceanul Arctic face legătură cuOceanul Pacific prin strâmtoareaBering, iar cu Oceanul Atlantic – prinMarea Norvegiei și Marea Groenlandei.În comparație cu celelalte oceane, are osuprafață mult mai mică: 14,7 milioanekm², volumul de apă fiind 16,4milioane km³. Adâncimea maximă este5449 m. Relieful fundului OceanuluiArctic este foarte complicat. Platformevaste continentale trec îndepresiuni, despărțite fiind de dorsalesubmarine.
  • 9. MărileMările reprezintă părți separate ale oceanuluiplanetar, care se deosebesc de suprafețele oceanice prinanumite proprietăți fizice și chimice ale apei(temperatură, salinitate, densitate, dinamica apeloretc.).Mările au legătură cu apele oceanelor prin porțiuniînguste, deseori prin strâmtori puțin adânci, care nupermit un schimb intens cu apa din zonele abisale aleoceanelor. Majoritatea mărilor sunt situate pe platformecontinentale fiind înconjurate de insule și peninsule(Marea Nordului, Marea Kara, Marea Baltică etc.). Existămări în față, dar se întâlnesc și mări adânci (7000 m –Marea Banda). După regimul hidric și așezareageografică mările se clasifică în interioare(continentale), semideschise, deschise și interinsulare.
  • 10. Mările interioare sunt înconjurate de Mările semiînchise sunt separate deuscat și comunică cu oceanul prin ocean prin insule sau peninsule:strâmtori: Marea Bering; Marea Nordului;Marea Albă; Marea Ohotsk;Marea Mediterană; Marea Galbenă;Marea Baltică; Marea Chinei de Sud;Marea Azov; Marea Caraibilor etc.Marea Neagră;Marea Roșie etc. Mările deschise sunt situate la marginea bazinelor oceanice și au legătură cu apele oceanelor: Marea Barents; Mările interinsulare sunt înconjurate de Marea Kara; insule: Marea Laptev; Marea Celebes; Marea Siberiei de Est; Marea Sulu; Marea Ross; Marea Banda; Marea Bellingshausen. Marea Djawa.
  • 11. Proprietăți fizice și chimice ale apeiCele mai importante proprietăți fiziceși chimice ale apei marine sunt:salinitatea;temperatură;presiunea;transparența;luminescența;culoareași conținutul gazelor din apă.
  • 12. TemperaturăTemperatura apei de la suprafață estecondiționată de intensitatea energieisolare, frecvența vânturilor, decirculația curenților, de extindereaoceanelor pe Glob.Variația anuală a temperaturii de lasuprafața apei depinde de mersulanual al bilanțului de radiație, decurenți și de vânturile permanente. Lalatitudinile joase oscilațiile detemperatură sunt relativ mici – de 1°C, iar cele mari – de 2 °C.Diferența între temperaturile maxime șicele minime anuale formeazăamplitudinile anuale, ce diferă de la olatitudine la alta.
  • 13. Densitatea apeiFiind dependentă de temperatură șisalinitate, densitatea apelor marine este mai mare decâta apelor dulci și crește o dată cu salinitatea. Apa demare are densitatea maximă la -3 °C.La creșterea densității straturilor de apă contribuierăcirea apei, evaporarea și formarea gheții.Încălzirea, amestecul apei sărate cu cea dulce, topireazăpezii duc la scăderea densității.Densitatea apei crește de la Ecuator spre regiunilepolare, fiind maximă iarna în partea de nord aOceanului Atlantic (1027,5 kg/m³), în Marea Barents(1027,2 kg/m³). O densitate mare au apele mărilorMediterană (1027,6 kg/m³) și Roșie (1028 kg/m³), deasemenea apele din jurul continentului Antarctica(1027,5 kg/m³).O densitate mai mică au apele mărilorNeagră, Azov, Caspică, Baltică (1004 – 1010 kg/m³).Densitatea apelor la suprafața oceanului planetarvariază de la 996 la 1008,3 kg/m³, crescând o dată cuadâncimea.
  • 14. PresiunePe 1 cm² de suprafață a oceanuluiplanetar atmosfera exercită o forțăegală cu 1 kg (o atmosferă). Aceeașipresiune o exercită coloana de apă cuînălțimea de 10,06 m. Cu altecuvinte, la fiecare zece m adâncimepresiunea se mărește cu o atmosferă.Toate procesele ce au loc la adâncimedecurg în condițiile unei presiuniridicate. Aceasta nu împiedicădezvoltarea lumii organice la adâncimimari. Aisbergul – rezervă colosală de apă dulce
  • 15. Transparența apei Transparența apelor marine este un indicator care depinde de gradul de dispersie și de absorbție al razelor de lumină. Din cauza microorganismelor și particulelor în suspensie, apele marine au o transparență mică. Discuri Secchi Transparența apei primăvara în Oceanul Pacific este 59 m, în Oceanul Indian – 40 – 50 m, în Oceanul Arctic – 40 m. Transparența se măsoară cu discul Secchi.
  • 16. Dinamica apeiApa mărilor și oceanelor se află într-ocontinuă mișcare, cauzată atât de forțeinterne cât și externe (vânt, forța deatracție a lunii, Soarelui, cutremureetc.).Se disting mișcări ondulatorii (hula șivalurile), mișcări ritmice (mareele) șimișcări de translație marină (curenții). Culoarea apei Stratul pur de apă al oceanului, care absoarbe și difuzează lumina, are o culoare albastră. Aceasta este considerată culoarea „deșertului oceanic”. Culoarea verzuie a apei este determinată de prezența particulelor în suspensie și a planctonului. Din cauza conținutului de substanțe în stare de suspensie apa poate avea o culoare gălbuie, uneori cafenie. Culoarea verzuie a apei mărilor din regiunile polare și temperate este cauzată de dezvoltarea abundentă a algelor din clasa Diatomeelor.

×