• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Simpozion
 

Simpozion

on

  • 346 views

 

Statistics

Views

Total Views
346
Views on SlideShare
346
Embed Views
0

Actions

Likes
0
Downloads
0
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Microsoft PowerPoint

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Simpozion Simpozion Presentation Transcript

    • EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN http://www.wikispaces.com/t/c/1WSJTQJ5IQIo PROFESOR CHIMIE – FIZICĂ: DOBRESCU FRĂGUŢA; ŞCOALA CU CLASELE I -VIII; ALBESTII DE MUSCEL, JUDETUL ARGES
    •  Protecţia mediului este o problemă a tuturor. Este problema redresării, conservării şi ocrotirii mediului în scopul restrângerii şi eliminării surselor de poluare, în cadrul dezvoltării armonioase a societăţii. Deşeurile poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pe suprafeţe întinse, antrenează costuri ridicate pentru depozitarea lor şi uzine pentru incinerarea reziduurilor.
    •  De multe ori ne întrebăm unde o să ajungă planeta noastră, dacă îşi continuă acest drum liniar către autodistrugere. Mulţi sunt cei care încearcă să salveze câte un munte transformându-l în parc natural, câte o apă sau pădure numind-o arie protejată, câte o stâncă ce devine rezervaţie geologica sau câte un animal sau plantă ce devine monument al naturii... cu toate astea însă, sunt parcă şi mai mulţi care nu respectă acest lucru şi care, în ignoranţa lor, distrug încet şi sigur această lume de contraste de care cu toţii suntem uneori atât de mândri. Viaţa, în forma ei pe care o cunoaştem cu toţii, există datorită aerului, apei şi pământului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci când unul dintre aceste elemente este perturbat de om şi nu îşi mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fără drept de replică, la adevărate dezastre ecologice. O pungă de plastic aruncată în ocean poate ucide o balenă, prin simplul fapt că aceasta o înghite odată cu hrana, iar punga poate astupa orificiul prin care aceste minunate mamifere respiră. Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ şi cer. Concepţiile au evoluat, astăzi apa este obiect de studiu, sursă vitală a omenirii, dar paradoxal, în acelaşi timp şi groapă de gunoi... şi acelaşi lucru îl putem spune şi despre sol. Cea mai mare problemă nu este una de suprafaţă, ci una de cantitate, planeta noastră nu mai poate duce în spate atâtea deşeuri, ce continuă să crească cu cifre inimaginabile în fiecare zi. Această “picătură de apă” ce poate fi ambalajul unui pachet de ţigări sau un container de substanţe chimice reziduale, cu siguranţă lasă răni adânci în “piatra” acestei planete, pe care noi toţi o numim Casă.
    • 1. POLUAREA CU DEŞEURI, O PROBLEMĂ GRAVĂ A OMENIRII Este o realitate atât de crudă, încât cuvintele nu îşi mai au rostul! Faptele sunt cele care condamnă, dar ele pot fi si cele care salvează! Este un semnal de alarmă tras pentru tot ceea ce inseamnnă VIAŢA! Viaţa pe care foarte puţini dintre noi ştim să o preţuim. Şi nu mă refer la viaţa fiecăruia dintre noi. Tocmai aici este marea greşeală pe care o facem majoritatea! Orbiţi de mândrie, de orgoliu, de egoism, uităm adesea ca viaţa nu a fost lăsata doar pentru noi, ca nu este un bun personal! Pare să ne scape un lucru extrem de important: nu realizăm că, pentru a trai noi in linişte, nu trebuie să distrugem natura, să chinuim sau să omorâm orice vietate! Din contră! Nici un om care are o fărâmă de conştiinţă nu va fi fericit distrugând ceva! Dar nu este suficient! Ce facem, atunci, cu cei care nu au pic de conştiinţă sau, mai bine spus, fără a fi deloc dură, nu au pic de raţiune? Îi lăsăm sa distrugă totul, sa distrugă ceea ce Dumnezeu a dăruit acestei lumi?! Nu putem da dovadă ca merităm măcar un pic din ceea ce ne-a fost oferit? De câte vieţi sacrificate mai avem nevoie pentru a ne trezi la realitate, pentru a lua măsuri? Continuând aşa, nu putem ajunge decât într-un singur punct! Vom ajunge poate sa le arătăm copiilor sau nepoţilor noştri poze de demult pentru a-şi face o idee despre ce au însemnat, odată, pădurile, animalele, păsările…Vom ajunge, în timp, o „lume dispărută"! Si nimeni nu vrea asta, cu siguranţă! Dar trebuie sa facem ceva! Trebuie măcar să întindem VIEŢII o mână de ajutor! Nu este suficient doar să constatăm ceea ce este in jurul nostru şi să ne pară rău! Atâta timp cât nu facem nimic altceva, suntem, poate, la fel de vinovaţi ca cei care distrug, ca cei fără pic de raţiune si conştiinţă! si tocmai asta încerc să fac, si sper că nu voi rămâne singură! Deşi nimeni nu cred că mai are nevoie de vreo dovadă pentru a-şi da seama ce se intamplă în jurul nostru, încerc să pun in lumină câteva cazuri. Poate nu sunt nici cele mai elocvente, nici cele mai grave si nici singurele, cu certitudine! Sunt, pur si simplu o parte din cele de care m-am lovit direct! Sa lăsăm imaginile să exprime în locul nostru nemulţumirea!
    • Spune stop gunoaielor! Poluarea din orase ne impinge  La nivelul comunităţii europene rezultă anual un volum de deşeuri de spre oazele de verdeata, unde cca. 2.000 de milioane de tone. Peste 40 de milioane de tone din mergem sa ne bucuram de aerul cantitatea de mai sus (2%) sunt clasificate ca deşeuri toxice. In ultimii curat si uneori de un grătar la 6 ani, cantitatea de deşeuri generate a crescut cu cca. 10% pe an. iarbă verde. Ingrijorator este Este evident ca aceasta tendinţă trebuie stopată dacă nu dorim să ne faptul că nu stim să pretuim scufundăm în deşeuri. resursele naturale pe care le  Un kilogram de deşeuri de persoană pe zi poate nu pare cine ştie ce avem, iar impactul nostru asupra dar, la nivelul Europei, pe parcursul unui întreg an aceasta conduce la mediului inconjurator, cel care ne peste 200 de milioane de tone de deşeuri municipale care trebuiesc tine in viata este unul foarte prelucrate si depozitate intr-un fel sau altul. Mai mult decât atât, dramatic. deşeurile municipale nu reprezintă decât o mică parte din “muntele” Cei care aruncaţi toate resturile de deşeuri produse anual in interiorul ţărilor comunităţii. Situaţia aşa la intamplare cu o nonşa- actuală nu mai poate continua. lantă care dă dovadă de lipsă de  Deşeurile nu sunt numai un pericol la adresa mediului înconjurător. caracter şi de bun simţ. Vă place Ele au devenit o ameninţare la adresa sănătăţii umane in general si a să mâncaţi printre gunoaie? modului nostru de viată. Gandiţi-vă că data viitoare cand  Gropile de deşeuri devin pe zi ce trece mai pline. Metale grele și vreţi să mergeţi la grătar va trebui substanţe toxice se scurg zi de zi în sol și în apa freatică. Depozitele sa mâncaţi printre gunoaie, sau generează gaze toxice si explozive. Şi mai periculoase se dovedesc a veţi fi nevoiţi sa cautaţi un alt loc fi gropile de deşeuri neamenajate sau slab amenajate al căror risc de relaxare pentru ca unde aţi este incomparabil mai mare decât al depozitelor construite in fost data trecuta acum zac conformitate cu cerinţele si tehnologiile moderne. mormanele de gunoaie pe care le-aţi “uitat” dumneavoastră şi cei  Considerată multă vreme ca o soluţie alternativă la depozitarea care v-au urmat exemplul. deşeurilor, incinerarea acestora produce cantităţi mari de substanţe toxice si metale grele. Pentru prevenirea împrăştierii acestora trebuie montate sisteme de filtrare complicate si costisitoare.
    •  Milioanele de tone de deşeuri produse anual, precum şi multitudinea de instrumente de reglementare ne pot da impresia că nu putem să influenţăm major subiectul deşeurilor. Acest lucru nu este adevărat. Acţiunile pe care le putem face zilnic pentru îmbunătăţirea situaţiei includ: ÎN CALITATE DE CONSUMATOR•Minimizează cantitatea de deşeuri pe care le produci. Cumpăra produse “ecologice” şi cu puţine ambalaje.•Reutilizează ambalajele acolo unde acest lucru e posibil.•Colectează deşeurile separat in vederea reciclării.•Verifica posibilitatea de a composta materiile organice.•Ia masuri speciale la depozitarea deşeurilor casnice periculoase.•Întreabă reprezentanţii municipalităţii ce fac pentru îmbunatatirea situaţiei deşeurilor la nivel local. De exemplu, au un plan de management al deşeurilor aşa cum se cere în legislaţia UE încă din 1975? ÎN CALITATE DE OM DE AFACERI•Dezvoltă produse şi tehnologii de producţie care minimizează cantitatea de deşeuri generate. Tu îţi cunoşti produsele mai bine decât oricine altcineva.•Printr-o analiză de ciclu de viaţă şi printr-un bilanţ de mediu, iţi poţi proiecta produsul astfel încât impactul său asupra mediului sa fie minim pe durata întregului ciclu de viată. O astfel de abordare care minimizează pierderile de energie şi de materiale poate chiar economisi sume importante din bugetul afacerii tale.•Limitează nivelul ambalajelor la produsele pe care le realizezi şi aranjează cu autorităţile locale şi cu cei care iţi vând produsele să recuperezi ambalajele în vederea reutilizării lor.•Încurajează-i pe furnizorii tăi să reducă nivelul ambalajelor în care iţi livrează produsele lor. ÎN CALITATE DE REPREZENTANT AL AUTORITĂŢII LOCALE•Adoptă un plan de management al deşeurilor si alocă resursele necesare implementării planului.•Minimizează cantitatea de deşeuri generate prin procurarea de produse ecologice.•Încurajează afacerile si cetăţenii să minimizeze cantitatea de deşeuri pe care le produc.•Facilitează reciclarea şi recuperarea prin furnizarea de containere separate pentru colectarea diferitelor categorii de deşeuri.•Stabileşte soluţii pentru colectarea separată a deşeurilor casnice periculoase şi toxice.•Încurajează parteneriatele cu mediul industrial si de afaceri in vederea găsirii cailor de reducere a cantităţii de deşeuri generate.
    • 2. DEŞEURILE MENAJERECategoria de deşeuri la care omul, prin activităţile lui zilnice, contribuie direct este cea a deşeurilor menajere. Scurt istoric Timpurile preistorice Primii oameni duceau o viaţă nomadă, în grupuri restrânse pentru o anumită perioadă de timp pentru ca mai apoi să se mute în alt loc. Gunoiul rămas era în mare parte biodegradabil. Obiectele folosite, unelte din lemn, piatra sau os erau din materiale naturale şi nu reprezentau nici un fel de pericol pentru mediu. Odată cu crearea unor aşezări permanente oamenii au început să se confrunte cu problema acumulării gunoiului. Civilizaţiile antice Pentru o lungă perioadă de timp civilizaţiile timpurii nu aveau metode pentru a rezolva problema deşeurilor menajere, astfel că gunoiul era câteodată lăsat în casă, iar cea mai mare parte din el ajungea pe străzi. Când mirosul devenea insuportabil era acoperit cu un strat de pământ sau lut, crescând nivelul străzilor. În Troia, acumularea deşeurilor pe podea şi pe străzi făcea necesară ridicarea acoperişurilor caselor şi schimbarea intrărilor în case. În Egipt, deşeurile, provenind deseori de la familii înstărite, erau colectate şi aruncate în Nil. Prima groapa de gunoi a fost produsul grecilor antici. În jurul anilor 500 î.e.n., grecii amenajau gropi municipale de gunoi şi scriau legi ce prevedeau depozitarea gunoiului menajer la cel puţin 1,5 km distanţă de zidurile oraşului. Prin aceeaşi perioadă în Atena prima lege care împiedica locuitorii să-şi arunce gunoiul pe străzi a fost pusă in aplicare. Până în 200 î.e.n., în marile oraşe din China au fost introduse forţe de munca pentru colectarea gunoiului. Cele mai mari probleme privind deşeurile menajere au apărut în Roma datorită populaţiei numeroase. Familiile bogate foloseau sclavi pentru a scăpa de gunoi, însă mare parte rămânea pe străzi. Evul mediu În zonele urbane, gunoiul era încă aruncat pe străzi, condiţiile de trai în zonele dens populate fiind astfel precare. Animalele domestice, precum porci şi păsările, umblau prin gunoiul adunat pe străzi, ducând astfel focarul de infecţie în casele oamenilor. Gunoiul atrăgea de asemenea un număr mare de şobolani fapt ce a dus la declanşarea ciumei bubonice, boală care a decimat populaţia Europei în acea perioadă. Către sfârşitul evului mediu, condiţiile sanitare au început să se îmbunătăţească datorită dezvoltării drumurilor pavate şi a sistemelor de curăţenie a străzilor în oraşe.
    •  Revoluţia industrială Odată cu începutul revoluţiei industriale, practicile sanitare au scăzut din cauza creşterii populaţiei din oraşe. De-a lungul secolelor XVIII şi XIX, străzile oraşelor europene şi americane erau încă acoperite de deşeuri. Datorită numărului mare de oameni care se mutau în oraşe, locuinţele şi alimentele erau tot mai dificil de găsit. Au apărut “cocioabe” în care trăiau numeroase persoane în condiţii precare de viaţă şi în acelaşi timp din ce în ce mai multe deşeuri. Teama izbucnirii unei noi epidemii a determinat luarea unor măsuri sanitare şi de colectare a deşeurilor. La sfârşitul secolului al XVIII – lea în Philadelphia, SUA, Benjamin Franklin a fost primul care a pus în funcţiune servicii sanitare constând în curăţatul străzilor şi ridicarea gunoiului. În New York, gunoiul era aruncat în râuri de pe platforme amenajate şi de cele mai multe ori acesta sfârşea pe ţărmul oraşului New Jersey în loc să ajungă în mare. În 1827, această metodă a fost schimbată, gunoiul fiind colectat pe vase special amenajate şi aruncat în ocean. Primul incinerator de deşeuri a fost utilizat în Anglia în 1874, iar din 1885 acestea erau folosite şi în SUA. Totuşi, au apărut probleme la arderea gunoiului, cel ud necesitând un surplus de cărbune pentru incinerare. Procesul scump a dus la renunţarea la această metodă. Incineratoarele au fost înlocuite cu o altă metodă de eliminare a deşeurilor menajere şi anume procesul de reducere, prin care gunoiul umed era “înăbuşit” în butoaie, rezultând un lichid folosit ca fertilizator sau la producerea săpunului. Dar şi această metodă a fost înlocuită din cauza mirosului degajat. Începutul anilor 1900 Civilizaţiile occidentale au început să realizeze faptul că viruşii cauzatori de boli şi epidemii proveneau de la deşeuri. Astfel că s-a început o colectare regulată a gunoiului iar străzile erau curăţate de către persoane angajate special pentru această muncă. Cu toate acestea gunoiul acumulat creştea îngrijorător, astfel că în 1912 în New York se produceau deşeuri în cantităţi egale cu volumul a 140 de monumente Washington. Deşeurile colectate erau depozitate în gropi de gunoi, aruncate în mare sau arse, ceea ce a condus la crearea unor probleme de mediu. La jumătatea anilor 1900 s-au folosit noi metode de eliminare a deşeurilor, acestea fiind acoperite în gropi de gunoi special amenajate. S-a revenit la arderea gunoiului dar, deşi volumul deşeurilor scădea prin această metodă, era afectată calitatea aerului. Oamenii nu mai refoloseau materialele, acestea fiind uşor de înlocuit, ceea ce a determinat o creştere masivă a deşeurilor şi probleme majore de mediu din cauza compuşilor chimici şi a altor materiale periculoase. Începutul secolului XXI Odată cu sfârşitul secolului XX, populaţia a început să aibă un rol important în administrarea deşeurilor menajere prin folosirea materialelor reciclabile, utilizând metode de compostare a deşeurilor organice şi prin reducerea gunoiului menajer produs. Legi privind mediul încojurător au fost puse în aplicare pentru a proteja populaţia şi mediul de poluarea generată de eliminarea deşeurilor. Din cauza scăderii spaţiului de depozitare a deşeurilor şi controversei privind cea mai potrivită metodă de eliminare a acestora, soluţia optimă pare a fi prevenirea generării deşeurilor.
    •  În multe zone din ţară, în special în cele în care nu există un sistem bine pus la punct de colectare a gunoiului menajer, cu precădere în mediul rural, oamenii aruncă gunoiul în zone neamenajate din care acestea pot ajunge foarte uşor în apa râurilor. Aceste zone devin uşor focare de infecţie, iar câinii vagabonzi, ciorile, şobolanii pot purta viruşii înspre localităţi. Una dintre cele mai mari probleme ale acumulărilor de deşeuri este cea a PET-urilor. Acestea, dacă sunt aruncate în natură pot ajunge foarte uşor în râuri, unde plutesc până la gurile de vărsare, unde se acumulează. Pe parcursul râului însă, se pot acumula temporar şi pot forma adevărate insule, cum este cazul acestor imagini de pe râul Olt. Să urmărim felul în care deşeurile pot dispărea în mod natural din natură prin degradare completă: - recipientele din metal (cutii de conserve, canistre de combustibil) se degradează în aproximativ 150-300 ani; - recipientele din aluminiu (doze de bere sau sucuri) dispar în 300-400 de ani; - plasticul (sticle de suc, ambalaje) nu se degradează, eventual se rupe în bucăţi mici care sunt ingerate de animale; - obiectele din sticlă nu se dezintegrează niciodată, ea suferă doar un proces de fărâmiţare, deci nu este integrată niciodată în circuitul materiei în natură. Nu trebuie nici un fel de calcul greoi pentru a vedea că acest gunoi nu va putea dispărea niciodată din natură, astfel de acumulări nu fac decât să împiedice ciclurile de viaţă
    • Infernuri ecologice Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil convenţional se aruncă anual în atmosferă aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusă, praf si gaze.Pe lânga arderea combustibililor – cărbune, petrol, lemn, gaze naturale – probleme asemanatoare creează şi alte industrii, îndeosebi chimică metalurgică unele ramuri constructoare de maşini, industria alimentară etc. – ca şi circulaţia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoarelor etc. Arderea gunoaielor în gospodării Se referă la arderea deşeurilor menajere de către cetățeni pe cuprinsul proprietăților lor. Deşeurile care sunt arse de obicei sunt cele de hârtie, carton, resturi alimentare, plastic şi resturile vegetale din grădină, în concluzie orice material care altfel va fi reciclat sau transportat la depozitul pentru deşeuri. Emisiile în aer provenite de la arderea gunoaielor în curte sunt eliberate direct în atmosferă fără a fi tratate sau filtrate.
    • Aten ție, nu face ți asta! Reprezintă un pericol pentru sănătate Majoritatea persoanelor care dau foc deşeurilor nu realizează cât de dăunătoare este această practică pentru sănătatea lor şi a mediului înconjurător. Cercetările actuale indică faptul că arderea gunoaielor în gospodării este cu mult mai nocivă pentru sănătatea noastră decât s-a crezut până acum. Această practică poate creşte riscul de boli de inimă, să agraveze afec țiuni respiratorii precum astm, emfizemul şi să cauzeze eczeme, amețeli şi dureri de cap. Arderea gunoaielor în curte generează cantită ți nocive de dioxine, un grup de substanțe chimice foarte toxice care se depun pe culturile de plante şi pe cursurile de apă, caz în care ele ajung în cele din urmă în alimentele pe care le consumăm şi ne afectează sănătatea. În genere, dioxinele nu există în materiale înainte ca acestea să fie incinerate, ci sunt produse în timpul arderii. Atunci când deşeurile sunt arse în butoi se produc cantită ți mult mai mari de dioxină decât în cazul în care ele sunt arse într-un incinerator. Butoaiele în care se ard gunoaiele din gospodărie prezintă un aport limitat de oxigen şi deci arderea are loc la temperaturi destul de scăzute, generând nu numai dioxină, ci şi mult fum şi alți factori poluatori. Spre deosebire de butoaiele sau cutiile folosite pentru a arde gunoaiele din gospodărie, incineratoarele mari respectă regulamentele de mediu cu privire la implementarea unor sisteme stricte de control al poluării pentru reducerea emisiilor de dioxină, în special prin prevenirea formării acestora. Arderea gunoaielor în gospodării este foarte periculoasă pentru că emite factori poluan ți la nivelul solului, nivel la care pot fi inhalați cu uşurință sau încorporați în lan țul trofic . Gunoaiele arse în spații deschise generează mul ți factori poluan ți, precum:• dioxină,• poluarea cu particule,• hidrocarburi aromatice policiclice,• compuşi organici volatili,• monoxid de carbon,• hexaclorbenzen, şi• cenuşă. Multe pericole pentru sănătate pot fi cauzate de inhalarea sau ingerarea unor cantită ți mici din aceşti factori poluanți. În special copiii, persoanele în vârstă sau persoanele cu afec țiuni respiratorii pot fi vulnerabili la unii dintre aceşti factori poluanți.
    •  Dioxine Arderea gunoaielor în gospodării este un motiv de îngrijorare pentru sănătatea umană pentru că generează cantități semnificative de dioxine. Dioxinele sunt clasificate ca poluanți persistenţi, bioacumulativi şi toxici (PBT). Dioxinele sunt puternici agenţi toxici care au poten țialul de a produce un spectru larg de efecte adverse în corpul uman. Dioxinele pot altera creşterea şi dezvoltarea fundamentală a celulelor în moduri ce pot determina efecte nocive asupra reproducerii şi dezvoltării, distrugerea sistemului imunitar, dereglarea sistemului hormonal şi cancer. Poluarea cu particule Poluarea cu particule, numite şi materie solidă activă, pe scurt PM, se referă la particulele microscopice eliberate prin arderea în spa ții deschise. Particulele care sunt suficient de mici pentru a pătrunde în plămâni (cele care au cel mult 10 um în diametru) pot cauza numeroase probleme de sănătate. Particulele pot agrava problemele respiratorii precum astma şi bronşita şi au fost asociate cu aritmia cardiacă (bătăi neregulate ale inimii) şi atacuri de cord. Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, cele în vârstă şi copiii prezintă cele mai ridicate riscuri în urma expunerii la particule. Hidrocarburi aromatice policiclice Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) sunt un grup de substan țe chimice ce se regăsesc în materia solidă activă (în fum sau în funingine) emisă prin arderea gunoaielor în gospodării. Aceste hidrocarburi rezultă din arderea incompletă a anumitor materiale. Unele PAH determina apariția cancerului.
    •  Compuşi organici volatili Persoanele din imediata vecinătate a unui butoi în care sunt arse gunoaie sunt de asemenea expuse la nivele ridicate de compuşi organici volatili (COV) generate de arderea în spații deschise. Multe COV sunt dăunătoare omului Ele contribuie la poluarea cu ozon la nivelul solului, cunoscută sub numele de smog, care poate determina înrăutățirea stării de sănătate a persoanelor care prezintă probleme respiratorii, cardiace sau alte afecțiuni. Inhalarea anumitor COV poate determina iritații ale ochilor, căilor respiratorii sau ale gâtului; dureri de cap; pierderea echilibrului; amețeli; afecțiuni ale ficatului, rinichilor şi ale sistemului nervos central. Monoxidul de carbon Alt poluant important generat de arderea gunoaielor în gospodărie este monoxidul de carbon (CO). La nivele reduse de expunere la CO, oamenii pot experimenta o varietate de simptome neurologice precum dureri de cap, oboseală, amețeli şi stări de vomă Hexaclorbenzen Hexaclorbenzen, sau HCB, este o toxină foarte persistentă în mediul înconjurător care se degradează lent în prezenta aerului şi, implicit, se poate răspândi prin atmosferă pe distanțe mari. HCB se bioacumulează în peşti, animale marine, păsări, licheni şi animale care se hrănesc cu peşti sau licheni. Pe baza studiilor efectuate pe animale, expunerea redusă pe termen lung poate afecta dezvoltarea fetuşilor, cauza cancer, conduce la afecțiuni ale rinichilor şi ficatului şi poate determina stări de oboseală sau iritații ale pielii. HCB este considerat un factor probabil pentru declanşarea cancerului uman şi este toxic pe toate căile de expunere.
    •  Cenuşa Arderea gunoaielor în gospodărie produce reziduuri de cenuşă, care pot conține metale toxice precum mercur, plumb, crom şi arseniu. Aceste metale pot fi toxice la ingerare. Când o persoană înghite cantități periculoase de plumb, poate prezenta creşteri ale tensiunii arteriale, probleme cardiovasculare, afecțiuni ale rinichilor şi afecțiuni cerebrale. Neavizate de pericolul potențial, unele persoane împrăştie cenuşa în grădinile proprii sau o îngroapă pe terenurile proprii. Plantele din grădini pot absorbi şi acumula aceste metale, ceea ce face ca ele să reprezinte un pericol în alimentație. Copiii care se joacă în curte sau grădină pot ingera sol care să conțină aceste metale. De asemenea, ploaia poate intermedia transferal acestei cenuşi în pânza freatică sau în apele de suprafață, contaminând apa potabilă sau alimentele. Suntem printre ultimele tări europene care nu au un sistem public de reciclare a deseurilor (CERINTA OBLIGATORIE UE)  Metodele clasice folosite de noi : arderea si îngroparea cantităţilor mari de deşeuri urbane (umede, plastic) în aer liber produc emisii de dioxină, una dintre cele mai toxice substanţe cunoscute pâna în prezent, care mai este si bioacumulativă; Prin arderea plasticului se elimină substanţe care produc boli de plamâni şi în timp mai lung pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şi sângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emană prin ardere substanţe care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate îmbolnavi toate organele corpului.  Aproximativ 70% din PET-uri sunt colectate la "gramada" cu celelate deseuri urbane, de catre firmele specializate (societatile de salubrizare) si apoi eliminate din mediu, prin procedeul "arderii in aer liber" şi tot "la gramada" in marile gropi de gunoi de la periferia orasului (arderea plasticului în aer liber este o practica deja interzisă în UE, din cauza emisiilor de dioxină),  iar restul ramân depozitate prin diferite locaţii (zone locuibile, parcuri zone verzi ş.a.m.d.). Din cauza materialelor din care sunt produse (plastic) nu sunt biodegradabile. În prezent doar 5% din aceste PET-uri  se colecteaza separat in  vederea reciclării.
    • De ce avem nevoie de apă pură? În ciuda faptului că guvernele din toate ţările lumii, încearcă să-şi îmbunătăţească reglementările privind livrarea apei potabile prin reţele de distribuţie locale sau prin diferite tipuri de apă îmbuteliată, calitatea apei rămâne una din cele mai stresante provocări la care trebuie să facă faţă comunitatea mondială. În apele de pe glob există peste 80.000 poluanţi a căror efecte nu pot fi încă cuantificate. La aceştia, anual, se mai adaugă încă 250 milioane de tone de contaminanţi Statisticile arată că 40 de copii mor zilnic şi nenumăraţi oameni se îmbolnăvesc din cauza consumului de apă nesigură. Lipsa apei curate este răspunzătoare pentru 80% din cauzele de îmbolnăvire şi decese înregistrate chiar şi în ţările dezvoltate. Jumătate din paturile spitalelor sunt ocupate, în permanenţă, de pacienţi care suferă de boli legate de apă. Tot lipsa apei curate este răspunzătoare de scăderea randamentului fizic şi intelectual al oamenilor. Specialiştii de pretutindeni susţin că SOLUŢIA cea mai bună şi eficientă, pentru a avea o apă curată şi sigură, este purificarea apei la punctul de consum Soluţia ideală – NU POLUAŢI!!!