Membrii redacției    Membrii redacțieiElena Ungureanu – Iaşi- redactor- șefDragoş-Andrei Preutescu – Iaşi- redactor- șef a...
Cuprins                                             CuprinsEditorial                                                  Floa...
Editorial  Tinerețe   Dulci, răzleţe sentimente,       Tu în cale ni le pui,Şi răzbaţi în lung şi-n lat cu ele,           ...
Editorial                                                         Tinerețe                                              TI...
Editorial                                               Tinerețe                                             „Revista Iuve...
Floare de latinitateOriginea poporului latin şi a limbii latine     Poporul român este urmaşul direct al             înrud...
Floare de latinitateaici   vârsta de aur a omenirii. Zeul        rutulii moare regele Latinus. Apoi               LITERATU...
Invitație la vis                                     În căutarea Frumuseţii                                               ...
Invitație la vis    Apusul zeului                              Mai are rost ?...Se lăsase înspre mare-un zeu              ...
Persoana X                                                                  Dorin Oltean:      "Pentru a fi lider trebuie ...
Persoana Xdatorat reţelei globale pe care încearcă           de acest fel?                                      nevoie de ...
Recenzie                                 Democraţia coordonatăRecenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-1-     ...
Recenzie                Cu ce ne asemănăm la “Jurnal rusesc”Recenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-2-   O ca...
Recenziemăcar o urmă de moralitate în guvern şi           de stat acţionează în virtutea propriilor          merge”, democ...
Recenzieunei evoluţii coerente şi consecvente în           pentru cele ce spune în carte şi tare             aceşti     me...
Recenzie                                         Regenerarea naţiunii                                                 de c...
Trei poduri peste Prut                                   Trei poduri peste Prut   Relaţiile dintre România şi Republica   ...
Omul din oglindă                                                 Lucruri simple   Le mulţumesc celor care m-au ghidat     ...
Omul din oglindăsau să o regretăm. Lucrul asta l-am               FI, de a face alt fel de training. E ca şi          Sunt...
Omul din oglindă                                         Să speri e o fitză      „Singur, mă plimb printre vremuri..    pe...
Omul din oglindă  Interviu cu Silvia Ciubotaru, doctor cercetător                                 Ia-ţi mireasă ziua bună…...
Omul din oglindăprezentare a volumului?                                 mele. De foarte multe ori dacă îi întrebi de    Ar...
Omul din oglindă   Interviu cu Mariana Bărbulecu                                          Cătălin Dorian Florescu este:   ...
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Revista IUVENTA - Nr. 1
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Revista IUVENTA - Nr. 1

1,203 views
1,078 views

Published on

http://revistaiuventa.blogspot.com
https://www.facebook.com/RevistaIUVENTA
http://twitter.com/RevistaIUVENTA

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,203
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
6
Actions
Shares
0
Downloads
5
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista IUVENTA - Nr. 1

  1. 1. Membrii redacției Membrii redacțieiElena Ungureanu – Iaşi- redactor- șefDragoş-Andrei Preutescu – Iaşi- redactor- șef adjunctIrina Ivanov – Iaşi-responsabil editare și tehnoredactareDenis-Iuliana Diaconu – Iaşi- responsabil desen și graficăIlie Istrati – IaşiLia Bolte - Cluj-NapocaAlice-Ina Dănilă - OneştiSimina Renţea - ConstanţaRoxana Lixandru - ArgeşAndreea Zoderu - IaşiCornelius Ioan Drăgan - VasluiAdina Mălina Netcă - VasluiCarmen-Ana Rotaru - IaşiCristina Sava - Baia-MareDaniela-Teodora Pop - BucureştiMihaela Popa - IaşiSergiu Andrei Flondor - Iaşi 3
  2. 2. Cuprins CuprinsEditorial Floare de latinitate Tinerețe pag. 5 Originea poporului și a limbii pag. 8Invitație la vis Persoana XÎn căutarea frumuseții pag. 10 Dorin Olteanu: „Pentru a fi lider trebuieApusului zeului pag. 11 să ai cunoşţinte şi pasiune“ pag. 12Mai are rost pag. 11 Recenzie Trei poduri peste Prut Trei poduri peste Prut pag. 19Democrația coordonată pag. 14Cu ce ne asemănăm la „Jurnalul rusesc” pag. 15Calea lui Nicolae Iorga pag. 16Regenerarea națiunii pag. 18 Compoziția frumosului Lumea ca o „ livadă de vișini” pag. 26 Copilărie pag. 27 Omul din oglindă Tu, parfum suav pag. 27Lucruri simple pag. 20 De ce-ai plecat? pag. 28Unde ești, femeie? pag. 21 Iubire pag. 28Să speri e o fitză pag. 22 Acasă pag. 29Ia-ți mireasă ziua bună... Interviu cu Un fel de a fi pag. 29Silvia Ciubotaru pag 23 Când eram mic mă priveam conducândCătălin D. Florescu este: Un conglomerat lumea pag. 30de dragoste care nu înseamnă praline şi Inimi de praf pag. 30 trandafiri Interviu cu M. Bărbulescu pag. 25 Domenii de interes Eseu argumentativ Centrul de excelență pag. 33Noi „Strivim corola de minuni a lumii” pag. 32 Ai grijă de viață, ai grijă de apă pag. 34 Multiculturalism Dansul visului Ea este Olea pag. 41Moi, l’automne... pag. 37Eu, toamna... pag. 38Σπουδάζοντας στο τμήμα Βαλκανικών,σλαβικών και ανατολικών σπουδών pag. 39 PasiuniStying Balkan, Slavic and Oriental studies pag. 40 Sunt doar unu pag. 45 Credința Drept și societateCredința naște artă pag. 42O istorioară adevărată pag. 43 Medierea pag. 46Nicolae Steinhardt- supravieţuitor la Noile reglementări în domeniullimita dintre religios şi literar pag. 44 achizițiilor publice pag 49 4
  3. 3. Editorial Tinerețe Dulci, răzleţe sentimente, Tu în cale ni le pui,Şi răzbaţi în lung şi-n lat cu ele, Tinereţe. Ne ridici în pas cu tine Şi ne duci pe culmi înalte, Încercând să ne agăţi De orice pată de frumos. Şi apoi, din propria-ţi esenţă, Te mai naşti încă o dată, Tinereţe. Jocul tău e pururi vesel, Iar în el mereu trăi-vom, Cu amintiri de neuitat Şi idealuri de urmat, Pentru a ne împlini menirea, Şi-a simţi nemărginirea, Într-un cadru de poveste, Pentru tine, Tinereţe. Tu ne mişti cu energie, Ne conduci în fericire, Spre o tainică prietenie Veşnică şi tolerantă, Într-o viaţă unitară Şi în pas mereu spre tine, Tinereţe. Elena Ungureanu Dragoș- Andrei Preutescu 5
  4. 4. Editorial Tinerețe TINERE care iubeşti cultura şi aspiri în viaţa ta la o carieră intelectuală, care urmăreşti pas cu pas drumul în această direcţie, ţie îţi dedicăm Revista IUVENTA. interumane, cunoaşterea de sine şi a succes dar în acelaşi timp să şi învăţăm societăţii în care trăim, aspecte ale din greşeli, să ne exprimăm ideile, să domeniului tehnic şi al cercetării le susţinem și să fim pregătiţi pentru a ştiinţifice, opinii ale unor mari oameni învăţa în fiecare zi ceva nou, care să de cultură, etc., vom încerca să contribuie la dezvoltarea noastră demonstrăm faptul că „Tinereţea personală şi profesională. înseamnă ardere, vibraţie, dinamism”. (Gheorghe Tomozei) De aceea îndemnul meu pentru Întreaga revistă îşi propune să fie început de drum este să ne păstrămun ghid inovator de valoare care să Prin intermediul acestei reviste, a mereu vie curiozitatea în faţa culturii.pună la îndemână cunoştinţe acestui „buchet de flori” care a prins Doar aşa putem avea acces lanecesare formării tale ca intelectual, viaţă cu ajutorul unor tineri talentaţi înţelepciunea acumulată în timp deca om hotărât să lupte pentru şi iubitori de cultură, dorim să umanitate. Sperăm ca pasiuneacunoaşterea adevărului şi pentru încurajăm cunoaşterea în general. noastră să fie încununată de sprijinul şimenţinerea lui la suprafaţă. Într-o Fiecare dintre noi trebuie să căldura cititorilor, iar fiecare articolsocietate marcată de furibunda conştientizeze importanţa deosebită scris să contribuie la modelarea uneipolitică de discreditare a culturii şi pe care o avem în construirea societăţi mai educate, mai bune, maicivilizaţiei naţionale, de susţinere a imaginii de sine, în alegerea umane.exodului imparabil al tineretului, de activităţilor pe care le întreprindem,etalare a non-valorii, trebuie să în proiectele pe care le demarăm. Înpersiste, mai presus de orice, funcţie de opţiunile noastre, acesteasperanţă în viitor şi consecvenţă în devin un resort sau un obstacol înaplicarea binelui în fiecare zi. Vom acţiunile şi relaţiile cu cei din jur.aborda prin conţinutul revistei, Trebuie să construim, să ne acordămarticole ce vizează etica şi încredere în noi, să ne asumămprofesionalismul, relaţiile responsabilităţi, să fim mândri de Elena Ungureanu- redactor-şef (Iași)- Studentă la Facultatea de Psihologie, UAIC, Iași 6
  5. 5. Editorial Tinerețe „Revista Iuventa doreşte să scoată în evidenţă, în timp, şi cu multă răbdare, toate aceste caracteristici cu ajutorul lor şi al unor profesori pasionaţi şi profesionişti.” În discuţiile pe care le-am avut cu diferite persoane, opiniile, punctele de vedere, stau ascunse şi pot fiprintre care şi profesori, ni s-a spus că suntem neghiobi, scoase la vedere dacă tinerii pasionaţi de scris, de ceeaproşti ş.a.m.d pentru că dorim să lansăm o revistă în ce înseamnă drept şi societate, cu experienţe şiaceastă ţară în care nu mai există sens şi valori. Acceptăm realizări personale, vor şi trebuie să transmităaceste realităţi, dar nu trebuie omis faptul că şi marii informaţii şi cunoştinţe pentru publicul larg. Educaţia,intelectuali români, precum M. Kogălniceanu, V. dezvoltarea societăţiii, spiritul critic şi liber, se nasc prinAlecsandri, B.P.Haşdeu etc. au avut aceeaşi condiţie când citire, prin scriere, prin argumentare. Cum se spune,au lansat reviste culturale în lumea dezordonată a „Prin cultură, la libertate."României. Tinerii sunt o categorie aparte a fiecărei comunităţi, Orice „revoluţie" culturală, socială, orice artă, a avut ţări, iar ei deprind cu adevãrat tainele iniţiativei,un punct de plecare şi au apărut atunci când au fost imaginaţiei şi creaţiei autentice pentru a construi şitipărite scrierile unor oameni, iar prin lansarea acestei dezvolta.reviste dorim să încercăm realizarea aceluiaşi lucru. Oamenii, tinerii în special trebuie să citească. Scrisul, Dragoş-Andrei Preutescu Redactor adjunct 7
  6. 6. Floare de latinitateOriginea poporului latin şi a limbii latine Poporul român este urmaşul direct al înrudiţi cu grecii, şi s-au aşezat la sud înseamnă ţara regelui Latinus. Capitalavechilor colonişti romani şi al de râul Pad, locuind în aşezări rurale. Ele regelui Latinus era oraşul Laurentinum,legionarilor romani pe care ilustrul îşi construiau casele în formă din Latium. Strămoşul poporului latin anostru împărat roman Marcus Ulpius rectangulară(1). fost zeul Saturn, zeul agriculturii şi alTraianus i-a adus şi colonizat în Dacia, În sec.X a. Chr. soseşte în Italia al pământului. Saturn, ne spune legenda,Moesia Dardania, Pannonia inferior. II- lea val de populaţii italice, care s-a după ce a fost alungat din cer de către fiiiPoporul român îşi trage originea de la aşezat în centrul Italiei. Conform săi, zeii Jupiter, Neptun, Pluton s-apoporul Roman, iar limba română îşi are legendei, sosesc în Italia etruscii, o refugiat în Italia unde a fondat un oraş,originea de la frumoasa limbă latină. populaţie de origine ne-italică şi pe colina Capitoliu, numit Saturnia dupăAstfel, Romulus şi Remus, fii zeului ne-indo-europeană. Aceştia şi-au făcut numele său. Locuitorii s-au numitMarte şi ai prinţesei troiene din Alba o confederaţie de oraşe state etrusce Saturnieni, iar ţara se numea « SaturniaLonga, Rhea Silvia, sunt fondatorii care se numea Etruria, ţară care se află terra » adică ţara regelui Saturnus. Multeoraşului ROMA. Sunt părinţii spirituali ai la nord de Latium. secole la rând s-a numit poporulneamuului nostru românesc. Romulus a Populaţiile italice erau următoarele: Saturnian, iar ţara Saturnia, pânăfondat Cetatea Romei pe colina veneţii, ligurii, umbrii, sabinii, samniţii, când în timpul regelui Latinus şi-aPalatinus conform legendei, la 12 aprilie, pelignii, volscii, hernicii, aequii, marsii, schimbat denumirea în Latium, adicăanul 753 a.Chr. Numai poporul român ausonii, auruncii, oscii, campanii, apulii, ţara regelui Latinus(2). Iată care au fostdintre toate popoarele neolatine de lucanii, brutii, italii, sicanii, siculii, strămoşii poporului latin în ordineastăzi continuă vechiul nume al sarzii. Dintre toate aceste populaţii cronologică(3): zeii şi regii: zeul Ianus,Poporului Roman de altădată. ROMA îşi italice pe noi românii ne interesază mai Saturnus, Picus, Faunus, Latinus,trage numele de la Romulus. De la ales istoria poprului latin şi a celui Italus, Sabinus.numele etnic al romanilor, Populus roman, de la care noi românii ne tragem Pe scurt voi prezenta strămoşii iluştriRomanus, provine numele poporului originea noastră nobilă. ai poporului latin şi roman.român. Componenţa etnică a poporului Voi relata pe scurt cine a fost Zeul Ianus era un străvechi zeuromân este următoarea: 80% -Latini, poporul latin, de unde îşi trage originea roman şi era zeul protector al oraşului15% -Geto-daci, 5% influenţe străine. limba latină şi cine au fost strămoşii Roma. Peninsula Italică a fost locuită încă poporului latin. Limba latină îşi are Luna Ianuarie este numită în onoareadin timpuri foarte străvechi. La începutul denumirea de la regele Latinus care a sa. El arată sfârşitul vechiului an şimileniului II sosesc în Italia primele domnit în Latium în sec.XIII-lea a.Chr. începutul noului an. Zeul Ianus aveapopulaţii italice care au adus cu ei Latium îşi are denumirea de la o formă oraşul său pe colina Ianiculum. Pe cândbronzul şi fierul. Acestea erau populaţii mai veche Latinium, prin căderea Ianus era rege în Latium l-a primit pede origine indo-europeană şi erau consoanei intervocalice –n- care zeul Saturn surghiunit, care a instaurat 8
  7. 7. Floare de latinitateaici vârsta de aur a omenirii. Zeul rutulii moare regele Latinus. Apoi LITERATURASaturn, era zeul agriculturii, identificat Aeneas, în cinstea soţiei sale fondează 1 .Manual de limba latină clasa a VIII-A,de romani cu zeul grec Cronos. Saturn a oraşul Lavinium în care îi aşează pe de Elena Muşetescu, Editura Polromavut cu zeiţa Cybelle şase copii: zeiţa troienii săi. Aeneas decide să-i Iaşi –Romania 2006 P8-9 .Vesta, zeiţa Ceres, zeul Neptun, zeul unească pe troieni cu latinii aborigeni 2.Publius Vergilius Maro, “Eneida”,Pluton, zeul Jupiter, zeiţa Iunona. În prin aceleaşi legi și prin acelaşi nume. cartea a VII-A,P.175-176luna Decembrie se celebra un festival El dă celor două popoare numele de 3.Publius Vergilius Maro, “Eneida”,închinat zeului şi regelui Saturn, care se latini(4). După aceea a urmat războiul cartea I-A ,p.30numea Saturnalia. La aceste sărbători dintre latini şi etrusci. Aeneas piere în 4.Titus Livius, “Ab urbe condita”, cartease făceau schimb de daruri, iar sclavii lupta cu etruscii în câmp deschis şi este I-a , cap II,.p 8erau pentru o perioadă de timp egali cu înmormântat pe malul râuluistăpânii. Picus era rege şi fiul zeului Numicius. Aeneas după moarte esteSaturn. Acesta a fost preschimbat în zeificat cu numele de Jupiter Indiges,ciocănitoare de vrăjitoarea Circe pentru adică Jupiter băştinaş, prin dispariţiacă i-a ignorat dragostea. Faunus era cultului zeului protector al regiuniirege în Latium şi era fiul lui Picus. date. Aeneas şi Lavinia au avut un fiuFaunus era un străvechi rege latin, care care s-a numit Silvius. Silvius ai-a învăţat pe Latini agricultura şi moştenit domnia tatălui său, Aeneas,creşterea vitelor. Acesta după moarte a în oraşul Lavinium. Acesta a fondatdevenit zeu al agriculturii şi păstorilor. câteva colonii care au căpătatLatinus era rege în Latium şi era fiul denumirea de vechii Latini. Numele luizeului Faunus şi al nimfei Marica din Silvius s-a dat tuturor acelora care auoraşul Minturnae. Acesta avea capitala domnit după el în Alba Longa. Ascaniusîn oraşul Laurentinum. În sec.XIII a. Iulus, fiul lui Aeneas, va fonda oraşulChr. în urma incendierii oraşului Troia, Alba Longa, care va deveni capitaladupă zece ani de călătorii pe mare Latiumului timp de mai multe secole.soseşte în Latium legendarul erou troian În acest oraş se vor naşte doi gemeni,Aeneas, fiul troianului Anchise şi al Romulus şi Remus, fii zeului Marte şi azeiţei Venus, zeiţa frumuseţii, împreună prinţesei Rhea Silvia, gemeni care vorcu fiul său Ascanius-Iulus şi cu o mare fonda oraşul Roma, viitoarea capitală aparte de troieni, în căutarea unei noi statului roman. Roma va uni subpatrii. În Latium, Aeneas îl învinge în sceptrul său toate popoarele italice șiluptă pe Turnus, regele rutulilor, o va face o singură naţiune latino-veche populaţie italică şi se căsătorește romană care va duce flacăra civilizaţieicu Lavinia, fiica regelui Latinus şi a în întreaga Europă şi lume antică.reginei Amata. În timpul luptei cu Ilie Istrati – profesor de limba latină şi greacă veche 9
  8. 8. Invitație la vis În căutarea Frumuseţii zări, înfiorându-mă. Ridic ochii spre cer şi el mă cuprinde albastru, senin, intim. M-am obişnuit ca cerul să fie albastru, iar la apus să se picteze magic în violet. Înlătur din privire vălul obişnuinţelor de tot felul şi răsar stele în ochii mei rotunzi, uimiţi de atâta frumusețe...ore de frumuseţe... .înălţătoare frumuseţe... totuşi trecătoare! Vreau şi mai mult! Cu trupul înmiresmat de stele călătoresc spre înălţimi de munte, îmi afund paşii în albeaţa zăpezilor de pe creste, în verdele nepieritor al brazilor, în apa cristalină a izvoarelor; roua ierbii îmi răcoreşte tălpile încinse de îndelunga Sunt femeie. Toţi porii fiinţei mele căutare, cântecul voios al păsărilor trezeşte vocea inimii mele şi simfonii larespiră feminitate, delicateţe, romantism. început abia gângurite răsar pe buzele mele într-un surâs. Câtă frumuseţe! S-auSunt o femeie care caută. Mă atrage ca un deschis spre frumuseţea plină, fecundă a vieţii simţurile inimii mele. Aud acum şimagnet ideea de "dincolo". Caut cântecul tainic al mării ce mă cheamă să-i admir frumuseţea vălurită. Cât dureazăFrumuseţea de dincolo de frumuseţe. Caut frumuseţea naturii? "E totuşi efemeră" îmi răspund într-un glas ecoul muntelui şieternitatea Frumuseţii, cea dincolo de curcubeul ce se întinde misterios până la mine. Cât mă pot îmbăta cu sevaelegante veşminte, de strălucitoare frumuseţii vieţii? "Cât de mult poate să încapă în cupa inimii tale" îmi răspundepodoabe, de farmecul tinereţii, de miracolul şăgalnic gura surâzătoare a lunii. Mă simt frumoasă aşa cu flori în păr, cu luminapasiunii, de împlinirea maturităţii; caut stelelor în ochi, zâmbind cu rouă pe faţă, cu picioarele spălate de albastre ape;adevărata Frumuseţe, cea care nu e mă simt şi mai frumoasă găsindu-mi cântecul propriu, poezia iubirii ce-miînghiţită de vârtejul nemilos al timpului, cea deschide fiinţa spre Frumuseţea profunzimilor de suflet. Acum ştiu. Frumuseţeacare nu depinde de tratamente cosmetice, pe care o caut, cea nepieritoare, este în mine, în adâncurile de taină ale inimiide diete, de alergat; sunt o căutătoare de mele. Dumnezeu mi-a dăruit-o de la începuturi. Acea Frumuseţe abia aşteaptă săFrumuseţe! În drumul căutării mele mă fie găsită, să o scot ca pe cel de preţ diamant şi să trăiesc etern îmbăiată în luminaimpregnez cu frumuseţea colorată şi ei. Cu toţii putem, dacă vrem, să facem aceasta, să trăim adevărata Frumuseţe.parfumată a florilor, mă îmbrac în Doar de noi depinde!efemeritatea petalelor lor, mă învelesc în În încheiere vă doresc tuturor cititorilor acestei noi reviste, "Revistamoliciunea lor catifelată...câteva Iuventa" să vă umpleţi spiritul tânăr cu bogăţii pe care să le puteţi lua cu voi însecunde...trecătoare frumuseţe, lumea de "dincolo" şi vă dăruiesc câteva versuri desprinse din frumuseţeafermecătoare frumuseţe! Vreau mai mult! dragostei ce înfloreşte în mine: Liniştea albastrului Cu trandafiri roşii prinşi în părul meu În mine cerul începe să fie albastru. Închid ochiilung merg mai departe spre idealul propus. Nu m-aş mira dacă într-o zi şi lumina ochilor tăiZâmbesc soarelui şi el mă mângâie cu aurii ochii mi-ar deveni albaştri. îmi umple fiinţa de linişte.raze, întind braţele în vânt şi el mă atinge cu Albaştri ca tine-cer al inimii mele! E liniştea albastrului!şoapte de dragoste culese din depărtate Dr. Simina Renţea (Constanţa) http://poeziaiubirii.blogspot.com 10
  9. 9. Invitație la vis Apusul zeului Mai are rost ?...Se lăsase înspre mare-un zeu Mai are rost să avem timp?Sarcastic şi supus La ce ne mai trebuieÎntr-un apus, Timpul?Din templu sfânt în elizeu. Aşa cum vulturul bleu Are cerul,Era doar prima dată când zeul de lumină Trandafirul are culoarea,Spărgea ca o săgeată Şi un gândacMarea suspendată. Are iarba,Pe alt cer făcea o dragoste senină. Aşa avem noi ploaia. Atât de bine semănăm cu ploaiaLumina lui platonică, savantă, Tu, eu!Din cerul lui oripilant, Încât, la ce ne mai trebuie timpul?Vânt sibilant, Haide să uităm.Arunca ultima rază irelevantă. Să fim fericiţi când suntem Nefericiţi,Şi se stinsese zeul nostru înspre mare, Restul e tăcere.Ploua apusulUniversul,În ultima lui fermă sublimare.Aşa a fost apusulPrima dată. Roxana Lixandru (Argeş) – elevă clasa a VII-a Şc. Nr. 3 ”Nanu Muscel” http://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com 11
  10. 10. Persoana X Dorin Oltean: "Pentru a fi lider trebuie să ai cunoştințe şi pasiune" Voluntariatul nu e o muncă uşor de făcut şi lipsită de interactivitate. Cei care îşi imagineazăcă dacă eşti voluntar înseamnă doar să petreci timpul într-un azil de bătrâni sau strângânddeşeuri la marginea pădurilor, au o imagine eronată asupra acestei activităţi. Există numeroaseorganizaţii care pun la dispoziţie tinerilor oportunitatea unei bogate experienţe culturale şi leoferă îndrumare spre formarea calităţilor de lider sau la exploatarea propriilor talente. DorinOltean, Vicepreşedinte Comunicare AIESEC Cluj-Napoca, ne împărtăşeşte din experienţa lui dea fi membru într-un ONG şi ne arată care sunt avantajele unui voluntar. Teodora Pop: Cum ai ajuns să fii am ajuns să înţeleg cum experienţa prin termen lung, iar noi ne asigurăm cămembru în organizaţia AIESEC? care urma eu să trec contribuie la viziunea impactul este unul benefic pentru Dorin Oltean: În primăvara anului organizaţiei. Din motive subiective nu am societeatea de mâine. Creştem în acesttrecut, când eram în al doilea semestru mai reuşit să plec într-un astfel de fel în mentalitatea membrilordin anul I vroiam să mă implic în internship, din diferite alte motive doar organizaţiei şi astfel în cultura societăţiiactivităţi extra-şcolare. Am dat peste o două persoane din 10 participanţi în din care facem parte importanţa uneipersoană care mi-a povestit despre un proiect au reuşit să plece în acest gândiri pe termen lung. AIESEC, caproiect ( IT Challenge), organizat de internship. Mi-am dat seama că ceea ce organziaţie internaţională, prinAIESEC Cluj-Napoca, proiect la care mi pot să fac în continuare este să mă asigur proiectele sale urmăreşte să contribuies-a promis o echipă cu care urma să că un număr cât mai mare de persoane la înţelegerea multiculturalităţii şi lalucrez trei luni, oportunitatea de a fi implicate în organizaţie ajung să aibă parte stimularea înţelegerii şi acceptăriiTeam Leader, oportunitatea de a de o experienţă internaţională. diferenţelor culturale. Astfel, încercămdezvolta un website, urmând un proces ca în proiectele noastre să implicăm câtbine definit şi nu în ultimul timp şi T.P. : Care crezi că este rolul unei mai mulţi voluntari străini pentru a oferiposibilitatea de a avea o experienţă astfel de organizaţii în cultura unei o perspectivă internaţională proiectelorinternaţională. Internship internaţional societăţi? Care sunt beneficiile şi noastre. Cultura unei ţări se defineşte şisună foarte bine: experienţa culturală, avantajele pe care AIESEC le aduce prin interacţiunea cu celelalte culturi.experienţa de muncă în domeniul meu sau formează în cadrul societăţiide activitate, un mediu necunoscut plin româneşti? T.P.: AIESEC este o organizaţiede provocări. Am participat la o D. O. : Pornind de la una din valorile condusă de tineri pentru tineri. Cumconferinţă internaţională de pregătire organizației AIESEC, ”Acţionăm reușeşte o comunitate globală deculturală organizată de AIESEC. În sustenabil”, pot afirma că fiecare membru studenţi să mişte lumea şi să aducăcadrul conferinţei am ajuns să cunosc în organizaţie este conştient de importanţa schimbări vizibile acesteia într-ovalorile organizaţiei, să înţeleg viziunea unei gândiri sustenabile. Fiecare proiect pe manieră responsabilă?pe care aceasta o are ( “Peace and care îl organizăm, fiecare activitate pe care D. O.: Cred că succesul şi, implicit,fulfilment of human kind potential” ) şi o desfăşurăm creează un impact pe impactul organizaţiei este în mare parte 12
  11. 11. Persoana Xdatorat reţelei globale pe care încearcă de acest fel? nevoie de perseverenţă pentru ca atuncisă o creeze, reprezentând totodată o D. O. : Beneficiile pe care un student le când întreprinde ceva să aibă parte de oplatformă internaţională care poate avea într-o astfel de organizaţie reuşită. Să ajungi să conduci o echipă, săurmăreşte facilitarea dezvoltării sunt foarte mari. Crearea unei reţele de conduci nişte oameni să atingă niştepotenţialului de leadership al tinerilor. contacte cu oameni din domeniul obiective ai nevoie de perseverenţă şiSuntem de părere că liderii sunt cei care corporate şi dintr-un mediu dorinţă de a te îmbunătăţi pe tine înpot să aducă o schimbare pozitivă în internaţional, dezvoltarea abilităţilor munca pe care o faci şi în al doilea rândsocietatea de azi, iar deprinderea într-un domeniu specific (comunicare, de-ai ajuta pe ceilalţi să facă acest lucru.acestor abilităţi de leadership ar trebui resurse umane, management, financiar) Atunci când vorbeşti de leadershipsă înceapă de la o vârstă cât mai sunt doar câteva beneficii practice pe vorbeşti de abilităţi de conducere afragedă. Prin programele noastre care un membru le poate avea. Din oamenilor. Pentru a conduce oameniîncercăm să încurajăm tinerii să-şi punctul meu de vedere cel mai mare trebuie să îi faci tot mai buni, acesta esteasume poziţii de lider, să se implice activ avantaj este acela că într-o organizaţie un lucru important pe care un lider trebuieşi să îşi facă cunoscut punctul de precum AIESEC ai ocazia să încerci orice să o ia în calcul. Trebuie să ai şi cunoştinţevedere. Schimbarea pe care dorim să o vrei tu, poţi să incerci un stil de şi pasiune. Mă pot gândi la muzică , ceeaaducem în lume ţine în mare parte de management despre care doar ai citit, ce îi face pe aceşti artişti să fie persoaneînţelegerea multiculturală, de implicare poţi să încerci să creezi un mesaj de extraordinare este tocmai faptul că ausocială şi responsabilitate în acţiunile pe promovare pentru un proiect într-un mod cunoştinţe, au dorinţă şi pasiune.care noi, ca tineri, le întreprindem. Ca şi propriu, poţi să încerci să schimbi cursulcomunitate globală ne dorim să avem unei organizaţii, iar dacă eşuezi T.P. : AIESEC promovează ideea deun impact la scara largă, încercăm să consecinţele nu sunt aşa de grave împlinire a potenţialului omenesc. Cerăspundem atât nevoilor specifice precum într-o afacere în care investeşti valori ar trebui să caracterizeze undiferitelor comunităţi, cât şi mult mai mult din punct de vedere om care aspiră la atingerea acestuiprovocărilor globale. Iar, AIESEC ca financiar iar consecinţele unui eşec ar fi obiectiv?platformă internaţională facilitează mult mai mari. Ba chiar din contră, din D. O. : Prin împlinirea potenţialului umanschimbul de experienţă, implicarea cauză că cele mai multe lucruri le în AIESEC înţelegem dezvoltarea unortinerilor în proiecte internaţionale şi învăţăm din greşeli, aici avem chiar de indivizi care să aibă cunoştinţe, skill-uri şischimbul de voluntari (prin programul câştigat dintr-un eşec. determinarea de a dezvolta societatea şide exchange). Însă impactul nostru nu de a aduce o schimbare pozitivă în lume.se opreşte aici, prin intermediul T.P.: Care crezi că sunt obstacolele Ţinând cont de asta aş putea spune că oalumnilor organizaţiei noastre se aduce peste care un tânăr dornic de persoană care tinde la împlinireao schimbare în mod indirect. afirmare profesională, trebuie să potenţialului uman trebuie întodeauna să treacă ca să reuşească să intre sau dea dovadă de integritate, întodeauna săT.P.: Din perspectiva ta ce avantaje să se menţină în câmpul muncii pe o îşi dorească mai mult, să îşi dorească săpoate avea un student (sau elev) poziţie de leader în România? atingă excelenţa şi să facă acest lucru dincare face parte dintr-o organizaţie D. O. : În opinia mea, o persoană are plăcere. Pop Teodora (Bucureşti / Bistriţa) 13
  12. 12. Recenzie Democraţia coordonatăRecenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-1- apărător al drepturilor omului. [...]”, „Ştia de minune să se ascundă în spatele unor măşti şi mulţi se lăsau induşi în eroare de spectacolul pe care-l oferea.” Dacă, prin definiţie, democraţia este un sistem politic care acordă posibilitatea cetăţenilor unui stat să ia parte la guvernare prin reprezentanţii lor (aleşi în urma votului exercitat de cetăţeni) şi îi face responsabili pe conducători în faţa colectivităţilor, la Putin, consolidarea democraţiei are o importanţă practică pusă în aplicare printr-un amplu proces de manipulare în masă. Iată ce afirma Putin: „Situaţia a evoluat în aşa măsură, încât ne va permite să creăm un sistem pluripartit, cu o formaţiune de centru-dreapta puternică, cu social-democraţi de stânga, cu aliaţi de ambele părţi, dar şi cu reprezentanţi ai grupărilor şi partidelor marginale.” Ori, acest ţel a fost realizabil? „Jurnalul rusesc” este cartea prin care Treptat, parcurgând paginile jurnalului, se conturează imaginea de ansamblu: Anna Politovskaia prezintă o adevărată tabloul devastator al Rusiei contemporane, al politicii „democratice” corupte, a Hiroşima politică, care debutează cu unui expozeu nemilos în care trăiesc milioane de ruşi. alegerile parlamentare din Rusia, din De ce generaţiile tinere resping viaţa politică? Răspunsul acestei întrebări îl decembrie 2003. Totul se concentrează putem extrage din realismul unei cărţi precum „Jurnalul rusesc”. În Rusia, cel mai în jurul unui parlament bun mod de a-i subjuga chiar şi pe cei mai recalcitranţi cetăţeni nu sunt banii, ci pseudo-pluripartit, a unor alegeri abilitatea de a ţi-i apropia cât mai mult. pseudo-libere şi corecte, a unui sistem judiciar pseudo-imparţial şi a unei „Reprimarea libertăţii cuvântului, a libertăţii de expresie atinge punctul culminant mass-media pseudo-independentă. al sălbăticiei în asasinarea unui scriitor. Anna Politovskaia a refuzat să mintă în „Întregul sistem este o făcătură de tip scrierile sale; asasinarea ei este un act abominabil şi un atac asupra literaturii Potemkin, un fals”. mondiale”.(Nadine Gordimer) Adevăratul preţ al cinismului politic şi al „democraţiei coordonate” gravitează „Este o lovitură pentru întreaga presă independentă, democratică. Este o mare în jurul unei figuri reprezentative pentru crimă împotriva ţării, împotriva noastră, a tuturor.”(Mihail Gorbaciov) istoria Rusiei, şi anume preşedintele Vladimir Vladimirovici Putin, care „În cea mai mare parte a timpului, asculta ce i se spunea şi atunci când vorbea, se declara a fi de partea lor. Simula că este un Elena Ungureanu(Iași)- Studentă la Facultatea de Psihologie UAIC 14
  13. 13. Recenzie Cu ce ne asemănăm la “Jurnal rusesc”Recenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-2- O carte ce a fost citită şi tratată foarte repede şi ieftin nu ducem lipsă. La informaţiile care ajung la forurilemult în ultima vreme, a scos la iveală capitolul în lupta contra mogulilor, sau superioare, dar Putin nu are încrederesistemul care domină şi conduce Rusia. a oamenilor de afaceri, am văzut că în nicio altă sursă. Aorta va fi din nouMi s-a spus că ceea ce se întâmplă în tot Putin conduce în faţa lui Băsescu, înfundată. Să sperăm că nu vom fifosta Uniune Sovietică, seamănă cu ceea Mihail Hodorkovski fiind la închisoare nevoiţi să aşteptăm alţi 70 de ani.”ce se petrece la noi în ultimii ani. Îi pot de ceva vreme, iar noi românii îi (pag.237)contrazice, asta pentru că noi nu avem apărăm cu vehemenţă pe ai noştri Aşadar nu prea ne asemănăm, sauconflicte armate directe, aşa cum are (vezi Voiculescu, Patriciu, Vântu). evenimentele nu sunt deloc identice cuRusia în acest moment cu Georgia (vezi E clar, în Rusia, ori eşti cu Putin, ori ceea ce se petrece în Rusia, aşa cum au“istoria” numelui Saakaşvili pentru a mori încercând să fii împotriva lui menţionat unii oameni publici din ţară.înţelege acest conflict), Osetia, (opoziţia şi celelalte partide au Revenind la situaţia Rusiei şi la ceeaInguşetia, Abhazia, Cecenia etc., unde renunţat de multe ori să mai lupte, s- ce a scris Anna Politkovskaia, populaţiatinerii sunt pur şi simplu luaţi de pe au au făcut o alianţă cu preşedintele este total într-un blocaj de curaj şistradă şi omorâţi, fie de serviciile rus). În România, opoziţia îşi face de iniţiativă: “Familia mea a renunţat săsecrete, fie de “revoluţionarii” care cap, criticând singurul lor duşman mai voteze. Ai mei nu mai cred deloc înconduc aceste mici teritorii unde există declarat de vreo 8 ani, pe Traian alegeri. Acestea nu îi vor fi de folosconflicte. Băsescu, şi cu această idée paranoică preşedintelui. Toţi politicienii promit să Putin se arată un adevărat succesor al încearcă să “îndrepte” lucrurile în ne facă viaţa mai bună, dar dinfostelor servicii secrete KGB, şi foloseşte Ro m â n i a . To t u ş i am găsit o păcate...mi-ar plăcea să existe maiforţa şi populismul televizat, “încălzirea” asemănare, şi anume “Operaţiunea multă sinceritate în declaraţiile lor...oamenilor cu vorbe şi fapte dulci, care de Trandafirilor şi Revoluţia Trandafirilor Alegerile sunt o pierdere de vreme.fapt sunt nişte falsuri, aşa cum redă în de la Tbilisi” (cuvântul de trandafir se Nu contează cine va fi ales să facă partecartea sa Anna Politkovskaia. România pare că e folosit des de poliţiile politice din Dumă, pentru că oricum nu se vanu seamănă cu Rusia (Putin vs. Băsescu) ale unui stat): “ Pe vremea Uniunii schimba nimic, pentru că nu alegemnici măcar în lupta cu mass-media. În Sovietice, mediatorul între stat şi oameni dispuşi să schimbe ceva în bineRusia se moare pentru acest serviciu societate era KGB-ul, care le furniza în ţară, ci oameni care fură. Acestefăcut de marii jurnalişti, iar în România autorităţilor informaţii denaturate alegeri nu-i vor fi nimănui de folos – niciîncă cele două televiziuni manipulează la despre evenimentele care aveau loc, preşedintelui. Nici muritorilor de rând.scară mare (prin Realitatea TV şi Antena ceea ce a şi dus, în ultimă instanţă, la Guvernul nostru este pur şi simplu3), psihologic, evenimentele de la noi, iar prăbuşirea URSS-ului. ridicol. Mi-aş dori ca oamenii lui să nujurnalişti de doi bani şi care se vând FSB-ul de azi denaturează şi el fie atât de obsedaţi de bani, să existe 15
  14. 14. Recenziemăcar o urmă de moralitate în guvern şi de stat acţionează în virtutea propriilor merge”, democraţie, autoritate, semi-reprezentanţii acestuia să ne înşele cât interese colective. Nu vor să piardă dictatură (vezi Elena Udrea): „Omai puţin posibil.Guvernul trebuie să fie puterea. Asta i-ar pune într-o conjuctură posibilitate ar fi ca, în cazul în care Putinîn slujba poporului. Noi îl alegem pe el, foarte periculoasă, şi ei ştiu asta.” ar construi un adevărat sistemnu invers.” (pag.17, răspunsuri date de (pag.29) „Coruperea poporului continuă, neosovietic, acesta să se prăbuşească, lacetăţenii Rusiei în urma unei serii de iar poporul nostru doreşte să fie corupt.” fel ca înainte, din pricina ineficienţeieseuri scrise de elevii din Sankt- (pag.275). Astea chiar seamănă bine cu economice.Emblema administraţiei luiPetersbug pe tema „cum vede familia România noastră. Putin este construirea capitalismului demea alegerile” sau „Alegerea unei noi Cât despre modul cum Putin doreşte stat, crearea unei oligarhii birocraticeDume îl va ajuta pe preşedinte în să aibă alături de el oameni fideli şi care loiale, prin preluarea controlului asupraactivitatea lui?”) să îndeplinească ordinele sale, pot fi principalelor bogăţii naţionale (care sunt Cât despre putere, ştim cum domină asemănate cu cele ale lui Băsescu, doar în cea mai mare parte, delegate şefilorautoritatea în această ţară şi cum că preşedintele rus poate încerca o din administraţia prezidenţială.)”rezolvă Putin unele situaţii pentru a nu-l construcţie de tip sovietic, iar Băsescu se (pag.366)defavoriza: „De schimbare. Autorităţile află la capitolul să „vedem ce mai Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – Student la Facultatea de Filosofie, Specializarea “Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” Calea lui Nicolae Iorga „Un popor nu se înalţă şi nu devine Cartea lui Nicolae Iorga, „Opinii sincere şi că dispreţul românilor din România fațăputernic prin munca sa proprie, nu prin pernicioase ale unui rău patriot” se de ţara lor în general şi faţă de viaţabacşişurile azvărlitei sale ospitalităţi”. remarcă prin critica argumentată adusă intelectuală a patriei lor în special este o asupra nevoilor şi abaterilor de la regula crimă; adaug: una dintre acele mari logică a celor ce se întâmplau şi existau în crime care atrag câteodată dispariţia România anilor 1899. În scrierile sale unui popor.”(p.31) „ se remarcă prin găsim dovezi că importante instituţii ale critica argumentată adusă asupra statului de pe vremea aceea, sau până în nevoilor şi abaterilor de la regula logică acea vreme, precum arhivele statului, a celor ce se întâmplau şi existau în muzeele, teatrele, universităţile nu România anilor 1899. În scrierile sale funcţionau după nişte reguli „sigure” ce găsim dovezi că importante instituţii ale Editura: Humanitas puteau da naştere unei evoluţii coerente şi statului de pe vremea aceea, sau până ISBN: 978-973-50-1985-3 consecvente în societatea românească. în acea vreme, precum arhivele Anul publicarii: 2008 Format: 13 x 20 cm/ Nr. pagini: 268 Vorbeşte despre nehotărârea românilor de statului, muzeele, teatrele, Limba: Română a participa şi a completa sufletul spre universităţile nu funcţionau după nişte devenire a unei naţiuni prospere: „Am spus reguli „sigure” ce puteau da naştere 16
  15. 15. Recenzieunei evoluţii coerente şi consecvente în pentru cele ce spune în carte şi tare aceşti mediocri conducători aisocietatea românească. Vorbeşte despre mult mi-ar plăcea să existe şi azi un vremurilor noastre ce doar fură dinnehotărârea românilor de a participa şi a istoric, un filosof care să facă astfel de ideile, memoriile, culorile celor ce aucompleta sufletul spre devenire a unei cercetări şi să ne regăsească sufletul luptat la un moment dat pentru onaţiuni prospere: „Am spus că dispreţul pierdut în inconştiinţele noastre de Românie mare şi dreaptă în lume.românilor din România fată de ţara lor în neam: „Din parte-mi, eu înţeleg studiul Trebuie să medităm la astfel de cărţi şigeneral şi faţă de viaţa intelectuală a acestui trecut ca un cult, ca o religie, de să le studiem, altfel vom fi doar niştepatriei lor în special este o crimă; adaug: care cineva trebuie să se apropie cu minţi încuiate la uşile profesorilor străiniuna dintre acele mari crime care atrag mâinile curate, desprins de orice altă vânduţi către alte popoare dornice decâteodată dispariţia unui popor.”(p.31) preocupare omenească.”(p.93) cucerirea unei lumi ce este autentică, Eu am să mă raportez în special la Acei numeroşi ani în care o România.oraşul Iaşi, unde monumente sacre în multitudine de oameni superculturali, „Multe lipsesc în această ţeară aistorie şi în conştiinţa noastră stau în aşa trebuie să îi tratăm în comparaţie noastră. Bătrâni muncitori şi modeştiparagină şi schele metalice aşteptând cu ce se întâmplă acum, purtau cari să n-aibă nevoie de munca de rob şiparcă trezirea din nemernicie şi pot fi „războaie” infernale pe idei şi studii de adularea de câne a unor tinerifoarte critic şi dur cu cei ce le apostrofează aprofundate şi asta se remarcă prin perverşi, trândavi sau naivi, şi, mai ales,utilitatea culturală şi istorică. miile de pagini scrise şi argumentate, căci aceasta ne va hotărâ viitorul, tineri Nicolae Iorga tratează foarte bine şi unele cu mare dreptate, ca cele scrise idealişti, răbdători, respectuoşi, daracea dorinţă, aproape infinită a românilor de Iorga, dar nu m-aş grăbi să aprob în neatârnaţi, cari să aibă cultul muncii,de a studia în străinătate, sau de a aduce totalitate, pentru că am spus, s-ar chiar fără răsplată, şi nu religiuneaprofesori străini în ţară care să susţină putea să existe şi alte surprize venite răsplătirii pentru cât se poate mai puţinăcursuri tinerilor ce pot fi viitori intelectuali de la aceste cărţi din arhive, dar care muncă.”(p.24) „Trebuie completşi binefăcători ai ţării. Această manie de a ele cu siguranţă mă vor ajuta şi ne pot schimbat spiritul învăţământului nostrustudia şi de a cheltui bani, uneori din ajuta pe noi să ne descoperim, să ştim superior, iar viitorul intelectual al ţării sepropriile buzunare, în special în zilele „unde e România acum? Şi de ce?” află numai în mâinile profesorilornoastre, se regăseşte la citoplasma Nicolae Iorga vorbeşte şi despre universitari. Statul trebuie să intervie cugândirii cumva împrumutate, copiate din junime, tinerimea acelor vremuri, dar curaj în universităţile noastre...”(p.127)minţile celor care nu au legătură cu face o remarcă în care ne regăsim cu „Celebra frază: Românul s-a născut“paginile despre sufletul românesc”, ci siguranţă: „Printre numeroasele lor poet (el noare totdeauna om de afaceri)caută doar să ne inducă o anumită stare a defecte, tinerii au şi sentimentul explică singură continua înflorire alucrurilor, nu şi o regăsire a noastră ca propriei lor demnităţi.”(p.73) Dar oare grupurilor literare. Românul nu epopor şi naţie. Se pare că noi românii vom la ce suntem noi buni tinerii în ziua de niciodată cititor, dar este poet, cine n-aavea o mare surpriză despre ce suntem şi astăzi? fost?”ce putem fi în Europa în primul rând Tratarea activităţii partidelorstudiindu-ne cu atenţie istoria şi cultura politice din acea vreme şi cum au luatnoastră. Ţin să îl îndreptăţesc pe Iorga ele fiinţă, în ce împrejurări, ne arată 17
  16. 16. Recenzie Regenerarea naţiunii de care trebuie să se ţină seama pentru o Românie modernă. Adevărul spus în acele timpuri, pare foarte real acum. Constatările lor de atunci sunt foarte valabile astăzi. Şi totuşi România nu s-a îndreptat. Ne putem da seama de ce România poate deveni o putere europeană prin vocaţia ei ca poziţie geografică şi îndeletnicirilor intelectuale ale oamenilor ce o populează. Vom afla ce mari bogăţii se găsesc în solurile şi munţii Carpaţi şi cum putem avea acces la o economie puternică. Resursele naturale ne reprezintă cel mai bine. Acum putem să ne dăm seama de ce „contăm” pentru unele mari puteri ale lumii şi ne poate duce cu gândul la o întrebare: nu cumva suntem „storşi” de alte ţări în beneficiul lor? Un exemplu este proiectul Roşia Montană. Editura: Tritonic În carte se mai tratează teme ca migraţia şi emigraţia, rolul femeii în societate şi An apariție: 2009 nivelul de avuţie la care trebuie să ne limităm („luxul exagerat duce la pieirea unei Numar de pagini: 320 naţiuni”.) Şi după constatările dumnealor de acum mulţi ani, ne dăm seama că noi ISBN: 9786069228982 suntem o ţară consumatoare, fără a produce ceva: „Omul care nu lucrează nu-şi face Dimensiuni carte: 23x16 rău numai lui însuşi, ci vatamă şi societatea din care face parte, căci consumă fără a Limba:Română produce”. Că pentru a evolua avem nevoie de o „junime” igienizată. Educaţia este Sunt multe dovezi care atestă că cea care stă la baza unei societăţi civilizate (“civilizaţia este iuţeala progresului”), iarRomânia nu este o simplă ţară ataşată pe oamenii care au afaceri, sunt bogaţi, ar trebuie să fie mult mai implicaţi şi ar trebui săharta Europei, în forma unui buchet de susţină această „junime”, tinerii pasionaţi, tinerii cu abilităţi, geniile de mâineflori sau a unui peşte, sau că aici se („oamenii bogaţi să încurajeze artele frumoase şi industria ca să contribuie laîntâmplă la momentul actual toate cultivarea şi dezvoltarea bunului simţ, ca să se bucure de acele plăceri care ridicăcomicăriile sociale, toate experimentele moralul, care înalţă sufletul”.)psihologice de masă, politice, Se mai punctează şi problemele de insalubritate a oraşelor, care datorită uneieconomice, culturale, atunci trebuie să ineficienţe în a găsi soluţii de amenajare şi dezvoltare a spaţiilor publice a fost şi va fimai citim o carte în acest sens, „Despre o altă problemă importantă ce ne influenţează viaţa.regenerarea şi...degenerarea unei Chiar dacă în carte sunt dezbătute mai multe probleme din domeniul medical ,naţiuni”, sub coordonarea domnului vom găsi elemente esenţiale si idei deosebite care ne vor face să medităm laOctavian Buda. România pe care o avem acum, la societatea în care trăim şi la oamenii pe care Veţi găsi aici discursuri celebre de trebuie să îi creştem.mari români ai istoriei, ce au luptatpentru ţară prin idei şi educaţie, medicide profesie, în perioada anilor 1872-1912, unde se tratează diverse probleme Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) – Student la Facultatea de Filosofie, Specializarea “Relaţii Internaţionale şi Studii Europene” 18
  17. 17. Trei poduri peste Prut Trei poduri peste Prut Relaţiile dintre România şi Republica proruseşti de a ne face să uităm limbaMoldova au avut o evoluţie de multe ori română au fost şi rămân directneaşteptată în ultimele două secole. proporţionale cu încercările statuluiPodurile s-au construit şi s-au dărâmat român de a susţine şi promova valorilede-a lungul timpului. românismului pe malul stâng al Ca două fiice ale aceleiaşi mame, Prutului. Pe lângă proiectele pe careaceste două ţări au crescut mai mult sau România le finanţează în Republicamai puţin împreună, dar şi-au urmat Moldova, extrem de importante suntpropria soartă, despărţite de bursele pe care statul român le oferăcircumstanţele istorice. Ultimii douăzeci tinerilor basarabeni care doresc să-şide ani au fost destul de dureroşi pentru continue studiile liceale sau universitareambele state. După revoluţia din 1989, în România. An de an se observă o tot acestora, apar tot mai multe lucruri careRomânia s-a dezvoltat şi s-a orientat mai mare dorinţă în rândul tinerilor de ne leagă. Ultimul an a fost marcat despre marea familie europeană. Acest pe malul stâng al Prutului de a beneficia construcţia câtorva poduri reale şiparcurs nu a fost deloc uşor şi nu este de o astfel de oportunitate şi de a studia tangibile peste Prut, precum şi deîncă finalizat. Republica Moldova a în unul din oraşele româneşti. Cei mai îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele douăîncercat să-şi croiască un drum spre buni liceeni se orientează spre state. Liderii ambelor state s-au întâlnitaceeaşi familie, dar încercările ei au fost universităţile române pentru a primi cu diverse ocazii la Bucureşti şi la Iaşi,zădărnicite de unele forţe proruseşti. studii de calitate, pe care să le poată iar sprijinul acordat Republicii Moldova aMulţi au fost cei care au încercat să ne apoi implementa în ţara de baştină. crescut considerabil. Ca reprezentant alconvingă că, de fapt, nimic nu ne leagă. Poate că nu ne stă în putinţă să ne tinerilor care îşi fac studiile în România,Şi totuşi, trecând peste toate influenţele unificăm din punct de vedere politic şi consider că ambele state au de câştigatşi forţele care au încercat să ne separe, poate chiar economic, dar unificarea de pe urma dezvoltării unor relaţiiam reuşit să păstrăm câteva legături prin cultură o putem face. Iar limba bilaterale normale între aceste douăîntre malurile Prutului. română a fost şi rămâne acel firicel care state. Primul şi, probabil, cel mai trainic pod leagă sufletele fiecărui român, Indiferent de tendinţele vremurilor şicare ne leagă este Limba Româna! Cu ea indiferent de cetăţenia pe care o deţine. ale politicienilor, există lucruri care ne-am crescut, cu ea ne identificăm. Limba Un alt pod care rezistă tuturor au unit şi ne unesc şi astăzi. Depinde deRomâna este parte din identitatea furtunilor şi vijeliilor îl reprezintă noi dacă vom reuşi sau nu să facemnoastră naţională. Ea a fost cântată şi relaţiile de rudenie care s-au format Prutul, nu un râu care ne separă, ci unulpreamărită de poeţi şi artişti care ne-au de-a lungul anilor între locuitorii celor care ne leagă.lăsat-o moştenire. Tendinţele forţelor două state. Iar odată cu evoluţia Olga Bondari (Rep. Moldova) – Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi 19
  18. 18. Omul din oglindă Lucruri simple Le mulţumesc celor care m-au ghidat regăsit pe mine. Am văzut farul. Eu Însămi, adică un om Extraordinar. Nu eşi mi-au dat o parte din ei. O parte din Am găsit un punct de pornire. şi nici nu a fost un drum uşor. Am urcataceşti oameni extraordinari au plecat Am învăţat să mă iubesc aşa cum culmi, am căzut în gol de multe ori. Amdintre noi, alţii sunt închişi pe viaţă, alţii sunt şi să mă apreciez. ales să rămân singură, m-am plâns preaau ani buni de inchisoare, alţii continuă Am învăţat că nu pot să fac ceva mult, m-am judecat prea aspru, am luatsă dăruiască celor din jurul lor. Azi nu care nu mă motivează. multe lovituri sub centură, am pierduteram aici, şi nu aşa cum sunt dacă ei nu Am învăţat că percepţia mulţimii, a experienţe extraordinare, dar toatear fi existat în viaţa mea. « prietenilor », nu reflectă întotdeauna acestea m-au făcut un om puternic. Dar cel mai greu lucru a fost după ce ceea ce suntem cu adevărat. Invidia, Am învăţat că POT fie că am vrut eu, fieam terminat facultatea şi a trebuit să mă răutatea te fac subiectiv. că a trebuit. Deşi nu am avut încredere înghidez singură. Până atunci a fost foarte Am învăţat că am foarte puţini mine,am realizat lucruri importante dinuşor, în clasa a VII-a ştiam că vreau să prieteni, şi multe cunoştinţe (asta a fost care învăţ zi de zi să fiu mândră. De multeînvăţ la un liceu cu profil uman, în clasa a tare dureros). ori ne judecăm aspru greşelile, darX-a am ştiut că vreau asistenţă socială, Am învăţat că foarte mult timp am rezultatele le minimalizăm şi ne întrebămadică lucrurile erau simple rău de tot. încercat să fiu ceea ce vroiau alţii şi nu de ce suntem nefericiţi şi nemulţumiţi deÎnsă după facultate nu am ştiut încotro ceea ce eram, doar pentru a fi iubită, noi şi de munca noastră.să mă îndrept, busola mi s-a dereglat şi acceptată. Şi n-am fost iubită, nici Am învăţat să nu-mi fie greu să stauam plutit în derivă, confuzie, lacrimi, apreciată, ci doar judecată aspru, singură cu mine, ci să apreciez superbelelamentări, fără a avea curajul de a-i da invidiată, şi pentru ce? Multă vreme mi- momente când sunt doar eu cu mine si săun nume Necunoscutului. Greutatea a am făcut rău, şi m-am cenzurat să fiu Eu fac ce-mi place, în linişte.reprezentat-o faptul că a trebuit să mă doar pentru a mă integra. Am învăţat să îmi asum greşelile darconstitui într-un întreg, din ceea ce am Am învăţat că sunt un om mai ales rezultatele.primit şi din ceea ce eram deja. A fost extraordinar şi că nu sunt eu problema – Am învăţat să admit că pot să greşescmomentul în care a trebuit să iau o îţi dă un sentiment de libertate fantastic. şi că face parte din ceea ce sunt eu.decizie, să aleg un drum, să spun ce Am învăţat să mă construiesc ca om Am învăţat să fiu puternică când alţiiVreau, să am încredere în vocea din din experienţele şi învăţămintele nu credeau în mine.mine. M-am complăcut mult în această trecute, dar să trăiesc în prezent. Am învăţat că sunt în momentul,confuzie, derivă, fără să văd oamenii Am decis că nu sunt perfectă şi că nu locul potrivit în care trebuie să fiu ACUM.extraordinari din jurul meu, fără să vreau să fiu perfectă. Dacă aş fi perfectă În viaţă rolul nostru e să fim atenţi latrăiesc experienţele fantastice prin care aş fi foarte tristă că nu aş mai avea nimic semne, să fim prezenţi la viaţa noastră sătreceam. Eram o simplă călătoare prin de învăţat. ne dăm jos din tribună şi să Jucăm în viaţaviaţa mea. Însă în cele din urmă m-am Acum un an am luat o decizie, să Fiu noastră, să trăim viaţa, nu să o anticipăm 20
  19. 19. Omul din oglindăsau să o regretăm. Lucrul asta l-am FI, de a face alt fel de training. E ca şi Sunt lucruri simple pe care le-amînvăţat de la fiecare om cu care am cum m-aş duce la şcoală din nou, şi aş învăţat în timp, conştientă sau nu,interacţionat în munca mea sau în viaţa lua notiţe despre viaţa mea, despre lucruri simple care sunt parte din mine.mea. Din fiecare training iau cu mine mine, pe care apoi să le încerc în viaţa Aleg în Fiecare Moment, din viaţa mealucruri care să mă conducă la alt fel de A mea. cum să fie aceasta. Bolte Lia (Cluj-Napoca) - Trainer Unde eşti, femeie? În ziua de azi e foarte greu, dacă nu prizoniera a prea multor haine şi prea ştie că sexualitatea ei nu e definită dechiar imposibil să găseşti o femeie puţin timp,încât a devenit amnezică. lungimea unei fuste sau de numărul XY-adevărată. Printr-o magie ieşită de sub O femeie adevărată e prietenă la lor care o abordează frontal, pe străzilecontrol, femeia timpurilor noastre, care cataramă cu rochiile şi tocurile, cu României dimineaţa, când se duce laşi-a înţeles prost egalitatea ei cu fineţea şi rafinamentul, şi-a scos din serviciu, cu eterna replică : “-Ce faci,bărbatul, s-a transformat în modelul vocabular de foarte mult timp adjective păpuşă?”androgin, în cel emo-depresiv- precum: grosolan, bârfitor şi vulgar. Şi a Aşa că, oriunde ai fi, femeie pierdutăneînţeles, sau modelul înecat în sclipici învăţat foarte bine lecţia despre decenţă în spaţiu mioritic şi timp, revino înşi pretenţii de mari divă. şi despre frumuseţea care se cotidian şi ia-ţi în primire locul pe care l- Femeia reprezentativă a zilelor volatilizează dacă nu e susţinută de un ai părăsit şi atributele tale uitate!noastre e fie roz, artificială şi caracter frumos. O femeie adevaratăsuperficială, certată cu decenţa, bunul vorbeşte puţin şi spune multe, esimţ şi gramatica limbii române, fie sensibilă, romantică şi sentimentală. Eaneagră, depresivă şi tristă, un fel de ştie că valoarea ei nu e dată de numărulrelicvă a unor vremuri de mult apuse, în paharelor de vin, de numărul zilelor încare, femeie fiind nu îţi trebuiau prea care şi-a îngenunchiat bărbatul saumulte lucruri complicate ca să fii rivalele, de cifra pretenţiilor, ţipetelor şifericită. Femeia pierdută a timpurilor figurilor pe secundă, ci de numărulnoastre e încâlcită între iţele unei momentelor în care trebuia să fie rea şi aexistenţe complicate, în care fost bună, în care trebuia să fie slabă şifeminitatea ei pare inutilă şi căzută fadă şi ea a fost puternică şi interesantă.pradă vremurilor de veşnică tranziţie şi O femeie adevarată ştie că respectulmetamorfoză. Femeia zilelor noastre e unui bărbat nu se impune, ci se câştigă, Mihaela Antoce (Iaşi) 21
  20. 20. Omul din oglindă Să speri e o fitză „Singur, mă plimb printre vremuri.. pe dos. Credeam că barurile sunt gânduri ce mă năpădise ieri, în timp ce. Mi-am luat traista în spate, povara construite ca să-mi pun sufletul pe masă, mă plimbam pe străzile ciuruite de vrememea, şi mi-am părăsit timpul. Obosit, să mănânc din viaţă, să mă îmbăt cu ale Bucureştiului. M-am oprit în faţa unuiîmi fac loc printre mormintele aburii cunoaşterii care ies din sticlele magazin de haine de pe Lipscani, numiteternităţilor adormite. E un miros greu umplute cu iubire. Unde sunt parcurile sugestiv „FITZE”. Şi mă gandesc: asta eaici, duhneşte a veşnicie. La fiecare colţ pe care care ies din sticlele umplute cu tot ce a rămas din Lipscani, tot ce maide univers mă aşteaptă câte un timp iubire. Unde sunt parcurile pe care se avem din Bucureşti şi din lume - fitze.bandit ce vrea să-mi fure orele ce vin. plimbau năuciri singuratice, în căutare Desigur, fitzele îmbracă şi ele mai multeMă feresc de străzi pustii şi întunecate de noi gânduri pe care să-şi aşterne forme. Există terase de fitze, străzi dede iluzii pentru ca hoţii veşniciei să nu şezământ? Ce s-a întâmplat cu bisericile fitze, bănci de fitze, fete de fitze...şi omă fure. Dar în zadar e tot, căci prea prin care spiritele noastre ar fi trebuit să eternitate de fitze, veşnicia stătută a uneiantrenat e timpul criminal ca să mă se urce până în abisurile cereşti, în Românii în paragină.rateze, aleargă şi-mi calcă pe urme, căutare de droguri divine? Iar băncileîncetinindu-mi visele grăbite; îi simt voastre nu ar fi trebuit să stochezerespiraţia tuturor timpurilor moarte în sentimente, să conserve iubiri pe careceafă. Aş vrea să mă întorc şi să-i cei singuratici să le scoată pe credite deînfrunt amintirile ţepoase, dar mi-e sacrificiu?frică... . Nu vă mai recunosc... sunteţi voi, Rătăcit în timpul îmbătrânit de aceeaşi îngeri nevăzuţi ce se băteau cugânduri zburătoare, m-am pierdut aici bulgări de lumină, sau nişte bufoni înîn lumea voastră. Mă caut printre tonele căutare de un alt rol pe o altă scenă?de măşti reciclate, caut o nouă viaţă Printre voi, mă simt străin. Mă întreb deîntr-un magazin de speranţe second- ce această transformare... nu am promishand. Se vând cumva vise la reducere noi oare că vom scrie o lume pe o bucatăsau chiar şi pentru amintiri trebuie să de vis, pentru noi, pentru suflete cu aripiplătesc cu multe vieţi în schimb? Nu mai de bunătate dantelată? Nu trebuia eaînţeleg nimic din lumea voastră...unde construită cu iubiri, întărită cu pietre deaş putea să găsesc un schimb valutar prietenie? Unde e planul pe carecare să-mi tranzacţioneze viitorul şi să-l arhitectul divin a fost plătit să-ldau pe un prezent mai bun? întocmească? Trebuia să aprindă stele, el Şi la ce coş să-mi arunc nefericirea? ne-a stins speranţele .. .”Nu, lumea voastră e greşită, toate sunt Atât am putut extrage din tumultul de Ina-Alice Dănilă (Oneşti) – Studentă, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti 22
  21. 21. Omul din oglindă Interviu cu Silvia Ciubotaru, doctor cercetător Ia-ţi mireasă ziua bună… Mireasa este de fapt personajul principal al nunţii Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” C.R.: Cât a durat documentarea? intelectualii satelor şi la preoţi pentru cădin Iaşi şi Institutul de Filologie Română “A. S.C.: Depinde ce înţelegem prin am avut sprijinul mitropolitului MoldoveiPhilippide” al Academiei Române-Filiala Iaşi au documentare. Noi avem o arhivă care s-a de atuncea, şi care era un fel de testare alansat volumele “Obiceiuri nupţiale din făcut din70 până acum. Deci terenului, adică o pregătire pentruMoldova”, de Silvia Ciubotaru şi “Trasee documentarea în sensul larg a fost 40 de organizarea reţelei de puncte. Deci un satiniţiatice în folclorul literar românesc” de AdinaHulubaş. Volumele fac parte din Colecţia Ethnos ani. Şi au lucrat patru persoane, cele din din care venea un chestionar bogat şicoordonată de profesor universitar doctor Ion colectiv plus câteva anchete care au fost foarte bine completat indica prezenţaCiubotaru. făcute de profesori universitari în acel unor lucruri de valoare, mai deosebite moment în care ei trebuiau să-şi facă o acolo şi deci era în mod automat trecut.Carmen Rotaru: Volumul Obiceiuri normă suplimentară în cercetare. Şi atunci Sigur că nu am rămas numai la astanupţiale din Moldova face parte din am avut câţiva colaboratori. Deci aceasta pentru că aici intervin aceste problemecolecţia Ethnos. Care este scopul este marea documentare. Cealaltă pe care le ai cu oameni care nu suntacestei colecţii? documentare, adică a volumului a fost în întotdeuna vizaţi. Şi atunci am adăugat laSilvia Ciubotaru: În primul rând, scopul circa 4 ani pentru că tipologia din volumul acest număr de puncte altele. Uneleacestei colecţii este de a publica materiale de faţă se bazează pe sistemul de mape. apăreau pe parcursul anchetelor directedin arhiva de folclor a Moldovei şi de teren.Bucovinei care a pornit din 1970. Documentarea – un proces de durată C.R.: La ce tip de probleme văC.R.: Aţi mai lansat o carte şi în 2000 C.R.: Ce este o mapă? referiţi?cu referire la acest subiect, nunta. S.C.: Răspunsul la o întrebare. De pildă, S.C.: Unii intelectuali au anumiteS.C.: Da. Nunta în Moldova era lucrarea care sunt zilele cele mai potrivite pentru a prejudecăţi faţă de medicina popularămea de doctorat pe care am susţinut-o la face nunta? Ştim că nu vor fi nici marţi, sau de descântece. Şi atuncea ei, deCluj cu domnul profesor Dumitru Pop. merge de-a hoarţa, şi nici vineri pentru că multe ori, fie le ignorau, fie nu reuşeau săSigur că pe lângă lucrarea de doctorat este o zi rea, de rău augur. Este un obicei. ajungă la un consens cu o informatoareexistă şi un compediu de texte. Sunt mentalităţi universale. Italienii spun: foarte bună în domeniile astea. Să nu di venere, di marte, deci nici ziua de vineri, uităm că atunci descântătoarele erauC.R.: Nunta în Moldova este e ziua zeiţei Venus, nici ziua de marţi, a lui persecutate şi nu era vorba de preotulcontinuată de acest volum? Marte, nu te căsătoreşti şi nu pleci la drum satului neapărat, ci era vorba deS.C.: Unele capitole din acea lucrare le-am pentru că sunt zile nefaste. autorităţile politice, locale, mă rog,reluat aici pentru că altfel s-ar fi ştirbit C.R.: De asemenea volumul s-a bazat ignoranţa şi aşa mai departe.subiectul de nuntă, dar, sigur, era mult mai şi pe 85 de chestionare. Puteţi detalia?limitată. În primul rand nu erau tipologii. S.C. : Chestionar indirect trimis la CR.: Ne puteţi face o scurtă 23
  22. 22. Omul din oglindăprezentare a volumului? mele. De foarte multe ori dacă îi întrebi de Arată clar unde se găseşte, practică şi,S.C.: Este alcătuit din trei părţi. O parte, ce ocolesc pe drumul ăla la cununie sau sigur, se mai poate face o comparaţie cuStudii introductive, face relaţii cu obiceiuri pe drumul spre casa mirelui, deoarece nu obiceiurile din alte zone ale ţării.similare din întreaga Românie, din Europa, aleg drumul cel mai apropiat şi ocolesc totdin întreaga lume. Obiceiuri mai deosebite, satul. Păi ca să uite de unde a plecat. Ca C.R.: Aţi vrea să vă ocupaţi şi de alteforme arhaice, forme specifice numai să nu mai ştie fata cum să se întoarcă zone?Moldovei, deşi sunt rare. Partea a doua este acasă. Scopul este să devină pentru S.C.: Nu. Pentru că arhiva noastră seaceastă tipologie. Ce înseamnă tipologie? totdeauna soţia soţului ei, să formeze o cheamă Arhiva de Folclor a Moldovei şiEste organizată pe principalele părţi, nouă familie. Bucovinei. Şi din păcate nu a putut fi şi asecvenţe ale nunţii. De fapt făcută pe Basarabiei pentru că astea au foststructura unui rit de trecere. În partea a Colecţia Ethnos – proiect amplu al condiţiile. Nici nu am avut voie într-otreia este vorba de texte. Repet încă o dată, Institutului de Filologie vreme să pomenim. Există Atlasulla acea lucrare din 2000 am dat culegerea Etnografic al României care are hărţi pede texte. Aceasta de faţă este exhaustivă. C.R.: Ce urmează în Colecţia Ethnos? domenii. Şi pentru fiecare atlas există unÎncepe cu cântecele de dragoste. Apoi cu S.C.: Avem de gând să facem trei volum de tipologie privind Moldova,descântecele şi apoi intră în tipicul nunţii volume. Vor mai urma riturile de naştere, Oltenia, etc. Adică, de pildă, eu am pututpropriu-zise. Adică este vorba de oraţie, de probabil că se va ocupa de asta colega compara la Moldova pentru că există uncrăcărie, de iertăciune, de schimburi la noastră Adina Hulubaş. Deja are capitol de nuntă în acel volum. Reţeaua dedaruri, oraţia la darul pentru naşi, special. pregătită o parte din lucrare. Şi vor mai puncte este foarte mică. Nu-şi puteauŞi apoi sunt strigăturile de nuntă, sunt urma riturile funerare pe care le va face permite pentru toată ţara, dar pentrucântecele miresei care sunt foarte Ion Ciubotaru. Muntenia sau altă zonă sigur că nu putemimpresionante. Mireasa este de fapt face o astfel de lucrare. Ar trebui săpersonajul principal al nunţii. C.R.: Dumneavoastră mai sunteţi cunoşti foarte bine terenul. Este o muncă implicată în alt proiect? de-o viaţă.C.R.: De ce spuneţi că mireasa este S.C.: Da. Probabil că va fi vorba desprepersonajul principal? riturile calendaristice pe care le vom C.R.: Credeţi că tinerii mai suntS.C.: Ea se schimbă cel mai mult prin împărţi în două părţi. Probabil mă voi interesaţi de aceste obiceiuri?această nuntă. De foarte multe ori flăcăul ocupa de Anul Nou, de perioada asta sau S.C.: Eu cred că da şi uneori nurămâne la casa părinţilor şi-şi aduce nora a întregii ierni, de fapt. întotdeauna în zona cea mai fericită. Daracolo. Deci el practic nu se înstrăinează de trebuie să vă spun că divinaţiile şipărinţi. Încă din vechime, ştim de la romani C.R.: Câte dintre obiceiurile pe care descântecele atrag în mod deosebit,când venea nora în casa socrilor ei, ea îşi dumneavoastră le-aţi descris în pentru că toate fetele vor să se mărite,schimba religia. Ea adopta zeii familiei carte, consideraţi că se mai menţin în toţi băieţii vor să aibă noroc în dragoste şirespective, erau zei casnici. Era ca şi cum s- satele din Moldova? în căsătorie. Şi atunci în mod inevitabilar fi rupt total de familia ei şi devenea S.C.: Foarte multe. De fapt acestea au asta ţine de natura umană. Nu mai ţine deprecum o fată născută acolo. Este chiar şi în fost culese. Aceasta este mărturie. Aici instrucţie sau de pregătirea profesională.acest ocol al mirelui o dovadă a spuselor avem de fapt sinteza a 800 de localităţi. 24
  23. 23. Omul din oglindă Interviu cu Mariana Bărbulecu Cătălin Dorian Florescu este: Un conglomerat de dragoste care nu înseamnă praline şi trandafiri C.R.: Vi s-a părut dificilă traducerea de abia cu adevărat. Cătălin Dorian Florescu a poposit la romanului?Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din M.B.: Dificilă în măsura în care se C.R.: Vă veţi ocupa şi deIaşi. Scopul a fost lansarea şi în capitala întâlnesc în el două lumi şi două situaţii traducerea următorului său roman?Moldovei, a noului său roman Zaira, deja cu totul diferite. Limba de graţie fiind M.B.: Sper… Am spus că da.publicat de editura germană Beck în anul germana şi fiind vorba în mare parte2008. Dincolo de prezentarea despre o Românie pe care o vedeam C.R.: Care dintre autorii pe care i-romanului, auditoriul a mai avut parte şi altfel, cu alţi ochi. aţi tradus până acum v-a plăcut înde lectura paginilor de început, lectură mod special?efectuată de Mariana Bărbulescu, cea C.R.: Ce variantă preferaţi: cea M.B.: Fiecare impresionează princare a tradus volumul din germană în română sau cea germană? altceva. Vorbim de generaţii diferite, deromână. M.B.: Sunt diferite. Inclusiv autorul a regiuni diferite. Nu aş putea să-i compar spus că textul german are alt ritm pe care între ei pe nici unii. Nu sunt comparabili.Carmen Rotaru: V-am văzut i-l dă limba germană faţă de limba Poate că tocmai asta e interesant că poţiimpresionată de lectura cărţii. Ce română care are altă melodicitate. să treci dintr-o lume într-alta, una maianume v-a impresionat la romanul diferită de cealaltă.Zaira? C.R.: Vă leagă o prietenie de Mariana Bărbulescu : Este vorba de un Cătălin Dorian Florescu?substrat al cărţii, de căldura pe care o M.B.: Îl cunosc de când am începutemană romanul ăsta în mod special şi să-i traduc cărţile şi am impresia că îlsimţirea care se citeşte printre rânduri. cunosc de o viaţă. E unul dintre puţiniiNu atât acţiunea în sine care este o oameni care pot să dea nişte lecţiiACŢIUNE, ci tot ce se ascunde în spatele extraordinare celor care îl înconjoară.ei, faţa nevăzută. C.R.: Cum l-aţi descrie, în puţine cuvinte, pe Cătălin Dorian Florescu?C.R.: Prin ce se distinge Zaira de alte M.B.: E un om… un conglomerat depersonaje? căldură, de iubire, de pasiune, deM.B.: Fiecare personaj are propria sa dragoste de viaţă, dar iubire care nuindividualitate.Nu avem cum să înseamnă praline şi trandafiri, ci părţilecomparăm. bune, rele; urât, frumos. Să poţi reda toate lucrurile astea înseamnă să iubeşti Carmen Ana Rotaru (Iași)- Studentă la Facultatea de Jurnalism, UAIC 25

×