Dolj 2

211 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
211
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
3
Actions
Shares
0
Downloads
2
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Dolj 2

  1. 1. Judetul Dolj are o suprafata de 7414 km2, respectiv 3,1% din teritoriul Romaniei, fiind al saptelea judet ca marime din Romania. Fluviul Dunarea strabate partea de sud a judetului pe o distanta de 150 km si formeaza si granita cu Bulgaria. Doljul face parte dintre judetele de veche traditie din Tara Romaneasca a carui existenta - asa cum o arata si numele - a fost legata de raul Jiu, o adevarata axa geografica pe care e situat si orasul Craiova. Din punct de vedere administrativ judetul Dolj este format din 3 municipii, Craiova - resedinta, Calafat si Bailesti, 4 orase - Segarcea, Filiasi, Bechet si Dabuleni, 104 comune si 380 sate. Prima atestare documentara dateaza din anul 1444 ca Judetul de Balta, delimitat de Lacul Blahnita la nord, care acum apartine judetului Mehedinti si de Lacul Bistret la sud. Primele comunitati omenesti cunoscute in acest spatiu sunt atestate arheologic prin descoperirile de la Amarasti, comuna Farcas si Dobromira, comuna Varvoru de Jos si apartin perioadei paleolitice. Relieful este dominat de Campia Romana, dar exista si zone deluroase in nord. Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare care curge intre Cetate si Dabuleni, de Jiu care stabate judetul de la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri ca Lacul Bistret, Fantana Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni. Clima este temperata cu influente mediteraneene.1. Descriere geografică • Aşezare: Privit in ansamblul teritorial al Romaniei, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al raului Jiu de la care îsi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43,176;43 şi 44,176;42 latitudine nordică şi, respectiv, 22,176; 50 şi 24,176; 16 longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal. • Vecini: Doljul este învecinat cu judeţele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Valcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a Romaniei cu Bulgaria. • Suprafaţă: Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale Romaniei. • Climă: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită poziţiei sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decat în partea centrala şi nordică a ţării, cu o medie anuală de 10-11.C. • Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, campia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 pană la 350 m deasupra nivelului marii. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de campie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaza perfect în categoria judeţelor dunărene. • Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care străbate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fîntîna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni). • Vegetaţia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Campia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care
  2. 2. alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificareaînvelişului vegetal. în zona Ciuperceni şi Apele Vii întind păduri de salcam, iar la Verbiţa,Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.• Faună: Fauna terestră şi acvatică a suferit modificări generate de vanatul şi pescuitul abuziv,multe dintre speciile care populau teritoriul judeţului Dolj supravieţuind în număr mic saudispărand cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lişiţa, barza,egreta precum şi unele specii de rozătoare.• Demografie: Populatia judeţului este de 734.231 locuitori, reprezentând 3,3 % din populaţiaţării.IstorieEtimologia numelui: Dolj, in varianta veche - Doljii - îşi are originea în limba slavonă( Dole=Jos la care se adaugă Jii , rezultând Doljii, adică Jiul în Aval sau Jiul de Jos. Laţară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prinunirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroşani, JudeţulHunedoara ). Regula se aplică şi in cazul Judeţului Gorj - Gorjii în varianta veche ( Gore=Sus -Gorjii = Jiul in Amonte, Jiul de Sus ). Prefixele, respectiv adverbele "gore" şi "dole" (sus, jos) s-aupăstrat în Limba Româna doar în aceste doua toponime - Gorj şi Dolj, elerămânând însă de bază in Serbo-Croată.Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonăneîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi menţiune documentară datează din1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă ,aşezat în Câmpia Dunării si se întindeade la Balta Blahniţa, aflată azi pe teritoriul judeţului Mehedinţi, pâna la actuala comună doljeană,Bistreţ.Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala judeţului, înafara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona(pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripţie găsită pe un fragment de stelă în apropiereacastrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanţă,într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-unmanuscris ce se pastrează la Biblioteca Naţională de la Paris.Aceast document, relevat istoriografiei româneşti, prin bunavoinţa ministerului francez al cultelor,probează continuitatea aşezării Craiovei cel puţin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de laNicopole). Existenţa unui centru administrativ in zonă probează existenţa unei vieţi destul deînfloritoare pe aria judeţului Dolj.După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriuljudeţului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale şi politice în secolul al-XVIII-lea şi
  3. 3. începutul secolului al-XIX-lea când teritoriul judeţului Dolj, împreună cu cea maimare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci şi ruşi.Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şiînceputul secolului XX, Unirea Principatelor, cucerirea Independenţei, Marea Unire, Reformeleagrare au creat condiţii favorabile dezvoltării economiei.Evoluţia demograficăDiviziuni administrativeJudeţul Dolj cuprinde 3 municipii, 4 oraşe şi 103 comune.Municipii
  4. 4. • Craiova• Băileşti• CalafatOraşe• Bechet• Dăbuleni• Filiaşi• SegarceaListă de comune din judeţul Dolj1. Afumaţi2. Almăj3. Amărăştii de Jos4. Amărăştii de Sus5. Apele Vii6. Argetoaia7. Bârca8. Bistreţ9. Botoşeşti-Paia10. Brabova11. Brădeşti12. Braloştiţa13. Bratovoeşti14. Breasta15. Bucovăţ16. Bulzeşti17. Calopăr18. Caraula19. Carpen20. Castranova21. Catane22. Călăraşi23. Cârcea24. Cârna25. Celaru26. Cerăt27. Cernăteşti
  5. 5. 28. Cetate29. Cioroiaşi30. Ciupercenii Noi31. Coşoveni32. Coţofenii din Dos33. Coţofenii din Faţă34. Daneţi35. Desa36. Dioşti37. Dobreşti38. Dobroteşti39. Drăgoteşti40. Drănic41. Fărcaş42. Galicea Mare43. Galiciuica44. Gângiova45. Gherceşti46. Ghidici47. Ghindeni48. Gighera49. Giubega50. Giurgiţa51. Gogoşu52. Goicea53. Goieşti54. Greceşti55. Işalniţa56. Izvoare57. Întorsura58. Leu59. Lipovu60. Măceşu de Jos61. Măceşu de Sus62. Maglavit63. Malu Mare64. Mârşani65. Melineşti66. Mischii67. Moţăţei
  6. 6. 68. Murgaşi69. Negoi70. Orodel71. Ostroveni72. Perişor73. Pieleşti74. Piscu Vechi75. Pleniţa76. Pleşoi77. Podari78. Poiana Mare79. Predeşti80. Radovan81. Rast82. Robăneşti83. Rojişte84. Sadova85. Sălcuţa86. Scăeşti87. Seaca de Câmp88. Seaca de Pădure89. Secu90. Siliştea Crucii91. Sopot92. Şimnicu de Sus93. Tălpaş94. Teasc95. Terpeziţa96. Teslui97. Ţuglui98. Unirea99. Urzicuţa100. Valea Stanciului101. Vârtop102. Vârvoru de Jos103. Vela104. Verbiţa

×