Your SlideShare is downloading. ×
0
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Boli  Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Thanks for flagging this SlideShare!

Oops! An error has occurred.

×
Saving this for later? Get the SlideShare app to save on your phone or tablet. Read anywhere, anytime – even offline.
Text the download link to your phone
Standard text messaging rates apply

Boli Cromosomice Boli Rare Bucuresti 2010

4,031

Published on

Published in: Health & Medicine, Technology
0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
4,031
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
57
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

Report content
Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
No notes for slide

Transcript

  • 1. Bolile cromosomice exemplu de afecţiuni rare – probleme de diagnostic clinic şi citogenetic in practica medicala curenta Conf. dr. Eusebiu Vlad GORDUZA Disciplina de Genetică Medicală UMF “Gr. T. Popa” Iaşi
  • 2. Boli cromosomice - date generale <ul><li>maladii determinate de: </li></ul><ul><ul><li>mutaţii genomice (anomalii numerice ale cromosomilor) </li></ul></ul><ul><ul><li>mutaţii cromosomice (anomalii ale structurii normale a cromosomilor). </li></ul></ul><ul><li>Produc modificări importante ale materialului genetic -> afecţiuni umane grave. </li></ul>
  • 3. Boli cromosomice - date generale <ul><li>importantă componentă a patologiei genetice umane prin: </li></ul><ul><ul><li>frecvenţa globală mare </li></ul></ul><ul><ul><li>consecinţe fenotipice şi reproductive grave. </li></ul></ul><ul><li>peste 600 de sindroame cromosomice. </li></ul><ul><li>0,7% din nou-născuţi, </li></ul><ul><li>2% din sarcinile femeilor cu vârsta peste 35 de ani în momentul concepţiei </li></ul><ul><li>> 50% din produşii avorturilor spontane din primul trimestru. </li></ul>
  • 4. Consecinţele anomaliilor cromosomice neechilibrate <ul><li>Consecinţele anomaliilor cromosomice neechilibrate numerice şi structurale depind de mai mulţi factori : </li></ul><ul><ul><li>tipul anomaliei , cantitatea de material genetic activ </li></ul></ul><ul><ul><li>mărimea dezechilibrului genic : </li></ul></ul><ul><ul><li>tipul cromosomului afectat </li></ul></ul><ul><ul><li>numărul de celule afectate ; </li></ul></ul>
  • 5. Boli cromosomice - date generale <ul><li>Indiferent de cromosomul afectat, toate anomaliile cromosomice neechilibrate viabile prezintă o serie de trăsături comune : </li></ul><ul><ul><li>tulburări de creştere şi dezvoltare pre- şi postnatală; </li></ul></ul><ul><ul><li>retard psiho-motor; </li></ul></ul><ul><ul><li>tulburări de reproducere, manifestate prin: sterilitate şi/sau infertilitate (avorturi repetate sau naştere de copii plurimalformaţi morţi sau vii); </li></ul></ul><ul><ul><li>sindrom plurimalformativ specific fiecărei anomalii în parte. </li></ul></ul>
  • 6. Boli cromosomice - date generale <ul><li>Anomaliile de număr sau structură neechilibrate -> fenotip anormal -> cel mai frecvent letal -> avort spontan sau nou născut mort. </li></ul><ul><li>Incidenţa anomaliilor cromosomice neechilibrate la n.n. = 1/250 -> sindroame cromosomice </li></ul><ul><ul><li>Trisomii complete </li></ul></ul><ul><ul><li>Monosomie X </li></ul></ul><ul><ul><li>Trisomii parţiale </li></ul></ul><ul><ul><li>Monosomii parţiale. </li></ul></ul>
  • 7. Incidenţa anomaliilor cromosomice la nou-născuţi Trisomie autosomală 13 – sindrom Patau 18 – sindrom Edward 21 – sindrom Down 0,08‰ 0,15‰ 1,2‰ Global 1,4‰ Triploidie 0,02‰ Aneuploidii gonosomale la băieţi 47,XXY – sindrom Klinefelter 47,XYY – sindrom dublu Y alte 1 ‰ 1 ‰ 0,74‰ Global 2,75‰ Aneuploidii gonosomale la fete monosomie X – sindrom Turner 47,XXX – sindrom triplo X alte 0,3‰ 1,1‰ 0,37‰ Global 1,8‰ Anomalii cromosomice structurale neechilibrate 0,7‰ Anomalii cromosomice neechilibrate (numerice şi structurale) 4‰ (1/250) Anomalii cromosomice structurale echilibrate Translocaţii reciproce Translocaţii Robertsoniene Inversii 2,5‰ 1‰ 0,8‰ Global 4,3‰ Total 8,3‰ (1/120)
  • 8. Trisomii autosomale
  • 9. SINDROMUL PATAU <ul><li>Determinat de trisomia 13 ; </li></ul><ul><li>Incidenţă 1/5000-10.000 de naşteri ; </li></ul><ul><li>Mortalitate crescută – 98% mor în primul an de viaţă; </li></ul><ul><li>Fenotip: </li></ul><ul><ul><ul><ul><li>holoprozencefalie - defect al liniei mediene (emisfer cerebral unic, agenezie de corp calos, ventricul cerebral unic, microftalmie/anoftalmie, ciclopie/ proboscis, despicătură velo-palatină mediană) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Întârziere de dezvoltare intrauterină (L, G ↓) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>defect de scalp, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>polidactilie , </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>unghii înguste şi convexe. </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><li>Screening şi diagnostic prenatal citogenetic – triplu test + ecografie fetală + amniocenteză [10, 20] </li></ul></ul>
  • 10. SINDROMUL PATAU
  • 11. SINDROMUL PATAU
  • 12. SINDROMUL EDWARD <ul><li>Determinat de trisomia 18 ; </li></ul><ul><li>Incidenţă 1/5000-8000 de naşteri ; </li></ul><ul><li>Mortalitate crescută – 98% mor în primul an de viaţă; </li></ul><ul><li>Fenotip: </li></ul><ul><ul><ul><ul><li>dolicocefalie cu occiput proeminent, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>dismorfie facială cu frunte teşită, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>microretrognatism, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>implantare joasă a urechilor, cu hipoplazia părţii anterioare (&quot; urechi de faun &quot;) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>mâini cu degete flectate, încălecate , </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>picioare deformate “în piolet ”. </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>malformaţii cardiace şi cerebrale, </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><li>Screening şi diagnostic prenatal citogenetic – triplu test + ecografie fetală + amniocenteză [10, 20] </li></ul></ul>
  • 13. SINDROMUL EDWARD
  • 14. SINDROMUL EDWARD
  • 15. Monosomii autosomale parţiale
  • 16. Sindroame produse prin deleţii microscopice
  • 17.
  • 18. 46,XX,del(4)(p16->pter)
  • 19. Sindrom Wolf-Hirschhorn – microdele ţie 4p Cromosom 4 anormal Cromosom 4 normal verde – sonda CEP4 specifică regiunii centromerice a cromosomului 4, roşu - sonda LSI ELN specifică regiunii 4p16 Prin amabilitatea Prof. O. Bartsch, Laboratorul de Genetică al Universităţii din Drezda Etiopatogenia anomaliilor cromosomice structurale neechilibrate
  • 20.
  • 21. Sindromul cri du chat
  • 22. Sindroame produse prin deleţii submicroscopice
  • 23. Sindroame cu microdeleţii <ul><li>Îmbunătăţirea tehnicilor de marcaj cromosomic şi aplicarea tehnicii FISH au permis depistarea de microdeleţii şi microduplicaţii cromosomice asociate unor sindroame plurimalformative -> sindroame ale genelor contigue . </li></ul><ul><li>examenul clinic -> esenţial pentru alegerea sondei FISH potrivite. </li></ul>
  • 24. Sindrom Deleţie Manifestări clinice Sindrom Langer-Giedion (triho-rino-falangian) del (8q24.1) Multiple exostoze, aspect particular al nasului, păr subţire, anomalii falangiene. Sindrom “WAGR” del (11p13) Tumoră Wilms, aniridie, displazie genito-urinară, retard mental. Sindrom Prader-Willi del(15q11-q13) Hipotonie neonatală, retard mental, obezitate, dismorfie facială, acromicrie. Sindrom Angelman del (15q11-q13) Retard mental, hipostatură, ataxie, crize de râs. Sindrom Rubinstein-Taybi del (16p13.3) Retard mental, hipostatură, police şi haluce late. Sindrom Smith-Magenis del (17p11.2) Retard mental, dismorfie, hiperactivitate, automutilare. Sindrom Miller-Dieker del (17p13.3) Lisencefalie, retard mental, dismorfie facială. Sindrom Alagille del (20p11-p12) Colestază cronică, dismorfie facială, anomalii vertebrale. sindrom DiGeorge şi velo-cardio-facial del (22q11.2) Hipoplazia timusului şi paratiroidelor, malformaţii cardiace, dismorfie facială, retard mental, despicătură palatină.
  • 25. Sindromul Velo-cardio-facial <ul><li>Microdele ţ i e 22q11.2 </li></ul><ul><li>clinic : </li></ul><ul><ul><li>D is mor fie facial ă caracteristică </li></ul></ul><ul><ul><li>Despicătură palat ină sau insuficienţă velo- faringiană -> dificultăţi de fonaţie </li></ul></ul><ul><ul><li>Malformaţii cardiace (defecte septale, tetralogie Fallot) </li></ul></ul><ul><ul><li>Dificultăţi de învăţare </li></ul></ul>
  • 26. Sindromul Velo-cardio-facial Etiolog ie <ul><li>Clasic </li></ul><ul><ul><li>Dele ţie microscopic ă 22q11 - 15-20% </li></ul></ul><ul><li>FISH </li></ul><ul><ul><li>Dele ţie sub microscopic ă 22q11.2 - 63% </li></ul></ul><ul><ul><li>Absenţa deleţiei - 17% </li></ul></ul><ul><li>R egi u n e critic ă minim ă - 480 kb </li></ul><ul><li>5 gene candidat </li></ul><ul><li>Î n 10-15% din cazuri , deleţia este moştenită de la unul din părinţi după un model DA -> risc de recurenţă 50% </li></ul>
  • 27. Sindromul Velo-cardio-facial Clinic ă <ul><li>Dismorfie cranio-facială </li></ul><ul><ul><li>Nas bulbos cu filtru lung </li></ul></ul><ul><ul><li>Faţă alungită </li></ul></ul><ul><ul><li>Gură mică </li></ul></ul><ul><ul><li>Urechi mici </li></ul></ul><ul><ul><li>microretrognaţie </li></ul></ul><ul><li>Voce nazonată </li></ul><ul><li>Malformaţii cardiace conotruncale – tetralogie Fallot </li></ul><ul><li>H i pocalcemi e </li></ul><ul><li>imunodeficienţă </li></ul><ul><li>Dificultăţi de învăţare  tulburări de comportament </li></ul>
  • 28.
  • 29.
  • 30.
  • 31. SINDROM PRADER-WILLI <ul><li>1 / 10.000-1 / 20.000 n.n. </li></ul><ul><li>microdeleţie / deleţie 15q11-q13 </li></ul><ul><li>Hipotonie severă în perioada de nou-născut </li></ul><ul><li>Dificultăţi de alimentaţie la sugar -> gavaj </li></ul><ul><li>Hiperfagie după 1 an -> Creştere rapidă în greutate -> Obezitate hipotalamică </li></ul><ul><li>Dismorfie craniofacială : Îngustarea diametrului bifrontal; Ochi cu formă de migdală;Gură cu colţuri căzute </li></ul><ul><li>Hipostatură ; </li></ul><ul><li>H i pogonadism: </li></ul><ul><li>Hipoplazie genitală </li></ul><ul><li>Pubertate întârziată </li></ul><ul><li>Infertilit ate </li></ul><ul><li>Dezvoltare psihocomportamentală deficitară -> retard mental + anomalii de învăţare </li></ul><ul><li>Acromicrie; </li></ul>
  • 32. SINDROM PRADER-WILLI Crs 15
  • 33. <ul><li>modificări genetice: </li></ul><ul><ul><li>deleţie 15q11-q13 de novo - 75% din cazuri - origine paternă; </li></ul></ul><ul><ul><li>disomia uniparentală maternă a cromosomului 15 - 20% din cazuri; </li></ul></ul><ul><ul><li>deleţia interstiţială 15q11-q13 moştenită pe linie paternă; </li></ul></ul><ul><ul><li>mutaţia centrului de amprentare, care controlează modificările epigenetice ale genelor amprentate din regiunea 15q11-q13 - 1% din cazuri. </li></ul></ul>
  • 34. SINDROM PRADER-WILLI
  • 35. Cromosom 15 normal Cromosom 15 cu deleţie
  • 36. SINDROM WILLIAMS <ul><li>1/7.000-20.000 de naşteri </li></ul><ul><li>Deleţie 7q11 </li></ul><ul><li>hipo statur ă ( - 2 SD), </li></ul><ul><li>d i smor f i e fac ială : </li></ul><ul><ul><ul><li>facies de ”elf” , </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>iris stelat, </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>nas cu rădăcină aplatizată şi vârf bulbos cu narine antevertate , </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>buze groase , </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>macrostomie , </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>F iltru lung ; </li></ul></ul></ul><ul><li>Inteligen ţă liminală cu tulburări comportamentale (de tip “party”) . </li></ul>
  • 37.
  • 38. 46,XX,del(7)(q11.23;q11.23)
  • 39. 46,XX,ish del(7)(q11.23;q11.23)(ELN-) Cromosom 7 normal Cromosom 7 anormal
  • 40. INDICATIILE PRACTICE ALE STUDIULUI CROMOSOMILOR UMANI <ul><li>La indivizii cu stări intersexuale , analiza cromosomilor permite stabilirea concordanţei între sexul genetic şi cel civil precum şi decelarea unor eventuale anomalii cromosomice. </li></ul><ul><li>La indivizii cu sindroame plurimalformative (trei sau mai multe malformaţii) cu sau fără retard mental, este utilă efectuarea analizei cromosomice, deoarece poate fi identificată prezenţa unei anomalii cromosomice numerice sau structurale neechilibrate mici ; analiza cromosomică este importantă chiar şi când diagnosticul clinic este cert, ca în sindromul Down, deoarece permite depistarea tipului de dezechilibru cromosomic, aspect important pentru acordarea sfatului genetic. </li></ul><ul><li>În debilităţile mentale de cauză necunoscută , cu sau fără tulburări de comportament, efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii cromosomice structurale neechilibrată . </li></ul>
  • 41. INDICATIILE PRACTICE ALE STUDIULUI CROMOSOMILOR UMANI <ul><li>La persoane cu dezvoltare anormală a caracterelor sexuale secundare (de exemplu băieţi cu pilozitate sexuală redusă şi voce înaltă) sau întârzierea apariţiei pubertăţii (în special la fete cu talie mică sau la băieţi longilini) efectuarea cariotipului permite identificarea unei anomalii gonosomice (monosomie X sau trisomie XXY). </li></ul><ul><li>La cuplurile cu sterilitate primară de origine nedeterminată efectuarea cariotipului poate releva o anomalie gonosomică sau o anomalie structurală echilibrată . </li></ul><ul><li>La cuplurile cu avorturi spontane repetate sau copii născuţi morţi , efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii cromosomice echilibrate , răspunzătoare de accidentele reproductive. Efectuarea cariotipului la produşii de avort poate indica existenţa unei anomalii numerice sau a unei anomalii cromosomice structurale neechilibrată letale . </li></ul>
  • 42. INDICATIILE PRACTICE ALE STUDIULUI CROMOSOMILOR UMANI <ul><li>La părinţii copiilor cu anomalii structurale neechilibrate (cu boli cromosomice), efectuarea cariotipului este necesară, deoarece poate releva prezenţa unei anomalii cromosomice structurale echilibrate , </li></ul><ul><li>La rudele apropiate ale indivizilor cu anomalii cromosomice echilibrate efectuarea cariotipului poate releva aceeaşi anomalie , aspect important pentru stabilirea riscului de recurenţă al anomaliei. </li></ul><ul><li>La persoanele expuse la acţiunea unor agenţi mutageni (radiaţii ionizante, agenţi alchilanţi) efectuarea analizei cromosomice permite, uneori, identificarea unor anomalii cromosomice structurale neechilibrate dobândite , de tipul cromosomilor inelari sau cromosomilor dicentrici. </li></ul>
  • 43. INDICATIILE PRACTICE ALE STUDIULUI CROMOSOMILOR UMANI <ul><li>În unele forme de cancer , efectuarea cariotipului poate releva o anomalie cromosomică structurală dobândită . Astfel, în leucemia mieloidă cronică poate fi identificat cromosomul Philadelphia 1 (translocaţie între cromosomii 9 şi 22) în retinoblastom există o deleţie 13q−, iar în tumora Wilms (nefroblastom) poate fi identificată o deleţie 11p−. Detecţia anomaliei cromosomice specifice este utilă pentru identificarea recidivelor şi, în unele cazuri, pentru stabilirea prognosticului pacienţilor. </li></ul><ul><li>Diagnosticul prenatal este indicat pentru cuplurile cu risc crescut (un părinte purtător al unei anomalii cromosomice echilibrate, cupluri care au avut copii cu anomalii cromosomice neechilibrate, vârstă maternă avansată – peste 35 de ani - în momentul concepţiei). Realizarea analizei cromosomilor din celulele fetale (din lichidul amniotic sau vilozităţile coriale) permite evidenţierea unor anomalii cromosomice numerice sau structurale neechilibrate . În cazul identificării unor anomalii cromosomice cuplul parental poate opta pentru întreruperea sarcinei. </li></ul>
  • 44. CONCLUZII <ul><li>Investigarea cromosomică este necesară în următoarele situaţii: sindrom plurimalformativ, retard mental, sterilitate, infertilitate, tulburări de sexualizare, cancere, diagnostic prenatal. </li></ul><ul><li>Recunoaşterea etiologiei cromosomice prezintă importanţă şi pentru acordarea unui sfat genetic corect şi implicit pentru estimarea riscului de recurenţă al bolii. </li></ul><ul><li>Patologia cromosomică are o importanţă majoră în practica medicală curentă atât prin implicaţiile asupra sănătăţii pacientului, cât şi prin afectarea familiei şi societăţii </li></ul>

×