Panel Etica si valori sociale - 27.09.2010

1,116 views
1,025 views

Published on

Published in: Education
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
1,116
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
195
Actions
Shares
0
Downloads
4
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Panel Etica si valori sociale - 27.09.2010

  1. 1. Panelul Etica si valori sociale
  2. 2. Propuneri de politici publice ale panelului Etica si valori sociale Politica Universitatea Inovatio Universitatea Regio Universitatea Scientia   Institutionalizarea unei „infrastructuri etice” in universitatile romanesti (IEU) Impact mediu : 1,98 Impact mediu : 1,98 Impact mediu : 2,26   Universitatile trebuie sa consolideze libertatea academica prin profesionalizarea functiilor de conducere si separarea lor de cele de cercetare/predare Impact mediu : 1,85 Impact mediu : 1,80 Impact mediu : 1,85 Promovarea in universitati a unei culturi organizationale specifice comunitatii academice Impact mediu : 2,09 Impact mediu : 1,96 Impact mediu : 2,21 Universitatile vor asigura standarde de accesibilitate echitabile si egalitate de sanse Impact mediu : 2,08 Impact mediu : 2,20 Impact mediu : 2,13 UNIFICARE 2+3
  3. 3. Instituţionalizarea unei „infrastructuri etice” în universităţile româneşti (IEU). Propuner ea 1 <ul><li> Starea de fapt : în universităţile româneşti există comportamente imorale : plagiat, autoplagiat, corupţie la examene, hărţuire, conflict de interese, folosirea bunurilor universităţii . </li></ul><ul><li>Nu există sisteme evoluate de prevenţie a lor (sisteme de management al eticii). </li></ul><ul><li>Comisiile de etică şi codurile de etică existente sunt de cele mai multe ori formale şi nu pot funcţiona decât într-un sistem. </li></ul><ul><li>În plus, reglementările legale nu sunt suficiente pentru a creşte nivelul integrităţii în instituţiile de învăţământ superior. </li></ul><ul><li>Politica e o propunere a unui sistem (care există în America de Nord, Australia etc.) pentru a rezolva problema: “ştim că în unele universităţi sunt tarife pentru examene, dar ce să facem?” Iată ce! </li></ul>
  4. 4. Instituţionalizarea unei „infrastructuri etice” în universităţile româneşti (IEU) care: Propuner ea 1 <ul><li>să diminueze riscurile cauzate de comportamentele imorale ale celor patru actori din universităţi – cadre didactice, cercetători, studenţi şi personal non-academic – şi să creeze instituţii de învăţământ superior integre. </li></ul><ul><li>se înscrie în tendinţele la nivel internaţional de „instituţionalizare a eticii”, conform terminologiei OECD (atât în instituţiile publice, cât şi în universităţi şi organizaţii private). </li></ul><ul><li>politica propusă sugerează o corelare instituţională între auditul de etică şi cel de asigurarea calităţii. </li></ul><ul><li>instituţionalizarea eticii asigură o dezvoltare durabilă pentru universităţi. </li></ul>Audit etic
  5. 5. Instituţionalizarea unei „infrastructuri etice” în universităţile româneşti (IEU). Propuner ea 1 Beneficiari direcţi Studenţii, cadrele didactice, cercetătorii, personalul administrativ al universităţilor. Beneficiari indirecţi Comunitatea, organizaţiile publice şi private care colaborează cu universităţile. Autoritatea iniţiatoare Iniţiere şi implementare printr-o lege-cadru – Ministerul Educaţiei. Universităţile trebuie să-şi dezvolte propriile IEU. Resurse necesare Resurse umane şi financiare moderate pentru dezvoltarea infrastructurii etice a universităţii (IEU) şi formarea experţilor etici care să lucreze în aceste IEU.
  6. 6. Universităţile trebuie să consolideze libertatea academică prin profesionalizarea funcţiilor de conducere şi separarea lor de cele de cercetare/predare. Propuner ea 2 <ul><li>Starea de fapt : există o suprapunere a funcţiilor academice sau administrative cu cele privind activitatea de cercetare/predare (sistemul “colegial”). </li></ul><ul><li>Consecinţa: un management ineficient al universităţilor şi facultăţilor şi tentaţia abuzului (funcţiile de conducere nu sunt profesionalizate, ele sunt ocupate de cadre didactice fără pregătire managerială) . </li></ul><ul><li> Se constată că imixtiunea funcţiilor administrative în activitatea de cercetare/predare limitează libertatea cadrelor didactice şi cercetătorilor de a alege temele predate/cercetate şi modalităţile de abordare a acestora, generând corupţie şi conflicte de interese. </li></ul><ul><li> Datorită lipsei de descentralizare la nivelul Senatelor universităţilor şi Consiliilor facultăţilor, răspunderea financiară şi administrativă a structurilor de bază (facultăţi şi departamente) este minimă – tentaţia de a abuza. </li></ul>
  7. 7. Propuner ea 2 <ul><li>Scopul politicii : </li></ul><ul><li>Să descurajeze actele de imoralitate (corupţie, conflicte de interese, comportamente manageriale iresponsabile etc.) favorizate de sistemul „colegial”, să îmbunătăţească managementul administrativ şi academic şi să consolideze libertatea academică prin: </li></ul><ul><ul><li>- distingerea funcţiilor de conducere academică (deţinute de profesori) de cele de conducere administrativă (manageri profesionişti). </li></ul></ul><ul><ul><li>– profesionalizarea funcţiilor de conducere administrativă (decan, prorector, rector) şi separarea lor de cele de cercetător şi profesor; </li></ul></ul><ul><ul><li>– consolidarea principiului autonomiei cercetătorului, eliminând situaţiile în care unii profesori cu funcţii de conducere limitează abuziv libertatea altora. </li></ul></ul><ul><li>Crearea şi consolidarea unui brand universitar naţional şi internaţional care să sporească atractivitatea acestor instituţii în rândurile studenţilor români şi străini. </li></ul><ul><ul><li>combinat cu tehnici de recrutare a studenţilor străini specifice Rpomâniei (contracte guvernamentale, învăţarea limbii române etc.). </li></ul></ul><ul><ul><li>implicarea comunităţii academice şi comunităţilor de alumni; </li></ul></ul>Universităţile trebuie să consolideze libertatea academică prin profesionalizarea funcţiilor de conducere şi separarea lor de cele de cercetare/predare.
  8. 8. Propuner ea 2 Universităţile trebuie să consolideze libertatea academică prin profesionalizarea funcţiilor de conducere şi separarea lor de cele de cercetare/predare. Beneficiari direcţi Universitatea, cadrele didactice. Beneficiari indirecţi Comunitatea academică. Autoritatea iniţiatoare Ministerul Educaţiei, prin lege. Universităţile sunt cele care vor trebui să pună în practică acele măsuri. Resurse necesare Singurele resurse implicate – cele care privesc dezvoltarea de programe de profesionalizare managerială.
  9. 9. Universităţile trebuie să-şi consolideze cultura organizaţională, climatul moral şi imaginea publică prin măsuri decise de profesionalizare managerială Propuner ea 2+3 <ul><li>Starea de fapt : Există o latenţă a formelor de conducere colegială (amatoare) din perioada comunistă care încurajează ineficienţa managerială, acte de imoralitate cauzate de suprapunerea funcţiiilor administrative şi didactice, ignorarea fenomenului concurenţei şi lipsa unor reguli ale concurenţei loiale, inexistenţa unui brand şi ale unor strategii diferite de marketing pentru pieţele internă şi externă. </li></ul><ul><li>există o confuzie şi o suprapunere a funcţiilor academice (e.g.preşedintele Consiliului doctoral, al consiliului pentru cercetare etc.) sau administrative (DGA, Rector/preşedinte, Decan etc.) cu funcţiile de cercetare/predare (cercetător şi profesor). </li></ul><ul><li>funcţiile de conducere nu sunt profesionalizate, ele sunt ocupate de cadre didactice fără pregătire managerială . </li></ul><ul><li> Se constată că imixtiunea funcţiilor administrative în activitatea de cercetare/predare limitează libertatea cadrelor didactice şi cercetătorilor de a alege temele predate/cercetate şi modalităţile de abordare a acestora, generând corupţie şi conflicte de interese. </li></ul><ul><li> Datorită centralizării excesive (justificată prin lipsa competenţei cadrelor didactice în chesituni financiare), răspunderea financiară şi administrativă a structurilor de bază (facultăţi şi departamente) este minimă – generează o utilizare iresponsabilă a resurselor (“lasă că+ ne dau ei bani”). </li></ul>UNIFICARE
  10. 10. Promovarea în universităţi a unei culturi organizaţionale specifice comunităţii academice. Propuner ea 3 <ul><li>Starea de fapt: universităţile româneşti funcţionează după o mentalitate învechită conform căreia doar prestigiul numelui instituţiei şi nivelul taxelor influenţează cifra de şcolarizare. Ele nu recunosc că funcţionează în medii tot mai competitive, pentru care sunt necesare strategii de marketing pentru pieţele internă şi externă, ceea ce implică definirea, dezvoltarea şi promovarea propriului brand . </li></ul><ul><li>Acestea vor trebui să ţină cont de condiţiile specifice ale României şi nu să fie copiate după modele străine. </li></ul><ul><li> Numărul mic de studenţi străini care vin prin programul Erasmus să studieze în România </li></ul>
  11. 11. Propuner ea 3 <ul><li>Scopul politicii : crearea şi consolidarea unui brand universitar naţional şi internaţional care să sporească atractivitatea acestor instituţii în rândurile studenţilor români şi străini. </li></ul><ul><li>combinat cu tehnici de recrutare a studenţilor străini specifice României (acorduri guvernamentale, învăţarea limbii române, recrutare la faţa locului etc.). </li></ul><ul><li>implicarea comunităţii academice şi comunităţilor de alumni; </li></ul><ul><li>Brandul universitar intern va orienta opţiunile tinerilor şi poate avea efecte pe termen lung. Brandul extern se justifică numai prin atragerea de studenţi străini şi, în acest sens, trebuie însoţit şi de alte măsuri pentru a fi eficient. </li></ul><ul><li>REGIO: cultura organizaţională specifică va permite o adaptare optimă a universităţii la regiunea din care face parte. SCIENTIA: cultura organizaţională poate duce potenţial la sporirea rezultatelor cercetării. </li></ul>Promovarea în universităţi a unei culturi organizaţionale specifice comunităţii academice.
  12. 12. Propuner ea 3 Promovarea în universităţi a unei culturi organizaţionale specifice comunităţii academice. Beneficiari direcţi Comunitatea academică (cadre didactice, cercetători, studenţi) Beneficiari indirecţi Comunităţile de alumni; mediul economic local; comunităţile locale. Autoritatea iniţiatoare Politica va fi iniţiată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Resurse necesare Estimăm că implementarea va fi dificilă, cu investiţii minime din partea universităţilor.
  13. 13. Universităţile vor asigura standarde de accesibilitate echitabile şi egalitate de şanse. Propuner ea 4  Starea de fap t: puţine universităţi româneşti au politici explicite privind nediscriminarea în interiorul comunităţii academice ori pentru personalul nedidactic. Politica propusă aici vine să promoveze standarde de accesibilitate echitabile pentru toţi cetăţenii, dar fără a discrimina pozitiv sau negativ pe unii dintre aceştia.
  14. 14. Universităţile vor asigura standarde de accesibilitate echitabile şi egalitate de şanse. Propuner ea 4 Scopul politicii : asigurarea condiţiilor pentru ca atât în cazul studenţilor, cât şi în cazul personalului de cercetare, didactic şi nedidactic, să nu existe discriminări în funcţie de rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală nici la intrare, nici pe parcurs, prin bazarea politicilor de acces şi promovare pe principiul moral al dreptăţii. Mijloace: Trebuie diferenţiate ofertele educaţionale în funcţie de nevoile speciale ale studenţilor, iar acolo unde este nevoie de discriminare pozitivă ea trebuie individualizată . Pledăm împotriva discriminării pozitive de grup, care creează noi discriminări. Criteriile de accesibilitate echitabile trebuie să fie echilibrate cu politicile de recrutare a elitei. Universităţile nu trebuie să se concentreze doar pe studenţii slabi sau cu diverse vulnerabilităţi, ci pe toate tipurile de studenţi, în mod echitabil.
  15. 15. Universităţile vor asigura standarde de accesibilitate echitabile şi egalitate de şanse. Propuner ea 4 Beneficiari direcţi Grupurile etnice, femeile, ca şi studenţii provenind din familii sărace, cadrele didactice, cercetătorii, studenţii, personalul nedidactic şi toţi cei care aspiră la un loc în universitate. Beneficiari indirecţi Societatea românească în ansamblul său; instituţiile publice. Autoritatea iniţiatoare Politica naţională privind incluziunea socială – Guvernul României. Iniţierea politicii privind egalitatea de şanse şi accesibilitatea – Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Resurse necesare Nu există un necesar de resurse suplimentar celor deja angajate de autorităţi.
  16. 16. Vă mulţumim! <ul><li>Membrii panelului 6: </li></ul><ul><ul><li>Prof. Dr. Valentin Mureşan </li></ul></ul><ul><ul><li>Prof. Dr. Vasile Burtea </li></ul></ul><ul><ul><li>Conf Dr. Ion Copoeru </li></ul></ul><ul><ul><li>Conf Dr. Cristian Stan </li></ul></ul><ul><ul><li>Drd. Cristian Ducu </li></ul></ul><ul><ul><li>Drd. Daniel Nica </li></ul></ul>

×