Despre temperamentul copilului

INVITAŢIE LA CUNOAŞTEREA COPILULUI CÂTE CEVA DESPRE TEMPERAMENT Temperamentul se referă: • la cantitatea de energie de care dispune o persoană, • la stilul rapid sau lent în care acţionează şi reacţionează şi • la dispoziţia afectivă generală (bine dispus ori prost dispus). El este înnăscut, moştenit, precum culoarea ochilor sau oricare altă caracteristicăfizică. Îmi place să îl compar cu stofa din care este făcut omul în interior, stofă care va ficroită diferit, de la persoană la persoană, în funcţie de mediu şi educaţie. Precum şi înfuncţie de ceva greu de definit căruia unii îi spun noroc, soartă, destin, providenţă ... A recunoaşte ce tip de temperament are copilul sau "firea" lui, cum se spuneadesea, este un prim pas în a înţelege cum este construit copilul din naştere, cât se poateschimba şi cât nu, cum poate fi ajutat să se dezvolte potrivit cu potenţialul său. Felul lui de a fi şi de a reacţiona la mediu este vizibil încă din primele luni deviaţă, de aceea se spune că unii copii sunt uşor de crescut, solicitând părinţii mai puţin,iar alţii greu de crescut, ducând părinţii la epuizare. Din prima categorie fac parte aceicopii mai degrabă liniştiţi, care ajung rapid să îşi formeze o rutină în ceea ce priveştesomnul, hrănirea şi joaca, pe care nu-i perturbă prea tare schimbările din mediu şi caresunt mereu bine dispuşi. Din a doua, sunt acei copii neliniştiţi, energici, mai greu demulţumit, care plâng mult şi au nevoie de mai multă atenţie din partea părinţilor. Continuând comparaţia cu stofa din care este făcută orice persoană, copiii ce suntdin fire uşor de crescut, par că se mulează mai degrabă ca o mătase, iar cei ce opunrezistenţă, îmi amintesc de stofele aspre şi băţoase care îşi păstrează linia. Fiecarematerial are frumuseţea lui, avantajele şi dezavantajele lui. Diferenţele dintre copii sunt determinate de trăsăturile de temperament înnăscute,moştenite de la părinţi (se pare că "aşchia nu sare departe de trunchi" nici în acest plan altrăsăturilor psihice). Psihologii clasifică temperamentul copiilor în funcţie de: • tipul inhibat/dezinhibat şi de • intensitatea cu care răspund emoţional la ceea ce vine din mediu: reactivitate scăzută/ridicată

Iată mai jos diferenţele esenţiale între tipurile de temperament:Copilul cu temperament inhibat Copilul cu temperament dezinhibat • Este hipervigilent (adică foarte • Reacţionează în situaţiile noi prin prudent şi în stare de alertă, ca si comportamente de explorare a cum ar presimţi un pericol) în mediului şi emoţii pozitive; situaţii şi contexte noi, manifestând • Este mai degrabă impulsiv; emoţii negative, comportamente • Se implică din proprie iniţiativă în de evitare sau retragere din contexte noi; situaţie; • Este sociabil; • Nu are iniţiative de interacţiune • Afirmă rareori că îi este frică; socială în situaţii nefamiliare, • Nu îşi poate concentra atenţia necunoscute, îşi face mai greu pentru o perioadă mai lungă de prieteni; timp. • Este perceput de familie şi prieteni ca fiind "fricos" sau "timid". De reţinut: • Cele mai frecvente conflicte între părinţi/educatori şi copii apar datorită acestor diferenţe individuale pe care nu le acceptăm ca şi comportamente nemodificabile, ba mai mult, le interpretăm într-un mod personal, negativ. • Uneori adulţii interpretează aceste comportamente ca fiind "lipsă de voinţă sau motivaţie!" – "nu vrea să se schimbe", sau ca fiind intenţionate: "intenţionat vrea să mă enerveze sau să mă supere!". • Copiii cu temperament inhibat reacţionează mai degrabă negativ la comportamentul ferm şi autoritar al părinţilor, comparativ cu copiii cu un temperament dezinhibat, care au nevoie de fermitate, de reguli clare şi stricte. Cât despre reactivitatea emoţională, un exemplu precum serbarea de Crăciun văpoate lămuri: unii copii sunt mai emoţionaţi decât alţii: îşi uită poezia sau încep săplângă, în timp ce alţii au emoţii mai puţin intense. Cu alte cuvinte, în aceeaşi situaţie,doi copii pot reacţiona cu intensităţi diferite ale emoţiei, iar acest lucru nu ţine de voinţaori intenţia lor, ci mai degrabă de ceea ce este înnăscut şi are o bază fiziologică(activitatea sistemului nervos). De reţinut: • Copiii cu reacţii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-şi regla emoţia (adică pentru a reveni la starea emoţională de dinainte). • Copiii cu reacţii emoţionale intense depun un efort mai mare pentru a-şi inhiba un comportament atunci când li se cere: de exemplu, un copil cu o reactivitate emoţională ridicată va amâna cu greu activitatea preferată. • Copii care au dificultăţi în a-şi inhiba unele comportamente sunt mai predispuşi spre probleme de comportament şi dificultăţi în relaţiile sociale. • Copiii cu o reactivitate emoţională mai mare au nevoie de mai mult timp pentru a-şi interioriza regulile.

• Copiii cu reactivitate emoţională scăzută îşi pot menţine mai bine atenţia pe o sarcină şi sunt mai greu de distras într-o situaţie, aceştia se vor conforma mai uşor regulilor şi cererilor adultului. Descrieri ale unor comportamente în funcţie de tipul de temperament şi dereactivitatea copilului, vizibile încă de când copilul este bebeluş:Comportament specific Puncte tari Puncte slabe Recomandări pentrutipului de părinţitemperamentNivel ridicat de activare Energic, viguros, Neliniştit, hiperactiv, se Anticipaţi explorează mediul, comportă impulsiv şi comportamentele de(temperament rămâne activ chiar şi în este uşor de distras hiperactivitate şi luaţidezinhibat) situaţii plicitisitoare măsuri de protecţie, daca e cazul. Utilizaţi distragerea atenţiei. Oferiţi copiilor oportunităţi de manifestare sănătoasă a hiperactivităţii, cum ar fi sportul sau locurile de joacă special amenajate. Evitaţi să îl implicaţi în activităţi statice.Nivel scăzut de acivare Rareori produce Lentoare în realizarea Oferiţi timp suplimentar dificultăţi în cadrul unor sarcinilor; este numit de pentru terminarea unor(temperament inhibat) activităţi multe ori "leneş". Lasă sarcini. Daţi sarcini impresia de indiferenţă. realiste din punctul de vedere al timpului necesar efectuării lor. Evitaţi criticismul faţă de această trăsătură.Nevoie scăzută de Face faţă modificărilor Este impredictibil în Identificaţi pe cât posibilstructură şi regularitate care apar în rutina ceea ce priveşte o regularitate în zilnică. Nu are nevoie de mâncatul, dormitul şi comportamentul un mediu foarte mersul la toaletă. copilului şi ţineţi cont de predicitibil. ea. Evitaţi să forţaţi copilul să mănânce sau să doarmă dacă el nu este pregătit; introduceţi rutine pentru ora mesei şi înainte de culcare.Retragere iniţială Manifestă precauţie în Respinge Introduceţi lucrurile noi situaţii riscante contexte/persoane noi şi în mod treptat, vorbiţi(temperament inhibat) refuză mâncarea sau despre ele înainte şi obiectele noi. Se "agaţă" lăsaţi copilul să se de adult şi acceptă cu adapteze în ritmul dficultate schimbarea. propriu.Intensitate emoţională Copilul îşi exprimă în Mai degrabă plânge în Învăţaţi să fiţi toleranţi.ridicată permanenţă nevoile faţă loc să vorbească. Explicaţi-i cum preferaţi de adult Intensitatea reacţiei este ca el să îşi exprime(reactivitate crescută) adesea confundată cu nevoile. Nu criticaţi intensitatea dorinţei. modul de exprimare a nevoilor copilului.

Dispoziţie negativă Copilul îşi exprimă Pare adesea "cu toane", Înţelegeţi că aceasta este frecvent nevoile şi se plânge mult, pare o dispoziţie de nemulţumirile. foarte serios şi manifestă temperament; nu este rareori bucurie în timpul vina dumeavoastră şi activităţilor. Părinţii pot nici a copilului. supraestima Modificaţi cerinţele care nemulţumirile copilului. îi intensifică starea negativă. Încurajaţi răspunsurile pozitive ale copilului.Neatenţie şi uşurinţă în Copilul poate fi liniştit Nu ascultă. Are Formulaţi sarcini, cereri,distragerea atenţiei şi calmat foarte uşor dificultăţi de instrucţiuni scurte şi concentrare. Este uşor simple. Eliminaţi pe cât(temperament de distras şi are nevoie posibil elementele dedezinhibat) să i se reamintească în distragere a atenţiei din permanenţă ce are de mediu. Folosiţi tehnici făcut. eficiente de comunicare cu el: adresaţi-vă pe nume, stabiliţi contactul vizual şi rezumaţi lucrurile discutate. Oferiţi copilului pauze frecvente. Atunci când este cazul, redirecţionaţi comportamentul copilului fără a vă simţi ruşinaţi sau furioşi. Lăudaţi copilul pentru persistenţa în sarcină şi finalizarea acesteia.Prag senzorial scăzut Abilitate ridicată de a Reacţii exagerate chiar Reduceţi nivelul de(adică este foarte identifica schimbările şi la stimuli (lumină, stimulare. Anticipaţisensibil la stimuli din mediu, nuanţele din zgomot, miros, durere) problemele posibile şiprecum lumina, sunetul, sentimentele şi sau evenimente socio- pregătiţi copilul.frigul, durerea, etc, tot gândurile celorlalţi. emoţionale obişnuite. Respectaţi preferinţelece ţine de senzaţiile pe copilului pe cât posibil.care le are) Concluzie: Temperamentul copilului este înnăscut, dar poate fi modelat. Mediulîn care el creşte şi educaţia pe care o primeşte îi vor forma personalitatea. E ca şi cumdin acelaşi material se pot croi atât haine foarte bine cusute cât şi altele care lasă de dorit.Aceasta înseamnă că atitudinea şi comportamentul adulţilor joacă un rol semnificativ îndezvoltarea copiilor.Sursa de informaţie:Organizaţia "Salvaţi Copiii" (Bucureşti), Vârsta preşcolară: ghid pentru părinţi Psiholog Luiza Ştefan

Despre temperamentul copilului

by econsiliere on Jan 26, 2011

Accessibility

Categories

Upload Details

Usage Rights

1 Embed 1

Statistics

Despre temperamentul copilului — Document Transcript